AutoturismAutoturismPRIMA REVIST~ AUTO DIN ROMÂNIA

FONDAT~ |N 1904,REEDITAT~ |NCEPÂND CU ANUL 1969

on lineon line

www.acr . ro

Trimestrul2 - 2012

Un cosmonaut \n Cartea de Aur ACR

COLEGIUL REDAC}IONALCOLEGIUL REDAC}IONALDirector:

Dr. Ilie GABRA

Secretari de redac]ie:Florin JUMUG~{erban Florin CIURTIN

Art Director: Florin ZAGONEANU

Redac]ia:Georgiana MOGAAlin DROSUAlexandru VASILESandra CHIVUMihai G~LE{ANUIoan OLARUC`t`lin MIHAIDaniel NEGU} Foto: Paul P~SCULETE

«Autoturism»Anul XL I I I - Nr . 2 - 2012 (493)Anul XL I I I - Nr . 2 - 2012 (493)

SUMARSUMAR

ll Editorial: Editorial: 11 mai 2012 - un an de campanie, la nivel 11 mai 2012 - un an de campanie, la nivel planetar, privind siguranţa rutieră 2011 – 2020planetar, privind siguranţa rutieră 2011 – 2020

Constantin Niculescu, Preşedintele ACRConstantin Niculescu, Preşedintele ACR

ll Nouă reguli de aur în conducerea automobiluluiNouă reguli de aur în conducerea automobilului

ll De la o întâlnire-eveniment, la fenomenul sincronicităţiiDe la o întâlnire-eveniment, la fenomenul sincronicităţii

ll O expeditie legendară pentru patrimoniul de civilizatie aO expeditie legendară pentru patrimoniul de civilizatie apoporului românpoporului român

ll Serviciul de Asistenţă Rutieră ACR – la datorie în Serviciul de Asistenţă Rutieră ACR – la datorie în perioada estivalăperioada estivală

ll Rovinieta electronică la ACRRovinieta electronică la ACR

ll Bazele turistice ACR la dispoziţia membrilor asociaţieiBazele turistice ACR la dispoziţia membrilor asociaţiei

ll Salonul Internaţional Auto – Moto Bucureşti 2012Salonul Internaţional Auto – Moto Bucureşti 2012

ll Automobilul viitoruluiAutomobilul viitorului

ll Achiziţionează-ţi un autoturism nou prin „ACR Achiziţionează-ţi un autoturism nou prin „ACR AVANTAJ”AVANTAJ”

ll Istoria regulilor şi semnelor de circulaţie (2)Istoria regulilor şi semnelor de circulaţie (2)

ll Umor pe roţiUmor pe roţi

Autoturism onlineTrimestrul 2

2012

AUTOMOBILCLUBUL ROMÂN- fondat \n anul 1904 -

Membru al Federa]iei Interna]ionale a Automobilului (FIA)

[i al Alian]ei Interna]ionale de Turism (AIT)

Publ ica] ie edi tat` de

Adresa redac]iei:Str . Take Ionescu nr. 27, Bucure[ti , sector 1

Telefon: 021.317.82.51 E-mail: autoturism@acr.ro

Comitetul Executiv ACRComitetul Executiv ACR

P r eP r e [[ e d i n t ee d i n t ell Constantin NICULESCU Constantin NICULESCU

M e m b r iM e m b r ill Ionic` BERBECELIonic` BERBECELll Elena BOGOSElena BOGOSll Alin DROSUAlin DROSUll {tefan DUMITRANA{tefan DUMITRANAll Ilie GABRAIlie GABRAll Mihai G~LE{ANUMihai G~LE{ANUll Georgiana MOGAGeorgiana MOGAll Eugen OCHENATUEugen OCHENATUll Ioan OLARUIoan OLARUll Ioan STAIERIoan STAIERll Carmen F|NARUCarmen F|NARUll Costic` TUDORCostic` TUDORS e c r e t a rS e c r e t a rll Lucia GHINJALucia GHINJA

AutoturismAutoturismon lineon line

Datorit` dezvolt`rii specta -culoase a Internetului [i a flu -en]ei tot mai evidente a citito-rilor spre acest univers infor-ma]ional mo dern, inclusiv caurmare a evo lu]iei tot mai ac -cen tuate a sistemului de co -mu nicare în cadrul Auto mo bilClubului Ro mâ n, [i ca ur marea solicit`rii unui num`r impor-tant de membri ACR, în cepândcu anul 2010, revista „Auto tu -rism“ apare on-line, pe site-ulwww.acr.ro [i poa te fi acce-sat` gratuit.

P r i m u l n u m ` r P r i m u l n u m ` r - f e b r u a r i e 1 9 6 9 -- f e b r u a r i e 1 9 6 9 -

11 MAI 2012:11 MAI 2012:UN AN DE CAMPANIE,UN AN DE CAMPANIE,LA NIVEL PLANETAR,LA NIVEL PLANETAR,PRIVIND SIGURAN}APRIVIND SIGURAN}ARUTIER~ 2011 - 2020RUTIER~ 2011 - 2020

3

ed i to r ia lau to tu r i sm

a 11 mai 2011, potrivit Rezolu]iei Orga -niza]iei Na]iunilor Unite, s-a scris prima pagin` dinmarea cronic` a salv`rii vie]ii pe arterele decircula]ie rutier` în perioada 2011 – 2020. În a -ceas t` memorabil` zi a fost lansat, concomitent, lanivel planetar, Deceniul Siguran]ei Rutiere 2011 –2020. La Bucure[ti eve ni mentul a avut loc înParcul Izvor din zona Palatului Parlamentului subegida unor institu]ii guverna men tale [i Societ`]iiCivile din ]ara noastr`. Lansarea Campaniei a fostonorat` de mesajul Pre[edintelui Federa]ieiInterna]ionale a Automobilului, domnul Jean Todt,care la 6 mai 2011 s-a aflat într-o vizit` oficial` laAutomobil Clubul Român, împreun` cu Am -basadorul Global al Siguran]ei Rutiere al Orga -niza]iei Na]iunilor Unite, doamna Michelle Yeoh.Me sajul Pre [edintelui FIA prezentat pe un postna]ional de tele viziune, constituie o valoare deunicat pentru Ro mânia, având în vedere faptul c`domnia sa re prezint` principalul actor în ini]ierea[i sus]inerea în cadrul Adun`rii Generale a ONU a„Deceniului Mondial al Siguran]ei Rutiere 2011 -2020“, la scara întregi planete.

Este pentru prima dat` în istorie când se d` odimensiune interna]ional`, printr-o Rezolu]ieONU, unei campanii închinat` salv`rii vie]ii pearterele rutiere, transform`rii acestora într-unspa]iu de ci viliza]ie, de încredere [i apropieredintre oameni. La festivitatea inaugural` au fostprezentate, de asemenea, mesaje din parteaAutomobil Clubului Român, sub egida c`ruia sedesf`[oar` în România campania mondial`,Inspectoratului General al Poli ]iei Române, Fe -dera]iei Interna]ionale a Drumurilor, Organi za]ieiMondiale a S`n`t`]ii etc.

Se poate afirma, f`r` s` avem sentimentul c`exager`m, c`, în prezent, ne afl`m în fa]a uneicrize de sistem, de vreme ce Organiza]ia Mondial`a S` n`t`]ii avertizeaz` c` dac` nu se intervine lanivel planetar cu m`suri drastice pe linia dezvol -

t`rii con[tiin]ei rutiere, accidentul din [osea poatedeveni, la orizontul anului 2020, a treia cauz` amortalit`]ii în lume fa]` de pozi]ia a 7-a pe care ode]ine în prezent, dep`[indu-se astfel pierderileumane cauzate de can cer, boli cardio-vasculare [ipulmonare, infec]ii respiratori etc. O criz` a sigu -ran]ei [i demnit`]ii rutiere integrat` într-o criz`general`, la nivel global.

Organiza]ia Na]iunilor Unite ne cheam` s` d`mo noua [ans` vie]ii printr-o alt` con[tiin]` rutier`, ocon[tiin]` spiritualizat`, prin alte judec`]i devaloare vizând impactul dintre vectorul num`rul 1al miliar dului de autovehicule din traficul rutier allumii de ast`zi [i vectorul num`rul 2, al lipseimentalit`]ii con ducerii preventive pe [osea, into le -ran]ei fa]` de se menii de la volan, incorec titudinii,lipsei de tole ran ]` [i exhibi]ionismului ostentativ [ichiar consumului de droguri. Asist`m la o discre -pan]` între avalan[a de saloane auto în toate]`rile lumii, în care sunt eta late performan]eletehnice inovatoare [i de inteli gen]` artificial` aleautovehiculelor [i lipsa de m`suri [i ac]iuni îndirec]ia securit`]ii umane [i salv`rii vie]ii pe [osea.

Du[manul cel mai mare, ast`zi, pe [osea, nueste autovehiculul, ci omul de la volanul acestuia.Suntem chema]i s` gândim [i s` ne comport`m lavolan pe aceea[i lungime de und` a solidarit`]iisociale. Nu putem s` nu relev`m faptul c` sen su ri -le pozitive ale Campaniei au devenit deja evi den teîn România prin reducerea cu peste 10% a per soa - nelor decedate în accidente rutiere în arcul de timpal primului an al Deceniului Mondial 2011 – 2020.

}inta „Deceniului Mondial al Siguran]ei Rutiere2011 - 2020“ este salvarea pe întregul mapamonda 5 milioane de vie]i omene[ti care pot pl`ti tributîn accidentele rutiere. S` ne program`m circula]iaru tier` pe „{ANSA VIE}II“ [i nu pe „E{ECUL VIE -}II“, ar`tând c` noi, românii, suntem responsabili!

Constantin NICULESCUConstantin NICULESCUPRE{EDINTEPRE{EDINTE

LL

w w w . a c r . r o4

R e g u l a 1R e g u l a 1

PORT CENTURA DE S IGURAN}~!TO}I PASAGERI I SE AFL~|N RESPONSABIL ITATEA MEA.

Centurile salvea z`vie]i. Asigura]i-v` c` to]ipasagerii [i-au puscenturile.

O cen tur` de si guran -]` spore[te [ansele cu60% de su pravie]uire \ncaz de accident.

Proba bili ta tea ca pa -sagerii de pe sca uneledin spate, care nu [i-aupus centura, s` seloveasc` sau s` moar`,este de trei ori mai maredecât la cei care [i-aufixat centura.

R e g u l a 2R e g u l a 2

RESPECT REGULILE DE CIRCULA}IE !REGULILE EX IST~ PENTRU A NEPROTEJA PE TO}I .

Pe arterelerutiere din\ntreaga lume cir -cul` peste o ju -m`tate de miliardde autovehicule.

Nerespectareare gulilor dec i r c u l a ] i econduce la unhaos rutier.

R e g u l a 3R e g u l a 3

RESPECT L IMITA DE V ITEZ~! MA{INA MEAESTEFABRICAT~DIN METAL ,PE CÂNDPASAGERI I { I COPI I I NU SUNT.

R e g u l a 4R e g u l a 4

CONDUC PRUDENT! CÂND SUNT SUB INFLUEN}A B~UTURILOR ALCOOLICESAU A DROGURILOR, SUNT UN PERICOL PE{OSEA.Consumul de alcool face ca timpii de reac]ie s` fie mult

mai lungi, provoac` dificult`]i de calculare a vitezei [i adistan]ei, somnolen]` [i pierderea capacit`]ii deconcentrare. Drogurile cum ar fi canabisul, heroina, et no - bota ni cele, table telede Ex tasy [i co ca inav` afec teaz` ca pa cita -tea de a conduce.De asemenea, exist`

medicamente ca repro duc efecte se cun -dare precum pier dereaputerii de con cen -trare, timpi de reac]iemai lungi, dificult`]i\n calcularea vitezei [ia distan]ei (consulta]ime dicul \nainte de av` urca la volan).

|n data de 11 mai 2011, la nivel planetar, a fost lansat, de c`tre Adunarea General` a Orga niza]ieiNa]iunilor Unite, „DECENIUL MONDIAL AL SIGURAN}EI RUTIERE 2011-2020“, cu scopulresponsabiliz`rii tuturor factorilor sociali guvernamentali [i ai Societ`]ii Civile, \n direc]ia redu ceriiaccidentelor rutiere [i pierderilor de vie]i omene[ti.

Organiza]ia Mondial` a S`n`t`]ii prevede o muta]ie radical` a cauzelor mortalit`]ii datoratecircula]iei pe drumurile publice, de pe locul 7 \n prezent, pe locul 3 \n 2020, dac` nu se intervineenergic \n toate ]`rile lumii.

|n luna decembrie 2011, Federa]ia Interna]ional` a Automobilului a elaborat NOU~ REGULI DEAUR care s` fie respectate de conduc`torii auto de pretutindeni \n conducerea preventiv` pe [osea.

Aceste REGULI DE AUR reprezint` adev`rate cuget`ri [i constituie introspec]ii esen]iale, ca unleg`mânt pe care trebuie s` [i-l rosteasc` fiecare automobilist pentru ap`rarea propriei vie]i, a celorcu care c`l`tore[te \n automobil, precum [i via]a celorlal]i participan]i la trafic.

Fiecare dintre aceste REGULI DE AUR, atât de simplu formulate, dar printr-o valoare practic`deosebit`, reprezint`, \n totalitatea lor, puncte de reper esen]iale \n promovarea civiliza]iei rutiere.

NOU~ REGULI DE AUR |N

w w w . a c r . r o 5

R e g u l a 5R e g u l a 5

|MI PROTEJEZCOPI I I ! | I } IN |NSIGURAN}~,|N SCAUNELESPECIALE PENTRU COPI I

O ciocnire la o vi tez`de numai 5 km/hpoate lua via]a unuicopil dac` aces ta nu este prins \n centur`. Nu c`l`tori]i niciodat` cu un copil \n bra]e - \n cazul

unei ciocniri, greutatea dinamic` a copilului se amplific`de aproape 20 de ori, nemaiputând fi ]inut.

R e g u l a 6R e g u l a 6

ACORD O ATEN}IE DEOSEBIT~ CONDUSULUI !CONDUSUL |N T IMP CE VORBESC LATELEFON SAU SCRIU MESAJE M~FACE S~ F IU PERICULOS PENTRU AL} I PARTICIPAN}I LA TRAFIC

Utilizarea unui te -lefon mobil \n timpce conduce]i v`poate afecta abili -tatea de aprecierea distan ]e lor, de amen]ine banda demers [i vite zaadecvat`. Dac` este absolut

ne cesar s` primi]ite le foane \n timpce con duce]i,utiliza]i un set auto „mâini li bere“. Nu scrie]i [i nu citi]imesaje text \n timp ce conduce]i.

R e g u l a 7R e g u l a 7

NU MAI CONDUC CÂNDSUNT OBOSIT! AJUNG MAI BINE MAI TÂRZIULA DESTINA}IE DECÂT S~ NUMAI AJUNG DELOCOboseala la volan reprezint` un principal

factor de risc care poate cauza accidentegrave sau coliziuni mortale. Gândi]i-v` la starea dumneavoastr` de

rezisten]`, la provoc`rile [oselei \nainte dea urca la volan (Think before you drive).

R e g u l a 8R e g u l a 8

PORT O CASC~ DE PROTEC}IE ! .MOTOCICLETELE SAU BICICLETELE NU |MI POT PROTEJA CAPUL.

Num`rul persoa -ne lor prezente \ntrafic, care se de -plaseaz` cu moto -cicleta a crescutexponen]ial \n ul -timii ani \n Ro -mânia; de aseme -nea, mersul pebiciclet` a devenittot mai popularatât pen tru agre -ment cât [i pentrufacilitarea depla -s`rii \n interespersonal la serviciusau alte destina]ii. Ap`rarea vie]ii lor reprezint` unimperativ al tuturor.

R e g u l a 9R e g u l a 9

CONDUC ATENT.NU VREAUSA UCID PENIMENI .

|n prezent, ac -cidentul rutier re -prezint` a 7-acauz` de deces peplan mondial.

Exist` riscul caaccidentul rutier s`de vin` prima cauz`de deces [i in -validitate pentrucopiii \ntre 5 [i14 ani.

CONDUCEREA AUTOMOBILULUI

6

Îmi amintesc, acum, de spusele unui în]elept,potrivit c`rora succesul unor cuvinte depinde mai multde cel ce le cite[te, decât ce cel care le-a scris. Acum,

când doresc s` rememorez,prin retrovizorul timpului,imaginile a dou` perso -nalit`]i care s-au întâlnit laBucure[ti acum un an dezile, adic` pe 6 mai 2011,resimt semnifica]ia acestuiavertisment. Este vorba dedou` personalit`]i care seidentific` nealterat prin celpu]in o not` comun`: [iunul, [i cel`lalt, lupt` îm -potriva ideilor care se opunprogresului, în partea de

cer ce le-a fost h`r`zit` de destin. Este, a[adar, vorbade domnul Jean Todt, Pre[edintele Federa]iei In -terna]ionale a Automobi lului [i de domnul VictorPonta, noul Prim-ministru al Guvernului României.

Timpul cronologicdin 6 mai 2011 a de -venit altceva în încru -ci[area sa cu timpulpsihologic al celor doiactori s ociali c`roraAuto mobil Clubul Ro -mân le-a dat [ansaunei întâlniri, putemspune, istorice.

Pre[edintele FIA,domnul Jean Todt, re -prezint` o persona litatemarcant` pe plan inter -na]ional, atât în do me -niul construc]iilor deautomo bile, cât [i însportul automobilisticprofesionist. În anul

2002, domnul JeanTodt a fost numit „Com -mendatore della Re -publica Italiana”, în2004 a primit „TitlulOnorific în inginerie dela Universitatea dinFlo ren]a”, în 2006 aprimit titlul de „Cavaleral Malaieziei DatoSeris”, iar în 2007 a fostridicat la rangul de„Mare Ofi]er al Legiunii de Onoare” din Fran]a. În2009 a fost ales Pre[edintele FIA. Cu prilejul viziteioficiale din 6 mai 2011 în România, domnului JeanTodt i s-a conferit Titlul de „Membru de Onoare” alAutomobil Clubului Român [i „Insigna de Aur ACR”.

Domnul Victor Ponta este profesor universitar,Doctor în Drept Penal Interna]ional; a de]inut operioad` mare de timp func]ia de Procuror în cadrulParchetului de pe lâng` Curtea Suprem` de Justi]ie;

DE LA O |NTÂLNIRE -EVENIMENT, LAFENOMENULSINCRONICIT~}II

Jean Todt, Pre[edinteleFedera]iei Interna]ionale

a Automobilului

personalit`]ii de seam`

Victor Ponta la CameraDeputa]ilor

Poz` de grup la Parlamentul României

7

a de]inut portofolii de Secretar de Stat [i de ministruîn mai multe formule guvernamentale. Începând cu2004 a de]inut calitatea de deputat în ParlamentulRomâniei, iar în februarie 2010 a fost ales caPre[edinte al Partidului Social Democrat.

Deputatul Victor Ponta a avut o ampl` întrevedere cuPre[edintele FIA, domnul Jean Todt, în ziua de 6 mai2011 la Palatul Parlamentului pe problematica aplic`riiRezolu]iei ONU privind lansarea în România a„Deceniului Mondial al Siguran]ei Rutiere 2011 - 2020“.

În ziua de 7 mai 2012 domnul Victor Ponta a primitvotul de încredere al Parlamentului României înfunc]ia de Prim-ministru al Guvernului.

LUNGIMEA DE UND~ A AUTOMOBILISMULUI AUTO

Întâlnirea dintre domnii Jean Todt [i Victor Pontadin 6 mai 2011 a avut [i o conota]ie de suflet: carierasportiv`. Dup` prima pasiune pentru baschet, unde acâ[tigat titlul de Campion Na]ional de juniori la SteauaBucure[ti, Victor Ponta a îmbr`]i[at arta pilotajuluiauto, urcând, treptele consacr`rii. În anul 2008 adevenit Campion Na]ional de Raliuri – Cupa Dacia

Ursus, în echipaj cu Edwin Keleti,iar în anul 2010, în acela[iechipaj, Victor Ponta a realizatcea mai bun` clasare româ nea c`într-o etap` de WRC Spania.

Voca]ia pentru sportul cu motors-a transmis [i fiului lui s`u, Andrei, care, în ultimii ani,s-a impus pe podiumul consacra]ilor, în cadrulFedera]iei Române de Karting. În anul 2010 AndreiPonta a fost medaliat la categoria „Primii sportivi aianului la karting“ [i la categoria „Cel mai tân`rparticipant în Campionatul de Karting 2010”. În 2011Andrei Ponta a câ[tigat locul I la Clasa PUFO încampionatul Na]ional de Karting.

PARADIGMELE SINCRONICIT~}II

Lumea [tiin]ific` mode n` a consacrat deja con -ceptul sincronicit`]ii, tradus, la nivelul sim]ului comun,

ca fiind proprie tatea a dou`sau mai multe fenomene,fapte, întâm pl`ri, identicesau asem`n`toare, de a sepetrece în acela[i timp,într-o desf`[urare paralel`.Fenomenul numit metaforic„spirit al veacului” se poatepetrece inclusiv, ca simul -taneitate, între per sonalit` -]ile puternice în plan [tiin -]ific, cultural, social etc. Dece nu, a[adar, ca fenome -nul sincronicit`]ii s` se petreac` [i între Jean Todt [iVictor Ponta, ca personalit`]i puternice, inconfun -dabile?!

• S-au întâlnit, prima dat`, în ziua de 6 mai 2011 cuprilejul vizitei oficiale a Pre[edintelui FIA la AutomobilClubul Român [i întrevederii acestuia la ParlamentulRomâniei cu delega]ia Camerei Deputa]ilor;

• Cele dou` personalit`]i s-au între]inut îndelung, laCamera Deputa]ilor, în acea zi de 6 mai 2011, pevasta problematic` a accidentologiei rutiere [i,deopotriv`, în leg`tur` cu automobilismul [i kartingulmondial;

• |n ziua de 7 mai 2012, domnul Victor Ponta a pri -mit votul de încredere al Parlamentului pentru func]iade Prim-ministru, iar Pre[edintele Fia, domnul JeanTodt, va prezida, cu dou` zile mai târziu, o reuniunede nivel înalt în cadrul Federa]iei Interna]ionale aAutomobilului [i Alian]ei Interna]ionale de Turism;

• Victor Ponta [i-a înscris în palmaresul s`u nu -meroase izbânzi în competi]iile automo bi lis tice din

România [i str` in`tate,care se intersec teaz`,potrivit legii sincro nici t`]ii,cu „spa]iul de mi[ ca re”profesional`, la nivelplanetar, al lui Jean Todt.

*O sintagm` frecvent

adu s` în confrunt`rile dinspa]iul ideatic al

sincronicit`]ii spune c` o b`taie de aripi a unui fluturepe un continent va putea duce la curen]i de aerputernici pe un alt continent. Aceast` metafor` ne-asugerat substan]a prezentelor însemn`ri, despreînceputul de mai 2012, în România [i impactul, \n alt„continent“ al vie]ii contemporane, acela al auto -mobilismului interna]ional din sistemul FIA, ca fe -nomene ale sincronicit`]ii.

Paradigmele sincronicit`]ii ne demonstreaz` c`suntem cu to]ii \n conctact cu anturajul nostru, cufenomenele epocii noastre. Totul este interconectat,\ntr-o con[tiin]` cosmic`.

Dr. I l ie GABRADr. I l ie GABRA

Victor Ponta \nainte de start

Andrei Ponta -karting

8

EVENIMENTE ACR

|n istoria sa secular`,Automobil Clubul Român [i-af`cut un crez de onoare dinperpetuarea ceremoniilorsolemne dedicate oamenilorîntra]i în legend`. Ceremoniipentru glorificarea fidelit`]ii fa]`de amprentele personale l`sateîn istorie, de mare rezonan]` încultur` [i civiliza]ie. Ceremoniipentru ata[amentul fa]` defilosofia [i sensurile istorice aleAutomobil Clubului Român.Adic` ceremonii pentruscoaterea la lumin` a trecutuluisecular [i, deo potriv`, aprezentului Automobil ClubuluiRomân. Pentru c` istoria Automobil ClubuluiRomân se m`soar`, metaforic exprimat, în ani curezonan]` precum istoria stejarului dup`provenien]a inelelor anuale de cre[tere în func]ie delumina solar`, de temperatura [i umiditateamediului, precum [i al]i factori de dezvoltare.

O ceremonie de aceast` valoare a avut loc înziua de 5 aprilie 2012, cu o semnifica]ie deosebit`

[i anume readucerea în lumina prezentului a unuieveniment istoric, intrat în memoria poporuluiromân, acum trei decenii: primul [i singurul zbor înspa]iul cosmic al unui român, cu numele deDUMITRU PRUNARIU, timp de 7 zile, 20 de ore, 42de minute [i 52 de secunde, între 14 – 22 mai 1981.Nu împlinise, atunci, înc` 30 de ani, iar acum, cândîi s`rb`torim gloria româneasc` [i universal`, se

apropie de 60 de ani. AutomobilClubul Român i-a conferit, dup`numai câteva luni de la încheiereamisiunii în spa]iul cosmic, înaltultitlu de Membru de Onoare al ACR,iar acum, la 5 aprilie 2012, înaltadistinc]ie «Insigna de Aur aAutomobil Clubului Ro mân» [iPlacheta Omagial`, ca un arc detimp de trei decenii: 1982 – 2012.Este de notorietate mon dial` c`, înaprilie 2011, la cinci decenii de laprimul zbor spa]ial uman a lui IuriGagarin, cosmonautul român,împreun` cu al]i cosmonau]i, auprimit, din partea Pre[edinteluiDmitri Medvedev, decora]ia «Me -

O EXPEDI}IE LEGENDAR~PENTRU PATRIMONIUL DECIVILIZA}IE AL POPORULUIROMÂN

9

dalia de Merit pentru Explorare Spa]ial`», care seadaug` titlului de Erou al URSS [i Steaua de Aurconferit` în 1981 de guvernul Uniunii Sovietice [i deErou al RSR, conferit de statul român, iar în anul2000 de «Steaua României în grad de Mare Ofi]er»,precum [i de înalte alte distinc]ii române [i str`ine. Este, de asemenea, de notorietate interna]ional`,c` dup` numai 30 de ani de la primul zbor spa]ial încosmos, Dumitru Prunariu a devenit, în 1981, al103-lea p`mântean care a ajuns în Cosmos, dup` opreg`tire de specialitate la Centrul Cosmonau]ilor«Iuri Gagarin» din «Ora[ul Stelar» de lâng` Mos -cova. Cu nava Soiuz – 40, Dumitru Prunariu, îm -preun` cu cosmonautul Leonid Popov, a înconjuratP`mântul de 125 de ori, parcurgând 5.260.000 km,cu o vitez` de 28.500 km/or`. La momentul zbo rului,Dumitru Prunariu a fost, a[adar, al 103-leacosmonaut al lumii, o performan]` epocal`, atâtpentru primul cosmonaut român, cât [i pentruRomânia, având în vedere c`, în perioada care atrecut de-atunci, num`rul cosmonau]ilor a dep`[itcifra de 450. România a fost cooptat`, astfel, înclubul mondial select al ]`rilor participante laexplorarea Universului, statut demn de tradi]iileexcep]ionale ale marilor înainta[i români în zborulomului printre stele.

Sunt demne de relevat, în aceast` ordine de idei,alocu]iunile rostite la ceremonia oficial` de laAutomobil Clubul Român, din 5 aprilie 2012 – ZiuaAutomobilistului din România. Red`m, în sintez`,trei din aceste lu`ri de cuvânt :

Constantin NICULESCU, Pre[edintele AutomobilClubului Român: A[ vrea s` cred c` 5 Aprilie, pecare noi am declarat-o ca Zi a Automobili[tilor, cumul]i ani în urm`, reprezint` pentru to]i cei careacum sunt al`turi de noi o aniversare de suflet. 5Aprilie este ziua de na[tere a Automobil ClubuluiRomân în anul 1904. A[ vrea s` v` duce]i memoriaîn anul 1904, în istorie, s` vede]i câte ]`ri aveau la

acel moment automobilul în circula]ia public`.România are, din acest punct de vedere unprimariat. Un primariat demn de toat` lauda, pentruc` am fost al 10-lea club din Europa [i al 14-lea dinlume. Iat` c` ast`zi noi suntem genera]iile carevenim dup` cei care au introdus automobilul încircula]ia rutier`. A[ vrea s` v` spun c` în 1910,prima [coal` de [oferi din România a fost înfiin]at`de Automobil Clubul Român, reprezentând, poate,un unicat european, sau printre primele [coli dinEuropa. Avem în muzeul nostru primul regulamentprivind circula]ia automobilelor din anul 1913. Dinanul 1928 avem Ghidul Drumurilor, iar în anul 1906s-a f`cut Legea Drumurilor, la care AutomobilClubul Român a fost, parte contribuant`. Sigur,s`rim peste ani, pentru c` istoria v-a[ recomanda-os-o vede]i chiar pe site-ul nostru. Noi, în fiecare an,promov`m câte un nou aspect al activit`]ii noastre.Anul trecut am lansat 15 autocamioane de tractare[i scoaterea auto mobili[tilor din impas. Anul acestaîl am al`turi pe unul din cei mai iubi]i români dinultimii 30 de ani, la care to]i concet`]enii no[tri s-auuitat cu jind la ceea ce dânsul întreprinsese. Noi,

10

atunci, i-am oferit calitatea de Membrude Onoare al Automobil ClubuluiRomân [i sunt bucuros c` amândoiexist`m, suntem amândoi bra[oveni,unul prin adop]ie, altul prin na[tere, [ic` amândoi suntem ingineri. Eu amc`utat la Automobil Clubul Român s`fac ceva, Dl. General Dumitru Prunariua c`utat s` îndrume tineretul c`treceva tehnic, c`tre ceva constructiv. A[vrea s` v` spun c`, în 1995, AutomobilClubul Român a fost primul din ]araromâneasc` care a dat dreptulromânilor s` c`l`toreasc` înstr`in`tate f`r` vize, dup` aceea areu[it [i Statul român. Un ziar dinvreme publica faptul c` AutomobilClubul Român o luase înainteaMinisterului de Externe. Într-adev`r,românii circulau în Germania [i Austriaf`r` vize de intrare, cei care eraumembri ai Automobil Clubului Român.Ast`zi suntem cuprin[i, cu tot efortul nostru, înDeceniul Mondial al Siguran]ei Rutiere 2011 – 2020lansat de ONU. Ace[ti copii pe care îi vede]i, to]i seuit` cu jind la Dumitru Prunariu [i încearc` s` aflece o fi cosmosul. Principalul este c` au în bra]efotografia primului cosmonaut român cu autografulpersonal. Sper c` ei to]i vor ajunge [i [oferi [ioameni tehnici.

Dac` ast`zi suntem ce suntem n-a[ vrea s` uitînainta[ii. Automobil Clubul Român a fost înfiin]atde prin]ul George Valentin Bibescu. Au fost al`turide Automobil Clubul Român ilustre personalit`]i aleistoriei: mini[trii, prim-mini[trii, vestitul TacheIonescu, vestitul Nico -lae Titulescu, vestitulLiviu Rebreanu (care afost de]in`torul unuiadintre primele permisede conducere româ -ne[ti), vestitul GeorgeCo[buc, Mihail Sado -veanu, Demostene Bo -tez, Octavian Goga etc.

A[ vrea s` le mul]u -mesc celor care sunt defa]`: în primul rând s`-imul]umesc domnuluiVice pre[edinte al Ca -merei Deputa]ior FlorinIordache, doamnei De -putat Rodica Nassar,care este [i pre[edintaAutomobil Clubului Ro -mân, Filiala Bucure[ti,

domnului comisar-[ef Lucian Dini]`, pentru c`Ministerul de Interne [i circula]ia rutier` niciodat` n-au stat departe de noi, doamnei Maria Bumbaru,pre[edintele A.N.D.R. Sigur c` nu vreau s` neglijezAutoritatea Na]ional` pentru Sport [i Tineret. V`mul]umesc tuturor c` v-a]i str`duit s` ajunge]i înmijlocul nostru la sediul cen tral, unde [i „MinisterulFor]elor Naturii“ ne-a fost al`turi [i s` demon str`mc` mi[carea automobilistic` are, în continuare,atâ]ia adep]i [i c` putem s` mergem înainte. Ro -mânia este ]ara românilor, România este ]ara toc -mai a Societ`]ii Civile format` din oameni.

Din con]inutul invita]iei [i dince am spus eu, a]i v`zut c` neface pl`cere ca dup` 30 de anis`-l omagiem pe Membrul deOnoare, pe generalul, pe am -ba sadorul [i pre[edintele uneiasocia]ii de cosmonautic`mon dial`, pe omul cu multeresponsabilit`]i la Organiza]iaNa]iunilor Unite. S`-i ur`mmult` via]` domnului Prunariu,cu satisfac]ia c` suntem aici, laAutomobil Clubul Român.

Da]i-mi voie s`-i ofer untrofeu domnului Dumitru Pru -nariu, cu prilejul împlinirii a treidecenii de la acordarea titluluide Membru de Onoare al ACR,în 1982.

Aceste trofeu este înso]it deInsigna de Aur a ACR, pe careo oferim doar Membrilor deOnoare.

11

DumitruPrunariu:

D o m n u l eP r e [ e d i n t eC o n s t a n t i nNICULESCU, îmiface mare pl`ceres` ne revedem,din nou, dup`mul]i ani [i s`reînnoim a ceast`tradi]ie a prezen]eimele în rândulreprezen tan] i lorde seam` ai auto -mobilismului ro -mânesc, acum la

30 de ani [i v` asigur c` dac` vom fi s`n`to[i vomfi la 40 [i la 50 [i la 60 de ani împreun` aici. Oriceconduc`tor de vehicul, indiferent care este acesta,fie c` este nav` cosmic`, avion, vapor [i a[a maideparte, ajunge, vrând nevrând, s` circule [i pepatru ro]i. A conduce un automobil este ast`zi onecesitate, nu mai este demult un lux, este onecesitate de zi cu zi. Con ducând autoturismulautomat e[ti legat de reguli, de facilit`]i, depromovare [i automat ai de a face [i cu AutomobilClubul Român, chiar dac` nu e[ti întotdeaunacon[tient de acest lucru.

M` bucur c`, dup` 30 de ani îmi face]i onoareadeosebit` de a-mi înmâna o plachet` aniversar` [io Insign` de Aur, care înseamn` mult pentru mine,nu numai ca automobilist, ci în primul rând ca om,ca prieten [i ca vechi colaborator al celor care s-auaflat pe [osea [i la bine [i la r`u.

Lucian DINI}~, Comisar [ef de Poli]ie, DirectorulDirec]iei Poli]iei Rutiere din IGP: Mi-aduceam acumaminte c` în 1982 am f`cut [coala de [oferi la ACR.Sunt câ]iva ani de atunci. Eram [i eu tinerel. Nimeninu s-a gândit c`, peste ani, vom ajun -ge s` colabor`m. Vorbesc despresiguran]` rutier` [i nu pot s` nu spunc` acest parteneriat între Poli]iaRutier` [i Automobil Clubul Româneste demult. Are cred c` mai mult de50 de ani, vorbind de epoca moder -n`. Acest parteneriat ne-a ajutat, penoi, s` ajungem în momentul de fa]`,ca Uniunea European`, ComisiaEuro pean`, s` recunoasc` c` Ro -mânia nu mai este o ]ar` coda[` înceea ce prive[te siguran]a rutier`.Mai nou, în septembrie anul trecut,un raport al Comisiei Europene, clasaRomânia pe locul 9 în ceea ceînseamn` siguran]` rutier` dintre

cele 27 de ]`ri membre UE, în condi]iile în care, înanul 2008 eram pe ultimul loc. Am ajuns la stadiul lacare, mie îmi place s-o spun, de[i cifrele sunt urâtela un moment dat, s` avem 2000 de mor]i dinaccidentele rutiere, echivalentul a ceea ce seîntâmpla în 1988, când se circula o duminic` da,una ba. Am ajuns la un nivel de siguran]` rutier`care trebuie îmbun`t`]it [i parteneriatul nostru vacrea premisele pentru a atinge cote [i mai sc`zutede victimizare rutier`. Este important c` împreun`am reu[it s` con[tientiz`m participan]ii la trafic, c`res pectarea normelor de circu la]ie rutier` înseamn`via]` [i via]a este cel mai important lucru pentrusocietatea noastr`. V` mul]umesc c` a]i fost al`turide noi [i folosesc acest prilej pentru a v` reînnoiata[amentul fa]` de institu]ia pe care o reprezint,fa]` de aceast` organiza]ie, [i faptul c` avemproiecte noi pentru perioada urm`toare când, o s`vede]i, c` a promova siguran]` rutier` nuînseamn` nimic altceva decât a-]i dori s` aisemenii lâng` tine.

Adresez primului cosmonaut român, DumitruPrunariu, acum la trei decenii de la participarea laexplorarea spa]iului cosmic, via]` lung` [i succesedeosebite în îndeplinirea responsabilit`]ilor încre -din]ate în România [i pe plan mondial.

*Ceremonia Oficial` dedicat`, la 5 aprilie 2012, primului

cosmonaut român de c`tre Automobil Clubul Român s-aprelungit într-un climat al marilor simboluri pe care geniulpoporului român le-a ad`ugat civiliza]iei universale, de-alungul secolelor. [i, nu în ultimul rând, dialogul emo]ionantal lui Dumitru Prunariu cu copiii de la Laboratorul deEduca]ie Rutier` al [colii Generale nr. 51 din Bucure[ti,prezen]i la festivitate, o prezen]` înnobilat` cu dedica]iiledate pe fotografia care a f`cut, în anul 1981, înconjurullumii, prezentându-l pe primul cosmonaut român.

I l ie GABRAI l ie GABRA

12

Cum este de a[teptat, pe perioada de var`,num`rul de membri ACR [i ai cluburilor partenere,care vor solicita serviciul de asisten]` rutier` al ACR,este în continu` cre[tere fa]` de o perioad` normal`.

Membrii ACR, cei ai cluburilor partenere sau clien]iicu care ACR are încheiate contracte de asisten]`rutier` B2B, vor beneficia de ajutor prompt [i diver -sificat. Vor fi acordate nu numai servicii de asisten]`rutier` (depanare sau tractare auto), ci [i servicii derent a car, bilete de avion, cazare, recuperare din afa -ra p`r]ii carosabile, repatriere sau asisten]` medical`.

Dac` ne refrim la luna aprilie 2012 [i cu prilejulzilelor de 1 [i 2 mai, re]inem c`, din totalul cazuriloroperate de c`tre Centrala de Alarm` [i Informa]ii ACR[i call center-ul ADAC, aproximativ 35 % dintreacestea au fost rezolvate prin remedierea defec -]iunilor la fa]a locului (depanareauto), astfel încât membrii ACR [icei ai cluburilor partenere s`-[ipoat` continua c`l`toriile sauvacan]ele la scurt timp dup`efectuarea apelului prin care nesolicitau ajutorul. De asemenea, înaceast` perioad`, din cazurile careau fost rezolvate prin transportulautovehiculului la cea mai apropiat`unitate service (tractare auto),aproxi mativ 20 % au fost reparateîn aceea[i zi, restul so licitan]ilorprimind servicii su plimentare demobilitate: autoturism la schimb,

bilete de avion, cazare, re pa triere, etc.Automobil Clubul Român dispune de o puternic`

flot` de asisten]` rutier`, care recent a fost con so -lidat` cu înc` 15 autoplatforme Iveco Daily [inumeroase autoturisme dotate cu echipamentelenecesare interven]iilor urgente, la fa]a locului. Deasemenea, ACR dispune de personal calificat deînalt` performan]`.

Cu aceea[i promtitudine de care am dat dovada casi pana acum, ramanem în continuare la dispozi]iamembrilor no[tri [i cei ai cluburilor partenere dinintreaga lume, non-stop, la numerele de telefon 021222 22 22, 0745 382 718 sau 0722 382 715. Ne puteticontacta [i prin e-mail la alarmcenter@acr.roalarmcenter@acr.ro

Al in DROSUAl in DROSU

SERVICIUL DE ASISTEN}~RUTIER~ AL ACR - LA DATORIE \N PERIOADAESTIVAL~

ACR lider de pia]`

13

Începând cu octombrie 2010 a devenit opera]ionalsistemul electronic de monitorizare a rovinietelorpentru autovehiculele care utilizeaz` drumurilena]ionale din România. Prin aceast` m`sur`Ministerul Transporturilor, prin Compania Na]ional`de Autostr`zi [i Drumuri Na]ionale din România(CNADNR) a urm`rit cre[terea nivelului încas`rilorinstitu]iei într-un procentaj mai mare al celor careachizi]ioneaz` roviniete când pleac` la drum. Înacest moment sunt amplasate în diferite puncte de-a lungul drumurilor na]ionale [i autostr`zilor unnum`r de 11 puncte fixe de monitorizare, la acestea

ad`ugându-se un num`r de 14 puncte mobile.Astfel, fiecare num`r de înmatriculare al ma[inilorcare trec prin dreptul unui asemenea punct decontrol, fix sau mobil, este scanat [i verificat în bazade date pentru a se stabili dac` are roviniet` valabil`sau nu.

Automobil Clubul Român, prin filialele salejude]ene elibereaz` roviniete electronice pentrutoate categoriile de autovehicule care utilizeaz`re]eaua de drumuri na]ionale, atât pentru celeînmatriculate în ]ar`, cât [i pentru cele înmatriculateîn str`in`tate. Astfel, conform Hot`rârii de Guvern

ROVINETAELECTRONIC~LA ACR

servicii noi

14

nr. 15 din 2002 au fost stabilitetarifele de utilizare a drumurilorna]ionale practicate de c`tre to]idistribuitorii de roviniete elec -tronice. Tarifele practicate suntexprimate în euro, includ TVA, iarcursul de schimb leu-euro folositeste cel exprimat de BNR, valabilîn ultima zi lucr`toare din lunaanterioar` emiterii rovinietei.

Mare aten]ie pentru amatoriide senza]ii tari care „uit`“ s`achizi]ioneze rovinieta electro -nic`: posesorul autovehicululuisurprins în trafic de c`tre punc -tele fixe sau mobile de moni -torizare [i control f`r` o roviniet`valabil` va trebui s` pl`teasc`atât amenda contraven]ional`,cât [i tariful de desp`gubireaplicat categoriei din care faceparte respectivul autovehicul.

Conform datelor oficiale furnizate de c`treCNADNR doar 46,7% din autovehiculeleînmatriculate în România au roviniet` valabil`, acestlucru datorându-se faptului c` nu to]i proprietarii dema[ini le folosesc pentru deplas`ri frecvente în afaralocalit`]ilor, precum [i pentru c` înc` exist`conduc`tori auto care încearc` s` „p`c`leasc`”sistemul circulând cu pl`cu]ele de înmatricularemurdare sau evitând, pur [i simplu, zonele unde suntamplasate punctele fixe de monitorizare [i control.Printre cei mai con[tiincio[i [oferi privindachizi]ionarea de roviniete electronice se num`r` ceidin jude]ul Ilfov, cu un procentaj de 60,9%, iar la

polul opus se reg`sesc cei din jude]ul Satu Mare, cuun procentaj de 34,6%.

În prezent CNADNR preg`te[te caietul de sarcinipentru faza a doua a sistemului electronic deemitere, gestiune, monitorizare [i control alrovinietetei electronice, faz` în care se urm`re[tecre[terea num`rului de puncte fixe [i mobile demonitorizare [i control, precum [i extindereainfrastructurii hardware [i software pentru o maimare operativitate, în concordan]` cu politicainstitu]iei respective.

S` sper`m c`, odat` cu implementarea etapei adoua a extinderii sistemului na]ional de monitorizare[i control, vor fi eliminate disfunc]iile constatate înprima faz` de implementare a acestuia. În primulrând coordonarea bazei de date a CNADNR cu ceaa Poli]iei Rutiere pentru încadrarea exact` aautovehiculelor în categoriile stabilite de lege, iar înal doilea rând reducerea timpului dintre momentulidentific`rii pe arterele de circula]ie a unuiautovehicul f`r` roviniet` valabil` [i momentulîn[tiin]`rii proprietarului acestuia pentru plataamenzii de rigoare, care în prezent este deaproximativ 6 luni de zile. Este recomandat s`p`str`m rovinieta un an de la data expir`rii perioadeide valabilitate. Paza bun` trece primejdia rea!

{erban{erban CIURTINCIURTIN

15

Motelul ACR Alba Iulia, situat în apropierea Cet`]ii,pe principala arter` de circula]ie din ora[, cum intridinspre Sebe[, dispune de 28 de camere duble, cuaer condi]ionat, televizor, mini-bar [i baie proprie. Deasemenea, Motelul dispune de o sal` de mese cu ocapacitate de 70 de locuri, precum [i de o sal` deconferin]e cu o capacitate de 100 de locuri, iar încurtea interioar` func]ioneaz` noua Sta]ie ACR deInspec]ie Tehnic` Periodic`.

Printre numeroasele punctele de interes turistic alejude]ului Alba se reg`sesc peste 200 de monumenteistorice; Catedrala Reîntregirii Neamului; Pe[tera luiZamolxes, zeul dacilor; 800 de pe[teri, mai ales înMun]ii Trasc`ului; vechea biseric` de lemn ctitorit` deMihai Viteazul în 1599; case memoriale [i colec]ii deart`. [i, nu în ultimul rând, celebra Ro[ia Montana.

Motelul ACR de la Nehoiu, situat în partea estic` aora[ului cu acela[i nume, este deschis tuturor

iubitorilor de trasee montaneîn regiune [i nu numai,membri ACR. Acestadispune de 30 de camereduble, fiecare dotat` cutelevizor, aer condi]ionat [icabin` de du[ proprie, o sal`de mese foarte mare, carese poate transforma oricândîntr-o sal` de [edin]e saupetreceri, putând primii pân`la 200 de persoane. Deasemenea, în curteaMotelului este amenajat` oparcare pentru 30 deautoturisme.

Având în vedere faptulc` fabrica de prelucrare alemnului a fost închis`,ora[ul este unul lini[tit [imult mai pu]in poluat decâtîn trecut, f`când din acesta o

turisticeserv i c i i

BAZELE TURISTICE ACR BAZELE TURISTICE ACR LA DISPOZI}IA MEMBRILORLA DISPOZI}IA MEMBRILOR

ASOCIA}IEIASOCIA}IEIA veni t pr im`vara [ i preg`t i r i le pr iv ind concediu l de od ihn` sunt pe l is ta deA veni t pr im`vara [ i preg`t i r i le pr iv ind concediu l de od ihn` sunt pe l is ta de

pr ior i t` ] i pent ru or icare d in t re no i . [ i în acest an Automobi l C lubul Român pune lapr ior i t` ] i pent ru or icare d in t re no i . [ i în acest an Automobi l C lubul Român pune lad ispoz i ] ia tu turor membr i lor s` i , dar nu numai , bazele sa le tur is t ice d in Alba Iu l ia ,d ispoz i ] ia tu turor membr i lor s` i , dar nu numai , bazele sa le tur is t ice d in Alba Iu l ia ,Nehoiu, Ol`ne[t i , Arad [ i baza naut ic` ACR din Del ta Dun`r i i .Nehoiu, Ol`ne[t i , Arad [ i baza naut ic` ACR din Del ta Dun`r i i .

Dac` la Palatu l Buck ingham din Londra z i ln ic la ore le 11.30 are loc sch imbareaDac` la Palatu l Buck ingham din Londra z i ln ic la ore le 11.30 are loc sch imbareaG`rz i i de Onoare, a[a se în tâmpl` [ i cu proasp`t renovata Cetate a Albe i Iu l ia . Înc`G`rz i i de Onoare, a[a se în tâmpl` [ i cu proasp`t renovata Cetate a Albe i Iu l ia . Înc`din anul 2009, d in t impul renov`r i lor , autor i t` ] i le loca le au dec is ca la ora 12.00 f ixd in anul 2009, d in t impul renov`r i lor , autor i t` ] i le loca le au dec is ca la ora 12.00 f ixs` se desf`[oare un grandios spectacol în in ter ioru l Cet`] i i . Ast fe l , 50 de so lda] i ,s` se desf`[oare un grandios spectacol în in ter ioru l Cet`] i i . Ast fe l , 50 de so lda] i ,îmbr`ca] i în un i forme a le armate i aust r iece medievale, par t ic ip` la desf`[urareaîmbr`ca] i în un i forme a le armate i aust r iece medievale, par t ic ip` la desf`[urareaacestu i eveniment un ic în România. În fa ]a tur i[ t i lor veni ] i d in toate co l ]ur i le ]`r i iacestu i eveniment un ic în România. În fa ]a tur i[ t i lor veni ] i d in toate co l ]ur i le ]`r i iare loc def i larea in fanter i[ t i lor , ar t i le r i[ t i lo r [ i a cavaler ie i , toat` aceast` adev`rat`are loc def i larea in fanter i[ t i lor , ar t i le r i[ t i lo r [ i a cavaler ie i , toat` aceast` adev`rat`armat` parcurgând un t raseu b ine s tab i l i t pr in Por ] i le I , I I I [ i IV a le Cet`] i i .armat` parcurgând un t raseu b ine s tab i l i t pr in Por ] i le I , I I I [ i IV a le Cet`] i i .Momentu l sch imb`r i i G`rz i i este sa lu tat de c`t re tunar i i Cet`] i i pr in câteva sa lve deMomentu l sch imb`r i i G`rz i i este sa lu tat de c`t re tunar i i Cet`] i i pr in câteva sa lve detun care te fac s` te s im] i ca pe câmpul de lupt`. tun care te fac s` te s im] i ca pe câmpul de lupt`.

16

destina]ie ideal` pentru cei care doresc s`beneficieze în tihn` de aerul tare de munte pentru a-[i reînc`rca bateriile. Pe lâng` frumuse]ea dealurilorcare se întind în spatele complexului turistic ACR dela Nehoiu, în zon` se mai pot vizita sau, mai binespus, trebuiesc vizitateBarajul de la Siriu, Mâ -n`stirea Ciolanu, VulcaniiNoroio[i, forma]iune geo -logic` spectaculoas` cese întinde pe o suprafa]`de 30 de hectare, [iMuzeul de Chihlimbar,singurul de acest fel dinEuropa de Sud-Est.

În renumita sta]iunebalneoclimateric` Ol` -ne[ti din jude]ul Vâlcea,ACR pune la dispozi]iatuturor membrilor s`i o vil`cu 6 camere duble dotatecu televizor, mini bar, aer condi]ionat [ibaie proprie.

În anul 1873, în cadrul Expozi]ieiInterna]ionale de la Viena, apeleprovenite din izvoarele captate aici aufost medaliate cu aur, sta]iunea fiindcomparat`, din acest punct de vedere,cu mult mai vechile Baden-Baden [iKarlovy-Vary.

Delta Dun`rii reprezint` un col]pierdut al naturii, un univers undetr`iesc 300 de specii de p`s`ri, iar înadâncul apelor se ascund peste 160 despecii de pe[ti. P`duri de stejarimultiseculari domin` peisajul natural,liane sinuoase [i c`]`r`toare de peste20 de metri lungime, împodobesc ca

ni[te ghirlande p`durile-galerii. Peste 1.150 despecii de plante definescun habitat natural. Aicitr`iesc 2.000 de cupluri depelicani, specii valoroasede p`s`ri ca egreta,leb`da cânt`toare, [oimuldun`rean etc.

Turi[tii – membri ACR,au ocazia unic` de apetrece o vacan]` deneuitat pe Hotelul plutitoral ACR, dotat la standardemoderne de confort.

Nu în ultimul rând,pentru automobili[tii –membri ACR care ies din]ar` spre Ungaria, sau seîntorc în ]ar` dinspre

Ungaria, Filiala ACR Arad pune la dispozi]ia acestora3 camere duble, cu aer condi]ionat, televizor [i minibar. Este locul cel mai indicat pentru o binemeritat`odihn` fie dac` te preg`te[ti s` ie[i din ]ar`, fie dac`te preg`te[ti s` intri în ]ar`. Dup` cum [tie toat`

lumea dureaz` mai mults` traversezi România dela est la vest, decât s`parcurgi autostr`zile careleag` Ungaria de VestulEuropei. De aceea, pentruodihna tuturor [oferilorcare doresc s` treac`grani]a, este mai multdecât indicat` o oprirepentru odihn` într-una dincamerele puse la dis -pozi]ie de c`tre FilialaACR Arad.

{erban CIURTIN{erban CIURTIN

Motel NehoiuMote l Nehoiu

Mote l O`ne[t iMote l O`ne[t i

Hote l p lu t i tor Del ta Dun`r i iHote l p lu t i tor Del ta Dun`r i i

17

evenimentelorc ron i ca

Edi]ia 2012 a Salonului Interna]ional Auto-MotoBucure[ti (SIAMB), ce a avut loc în perioada 4-8aprilie 2012 în Pia]a Constitu]iei din Capital`, a reunitpeste 65 de firme reprezentând m`rci de automobile,motociclete, biciclete, accesorii, piese de schimb,utilaje [i solu]ii tehnice pentru service [i cosmetic`auto, [coal` de [oferi, asigur`ri.

De[i un salon auto ar trebui s` impresioneze pringrandoare, SIAMB 2012 mi-a dat impresia, din contr`,de lipsa ei. Dac` mai punem la socoteal` [i faptul c`dealer-ii nu au adus multe modele noi [i nici nu le-aupus în valoare pe cele existente, pot spune ca m-am

plimbat mai mult printr-o parcare, decât printr-unsalon auto.

Poate cea mai mare dezam`gire este absen]a unorproduc`tori [i dealeri locali. Unde a fost Dacia? De cenu ne-am putut l`uda cu noua Lodgy sau cu mai multeconcepte de ma[ini?

Singurii care ne-au dat ceva explica]ii au fost de laFord, care ne-au spus ca B-Max st` frumu[el laCraiova [i c` va fi lansat în România abia înseptembrie, printr-un eveniment special.Din p`cate, pentru greutatea evenimentului, la fel deconsistent` se dovede[te [i lista absen]elor: Dacia,

Audi, BMW, Volkswagen,Renault, Fiat, Alfa Romeo,Honda, Hyundai, Mazda,Toyota.

Ca o tr`s`tur`general`, putem afirma c`SIAMB 2012 a fost maimult o expozi]ie cu ma[iniînghesuite decât un salonauto, unde te a[tep]i s`vezi ceva cu adev`ratspectaculos. P`r]ile buneale prezent`rii au fostpu]ine. Reprezentan]ii autoerau dispu[i s` î]i ofereorice informa]ie, fetelecare asistau la prezentared`deau farmec ma[inilor,iar la ie[irea din salonul

SALONUL INTERNA}IONAL AUTO-MOTO BUCURE{TI 2012

auto era un bar de unde i]i puteai lua gust`ri saur`coritoare.

Standul Opel la SIAMB a reflectat cele mai recenteverdicte ale analizei DEKRA, unul dintre lideriimondiali în domeniul expertizei în zona siguran]ei,calit`]ii [i mediului înconjur`tor: modelele Opel Astra(2012), Insignia (2011), Corsa (2010) sunt campionidemonstra]i ai fiabilit`]ii auto.

Precum se [tie, DEKRA î[i genereaz` raportulanual asupra ma[inilor rulate prin realizarea deevalu`ri pe opt clase de vehicule [i trei segmente dedistan]`. Conform rezultatelor raportului 'Ma[iniRulate DEKRA 2012', în acest an Opel Astra esteautovehiculul cu cele mai pu]ine defecte. Cu un indexde 96,9 procente, Astra a reu[it cel mai bun rezultatdintre toate ma[iniletestate în categoria „Celmai bun scor individual”.

Autoklass a prezentat laSIAMB 2012 o ofertageneroas` de automobiledin noua gama Mercedes-Benz. O surpriz` pl`cut`pentru vizitatori a fost noulmodel A-Class, prezentatîn premier` la SalonulAuto Geneva 2012.

Chevrolet a expus nouasa gam` de modeleglobale, care utilizeaz`tehnologiile GM de ultim`genera]ie. Vizitatorii auputut admira autovehicululde ora[ Spark, modelul de

mici dimensiuni Aveosedan [i hatchback,modelul compact Cruzesedan [i hatchback,MPV-ul de familieOrlando, SUV-ul Cap -tiva.

Forza Rossa a adus laSIAMB 2012 mai multemodele, printre careLotus Evora, LotusExige S [i Lotus Elise.

Salonul a adus si opremier` important`pentru pasiona]ii auto -mobilelor sport destrada din Romania:modelele exclusivistuluiconstructor britanic Ca -terham au fost prezentela SIAMB 2012. Încadrul acestui eve -

niment publicul prezent a putut admira [i noulmonopost de Formula 1 al echipei Caterham F1.

Pentru ca SIAMB 2012 a fost organizat in sectorul5, primii 3.500 de vizitatori care locuiesc in sectorul 5au avut intrarea gratuita.

A[adar, dincolo de interesul de a participa, atât caspectatori cât [i ca speciali[ti în domeniu, laevenimentele saloanelor auto din Bucure[ti sau altemari ora[e ale României, suntem provoca]i de dorin]aparticip`rii la un spectacol automobilistic veritabil, într-un cadru adecvat [i într-o ]inut` elevat`. Ceea ce nuam avut, decât în parte, norocul s` tr`im, la începutullui aprilie 2012, în Pia]a Constitu]iei.

C`t` l in MIHAIC`t` l in MIHAI

18

w w w . a c r . r o

19

ecologicetehno log i i

În toamna anului trecut am participat, cuun mare interes, la un evenimentspectaculos : avampremiera lans`rii, în ]aranoastr`, a primului autovehicul electric cuautonomie extins` din Europa. Este vorba deOPEL AMPERA. Primul automobil electriceuro pean cu autonomie extins` acoper` oraz` de 500 km. Acest eveniment prezenta,în anul 2011, un punct de referin]` în acestdomeniu [i înteresul se men]ine [i în 2012, [iprin aceea c` Automobil Clubul Romândesf`[oar` în România Campania Mondial`«Make Cars Green» (S` fecm automobileleeco logice), ini]iat` de Federa]iaInterna]ional` a Automobilului.

Extinzând reflec]iile noastre, preciz`m c`ast`zi putem clasifica trei tipuri de ma[iniecologice:

• Bazate pe biocombustibil – care folosesccombustibil mai pu]in poluant: GPL (gaz petrolierlichefiat), biogaz (ob]inut prin fermenta]ia unuiamestec de ape uzate [i de[euri din industriaagroalimentar`), hidrogen (au la baz` reac]ia dintrehidrogen [i oxigenul din aer) etc.

• Hibrid – care combin` motorizarea bazat` pecombustibil cu cea electric` (HEV).

• Electrice – care folosesc în totalitate o surs` deenergie regenerabil` (energia solar`, de exemplu)

Ma[inile ecologice au multe avantaje: poluareconsiderabil redus`, zgomot redus, consum mai micetc. Ca dezavantaje ar putea fi luate în considerarelimitele de stocare a energiei. V-a]i fi a[teptat, poate,

[i la pre]. Ei bine nu, ma[inile eco au devenit foarteaccesibile în ultimii ani, coborând la pre]ul ma[inilorcare folosesc motorizare standard.

Cele mai cunoscute ma[ini ecologice în momentulde fa]` sunt HEV-urile (hybrid electric vehicle/vehiculelectric hibrid), care combin` un motor conven]ional,bazat pe combustibil fosil, cu unul electric. De aicipornesc o mul]ime de combina]ii în care, fie energiacinetic`, fie combustibilul sunt folosite pentrureînc`rcarea bateriei, sisteme de control ale mo -torului care opresc ma[ina atunci când sta]ioneaz` [irepornesc motorul la activare sau în care cele dou`sisteme (electric [i pe combustibil) sunt folositeîmpreun` pentru a câ[tiga o putere mai mare.

L o h n e r -Porche MixteHybrid – a fostprimul automobilhibrid (motor pecombustibil [imotor electric),lansat în 1900.

Ideea utiliz`riiunei surse deenergie bazat`pe altceva dec`tpe combustibilfosil nu este de -loc nou`. Primula u t o v e h i c u lhibrid, se parec`, a apar]inut luiF e r d i n a n dPorche, care în

AUTOMOBILUL VIITORULUI

20

1900 a dezvoltat auto mobilul numit „Mixte”.Autoturismul putea rula cu 50 km/h pe o distan]` de65 km bazându-se doar pe baterie. Ideea a fost apoipreluat` [i dezvoltat` [i de al]i produc`tori, precumAudi sau Volvo, fiecare încercând s` aduc`îmbun`t`]iri. Îns`, abia dup` 1997 conceptul aînceput s` capete propor]ii, când japonezii au scosToyota Prius, un model hibrid care se bucur` de unmare succes [i ast`zi, pân` acum fiind vânduteaproximativ 2.5 milioane de unit`]i. Primii pe pia]aautomobilelor hibride par s` fie americanii (SUA), cupeste 2 milioane de ma[ini hibride achizi]ionate.Automobile hibride au fost scoase [i sub alte marci,precum Opel, Honda, Lexus, Ford, Hyundai,Peugeot, BMW, Mercedes-Benz, Volkswagen, Audietc.

Oricum ar fi, scopul principal al produc`torilor esteacela de a reduce emisiile [i de a proteja mediul.

Care este diferen]a dintre o ma[in` hibrid [iuna electric` ?

Diferen]a dintre o ma[in` hibrid [i una electric`este aceea c` hibridul este dotat cu dou` motoare:unul pe carburant [i unul electric. Aceste motoare pot

func]iona simultan în timpulmersului.Spre doesebire de un hibrid, ma[inaelectric` este dotat` cu un singurmotor ce func]ioneaz` cuacumulatori care pot fi încarca]i cuenergie electric`.

Ma[ina hibrid reduceemiterea de CO2, pe când ma[inaelectric` nu emite noxe deloc.

Urm`rind trend-ul în spre carese îndreapt` industria auto, putemobserva cu u[urin]`, c` mai toatemarcile de ma[ini au scos sauurmeaz` s` scoat` câte un modelhibrid. Adevarat ca aceste modelesunt mai scumpe decât variantele cefolosesc carburant, îns` investi]ia se

amortizeaz` în timp.

Motive s` \]i cumperi o ma[in` hibrid

Probabil c` mult` lume se \ntreab` atunci cândvine vorba s` \[i cumpere o masina, ce alegere artrebui sa faca, daca sa fie diesel sau pe benzina.

Cred c` printre cele dou` alternative ar trebui s` oinclude]i [i pe a treia, o ma[in` hibrid. Având \nvedere faptul c` din ce \n ce mai multe organiza]ii [iproduc`torii din mai toate industriile \[i \ndreapt`aten]ia spre protejarea mediului, noi de ce s` nu ofacem ?

1. |n primul rând o ma[in` hibrid este o investi]iepe termen lung. Dac` ave]i de gând s` o folosi]i maimult \n ora[, sistemul de func]ionare al motoruluielectric poate ajunge pân` la 100km/h pentru unelemodele ceea ce \nseamn` c` ve]i economisi destulde mul]i bani \n timp.

2. |n al doilea rând, gândi]i-v` c` proteja]i mediul.O ma[in` hibrid atunci când func]ioneaz` pe

motorul electric nu emite noxe [i nu polueaza fonicdeoarece acest gen de motoare sunt mult maisilen]ioase.

3. Ma[inile hibrid existente pe pia]` la ora actual`sunt dotate cu tot felul de sisteme deultim` genera]ie. Deci nu va trebui s` v`face]i griji c` v` ve]i schimba ma[ina preacurând.

4. Fiind un trend aproximativ nou,achizi]ionarea unei ma[ini hibrid a devenitun gest demn de apreciat de cei din jur [itransfera [oferului o imagine de om activ [icon[tient de problemele globale.

5. Nu \n ultimul rând gândi]i-v` c` deacum nu ve]i mai r`mâne niciodat` \n pan`deoarece ma[ina se poate \nc`rca de laorice priz` \ntr-un timp relativ scurt iar dincâte [tim noi pân` \n prezent exist` maimulte prize decât sta]ii de carburan]i.

C`t` l in MIHAIC`t` l in MIHAI

21

ACRfac i l i t` ] i

Începând cu luna aprilie 2012, Automobil ClubulRomân ofer` membrilor s`i un nou beneficiu prinprogramul „ACR AVANTAJ”.

Prin acest program, membrii ACR î[i pot achizi]ionaun automobil nou, la un pre] special, dintr-o gama

larg` de m`rci: Dacia, Opel, Nissan, Mercedes –Benz, Hyundai, Mitsubishi, Jaguar, Land Rover [iVolvo. [i înc` ceva foarte important de re]inut: v` staula dispozi]ie 89 de modele din m`rcile de mai sus.

Discount-urile acordate membrilor ACR variaz` înfunc]ie de marca [i modelul autoturismului [i pot

ajunge pân` la 9228 Euro.{i al treilea avantaj la dispozi]ia]ia membrilor:

promo]ia este valabil` [i pentru ceicare doresc s` achizi]ioneze unautoturism prin programul „Rabla”.Aceast` ofert` este disponibil` [ipentru cump`r`torii care au pân`la 3 vouchere valorice.

Detalii despre aceast`promo]ie pute]i g`si pe www.acr.rosau se pot ob]ine la orice filialaACR din jude]ul dumneavoastr`.De asemenea, v` stau la dispozi]ietelefoanele 021 317 82 51, 0745382 748 sau 0745 382 729 sau e-mail: avantaj@acr.ro

ACHIZI}IONEAZ~-}I UN AUTOTURISM NOUPRIN „ACR AVANTAJ“

22

Un sistem de reguli [i indicatoare rutiere,care a fost pus la punct la nivel interna]ionalde-a lungul unui secol, nu poate s` fie unlucru f`r` noim`. Dimpotriv`, sistemul rutiereste o construc]ie logic` [i este important s`nu uit`m c` legisla]ia rutier` chiar este unsistem de legi care trebuie tratat cu aceea[irigurozitate ca oricare alt` lege.

În anul 1924 apare „Anuarulautomobilelor din ]ar` [i din Bucure[ti”,unde se public` atât legisla]ia rutier` amomentului, cât [i lista cu automobilele dinRomânia, din care putem constata c`num`rul acestora în Bucure[ti [i jude]ul Ilfovera de 4010 automobile.

Patru ani mai târziu apare, la EdituraCulturii Na]ionale – Bucure[ti, „GhidulDrumurilor din România” tip`rit` subdirec]iunea lui Jean C`m`r`[escu,vicepre[edinte al Automobil Club RegalRomân. Ghidul cuprindea plan[e ale re]elei dedrumuri între localit`]i, cât [i plan[e cu hartaprincipalelor ora[e din România (Arad, Bra[ov,Cern`u]i, Cetatea Alb`, Chi[in`u, Cluj, Constan]aetc.)

În luna februarie a anului 1929 a fost ratificat` dec`tre Parlament „Conven]ia Interna]ional` pentrucircula]ia automobilelor”, care a intrat în vigoare la 24

octombrie 1930. Din partea României, Conven]ia afost semnat` de Pre[edintele ACR I. M. Mitilineu,prezent la consf`tuirea de la Paris.

Pentru a ne crea o imagine, în România anului1932, num`rul autovehiculelor înregistrate era de45.000, de circa 5 ori mai multe decât în Bulgaria [idublu decât în Grecia. Aceasta [i datorit` faptului c`ACR a militat sus]inut pentru dezvoltarea unei re]ele

func]ionale [i aunor pompe deb e n z i n ` ,amplasate judiciosîn toat` ]ara. Înacest an,echivalent în baniromâne[ti, pre]ulunui litru debenzin` costa 15lei la Paris, 14,50lei la Bruxelles, 13lei la Londra, iar laBucure[ti 14 lei.

În 1968 a fostsemnat TratatulConven]iei de laViena, act caresepara regulile detrafic în: traficulrutier interna]ional[i siguran]a pe

autoremember

ISTORIA SEMNELOR {IISTORIA SEMNELOR {IREGULILOR DE CIRCULA}IE (2)REGULILOR DE CIRCULA}IE (2)

Crede] i ca o „zebr`“ deveni t` inv iz ib i l` ,Crede] i ca o „zebr`“ deveni t` inv iz ib i l` ,de atâta uzur`, fo lose[te cu iva? de atâta uzur`, fo lose[te cu iva?

23

drumurile publice.Fiecare semn decircula]ie a primit,prin acest tratat, odefini]ie [i oamplasare clar`.Forma triunghiular`cu fundal alb saugalben este folosit`pentru semnele dea v e r t i z a r e .Semnele deinterzicere suntrotunde, cu fundalalb [i marginearo[ie. Indicatoarelede informare, deorientare [i celeturistice nu au oform` generalvalabil`, fiecare]ar` impunându-[ipropriul sistem.Obligativitatea estesemnalat` de uncerc albastru încare este desenatcu alb ceea cetrebuie s` faci.

Revenind lazilele noastre, foarte mul]i [oferi, a[a zi[i profesioni[ti,

uit` cum st` treaba cu aceste pl`cu]e aflate pemarginea [oselelor, dar [i mai important este c`exist` pe teritoriul României, în unele ora[e, omul]ime de semne de circula]ie acoperite de vegeta]iacare a crescut necontrolat în aceast` perioad`frumoas` de prim`var`, semne care sunt amplasateunde nu ar trebui s` fie sau altele care sunt pur [isimplu cu fa]a de avertizare orientate în direc]iegre[it`.

De[i viteza maxim` legal` este de 90/100 km/h înreteaua de drumuri na]ionale/europene pentruautovehiculele sub 3,5 t, viteza medie înregistrat` emult inferioar`, de numai de 65 km/h.

De ce? Actualmente, capacitatea proiectat` adrumurilor a fost depa[it` de valorile de trafic, precum[i de func]iile mixte pe care aceste drumuri oîndeplinesc, fiind în acela[i timp drumuri de tranzit,dar [i drumuri de acces - în condi]iile în care mai multde 60% din re]ea traverseaz` localit`]i, procentul fiindîn cre[tere prin extinderea continu` a intravilanului [ia dezvolt`rii localit`]ilor de-a lungul drumurilorna]ionale [i europene. Aceste probleme cresc extremde mult riscul de accident.

Sper`m s` nu ajungem în situa]ia ca România,care s-a situat printre primele ]`ri din Europa care auadoptat regulamente [i indicatoare de circula]ie, s` seclasifice, pe plan european, în rândul ]`rilor cuprobleme în marcarea arterelor rutiere la nivelulstandardelor mondiale.

Flor in JUMUG~Flor in JUMUG~

24

Ce automobil frumos! E al dumneavoastr`? - Oarecum. - Nu în]eleg. - Când automobilul este curat [i în stare perfect` de

func]ionare îl folose[te so]ia mea. E o serat` undeva,ma[ina o ia fiica mea. În zi de meci, devineproprietatea fiului meu.

- Totu[i, când este al dumneavoastr`? - Când trebuie dus` la reparat.

O doamn`, aflat` la volan, vede în fa]a ei doib`rb`]i c`]`rându-se pe un stâlp de telegraf. Trecândpe lâng` ei, le strig`:

- Hei, nu v` speria]i, am carnet de 10 ani de zile!

O tân`r` doamn` opre[te ma[ina sa în fa]asemaforului, la ro[u. Se aprinde galben - doamna st`pe loc, verde - doamna iar`[i st`. Se aprinde ro[u, dinurm` fac semnal celelalte ma[ini. De ea se apropieun politist [i întreab`:

- Doamna dore[te alt` culoare???

Un tip conducea ma[ina pe o autostrad` de marevitez` [i foarte aglomerat`. La un moment dat,mobilul s`u sun`. So]ia:

- Vezi, iubitule, ai mare grij`, au dat la radio c` peautostrad` este un imprudent care conduce cu vitez`foarte mare, pe sens invers. S` fii atent te rog, da?

- Unul? Pe dracu! Sunt sute!

Un [ofer parcheaz` în Pia]a Victoriei. Un poli]ist îispune:

- Ce face]i?! Aici e Guvernul! - Nu v` teme]i, am alarm` la ma[in`!

Într-o parcare, o femeie care se gr`bea la ma[inaei, vede o alta f`r` [ofer care începe s` mearg`.

Foarte constient` de primejdie, femeia deschide u[a,sare în ma[in`, [i targe frâna de mân`. Când iese,vede un barbat lâng` ma[in`.

- Mergea, dar am oprit-o - spune femeia mândr`. - {tiu, r`spunde barbatul, eu o împingeam.

33% din accidentele de circula]ie sunt cauzate deb`uturile alcoolice, deci restul de 67% nu suntcauzate de b`uturile alcoolice. În consecin]`, este clarca e mai sigur s` conduci beat turt`!

Judec`torul c`tre inculpat: - Spune]i-mi, cum a]i putut s` v` a[eza]i la volan

a[a de beat? - Sti]i, domnu' judec`tor, prietenii m-au ajutat!

Un tip cu o ma[in` d`râm` 15 garduri, omoar` 6persoane, proiecteaz` un camion în zid [i se opre[teîntr-un copac...

Dup` 3 zile, se treze[te la spital.. - Ei, doctore, cum e? - Am rezultatele analizelor: în alcoolul dum -

neavoastr` am g`sit 3 pic`turi de sânge.

Un [ofer, vrânds`-[i protejezema[ina împotrivaho]ilor [i neavândbani pentru oalarm`, las` unbilet pe parbrizulma[inii: „Radioul-defect, benzin`-nu are, motorul-componente lip -s`“.

Diminea]a î[ig`se[te ma[inape butuci [i un altbilet pe care scria:

„Deci, nici dero]i nu mai arenevoie!“

Bul` intr` cu Dacia lui în Mercedesul unui neam].Ambele ma[ini ies puternic [ifonate din accident.

- Cinci ani am muncit s`-mi iau Mercedesul `sta! sevait` neam]ul.

- Asta nu-i nimic, zice Bul`, smulgându-[i p`rul dincap. Eu am muncit o via]` s`-mi iau ma[ina asta.

- P`i, cine te-a pus s`-]i iei ma[in` a[a scump`?spune neamtul mirat.

libert imp

UMOR.. . PE RO}IUMOR. . . PE RO}I