1831=Sfantul Serafim de Sarov-Scopul Vietii Crestine

7/29/2019 1831=Sfantul Serafim de Sarov-Scopul Vietii Crestine

1/55

Adqsdratul scop aI uieSii cregtinecottstd. in dobdndirea Duhului SfintRugdciunea, postul, privegherile, milos-teniile qi toate celelalte apte bune fdcute innumele lui Hristos nu sunt decAt mijloacepentru a-Lprimi peSfAntulDuh.Aceastd nvd{[turd a fost datd de Cuviosul

Serafimde Sarovlui N.A. Motovilov, unul dinmarii s[i admiratori, pe care -a vindecat de osuferin![ foarte grea. Motovilov a scris peurmd cele auzite de la Pirintele Serafim,darinsemndrile ui au stat n Mlndstirea DiveevomaimultdeZodeani.

Sfintul Serafimde SarovScopul iefiicregtine


2/55

t

SfAntul erafim e Sarov

Scopul ielii cregtine

Carte tipdritd cu binecuvAntareaPreaSfinfitului Pirinte GALACTION,Episcopul Alexandriei giTeleormanului


3/55

Cuvint nainteAceastd invdtdturd a fost datdde Cuviosul Serafim de Sarov lui N.A.Motovilov, unul din marii sdi admira-tori, pe care l-a vindecat de o suferintdfoarte grea. Motovilov a scris pe urmdcele auzite de la Pdrintele Serafim, darinsemndrile lui au stat in MdndstireaDiveevo mai mult de70 de ani.in anul 1902, S.A. Nilus le-aprimit de la bdtrAnaElenaNicolaevna,vdduva lui Motovilov, gi cu incuviin-

larea egumenei Maria, le-a publicat inanul' 1903, r,,Buletinul Moscovei"sub titlul: ,,Duhul Sfdnt Care a umbriiin chip vdzut pe Pdrintele Serafim dela Sarov ln convorbirea lui desprescopul vielii cregtine".3


4/55

Iatd textul insemndrii lui S.A.Nilus:.Odatd, scria Motovilov in in-semndrilg sale, eram in MdndstireaSarovului, nu mult dupd vindecarea*:u o marti, pe la sfArgitul luinore , anul 1831, qi stdteam de

Domnulqi.Aici a venit la mine o sord din

Pdrintel m?,,. Eu i-am rdspuns:,,Da, eu ,,Bine, a reluat "i, .tru-nili la- P e; el mi-a spus sd vdchem la 1. Acum este in chilia

lui din mindstire gi a zis cd vd agteap-te". in chilie a vorbit multe cumine despre diferite lucruri privitoa-re la mdntuirea sufletului gi la vialaiumeascd gi apoi mi-a poruncit ca adoua zi sd merg cu pdrintele Gurie,arhondarul Mdndstirii Sarovului, lachilia lui din apropierea IzvoruluiBlagoslovului.A doua zi, am agteptat PAndseara tdrzitt, nemdncAnd nimic, cAndPdrintele Serafim a deschis uga chi-liei sale gi, uitAndu-se la mine, a zis:,,Bucuria mea/ eu te-am chemat darte rog sd nu md osAndegticd nu ti-amdeschis toatd ziua. Astdzi e miercuri,zi in care eu nu vorbesc, dar iatd, mdi-ne fii binevenit; voi sta cu tine din totsufletul. Acum mergi gi gustd cevacdci ai sldbit". Zicdnd aceste cuvinte,

5


5/55

Pdrintele s-a nchis din nou in chilie.Nici un cuvAnt nu poate sd ex-prime acea bucurie pe care am sim-tit-o atunci in inima mea; pluteam defericire. Da, eram in culmea unei feri-ciri, care nu-gi poate gdsi asemdnarein lumea pdmdnteascd, gi fdrd sd linseama ci n-am mAncat gi n-am bdutnimic toatd ziua, am devenit deodatdaga de sdtul ca qi cum ag fi mAncat gibdut ceva pe lndestulate.Mdrturisesc adevdrul, cu toatecd pentru unij, care nu sunt obignuilicu astfel de indulcire, de sfintenie gibucuriedecareseumple sufletul omu-lui in momentul pogorArii Duhuluilui Dumnezeu, cuvintele mele vor pd-rea exagerate, ar istorisirea din caleafard de insuflefitd. incredinfez insd,pe congtiinta mea de cregtin ortodox,cd nu fac nici o exagerare,cd toate cele

spuse de mine, nu numai cd sunt ade-vdrul curat, dar sunt incd o expunerecu totul slabd despre ceeace am simtiteu atunci cu adevdrat in inima mea.Dar cine-mi va da cuvAnt vrednic sdgrdiesc mlcar cAtugi de putin, mdcarin parte, despre cele ce am simtit insufletul meu in ziua urmdtoare?CAnd am inceput conversa-lia cu Pdrintele Serafim era intr-o joi.Cerul era cenuqiu, pdmdntul acoperitcu zdpadd gi ncd mai fulguia. Stdteamintr-o poiand aproape de mica lui,,si-hdstrie", pe malul rAului Sarovca, cecurgea la poalele colinei.M-a fdcut si stau pe un trunchide copac doborAt gi el insugi stdtu pevine in fata mea.- Domnul mi-a descopeit, a zismarele bdtrdn, cd din copildrie doregtisd gtii care este scopul vielii cregtine


6/55

gi pentru aceasta i intrebat pe mulliduhovnici gi oameni nvdfafi.Trebuie sd vd spun cd acestgAndmi-a frdmAntatnecontenit ufle-tul de la vdrsta de doisprezece ni gicd am pus problemamai multor fefebisericegtifdrd, a primi un rdspunsmulfumitor.- Dar nimeni, continudPdrintele Serafim, nu li-a rdspunspotrivit 9i hotdrAt.Ai fost sfdtuit sdmergi la bisericd, d e rogi, sd rd iegtidupd poruncile ui Dumnezeu,sd acibine,acesta stescopulvielii cregtine,spuneau i.Mulli ti-au dezaprobat uriozi-tatea,gdsind-odeplasatd i lipsitd deevlavie, dar o fdceaupe nedrept. Ince md privegte,eu, smeritul Serafim,ili voi ardta n ce constd n mod realacest cop.I

Rugdciunea, Postul, Priveghe-rea gi alte nevoinle creqtineqti, ori-cAt ar fi de bune prin ele insele, to-tugi, scopul viefii noastre creqtine nupoate sd stea numai in indeplinireaacestora, cu toate cd ele pot servi camijloace absolut trebuitoare la atinge-rea acestui scop.Adeudratul scop aloielii cregtine constd in dobfrndireaDuhului Sfdnt. Rugdciunea, Postul,privegherile, milosteniile 9i toate ce-lelalte fapte bune fdcute in numele luiHristos nu sunt decAtmijloace pentrua-L primi pe Sfdntul Duh.


7/55

Scopul iefiicreEtine, in numete ui HristosSA fii atent cd numai faptabund fdcutd in numele lui Hristos necAgtigd oadele SfAntului Duh. Tot cenu e fdcut in numele Lui, chiar bine-le, nu ne aduce nici o rdsplatd in via-ta viitoare, iar in viala aceastanu neddruiegte harul dumnezeiesc. Pentruaceastaspune Domnul Iisus Hristos:,,CeI ce nu adund cu Mine risipegte"(Luca22,23).Egti totugi obligat sd numegtio faptd bund secerigsau recoltd, cdciestebund chiar dacd n-a fost fdcutd innumele lui Hristos. Scriptura zice: ,inoriceneam,cel carese temede El gi facedreptate ste rimit la El" (Fapte 10, 35).

t 0

Sutagul Corneliu, care se te-mea de Dumnezeu gi trdia dupddreptateaLui, in timpul rugdciunii afost cercetatde un inger care -a zis:,,Trimitebdrbali a ope icheamddaindpeunul Simon, nre enumegteetru.Elgdzduiegtea un oarecareimon, urelar,a cdruicasd ste6ngdmare.Acestali aaspune e dfaci" Fapte 0,5-6).SevedecdDomnul Se olosegtede mijloaceleSaledivine pentru a per-mite unui astfel de om sd nu fie privatin vegniciede rdsplatace se cuvine.Dar pentru a o obtine rebuie sd rcea-pd de aici, de os,sd creadd n DomnulIisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu,Carea coborAtpe pdmAnt pentru izbdvfueapdcdtogilor, dobdndind astfel harulSfdntului Duh careaduce n inimi im-pdrdlialui Dumnezeugi deschidedru-mul fericirii in veacul viitor.

l 1


8/55

Deci, acolo se opregte dsplatape care o dd Domnul pentru faptelebune ce nu sunt fdcute in numele luiHristos. El ne dd mijloace de desdvAr-gire, iar omul se poate sau nu foloside ele.De acee a e zice udeilor: ,,Dacdali fi orbi n-ati aaeapdcat.Dar acum zi-cefi: Noi aedem.De aceeapdcatuldmknensuprnaoastrd" (Ioan 9, 41).CAnd un om ca gi Corneliu, alecdrui fapte n-au fost fdcute in numelelui Hristos, dar care sunt pldcute luiDumnezeu, incepe sd creadd in FiulSdu, aceste apte i se socotescca fdcu-te in numele lui Hristos, din pricinacredintei lui in El (Evrei 1'1.,6).In caz contrar, omul n-aredreptul sd seplAngd cd binele sdvArgitde el rdmdne fdrd rdsplatd. Un lucrubun fdcut in numele lui Hristos nune va ldsa lipsiti de mdngdiere, ba

1 2

dimpotrivd, nu numai cd in veaculviitor aduce incununarea cu slavd,dar chiar din viata aceasta l umple peom de harul SfAntului Duh, precums-a spus: ,,Dumnezeu u dd Duhul cumdsurd.Tatdl ubegte eFiuI qi toate e-adat n mhnaLui" (Ioan 3, 34-35).PrimireaSfintului Duh

Agadar adevdrata tintd a vie-lii noastre cregtine este dobAndireaSfAntului Duh, in timp ce rugdciunea,privegherea, postul, milostenia gi altefapte virtuoase fdcute in numele luiHristos nu sunt decAt mijloace.- Cum sd-L dobAndegti? ntre-bai pe Pdrintele Serafim, cdci nu i nte-leg prea bine.- DobAndirea este acelagi lu-cru cu cAgtigarea.$tii ce inseamnd at 3


9/55

cAgtigabani? Cam acelagi ucru estegi cu SfAntulDuh. in general,pentruoameni,scopulviefii estecAgtiguldebani. Boierii, pe deasupra,doresc Aionoruri; distinctii gi recompense en-tru serviciileaduse drii. DobdndireaSfAntuluiDuh este de asemenea ncAgtig, ar un cAgtig egnic, zvordtorde daruri, foarte asemdndtor Agtigu-lui vremelnic, qi se obline prin ace-leagi mijloace.Domnul Iisus Hristos,Dumnezeu - Omul, compard viatanoastrd u o cdldtoriegi activitatea d-mdnteascd u un negoj.Ne recoman-dd tuturor: ,,Negufdtorifi hnd ce aoiaeni, rdscumpdrfrndremeA, dci zilelerele unt" (Luca 9,13; Efeseni ,'16).Cu alte cuvinte: grdbili-vi sd oblinefibundtdlile ceregti cu ajutorul bu-nurilor pdmdnteqti. Aceste bunurit 4

pdmAntegti nu sunt altceva decAtfapte virtuoase fdcute in numele uiHristosgi carene aducharul SfAntuluiDuh.Pildacelorzece ecioare? . r rIn pilda celor zece fecioare,dintre care cinci erau intelepte gi cincinebune (Matei 25,1,-13),se spune ce-lor din urmd, referindu-se la lipsa

untdelemnului'. ,,Duceti-adqi ad cum-v t , t t +paraft". lntorcAndu-se gdsesc nchisduga cdmdrii de nuntd qi nu pot intra.Mulli socotesc cd lipsa untdelemnu-lui din candelele fecioarelor nebunesimbolizeazd lipsa faptelor bune fd-cute in viald. Interpretarea aceastanu-i corectd intru totul. Dacd le-ar filipsit faptele bune, ar mai fi putut sdfie numite fecioare, chiar dacd eraur5


10/55

nebune? Fecioria este o mare virtute,ca una ce imitd starea ingerilor, pu-tdnd inlocui toate celelalte virtufi.Eu, nevrednicul, cred cd le lip-sea haiul Duhului SfAnt.Fdcdnd fap-te bune, fecioarele nebune, din punctde vedere spiritual, credeau cd viatacregtineascd constd numai in acestefapte. Am trdit frumos, am fdcut mi-lostenii, gAndeau ele, fdrd a se ingrijidacd au primit sau nu harul SfAntuluiDuh. Acest fel de viat6,,bazat numaipe participarea virtutilor morale, fdrd,o cercetareminutioasd dacd ele ne-auadus, gi n ce cantitate, harul SfAntuluiDuh, este astfel caracterizat de cdrlilepatristice: ,,Unelecdi par drepte n ochiiomului, dar sfhrgitul or sunt cdilemor-!ii" (Pllde-1.4,12).SfAntul Antonie cel Mare, inscrierile lui cdtre monahi, scria despre

1 6

astfel de fecioare:,,Multi monahi gi fe-cioare nu au nici o idee despre deose-birile voirii care lucreazd.in om gi nugtiu cd in el lucreazd, rei voiri deoda-td. Prima este vointa lui Dumnezerl,perfectd gi izbdvitoare; a doua estepropria noastrd voinld omeneascd,care n sine nu este nici rea, nici bund ;a treia voinfd este drdceascd, pede-a-ntregul pierzdtoare. Cea de-atreia voinld este vrdjmagd omului, in-demnAndul fie sd nu facd bine deloc,fie sd-l facd din mdndrie, pentru bi-nele in sine gi nu pentru Hristos. Ceade-a doua, vointa noastrd proprie, nesfdtuieqte sd ne satisfacem poftele pd-cdtoasesau, a fel cu cea drdceascd,sdfacem binele pentru el insugi, fdrd, ane ingriji de harul ce-l putem cAgtiga.Prima voinfd, cea de la Dumnezeu,rreinvatd sd facem binele cu un singur

1 7


11/55

scop: dobAndirea SfAntului Duh, co-moard vegnicd, nepuizablld,, fdrd,egalin lume.Pe bund dreptate harulSfAntuhli Duh este simbolizat de unt-delemnul ce le lipsea fecioarelor ne-bune. Sunt numite ,,nebune"pentru cdnu se ngrijeau de fructele care nu tr e-buie sd lipseascd faptelor bune, caresunt darurile Sfdntului Duh, fdrd decare nimeni nu se poate mAntui, cdci,,tot sufletul este insuflelit de DuhulSfdnt pentru a fi iluminat de tainasfAntd a unimi i Treimii".insugi Duhul SfAnt vine sdSe sdldgluiascd in sufletele noas-tre gi aceastd sdldgluire intru noi aAtotputernicului, Iocuirea unitdliiSale Trinitare impreund cu sufletulnostru este condifionatd de strddaniaprin toate mijloacele ce ne stau in

1 8

putintd de a obtine pe acestDuhSfAnt,Care pregdtegte n noi un loc demn deaceastd intAlnire, dupd cuvAntul luiDumnezeu: ,,Voi intra Ia el gi ao i cinacu eIgi el cu Mine" (Apocalipsa3,20).Astfel de untdelemn aveau fecioare-le inlelepte in candele, capabil sd lu-mineze puternic Ai clar multd vreme,agteptAnd sosirea n miez de noapte aMirelui gi intrarea cu El in cdmara denuntd a vegnicei bucurii.CAnd fecioarele nebune auvdzut cd untdelemnul se terminddin candele, au alergat in tArg, darn-au avut timp sd se intoarcd inain-te de inchiderea ugii. TArgul esteviala noastrd. Uga cdmdrii de nun-td este moartea. Fecioarele inteleptegi nebune sunt sufletele cregtinilor.Untdelemnul nu simboli-zeazd, fap-tele bune, ci harul SfAntului Duh,

l 9


12/55

primit inlduntrul fiinjei noastre prinmijlocirea faptelor bune gi prin a cdruilucrare fiinla noastrd se transformddin aceasta n aceea, adic6' din stri-cdcioasd n nestricdcioasd,din moartesufleteascd in viatd duhovniceascd,din intunecati in luminoasd, din in-chisoare, in care stau inldnfuite pati-mile, in cdmard de nuntd gi bisericdsfintitd, unde ne intAlnim cu Domnul,Creatorul qi MAntuitorul, Mirele su-fletelor noastre. Mare este dragosteace o are Dumnezeu pentru noi, pd-cdtogii, fafd de neglijenfa ce o ardtimnoi la chemarea Sa: ,,Iatd,,stau la ugdgi bat" (Apocalipsa 3, 20), nfelegAndprin ugd firul vielii noastre necurmatincd de moarte.O, cAt ag dori eu, bucuria mea,ca gi tu sd fii umbrit in aceastd viatdde Duhul lui Dumn ezetil Cdci: ,in'ce

20

te uei nfla, in aceeae aei udeca" - ziceDomnul. Vai, de trei ori vai, dacd noisuntem impovdrali de grijile pdmAn-tegti, cdci cine poate suferi mdnia Luigi cine-I va putea rczista?Rugiciune

Pentru aceasta s-a spus:,,Privegheafi qi vd rugati ca sd nu cd-deli in ispitd" (Matei 26,41) sau, altfelspus/ pentru a nu fi lipsifi de Duhullui DumnezelJ, cdci privegherea gi ru-gdciunea ne dau harul Sdu.Desigur cd toate faptele bunefdcute in numele lui Hristos ne ofe-rd harul Sfdntului Duh, dar mai multdecAt toate rugdciunea, care este me-reu la dispozilia noastrd. Tu ai avea,de pildd, dorinla de a merge la bise-ricd, dar ea este departe sau slujba

21


13/55

s-a terminat; at dorinta de a face mi-lostenie, dar nu-!i iesenici un sdrac ncale sau n-ai bani; ai vrea sd rdmAi infeciorie, dar n-ai suficientd putere, dincauzaconstitulier fizicesau a ispitelorvrdjmagului cdrora nu le poate facefatd sdrmana sldbiciune omeneascd;ai vrea sd faci o altd faptd,bund in nu-mele lui Hristos, dar n-ai putere saun-ai o ocazie potrivitd. Numai rugd-ciunea nu este mpiedicatd de nimic:oricine gi oricdnd are posibilitatea dea se ruga, bogatul gi sdracul,dregdto-rul gi omul de rAnd, cel puternic Aicelslab, sdndtosul gi bolnavul, dreptul gipdcdtosul.Putem vedea puterea rugd-ciunii, chiar a omului pdcdtos dar cuinimd sincerd, din urmdtoarea pildddatd de SfAnta Tradilie: ,,O mamdnenorocitd igi pierde unicul fiu, iar o

mare pdcdtoasd, la cererea ei, vd-zAnd-o disperatd, cutezd sd strige cd-tre Dumnezeu: ,rNu pentru mine, ticd-loasa, ci pentru lacrimile acesteibietemame ce-gi plAnge copilul gi care arecredintd tare in mila gi atotputerniciaT a, nviazd-I, Doamnelrr". Iar Domnull-a inviat.Aceasta este,bucuria mea, pu-terea rugdciunii! Mai mult ca oricelucru, ea ne ddruiegte harul SfAntuluiDuh gi mai mult decAt oricare altmijloc, ea este la indemAna tuturor.Fericiti vom fi dacd Dumnezeu neva gdsi priveghind 9i in plenitudineadarurilor SfAntului Sdu Duh. Atuncivom spera cd-L vom intAmpina penori pe Domnul Hristos, venind im-brdcat cu putere gi cu slavd multXpentru a udeca viii qi mortii gi pentrua rdspldti fiecdruia dupd faptele sale.

23


14/55

Cind rugiciunea cedeazi loculSfintului DuhGdndegte-te, bucuria mea, cdeste o mare fericire sd poli vorbi cu ti-cdlosul Serafim, fiind convins cd el nueste ipsit de har. Ce-am spune atuncide o intdlnire cu insugi Dumnezeu,sursa veqnicd a darurilor ceregti qi pd-mdntegti? Prin rugdciune vom devenidemni de a ne intAlni cu EI, Ddtdtorulnostru de viald gi Mdntuitorul nos-tru. Dar nu trebuie sd ne rugdm decdtpdnd in momentul in careSfAntul Duhcoboard asupra noastrd gi ne ddruieg-te, intr-o mdsurd cunoscutd numai deEl, harul cel ceresc.Cdnd suntem cer-cetali de El, trebuie sd ne oprim dinrugdciune.

24

Intr-adevdr, la ce bun sd-L im-plori zicAnd: ,,Vino qi Te sdldgluiegteintru noi gi ne curdtegtede toatd spur-cdciunea gi mdntuiegte, Bunule, sufle-tele noastre", cdnd El deja a venit, carispuns la umilitele, insetatelenoastrechemdri, doritoare de cercetareaSa?Vd voi da un exemplu in acestsens. Sd presupunem cd m-afi invitatla dumneavoastrd gi cd eu am venitcu gAndul de a discuta impreund, darc5, dumneavoastrd, cu toate cd amsosit, nu incetali de a repeta: ,,Venitila mine!". Cu siguran!5 cd mi-ag zice:,,Ce-i cu el? E nebun! Am venit la el gicontinud sd md cheme". Acelagi lucruse ntdmpld gi cu Duhul SfAnt.Pentruaceea s-a spus: ,,Oprifi-ad gi cunoaqtelicd Eu sunt Dumnezeu, ndlfa-Md-aoi pepdmhnt" (Psalmul 45, 10). Ce insem-neazd aceasta? Eu md voi ardta in

2 5


15/55

continuare fiecdrui credincios gi voivorbi cu el aqacum am fdcut cu Adamin rai, cu Avraam gi cu Iacov, slujitoriimei, cu Moise, cu Iov gi cu cei aseme-nea or .Mulli cred cd acest ,,oprifi-ud" trebuie inteles ca o smulgeredin grijile lumegti, adicd vorbind cuDumnezeu in rugdciune trebuie sd tedepdrtezide tot ce-i pdmdntesc.Sigurcd e aga.Dar eu vd spunintru Domnulcd pe ldngd aceastddepdrtare de totce e lumesc, estenecesarca in timpulrugdciunii, cAnd Domnul Dumnezeu,prin Duhul SfAnt, ne cerceteazdgi Sesdldgluiegte ntru noi dupd bundtateaSa, sd ne depdrtdm de rugdciune gi sdincetdm de a mai ne ruga.' Sufletul in rugdciune vorbegtegi rosteqte cuvinte. Dar la coborAreaSfAntului Duh este bine sd fii absolut26

tdcut, pentru a putea intelege clardescoperirile vietii vegnice pe carebinevoiegte sd !i le aducd. Sufletul giduhul trebuie sd fie in stare de umilin-!d perfectd, ar trupul in stare de curd-lenie. Aga s-au petrecut lucrurile gi peMuntele Horeb, cAnd Moise a porun-cit evreilor sd se nfrAneze de la femeitrei zile, cAnd S-a pogordt Dumnezeupe Sinai, cdci Dumnezeul nostru estegi foc mistuitor (Evrei 12,29),9i nimicnecurat, fie trupesc, fie spiritual, nupoate intra in legdturd cu El.

Nego! duhovnicescDar cum putem practica,Pdrinte, in numele lui Hristos, celelal-te virtuli care ne vor ajuta sd dobAn-dim SfAntul Duh? PAnd acum mi-alivorbit doar de rugdciune.

2 7


16/55

- C6gtigaji Duh SfAnt negufi-torind in numele lui Hristos cu toatevirtufile posibile, faceti nego! in duh,lucrati cu ceeace vd aduce mai marefolos. CAgtigul, rodul binemeritat almilostivirii divine, pdstraliJ in casacea vegnicd a lui Dumnezeu, cu pro-cent spiritual, nu de 4% sau 6%, ci de100% qi infinit mai mult. De pild6,dacd rugdciunea qi privegherea vdaduc mai multe daruri, atunci prive-gheali gi vi rugati mai mult. Vd esteavantajos postul? Postifi. Vd aducemai mult milostenia? Faceli miloste-nie. Fiecare aptd bund socotili-o fdcu-td in numele lui Hristos.Vd voi povesti de mine, ticd-losul Serafim. M-am ndscut intr-o fa-milie de neguldtori in Kursk. inaintede a intra in mdndstire, fratele meu gicu mine fdceam nego! cu diferite2B

mdrfuri, in special cu cele ce ne adu-ceau mai mare cAgtig.Facefi gi voi lafel. Cum in negot tinta estecAgtigareacelor mai mari beneficii posibile, totagagi n viala creqtineascd inta trebu-ie sd fie nu numai rugdciunea gi fap-tele bune, ci oblinerea celor mai maridaruri posibile.Degi Apostolul zice ,,rugati-adnetncetat" (I Tesaloniceni 5, 17), adau-gd: ,,Vreau sd grdiesccinci cuainte cumintea mea,ca sd nad! gi pe allii, dechtzecemii de cuuinte ntr-o limbd strdind"(I Corinteni'1,4, 19).^Iar Domnul nespune: ,,Nu oricine lmi zice: Doamne,Doamne aa intra in impdrdlin cerurilor,ci cel.careface aoia Tatdlui Meu Celuidin ceruri" (Matei 7,21 ), cu alte cuvin-te cel ce face lucrul lui Dumnezeu curdvnd. Care este acest ucru, dacd nu,,a crede n Dumnezeugi in CeI pe Care2 9


17/55

El L-a trimis, in lisus Hristos" (Ioan 6,29). Dacd se reflecteazd corect la in-vdtdturile Domnului Hristos gi aleSfintilor Apostoli, se vede cd activita-tea noastrd cregtineascdnu trebuie sdconsistenumai in a aduna fapte bune,care nu sunt decAt mijloace pentru aajunge la tintd, ci in a obfine cel maimare cAgtig,altfel spus n a obtine dinbelgug Duh SfAnt.CAt ag dori, bucuria mea, catu sd afli acest izvor de har qi sd teintrebi neincetat: ,,Este Duhul SfAntcu mine?". Dacd, este, sldvit sd fieDomnul! Nu trebuie sd fiu nelinigtit,chiar dacd judecata cea din urmd arfi^mdine, eu sunt gata. Cdci scris este:,,In ce stare te aoi gdsi, in aceea e uoijudeca". Dacd insd n-ai certitudineacd egti in Duhul SfAnt, trebuie sd aflipricina pentru care te-a pdrdsit gi sd-Lt0

c_aufi drd rdgaz pAnd ce-L vei gdsidin nou, pe El gi harul Sdu. Trebuieurmdrili vrdjmagii care ne impiedicdde a merge inspre El pAnd la infrAn-gerea lor definitivd. proorocul Davida zis: ,,Urmdri-uoi pe ardjmaqii mei gi-iaoi prinde pe dhnEiipi nu md uoi intoarcephnd ce se aor tfurpi. ii aoi zdrobi pe eiEinu aor puteasdstea, ddea-aor ub pi-cioarelemele" (Psalmul 17, 4L-42).Aga trebuie sd ie. Negutdtoriticu virtutile. impdrfili darurile ha-rului celor ce le cer, cdlduzindu-vidupd urmdtorul exemplu: o lumA-nare aprinsd nu igi pierde din lumi-nd dacd din ea se aprinde alta. Dacdaceastaeste proprie-tatea focului pd_mAntesc,ce sd zicem de focul haruluiSfAntului Duh? Bogdfia pdmAnteascdimpdrtiti se imputineazd. Bogdtia ce-reascda harului se nmultegte la cel ce

3 1


18/55

o imparte. A spus lucrul acesta nsuqiDomnul in convorbirea cu samari-neanca: ,,Oricine beadin apa aceasta atnseta ard1i; dar cel careaa beadin apape care -o aoi da Eu nu 7)nnseta n aeac,ci apapecare -o aoi daEu seaaface n eIizaor de apdcarecurgespreuialdaeqnicd(Ioan4,13-1,4).

Vederea ui Dumnezeu- Pdrinte, i-am zis eu, mi-alivorbit mereu de cAgtigareaSfAntuluiDuh ca lintd a viefii cregtine.Dar cumsd-L recunosc? Faptele bune se vdd,dar Sfdntul Duh poate fi vdzut? Cumvoi gti dacd El estesau nu in mine?- in vremurile in care trdim, a

rdspunsbdtrAnul, s-aajuns a o agamo-legealda credinfei,la o asemeneansen-sibilitate n ce privegtecomuniunea cu5 Z

Dumnezeu, incAt suntem aproapetotal indepdrtali de adevdrata viafd.cregtineascd.Pasajelescripturistice nise par strdine, de pildd, cAnd DuhulSfAnt grdiegte prin gura lui Moise:,,Adam lI aedea e Dumnezeuumblindprin rai" (Facere3, 8), sau cAnd citimcum cd SfAntul Apostol Pavel a fostoprit de Duhul sd propovdduiascdcuvdntul in Asia dar cd Duhul l-a ln-solit pAnd ce s-a intors in Macedonia(Fapte1,6,6-9).Inmulte alte ocuri dinSfAnta Scripturd gdsim nenumdratecazuri de ardtare a lui Dumnezeu oa-menilor.Se va zice cu sigurantd:,,Locurile acesteanu pot fi infelese. Sepoate admite ca oamenii sd-L vadd inmod concret pe Dumnezeu?" Aceastdneputinld in a intelege vine din faptulcd, sub pretexful instruirii, al gtiintei,

t3


19/55

suntem pringi intr-o aga intunecimeincAt nu putem concepe ca adevdrattot ceeace pentru strdmogii nogtri eraaga de,clar, dAndu-le posibilitatea sdvorbeascd de ardtdrile lui Dumnezeuca despre nigte lucruri perfect nor-male. Astfel Iov, cdnd prietenii sdi iispun cd a hulit pe Dumnezeu, rds-punde: ,,Cum pot face aceasta hnd eusimt suflareaAtotputernicului tn ndrilemele?" Iov 27,3-4). Altfel spus, cumsd-L pot huli pe Dumnezeu, cAndDuhul SfAnt este cu mine? Dacd L-aghuli pe Dumnezeu, Duhul SfAnt m-arpdrdsi, dar eu simt suflarea Sa in nd-rile mele. Avraam gi Iacov au vorbitcu Dumnezeu.Iacov chiar s-a luptatcu El. Moise L-avd,zut pe Dumnezeugi tot poporul impreund cu el, cAnd aprimit tablele legii pe Sinai. O coloa-rrd de foc - harul vdzut al SfAntului

Duh - le slujea de cdlduzd prin pus-tie. Oamenii il vedeau pe Dumnezeugi Duhul Sdu nu in vise sau in staredeextaz, ca rezultat al unei imaginaliibolnave, ci in realitate.Aga, lipsili de atentie, cumam devenit, intelegem cuvinteleScripturii altfel de cum ar trebui.Aceasta pentru cd, in loc de a cdutaharul, noi il respingem prin orgoliulnostru intelectual gi nu-i permitem sdse sdldgluiascd n i nimile noastre gi sdne arate lucrurile aga cum sunt ele gicum le afld cei ce cautd adevdrul cutoatd inima.Crea!ia

Mulli, de exemplu, interpre-teazd cuvintele Scripturii: ,,LuindDomnul Dumnezeu drhnd din pdmknt,3 5


20/55

a fdcut om gi a suflnt tn fala lui sufla-re de aiald Ei s-a frtcut omul fiinld aie"(Facerea ,7), ca gi cum ar vrea sdspu-nd cd pAnd atunci n-ar fi fost Adamnici suflet,'nici duh omenesc,ci doarcarnea creatd din tdrAna pdmAntului.Aceastd nterpretare nu-i corectd,cdciDomnul Dumnezeu l-a creatpe Adamdin jdrdnd in starea de care vorbegteApostolul Pavel cAnd afirmd,: ,,$i du-hul aostru gi sufletul gi trupul sd se pd-zesscdn tntregime,filrd deprihand, tntruuenireaDomnului nostru isus Hristos"(I Tesaloni ceni 5,23). Toate aceste reipdrli ale fiinlei noastre au fost createdin tdrAna pdmdntului. Adam n-a fostcreat mort, ci o fiinld vie, asemdndtoa-re celorlalte creaturi trditoare Pe Pe-mdnt gi nsuflefite de Dumnezeu.Dar iatd ce este important.Dacd Dumnezeu n-ar fi suflat apoi

36

in fata lui Adam aceasti suflare deviatd, adicd harul SfAntului Duh,Care purcede de la Tatdl 9i Se odih-negte peste Fiul gi prin El este trimisin lume, cu toate cd era superior ce-lorlalte creaturi ar fi rdmas lipsit deDuhul indumnezeitor gi ar fi fost ase-mdndtor tuturor creaturilor, avdndtrup, suflet gi duh conform cu specia1or, dar lipsite in interior de DuhulSfAnt, Care apartine lui Dumnezeu.Din momentul in care Dumnezeu i-adat suflare de viafd, Adam a devenit,dupd cum spune Moise, ,,un sufletvilt", adicd intru toate asemdndtorlui Dumnezeu, vegnic Ai nemuritor.Adam'a fost creat nestricdcios.Nimicn-avea putere asupra lui. Apa nu-lputea ineca, focul nu-l putea arde, pd-mAntul nu-l putea inghili, aerul nu-lputea vdtdma. Toate ii erau suspuse

3 7


21/55

caunui alesal lui Dumnezeu,ca unuistdpdngi mpdrat al creaturilor.El erainsdgi perfecliunea, coroana creatu-rilor qi admirat ca atare.Suflareadevia!5 pe,careAdam a primit-o de laDumnezeu -a umplut de infelepciu-ne agacum n-a mai fost nici un om PepdmAntgi probabil nici n-o si mai fie.CAnd Dumnezeu -a poruncit sd deanume creaturilor,Ie-anumit dupd ca-litdlile gi proprietdfile Pe care le dd-duseCreatorul.Acestdar al harului divin, su-pranatural, provenind din suflareade viald ce o primise, i permitea uiAdam sdvadd peDumnezeuPlimbAn-du-Seprin rai gi sd-I nfeleagdcuvinte-le, apoi graiurile ngerilor, ale tuturorcreaturilor,alepdsdrilor,ale drdtoare-lor, carenoud, celorpdcdtogi, e suntneinfelese,ar pentruel erauclare.

3 8

Aceeagi intelepciune, aceeagiforld giaceeagi utere,aceleagi alitdfibune gi sfinte e-aprimit gi Eva a cre-area sa,nu din ldrAnapdmAntului, cidin coasta ui Adam, n raiul agezatnmUloculpdmAntului.

Pomulvie[ii gi picatul strimoEescPentru ca Adam gi Evasd poa-td mentine cu ugurintd mereu acestecalitdti nemuritoare, desdvArgite gi

dumnezeiegti, provenite din suflareade viafd, Dumnezeua sldit in mijlo-cul raiului pomul viefii, ascunzAndnfructele lui intreaga prezentdgi ple-nitudine a darurilor dumnezeiegtiiSalesufldri. DacdAdam gi Eva n-ar fipdcdtuit,ar fi putut, ei gi urmaqii or,mAncAnd in acesteructe,sd-gi ntre-lind in ei puterea ddtdtoarede viald


22/55

a harului divin, nemurirea, vegnicareinnoire a puterilor trupegti, sufle-tegti9i duhovnicegti,inerelea drd bd-trdnete,o starede fericire a carenoiacum'nicinu cutezdmsdne gdndim.Dar, gustAnddin fructele po-mului cunogtinfei binelui gi rdului,impotriva poruncii lui Dumnezeu,aucunoscutdeosebireantre bine gi rdugi au devenit victima dezastrului ces-a abitut asupra or dupd incdlcareavoii divine. Au pierdut harul preliosal Duhului SfAnt gi pAnd la venireape pdmAnt a Domnului nostru IisusHristos nu a fost dat Duhul, pentru cdIisusnu fusesench preasldvit Ioan7,3e).

40

Duhul lui Dumnezeu n VechiulTestamentAceasta nu vrea sd spund cdDuhul lui Dumnezeu a pdrdsit totallumea, ci cd prezenta Sa nu era aga deevidentd ca in Adam sau cum este nnoi, cregtinii ortodocAi, ci El rdmdneaexterior, gi oamenii gtiau aceasta.Aga, de pildd, multe taine le-

gate de mAntuirea lumii au fost des-coperite dupd cdderea lui Adam qia Evei. Chiar dupd ce s-a fdcut uci-gag de frate, Cain a auzit glasul luiDumnezeu, care il mustra. Noe vor-bea cu Dumnezeu. Avraam a vdzutpe Domnul gi ziua Lui gi S-a bucurat.Harul SfAntului Duh s-a manifestatulterior in toate proorociile VechiuluiTestament gi n sfinlii lui Israel. Iudeii4' l


23/55

aveau chiar gcoli specialepentru ainvdla sd deosebeascd rdtdrile luiDumnezeusau ale ngerilor, ucrdrileSfAntului Duh de lntAmpldrile obig-nuite, lipsite de har.Simeon, oachimgi Ana gi numerogi slujitori ai luiDumnezeu erau adesea ddruili cuaritdri divine. Auzeauvoci, primeaudescopeririconfirmateapoi prin fap-te minunate,dar reale.

Duhul ui Dumnezeua piginiDuhul lui Dumnezeu a lucratgi printre pdgAni,degicu mai pufindputere,gdsind n rdndurile or adepli,cu toatecd nu-L cunogteau u adevd-rat pe Dumnezeu.Fecioarele rooro-cite, de pildd, igi pdstrau ecioriapen-tru un Dumnezeunecunoscut, ar pecare-LsocoteauCreatoruluniversului,

Atotputernic sd guverneze lumea.Filozofii pdgdni erau in intunecimea. necunoagterii lui Dumnezeu, darcdutAnd adevdrul, puteau primi,intr-o oarecare mdsur6, Duh Sfdnt.S-a spus de fapt: ,,Cfrnd dghnii,carenu flu ege, gisunt orugi ege" Romani2,1,4). ga de plicut esteadevdrul uiDumnezeu, ncAtexclamd:,,Adeadruldin pdmdnta rdsdritgi dreptatea in cera priait" (Psalmul84,12).

Agadar cunoagterea luiDumnezeu a fost descoperitdpopo-rului ales, are l iubeape Dumnezeu,in timp ce pigdnii Il ignorau, de lacdderea ui Adam pAnd a intrupareaDomnului Hristos.

43


24/55

Venirea ui Hristosdescoperit ideDuhul SfAntCum ar fi putut neamul ome-nesc sd gtie cu sigurantd cd Hristos avenit, El Care, dupd promisiunea fi-cutd lui Adam gi Evei, trebuia si senascd dintr-o fecioard gi sd zdrobeas-cd capul garpelui, dacd n-ar fi avutmereu aceastd congtiinfd pdstratd in-

tru sine?Dar iatd cd Simeon, cdruia i sedescoperise, la vArsta de 65 de ani,taina nagterii lui Hristos din Fecioard,strigd cu tdrie in Templu cd avusesenddejdea, in Duhul SfAnt, de a-L ve-dea pe MAntuitorul lumii. NagtereaLui din SfAnta Fecioard de la DuhulSfAnt i-a fost prezisd., cu 300 de aniinainte, de citre un inger. Proorocila

Ana, fiica lui Fanuel, care dupd vd-duvia sd, 84 de ani L-a slujit peDumnezeu in Templu, plind fiind dehar gi intelepciune qtia cd Mesia e defa!d, Hristos Cel adevdrat, Dumnezeugi Omul, impdratul lui Israel venitsd-l scape pe Adam gi intreg neamulomenesc.Reinnoirea ,suflirii de viafi"pierdute de Adam

D3ea ce Domnul nostru IisusHristos Igi incheie opera Sa de mdn-tuire, inviind din morti, sufld pesteApostoli, reinnoind suflarea de viatd,de care s bucura Adam, gi le ddruidin nou acelagihar pe care-l pierduseel. Le gi spuse: ,,Vd estedefolos ca sdMd. duc Eu. Cdci dacdnu Md uoi duce.Mingfrietorul nu rooltnr la aoi, iar dacd


25/55

Md uoiduce,l aoi rimite a aoi. ar cAndaa aeniAcela,Duhul Adeadrului, d aacdlduzi a tot adeudrul:n numeleMeu,Acelaad'ua nztdla oategi ztdaa aduceaminte espreoate ele eu-am pusEu"(Ioan 1.6, gi 13; 1.4, 6).Esteharul care i sepromisese:,,Har pestehat".

Rusalii lein ziua Rusaliilor, e trimite inchip vdzut pe Duhul SfAntca o suflarevijelioasd,sub chipul limbilor de foccare s-au agezat e fiecaredin ei gi i-aumplut de putere fulgerdtoaregi dehar dumnezeiesc, dtdtoarede viafdgi de bucurie pentru sufletelecelorcarese mpdrtdgesc in putereagi dindarurile Sale.

46

BotezulAcest har pdtrunzdtor alSfdntului Duh toli il primim inTaina Botezului.Ne este oferit prinMirungerea fdcutd cu SfAntulMir laprincipalele mddulare ale corpuluiardtatede SfAntaBisericd,pdstrdtoa-re vegnicda acestuihar. Se spune:,,Peceteaarului Duhului Sfdnt" Oarenoi nu obignuimsdpecetluimcasetelecu lucruri pretioase? i ce-arputea fimai pretiosgi mai sfAntpe ume decAtdarurile SfAntuluiDuh trimise de susin timpul Tainei Botezului?Acesthar de la Botezeste atAtde mare,atAtde mportant,atAtde dd-tdtor de viald pentru om incdt, chiarde ar deveni eretic,nu-i este uat p6ndla moarte, adicd pAnd la momentul

47


26/55

hotdrAt de Providentd, pentru a-i marda o gansdde indreptare.Dacd n-am pdcdtui, am rdmA-ne mereu slujitori ai lui Dumnezeu,sfinfi gi nepdtafi, strdini de orice ne-curdlie, atAt trupeascdcAt gi sufleteas-cd. Din nefericire, inaintAnd in vArstd,noi nu cregtem cu inlelepciunea gi cuharul cum fdceaDomnul nostru IisusHristos (Luca 2, 52), ba dimpotrivd,ne ticdlogim tot mai mult gi devenimlipsili de Duhul Sfdnt, mari pdcdtogi.

Pociin[aCAnd un om trezlt la viald deintelepciunea divind care mereu cau-td mAntuirea noastrd sehotirdgte sd seintoarcd la Dumnezeu pentru a scdpade pierzare, trebuie sd urmeze caleapocdintei, trebuie sd lucreze virtulile

4B

potrivnice pdcatelor pe care le-a fd-cut, trebuie sd se strdduiascd, ucrdndin numele lui Hristos, sd dobAndeascdDuhul SfAnt, Care pregdtegte inldun-trul nostru impdrdfia cereascd.N-a spus nzadar MAntuitorul:,,impdrdfia ui Dumnezeueste nlduntruluostru" (Luca 17,21). Dacd, cu toatelegdturile pdcatelor care ii fin captivigi incearcd sd-i impiedice de a se in-toarce cu toatd inima la MAntuitorul,oamenii se strdduiesc sd scape delegdturile lor, la urmd vor ajunge infafa lui Dumnezeu mai albi ca zdpa-da, curdfifi prin harul Sdu. ,,Venili sdne udecdm,zice Domnul. De aor fi pd-catele oastre um e cirmhzul, ca zdpadale aoi albi" (Isaia 1, 18). Vizionarul dinApocalipsd, SfAntul Ioan Teologul, avdzut astfel de oameni imbrdcati inalb, curdlifi, lindnd ramuri de finic


27/55

in mAini ca semn al victoriei qi cdn-tAnd:,,Aliluia!" Frumusetea cAntdriice o cAntau este de nedescris. ngerulDomnului'vorbind despre ei a zis'., ,Acegtiaun t ce icare in din sfuAmba-rea ceamaregi qi-auspdlataegminteleorgi le-aufdcut albe tn shngeleMielului"(Apocalipsa7, L4).SAngeleMielului esteddruit inschimbul fructelor din pomul viefii.

,,Spdlafi" suntem prin sufe-rinfd, ,,albiyl" prin cuminecarea cuSfintele Taine ale Trupului gi SAngeluiMielului nevinovat, Care de bundvoie S-a jertfit 9i Se jertfegte gi azipentru mAntuirea lumii. Se jertfegtegi Se imparte fdrd a se sfArgi vreoda-td,,cu scopul de a ne face sd Partici-pdm la viata vegnicd gi de a da rds-puns bun la Infricogata Judecatd dinurmd. Aceastd Taind este ddruitd

50

in schimbul poamelor din Pomulvielii de care voia sd ne pdgubeascdvrdjmagul omenirii, Lucifer, cel cdzutdin cer.FecioaraMaria

Cu toate cd diavolul aamdgit-o pe Eva, fdcAndul 9i peAdam s-o urmeze, Dumnezeu nunumai cd ne-a dat un MAntuitor,Care prin moartea Sa a biruit moar-tea, dar in persoana Femeii, Maica luiDumnezeu, Pururi Fecioara Maria,care a zdrobit in ea nsdgi gi n tot nea-mul omenesccapul garpelui, ne-a dd-ruit un mijlocitor neostenit cdtre FiulSdu gi Dumnezeul nostru, o rugdtoarenebiruitd pentru cei pdcdtogi.De aceeaa gi fost numitd ,,bicial diavolilor", cdci este imposibil

5 1


28/55

necuratului sd piardd un om, atAtatimp cAt acestanu inceteazd ca sd cea-rd ajutorul Ndscdtoareide Dumnezeu.

Deosebirbantre lucrarea SfintuluiDu h gi a celui ri uAg mai dori insd, eu, nevred-nicul Serafim, sd-fi explic, bucuriamea, care este deosebirea ntre lucra-rea SfAntului Duh, Care pune tainic

stdpAnire pe inimile celor ce cred inDomnul Iisus Hristos gi ucrarea intu-necatd a pdcatului care se sdldgluiegtein noi ca un ho!, indemnat de diavo-lul. Duhul Sfdnt ne pune in gAndcuvintele lui Hristos gi lucreazl.in ar-monie cu El, cdlduzindu-ne pagii, cudemnitate gi bucurie, pe calea pdcii.Lucrarea duhului drdcesc, potrivnic5 2

lui Hristos, ne indeamnd la revoltd gine inrobegte desfrAului, mAndriei giegoismului.Adevdrat, adevdrat, zic voud:,,Cel carecrede n Mine areaiatd aeEni-cd" (loan 6, 47).Cel care, prin credin-fa sa in Hristos, are pe Duhul SfAnt,chiar dacd face pdcat care-l duce lamoarte sufleteascd,nu va muri pen-tru totdeauna, ci va reinvia prin harulDomnului nostru Iisus Hristos Care aluat asupra Lui pdcatele umii gi Caredd gratuit har pestehar. Vorbind des-pre acest har prezent in lumea intrea-gd gi in neamul nostru omenesc prinf)umnezeu-Omul, Evanghelia zice:,,intru El era viata gi viala era lumi-na oamenilor" gi adaugd: ,,$i luminalumineazd in intuneric Ai intunericulnu a cuprins-o" (Ioan I, 4-5). Adicdharul Duhului Sfdnt primit la Botez

5 3


29/55

in numele Tatdlui gi al Fiului 9i alSfdntului Duh, cu toate cdderile, cutoate intunecimile noastre sufleteqti,continud sd strdluceascd n inimd culumina sa vegnicd. CAnd e vorba des-pre un pdcitos inrdit, aceastd lumi-nd a lui Hristos zice Tatdlui: ,,AvvaPdrinte, mdnia Ta sd nu se ridice im-potriva acestui inrdit". APoi, cAndpdcdtosul vine la pocdinfd, ea gtergecomplet urmele pdcatelor fdcute, ilimbracd in vegmAntul nestricdciuniilesut din harul SfAntului Duh des-pre a cdrui dobdndire }i-u- vorbit tottimpul.

Harul Sfintului Du h este uminiTrebuie sd vd mai sPun,

pentru a putea pricePe mai bine cetrebuie sd se inleleagd Prin harul54

dumnezeiesc, cum poate fi el recu-noscut, cum semanifestd el la oameniipe care-i lumineazd: Harul SfdntuluiDuh este Lumind. Toatd Scriptura nespune acest lucru. David, strdmogullui Dumnezeu-Omul, a spus: ,,Fdcliepicioarelormeleeste egeaTa gi lumindcdrdrilormele" Psalmul118,105).Cu alte cuvinte, harul SfAntuluiDuh, pe care legea il descoperd subforma poruncilor dumnezeiegti, estelumindtorul gi lumina mea, gi dacdn-ar exista acesthar al SfAntului Duh,pe care cu fricd md silesc sd-l cAgtig,ldudAndu-L de gapte ori pe zi pentrujudecdtile dreptdtii Sale (Psalmul LL8,164) cum ag fi putut gdsi o singurd li -cdrire de lumind sd-mi lumineze caleaviefii intunecatd de ura vrdjmagilormei, printre greutdtile care nu lipsescdemnitdlii impdrdtegti?

5 5


30/55

De multe ori Dumnezeu a ard-tat, in prezenta multor martori, cumlucreazd harul SfAntului Duh asupraoamenilor, pe care El ii luminase gi n-vdtase prin mdrele semne.Aducefi-vd aminte de Moise,dupd intdlnirea cu Dumnezeu pe Sinai(Iegirea 34, 40). Oamenii nu-l puteauprivi, pentru cd faja ii strdlucea de olumind negrditd, fiind obligat sd searate poporului cu fala acoperitd deun vdl. Amintifi-vd schimba rea la fatd,a Domnului pe Tabor: ,EIS-aschimbatla fald inaintea or, iar aeEmintele alesefdcurd albe ca zdpada...Ucenicii nfrico-gali au cdzut cufala la pdmknt"Dupd ceMoise qi Ilie au apdrutimbrdcafi in aceeagi umind, un nori-a acoperit ca sd nu fie orbili (Matei17,L-9\.Iatd cum harul SfAntului Duhapdrea intr-o lumind strdlucitoare

56

celor cdrora Dumnezeu le ardta lucra-rea Sa.PrezenlaSfAntuluiDuh- Atunci cum, il intrebai eu pePdrintele Serafim, voi putea recunoag-te in mine prezenta harului SfAntuluiDuh? - Este foarte simplu, a rdspunsel. Dumnezeu a spus: ,,Totuleste im-plu pentru cel cea primit infelepciunea"Pdcatul constd in faptul cd noi nucdutdm aceastd intelepciune dum-nezeiascd,care nu este din lume, nueste trufagd. Plind de iubire pentruDumnezeu gi pentru aproapele, eail modeleazd. pe om pentru mAntui-re. Referitor la aceastd intelepciuneApostolul spune cd, ,DumnezeLtao-iegteca toli oameniisd semfrntuiascd

5 7


31/55

gi la cunogtinta deadrului d aind,,(I Timotei2,4).Apostolilor Sdi, cdrora le lip_sea aceastd nfelepciune, le_a spus:,,U, nepricepulilor izdbnunicitori ini_maa credeoate 6te u spusproorocii!,,(Luca24,25). Iar Evangtreiia ,prrrucd. ,le-adeschismintea ca sd poatainfelegeScripturile', Luca 24,2it.Primind aceastd inlelepciu_ne, Apostolii gtiau ntotdeauna dacaDuhul Sfdnterasaunu cu ei gi,plini cleacestDuh Sfdnt,afirmau cd llcrarealor erasfAntd ipldcutdui Dumnezeu.De.aceea,n Epistoleleor, ei puteauscrie: .... pdrutu-s-a filntului-DuhEinoud..." Fapte15,29)gi numai con_vingi de prezentaLui sensibild,gi_autrlmls scrisorile.Vezi, atunci,bucuriamea,cAtestede simplu?Eu am rdspuns:

5 8

- Cum pot eu insumi sd fiu ab-solut sigur cd md aflu in SfAntul Duh?Cum pot eu insumi sd dezvdlui inmine lucrarea Sa?Pdrintele Serafim a rdspuns:- Eu ti-am spus deja cd estefoarte simplu 9i !i-am explicat deta-liat cum se gdseau oamenii in DuhulSfAnt gi cum trebuie infeleasd mani-festareaSa n noi.Ce vrei mai mult?- Vreau sd nfeleg mai bine...

Lumina necreatiAtunci Pdrintele Serafim m-aprins de umeri gi strAngAndu-md pu-ternic mi-a zis:- Suntem amAndoi, tu gi eu, inplindtatea Sfdntului Duh. De ce numd privegti?

59


32/55

- Nu vd pot privi, pdrinte.Fulgere vd lAgnescdin ochi. Fata v-adevenit mailuminoasd ca soareie.Mddo r ochii. . .Pdrintele Serafim a zis:- Nu te teme, bucuria mea.Ai devenit gi tu la fel de luminos camine. Egti in plenitudinea SfdntuluiDuh, altfel nu m-ai putea vedea.Aplecdndu-gi capul spre mine,mi-a spus la ureche:- Multumegte-I lui Dumnezeucd mi-a ddruit acesthar de nespus. Aivdzut, nici nu mi-am fdcut semnul cru-cii. in inimd insd, m-am rugat cu gAn-dul: ,,Doamne, d-l vrednic sdvadd clar,cu ochii trupegti, coborAreaSfdntuluiDuh, aga precum alegii Tdi slujitori auvdzut ardtareamdririi Tale!"Dumnezeu a implinit indatdrugdciunea nevrednicului Serafim.

60

Cum sd nu-I mullumim pentru acestdar extraordinar pe care amdndoil-am primit? Nici marilor pustnicinu li S-a ardtat mereu Dumnezeu infelul acesta. Ca o mamd iubitoare,acesthar ti-a mAngdiat inima plind deamdrdciune, prin rugdciunile MaiciiDomnului. De ce nu md privegti inochi? indrdznegte sd md privegti fdrdteamd, Dumnezeu estecu noi.Dupd aceste cuvinte, mi-amridicat privirea gi i-am privlt fata,cuprinzAndu-md o fricd gi mai mare.Inchipuifi-vd in mijlocul soarelui strd-lucitor din miezul zll:i, chipul unuiom.care vd vorbegte. Ii vedefi buzelemigcAndu-se, expresia ochilor schim-bAndu-se, ii auzili vocea, ii simfiliapdsarea mAinilor pe umeri, dar inacelagi timp nu-i vedeli nici mAinile,nici trupul sdu, nici al vostru, nimic,6 1


33/55

decAt o lumind strdlucitoare imprdg-tiindu-se imprejur, la distanld de cdli-va metri, luminAnd zdpada care aco-perea cAmpul gi cddea peste marelebitrAn'gi peste mine. Se poate descriestarea n care md gdseamatunci?- Ce simli acum? m-a intrebatPdrintele Serafim.- Md simt extraordinar de bine.- Cum ,,bine"? Ce vrei sd spuiprin acest ,bine"?

- Sufletul meu este plin de o li-nigte gi de o pace ce nu se poate spu-ne. - Despre aceastdpace, bucuriamea, le vorbea Domnul ucenicilor,zicAndu-le: ,,PAceamea o dau aoud,nuprecuma-o dd umeaad dauEu. Dacdalifi din lume, Iumeaar iubi ceesteal sdu;Dar Eu a-am alespe aoi din lume deaceeaumeaad urdgte; ar ndrdznifi. Eu

62

am biruit lumea" (Ioan \4 , 27;15, 1,8,'1,6,33).Acestor oameni, alegi deDumnezeu dar urAfi de lume,Dumnezeu le-a dat pacea pe caredumneata o simti acum, pacea luiDumnezeu care covArgegte toatdmintea (Filipeni 4,7). O numegte agaApostolul pentru cd nici un cuvAntnu poate cuprinde bundtatea duhov-niceasci pe care aceastdpace o gene-

reazd, n sufletele oamenilor. Domnulo numeg te pacea Sa (Ioan L4,27). Esteun rod al milostivirii lui Hristos gi nual lumii, pentru cd nici o fericire lu-meascd n-o poate da. Trimisd de susde cdtre Dumnezeu insugi, ea estepacea ui Dumnezeu... Ce mai simtitrcd? - O dulceatd extraordinard.- Este dulceata de care vorbegte63


34/55

Scriptura:,,Sdtura-se-aor in grdsimeacaseiTaIegi din izaorul desfitdrii TaIe iue iaddpape i" (Psalmul35,8).Ea se revarsd din inima noas-trd, curge prin vine, gi ne dd simfd-mAntul unei dulceti nemaiintAlnite.Ce mai simfi?- O bucurie extraordinard intoatd inima.- CAnd Duhul SfAntSe pogoardasupra omului cu mullimea darurilorSale,sufletul omului este umplut de obucurie ce nu se exprimd prin cuvinte,inviorAndu-l printr-o atingere ugoa-rd. Despre aceastd bucurie vorbegteMAntuitorul in Evanghelie:,,Femeia,cdnd e sd nascd,se ntristeazd,fiindcd asositceasulei; dar, dupd ce a ndscut co-pilul, nu-gi mai aduceaminte de durere,pentru bucuriacds-andscutom n lume.Deci Eiuoi acumsunteli trigti, dar iardgi

ad uoi aedea iseaa bucura nima aoastrdgi bucuria aoastrdnimeni nu o ua lua dela aoi" (Ioan '1,6,21-22).Aga mare gi mAngAietoarecumeste bucuria ce o simji acum, e nimi-ca toatd in comparatie cu aceea des-pre care Domnul ne vorbegte pringura SfAntului Pavel: ,,CeIece ochiuln-a adzut gi urechean-a auzit gi Ia ini-ma omului nu s-flu suit, pe acesteae-agdtit Dumnezeu elorce-L ubesc e El"(I Corinteni 2,9). Ce ni s-a dat acumeste doar o arvund a acestei bucuriinespuse. Dacd acum simfim dulcea-!d gi bucurie, ce zici de bucuria ce neestepregdtitd in cer, dupd intristareade pe pdmAnt? Ai plAns deja destul inviala dumneata gi iatd ce mAngAiereintru bucurie !i-a ddruit Domnul incdaici pe pdmAnt.


35/55

Trebuie, bucuria mea, sd neadundm acum toate puterile pentrua urca din slavd in slavd gi a ajungela stareabdrbatului desdvArgit, a md-sura vdrstei deplinetelii lui Hristos(Efeseni 4, 13). Cei ce ndddjduiescintru Domnul vor innoi puterea lor, Ievor cregte aripi ca ale vulturului; voralerga gi nu-gi vor slei puterile, vormerge gi nu vor obosi (Isaia 40,31).,,Merge-aordin putere n putere, ardta-Se-aa Dumnezeul dumnezeilor n Sion(Psalmul 83, 8). Atunci mica gi scurtanoastrd bucurie de acum se va mani-festa in plindtatea ei gi nimic nu o vaputea umbri, fiind plini de desfdtdrileceregti... Ce mai simfi incd, bucuriamea? - O cdldurd puternicd.- Cum, o cdldurd puternicd?Suntem intr-o Ot:l* in plind iarnd.

Sub picioare avem zdpadd, fulgune-au acoperit gi continud sd cadd. Dece cdldurd e vorba?- O cdldurd asemdndtoare cucildura dintr-o baie de aburi.- $i mirosul este ca la baie?- O, nu! Nimic pe pdmAnt nu sepoate compara cu aceastdmireasmd.Pe vremea cAnd trdia mama, iubeamdansul gi, cAnd mergeam la bal, mdparfuma cu un parfum scumP cum-pdrat de le cel rnai bun magazin dinKazan. Dar nici pe departe mirosullui nu se apropia de aceastdmireas-md. ' Pdrintele Serafim a surAs.- $tiu, dragul meu, la fel de bineca gi dumneata gi intenlionat te-amintrebat. Acesta-i adevdrul - nici unparfum pdmAntesc nu se Poate com-para cu buna mireasmd ce o insPirdm6 7


36/55


37/55

Iatd, bucuria mea, ce bucu-rie mare ne-a ddruit noui Domnul.Iatd ce inseamnd a fi ,,in plindtateaSfAntului Duh". Acest lucru l-a inleles9i Sfdntul Macarie Egipteanul cAnd ascris: ,,Am fost eu insumi ln plindta-tea SfAntului Duh". Netrebnici fiind,Domnul ne-a umplut de Duhul Sdu.Mi se pare ci de acum lncolo nu mdvei mai intreba cum lucreazd in ompr ezenta SfAntului Duh.Va rdmAne, oate,aceastdardta-re intipiritd pentru totdeauna in min-tea ta?- Nu gtiu, Pdrinte, dacdDumnezeu md va invrednici si mi-oreamintesc mereu cu aceeagi putereca acum.

70

Propoviduireamesajului- Eu, dimpotrivd, cred cdDumnezeu e va ajuta sdpdstrezi oa-te lucrurile acestea entru totdeaunain minte. Altfel El nu S-ar i plecatagarepede spre rugdciunea smerituluiSerafim.N-a vrut ca numai dumneatasdvezi ucrareaSfAntuluiDuh, ci prinmijlocirea dumneata sd afle lumea in-

treagd. ntdregte-te,dcivei fi de multfolosaltora.Cilugir Eimirean

' i ln ce privegte starea noastrddeosebitd, eu fiind cdlugdr, iar dum-neata mirean, nu te ingrijora. IntAide toate Dumnezeu cautd o inimdplind de credinld in El gi-n Fiul Siu,7" 1


38/55

gi ca rdspens la aceastd credintd Eltrimite d" sr* harul SfAntului buh.Dumnezeu cauti o inimd plind de iu-birepent El gi pentrn uproupele, fd-canq clln un tron pe care-I place sdstea gi Sd sq arate irrplindtatel slaveiSale.Dd-mi, fiule, inima ta, gi ochii tdisd simtd pldcerea pentru cdile Mele.t:iT" omflui poale cuprinde mpd-raua cerurrlor: ,,Cdutati mai inffii tm_pdrdlia ui Dumnezeugi dreptatea ui gitoateacesteeseuor adduga oLtd,' Matei6,33).RaliuneqbunurilorpimAntegti

Do ul nu ne reprogeazd dne bucurir5 de bunurile pdmAntegti. - +Penffu ca t\sqgi a spus cd, n situafianoastrd, av$m nevoie de ele pentru casd cdldtori\r mai linigtili gi mai ugor72

spre patria cereascd.Apostolul Petrusocotegtecd nimic nu e mai de pre! pelume ca evlavia unitd cu mulfumirea.Sfdnta Bisericd se roagd ca sd ni sedea gi cele pdmdntegti, degi greutdti-le, necazurile gi lipsurile sunt nedes-pdrlite de viata noastrd pdmAnteascd.Domnul n-a dorit ca grijile gi nevoilesd fie o caracteristicd a ei. De aceeaprin gura Apostolului ne ndeamnd sdpurtdm sarcinile unii altora, pentru aasculta de Hristos Care Insugi ne-a n-vdlat sd ne iubim unii pe allii. Uquraliprin aceastd ubire, caleavielii strAm-td gi cu scArbe, are ne duce inspre cer/va fi mai lesnicioasd.Domnul S-a po-gorAt din cer nu pentru a I se sluji, cica sd slujeascd,dAndu-$i viala ca pretde rdscumpdrare pentru mulli (Matei20,28;Marcu 10,45).

73


39/55

Fd gi tu la fel, bucuria mea, gi,congtient eharul cdruia n chip vdzuti-ai fost vas ales,propovdduiegte u_turor oEmenilordoritori de mAntuire.Misionarismul

lucrdm, adundnd spicele mantuirii

Sd fim atenti ca nu cumva sd

74

incddoi talanti, altul incd cinci talanli(Matei 25, 14-30).Milostivirea dum-nezeiascd u t rebuie privitd cu indo-iald. Dumneata insuli observi cums-au mplinit cuvintele ui Dumnezeuspuseprin gura proorocului'. ,Eu ntlsuntDumnezeundeodrtat..."Puterea redinlei

De abia imi fdcusem semnulcrucii, de abia cerusemeu, smeritul,in taina nimii, ca Domnul sd ne facdvrednici de milostivireaSa ntru toa-td plindtatea, dci atd mediat El mi-aprimit cererea.Nu o spun ca sd mdmAndresc, ici pentru a-mi da impor-tanld gi a te face nvidios , saupentrua-!i da de inleles ci eu, cdlugdr iind,md deosebesc e tine. Nu: Domnulesteaproape de cei ce-L cheamd.El

7 \


40/55

nu respinge pe nimeni, Tatdl Il iu-beqte pe Fiu l gi a pus totul in mdinileSale. Este o singurd conditie, sd-Liubim pe Tatdl ceresc ca nigte fii.Domnul ascultd la fel pe un cdlugdrca gi pe un om din lume, cu conditiaca amAndoi sd fie ortodocAi, sd-L iu-beascdpe Dumnezeu din toatd inimagi sd aibd credinfd mare ,,c6t un grd-unte de mttqtar" cu care amAndoi potmuta muntii. ,,CLtmar putea unul sdpund pefugd o mie gi doi, zecemii, dacdapdrdtorul or nu i-ar ainde6i Domnulnu i-ar pdrdsi!" (Deuteronomul 32,30).Insugi Domnul zice: ,,Totul este cuputinfd celui ce crede" (Marcu 9,23).SfAntul Apostol Pavel scrie: ,,Pot totulcu Hristos Care md tntdregte" Filipeni4, 13). $i mai minunat incd'. ,,Cel carecrede n Mine aa face gi el luuurile pe76

care efnc Eu gi mai mari decAt cesteaaaface, entrucdEuMd duc a Tatdl.$iorice eli ceren numeleMeu aoifnce, asd ie sldaitTatdl n Fiul. Dacdueli cereceuan numeleMeu, Eu aoiface"(Ioan14,12-1,4).,Phnd cumn-ali cerutni -mic n numeleMeu. Cerefi i aeli primi,ca bucuriaaoastrd d ie deplind" Ioan'l..6,24).Aga este,bucuriamea.Tot cevei cere de la Domnul vei primi, cucondiliaca cererea d ie spre slava uiDumnezeu sau pentru binele aProa-pelui. Cdci Dumnezeu nu desPartebinele aproapelui de slava Sa. ,,Totce ali fdcut unuia dintre aceptimicifrali ai mei, Mie Mi-ali fdcut" (Marcu9, 37; Luca 9, 48).Fii sigur deci cdDumnezeu fi ascultd uga; trebuiecaeasd ie sprezidireagiajutorul aproa-pelui. Dar chiar dacdceri cevapentru


41/55

nevoile tale, nu te indoi cd nu vei pri-mi dacd ili este necesar, cdci El ii iu-begte pe cei ce-L iubesc.El este bun cu toli. Mila Luise revarsd gi peste cei ce nu-I cheamdnumele. Cu atAt mai mult ii va ascultape cei temdtori de El. El ifi va ascultatoate cererile, pentru credinla ta orto-doxd in Hristos MAntuitorul, cdci ,nttaa permitecasceptruldreptdlii sdajungdin mhna pdcdtogilor" ci-l va asculta peDavid, sluga Sa. Dar s-ar putea gi in-treba de ce L-au supdrat cu minciuni.Aga stau lucrurile, bucuriamea. Ji-am spus totul, !i-am ardtattot ceea ce Domnul gi Mdicula Sa auvrut sd-ti descopere prin mijlocireanevrednicului Serafim. Mergi in pace.Domnul gi Maica Domnului sd te in-soteascd acum gi pururea gi in veciivecilor. Amin. Mergi in pace.

78

Tot timpul convorbirii, din cli-pa in care chipul Pdrintelui Serafims-a luminat, vederea luminii a conti-nuat, gi pozina sa in timp ce vorbea,de la inceput 9i pAnd la sfArgit, a rd-mas neschimbatd.in ceea ce privegte strdlucirealuminii de nespus pe care o rdspAn-dea, am vdzut-o cu proprii mei ochi gisunt gata sd depun mdrturie cu jurd-mAnt.

79


42/55

Exist i aunu chinur i leadului?- istorisirea lui Motovilov -,,N.A. Motovilov, robul lu i

Serafim, cum ii pldcea lui sd se nu-meascd,despre care a fost vorba maisus, era un om cu inima curatd gi fier-binte. Dupd ce s-a vindecat prin ru-gdciunile Pdrintelui Serafim de o greasuferinld gi dupi ce s-a nvrednicit sdvadd cu proprii lui ochi iluminareachipului binefdcdtorului sdu cu lumi-na taboricd a harului SfAntului Duh,s-a hotdrAt, in amintirea PdrinteluiSerafim, sd plece personal la locul denagtere al marelui stare! de la Kursk,pentru a aduna unele date din copi-ldria gi adolescenla ui gi sd cercetezeMdndstirea Nizvo-Florensky. Aceastdplecare a avut foarte grele urmdri

pentru N.A. Motovilov, intrucAt cuvoia lui Dumnezeu, el s-a mbolndvit,devenind victima vrdjmagului cares-a rdzbunat cumplit asupra lui pen-tru faptul cd a slujit la prosldvirea pld-cutului lui Dumnezeu Serafim.imprejurdrile premergdtoareimbolndvirii lui Motovilov, care ld-muresc inceputurile ei, sunt urmdtoa-rele: Odatd, intr-o convorbire intre-finutd cu Prea Cuviosul Serafim, venivorba despre atacurile pe carevrdjma-gul le dd asupra omului. Motovilovcare avusese o creg tere umeascd, n-aintdrziat desigur sd se indoiascd derealitatea puterilor rele. Atunci PreaCuviosul i-a destdinuit lupta groazni-cd pe care a dus-o impotriva demoni-lor timp de o mie de zile gi o mie denopli.

8 1


43/55

$i prin puterea cuvAntului sdu,prin autoritatea sfinfeniei sale, n carenu putea incdpea nici o umbrd de in-doiald qau exagerare, l-a convins peMotovilov de existenta demonilor,care se aratd,nu numai in ndluciri sauvise, ci chiar in realitatea cea mai cru-dd. Cum era aprins din fire, Motovilovse nsuflejise in agamdsurd de poves-tirea starefului, lncAt strigd din adAn-cul sufletului: ,,Pdrinte, am mare do-rintd sd md lupt cu dracii!"Pdrintele Serafim, plin de spai-md, l-a intrerupt, zicdnd: ,,Ce e cudumneata, bucuria mea? ili dai sea-ma ce vorbegti? Daci ai gti cd cel maimic dintre demoni este n stare sd rds-toarne pdmAntul numai cu o singurdunghie (in mdsura in care Dumnezeule ingdduie), atunci nu te-ai mai apu-ca sd e lupti cu ei".

B2

,,Dar dracii au unghii?". ,,Hei,bucuria mea, bucuria mea! Ce vd maiinvafd pe voi profesorii pe la acade-mii, nu gtili oare cd demonii nu auunghii? Ei sunt ntgrdvittcu copite, cucoarne, cu coadd, pentru cd inchipui-rea omeneascdnu poate ndscoci cevamai respingdtor, mai grozav decAtastfel de chipuri. Cdci, intr-adevdr, eisunt neinchipuit de urdfi, deoarece nurma cdderii lor, din pricina impotri-virii lor voite (libere) a harul DuhuluiSfAnt, din ingeri luminati au devenitdemoni atAt de intunecati gi de res-pingdtori, incAt este cu neputinfd sd-iinfdligezi prin vreo asemdnare ome-neascd.$i cu toate acesteaeste nevoiede o asemdnare, care sd exprime toa-td rdutatea lor gi atunci sunt infdtiEatinegri 9i ur6!i.

8 3


44/55

IntrucAt au fost creati cu puterigi cu insugiri de ingeri (care nu li s-auluat dupd cdderea lor), ei au fatd deoameni gi de tot ce este pdmAntesc oputere neobignuitd, aga ncAt cel maimic dintre ei, dupd cum fi-am spus,este in stare sd rdstoarne intreg pi-mAntul numai cu o singurd unghie(dacd Dumnezeu ii ingdduie). Numaiharul Prea Sfdntului Duh, care ni s-adat in dar noud, cregtinilor ortodocgi,numai el opregte cu desdvdrgire gi ni-micegte toate uneltirile gi vicleguguri-le vrdjmagului".Atunci Motovilov s-a ingrozit.$i atAta timp cAt s-a aflat sub scutulde apdrare al Prea Cuviosului, el aputut sd nu se teamd de rdutatea sa-tanicd. Dar aceastdprovocare indrdz-neatd gi nesocotitd, cu ingdduinta luiDumnezeu, n-a rdmas fdrd urmdri.

B4

CAnd Motovilov, dupd adormireaPdrintelui Serafim, a plecat cu trdsurala Kursk, n-a putut aduna decAt pu-lin gtiri despre copildria gi tinereteaPdrintelui Serafim. Rudele mai apro-piate iqi aminteau de Prea Cuviosulnumai de cdnd era tAndr, unele dintreele muriserd, iar altele au spus cdau uitat. Chiar casa n care s-a ndscutgi a crescut copilul Prohor (SfAntulSerafim) era distrusd gi in locul ei seridicaserd alte clddiri.Totugi, s-a gdsit un unchi careera de aceeagi vArstd cu PdrinteleSerafim gi care a dat lui Motovilovanumite date ce s-au trecut in toateedifiile despre viata Prea CuviosuluiSerafim.Aga incAt cdldtoria la Kursk girdmdnerea acolo a fost incununatd deoarecare succes, cAt despre vijelia

B5


45/55

ipotrivnicului nu s-a dezldnluitasupra lui decAt la intoarcerea spreVoronej.La una din staliile pogtalecare se afld pe drumul dintre Kurskgi Voronej, fdcAndu-se noapte,Motovilov a fost nevoit sd rdmAndpentru gdzduire. Fiind singur in casade oaspefi, gi-a scos din cufdr manus-crisele sale gi a inceput sd le descifre-ze la lumina unei lumAndri, care abiapdlpdia, intr-o odaie largd. Cele din-tdi insemndri care i-au cdzut sub ochivorbeau despre vindeca-rea unei fetede nobil, Hrapikin,la sicriul SfAntuluiMitrofan de la Voronej. in acel mo-ment m-am gAndit, scrie Motovilov,cum este cu putintd ca o cregtindortodoxd, care se impdrtdgegte cuPreacuratele gi de viafd fdcdtoareleTaine ale lui Hristos, sd mai poatd fi

86

stdpAnitd de duhul diavolului gi incdun timp aqa de lndelungat de treizecigi mai bine de ani. $i am zis: ,,E o pros-tie, nu se poate una ca asta.Ag vrea gieu sd vdd cum ar indrdzni necuratulsd-gi facd sdlag inlduntrul meu dacdm-ag impdrtdgi cdt se poate de des cuTrupul gi SAngeleDomnului...".

$i in aceeagi lipd un nor inJri-cogdtor, rece gi cu un miros urAt l-ainconjurat gi a inceput a se strecuraprin gura lui inchisd, cu toate cd el seopunea din rdsputefi, zbdtdndu-se inspasme.$i in ciuda tuturor zvArcoliri-lor nenorocitului Motovilov, in ciudatutulor incercdrilor lui disperate de ase apdra de norul de gheald gi de pu-toarea de care se vedea impresurat,norul puturos a intrat in intregimeinlduntrul lui, fdrd sd lind seama desforldrile lui supraomenegti.

o /


46/55

MAinile lui pdreau cd sunt pa-ralizateginu erau n staresd acdsem-nul Sfintei Cruci, iar mintea increme-nitd, intunecatd de spaimd, nu-gi pu-tea aminti de numele MAnfuitoruluiHristos.Se sdvArgise eva dezgustltorgi groaznic n momenful cdnd pentruMotovilov a inceput perioada celormai cumplite munci. Chinurile pecare el le-a suferit atunci au fost de-scrise astfel irr insemndrile fdcute cupropria lui mdnd: ,,Domnul m-a in-vrednicit sdcunoscprin proprie expe-rienfd, in deplind realitate,nu in starede vis sau ndlucire, frei din muncileiadului.Prima a fost focul cel nestins(nematerialnic),carenu sepoate stin-ge prin nimic altceva decdt prin ha-rul SfAntului Duh. Acestchin a durat

88

trei zile gi trei nopfi, timp in caresim-leam cum md mistuie flicdrile gi cum,cu toateacestea, u ard de tot. De 10ori, iar altddati de 17 ori in timp de24 de ceasuri,gtergeamde pe trupulmeu un fel de funingine ca de ghee-nd pe care oricine o putea vedea. $iacestemuncinu s-auoprit decdtdupdce m-am spovedit gi m-am impdrtdgitcu Sfintele Taine, prin rugdciunileArhiepiscopului de Voronej,Antonie,gi prin ecteniile de insdndtogire pecareacest lddicd e-a Anduitla4T debiserici gi mdndstiri din Voronej, pen-tru vindecarea obului lui Dumnezeu,Nicolae.A doua muncd a durat doudzile 9i doud nopfi. Aceastaa fost chi-pul tartarului celui neimblAnzit algheeneicare mi bdgaseatAta rdcealdin oaselemele nc6t focul nu numai ci


47/55

90

ore,a fost ngrozitor, ar suferinjaerade nedescrisgi nepdtruns.Md mir eusingur cum de am putut si rdmdnin viald. 9i de aceasta m scdpat otprin spovedaniegi prin impdrtdgireacu Sfintele Taine ale Domnului. Dedata aceastam-a impdrtdqit insugiArhiepiscopul Antonie cu propriilesalemAini.Acest chin a fost pricinuitde viermele cel neadormit al ghee-nei, pe carenu l-a putut vedeanimeniafard,de mine gi de ArhiepiscopulAntonie.Eu insd am fost coplegitPestetot de acestvierme atAtde rdu, carese tAra prin toate mddularele melegi-mi rbdea ntr-un chin nespusde n-grozitor toatemddulareledinlduntrulmeu, egind cAndprin gurd, cdnd Prinurechi ori prin nas gi apoi intorcAn-du-se iar induntru. Dumnezeu mi-a

9 1


48/55

IIIt1

dat putere asupra lui, aga incAt pu-team sd-l iau in mAnd gi sd-l intind.Eu declar toate acesteade ne-voie, cdci nu in zadar mi s-a dat de susca sd suport toate acestea,ci ca sd numai poatd gAndi cineva cd eu indrdz-nesc sd chem numele lui Dumnezeuin degert. Nu. in zila infricogatei ju-decdji a Domnului, iinsugiDumnezeu,Ajutorul gi Acoperitorul meu vamdrturisi cd eu n-am minlit impotri-va Lui gi impotriva Providenfei SaleDumnezeiegti".

CurAnd dupd aceastd ncerca-re groaznicd gi nepdtrunsd de minteaomului, Motovilov a vd,zut intr-o ve-denie pe iubitul sdu protector, preaCuviosul Serafim, care l-a mAngdiatgi i-a fdgdduit cd va primi vindecareadesdvArgitd atunci cAnd se vor des-coperi Moagtele Sfdntului Tihon de

Zadonsk, iar pdnd atunci demonulcare s-a cuibdrit in el nu-l va chinui cuatdta cruzime.$i, intr-adevdr, aceastd dgddu-inld s-a mplinit peste30 9i mai bine deani, cAnd gi agteptarea ui Motovilovs-a sfArqit, cdci dupd marea lui cre-dinjd s-a vindecat. in ziua cAnd s-audescoperit Moagtele SfAntului Tihondin Zadonsk (1861),Motovilov gedeain Sfdntul Altar gi se ruga, plAngdnd

cu amar, cd Domnul nu-i trimite vin-decarea pe care sufletul lui necdjit oagtepta, potrivit cu fdgdduinla PreaCuviosului Serafim din Sarov. In tim-pul cAnd se cAntaheruvicul, el gi-a ri-dicat ochii in sus 9i avdzutpe SfAntulTihon care -a binecuvAntat 9i apoi s-afdcut nevdzut. Dupd aceeaMotovilovs-a simlit deodatd sdndtos'

93


49/55

Nota ui Serghei ilusScriitorul cdruia manuscrisul lui Motovilovi-a fost incredintat 72 de ani mai tArziu decdtre vdduva acestuia

Aici se termind manuscrisullui Motovilov. Nu estede competentamea a dezvdlui sau a sublinia impor_tanta acesteiscrieri care n-are nevoiede comentarii, mdrturisind singurdpentru mine cu o putere pe care nicio vorbire lumeascdn-o poate depdgi.Dar trebuie remarcat in ce stare mi-aufost transmise hArtiile lui Motovilov.cuprinzAnd acest tezaur!Acoperite de funingine, depene de porumbei, de murddrie depdsdri, erau amestecate cu facturi,borderouri de contabilitate agricold

fdrd importantd, copii de cereri de ad-ministralie gi de scrisori particulare,amestecate fdrd rAnduiald, cAntdrindmai mult de 40 de kilograme. HArtiilein stare proastd, acoperite de un scriscursiv dar la un moment dat indesci-frabll, m-au inspdimAntat. Cum voiputea eu inlelege ceva? incercAndsd md orientez in acest haos, am in-t6mpinat multe greutdfi scrisul,mai ales, era o piatrd de poticnire - 9iaproape am ajuns la disPerare. Dardin loc in loc, printre acestehArfoage,strdlucea ca o lumind, o frazd'pe jumd-tate descifrabild:,,Pdrintele Serafimmi-a'zis. ." . Ce i-a zis?Ce ascundeauacestehieroglife? Eram dezolat.Intr-o seard, imi amintesc,dupd o zi petrecutd intr-o muncdobositoare gi fdrd rezultat, nemaipu-tAnd, am strigat: ,,Pdrinte Serafim,9 5

!


50/55

esteposibil ca, dintr-un coll de umepierdut, de la Diveevo,sd-mi parvi-nd manuscrisul micului tdu slujitor,MotoviloV, 9i sd rXmAnduitat pentrucd nu poate fi descifrat?".Strigdtulpornea din addncul nimii.Dimineafa, apucAndu-md detriat hArtiile, am dat imediat pesteacestmanuscris gi am primit gi capa-citateade a citi scrisul ui Motovilov.Este ugor sd-fi inchipui bucu-ria mea gi uimirea ce mi-au produs-o cuvintele: ,,Eu din contra cred cdDumnezeu te va ajuta sd pdstrezi toa-te lucrurile acesteapentru totdeaunain minte. Altfel El nu s-ar i plecatagarepede spre rugdciunea smerituluiSerafirn.N-a voit El ca numai dum-neata sd vezi lucrareaSfAntului Duh,ci prin mijlocirea ta lumea lntreagd".

Timp de 70 de ani acest ezaura stat ascuns intr-un hambar subun maldir de hArfoage gi iatd acumvedea lumina zilei. CAnd? Tocmaicdnd era nevoie in vedereacanonizi-rii celui cdruia Biserica Ortodoxd i seadresa,zicAndu-i:,,Pdrinte Serafime,roagd-te ui Dumnezeupentru noi!".

97


51/55

Altecuvintede folosale SfdntuluiSerafim e SarovNu trebuie sd-!i deschizi inimatafdrd,trebuintd.Dintr-o mie sepoategdsinumai unul carear fi in stare sdpdstreze aina ta. $i cAnd noi inginen-o pdstrdm n sufletul nostru, cumputem ndddjdui cd eaar putea fi pds-trate de altii?Cu omul rii.., trebuie sd vor-begtidespre ucrurile omenegti, ar cuomul bogat n lnlelepciuneaduhovni-ceascd,rebuie sd vorbegti despreceleceregti.CAndse ntAmpld sd ii in lume,in mijlocul unui grup de oameni,nutrebuie sd vorbegti despre lucrurilesufletegti, mai ales dacd intre ei nu

98

1 | , , i . t . . . -

observinici o dorinld de a ascultaase-menea ucruri. *Pentruaceearebuiesdascunziln tine, cu toatd bdgarea de seamd,comoara darurilor. ln caz contrar, levei pierde gi nu le vei mai gdsi.CAndinsd nevoia va cere sau va veni vor-ba, atunci trebuie sd grdiegtideschis,pentru slava lui Dumnezelr, dupdcuvAnful care zice: ,,Cdcicaleaestede

acum eschisd...".*Trebuiesd im milostivi fald decei sdracigi cdldtori. Noi trebuie sdnestrdduim din toateputerile casd nde-plinim cuvdntul lui Dumnezeu: ,,Fitimilostivi, precum gi Tatdl vostru estemilostiv" (Luca 6,36). Acestor mAn-tuitoare cuvinte cei injelepli le dauatenjie, iar cei nesimfifi nu. De aceea

99


52/55

s-aspus: ,Celceseamdndu zgfrrcenie,cuzgircenie agisecera,ar celceseamd-nd cu ddrnicie, u ddrnicie .ta i secera"(I I Corinteni9,6).*Dumnezeu a creat rupul, darnu gi boala,a creat sufletul, dar nu gipdcatul.Ce estemai de folosgimai detrebuintddecAt oate?Desigur unireacu Dumnezeugi trdirea mpreund cuEl prin mijlocirea iubirii. Dar pier-

zdnd aceasti ubire, noi cddemde leEl gi ne supunem la diferi te gi nenu-mdratesuferinte.Cine ndurd suferin-!a cu rdbdaregi cu mullumire, aceluiaea i se face n locul marilor ostenelitrupegtigi chiar mai mult.Nu trebuie sd judecdm penimeni, chiar dacd am vedea cuochii nogtri gregind sau petrecAndin continud cdlcarea poruncilor lui

100

Dumnezeu, dupd cuvdntul SfinteiScripturi: ,Nu udecalica sd nufili ju-decafi"Matei7,\).Si iardgi: ,Cine qt itu, cAsd udecipe slugaaltuia? Pentrustdpknul du std sau cade.Dar aa sta,cdciDomnulareputere d-Ifacdsdstea"(Rom. ,4,4). *Domnul ne-a poruncit sd pur-tdm dugmdnie numai impotriva gar-pelui, adici impotriva aceluia care

dintru inceput a ingelat pe om gi l-aizgonit din rai, impotriva ucigdtoru-lui de oameni-diavol.Ne-a poruncit,de asemenea, d purtdm dugmdniegi impotriva madianitilor, adicd im-potriva duhurilor celor necurate aledesfrAndriigi ale tuturor faptelor ru-ginoase, areseamind n inimd cugetenecurategi ntinate.1 0 1


53/55

Trebuie sd ne sdrguim din toa-te puterile ca sd pdstrdm pacea sufle-teascdgi sd nu ne tulburdm de intris-tdrile venite de la alfii. Pentru aceastase cuvine'sii ne strdduim in tot chipula nu da drumul mAniei gi a pizi cuatentie mintea gi inima de la migcdrilenecuviincioase. *

Prin virtutea neosAndiriiqi a td-cerii se pdstreazd,paceaufletului. Cdndomul petrece in aceastdstare, atunciprimegtedescoperiri dumnezeieqti.Cel ce aor"i" sd se mAntuiascdsd aibd inima infrAntd gi aplecatd sprepocdinfd, dupd cuvAntul Psalmistului:

,,lertfo ui Dumnezeu, ultul umilit, ini-maWhntd qi aneritdDumnezeu u o aaurgisi" (Psalmul 50, 18).

Omul estealcdtuit din suflet gitrup, gi de aceeagi calea vielii sale re-buie sd constea din actiuni trupegti gisufletegti, din lucrare gi contemplafie.Calea vielii active (lucrdtoare) o for-meazd: postul, infrdnarea, priveghe-rea, plecarea genunchilor, rugiciuneagi celelalte osteneli trupegti care alci-tuiesc impreund calea cea strdmtd gicu scdrbe ce duce, dupd cuvAntul luiDumnezeu, la viata vegnicd (Matei7, 14). Iar calea vielii contemplati-ve constd intru indlfarea minfii citreDomnul, in paza inimii, in rugdciu-nea mintii gi contemplarea lucrdrilorsufletegti, cu ajutorul exercitiilor enu-merate'mai sus (la viafa activd). Totcel ce vrea sd parcurgd calea vietiiduhovnicegti trebuie sd inceapi de laviata lucrdtoare (activd) gi dupd aceeasd ajungd gi la cea contemplativd,

1 0 310 2


54/55

deoarecedri viala activdnu sepoateajunge a ceacontemPlativd'

,CAnd PlAngem n rugdciune 9itot acum amestecdm9i rAsul, atuncisd gtii cd acest ucru este din vicle-gug diavolesc. Estegreu de -Pttt"PYtiuc"rurile cele tainice gi subfiri alevrdjmagului nostru. Razele Soareluidreptdfii, Hristos Dumnezeu, lumi-neizeinima celui cevarsi lacrimi deumilinli.,

10 4

Cupr insCuvAntnainte.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .3Scopulvielii cregtineln numele ui Hristos .........,.10Primirea fAntului uh.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .13Pildacelorzece ecioare..........................15Rugdciune ..........21,Cand rugdciunea cedeazd oculSfAntului uh.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .24Nego!duhovnicesc.. . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . .27Vedereaui Dumnezeu... . . . . . .. . . . . . . . . . . . .. . . . .32Creafia.. . . . . . . . . . . . . . . .35Pomul viefii 9i pdcatulstrdmogesc........39Duhul lui Dumnezeu nVechiulTestament ................41Duhul lui Dumnezeu a pdgAni............42Venirea ui Hristos descoperitddeDuhulSfdnt.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .44

105


55/55

Reinnoirea,,sufldrii de viafd"pierdutede Adam... ............45Rusaliile.... ..........46Botezul. . . . . . . . . . . . . . . .47Pocdirita.... ..........48Fecioara aria......... ..............5LDeosebireantre lucrareaSfAntuluiDu h 9i a celui du.. . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . .52Harul SfantuluiDuh este1uminI...........54Prezenfa fAntuluiDuh...........................57Luminanecreatd.... ..............59Propovdduirea esajuIui......................7'1.Cdlugtrr i,mirean... ...............7'1.Rapiuneaunurilor pdmAntegti.............72Misionarismul............ ...........74Puterea redin,tei.....................................75Existdsaunu chinurile iadului?- istorisireaui Motovilov ....................80Nota ui Serghei iIus............................94Alte cuvinte de folos ale SfAntuluiSerafim e Sarov.... ...............98

r06

1831=Sfantul Serafim de Sarov-Scopul Vietii Crestine

Documents

Transcript of 1831=Sfantul Serafim de Sarov-Scopul Vietii Crestine