MIHAELA MINULESCU

CHESTIONARELE DE personalitate ÎN EVALUAREA PSIHOLOGICĂ

GAR ELL PUBLISHING HOUSE BUCUREŞTI 1996

Layout i coperta Gabriela Comoti [ iorilc design ] © 1996 Mihaela Minulescu Primaţ edi ie Publicat în Româniaţ ă

CHESTIONARELE DE PERSONALITATE IN EVALUAREA PSIHOLOGIC ; Cuvânt introductiv /Ă MINULESCU MIHAELABucureşti: GAR ELL PUBLISHING HOUSE, 1996 ISBN - 973 - 97471 - 2 - 4

Editat de GAR ELL PUBLISHING HOUSE Str. Valdemar Lâsc rescu, Nr. 4 Sector 5,ă ă Bucureşti, Telefon;+40 (01) 780 71 54 imprimeria - GAR ELL POUGRAPHIS SRL.

MIHAELA MINULESCU CHESTIONARELE DE PERSONALITATE ÎN EVALUAREA PSIHOLOGICĂ

Studen ilor Meiţ

Mft,

Bucureşti 1996

/r'trfitttw i/1

Prezentul volum, este primul dintr-o serie de A volume care trateaz problematicaă evalu rii psihologice pentru Ivâtamântul universitar de speciatialitateă

CUPRINS CUVÂNT INTRODUCTIV: actualitatea temei; delimit ri: paradigma cunoaştereă -în elegere: între psihometrie şi psihodiagnozâ clinic , între nomofetic şiţ ă ideografic CHESTIONARELOR DE PERSONALITATE structuri ale personalit ii abordabileăţ prin chestionare 16 1.1. Model ri teoretice actuale privind dimensiunile deă personalitate 18 Modelul şi teoria "Costa & McCrae" privind evaluarea personalit ii prin cei cinci superfactori 25 1.2. Model ri teoretice contemporaneăţ ă 16 Cei cinci superfactori: "Big Five" 16 1 .Dimensiuni ale personalit ii vs. 12ăţ I. PROBLEME DE CONSTRUC IE AŢ

privind tipuri preferen iale de personalitate 31 1.3. Model ri cognitiviste înţ ă definirea personalit ii: constructele personale şi stilurile apreciative 38ăţ

2.

Cerinfe fundamentale în

construirea $i experimentarea unui chestionar de personalitate 44 Principale limite şi dificult i intrinseci m sur rii personalit ii prin chestionare 44ăţ ă ă ăţ Cerin e generale şi etape generale 47 3. Probleme privind strategiile deţ construire a chestionarelor de personalitate 51 Metoda ra ional 51 Metodaţ ă empiric 53 Metoda analizei factoriale 56 4. Probleme privind modalit ile deă ăţ construire a iternilor chestionarelor de personalitate 58 4.1. Strategii generale de construire a îtemilor. Problema limbajului 60 Rela ia item - tr s tur : 69ţ ă ă ă

Caracteristici de suprafa ale itemilor 72 Caracteristici semantice ale itemilorţă 76 Cerin e psihometrice 78 5. Note bibliografice 80 II. CHESTIONARELE DE TIP 'BIGţ FIVE* - CEI CINCI SUPERFACTORI 90 1. de I specificul lingvistic acestora 99 90■ α Superfactorii personalit ii şl fa etele Date de cercetare privind leg tura dintreăţ ţ ă Big Five şi superfactorii motivational! 113 Strategia de construire pornind

4.

Date de cercetare privind

semnifica ia superfactorilor personalit ii în raport de sindroameie clinice 116ţ ăţ 5. 6. Abord ri structurale: modelele Prezentarea inventarelor de de tip circumplexă 120 personalitate Costa & McCrae, NEO Pl-R, NEO FFP şi corelatele ACL " Note bibliografice 133 III. INVENTARUL DE PERSONAUTATE CALIFORNIA - H. GOUGH 139 1. Date despre construc ia testului: 140 concep ia lui Gough privind evaluareaţ ţ personalit ii 2. 1972 145 Prezentarea variantei C.P.I. 127 Cercet rile româneştiăţ ă 130

2.1. Cele 18 dimensiuni ale

personalit ii "normale": con inuturi şi atribute profilului 145 160 Interpretareaăţ ţ datelor: validarea Strategii în interpretarea corelativ a dimensiunilor relevanteă ale C.P.I. 170 Studii privind predictia pentru consiliere educa ionala şiţ vocational Studii privind ob inerea datelor pentru scalele abreviate M.M.P.I. 180ă ţ Date despre varianta 1987 i modelul cuboid 182 Note bibliografice 192 177ţ

IV. INVENTARUL MULTIFAZIC DE PERSONALITATE MINNESOTA 19Â 1. Istoric: primul chestionar clinic 1 97 bazat pe sindroame nosologice şi valid ri cliniceă profilului 198 Semnifica ia scalelor clinice 202 Limite în interpretarea datelorţ 208 Date despre modelui M.M.P.I II 209 Note bibliografice 213 V. CHESTIONARE DE PERSONALITATE CONSTRUITE DE R.B. CATTELL 215 1. Concep ia Iui Catfell privindţ dezvoltarea personalit ii şi dimensiunile acesteia; tipuri de probe psihologiceăţ 215 Semnifica ia scalelor de validare aţ

2.

Chestionarul "16 Factori

Primari" - 16 P.F. 224 2.1. Prezentarea celor 16 factori primari şi a celor 4 factori secundari 2.2. Modalitatea de calcul a factorilor secundari interpretarea caracteristicilor tr s turilor semnificative pentru comportamentul persoanei 244ă ă 3. Chestionarul de personalitate pentru adolescen i - H.S.P.Q 246 3.1. Sinteze aleţ cercet rilor axate pe dimensiunile personalit ii în adolescent şi devenirea loră ăţ ă 248 3.2. Prezentarea celor 14 factori 243 2.3. Denumirea factorilor şi 226

primari 8

şt a celor 3 factori secundari ai perioadei adolescentei şi interpretarea caracteristicilor semnificative pentru comportamentul persoanei 4. 255 Chestionarul Cattell privind

nivelul anxiet ii - C 262 Anxietate aparent si anxietate voalat 263 Dateăţ ă ă privind importanta sexului şi vârstei subiectului în interpretarea nivelului de anxietate 263 4.3. Prezentarea factorului "Anxietate" si a fa etelor abordate deţ chestionar 264 5. Testul factorului F 267 Definirea factorului F; modalit i deăţ structurare a probei; tipuri de sarcini 269 Utilitatea testului 270 6. Note bibliografice 272

VI. CHESTIONARE CONSTRUITE DE HJ.EYSENCK & Co 1. personalit ii şi a m sur riiăţ ă ă acesteia275 2. Qei 3 superfactori ai personalit ii: con inuturi şi cercet riăţ ţ ă experimentale 280 3. Date privind Inventarul de Personalitate Eysenck - E.P.I, şi Chestionarul de Personalitate Eysenc - E.P.Q. 286 4. Note bibliografice 292 274 Concep ia lui Eysenck asupraţ

VII. INDICATORUL DE TIPOLOGIE MYERS-BRIGGS PRIVIND STILURILE APRECIATIVE -M.B.T.I.;formeleG&F 294 Prezentarea celor 16 structuri tipologice 296 Modalit i deăţ utilizare în consilierea educa ional , vocational şi marital 315 Alte teste:ţ ă ă prezentarea succint a Inventarului de personalitate Stnger-Loomis S.L.I.P. (8ă moduri cognitive ale personalit ii şi interac iuni posibile] 323 4. Noteăţ ţ bibliografice 331 . VII. ALTE CHESTIONARE INVENTARE DE SUCCINT 333 1.Ă Chestionarul de nevrozism şi PERSONALITATE: PREZENTARE

psihopatie Pichot P.N.P.: dimensiuni şi specificul 334 336 interpret riiă interpretare WMPDS: dimensiuni şi interpretare 338 Chestionarul de personalitate Guilford-Zimmerman - GZTS: dimensiuni şi interpretare 340 5. Chestionarul de temperament Strelau - STI R; dimensiuni şi interpretare 342 Chestionarul de tendin e accentuate Schmiescheck: dimensiuni şi interpretare 347 Chestionarul deţ personalitate Freiburg: dimensiuni şi interpretare 348 Indexul de adaptare şi valori Bills: 10

Indexul Corneli - CI: dimensiuni şi Chestionarul Woodworth-Mathews -

imaginea de sine, acceptarea de sine, eu! ideal si discrepanta dintre ele ' 9. 351 Chestionare şi indexuri clinice 354

pentru adolescen iţ

Chestionare si indexuri clinice pentru problemele de cuplu 357 Chestionare clinice privind interelafionarea în famiiie 359 12. Note bibliografice 361 ANEXE : Extrase din unele probe prezentate 11 363 CUPRINS GENERAL 390

CUVÂNT INTRODUCTIV Nu dorim s încheiem acest prim volum privind evaluareaă personalit ii prin chestionarele specifice f r a întemeia necesitatea scrieriiăţ ă ă acestei cârti nu numai pe lipsa materialului documentar de referin , sau a uneiţă lucr ri de specialitate similare privind transform rile şi direc iile actuale, câtă ă ţ pe nevoia de autocunoaştere tot mai acut a omului contemporan. Secolul XX aă reprezentat un triumf al ştiin ei aplecate spre cunoaşterea realului exteriorţ fiin ei umane. Secolui XXI va trebui s compenseze printr-o egal preocupareţ ă ă pentru cunoaşterea realit ii interioare, a psihicului uman, a structurilorăţ profunde, a dinamicii, a sensurilor formative. Acest lucru cu atât mai mult cu cât, dac vrem s st pânim r ul din lume, distrugerea şi haosul social, pasul vaă ă ă ă fi spre

cunoaşterea şi înst pânirea distrugerii şi haosului propriu spre responsabilitateaă profund a gesturilor si ac iunilor proprii asumate conştient. Dac ast zi, omulă ţ ă ă obişnuit ştie din ce în ce mai mult despre felul cum este alc tuit şi func ionează ţ ă corpul uman, ştie îns foarte pufin despre propriul psihic; liberul arbitru, visulă emancip rii individului de sub tutela naturii, se dovedeşte, examinat îndeaproape,ă o himer . Nu noi suntem adev ra ii st pâni noastre. 12 ai comportamentului,ă ă ţ ă deciziilor, reac iilor, chiar gândurilorţ

Si nici m car nu este cineva din exteriorul nostru acel pe care s îl putemă ă învinui sau ruga. Mult din ceea ce facem, suntem, decidem, gândim, vis m tine deă interiorul profund al fiin ei noastre, de for ele uriaşe ale realit ii psihice, !ţ ţ ăţa fel de uriaşe precum cele care tin laolat structura atomului într-o entitate.ă Mai aSes din acesta perspectiv privite lucrurile observa ia unora dintreă ţ gânditorii cei mai sceptici ai acestui secol îşi dezv luie întreaga semnifica ie -ă ţ dac va fi s mai exist m, secolul ce vine va trebui s fie un seco! al fiin eiă ă ă ă ţ noastre profunde, al transcendentei. Un secol în care omul va fi responsabil de sine, sau nu va mai fi de loc. Un secol în care vom c uta temeiul fiin rii înă ţă acel imago dei din noi înşine, renun ând I himera egocentrismului pentru a puteaţ α da

curs şi sens potentelor creative într-un mod constructiv şi armonic pentru realitatea din jur. Jung înc din 1 956 în "Şinele descoperit" vorbeşte de modulă paradoxal, "dubla gândire" prin care trebuie s lucreze mintea omului de ştiină ţă dac doreşte s în eleag ceva din realitatea psihismului uman. Pe de o parteă ă ţ ă intervine cunoaşterea asigurat prin educa ia ştiin ific , care se bazeaz înă ţ ţ ă ă principal pe adev rul statistic furnizând o imagine ra ional şi realist a lumii,ă ţ ă ă imagine în care individul concret apare ca un fenomen marginal f r a juca un rolă ă decisiv. Pe de alt parte, concomitent, va trebui s intervin în judecat ală ă ă ă doilea tip de gândire, diametral opus, care porneşte de I situarea individului înα centrul cunoaşterii, "dat existential ira ional, care este adev ratul purt torţ ă ă

al realit ii, omul concret opus omului "normal". C prin psihodiagnostician, deăţ α evaluare mai ales utilizând datele ob inute instrumente cuantificabile precumţ chestionarele de personalitate, este dificil, dar absolut necesar, s -fi asunniă responsabilitatea de a vedea 13

dincolo de informa iile normalizate modul cum acestea sunt integrabile în ecua iaţ ţ personal a omului viu pe care îl ai în faf . Sä ai în aceiaşi timp o limpedeă ă gândire analitic şi o intui ie sintetica privind aspectele dinamice specificeă ţ persoanei. Psihodiagnoza este un pas. M rimea real a acestui pas, modul cum putemă ă s cunoaştem pentru a ajunge I în elegere, ideografic r mâne o sensu! al decizieă α ţ ă normativ personal sau însuşi a demersuluiă

fiec ruia dintre psihologi, decizie care tine şi de cât de largi şi aprofundateă sunt cunoştiinfefe sale, cât de responsabil este dispus s se implice înă interpret ri, dep şind tentafia unui demers diagnostic reductionist şi asumându-siă ă dificila sarcin a unei în elegeri centrate pe subiect, pe structura deă ţ profunzime. Un astfel de

pas nu cere forma ia unui erudit, dar cere instinctul cercet torului pentru careţ ă fiecare aspect deschide noi posibilit i, formuleaz noi ipoteze care se cerăţ ă corelate, verificate, care conduc spre noi aspecte tot mai structurate şi mai coerente, dar f r a ucide misterul, "corola de minuni" a unicatului fiin ei viiă ă ţ într-un adev r încremenit şi trelevant pentru viat . F r a ambi iona spre deciziiă ă ă ă ţ definitive, pentru c viata ira ional şi proteic nu va putea fi niciodat supusă ţ ă ă ă ă şi cuprins într-o dogm . Ceea ce ne putem dori este sa p şim cu sfilä dară ă ă conştien i în sanctuarul zeului, nu cerându-i supunere sau îndurare, ci încercândţ s cuprindem şi sä ne integr m armoniei şi ordinii crea iei primordiale. Atunci,ă ă ţ abia atunci vom putea spune, odat cu Jung, cä nu numai cunoaştem dar şiă

în elegem, nu numai ne în elegem pe noi înşine, dar în elegem şi pe cel asemeneaţ ţ ţ nou şi totuşi mereu unic om obişnuit. Când omul obişnuit al planetei se 14ă

va întoarce spre sine pentru a-şi apropria profunzimile insondabile ale psihismului propriu, în elegând astfel frumuse ea şi forfa fiin ei umane, oameniiţ ţ ţ nu vor mai fi un pericol pentru Terra. Psihologia este un ghid, poate fi un prim pas. Truda şi victoria asumate individual ne pot mereu îmbog i viata. 15ăţ

I PROBLEME DE CONSTRUIRE A CHESTIONARELOR DE PERSONALITATE 1, ALE 1.1. DIMENSIUNI

cun oaşt ere, reac ALE ie,ţ

PERSONALIT II VS. STRUCTURI sim PERSONALIT II ire. MODEL RI TEORETICE iileĂŢ ţ ĂŢ Ă PRIVIND înce DE putu lui ABORDABILE PRIN CHESTIONARE Teor ACTUALE DIMENSIUNILE PERSONALITATE

Teoriile privind tr s turile personalit ii de au influen at poate cel rnai multă ă ăţ ţ sec instrumentele psihodiagnostice de ol m surare. Acest tip de teorii operează ă ave cu o afirma ie fundamental , care !a au o rândul ei se bazeaz şi esteţ ă ă validat vizi pe o certitudine empiric privind faptul une c personalitatea poateă ă ă fi definit ca o cev structur de tr s turi, caracteristice de de moduri aă ă ă ă comportament, mai

simplist în sensul utiliz rii frecvente, în scop diferen ial, a unor liste /ă ă ţ enumer ri denumiri Abord rile posibilit ile de de oferite atribute, moderne deă ă ăţ adjective, dezvolt analiza comportamente.ă

factorial în sensul, pe de o parte, a încerc rii de a izola şi defini 16ă ă

psihologic

dimensiunile

bazaie

în

structura personalita ii şi, pe de alta, în ultimii 10 ani, de a dep şi oţ ă descriere a personalit ii prin factori bipolari relativ independen i (c rora doarăţ ţ ă capacitatea de inferen a psihologului 1e poate da o viziune sintetic , referitorţă ă de exemplu I modul cum se îmbin aceştia în comportamentul persoanei). Seα ă încearc acum, prin tehnici de calcul denumite circumplexe, s se ajung Iă ă ă α st pânirea şi cantitativ a modalit ilor de interrelationare a factorilor / şiă ă ăţ interdeterminare car In s principiu, real, caracteristică ă

fa etelor lor într-un model geometric aproximeze prin se sistemul de cf.ţ personalit ii. tr s tura în elege, personalitateăţ ă ă ţ

Dictionary of Psychology, 1985, (Ti)) o

dispozi ie explica ie consisten aţ ţ ţ

sau pentru

o

caracteristic regularit ile siă ăţ

subiacent , care poate fi folosit ca o comportamentuluiă ă

persoanei. Acest sens implic o baz explicat' s , de regul o teorie asupraă ă ă ă personalit ii. Cum vom vedea, datele majorit ii chestionarelor de personalifateăţ ăţ nu pot fi inrei pretate f r o cunoaştere exacta a teoriei pe care seă ă fundamenteaz instrumentul Discu iile recente al privind statutu! contemporană ţ abord riloră

personalit ii prin intermediul dimeciioni'or Pervin, 1994, (2) încearc s reiaăţ ă ă problemele anterioara privind rolul tr s turilor în explica ia comportamentului,ă ă ţ în sensul dezbateii vechii dihotomii între descriere si explica ie: în ce m surţ ă ă denumirile tr s turilor sunt principalii descriptori ai comportamentului, aiă ă personalit iiăţ

constituite, sau sunt doar o legitim , dar nu singura şi nici cea mai important ,ă ă form generatoare a unui comportament persoan . Cu peste 2o de ani înainte 1 973,ă ă (3) încerca s 17 Wiggins, distinctiv pentruă

întemeieze trasaturilor,

realitatea

ontologica

a

argumentând

contra

opiniei curente care 1e privea ca pe simple fic iuni cognitive = concepte strictţ ţ teoretice. paternuri / Argumentul se întemeia pe faptul c tr s turile reprezintă ă ă ă modele de comportament ! observabile (regularit i în gândire, ac iune, sim ire},ăţ ţ ţ nu simple dispozi ii psihice. în aceleşi timp, îşi rezerva dreptul de a c utaţ ă adev ratele explica ii 1a alte nivele, în m sura în care structura explica iiloră ţ ă ţ poate s nu semene cu structura de suprafa a tr s turilor fenotipale, McCrae &ă ţă ă ă Costa, 1994 (4}. In psihodiagnoza contemporan , datele de cercetare aduc din ce înă ce mai multe argumente în favoarea conceperii tr s turilor ca şî constructeă ă explicative. în "Personalitate şi vârsta

adult ", McCrae & Costa, 1990, (5) definescftrâŞturîle&a "dimensiuni aleă diferentelor tendin ele dea individuale apare / consistente privind prezenta deţ

paternuri/modele

gândire, sim ire şi ac iune". Aceast definire devine important pentru a puteaţ ţ ă ă în elege modul cum reliefarea prin instrumente adecvate a acestor tr s turi /ţ ă ă paternuri, ne d dreptul s infer m gândirii, d în leg tur cu specificulă ă ă ă ă ă persoanei în cadrul ac iunii, sâ sim irii vorbim,ţ ţ

respective. Şi tot aceast definire ne dreptul psihodiagnozei, despre tr s tur caă ă ă ă despre o proprietate a unui individ care justific plasarea sa de-a lungul acesteiă dimensiuni a psihismului (v. bipolaritatea factorial ), sens în care putem spuneă c tr s turile sunt o explica ie persoanei. pentru comportamentulă ă ă ţ

1.1.1. CEI CINCI SUPERFACTORI: MODELUL "BIG FIVE* Peabody & Goldberg, 1989, (6) fac o trecere în revist a 18ă

determinan ilor principali ai structurii tr s turilor ajungând I concluzia c celţ ă ă α ă mai imporant element care influen eaz este selec ia variabilelor, respectiv c înţ ă ţ ă toate studiile de tip analiz factorials, selec ia variabilelor a fost recunoscută ţ ă decisiv al ca fiind determinantul structurii

factoriale ob inute ulterior. Analizând ce cuprinde, reiese c selec iaţ ă ţ variabilelor înseamn dou tipuri de evalu ri: 1. definirea unui descriptor ală ă ă tr s turii care specific universui acesteia; 2. constituirea unui set deă ă ă descriptori pentru utilizarea practic , respectiv definirea unui subset al acestuiă univers. Pornind de ia cele mai recente dezbateri domeniu, şi articole publicate Costa în & printre care:

McCrae, 1992, Eysenck. ] 991, 1 992, Goldberg, 1992, 1 993, Goldberg &

RosoJack 1992, John, Angleitner & Ostendorf, 1988, Zuckerman, 1992, De Raad, 1995, (7) - problema principal apare a fi dac aceast taxonomie a personaitt iii (=ă ă ă ă definirea şi clasificarea ale unor dimensiuni d universale persona!it tii),ă ă

dreptate modelului tri-dimensional P -E - N al lui Eysenck, sau modelului de 5 dimensiuni. Modelul lut Eysenck, existenta a 1975, trei (8) mari presupune

dimensiuni ale personalit ii, respectiv P -psihotismul, E - extraversia, Năţ nevrotismul I care se adaug uneori şi interpretarea scalei L ca factor deα ă conformism social, Francis, 1991 (9). Modelul Big Five, deriv din abord rile deă ă tip lexical având ca baz ipoteza c "acele diferente individuale care sunt celeă ă mai proeminente / evidente

dar si relevante din punct de vedere social în viata indivizilor vor fi virtual encodateîn limbajul lor: cu cât sunt mai importante aceste diferente, cu atât e mai probabil sä fie exprimate prin în elesul unui singur cuvânt" (John, Angleitnerţ & 19

Ostendorf, 1988(10). Interesul început de pentru fapt cu un descrierea psiholog personalit ii în termeni lingvistici a german, Klages în 1926, urmat I câ ivaăţ α ţ ani de Allport & Odbert, 1936 (11) ale c ror eforturi taxonomice s-au reflectat şiă în cercet rile mai sistematice desf şurate de Cattell, 1943, 1946, 1947 (12). Maiă ă mult, chiar înainte de studiul binecunoscut al lui Norman, 1963, (13) solu ia deţ cinci superfactori a fost o ipotez teoretic a unor Fîske, 1949 si Tupes &ă ă Christal, 1961 (14). Din perspectiva cercet rilor contemporane de tip coerentă psiholexical, aceste prime conceptualiz ri de 5 factori precum şi modelul de 35 deă scale a! lui Cattell nu mai au pregnant . Dup ce discut în detaliu procedurileă ă ă taxonomice dezvoltate de

Cattell, 1946, 1947, John, Angleitner & Ostendorf (15) conchid c rezultateleă clusteriz rilor lui, cele 35 de variabile, nu numai c nu sunt exhaustive înă ă raport de domeniul limbajului personalit ii, dar nici m car nu pot fi reg siteăţ ă ă prin alte cercet ri. Concluzia lui Peabody, 1 987, (16) era de aceeaşi natur ,ă ă cele 35 de scale nu sunt reprezentative pentru acele adjective din domeniul limbajelor naturale care descriu tr s turi ale personalit ii. Ast zi, ună ă ăţ ă impresionant num r de cercet ri indic un acord general asupra acestui model de 5ă ă ă factori eviden iat aplicat prin prin tehnica factoriz rii de proceduriţ ă ă

autoevaluare şi evalu ri ale altora, proceduri realizate In interiorul mai multoră limbi, pe eşantioane de subiec i de sexe, vârste şi na ionalit i diferite.ţ ţ ăţ

Astfel,

în

engleza-americanâ,

structura factorial este rezultatul unor deosebit de elaborate şi extensiveă cercet ri pentru a asigura o reprezentare echilibrat de termeni (Goldberg, 1990,ă ă 1992, Hofstee & al., 1992, domeniul 20 (17). Denumirile pentru

reprezentat de cei 5 factori sunt, în aceast variant lingvistica, în ordine:ă ă Surgency (cu sens de izbucnire) extrovert, organizat, Intelect vorb re ;ă ţ Agreabilitate pi cut, cooperant; Conştiinciozitate • sistematic; creativ, studiileă Stabilitate De & emo ional - neemotiv, lipsit de invidie; intelectual. lui Costaţ ă asemenea,

McCrae, 1985, 1989, 1992, (13) i-au condus spre realizarea şi validarea unor chestionare, care cuprind cei 5 factori şi rate 6 fa ete ale fiec ruia dintre ei,ţ ă astfel: Nevrotism, Extraversie, Deschidere, Agreabilitate, Conştiinciozitate. Aceiaşi tip de studii lingvistice în olandez al., 1 realizate 988, deă 'cercet tori De Raad, precum Brokken, 1 978, De Raad şi Hofstee, Goldberg, 1991,ă De Raad & al. 1992, (19) au eviden iat statistic 6 factori,ţ

îns analiza acestora a condus în final spre o solu ie de 5 superfactori (ce! deă ţ al Vl-lea neputând fi interpretat în termeni denumite: exuberant; tolerant; stabil şi psihologici), Extraversie Agreabilitate Conştiinciozitate Intelect deja din■ critic, dimensiuni vesel, blând, -grijuliu, rebei.

prompt; Stabilitate emo ional - calm, Observ m con inutulţ ă ă ţ

factorului V o distan fat de factorul denumit identic al lui Goiberg.ţă ă Cercet rile germane, desf şurate în principal de Ostendorf, 1990, (20) conduc deă ă asemenea spre 5 factori denumi i: Surgency, Agreabilitate, Stabilitateţ Conştiinciozitate,

emo ional şi Intelect. Intelectul, ca al V-lea factor, este în acest contextţ ă lingvistic "inteligenta sau un factor intelectual de abilit i cognitive / talent"ăţ (Ostendorf, 1990, - (21).

Caprara & Perugini, 1 994, (22) pe baza unor studii relizate pe limba italian ,ă ajung I acelaşi rezultat, cinci mari factori, denumi i: Extraversie,α ţ Conştiinciozitate, Calmitate vs. Iritabil itate, 21

Egoism

vs.

Altruism

şi

Conventîonalitate. S- demonstrat îns ca factorii 3 şi 4 erau rota ii aleα ă ţ Agreabilita ii emotionale. şi ale Factorul Stabilit ii 5,ţ ăţ

Conventîonalitatea, este definit prin termeni precum: rebel, critic vs. servil, conservator, Studii ceea ce îl apropie de semnificativ de factorul V olandez. rezumative realizate Digman, 1990 şi De Raad, 1994, (23) indic un acord unanimă pentru primii 4 factori: Extraversia, şi Agreabilitatea, Stabilitatea sunt încă Conştiinciozitatea lea factor

emo ionat . In privinja celui de al Vdenumirile controversate. Abordarea lexicalţ ă ă contemporan are/ dup cum am v zut, ca supozi ie fundamental faptul c aceleă ă ă ţ ă ă diferente individuale care au cea mai mare semnifica ie în rela iileţ ţ interpresonale

în realizarea "tranzac iilor" zilnice între persoane, sunt virtual encodate înţ limbajul persoanelor care folosesc limba respectiv , Goldberg, 1981 (24). Pornindă de I aceasta ipotez constituit mai mult sau mai pufin empiric, în cercetareaα ă ă psihodiagnostic s-a pus problema care este universul de tr s turi care esteă ă ă implicat de aceast presupunere. Astfel, de exemplu, Peabody, 1987 (25), indic că ă ă orice selec ie de descriptori de tr s tur (de exemplu adjective) tinde s atragţ ă ă ă ă ă dup sine propriile ei ideosincrasii care nu fac decât s reflecte diferentele înă ă modul cum func ioneaz concep ia despre personalitate a autorilor respectivi. Deţ ă ţ asemenea, în principal, o definire a tr s turii cuprinde aspecte de temperament,ă ă de competent şi de moralitate, dar, cf. McClelland, 1981ă

(26),

trebuie /

incluse seturile

şi

motivele, cognitive,

schemele

tr s turile stilistice. In plus, datorit diferentelor de orientare teoretic ,ă ă ă ă apar privind 22 şi diferente în instruc iunileţ

selectarea tr s turilor ca descriptori ai personalit ii. Dac în personalitateă ă ăţ ă includem conotafii atunci care vom fin de temperament, include

descriptori precum: energic, echilibratdezechilibrat, mobil / lent etc. Daca concepem cuprinse personalitatea între descriptori ca şi înglobând cogniîie şi moralitate, vor fi comportamentele inten ionate, ere. Conform analizelor efectuateţ de De Raad, '! 994 (27), ra ionamentul cet mai clar pornind de la ipoteza câţ limbajul zilnic este un depozitat al experien ei umane, este c acest stoc deţ ă cunoştiinte implicite poate fi apelat atât din mentalul viu ( De Raad & Calje, 1990 -(28), cât şi din lexicul tip rit (care nu este altceva decât rezultatul unoră pitrociri şi competi ii sistematice însumând decenii). Avantajul utiliz riiţ ă lexiconului ar fi

aceast cuprindere cvasi-exhaustiv , aici şi acum, a întregii game deă ă posibilit i, cu dezavantajul c , în fond, oper m cu o listare alfabetic deăţ ă ă ă cuvinte (adjective, substantive, verbe etc. care sunt susceptibile de a exprima descrieri de personalitate). Varianta posibil şi de altfel folosit de uneleă ă dintre cercet rile italienilor, este de a utiliza "mentalul viu", respectivă experien a exprimat acum şi aici a unui este num r evident de persoane..ţ ă ă restrâns, cu are avantajul c lexiconul ob inut, deşi mai capacitatea propozi ii.ă ţ ţ Abord rile moderne sunt deci de tip lexical. Din lexiconul limbii respective seă extrag acele cuvinte care au relevant pentru personalitate; majoritateaă cercet rilor axându-se pe de a produce unit iă ăţ

descriptive în formatul natural al unei

adjective, adverbe, substantive, verbe care pot capta în în elesul lor aspecte aleţ personalit ii. Consecin a este c formatul itemiior este cel mai 23ăţ ţ ă

simplu posibil, atât cât s fie corect / cu sens gramatical. Eşantionul de itemiă const dintr-un set larg, dar finit de expresii simple şi distincte care au ună în eles succint şi lipsit de ambiguitate. De exemplu, în astfel de chestionare vomţ g si pentru adjective itemi de forma: "el este prost crescut"; dac este vorba deă ă substantive, "el este animal"; pentru adverbe, "el se comporta animalic"; pentru verbe, "el url ". în conclyzje, putem spune c , pentru moment, exist un largă ă ă consens printre cercet torii si constructorii de chestionare de personalitateă asupra unei structuri a personalit ii constând din 5 superfactori, mariăţ dimensiuni ale personalit ii. Dincolo de primii 4 factori, exist îns un relativăţ ă ă dezacord privind semnifica ia psihologic a factorului V (nu a existentei lui caţ ă

atare). Ceeace ar putea însemna dou lucruri (cf. De Raad, 1994 -(29)/ 1 .îesteă necesar perseverarea în continuare pentru a valida şi consolida acest factor 2h&ă cere un efort mai cuprinz tor pentru o încorporare mai pu in restrâns , maiă ţ ă cuprinz toare şi mai pufin influen at de ideosincrazii subiective. De exemplu,ă ţ ă dac ar fi s lu m numai conceptele utilizate în literatur în discutareaă ă ă ă con inutului psihologic al acestui celebru factor V, am descoperi o variabîlitateţ influen at în primul rând de concep ia autorilor. Astfel, "cultur ", g simţ ă ţ ă ă termeni precum [Borgotta, "inteligent "ă

1964), intelect, intelectanjü (Hogan, 1983), Inteligent fluid , "grij / aten ieă ă ă ţ (Brand & Egan, 1989, şi deschidere spre experien (Digman, 1990, John, 1990)ţă (30). Modelul Big Five trebuie în eles, înţ

cele din urm , ca un cadru general, în care, anumite clusteriz ri de în elesuriă ă ţ psihologice utilizate şi importante în viata de zi cu zi pentru a diferen iaţ indivizii umani, sunt cele care dau adev ratul sens, în interiorul fiec rei limbi,ă ă acestor dimensiuni / experien ei interumane generale... 24ţ

1.1.2. MODELUL SI TEORIA COSTA & McCRAE PRIVIND EVALUAREA PERSONALIT II PRIN CEIĂŢ CINCI SUPERFACTORI Cazul celor doi şi autori americani de reprezint o not aparteă ă în rândul cercet torilor creatorilor instrumente de personalitate tip Big Five.ă Cei doi au fost şi sunt preocupa i nu numai de a cerceta ci, mai ales, de aţ construi, valida şi întemeia ştiin ific interpretarea unui instrumentţ psihodiagnostic cât mai complet. Din 1985, când lanseaz prima variant aă ă inventarului de personalitate NEO, cercet rile s-au focalizat pe descoperirea şiă validarea fa etelor factoriale ale celor 5 mari factori şi, de asemenea, peţ construirea unui model interpretativ care s justifice faptul c tr s turile deă ă ă ă personalitate sunt factori determinativi, deci explicativi pentru

comportament. Acest model a fost prezentat pentru prima dat în iulie 1994 Iă α Madrid, I a VII- Conferin European de Psihologie articula iile aα α ţă ă ţ Personalit ii. "model In al acestuiăţ

persoanei", sau, am putea spune, al naturii umane, personalitatea apare ca una dintre al turi intr ca subdiviziunile de în abilit ile alc tuirea brut.ă ă ăţ ă fundamentale, aspecte care

cognitive şi cele fizice, şi de aite personalit ii "material"ăţ

Urm rindu-le, putem în elege ce şi cum abord m din complexul de fapte psihice prină ţ ă chestionarele de personalitate. In aceast concep ie, psihodiagniza nu abordează ţ ă direct aceste tendin e bazale, în m sura în care eie nu sunt direct observabile siţ ă func ioneaz ipotetice. ca şi ce constructe intereseaz Ceeaţ ă ă

psihologul nu este atât analiza de fine e a proceselor de transformare care se /ţ s-au petrecut în decursui dezvolt rii individului, şi care au dus I ceea ceă α cunoaştem aici şi acum prin 25

instrumentele de m surare, ci ceea ce autorii numesc adapt rile specifice,ă ă respectiv felul cum-au fost modelate tendin ele de baz prin influen ele externeţ ă ţ nu au si influentele de interne. Explicabile comportamentului prezent nevoie specificarea deşi ei mecanismeieor cauzale,

recunosc c este util,uneori sâ cautf şi sä reuşeşti s specifici aceste proceseă ă intermediare, "în special pentru c astfel de procese pot oferi posibilit i deă ăţ interven ie" (McCrae & Costa, 1994 -(31). Psihologul nu poate schimba tr s turileţ ă ă de baz ale subiectului sau pacientului, explicarea/cunoaşterea corect dar aă ă

acestora şi o felului cum ele intervin în problemele existen iale ale persoane:,ţ îl poate ajuta sä reduc I minim dificult ile şi incongruientele. In acestă α ăţ model-cadru explicativ,

explica iile trebuie c utate ta diferite nivele şi anume, prin intermediulţ ă aşanumitelor procese de intermediere (< —>), nivele care apar explicitate în figura 1.

Figura (32). *

1:

Modelul în

explicativ

al

persoanei s ge ileă ţ

diagnoza reprezint aă

tr s turilor direc ia deă ă ţ

desf şurare Greşeala 26ă

proceselor psihologi /

dinamice/procese de intermediere. multor diagnosticieni este confuzia dintre

com porta mente şi tr s turile propriuztse, ceea ce poate duce I o a douaă ă α confuzie, respectiv I o greşit punere în leg tur a tr s turilor şi motivelor.α ă ă ă ă ă Având ca scop declarat clarificarea acestor tipuri curente de inferen e eronate,ţ schema !ui Costa & McCrae indic faptul c modurile pot de fi comportamentă ă specifice

explicate de motive, motivele fiind ia rândul !or posibil de explicat ca expresii ale tendin elor fundamentale. Urm rind c ^tr s turiie superfactori nevrotism,ţ ă ă ă ă modelul, bazale, ai extraversie, observ m faimoşii deschidere, personalit ii:ă ăţ

agreabillitate, conştiinciozitate, apar ca dispozi ii psihice fundamentale, careţ nu trebuie în nici un caz privite ca şi constructe biologice, ele r mân constructeă psihice care sunt I rândulα

lor "servite" de structurile biologice {baze biologice), Costa & McCrae, 1992 (33). Intre aceste tendin e bazale din care fac parte tr s turile de personalitateţ ă ă şibiog rafia obiectiv a persoanei, care indua'e compoTfcTmentele m surate conformă ă specifice, nu exist o leg tur direct . Tr s turile modeluiui Big Five pot fi celă ă ă ă ă ă mai bine înlelese dac sunt privite ca explica ii pentru o categorie intermediară ţ ă de fapte psihice, denumite de autori "adapt ri rândul lor caracteristice", potă furniza care I explica iileα ţ

pentru comportamentele observabile. Tr s turile de personalitate apar doar caă ă expücafii distale în înl n uirile de procese dinamice reprezentate de s ge ileă ţ ă ţ dintre blocurile de fenomene psihice şi psihosociale avute în vedere în model.

Personalitatea, aşa cum se constituie / s-a constituit, este supus unor influenteă autori endogene, denumite pot fi de tendin e bazale, (concepte directţ

ipotetice, ce nu observate de 27

psihoiog dar pot fi inferate) şi influentele exogene, sau externe. \ Tr s turileă ă de personalitate, apar deci ca subdiviziune major a ( tendin elor de baz ,ă ţ ă al turi de abilit ile cognitive, sexuale şi de / alte materiale primare aleă ăţ psihismului. Influentele externe, reunind în model cadrul socio-cultural de viată în cu care se formeaz persoana, dar şi sistemul de evenimente înt ririle pozitiveă ă / negative primite de individ dea lungul vie ii personale, opereaz asupraţ ă individului, în dezvoltarea sa ontogenetic . Aceste influente externe pot fiă rezumate prin conceptul de "situa ie existen ial ". V^iogra^ia^^obie^Hvä^esteţ ţ ă constituit de cursul real al comportamentelor i tr irilor care formeaz viataă ţ ă ă individului. Comportamentul sec iune observabi[_eş_te o temporgj j^bjocigJieKţ ă

obiective, sentimente,

care

include deci

gânduri, ceea ce

ac iuni,ţ

evalueaz de obicei ceilal i, cei din jur, şi I care, desigur se raporteaz prină ţ α ă procese dinamice complexe (ce includ, Din tot de exemplu, model, şi atitudinile de cuprinse în jocurile de rol şi statut). acest punctul focalizare îl constituie aşadar nivelul "adapt rilor caracteristice". Con inutul acestora adapt rile esteă ţ ă cât format şi de atât de decât personalitate, cultur ,ă

nefiind

altceva

caracteristicile dobândite ce constituie expresia fenotipjg -a. JT saturijor. Deciă ă acele obiceiuri, atitudini, deprinderi, valori, motive, roluri, rela ii careţ definesc "identitatea contextualizdt ", persoana pus în contextul intereiatiiloră ă în care s-a format şi evolueaz . In cadrul acestui bloc de fapte psihiceă caracteristice persoanei, un rol aparte

în

evaluarea

psihologică

îl

are

"imaginea de sine", ca o subdiviziune a adapt rilor R spunsurile 28 caracteristiceă ă I persoanei. de chestionarulα

personalitate sunt legate cel mai

mult, şi desigur cel mai direct, de acest nivel al imaginii de sine. Intre tendin ele bazale şi adapt ile caracteristice care constituie expresia direct aţ ă ă personalit ii, au avut loc şi au continuu loc procese dinamice responsabile de unăţ anume izomorfism. Individul intr în viat cu anumite dispozi ii particulareă ă ţ c rora li se d culoare local şi sens prin cultura prevalent , prin intermediulă ă ă ă proceselor de dezvoltare care creaz acest izomorfism. Unde se poart explica iaă ă ţ psihologic în acest complex sistemic? în viata obişnuit , judec m trasaturile deă ă ă personalitate, profilul "caracterial", bazându-ne pe seturi de date ob inute dinţ observa ie utilizate ca "dovezi", sau argumente.ln psihodiagnoz , spun Costa &ţ ă McCrae, facem acelaşi lucru, dar mult mai sistematic, şi

anume: prin

1

.observ mă

mcdele de

de Iα

comportament şi de tr ire (adesea autodescrieri ob inute subiect} "şi 2.facemă ţ evalu ri privind tr s turile de personalitate care ar putea determina acesteă ă ă regula-rit ti / tipuri / modele de comportamente. Dac ne punem, cum este firesc,ă ă problema validit ii unor astfel de evalu ri, evalu rilor observ m cotidiene, c ,ăţ ă ă ă ă si asemeni evalu rile influenta dispozi iiloră ţ

psihodiagnostice exemplu,

suportă

unor aspecte care 1e relativizeaz . De influenta trec toare, sau a seturilor deă ă r spuns ale subiectului. In general, cercetarea ştiin ific face eforturi continuiă ţ ă de a elimina Din sau minimaliza perspectiv a utilizate ca cei pufin acesteă influente. aceast valoarea de explica ii explicativ personalitate rräsäturiloră ţ ă

cauzale este real doar atunci când aduce un plus de în eles / cunoaştere şiă ţ permite evalu ri care trec dincolo de datele observabile. Deci, de exemplu, esteă insuficient s explic m c tr s tura de extraversie gregar a 29ă ă ă ă ă ă

determinat

un

model

de

comportament deschis, dominat de nevoia subiectului de a se asocia continuu cu al ii. Din acest punct de vedere, datele de cercetare personalitate contemporaneţ în m sura sprijin în care valoarea explicativ a tr s turilor de certific pe deă ă ă ă ă ă o parte stabilitatea lor în timp, ceea ce d posibilitatea de a se face predictiiă pe termen lung, pe de alta, sunt argumente care indic o dinamic de I specifică ă α spre general şi din nou spre specific, prin faptul c tr s turile distincteă ă ă covariaz în modele similare care se repet . Astfel, de exemplu, privindă ă stabilitatea tr s turilor, putem explica starea de nefericire a unei persoane fieă ă prin evenimente recente şi circumstan e stresante din viata acesteia, fie înţ func ie de o anumit dispozi ie cronicţ ă ţ ă

de a tr i evenimentele »anxiogen, o dispozi ie spre depresie şi afecte negativeă ţ consecutive acestora. Deci putem spune, odat cu autorii, c ultimul tip deă ă explica ie deriv din datele asupra modului cum sunt dispozi iile bazale,ţ ă ţ reprezentate

tr s turile de nevrotism şi extraversie. în acelaşi fel, o observa ie asupraă ă ţ faptului c o persoan prezint un mod constant de a fi ordonat , punctual şiă ă ă ă ă curat ne poate conduce I concluzia func ion rii specifice a tr s turii deă α ţ ă ă ă conştiinciozitate; acest lucru, spun Costa şi McCrae - şi ne asociem şi de acesta dat -7 ne poate permite s tragem concluzia c este foarte probabil ca persoana să ă ă ă fie caracterizat în mod obişnuit şi de tendin a de a-şi urm rii realizareaă ţ ă planurilor, de un stil atent de evaluare a datelor, etc. O explica ie este cu atâtţ

mai valoroas cu cât ne putem întemeia pe ea inferen e asupra altor aspecte Iă ţ α care nu avem acces direct, sau în prezent. Modelul cadrul 30 conceptualizat dinamic al de autorii americani pune problema explic rii în dezvolt riiă ă personaiitafii, a felului

cum dispozi iile bazale interacfioneazä cu un mediu în schimbare pentru a produceţ expresiile fenotipice ale personalit ii: valori, proiecteăţ

personale, rela ii personale, imaginea de sine. Vom relua şi adânci unele aspecteţ interpretative odat cu prezentarea instrumentului NEO PI R. 1.2. MODEL RIă Ă CONTEMPORANE PRIVIND STRUCTURILE COGNmVPREFEREN IALE PERSONALITATE ComplementarŢ abord rii personalit ii prin intermediul de şi, tr s turilor baz , sauă ăţ ă ă ă dimensiunilor personalit ii psihologia consecutiv, DEăţ

instrumentele de evaluare, au evoluat şi în direc ia structurilor, a tipurilorţ comune. Am putea de I început observa c , în care timp au ce în teoriile vedereα ă personalit iiăţ

tr s turile reprezint o perspectivaă ă ă

predominant

diferen ialţ ă

{se

caută

ceea ce este specific unei persoane şi o diferen iaz de oricare alta), teoriileţ ă şi instrumentele care s cu centrai1 pe tipurile de personalitate pornesc cie b a defrv ceea ce este comun între indivizi, presupunerea subiacent acestora este că ă tie£arejo^ivid reprezint o echilibrare specific a unor tipuri de structuri de 'ă ă Jxizg. Una dintre cele mai prodigioase şi generbee teorii, care, în mod paradoxal a condus în domeniul pe care î! studiem 1a rezultate care sintetizeaz de faptă cele dou puncte de vedere, reîntorcândune de I tipologicul propriu-zis Iă α α diferen ial, este psihologia analitica jungian . Au ap rut în istoria psihologie!ţ ă ă $i, consecutiv, în istoria psihodiagnozei numeroase tipologii variate, fiecare cu propriu! sistem de categorialtzare,

toate pornind de I presupunerea c exist 31 paternuri coerente de comportament,α ă ă sau stiluri consistente

de ac iune care sunt suficient de bine definite acestor nu pentru ca s permit oţ ă ă tipuri posibile. pentru Acesta psihologia psihologia iar pentru taxonomîe a persoanei de-a lungul presupunere a avut o valoare euristic numai personalit ii,ă ăţ ci şi pentru psihologia social , psihoterapie, ,etc, educa ională ţ ă

psihodiagnoz a prilejuit construirea, mai ales în ultimii 15 ani, a unoră chestionare şi tehnici de evaluare importante. înainte de anii 80, ceea ce a prevalat, cel pu in în domeniul instrumentelor de m surare, a fost aplicarea înţ ă psihodiangnoz a tipologiilor privind temperamentul, tipologice perspective:ă nervoase deci chestionare din diverse psihoDe construite

constitu ionale, superioare etc.ţ

endocrine, a caracteristicilor activit iiăţ

asemenea, unii cercet tori precum E.Spranger func ie utilizarea nu s-au de (34),ă ţ au încercat valorilor şi şi modelarea unor tipuri psihologice în orientarea lor impus într-o îns , taxonomie cercetarea deă

comportamental . Aceste instrumente contemporan înglobând, dup cum vom vedea, şiă ă ă caracteristicile temperament printre dimensiunile de baz definibile statistico-ămatematic (v. Cattell, Guilford etc.). Ceea ce s-a impus în evaluarea contemporană a personalit i, este, dup cum spuneam, o perspectiv care permite transcedeăţ ă ă abordarea o propriu-zis diferen ial a taxonomie, într-un instrument careă ţ ă persoanei. în esenf tipologia lui C.G. Jung prezentat în detaliu în 1921 odată ă ă cu lucrarea Psychologische Typen (35} aduce dovezi substan ialeţ

din

interiorul

psihologiei

analitice

despre coexistenta în psihic a dou atitudini de baz , extra- şi intro-versia,ă ă complementare psihice: în • func ionarea psihismul complementar a celor douţ ă ă instante conştientul subiectiv, şi inconştientul - psihismul obiectiv. In situa iaţ 32

în care exist în planul conştient al eului o predominant şi preferen ialaă ă ţ raportare I realitate prin deschiderea spre exterior, în plan inconştient seα manifest atitudinea opus , deci o preferen ial centrare pe interioritateaă ă ţ ă psihic . Şi invers. Aceasta complementaritate este responsabil de comportamentulă ă complex şi integral ai persoanei, si, în plan ontogenetic, este evidentiabil prină preferin ele şi comportamentul mai ales din epoca de tine-e e şi maturitate De-aţ ţ lungul vie ii, exist un subtil joc, o trecere treptat spre preluarea înţ ă ă conştiin a atitudinii de tip contrar, ptoces numit de Jung si jungieniţă enantiodromie (36). Teoria tipurilor atitudinale, aşa cum este definit deocamdată ă de aceste dou tipuri de predispozi ii este relativ cunoscut dar, ceea ce seă ţ ă cunoaşte

mai pujin este modul concret cum descrie Jung func ionarea psihicului. In esen ,ţ ţă datele empirice indic c patru func ii mentale bazale^ sau procese fundamentaleă ă ţ prin care se desf şoar viata psihic s! cunoaşterea, denumite: senzoriaiitate,ă ă ă intui ie, gândirejloqic ) şi sim ire, sau afectivitate. Viafa noastr psihic seţ ă ţ ă ă desf şoar I mereu prin prin care acesie oper m coordonate care nu pot fi reduseă ă α ă una cealalt ., diferen ieri între obiect şi subiect, între interior şi exterior.ă ţ Func iq este definit de Jung ca proces de orientare preferenial a conşiiin ei,ţ ă ă ţ sau "o form particular a activit ii psihice care r mîne neschimbat înă ă ăţ ă ă împrejur ri diferite" (Jung, 1921 -(37). Multe aspecte ale activit ii mentaleă ăţ conştiente pot fi atribuite modului cum intervin şi evolueaz cele patruă

categorii de func ii. De asemenea, se face o grupare a lor în ceea ce Jungţ dihotomizeaz ca: 1 .pe de o parte, funcfiÜe rationale, care in de abilitateaă ţ fiin ei de a judeca aspectele realit ii şi 2. func iile 33ţ ăţ ţ

ira ionale, sau abilitatea de a deveni conştient de aspecte f r a desf şura unţ ă ă ă ra ionament logic sau valoric. Astfel, din prima grupare, şi opuse ca demersţ inferential, sunt judecarea logic sau gândirea, şi judecata valoric sau sim ireaă ă ţ afectiva (v. Ribot, afectivitatea ca ra iune - (38). Din a doua grupare^la felţ diametral opuse ca modalitate, sunt senzorialitatea şi intui ia, care aducţ informa ia despre realitate şi selec ioneaz stimuli! f r ca I baza acestorţ ţ ă ă ă α surse de informare s existe şi o constrîngere inferentiala, un demers deă organizare ra ional a datelor squ a valorii acestor informa ii. O prezentare maiţ ă ţ pe larg o vom realiza odat cu descrierea instrumentelor psihologice MBPl şi SUP.ă Teoria tipurilor presupune c indivizii umani se nasc cu o predispozi ie de aă ţ

prefera o anumit func ie fat de celelalte. L copii acest aspect este mai uşoră ţ ă α de eviden iat, pentru c ei sunt motiva i din interior spre a exersa I nivelulţ ă ţ α conştiin ei în formare acea func ie care devine preferen ial , şi din ce în ce maiţ ţ ţ ă diferen iat , mai nuan at , şi adaptat , cu alte cuvinte devine modul preferentialţ ă ţ ă ă de adaptare conştient a persoanei, odat cu înt rirea dat de practic (succeseă ă ă ă ă si insuccese personale în a face fat diferitelor împrejur ri ale vietü).ă ă Exersarea ei conduce treptat spre definirea unui "sentiment" de competenta personal , iar înt rirea pozitiv a succesului se generealizeaz şi pentru alteă ă ă ă zone de activitate care cer utilizarea aceleiaşi func ii, ceea ce conduce treptatţ I definirea unor tr s turi de suprafa , spre unele comportamenteα ă ă ţă

şi deprinderi asociate acestei func ii. în acelaşi timp cu aceste dezvolt riţ ă prilejuite de func ia preferat , are loc, complementar, neglijarea celorlalte,ţ ă iar, dintre ele, mai ales a func iei cu sens diametral opus, care va r mâneţ ă relativ 34 nedezvoltat , primitiv şi nenuantat şi utilizat mai alesă ă ă ă

de

manifest rileă

unor

con inuturiţ

inconştiente. Cu atte cuvinte, fiecare dintre oameni, în mod natural, firesc, va deveni relativ diferen iat într-o anumit arie, si va r mîne relativ nediferentiatţ ă ă în alte arii ale func ion rii psihice, în m sura existen ial, în careţ ă ă ţ "homeostazia" vie ii cotidiene, cadrul sociocultural determin individul sâ-siţ ă canalizeze interesele şi energiile spre acele activit i care ît dau o şansa s -siăţ ă utilizeze mintea în sensul modului pe care îl prefer . De exemplu, cel careă prezint de I început o preferin a spre -si tr i viata (a se adapta cerin eloră α ţ α ă ţ vie ii} prin intermediul devenind dezvolta un în senzorialului, acut plan îşi vaţ al diferen ia preferen ial aceste procese observator realit ii imediate. Peţ ţ ăţ m sur ce se ontogenetic, persoana îşi va dezvolta si acele tipuriă ă

de

caracteristici unor

care astfel

sunt de

consubstan ialeţ

orient ri preferen iale, deci realismul, spiritul practic, sim ul comun sau "bunulă ţ ţ sim " etc. Aten ia fiindu-i canalizat / centrat din ce în ce mai mult peţ ţ ă ă specificul mediului, îşi va cheltui din ce în ce mai pu in timp şi energie pentruţ a utiliza şi dezvolta func ia diametral opus , reaspect'rv intui ia. func iaţ ă ţ ţ restrânge (intui ie); Centrarea pe prezent a 1e acestui tip de oameni care preferţ ă perceptivâ-senzorial cantitatea I fel, de energie peă α

disponibila pentru a se centra pe viitor centrarea concret, 1e d pu in timp s seă ţ ă centreze pe abstract; centrarea pe aplic ri practice, îi îndep rteaz de Iă ă ă α preocup ri teoretice; centrarea pe real, de I dezvoltarea imagina iei, etc.ă α ţ

în

acest a

model, două

exemplificat dintre func ii,ţ

deocamdat numai prin func ionarea divergent senzorialitatea şi intui ia, ceea ceă ţ ă ţ numim mediu, sau condi ii socialculturale de formare devine un factor care poateţ influenta fie în direc ia dezvolt rii 35 predispozi iei preferen iale, fie poateţ ă ţ ţ descuraja

dispozi ia natural a individului, printro artificial înt rire a unui tip deţ ă ă ă activit i care intrinsec nu sunt o surs de satisfac ie şi motivare pozitiv , şiăţ ă ţ ă care, în plus, fac mai dificil şi formarea unor deprinderi. For area datorită ţ ă mediului a dezvolt rii unei alte func ii decât cea predispozant , conduce spreă ţ ă dificult i, crize de neadaptare, întârzieri în dezvoltare etc. De câte ori, deăţ exemplu, un p rinte care doreşte formarea unui pianist de excep ie dintr-un copilă ţ cu evidente abilit i de alt ordin for eaz dezvoltarea unor abilit i care nuăţ ţ ă ăţ sunt în acord cu predispozi ia «n scut . Influenta mediului asupra dezvolt riiţ ă ă ă psihotipului, poate duce şi 1a un proces de "falsificare" a acestuia, şi ne vom afla în fata unor persoane ce s-au format initial printr-o capacitate mai pu in înţ acord cu datele de baz ,ă

care astfel tr iesc în plan interior un sentiment de insatifactie fat de ceea ceă ă sunt şi fac, se simt mai pu in competen i în domeniul pentru care sau format şiţ ţ simt c înc nu şi-au dezvoltat ceea ce, dm putea numi cu un sens larg, "dotareaă ă natural ". Dezvoltarea de-a lungul vie ii poate fi conceput , din perspectivaă ţ ă tipurilor preferen iale de apreciere-cunoaştere, ca un proces care dureaz I felţ ă α de mult cât viata, prin care, treptat, eul câştig control asupra func iilor,ă ţ diferenfiindu-le pe fiecare şi înv ând s 1e utilizeze concordant cu situa ia. înăţ ă ţ perioada tinere ii, eul conştient se dezvolt pe m sur ce evolueaz şi seţ ă ă ă ă diferen iaz şi func ia preferen ial , sau dominant , care, în principiu esteţ ă ţ ţ ă ă predispozi ia natural . în paralel, în acest proces, odat cu func ia dominant ,ţ ă ă ţ ă va intra într-un proces de

evolu ie, ceva mai lent şi desigur treptat şi una dintre func iile auxiliare deţ ţ sens opus. Astfel, dac func ia dominant este una ra ional , în paralel o 36ă ţ ă ţ ă

serie de sarcini existen iale care nu pot fi rezolvate rational vor atrage înţ manifestare şi dezvotare şi una dintre func iile ira ionale. Jung (39) descrieţ ţ cerin a pentru o a doua func ie auxiliar , care este "în toate privin ele diferitţ ţ ă ţ ă de func ia dominant . Astfel, de exempiu, scriind despre tipurile de persoane careţ ă dezvolt în conştiin un mod predominant introvert în care prevaleaz gândireaă ţă ă logic , pentru a contrabalansa unidirecfionat, ira ional persoana treptat va ună ţ ă ă avea efect un prea auxiliar caracter câştige a o func iaă ţ

'extrovert. Deja, odat cu maturitatea, începe capacitate s -şi de utilizaă ă

diferen iat şi o a treia func ie, de acelaşi gen cu cea secund . în genere, înţ ţ ă m sura în care func ia strict opus functei dominante r mâne în urm , ea va fiă ţ ă ă ă mereu purt toarea unuiă

mod

primitiv,

nediferentiat

de

manifestare. Eul nu va fi st pân decât foarte greu şi pe aceast ultim funcfie.ă ă ă Foarte pu ine persoane ating un stadiu de evolu ie superior în procesul deţ ţ individuare, în care pot utiliza conştient şi cu uşurin aceast a patra func ieţă ă ţ atunci când contextul o cere. Din perspectiva tipologiei propriu-zise utilizate încearc şi de s instrumentele determine ale tipul care şi seă ă

abilit ile specifice, comportamentale existen iale, persoanei, opereaz oăţ ţ ă taxonomie care ia în considerare simultan tipul de atitudine dominant înă conştiin , respectiv extraversia vs. introversia, şi tipul de func ie dominant .ţă ţ ă Astfel comportamentele, deciziile, reac iile, modui de a relafiona al persoaneiţ vor fi caracteristice pentru

tipul preferential dominant, auxiliar, şi, nu în cele din urm , şi pentru ceea ceă a r mas nedezvoltat, care I rândul s u va da o anume coloratur specifică α ă ă ă manifest rilor inconştientului în comportament. Jung desf şoar analize de fine eă ă ă ţ pentru 8 tipuri preferen iale utilizând 37ţ

drept criteriu de specificitate func ia dominant şi atitudinea conştientaţ ă prevalent , astfel: extraverti cu dominanta senzorial , introverti cu dominantaă ă senzorial , extraverti cu dominanta domianta intuitiv , intuitiv , introvertiă ă ă extraverti cu cu

dominanta gândire logic , introvert) cu dominanta gândire logic , extraverti cyă ă dominanta sim irii (rariune afectiv ); introverti cu dominanta sim irii. Autoriţ ă ţ contemporani precum Briggs-Myers & McCaulIey, 1985 (40) utilizând şi dinamica func iei auxiliare, vorbesc de 16 tipuri preferen iale în personalitatea matur .ţ ţ ă Vom relua şi cu şi adânci dinamica consecin ele intererlatieî Construc iaţ ţ instrumentelor i tipurilor odatţ ă

prezentarea diagnostice. acestor

validarea

instrumente au f cut obiectul unor studii factoriale, care, în afara faptuluiă

câ au confirmat tipologia jungianâ, au precizat $i valoarea explicativ şiă prognostic a acestei tipologii. 1.3. MODEL RI COGNITIVISTE ÎN DEFINIREAă Ă PERSONALIT II: CONSTRUCTELE PERSONALE $1 STILURILE APRECIATIVE TeoriileĂŢ cognitiviste postuleaz definirea psihismului / mentalului ca un sistemă func ional, o c rui natur este determinat de natura mediului Tn care se formeazţ ă ă ă ă şi tat de necesit ile c ruia se autoorganizeaza si dezvolta. C sistemă ăţ ă α functional, mintea în datele generale se aseam n oric rui alt sistem functională ă ă al organismului, nu exista o certitudine privind care anume dintre p r ile saleă ţ sunt necesare şi care anume sunt pur contingente. Deci apare un al doilea postulat din perspectiva cognitîvistâ, şi

anume c nu toate partite min ii / aspectele func ion rii psihicului sunt utile.ă ţ ţ ă Mintea poate prezenta 38

anomalii conceptuale, poate prezenta idiosincrazii ap rute din încerc rile de aă ă foce fat - biologic, psihologic sau social unor propriet i de ordin superioră ■ ăţ necesare şi necunoscute şi care nu au valoare de supravie uire. Acest model careţ consider mintea un sistem func iona! care au permite valoare sau deci de chiară ţ postularea existentei unor aspecte ale mentalului supravie uire Aceast irelevantâţ ă perspectivă

negativa (J.Rust, 1989 - (41). permite dep şirea unei abord ri cognitiviste de tipă ă clasic, care cerceteaz şi ierarhizeaz structurile mentale în func ie de rela iaă ă ţ ţ lor direct cu adaptarea organismului I realitatea înconjur toare. Astfel, deă α ă exempiu exist situa ii în care aspectele cognitive ale func ion rii psihice potă ţ ţ ă varia f r ca în acesta procesualitateă ă

s fie antrenat / dominat de o procesare ra ionala. De exemplu, depresiaă ă ă ţ profund nu are o valoare de supravie uire, f r ca totodat sâ putem afirma c ,ă ţ ă ă ă ă sub raport logic, exist o eroare - decizia persoanei c viata nu mai are vaioareă ă nu tine de instan a cognitiva-logic ; dimpotriv , evitarea unor astfel de gânduriţ ă ă ar fi o dovad a unei încerc ri ira ionale de a evita / escamota ceea ce, înă ă ţ situa ia existen ial evident . încercarea de a g si varia ii între oameni prinţ ţ ă ă ă ţ dimensiunile cognitive ale personalit ii va trebui s ia în considerare şiăţ ă factorii care ap rea ira ionali, sau ambigui din perspectiv logica, factori careă ţ ă intervin şi în comportamentul ira ional - eticheta de "ira ional" fiind oţ ţ inferen ulterioar , în raport cu criteriul adaptarerespectiv apare caţă ă ă

supravietuire. Acest tip de argumente conduc în prezent cercetarea în domeniul tehnicilor de evaluare a personalit ii spre definirea unor tipuri de structuriăţ care 39 pot explica singularul, excentricitatea

personal , în elese dar careă ţ

chiar ca pot

boala

mental uneori deă

alternative, avea

incompatibile cu regula "normalului", valoare supravie uire în circumstan eţ ţ definibile ca "ira ionale". Din acest punct de vedere, mai clasicele construiteţ dimensiunilor fajete. De exemplu, problema definirii unui stil cognitiv congruent structurii de personalitate a condus spre abord rile de tip dimensional prină taxonomiz ri comportamentale: vs. externalizanf", "evolutiv/de "dependentă "impulsiv creştere li concepte de vs. vs. se câmp vs. independent", "internalizant reflexiv", cercet ri din stilistice şi instrumente perspectiva şi aă

constructelor personale pot capta noi

reductiv". Acestor

argumenteaz un rol functional de tipă

adaptativ în sistemul mental. In plus, definirea şi demonstrarea func ion riiţ ă stilului care (42). Şi totuşi, datele de cercetare conduc şi spre eviden ierea faţ nivelul aceleiaşi persoane a unei alternante între stiluri, alternant cu un gradă mai redus ("fixitate") sau mai larg ("mobilitate") de variere, sau, în termenii autorilor, I capacitatea de a se schimba de I un mod de func ionare I altul înα α ţ α func ie de ceea ce cere situa ia (Witkin & Goodenough, 1977, 1981 - (43). $iţ ţ starea sistemului, am ad uga. Una dintre teoriile clasice care ar merita oă reconsiderare este teoria cognitiv a lui G.Kelly, 1955 (44). cognitiv au jucat s-ăa rolul realizat unor prin teste proiectarea unor cadre experimentale psihometrice (Wîtkin şi al., 1954 -

Dezvoltarea ontogenetic este privit ca un proces activ prin care mentalul îşiă ă dezvolt unei în care constructe continui indivizii proprii în virtutea m suraă ă raport ri prezintă ă

ipotetico-deductive 1a realitate. In constructe de acelaşi fel, comune, acest lucru fine de experien a comun pe 40 care au traversat-o. Evolu ia mentaluluiţ ă ţ înseamn oă

diferen iere continu a constructelor, a ierarhiei în cadrul sistemului deţ ă constructe, ceea ce conduce spre o mai bun capacitate de a face fat realit ii,ă ă ăţ de a se adapta, anticipa, reac iona. de cele Constructele care r mân de I ordinţ ă α nivele superior evolueaz prin diferen iere inferioare, şi permit o interpretareă ţ mai nuan at a realit ii. Postulând unicitatea sistemului de constructe pentruţ ă ăţ fiecare persoan , Kelly încearc sä dep şeasc în epoc viziunea dimensional aă ă ă ă ă ă tr s turilor de personalitate/Tehnica repertoriului de gril , dezvoltat ca metodă ă ă ă ă de evaluare ( Bannister, 1 977 -(45), va permite îns aplicarea analizeiă factoriale (Slater, 1965, cf. Miljovitch, 1981 - (46} şi descrierea structurii ansamblului de constructe ca un spafiu semantic individual ale c ruiă

dimensiuni sunt proprii subiectului şi îl caracterizeaz în ceea ce îi esteă specific. Aplicarea teoriei şi a testului tip gril în cadrul unor cercet riă ă româneşti, a condus I definirea unor stiluri apreciative cu rol prognostic pentruα evalu ri legate de orientarea vocational şi satisfac ia profesional (Marcus &ă ţ ă C tina, 1 986, 1978, 1980, Minulescu 1982 - (47). Primii au definit stilulă apreciativ ca un mod particular de abordare, evaluare şi interpretare a evenimentelor realit ii care prezint elemente divergente, descriind analogic, 4ăţ ă tipuri: reflexiv stilul şî empaHc, detaşat.

Departajarea stilurilor de apreciere s-a realizat în func ie de indicatorii deţ frecvent privind constructele afective şi nivelul identific rii cu ceilal i.ă ă ţ Cercet rile asupra empatiei auă

eviden iat c mecanismul particular de desf şurare procesare a! a acestui tip deţ ă ă de un informa iilorţ

intercunoaştere include o prezent dominant a criteriilor afective şi ceă ă favorizeaz 41 nivel crescut al identific rii, ceeaă ă

transpunerea în codru de referin al altora prin utilizarea prevalent aţ ţă ă propriei experien e afective. în situa ia în care exist un nivel de complexitateţ ţ ă ridicat si o operativitate înalt a sistemului de constructe, nu mai asist m Iă ă α simpla proiec ie afectogen , ci, în termenii lui Jung, I o proiec ie activaţ ă α ţ (Jung, 1921 - (48), adic o flexibilitate în definirea si aplicarea orient riloră ă apreciative, persoana empatetic poate utiliza diferite strategii de cunoaştere cuă acelaşi grad de eficient (Minulescu, 1982-(49). Stilul analogic se bazeaz pe ună ă nivel mediu-superior al identific rii si o slab prezent a criteriilor afectiveă ă ă permi ând utilizarea relativ flexibil a structurilor cognitive. Fat de stilulţ ă ă empatic, exist un grad crescut de adecvare obiectiva, ceea ce nuă

asigur şi exactitatea ra ionamentelor desf şurate. Stilul reflexiv, implică ţ ă ă constructe afective cu o frecven medie sau superioar , dar nivelul identific riiţă ă ă este slab. Aceste proces ri implic un grad în crescut în de care subiectivitateă ă tranşante, 1978 -(50). Stilul detaşat include atât o prezent slab a criteriiloră ă afective, cât si nivelul sc zut al identific rii; comportamentul persoanei este ală ă unui calculator impartial într-un context care solicit îns un demers negativ co-ă ăpartrcîpariv. de lipsa de chiar Eficienta în rela ia cu ceilal i apare influen atţ ţ ţ ă în elegere emotional-afectiv m sura înţ ă ă

criteriile apreciative tind s devin nelegate sistem, prevalent analiticeă ă (Marcus, C tina,ă

6ac6 judecata logic este sus inut de un cadru conceptual sufiecient deă ţ ă

discriminativ şi operant. "Raportarea judec ilor despre cel lalt I criterii deăţ ă α referin exterioare modelului dar şt modelului propriu, extern,ţă

interior, fac posibil utilizarea diferitor strategii de cunoaştere (analitic sauă ă globat-impresiv ) cu aceleaşi 42ă

rezultate (Marcus, Carina, 1978 - (51). Datele de cercetare aplicat pe oă popula ie de profesionişti în domeniul investiga iei judiciare au validat valoareaţ ţ prognostic şi metodologic a acestei tipologii privind stilurile apreciativeă ă (Minuiescu, 1982 - (52}. Stilul empatic şi stilul analogic de judecare si evaluare interpresonalâ se manifesta personalitate ca o tr s tur muncii de de specifică ă ă ă

interrelationare social . Eficienta în munca de investiga ie judiciar , axată ţ ă ă preponderent pe interrela ia uman , solicit , din perspectiva analizeiţ ă ă constructelor personale, în acelaşi timp complexitatea structurii sistemului şi un nivel crescut al identific rii. în acest context, merit s subliniem importantaă ă ă func ion rii, I un nivel medtu al frecventei, a criteriilor afective. Prezentaţ ă α criteriilor

afective sensul identific rii totaleă

devine în în doar

distorsionant /dezorgamzatoareă

situa ia domin rii lor, situa ie care conduce spre func ionarea prevalent aţ ă ţ ţ ă subiectivit ii proiective. In acelaşi timp, lipsa total a criteriilor afectiveăţ ă îngusteaz cadrul de referin conducând spre erori care fin de perceperea uneiă ţă false similarit i între eu si non eu şi favorizeaz în aceesi m sur proiec iaăţ ă ă ă ţ (Jung -(53) Am acordat important prezent rii acestei tipologii privindă ă constructele si stilurile apreciative pentru c , I nivelul acestora, suntă α prezente nu numai mecanismele de procesare logic şi predominant conştient aă ă informa iei, ci şi mecanisme care antreneaz prelucr rile de I nivelulţ ă ă α inconştientului, identificarea si implicarea afectiv sprijinindu-se peă

diferen ieri de fine e care pot da sens si ira ionalului din comportamentul uman.ţ ţ ţ Deşi înc nu a fost construit un chestionar de personalitate care s ia înă ă considerare întreaga problematic a constructelor personale şi a 43ă

stilurilor apreciative ne putem aştepta ca aceast direc ie s duc I instrumenteă ţ ă ă α complexe cu valoare de cunoaştere ridicat . Tehnica grilei de constructe o vomă prezenta în cadrul unui alt volum al "Evalu rii psihologice". 2. ÎN CERIN Eă Ţ FUNDAMENTALE $1 UNUI UMITE 51 CONSTRUIREA

EXPERIMENTAREA 2.1. PRINCIPALE

CHESTIONAR DE PERSONAUTATE. DIFICULT I CHESTIONARE înainte si de a prezenta unuiĂŢ cerin ele de fundamentale care tin de construirea validarea chestionarţ personalitate, vom trece în revist câteva dintre principalele limite şiă dificult i specifice pentru acest gen de instrumente de evaluare a INTRINSECIăţ

M SUR RII PERSONALIT II PRINĂ Ă ĂŢ

personalit ii. Ceea ce analizatori de anvergura unor Anastasi sau Cronbach, acumăţ 40 de ani, şi Angleitner, John, Lohr. sau Hofstee şi De Raad, Costa Şi McCrae (54) pentru anü 90 reproşeaz chestionarelor ca instrumente tine, în primul rând deă limitele „capacit ii e exprimare, dar şi de controlul modului cum este transmisăţ ă si receptat informa ia. Mai mult, de o dificultate exterioar instrumentuluiă ţ ă propriu-zis şi anume interioar distorsiunile Analizele diferiteleă inten ionalitatea a consecutive moderne nivele ale şi starea şi s respondentuluîţ ă încearc de opera ionalizare a dimensiunilor deă ţ

acesteia.

reconsidere într-o maniera sistematic problematiciiă

chestionarelor, în primul rând modul de construire a itemilor, forma şi con inutulţ lor; 44

în al doilea rând se adreseaz chiar tehnicilor statistice pentru a detecta surseă de distorsionare sau a construi modele matematic sistemice a corel rii de controlă informa iilorţ

(dimensiunilor, fa etelor acestora atât între ele, cât şi cu alte aspecte aleţ personalit ii ). Pre ul acestei sistematic efort de control a circula iei şi Iăţ ţ ţ α şi prelucr rii construirea receptarea, informa iei I toate nivelele, de Iă ţ α α formularea chestionarului

prelucrarea şi rezolvarea itemilor de c tre subiect, şi apoi !a interpretareaă acestor r spunsuri într-o manier care se s apropie cât mai mult de realitateaă ă ă vie, - este constituit pe de o parte de taxonomiz rile unor probleme care, înă ultimul deceniu au clarificat mult din "haosul" formatul precum lor, itemilor, con inutulţ

caracteristicile situational etc. Pe de alt parte, fac obiectul unor dezbateri înă simpozioane 1 994), internationale dezirabilitatea & & Hendriks, Ostendorf, ale 1994), probleme precum: cauzalitatea (Silva, Westmeyer ( Nowack, Parlhus, 1995), luarea Hofstee

Borkenau bazele deciziei

Fernandez-Ballesteros & Zamarron, biochimice în personalit ii (Zuckerman,ăţ

psihodiagnoză

(Westmeyer, 1 994, van der Berken & van Arie, Vos, 1995 - [55). $i totuşi, dac ară fi sä relu m, se pune nu atât problema relativiz rii valorii chestionarelor înă ă cunoaşterea personalit ii (cum au fost / sunt unii tenta i s gândeasc ), ci aăţ ţ ă ă m surii în care un instrument a c rui standardizare împinge spre inferen eă ă ţ tipologice, cu un grad "mediu" de generalitate", poate surprinde şi

unicitatea, forma vie a psihismului, felul cum se manifest acele tr s turi'înă ă ă complexitatea

interdeterminârilor psihice. Şi nu este corect s cerem unui instrument să ă cuantifice ceea ce, în esen a sa, nu a putut fi cuantificat - psihismul viu. Deciţ limita principal a chestionarului de personalitate, este 45ă

intrinsec acestui tip de demers. De asemenea, dintre clasicele dificult i avuteă ăţ în vedere, a c ror rezolvare va mai însemna înc multe teme de cercetare, sunt:ă ă "vizibilitatea" îtemilor, gradul de schimbare vs. constan a m surat, aţ ă comportamentului mare a specificitatea

r spunsurilor în sfera personalit ii care atrage dificult i In gruparea lor înă ăţ ăţ categorii bine definite de tr s turi / structuri aie personalit ii unor criteriiă ă ăţ si determinarea externe

adecvate prin care sä se calculeze empiric gradul de validitate. O alt problemă ă major ine nu atât de construirea interpretarea chestionarelor chestionarelor,ă ţ datelor. st cât de în Origineaă

probabil

necesitatea de a realiza un interviu cât mai sistematizat. Ceea ce implica supozi ia c fiecare r spuns trebuieţ ă ă

considerat / ponderat ca indiciu al existen ei / prezentei aspectului avut înţ vedere. Interpretarea se factualâpe veridicâ-literola foarte mult de bazează

validitatea de con inut si se apropie situa ia interviului este sistematizat.ţ ţ Interpretarea psihologic -diagnostic simptomatic posibila în urmaă ă ă experiment rii si valid rii chestionarului, respectiv a stabili ir ii empirice aă ă rela iei dintre r spunsurile I itemi si un criteriu specificat de validareţ ă α (Anastasi, 1957-(56). O a doua surs de interminabile discu ii privind ce anumeă ţ interpret m când itemi, dovedit (57) interpret m este de r spunsurile I faptulă ă ă ă α altfel ce câ exista o experimental spre

inerent ambiguitate a r spunsurilor, (Eisenberg,1941, Forsman, 1993 ceea conduceă ă

posibilitatea unei game relativ largi de interpret ri pentru fiecare râspuns.ă Formularea mai specific si clar a itemtlor precum si formularea unor seturi deă ă r spunsuri specificate pot conduce pe de o parte I sc derea gamei de posibilit iă α ă ăţ de 46

interpretare

de

c treă

subiect

a

con inutului, dar, paradoxal, conduc şi spre o "vizibilitate" prea mare care faceţ ca r spunsurile a s poarte a amprenta prea puternic a seturilor atitudinale,ă ă ă inten ionalit ii, efectului de Fa ad , şi, nu în ultimul rând, a st rilorţ ăţ ţ ă ă emo ionale pe care 1e tr ieşte / sau Ie-a traversat de curând subiectul. Existţ ă ă voci în domeniul psihologiei personalit ii care odat cu Allport, 1937 (58),ăţ ă consider c persoana poate fi adecvat descris numai în termenii paternuriloră ă ă specifice de interrelationare, mai pu in prin tr s turi comune. Modelul din 1994ţ ă ă descris de McCrae şi Costa pune în bun m sur problema clarific rii a ceea ceă ă ă ă putem m sura în mod real din natura uman şi a modalit ilor în care putem trataă ă ăţ aceasta informa ie. 2.2. CERIN E GENERALE SI ETAPEţ Ţ

GENERALE în construirea unui chestionar de evaluare a personalit ii exist ^Jouăţ ă ă probleme jjäefinirea tr s turii care sunt esen iale cu care deci se a confruntă ă ţ ă orice jsinolc constructului, care trebuie este m surat ; înă ă

^ZJconstruirea unui set de itemi prin subiectul relevante pentru servi "întrebat" leg tur cu acele comportamente care pentru acea ca tr s tura tr s tur . aceşti aiă ă ă ă ă ă ă s respectiv , sau în leg tur cu situa iile relevante itemi vor R spunsurileă ă ă ă ţ ă subiectului I constructului. Vomα

indicatori încerca

prezent m în continuare câteva dintre problemele legate de construirea şiă experimentarea acestui set coerent de itemi, care reprezint chestionarul deă personalitate. Un prim tip de cerin e în etapa deţ

construire şi experimentare priveşte alegerea 47 tipului de prob sau chestionar.ă Ce probă

alegem

depinde

defjpdefinirea

scopului test rii (ce testam) definirea domeniului de aplicare (de ce test m:ă ă consiliere clinic , vocational , expertiz expertiz judiciar ,ă ă ă ă ă

psihoterapie, selec ie profesional sau reorientare profesional etc.). Acest genţ ă ă de probleme apare în m sura în care testarea trebuie s r spund desigur unoră ă ă ă probleme specifice care apar uneori într-un context specific ce trebuie si el definit, iar, pe de alt parte, psihologul porneşte de I bun începu' avertizat înă α leg tur cu tipul de expectante ale subiectului (motiva ii, st ri afective,ă ă ţ ă atitudini, prejudec i şi ideosincrazii) cate pot dîstorsiona comunicarea prinăţ chestionar. Alegerea probelor înseamn în acelaşi timp un num r de cerin e careă ă ţ fin intrinsec de construirea chestionarului: adecvarea con inutului itemilor,ţ

num rul de itemi, omogenitatea / neomogenitatea cerin e vor psihometrice aleă ţ acestora. influenfg itemilor Aceste calit ile şi aleăţ

chestionarului, aspecte pe care 1e vom discuta mai pe larg în alt subcapitol. (O a doua etap , julterîoarâ constituirii unui prim eşantion de itemi,- priveşteă aplicarea experimentala a acestora. Initial, aplicarea se poate realiza pe un minim de 20 de subiec i (Meili, 1 964 (59), pentru a r spunde unor întreb ri ce seţ ă ă refer !a factori care pot influenta aleatoriu rezultatele, diminuând fidelitatea.ă Dintre sursele de eroare posibile ce pot fi avute în vedere şi corectate în aceast etap mention m\J^tandardizarea corect a instructajului şl a condi iiloră ă ă ă ţ specifice de r spuns (dac esteă ă

cazulJj^Z^tandardizarea r spuns(_3pformularea itemi/scale subiectului 48 deă

tipului

de unor a

"validare'

chestionarului în raport de atitudinea (supra/sub estimarea unor simptome / situa ii,ţ

atitudini

de

fa ad ,ţ ă

gradul

de unor

deztrabtlitote I diferite genuri de subiecfijf^jconstruirea exemple introductive.α A doua etap a experiment rii priveşte l preliminar pentru eliminarea (terniloră ă ă care nu sunt omogeni, nu sunt semnificativi, dubleaz un anumit aspect investigată etc. Se realizeaz în genere pe un num r de subiec i care s permit clarificareaă ă ţ ă ă urm toarelor aspecte: 1 .nivelul de dificultate al itemilor; posibilit i Acesteă ăţ chestionar, 2. reparti ia (precizarea aspecte coborârea corect a r spunsurilor înţ ă ă func ie de diferite grilei); I S.capacitatea de discriminare. conduc reparti iaţ α ţ echilibrat a itemilor în nivelului de dificultate al limbajului I nivelulă α categoriei de persoane pentru care este construit chestionarul,

eliminarea acelor itemi care nu contribuie / sunt irelevanfi !a posibilitatea subiec ii testat . în de a dihotomiza de variabila calitate, este func ie deţ ă ţ

Aceasta

ultimă

capacitatea ca

discriminare, de

considerat , al turi de omogenitate,_ inseparabil semnifica ia psihologic aă ă ă ţ ă testului, respectiv de validitatea sa (Meili,l 964 - (60). Aceste cerin e implicţ ă ca, pe de o parte grupul de subiec i s fie reprezentativ pentru dimensiuneaţ ă

avut în vedere (criteriu exterior), pe de alta, ca sarcina/con inutul itemilor să ţ ă se refere I variabila avut în vedere. Aceasta capacitate de diferen iere seα ă ţ determin statistic fie prin metoda corela iei cu un criteriu exterior, fieă ţ comparând corela iile fiec rui item cu rezultatul global al scalei/chestionaruluiţ ă experimentat.

Scopul acestei etape este de a elimina acei itemi care sunt neadecvati si a ordona în func ie de gradul de dificultate (dac este cazul), de tipul de gril folositţ ă ă (de exemplu, nu se vor pune prelungit îtemii de într-o reac ii succesiuneă ţ

relevante prin aceiaşi fel de r spuns numai DA, numai NU). 49ă

De asemenea vor fi elimina i şi itemii reprezentativi pentru tr s tur , dar care,ţ ă ă ă datorita unor motive precum dezirabilitatea, primesc acelaşi tip de r spuns de Iă α marea majoritate a subiec ilor (de exemplu, itemi de felul "este important sţ ă existe o lege moral / A care treia j jmi .ore guverneze ca scop prină ă comportamentul"), etap standardizarea cerin este interpret rii constituireaă ţă ă

etalonarea chestionarului. O prima conform etapelor anterioare a chestionarului în forma iui definitiv , O a doua este de a construi un eşantion / iot de subiec iă ţ cât mai diversificat în func ie de criteriile Pe specifice subiec i categoriei vomţ ţ de persoane testate cu acest instrument. aceşti aplica: consemnele definitive, exemplele care ajut I familiarizarea subiectuluiă α

cu

tipu!

de

probleme,

experimentarea limitei de timp avut în vedere (dac este cazul acestui din urmaă ă aspect, se va cere subiec ilor s încercuîasc num rul itemului ia care r spund,ţ ă ă ă ă apoi, din minut în minut, acelaşi lucru pân când ultimul subiect termin deă ă r spuns). Etapa a treia priveşte de asemenea calitatea diferitele testului fa eteă ţ de ale m sur validit fii standardizat . Dar cercet ri privind instrumentului voră ă ă ă ă continua, în m sura în care ne intereseaz şi consecin ele deciziilor,ă ă ţ generalizarea testului pe alte popula ii / alte culturi şi socier fi / felul cumţ ă tesru! prezent coreleaz cu alte modalit i de c m sura tr s tura avut fa ete înă ăţ ă ă ă ă ţ vedere şi specificitatea unor prin instrumentului, determinarea tr s turiiă ă

specifice

încercarea de a g si subfactori care contribuie tr s turi, 50 I validitateaă ă ă α varia ia deciziilor în comportamentului în cadrul aceleiaşi diferite contexteţ aplicative etc.

3.

PROBLEME

PRIVIND DE În3972 (61)

STRATEGIILE DE CONSTRUIRE A CHESTIONARELOR PERSONALSTE / Megargee/discutcmd problemele antrenate de construirea Inventarului de personalitate California, modul de selectare a variabilelor, strategia de construire a testului propriuzis, realizeaz şi o analiza sistematic a metodelor chestionar. cercet torii func ieă ă ă ţ de construire şi selectare a itemilor, metodele generale de construire a unui chestionar sunt treiC 1 .^metoda intuitiv sau abordarea ra iona sau lâ^Z/netodaă ţ metoda criteriului extern, de construc ie a unui face de Aceasta şi clasificareţ constructorii

obiectul unui acord cvasigeneral printre chestionare. In mod fundamental, în

empiric (3.) metoda criteriului intern, sauă

metoda factorial . Desigur, pot exista şi diferite combin ri între elementeleă ă specifice celor trei tipuri de strategii, deci şi metode mixte. Vom urm ri pe rândă caracteristicile demersului experimental şi consecin ele fiec rei op iuni înţ ă ţ termenii limitelor şi avantajelor. 3.1. METODA INTUITIV Abordarea ra ional aĂ ţ ă construirii unui chestionar pune autorul în postura creatorului care decide ce ttemi trebuie incluşi, şi ce con inuturi sunt relevante pentru a traduce tr s turaţ ă ă într-un \ comportament, decizie care antreneaz în special experien a sa \ ' deă ţ viat , cunoaşterea psihice psihologiei de umane în general şi a tipului deă probleme antrenate trâs tura-tint , în special. Hase & Goldberg,! 967ă ă (62)<rcjgsific abord rile ra iongjg func ieă ă ţ ţ

de^jcbuo^criterii. privind selecta 51

Astfel, (1. jcriteriui

con inutului selec iaţ ţ

itemilor, se

divizeaz bazeaz peă ă

strategiile intuitive în abord ri în care itemilor în elegerea strict intuitiv aă ţ ă tr s turii, şi, respectiv, abord ri în care selec ia este ghidat de o teorieă ă ă ţ ă formalizat asupra personalit ii uman; şi de comportamentuluiă ăţ

asemenea, (2. /criteriul privind instan a care selec ioneaz itemii, divizeaz înţ ţ ă ă strategii în care autorul chestionarului este cel care opteaz , fa de cele înă ţă care se constituie un grup de persoane - judec tori. Megargee, 1972 (63),ă diferentaz între selec ii pur intuitive, şi cele mixte, denumite "partială ţ empirice" în care selec ia este par ial ghidat de date experimentale. Acest tipţ ţ ă de selec ie şi foloseşte pentru acele scale din C.P.i. construite pe baza analizeiţ consisten ei interne. în astfel de scaleţ

autorul selecteaz intuitiv un lot de itemi s care fie par s reflecte sub aceaă ă ă tr s tur , urmând ca alegerea ini ial analizat raportul consisten ei interne şiă ă ă ţ ă ă ţ p stra i aceia care prezint un nivel suficient de încredere. Patru din cele 18ă ţ ă scale a variantei C.P.I. 1972 sunt construite în acest mod. Astfel, un apsjbil demers intuitiv, poate cuprindejjn genere urm torii pasftj^selectîa intuitiv aă ă con inuturi lor itemiior şi a lotului ini ial de itemif 2Jadministrarea întreguluiţ ţ lot de itemi unui grup de subiec ^v^/calcularea scorurilor totale 1a aceast scalţ ă ă preliminar ; totale pentru 2) calculul to i itemii corela iilor din lotul deă ţ ţ dintre scorurile I itemi şi scorurile preltminai^^jacesti coeficien iα ţ

corela ie vor servi ca şi criteriu pentru selec ia final a itemilor care prezintţ ţ ă ă

cele mai înalte corela ii intre scorurile proprii şi scoruile totale. Deci, într-ţun astfel de demers mixt, datele empirice pot fi utilizate pentru a creşte validitatea discriminativ a testului prin eliminarea itemilor care fie au paternă uri de r spuns ambigui, fie au corela ii semnificative cu scale care m soar alteă ţ ă ă tr s turi. 52ă ă

Megargee

consideră

ca

principal

avantaj al strategiei intuitive validitatea de con inut ridicata. Un al doileaţ avantaj consta dintr-o coerent intrinsec , în m sura în care un asemeneaă ă ă instrument este urmarea unei consistente în abordare şt/sau reflect un cadruă teoretic univoc. Principalele dezavantaje, dou ,, tin pe de o parte de faptul că ă omogenitatea şi con inutul itemilor depind de abilitatea autorului de a-şi imaginaţ şi anticipa r spunsurile I problemele itemilor a persoanelor caracterizate prină α tr s tura respectiv . Pe de alt parte, I fel de simplu va fi 51 pentru subiectă ă ă ă α s în eleag sensul şi modelul de r spuns expectat de autor / chestionar, ceea ceă ţ ă ă îi va facilita posibilitatea de a dîstorsiona voit r spunsurile pentru a simula /ă disimula reac ii convenabile / dezirabile.ţ

3.2. METODA EMPIRIC L nivelul acestei metode sejectia itemilor este ghidat doarĂ α ă de relafia empiric determinat între itemul testului şi o m sur -criteriuă ă ă specific . Aceast metod mai poart numele de strategia criteriului extern.ă ă ă ă Etapele constau principale în: ale strategiei unui T.asamblarea

eşantion initial de itemi - de obicei pe baze rationale, sau reunind itemii din diferite chestionare; 2. administrarea lor unui grup de subiec i care difer întreţ ă ei doar I niveluljr s turii evajua ejdeci cele dou orice 3. a loturi criteriu cuα ă ă ţ ă ar trebui excep ia în mod ideal s fie asem n toare în privin tr s turiiţ ă ă ă ţă ă ă specificate}; determinarea pentru fiecare lot frecventei 4. r spunsuriloră determinarea

Acord/Dezacord;

semnifica iei statistice a dife53ţ

rentelor ob inute; 5.itemii care diferen iaz semnificativ ce!e dou loturi suntţ ţ ă ă selecta i pentru scala preliminar ; aceasta scal se aplic din nou loturilorţ ă ă ă criteriu initiale; dac r spunsurile analizate va itemii sunt fi cuă ă satisf c toare, identifica şi scala eliminaă ă

validat pe noi ioturi cu scopul de a o slab capacitate de discriminare;ă ă e.aceast scal prescurtat şi rafinat va fi din nou validat . Ceea ce faceă ă ă ă ă avantajul pentru diagnoz al unei astfel de selec ii ghidat de criteriiă ţ ă exterioare judec ii calitative a psihologului, este faptul c , pe de o parte,ăţ ă dep şeşte abilitatea intuitiv a unui singur om, pe de alta, reprezint ;de o fajaă ă ă consecin ^e q comportamentului unui mare num r persoane con inutulţă ă ţ

itenmlor şi poate detecta astfel itemi discriminativi care sunt departe de a fi evidentTcfeTa sine. De exemplu, în constituirea scalei de socializare a C.P.I., denumit initial scala de delincvent , expectantaă ă

constructorului pentru un item de felul "am fost destul de independent şi liber de constrângeri din partea familiei", era ca tinerii delincven i din lotulcriteriu sţ ă r spund D în m sura în care studiile sociopsihologice relev această ă α ă ă ă independent în cazul copiilor delincven i. Empiric, s-a selec ionat pentru itemă ţ ţ ca semnificativ pentru gril r spunsul Nu, -dat fiind faptul ca tineriiă ă delincven i r spund fel, s semnificativ mai frecvent ne-am itemul decât grupul deţ ă ă nondelincventi Nu. L pentru r spund sociopatie, Fals I putea aştepta ca unα ă ă α astfel de subiect

"majoritatea timpului am f cut ceva marii r u sau greşit"; a empiric, lor, ală ă rezultatele indic şi c r spunsurile majorit i sociopati aspect, diferenfiatoră ă ă ăţ de subiec ii comuni, sunt Adev rat. 54 Acest dependentei includerii îtemilor deţ ă

acurate ea selec iei loturilor criteriu, face ca orice greşeal în organizareaţ ţ ă acestor loturi s conduc I artefacte, I selec ii greşite de itemi de faptă ă α α ţ irelevanti. De exemplu, în selectarea itemilor scalei de psihopatie din M.M.P.L, lotul martor de nondelincventi era semnificativ mai tîn r decât grupul care ar fiă putut reprezenta anumi i "popula ia itemi I normal "; adolescen ii consecin a aţ ţ α ă ţ ţ fost c scorurile I nondelincventi erau foarte apropiate, uneori chiar mai mari,ă α scorurilor lotului criteriu de delincven i. Deci, în metoda criteriului extern,ţ aceast rela ie empiric stabilit cu un criteriu manifest selectarea exterior loră ţ ă şt nu con inutul determin chestionarul aUiemilor pentruţ ă

definitivi Chiar în situa ia în care nu ne putem explica psihologic de ce lotulţ

criteriu se îndreapt spre un r spuns paradoxal, deci fie rela ia itemului cuă ă ţ criteriul este obscur , fie direc ia r spunsului e absurd , itemul va fi inclusă ţ ă ă dac este capabil empiric s diferen ieze loturile. In aceeaşi ordine de idei,ă ă ţ psihologul nu este preocupat de adev rul real/literal al r spunsului subiectului,ă ă deci dac un anumit subiect este aşa cum afirm c este prin r spunsul I ună ă ă ă α anumit item (v. diferen a dintre chestionar şi interviuj^cijnteresul se centreazţ ă pe rela ia dintre r spunsul subiectului 1a item şi alte dimensiuni comportamentaleţ ă implicitej Din aceste motive, scalele derivate empiric pot fi mai subtile şi mai dificil de trucat decât cele rationale. Aceasta sc dere a validit ii aparente/deă ăţ con inut face în acelaşi timp ca ele s fie ceva mai greu acceptate de subiec iţ ă ţ (adesea

apar întreb ri de tipul : "nu în eleg ce v intereseaz acest lucru", sau "nuă ţ ă ă în eleg de ce acest aspect are important pentru angajarea mea ca ....", etc.ţ ă Aceiaşi tip de cauz face scala destul de dificil de explicat nespectaiiştiloră care presupun aceeaşi 55

ecua ie ca cea a interviului: interesul pentru con inutul factual al itemi lor.ţ ţ Metoda devine diferitelor analizei decisiv criterii, criterluluiextern când deciă se pune pentru

problema utilit ii predictive, practice a constituirea unor dnesHonarede tipăţ vocational, sau pentru tr s turi care sunt 3.3. marcate de prejudecata ANALIZEIă ă mentalit ii comune. METODA FACTORIALE Aceast metod pune accent pe analizaăţ ă ă criteriului intern, respectiv pe tehnici statistice care permit ca, odat cuă identificarea unui factor care apare ca dimensiune responsabil de a varia iaă ţ semnificativă

comportamentului, s construim şi o scal pentru a defini psihologic şi a evaluaă ă respectivul factor. Paşii în strategia analizei factoriaie

pornesc de I : 1. construirea pe baze a priori a unui lot relativ mic de itemiα (celelalte metode aveau fiecare în vedere selectarea final dintr-un num r initială ă mare de posibili itemi), itemi ce par s fie strâns lega i de factorul vizat; 2.ă ţ aceşti itemi sunt administra i unui num r mare de subiec i, care, în paralel suntţ ă ţ adesea testa i şi cu alte instrumente identificate deja ca semnificative în raportţ de factorul-dimensiunea vizat ; 3. se procedeaz I intercorelarea itemilor,ă ă α matricea rezultat fiind analizat procedurii factorial, alese, rotat conform oă ă ă obtinându-se

clusterizare care este respon-sabil de un anumit quantum a varia ieiă ţ comportamentului subiec ilor testa i; 4. se determin corela ia fiec rui item cuţ ţ ă ţ ă factorul / factorii rezulta i {înc rc tura factorial a itemului}; 5. vor fiţ ă ă ă selecta iţ

pentru scala final acei ttemî care au cea mai înalt înc rc tur factoril . Ceeaă ă ă ă ă ă ce am ob inut este c solu ie structural 56ţ ţ ă

simpl , în care fiecare dintre factori este responsabil pentru o anumită ă tr s tur . în aceast metod pot interveni d istorisi uni datorate metodei deă ă ă ă ă analiz factorialä {Hofstee, De Raad, Goldberg, 1992, Hendriks, Hofstee, De Raad,ă 1993 - (64), sau "lipsei de distinctivitate conceptual între structur şi fenomenă ă " (Perugini, 1 993 - (65). în aceste condi ii, abilitatea cercet torului const înţ ă ă analiza semnifica iei psihologice a itemilor care structureaz un anume factor,ţ ă pentru a da consistent psihologic , sens calitativ, acelui produs al analizeiă ă cantitative. chestionarelor Marea majoritate a sunt contemporane

construite prin aceast metod , în prezent existând tendin a ca s fie puse subă ă ţ ă semnul întreb rii orice chestionare care nu au fost supuseă

analizei factoriale. Avantajul principal al unor astfel de scale c este scoruriă puritatea egale echivalente factorial şi omogenitatea lor. Astfel putem fi siguriă reprezint 1a testul performanteă

respectiv, un deziderat central al instrumentelor psihometrice. In acelaşi timp, sunt frecvente voci din rândul unor psihodiagnosricieni de orientare clinic şi nuă numai, care, interesa i în primul rând de validitatea practic a diagnozei,ţ ă consider c scalele de tip factorial nu relafioneaz suficient de flexibil şiă ă ă relevant cu comportamentul viu, deci cu modele comportamentale complexe în care factorul respectiv apare doar ca una dintre determinante, în acest sens, facem trimiterea din nou I modelul Costa & McCrae, care accentuând valoarea deα construct abstract a

dimensiunilor factoriale bazale, ofer o modalitate inteligibil de a includeă ă semnifica ia acestora pentru ceea ce autorii numesc adapt rile caracteristiceţ ă persoanei. în deceniul 90, exist preocup ri metodologice privind 57ă ă

integrarea

diferitelor

tipuri

de

metode pentru a ajunge I , pe de o parte, determinarea separat a diferitelorα ă surse de variant în interiorul aceluiaşi factor (modelul Mul i tr s tur multi-ă ţ ă ă ămetod domeniul Perugini,l Big 994, -MTMM Five de aplicat în cercet tori Ferring &ă

precum Gallucci, Lauriola, Leone, Livi, Steyer, Schmitt, 1 992 - [66); pe de altă parte, de a dep şi o structur factorial simpl încearc pentru s a ob ineă ă ă ă ă ă ţ modele din geometrice de tip circumplex care redea ceva complexitatea personalit ii (Hofstee, De Raad & Goldberg 1992, Perugini, 1 993 - [67). Asupraăţ acestor din urm cercet ri vom reveni. 4. PROBLEME PRIVIND MODAÜTÄTILE DEă ă CONSTRUIRE A ITEMILOR CHESTIONARELOR DE PERSONALITATE

Dintre

problemele

cele

mai

viu

discutate în literatura de specialitate vom lua în considera ie doua: ! )ţ modalit ile de construire; C 2.Jlimbajul în care se construieşte îtemul siăţ relevanta limbajului pentru diagnoza personalit ii. Se consider de exemplu, cu oăţ ă argumentare aplicat pe structurile lexicale c "un eşantion optim de unit fiă ă ă descriptive, bazat pe paradigmele lexicale nu a fost înc construit", De Raad,ă 1994 (68). Trecând în revist într-o extins analiz caracteristicile psihometriceă ă ă ale diverselor tipuri de itemi, Angleitner, John şi Löhr, 1986 (69) relev oă anumit neglijare într-o faz de început a istoriei unei psihodiagnozei, itemiloră ă / stimuli, centr ri a în propriet ilor favoareaă ăţ

aproape

exclusive pe principiile de construire a scalelor. Consecin a, probat de autori,ţ ă

este c , nici cele mai sofisticate tehnici de grupare a itemilor nu sunt capabileă 58

s remedieze distorsiunile datorate unei ideosincratice şi nesistematice abord riă ă a problematicii gener rii lotului initial de itemi (Angleitnerşi al. 1986 - (70)ă Problemele preocupat I s care nu s-au r spund creatoriiα ă ă ă

clasici de inventare de personalitate, şi pe care 1e dezbat în prezent creatorii moderni, sunt: cum trebuie construit lotul initial de itemi; cum trebuie scrîşi aceşti itemi; cum influen eaz caracteristicile formale şi de con inut aieţ ă ţ formul rii felul în care vor prelucra subiec ii acel item. Ceea ce se demonstrează ţ ă într-o manier sistematic în cadrul acestei lucr ri, aspecte care sunt dezb tuteă ă ă ă în prezent şi de altf autori ( De Raad, Mulder, Kloosterman & Hofstee, 1988, Hofstee, 1990, Angleitner, Ostendorf & John, 1990, De Raad, 1992, Caprara

& Perugini, 1994, Hofstee 1994-(71). înc din 1972, Meeh! (72), într-o lucrareă referitoare I schimb ri de perspectiv în evaluarea personalit ii comenteazα ă ă ăţ ă având ca faptul obiect c cercet rile şi construireaă ă

validarea testelor de personalitate ar trebui sâ se concentreze mai degrab peă acele aspecte negative care împieteaz asupra valorii diagnostice a itemilor şiă chestionarelor, acestea fiind oricum mult mai multe şi mai importante decât caracteristicile pozitive: "Lista propriet ilor de nedorit este considerabil maiăţ lung decât cea a propriet ilor de dorit. Ceea ce ar fi s spunem c , dat fiindă ăţ ă ă ă structura mintii umane (un fapt al realit ii şi nu doar o sl biciune a uneiăţ ă metode psihometrice sau a unei teorii), în cursul construirii unei scale s-ar putea s trebuiasc s cheltuim mai multă ă ă

timp, bani, minte şi energie m surând lucruri care nu dorim s fie reflectate deă ă item, în locul acelora pe care dorim sä 1e reflecte" (Meehl - (73). Ceea ce se ani. 59 şi întâmpl în cercetarea şi psihodiagnoza personalit ii ultimiloră ăţ

4.1.

STRATEGII

GENERALE A

DE

CONSTRUIRE

ITEMILOR;

PROBLEMA LIMBAJULUI în cadrui unui program de dezvoltare a testelor de personalitate, Jackson, 1967 (74} începe prin accentuarea necesit ii de a operaăţ defini ii specifice şi reciproc exclusive pentru fiecare construct proiectţ realizabil în condi iile îrecerii în revist a literaturii de specialitate privindţ ă dimensiunea respectiv . Ceea ce echipa condus de Jackson si realizeaz , generândă ă ă un lot initial de itemi pentru fiecare construct avut în vedere cu ajutorul a ceea ce numea autorul "o gril de situa ii şi secven e comportamentale" (Jackson, 1970ă ţ ţ - (75). In cadrul a ceea ce Jackson numeşte în 1970 "un sistem secven ial deţ dezvoltare a scalei de personalitate", unui grup de judec tori exper i li se dauă ţ descrieri

derivate a unor persoane "ttnrâ" care exemplific în mare m sur în comportamentulă ă ă lor tr s tura dat . Pasul urm tor const în sarcina de a judeca şt rangaă ă ă ă ă probabilitatea ca aceste persoane s aprobe fiecare dintre itemii respectivi. Deă asemenea, aveau şi sarcina de a stabili gradu! în care itemii pot fi considera iţ relevan i pentru constructu! respectiv. Modelul lui Jackson poate fi considerat caţ prim încercare de a sistematiza generarea de itemi. Acest model nu a avut cuă adev rat impact în epoca, dar venea s r spund unor probeme ridicate anterior deă ă ă ă un alt cercet tor, Deficienta generare Loevinger, major a 1957 [76). de aă ă incriminat pentruă

Loevinger referitor ia procesul de itemilor reprezenta un anumit construct tine de imposibilitatea de -l repeta ca peα

orice experiment psihologic, şi acest lucru de mai ales datorit de înc rc turiiă ă ă idiosincrasie,

subiectivitate în aprecierea de c tre cercet tor, conform propriilor 60ă ă

sale

preconceptii, în

strereotipuri, formularea

experien e a anumitor con inuturi şi comportamente. regulilor care ar puteaţ ţ îndep rta unele influente negative, Loevinger pleac de I postularea faptului că ă α ă itemii lotului initial trebuie extrasi dintr-o arie de con inuturi mai larg decâtţ ă Astfel, tr s tura propriu-zis .ă ă ă

consecin a acestui postulat îl conduce I formularea unor reguli: 1. ar trebui sţ α ă fie construi i şi itemi care s evalueze alte tr s turi înrudite dar cu valoareţ ă ă ă discriminativ pentru tr s tura dat ; 2. itemii trebuie aleşi în aşa fe! încât să ă ă ă ă reprezinte toate con inuturile posibile care ar putea exprima tr s turaţ ă ă respectiv , în func ie de toate teoriile alternative cunoscute; 3. domenileă ţ confinuturilor ar trebui s fie reprezentative pentru importanta lor existen ial .ă ţ ă

Am

insistat

aici

asupra a

acestei

abord riă

coerente

problemei

con inutului itemilor, pentru c , odat cu aceste cerin e teoretice, intr înţ ă ă ţ ă câmpul cercet torilor o cerin taxonomic : aceea de a elabora o re ea nomologică ţă ă ţ ă în care s fie cuprinse evaluate. Peste 15 ani, Buss & Craik, 1983 (77), publică ă un a! doilea model coerent privind sarcina de generare a itemilor dependent de ceea ce numesc autorii "frecventa ac iunii" şi care se bazeaz pe prototiptcitateaţ ă unui comportament pentru o anumit tr s tur . Primul pas al acestui program,ă ă ă ă const dintr-un set de tr s turi selectate în mod sistematic dintr-un modelă ă ă structurat de comportament interpersonal realizat de Wiggins, 1979 (78). Al doilea pas se pune în practic printr-un eşantion constructele ce suntă

larg de subiec i care au sarcina de a identifica comportamente observabile careţ corespund tr s turii sau altfel spus genereaz care pot acte fi comportamentaleă ă ă

considerate manifest ri ale tr s turii. Al treilea pas este încredin at unui altă ă ă ţ lot de subiec i care vor 61ţ

aprecia

prin

rangare al pentru

gradul

de acte

prototipicitate

aceslor

comportamentale

tr s turaă ă

dat . Acesta evaluare nu se face I întâmplare, ci se bazeaz pe un set de reguliă α ă de evaluare a "prototipicit fii" si pe consensul unui mare num r de vorbitori esteă ă ai unei care limbi. Aceast s procedur elaborat de Buss şi Craîk prima încearcă ă ă ă ă capitalizeze cunoştin ele semantice ale oamenilor în leg tur cu aceleţ ă ă comportamente care sunt tipice pentru o anumit tr s tur . Dezavantajul principală ă ă ă al metodei const în faptul c nu mai este I fel de util când se pune problemaă ă α ă construirii unor itemi pentru o tr s tur pentru care nu exist denumiri elaborateă ă ă ă I nivelul limbajului comun, şi fat de care ne putem aştepta ca oamenii s nuα ă ă aibe intuitu semantice bine definite, ca de

exemplu în anumite dimensiuni ce se manifest în bolile psihice (Angieitner siă al., 1 986 -(79). Studiul men ionat examineaz modul de generare si al itemilor Iţ ă α de majoritatea personalitate chestionarelor

g seşte c , înă ă

practic , este vorba mai mult de o combinare a celor trei puncte de vedere astfel:ă autori precum Cattell, construiesc noi itemi l sând neexpiicat ra iunea care aă ă ţ stat I baza gener rii ior; autorii M.M.P.iului, Hathaway şi McKinley, utilizeazα ă ă exper i pentru a 1e furniza manifest rile tipice pentru tr s tura patologicţ ă ă ă ă vizat ; majoritatea, printre care şi Guilford şi Gough copiaz itemi din alteă ă chestionare. Goldberg, 1971 (80), studiind constat chestionarele c itemüă ă americane,

construi}) !a începutul secolului şi-au

g sit drum prin medierea mai multor serii 80. Subiectivitatea ini ial careă ţ ă greveaz în mod obişnuit asupra procesului de generare a itemilor nu poate fiă corijat de metodele statistice de experimentare în m sura în care, de exemplu,ă ă ceea ce 62 de împrumuturi pîn în chestionarele importante ale anilor 70-ă

a fost l sat afar sau uitat nu mai poate fi recuperat pentru a deveni parte aă ă scalei rezultate. Una dintre ideosincrazîîie care greveaz şi în prezentă chestionarele avansate este, cum am v zut în cazul factorului al Vtea dină chestionarele tip Big Five, şi nu numai, decizia subiectivitatea asupra autorului în denumirii scalei

rezultate / factorului rezultat, decizie care va reflecta în mare m sură ă preconcep iile acestuia (Angleitner şi al. ,1986 (81). lat de pild multitudineaţ ă ă de denumiri întâlnite în inventare importante de personalitate pentru o aceeaşi tr s tur (situa ia emotivit ii, conservatorismului, factorului intelectuală ă ă ţ ăţ etc.). O problem comun în programele elaborate de Buss & Craik şi de Jacksonă ă const în ceea ce am putea denumi definirea_ relevantei pentruă

personalitate a anumitor cuvinte din vocabularul curent. O defini ie clasica datţ ă de Allport şi Odbert, 1936 (82), consider fi foiosifi relevan i pentru unui aă ţ pentru "distinge om de personalitate to i acei termeni care pot comportamentulţ

comportamentul altuia". Mai recent, într-un studiu realizat de Angieitner, Ostendorf şi John, 1 990 (83), se încearc o definire şi operare selectiv prină ă trei modalit i. Prima dintre ele identific o taxonomie a tipurilor deăţ ă caracteristici de personalitate care pot fi reg site direct ia nivelul limbajuluiă natural (adjective, substantive, adverbe, verbe, etc). Astfel clasificarea cuprinde 6 categorii de con inuturi; tr s turi stabile; st ri şi dispozi iiţ ă ă ă ţ sociale, psihice; rela ii şi activit i; efecte roluri sociale;ţ ăţ

abilit tf şi talente; caracteristici care tină

de prezenta fizic . A doua modalitate se nu refer este I specificarea relevantă ă α dac unor pentru este criterii de excludere: un termen personalitateă

nondistinctiv şi nu se aplic ia to i indivizii; termeni ce se refer I origineaă ţ ă α geografic , na ionalitate, identit i 63ă ţ ăţ

profesionale sau legate de o anumit munc ; termeni care se refer doar I o parteă ă ă α din persoan şi termeni a c ror implica ie pentru personalitate este metaforic şiă ă ţ ă neprecis . A treia este o gril de identificare prin care se exclud acei termeniă ă care nu se potrivesc în oricare dintre urm toarele propozi ii-criteriu: 1. pentruă ţ adjective, "Cît de sunt?" / "Gt de comportat X"; s-a pentru substantive,

"Este X ?" / "PoH s spui c X este un ....?"; pentru substantive atributive, " ".ă ă într-o serie de studii realizate asupra limbii olandeze, cercet tori precumă Hofstee, 1990 (84), indic 5 tipuri de obstacole care trebuie avute în vedere cândă se pune problema utiliz rii Iui X este remarcabil " / "Prezint / posed X ?ă ă ă ă

limbajului natural în construirea unui sistem ştiin ific de categoriiţ psihonosologice. Astfel: V. domeniul este greu de delimitat, atât în privin aţ categoriilor, cât şî a alegerii itemilor din interiorul categoriei respective; 2. m sura limitata; aspectelor în 3. care rolul evaluative termenii copleşitor înă sunt al traductibili dintr-o limb în alta este limbajulă

comun este stânjenitor pentru un punct ştiin ific de vedere; 4. nu se pot aplicaţ taxonomiz ri simple, sau reguli precise; 5. mul i termeni (şi expresii) suntă ţ paradoxali când sunt folosi i I persoana acelaşi întâi {autodescrieri). timp,ţ α observ In autorulă

"încerc rile de a construi un limbaj total artificial s-ar dovedi inutile într-ună fel sau altul. Fie pentru c nu ar fi în eles de clien i, de auditoriulă ţ ţ intelectual, sponsori sau chiar de

înşişi investigatorii; sau, mai probabil, aceşti termeni vor asimila foarte curând chiar impedimentele limbajului zilnic, ca de exemplu în cazul lui "inteligent" sau "introvert" (85). C strategie principala pentru a dep şi aceast posibilα ă ă ă situa ie este selectarea acelor termeni care se subsumeaz 64ţ ă

principiului polarit ii tr s turilor de personalitate, verificând dac esteăţ ă ă ă posibil în elesului o ancorare recursiv a prin termenuluiă ţ ă

introducerea unor neologisme atunci când sunt cerute, şi abandonând acei ternieni pentru care rezist unei neg ri I spre cer se neechivoce. De asemenea, pledează ă α ă formularea care celor Consider însuşi itemilor se care c dau se s persoana aă ă ă III- singular si pentru chestionare completare subiectul. subiectului cunoscα

abandonate chestionarele care cer autocaracterizeze în func ie de itemi careţ genereaz paradoxuri când sunt aplicat! ia persoana întâi (86). Faptul că ă autoevalu rile sunt intrinsec deficitare pentru c erorile de judecare nu pot fiă ă calculate este reluat de Hofstee în 1994 (87), odat cu aceeşiă

recomandare: evaluarea personalit ii unei persoane trebuie f cut prinăţ ă ă chestionare formulate I persoana a ill-a singular, şi date spre completare celorα care cunosc persoana testat . Aceasta procedura poate sau nu include şi persoanaă testat ca judec tor. De asemenea, se refer I necesitatea care au în extinderiiă ă ă α vedere studiilor validitatea

predictiv , în m sura în care scopul select rii şi construirii unei limbaj pentruă ă ă personalitate predictia este de a îmbun t i diferenteloră ăţ

individuale în viata reol . McCrae, 1990 (88), trecând în revist problemeleă ă limbajului afirm tranşant un scepttcim legat de capacitatea omului obişnuit, aă nespecialistuiui, de a în elege adev ratele baze ale personalit ii. Din punctulţ ă ăţ de vedere al acestui cercet tor si creator de testeă

american, în studierea limbii trebuie s se continue examinarea leg turiloră ă empirice cu alte sisteme s ale se personalit ii, dep şeasc trebuie utilizareaă ăţ ă ă

lexiconului

pentru a analiza limbajul vorbit şi scris actual. McCrae şi Costa dezvoltă variante aie 65 aceluiaşi chestionar, care se pot administra fie spre

autoevaluare (persoana I singular), fie spre evaluarea de c tre al ii aă ţ subiectului (persoana a III- singular). O alt direc ie de studiu al limbajuluiα ă ţ personalit ii, al. diferen ieri acestora datele separat ideosincraticăţ ţ ă substantive adjectivele. de de pe în decât Diferentele în cele prezentate între a este într-un adjective, capta şi promovat prin cercet rile lui De Raad şi articolă ă sintetic în 1992 (89) referitor I substantive şi verbe privind capacitatea redaα sensuri ale personalit ii. Analizând cercetare trei scalele pentru modul psiho-ăţlingvistic de tip Big Five realizate categorii verbale, descoper c utilizareaă ă ă de evaluare este mai probabil pentru verbe, şi pentru verbe în raport cu cum suntă utilizate cele trei categorii de

termeni, factorilor, factoriale. o factori mai

conduc şi chiar Factorii

în în

practic num rul deriva i coerent cele j aleă ă ţ ă

de exemplu I diferente în ordinea factorilor rezulta i în urma analizelor prinα ţ substantive prezint o tendin spre descriere tind s mai cuprind semnifica iiă ţă ă ă ţ din şi bine definit ; de asemenea aceşti extremeă

dimensiunilor adjectivelor. :

derivate

utilizarea

în aceeaşi ordine de compara ie, factorii deriva i din l substantive au o maiţ ţ larg varia ie în sensuri. Aceste aspecte î confirm caracteristica substantiveloră ţ ă de a fi reprezentative prin | ele însele. Verbele îşi extrag partial sensurile din situa ii j interpersonale. Din acest motiv ele sunt mai condi ionate şi au lţ ţ nevoie de mai mult specificare. De fapt, observ De Raad, [ comportamenteleă ă

introduse prin verbe sunt considerate semnficative pentru personalitate doar dacă acele comportamente sunt în elese ca fund determinate de anumite dispozi ii. Deciţ ţ verbele pot fi considerate ca relevante pentru personalitate în m sura în careă capteaz astfel de rela ii cauzale. Un studiu 66ă ţ

realizat

pe

limba

germană

de

Angleitner şi Riemann, 1993 (90), subliniaz capacitatea verbelor de a captaă aspecte temperamentale. Se specific de asemenea faptu! c o posibil surs deă ă ă ă varia ie a dimensiunilor Big Five în diferite limbi tine de diferentele deţ relafionare între ceie trei tipuri de categorii de termeni, adjective, diferente limbi. substantive specifice şi verbe, aceste se pentru

Concluzia

cercet toriloră

îndreapt spre un accord în ceea ce priveşte o mai bun capacitate a adjectiveloră ă de a deveni descriptori de personalitate, dar este preferabil s se combineă capcit tile de captare ale diferitelor clase lingvistice, (De Raad & Hofstee, 1993ă -(91), care conform priveşte specificului fiec rei limbi. In orice caz, într-oă disput modalitatea de utilizare practic , seă ă

specific utilizarea de propozi ii şi fraze şi nu a unor cuvinte singulareă ţ (Goldberg, 1982, Brigs, 1992 - (92) în formatul cel mai simplu acceptabil din punct de vedere gramatical (De Raad, 1994 - (93) Cercet rile prezentate indică ă interesul actual pentru a desf şura eforturi concertate diferitelor spreă sistematiz ri cu care ale se problemeă

confrunt generarea itemiior, dar şi spre a o transforma într-o activitate c reiaă ă s i se controleze maximal variabilele. Este şi aceasta o expresie aă ra ionalismului extrem care poate avea efecte paradoxale îngustând creativitateaţ natural . O tendin contrar este a unor creatori de chestionare, precum Gough,ă ţă ă de a folosi strategiile într-o manier flexibil , de a-şî dezvolta instrumentulă ă din interiorul aceluiaşi lot

initial de itemi, unii prelua i, al i rescrîşi, altü nou crea i dup cum vom vedeaţ ţ ţ ă în capitolul dedicat Inventarului de personalitate California. Cercet ri 67ă comparative realizate asupra unora dintre

chestionarele importante şi universal recunoscute, constructe au demonstrat, sau de exemplu, c scalele care evalueaz similare, virtual similare, tind s cuprindă ă ă ă tipuri de itemi relativ asem n tori, indiferent de diferentele dintre chestionareă ă privind construc ia, chiar şî teoria de baz . De exemplu, Angieitner şi al., ] 986ţ ă (94), analizând comparativ scalele de anxietate şi de nevrotism din diverse chestionare, demonstreaz c în acestea prevaleaz în genere itemi care descriu oă ă ă mul ime de reac ii psihofiziologice. Scalele de extraversie sau cele deţ ţ nesinceritate, dimpotriv , au un procent ridicat de itemi comportamentali. Acestă lucru pare s îndrept easc concluzia autorilor c între cercet tori exist oă ăţ ă ă ă ă intui ie împ rt şit privind care tipuri de itemi sunt mai adecvat! înţ ă ă ă

exprimarea / m surarea unor anumite tr s turi ale personalit ii, chiar dacă ă ă ăţ ă aceste intui ii nu au fost pîn în prezent sistematizate. De asemenea, pornind deţ ă şi I a pe metoda Craik prototipurilor înα

frecventelor de acfiune a lui Buss şi construit principal tr s turi de tipă ă ă interpresonal, se pot constitui şi pentru alte clase de comportamente taxonomiz ri. chestionare, Cea pare astfel mai s fie de ignorat cea aă ă ă

problem de c tre constructorii de contextului situational, mai exact aă ă specificit ii comportamentului uman legat de situa ie. Angieitner [95] observăţ ă ţ ă c , în general, constructorii de itemi procedeaz ca şi când în elesul psihologică ă ţ al caracteristicilor situational ar putea fi captat doar ca o referire condi ional , temporal sauţ ă ă

adverbial . O alt discu ie a privit în special nivelul limbajului în care seă ă ţ formuleaz problematica itemului limbaj ştiin ific sau limbaj uzual. 68ă ţ

Problemele consecutive unei astfel de trat ri a continuturilor itemilor, problemeă de felul "este semnificativ o astfel de reprezentare a contextului situatională într-un item cure trebuie s fie în acelaşi timp scurt, clar şi precis "/" careă este capacitatea real de evocare a tr s turii date printr-un unic actă ă ă comportamental "/" este asigurat tipicîtatea în aşa m sur încât s putem în modă ă ă ă real proceda I o rangare a comportamentului" - au condus spre necesitatea a uneiα sistematiz ri caracteristiciloră

itemilor şi a problematicii aferente fiec rei etape a construirii scalei deă experimentare. Angleitner grupeaz astfel patru categorii de probleme: 1. problemeă care fin de decizii privind tr s tura şi rela ia ei cu evenimente observabile,ă ă ţ respectiv rela ia semantic item-tr s tur şi rela iaţ ă ă ă ă ţ

logic formal ; 2. scrierea propriu-zis / sau selectarea itemului care puneă ă probleme privind de caracteristicile suprafa ale psiholingvisticeţă

itemilor; 3. citirea şi procesul cognitiv de receptare a itemului, respectiv probleme care 4, \'\n de comprehensibilitate; psihometrice. 4.2. RELA IA ITEM-ŢTR S RIR C prim etap în construirea implic o sa itemuiui, decizia privindĂ Ă Ă α ă ă ă tr s tura şi con inuturile psihologice constant raportare a itemului, în fiecareă ă ţ ă etap , I validitatea discriminativ , astfel: 1. definirea tr s turii, optim dină α ă ă ă ă prisma unei teorii structurale care s reflecte şi importanta pentru viat aă ă diferentelor interindividuale generate de dimensiunea psihic avut în relevantaă ă

itemului sau analize statistice şi calit iăţ

vedere. realizat descriereă

Aceast explicit, atât aă

definire rela iilorţ

trebuie o tip de

cuprinzând

convergent, cât şi a celor de tip divergent cu 69

alte tr s turi /con structe psihologice, dar şt cu tipurile relevante şi specificeă ă de manifestare a tr s turii respective (Angleitner, 1986, pentru evitareaă ă formul rii unor itemi nereproductibili tip loturi itemi, de privind gradulă con inutului tr s tur ; pentru a putea capata influenta se relevante contextuluiţ ă ă ă sunt incluse situational, aspecte ideosincratic, de iar sau trebuie subiec iţ selec ia lor de utilizate pentru seţ

generarea exemplarelor fiec rui tip de bazeaz pe un acord între un num ră ă ă persoane-judec tori de relevant al itemului pentruă ă

are în vedere dac în textul itemului ale acestuia, şi dac con inutul este câtă ă ţ mai explicit posibil. Angleitner realizeaz o descriereă

sistematic a rela iei item-tr s tur bazându-se pe propriile cercet ri şi peă ţ ă ă ă ă descrieri anterioare de categorii de clase de rela ii logice realizate de Janke,ţ 1973 şi Lennertz, 1973 {97). în acest "sistem categorial" prezentat sintetic în în tabelul toate reac ii pot fie 1, categoriile genuriie de centrale a c rorţ ă frecvent este ridicat aproximativ de chestionare descrierile tr s turilor,ă ă ă ă nemodificabile, sunt primele dou :ă

(deschise, fi fie

acoperite şi vegetative) şi atributele care modificabile

(calitativ, sau în func ie de contextul situational). Celelalte cinci, dorin e siţ ţ interese, fapte biografice, atitudini şi opinii, reac ii ale altora, itemi bizariţ se refer indirect preponderent legate şi de de (a con inuturi de în tr s turaă ţ ă ă diferente

personalitate; acest fapt este de altfel responsabil

stabilitatea r spunsurilor I itemii de aceste (98). 70 tipuri, Goldberg, 1963ă α

Tabelul 1: Taxonomia rela iilor posibile între item şi tr s tur (99} Nr. Denumirţ ă ă ă e ] 2. 3. fapte biografice atitudini 6. 7. bizari altora Definirea continuturilor psihologice descrieri Itemti evalueaz : a. deschise, atribute comportamenteă observabile acoperitejnterne, al ii: senza ii, neobservabile de sentimente,ţ ţ cognitii interioare reac ii itemi psihofiziologice reprezint de obicei descriseţ ă ad[ective sau prin dispozi ii; dorin e si b.ţ ţ

de reac ii ale tr s turii trebuin eţ ă ă ţ

reac ii ale C. simptome, precumţ

substantive; pot feluri; şi modificabile, când specific frecventa, durata,ă contextul situational fi de

acelea 2 care se

pentru specific pe trecut puternică

realizarea în prezent) centra i din aspecte opiniiţ

nemodificabile itemi

se sus inute, atitudini şi opinii fat de diverse categorii subiecte sociale,ţ ă itemi care de generale, personale descriu

inten ia de a comportamente, se angaja în reac ii comportament şi atitudini aleţ ţ altora e specificate, fat de persoan dorin a pentru 71 anume (nu şi majoritateaă ă ţ de acest ceva fel descriu

comportamente 4.3.

şi

tr iriă

evident DE

neobişnuite, stranii, anormale CARACTERISTICI SUPRAFA ALE ITEMILOR EtapaŢĂ consecutiv deciziilor privind constructul şi tipurile de con inuturi relevante,ă ţ este cea a scrierii propriu zise. Altfel spus, g sirea formei celei mai adevateă pentru diferite tipuri de con inuturi, problem care include atât problema careţ ă este cea mai adecvat form pentru a da itemului calitatea de indicator bun ală ă constructului, dar şi care este forma de r spuns cea mai potrivit pentru a daă ă posibilitatea subiectului situa ie. 1. In ceea ce priveşte forma de r spuns, înţ ă general, r spunsurile I itemi pot fi subsumate verbale unor înalt comportamenteă α standardizate, s -şi exprime propriaă

comportamente

provocate

de

stimuli

verbali

(Angleitner, 1986 - (100). Sunt aceste r spunsuri cel mai bine exprimate întroă reac ie de tip dihotomic: D / Nu Adev rat / Fals; trihotomrc: D / Nu / Nu ştiu -ţ α ă α întotdeauna / Uneori / Niciodat ; sau prin utilizarea unei scale mai extinse deă tip Likert, în 4, 5, 6, 7 grade ? Sau putem prefera situa ia în care itemii suntţ exprima i sec şi general, iar r spunsurile redau con inutul propriuzis alţ ă ţ diverselor comportamente posibile? De exemplu: Când trec pe lâng o persoan deă ă sex opus, a. îmi vine s traversez pe partea cealalt , b. roşesc şi gr besc pasul,ă ă ă c. întorc capul s o privesc mai bine, d. nu-i acord nici o important . 72ă ă

I

în tipul de r spuns traditional Da / Nu,ă

eventual Nu ştiu, subiectul tr ieşte dificultatea de a alege un r spuns preaă ă extremizat. De aceea, în construirea unor itemi pentru astfel de ! | ! formate de r spuns, este important s itemului prin specificarea frecventei evita ca şiă ă acesta sä exprime situa ii se moduleze con inutul sau intensit ii pentru a se Iţ ţ ăţ α fe! de extreme ca si r spunsurile. De exemplu: "Uneori mi se întâmpl sä spun oă ă minciun ", sau "De cele mai multe ->r: m simt arat de obosit încât mâ apucă ă ă somnul". L astfel de 'temi, modula i, se pot utiliza r spunsuri dihotomizate. Inα ţ ă prezent nu se mai includ printre r spunsurile date "?" sau : . "Nu ştiu", pofiă considerându-se interpreta fie ne satisf c toare din punct de vedere ală ă informa iei: eşeculţ

subiectului

de

a

în elegeţ

itemu!,

fie

nesiguran a subiectului, inaplicabilitatea itemului şi chiar un grad intermediarţ de r spuns în situa ia unor itemi nemodulatf (Anastasî, 1957 - (101). Cercercet riă ţ ă efectuate supra felului cum interpreteaz subiec ii 1 tipul de r spuns "mediu",ă ţ ă indic cel pu in patru modalit i de utilizare al lui (Goldberg, 1981 - (102): oă ţ ăţ atribuire situational (conduita mea depinde de situa ie); o expresie aţ incertitudinii (nu m pot decide penh-u ca nu-mi recunosc suficient poate ceea ceă I priveşte aceast caractersitic ). Cercet rile au demonstrat îns c şi modulareaă ă ă ă ă prin intensitate, frecvent sau m sur este o surs de ambiguitate pentru s deă ă ă ă ă bine însemne acest acest aspect); item); ambiguitatea itemului (nu sunt sigur ce neutralitatea (m aflu undeva ia medie înă

c subiec ii nu în eleg acelaşi lucru prin cuvinte ca "rar", "uneori", "adesea",ă ţ ţ "frecvent", "de obicei". în decursul timpului s-a preferat ca form de r spunsă ă tehnica alegerii forfote, dezvoltat mat ales 73ă

de

chestionarele

pentru

selec ieţ

profesional industrial sau în armata în perioada anilor 4o (Anastasi (103). înă ă esen cer subiectului sä aleag între dou sau mai multe r spunsuri, descrieri,ţă ă ă ă fraze care par egale din perspectiva acceptabili tatii, dar a c ror validitateă este diferit fat de criteriul extern. De obicei se construiesc perechi sauă ă tetrade. In ce! din urm caz se construiesc de fapt dou perechi: dou frazeă ă ă dezirabiîe şi dou fraze indezirabile. în forme şi mai extinse, de tipul a cinciă variante de r spuns, subiectului i se cere de obicei s precizeze care este celă ă mai caracteristic şi care este cel mai pu in caracteristic special for ate,ţ ă ţ (104), dezvoltat a este de care pentru tehnicii metoda cere el. O form Q, să ă ă r spunsurilor sort rii 1950ă ă

Stephenson, subiectului

realizeze o rangare a unui num r impar de r 5punsuri-situatii (5, 7, 9) sortându-ă ăle gradat, în func ie de un criteriu dat, începând cu o extrem , spre cealalt . sţ ă ă ă Astfel dea de tehnici o urm resc personal. 2. în ceea ce priveşte forma itemuluiă propriu-zis, situa iile sunt de o diversitate dezarmant , încer rile de analizţ ă ă ă lingvistic a itemiior sunt relativ rare, mai ales în leg tur cu caracteristicileă ă ă sintactice şi semnatice şi efectul lor asupra consistentei itemului. lungimea Opinia curent asupra caracteristicilor de suprafa precum itemulut,ă ţă complexit ii sintactice a propozfiei / frazei, este c acestea trebuie corelateăţ ă cu modul cum are loc prelucrarea itemului de subiectul/subiecfii care încearc să ă subiectului

posibilitate de a se exprima mai

r spund . Modele cognitive de tip psiholingvistic pentru procesul de citireă ă realizate de cercet tori precum Foss & Hakes, 1978, sau Wiggins, 1965 (105), 74ă sprijin concluzia, important pentru constructorii deă ă

chestionare,

c ală

gradul

de

comprehensibilitate

propozi iilorţ

care sunt supuse unui mat mare num r de transform ri şi I mai multe nivele înă ă α proces rile în elegerii este indirect proportional. Deci, cu cât num rul deă ţ ă transform ri este mai mic, cu atât este mai uşor de în eles propozi ia respectivă ţ ţ ă (ia mai pu in timp şi duce I mai pufine erori). Trei sunt aspectele cele maiţ α importante ale structurii de suprafa a itemilor: 1 .iungimea (num rul deţă ă cuvinte, num rul de litere, nega ii, propozi ii); trecerea I 2,complexitateaă ţ ţ α (care creşte odat cu diateza pasiv , timpul trecut şi alte moduri decâtă ă indicativul în ceea ce priveşte utilizarea verbelor, precum si cu referin aţ personal ); 3. formatul propriu-zis al itemului dat de tipul deă

propozi ie şi de tipul de r spuns. Lievert, 1969, Lahr & Angleitner, 1980,ţ ă Angleitner şi al. 1986 (106), recomand itemi cât mai scur i, cu evitarea multoră ţ propozi ii şi nega ii. Lungimea principalele medie a itemilor din chestionareţ ţ analizate

(altele decât cele de tip Big Five) este de aproximativ 12 cuvinte; conjugarea Iα timpul trecut / şi I modul apare subjunctiv conditionalα

doar în 10,5 % din cazuri; doar 4,5% dintre itemii curen i nu au referinţ ţă personal . Exist şi o corelare posibil cu categoria de rela ie item-tr s tur .ă ă ă ţ ă ă ă Astfel, chestionarele care con in itemi biografici, şi avem exemplul MMPIului,ţ con in şi cel mai mare num r de itemi I trecut; frecventa mare a itemilor legafiţ ă α de dorin e, interese, atitudini, opinii, caracteristic de exemplu pentru 16 P.F.ţ ă conduce !a

exprimarea prin ac iuni de natur ipotetic , deci verbe I modurile subjunctiv sauţ ă ă α conditional (Lahr, Angleitner, 1980 -(107). 75

d.4. CARACTERISTICI SEMANTICE ALE ITEMILOR O alt direc ie de studiu se axeaz peă ţ ă procesele cognitive implicate în r spunsul I itemi şt, consecutiv, delimitareaă α caracteristicilor semantice responsabile de dificult ile / confuziile în acestăţ tip de procesare a informa iei. S-au siudiat analiza con inutului protocoalelor deţ ţ r spuns cu voce tare, timpii de reac ie, aprecierea prin rangare a gradului deă ţ similaritate dintre itemi (de exemplu, Rogers, 1971, 1974, 1977 (108), precum şi stadiile ipotetice afe procesului de r spuns de I începând con inutului.ă α ţ comparare cu cu (2) citirea (1) itemului, de reprezentarea procesele informa iaţ stocată

despre sine însuşi $i terminând cu (3) verificarea mental a r spunsului înă ă functîe de utilitate (în eleas mai alesţ ă

prin prisma congruentei cu normele sociale şi valorile avute în vedere) (cf. Angleitner şi al., 1986 - (109). Aceste stadii de prelucrare, tratate ca etape secven iale si distincte, sunt îns interactive şi chiar paralele în procesulţ ă mental real. Ceea ce într-o descriere strict cognitiv apare ca proces logic, esteă în fapt o procesare de tip euristic, m care, în fiecare dintre etape, intervin aspecte influen ate do caracteristicile itemului, dar şi de starea global aţ ă psihismului ale subiectului (inclusiv activarea unor complexe/con inuturiţ inconştientului care, în prezent, pot interveni în proces rile informa iei färä caă ţ subiectul s fie conştient, sau deplin conştient de acestea). Pornind îns de 1aă ă item, Angleitner, 1986 (110), descrie 5 caracteristici semnatice care intervin semnificativ

îngreunând proces rileă

sau

simplificând r spunsului, (cât de uşoră

comprehensibilitatea

poate fi în eles); ambiguitatea (c:-te posibila atribuirea mai mult decât a unuiţ 76 singur în eles); nivelul de abstractizare (cu câtţ

informa ia este mai abstract cu atât cere o procesare mai de$fâ$uratâ}: gradulţ ă die referin personal (este informa ia care include direct şi semnificativ peţă ă ţ subiect); evaluarea (sau m sura dezirabilitäfii sociale a con inutului itemului}.ă ţ Dintre cauzele care conduc spre o sc zut utilizarea comprehensibilitate unoră ă cuvinte unor sunt neuzuaie, structuri

neobişnuite,

propozifionale complicate sau for ate sau neclare, erorile gramaticale.ţ Ambiguitatea reprezint incertitudinea legat de în elesul stimulului (spreă ă ţ deosebire de echivocitate în eleas ca diferen între persoane în ceea ceţ ă ţă priveşte interpretarea itemului ( cf. Goldberg, 1963 (111). Cauzele ambiguit iiăţ tin de prezenta unor cuvinte / afirma ii cu mai multe în elesuri; unor relafiiţ ţ echivoce între

propozi iile frazei; incompatibilitatea dintre itemi şi formatul r spunsului prinţ ă introducerea unei nega i, a unor conjunc ii de tip sau / sau, unor fraze cu maiţ ţ multe propozi ii principale. Aceste greşeli pun subiectul în diferite posturi: (1}ţ nu recunoaşte natura ambigu a itemului şi pur şi simplu îl în elege greşită ţ (interpretându-1 în att sens decât cel expectat); (2) recunoaşte ambiguitatea itemului,

îns nu este singur de care dintre în elesurile posibile este vorba. Nivelul deă ţ abstractizare ridicat intervine în procesele de comparare item-experienfä personal . Un item concret, care afirm o informa ie specificat • precum cei careă ă ţ ă se refer I comportamente numesc clar condi ii specificate,ă α ţ

semnificative, situa ii sau includ fapte a c ror veridicitate poate fi afirmatţ ă ă

-ajut I o evocare rapid din memorie. îui, Itemul abstract treptat informa ieiă α ă ă ţ cere şi/sau prin procesarea în continuare a în elesului integrarea suplimentareaţ 77

exemple, referin e I fapteţ α

Li.

concrete- Itemii abstrac i sunt de regul cei care prezint atitudini, opinii,ţ ă ă descrieri unor generale, cer interpretarea evenimente

generale sau integrarea lor de-a lungul unor situa ii diverse, compara ii cuţ ţ standarde nespecificate, inferen e personale. Sunt cercet ri care indic o rela ieţ ă ă ţ direct propor ional între gradul de abstractizare şi diferen ierile în modul cumţ ă ţ în eleg subiec ii aceşti itemi (Angleitner, 1986 - (112). Gradul în careţ ţ con inutul itemuiui este semnificativ pentru imaginea de sine a subiectului esteţ în direct rela ie cu capacitatea acestuia de a r spunde pe baza ortei perceprii /ă ţ ă experien e proprii asupra lucrurilor în m sura in care subiectul este directţ ă men ionat prin item, fie I nivelul tr irii unor evenimente, sau al ac iunii şt alţ α ă ţ implic ri emotionale. Referin aă ţ

pers ri, esteă

standarde direct

aprobate propor ional ceţ ă

social, cu sä sensul

onal determin ri şi prejudec i comune, inter probabilitatea vine selecteze în iulă ăţ par rii subiectul înă

r spunsulă

dezirabiÜtätis sociale. Aces* gen de evalu rilor asupra uh'Sjtäfii. CARACTERISTICIă studiile clasice, acest îip de PSIHOMBTRICE In

stad judecat intervine mai ales în stadiul com 4.5.ă

item caracteristici a constihjit problematica -eu. central . Parametri avu i înă ţ vedere în M analiza itemilor sunt: media ca m sur tendin ei centrale, varianta ,ă ă ţ sur aă

a în stabilitatea ca m sur a gradului în care care subiec ii îsi p streaz Iă ă ţ ă ă α retest un r spunsul initial şi corela ia item - te:t determinare a deja aă ţ capacit ii fiec rui de item. item ru căţ ă ă

evo discriminare Determin rile valo psihometrice,ă

caracteristicilor comentate- în

capi tolel e 78

precedente,

este

utilă

oric roră

cercet ri care urm resc selecfia scalei finale în urma experiment rii pe loturi deă ă ă subiec i, stabilirea caracteristicilor psihometrice ale chestionarului, în specialţ în calculul validit ii, compararea caracteristicilor şi valorii psihodiagnosticeăţ a dou sau mai multe care chestionare, fin de studii privind Itemilor m sura înă ă care anumite caracteristici construc ia influen eaz stabilitatea şi validitateaţ ţ ă interna a itemilor. Cercetarea extins desf şurat de Angleitner, John Şi Lahră ă ă asupra unor chestionare importante în aria psihodiagnozei personalit ii, studiuăţ care a cuprins şi determinarea şi m surarea tuturor caracteristicilor men ionate,ă ţ i-a condus spre concluzia c "influenta caracteristicilor itemilor asupraă calit ii chestionarelor esteăţ

atât sistematic cât şi substan ial " (113). Modul în care au r spunsă ţ ă ă chestionarele intrate în studiu - MMPI, MPI, MMQ, EPI A şi B, 16 PF A şi B, FPI, Giessen Test şi PIT - dovedeşte numeroase neregularitäti şi erori de construc ieţ datorit lipsei de sistematizare şi, mai ales, faptul c "structura de suprafa aă ă ţă stimulului verbqi, esen ial dac este al este un şi m surat determinantţ ă ă ă validit ii cuprinz tor,ăţ ă

fidelit iiăţ

r spunsurilor subiec ilor I itemi" (aspecte în care exist o mare variabilitateă ţ α ă I nivelul acestor chestionare (114). Aceste cerinfe s-au constituit azi într-oα metodologie sistematica de construire şi experimentare a chestionarului de personalitate, aplicat în special I nivelul inventarelor de tip Big Five, şiă α care tinde, cum spuneam, să

devin şi indicator de acceptabilitate al oric rui nou instrument. 79ă ă

5. NOTE BIBLIOGRARCE - Reber A.S., 1 985, DicHoncry of psychology, Penguir. Books, London - Pervin LA., 1994, A Critical Analysis of Current Trait Theory, Psychological Inquiry, 5, 103- 1 13; de asemenea, In 1993, The three disciplines of personality ond the problem of volition, Viith Conf, of EAPP, Madrid, ende subliniaz rolul fundamentai al problematici! voin ei în ;;!odtjl cun> .'r.'^leqemă ţ procese'e personalit ii, si pe cele morivationote în particular. - Wiggins J.5.ăţ 1994 (lucrarea original prezentat în 197'j». în defense of traits, în Hogană ă R.Johnson J.A. & Briggs SP. (Eds.) Handbook of fUf'.'.oriafity psychology, San Diego, CA, Acad. Press

- McCrae R.R. & Costa P.T., 1994. \ Trail Perspective o- the Deso:p!:.-,rt and Explanation'of Behavior, Vllth Conf. of EAPP, Madrid - McCrae & Costa P.T., 1990, Personalii/ in Adulthood New Y^k, Guilford, p 23, vorbesc în acest sens despre structura de personalitate ca patern al covarierii tr s turilor într-o populare -ă ă Peabody D. P. & Goldberg LR., 1939, 5ome determinants of factor structure from personality trait descriptors, în Journ. of peisonality and Social Psychology 57, 552 - 567 - Costa P.T. & McCrae R.R,. 1°92 Four wjy., rive, facto.; ore bei;;.. Personality and Individual differences, id.. ^iJööi; t/ienck HJ.. 1991, Dimensions of

Personality: 1 6, 5 or 3 ? Criteria for r. ioxonomic paradigm, l-srsonality and Individual Differences. 12,772 790; & 1992,. op cit. 667 < 673- Goldberg LR, 1992, The development of markers for »he Big Five factor slrjciu-e, Psychological Asses!>ement,4 26 -42 & 1993; The structure of phenoripic personalify traits, American Psychologisi, 48, 26 The Big Five factor structure as nn integiotion framework; an empirica! comparison with Eysenck's P-E-N model, în Halverson C.F., Kochstamm G.A, & Martin R.P. (Eds.) The developing structure of femperamenf and personality from infancy to 34, Goldberg LR. & Rosolack T.K., 1992,

adulthood, New York, Erlbaum; John O.P., Angleitner A, & Ostendorf F., 1988, The lexical approach to personality: A historical review of trait faxciomic research, Europ. Journ. of Personality. 2. 171-203; Zuckerrrijnn M., 1992. What is a basic factor and which factors are basic? Turtles all *he -vay down, 80

Personality and Individual Differences, 13, 675-681; De Raad B., 1995, An expedition in search for a fifth universal factor; Key issues in the lexical approach, Europ. Journ. of Personality, 8 - Eysenck H.J. & Eysenck S.B.G., 1975, Manual of the Eysenck Personality Questionnaire, Univ. of London Press, London - Francis L.J., 1991, The dual nature of trie EPQ lie scale among college students in England, Personality and Individual Differences, 12, 1255-1260 10-op. cit. p. 174 - Allport G.W. & Odbert H.S., 1936, Trait-Names: a psycho-lexical study, în Psychological Monographs, 47, 211 - Cattell R.B., 1943, The description of personality: basic traits resolved into

clusters, Journ. of Abnormal and Social Psychology; & 1946, Description and measurement of Personality, World Book, New York; & 1947, Confirmation and clarification of primary personality factors, Psychometrika, 12, 197-220; - Norman W.T., 1963, Towards an adequate taxonomy of personality atributes: Replicated factor structures in peer nomination personality ratings, Journ. of Abnormal and Social Psychology, 66, 573 - 583 - Fiske D.W., 1949, Consistency of the factorial structures of personality ratings from different sources, Journ. of Abnormal and Social psychology, 44, 329-344 & Tupes E.C. & Christal R.C., 1961, Recurent Personality Factors

Based on Trait Ratings, U.S. Air Force, Lackland 15-op. cit. 174 16. Peabody D.P., 1987, realizeaz o descriere detaliat a clasific rii eşantionului de descriptoriă ă ă şi o selec ie a termenilor care reprezint aceast clasificare; pe baza lorţ ă ă conchide dup o analiz de detaliu, c scalele lui Cattell nu sunt reprezentative.ă ă ă Deoarece aceste 35 de scale au stat I baza cercet rilor lui Tupes şi Cbristal,α ă precum si a lui Norman, nici formul rile timpurii ale celor cinci superfactori nuă 1e consider reprezentative. Identific probleme mai aies pentru 2 dintre cei 5ă ă factori, stabilitatea emo ional şi cultura. - Goldberg LR. op. cit; Hofstee W. K.ţ ă B., De Raad B., Goldberg L.R., 1992,

Integration of the big five and circumplex approaches to trait structure, Journ. of Personality and Social Psychology, 63, 146 - 163 - Costa P.T. & McCrae R.R., 1985, The NEO Personality Inventory manual, Odessa, Fl, Psychological Assessement resources; 1989, Tne NEO-PI/NEO-FfS 81

manual supplement, Odessa, PAR; 1992, NEO PIR Professional Mnnuol, revised NEO Personality Inventory and NEO-Five-Factor Inventory, Odessa, PAR - Brokkem F.B., 1978, The Language of Personality, tez de doctorot, Univ. Groningen, Olanda; Deă Raad B., Mulder E., Kloaslerman K., Hofsttt; W.K.B . 1988, Personality descriptive verbs, Europ. Jour, of Personality, ?, 8196; Hofstee W.K.B., De Raad B. & Goldberg LR., Î991, Integrohon or ^e bio iW and the circumplex approaches to trait structure. Journ. of Personality snrJ 5oc:at Psychology, 63, 146 -163 ; De Road B., Hendriks A.A.J. & Hofstee W.K.B..1992. Towards a refined

structure of personality traits, Europ. Journ. of Personality, 6, 301 -319 ■ Ostendorf F ,1990, Sprache und Personlichkeitstrukrur: Zur Validität des Funf-Fakloren-Modells der Persönlichkeit, Roderer-Verlag, Regensburg - op.cit.pl 82 - Capraro G.V. & Perugini M., 1994, Personality structure in Italian, Europ. Journ. of Personality, 8 - Digmcm J. M., 1990, Personality structure: emergence of the five-factor mode!. Annual Review of Psychology, 41, 417-440; De Raad B., 1994 op. cit. - Goldberg LR., 1981, Language and Individual Differences: The search for universali in personality lexicons, în Wheeler L. (Ed.|, Review of

Personality and Social Psychology, vol. 2, 141 165. Soge.. Beverly Hills CA - Peabody D.P., 1987, Selecting representative trail adjectives; Journ. of Personality and Social Psychology, 52, 59-71 - McClelland D.C., 1981, Is Personality Consistent«, în Rabin A.I., Amoff J., Berclay A.M. & Zucker R.A. (Eds.), Further Explorations in Personality, Wiley, New York, 87-113 27-De Raad B., 1994, op. cit 28 - De Raad B. & Ca!je H„ 1990, Personality in the context of conversation: Person talk scenarios replicated, Europ. jour, of Personality, 4, 17-36 29-De Raad B., 1994, op. cit.

30 - Brand CR. & Egan V., 1989, The "Big Five" dimensions of personality? Evidence From ipsative, adjectival self-attributions, Personality and Individual Differences, 10,1165 - 1171; Dtgman J.M. 1990, op. cit.; Johd O.P., 1990, The "Big Five" factor taxonomy: Dimensions of personality in the natural language and in questionnaires, în Pervin L. (Ed.), Handbook of Personality Theory and 82

Research, New York, Guilford, 66-100 McCrae R.R., 1994, Psychopathology from the■ perspective of the five-factor mode!, în Strack S. & Lorr M. (Eds.), Differentiating normal and abnormal personality. New York, Springer, 29 39 - consider c psihologia personalit ii ar trebui sä profite de un cadru generaiă ă ăţ unde explica iile pot fi c utate I nivele diferite; un astfel de cadru generalţ ă α este modelul oferit în lucrare. - Modelul este reprodus din lucrarea citat ,ă prezentat i comentat de autori în 1994, Tn cadrul celei de a VII conferin e aă ţ ă ţ EAPP, unde este denumit "Un model al persoanei"

- op. cit. - E. Spranger, 1928, Types of Man, Stechert, New York, & Allport G.W., Vernon P.E., Lindzey G. 1960, A Study of Values, Houghton Mifflin, Boston (Ed. a III- ) unde autorii bazându-se pe tipologia lui Spranger: omul teoretic, economic,α estetic, social, politic Şi religios construiesc un test omonim în dou parii, cuă un total de 45 itemi. De exemplu: Când asista i I o ceremonie bstuoasäţ α (bisericeasc sau academic , o instalare în func ie etc.) sunte i mai multă ă ţ ţ impresionat de: a. culoarea st fastul ocaziei; b.influenta i puterea grupului.ţ Preferin a este reprezentata grafic printr-un profil. Autorii considera testul deţ tip

ideografic. - Jung CG., 1921, Psychologische Typen, Gesammelte Werke, vol. VI, Rascher-Verlag, Zurich (1960) partial tradus în 1994, Descrierea tipuriloră psihologice, antologia CG. Jung vol. II, Ed. Anima, Bucureşti; Jong introduce de fapt prima data termenul de introversie în 1910, în "Psychic Conflicts in a Child" par. 13, Collective Works 17, apoi în 1912, în "Symbols of Transformation", C.W. 5, par 19.; $i mai pe larg în 1913, în comunicarea "A Study of Psychological Types", formularea explicita- apare în C.W.6, par 858: "Propun folosirea termenilor "extraversie* si "introversie" pentru a descrie aceste mişc ri opuseă ale libidoului", par. 858, C.W.6

- op. cit. par.793 op. cit, par. 807 • Ribot T.A., 1897, The psychology of■ emotions, London - op. cit.p. 406 40 - Briggs Myers I., McCaulley M.H., 1985, Manual: A Guide to the Development and Use of the Myers Briggs Type Indicator, Consulting Psychologist 83

Press, Palo Alto - Rust J.,1989, Handbook of ttie Rust Inventory of Schizotypal Cognitions, The psychological Corporation, London - Witkin H.A., Lewis H.B., Hertzman M., Mackover K., Meissner P.B., Wapner S., 1954, Personality through perception: An experiment and clinical study, Harper, New York 43 - Witkin H.A. & Goodenough D.R., 1977, Field dependency and interpersonal behavior, Psychological Bulletin, 84, 661-689; 1981, Cognitive styles. Essence and origins, Intern. Univ. Press, New York - Kelly G. A., 1955, The Psychology of personal constructs, Norton, New York - Bannister D.,1977, New perspectives in persona! construct

theory, Acad. Press, New York - Miljkovitch J., 1981, Factorial analysis and the distances computations in repertory grid test of G.A.Kelly. Introduction to digital programme, Review of Applied Psychology, 31,1,41 -58 - Marcus S. & C tinaă A., 1976, Rolul constructed în cunoaşterea empaticä, Revista de psihologie,3, 253-263; 1978, Stiluri apreciative, Revista de psihologie, 1, 37-47; 1980, Stiluri apreciative, Ed. Academiei, Bucureşti; Minulescu M., 1982, Rezolvarea de probleme şi stilul cognitiv în investiga ia judiciara (cercet ri psihologice asupraţ ă activit ii şi. personalit ii lucratorilorăţ ăţ

din judiciar), teza de doctorat, Univ. Bucureşti - op. cit. par. 871 - op. cit., 58.6% dintre profesioniştii eficien i apar in modalit ii empatice şi 29.3%ţ ţ ăţ modalit ii analogice; tendin a de a utiliza mecanisme proiective în inferen eleăţ ţ ţ i aprecierea interpresonalâ este înalt semnificativa, fiind discriminativeţ empiric din perspectiva criteriului eficientei profesionale. Astfel încât una din concluziile cercet rii este c stilul empatic si cel analogic de evaluareă ă interpresonalö se manifest pentru aceast categorie profesional ca oă ă ă caracterristic specific a structurii personalit tii- op. cit.p. 41ă ă ă

- op. cit. p. 46 - op. cit, v. n. 49 - op.cit., par. 870 - 871 54 - Anastasi A., 1957, op. cit; Crombach L.G., 1960, Essentials of 84

psychological testing, Harper & Row, New York; Angleitner A.., op. cit.; Costa P.T. & McCrae R.R., op.cit:; Hofstee & De Raad, op.cit. 55 - Silva F., 1994, Structure and causality in personally and behaviour; Westmeyer H., 1994, The causal status of structural concepts in personality psychology -ambele comunicate I a Vlt-a conf. a EAPP, Madrid; Nowack W, 1995, Perspectives on the self: is theα ideal self socially desirable; Hofstee W.K.B., Hendriks A.A.J., 1995, Should we try to control for socially desirable responding; Paulhus D.L., 1995, Meaning the dimensionality of socially desirable responding: A paradox; Borkenau P.,

Ostendorf F., 1995, Are social desirability scales useful to identify subjects who respond in a socially desirable way; Fernandez-Ballesteros D., 1995, Are social desirability and faking different dimensions - a II- conf. a EAP A, Trier;α Zuckerman M., 1994, Good and bad humors: Biochemical bases of personally disorders, a VII- conf. a EAPP; Westmeyer A., 1995, The constructionist approachα to psychological assessment: Problems and perspects; Van den Bercken J.H.L., Van Aarle E.J.M., 1995, Recursive diagnosis. A model for diagnostic reasoning, - contribu ie I a III-ţ α α

conf. a EAPA, Trier. op. cit, p.558 - Eisenberg P., 1941, Individual■ interpretation of psychoneurotic inventory items, Journ. of General Psychology, 25, 19 -40. Experiment constatativ, ancheteaz subiec ii în leg tur cu motivulă ţ ă ă pentru care au dat anumite r spunsuri I itemii testului ( r spunsuri deă α ă formatuIrDa -? - Nu). In afara unei game largi explicative pentru fiecare r spuns,ă descoper i explica ii identice pentru formate de r spuns opuse; Forsman L, 1993,ă ţ ţ ă Giving extreme Responses to items in Self-esteem scales: Response set or personality trait? Europ. Journ. of Psychological Assessment, 9, 1,

33 -40, care descoper c num rul de r spunsuri extreme coreleaz semnificativă ă ă ă ă între scale diferite, ceea ce-l conduce I afirma ia c a da r spunsuri extremeα ţ ă ă poale fi un aspect independent de con inutul scalei; analiza a condus spreţ determinarea faplului c acest tip de r spunsuri erau în mare m sur determinateă ă ă ă de o respingere categoric a acelor itemt are descriu o caracteristic negativ aă ă ă persoanei. - Allport G. W., 1937, Personality: a psychological interpretation, Holt, Rinehart & Winston, New York - Meili R., 1964, Manuel du diagnostique psychologique, P.U.F., Paris

85

- op. cit. - Megargee E.I., 1972, The California Psychological Inventory Handbook, Jossey-Bass, San Francisco, Washington, London: capitolul Strategia construirii itemilor & cap. Metode generale de construire ä inventarelor, p. 15 - 28 - Hase H.D. & Goldberg LR., 1967, The comparative validity of different strategies of deriving personality inventory scales, Psychological Bulletin, 67, 231 -248 - op. cit. p.22 - Hofstee W.K.B., De Raad B., Goldgerb LR., 1992, op cit: Hendriks A.A. J., Hofstee W.K.B., De Raad B., 1993, Construction of the AB5C Personality Questionnaire, lucrare prezentat I a II- conferin e da EAAP, Groningenă α α ţ

- Perugini M., 1993, A circumplex hierarhical approach to individuate a taxonomy of personality caracteristics, tez de doctorat, Universitatea din Roma - Galluciă M., Lauriola M., Leone L., Uvi S., Perugini M., 1994, Comparing different MTMM methodes on the big five domains, lucrare prezentatö I a VII- conferin EAPP,α α ţă Madrid; Perugini M., Leone L, Galluci M., Lauriola Mv 1994, Selection of a short adjective checklist to measure big five SACBIF, lucrare prezentata I a Vil-a■ α conferin a EAPP, Madrid; Sleyer R., Ferring D„ Schmitt M.J., 1992, States andţă traits in psychological assessment. Europ. Journ. of Psychological Assessment, 2, 79 -98

în care autorii propun o clas de modele denumite "Modele de trasäfuri-stäriă latente (LSTM}* care iau în considerare efectele sistematice ale situa iei în careţ se desf şoar evaluarea şi interac iunile persoan -situatie. Prin situa ie seă ă ţ ă ţ în eleg toate influentele trec toare asupra comportamentului persoanei în momentulţ ă evalu rii -caracteristici ale situa iei, tr iri recente, st ri psihofîziologiceă ţ ă ă etc. - Hofstee W.K.B. si al. op. cit; Perugini M., 1993, A circumplex hierarhical approach to individuate a taxonomy of personality caracleristics, tezä de doctorat. Universitatea din Roma - De Raad B., op. cit. - Angleitner A, John O.P., Löhr

F.J.,1986, 1f s what you ask and how ask it: an itemmetric analysis of personality questionnaires, în Angleitner A. & Wiggins J.S. (Eds.), Personality Assessment via questionnairea, Springer-Verlag, Berlin, 61 - 108 - op. cit. p. 67 86

- De Raad B. si c.1.,1988, op. cit^Hofstee W.K.B., 1990, The use of everyday language for scientific purpose, Europ. Journ. of Personality, 4, 77 -88; Angleitner A.jOstendorf F., John O.P., 1990, Towards a Taxonomy of personality descriptors in German. A psycho-lexical study, Europ. Joum. of Personality, 4, 89 - 118: De Raod B.,1992, The replrcability of the Big Five personality dimensions in the three word classes of the Dutch language, Europ. Joum. of Personality, 6, 15 -29; Caprara & Perugini, 1994 op. cit; Hofstee W.K.B., 1994, op. cit. - Meehl, 1972, Reactions, reflections, projections, în Butcher J.N. (Ed.),

Objective Personality Assessement: Changing Perspectives, Acad. Press, New York, 131 - 189 - op. cit., p. 161-162 7A - Jackson D.N., 1967, Personality Research Form Manual, Goshen, Research Psychologists 75 - Jackson D.N., 1970, A sequential Systhem for Personality scale development, în Spielberger CD. (Ed.), Current topic in clinical and community psychology, vol.2, Acad. Press, New York, p.61-96 - Loevinger J.L, 1957, Objective tests as instruments of psychological theory, Psychological Reports, 3, 635 -694 - Buss D.M. & Croik K.H., 1983, The Act frequency approach to personality,

Psychological Review, 90, 105 - 126 - Wiggins J.S., 1979, A psychological taxonomy of trait descriptive terms: the interpresonal domain, Journ. of Personality and Social Psychology, 37, 395-412 - Angleitner si al., 1986, op, cit., p.66 80 - Goldberg L.R., 1971, A historical survey of personality scales and inventories, în McKeynoids P. (Ed.), Advences in psychological Assessment, vol.2, Palo Alto, 293 - 336 - Angleitner A. si al., 1986, p.67 - Allport G.W. & Odbert H.S., 1936, Trait names: a psycholexical study, psychological Monographs, 47 - op. cit. - op. cit. - op. cit. p. 85

- op. cit. p. 86 87

87 - Hofstee W.K.B., 1994, Who knows best about personality, lucrare prezentat Iă α a VII- conferin EAPP, Madrid - McCrae R.R., 1990, p. 119 - op. cit. p.22 -α ţă Angjeitner A., Riemann R.,1991, What can we learn from the discussion of personality questionnaires for the construction of temperament inventories?, în Strelag J., Angleitner A. [Eds.), Explorations in Temperament: International perspectives on Theory and Measurement, p. 191 - 204, Plenum Press, London - op. cit 92 - Goldberg LR., 1992, From ace to zombie: some explorations in the

language of personality, în Spielberg CD. în Butcher J.N. (Eds.}, Advances in Personality assessement vol. 1, p. 203 - 234, Erlbraum, Hillsdale, N.J.; Briggs S.R., 1992, Assessing the Five-Factor mode! of personality description, Journ. of Personality, 60, 253 -293 - op. cit - op. cit. - op. cit. - op. cit. p.79 - Janke W., 1973, Das Dilemma von Personlichkeitfragebogen; Lennertz E., 1973, Thesen zur itemsammlung bei Personlichkeitsfragenbogen; ambele în Reinhart G. (Ed.), Bericht über den 27. Kongress der Deutschen

Gesellschaft fur Psychologie, Kiel, 1970, Hografe, Gottingen - Goldberg LR., 1963, A model of item ambiguity in personality assessement, Educational and Psychological Measurement, 28, 273-296 - Tabel rela iei item-träsäturä: un sistemţ categorial, este propus de Angleitner si al., 1986, op. cit. p.69 -op. cit. -op. cit., p.543 102 - Goldberg LR., 1981, Unconfounding situational attributions from uncertain, neutral and ambiguous ones: A psychometric analysis of description of oneself and various types of others, Journ. of Personality and

Social Psychology, 41,3, 517-552 103-op. cit. p.542 104 - Stephenson W., 1950, The significance of Q-teehnique for the study of 88

personality, în Reymert Ml. (Ed.), Feelings and Emotions, McGraw-Hill, New York, p. 552 -570 - Foss D.J., Hakes D.T., 1978, Psycholinguistics, Englewood Cliffs: Prentice Hall - Lienert G.A., 1969, Testaufbau und Testanalyse, Beltz, Weinheim; Löhr f. j., Angleitner A., 1980, Eine Untersuchchung zu sorachfichen Formulierungen der items in deutschen Personlichkeitfragebogen, Zeitschrift fur Differentielle und Diagnostische Psychologie, 1, 217 235; Angleitner si aLop. cit. - op. cit. - Rogers T.B., 1971, The process of responding to personality items: some issues, a theory and some

research, Multivariate Behavioural Research Monograpg, 6; 1977, Self-Reference in Memory: Recognition of Personality Items, Journ. of Research in Personality, 11, 295-305 109-op. cit., p. 84-85 -op. cit. - op. cit. -op. cit. -op. cit., p. 101 -op. cit., p. 101 89

I! CHESTIONARELE DE TIP "BIG FIVE" - CEI CINCI SUPERFACTORl 1. STRATEGIA DE CONSTRUIRE PORNIND LINGVISTIC Paradigma lingvistice personalitate dic ionaruluiţ baz pentru a lexicala a afirm a c abord rii de analiza natural taxonomie deă ă ă ă (1), 1963, dimensiunilor limbajului o DE LA SPECIFICUL

-lexiconul unei limbi - poate oferi o cuprinz toare personalitate descriptoriloră trasaturilor

(Norman, poten ialiţ

limbajul natural este un depozitar al pentru personalitate (Goldberg, 1 981 (2), iar acele diferente care sunt cel mai semnificative în tranzac iile cotidieneţ între oameni este posibil s fie încodate în limbajul lor. Selec ia termenilor dină ţ dic ionare puneţ

dou tipuri de probleme: 1. cum se face o astfel de selec ie; 2. ce tipuri deă ţ termeni - adjective, substantive, itemi din chestionarele de personalitate trebuie incluşi în experimentare. Nu exist de fapt în vreo s leg tur defini ie cu aă ă ă ă ţ personalit ii cercet torul termeni care ghideze acei sauăţ ă

(cuvinte

singulare

expresii) care care au calitatea de a fi descriptori ai personalit ii.ăţ Majoritatea 90 studiilor şl eforturilor sistematice s-au axat pe

adjective si au condus în principal spre teste sub forma unor seturi de adjective bipolare. Metoda ini iat de selec ie obişnui i, a fie pus pe accentul o fie pe aţ ă ţ ţ cunoştin ele exper ilor, fie a oamenilor îmbinare experien ei ştiin ifice cuţ ţ ţ ţ experien a comun . Astfel Lista de adjective bazat pe engleza americanţ ă ă ă construit de Goldberg în 1981 (3) a pus accentul pe judecata exper ilor. înă ţ construirea listei de adjective olandeze în 1973 de Brokken (4) şi germane de Angleitner si al., 1987 (5), decizia final s-a bazat pe oameni obişnui i.ă ţ Exper ii au fost utiliza i pentru a exclude initial anumite clase de adjectiveţ ţ care nu se refer I personalitate şi I diferentele interindividuale. Ipoteza că α α ă adjectivele sunt descriptorii cei mai adecva i si prefera i când seţ ţ

fac descrieri libere ale personalit ii unui om (Fiske si Cox, 1979; Hampson,ăţ 1983; Livesley şi Bromley, 1973, (6) a fost îns relativizat prin alte cercet riă ă ă experimentale. Astfel, De Raad, 1985 (7), care doar în 11 cazuri dintr-un total de 113 subiec i care trebuiau s descrie probeaz c , Asem n tor, descoper liber unţ ă ă ă ă ă ă comportament, adjectivelor. 1990 (8), folosirea Hofstee, pentru

olandez , doar 27% dintre adjectivele listet tui Brokken fac parte dintr-o listă ă de frecvente de 720.000 cuvinte scrise şt vorbite, dintre care unele nici m car nuă sunt prezentate ca descriptori cje personalitate. In vorbirea spontan apar nuă atât adjective, cât mai ales expresii şi propozi ii. Fie ca alternativ , fie caţ ă suplimentare, au fost luate în considera ie şi alte clase de cuvinte ca poten ialiţ ţ

descriptori de perso-nalitate precum: substantivele (De (Goldberg,1982; Kloosterman deosebire accent D« şi de pe Raad si Hoskens, 1990 (9) şi verbele Raad.Mulder, spre pun Hofstee, 1988 (10) care pun accent pe comportamtint, adjective dispozi ie. 91 careţ

Altă

direc ieţ

în

construirea

chestionarelor Big Five este cea care prefer propozi ii {Bromley,! 977 (11).ă ţ Studii ca cele ale lui Angleitner, John şi Löhr, 1986 (12), au realizat şi sau taxonomizarea tipurilor posibile de rela ii între con inutul itemului tr s tura deţ ţ ă ă personalitate,

Hofstee, 1984 care demosntreaz c structura prototip a itemului unui chestionară ă este o tr s tur de tip conditional, deci o predispozi ie de a se comporta într-ună ă ă ţ anume fel, într-o situa ie specificat . Controversa major contemporan înţ ă ă ă evaluarea tip tr s turi personalit ii ate priveşte diferen ierea şi utilitateaă ă ăţ ţ abord rii de personalit ii considerat de mulfi clasic -, fata de abordarea deă ăţ ă ă tip comportamental. Aceast diferen se reg seşte şi în diferen ierea limbajuluiă ţă ă ţ personalit ii.ăţ

Exist astfel adjective abstracte prin care se descrie personalitatea; fat deă ă propozi ii relevante care fac referin I comportamente pentru specificeţ ţă α personalitate,

sau, în terminologia lui Bus şi Craik (13), "ac iuni". Aspectele care restrângţ utilitatea adjectivelor sunt lipsa de specificitate, nivelul înalt de abstrac ie,ţ caracterul inferential (fat de observa ie) al atribuirii şt aplicabilitateaă ţ diminuat , respectiv func ionarea lor într-o refea semantic de tip rela iile Peă ţ ă ţ de asociativ lor alt care obscurizeaz 1980 (14). empirice parte,ă ă

(Borkenau, 1984, Nisbett & Ross, propozi iile de tip comportamental au o gam maiţ ă restrâns de cuprindere (generalitate) şi nivelul de fidelitate este mai sc zut.ă ă Nivelul ridicat de specificitate pentru comportament

este contraargumentat de o sc zut aplicabilitate; specificitatea situafional înă ă ă mod paradoxal 1e poate face nefamiliare unora dintre subiec i. în plan teoretic seţ face distinc ia între: 1. specificitatea comportamental , diferenfiindu-seţ ă abstrac i 92 descriptorii înţ

(nespecifici) şi concre i (specifici) şi 2. specificitatea situational,ţ -diferentiind între itemi care se refer 1a comportamente specifice pentru o anumeă situa ie (condi ionali), fat de cei care nu sunt sensibili îa specificulţ ţ ă situational (neconditionali). O încercare de a clasifica limbajul personalit iiăţ prin intermediul specificit ii comportamentale şi a specificit ii situational aăţ ăţ condus pe De Raad, Mulder, Kloosterman, Hofstee, 1988 (15), I a g si 4 tipuri deα ă itemi posibili pentru instrumentele de tip Big Five: 1. adjective singulare (de exemplu extrovert, stabil, conştient etc.) care sunt simultan abstracte şi neconditionale; 2. verbe singulare (de exemplu se bâlbâie, roşeşte, insult etc.)ă care sunt specîîice/cohcrşte^din punct de vedere comportamental, dar

r mân necojiditiânale; 3. propozi ii adjectivale (de exemplu, este deschis când'seă ţ afl în prezenta altora), care nu au specificitate comportâmferit^ij dar auă specificitate situational ; 4. propozi ii cu cenlrul-cte'^fieiufate pe sensulă ţ verbului ( de exemplu, se bâlbâie când este în prezenta unei persoane de sex opus} care au prin formulare Spebificjta ^ cornportamental specificitate situational .ţ ţ ă ă şi Dacă

propozifîife de tip adjectival au fost utilizate mult în chestionarele de personalitate, ultima categorie, a propozi iilor centrate pe verb a fost mai pu inţ ţ studiata şi este mai pufin extins în practica chestionarelor. De fapt, înă practic , nu a avut ioc o propriu-zis interferen sau opozifie între cele două ă ţă ă direc ii, mai degrab o diviziune a muncii, dup expresia luiţ ă ă

Hofstee, 1990 (16), în sensul c mai ales cercet rile teoretice s-au servit deă ă adjective, în timp ce, în plan apllicativ, s-au preferat propozi iile înţ construirea chestionarelor care s studieze persoane reale. Cel din urm aspect seă ă conjug 93ă

şi cu considerentul de a nu cere subiec ilor sä focä judec i abstracte. Proceduraţ ăţ de selec ie lexical include mai multe etape. Sursele de ob inere a descriptorilorţ ă ţ de personalitate sunt lexicoane ale limbii sau dic ionare bilingve. Criteriile deţ selec ie sunt pe rând aplicate pentru a reduce din mul imea de sute de mii deţ ţ cuvinte, 1a un num r de cuvinte (adjective, verbe, substantive) care sâ fie atâtă înalt specifice pentru descrierea personalit ii, cât si larg cunoscuteăţ vorbitorilor limbii respective. Un prim criteriu pentru selec ia din lexicon esteţ poten ialul de descriptor de personalitate. De obicei, se lucreaz cu o echip deţ ă ă doi exper i care scaneaz independent acelaşi lexicon. De regula se scot în jur deţ ă 50% dintre termenii din categoria avuta în vedere.

Aceasta

prima

listă

este

supusa

selec iei prin prisma criteriului utiliz rii în limbajul zilnic, realizat de oţ ă alt echipa de 2 • 4 experfi. Reducerea continu prin aplicarea unei evalu ri înă ă ă func ie de dou criterii descriptive: criteriul "natur " şi criteriul "persoan ",ţ ă ă ă dezvoltate de Brokken, 1978 (17), Criteriul natur con ine instruc iunea de aă ţ ţ indica dac adjectivul se potriveşte unei propozi ii de forma "El/ea este ...de Iă ţ α natur "; criteriul instruc iunea persoan de a indica con ine dacă ţ ă ţ ă

adjectivul poate fi folosit pentru a r spunde I o întrebare de forma "Ce fel deă α persoan este Dl/D-na X V In acest moment num rul de persoane care evaluează ă ă independent pe baza celor 2 criterii lista de adjective este mult mai mare - între 40 - 100. Se vor retine în aceasta etapă

numai acele adjective care au fost evaluate de cel pu in 50% dintre evaluatori 94ţ ca descriptive pentru personalitate.

Etapa evaluare

urm toare, peă

realizează

o

baza

criteriului

"fundamentalitâtii": m sura în care un adjectiv este considerat "fundamental" vs.ă "superficial". Din nou, num rul de evaluatori este mare: între 40-100. Lista de aă adjective cuprins au unei fost alle construit în etapa dart de de Brokken itemi,ă

experimentare un num r de 1203 care pentru autoevaluare şi eteroevaluare ( =ă evaluarea persoane), constituind eşantionul de baz pentru testul respectiv. Alteă cercet ri au sim it nevoia s reduc aplicarea şi mai si unui mult au num rul deă ţ ă ă ă prin adjective, continuat

criteriu

compozit:

selectarea treimii superioare pentru scorurile însumate ale criteriilor natur şiă persoan (De Raad şi al., 1988 (18). Calculând pentru fiecare dintreă

scorurile

Iα

criteriile

natur ,ă

persoan şi fundamentalitate nivelul S (superior), M (mediu) şl Sb (slab), în careă M reprezint 95% interval de încredere în jurul centrului scalei, De Raad, 1992,ă opereaz înc o reducere re inând doar adjectivele care pentru toate 3 criteriileă ă ţ au nivelul de încredere S, sau cel pu in 2 nivele S şi unul M. Reducerea pentruţ verbe şi substantive, de obicei mat pu in numeroase decât adjectivele ajunge I unţ α num r rezonabil, în jur de 5oo, dup primele dou , trei etape. Acestea au fostă ă ă listele care au intrat în experimentare. Au fost aplicate pe un num r de 2oo deă subtecH - unii cercet tori au folosit numai procedeul autoevalu rilor,ă ă eteroevaluäri. al ii au folosit şi Rezultatele acestorţ

subiec i au intrat în calculele statistice implicate de analiza factorialâ. Uniiţ

cercet tori prefer s iucreze dup ce au supus rezultatele brute unei proceduriă ă ă ă numit ipsa tiza re, menit a neutraliza unele dintre ideosincrazîile care apar Iă ă α folosirea evalu rilor de tip Lickert. Ipsatizarea 95ă

înseamn o standardizare pe subiect de-a Al i lungul cercet tori de tuturor acuză ţ ă ă faptul c termenilor procedura supune "tendin ei neobişnuite (Ostendorf, 1990ă ţ (19). ipsatiz rii prină

r spunsurile uneî relative artificializ ri efectele inerente extreme/ centrale",ă ă anume eliminarea for at a r spunsurilor care au şi ele o semnifica ie empiric ,ţ ă ă ţ ă ce astfel se pierde. în afara cercet rilor şi metodologiei echipei olandeze, s-auă rea-lizat studii lingvistice num rului 1990, de pentru factori şi eviden ierea înă ţ engleza1985, italiană

american (Goldberg, 1981, John, Costa McCrae, 1990), Wiggins, 1979); germană ă (Angleitner, Ostendorf, John, (Caprara, Perugini, 1993, Di Blas, Forzi, 1994, Perugini, Leone, Gailuci, Lauriola, 1994, Caprara, Barbaranelli,

Borgogni, Perugini, 1994), francez (Marvielde, 1994), ungar (De Raad, Smiszek,ă ă 1994), croat (Mlacic, Knezovic, 1994), a'ara, limb vorbit în Insulele Solomon &ă ă ă orissa, limb vorbit în India (White, 1980), dialecte japoneze (Bond, 1979, 1983,ă ă Bond & Forgas, 1984), filipinez (Church & Katigbak, 1989) (20). Toate auă eviden iat solu ii factoriale optime de 5 superfactori, deşi nu toate au folositţ ţ metodologia standard de selec ie. Evident, solubile factoriale prezintţ ă diferen ieri mai ales în ceea ce priveşte ordinea semnifica iei vorbitorilorţ ţ intrafactorial , (utilitatea) factorilor pentru varianta comportamentului priveşteă compozi ia diverselor limbi, dar şi în ceea ce fa etele şi semnifica ia lor. Al iţ ţ ţ ţ autori, precum americanii Costa şi McCrae, 1985, sau John, 1990 (21),

au

utilizat

în ia de

studiile 5 date

menite

să

conduc m surarea depozitul exemplu, 96ă ă

instrumente celor

pentru de

superfactori oferit

con inuturile unor teste anterioare. Deţ

Costa şi McCrae utilizeaz Scalele Big Five de 4o de adjective bipolare ale !uiă Goldberg combînându-le cu un set suplimentar de alte 4o scale de adjective. In combina ie cu o versiune timpurie a testului NEO (care avea doar sunt 3 scaleţ pentru nevrotism, subiec ilor. factorial, 1990 (22), extraversie şi deschidere)ţ acestea administrate analizate (McCrae, Rezultatele, superfactori

conduc spre modelul de 5 mari factori care astfel pot fi m sura i printrun formată ţ mai traditional decât listele de termeni. Studiul realizat în continuare de cei doi americani a introdus în chestionarul NEO PI dou noi scale, agreabilitateaă astfel încât şi din conştiinciozitatea,

1987 instrumentul era complet şi considerat ca surs primar pentru ob inereaă ă ţ celor cinci factori. Studii

experimentale factorilor si

în

continuare

au

urm rit delimitarea empiric a fa etelor validarea empiric utilizând în paralelă ă ţ ă alte chestionare (MMPt, MBTI, EPI, PRF - Personality Research Form, GZTS, Wiggins' Scales, Interpersonal Adjective

Block"s California Q-Set, ACL -GoughHeilbrun Check List}. în planul instrumentelor propriu-zise, se lucreaz fie cu teste structurate în fiecare limb , fie folosindă ă traduceri acreditate, experimentate şi analizate factorial. C form , acesteα ă instrumente sunt de dou tipuri: iiste de adjective şi chestionare deă personallitate. Dintre cele mai studiate empiric utilizate men ion m: 50 - BRSţ ă (Bipolar Rating Scales), respectiv lista de adjective liste de şî adjective

Goldberg, adjective structura puncte

1981, în

care scale Big

con ine bipolare; Five şiţ

reprezint marc rii standard pentru factorîal (10 pentru const din scale deă ă ă ă evaluare în 9 fiecare dintre cei 5 superfactori) IAS-R (interpersonal Adjective Scales - Revised) construit de 97ă

Wiggins, 1990 (ce va fi prezentat în capitolul circumplexe); BARS Scales),ă (Bipolar care Adjective cuprinde Rating 179 de despre modelele

adjective bipolare organizate în scale; SACB1F (Short Adjective Checklist Big Five), cele un 5 check scale; list redizat care de cuprinde 5o de adjective bipolare pentru 1993 Chestionarele cele mai experimentate şi cunoscute sunt: NEO PI R (NEO Personality Inventory Revised), Crae, 1 989; PPQ 1992; ZKPQ-llI, Personality Zuckerman-Kuhlman Inventory forma (Professional Kline & Personality Lapham, Questionnaire), Costa & Mc. Perugini, Leone, Galluci, Lauriöla,

a III- , 1992; BFQ (Big Factor Caprara, Questionnaire), Barbaranelli, Borgogni,α Perugini, 1993 (23). In 1993, Ostendorf & AngJeitner (24), realizeaz un studiuă comparativ pe diferite instrumente care îşi propun s m soare cei cinciă ă superfactori: NEO Pl-R. PPQ, ZKPQ-III, capacitatea Autorii scalelor analizează

acestor trei chestionare de a eviden ia cei 5 superfactori, lucrând cu o list deţ ă adjective, deci un instrument derivat direct dintr-un studiu lexical: BARS (scoruri factoriale derivate din scale de evaluare cü 179 de adjective bipolare). Datele relev pentru NEC Pl-R capacitatea cea mai veridic de a obfine date pentruă ă m surarea celor 5 superfactori. Celeleite două ă

chestionare, PPQ şi ZKPQ-III prezint înc rc turi factoriale mai pu in clare,ă ă ă ţ scalele respective fiind puternic înc rcate pentru mai mul i factori simultan, sauă ţ nu au nici o înc rc tur factorial clar pentru vreunul dintre cei 5. Astfel, deă ă ă ă ă exemplu, nici una 98

dintre cele 5 scale ale testului PPQ (insecuritate, blânde e, introversie,ţ conştiinciozitate, convenfionalitate) nu prezint o înc rc tur semnificativă ă ă ă ă pentru factorul nevrotism; contribuie scalele toate insecuritate, convefionalitate introversie,

semnificativ I factorul deschidere ("intelectual"); scalele blânde e &α ţ introversie, contribuie semnificativ I factorul agreabilitate. Situa ia esteα ţ asem n toare pentru ZKPGHIÎ, unde nici una dintre cele 5 scale ale testuluiă ă (impulsivitate, nevrotism-anxietate, activism şi de agresivitate-ostilitate, intelectual sociabilitate

sociabilitate) nu contribuie I factorul (deschidere); contribuie asemenea,α scalele impulsivitate şi semnificativ pentru factorul extraversie, iar scalele impulsivitate şi activism contribuie semnificativ I factorulα

conştiinciozitate. Ultima cercetare european dezvoltat de Hendriks, Hofstee, deă ă Raad, Angleitner a condus în 1995 I instrumentul FFPl (Inventarul deα personalitate olandez , a celor şi 5 mari factori), în trei versiuniă standardizate: englez german . Chestionarul cuprinde 100 de îtemî scur i şiă ă ţ concre i pentru auto şi eteroevaluare şi permite ob inerea scorurilor generale Iţ ţ α cei 5 mari factori, precum şi scorurile pentru 40 de fa ete bipolare (amestecuri aţ celor 5 mari factori). 2. PERSONALITÄT« ACESTORA Prezentarea superfactorilor o realiz m din perspectiva cercet rilor celor mai elaborate, respectiv celeă ă realizate de echipele conduse de Costa & McCrae SUPERFAaORI! $1 FA ETELEŢ

(25). In prezent, s-au validat câte 6 fafete 99 pentru fiecare dintre superfactori. Desigur, având în

vedere specificitatea înalt a acestor tipuri de instrumente pentru cultura limbiiă respective, exist posibilitatea, care se întrez reşte din datele de cercetare aleă ă echipelor olandeze şi italiene, ca structura intrafactorial a celor 5ă superfactori s difere în variatele spatii lingvistice, conform a ceea ceă popula ia vorbitoare în mod specific consider utii în evaluarea comportamentuluiţ ă / personalit ii. NEVROT1SM (N) Este considerat domeniul ce! mai cercetat alăţ personalit ii. Definit ca stabilitate emo ional / adaptare fat de nevrotism /ăţ ţ ă ă neadaptare (Costa, Mc Crae, 1992 (26). Tendin a general de a tr i afecte negativeţ ă ă precum teama, triste ea, jena., mânia, vinov ia, dezgustul reprezint miezulţ ăţ ă acestui factor. în m sura în care acest tip de afectivitate influen ează ţ ă adaptarea, în

con inutul acestei dimensiuni intr şi tendin a de a avea idei ira ionale,ţ ă ţ ţ 'c derea capacit ii ca de control a impusurilor, de a face fat stresului.ă ăţ ă Dimensiunea aspecte Extrema sensul ale atare reprezint psihice. scorurileă dezvolt ri normalit tiiă ă

nevrotismului unui risc de

înalte - este îns interpretabil în psihiatrice dar f r ca semnifica iaă ă ă ă ţ psihopatologic s fie obligatorie: pot exista situa ii de scoruri înalte f r caă ă ţ ă ă vreo tulburare psihiatric sä poat fi efectiv diagnosticat ca atare. Deă ă ă asemenea, trebuie men ionat c nu toate tipurile de tulbur ri psihiatriceţ ă ă antreneaz o simptomatic care sä implice nivele înalte de nevrotism. Extremaă ă opus - scorurile joase reprezint stabilitatea emotinalâ; în fata stresuluiă ă astfel de persoane r mân calme, relaxate, cu ună

temperament în general egal. 100

Fafefele Nevrofismului NI Anxietatea Reprezint tendin a de a trat temeri,ă ţ îngrijor ri, nelinişti, nervozitate, precum şi de a prezenta o anxietate liber ,ă ă nefixat pe anumite con inuturi. Nivelele înalte, deşi scala nu m soar fobii sauă ţ ă ă temeri specifice, pot antrena şi astfel de simptome. Nivelele sc zute, reprezintă ă calmul, relaxarea. N2 Ostilitatea Nivelul înalt semnific tendin a spre st riă ţ ă frecvente de mânie, st ri de frustrare, înverşunarea. Exprimarea propriu-zis aă ă acestor st ri afective depinde în bun m sur de nivelul agreabilit tu. Exist oă ă ă ă ă ă corela ie între dezagreabilitate şi ostilitate înalt . Polul opus reprezintţ ă ă tendin a de a nu se înfuria uşor, de a prezenta o stare prevalent de comfortţ ă psihic. N3 Depresia

Este cel mai bun predictor pentru starea de bine, de "fericire general ". Polulă depresiv, indic tendin a spre a tr i predominant lips Polul afecte de opus deă ţ ă ă tip depresiv; st ri de vinov ie, triste e, descurajare, singur tate. speran ,ă ăţ ţ ă ţă înseamnă

inexistenta acestei tendin e, dar nu şi predominanta st rilor de veselie şi lipsţ ă ă de griji, aspecte care fin de extraversie. N4 Conştiin a de sine (exagerat ) Aţ ă fost descris ca un factor de anxietate social şi timiditate, în sensulă accentu rii st rilor afective de ruşine, sensibilitate ia ridicol, de a se sim iă ă ţ încurcat în prezenta altora, de a tr i sentimente de inferioritate. Polul opus nuă atrage şi st ri de încredere sau abilit i sociale, dar indic faptul c astfel deă ăţ ă ă persoane se tulbur mai pu in în situa ii sociale penibile.ă ţ ţ

101

N5: Impulsivitate Incapacitatea de autocontrol a impulsurilor şi dorin elor.ţ Dorin ele (de a fuma, a poseda, a mânca...) sunt percepute ca fiind preaţ puternice, individul se simte incapabil s 1e reziste; deşi, ulterior, poateă regreta un anumit comportament. Polul opus prezint capacitatea de a rezista Iă α tenta ii şi frustr ri. Impulsivitatea nu înseamn în acesta fa et nici spontaneiţ ă ă ţ ă etate, nici timp rapid de decizie, nici asumarea riscului. N6: Vulnerabilitate Aspectele psihice ale acestei tr s turi se refer I vulnerabilitatea fat deă ă ă α ă stres. Astfel, polul ridicat semnific incapacitatea de a face fat stresului, cuă ă tendin a de a deveni dependen i, panica i, lipsi i de speran în situa iile deţ ţ ţ ţ ţă ţ urgent . Polul scorurilor joase antreneaz autoaprecierea deă ă

competent stresului.ă

şi

st pânireă

în

fata

Dintre tr s turile eviden iate prin unele liste de adjective bipolare apar caă ă ţ descriptori ai nevrotismului: isteric vs. t cut, nevrotic vs. cu încredere înă sine, nervos vs. calm, anxios vs. liniştit, depresiv vs. stabil (SACBIF, 1933 (27); anxios, capricios, dominat de dispozi ii, temperamental, invidios, emotiv,ţ iritabil, agitat, gelos, sensibil, nervos, nesigur, tem tor, îşi plînge de mil ,ă ă foarte încordat fat de lipsit de invidie, neemotiv, relaxat, imperturbabil,ă neexcitabil, nesolicitant (Goldberg, 1992 (28); plin de griji, tensionat, anxios, agitat, hipersensibil, cu tendin a de spre culpabilizare, încordat, conştiinţ ţă sine,

supraexcitabil fat de lipsa conştiin ei de sine, f r toane, stabil, neanxios şiă ţ ă ă neagitat, calm, în largul s u, relaxat,ă

f r nervozitate, f r griji { Wiggins, 1990(29). 102ă ă ă ă

EXTRAVERSIA (E) Domeniul dimensiunii extraversie, aşa cum apare din cercet rileă empirice, cuprinde o multitudine de tr s turi, mai ales pe acelea care sunt uşoră ă sesizabile în comportamentul curent. Nu ne putem aştepta ca o serie de aspecte specifice extraveriei / introversiei dar mai puttn vizibile / observabile direct s fie clar delimitate {v. Jung, 1921 (30). De asemenea, din acelaşi diferen iale.ă ţ Astfel, extravertul apare sociabil, se simte în largul s u printre oameni şiă grupuri mari, este afirmativ, activ, vorb re ; îi place ceea ce este excitant,ă ţ stimulativ, cu o dispozi ie în general vesel , energic şi optimist . în culturaţ ă ă ă american de exemplu, prototipul extravertului este vînz torul, motiv,ă ă comportamentul introvert este şi mai s rac în aspecteă

comerciantul, întreprinz torul. Introversia apare delimitat mai ales prină ă raportare este 1a comportamentul dar nu extravert - ca lips a extraversiei;ă individul rezervat, neprietenos, independent, liniştit f r a fi greoi. F r aă ă ă ă suferi în mod necesar de anxietate social , prefer s fie singuri, şi deşi nu auă ă ă exuberanta extravertilor, nu sunt neferici i sau pesimişti. Datele de cercetare seţ distan eaz astfel de unele dintre aspectele incluse traditional în aceastţ ă ă dimensiune, pe care îns 1e vom reg si în chestionare precum cele construite deă ă Eysenck, Cattell, Gough (ca s nu men ionam decât pe cele mai importante).ă ţ Fa etele extraversiei Eh C ldura / entuziasm Fafetä relevant pentru extraversiaţ ă ă perceput , indic un comportamentă ă

dominat de afectivitate şi prietenos; persoane care se apropie uşor de ceilal i,ţ se ataşeaz uşor. L polul opus, nu apare lipsa 103 de altü sau cu necesitateă α pentru compasiune

ostilitatea, cî un mod mai distant, formal, apare rezervat ca fund de de conduit .ă cea în mai cercet rile lui Costa şi McCrae {31}, fafeta apropiat superfactorulă ă

agreabilitate în rela iile interpresonale, dar se distinge printr-un aspect deţ cordialitate şi participare cald , afectiv care nu este inclus în agreabilitateaă ă ă propriu-zisä. E2: Spiritul gregar Definit ca preferin pentru compania altora.ţă Potul opus indica tendin a contrar , de a evita chiar compania altora. E3:ţ ă Afirmarea Fa eta indic ptin un de comportament for , cu dominant,ţ ă ţă

ascendent social ; persoane care vorbesc cu uşurin , f r s ezite şi devin deă ă ţă ă ă ă obicei liderii grupurilor de apartenen . L polul opus, suntţă α

cei care prefer s r mân în fundal şi s lase altora grija afirm rii sauă ă ă ă ă ă vorbirii. E4: Activismui In comportament se relev printr-un tempo ridicat, plină de energie, nevoja de a face mereu ceva. Polul opus indic preferin a pentruă ţ loisir, un tempo mai relaxat f r ca acestea s fie interpretabile ca lene,ă ă ă comoditate {32}. E5: C utarea excit rii Indic o preferin pentru stimulare, oă ă ă ţă viat excitant ; astfei de persoane prefer culori vii, medii zgomotoase,ă ă ă pericolul. L polul opus, prefer o anumit monotonie pe care ceilal i ar putea-oα ă ă ţ poate fi considera un plictiseal / plictisitoare. L extrem, factorul indiciuă α pentru comportamentul de tip psihopat ^a cum este descris de MMPI.α

E6:

Calitatea

pozitivă

a

st riloră

emotionale Reprezint tendinfa de a tr i st ri emotionale pozitive precum bucuria,ă ă ă veselia, fericirea, iubirea, excitarea; persoanele râd cu 104

uşurin , sunt optimişti şi satisf cu i de viat . Cercet rile lui Costa & McCraeţă ă ţ ă ă (33) indic sentimentul de satisfac ie în fata vie ii şi de fericire, corelat cuă ţ ţ atât cu Fa eta superfactoru! E6 apare nevroHsm (corela ie negativ ), cât şiţ ţ ă extraversia. empiric ca cea mai relevant în predictia st rii de fericire. Lă ă α polul opus f r a fi cu necesitate neferici i, indivizii sunt mai pu in exuberan iă ă ţ ţ ţ şi lipsi i de verv . Factorul exfraversie apare caracterizat prin adjectiveţ ă bipolare precum: extraversie vs. introversîe, sprinten vs. nevorb ref, conduc toră ă vs. timid, copleşitor vs. t cut, plin de viat energic, vs. plictisitor activ,ă ă (SACBIF); îndr snet, extravert, vorb re , afirmativ, verbal, direct, viguros, f ră ă ţ ă ă constrângeri fat de introvert, ruşinos, liniştit, rezervat,ă

nevorb ret, inhibat, se retrage, timid, neaventuros (Goldberg, 1 992); dominant,ă afirmativ, dominator, plin de for , cu încredere în sine, sigur de sine, ferm,ţă persistent fat de blând, ruşinos, timid, f r for a, indirect, fricos, neagresiv,ă ă ă ţ neautoritar (IAS-R, Wiggins, 1990). DESCHIDEREA (O) Mai pufin cunoscut caă celelalte dou , exista un relativ dezacord în privin a con inutului de tr s turiă ţ ţ ă ă ai acestui superfactor. Elementele care apar în cercet rile empirice ale lui Costaă şi McCrae (34) sunt: imagina ie activ , sensibilitate estetic , pentru aten iaţ ă ă ţ pentru viata şi sim mintele interioare, varietate, preferin a curiozitateţă ţ

intelectual , independenta în modul de a gândi lucrurile. Aceste aspecte nu seă asociaz în mod necesar cuă

educa ia sau inteligenta general de aceea autorii prefer denumirea deţ ă ă deschidere, 105 alternativei de "factor intelectual". Sunt

cuprinse şi aspecte stilistice, ale inteligentei, dar numai partial, precum gândirea limitat divergent . I realitatea Pot exista şi persoane inteligente dară ă α cu o gândire tr it ; reversul, indivizi foarte deschişi, dar cu o capacitateă ă intelectual modest . Spre deosebire Costa de de asupra şi sfera unele McCraeă ă teorii nu contemporane cognitive, ca inând abilit ilorţ ăţ

consider m surile abilit ii cognitive personalit ii propriu-zise, deşi uneleă ă ăţ ăţ configur ri factoriale aduc în imagine un astfel de aspect, mai pu in clară ţ delimitat, pe locul 6 (35). Polul lipsei de deschidere duce I un comportamentα conservator, cu preferin pentru familiar, cu o viafâ afectiv "cu surdin "ţă ă ă (Costa & McCrae (36). Lipsa de deschidere nu înseamn intolerant sau agresivitateă ă

autoritar - aspecte care fac obiectul fa etelor scalei de agreabilitate. Ină ţ acelaşi sens, deschiderea nu înseamn lips de principii. Autorn americani nuă ă consider cu necesitate deschiderea ca un superfactor valoros - valoareaă deschiderii sau lipsei de deschidere situational. Fa etele deschiderii 01ţ Deschidere spre fantezie Cu o imagina ie vie. Viseaz nu pentru a sc pa dinţ ă ă situa ie, ci pentru c astfel îşi creaz o viat interioar bogat şi plin . Ceiţ ă ă ă ă ă ă afla i ia polul opus sunt mai prozaici, prefer ca mintea sä 1e lucreze înţ ă limitele a ceea ce fac aici şi acum. 02 Deschidere în plan estetic Persoane care apreciaz profund arta şi frumosul (poezia, muzica, pictura îi capteaz ), f r caă ă ă ă aceasta s şi depinde de contextulă

implice talent artistic dezvoltat sau bun gust; mai degrab acest tip deă deschidere îi conduce spre l rgirea cunoştin elor din domeniile 106ă ţ

respective. L polui opus, sunt cei f r interes pentru art şi frumos. 03α ă ă ă Deschidere spre modurile proprii de a sim i Aspectele acestui factor vizeaz oţ ă apreciere fat de tr irile şi sentimentele interioare; emo iile fiind considerateă ă ţ ca o parte important a vie ii, ele sunt şi foarte diferen iate şi în acelaşi timpă ţ ţ mai profunde decât I al i oameni. L polul opus, afectele sunt mai pu inα ţ α ţ diferen iate, mai degrab directe, lipsite de nuan e, persoanele de acest tip niciţ ă ţ nu 1e acord vreo atenfie deosebit . 04 Deschidere în planul ac iunilor Exist 1aă ă ţ ă acest factor, dominant , dorin a de a încerca fel de fel de activit i, noiă ţ ăţ locuri, sau chiar de a mânca mânc ruri noi, neobişnuite. De-a lungul timpului,ă încearc tot felul de hobiuri. L polul opus, seă α

manifest nevoia de a se ancora în ceea ce este deja încercat sau "adev rat", de aă ă nu se schimba nimic. 05 Deschiderea in plan ideatic Numit de unii curiozitate intelectual (Fîske, pentru 1949) noi factorul idei, preferin a implic oă ţ ă deschidere a interesului, a "mintii" aspecte pentru neconventionale,

discutn şi argument ri filosofice. Deşi nu implic în mod necesar inteligenta caă ă abilitate înalt dezvoltat , poate contribui în timp I dezvoltarea poten ialuluiă α ţ intelectual (Costa & McCrae (37). Polul opus, indic o curiozitate s rac ,ă ă ă interese limitate, centrare pe o problematic restrâns . 06 Deschidere în planulă ă valorilor Astfel de persoane au ca tr s tur specific faptul c sunt gata mereuă ă ă ă ă s reexamineze valorile, fie ele sociale, politice, religioase etc. Nu iau nimică ca

garantat. autoritatea cultura 107

L şiα

polui

opus,

sunt

persoanele care tind

s accepteă

tradi iile onorate înţ

respectiv , 1960(38).ă

fiind

în

genere

conservatori şi dogmatici (Rokeach, In domeniul adjectivelor gama este relativ larg în func ie şi de accep ia caracteristic . italian, "deschidere adjectiveleă ţ ţ ă Astfel instrumentul factorul vs. cu vs. denumeşte mental mental " neconventională ă

"închidere/opacitate

traditionalist, receptiv vs. neliberal, eclectic vs.conservator, creativ vs. conventional, treaz vs. iubitor de obiceiuri (SACBIF). Instrumentul creat de Goldberg, denumeşte de creativ, factorul complex, "intelect", intelectual, descris adjectivele:

imaginativ, str lucitor, filosofic, artistic, profund, inovativ, introspectiv fafă ă de neintelectual, neimaginativ, neinteligent, necreativ, simplu,

nesofisticat, nereflexiv, lipsit de spirit

de

observa ie,ţ

f r luiă ă

interoga ii, Wiggins, prin: cuţ

superficial. experien ", filosofic, abstract , întreb ri, fat deţă ă ă ă

Varlnata şi îl

denumeşte factorul "deschidere I descrie pentru reflexiv, preferin gândireα ţă

imaginativ,

interese literare, cu tendin a de a pune individualist, conventional, nereflexiv,ţ neartistic, necompiex, neabstract, nonconventional, cu mintea deschis neliterar,ă

neimaginativ, nefilosofic. AGREABIMATE (A}

necercetâtor, f r s -şi pun întreb ri,ă ă ă ă ă

Factorul agreabilitate apare, asemeni extraversiei, ca dimensiune pregnant interpersonal . Aspectele centrale ale factorului sunt: altruismul, ună comportament cooperant, simpatetic şi de ajutorare a aitora, cu tendin a de aţ considera pe ceilal i ia fel deţ

simpatetici sprijinul. semnific dependent 1990(39). 108ă ă

şi şi

gata tipul (Costa

s de &ă

1e

ofere înalte

Uneori,

nivelele

persoan McCrae,ă

Opusul sceptic

descrie fat o deă

un

comportament altora, empiric, narcisist ,ă

dominant şi antagonist, egocentric, inten iile competitiv. reprezint Adesea,ţ ă persoană

antisocial , uneori cu posibile tulbur ri de tip paranoiac (Costa st McCrae, 1990ă ă (40). Fa etele agreabilitäfü Al încredere Factorul indic în plan empiric oţ ă dispozi ie spre un comportament încrez tor, care îi consider pe ceilal i oneştiţ ă ă ţ şi bine-intenfionati. L polul opus apar cinicii sau scepticii care consider peα ă ceilal i fie periculoşi, fie lipsi i de onestitate. A2: Sincer în expresiaţ ţ opiniilor, în conduit Un astfel de factor, intrat în componenta agreabilitatii seă refer ia un mod deschis, sincer, franc şiă

ingenios de manifestare. L polul opus sunt cei c rora 1e place s manipuleze peα ă ă ceilal i prin flat ri, înşel ciune, minciun şi care consider aceste tactici caţ ă ă ă ă deprinderi sociale necesare, iar pe cei opuşi lor, naivi. Autorii observ relativă ia interpretarea factorului, necesitatea de a nu extinde semnifica ia sa dincoloţ de comportamentul interpersonal; astfel de persoane tind ca în modul de a-şi exprima gândurile, emo iile reale s fie indirec i, precau i, manipulând felul deţ ă ţ ţ exprimare. ca Deci fiind nu ei trebuie înşişi interpretat A3 Altruism Astfel de persoane au un interes activ pentru binele altora, sunt generoşi, plini de considera ie, gata sä ajute. L polul opus, sunt cei centra i peţ α ţ

manipulativi şi lipsi i de onestitate.ţ

propria persoan /care ezit sä se amestece în problemele altora. 109ă ă

A4 Bun voin a Factorul se manifest mai ales I nivelul conflictuluiă ţ ă α interregional: persoane care au tendin a s cedeze, s -şi inhibe agresivitatea, sţ ă ă ă uite, sä ierte; relevant este blânde ea si amabilitatea. L polul opus, spreă ţ α agresivitatea, tendin aţ

competi ie şi exprimare direct a mâniei, enerv rii, furiei. A5 Modestia Modeşti,ţ ă ă umili f r ca în mod necesar s 1e lipseasc încrederea în sine sauă ă ă ă autoaprecierea. Polul opus apar ine celor care se consider superiori altora, iarţ ă ceilal i îi consider arogan i sau încrezu i. Nivelul patologic al lipsei deţ ă ţ ţ modestie face parte din sindromul narcisist (41). A6 Blânde ea Fa eta indicţ ţ ă atitudini de simpatie şi preocupare fat de semeni: suntă

sensibili I nevoile altora, I latura social a politicului. L polul opus suntα α ă α loc cei miloşi; mai se duri, cu inima realişti, "împietrit ", prea pu in sim itoriă ţ ţ şi de consider ra ionali, conduşi de logica rece. Agreabilitatea este ună ţ superfactor în genere necontroversat. Exist îns unele deosebiri între datele deă ă cercetare care au condus echipa american spre definirea fa etelor de mai sus, şiă ţ adjectivele descriptori din scalele de termeni bipolari. Astfel: altruist vs. cinic, ospitalier afectiv vs. vs. vs. egoist, r zbun tor, individualist,ă ă simpatetic

neviolent vs. suspicios pentru lista italian (SACBiF); blând, cooperant,ă simpatetic, cald, încrez tor, plin de considera ie, pl cut , agreabil, oferă ţ ă ă ajutorul, generos fat de rece, lipsit de blânde e, nesimpatetic, neîncrez tor,ă ţ ă

dur, care pretinde altora, b d ran, egoist, {Goldberg, 110 necooperant, 1992);ă ă necaritabil amabil, blând,

tandru, dr gu , caritabil,ă ţ

simpatetic,

se

acomodeaz ,ă

f ră ă

mojicie fat de lipsit de c ldur , necaritabil, crud, cu inima de piatr , dur,ă ă ă ă nesimpatetic, rece (Wiggins, 1990). CONŞTIINCIOZITATEA (C) Domeniul acestui factor se refer I autocontrol capacit ii de sub aspectul autorganizare,ă α ăţ

îndeplinire a îndatoririlor, planific rii; sunt persoane care îşi definesc siă urm resc scopurile, hot râH şi cu voin a format . Autorii americani consider că ă ţ ă ă ă realiz rile de va-loare din orice profesie, fie şi una artistic , tin de acestă ă superfactor şi de fa etele sale. Sunt oameni scrupuioşi, de încredere, punctuali.ţ Polul opus nu se caracterizeaz cu necesitate prin lipsa de simt moral, dar apareă o mai sc zut principiilor exactitate morale, în o aplicarea manieră ă ă

uşuratic de a-şi urm ri / îndeplini sarcinile. Sunt date empirice care indică ă ă tendin a spre hedonism şi interesul dominant pentru viata sexual (Costa & McCrae,ţ ă 1986 (42). Fa etele con$tiinciozito ii CI Competenta Con ine sentimentul de a fiţ ţ ţ competent, capabil, prudent, eficient; sunt oameni în general preg ti i pentruă ţ viata. Polul opus semnific o încredere redus în propriile capacit i. Dintreă ă ăţ cele 6 fa ete, competenta se asociaz cel mai bine cu sjimo de sine şi centrul deţ ă control interior (Costa, McCrae & Dye, 1 991 (43). C2 Ordinea Indivizi bine organiza i, limpezi, clari: îşi p streaz lucrurile I locurile lor. Polul opusţ ă ă α indic o autoapreciere sc zut privind organizarea şi modul pufin metodic deă ă ă lucru. împins Iα

extrema, factorul de ordine poate face 111 parte din sindromul compuisiv

C3: Sirnful datoriei Condus de conştiin , de responsabilitatea asum riiă ţă ă conştiente, persoana adera strict I principii etice, apare îşi un urm reşteα ă scrupulos mai îndatoririle morale. L polul opus comportament degrab supusα ă întâmpl rii şi, într-o m sur , nu te pofi baza şi nu po i avea încredere într-oă ă ă ţ astfel de persoan . C4 Dorin a de realizare Factorul structureaz atât nivelul deă ţ ă aspira ie cât şi perseverenta în realizarea lui; reprezint acei indivizi harnici,ţ ă care-şi conduc viata dup o anume direcfie. Nivelele foarte ridicate îns potă ă indica o prea mare investire a vie ii exclusiv în aceast direc ie, a muncii, aţ ă ţ carierei în sensul (ahtia i sindromului "workaicohoiic"ţ

dup munc ). L extrema opusă ă α ă

apar apaticii, chiar leneşii, care nu se conduc dup dorin a reuşitei, 1e lipseşteă ţ ambi ia şî scopul bine precizat, f r a tr i insatisfac ii pentru nivelul sc zutţ ă ă ă ţ ă al reuşitei. C5 Auto-discipUna Reprezint capacitatea de a începe o sarcin şi a oă ă duce I bun sfârşit în ciuda plictiselii, sau altor posibile distrageri aleα aten iei; sunt oamenii care se motiveaz pentru a duce I bun sfârşit ceea ceţ ă α încep. L polul opus, tendinj-a este de a amâna începerea ac iunii, a se descurajaα ţ cu uşurin , a p r si ceea ce au de f cut, deci o sc zut auto-disciplin . Se faceţă ă ă ă ă ă ă şi aici deosebirea, conform datelor empirice, între autocontrolul care duce Iα discîpiin şi cel responsabil de impulsivitate; impulsivii nu rezist s fac ceeaă ă ă ă ce nu vor din lipsa stabilit ii emotionale, în timp ceăţ

ceilal i nu se pot for a s fac ceea ce ar 112 dori din lipsa unei motiv riiţ ţ ă ă ă adecvate (Costa & McCrae (44).

C6 Deliberare Fa eta reprezint tendin a de a gândi atent înainte de a ac iona,ţ ă ţ ţ chibzuin si precau ia fiind aspectele centrale ale factorului. L extremaţă ţ α cealalt apar cei pripi}!, care ac ioneaz f r s judece consecin ele. Ină ţ ă ă ă ă ţ varianta cea mai bun sunt mai spontani si, 1a nevoie, capabili s decid .ă ă ă Factorul este descris în plan adjectiva! astfe!: scrupolos vs. imprecis, precis vs. dezordonat, ordonat vs. lipsit de judecat , meticulos vs. iresponsabil, harnică vs. inconstant (SACBIF); organizat, sistematic, exact, practic, curat, eficient, atent, liniştit, conştient, prompt fat de dezorganizat, negrijuliu, nesistematic,ă ineficient, pe care nu te bofi baza, nepractic, neglijent, neatent inconsistent, (Goldberg); hazardat, organizat,

ordonat, clar, curat, eficient, planificat,

sistematic, exact, cu auto-disciplin , de încredere, fat de uituc, care nuă ă inspir încredere, nepractic, f r disciplin (Wiggins). 3. DATE DE CERCETAREă ă ă ă PRIVIND LEG TURA DINTRE BIG FIVE $1 SUPERFACTORII MOTIVATIONAL] Deşi în structuraĂ factoriat a superfactorilor, structur stabilită ă ă

empiric, sunt captate aspecte care fin evident de motiva ie, stricto-sensu ei nuţ reprezint resorturile motivational oşa cum sunt eie studiate distinct de teoriiă ale motiva iei, ale valorilor etc. Vom prezenta în cele ce urmeaz câtevaţ ă rezultate ate unor cercet ri experimentale care au avut ca scop posibila corelareă a superfactorilor cu domeniul motiva iei, considerat distinct. • Cercet ri curenteţ ă asupra motiva iei se axeaz în general pe 113ţ ă

"unit ile de nivel mediu" (Cantor, 1990 (45} precum proiectele sarcinileăţ personale, existen iale,ţ

care sunt considerate o punte între tr s turi, gândire şi comportament. Acest tipă ă de motiva ii sunt analizate de obicei prin op iunile / alegeriile de zi cu zi şiţ ţ prin constructele specifice individului studiat (Cantor & Zirkel, 1 990 (46). Dintre cercet torii care au abordat în aceast viziune corela ia între proiecteleă ă ţ personale şi superfactorii personalit ii sunt în 1 992, Little, Lecci & Watkinsonăţ şi în 1 994, Roberts & Robins (47). Viziunea celui de al doilea studiu este focalizat îns pe aspira iile de termen lung precum: nevoia unei cariere, nevoiaă ă ţ de a avea familie în sens traditional, sau un anume stil de viat , despre careă consider c sunt mai semnificative înă ă

m sura în care, astfel de scopuri de termen lung vor influenta viata persoanei de-ăa lungul anilor (nu al unor s pt mîni sau zile şi în acelaşi timp antreneaz insu!ă ă ă în construc ia desf şurat a unui context social specific (de exemplu dezvoltareaţ ă ă unei familii numeroase, coerenta în modul de a tr i). Aceste contexte specifice auă "care cel mai au adesea consecin e o natur pentru interpresonal şi pot reflectaţ ă ă realiz ri dezvoltarea persoanei" (Roberts & Robins (48). Studiul experimental ală tuturor tipurilor de scopuri existen iale posibile - 38 -, a condus I delimitareaţ α factoriai a 7 superfactori motivational! care 1e grupeaz independent. coerent,ă ă Astfel, omogen, definite de

Roberts & Robins apar trebuin ele de: 1. Statut şi prestigiu (care grupeazţ ă

nevoia de a avea o carier de prestigiu, sau un statut superior, a deveni un om deă afaceri executant, a avea propria afacere, a avea o carier , a te preg ti pentruă ă absolvirea studiilor, a avea un standard de viat înalt şi bog ie); 114ă ăţ

Realiz ri creative (trebuin a de a produce un artei, în muzician a sprijiniă ţ domeniul realizat, artistic, a a scrie opere de fic iune şi poezie, a fi realizaţ performante într-un domeniu al activit ile artistice şi artele frumoase); Scopuriăţ comunitare (a ajuta pe alfîi afla i I I servicii nevoie, publice a munci şi deţ α α pentru bun starea altora, a lua parte voluntariat comunitar); 5//'/ de viată ă excitant ( a se distra, a tr i o viat excitant , a tr i noi şi variate experien eă ă ă ă ţ de viat ); Influent politic (a avea influent în problemele 6. (a pe politice, aă ă ă ă deveni un lider comunitar); Rela ii de familie satisf c toare avea p rin i rela iiţ ă ă ă ţ ţ mândri, a maritale avea

satisf c toare, a avea copii, -r faceă ă α

rela ii de familie armonioase); 7. Scopuri spirituale (a participa I activit iţ α ăţ religioase, -ti centra aten ia pe viata spiritual proprie). Având acest tablouα ţ ă şi empiric al organiz rii valorilor scopuriloră

existen iale, au stabilit experimental corela iile dintre Big Five şi Big Seven.ţ ţ Pe baza acestor corela ii afirm , odat cu autorii care au studiat valorile deţ ă ă termen mediu, c scopurile pe care 1e urm reşte o persoan pot fi anticipate,ă ă ă prezise, dezvolt ri personalit ii. în plus, se pune problema c odat stabilită ăţ ă ă ă corela ia dintre dimensiunile de baz ale personalit ii şi structuraţ ă ăţ motivational, diagnoza personalit ii cap t mai mult consistent . De exemplu,ăţ ă ă ă ă asigurând o imagine interacfionistâ în m sura în care în func ie ale de tipul deă ţ superfactoriîor

indivizii specificul motiva ii 115ţ

aspiră

spre

scopuri

existen iale care sunt sus inute de tr s turilor specifice. De personalit ii,ţ ţ ă ă ăţ asemenea, care, I rândul lor, sunt sus inute de astfel de date permitα ţ

o viziune mai clar asupra rela iilor dintre tr s turi şi scopuri într-oă ţ ă ă perspectiv a dezvolt rilor posibile, în contexte posibile, a personalit ii. înă ă ăţ afara nevrotismului, toate celelelte dimensiuni bazale ale personalit ii auăţ corela ii semnificative cu superfactorii motivational!; de asemenea, to i cei 7ţ ţ factori motivational, în afara scopurilor spirituale, semnificative, personalit iiprezint cu Pentru o corela ii dimensiunile imagineăţ ă ţ

complet red m aceste corela ii [1e red m în ordinea descendent a m rimiiă ă ţ ă ă ă coreleaz corela iei): pozitiv extraversia cu semnificativă ţ

nevoia de stil de viata excitant, de influent politic , de statut şi prestigiu,ă ă de rela ii de familie satisf c toare; agreabilitatea coreleaz negativţ ă ă ă semnificativ cu: nevoia de statut şi prestigiu, influent politic , stil de viată ă ă

excitant şi pozitiv cu nevoia de scopuri comunitare, şi reia i de familieţ satisf c toare; coreleaz nevoia de deschiderea prestigiu, pozitiv statută ă ă conştiinciozitatea semnificativ si cu prestigiu; negativ familie

coreleaz rela ii deă ţ

semnificativ cu nevoia de statut şi satisf c toare şi pozitiv cu realiz riă ă ă creative, scopuri comunitare, stil de viat excitant. 4. DATE DE CERCETARE PRIVINDă SEMNIFICA IA SUPERFACTORILOR PERSONALIT II ÎN RAPORT DE SINDROAMELE CUNICEŢ ĂŢ Cercet ri conduse cu ajutorul chestionarului NEO PI au dus echipa autorilor Costaă & McCrae (49) spre concluzia c în trei dintre dispozi iile generale -deschidereaă ţ ale I personalit ii experien ,α ăţ ţă

extraversia înr d cinate 116ă ă

şi

nevrotismul-,

sunt

diferentele individuale în raport de dispozi ia spre tulbur ri psihotice. Deşiţ ă chestionarul nu a fost proiectat pentru a fi folosit în diagnoza clinic , dar dină perspectiva simptomelor din DSM III R tr s turile de personalitate, dintre careă ă unele sunt m surate prin NEO PI R, sunt relevante în psihodiagnoza unor variateă tulbur ri psihopatologice, în special a celor din axa, II tulbur ri 1994 deă ă personalitate Scorurile (Wiggins & Pincus, 1989, Costa & Widinger, (50). extreme I unele scafe pot sugera anumite tulbur ri care ulterior pot fi evaluate şi prinα ă instrumente specifice. De exemplu, N4 înalt poate sugera existenta unei fobii sociale; C3 sc zut, tulbur ri de personalitate de tipul antisocialului. Deă ă asemenea, dac evaluarea scorurilor este realizat în contextul datelor despreă ă situa iaţ

existenfiai prezent a subiectului, se poate ajunge atât I o conluzie privindă ă α cronicitatea unei manifest ri psihopatologice în cazul unor fa ete N cu scoruriă ţ înalte, dar poate prezent Costa & indica I şi revesul, stresori specificiα situational! care au condus în comportamente îşi prezint reactive acute. McCraeă instrumentul ca semnificativ pentru utilizare clinic şi terapeutic . O primă ă ă direc ie este dat chiar de folosirea NEO PI R pentru determinarea impactuluiţ ă

aspectelor psihopatologice sau a psihoterapiei asupra scorurilor I test. Deα exemplu, şi un alte episod st ri depresivă

psihopatologice - poate afecta de obicei în direc ia unei exager ri I nivelulţ ă α nevrotismulut a scorurilor

fa etelor (Costa & McCrae, 1992 (52). Dup remisie, pesoana prezint scoruriţ ă ă semnificativ mai sc zute I N, dar, spun autorii, nu-şi va modifica nivelele Iă α α extraverste sau agreabilitate. Cercet ri realizate cu NEO PI R pot pe de o parteă stabili efectul de 117

durat sau tranzitoriu al diferitelor tehnici terapeutice asupra unora dintreă fa etele profile dimensiunilor de personalit ii, distinctive iar, de pe altaţ ăţ parte, se pot studia personalitate pentru diferite structuri nosologice, profile utile în clarificarea etiologiei tulbur rii (Wise, Fagan, Schmidt, Ponticas,ă Costa, 1991 (52). Dateje de cercetare ale autorilor americani indic corela iiă ţ semnificative între fa ete ale NEO PI R şi unele scale ale altor chestionare. Dacţ ă ar fi s urm rim în sensul celor care ne intereseaz numai corela iile cu MMPl, amă ă ă ţ g si nu mai pu in de 13 ( din 30 de fa ete) în care scalele NEO PI R coreleaz cuă ţ ţ ă scale din MMPl. Astfel, de exemplu, pentru Nevrotism. NI cu MMPl N3 şi comportamente N6 cu MMPl compulsive, N2 şi H5 cu MMPl borderline,

dependent , comportamentă

N4 de

cu evitare.

MMPl Pentru

Extraversie: E2 cu MMPl schizoidie, E5 cu MMPl comportament antisocial; pentru Deschidere: Ol cu MMPl borderline, O4 cu MMPl histrionism; pentru Agreabilitate: A2 cu MMPl antisocial; pentru Conştiinciozitate, C3 cu MMPl comportament antisocial, C5 cu MMPl comportament pasiv-agresiv (Costa &McCrae, 1992 {53). Dintre cele mai interesante rezultate, se pot cita datele cercet rilor lui Masonă şi Claridge, 1994 (54), care au corelat datele ob inute cu NEO PI R cu cele aleţ unui alt chestionar, O -LIFE (Oxford Liverpool Inventory of Feelings and Experiences) construit pentru a m sura structura factorial a tr s turiloră ă ă ă schizotipale. Instrumentul este derivat dintr-o baterie de probe incluzând EPQ (Eysenck), STA

(scalele de personalitate schizotipal , Claridge}, schizoidie schizotipa! STBă MMPl, din (scalele scale de de tip lui personalitate borderline}, scala de Inventarul

Chapman, scala de halucina ii a lui Launay & Slade, scala de 118ţ

schizofrenie Nielsen & Peterse. Prin analiz factorial s-a de ajuns I separareaă ă α a 4 factori coeren i responsabili varia ia comportamentului (Mason, 1 994 (55) înţ ţ tulbur rile de tip psihotic. Scalele, definite sub aspectul continuturiloră psihologice m soar tendin a spre tulbur ri de personalitate de tip schizotipal.ă ă ţ ă Tr iri neobişnuite (UnExp), se refer I de tendin e gândire halucinatorii, itemiă ă α ţ tr iri privind perceptive neobişnuite, stiluri magice (30 de hipersenzitivitateaă senzorial ,ă

fenomene de deja vu , st ri alterate de conştiin , tr iri $i opinii telepatice).ă ţă ă Dezorganizare concentrarea, cognitiv luarea (CogDis) şi care descrie dificult iă ăţ privind aten ia, deciziei anxietatea social , dispozi ii dominate de lipsa de sensţ ă ţ a vie ii (24 itemi),ţ

toate

având dar

relavant şi pentruă

pentru st riă

personalit ile de tip borderline şi schtzotipale, nevrotice. Anhedoniaăţ introvertivä (IntAn), care descrie lipsa de pl cere şi bucurie în rela ie cuă ţ socialul şi activit ile sociale (27 itemi, ce se refer I lipsa de pl cereăţ ă α ă pentru intimitatea fizic şî emo ional , cu accentuarea solitudinii şiă ţ ă independentei pentru personale). schizofrenie, Considerat ini ia! doar ca semnă ţ patognomic anhedonia se dovedeşte prognostic şi pentru simptome de tip depresivă (dependen i de starea depresiv ). Nonconformismul impulsiv (ImpNon) care se referţ ă ă I caracteristici de comportament precum lipsa de inhibi ie şi impulsivitatea (ceiα ţ 23 de itemi descriu comportamente violente, autoabuzive şi lipsite de judecat ).ă

Scoruri moderate indic un stil general de viat nonconformist şi libertin. Acesteă ă 4 tipuri de clusteriz ri privind tendin ele spre dezvolt ri psihotice au fostă ţ ă studiate în raport de dimensiunile Big Five m surate prin chestionarul NEO PI.ă Concluziile cercet rilor 119ă

americane de

care

indic suntă

valoarea confirmate:

prognostic mai ales pentru tulbur rile personalitate personalitatea schizotipală ă ă de tipul anhedontei introvertîve se reflect în rela iile negative cuă ţ superfactorul de tip extraversie. Con inutulţ

borderline al scalei de dezorganizare cognitiv este înalt nevrotic. Tr irileă ă neobişnuite covariaz cu o crescut deschidere. Anhedonia introvertiv corelează ă ă ă negativ cu deschiderea. Scala UnEx coreleaz moderat cu deschiderea şi nevrotismulă (mai ales fa etele fantezie, estetic şi sentimente par a fi caracteristice pentruţ tr irile neobişnuite). Chiar dac instrumentele care m soar aceste dispozi ii deă ă ă ă ţ baz ale personalit ii au fost construite în primul rând pe loturi de normali, oă ăţ serie de cercet ri indic modalit i înă ă ăţ

care superfactorii - şi fa etele acestora -, sunt semnificativi pentru domeniulţ psihopatologiei, profilului diagnostice actual pentru al definirea dispozi iilorţ pentru

subiectului, pentru formularea unor diferen iale, stabilirea tipului deţ psihoterapie şi/sau planului de tratament psihiatric. 5. ABORD RI STRUCTURALE:Ă MODELE DE TIP CIRCUMPLEX In mod traditional, cercet rile s-au axat pe solu ii careă ţ aveau în vedere o structur factorial simpl ; deci rotau factorii ortogonal până ă ă ă 1a pozi ia în care, cât de mult posibil, variabilele erau înalt înc rcate doarţ ă într-unu! dintre factori si prezentau înc rc turi sc zute pentru oricare dintreă ă ă ceilal i patru. în modelele simple interpretarea factorilor se bazeaz peţ ă variabilele care au înc rc tura lor cea mai mare în acel factor dat. Acestă ă

lucru apare 120

foarte limpede dac ar fi s analiz m de exemplu check-listele testelor de tipă ă ă adjective bipolare, în care fiecare dintre cei 5 factori apar reprezenta i de unţ num r de tr s turi (v. SACBIF, câte 5 de fiecare factor). Exist îns o serie deă ă ă ă ă inconveniente în situa ia în care utilizezi datele pentru descrierea propriu-zisţ ă a unui comportament sau a personalit ii reale. Un prim inconvenient st în faptulăţ ă c empiric nu exist astfel de structuri simple (Hendricks, Hofstee, De Raad, 1993ă ă (56). De asemenea, majoritatea termenilor care definesc una sau alta dintre dimensiuni au, în fapt, mai mult de o singur înc rc tur factoriai substan ial .ă ă ă ă ă ţ ă Astfel de date au fost puse în evident de Hofstee, De Raad, 1991 (57} care auă demostrat c , datorit faptului c , în genere, majoritatea termenilor auă ă ă înc rc turiă ă

factoriale în zona .35 - .55, deci de semnifica ie medie, iar a doua înc rc tur aţ ă ă ă termenului are de obicei valoarea în jurul lui .25 , nu este corect ca aceasta din urm s fie interpretat ca nul , adic s nu fie luat de loc în considera ieă ă ă ă ă ă ă ţ ( distanta între înc rc tura este maxim c , din care şi cea chiar dau secundară ă ă ă ă este mult prea mic ). Concluzia extinderea majoritatea datelor termeniloră empirice,

substan celor 5 mari dimensiuni au mai mult decât o singur înc rc turţă ă ă ă ă substan ial şi nu putem neglija în interpretarea de fine e acest aspectţ ă ţ ( majoritatea termenilor sunt amesteca i, e drept având contribu ii diferite, înţ ţ doi dintre cei 5 factori). In plus, în mod real, numele tr s turiloră ă (dimensiunilqr) tinde s reprezinte amestecuri de factori. In consecin ,ă ţă

localizarea neechivoce (58).

factorilor sunt

tinde de

să

fie

instabil , iar denumiri interpretative greu g sit (Hofstee, De Raad, Goldberg,ă ă 1992 Astfel de considera ii au condus înc de I începutul anilor 8o 121ţ ă α

cercetärile şi spre cel de al doilea f gaş posibil, şi anume ca, inând cont deă ţ înc rc turile factorîale ale diferi ilor termeni sä se construiasc modeleă ă ţ ă complexe, cu o natur geometrica ca reprezentare spa ial , în care vectoriiă ţ ă tr s turilor sunt caracteriza i de pozi iile lor unghiulare într-un spa iuă ă ţ ţ ţ factorial bi sau tridimensional. Cea mai obişnuit versiune este modelulă interpersonal construit de Wiggins în 1982, (59), care se bazeaz doar pe situa iaă ţ a doi dintre dintre cei 5 superfactori. Acest tip de modele structural complexe au fost denumite modele circumplexe. Pe baza acestui model a fost construit IAS - R (Interpresonal Adjective Scai es-revised) ca metod de evaluare bazat 64 de peă ă adjective (Wiggins, (de Trapnell, Phillips, 1988 (60). Cuprinde adjective singulare

exemplu:

dominant)

pentru

care

subiectul trebuie s evalueze gradul de adecvare cu ajutorul unei scaie Likert înă 8 puncte. R spunsurile I itemi sunt cumulate formând 8 scale, fiecare denumită α ă alfabetic, pozi ionate în direc ia invers acelor de ceas de-a lungul unui cerc;ţ ţ ă cele 8 scale se dispun deci de-a lungul unei structuri circumplexe determinata de doi factori ortogonali (dou axe): dominanta (aproximativ corespunz tor factoruluiă ă extraversie) şi afectivitatea ("Iove", factorului interpretare (adjectivelor). O alt versiune, ulterioar , 1 989, apar ine lui Goldberg & Peabody (61), care pună ă ţ în evident o structur posibil complex-factorial , construit aproximativă ă ă ă ă corespunz tor Subiec ii termenilor agreabilitate). greşit aă ţ ă

primesc un glosar pentru a se evita o

pe baza a dou modele circumplexe interconectate, factorilor l,lt & III. Modeleleă circumplexe, prin natura lor, dau o mai mare şans 122 angajând interelatiaă

de identificare a unor clusteri de tr s turi care sunt, din punct de vedereă ă semantic, coezive. O etap ulterioar , a fost de a integra toîi superfactorii înă ă tri, şi modelele modele cvinsau circumplexe geometrice adev rate quatroă

dimenstonale. Un prim pas spre astfel de construc ii este sfera care are trei axe,ţ care pot fi Extraversia, Agreabilitatea si Conştiinciozitatea şi care ar confine atât circumplexul bifactorial al lui Wiggins, cât şi modelul structurii dublu-circumplexe al lui Goldberg si Peabody. Din centrul sferei, imaginea ar da impresia unui cer înstelat cu un num r de galaxii care reprezint clusterii deă ă tr s turi, şi cu spatii mai mult sau mai pufin goale con inând câteva steleă ă ţ izolate (Goldberg, 1992 (62). O integrare complet . ar însemna îns un modelă ă

geometric cu 5 axe (deci cu 5 dimensiuni. intercorelarea dimensiunilor în Complexitatea simultan func ionarea acestui a lor model s-ar apropia de fenomenulă ţ viu,

existen ial , dar ar fi quasi-imposibil de mânuit în plan psihodiagnostic.ţ ă Cercet torii italieni pornind de I limita principal a modelului simpiuă α ă factorial, acuzat de a nu permite o distinc ie conceptual dintre structur şiţ ă ă fenomen (Perugini, 1993 (63), disting de asemenea între nivelul individualiz riiă unei structuri şi nivelul reprezent rii fenomenului. In încercarea de a g si ună ă echilibru între cerin ele practice care împing spre simplificarea structurii şiţ complexitatea şî gradul de reprezentativitate în model a fenomenului real, consider c pasul firesc în continuare este s se adopte şi I nivelulă ă ă α construirii unui

instrument Dintre cei

care şi

chestionar studiaz lucreaz unui astfelă ă

al

personalit ii modelul circumplex. acesta I de posibilitateăţ α

experimentarea 123

instrument sunt Hosftee, De Raad &

Goldberg,

începând

cu

1992,

şi

Perugini, 1993 (64). Modelul primei echipe de cercetare se numeşte AB5C -Circumplex cu cele 5 mari dimensiuni abreviate (Abridged Big-Five-Dimensional Circumplex). In acest AB5C fiecare tr s tura este caracterizat de înc rc turileă ă ă ă ă sale întrun subset de doi din cei cinci superfactori. In model sunt 10 astfel de subseturi. Astfel, modelul AB5C cuprinde factori precis 10 deodat . prină ă circumplexe Pentru bidimensionale formate luând ca baz 2 uşurin a a manevr rii seă ţ ă utilizeaz nu localizarea pozi ia unghiular fiec rei variabile a tr s turii, ciă ţ ă ă ă ă prin împ r irea pianului circumpiex într-un num r limitat de segmente fiecareă ţ ă având 30 de grade. Factorii adi ionali sunt insera i I unghiuri de 30 şt 60 deţ ţ α grade fat de fiecare din factorii deă

baz . Un astfel de model este dat în anex . In construirea unui chestionar deă ă personalitate viziunea circumplex integrând cei 5 factori influen eaz I treiă ţ ă α nivele (Hofstee, De Raad, Goldberg (65): I nivelul itemului unde fiec ruiα ă coerenta item conceptual independent a pe scalei pote fi verificat prină ă definirea segmentele AB5C; I nivelul scalei chestionarului, scalei în func ieα ţ -interpretarea de termenii

tr s turilor va reflecta aceeaşi definire a variabilelor în func ie de segmenteleă ă ţ AB5C; chiar denumirea scafei, ca al treilea nivel de complexitate, poate suporta o opera ie de clasificare sistematic . C marc ri ai factorilor au r mas doar 25 deţ ă α ă ă termeni în modelul AB5C, dintre care doar 6 sunt monofactoriali (puri din punct de

vedere factorial}: vorb re şi t cut pentru factorul 1, gelos care apare înă ţ ă factorul II, f r grij pentru factorul III, anxios pentru factorul IV, imaginativă ă ă pentru V. Ceilal i 14 sunt amestecuri de doi factori; sunt re inute dou tipuri deţ ţ ă amestecuri: una în care un (124

anumit factor joac rolul principal şi una în care acelaşi factor joac rolulă ă secundar. în construirea şi experimentarea chestionarului - inten ionat a fi unţ instrument util pentru o gam larg de nivele educa ionale, care s poat evitaă ă ţ ă ă discriminarea anumitor oameni/sau grupuri de oameni şi s permit evalu ri maiă ă ă obiective, exist o procedura care normeaz etapele, (Hendriks, Hofstee, De Raadă ă (66) astfel: Itemii trebuie formula i I persoana a III- singular (au avantajulţ α α de a putea fi folosi i atât pentru auto- cât şi pentru etero-evalu ri, obiectivândţ ă perspectiva de reflexie pentru observabili autoevaluare}; (fenomenele formularea trebuie realizat în termeni pur subiective nu pot fi observateă

adecvat de alîii); Având în vedere pe de o parte faptul c unele cu calific ri ună ă precum lot de "adesea" / "cu uşurinf " antreneaz comparajii compara ie relevantă ă ţ (indivizi

binecunoscu i de acelaşi sex, în jurul aceleiaşi vârste cu a subiectului), şi c ,ţ ă sau pe de alt parte, dificile cuvintele limiteaz I de fraz rileă ă α ă

aplicabilitatea interpret ri itemi sunt evitatf ;ă

chestionarului înc rcateă

nivele educa ionale înalte şi implic idiosincrazii subiective, acest gen de Seţ ă evit şi nega iile nenaturale (cu excep ia unora de fetui "Nu poate suporta s fieă ţ ţ ă contrazis"); Fa etele din AB5C trebuie în elese într-o în elesul manier comun a!ţ ţ ţ ă recursiv : clusteruiui pentru a defini o fa et specific se iaă ţ ă ă

compus

din

termenii

tr s turii,ă ă

comparându-l cu clusterul opus lui şi centrând fa eta între cei doi cluster!ţ adiacen i. aspectele compara ie De comune de exemplu, vese!, cu în elesul fa eteiţ ţ ţ ţ I+II+ este definit de veselie, genial, bucuros, cordial în direct negativist,ă moroc nos, 125 neîncrez tor,ă ă

suspicios, r uvoitor, şi seă

centreaz între exuberant, spontan, deschis pe de o parte, şi simpatetic, bine-ăintenfionat şi amiabil pe de alta. Dintre itemii care au fost formula i avândţ acest con inut: "Are o vorb buna pentru oricine", "Işi face uşor prieteni", "Seţ ă descurc bine cu al ii". Pentru fa eta opus , l-lt-, dintre itemü produşi: ascunseă ţ ţ ă I "Suspecteaz ceilal i", "îi motive tine Iα ă ţ α

distant pe ceilal i", "îi face pe oameni sä se simt incomfortabil". Pentruă ţ ă factorul adiacent 1+ pur, itemii sunt de felul: "Se simte în largul s u cu al ii",ă ţ "î i arat sentimentele", itemii "Face "Vorbeşte cel mai mult". Pentru fa etaţ ă ţ adiacent II+I+, complimente", "îi respect pe altiî", "Accept oamenii aşa cumă ă ă sunt"; Sunt ad uga i itemi în plus pentru verbe (pentru şi a pentru apropiaă ţ factorul V structura

chestionarului de datele altor spatii lingvistice; Se pune o problema deci limbilor selec ionat care sau nu permit traducere aplicabilit ii de a se Iţ ăţ α adecvat internationale, realiza nivelul sunt itemî ambigui, adecvat ; Suntă ă îndep rta i to i itemii care sunt pur mult şi simplu descripirivi "Apare lipsită ţ ţ ă pentru tr s tur (de exemplu "Are energie", de logic "} şi cer din parteaă ă ă ă subiectului o munc de atribuire. în urma acestor paşi de construc ie sau refinută ţ un num r de 900 de itemi pentru eşantionul international de experimentare. Paşiiă norma i pentru experimentare cuprind administrareaţ

olandez doar acei traduceri traducereă

(original ), englez , german şi astfel produc oă ă ă

itemilor

împreună

cu

o

listă

de

adjective ale tr s turii unui num r mare (sute) de perechi de subiec i, adunândă ă ă ţ date pentru cele trei limbi în aceeaşi perioad . Scopul 126 este construirea unuiă chestionar cu dou formeă

paralele, având un num r de 150-200 itemi fiecare, AB5C PQ (chestionarul deă personalitate AB5C), prin re inerea itemilor care prezint echivalent înţ ă ă comportament în cele trei limbi, o înc rc tur semnificativ în una sau două ă ă ă ă dintre cele 5 dimensiuni factoriale. Se va construi astfel un prim chestionar international -limitat desigur I nivelul celor trei limbi-, care confine itemiα relativ similari din punct de vedere semnatic. 6. PREZENTAREA INVENTARELOR DE PERSONALITATE DE ADJECTIVE COSTA & McCRAE NEO Pi-R, NEO FFI - R Şl USTA PENTRU SELEC IE De-a lungul anilor, autorii americani au conceput şi experimentat maiŢ multe variante de chestionare pentru m surarea celor 5 mari factori aiă

personalit ii. Exist astfel în uz curent dou versiuni ale chestionarului NEO PIăţ ă ă R: forma 5 pentru autoevaluare şi forma R pentru eteroevaluare. Forma S const dină 240 de itemi I care se r spunde pe o scal în 5 puncte, adecvat pentru persoaneα ă ă ă de toate vârstele, b rba i şi femei. Forma R are aceeaşi 240 de itemi scrişi Iă ţ α persoana a III- pentru evaluarea altuia, utilizabil pentru a ob ine de exempluα ă ţ valid ri ale autoevalu rilor, sau pentru a suplimenta astfe! de date. Aceste formeă ă continu şi de fapt chestionarul NEO PI (NEO Personality Inventory) factoriiă fa etelor, construit prezentat şi şi anterior, în 1985 {67), în care doarţ nevrotism, iar extraversie deschidere erau dezvolta i I nivelul agreabilitateaţ α

conştiinciozitatea doar global. In forma revizuit apar şi aceştia 127ă

doi caracteriza i prin câte 6 fa ete (vezi pct. 2), iar 10 dintre Hernii originaliţ ţ pentru N,E şi O au fost înlocui i. NEO FFl (NEO Five-Factor inventory] este oţ versiune de 60 de itemi a NEO PI R, unde scalele sunt m surate doar global. Toateă aceste variante ale lui NEO ?\ R pot fi utilizate pentru subiec i începând de Iţ α 17 ani; dar nu se administreaz celor care sufer de tulbur ri care pot afectaă ă ă capacitatea de a completa (psihoze, demente etc). Corelatele fa etelor scalelorţ din NEO PI R, apar sub forma ACLC (Adjective Check List Correlates): câte 42 de adjective pentru fiecare factor, grupate câte 7 (unele prezentând corela iiţ pozitive, altele negative) pentru fiecare dintre fa ete (cu excep ia fa etei O6ţ ţ ţ unde exist numai 4 adjective}. Aceste corelate au fost ob inute în urma unuiă ţ

studiu care a examinat cei 3oo de itemi ai ACL (Adjective Check List, Gough & Heilbrun, 1983 (68) în raport de fa etele NEO PI R. Lista standard a lui Goughţ este considerat a prezenta serioase efecte care îi limiteaz capacitatea deă ă evaluare pentru c subiec ii pot alege fie mul i, fie putini itemi (McCrae, 1990ă ţ ţ (69). în mod normal scorurile sunt standardizate I nivelul unor grupe care diferα ă prin sex şi num rul total de aprecieri (frecventa alegerilor). Analiza factorială ă a ACL este problematic pentru c diferentele individuale în frecventa alegeriloră ă şi extrema itemului se despart, dar aceste probleme de calcul statistic au fost dep şite prin factorizarea unei matrici par iale în care s-a controlat frecventaă ţ alegerilor. ACLC este în experimentare, nu este utilizat ca un test propriu-zis.ă

NEO PI R şi variantele respective, apar sub forma unui chestionar cu itemi. R spunsurile subiectului, evalu ri pe o scal în 5 puncte, sunt înscrise fie pe oă ă ă foaie de r spuns pe care se 128jă

aplică

grilele

respective,

fie

se

înregistreaz pe computer. Forma profilelor de r spuns, obişnuit în cazul multoră ă ă chestionare mari este dublat şi de o form abreviata destinat subiectului,ă ă ă standard, pe care se bifeaz prin globale R nu a I aspectele care cele se 5ă α personalit ii scorurilor NEO PIăţ

caracterizeaz în general, conform dimensiuni. furnizeaz toate în altă ă informa iile necesare unei evalu ri cuprinz toare persoanei, personalit ii;ţ ă ă ăţ oric rui func ie de scopul test rii şi situa ia asemeni instrument, se voră ţ ă ţ corobora datele prin interviuri anamnestice, examin ri privind privind stareaă nivelul mental , de examin ri al performantă ă ă

diferitelor capacit i cognitive. NEO PI R se bazeaz pe un modelăţ ă

teoretic

în

care

tr s turileă ă

sunt

dispuse în ierarhii, de I tr s turi foarte largi - şi generale, definite caα ă ă "domenii" -, şi tr s turi relativ specifice - care apar în test sub formaă ă fa etelor. în analiza îtemiior, de exemplu, S- pornit de ia nivelul domeniului şiţ α apoi s-a procedat I analizarea itemilor din fiecare domeniu pentru a identificaα fa etele. Proba nu con ine scale de "validare" a modurilor de r spuns 1a itemi.ţ ţ ă Autorii consider c metoda ra ional prin care s-au construit şi validat scaleleă ă ţ ă asigur ca r spunsurile subiec ilor s reprezinte o evident a prezentei sauă ă ţ ă ă lipsei tr s turii implicate. Testul trebuie prezentat adecvat subiectului şi acestă ă lucru în sine duce 1a un r spuns onest; nu se va administra acolo unde există ă seriöse indicii c atitudinea sau incapacitatea subiectului ar duce spreă

r spunsuri improprii. Acesta teorie a fost definit de Johnson, 1981 {70}, caă ă atitudine c 129 de auto-dezv luire r spund (selfdisclosure), şi se bazeaz peă ă ă ă ipoteza subiec ii con inutului manifest al itemulut.ţ ţ

f Aplicarea chestionarului a fost verificat empiric prin cercet ri validitatea înă ă aplic ri punctul 4), pentru Astfel, pentru subiectului, diagnoz , raporturiă ă adecvate ob inerea de date şi j privind clinice (v. j consiliere clinic |ţ ă în elegerea stabilirea unor empatîzante, de feedback, asemenea, utiliza* înţ

şi psihiatrica I mai multe nivele.α

anticiparea cursului terapiei şi stabilirea terapiei/tratamentului. De NEO PI R poate fi

medicina comportamentist şi a s n t ii mentale, în consilierea vocaticnalâ şi înă ă ă ăţ selec ia profesional organizational sau industrial , pentru cercet ri înţ ă ă ă psihologia educa ionala, personalit ii. 7. CERCET RI ROMÂNEŞTI In prezent, NEO PIţ ăţ Ă R face obiectul unor cercet ri româneşti, atât pentru pentru cercet ri asupraă ă

experimentarea unei variante româneşti a testului, cât şi ca m sur de comparare aă ă datelor unor chestionare construite pe baza limbii române. In cadrul ipotezei lingvistice, colective de cercetare organizate cu studen i din cadrulţ Universit ii Bucureşti, catedra de psihologie, conduse de M. Minulescu au începutăţ din 1994 s dezvolte trei direc ii (71): realizarea pornind descrise; relizareaă ţ unor cercet ri empirice pentru eviden ierea realizarea pornind de 130 unei deă ţ cercet ri I autohtone termenilor lingvistice dic ionarele pentru descriptivi prină α ţ imaginea de sine; unei de cercet ri I lingvistice lexiconulă α

limbii române conform standardelor

proverbe

delimitarea ocelor structuri

metaforice adecvate ca descriptori de personalitate. în urma aplic riiă procedurilor de selec ie pentru direc ia 1 & 2 şi a corobor rii listei deţ ţ ă adjective ob inute din lexiconul limbii române cu Üsta de adjective ob inute dinţ ţ descrierile empirice (imaginea de sine acceptat , imaginea de sine cu un con inută ţ proiectiv, evaluarea unei fiin e reale şi imaginea de sine ideal ) sunt înţ ă experimentare chestionarul ABCD-M [460 rtemi) şi o list de adjective. în paralelă se lucreaz atât pe un lot general, cât şi pe un lot selec ionat de adolescen i.ă ţ ţ în cadrul celei de a III- linii de cercetare, seiectia proverbelor sa realizatα pornind de I realitatea c un instrument precum chestionarul se adreseazα ă ă predilect prin nivelului modul conştiin ei subiectuluiţ

limpede şi circumscris semantic de formulare a itemilor. Aceasta, constituie de altfel şi principala limit a chestionarului, instrument care nu se poate adresaă unor instante mai profunde ale psihismului. Ipoteza pe care o formuleaz direc iaă ţ a III- este c , prin utilizarea unor îtemi construi i metaforic, se antreneaz înα ă ţ ă procesul de r spuns mai mult decât simpla capacitate a subiectului inconştientă mecanismele de al a ra iona logic, prin respectiv, este implicat şi con inutulţ ţ psihismului proiec iei (complexe,ţ

dorin e neştiute sau neacceptate de subiect eic). Acest con inut psihic mult maiţ ţ complex, dar si mai aproape de caracteristicile reale ale personalit ii înăţ accep iunea de întreg coerent şi specific al continuturilor conştiente şiţ inconştiente ale psihismului, poate

conduce diferen iatţ ă

spre a

reliefarea unora

mai dintre

dimensiunile personalit ii (sau chiar I noi date privind factorii care în modăţ α obişnuit apar ca reziduali sau nu pot fi interpreta i). Astfel, de exemplu, seţ presupune c se vor surprinde aspecte 131ă

func ionale sau de con inut - fa ete care nu pot intra în con inutul a nu suntţ ţ ţ ţ termeni observa iei comportamentului, diferen iat directe deci prin exprimateţ ţ

singulari (cuvinte, fie ele adjective, substantive, verbe). In schimb, I nivelulα proverbelor, prin calitatea lor de con inuturi metaforice, este cuprinsa oţ observa ie asupra comportamentului uman care de cele mai multe ori nu poaie fiţ explicat coerent (de exemplu, nu po i întotdeauna spune de ce anume con inutulă ţ ţ unui proverb contrazice real/aparent o explica ie strict logica a unuiţ comportament}. Prin faptul c înmagazineaz în form restrâns mai mult decâtă ă ă ă aparenta logic , dar şi prin faptul c îns şi exprimarea este de tip metaforic,ă ă ă proverbele devin un bun prilej de a implica în procesul de

r spuns proiec ii: subiectul în auto sau eteroevaluâri va alege un r spuns şi înă ţ ă func ie de cât de simpatic/antipatic îi apare un proverb. In prezent, s-a realizatţ selec ia unora dintre proverbele româneşti din dic ionar pe baza criteriilorţ ţ generale de selec ie, s-a realizat o grupare a continuturilor proverbelor un primţ transparente conform chestionar procedurilor de a taxonomiei itemi =

Angleitner şi al., 1986, şi s-a realizat proverbe care a Intrat în experientare conform 1995(71). 132 obişnuite discutate în primul capitol (Minulescu,

8. NOTE BIBLJOGRAFICE 1 - Norman W.T., 1963, Toward an adequate taxonomy of personality attributes: repliicated factor structure in peer nomination personality ratings, Journ. of Abnormal and Social Psychology, 66, 574 - 583 - Goldberg LA., 1981, Language and individual differences: the search for universal in personality lexicons. Review of Personality and Social Psychology, 41, 141 - 165 - Goldberg L.R., 1981, Developing a taxonomy of trai descriptive terms, în Fiske D.W. {ED.), New Directions for Methodology of Socio! & Behavioural Sciences: Problems with language imprecision, 9, Jossey-Bass, San Francisco CA - Brokken F.B., 1978, The language of personality, teza de

doctorat, Universitatea Groningen, Olanda - Angleitner A., Ostendorf F., John O.P., 1990, Towards a taxonomy of personality descriptors in German: a psycho-lexical study, Europ. Joum. of Personality, 4, 89-118 (prima prezentare a listelor are loc în 1987) - Fiske S.T., Cox M.G., 1979, Person concepts: the effect of target familiarity and descriptive purpose on the progress of describing others, Journ. of Personality, 47, 136 - 161; Hampson S.E , 1983, Trail ascription and depth of acquaintance: the preference fot traits in personality descriptions and its relation to target familiarity, Journ. of Research in Personality, 17, 398 411; Livesley W.J., Bromley D.B., 1973, Person

perception in childhood and adolescence, Wiley, New York - De Road B,,l 985, Person-talk in everyday life: pragmatics of utterances about personality, tez deă doctorat, Univ. Groningen, Obnda - Hofstee W.K.B., 1990, The use of everyday personality language for scientific purposes, Europ. Jour, of Personality, 4, 77 ■ 88 9 - Goldberg LR., 1982, From Ace to Zombie: some explorations in the language of personality, în Spielberg CD. and Butcher J.N. (Eds.), Advenaces in Personality Assessement, 1,, Erlbaum, Hilsdale, 203 - 234; De Raad B., Hiskens M-, 1990, Personality descriptive

nouns, Europ journ. of Personality, 4, 131 -146 10 - De Raad B., Mulder E., Kloosterman K., Hofstee W.K.B., 1988, Personality 133

descriptive verbs, Europ. Jour, of Personality, 2, 81 - 96 11 - Bromley D.B., 1977, Personality description în ordinary language, Longman, London 12 - Angleitner A., John O.P., Lahr F.J., 1986.. Its what you ask and how you ask it: an itemmetric analysis of personality questionnaires, în Angleitner A. and Wiggins J.S. (Eds.), Personality Assessement via Guestionnairea, Springer . Verlag, Berlin, 61 - 108 13 - Bus D.M. si Craik K.H., 1980, The act frequency concept of dispositions: dominance and protolypically dominant acts, Journ., of Personality, 48, 379 392 14 - Borkenau P., 1994, Systematic■

distortions in the recognition of trait information, în Angleitner A., Furnham A., Van Heck G. (Eds.), Personality Psychology in Europe, Current Traits and Contorversies, 2, Swets & ZeiHinger, Lisse, 177 191: Nisbetf R., Ross L, 1980,■ Human Inference: strategies and shortcomings of social judgement, Prentice Hall, Englewood Cliffs, NJ 15-op. cit.,p. 82-83 - op. crt. p. 79 - op. cit. - op. cit.p. 84 - Osfendorf F., 1990, Language and personality structure: towards »he Validity of the Five-factor model of personality, S.Roderer Verlag, Regensburg - Goldberg op. cit^John O.P., 1989, Towards an taxonomy of personality descriptors, în Buss D.M. i Cantor N.ţ

(Eds.), Personality Psychology: recent trends and emerging directions, Springer Verlag, New yorJ<,.261 - 271; Costa P.T., McCrae R.R., 1985, The NEO Personality Inventory manual, Odessa, Florida, P.A.S.; Wiggins J.S., 1979, A psychological taxonomy of trait descriptive terms: the interpersonal domanin, Joum. of Personality and Social Psychology, 37, 395 - 412; Angleitner A., Ostendorf F., John O.P., 1990, op. cit.; Caprara G.V., Perugini M., 1993, Personality described by adjectives: gerteralizability of the Big-Five to the Italina lexical context, Europ. Joum. of Personality, 8; Dr Bias L, Forzi M., 1994, A further step towards the italian taxonomy of personality descriptive terms, comunicare, a Vila conferin a a EAPP, Madrid; Perugini M., Leone L,ţ

Galluci M., Lauriola M., 1994, Selection of a Short Adjective Checklist to measure Big Five (SACBIF), comunicare a VII- 134α

conferin a a EAPP, Madrid; Caprara G.V., Barbaranelli C, Borgogni L., Perugini M.,ţ 1994, The Big Five questionnaire: a new questionnaire to assess the five factor Model, Personality and individual Differences, 15, 281 -288; Mervielde I., 1994, A comparison of Five Factor ratings and free descriptions of children agen 3 to 12, Comuninicare, a Vtl-a conferin a a EAPP< Madrid; De Raad B., Szirmak Z., 1994, Theţ search for the Big Five in a non-lndo European language the Hungariam trait structure and its relationship to fhe EPQ and PTS, Europ. Review of Applied Psychology; Mlacic B., Knezovic J... 1994, Big-Five studies in Croatia: o transparent vs. opaque formats, comunicare, a VII- conferin a EAPP, Madrid;α ţă White G.M., 1980, Conceptual universale in

interpersonal language, American Anthropologist, 82, 759 781; Bond M.H., 1979,■ 1983 & & Forgas, 1984, Church T.A., Katingbak, 1989, - citafi de Angleitner si ai 1990, op. cit. - Costa P.T., McCrae R.R. op. cit.; John O.P.,1990, The Big Five factor taxonomy: dimensions of personality in the natural language and in questionnaires, în Pervin LA., (Ed.), Handbook of Personality: Theory and Research, The Guilford Press, New York, 66-100; McCrae R.R., 1990, How well is Openness represented in natural languages?, Europ. Journ. of Personality, 4, 119-129 - op. cit. - Goldberg L, The development of markers for tfia Big-Five factor

structure. Psychological Assessement, 4, 1, 26 42; Trapnell P.D., Wiggins J.S., 1990, Extension of the Interpreronal Adjective Scales to inciude big five dimensions of personality, Journ. of Personality and Social Psychology, 59,4,781 - 790; SACBIF - Perugim, Leone, Galium, Lauriola op. cit.; BARS, PPG ZKPQ prezentate în Ostendorf F., Angeitner A , A comparison of differenî instruments proposed to measure the Big Five, comunicare,, a II- conferinfa a EAPA, Groningen; BFQ înα Caprara i al. op. cit. - op. cit. 25 - Costa PT. si McCrae R.R., 1992, NEO PI Rţ Professional

manual, Psychological Assessement Resources, Odessa, Florida 26-op. cit. p.l4- 16 - op. cit. - op. cit. p. 34 - 35 - op. cir. p.785 135

- Jung G.G., 1921, Psychologische Typen G.W.7 tradus în limba român partial, înă ă Antologia C.G.Jung, vol. 2, 1994, Ed. Anima, Bucureşti se vor consulta capitolele Tipul extravertit" (atitudinea general a conştientului; atitudineaă inconştientului) i "Tipul introvertit" (atitudinea general a conştientului;ţ ă atitudinea inconştientului), p. 16 - 25 & 71 - 78 -op. cit. p. 15-17 - op. cit. p. 17 - Costa P.T., McCrae R.R., 1980, Influence of extroversion and neuroticism on subjective well-being: Happy and unhappy people, Journ. of Personality and Social Psychology, 38,668 - 678 34-op. cit. p. 15 - 18 - op. cit. p. 53, se refera ta eviden ierea corelatei între m suri aleţ ă

divergentei cognitive i toate fa etele factorului Deschidere (McCrae, 1987).ţ ţ Deschiderea coreleaz de asemenea cu Scala de personalitate creativ CPS a luiă ă Gough, 1979, date care sprijin ipoteza lui Costa şi McCrae c factorulă ă creativitate este singurul care relafioneaz strâns cu domeniu! tr s turii. - op.ă ă ă cit. p. 15, deşi închiderea, sau deschiderea pot influenta forma de defensâ psihologic a subiectului, nu exist date empirice care sä indice c închiderea ară ă ă exprima o tendin gene-ralizat spre auto-apârare. - op. cit. p. 17 - Rokeach M.,ţă ă 1960, The open and closed mind, Bask Books, New York - Costa P.T., McCrae R.R., 1990,

Personality disorders and five-factor model of personality, Journ. of Personality Disorders,. 4. 362 - 371 - op. cit. -op. cit., p. 18 - op. cit. p. 16 - Costa P. L, McCrae R.R., Dye D.A., 1991, Facet scales for agreableness and Consciousness: A revision of NEO PI, Personality and Individual Differences, 12,887-898 - op. cit. p. 18 - Cantor N.,1990, From thought to behavior: "Having" and "doing" in the study of personality and cognition, American Psychollogist, 45, 735 - 750 - Cantor N., Zirkel S.,1990, Personality, cognition and purposive behavior, în LPervin (Ed.), Handbook of

Personality: Theory and Research, The Guilford 136

Press, New York, 135-164 - Roberts B.W., Robin P.W., 1994, Broad dispositions, brood aspirations The intersection of the Big Five dimensions and life goals, comunicare I a VSI- conferin a a EAPP, Madrid - op. cit - op. cit. p. 34 - 35 -α α ţ Wiggins IS., Picus A.L, 1989, Conceptions of personality disordets and dimensions of personality, Psychological Assessemenî: A jouri. of Consulting and Clinica! Psychology 1, 305 - 316; Widiger T.A., Costa P.T.. 1994, (Eds.), Personality and personality disorders,, Journ. of Abnormal Psychology 103, 78 -91

- op. cit. p. 35 - Wise T.N., Fogan P.J., Schmidt C.W, Ponttcas Y., Costa O.T., 1991, Personality and sexual functioning of transvestic fetishists and other paraphilics, Journ, of Nervous and Mental Diseases, 179, 694 - 689 - op. cit. p. 47 - Mason O., Claridge G., 1994, Scales Measuring Proneness to Psychotic disorders and their relationship to the Five Factor Model, comunicare, a VII-α conferin a a EAPP.. Madird - Mason O., 1994, New scales for the assessment or theţ schizofypy, comunicare, a Vil-a conferin a a EAPP, Madrid - Hendriks A.A.J.,ţ Hofstee W.K.B., De Raad B., 1993, Construction of

the AB5C Personality Questionnaire, comunicare, a II- conferin a EAPA,α ţă Groningen - lucrare în limba olandeza, citat în Hendriks si al., 1993 - Hofsteeă W.K.B., De Raad B., Goldberg LR., 1992, Integration of the Gig Five and circumplex approaches to trait structure, Journ. of Personality and Social Psychology, 63, 146 - 163 - Wiggins J.5., 1982, Circumplex models of interpersonal behavior in clinical psychology, tn Kendall P.S. i Butcher J.N. (Eds.), Handbook of Researchţ Methods in Clinical Psychology, Wiley, New York - Wiggins J.S., Trapnell P. , Phillips N.,

1988,. Psychometric and geometric characteristics of the revised Interpersonal Adjective Scales (lAS-Ri, Multivariate Behavioral Research, 23, 517 - 530 137

- Peabody D., Goldberd LR., 1989, Some determinants of factor structures from personality-trait descriptors, Journ. of Personality and Social Psychology, 57,552-567 - op. cit. - op. cit. - Hofstee si al., 1992 op. cit; Perugini 1993, op. cit. - op. cit. - op. cit - op. cit. - Gough H. G., Heilbrun A.B., 1983, Adjective Check List manual, Palo Alto CA: Consulting Psychologist Press - op. cit. - Johnson J.A., 1081, The "selfdisclosure" and "self-presentation" views of

item response dynamics and personality scale validity, Journ. of Personality and Social Psychology, 40, 761-769 - Minulescu M., 1995, Metaphors vs. single-terms in expressing and assessing personality, Europ. Journ. of Psychological Assessement, 11, supl. 1, 64-69 138

INVENTARUL DE PERSONALITATE CALIFORNIA G.H. GOUGH In 1965 Harrison Gough afirma■ explicit unul dintre principaiele motive care îl determinaser s înceapă ă ă construirea unui nou inventar de personalitate, motiv care se poate retine ca principiu director în interpretarea testului: "To me, the first and cardinal principle is that tests are made to be used, and a subsidiary principle is that they are be used in the analysis conceptualization of the 'individual case" (Pentru mine, principiul prim şi cardinal este c testele sunt f cute pentru a fiă ă utilizate; iar un principiu subsidiar este c ele trebuie utilizate în în elegereaă ţ analizei cazului individual) - Megargee, 1 972 (1). Am început prin acest citat în m sura în care el exprim situa ia unui personalist a c rui preocupare primă ă ţ ă ă

nu este crearea şi experimentarea de instrumente. El a început şi continua experimentarea inventarului şi a teoriei privind fiin a uman , din nevoia unuiţ ă instrument de evaluare centrat pe persoan . Nu este norma în primul rând vizat .ă ă Nu se caut în primul rând g sirea unei tipologii sau dimensiuni generale aă ă personalit ii prin care persoana concret sâ poat fi inserat , integrat ,ăţ ă ă ă ă raportat etc. Se caut un instrument care s -l ajute sä în eleag persoana, 139ă ă ă ţ ă

cazul

viu.

Desigur,

cum

vom

descoperi, din anii 50 pân în 1989 de exemplu, au fost realizate peste 1000 deă studii de validare, experimentare, predicîie şt aplicare pe noi popula ii sauţ situa ii, nu numai de grupul de cercetare al tui Gough, ci şi de alte laboratoareţ americane sau din alte p r i ale globului, testul devenind un instrument puternic,ă ţ de referin în literatura de specialitate. Mai mult, vom descoperi c pe m surţă ă ă ă ce datele de experimentare au devenit tot mai bogate, au fost experimentate noi scale din anii 70 şi s-au realizat cercet ri care au grupat factorial ttemiiă testului, s-a ajuns I un nou model "cuboid" în func ie de 3 factori înaltα ţ semnificativi ai testului, f r ca toate acestea s invalideze fie principiul primă ă ă şi cardinal ai lui Gough, fie presupunerile sale I care ne vomα

referi în cele ce urmeaz . 1. DATE DESPRE CONSTRUC IA TESTULUI: GOUGH CONCEP IAă Ţ Ţ PRIVIND LUI EVALUAREA

PERSONALIT I! In construc ia scalelor C.P.i. Gaugh nu a adoptat o teorie formal .ĂŢ ţ ă Se pare c era implicat în primul rând un anume scepticism privitor Iă α aplicabilitatea în practica a pozi iilor teoretice, mai ales lipsa lor deţ consisten când se punea problema evalu rii interpersonal comportamentuluiţă ă

normal. Acelaşi scepticism îl face sä nu stabileasc ra ionat care anume par să ţ ă fie variabilele importante. Metoda general a lui Gaugh era de a porni de 1aă situa iile în care se cerea utilizat testul. In func ie de situa ii, va construiţ ţ ţ m sur tori care s se bazeze pe acele constructe care sunt deja opera ionale înă ă ă ţ felul cum se comportă

indivizii în conjuncturile 140

situational

specifice.

Această

concep ie, a deriv rii datelor pe cale empiric , era desigur legat pe de o parteţ ă ă ă de tradi ia anterioar , de empirist pentru a c dac Universit ii Minnesota, darţ ă ă ă ă ăţ şi de experien a simetric fusese pentru C.P.I.-ui trebuia s fie un instrumentţ ă fat M.M.P.t.; Inventarul Multifazic de Personalitate destinat psihopatologiei,ă psihic , trebuia construit un instrument paralel normalitatea normalitate careă înseamn , şi aici accentu m, persoana nu în ipostaza ei static , ci în cea reală ă ă ă dinamic , adic fusese în interrelationare. pornind de de De I I g siteă ă α α ă asemenea, dac Inventarul Multifazic construit "variabilele" concepte experien aă ţ clinice,

derivate clinic ,ă

empiric din

trebuiau

c ile pentru construirea inventaruluiă

pentru "normalitate psihic " porninduse de I realit ile fiin ei normale,ă α ăţ ţ obişnuite, aflate în interrelate. Dup cum observ Magargee (2), aceasta esteă ă abordarea tipic pentru un psihodiagnostician practician care lucreaz cu aceleă ă concepte care au relevant func ional . Perspectiva dup care construieşteă ţ ă ă Harrison Gough cftesttonaru! este dubl : -de I contextul de utilizare şi de Iă α α acele concepte care deja exist în domeniul comportamentului interpersonal. Anumeă acei termeni descriptivi modurile pe de care a se oamenii îi utilizeaz între eiă pentru -si descrie comporta, zilnice caracteristicile obişnuite,α

sau, pentru a utiliza chiar denumirea dat de Gough, "conceptele populare" înă sensul cel mai direct al acestei expresii.

Pozi ia este important pentru istoria psîhodiagnozei aşa cum am abordat-o înţ ă acest manual, recursiv, pentru c , dup cum am v zut, cercet rile de tipă ă ă ă cognitivist şi de tip factorial odatä cu anii 7o, şi mai intens în ultimii 5 ani, dau dreptate acestui punct de 141

vedere şi nu celui contrar promovat de un alt mare creator de teste de personalitate, R.B.Cattell. In modul cum defineşte Gough, un "concept popular" nu este doar un termen utilizat în vorbirea curenta, ci are şi calitatea de a transcende o societate reg seşte diferitelor particular : în vorbirea termenulă ă curenta în de a "responsabil" sau "iresponsabil" se so-cietäti. aceeaşi

m sur , ca s utiliz m un exemplu al autorului, termenul de "dominant" eraă ă ă ă utilizat de Plutarh pentru descrierea lui Caesar, dar şi de omul de obişnuit de azi când caracterizeaz de plid un personaj politic cu o prezent socială ă ă ă pregnant . Se sprijin pe şi caut acele concepte care apar în interrelafionareaă ă ă social , în viata sociala curent , atribute ce se pot reg si în toate culturile şiă ă ă

societ ile şi care au o rela ie directa şi (3). C surs prim pentruăţ ţ α ă ă Identificarea lor este chiar limbajul cotidian în m sura în care experien aă ţ social a re inut pentru procesul în formele care istoric acestuia orice înă ţ informa ie este al semnificativ social . limbii integral cu formele deţ ă ă ă interrelatfonare social (Gough,l 968)ă

supravie uireaţ

creşterii

respective apar desigur cuvinte noi, echivalente care se retin şi, in acelaşi timp, dispar alte cuvinte. Pentru Gough scopul fiec rei scale este s reflecte câtă ă de fidel posibil un aspect, o anume tem a comportamentului interpersonal. în 1948ă public primele scale; în 1951 prima edi ie de 15 scale din C.P.I.; în 1957 primaţ edi ie de 18 scale cuprinzând 468 de itemi + 12 careţ

reapar, cu un total de 480 de itemi centra i mai ales pe comportamente tipice,ţ sentimente, opinii, atitudini. Studiile ulterioare au condus I o nou reformulareα ă a chestionarului în 1987, cu 20 de scale şi un total de 462 itemi. 142

Referitor în mod

I expres decât cα ă

interpretarea nu trebuie

chestionarului, Gough subliniaz interpretat de profesioniştiă

califica i în utilizarea C.P.I. în m sura în care una dintre criticile cele maiţ ă dificile aduse ideii "conceptelor populare" const în problema dac acesteă ă cuvinte, în utilizarea lor zilnic nu cumva au câştigat un bagaj excesiv deă 'nfeles conotativ '„: nu cumva este astfel imposibil s 1e operationalizeziă utilizeaz şi limitezi pot I s o fie de definire ştiin ifica exact (4). Cei ceă α ă ţ ă chestionarul eronate subiectul propriilor lor idoosincrazîi, preconcep ii legateţ definirea sau folosirea într-un anume cadru specific a termenilor respectivi (de exempiu, în vorbirea argotic ). Gough recunoaşte faptul c unele concepte sauă ă cuvinte precum

"sociabilitate", sau "responsabilitate", "tolerant ", dar, în "socializare" timp,ă pot dac avea am conotatfi diferite I indivizi diferi i, acelaşi redenumiă α ţ conceptele pentru a 1e creşte precizia - în maniera impus de Cattell, de exempluă - nu am face decât s ajungem I o pierdere în relevant care ar putec pereclitaă α ă scopul major al creerii şi utiliz rii chestionarului, şi anume creştereaă comunic rii. Argumentul lui Gough, valabil şi din punctul nostru de vedere, esteă c doreşte s evalueze tocmai constructul cultural, cu asa cum este definit saleă ă toate conotatiile

subtile şi cu denota ia sa formal (Megargee, 1972 (5}. Gough îşi face un punct deţ ă sprijin din faptul c aceste constructe populare sunt, atât cultural cât şi înă timp, universale. Multe studii, pornite dintr-un scepticism fat de oă

astfel de intui ie pshihologic , au indicat îns c Inventarul California lucreazţ ă ă ă ă I fel de bine în spatii culturale şi sociale diferite de cel american. Aceastα ă lung introducere nu este lipsit de important în m sura în care mul iă ă ă ă ţ utilizatori de chestionare au tendin a de a 143ţ

aplica

şi

C.P.i.-uiui

o

metodă

tradi ional de interpretare conform c reia scaia este utilizat ce o definireţ ă ă ă opera ional pentru o anumit tr s tura, deci interpreteaz scorurile I scalţ ă ă ă ă ă α ă prin definirea constructului. Scopul tui Gaugh este s reuşeasc o predict ieă ă asupra comportamentului, nu s justifice o teorie asupra personalit ii. Din acestă ăţ punct de vedere, o serie de studü s-au centrat asupra validit ii de constructăţ demonstrând ca scalele sunt legate de ceea ce îşi propun sä m soare. O aită ă critic este legat de lipsa de omogenitate a scalelor în sensul în care, nefiindă ă derivate prin analiza factorialâ, nu prezint toate puritatea factoriaiă ă caracteristica altor teste şi coreleaz înalt între ele şi toate cuă "dezirabilitatea" social . Gough se sprijin în contra-argumentare peă ă

utilizarea sistematic în construc ia scalelor a analizei conceptuale, careă ţ include atât validarea practic cât si validarea dep şeşte de construct, 1965). şiă ă 1e {Gough, Pentru

autor, paşii necesari în construirea unei scale prin analiz conceptual cuprind.ă ă 1. o evaluare primar care determin care criteriu este în principal relevant {câtă ă de bine prezice testul ceea ce vrea sä prezic ); prin prin altfel 2. evaluareaă pentru şi secundar fundamentelor m surare, m soar ; despre descoperireaă ă ă ă specificarea spus este

psihologice

clarificarea în elesului a ceea ce se vorba descoperirea dimensiuniiţ

psihologice a scalei; 3. şi evaluarea ter iar , care are scopul de a justifica oţ ă anumit a m surare scopului (semnifica ia primar al intrinsecă ă ţ ă

m sur rii: de situa iiă ă ţ

gama

de

implica ii implicate,ţ

relevante; surprinderea întregit game existen iale dincolo de ceea ce s-a avut înţ vedere în validarea primar şi pentru care instrumentul este predictiv şi areă relevant explicativ ). 144ă ă

Vom

prezenta

principalele

date

tehnice pentru fiecare dintre scale odat cu prezentarea dimensiunilor. 2.ă PREZENTAREA VARIANTEI C.P.I. 1972 2.1. CELE 18 DIMENSIUNI ALE PERSONALIT IIĂŢ CON INUTURI SI COMPORTAMENTUL INTERPERSONAL Deşi din 1 987 Gough experimenteaz oŢ ă form l rgit a C.P.I., forma care cuprinde cele 18 scale este larg utilizat înă ă ă ă practica diagnostic . Pentru aceast form , cele 18 scale au fost grupate -şiă ă ă acest lucru se observ şi în fişa de profil - în patru grupe de semnifica iiă ţ psihologice, astfel (Gough, 1969(6}: Prima grup cuprinde acele scale care indică ă mai ales dimensiunile personalit ii ce intervin în afirmarea NORMALE ATRIBUTE ÎNăţ

persoanei, imaginea de

siguran a sine şiţ

de

sine,

adecvarea dominanta,

interpersonal :ă

capacitatea de statut, sociabilitatea, prezenta social , acceptarea de sine,ă starea de comfort sau de bine psihic, A doua grup cuprinde scale care indică ă op iunile valorice şi maturitatea interreiational responsabilitatea, astfel:ţ ă socializarea,

autocontrolul, toleranta, tendin a de a face o bun impresie şi alinierea (aţ ă modelul comun sau comunalitatea; A treia grup de scale m soar mai ales nivelulă ă ă motivational în sensul poten ialului de realizare personal şi al focaliz rii peţ ă ă valorile intelectuale: realizare prin conformism, realizare prin independent şîă eficienta intelectual . A patra grup cuprinde scale ce surprind unele modalit iă ă ăţ

145

intelectuale, ce modeleaz un stil personal, astfel: scalele de intui ieă ţ psihologic , flexibilitate şi feminitate. 1. Dominanta - Do Construit pentru aă ă identifica persoane puternice, dominante, cu ascendent asupra altora, capabile sä aibe ini iativ de şt s a exercite conduce, conducerea. Evalueaz aspecte aleţ ă ă ă propensiunii persistenta şi ini iativa social . Pentru Gough s-a pus problema de aţ ă g si itemi care s identifice pe cei care ac ioneaz într-un mod ce poate fiă ă ţ ă considerat ca "dominant" în orice cultur şi, pe de alt parte, sâ-i impresionezeă ă pe al ii prin evidenta acestei calit i. Deci s poat fi descrişi ca dominan i,ţ ăţ ă ă ţ plini de for a, siguri de ei. Cum vom vedea, I fiecare dintre scale, în afaraţ α aspectelor care au

format con inutul propriu-zis al itemilor scalei, Gough furnizeaz pentru zoneleţ ă de semnifica ie peste sau sub medie a nivelului de manifestare a tr s turii şi unţ ă ă num r de atribute care nu sunt nimic altceva decât felu! în care aceste persoaneă sunt descrise de al ii. în cazul dominantei este deci vorba despre percepereaţ social a comportamentului celor ce au o "dominant " peste sau sub medie. înă ă interpretarea scorurilor scalei, aceste elemente cap t tocmai gradul de relevantă ă ă scontat de autor. Scala cuprinde în aceasta variant 46 de itemi, dintre care 26ă îi apar in exclusiv; itemilor şi având surprind: asuma itemi comuni cu şi scaleleţ Re, S , Sy. Con inuturile încrederea echilibrul; propensiunea de a conduceα ţ responsabilitatea; persuasivitatea şi fluenta verbal ; ună

aspect de persistent tenace al turi de ceea ce am putea numi "sim ul datoriei";ă ă ţ tendin a de a privi lucrurile în fata, de a se confrunta cu realitatea chiar dacţ ă 146

este nepl cut . Scorurile peste medie indic persoane active, sigure pe sine,ă ă ă persistente, care anticipeaz , insist , au încredere şi independent . Adjectiveleă ă ă care descriu percep ia social sunt diferen iate pe sexe. Un b rbat este perceputţ ă ţ ă ca: ambi ios, îndr zne , optimist, dominant, metodic, puternic, descurc re ,ţ ă ţ ă ţ

competent, de încredere, sigur de sine, stabil, sever. O femeie este perceput caă agresiv , orgolioas , cu încredere în sine şi revendicativ , dominant , puternic ,ă ă ă ă ă autoritar şi energic , vorb rea . Un scor sub medie indic o persoana retras ,ă ă ă ţă ă ă inhibat cu un comportament banal, ac iune, situa iile cu de indiferent , tendinfaă ţ ţ ă tensiune de şi a t cut , evita neorganizat , lent în gândire şi decizie,ă ă ă ă

nesigur . Perceperea social ataşeaz unui b rbat cu Do sc zut imaginea unuiă ă ă ă ă ă apatic, .indiferent, nesigur ca: m rginit, Descrierea precaut , sfioas ,ă ă ă iresponsabil, pesimist, anxios, rigid, sugestionabil, sc zut amabil , calm o şiă ă ă social a unei femei cu scor I Do prezint inhibat , împ ciuitoare,ă α ă ă ă

ştears ,ă

încrez toare, discret . 2. Capacitate de statut - Cs Criteriul extern "statut" aă ă fost definit şi întrebuin at în validarea empiric a scalei prin nivelul relativţ ă a\ venitului, educa iei, prestigiului şi puterii atinse în mediu! socio-culturalţ propriu al subiectului; precum şi calit ile de ambi ie şi încredere în sine. Deciăţ ţ scala evalueaz capacitatea personal pentru statut social (prezent sau dobândit),ă ă încercând s m soareă ă

calit i şi atribute personale care stau I baza acestei propensiuni şi conducăţ α spre statut social. 147

Varianta aceasta con ine 32 de itemi, dintre care 15 sunt pun, restul comuni cuţ Sp, Se si S . Itemti reflect în în sine încrederea x con inutul si lorα ă ţ echilibrul,

sentimentul de siguran şi absen a temerilor sau anxiet filor; existenta unorţă ţ ă interese literare sau artistice; gradul de "conştiin a social "; precum şiţ ă interesul de a participa I viata social a grupului. Un scor înalt, peste medie,α ă indic un ins ambi ios, activ, eficient, multilateral, eficient în perspicace,ă ţ ascendent, ingenios, carierist,

comunicare, care îşi urm reşte scopul personal şi afirm un câmp larg de interese.ă ă Perceperea social indic pentru comportamentul imagine: independent, masculină ă discret, matur, urm toarea imaginativ,ă

oportunist, simpatic (agreabil), elogiat,

rezonabil şi progresist. Femeia cu un scor înalt 1a Cs este perceput prină adjectivele: lucid , viguroas , individualist , ingenioas , perspicace,ă ă ă ă inteligent , cu interese largi, logic şi multilateral , schimb toare. Un scor subă ă ă ă medie indic un individ cu un comportament timid, apatic, conventional, relativă estompat, lent, cu o gândire stereotip şi limitat în concep ii şi interese.ă ţ Stângaci şi penibil în situa ii sociale cu care nu este familiarizat. Percepereaţ comportamentul m rginit, social masculin descrie prină ă

adjectivele: aspru, sumbru, lacom, cic litor, sup r cios, neliniştit, tensionat,ă ă ă irascibil, lipsit de omenie. Descrierea pentru femei cu scorul jos: ac ioneazţ ă negândit, şireat , blânda, molatec , sfioas , simpl , supus , timid , slab .ă ă ă ă ă ă ă

3. Sociabilitate - Sy Scal construit tot 148 prin metoda criteriului extern deă ă validare,

şi anume, initial, num rul de activit i extracurriculare I care participă ăţ α ă studentul. diferen ieze temperament Sociabilitatea oamenii exteriorizat, urma cuţ s ună

sociabil,

participativ, de cei retraşi care evit afişarea social . Cu un total de 36 itemi,ă ă dintre care doar 9 îi apar in în exclusivitate, scala de sociabilitate coparticipâţ prin itemii comuni I comportamentele subsumateα

scalelor 1e, Sp, S , Ai, Do, Cs Con inutul manifest al itemilor scalei, destul deα ţ apropiat de o scal obişnuit de sociabilitate a a cum o întîînim şi în alteă ă ţ probe, afirm : pl cerea pentru interac iuni sociale, sentimentul de echilibru şiă ă ţ încredere în sine în rela iile cu ceilal i, interese culturale şî intelectualeţ ţ precum şi toleranta fat de ceilal i asociata cu standarde stricte pentru sine.ă ţ

Scorurile înalte indic în genere un comportament participativ, întreprinz tor,ă ă ingenios. Un ins care se ataşeaz uşor, este competitiv, mereu în primele rânduri,ă fluent în gândire şi original. Perceperea social descrie un astfel de b rbat ca:ă ă deştept, încrez tor, interese largi, logic, matur, deschis, competent şi rational,ă sociabil si sigur de sine. Femeia este descris de opinia public drept agresiv ,ă ă ă energic , încrez toare, dominant ,ă ă ă

flirteaz , deschis , cu interese largi, vorb rea şi sociabil . Scorul sub medieă ă ă ţă ă indic reversul, un comportament greoi şi conventional în societate, liniştit,ă neangajat, sugestibil şi influenfabil de reac iile şi opiniile altora. Percep iaţ ţ social descrie un astfel de b rbat prin adjective ca: stângaci,ă ă

aspru, instabil,

rece, cu

reclamagiu, interese superficial,

confuz, limitate, lipsit de

abandonant, familiaritate.

Perceperea femeii cu S sc zut cuprinde ca adjective : precaut , inhibat , blând ,γ ă ă ă ă modest , liniştit , re inut , retras . 149 sfioas , timid , discret ,ă ă ţ ă ă ă ă ă

4. Prezenta social - Sp Prezenta social este una din cele 5 scale construite peă ă cale ra ional , şi anume prin analiza consistentei interne, pornindu-se de I unţ ă α num r de 85 de itemi lega i de echilibrul social, verva şi spontaneitateaă ţ comportamentului. In scal r mân 56 de itemi, 17 distinc i iar restul comuni cuă ă ţ aSte scale precum Sy, S , Cs, 1e si Py, 6ar şi cu Se şi Gi, dar cota i invers.α ţ Con inuturile itemilor scalei vizeaz : pl cerea pentru interac iuni sociale, oţ ă ă ţ încredere bine afirmat , spirit deschis, atitudini aerisite fat de regulile şiă ă prohibi iile sociale, paralel cu accentul pus pe îndatorire, înalte rapid,ţ modera ie, indic cu o un natur conformism. Scorurile neformalist, comportamentţ ă ă spontan, imaginativ,

expresiv şi creativ . Perceperea social caracterizeaz un astfel de b rbat prină ă ă ă ă adjective ca: aventuros, caut pl cerea, relaxat şi sigur de sine, spirit ascu it,ă ă ţ neinhibat, acest tip este neconvenfional, schimb tor, spiritual. O femeie de ca:ă flirteaz , caracterizat de cei din jur prin adjective îndr znea , aventuroas ,ă ă ă ţă ă r ut cioas ,ă ă ă

deschis , caut pl cerea, spontan , schimb toare, ingenioas , spiritual .ă ă ă ă ă ă ă Scorurile joase, sub medie, caracterizeaz un individ precaut, moderat, r bd tor,ă ă ă simplu, modest. în acest timp, este oscilant şi nesigur în decizii, cu o gândire necreativ . Perceperea social caracterizeaz un astfel cu de b rbat prin:ă ă ă ă precaut, pref cut, cooperant, apreciativ, blând, amabil, interese limitate,ă

r bd tor, percepută ă ă

serios. în

Femeia

este

termenii

urm tori:ă

precaut , conven ional , tem toare, gentil , rezervat , sensibil , supus , timid ,ă ţ ă ă ă ă ă ă ă retras . 150ă

5. Acceptarea de sine - S Scal construit de asemeni prin analiza consistenteiα ă ă interne cu scopul identific rii manifest unor un simt persoane care şiă ă confortabil

"imperturbabil" al valorii personale, iar comportamentul lor social va exprima fie activ, fie pasiv aceast siguran . Evalueaz aspecte precum sim ul valoriiă ţă ă ţ personale, acceptarea de sine, capacitatea de a gândi şi ac iona independent. Dinţ 34 de itemi ai versiunii finale, numai 4 sunt puri. Ceilal i prin con inutul lorţ ţ prezint : aspecte de Sy şi Sp legate de încrederea în sine şi de atitudineaă lipsit de rigiditate fat de prohibi iile sociale; lega i, invers decât cu Sp, deă ă ţ ţ valorizarea muncii perseverente, aten iei fat de sarcina de munc şi considerareaţ ă ă celorlal i; altî itemi indic o acceptare candid aţ ă ă

sl biciunilor umane. Scorurile înalte prezint o persoan inteligent , sincer şiă ă ă ă ă spiritual , preten ioas , activ , centrat pe sine, insistent , cu fluentă ţ ă ă ă ă ă verbal , cu siguran şi încredere în sine. Perceperea social descrie un b rbată ţă ă ă cu scor înalt prin adjective ca: încrez tor, imaginativ, adaptabil,ă întreprinz tor, deschis, sigur, rafinat, orgolios, oportun, înfig ref,ă ă

sofisticat. O femeie cu scor înalt apare descris de ceilal i prin: aventuroas ,ă ţ ă argumentativ , revendicativ , deschis , spiritual . Scorurile sub medie indic ună ă ă ă ă comportament conservator, ordonat, de n dejde, liniştit, deşi comod şiă conventional. culpabilitate Cu şi sentimente gata s de se decis , sarcastic ,ă ă ă orgolioas , dominant , vorb rea ,ă ă ă ţă

autoblameze. Pasiv în ac iune şi limitat ca interese. Perceperea social descrieţ ă un astfel de b rbat ca: aspru, banal, supus, 151 abandonant, nechibzuit,ă

indiferent, interese perceput precaut , molatic ,ă ă ă

tensionat, limitate. în

neinteligent, Femeia este gentil ,ă

negativist, gata s se retrag , cu urm torii termeni:ă ă ă

conven ional , modest ,ţ ă ă

r bd toare,ă ă

împ ciuitoare, sfioas , încrez toare, discret , nepreten ioas . 6. Sentiment deă ă ă ă ţ ă bunâ-stare personal / de bine - Wb Initial s-a numit scal de disimulare. Wbă ă reprezint o deriva ie a scalei initiale în care s-a inversat cheta de cotare:ă ţ scorurile ridicate reprezint indivizii s n toşi şi stenici, iar scorurile joase,ă ă ă sub medie, indivizii cu o vitalitate diminuat şi incapabili s fac fată ă ă ă cerin elor viefii cotidiene. Mai mult, scala diferen iaz indivizii care simuleazţ ţ ă ă nevroza de normali $i de pacien ii care r spund sincer, fiind şi una dintreţ ă principalele scale de

validare ale testului (aspect pe care îl vom aprofunda I capitolul despreα interpretarea probei). itemii scalei, în num r de 44 dintre care apar in exclusivă ţ scalei 29, au în con inut referin e 1a: negarea unor variate simptome fizice iţ ţ ţ mentale; negarea oric ror probleme familiale majore; negarea conflictelor şiă preocup rilor sexuale; negarea unor st ri de tensiune, anxietate, team ; afirm riă ă ă ă ale independentei personale şi sentimentului de suficient de sine, în sensulă "orice om care este capabil s munceasc are o şans real de a avea succes";ă ă ă ă afirmarea încrederii în viitor. Scala fiind construit persoanele pentru care aă îşi identifica

minimalizeaz grijile şi nemul umirile şi care fin seama mai mult sau mai pu in deă ţ ţ îndoieli si deziluzii, un sccr

înalt reprezint o persoan energic , întreprinz toare, alertei, ambi ioas şiă ă ă ă ţ ă multilateral , productiv , activ . Acord valone muncii şi depune efort pentruă ă ă ă pl cerea proprie. 152ă

Perceperea social descrie un b rbat cu scor înalt prin adjective ca: demn deă ă încredere, conservator, dependent, binevoitor {s ritor, bun I suflet), inhibat,ă α logic, mul umit, echilibrat, elogiat (l udat), destins (relaxat), sincer. Femeiaţ ă cu scor înalt este perceput în urm torii termeni: calm , capabil , lucid ,ă ă ă ă ă cinstit , nu se formalizeaz , matur , amabilă ă ă ă

(îndatoritoare), echilibrat , ra ional , în eleapt (chibzuit ). Un scor sc zută ţ ă ţ ă ă ă precaut, în gândire indic apatic şi un şi comportament f r ambi ie, comod,ă ă ă ţ stângaci, Limitat conventional. Defensiv, caut scuze. ac iune. Perceperea socială ţ ă descrie un astfel de b rbat ca: anxios, l ud ros, distrat (aiurit), r ut cios,ă ă ă ă ă uituc, gr bit, impulsiv, superficial, abandonant,ă

agitat (neastâmp rat). Femeia esteă

perceput (incomod ),ă ă

astfel: defensiv ,ă

stângace cusurgie,

practic (neinfluentabii ), înd r tnic , sarcastic , se comp timeşte, lipsit deă ă ă ă ă ă ă ă tact, neconvenfional , instabil . 7. Responsabilitatea - Re Scala identifică ă ă persoanele conştiincioase, responsabile, care îsi iau obliga iile în serios şi înţ care putem avea încredere. Astfel de structuri de personalitate sunt indivizi lega i de reguli şi ordine şi consider c viata ar trebui s fie guvernat deţ ă ă ă ă ra iune. Scala difer de So (sociabilitate) si Se (autocontrol) prin accentul peţ ă gradul în care valorile şi controlul sunt în elese şi conceptualizate. Are unţ total de 42 itemi, dintre care 16 sunt exclusivi iar restul comuni cu scale precum: Do, Sy, Se, To, Ac, Ai şi 1e. Con inuturile manifeste aleţ

acestor itemi vizeaz preocuparea pentru obliga iile sociale, civice şi morale;ă ţ disciplin speciale; 153 accentul de pe datorie şi sine; dezaprobareaă

pentru orice privilegii sau favoritisme

afirmarea echilibrului şt încrederii în sine şi în ceüalfi. Un b rbat cu scoră înalt I scala Re este perceput astfel: cump tat, capabil, fidel, conştiincios,α ă

responsabil, serios, stabil, constant, temeinic. O femeie cu scor înalt apare descris metodic , de fidel , ceilal i discret , cu prin: intuitiv , tact,ă ă ă ţ ă ă conştiincioas ,ă

responsabil , cump tat . Un b rbat cu scor sub medie este descris ca: nep s tor,ă ă ă ă ă ă turbulent, iresponsabil, comod, indiferent, face pe grozavul, risipitor. Femeia este perceput comod , în urm torii termeni: rebel , arogant , neglijent ,ă ă ă ă ă ă nesentimental , necuviincioas , obositoare, sarcastic . 8. Socializarea - So Scalaă ă ă este conceputa pentru a reflecta gradul de maturitate social ,ă

integritate şi corectitudine atins de individ, fiind construit prin metodaă criteriului extern. Itemit, în num r de 54 - dintre care 28 sunt exclusivi, au caă şi con inuturi manifeste aspecte care ilustreaz teoriile de I psihologiceţ ă α privind delincventa. Astfel, pornind de pild rela ia empiric eviden iat dintreă ţ ţ ă delincvent şi o lips de coeziune în familie, sunt itemi care se refer Iă ă ă α sentimentul de c ldur , satisfac ie şi stabilitate familial ca opus alien rii şiă ă ţ ă ă resentimentului. Altf itemi se refer I : sensibilitatea sociala şi empatie caă α opuse ignor rii / desconsider rii valorii personale (de exemplu: "adesea mă ă ă gândesc cum ar t şi ce impresie fac altora"); optimism şi încredere în sine înă constrast cu sentimente de alienare, inferioritate, disperare, adaptarea

familială

şi

şcolar ,ă

opuse

vagabondajului şi opozantei. Scala indic nivelul de maturitate social ,ă ă integritatea moral , 154ă

capacitatea de a judeca şi respecta normele morale. B rbatul cu scor înalt Iă α scala So este perceput ca: adaptabil, eficient, onest, corect, organizat, cump tat, sincer, temeinic, s n tos, respectuos. O femeie cu scor înalt esteă ă ă descris prin adjectivele: organizat , precaut , lucid ,ă ă ă ă

metodic , rezonabil , autocontrolat , modest , conservatoare, în eleapt . Ună ă ă ă ţ ă b rbat cu scor cert re , sc zut este perceput iresponsabil, ca: înc p ânat,ă ă ţ ă ă ăţ ignorant,

sarcastic, neconventionai, defensiv, viclean. Femeia este perceput în urm toriiă ă impulsiv , termeni: indiferent , defensiv , neinhibat , nestatornic , neglijent ,ă ă ă ă ă ă nechibzuit , materialist , necontrolat . 9. Autocontrolul - Se Scala esteă ă ă construit prin metodaă

analizei consistentei interne şi are scopul de a m sura gradul de libertate ală individului fat de impulsivitate şi centrarea pe sine. Deosebirea de scala Reă const în faptul c aceasta m soar gradul în care este în eles controlul, iară ă ă ă ţ alte scale precum So, gradul în care persoana aprob şi prezint astfel deă ă dispozi ii spre autocontrol. Un alt specific al scalei este faptul c scorurileţ ă foarte înalte exprim în fapt situa ia de control prea strâns ai impulsurilor siă ţ agresivit ii, ceea ce, paradoxal, poate conduce ia acumul ri bruşte sauăţ ă interioare şi desc rc ri chiar I necontrolateă ă α

incit ri minore. Scala confine 50 de itemi, dintre care doar 2 îi apar in înă ţ întregime. în o indic Comportamentul con inuturile prezentă ţ

manifeste

restrângere a manifest rilor ira ionaleă ţ

şi în special a agresivit ii; ra iunea şi logica sunt considerate ca cele maiăţ ţ adecvate problematice; solu ii evitarea în situa ii conduitelorţ ţ

antisociale sau agresive; existenta unor inhibi ii sociale şi chiar a 155ţ

unui grad de modestie care implic o tendin spre autoanulare (de genul, "deă ţă obicei m sim eam foarte bine când una dintre compunerile mele era citit în fafaă ţ ă ciaseî", pentru cheia Fals). Scala indic gradul şi adecvarea autoregl rii şiă ă autocontrolului, dominarea impulsivit ii şi capacitatea de autodisciplinare.ăţ Perceperea social descrie un b rbat cu scor înalt I aceast scal prin adjectiveă ă α ă ă ca: amabil, critic, demn logic, de sârguincios, precis, cump tat, fidel,ă autoconlrolat, încredere. Femeia este perceput astfel: calm , modest , moderat ,ă ă ă ă Un bärbat conservatoare, r bd toare, cu ca: scor gentil , liniştit , esteă ă ă ă

rezervata, autocontrolat . sc zut perceput încrezut, cusurgiu,ă ă

nesocotit, înfig ret, agresiv , impulsiva,ă ă

înc p ânat, iritat, coleric,ă ăţ

impulsiv, nerealist, emotiva, obositoare,

individualist. Femeia este descris ca: arogant , rebel ,ă ă ă

sarcastic , coleric , neinhibat . 10. Toleranta - To Scala identific lipsiteă ă ă ă atitudini de sociale permisive, cum sunt. Con inuturile manifeste ale celor 32 deţ itemi al scalei (9 sunf proprii}, reflecta: deschiderea şi flexibilitatea opus rigidit ii şi dogmatismului; ca opus interesul pentru estetic şi scopuriăţ intelectuale; încrederea a ostilit ii suspiciunii şi criticismului; negareaăţ resentimentelor, mizantropice alien rii; şi tendin elor fat de şi prejudec i,ă ţ ă ăţ

deschise,-care accept pe ceilal i aşaă ţ

ceilal i; negarea anxiet ii, izol rii, afirmarea echilibruluiţ ăţ ă

siguran ei de sine. Perceperea social indic pentru b rba ii cu scor înaltţ ă ă ă ţ urm toarea imagine: iert tor, generos, binevoitor, independent, 156ă ă

neformal, mulfumit, cump tat, tandru, cu tact, altruist. Femeia cu scor înalt esteă descris - astfel: calm , eficient , intuitiv , lent , logic , matur ,ă ă ă ă ă ă ă responsabil , autocontrolat , cu tact, încrez toare. Un b rbat cu scor sc zut esteă ă ă ă ă perceput ca: afectat, rece, orgolios, sâcâitor, mul umit, insensibil, plâng re ,ţ ă ţ superficial, cusurgiu,

egocentric. Femeia este descris ca: arogant , autocrat , aspr , defensiv ,ă ă ă ă ă b nuitoare, nesentimental , infantil , sup r cioas , obositoare, sarcastic . 11.ă ă ă ă ă ă ă Impresie bun - Gî Scala are un dublu scop asemeni Wb: identificarea disimul riloră ă dar si a persoanelor capabile s creeze impresie favorabila şi pe care 1eă intereseaz felul cum reac ioneaz ceilal i fata de ele. Construit prin metodaă ţ ă ţ ă criteriului extern, scala

confine 40 de itemi, dintre care 18 sunt exclusivi. Con inuturile manifesteţ accentueaz partea pozitiv şi elimin negativul astfel majoritatea se refer Iă ă ă ă α aprecieri asupra bunei func ion ri, virtu ilor, personale. negarea negarea Deţ ă ţ oric rei conduitei apare spre antisociale, a plângerilor si eşecurilor asemeneaă tendin eţ

agresivitate, afirmarea încrederii şi siguran ei de sine cu aspecte de modestie;ţ afirmarea stabilit ii şi capacit ii de a face fat adversit ii; axarea peăţ ăţ ă ăţ aspectele aprobate social; afirmarea capacit ii de a între ine rela ii pozitiveăţ ţ ţ cu al ii şi a opiniilor favorabile despre semeni. Scala identific deci persoaneleţ ă care doresc s fac impresie bun , preocupate de ceea ce gândesc alfü despre eleă ă ă şi care fac ceea ce se

aşteapt al ii. Perceperea social descrie un b rbat cu scor înalt I Gi astfel:ă ţ ă ă α 157

adaptabil, amabil, maleabii, binevoitor, rezonabil, tandru, cu tact, altruist, cald, prietenos. Femeia este descris ca: moderat , calm , conservatoare, modest ,ă ă ă ă r bd toare, împ ciuitoare, încrez toare, neliniştit , în eleg toare. B rbatul cuă ă ă ă ă ţ ă ă scor sc zut este perceput de ceilal i ca: reclamagiu, nemul umit, cusurgiu,ă ţ ţ nesocotit, înc p ânat, indiferent, sâcâitor, pesimist, coleric. Femeia cu scoră ăţ sc zut este descris ca: schimb toare, cinic , franc coleric , (direct ),ă ă ă ă ă ă ă sarcastic , perspicace. 12. Comunalitatea - Cm Menit sä detecteze protocoalele înă ă care s-a r spuns într-o manier întâmpl toare, con inuturile manifeste aleă ă ă ţ (ternilor (în total 28} reflect : o bun socializare (de genul, "când conducă ă maşina, încerc s -i împiedic sup râcioas , înc p ânat , pesimist ,ă ă ă ă ăţ ă ă

pe al ii s m dep şeasc ", cheia Fals); negarea tendin elor nevrotice ("nu pot sţ ă ă ă ă ţ ă fac nimic bine", cheia Fals); comportament şi atitudini ("de conventionale; conformismul

obicei fac ceea ce se aşteapt de ia mine pentru a evita critica", cheiaă Adev rat); optimismul ("m îndoiesc c cineva este cu adev rat fericit", cheiaă ă ă ă Fals). Scala indic gradul în care reac iile şi r spunsurile individului corespundă ţ ă unui model "comun" stabilit empiric.' B rba ii cu un scor peste medie suntă ţ descrişi practic, cump tat. ca: prudent, conştiincios, temeinic, descrisă ă reflexiv, eficient, precis, organizat, responsabil, Femeia este

astfel: lucid , de încredere, energic , vesel , practic , ra ional , realist .ă ă ă ă ţ ă ă Barbafii cu un scor sub medie sunt descrişi de ceilal i ca: atr g tor,ţ ă ă

neglijent, curajos, îndr zne , uituc, comod, nes buit, 158ă ţ ă

risipitor. Femeia este perceput ca: apreciativ , feminin , artist , uituc ,ă ă ă ă ă stângace, iert toare,ă

indiferent , iresponsabil , nedemn de încredere, neconvenfional . 13. Realizareă ă ă ă prin conformism - Ac Este în primul rând o scal factori motivational reflectândă ă

motivational! şi atitudinali asocia i cu realizarea academic de nivele înalte.ţ ă Termenul conformism reflect aceast canalizare a trebuin ei de realizareă ă ţ personala si nu ceea ce se în elege prin "conformitate", respectiv un sens deţ stereotipie neproductiv care nu este prea implicat aici. Construit prin metodaă ă ă criteriului extern. Con inuturile manifeste ale celor 38 de itemi 18 exclusivi -,ţ reflect : hot rîrea şi pl cerea pentru a se preg ti şi a avea eficient înă ă ă ă ă înv are; sentimentul de vitalitate si eficient înăţ ă

genere;

acceptarea

regulilor

şi

cerin elor şi refuzul frivolit ii şi a comportamentului capacit i;ţ ăţ ăţ nonconformist; privind temperarea şi încrederea în propriile autoaprecierea modul planificat şi muncitor de a se implica în viat . Itemii sunt folosi i pentruă ţ reliefarea acelor factori de interes şi motiva ie care faciliteaz realizarea înţ ă orice cadru unde asem narea cu modelul sau supunerea este fat un de anumiteă ă obiceiuri pozitiv. Scorurile înalte prezint o persoan capabil , cooperant ,ă ă ă ă eficient , organizat , responsabil , ferm şi sincer . Persistent şi muncitoare.ă ă ă ă ă ă Apreciaz intelectual . Perceperea social descrie un b rbat cu scor înalt prină ă ă ă adjective ca: activitatea şl realizarea comportament

ambi ios, capabil, conştiincios, amabil [atent, prevenitor), inteligent, logic,ţ matur, 159 rezonabil, cu resurse, responsabil

O femeie cu scor înalt este descris astfel: idealist , metodic , conservatoare,ă ă ă întreprinz toare, logic , de eficient , amabil , încredereă ă ă ă

(fidel ), rezervat , responsabil . Scorurile sc zute prezint o persoan vulgar ,ă ă ă ă ă ă ă înc p ânat , uşor sub distant , stresul viitorului dificil , primejdioas ,ă ăţ ă ă ă ă înfumurat . Se dezorganizeaz presiunilor Pesimist profesional. Percepereaă ă ă social descrie un astfel de b rbat ca: apatic, b nuitor, practic (insensibil),ă ă ă (neastâmp rat), schimb tor, grozavul). Femeia este perceput în urm torii termeni:ă ă ă ă aventuroas , neglijent ), nep s toare uşuratic , (indiferent , ostentativă ă ă ă ă ă insuportabil, caut pl cerea (uşuratic), nes buit, agitat superficial, (face pe înă ă ă si conformismului. privinfa

atitudine

degajat , rebel ,ă ă

leneş , sarcastic , neinhibat ,ă ă ă

impresionabil , neconventional , neghioab .ă ă ă

14. Realizare prin independenta- Ai Scala situa ii este menit inclusiv în care sţ ă ă m soare acele cere preg tirea se interesul subiectului pentruă ă

academic -,ă

independent în gândire, creativitate, valorizarea poten ialului propriu.ă ţ Con inuturile manifeste ale itemilor, 32 în total, indic ; tolerant crescutţ ă ă ă pentru ambiguitate şi refuzul unor atitudini autoritare; simplist refuzul dogmatice unor sau reac iiţ

conventionale chiar dac este vorba de a sus ine o opinie nepopuiar şiă ţ ă controversat ; pl cerea pentru activit i independente, chiar dac nu sunt necesară ă ăţ ă utilitare; afirmarea unei gândiri pozitive faf de alfü; afirmareaă

unui nivel de adaptare manifest în prezent; afirmarea unor valori morale bine dezvoltate. 160

Se

pot

identifica în şi

acei

factori

ai

interesului şi motiva iei care faciliteaz realizarea autonomia orice cadru undeţ ă sunt independenta

comportamente pozitive. Scorurile înalte I aceast scal prezint o persoanα ă ă ă ă matura, eficace, puternic , dominant , preten ioas şi precaut . Independent şiă ă ţ ă ă ă sigur pe sine. Cu abilitate intelectual şi cu discern mînt. Un b rbat cu scoră ă ă ă înalt este descris ca: inteligent, sarcastic, prev z tor independent, simpatic,ă ă irascibil, (anticipativ), neformal(ist), rational, multilateral. Femeia este descris astfel: calm , capabil , lucid , discret , inteligent , logic , matur ,ă ă ă ă ă ă ă ă original , ra ional . Scorurile sc zute indic un comportament inhibat, anxios,ă ţ ă ă ă prudent, nemul umit, m rginit şi suspicios. Umilţ ă

şi supus fat de autorit i. Ii lipseşte introspec ia şi în elegerea de sine. Ună ăţ ţ ţ b rbat cu scor sc zut este v zut de ceilal i ca: afectat, îngâmfat, prudentă ă ă ţ (precaut), rece, egocentric, fricos, frivol, curtenitor, plin de sine, rigid. Femeia este perceput ca: stângace, emotiv , nechibzuita, imatur , infantil , capă ă ă ă sec, agitat , simpl , nerealist , instabil . 15. Eficienta intelectual - 1e Scalaă ă ă ă ă trebuie în eleas tot nu fie în este şi paradigma de a mofivafional ; probleme,ţ ă ă valori

construit pentru a m sura capacitatea rezolva pentru intelectuale. Este o scală ă ă care indic interesul intelectuale opus celui pentru valori practice. Con inutulă ţ manifest al celor 42 de itemi (22 aparfinându-i exclusiv) se refer I aspecteă α precum: capacitatea de a face faf unor situa ii deă ţ

indeterminare sentimentul

şi adecv riiă

ambiguitate; şi eficientei

personale; interesul pentru activit i de cercetare; pl cerea de a face planuri şiăţ ă a 1e realiza; importanta pe 161

care o acord problemelor intelectuale şi de cunoaştere; un comportament în genereă flexibil, relativ instabil şt mai pu in organizat. Indic deci gradul de eficietţ ă ă personal şî intelectual I care a ajuns individul. Scorul înalt indic oă ă α ă persoan ordonat , Mereu Acord eficienta, cu o gândire clar , capabil ,ă ă ă ă ă inteligent , meticuloas alert şi important progresist , şi bine ingenioas .ă ă ă ă ă ă informat . mareă

problemelor

intelectuale şi de cunoaştere. Un b rbat cu scor înalt 1a aceast scal esteă ă ă descris astfel: capabil, de încredere, rezonabil, sincer eficient, autocontrolat, prev z tor satisf cut, este (anticipativ), independent, inteligent, (nepref cut).ă ă ă ă lucid , Femeia deă

descris prin urm toarale adjective: capabil , încredere,ă ă ă

eficient , neformal , inteligent , îşi gândeşte deciziile, logic , ra ional ,ă ă ă ă ţ ă relaxat . Scorul sub medie prezint o persoan prudent , Are o confuz , gândireă ă ă ă ă comod , şi defensiv , superficial şi f r ambi ie. conven ional stereotip . Iiă ă ă ă ă ţ ţ ă ă lipseşte direc ionarea şi disciplina de sine. Perceperea social caracterizeaz unţ ă ă astfel de b rbat prin: stângaci, rece, uituc, insensibil, cu interese limitate,ă straniu (ciudat), obositor, susceptibil, superficial, influentabil (sugestibil). Femeia este perceput ca: nehot rât , stângace, cu interese limitate, simpl ,ă ă ă ă nervoas , înceat , pesimist ,ă ă ă

înc p înat , tensionat , retras . 16. înclina ia psihologic - Py Scala m soară ăţ ă ă ă ţ ă ă ă gradul în care individul se implic şi este sensibil I necesit ile interne, Iă α ăţ α cauze şi Iα

experien ele semenilor. 162ţ

Confine 22 de itemi, dintre care 10 sunt specifici, restul comuni cu Sp. Con inutul manifest af itemilor reflecta: capacitatea de mobilizare a resurselorţ pentru concentrarea şi pentru tenace pe problem ; capacitatea de a toleraă ambiguitatea disponibilitatea specia!; de a termen fi, dezordinea; munc înă

genere şi pentru cea de cercetare în sacrificiul lung; recompensei pentru liberale, imediate pentru ambi iile sau reuşitele interesul aspectele practice; unţ mod deschis de atitudini deschise, nonconventionale. Scorul înatt I aceast scalα ă ă indic deci o persoan atent , spontan , rapid , o bun receptiv , fluentă ă ă ă ă ă ă ă vorb rea , şl cu ingenioas şi flexibil . O persoan cu verbal ascendentă ţă ă ă ă ă ă social . Nesupusă ă

regulilor, restric iilor şi constrângerilor.ţ

Un b rbat cu scor înalt este descris ca: distant, evaziv, prev z tor independent,ă ă ă circumspect independent , logic , (anticipativ), rezervat, capabl , ingenioas ,ă ă ă ă neprietenos, rece,

individualist, perseverent, preocupat, (prudent). Femeia este descris astfel:ă nepripit ,ă

neastâmp rat , sigur de sine, isteaf (ager I minte), nedemn de încredere.ă ă ă ă ă α ă Scorul sc zut prezint o persoan apatic , paşnic , serioas , prudent şi modest .ă ă ă ă ă ă ă ă Cu un tempo liniştit şl precau ie. conven ional . Conformist Perceperea şiţ ţ ă ă socială

descrie un b rbat cu scor sc zut prin adjective ca: activ, voios, energic,ă ă flirteaz , cu umor, blând, adaptabil, deschis, sociabil, vorb re . Femeia esteă ă ţ descris astfel: conven ional , generoas , onest , blând , elogiat ,ă ţ ă ă ă ă ă

încordat , de încredere, modest , cald , neliniştit . 17. Flexibilitate - Fx Scalaă ă ă ă este constituit persoanelor pentru flexibile, identificareaă

adaptabile, capabile de schimbare în gândire, conduit , 163ă

temperament. Cei 22 de itemi se refer manifest în con inuturile atitudiniă ţ autoritare; lor ia: refuzul înalt unor sau pentru simplist dogmaticeă

tolerantă

nesiguran şi ambiguitate; relativ instabilitate (de genul" deseori începţă ă lucruri pe care nu 1e mai duc vreodat I bun sfîrşit"); lips expres de ordineă α ă ă ("îmi place s am un loc pentru fiecare dintre lucruri, şi fiecare s stea Iă ă α locui s u", cheia Fals); un mod relaxat, necritic de a aprecia standardele moraleă şi prescrip iile etice ("îmi fixez standarde înalte şi simt c şi alfii ar trebuiţ ă s fac I fel", cheia Fals}. Scala indic gradul de flexibilitate şi deă ă α ă adaptibilitate înalt al gândirii o şi comportamentului unei persoane. Scorul prezint persoan introspectiva, neformal , aventuroas ,ă ă ă ă

cu

încredere

în

sine,

cu şi

sim ul şi cinic .ţ ă

umorului, egoist .ă

nesupus , Sarcastică ă

idealistă

Concentrare înalt pe amuzamentul şi pl cerea personal . Un b rbat cu scor înaltă ă ă ă I aceast scal este descris astfel: cu atitudine independent, degajat , leneş,α ă ă ă nestatornic,

optimist, caut pl cerea, vioi, iste (ager I minte), risipitor, spontan. Femeiaă ă ţ α neglijent , este perceput ca: deşteapt , îndrâsneaf ,ă ă ă ă

imaginativ , individualist , ingenioas , r ut cioas , original , caut pl cerea,ă ă ă ă ă ă ă ă ă sociabil . Scorul sc zut prezint o persoan precaut , harnic , prudent ,ă ă ă ă ă ă ă cenzurat , neliniştit , politicoas ,ă ă ă

metodic şi rigid . Formal şi pedant în gândire. Plin de respect fat deă ă ă ă ă ă autoritate, obiceiuri şi tradi ie. Un b rbat cu scor sc zut este descris ca:ţ ă ă

hot rît, eficient, înc p înat, organizat, metodic, practic, sever, înd r tnic,ă ă ăţ ă ă flegmatic, descris minu ios. în Femeia este termenii: precaut ,ă ţ ă

conştiincioas , simpl , 164 cu tendin aă ă ţ

conservatoare, de a se

defensiv , pref cut , rigid , lent , autopedepsi (autobiama).ă ă ă ă ă

18. Feminitate-F Construit prin analiza criteriul extern, scala evalueaz , spreβ ă ă deosebire de exemplu M.M.P.I., feminitatea de scala interesele, sau similar dină respectiv

masculinitatea

intereselor subiectului. Cei 38 de itemi (22 sunt exclusivi) au în con inutul lorţ manifest referiri I : preferin a pentru roluri conventional feminine (fafä de celeα ţ masculine); emotivitatea interpresonal înalt atmosfera şi sensibilitatea cu multă ă Fe I mai (persoanele emo ionalα ţ ă

rezonează

general )ă

propria modestie, re inere şi lipsa impulsivit ii; interesul mai sc zut fat deţ ăţ ă ă politic , afaceri, realiz rii sociale. Scala este legat de apreciereaă ă ă masculinit ii sau feminit ii intereselor (scorurile înalte indic interese maiăţ ăţ ă mult feminine; scorurile joase mai mult

masculine). Scorul înalt prezint o persoan apreciativ , calm , de sprijin,ă ă ă ă blând , temperat , perseverent şi sincera. Respect şi accept semenii. Seă ă ă ă ă comport într-un mod cinstit şi simpatic. Un b rbat cu scor înalt este percepută ă ca: recunosc tor, plâng re , feminin, nervos, formalist, autocritic, blajină ă ţ (blând), slab, sensibil,

neliniştit. Femeia este descris astfel: conştiincioas , discret , generoas ,ă ă ă ă gentil , cald . Scorul sc zut indic activ , o persoan şi expeditiv ,ă ă ă ă ă ă ă înc p ânat , ambi ioas , masculin ,, robust fr mântat , m sluitoare şi.ă ăţ ă ţ ă ă ă ă ă ă oportunist în rela iile cu semenii. Deschis şi direct în gândire şi acjiune.ă ţ ă ă Ner bd toare I întârziere, indecizii şi serviabil , simpatic , matur , cu tact,ă ă α ă ă ă autocontrolata,

reflexie. B rbatul cu scor sc zut este descris de ceilal i astfel: aventuros,ă ă ţ agresiv, caut 165 lucid (cu gândire clar ), îndr snet, impulsiv, masculin,ă ă ă deschis, pl cerea, face pe grozavul, dur. Femeia esteă

perceput brutal ), masculin ,ă ă ă

ca: caută

vulgară

(grosolan , leneş , agitată ă ă

nesatisf cut , pl cerea,ă ă ă

(neastâmp rat ), robust , egocentric , irascibil şi susceptibil , dur . 2.2.ă ă ă ă ă ă ă INTERPRETAREA DATELOR; VAUDAREA PROFILULUI Spre deosebire de alte chestionare clasice, modul de construire ai C.P.t. permite o interpretare multifazic şiă relativ profund reuşind s surprind ceva din subiectul viu şi nu doar oferindu-ă ă ăne un model abstract. Acest lucru este posibil, cum vom vedea, mai ales prin intercorelarea scalelor şi prin faptul c scorui unei scale trebuie în eles de ună ţ specialist în personalitate ca antrenând în mod necesar o ipotez legat deă ă comportament, ipotez 1a care se poate r spunde prin scorul altor scale. Deă ă asemenea, vom vedea ca Gough ofer şi anumite intercorelatii empiriceă

între scorurile I unele dintre scale. Interpretarea devine din ce în ce mai multα o munc de cercetare: formulare de ipoteze şi c utarea solu iei, determinarea unoră ă ţ alternative de clarificare a datelor şi îmbinarea într-un model comportamental coerent a aspectelor intercorelate. Nu avem o simpl înşiruire de tr s turi, ciă ă ă evolu m treptat spre o structur , care ne poate deschide noi ipoteze pe care, dacă ă ă nu 1e putem verifica direct prin testul CP!, ştim m car De spre ce s ne ună ă îndrept m. exemplu,ă

comportament care antreneaz vârsta subiectului, sexul, şi uneie scale precum S ,ă α Wb, Cm, Se etc. poate conduce fie spre ideea unui posibil sindrom psihopatologic - verificabil rapid prin MMPI, sau spre ipoteza unui eu neformat, imatur, slab, care poate fi cercetat adecvat prin probe proiective. Interpretarea protocolului nu seă poate

face decât de persoane 166

care

cunosc

teoriile

personalit ii, teoriileăţ

dezvoltarea instan ,ţă

personalit ii, testul şiăţ

motiva iei şi valorilor şi, nu în ultim clarific rile conceptuale. Gough seţ ă ă exprim în acest sens, explicând în mod limpede c C.P.I, este un testă ă profesionist, interpretabil doar de profesionişti, care s-au format pentru interpretarea acestei probe. Primul pas pentru a te forma este sä cunoşti în profunzime constructed pe care 1e defineşte fiecare dintre scale; de asemenea să cunoşti datele de cercetare privind validarea scalelor şi analizele conceptuale realizate. Gough consier c cel mai adecvat mod de a începe s studiezi felul cumă ă ă se interpreteaz este lucrul al turi de un expert, folosîndu-i comportamentul caă ă pe un exemplu, întrucât modelarea şi feedback-ul sunt esen iale pentruţ

procesul de înv are. In lipsa unui specialist, se poate câştiga experien dinăţ ţă retnterpretarea unor protocoale sau profile vechi, cu verificarea felului cum au evoluat între timp cazurile comparativ cu prognozele f cute anterior (7).ă încep torul poate utiliza de asemenea aplic ri ale testului pe o popula ieă ă ţ specific , al turi de alte teste pe care 1e st pâneşte mai bine, cu scopul de aă ă ă analiza diferentele între profile şi a remarca care anume aspecte se reg sesc înă majoritatea profilelor şi corespund unor probleme comune popula iei date. Dateleţ testelor cunoscute trebuie utilizate pentru a verifica interpret rile ob inute dină ţ CPI. Un alt mod, paralel, este de a înv |a din erori. Astfel de erori potă conştientiza de exemplu faptul c unele scale au o rela ie curbiliniar cuă ţ ă

comportamentul: referitor de pild I agresivitate, o not înalt 1a Se poateă α ă ă indica un conflict potential instabil între impulsurile agresive si un autocontrol prea rigid, situa ie care poate conduce pe un hipercontrolat 1a o izbucnire deţ agresivitate 167

neaşteptată

sau

dispropor ionat .ţ ă

Aceeaşi situa ie şi pentru scala de flexibilitate. Scorurile moderate suntţ pozitive reflectând un bun potential adaptativ; dar scorurile extrem de înalte, peste 80, indic instabilitate, un comportament prea volatil. L astfel de dateă α Gougln face referin în 1 968 în "Interpreter's Syllabus for the CPl". Inţă perioada de formare psihologul se va concentra mai ales pe a extrage cât mai multe date dintr-un protocol CPl lucrând oarecum în orb (f r a interactiona cuă ă subiectul real). Situa ia se schimb în psihodiagnoza real când trebuiţ ă ă interpretarea s r spund anterior protocolului unor va ipotezeă ă ă

specifice, unor întreb ri pe care şi 1e formuleaz administr rii testului. Acestă ă ă lucru înseamn atât cunoaşterea anamnezei cazului, cât şiă

a circumstan elor speciale care pot influenta situa ia de testare; educa ie, ras ,ţ ţ ţ ă nivel educational, ipoteze rela iile despre subiect-examinator, subiectul Dacţ ă avea va

cele mai probabile moduri în care aborda va mai chestionarul. corespunde mare sale. în De protocolul încredere

modelului expectat, psihologul poate acurate ea interpret rilorţ ă

asemenea se pot utiliza profile pentru grupuri de referin sau datele deţă cercetare privind ecua iile de regresie care evalueaz un num r de caracteristiciţ ă ă precum maturitatea

social , nivelul ridicat de succes academic sau alte tipuri de realiz ri. Un primă ă nivel sau etap a interpret rii este validarea protocolului. Exist un sistem deă ă ă validare simplu; studii mai recente au ajuns 1a ecua ii de regresie cuţ semnifica ie statistic careţ ă

elimină

treptat

diferite

genuri

de

atitudini. Aceste valid ri pe care 1e construieşte autorul initial doar cuă ajutorul scalelor Wb, Cm şi Gi dau acces asupra spre o imagine pe anticipat careă îl protocolului

interpretezi, sau maî bine zis a felului cum îl po i 168ţ

interpreta. Aceasta pentru c , teoretic, orice protocol nu este interpretabil;ă aici invalidarea semnifică

imposibilitatea de a în elege ceva din protocol, îns d o cheie de acces spreţ ă ă unghiul din care pot fi f cute interpret rile. Pentru început se cere s seă ă ă verifice dac s-a r spuns I tofi itemii testuiui. Itemii necompietafi scadă ă α validitatea chestionarului. Trebuie controlate indeciziile, r spunsurile dubie,ă cerându-li-se subiec ilor s evite astfel de situa ii. De asemenea, privindţ ă ţ protocolul de r spuns sau profilul rezultat, se poate urm ri dac exist un anumită ă ă ă model "tipic" pe care I- adoptat subiectul pentru a face fat sarcinii (sα ă ă r spund numai negând, sau numai acceptând etc.) Scalele Wb; Gî şi Cm sunt specială ă construite pentru a oferii posibilitatea

valid rii modului de r spuns. Scorurile mici I Wb şi Cm, mai ales cele subă ă α nivelul 20 (note standard), indic tendin a subiectului de a r spunde acceptândă ţ ă simptomatici. (adev rat) Aspectul itemii poate fiă

verificat şi prin nivelele scalelor Se, To, Ai şi Fx care vor fi mici dac esteă prezent tedinfa de a accepta un item nefavorabil. Scorul sc zut I Gi este, dină ă α acest punct de vedere, şi mai sigur pentru o falsificare în sensul înr ut iriiă ăţ (cu observa ia c acest lucru pare s fie mai valid I b rba i decât I femei (8).ţ ă ă α ă ţ α Invalidarea unui profil s datorit simul rii în utiliz m adecvat sensulă ă ă ă negativiz rii situa iei nu ne va permite chestionarul pentru a diagnostica for aă ţ ţ sau sl biciunea euiui, sau pentru a evalua dinamica şi tendin ele conflictuale.ă ţ

In afara acestui tip de verificare, protocolul poate fi validat şi din perspectiva ipotezei c subiectul a falsificat r spunsurife pentru a se pune într-o lumină ă ă favorabil . în aceast situa ie apar scoruri mari I toate scalele, în special Iă ă ţ α α Gî. Astfel de cazuri apar 169

mai des 1a subiec ii alcoolici, al c ror slab autoreglaj nu ie permite sa-ştţ ă moduleze suficient reac iile astfel c r spund quasiautomat folosind posibilitateaţ ă ă care li se pare c este cea mai dezirabil . Evident, exist situa ii în careă ă ă ţ subiec i mai bine echilibra i doresc s se pun într-o lumin favorabila. Scaleleţ ţ ă ă ă în aceast situa ie nu vor fi atât de pozitivizate, îns tendin a unui scoră ţ ă ţ ridicat I Gi este de fiecare dat un indice sigur pentru dorin a subiectului de aα ă ţ impresiona în sens favorabil, pozitiv. Semnificativ este faptul c în studiileă empirice, lotul de subiec i c ruia i se cerea prin instructaj s falsifice, areţ ă ă media pentru scorurile I scalele CPl mai sc zuta decât lotul de alcoolici siα ă decât loturile de simulan i adev ra i. Au fost realizate studii şi cu loturiţ ă ţ comparative formate din psihologi

care au reuşit s ob in profile în acelaşi timp echilibrate şi cu scoruri Giă ţ ă moderate. Pentru varianta CPl 1987, paşii în validare sunt mult mai exact cuantifica i, prin utilizarea ecua iilor de regresie, folosite treptat pe m surţ ţ ă ă ce se confirm dep şirea scorurilor critice şi deci un anume sens de invalidare.ă ă în aceste ecua ii sunt cuprinse şi dou dintre scalele care nu intr în variantaţ ă ă prezentat . Datele respective sunt prezentate de Pitariu şi Albu, 1993 (9).ă Interpretarea propriu-zis a profilului urmeaz dup validare. 2.3. STRATEGII ÎNă ă ă INTERPRETAREA CORELATIV A DIMEStUNiLOR RELEVANTE ALE C.P.i. Analiza scalelorĂ începe cu configura ia; scorurile peste medieţ

indic în general o adaptare pozitiv , sub medie, zonele unde apar probleme.ă ă Aprecieri mai exacte se pot ob ine utilizând 170ţ

normele unor grupuri de referin : un absolvent psiholog poate fi comparat cuţă normele popula iei generale, dar date mai precise pot fi ob inute prin comparareaţ ţ cu normele construite pe lotul profesional. într-o astfe! de analiz global seă ă acord important mai ales scorurilor extreme, logice. Un prim demers de cercetareă ă se poate tipurilor construit obiect realiza de de pornind con inuturi, autor deă ţ I gruparea scalelor conform grupare a şi conform scalelor construindu-se posibileα ipoteze de lucru prin interrelatfon riă

numeroase studii care au avut ca intercorel rile eviden iat de foaia de profil.ă ţ ă Gough recomand studierea diferentelor de scoruri în mod corelat, nu izolat pentruă fiecare scal .ă

Astfel, prima grup de scale, de I Do I Wb eviden iaz în general ascendenta,ă α α ţ ă eficienta interpersonal , siguran a de sine. Putem stabili în situa ia în care deă ţ ţ exemplu avem scoruri peste medie ca este vorba de un subiect extrovert, care se implic în reiation ri, cu o imagine de sine pozitiv (S & Wb). In situa ia înă ă ă α ţ care avem scoruri I Sp, Sy sub medie, ele confirm tendin a spre introversie,α ă ţ spre restrângerea nivelului inferrelafiilor. Grupul al ll-lea de scale, de I Reα I Cm, se refer în genere I gradul de conştientizare şi acceptare a cerin elorα ă α ţ sociale, I nivelul de socializare atins, I maturitatea social în sensul moduluiα α ă netensionat, relationa. Gruparea a III- , de I Ac I 1e, autocontrolat de aα α α

reprezint scale care prin aspectele motivationale implicate m soar poten ialulă ă ă ţ de realizare personal , stilul de intregrare, tipul de valori dominant. Grupul ală IV-lea reprezint modalit i intelectuale - atitudinale 171ă ăţ

şi tipologia feminin sau masculin a intereselor. Un alt tip de grupare,ă ă factorialâ, rezultat în urma studiilor de analiz factorial (10), al tură ă ă ă ă scalele Wb, Re, So, Sc. To, Gi şi Ac, scale şi reprezentând un prim factor descris ca s n tate mentala, adaptare conformism social. Aceste scale sunt în elese ca totă ă ţ atâtea fa ete ale adapt rii sociale pozitive. Factorul II, deosebit de stabilţ ă (11), respectiv scalele Do, Cs, Sy, Sp şt S cuprinde cu excep ia Wb, primaα ţ grupare anterioar , descriind eficienta interpersonal . Factorul III (12),ă ă respectiv în principal scalele Ai, Fx iar în unele studii se al tur şi scaleleă ă To, !e şi Py, -pune accent pe independenta în gândire şi ac iune vs. rigiditateaţ sau conformismul rigid fat de autoritate.ă

Pornind de I faptul c 3 dintre scale, To, Ai şi Fx au peste 90% dintre ifemi înα ă cheia Fals, unii cercet tori au denumit factorul III tendin a de "a spune da" vs.ă ţ "a spune nu". Factorii IV şi V sunt scalele Cm, So şi respectiv Fe (13). Factorul al Vl-lea a fost denumit, datorit de înc rc turii test". Unii principale în Cm,ă ă ă "set mental", sau "atitudinea fat cercet otri îl definesc direct ca şi conformismă ă inflexibil în raport de standardele conventionale sau for a superegoului. Factorulţ V nu apare în toate analizele factoriaie, dar în 1 3 dintre cele 20 realizate până I nivelul anului 1972 are ca singur scal Fe fiind denumit sensibilitateα ă ă emo ional feminin vs. duritatea masculin sau, pur şi simplu, feminitate.ţ ă ă ă Indiferent care dintre grup ri esteă

studiat , recomandarea autorului este de a se lista scalele cu scoruri extreme,ă mari şi mici, şi realizarea analizei conceptuale a respectivelor scale 172 în raport de scorurile corespunz toare.ă

Se

va

acorda între -

aten ie uneleţ

şi

rela iei şi extremţ

curbiliniare

scale

comportament

scorurile

peste medie sunt I fel de negativ semnificative ca şi cele sub medie (scalele Se,α Fx). în aceast prim faz se recomand fie compararea nivelului de eleva ie aă ă ă ă ţ scalelor conform primei grup ri, fie eleva ia relativ în cadrul celor 5 factori.ă ţ ă Pasul urm tor pentru nivelului verificarea studiul scalelor ipotezeloră semnifica iei ap rute dinţ ă

grupate, este analiza unora dintre modelele de relationare, sau analiza de patern. Aici devine şi mai evident faptul c interpretarea unei scale îşi cap t toateă ă ă sensurile doar prin corelarea cu celelalte, sau, altfel spus, printr-o analiză structural . Astfel, când stabilim o anumit tendin , modul de manifestare ală ă ţă

acesteia va fi reliefat prin semnifica ia cotelor altor scale prin care cap tţ ă ă sens comportamental. Astfel de grup ri sunt scala Do în raport de Gi şi de Sy,ă dependentele dintre So şi Se, dintre Re şi Cs, dintre Re şi Do, dintre Ac şi Ai. De exemplu, dac ambele scale, Do şi Gi prezint scoruri ridicate peste medie,ă ă este vorba de o persoan care doreşte s domine, s conduc , dar acordând respectă ă ă ă celorlal i. în situa ia Do înalt, Gi sc zut, avem conduc tori egocentrici. Pentruţ ţ ă ă modelul Do sc zut şi Gi înalt, sunt persoane care evit pozi ii deă ă ţ responsabilitate social deşi îi intereseaz aprobarea social . Pentru modelulă ă ă ambelor scale cu scoruri submedîi, putem anticipa c este vorba de un subiectă retras, mai pu in eficient social, care se simte uşor ofensat. Sau, pentru a maiţ da un

exemplu, scoruri ridicate !a So şi Se indic o persoana statornic în felul de aă ă se manifesta, cu gravitate şi siguran de sine. Pentru So ridicat şi Se 173ţă

sc zut,ă

interpretarea mai

discerne degrabă

un

comportament

critic,

combativ şi dominant. în situa ia în care al turi de So sc zut exist un Seţ ă ă ă ridicat, paternul indic un comportament mai degrab fais, defensiv, care nuă ă prezint încredere. So sc zut al turi de Se sc zut, indic deja agresivitate,ă ă ă ă ă înc p ânare, un mod excitabil şi refractar de a fi. Combina ii de scale posibileă ăţ ţ pentru a desprinde semnficatfi pentru comportamentul real sunt reliefate de Gough, 1O57, Magargee, 1 972, Pitariu şi Hebn, 1980(14). Nu lipsit de semnifica ieă ţ psihologic este raportarea I adjectivele care înso esc fiecare scal . Această α ţ ă ă analiz adjectival se face doar pentru scorurile ridicate peste şi coborâte subă ă medie şi reprezint social în pe general care imagineaă ă

comportamentul persoanei o poate creea celor din jur, conform mentalit ii comune.ăţ Procedura de selec ie a adjectivelor pentru scale a constat în general dinţ utilizarea ACL Gough-Heilbrun (1 5}, de c tre grupuri de persoane care cunoscă subiectul-tint , persoane c rora li se cere s aleag din cei 300 de termeni aiă ă ă ă scalei, adjectivele care caracterizeaz acord au fost subiectul. Acele caă adjective asupra c rora se ob ine un considerate descriptive pentru subiect.ă ţ Grupului de subiectHint i s-a administrat C.P.I.-ui şi s-a determinat prină calcule statistice lista de adjective care caracterizeaz comportamentul unuiă subiect masculin sau feminin în ochii opiniei publice pentru scorurile înalte şi pentru scorurile sc zute ale fiec rei scale. în general, se recomand ca înă ă ă

analiza

adjectival careă

s să ă

se

evite

generaliz riă

dep şească ă

datele eşantionului initial. De exemplu, faptul c studen ii care au ob inut un Doă ţ ţ înalt au fost 174

descrişi

ca

ambi ioşiţ

nu

ne

îndrept eşte s aplic m termenul şi unor pacien i psihiatrici care au Do înalt. Oăţ ă ă ţ tendin a încep torilor este s aplice adjectivele descriptive direct, f r s iaţă ă ă ă ă ă în considera ie cât de mult ar putea modifica o interpretare strict modal nivelulţ ă absolut al scorurilor individului sau configura ia general . Utilizate adjectiveleţ ă scalei. sugera cu aceste furnizeaz preciz ri, aspecte pot deă ă

relevând validitatea de construct a Analizele corela ii adjectivale neaşteptate;ţ

exemplu, componenta de narcisism a scorurilor S înalte a fost mai întîi surprinsα ă de datele ACL. De asemenea, este semnificativ de notat c analizele adjectivaleă pot fi foarte utile prin faptul c pun în evident semnifica ia scorurilor joase.ă ă ţ De

exemplu, pentru un scor Do sc zut, nu avem doar indica ia c subiectului îiă ţ ă lipseşte abilitatea de a conduce, ci şi faptul c e vorba de o persoană ă imprevizibil , detaşat , relativ ostil şi alienat . Analiza adjectival sugerează ă ă ă ă ă accente diferite pentru fiecare scal , mai ales în raport de sexul subiectului şiă de comportamentul s u. De exemplu, în descrierea unei persoane care are scoruriă mai înaite I Do fat de Cs, se pune accent pe forfa şi dinamismul s u. înα ă ă interpretare este important s nu se uite relevanta contextului sociocultural şiă diferentele de mentalitate posibile între diferite culturi sau subculturi. O reală adaptare ar cere refacerea pe popula ia autohton şi a listelor de adjectiveţ ă descriptive. Dup analize realizate în func ie de situa ia concret aă ţ ţ ă protocolului, pe

acele paternuri care pot da sens şi pot r spunde unor ipoteze formulate pornind deă I istoria cazului, de I vârsta şi sexul subiectului se trece I a III- etap ,α α α α ă respectiv re inerea acelor 175 ipoteze care vor constitui structura explicativţ ă general , şiă

corelarea lor cu alte date din dosarul subiectului care confirm sau infirmă ă semnifica iile lor. Avem astfel în final aspecte care sunt coezive grupând înţ jurul lor o multitudine de caracteristici calitative, dar avem şi aspecte care apar contradictorii prin şi noi cer analize sau suplimentare, teste

clarific ri 1a nivelul interviului. Nu exist formule ideale de interpretare aă ă profilului. Toate interpret rile trebuie s urmeze datele cazului individual, celeă ă câteva tipuri de grup ri nu epuizeaz sensurile neaşteptate dar reale pe care 1eă ă pot avea corela iile dintre semnifica iile comportamentele ale modului cum variazţ ţ ă scalele. Din acest punct de vedere testul C.P.I, permite interpret ri flexibile,ă nuan ate în raport direct de cazul studiat, ceea ce poate conduce psihologul şiţ spre

ipoteze care dep şesc datele strict comportamenale. Astfel, putem aveaă configura ii care indic disfunctii 1a nivelul imaginii de sine, dominanta unorţ ă complexe şi mecanisme de ap rare, emergenta posibil a unor comportamenteă ă opozante. importanta agresive din datelor sau nou în Subliniem interpret riiă

func ie de vârsta subiectului. De exemplu, în situa ia unui adolescent a c ruiţ ţ ă personalitate este în formare, semnifica ia unor opozante sau a unor sc deri aleţ ă scorilor I S şi Wb este mai pu in grav decât pentru o persoan juru! matur , aα α ţ ă ă ă c rei psihice personalitate este deja structurat în acestor forma iuni deficitareă ă ţ precum o imagine de sine negativ , un mod pesimist şi negativ de a-şî percepe siă tr i viata. Date de cercetare privind corelateleă

unora dintre scalele C.P.l. şi scale (fa ete) ale NEO PI indic un model comun şiţ ă certifica validitatea discriminative a fa etelor. Costa şi McCrae, 1989, 1992ţ i6}, identifica corel ri semnificative între; (Do) dominant şi (E3) afirmare;ţ ă ă negativ , (In) independent şi (N4) conştiin de 176ă ă ţă

sine;

(In)

independentă

şi

(CI)

competent ; (S ) acceptarea de sine şi (E4) activismul; negativ , (Sp) prezentaă α ă social şi ((A5) modestia; (Em) empatia şi (O3) deschidere spre modurile propriiă de a sim ii; (Em) empatia şi (O4) deschiderea în planul ac iunilor; negativ , (Se)ţ ţ ă autocontrolul şi (N5) impulsivitatea; negativ , (Se) autocontrolul şi (E5)ă c utarea excita iei; (Se) autocontrolul şi (A3) altruismul; (Se) autocontrolul şiă ţ (A4) bun voin a; (So) socializare şi (E6) emo ii pozitive; (Gi) impresie bun şiă ţ ţ ă (C3) sim ul datoriei; (Ac) realizare prin conformism şi (CI) competent ; (Ac)ţ ă realizare prin conformism şi (C3) sim ul datoriei); (Ac) realizare prin conformismţ şi ( C4) disciplin de sine; (Ai) realizare prin independent şi ( O6) deschidereă ă în planul valorilor; (Fx) flexibilitate şi (Ol) deschidere-

spre fantezie; (Fx) flexibilitate şr ( O4) deschidere în planul ac iunilor; (Fx)ţ flexibilitate şi {O6} deschidere în planul valorilor; (Fe) feminitate şi (A3) altruism. 2.4. STUDII PRIVIND PREDICTIA PENTRU EVALUARE Chestionatul CONSILIERE EDUCA IONAL de 51 51Ţ Ă

VOCATIONAL personalitate California constituie unul dintre cele mai cunoscute şiĂ aplicate instrumente. In manualul CPI-ului, Gough scrie explicit c testul este înă primul rând creat pentru subiec i normali, f r tulbur ri psihiatrice. Scaleleţ ă ă ă sale se adreseaz în principal acelor caracteristici ale personalit ii care suntă ăţ importante pentru convie uirea social şi relationarea interpersonale. Deşiţ ă studiile realizate cu testul au dovedit utilitatea sa pentru

problematica unor grupuri speciale precum tendin ele asociale sau spreţ delincvent , totuşi, cea mai larg utilizare este indicat pentru 177ă ă ă

problematica din şcoli, colegii, industrie şi afaceri, sau din acele institu iiţ medicale şi acele birouri de consiliere probleme care de sunt axate pe neadaptare socială

(Magargee, 1972 (17).| Utiliz rile sunt multiple cum variate sunt şi modalit ileă ăţ de administrare a testului. în privin a celor din urm putem de exemplu consemnaţ ă câteva dintre cele mai specializate. Astfel, dac de regul C.P.I.-ui seă ă administreaz ca o prob de personalitate al turi de alte probe ;psihologice,ă ă ă exist şi utiliz ri singulare, specializate. De exemplu, sine acceptat de cazuriă ă ă de în subiect şi eul determinarea distantei dintre imaginea de ideal. Procedura se aplic în situa ia unor consiliere comportamental sau clinic , când, de exemplu,ă ţ ă ă se poate cere unui adolescent sau unui nevrotic să

completeze testul a II- oar a%a cum ar dori s fie. In consilierea clinic , seα ă ă ă poate aplica în sensul unei imagini retrospective, care s afirme modul în care seă aprecia subiectul în situa ii trecute fat de situa ia prezent . In consilierea deţ ă ţ ă familie, în cercet ri de tip clinic au fost testa i adolescen i cu devia iiă ţ ţ ţ comportamentale. în astfel de situa ii testul cât se şi administreaz membrilorţ ă atât pacientului familie, familiei modele influen eaz dintreţ ă

pentru a se stabili natura rela iilor de eventualele care comportamentale sauţ chiar

conduita adolescentului, incongruentele incompa ibilit tile membrii familiei careţ ă pot sta I baza unui conflict deschis sau ascuns. De asemenea, se pot studiaα profilele so ilor când exista conflicte interpersonale între sot-so ie, sau alteţ ţ perechi din sfera familiei, operându-se

prin procedura analizei de profunzime a celor dou protocoale scorurilor Iă α corelând diversele semnifica iile 178ţ

scale (insight analysis).

în

funcfie

de

obictiveie

test riiă

generale, se pot aplica şi formule din ecua iile de regresie calculate pentruţ predictia comportamentului delincvent, a eficientei şcolare şi academice în generai, a succesului profesional în diferite profesiuni etc. (Megargee, 1972, Gough, 1987 (18). Astfel de studii nu au fost realizate înc pe popula iaă ţ româneasc astfel c formulele americane au mai ales un rol orientativ informându-ă ăne despre acele tr s turi care, în contextul socio-cultural respectiv, suntă ă implicate în succesul social sau profesional. Exemple de astfei de formule pentru predictia reuşitei I nivelul liceului (Gough, 1964(19): Reuşita şcolar pentruα ă bäietf = 24.737 + .45 Cs - .344Sp + .373SO-.315GÎ + .175AC Reuşita şcolar pentruă fete = 20.116 +

.Z~\7Re + .192So -.309Gi + .227Ac +.280Ai + .244le Realizare academic colegiuluiă pentru (Gough, 1964 (20): Realizare pentru b ie i = 34.468 .495Sp - .334Sc +ă ţ .263Ac + .635A) + .353le + ,750Py Realizare pentru fete = 37.477 - ,224Sy + .333Re - .158GÎ Eficienta ca profesor în predare (Durflinger şi Hill, 1960 (21): Eficienta = 14.743 + .334So - .670Gi + .997Ac + ,909Pv -.446Fx Eficienta în profesia de medic (Gough şi Hali, 1964 (22) (de fapt predictia de a ajunge un medic bun): Eficienta = .794Sy + .602To•+ 1.114Cm - .696Cs 179 I nivelulα psihologie

2.5. STUDII PRIVIND OB INEREA DATELOR PENTRU SCALELE ABREVIATE MJ^P-L ChestionarulŢ C.P.I, nefiind construit pentru evaluarea aspecteior majoritatea pentru şi aplica iile Sunt psihopatologice, chestionarului educa ionaleţ ţ

cercet rilor au demonstrat importanta vocafionale.ă

studii care arat c testul nu este I fel de eficient când se aplic pe grupuriă ă α ă deşi de subiec i cu joase probleme indic majore psihopatologice în sensul c ,ţ ă ă scorurile neadaptarea sau o adaptare proast , inventarul nu discrimineaz diferiteă ă modele de neadaptare şi are o utilitate Este mai limitat util în din pentruă diagnoza perspectiva subiec i diferen ial a simptomatologiei clinice. neadapt riiţ ţ ă ă

delincven i, criminali, sau cei ale c rorţ ă

probleme pornesc din conflicte dintre individ şi societate decât din conflicte intrapsihice (23). C.P.I, poate fi mai degrab utilizat în diagnozaă psihopatologic pentru a suplimenta alte teste, propriu-zis clinice, printre careă M.M.P.I.-ul sau testele proiective. Astfel, poate fi util în: - evaluarea candida ilor pentru grupurile de terapie formative, în m sura în care detecteazţ ă ă modele de comportament interpersonal printre oamenii normal; care fuctioneaz unoră relativ aspecte -detectarea

puternic pozitive în structura unei personalit i cu probleme psihiatrice; -sau,ăţ în prognoze privind gradul în care subiectul poate profita din unele programe vocafional , reabilitare. Important pentru modul de utilizare a de psihoterapieă sau de educa ionalţ ă

r spunsurilor I testul C.P.l., este faptul c o mare parte dintre itemii probeiă α ă au fost prelua i direct din M.M.P.I. sau sunt quasisimilari acestuia. Propor ia deţ ţ itemi comuni variaz de I 22% I 60% (media de 43%). 180ă α α

Există

studii 1966 Iα

(Rodgers, (24),

1966, au

Megargee, scorurile

care

identificat corela ii foarte ridicate între scalele M.M.P.I. construite pe bazaţ C.P.I., şi scalele M.M.P.I. complete, între .59 şi .90 (media de . 81)y ceea ce a permis în continuare realizarea ecua iilor de regresie pentru a putea estimaţ scorurile brute pentru scalele M.M.P.I. (f r corec ia k}, scalele pornind de Iă ă ţ α corespunz toare posibile,ă

dar abreviate constituite din itemii C.P.I. Pentru a ajunge I aceste scaleα abreviate C.P.I. Rodgers utilizeaz ecua ia y = a x + b în care y reprezintă ţ ă scorul brut estimat al scalei corespunz toare din MMPI; x, scorul brut a! scaleiă abreviate construite din itemii testului C.P.I.; iar a şi b reprezint constanteă calculate pentru fiecare dintre aceste scale

(25). Cu aceste scoruri brute "y", trebuie procedat în continuare conform corec iilor obişnuite care se aplic scorurilor brute ob inute din administrareaţ ă ţ propriu-zis a M.M.P.I. pentru a se ajunge în final 1a utilizarea etaloanelor şiă profilului psihopatologic. Desigur, o astfel de utilizare a itemilor C.P.I, apare ca un sprijin în situa ii de urgenf pentru subiec ii care prezint în profilulţ ă ţ ă CP.!.ului unele aspecte care îndrept esc o suspiciune asupra gravit ii unorăţ ăţ simptome psihopatologice. Aceast linie de ra ionament poate fi verificat rapidă ţ ă prin aplicarea grilelor pentru scalele abreviate şi a procedurilor care permit aproximarea în final a unui posibil profil psihopatologic. Cei ce nu pot sau nu vor s administreze ambele inventare pot folosi itemii lor comuni pentru a estimaă scorurile

pentru scalele celuilalt inventar. Din datele de cercetare Magargee estimeaz că ă dintre scalele C.P.I, numai unele pot fi estimate plecând de fa M.M.P.I., respectiv, Do, Cs, Sy, Wb, Re, To, Ac, Ai pentru compara ii privind grupuri deţ indivizi, îns pentru interpret ri individuale, doar 2 scale, Wb şi To. 181ă ă

în anex vom prezenta al turi de grilete scalelor acestea. 3. DATE DESPRE VARIANTAă ă 1987 Şl MODELUL CUBOID De-a lungul celor peste 4o de ani de utilizare, testul C.P.l. nu a încetat sä fie obiectul a numeroase studii, subiectul acestor studii fiind printre altele si m sura în care prin itemiî lui se poate surprinde şiă altceva decât cele 18 scale standard, ce realitate empiric psihologului poate înă fi accesibil r spunsurile scalor standard, şi grilele cu abreviate împreună ă ă

valorile a şi b pentru fiecare dintre

subiectului. Zeci de programe de cercetare au pornit de-a lungul anilor Iα determinarea m surii în care unele clusteriz ri de itemi pot constitui scale noi,ă ă care m soar aspecte specifice comportamentului. înc deă ă ă

I nivelul anilor 7o s-au constituit certitudini ipotezele faz de în jurui unoraα ă dintre cercetare scale confirmate

empiric. Vom prezenta într-o prim aceste experimentale prezentate în 1972 deă Magargee ca scalele "experimentale" Hase, scale "factorial un total analitice", 35 de noi scale scale "teoretice" si scale "rationale" construite pornind de Iα Hernii C.P.l. Ne vom m rgini s prezentam doar unele dintre ele, cele care prină ă confirm rile experimentale s-au constituit în certitudini. De asemenea, un mareă num r de cercet ri realizate cu C.P.l.-u! au încercat, dup cum am v zut, s -iă ă ă ă ă determine pentru valoarea realiz ri de predictie profesionale,ă

academice etc. Din astfel de date s-au desprins unele cercet ri care s-auă

axat pe factorul de creativitate, în m sura în care realizarea creativ este 182ă ă

definitorie pentru nivelul de dezvoltare şi eficient atins de individ. F r aă ă ă intra în am nuntele discu iilor despre creativitate şi personalitate creativ ,ă ţ ă semnal m interesul lui Gough pentru diferen ieri de fine e între tipuri deă ţ ţ creativitate şi nivelul de realizare personal , studii care au cuprins un num ră ă impresionant de cercet tori fie utilizând C.P.I pentru a ob ine date despreă ţ structura personalit ii creative, fie pentru a defini o scal care s m soareăţ ă ă ă "temperamentul creativ". C.P.I.-ui a relational cu numeroase criterii ale creativit ii (26), pe un mare num r de loturi de subiec i. Rela ii semnificativeăţ ă ţ ţ din punct de vedere statistic confirm existenta cei unor diferente Modelul s-aă cel de mai din personalitate între oamenii creativi şi noncreativi. care consistent degajat

cercetare, este cei ce indic de exemplu c subiec ii cei mai creativi au scoruriă ă ţ mai înaite I scalele factorului 3 - Fx, Ai şi Py, ceea ce demonstreaz clar înα ă comportamentul acestora o respingere a tendin elor autoritare, rigide şi aţ dogmatismului în favoarea unei gândiri independente, a unei atitudini deschise şi receptivit ii. Astfel de persoane au şi cote mai ridicate I Sp şi S , Indicândăţ α α un comportament afirmativ, dar cu o direc ionare şi spre realitatea interior .ţ ă Acestui modei de covariere a scalelor men ionate i se asociaz si scorurile cevaţ ă mai sc zute I scalele Cm şi Se, care indic independenta şi atitudinileă α ă nonconventionale. Studii româneşti au utilizat C.P.I, şi probe de abilitate creativ evidentfind caracteristici de personalitate care diferen iaz întreă ţ ă creativ şi noncreativ.

Astfel, Mînulescu, 1982 (27), utilizând 10 variabile care s-au dovedit înalt discriminative între investigatori creativi eficien i şi cei noncreativi nonţ eficien i, respectiv scalele Sp, Cm, Ai, 1e şi Py din C.P.I. împreun cu 3 scaleţ ă din 1 â P.F., C, 183

O şi Q1 precum şi dou m suri ale gândirii divergente, flexibilitatea factorialsă ă şi a originalitatea, analiza

reliefat patru componente principale responsabile de 89.91% din varianta comportamentului. Factorul I este o component predominant cognitiv opera ională ţ ă ce exprim un stil rezolutiv eficient, flexibil şi original capabil s abordeze,ă ă analizeze şi extrag semnifica ii deosebite de cele rutiniere, prin utilizareaă ţ unei multitudini de criterii şi operând independent în câmpul informational; factorul II, apropiat ca pondere, puternic saturat în variabilele O (-), Py (+),. Ai (+}, 1e {+), reprezint lucid , în o component calm , logic , atitudinală ă ă ă ă stilistic , tendin a spre o reflexivitate încrederea valorizând independenta deă ţ spirit şi sine, maturitatea rezolutiv . Factorul III şi IV, ceva maiă

pu in pregnan i , dar semnificativi ( câte 14 procente din variant ), reprezintţ ţ ă ă de asemeni aspecte atitudinate. Astfel, factorul III surprinde deschiderea spre spirit critic, spre nou şi nonconvenfionalism (saturat în Ql şi C). Factorul IV are un con inut psihologic apropiat de ceea ce am putea defini drept for a supra-ţ ţeului prin aspectul de control prin cerin ele exterioare,. (-)-Pentru se aleţ astfel socialului, de pe asupra de şi individului, prin satura ia în Cm şi Aiţ structuri cercetarea personalitate creativ , al c ror interes focalizează ă ă rezolvarea determinante problemelor atitudinale judiciare sunt

complexe s-a reliefat un stil ale c rui deschiderea spre realism, ra ionalitateă ţ echilibrat şî lucid , cu un autocontrol flexibil, puternic socializat. Vectorulă ă cognitiv semnific operarea mentală ă

într-o manier flexibil şi original cu evenimente, semnifica ii, sensuri.ă ă ă ţ Cercet ri mai recente, Dîncâ, 1994, Dinc şi Afbu, 1995 (28), au utilizat C.P.I şiă ă teste de gândire creativ Torrance, pentru determinarea a 184 prin analiză ă factorial şi analiz de clusteriă ă

profilelor de personalitate ia nivelul adolescen ilor. creativit ii, noncreativ,ţ ăţ Din perspectiva adolescentului prin portretul

creativ implic , diferenfiator fata de cel realizarea independent (şi nuă ă realizarea prin conformism), afirmarea de sine, un mod participativ, ambi ios, cuţ ini iativ şi încredere în sine, tendin a spre extraversie şi empatizare. Cu oţ ă ţ bun inteligent social , apar flexibili, dar cu un minus de organizare şi oă ă ă intolerant fat de opiniile tradi ionale. Scalele pentru a m sura "orientareaă ă ţ ă spre valoare" şi "orientarea spre persoan " au fost destinate pentru surprindereaă a doi factori izola i prin analiz factorial . S-au constituit prin administrareaţ ă ă C.P.I.-ului unui lot de 3oo persoane şi prin selectarea în mod separat a itemilor care aveau o înc rc tur factorials ridicat numai Iă ă ă ă α

factorul I, şi, respectiv a celor care contribuiau factorul fi. Factorul "Vo" - orientare spre valoare care a fost experimentat de Nichols şi Schnell, 1963 (29), a fost derivat pentru a m sura, ceea ce, în urma analizei factoriaie s-a grupat înă factorul prim. Deci cuprinde o mul ime dintre itemii testului, cu o înc rc turţ ă ă ă înalt în scalele Wb, Re, So, Sc. To, Gi şi Ac. Noua scal factorial a fostă ă ă experimentat prin corel ri cu scale din M.M.P.I., G.Z.T.S., Chestionarul deă ă preferin e Edwards E.P.P.S., S.U.I.B., şi s-au ob inut corela ii semnificativeţ ţ ţ pozitive cu scale şi comportamente indicând: rela iilor asemenea, stabilitateaţ interpresonale. s-au ob inut psihic , De corela ii autocontrolul, o bunţ ă ţ ă structurare a semnificativ numai Iα

negative cu scalele de neadaptare şi

emotivitate. Factorul Po - orientare spre persoan , a fost derivat prin analiză ă factorial de Nichols şi Schnell, 1963, ca factor secund. Cuprinde 55 itemi,ă evaluând varia ia comun pentru scalele Do, 185ţ ă

I y Cs, Sy, Sp, care S . indic Coreleaz activism şi experimental cu scale dinα ă ă alte chestionare deschidere în comportament. 11 scale experimentale au fost construite de Hase şi Goldberg (30), Institutul de cercet ri Oregon, tot pe bazaă analizei factoriale a itemilor. Scalele cuprind - v. anexa -de I 9 I 27 iiemi şiα α sunt denumite: extraversie vs. introversie; excitabilitate; copil rie conformismă vs. armonioas ; rebeliune;ă

ascendent vs. submisivitate; nevrotism; spirit rigid vs. flexibilitate; încredereă în sine; amabilitate vs. iritabilitate; senin tate vs. depresie; psihotism.ă Scalele teoretice au fost construite pe baza selec iei intuitive a itemilorţ conform teoriei personalit ii dezvoltat de Murray. Selec ia itemilor a fostăţ ă ţ realizat de exper i, p strânduse cei care, prin confruntarea opiniilor, întruneauă ţ ă consensul a dou treimi dintreă

specialişti. Cele 1 1 scale cu un num r de itemi variind de I 11 I 20 - v. anexaă α α -, au fost denumite: realizare; afiiiatie; autonomie; deferent ; dominant ;ă ă exhibi ie; evitare; creştere; ordine; joc; în elegere. Scalele rationale s-auţ ţ constituit prin analiza criteriului intern. Selec ia ini ial a itemilor urmaţ ţ ă criterii ra ionate sau capacitatea intuitiv a autorilor, dar, dup administrareaţ ă ă pe un !ot de subiec i, au fost p stra i acei itemi care corelau înalt cu scorulţ ă ţ total. Sunt un total de 7 scale rationale, cu ajutorul unui iot de aproximativ 108 subiec i. Cele 7 scale sunt denumite: dominanta; sociabilitatea;ţ responsabilitatea; deschiderea psihologic ; feminitatea; realizarea şcolar ;ă ă conformismul (conformitate). Asociate I aceste scale, Hase a folosit de asemeneaα 11 scale de stil pentru a evalua diferite stiluri de r spuns precum şi 11 scaleă compuse prin itemi selec iona i aleatoriu (I întâmplare) pentru a furniza oţ ţ α m sur liniar deă ă ă

compara ie. Cercet ri extensive desf şurate ia 186ţ ă ă

Universitatea Oregon au avut ca scop determinarea capacit ii acestor scale de aăţ anticipa diferite tipuri de comportamente. dintre Rezultatele unora

cercet rileă

experimentale

demonstreaz şi faptul c validitatea scalelor produse pe baza a diferite procedeeă ă comparabila. O alt scal dezvoltat de specialiştii unei agen ii de consiliere aă ă ă ţ pilonilor are ca scop m surarea gradului de deschidere spre consiliere intensiv aă ă delincven ilor scala Analize de juvenili. S- numit ameliorare primare ate şi aţ α fost C.P.I.-ului de derivare este

construit pe baza criteriului extern. demonstraser deja c scale precum Sy, Wb,ă ă ă So, Sc, Ac diferentiau cel mai bine loturile celor care d duser rezultate bune Iă ă α programele de consiliere comparativ cu ceilal i.ţ

Analiza de item a celor 193 de itemi implica i în aceste scale a condus spreţ p strarea a 40 dintre ei care au demonstrat o maxim capacitate de diferen iere.ă ă ţ Scala de anxietate, construit de Leventhal, 1966 (31), s-a constituit prină prelucrarea rezultatelor unui lot de studenfi care au cerut asistentă psihoterapeuticâ emotionale sau pentru sociale, probleme fat deă

rezultatele unui lot f r astfel de probleme. 24 de itemi au demonstrat o bună ă ă capacitate de diferen iere între cele dou loturi, itemi care au fost apoi supuşiţ ă unor proceduri de validare, supravie uind 22. Scala a fost în continuareţ experimentat prin proceduri de validare şi studiere comparativ a dateloră ă utilizând rezultatele 1a celelalte scale C.P.I, şi I scalele M.M.P.L, precum şiα Iα

alte

scafe

clinice. asupra subiec ilorţ

Permite cu

o

diagnoz problemeloră

severit ii noteăţ

ridicate şi a num rului de şedin e de consiliere necesare. Scala de empatie esteă ţ construita de Hogan în 1969 (32), printr-o abordare ra ional combinat cuţ ă ă abordarea empiric . 187ă

Pentru a ob ine un criteriu pentru empatie psihologi descrierea cere.unui experfiţ unei num r sa-şî persoane de 7 descrie îna!tă

concep ia asupra empatiei -respectiv empatice utilizând tehnica sort rii Q. Peţ ă baza acestor date s-au realizat apoi descrieri pentru evaluatori tot în sistemul sort rii Q. Descrierile au fost aplicate unui lot de subiec i si au fostă ţ selec ionate acele persoane care au f cut obiectul rang rilor I cele dou extremeţ ă ă α ă ale descrierilor empatiei: înal şi slab empatiei. S- realizat analizaα r spunsurilor lor I testul C.P.I, şi M.M.P.I., selectionându-se pe baza dateloră α statistice un num r de 64 itemi pentru o scal care s constituie scala empatiei,ă ă ă 31 dintre ei apar inând C.P.I.-ului. în afara itemilor care diferentiau cele douţ ă loturi de subiec i, Hogan a inclus şi un num r de 1 7ţ ă

itemi

pentru nu

care, a

deşi

rezultatul propriu-zis c auă

statistic semnificativ,

era

considerat

relevant de con inut. De asemenea au fost incluşi şi itemi pentru a echilibraă ţ cheia de scorare adev rat fals. S-au desf şurat o serie de alte studiiă ă experimentale atât pentru a valida scala ca m sur a empatiei cât şi pentru a oă ă controla din perspectiva altor posibile con inuturi. Astfel, de exemplu, s-au deţ ob inut pentru persoane diferente loturi pentru semnificative dihotomizateţ

dimensiunea "acuit ii sociale". Din anii 7o, Hogan a avansat o teorie asupraăţ dezvolt rii morale în cadrul c reia empatia, definit operational de scala CP.f.,ă ă ă apare ca un construct cardinal. între alte studii realizate cu ajutorul acestei scale, s-au ob inutţ

date despre corela ia pozitiv între empatie si consumul de marihuana 1a nivelulţ ă elevilor de liceu şi colegii; de asemenea între empatie şi maturitatea judec iiăţ morale; între empatie şi socializare. Toate cercet rile sunt consistente sus inândă ţ teoria lui Hogan asupra rolului empatiei în 188

comportamentul moral. Studiile au identificat maturitatea socializarea, al comportamente judec ii capacitatea care morale, de a reflect acuitateaăţ ă percep iei sociale,ţ

în elege modul de a aprecia şi gândi altora, receptivitatea, comportamentulţ simpatetic şi nerigid, rezonanta I atmosfera de grup. Aceste scale au fost înα general utilizate mai pu in în selec ie sau consiliere, cât pentru cercet ri. înţ ţ ă anul 1 989 Gough publica ultima versiune a chestionarului, modificat pe de oă parte prin includerea acelor scale care prezentau stabilitatea şi validitatea coerenta bine datelor demonstrate de prin cercetare,

respectiv celor 18 scale standard li sau ad ugat înc dou scale standardă ă ă "independenta" şi "empatia" (Pitariu, Albu, 1993 (33).

în afara scalelor standard, noul C.P.l defineşte un num r de 13 scale cuă "orientare special " ca de exemplu "potential managerial", "orientare c treă ă munc ", "temperament creativ', "scala unipolar pentru masculinitate", "scalaă ă unipolar pentru feminitate", "scala Levendhal pentru anxietate", scala deă "narcisism", scala de "orientare spre înt rirea legal " etc. Dintre ele, cea careă ă are cele mai serioase şanse s fie inclus printre scalele Noile din standardă ă scale este cea de temperament creativ, CT (34). standand evalueaz comportamenlulă în urm torii termeni: scala de independent , format 28 itemi, m soar înalteă ă ă ă ă resursele indic deă

individului şi distanta dintre sine şi ceilal i; un echilibrat scorurile şiţ relativ comportament independent, detaşat

ceilal i; scorurile sub medie indic tendin a de a c uta sprijin din parteaţ ă ţ ă altora, a evita conflictele, a întîrzia sau evita ac iunea; scala de şi empatieţ evalueaz afectiv intui ia rezonantaă ţ

-cognitiv fat de alte persoane; notele peste medie indic un 189ă ă ă

sentiment

de

comfort

personal

şi

acceptarea de c tre cei din jur, orientat spre sesizarea nuan elor sociale şiă ţ optimism; scorurile submedie indic un comportament neempatic, sceptic înă rela iile cu ceilal i, defensiv în raport cu dorin ele sau setimentele altoraţ ţ ţ (35). Gruparea de interpretare pe care o ofer noua varianta cuprinde: -1.ăevaluarea Em; ^.evaluarea orient rii normative şi a valorilor: Re, So, Sc, Gi, Cm,ă Wb, To,; -3. evaluarea func ion rii cognitive şi intelectuale: Ac, Ai, 1e, şiţ ă 4.evaluarea perceperii rolului si stilului personal: P ,, Fx, F/M. Dateleγ statistice privind experimentarea testului pe popula ia româneasc oferite deţ ă Pitariu şi Albu în articolul citat (36) permit realizarea unor norm ri autohtoneă stilului şi orient rii interpersonale: Do, Cs, Sy, Sp, S , In,ă α

orientative. In afara procedurii standard de interpretare a scalelor care nu difer de varianta anterioar ca paşi şi modalit i, noua variant include in plusă ă ăţ ă o nou posibilitate, respectiv referin a I un model al personalit ii, denumit deă ţ α ăţ Gough "modelul cuboid". Gough ofer un model conceptual asupra structuriiă personalit ii, utlizând ca axe cardinale trei vectori (cf, Pitariu, Albu, 1 993ăţ (37): vectorul raportarea 1 I care semnific stilul şi interpersonal, vectorul 2α ă care semnific normele sociale vectorul 3 care semnific sentimentul personal deă ă competent . Aceşti vectori, m sura i prin scale special structurate, sunt înă ă ţ concepfia hi Gough trei a dimensiuni cardinale ale personalit ii responsabile deăţ sfi\u\ 1 personal care este specific al comportamentului persoanei. Aceste desf şurată

dimensiuni 190

trebuie

în eleseţ

ca

un

continuum de

I un maxim spre un minin, de-a lungul c ruia Gough prezint 7 nivele deα ă ă comportament care definesc intercorelarea vectorilor I nivelul unei sec iuniα ţ transversale a modelului cuboid. Mai exact, intersec ia vectorului 1 (extraversiaţ - introversia) şi a vectorului 2 (independenta dependenta de norme) prilejuieşte definirea a 4 stiluri comportamentale denumite greceşti dependent), independent), dependent). de alfa beta gama delta Aceste Gough cu literele şi şi şi şi (extrovert (extrovert, (introvert (introvert 4

independent),

intersec iiţ

cap t un specific prin raportarea 1a vectorul 3 (încredere - neîncredere înă ă sine), şi variaz de-a lungul acestei dimensiuni, Gough definind 7 tipuri de alfaă (de 1a carismatic I autoritar), 7 tipuri de beta (de Iα α

virtuos I conformist), 7 tipuri de gama (de I creativ I antisocial), 7 tipuriα α α de delta (de I complex I instabil), I polul superior definit prin contribu iaα α α ţ maxim a încrederii de sine, fat de polul inferior, definit prin contribu iaă ă ţ maxim a neîncrederii în sine. Modelul cuboid este o încercare într-o paralelă ă structur modelelor interpretativă ă

circumplexe prezentate de a cuprinde geometric , mai aproape de realitatea vie,ă personalitatea. Nu este deci întâmpl tor faptul c exist deja cercet tori careă ă ă ă încearc s integreze cele dou tipuri de date de cercetare. Astfel, Johnson înă ă ă 1992 (38) încearc s interpreteze modelul cuboid C.P.I. în In raport de modelulă ă ctrcumplex de unul AB5C. prezent, chestionatul California este personalitate

dintre cele mai bine experimentate instrumente psihologice de evaluare a personalit ii şi evolueaz în mod firesc spre modalit i care s permit oăţ ă ăţ ă ă interpretare aprofundat a datelor în intercorelatfa personalitate. 191ă dimensiunilor de

4. NOTE BIBLJGRAFICE - Magargee E.S.,1972, The California Psychological Inventory handbook, Jossey-Bass ine, San Francisco, Washington, London - op. cit., Philosophical basis of C.P.i, p.7 - 20 - Gough H.G., 1969, ManuaS for the, California Psychological Inventory, Consulting Psychologist Press, Palo Alto, California - op. cit. p.l 4 - op. cit., p. 14-15 - op. cit. Vom prezenta în continuare caracteristicile grup rilor si scalelor sintetizînd de fiecare dată ă datele prezentate în Manualul din 1969 si cel din 1972 - op. cit. p. 130 -op. cil. p. 135 - Pitariu H.D., Albu M., 1993,

Inventarul psihologic California: prezentare şi rezultate experimentale, Revista de psihologie, 39, nr. 3, 249 -263 10 - op. cil., p. Ill; 20 de studii care au încercat s surprind factorii responsabili de varia ia comportamentului,ă ă ţ desf şurate între 1960 si 1969, au eviden iat între 3 şi 7 clusteri., deşi înă ţ majoriteîea cercet rilor s-au desprins 5 factori interpretabili - op. cit., p.lă 12; apare în cercet rile men ionate ca al ll-lea mare factor - op. cit., p. 11 2;ă ţ mai pu in stabil comparativ cu primii doi factori - op. cit., p. 113 - Gough H.G.,ţ 1957, Manual for California Psychological Inventory, C.P.P., Palo Ailo; Magargee op. cit.; Pitariu

H. D., Hehn H., 1980, Investigarea personalit ii cu ajutorul Inventarului deăţ personalitate California, Revista de psihologie, 26, 461 - 473 - Gough G.H., Heilbrun A.B., 1983, Adjective Check List Manual, C.P.P., Polo Alto CA 16 - Costa P.T., McCrae R.R., 1989, Personality in adulthood: o sixyear longitudinal study of self-reports and spouse ratings on the NEO Pi, Journ. of Personality and Social Psychology, 54, 853 - 863; Costa P.T., McCrae R.R., 1992, NEO PI R Professional manual, P.A.R., Odessa, p.47 192

17-op. cit, p. 204 - op. cit. 156 - 205; Gough H.G., 1987, The Californie Psychological Inventory Administrator"s Guide, C.P.P., Palo Alto CA - op. cit, p. 177 - op. cit., p. 188 -op. cit., p. 192 22-op. cit., p. 130 - op. cit., p. 226 - op. cit. p. 94 -95 (D.Rodgers,1966, E.I. Magargee) - op. cit., p. 255 - op. cit. p. 240 27- Minulescu M., 1982, Rezolvarea de probleme si stilul cognitiv în investiga ia judiciar , tez doctorat, Universitatea Bucureşti, Biblioteca - Dincâţ ă ă M., 1994, Processual creative structures ond levels of performance, Revue de pjychofogie, 2, 38, 115

-122; Dincä M., Afbu M., 1995, The Psychological Profile of Creative Teenegers, Europ. Journ., of Psychological Assessment, 11, suppi. 1,1 - op. cit. p. 99 - op. cit.,p. 95 - 96 (H.Hase, LGoldberg, 1967) - op. cit., p. 97 - op. cit., p. 98 - op. cit., p. 250 - op. cit., p. 250 - op cit., p. 250 • op. cit., p. 255 - 257 • op. cit. 38- Johnson, J.A., 1992, Interpreting the California Psychological Inventory with the AB5C Model, A VI- conferin a a EAPP, Groningen 193α ţ

IV INVENTARUL în prezent, MULTIFAZIC problema este central DE în de PERSONALITATEă MINNESOTA domeniul evalu rii tulbur rilor dacă ă ă

personalitate

acestea

trebuie identificate şi diagnosticate ca şi categorii nosoiogice sau ca şi dimensiuni ale personalit ii (Widiger & Prances, 1985 {1). DSM III R defineşte înăţ mod clar tulbur rile de personalitate ca seturi de tr s turi care apară ă ă "inflexibile şi neadaptatfve, ceea ce conduce fie I o prejudiciere a func ion riiα ţ ă în planul socialului sau a sferei profesionale, fie I o stare proast în planα ă subiectiv". Din aceasta perspectiv , chestionarul M.M.P.I. construit în modă deliberat "s evalueze acele tr s turi care sunt caracterisHci comune aleă ă ă anormalit ii psihologice dezabilitante" (Hathawayăţ

& McKinley, 1951 (2) a suferit de-a lungul celor peste 50 de ani de I primaα prezent, relativ publicare varianta ca mod re-evalu ri. M.M.P.I.I! de concepere înă a diferă

diagnosticului de varianta clasic . Prin modul de construc ie şi prin tehnica deă ţ validare apar ine desigur, odat cu toate aspectele pozitive sau negative, uneiţ ă genera ii trecute de teste de psihodtagnozâ clinic . Autorii, Hathaway şiţ ă McKinley, 1941, prezint prima variant în 1941 cu scopul de a pune I dispozi iaă ă α ţ clinicienîlor un instrument care sä 194

exploreze

cât

de

extins

pos'bil

problematica psihopatologiei umane, s poat fi aplicat uşor si practic înă ă condi ii clinice, s dea posibilitatea controlului validit ii r spunsurilor si sţ ă ăţ ă ă fie validat empiric. Acest din urm aspect care I epoca respectiv era oă α ă realizare substan ial autorii plecând în construc ia nosologice unele ale vremii,ţ ă ţ serioase itemilor şi este, din

scalelor respective de I categoriile p cate, cei care a impus în prezent limiteα ă validit ii diagnostice a scalelor separate în m sura în care, de-a lungulăţ ă secolului, datele clinicii psihiatrice au schimbat concep ia asupra tulbur rilorţ ă de personalitate şi, în general, asupra diagnozei simptomatologiei clinice. Cercet ri contemporane indic de exemplu c natura asocia iei între tr s turile deă ă ă ţ ă ă personalitate şi evalu riă

ale

gradului

de

tulburare

a

personalit ii nu este liniar . Astfel, de exemplu, I unii subiec i tulbur rileăţ ă α ţ ă sau simptomele din sindromul de anxietate ar trebui considerate ca o ap rareă func ionala fat de tendin e de dezintegrare subiacente, în timp ce I alfiţ ă ţ α subiec i schizotipali sau borderline unele tr s turi nevrotice precum somafiz rîleţ ă ă ă sau timiditatea pot fi considerate ca func ionale şi defensive Duijsens,ţ (Eurelings-Bontekoe, Snellen, Diekstra,

Ouwersloot, 1995 (3). M.M.P.I.-ui a fost destinat utiliz rii de c tre clinicieniă ă experimenta i şi specializa i în aplicarea acestui test. Totuşi, exist mai multeţ ţ ă modalit i de a utiliza scalele testului (Anastazi, 1957 (4). O serie de studii s-ăţau axat pe validarea lui ca un instrument de diagnosticare general aă anormalit iiăţ

psihice. Astfel, s-a demostrat c , în general, cu cât este mai mare num rul şiă ă m rimea devianfei I nivelul scalelor, cu atât putem spune ca persoana este maiă α sever tulburat . O alt 195 serie de cercet ri s-au axat chiar pe validitateaă ă ă

diagnostic a diferitelor scale luate separat. Majoritatea datelor indică ă rezultate interpret ri negative; ad chiar a autorii scalelor testului avertizează ă împotriva unei literam clinice si unii prefer s substituie prin coduri numericeă ă denumirile initiale ale scalelor. Aceste aspecte empirice converg cu obiec iiţ clinice fat de utilizarea scalelor M.M.P.I. în diagnoza diferen iala individual ;ă ţ ă în plan clinic, ceea ce are important si relevant este tocmai reciprocaă ă interrelate a tr s turilor în m sura în care o aceeaşi tr s tur poate aveaă ă ă ă ă ă implica ii deosebite în func ie de clusteriz rile în care apare. înc din anii 50,ţ ţ ă ă analiza factorial a scalelor M.M.P.I. c a "un con: us I concluzia diagnostică ă α

diferen ial rafinat pe baza pro1 alor M.M.P.t. este o procedur care poateţ ă

da naştere ia întrt oäri" deşi testul diferen iaz util şi valid între psihotict,ţ ă nevrotici şi normali (Wheeler şi al., 1951 (5). $i aceasta în afara faptul ji deja baza men ionat scalelor azi c taxonomia şi-a pierdut psihiatric tradi ionalţ ă ă ţ ă care a sta* 1c relevanta practic . Dire ;ia care s-a dovedit deosebit deă fructuoas utilizarea pentru M.M.P.I. diagnoz prin este aspecteleă ă

configurale ale profilelor, sau prin modelele de scoruri. înc din 1951, autoriiă testului publica un Atlas pentru utilizarea clinica a M.M.P.I. în care codifică numeric scalele şi furnizeaz astfel de profile codificate împreun cu ananinezeleă ă cazurilor a peste 968 de subiec i. Taxonornii largi au fost derivate empiric prinţ diferite studii asupra modelelor de profile pentru probleme de tip nevrotic, psihotic,

comportamentale sau psihosomatice. în fine, o utilizare inedita, dar semnificativă calitativ, care dovedeşte în ultima instan pertinen a (ternilor testului relativţă ţ I umane, aspectele este psihologiei 196α

derivarea a numeroase alte probe

din itemii lui. Cele 9 scale initiale împreuna cu cele 3 scale de validare initiale {scala K fiind construit ulterior) integreaz doar 366 din cei 550 deă ă itemi posibili care, de altfel, se recomand s fie în întregime parcurşi deă ă subiec i. Azi, doar 391, iar unii dintre itemi nu sunt deloc cuprinşi în vreo altţ ă scal adi ional . Printre (Do), noile scale derivate sunt (Re), introversiaă ţ ă social (Si), dominanta responsabilitatea nevrotismul (Ne), prejudecata (Pr),ă slatut socio-economic (St), recidivism (Re) şi chiar scale organice precum PF destinat diferen ierii cazurilor cu leziuni ale lobului parietal de ceie cuă ţ leziuni ale lobului frontal, sau LBO destinat psihice m sur rii Iă ă ă α caracteristicilor cu dureri veterani

lombare func ionale diferenh'ator de cazurile cu patologie organic (6).ţ ă

Exist inventare care, în mod expres, în construirea lor, s-au raportat 1a MM-PJ.ă fie ca CP.I ce s-a constituit prin opozi ie ca o fata a normalului, fie ca, deţ pild mai recentul N.V.M. care grupeaz în cinci scale (negativism, somatizare,ă ă timiditate, psihopatologie, extraversie) itemi diverşi din 11 scale standard 1985(7). 1. ISTORIC: CLINIC PRIMUL BAZAT CHESTIONAR VAUDÄRICUNICE Primele studii încep I Universitatea Minnesota în 1940, de cei doi autori Hathaway şi McKinley.α Prima revizuire serioas a fost publicata 11 ani mai tîrziu. Intre timp, în 1943ă este publicat oficial manualul şi testul în forma prim . In anul 1946 apare ună manual suplimentar prezentând scala K si MMPI (Luteijn & Kok,

PE SINDROAME NOSOLOGICE Şl

forma colectiv . In 1951 apare un nou manual 197 precum si atlasul deă interpretare.

Con inuturile itemilor acoper o gam divers şi larg de probleme, 26 tipuriţ ă ă ă ă diferite, dintre care: s n tatea, simptomele psihosomatice, tulbur ri neurologice,ă ă ă disfunctfi motorii; atitudini religioase, manifest ri obsesive aspecte aspecteă etc. Eşantionul de normare utilizat const în principal din peste 7oo de subiec iă ţ ai spitalului din Minnesota, studen i, precum şi loturi de epileptici şiţ tuberculoşi. Testul este satisf c tor pentru vârste între 16 - 55 ani, ambeleă ă sexe. Cazurile psihopatologice au fost în am nun ime studiate şi şi sadice privindă ţ politice, sociale; comportamentale compulsive, sau iluzii,

nevrotice sau psihotice precum st ri halucina ii, idei de persecu ie, fobii,ă ţ ţ masochiste; masculinitatea

feminitatea; aspecte privind familia

diagnosticate dup normativele clinice ale vremii şi au fost comparate cu loturiă de normali, principalul criteriu empiric fund gradul de concordant întreă diagnosticul prezumtiv pe baza scalelor testului şi diagnosticul clinic. Studiile de validare indic , de exemplu în manualul din 1951, c în cazul a 60% dintreă ă bolnavii noi admişi, diagnosticul formulat pe baza testului coincide ulterior. Chiar în situa ia în care un rezultat ridicat al unei scale va fi concordant cuţ diagnosticul clinic propriu-zis, prezenta unei tr s turi anormale în tabloulă ă clinic va fi constatat aproape întotdeauna Atlas, 1951 (8). între diferiteă ţ sindroame dinamice clinice care exist permit interrelatii cu cel clinică definitivat

autorilor prezentarea unor modele de covariatfe a scorurilor unora dintre

scale. 198

2. SEMNIFICA IA SCALELOR DE VALIDARE ALE PROFILELOR Sunt construite de autori 4Ţ scale de validare: "?", "L", "F", "K". Primele trei sunt de obicei utilizate pentru o evaluare global a înregistr rilor ia prob ; dac scorurile trec de oă ă ă ă valoare maxim admis , înregistr rile pot fi suspectate. Scala K are func ia uneiă ă ţ "variabile de normalizare" calculat pentru a permite o corec ie a scoruriloră ţ scalelor clinice. Unele date din cercet rile experimentale nu sprijin însă ă ă valoarea corec iilor k pentru creşterea capacit ii discriminative a scalelor.ţ ăţ Gough, 1950 (9), furnizeaz o m sur suplimentar bazat pe diferen a întreă ă ă ă ă ţ scorurile F K ca evaluare a distorsiunii posibile {de exmplu, a simul rii voite aă unor simptomatologii). Scala "?" - num rul de ifemi ia careă

subiectul a r spuns "Nu ştiu" Nota brut : num rul de întreb ri I care subiectulă ă ă ă α r spunde "nu ştiu". Când scoruî e foarte ridicat, rezultatele întregului test nuă sunt valide. Moderat ridicat (conform norm rii în note T) semnific o subevaluareă ă a ansamblului profilului. Psihastenie ii şi melancolicii (unii), ob in în generalţ rezultate relativ ridicate. Scala "l" - minciun Itemii scalei, 15, au fostă re inu i în baza criteriului c subiectul ar putea s admit c un comportamentţ ţ ă ă ă ă tipuri de sunt nefavorabil. Din datele empirice, se consider unele comportamenteă normali. Din aceast perspectiv , un rezultat ridicat indic o tendin deă ă ă ţă prezentare nefavorabile

admise de peste 95% dintre subiec iiţ

{conştient sub o lumin 199ă ă

sau

quasiconstient )ă

favorabil Acest lucruă

care

influen eaz I oţ ă α

r spunsurile I test. conduce probabil subapreciere a notelor patologice. Pentruă α ă lotul de compara ie format din subiec i normali s-a observat c nota este maiţ ţ ă ridicat cu cât sunt mat rigizi. Semnifica ia unei note ridicate: în isterieă ţ ridicarea notei rezult I unii paranoici şi în psihopatii, notei într-oă α invalideaz rezulta se lumin propriu-zis dintr-o atitudine inconştient ;ă ă ă ridicarea prezenta favorabil . Scala nu posibilitatea de a interpreta ansamblulă profilului ci indic o subestimare a notelor psihopatologice. Scala "F" Are ună total de 24 de itemi. Subiec iiţ

dintr-o dorinfâ conştient de aă

sunt de acord cu majoritatea acestora. Nota brut medie se situeaz între 4 şi 10.ă ă R spunsurile corespunz toare scalei fiind relativ conventionale, subiec iiă ă ţ neconven ionali tind de asemenea s prezinte scoruri ridicate, între 10 şi 20. Unţ ă scor brut superior lui 20 indic fie c subiectul nu a în eles testul (deşi probaă ă ţ trebuie administrat numai unor subiec i cu un Qi normal); fie c subiectulă ţ ă prezint o anomalie mentala serioas , iar în aceast situa ie nota F indic gradulă ă ă ţ ă de anormalitate al subiectului. Scala "K" • A fost construit pentru a se puteaă corija o eventual influent a atitudinii subiectului, dar poate eviden ia şiă ă ţ unele simptome 200

pa tot og ice. Deşi este legat de L şi F, exploreaz un alt tip de factori deă ă distorsiune: subiec ii cu un scor K ridicat tind s adopte o atitudine defensivaţ ă fat de obiceiurile lor psihologice de aceea tind s prezinte un profilă ă "normalizat". Subiec ii cu un scor sc zut au tendin a opus , spre autocritic şiţ ă ţ ă ă admiterea unor simptome anormale chiar dac importanta real a acestora esteă ă nesemnificativ . Nota K are şi o semnifica ie în sine: scorul ridicat este ună ţ prognostic bun pentru un bolnav mental, indicând capacitatea relativ aă subiectului de -si rezolva propriile probleme. Diferen a F • K Eliminα ţ ă posibilitatea existen ei unui "trucaj" deliberat a r spunsurilor. In mod normalţ ă diferen a este cuprins între +11 şi -12 ( calculat pentru unţ ă ă

lot de 690 normali, 100 bolnavi cu simptomatologie fiind-9 (10). Gough (11) consider c o diferen cuprins între +4 si +7 ar trebui s trezeasc o uşoară ă ţă ă ă ă ă îndoial , între +7 si +11 este suspect , iar o diferen superioar sau egal cuă ă ţă ă ă +12 este în mod sigur legat de o falsificare în sens patologic. Când diferen aă ţ form atipic , F fie -K ca indic o din ii de falsificare a r spunsuriloră ă ă ţ ă profilele au fier str u", fie "flotante", iar notele T sunt superioare tui 70. 201ă ă psihopatologic şi 200 bolnavi somatici, media calculată ă

3.

SEMNIFICA IAŢ

SCALELOR

CUNICE Scala ipohondrie - Hs O not Hs ridicatä indic faptul c subiectul areă ă ă tendin a de a se plânge excesiv de bo i fizice f r nici o baz organic .ţ ţ ă ă ă ă Ipohondricii identificat! de aceast scal sunt diferi i de ipohondricii cuă ă ţ manifest ri somatice. Ei au în urma lor un lung istoric de exagerare aă comentariilor fizice. Nu au încredere în medic, critic tratamentul care li seă aplic şi alearg din medic în medic. Scara diferen iaz bine pe cei cu sindromă ă ţ ă ipohondriac de cei care prezint o boal fizic real şi a c ror not nu este preaă ă ă ă ă ă ridicat . De obicei Hs antreneaz si o oarecare ridicare concomitent a depresiei,ă ă ă elementul asupra simptomelor

esen ial al modelului D - Hs fiind îns Hs. Scala depresie • D A fost validat peţ ă ă un grup de melancolici. E foarte sensibil : se ridic imediat ce înă ă simptomatologie exista o not depresiv sau anxioas . Este egal sensibil şi Iă ă ă ă α efectele terapiei şi coboar rapid atunci când bolnavul se amelioreaz clinic. Seă ă ridic într-un mare num r de st ri nevrotice sau psînottce. Detecteaz subiec iiă ă ă ă ţ deprima i, dar capabili s -şi ascund simptomele depresive, sinucidere. Scafaţ ă ă isterie - Hy A fost validat pe un grup de isterici de conversie. Cuprinde de faptă dou grupe de con inuturi: 202 având idei active deă ţ

a.

o scal de temperament isteroid, subiec ii afec iune preten iile de simptome cu şiă ţ ţ ţ nu de

caracterizând pentru infantile b. o ei când scală

atitudini sociale naive, care cer numai ajutorul anturajului şi prezint reac iiă ţ 1e sunt satisf cute; conversie. In popula ia normala, cele dou tipuri de problemeă ţ ă nu sunt intercorelate. L nivelul grupului clinic datele indic faptul cα ă ă manifest rile de conversie se dezvolt de preferin pe un temperament tsteroid.ă ă ţă Autorii insist pe lipsa de maturitate a istericului care face ca, deşi aparent oă terapie sau persuasiune terapeutic s conduc spre atenu ri temporare, s existeă ă ă ă ă posibilitatea reapari iei simptomelor. Scala de devia ie psihopat • Pdţ ţ ă

A fost validat pe un grup de subiecfi spitaliza i cu diagnosticul deă ţ "personalitate psihopat ". Caracteristici principale: absenta profunde; neputin aă ţ de a profita de experien ; absenta respectului pentru normele sociale. Astfel deţă subiec i sunt de exemplu delincven i care comit delicte de tipul minciunii,ţ ţ furturilor, alcoolismului, toxicomaniei sau delicte sexuale. Ei se caracterizează în comportmentul lor antisocial prîn: recidivism (incapacitatea de a de experien aţ profita anterioar ); lipsa unei motiva ii a activit ii lor delictuale; neglijareaă ţ ăţ precau iilor care s evite descoperirea. r spunsurilor emotionaleţ ă ă

Scala poate fi ridicat chiar daca subiectul n-a comis nici un 203ă

delict. Scala Pd este mai mult o scala de caracter decât simptomatologic şi esteă greu de falsificat. Scala nu indic numai c subiectul a prezentat conduiteă ă psihopate ci şi ca el e susceptibil de a 1e prezenta. O not ridicata poate fiă îns interpretat şi ca o m rturie a unui caracter narcisic. Din punct de vedereă ă ă terapeutic o not ridicat ia aceast scal are un prognostic prost. Paternulă ă ă ă notelor Pd-Pa ridicate este negativ indicând un caracter agresiv, ostil şi hipersensiriv. Asocia ia Ma-Pd caracterizeaz de obicei delincventa. Scalaţ ă masculinitate / feminitate - Mf Scala a fost validat pe un grup de homosexuali.ă Autorii grupeaz homosexualii în 4 categorii:ă

homosexuali masochist ;ă

prin

auto-punttie

homosexuali impulsivi; homosexuali psihopa i, cu tendin spre homosexual ,ţ ţă ă important partenerului; homosexuali personalitate constitu ional . Grupul deă ţ ă standardizare a fost constituit din homosexuali din ultima categorie. Experien aţ arat c nota de I aceast scal este în corela ie cu inteligenta. Acest lucruă ă α ă ă ţ semnific c o not alt ridicat parte nu un este subiect obligatoriu poate fiă ă ă ă ă secondat de homosexualitate. Pe de homosexual f r a avea o not "adev ra i" cuă ă ă ă ă ţ feminin ataşamentul prostitu ie considerind afectiv f r ală ţ ă ă

ridicat . Scala are 204ă

îns o relativa valoare diagnostic pentru aspectele patologice. Scala paranoia -ă ă P Scala a fost validat pe un grup de bolnavi paranoici. Este o scalα ă ă "caracteriaiä" prezentat patologice. Deşi are o foarte bun validare, uniiă paranoici ob in note foarte joase (3035). O not de acest nivel asociat cu o notţ ă ă ă L ridicat indic aproape sigur tendin e paranoide. Itemii care compun scala tină ă ţ de 3 tipuri psihopatologice: cei cu sensitivitate ridicat : subiec i uşor rânitiă ţ (cu "epiderm sensibil "); cei cu moralitate excesiv si care îşi afirmă ă ă ă ra ionalismul; cei cu idei de persecu ie, neîncredere. detectând niciodatţ ţ ă tendin ele manifest riţ ă

paranoide şi I subiec i care n-auα ţ

Orice subiect, prezentând un P superior notei T 70 este suspect patologic; iar oα not superioar lui T 80 aduce certitudine. Scala psihastenie - Pt A fost validată ă ă pe un mic grup de subiec i ce prezentau nevroz obsesionald. Este o scalţ ă ă simptomatic , itemii referindu-se I simptomele fobice şi obsesionale. O notă α ă ridicat poate în general s fie considerat ca un indice de anxietate. Cea maiă ă ă mare parte a nevrozelor grave au o nota Pt ridicat . Dac aceast scala are oă ă ă corela ie mare cu Se (-.70) şi cu D, coreleaz mai slab cu K.ţ ă

Scala schizofrenie - Sc A fost validat pe un grup eterogen de schizofrenieă cuprinzând de şt dementa hebefrenoschizofrenie c permite paranoide scala Pă α precoce, diagnosticul de schizofrenie pseudo-nevrotic , catatonie, paranoid .ă ă Autorii Unele coborit, ridicat . L fe! unii subiec i pur schizoizi pot avea un Seă α ţ normal. Sunt numeroase cazurile în care scorul poate fi ridicat f r a fi vorba deă ă o schizofrenie, de exemplu în anumite nevroze grave, sau I unii subiec i cu oα ţ puternic introversie. Adolescen ii au în mod obişnuit note cuprinse între 60 siă ţ 70. admit faptul depistarea a 60% din schizofrenii. schizofrenii dublat de apropiate de paranoia au un Se precum

Lα

schizofreni între

există

o

rela ie st riiţ ă

curbilintară

gravitatea

patologice şi not , în sensul c I schizofrenii vechi, rezisten i I insulino-ă ă α ţ αterapie, coboare (1 2). Cu cât nota Se este mai ridicat cu atât prognosticul esteă mai bun. Se este strâns legat de Pt. Dac cele dou note sunt ridicate iar Ptă ă ă este mult mai ridicat decât Se atunci diagnosticul va fi probabil de nevroz .ă ă Autorii prudentei testului în insist asupra notelor interpretarea nota tinde să ă

ridicate 1a aceast scal . Scala hipomanie - M Scala a fost validat pe un grupă ă α ă de hipomaniaci. expansivitate iritabilitate 206 Itemii prin con inut constituie 2ţ subscale:

60% din subiec ii cu diagnosticul de hipomanie au o not superioara lui 70, iarţ ă al ii au o not cuprins între 60 şi 70. Asocia ia Ma-Pd ridicat este destul deţ ă ă ţ ă tipic I adolescenta. Acest tip de psihopat ar avea un prognostic relativ mai bună α decât tipurile Pd sau Pd-Pa. Scala introversiei sociale - Si Scala nu este o scală clinic stricto sensu; ea se poate aplica şi pe normali fiind construit prină ă discriminarea între un lot de studen i care se angajeaz în pu ine activit iţ ă ţ ăţ extracurriculare şi un lot cu caracteristici opuse. Scorurile ridicate indică tendin a de a evita contactele sociale. în alte afara acestor de scale standard,ţ şi numeroasele cercet ri au eviden iat si posibilit i interpretareă ţ ăţ

grupare a scalelor sau (ternilor,

'

Astfel se pot calcula dou m suri: a nivelului de anxietate şi a gradului deă ă interiorizare (Welch, 1951). Indicele de anxietate - Ai: Hs Ai= Se + utilizeaz Dă notele + T. Hy Nivelul + (D + Pt) - (Hs + Hy)

anxiet ii este cu atât mai ridicat cu cât rezultatul dep şeşte o nota T final deăţ ă ă 5o. 207

Raportul de interiorizare: Hs + D + Pt Ir Hy + Pd + M Raportul se calculeaz înα ă note T Plasându-se teoretic în junjl lui 1, subiec ii cu tendin a spreţ ţ "interiorizarea" dificult ilor, deci spre numeroase simptome psihosomatice sauăţ subiective vor avea note T superioare lui 1; cei care îşi exteriorizează conflictele şi trec I ac iune, au note mai mici de 1. 4. LIMITE ÎN INTERPRETAREAα ţ DATELOR Discutarea critic a chestionarului se poart în special, cum am men ionată ă ţ deja, în leg tur cu validitatea de construct a scalelor. In afara acestei limiteă ă pe care o vom prezenta urm toare, mai se amplu mai în secven a reproşează ţ ă

chestionarului un aspect care este

intrinsec acestui tip de probe: valoarea r spunsurilor depinde de modul cumă subiectul este capabil s -şi conştientizeze propriile sentimente,ă

atitudini etc. Totuşi, unei astfel de critici i se r spunde c în validareaă ă scalelor nu s-a inut seama de şi şi con inutul r spunsurilor ci de valoareaţ ţ ă discriminativ valoarea între patologie înalt normali tote. Acest aspect explică ă ă şi diagnostic recunoscut a MMPl-ulut pentru unele tr s turi ca psihopatia sauă ă ă ă isteria unde de regul r spunsurile subiectului şi sunt comportamentulă ă

diametral opuse {Delay, Pichot, Perse, 1955 (13). Testul nu tine seama nici de gradul de conştientizare, nici de precizia evalu rii r spunsului, nici deă ă exactitatea acestuia. C orice scal 208α ă

validat prin metoda criteriului extern, au fost selec iona i acei itemi careă ţ ţ experimental s-au eviden iat ca semnificativi, deşi con inutul lor nu pareţ ţ totdeauna a avea o rela ie evident cu sindromul avut în vedere. 5. DATE DESPREţ ă MODELUL M-MJU. II O problem care a trenat de-a lungul anilor de utilizare aă M.M.P.t.-ului a fost relativa s r cie a datelor informa iei de tip psihometrică ă ţ raportat de autori I nivelul Manualului testului. în afara manualului din 1951,ă α au fost publicate forme revizuite în 1967 şi 1983. Se dau foarte pu ine date înţ afara coeficien ilor de fidelitate (despre care se ştie c variaz de I .46 Iţ ă ă α α .93 pentru o retestare de I trei zile distant ia un an distant pentru cele 10α ă ă scale clinice) nu se dau date despre consistenta interna sau

despre coeficien ii de validitate. De fapt acest aspect contravine pentruţ standardelor internationale

testarea educa ional şi psihologic A.P.A. 1985 (14) şi exist multe voci criticeţ ă ă ă care contest acest aspect al chestionarului. Astfel, de exemplu, HJ.Eysenckă observa înc din 1949 c "nu se ştie nimic despre intercorelafiite scaleloră ă diagnostice", "fidelitatea scalelor nu este foarte înalt ", "grupele de diagnostică se bazeaz pe o clasificare psihiatric recunoscut ca inadecvat şi discutabil "ă ă ă ă ă şi, în fine, "num rul de itemi este excesiv" (15). De asemenea, peste 10 ani,ă Ellis, sublinia "deşi se poate conchide c MMP1 poate fi mai valid înă discriminarea de grup decât un inventar obişnuit, validitatea sa absolut r mîneă ă înc în dubiu"; si "presupunând c MMPI areă ă

un anume grad adecvat de validitate 209

în capacitatea de a distinge un tip de persoane de altul, eficien a utiliz rii luiţ ă !a nivelul diagnozei individuale r mâne înc s fie dovedit " (16). in 1989 apareă ă ă ă forma a doua a M.M.P.i. (17), ca urmare a activit ii unui Comitet deăţ restandardizare a M.M.P.I numit 'in 1982 şi format dm J.Butcher G.Dahlstrom, J. Graham şi A. Tellegen. Au fost modifica i 82 dintre îtemii originali şi s-auţ ad ugat înc 1 54. Noua versiune are redistribui i itemii scalei F, con ine încă ă ţ ţ ă dou scale noi de validare: VRIN - scal ce m soar inconsistenta r spunsuriloră ă ă ă ă subiectului si TRIN - scal destinat evalu rii tendin ei subiectului de a aprobaă ă ă ţ orice item. De asemenea, au fost incluse înc 5 scale clinice standard evaluândă dintre care: scala HEA pentru preocup rileă

s n tate, scala TPA vizând tipul deă ă

personalitate A, iritabil, ner bd tor, hiperactiv, scala FAM care includeă ă problematica care tulbur rilor atitudini sau sau abuzurilor intrafamliale, scalaă WRK evalueaz comportamente ce pot interfera cu performanta în munc . Subliniem că ă ă deşi s-a publicat M.M.P.I 2, proba original nu a fost scoas din uz, esteă ă considerat opera ional 1993 (18). Manualul formei 2 este mai bogat în dateă ţ ă psihometrice, referin e Astfel, de date despre eşantioanele normative, dateţ itemmetrice, complete. bibliogafice exemplu, în şi continuare exist înc ca mul iă ă ţ

utilizatori care o prefer (Merenda,ă

manualul M.M.P.I.2 ofer coeficien i test-retest separa i pentru loturi de subiectă ţ ţ masculini şi loturi de subiecfi feminini, ob inute dup un interval de,ţ ă

în medie, 7 zile. Aceşti coeficien i sunt semnificativi pentru toate cele 10ţ scale, cel mai sc zut fiind de .56 pentru scala M , cel mai înalt .88 pentruă α scalele Hy şi Pt. Operational, profilele MMPI şî MMPt 2 bazate pe cele 10 şi, 210

respectiv,

15

scale

clinice

sunt

interpretate ca şi când ar evalua tr s turi. în acest sens, una dintre crittcileă ă care persist şi în prezent este faptul c o astfel de utilizare cere un calcul ală ă fidelit ii dup intervale mai mari, de luni sau ani. in privin a consistenteiăţ ă ţ interne, a fost calculat coeficientul Kuder-Richarson pentru ambele variante cu observa ia c loturile de subiec i masculini şi feminini sunt mult mai mari pentruţ ă ţ MMPI II. Pentru scalele individuale exist o variabilitate considerabila; aspectulă cel mai inacceptabil este legat de nivelul sc zut 1a scale precum Mf, P , M , Pd,ă α α (sub .70) ceea ce pare s indice mai degrab eterogenitatea acestor scale decâtă ă omogenitatea. Acesta situa ie aduce problema dac itemii acestor scale chiarţ ă aparfin

respectivelor con inuturi şi contribuie I scorul scalei date. Situa ia este maiţ α ţ nefavorabil pentru MMPI II ceea ce pentru unii cercet tori naşte întrebarea dacă ă ă revizia MMPI-ului a îmbun t it sau înr ut it inventarul; "fiecare din cele 10ă ăţ ă ăţ scale clinice se compune dîntr-un num r de itemi care tind s duc I ună ă ă α coeficient înalt doar atâta timp cât tofi itemii scalei nu coreleaz 0 sau negativă unul cu cel lalt (Cortina, 1 993 (1 9}. S- realizat şi o analiz factorialâă α ă asupra celor 13 scale separat pentru cele dou loturi, masculin (1138 subîecfi) şiă feminin (1462 subiec i) care, în viziunea unor cercet tori, ridic de asemeneaţ ă ă probleme. Astfel, de exemplu, c se nu reproşeaz realizeaz I o manualuluiă ă ă α factorials

încercare de a interpreta structura confundat nivelulă

factorilor II şi III, şi nici de a se explica emergenta unor scale precum, pentru subiec ii masculini, depresia (D), paranoia (P ) şi introversia social (Si) careţ α ă contribuie simultan pozitiv în componenta factorului I, şi negativ în componenta factorului ill. Pentru lotul feminin, ipohondria (Hs) şi 211

depresia (D) apar atât pentru factoru! II cât şi pentru factorul \\\, iar schizofrenia II. Astfel se consider , - nu lipsit de sens având în vedereă capacitatea recunoscut a chestionarului de a discerne între nevrotici, psihoticiă şi normali -, ca datele analizei factoriale demonstreaz mai degrab c cele 10ă ă ă scale clinice m soar un factor general, doi factori de grup şî poate un factoră ă specific, masculinitatea feminitatea. Toate aceste aspecte men ionate sprijin înţ ă continuare rezerva fat de validitatea de construct a profilelor MMPI în ambeleă variante. 212 (Se) contribuie

substantial I nivelul factorilor i şiα

6. NOTE BIBLIOGRAFICE 1 - Widiger T.A., Frances A., 1985, The DSM III personality disorders: perspectives from psychology, Archives of General Psychiatry, 42, 615 ■ 623 - Hothaway S.R., McKinley J.C., 1951, Minnesota Multiphasic Personality Inventory, Univ. Minn. Press - Eurelings- Bontekoe E.H.M., Duijsens I., Snellen W.M., Diekstra R.F.W., Ouwersloot G., 1995, DSM III R and ICD • 10 personality disorders and personality dimensions as assessed by the Dutch short form of the MMPI: preliminary results, Personality and Individual Differences, 18, 2, 231 - 239 - Artasla5i Anne, 1957, Psychological testing (edi-fia a V ), MacMillan, Newα

York, Toronto - Wheeler W.M., Little K.B., Lehner G.F.J., 1951, The internal structure of the MMPI, Joum. consult. Psychol., 15, 134 - 141 - Delay J., Pichot P., Perse J., 1955, Metfiodes psychometrtques en clinique. Test mentaux et interpretation, Masson Ed., Paris, indica scala de durere rahidianâ LBQ, Hanvik care permite discriminarea subiec ilor cu dureri rahidiene func ionale de cei cuţ ţ dureri de origine organic ; scala parietofrontalä, Andersen-Friedman, care permileă decelarea modific rilor psihologice produse de leziuni frontale fat de celeă ă

parietate; scala de prognostic Feldman, care permite diagnosticarea eficientei tratamentului prin electrosoc; scola de nevrozism, Winne, care m soar tendin eă ă ţ nevrotice generale; scala "for ei eului", Barron, care permite un prognosticţ general al terapiei; scala de recidivism Re, Clark, diferentiind delincven iiţ recidivi li de cei nanrecidivişti; scala de pedofilie, Toobert; scala deţ masochism, Hecht, care m soar gradul tendin elor masochiste I femei; scala deă ă ţ α nevrodermitâ. Allerhand, Gough, Grais; scala de hipertensiune, Harris, Carpenter, Freedman, care diferen iaz hipertensivii jiţ ă

prehipertensivii de normali si nevrotici {p. 142 - 143) - Luteijn F., Kok A.P., 1935, Revised manual NVM, Swets & Zeitlinger, Lisse, relizeazä o form olandeză ă prescurtat utilizând 83 dintre itemii MMPI pentru m surarea celor 5 dimensiuniă ă astfel: negativism - 22 itemi deriva i din Pd, M , L, D, Mf, Sc referindu-se I unţ α α comportament de evitare pasiv , sentimente de insatisfac ie şi resentimente fată ţ ă de viata zilnic , comportament agresiv; 213ă

somatizore - 20 itemi deriva i din Hs, Hy i D, indicând plângeri fizice iţ ţ ţ tensiuni psihice; timiditate - 15 itemi deriva i din Si, Sy şi Pd care se referaţ I sentimentul de timiditate si dificultate tn rela ia cu ceilal i; psihopatologieα ţ ţ - 13 itemi deriva i din P , F, Se core cuprind referin e 1a iluzii, ideiţ α ţ paranoide, percep ii bizare; extraversie - 1 3 itemi, deriva i din Si si D care seţ ţ refer S abilitatea de a face contacte sociale - Hathaway S.R., Meehl P.E., 1951,ă α An Atias for the clinical use of the MMPI, Univ. Minneap. Press, Minneapolis - Gough G.H., 1950, The F minus K dissimulation index for the MMPI, Journ. consult. Psychol., 14, 408 -413 10-op. cit, p. 137 - op. cit.

- op. cit., p.141 • op. cit. p. 134 - APA, 1985, Sandards for educational and psychological testing, American Psychological Association, Washington DC - Eysenck HJ., 1949, Mental Measurement Yearbook Illrd, The Büros Institute, New Brunswick NJ - Ellis A., 1959, MMYB Vth, The Büros Institute, New Brunswick 17 - University of Minnesota Press, 1991, Manual fot administration and scoring: MMPI-2, National Computer Systems, Minneapolis - Merenda P.F., 1993, Comparison between (he manuals for the MMPI and the MMPI-2: a critique, Europ. Jour, of Psychological Assessement, 9, 2, 122 -

126 - Cortina J, 1 993, What is coeficient Alpha? An examination of theory and application, Journ. of Applied Psychology, 78, 98 -109 214

V CHESTIONARE R^CATTELL 1. CONCEP IA LUI CATTELL PRIVIND ACESTEIA; DEZVOLTAREAŢ TIPURI DE PROBE DE PERSONALITATE CONSTRUITE DE

PERSONALIT I! Şl DIMENSIUNILE PSIHOLOGICE Pentru Catteil personalitaea are unĂŢ sens direct diagnostic şi diferen ial, este ceea ce permite o predicfie asupra aţ ceea ce va face persoana într-o situa ie dat . F când diferen a între tr s turi şiţ ă ă ţ ă ă tipuri ca alternativ în explorarea personalit ii şi recunoscând c , în fond,ă ăţ ă "natura intrinsec şi echivalenta de esen între aceste alternative nu a fostă ţă întotdeauna cunoscut " (1), Catteil defineşte tipul ca un model particular şiă recurent de atribute prin

care se dau semnifica ii conotative. Atributul se poate defini ca un aspect unitarţ ştiin ific şi discret. atributele Prima sau grij a personologului a fost sţ ă ă definieasc tr s turile. Teoria sa nu are un cadru clinic de referin asemeniă ă ă ţă MMPI-uiui sau chiar, într-un sens, a C.P.I-ului. Teoria sa porneşte de 1a date strict ştiin ifice şi cercetarea empiric utilizeaz subiec i c rora li seţ ă ă ţ ă studiaz extensiv o mas comportamentul colectând enorm de date teste 215ă ă ă

prin chestionare,

obiective, observa ii directe, cot ri ale conduitei în situa ii reale de viat .ţ ă ţ ă Datele sunt prelucrate prin analiz factorialä iar factorii ob inu i sunt,ă ţ ţ consider autorul, chiar trasaturile personalit ii responsabile de varia iaă ăţ ţ comportamentului "Varianta acestor subiec i. variabilelorţ

comportamentale care coreleaz în analiza factorialä este în mod tipic aceea aă diferentelor individuale între oameni" (2). Pentru Cattell, analiza factorialä aplicat în psihologia personalit ii are dou obiective: s ca determine aspecteă ăţ ă ă modelele respectiv structurale unit ilor factorii ale func ionale,ăţ ţ personalit ii; s ofere o estimare numeric a gradului de dotare al unui individăţ ă ă particular în fiecare factor, ca

mijloc aplicat . Factorul variabile schimba cercetare eroriloră

de

predic ieţ

pentru

diferitele situa ii care fin de psihologia este ce de de un se I patern poateţ α cercetare de I sauα

relativ

datorit , de exemplu, eşantionareă

experimentare. Mai mult, un astfel de patern vo prezenta o real schimbare odată ă cu vârsta, sau nivelul popula iei investigate. Ceea ce nu se schimb este însţ ă ă tr s tura surs care r mâne aceeaşi, identic si identificabil influent ceă ă ă ă ă ă ă produce acest patern. Ceea ce trebuie cunoscut şi în eles este aceast tr s turţ ă ă ă ă surs care pentru psihologie, ne spune autorul, este "asemeni genotipului pentruă care factorul este fenotipul" în genetic (3). In efortul s u de a ajunge I oă ă α descriere cuprinz toare aă

personalit ii Cattel începe asamblând - printr-un studiu de dic ionar şi deăţ ţ literatur psihiatric şi psihologic , toate denumirile tr s turilor deă ă ă ă ă personalitate. Pentru Cattell, sursa prima şi singura imediat utilizabil pentruă cunoaşterea quasitotalit tii 216ă

tr s turiloră ă

de

personalitate

este

limbajul: "de-a lungul secolelor, prin presiunea necesit ii imediate, fiecareăţ aspect a! comportamentului fiin ei umane care era posibil s afecteze pe un alt omţ ă a ajuns s fie manevrat printr-un anume simbol verbal" (4). Engleza stabilizându-ăse din timpul lui Shakespeare, cele 4500 de cuvinte descrise ca trasaturi de personalitate de Allport & Odbert constituie pentru Catte!! stocul cultural de simboluri ale comportamentului uman. Gruparea lor pe sinonime îl face sä reducă lista initial I 171 denumiri de tr s turi de sine a st t toare, ob ine listα ă ă ă ă ţ ă utilizat de pentru evalu riă ă

comportamente pe un lot de 100 de adul i- Fiecare subiect era evaluat de cinevaţ care îl cunoştea bine, pe o scal de 3 valori: mediu, deasupra şi dedesuptulă mediei. Intercorelatiile

ob inute statistic îi conduc spre o reducere I 53 de clusteri nucleari.ţ α Continuând experimentul de evaluare pe baza noilor grup ri-denumiri, pe un lot deă 208 subiec i evalua i fiecare de câte doi evaluatori independen i, ob ine, în urmaţ ţ ţ ţ analizei factoriale a datelor, o reducere a acestui num r ia 1 2 tr s turi.ă ă ă Acestea sunt descrise ca surse primare ale personalit ii. A evalua şi a în elegeăţ ţ o persoan înseamn a cunoaşte cu precizie întregul model de tr s turi care oă ă ă ă definesc. Cercet rile lui Cattell sunt nomotetice; pornesc de !a studiul unoră grupuri largi unor de indivizi şi cunoaşterea de evaluare nivelului lor de performant conform instrumente aplicate. In acelaşi timp, în m sura în care îşiă ă propune s utilizeze datele pentru a în elege comportamentulă ţ

unei singure persoane, aplicarea se realizeaz într-o manier ideografic . Pentruă ă ă Cattell "tr s turile" sunt factorii rezulta ii în urma analizelor factoriale dină ă ţ marea mas de date despre comportamentul uman. Definite în aceşti termeni,ă tr s turile apar 217ă ă

ca tendin e de a reac iona, relativ permanente, care formeaz unitateaţ ţ ă fundamental a personalit ii individului. Cattel! afirm clar c numai prină ăţ ă ă cunoaşterea precis a întregului model al tr s turilor care definesc acea persoană ă ă ă ca o unicitate, se poate realiza o predictie privind ceea ce va face această persoan într-o situa ie dat . în acest scop utilizeaz ecua ia de specificare aă ţ ă ă ţ comportamentului, cu formula: Rji = sjl TI i + sj2 T2i +...s|nTni (+ sjTji + sjei) Formula afirm c m rimea r spunsului / performantei R, definit de situa iaă ă ă ă ă ţ stimul j, pentru individul i, este egal cu suma dot rii acelui individ Tli,ă ă T2i...Tni în trasaturile surs T1, T2...Tn, fiecare multiplicata prin înc rc turaă ă ă ob inut factorials experimental dat Rj pentru variabilaţ ă ă

(definit ca o situafie sau un mod de m surare al r spunsului) în factori. înă ă ă ecua ie acei înc rc turileţ ă ă

factoriale apar ca "s", pentru c , pentru Cattell, ele sunt psihologic definibiieă ca "indici Situationali" care indic gradul în care diferite tr s turi surs suntă ă ă ă stimulate şi implicate în ac iune de situa ia stimu! j, fat de care se realizeazţ ţ ă ă r spunsul R (5). Rezultate în urma analizelor statistice, tr s turile nu au oă ă ă existent ca atare în psihologia fiec rei persoane. Cattell le consideră ă ă constructe ipotetice sau imaginare inferate din observarea obiectiv aă comportamentului deschis. Exist !a Cattell câteva modalit i de taxonomizare aă ăţ tr s turilor (6). 1. Astfel, distinc ie face pe o distinc ie o între şi tr s turiă ă ţ ţ ă ă comune şi tr s turi unice, care f cuse Ailport. Pentru Cattell,ă ă ă

218

tr s tura comun este cea pe care o are fiecare om într-un anume grad deă ă ă dezvoltare mental extraversia, (inteligenta general , spiritul ca abilitate caă ă introversiagregar

dimensiuni comportamentale) pentru c , spune Cattell, pe de o parte, tofi oameniiă au în comun un anume fundai genetic ereditar, mai mult sau mai pu in similar, şi,ţ pe de alta, to i oamenii sunt supuşi unoj modele similare de presiuni sociale (celţ pu in I nivelul aceleiaşi culturi). Tr s turile unice sunt cele care rar suntţ α ă ă împ rt şite de al ii şi apar mai ales în sfera intereselor şi atitudinilor:ă ă ţ cineva, ne d exemplu Cattell, are o pasiune fat de o anume specie de fluturi. Oă ă alt taxonomizare propus de Cattell, grupeaz tr s turile în capacit i sauă ă ă ă ă ăţ abilit iăţ

care vederea

determin unui anumit care deă

cât

de scop

eficient este persoana în a ac iona în (de exemplu, inteligenta); tr s turiă ţ ă ă temperamentale exemplu dinamice, conduc Mai nivelul care definesc iritabilitate, acele (de ordinea a dezvolt rii disfincfia un set f r de a stilul sau tempoul deă ă ă acfiune (de rapiditatea în ac iune etc.); şi tr s turi sunt modalit i sau forteţ ă ă ăţ care activeaz şi comportamentele important şi apare sunt ele sunt în exempluă ă motiva iile şi trebuin ele). în elegerii comportamentului personalitäfü, surs .ţ ţ ţ ă Primele între nu efective

între tr s turi de suprafa şi tr s turi caracteristici ale personalit ii careă ă ţă ă ă ăţ coreleaz în care forma proprîu-zis un factor în m sura determinateă ă

de o aceeaşi tr s tur surs . Deci tr s turile secundar, se pot de suprafa , suntă ă ă ă ă ă ţă defini care care sunt factoriai pe care de 1e vom întâlni ca factori de ordină clusteri ca corela ii, arbitrari ca şi contur, care nu entit i direct incluse şiţ ăţ de în mai distincte, variabilele ca depind

matricea de intercorelatii, complecşi structur pu in stabili de 1a lot deă ţ subiec i I lot de subiec i decât factorii 219ţ α ţ

piimari. Au o valoare în primul rând descriptiv asemeni sindroamelor clinice (7).ă De exemplu, sindromul nevrotismului: diferite elemente de comportament indecizia, covaria precum un anxietatea, pot de cluster temerile (formeaz ira ionaleă ţ

elemente) alc tuind aceast tr s tur de suprafa . Formate fiind din mai multeă ă ă ă ă ţă elemente determinate diferit, tr s turile de suprafa apar mai pufin stabile şiă ă ţă au o natur mai pu in permanent . Ele nu au, spune Cattell, o important decisivă ţ ă ă ă pentru în elegerea personalit ii. Din aceast perspectiv a limitelor factorilorţ ăţ ă ă de suprafa , sus ine Cattell, în psihologie s-a dat o prea mare atenfie unorţă ţ concepte precum extraversia datorit mai afes unei iiuzorÜ nevoi de a fi maiă aproape de faptul psihic genuin, intr-un sens, da, "sunt mai

aproape de fapte, dar aceasta nu este o virtute ştiin ific , pentru c oţ ă ă important lec ie a ştiin ei este faptul c e mai economic si semnificativ să ţ ţ ă ă lucrezi cu mecanismele teoretice care stau în spatele faptelor, decât cu o pluralitate de fapte" (8). Tr s turile surs sunt importante, stabile şiă ă ă permanante pentru c sunt factori unitari, fiecare dintre ele fiind sursa unuiă aspect Factont al primari comportamentului.

care deriv dîn analiza factoriai exprim aceste tr s turi surs ca elemente deă ă ă ă ă ă baz ale personalit ii. "Este permis s vorbim despre factori primari cu sensulă ăţ ă de cele mai ale importante dimensiuni

personalit ii, spune Cartel! (9) numai dac vorbim în mod ra iona! de o list deăţ ă ţ ă variabile primare sau bazale". în explorarea de tip analitic factorial,

este

necesară

adoptarea

acestui

punct de vedere I ieşire, pentru c nu se pot explora treptat dimensiunileα ă factoriale şi apoi s 1e pui al turi întro "hart " se cu propor iileă ă ă ţ corespunz toare. în acest sens, este de dorit s 220 porneasc ştiin ific printr-oă ă ă ţ concep ie unitar asupraţ ă

personalit ii totale şi factörizarea s înceap astfel de I un num r cât maiăţ ă ă α ă larg de variabile (10). Cattell porneşte, dup cum am precizat, de I multitudineaă α de termeni lingvistici. L rândul lor, tr s turile surs pot fi clasificate înα ă ă ă dou tipuri: tr s turi constitu ionale şi tr s turi care tin de mediu.ă ă ă ţ ă ă constitu ionale condi iile (deşi nu sunt Tr s turile îşi în au ale interne sursţ ţ ă ă ă originea în organismului mod necesar

înn scute) si deci depind de fiziologia organismului. C exemplu, Cattell indică α ă faptul c utilizarea alcoolului duce I influente comportamentele ce se potă α descrie ca lips de griji, limbufie, rostirea neclar a cuvintelor. Analizaă ă factorial va grupa aceste influente indîcându-le ca tr s tur surs .ă ă ă ă ă

Tr s turile surs care tin de mediu deriv , cum arat şi denumirea, dină ă ă ă ă influentele cadrului socio-fizic; Cattell grupeaz acele caracteristici înv ateă ăţ sau ce modalit i este impus de şi comportament imprimat în înv ate etc. careăţ ăţ formeaz un model personalitate de mediu. De exemplu, un cânt re de iaz esteă ă ţ diferit ca tr s turi surs formate de mediul s u, de un ofi er de carier . Ină ă ă ă ţ ă afara acestor a distinc ii şi taxonomiz ri personalit ii tr s turilor, decisiv,ţ ă ăţ ă ă pentru spune

în elegerea organiz rii dinamice a este Cattell, s se ia în considera ie forjeleţ ă ă ţ dinamice sau motivational. Exista în psihicul uman dou tipuri de tr s turiă ă ă dinamice: ambele se manifest I nivelul atitudinilor. Acestea sunt denumiteă α sentimente şi ergi. Cuvântul erg este derivat de Cattell

din grecescul ergon pentru a înlocui conceptul prea vag de impuls sau instinct. Un erg este energia surs pentru întreg comportamentul, unitatea de baz aă ă motiva iei. Ergul este direcfionat spre scopuri precise. Cercet rile de analizţ ă ă factoriai extrag 11 ergi ca motive umane fundamentale: 221 curiozitatea,ă sexualitatea, gregaritatea, nevoia de

protec ie, afirmarea de sine, nevoia de securitate, foamea, mânia, dezgustul,ţ atractivitatea, supunerea. Sentimentul este o tr s tur surs de tip mediu, deciă ă ă ă un model de atitudini înv ate de individ. Este centrat pe aspectele importanteăţ din viata lui: partener, profesie,, religie, hobiuri, patrie etc. Diferen a întreţ erg şi sentiment ine de durabilitatea diferit . Ergul, fiind constitutional esteţ ă o structur permanent si niciodat nu va dispare total din psihicul persoanei;ă ă ă intensitate. pocite varie doar format ca prin Sentimentul,

înv are, poate fi în timp supus procesului invers, de dez-înv fare, astfel căţ ă ă poate dispare, nemaiavând viata persoanei. important în \ ' ca un Pentru fiecareă

persoan exista un model sau set de sentimente care va func iona sentiment-master,ă ţ Cattel! ne introduce denumire prin care if sentimentul de

sine. Acest sentiment fata de propria persoan este şi, virtual, se atitudinileă asigur psihismului stabilitatea, exprimarea 1 cel mai important reflect Este înă ă toate ce a ceea

persoanei. unitatea

comportamentului,

individului,

respectiv

coerenta, organizarea ergurilor si sentimentelor,

tuturor tr s turilor surs . Legat direct de sentimentul de sine, prin func ionareaă ă ă ţ sa, controleaz toate structurile personalit ii. De asemenea, privind dinamicaă ăţ dezvolt rii personalit ii, Cattell ofer o viziune bazat pe o multitudine deă ăţ ă ă date experimentate ob inute prin studierea longitudinal şi transversal aţ ă ă vârstelor. Exist 6 stadii mari prin care trece personalitatea. dureaz pentruă ă pân Mica spre 6 copil rie ani şi care esteă ă

considerat ca perioda de formare majora personalitate, când individul, suportândă puternice influente din partea

p rin ilor, fra ilor, a tr irilor legate de modul în care i se impun şi formează ţ ţ ă ă deprinderile privind toaleta şi evacuarea, îşi structureaz atitudinile 222ă

sociale primare, stabilitatea şi forfa eului şi supraeului, sentimentul de securitate sau insecuritate, atitudinea fat de autoritate şi posibila tendină ţă spre nevrotism. Stadiul al doilea, al copil riei, dureaz pân spre 14 ani fiind oă ă ă perioad de consolidare, începutul unei tendin e de emancipare şi independentă ţ ă faf de p rin i şi o creştere în paralel a tendin ei de a se identifica cu ceiă ă ţ ţ asemenea din jur. Adolescenta este a treia etap care dureaz pîn spre 23 de aniă ă ă si este şi cea mai plin de stres şi probleme subiective. Exist transform ri aleă ă ă tr s turilor de personalitattâ: unele dispar definitiv, altele abia acum apar.ă ă Sursele majore ale conflictului sunt nevoia de independent , de afirmare personală ă si trebuin ele sexuale. în consecin , inciden a în bolilor aceast perioad , si aţ ţă ţ ă ă nervoase

delincventei creşte. Maturitatea, între 23 şi 5o de ani este o perioadă productiv , personalitatea tinde s devin stabilizat , creşte stabilitateaă ă ă ă emo ional . Maturitatea târzie include schimb ri şi adapt ri în personalitate caţ ă ă ă r spuns I cele fizice, sociale, psihologice persoana. valorilor şi B trâne ea oă α ă ţ prin Are foc care a trece sinelui. reexaminarea problematica

c utareă

include

adapt rii I o serie de pierderi precum şi obişnuin a cu singur tatea si lipsaă α ţ ă securit ii personale. Toate aceste aspecte sunt paradigmele prin care trebuieăţ în elese şi interpretate evalu rile care rezult din aplicarea chestionarelor luiţ ă ă Cattell 1a diferite vârste. celor 16 în afara ai chestionarului factori

personalit ii - 16 PF dedicat vârstei adulte, Cattell construieşte numeroaseăţ

alte chestionare precum: Chestionarul pentru adolescen i -HSPQ aplicabil pentruţ vârste între 12 şi 18 ani, chestionarul pentru copîî - CPQ, aplicabil între 8 şi 12 ani şi ESPQ, chestionarul pentru preşcolari între 6 şi 8 ani. Exist deă asemenea multe alte chestionare şi instrumente de 223

evaluare, cunoscut

printre este

care

mai

CAQ,

Clinical

Analysis Questionnaire I nivelul c ruia, al turi de cele 16 tr s turi primare,α ă ă ă ă apar înc 12 tr s turi surs pentru evaluarea anormalit ii psihice. în lucrareaă ă ă ă ăţ sa "Personalitatea şi dispozi iile prin chestionare", 1973 (11), Cattell îşiţ prezint profesiunea de credin comun cu cea a unui alt mare personolog,ă ţă ă Eysenck: indivizii difer prin pozi ia lor relativ de-a lungul contînuumuluiă ţ ă tr s turilor şi dispozi iilor de personalitate precum şi a semipermanente,ă ă ţ

pozi iilor fa| de st rile sau "condi iile interne de trecere". Aceste dimensiuniţ ă ă ţ sunt. m surabile prin intermediul factorilor de personalitate. 2. CHESTIONARUL 16ă FACTORI PRIMARI - 16 PF Pentru a evalua tr s turile identificateă ă

prin

analiza şi

factorial public 16 celor PF 16 înă ă

Cattel! 1950 ai denumit factori Inventarul

construieşte chestionarul "Chestionarul personalit ii"ăţ

(12).

porneşte de I cele 12 tr s turi surs definite prin analiza factorial iar itemiiα ă ă ă ă sunt selecta i pe baza satura iei în factorii respectivi f r a se specifica felulţ ţ ă ă în care au fost initial formula i sau aleşi. Multe dintre denumirile tr s turilorţ ă ă sunt formul ri speciale ale lui Cattell. Pentru acesta ceea ce are important esteă ă exactitatea ştiin ific a terminologiei şi în acest scop, - al elimin rii tuturorţ ă ă conotatiilor obişnuit, mult, a specifice alege solu ia şi limbajului redefiniriiţ cod riiă

exacte a conceptelor folosite şi, mai sistematiz rii termenilor. în acest sens,ă chestionarul este indicat s fie utilizat doar deă

profesionişti familiariza i cu teoria lui 224ţ

Cattell şi cu semnifica ia exact a fiec rui factor. Cattell a fost dintre ceiţ ă ă care au instaurat o rigoare în multitudinea de termeni pentru diferi i factori aiţ personalit ii, pledând şi introducând în cele din urm un cod universal denumităţ ă "Index universal" care îi permite s înmagazineze coerent rezultatele diferiteloră cercet ri, initial sistematizarea a început prin simboluri - litere, apoi prină simboluri numerice. Aceast list în care fiec rui factor i se d un indicativ deă ă ă ă cod U.l. (index universal) nu separ factorii de tip abilitate mentala, de ceiă temperamentali, sau de cei dinamici. In anexa 4 a lucr rii "Personalitate şiă motiva ie. (13). Formul rile itemilor au dou modeie: Structura şi m surare"ţ ă ă ă prezint detaliat acest Index universală

unii includ întreb ri legate de propriul comportament al subiectului careă r spunde, precum şi exprimarea unor opinii sau atitudini generale despre oameni;ă ceilal i cer subiectului s aleag între dou posibile ocupa ii, activit iţ ă ă ă ţ ăţ recreative, tipuri de oameni, sau alternative privind judec i de valoare. Existăţ ă şi itemi verbali sau numerici destina i evalu rii unui factor de abilitateţ ă rezolutiv . Chestionarul are dou forme paralele, a câte 187 itemi. Poate fiă ă utilizat cu ambele forme simultan în scopul unei mai mari fidelit i aăţ evalu rilor, sau cu o singur form având în vedere c datele privind coeficien iiă ă ă ă ţ de fidelitate ale acestor forme pentru scalele chestionarului (de I .50 I .88),α α coeficien ii de omogenitate (de I .22 I I .74) şi de validitate (de I .32 Iţ α α α α α .86) îndrept esc o echivalare aăţ

scorurilor. Numeroase studii au fost realizate pentru a reliefa validitatea empiric a inventarului, de asemenea numeroase traduceri, experiment ri şi norm riă ă ă pe popula ii nonamericane. Exist si 225ţ ă

norm ri indic pentruă ă

realizate manifest rile cele două ă

pe

popula iaţ

româneasc . Foaia de profil a testului comportamentale extreme aleă

dimensiunii care trebuie în elese din perspectiva datelor de cercetare privindţ factorii respectivi. 2.1. PREZENTAREA CELOR 16 FACTORI PRIMARI Şl A CELOR 4 FACTORI SECUNDARI Factorii evalua i prin analiz factorialä sunt constructeţ ă bipolare care încearc s cuprind mul imea de manifest ri comportamentaleă ă ă ţ ă specifice dimensiunii, în mod gradat, de 1a unul dintre polii acesteia caracterizat printr-o maxim exprimare în comportament a unei extreme aă dimensiunii, spre cel lalt, caracterizat printr-o maxim exprimare a opusului.ă ă Testul evalueaz prin datele normative pozi ia individului de-aă ţ

lungul

acestui

continuum.

Specific

acestui tip de evalu ri, ceea ce se ia în considera ie în interpret ri ca sern iiiă ţ ă fica i v şi activ în comportamentul real al persoanei este acel factor a c ruiţ ă pondere dep şeşte într-un sens sau altul zona de semnifica ie medie. Astfel, deă ţ exemplu, în sistemul de normare în 11 clase standard utilizat de Cattell, sunt semnificative pentru comportamentul real a! persoanei acele tr s turi care au oă ă pozi ie de 1a cota standard 7 1 I / spre 10, sau de I cota 3 spre cu un pol sauţ α altul al ei, cu cât cota . (deci notele 10 şi 0 şi indic un 0. Cu atât este maiă activ tr s tura, standard este mai extremizat maxim activism al acesteiă ă ă ă tr s turi în paternul de personalitate, care se exprim prin caracteristicileă ă ă

specifice polului respectiv. 226

FACTORUL ciclotimie

A

-

Schizotimie

vs.

Polul exprimat prin cote standard joase (de 1a D 1a 3) caracterizeaz ună comportament schizotimie, rigiditate. prin aspecte spirit opus, precum orgoliu, Polul

critic, opozant , r ceal şi indiferent , suspiciune, începând de I cota standardă ă ă ă α 7 spre 10, indic un comportament caracterizat prin ciclotimie; individul esteă bun, amabil, prietenos, serviabil, cu interes pentru ceilal i, blând, încrez tor,ţ ă adaptabil şi cald. Datele de cercetare indic , pornind de I dihotomia clinică α ă între psihozele schizoide şi dezordinea o ciclic maniaco-depresiv , dimensiuneă ă

definit quasisimilar şi în zona de normalitate psihic , între şi r ceala afectivă ă ă ă şi c ldura afectiv . Caracteristice ciclotimului, afectivit iiă ă ăţ

cliclice, sunt uşurin a cu care tr ieşte, se emo ioneaz , interesul marcat pentruţ ă ţ ă semeni şi fiinte în general care nu rareori se exprim şi în alegerea uneiă profesii care înseamn contacte interumane şi o tendin spre a se conformaă ţă covenientelor sociale. Un grup format din persoane de tip ciclotimie este activ, mai pu in axat pe critic , cu indivizi mai generoşi în raporturile interpersonale.ţ ă Persoanele de I polul opus sunt mai pu in conciliante, prefer lucrurile,α ţ ă cuvintele, viata solitar ; sunt introspectivi, apar serioşi, prefer o camaraderieă ă intelectual . In acelaşi timp, sunt mai profunzi în aprecierea altora, mai siguriă într-o activitate care cere precizie, uneori mai inventivi, mai aten i în a-şiţ respecta promisiunile şi în satisfacerea obliga iilor ce 1e revin. FACTORUL B -ţ Abilitate rezolutiva

general Scala nu are corela ii semnificative cu testele de abilita i mentaleă ţ ţ obşnuite care tipic sunt probe psihologice în timp limitat. 227

Factorul B m soar , din perspectiva teoriei lui Cattel!, acel factor generală ă denumit inteligent . Cattell distinge între inteligenta fluid , definit ca oă ă ă capacitate înn scut care poate fi aplicat 1a toate tipurile de con inuturi, şiă ă ă ţ inteligenta cristalizat , ca form care depinde mult de educa ia formala,ă ă ţ exprimând tipurile de abilit i înv ate în şcoal . Inteligenta fluid afecteazăţ ăţ ă ă ă inteligenta cristalizat , prin faptul c influen eaz cât de mult beneficiem dină ă ţ ă înv area şcolar . Evaluarea inteligentei fluide se poate realiza doar prin testeăţ ă care nu fac în con inutul lor referin e I cultur (culture fair intelligenceţ ţ α ă test). Acest gen de teorie asupra inteligentei ca aptitudine adaptativ premergeă în epoc abord rile ale sistemice inteligentei, contemporaneă ă

dep şind viziunea strict biologic , sauă ă

pe cea psihometric . Acest tip de abordare reprezentan i sistemic ai c rui suntă ţ ă ă contemporani

Gardner, 1983 şi Sternberg, 1985, 1988 (14) încearc sä cerceteze intersec iaă ţ dintre cognitie şi contextul în care se aplic ca un sistem. Teoria triarhic aă ă inteligentei a lui Sternberg de exemplu se refer ia trei aspecte ale acesteiă intersec ii: cele trei func ii ale inteligentei în contextul existential real;ţ ţ cele trei tipuri de componente implicate în procesarea informa iei; nivelul deţ familiaritate - noutate al sarcinilor actuale (Sternberg, 1994 (15). Mai ales din aceast perspectiv , Cattell se conecteaz Jeoretic, afirmând de exemplu în 1971ă ă ă importanta nivelului de relativ noutate a sarcinii pentru m surarea inteligenteiă ă (relativa, în m sura în care, se argumenteaz , o sarcină ă ă

complet nou nu este o m sur adecvat pentru evaluarea inteligentei pentru c nuă ă ă ă ă exist acele structuri cognitive care sunt necesare pentru abordarea necunoscut).ă Coteie standard sc zute I factorul B m surat prin sarcini atât 228 a ceva completă α ă

reale cât şi optionale, indic o slab abilitate mental care atrage dup sine şiă ă ă ă o moralitate inferioar , tendin a de a abandona cu uşurin , lipsa de interesă ţ ţă pentru subiecte intelectuale, lipsa de cultur în general. Polul opus, de I 7ă α spre 10, în creştere, indic inteligenta vie, conştiinciozitatea şi perseverentaă în rezolvarea problemelor, tendin a de a fi cultivat şi de a gândi în planţ abstract, logic. FACTORUL Polul C prin Instabilitate instabilitate emo ional vs.ţ ă stabilitate emo ional . caracterizat reprezint în acest sens caracteristici aleţ ă ă unui eu slab: emotivitate, imaturitate afectiv , reac ioneaz instabilitate; Iă ţ ă α frustrate individul într-o

manier emo ional , este inconstant în atitudini şi interese, este excitabil şiă ţ ă hiperreactiv, fuge de responsabilit i, abandoneaz uşor, este neliniştit,ăţ ă

implicat în conflicte, agitat, vis tor; poate fi implicat sî în accidente. Lă α polul opus apar caracteristicile unui eu puternic, matur, calm. Individul este stabil, constant în interese, calm chiar flegmatic sau palcîd; realist, se adapteaz faptelor; nu se manifest uşor oboseala nervoas , nu se amestec înă ă ă ă conflicte. Forfa eului definit ca si grad de realizare este fin ca unele deă ă pentru a Cattell, de integr rii ca şi dinamice şi a controlului emotional nuă pentru Eysenck, o problem care sâ preponderent formarea persoane. exemplu, Iă α trebuie acest formare controlului Diagnoza s se \ J şi mediu. Tendin eleă ţ constitu ionale fac emotional s fie mai dificil pentru diferen ial a felului deţ ă ă ţ ă a tr i frustrarea raporteze aspectă

constitu ional. uşurin oameni, 229ţ ţă

^ de lucruri şi de

Persoana cu un eu slab tinde s fie cu contrariat tr ind un sentimentă ă ă

Insatisfac ie în familie,ţ

şcoal sau profesie şi are dificult i în p strarea calmului, s se bucure; seă ăţ ă ă descurajeaz lesne. In acest sens, I acest pol apar mai dese reac iile nevroticeă α ţ generalizate sub forma unor tulbur ri digestive, psihosomatice de somn) (tulbur riă ă temeri sau

ira ionale şi comportamente obsesive. Pe de alt parte, în multe cazuri deţ ă tulbur ri de personalitate şi de nevroze se întâlnesc cote sc zute ale factoruluiă ă C. FACTORUL dominanta Polul comportamentului supus, blând indic dependenta dar şiă o naturale e şi o bun voin caracteristice. O persoan conformist si uşor deţ ă ţă ă ă dominat, suficient sieşi. Polul opus, indic un comportament agresiv, combativ,ă ă înc p ânat, sigur de sine, afirmativ, sever, chiar dur sau ostil, E Supunere vs.ă ăţ

auster atenta. Datele aceast Iă α

cu

o

gravitate

afectat .ă

Nonconformist, dar dornic s capteze empirice indic faptul c oă ă ă

dimensiune se

comportă

relativ diferen iere în func ie de sex: femei manifest printr-o nuan maiă ţ ţ ă ţă marcat de ipohondrie, prin tendin a de a atrage aten ia dar şi de echilibruă ţ ţ social, care difer de ansamblul orientat mai agresiv I b rba i. L ambele sexeă α ă ţ α îns este specific faptul c o dominant puternic poate conduce I acel tip deă ă ă ă α voin obstinat şi chiar spre un comportament antisocial, rebel. . Unele dete deţă ă cercetare indic faptul c dominanta tinde sa coreleze cu statutul social, fiindă ă mai ridicat I liderii recunoscuta In grupele de persoane formate din indiviziă α dominan i se noteaz o interelatie deţ ă

roluri

mai

eficientă

precum

şi

dominarea unor procedee de tip democratic; astfel de persoane se simt libere să participe, se angajeaz f r eforturi sau ezit ri în problemele de 230 grup,ă ă ă ă critic deschis imperfec iunile.ă ţ

Notele

ridicate

se

asociază

de

asemenea cu comportamentele de tip delictual din perioada adolescentei. Notele sc zute se întâlnesc adesea I nevrotici. FACTORUL F - Expansivitate vs.ă α nonexpansivitate Factorul F este un constituent important al extraversiei -introversiei, ca factor secundar. Polul nonexpansiv indic un comportamentă deprimare şi moderat, reverie. In prudent, general

taciturn, introspectiv cu tendin a spre necomunicativ, mul umit de sine, legat deţ ţ valori personale, lent, reflectant. Polul opus, ai expansivi tatii, indic ună comportament impulsiv, entuziast, vesel, direct, plin de viat ; guraliv, expresiv,ă legat de grup, spontan în reac ii. Este unul dintre factorii care suportţ ă

influenta

mediului

de

formare

în

m sura în care datele de cercetare indic c cei expansivi au avut în general ună ă ă mediu mai facil, mai pu in sever, creator de optimism, dar si cu aspira ii maiţ ţ pu in exigente. Nonexpansivii sunt în general crescu i dup norme mai severe şiţ ţ ă tind spre un plus de modera ie. Nonexpansivii apar vis tori, îşi rod unghiile.ţ ă Expansivitatea coreleaz cu preferin a pentru aglomer ri urbane dar şi cu pozi iaă ţ ă ţ în familie: cel mai în vârst tinde spre nonexpansivitate, cel mai tân r spre a fiă ă şi cel mai expansiv. Dup perioada adolescentei, expansivitatea prezint oă ă descreştere, cu un declin mai marcat pentru perioada între 1 7 şi 35 ani. De asemenea, sunt date care indic corelativ c nonexpansivitatea este asociat cuă ă ă creşterea înc rc turii deă ă

anxietate. ' 231

FACTORUL G - Supraeu slab vs. forja supraeului. Exist doar o asem nareă ă superficial cu factorul C pentru c factorul G este legat L în polul principală ă α unui de energie şi perseverent . supraeu slab, caracteristic pentru comportamentă ă este lipsa de tolerant I frustrare; un individ schimb tor, influentabil, cu oă α ă emotivitate generalizat , oboseal nervoas , inconstant şi nesiguran , careă ă ă ă ţă neglijeaz obliga iile sociale şi un genera! dezinteres fat de normele moraleă ţ ă colective. Polul opus atrage dup sine atitudini de conştiinciozitate,.ă responsabiliate ordonat, Conform consecvent, denumirii, perseverent , personal ;ă ă insul e I atentα

oamenii şi lucrurile din jur. factorul corespunde în viziunea lui Cattell

supraeului psihanalitic prin accentul pus pe considera ia fat de normele morale,ţ ă tendin a de a sus ine eul şi a frâna impulsurile idului. Se poate distinge deţ ţ stabilitatea emo ional m surat de factorul C prin faptul c rezult dintr-oţ ă ă ă ă ă integrare dinamic adecvat de-a lungul vieîii. Persoana cu un G ridicat seă ă manifest ca respectuoas , metodic , cu o bun capacitate de concentrare,ă ă ă ă reflectând înainte de a vorbi, preferând de asemenea compania celor eficien i.ţ Acest pol indic reuşita în activit i variate dar care impun perseverent ,ă ăţ ă regularitate st o bun organizare mental , fiind în genere un prognostic bună ă pentru suecesuljgrofesional. aptitudinea pentru rolurile de lider, popularitate. Polul sc zut se asociaz cu tendin a spre disimulare, vagabondaj, distrugere şiă ă ţ înc lcare aă

legii, spre accese de furie nest pânite. 232ă

FACTORUL H - Thredia vs. parmia Cele dou denumiri de ascund şi manifest rileă ă opuse a!e dimensiunii responsabile timiditate sensibilitate I amenin are pe de oα ţ parte, vs. curaj şi lipsa de sensibilitate pe de alta. Polul threctia indic ună comportament dominat de tendin a de repliere asupra propriei persoane; prudent,ţ rezervat, distant, contemplativ, cu tendin a de a apare acru şi rece, dezinteresatţ de sexul opus, moderat şi conştiincios dar cu interese limitate - sunt câteva dintre manifest rile caracteristice pentru comportament. De asemenea se remarc oă ă absent a interesului artistic sau afectiv, o tendin spre perceperea rapida aă ţă pericolului. Polul parmia indic o sociabilitate gregar , o persoan îndr sneat ,ă ă ă ă ă c reia îi place s întâlneasc oameni, este activ,ă ă ă

curajos, cu interes pentru sexul opus. Impulsiv, frivol, neliniştit, nu vede uşor semnele pericolului, cu interese artistice şi cu o bogat rezonant emo ional . Lă ă ţ ă α nivelul acestui factor puternic dominat de ereditate, întâlnim ceea ce Catteli consider a fi un temperament constitutional schizotim, leptosom (G sc zut).ă ă Replierea pe propria persoan , grija pentru o "bun conduit " poate fi Iă ă ă α schizoizi prepsihotici o tr s tur diferen ial . Se remarc totuşi c un astfel deă ă ă ţ ă ă ă comportament poate fi considerat normal în circumstan e traumatizante pentruţ indiyid. Un ins excesiv de tem tor, lent, cu greut i în exprimare care fuge deă ăţ profesiuni sau de situa ii care-i cer contacte sociale, meticulos, evit marileţ ă reuniuni, prefer 1 - 2 amici intimi; îi e team de situa iile noiă ă ţ

sau

competi iileţ

publice,

relativ

mali ios dar atent I sentimentele altora, tr ieşte un sentiment de relativţ α ă ă inadecvare fat de tot ceea ce se întâmpl în jur. 233ă ă

Persoanele parmia se simt libere s participe, dar apar prolixe, insensibile, iară în grup tind spre remarci de ordin personal mai degrab decât legate de problemaă în cauz . Termenul de threctia vine de I englezescul threat, amenin are indicândă α ţ o corela ie cu reactivitatea ridicat a sistemului nervos autonom fat deţ ă ă amenin are; opus temenului parmia, care indic predominant parasimpatic .ţ ă ă ă FACTORUL I - Harria vs. premsia Polul harria indic un comportament realist dară dur; tipul de persoan care nu se aşteapt I lucruri extraordinare de Iă ă α α ceilalfi, se bazeaz pe sine, are spirit practic şi relativ insensibilitate fată ă ă de ceilal i; matur emotional, aspru, chiar cinic, f r simt artistic, reac ioneazţ ă ă ţ ă prea pu in I aspecte estetice (f r ca înţ α ă ă

mod necesar s fie şi lipsit de gust), şi nu ia în seam incornodifäfile fizice.ă ă Polul exigent premsia, dar indic un relativ comportament sensibil I estetic,ă α ner bd tor, imatur emotional; insul cautä ajutorul şi simpatia altora, esteă ă prietenos, blând, indulgent cu sine şi ceilal i, dificil de satisf cut în problemeţ ă de art , introspectiv, imaginativ şi cu o bogat viat interioar , ac ioneaz prină ă ă ă ţ ă intui ie sensibil ; în plan social manifest o relativ frivolitate, dornic sţ ă ă ă ă atrag aten ia, este neliniştit, chiar ipohondru. Datele empirice coreleaz polulă ţ ă premsia cu pl cerea pentru c l torii şi experien e noi, cu tendin a spre oă ă ă ţ ţ imagina ie labil , gustul pentru teatru şi o relativ incapacitate practic înţ ă ă ă modul de a-şi conduce afacerile în general. Artiştii prezint adesea coteă

ridicate I acest factor. Factorul este îns sensibil normele I modele europeneα ă α culturale, 234

fiind mai ridicate decât cele

americane (16). De asemenea, exist o diferen iere sexual : femeile $i feteleă ţ ă prezint în genere cote mai ridicate decât b rba ii sau b ie ii. Exist o rela ieă ă ţ ă ţ ă ţ invers propor ional între rezultatele muncii în grup şi nivelul coteiţ ă factorului !: rezultatele tind s fie cu atât mai sc zute cu cât cota medie aă ă indivizilor e mai ridicat , membrii fiind descrişi ca len i în munca de grup, înă ţ decizii, ac ionând inutil, cu tendin a spre remarci de natur Harria emo ionalţ ţ ă ţ ă reprezint o a şi social , dominant durit ii, negativişti. comportamentală ă ă ăţ ă

masculinit ii şi a spiritului practic. Comportamentul este matur social,ăţ genereaz solidaritate de grup şi realism. Factorul este din categoria celoră forma i prin influenta mediului şi aţ

culturii. Termenul de premsia vine de I expresia englez protected deci oα ă emo ionai sensitivity,ţ

sensibilitate emotioal protejat , ceea ce echivaleaz cu a implica formarea înă ă ă interiorul unei culturi rafinate, care protejeaz sensiblitatea şi gustul estetic.ă Termenul harria vine de I hardness and realism, indicând aspectul de duritate şiα realism în mediul de formare. Studii comparative şi longitudinale indic pentruă cotele ridicate I acest factor, asem n ri cu sindromul isteriei de conversie,α ă ă angoasei şi ipohondriei; de asemenea, o tendin mai marcat spre forme de angoasţă ă ă I copiii cu cote înalte I 1. Specialiştii în psihiatrie, artiştii şi femeile înα α genere tind s prezinte cote mai ridicate. L polul opus, oamenii politici, ceiă α care conduc

şi

dîrectioneaz ,ă

electricienii,

mecanicii şi contabilii. FACTORUL L - Alexia vs. pretension Comportamentul Iα potul alexia apare caracterizat prin încredere, adaptabilitate, geloziei sau 235 cooperare; absenta

invidiei, o gravitate amabil , dar plina de spirit, interesul fat de ceilal i.ă ă ţ Polul protension reprezint tesiunea: un mod neîncrez tor, înclinat spre gelozie,ă ă înd r tnic, suspicios şi timid; relativ rigid, dur si indiferent fat de al ii.ă ă ă ţ Nota joas caracterizeaz un subiect care se acomodeaz uşor, nu caut rivalitate,ă ă ă ă se preocup de tot soiul de oameni, exceleaz în munca de echip . în generală ă ă suspicios, individul caracterizat printr-o cot ridicat apare adesea egocentric,ă ă rigid în interelafii, interes mai degrab pentru viata sa interioar decât fat deă ă ă oameni. In general circumspect, este un element tensionant în cadrul unui grup/echipe. Se subliniaz îns faptul c datele asupra conexiunii dintre Lă ă ă ridicat şi comportamentul edificatoare. paranoid nu sunt

FACTORUL M - Praxernia vs. autia Dimensiunea defineşte un factor care cuprinde de asemeni tr s turi dificil de integrat într-o formul din limbajul obişnuit.ă ă ă Astfel, de exemplu polul cotelor sc zute defineşte un comportament practic şiă conştiincios; este insul care tine I forma, este capabil s -şi p streze sângeleα ă ă rece şi prezint logic, sau o relativ lips deschis Polul de ca imagina ie. Ină ă ă ţ acelaşi timp este un spirit expresiv, pericol. interese, cu sânge rece în caz de urgent autia defineşte ceea ce am putea numi nonconventionalul excentric:ă imaginativ, boem, mai pu in preocupat de conştinciozitate, cu un aspect exteriorţ calm, are ocazionale izbucniri emotive de natur isteric . Datele de cercetareă ă converg spre imaginea uneî persoane preocupate

de a face orice lucru "cum trebuie", care acord important practice, este 236ă ă aspectelor nu ac ioneaz hazardat,ţ ă

atent ia detalii. Persoana autia este un imaginativ centrat în întregime peă instan ele interioare, prea pu in preocupat de contingente, adesea original şiţ ţ ignorând realit ile cotidiene îşi urmeaz calea proprie. Dotat îns cu imagina ieăţ ă ă ţ creatoare şi preocupat de marile idei. Dezinteresat fat de valorile materiale,ă motiva iile interioare îl aduc uneori în posturi extravagante acompaniate deţ reac ii emotionale violente. Conştient de propria personalitate se poate întâmplaţ s ignore activit ile colective. FACTORUL subtilitate Polul naivit ii, respectivă ăţ ăţ al cotelor joase, indic un comportament direct, naiv, sentimental, şi natural,ă uneori se stângaci satisf cut. neîndemânatec; Polul opus, N Naivitate vs.ă

intereseaz de al ii şi este uşor de indică ţ ă

perspicacitate şi luciditate în opinii, un mod de a fî în general rafinat, civilizat şi subtil, dar rece, indiferent fat de al ii, $i dificil de satif cut.ă ţ ă Datele indic corela ii cu un comportament politicos, experimentat, modern,ă ţ subtil, cu spirit analitic şi cel mai adesea rece; o alur intelectuala, o viziuneă şi nesentimental vie ii, uneori Aspectele asupra frizând lucrurilor cinismul.ă ţ

caracteristice

polului opus indic lips de afectare, naturale e şi spontaneietate, uneoriă ă ţ stâng cie şi brusche ea reac iilor. Acest al 11 -lea factor nu afecteaz însă ţ ţ ă ă decisiv comportamentul. FACTORUL O * încredere vs. tendin a spre culpabilitateţ Polul cotelor joase indic un comportament calm, cu încredere în sine, senin,ă liniştit, rezistent I stres, eficient, viguros, uneori chiarα

brutal, f r fobii, se angajeaz în genere în activit i simple. 237ă ă ă ăţ

Polul cotelor înalte indic lipsa de securitate, un mod anxios, depresiv, agitată de a se raporta I existenta; f r încredere în ceilal i, b nuitor, cu sentimenteα ă ă ţ ă de culpabilitate. S-au obfinut date care îndrept esc definirea sa ca tendinăţ ţă depresiv , sensibilitate emo ional , depreciere de sine, chiar nevrotism. Persoanaă ţ ă apare obosit de situa iile excitante, se simte incapabil s înfrunte exigenteleă ţ ă ă existen iale cotidiene, se descurajeaz cu uşurin , este plin de remuşcari şiţ ă ţă ă este deprimat descoperind c oamenii nu sunt nici morali, nici aten i faf deă ă ţ ă aspectele importante; este înclinat spre mil , lecturi, liniştea semenilor.ă ă Reac ioneaz viu I dificult i, se descurajeaz L copiii cu note ridicate (9 sauţ ă α ăţ ă α 10} apar temeri, sentiment de solitudine şî

insuficient .ă

Experimentele

privind

dinamica grupului demonstreaz c astfel de persoane nici nu se simt accepta i deă ă ţ grup sau liberi s pariticipe, sunt foarte sensibili I normele de grup; de altfelă α nici nu sunt accepta i uşor de ceilal i, iar din punct de vedere social sunt prostţ ţ adapta i. Clinic, O ridicat apare în toate formele de nevroz , psihoz , înţ ă ă tulbur ri de personalitate şi infirmit i psihice. Urm torii 4 factori denumi i Q,ă ăţ ă ţ sunt mai pu in exprima i şi clarifica i, dar au o contribu ie în comportamentţ ţ ţ ţ atunci când sunt activi. Au fost deriva i din analiza factorial realizat asupraţ ă ă celorlal i factori. Mai ales validitatea prognostic , privind tendinte specificeţ ă de comportament, Ie-a asigurat locul în cadru! chestionarului. FACTORUL Ql - Conservatorism vs.

lipsa de respect pentru conventü. Polul conservator indic un mod relativ necritică de acceptare a 238

normelor; polul opus reprezint un comportament pentru analiz . FACTORUL Q2 -ă ă Dependenta de grup vs. independenta personal Nu este un factor clar stabilit înă varia iile comportamentale, manifestându'se mai ales I nivelul atitudinilorţ α interioare. De fapt nici unul dintre aceşti factori Q - 2, 3 & 4 nu au fost g si iă ţ cu maxim certitudine în valid rile empirice, ap rând mai ales în r spunsurile Iă ă ă ă α chestionare. Factorul Q2 contribuie I factorul secund introversie. Persoana cuα cote Q2 ridicate este ra ional , capabil s se decid singur . L polul opus,ţ ă ă ă ă ă α este tipul de individ care merge odat cu grupul, caut aprobarea social , urmează ă ă ă moda. Datele de cercetare indic deschis spre nou, inovator, critic, cu un ascu ită ţ gust

corelarea

comportamentului

Q2

sc zut cu profesii din sfera cercet rii, cadrelor de conducere $i decizie, înă ă general indivizi care gândesc mult prin ei înşişi. Cercet ri privind dinamicaă grupului indic de asemenea c cei cu Q2 ridicat tr iesc insatisfac ii legate deă ă ă ţ integrarea în grup, fac remarci care cel mai adesea sunt solu ii iar grupul tindeţ s -i refuze. In colectivul şcolar astfel de copii sunt tinufi I distant , par să α ă ă aibe interese mai mature decât ceilal i şi ating uşor succesul academic. FACTORULţ Q3 - Sentiment de sine slab vs. sentiment de sine puternic In comportament se manifest prin lipsa de control spre deosebire de polul opus, respectiv disciplinaă de sine, exigenta, voin a dezvoltat . 239ţ ă

Factorul se pare c exprim gradul în care individul a acceptat o imagine de sineă ă ideal prin care îşi dirijeaz comportamentul real. Un astfel de factor depinde deă ă mediu în sensul dependentei de încurajare, stimularea valorilor constructive şi a respectului de sine. Copilul cu o cot Q3 ridicat prezint un bun autocontrol,ă ă ă încearc s aplice şi aprobe normele etice acceptate, doreşte s fac bine, areă ă ă ă considera ie pentru al ii, este prev z tor şi dispus s -şi controleze exprimareaţ ţ ă ă ă emo iilor. Factorul prezint empiric o corela ie substan ial cu sentimentul deţ ă ţ ţ ă sine, cu integrarea pulsional care vizeaz men inerea unei adecvate imagini deă ă ţ sine. Opus, Q3 sc zut prezint în principal o emotivitate necontrolat , care seă ă ă aseam n cu factorul D, factor care dispare practic ca atare !a vârstaă ă

adult . O cof sc zut Q3 este asociat cu delincventa juvenil . Factorul Q3ă ă ă ă ă ă contribuie semnificativ I factorul secund anxietate. în cercet rile privindα ă dinamica de grup, Q3 ridicat caracterizeaz de obicei pe cei aleşi ca lideriă eficien i: sunt st pâni pe sine, fac multe judec i în leg tur cu grupul, nu aparţ ă ăţ ă ă ca jenanfi sau inoportuni. Q3 ridicat indic de asemenea reuşita în profesiuniă mecanice, în matematic , în activit i de organizare, ca directori şi func ionariă ăţ ţ în servicii publice. Unoori a fost numit şi factor "giroscopic" al personalit ii,ăţ indicând stabilitatea şi orientarea acesteia. FACTORUL Q4 - Tensiune ergioâ slabă vs. tensiune ergic ridicat Comportamentul Q4 I polul cotelor joase indic ună ă α ă mod destins, calm, nonşalant, satisf cut de a tr i.ă ă

Polul opus este 240

caracterizat prin încordare, tensiune, excitabilitate frustrare. Q4 şi sentimente caracterizeaz de ună

comportament neliniştit f r motiv, încordat, iritabil, agitat. Datele cliniceă ă indic pentru factorii O şi Q4 capacitatea de a diferen ia normalul de nevrotic,ă ţ fiind dintre dimensiunile semnificative pentru contribu ia I indicele deţ α anxietate generala. în aceiaşi timp, clinic, se relev Q4 ridicat în tulbur rileă ă de personalitate, infirmit ile fizice şi în psihozei Cattell interpreteaz acestăţ ă factor în sensul tensiune Factorii şi sunt de nivelului de excita ie şi datorateţ ordin pulsiunilor secundar şi au

nedesc rcate sau frustrafiei. semnifica ia de tr s turi de suprafa defini i deă ţ ă ă ţă ţ determinat! Ei sunt experimental Catte!!.

calcula iţ

în

func ieţ

de

ponderea dintre

contribu ieiţ

fiec reiaă

componentele primare în clusterul factorial; I calculare se utilizeaz coteleα ă standard (nu notele brute), iar ceea ce se ob ine are semnifica ia unei coteţ ţ standard, de I o I 1 o. în mod obişnuit se utilizeaz un sistem mai rapid peα α ă care îl vom prezenta care admite rotunjirea notei finale şi a contribu iei cotelorţ componente; acest sistem sufer de o relativ imprecizie în sensul c pot apareă ă ă situafii când nota final este mai mic de 0 sau mai mare de 10, ceea ce seă ă rectific prin aproximarea ei I nivelul cotei celei mai apropiate, respectiv 0ă α sau 10. Valorile sc zute ale intercoreiatiilor dintre factorii secunzi indică ă independenta acestora. FACTORUL I - Adaptare vs. anxietate O cot ridicat 1aă ă factorul secundar I

indic o anxielate ridicat , cu sensu! obişnuit al denumirii. Persoana nu esteă ă necesar nevrotic , anxietatea poate fi reactiv I o situa ie, dar indica iaă ă α ţ ţ precis . nesatisf cut de 241 de neadaptare Este este persoanaă ă ă

capacitatea Anxietatea randamentul

sa

de

a

r spunde perturba tulbur ri vs.ă ă

cerin elor viefii şi a-şi realiza dorin ele. puternica şi II atrageţ ţ

psihosomatice. FACTORUL exlraversie Cota sc zut 1a acest factor secund indică ă ă lucru tendin a poate fi spre timiditate si inhibi ie în rela iile cu ceilal i.ţ ţ ţ ţ Acest defavorabil pentru profesii care cer contacte sociale multiple, dar poate fi un indice sensibil şi favorabil pentru o munc care cere precizie. Extraversia, 1aă cel lalt pol, indic lipsa de inhibi ie social în şi o satisfac ie general fată ă ţ ă ţ ă ă de propria persoan . Favorabil predictia pentru activit i care cer contacteă ă ăţ sociale multiple, este nefavorabil de exemplu în ecua ia reuşitei Introversieă ţ

academice. FACTORUL dinamism Cotele sc zute I acest factor indic o emotivitateă α ă difuz care poate fi de tip depresiv şi frustrant pentru persoan . Acest gen de omă ă este sensibil I rafinamentele existentei, cu un temperament artistic, pl cut; înα ă fata dificult ilor are tendin a de a reflecta prea mult, examinând situa ia peăţ ţ ţ toate fetele înainte de a trece I ac iune, ac iune care apare din acest motivα ţ ţ prea întârziat . Polul opus reprezint un comportament dinamic, întreprinz tor şiă ă ă decis, competent. Exist riscul ca astfel cW persoane sa ac ioneze orientându-seă ţ predilect dup ceea ce 1e apare clar şi indiscutabil, f r s examineze aspecteă ă ă ă mai subtile, sau Iii Emotivitate vs.

rela iileţ

umane

implicate.

în

fata 1a

dificult ilor, 242ăţ

tendin aţ

trecerii

ac iune primeaz , nu cea de reflec ie.ţ ă ţ

FACTORUL independenta Cotele

IV

-

Supunere indică

vs. un

sc zuteă

comportament moderat, pasiv, legat şi dependent de ceilal i; cu tendin a de aţ ţ c uta aprobarea şî sprijinul celor de care are nevoie şi de a-şi orienta conduitaă în func ie de cei ce acorda aceast sus inere. Independenta, I polul opus, seţ ă ţ α manifest agresivitate, astfel de prin tendin a un spre mod caut îndr zneal ,ă ţ ă ă ă persoană

tranşant de a ac iona, ini iativ . O chiar situa iile în care se tolereaz sau seţ ţ ă ţ ă încurajeaz o astfel de atitudine. 2.2. MODALITATEA DE CALCULA FACTORILORă SECUNDARI Vom prezenta modalitatea prin rotunjire şi modalitatea cu ajutorul constantelor exacte care vor apare în paranteze, ^a cum suntα

prezentate şi în manualul testului. Când se vor utiliza cotientii exac i dinţ paranteze notele finale nu se mai împart I 10. Adaptare vs. anxietate: 2 L (0.10)α + 3 O (0.30) + 4 Q4 (0.38) -2C(-0.18)-2H(0.17)-2Q3. L totalul astfel ob inut seα ţ adun constanta 34 (3.4) şi totul se împarte I 10. Introversie vs. extraversie; 2ă α A (0.17) + 3 E (0.33) + 4 F (0.41) + 5N(0.48)-2Q2(-0.16). Dîn total se scade 11 (-1.15) iar rezultatul se împarte I 10. Emotivitate vs. dinamism: 2 C (0.19) + 2α E (0.17) + 2 F (0.23) + 2 N (0.20) - 4 A (-0.42) - 6 i (-0.55) - 2 M (-0.1). Totalului i se adaug constanta 69 (6.85), iar rezultatul se împarte 243ă

I 10. Supunere vs.independent : 4 E (0.44} + 3 M (0.32} + 4 Ql (0.39} + 4 Q2α ă (0.36} - 3 A (-0.27) - 2 G (-0.16}. Nu exist o constant (doar pentru formaă ă zecimal , -0.40}. Rezultatul se împarte I 10. 2.3. DENUMIREA FACTORILOR Şlă α INTERPRETAREA CARACTERISTICILOR TR S TURILOR PENTRU PERSOANEI Prezent m înĂ Ă ă continuare caracteristicile principale precum şi codul 'din Indexul Universal ai celor 16 factori primari . Tabelul 2 Denumirea si codificarea factorilor primari DENUMIREA FACTORULUI SI CON INUT COD U.l. A Schizotimie - ciclotimie U.t.(LQ)lŢ SEMNIFICATIVE COMPORTAMENTUL

rezervat, detaşat, critic, distant, vs. _ deschis, suflet cald, participativ B■ Inteligenta slab , gândire concret vs. U.I.(LQ)2 inteligent str lucit , gândireă ă ă ă ă abstract C Instabilitate emo ional - eu puternic U.I.(LQ)3 afectat de emo ii,ă ţ ă ţ relativ instabil emo ionai, schimb tor vs. stabil emotional, matur, face fatţ ă ă realit ii, calm E Supunere - ascenden U.i.(LQ}5 blând, modest, condus cuăţ ţă uşurin , 244ţă

docil, se acomodeaz vs. afirmativ, agresiv, înc p ânat, competitiv Fă ă ăţ Nonexpansivitate - expansivitate U.I.(LQ)6 sobru, taciturn, serios vs. uşuratic, entuziast G Supra eu slab - supra eu puternic U.I,(LQ)7 expeditiv, nu ia în seamă regulile vs. conştiincios, persistent, moralist, aşezat H vs. aventuros, neinhibat, sigur de sine social f Harria - premsia U.I.(LQ)9 dur, se bazeaz peă sine, realist vs. blând, sensibil, se agat , supra protec ie L Alexia - protensionă ţ U.I.(QL)12 Threctia - parmia U.I.(LQ)8 timid, ruşinos, sensibil ia amenin areţ

încrez tor, accept condi iile vs. suspicios, greu de prostit M Praxern ia - autiaă ă ţ U.I.(QL)13 practic, interese practice vs. imaginativ, boem, vis tor O Adaptare,ă încredere - U.I.(QL)15 tendin a spre culpabilizare placid, sigur, senin, îndr zneţ ă ţ vs. aprehensiv, îşi face singur reproşuri, se îngrijoreaz , nesigur, tulburat Qlă Conservator în idei - subtil U.I.(Q)16 respect ideile tradi ionale vs.ă ţ experimenteaz , liberal, gândeşte liber G2 Dependent de grup - suficient sieşi 245ă U.I.(Q)17

se al tura şi urmeaz grupul vs. suficient sieşi, plin de resurse, prefer să ă ă ă decid singur Q3 Sentiment de sine slab - sentiment puternic U.I.(G)1 8 imagine deă sine nestructurat , lax , îsi urmeaz impulsurile, färä grija regulilor socialeă ă ă vs. controlat, cu voin puternic , precis în plan social, compulsiv Q4 Tesiuneţă ă ergic slab - tesiune ergic înalta U.I.{Q)19 relaxat, liniştit, f r frustr ri,ă ă ă ă ă ă calm vs. tensionat, frustrat, neliniştit 3. CHESTIONARUL DE PENTRU PERSONALITATE ADOLESCEN I -HSPQ Exist cel pu in patru perspective care intervin în inferen eleŢ ă ţ ţ asupra comportamentului, care sunt tot atâtea

modalit i de a descrie personalitatea: plecând de I aser iunea ca este compusăţ α ţ ă determinat prezente, este dat ; plecând de I afirma ia care aduce în centru puneă α ţ problema caracterul determin rii a situational a! comportamentului se ceea ce îiă asigur consistenta de-a lungul situa iilor: 246 de se dintr-un dimensiuni, puneă ţ în num r virtual problema structuraă

m surii în care fiecare dintre acestea operantă ă

având în vedere caracterul adaptaHv al problema operante în fine, diferitele comportamentului, mijloacelor dimensiuni capacitatea de a face fat , se va puneă utilizate de persoan pentru a face pe care 1e prezint ; plecând de Iă ă α interrelafia dimensiuni real, se modelului particular în impune al diferitelor comportamentul cercetarea Astfel, modului

func ionarii acestora. psihodiagnoza cum personalit ii care îşi pune problemaţ ăţ central a înterrelatfoneaz tr s turile este în fapt un proces complex deă ă ă ă procesare de informa ii, cu secven e specifice (17): se caut dimensiunile ce aparţ ţ ă comportamentale semnificative în existenta persoanei respective;

se determina gradu! în care acestea sunt lor; se determin felul în care individulă 1e face operante în diferite situa ii existen iale; se cerceteaz în ce condifü şiţ ţ ă situa ii apar adaptative; -se determin aderenta I real a utiliz rii de c treţ ă α ă ă individ a caracteristicilor pe care 1e posed ; pentru ca, în final, s fieă ă posibil unei privind respective imagini interrelate în construireaă interactioniste dimensiunilor comportament. In acest complex proces de prelucr ri,ă problema vârstei şi stabilit ii factoriale a constituit un domeniu preferentialăţ de cercetare pentru multe echipe, dintr-o perspectiv aceste inser ii prezente,ă ţ specificul

structuralista şi longitudinal . Astfel, Cattell & Gruen, 1953; Cattell, 1957;ă Cattell & Coan, 247 1957; Peterson, 1965; Eysenck, Easting & Eysenck,

1970 (18) ajung s releve c exist tr s turi care apar în adolescent , în timp deă ă ă ă ă ă alte tr s turi dispar şi c unii factori sunt prezen i de-a lungul tuturoră ă ă ţ vârstelor. Se prefer dou tipuri de cercet ri (19): 1. prima tehnic ce m soară ă ă ă ă ă corela iile dintre evalu ri cantitative realizate în perioade de vârst diferite,ţ ă ă specifice pentru etapa de dezvoltare inclus în studiu, este metoda longitudinală ă care este indicat pentru a ob ine date privind rela iile dintre "vârsteleă ţ ţ cronologice" ale dimensiunilor sau condi iilor luate în studiu; 2. a doua tehnicţ ă se axeaz pe datele intersecfionaie, în care secven a de dezvoltare este stabilită ţ ă prin subiec i care tr iesc simultan în aceeaşi perioad de timp, pentru a seţ ă ă ob ine o compilare a liniilor de tendin legate de vârst . Cattelt şiţ ţă ă

asocia ii lui de I Universitatea din Illinois prefer acest tip de cercet riţ α ă ă astfel încât generaliz rile privind structura personalit ii în adolescentă ăţ ă produse prin studiile lui Sealy & Cattell, 1966, Schaie, 1966, Black 1 965 3.1. provin din cercet ri ALE PE Al£ intersectionale (20). SINTEZE AXATE CERCET RILORă Ă DIMENSIUNI LOR Pentru Cattell şi Sealy, 1966, aspectele majore ale personalit iiăţ se schimb de-a lungul adolescentei iar aceste schimb ri prezint un importantă ă ă specific în func ie de sexul subiectului. Cu cât se avanseaz înadolescent de-aţ ă ă lungul perioadei între 11 şi 18 ani, modelele culturale şi expectafiile legate de rol sunt

PERSONALIT II 51 DEVENIREAĂŢ

responsabile

de

multe

dintre

diferentele intersexuale determinate, în m sura în" care, de exemplu, rolulă feminin devine tot mai accentuat odat cu vârstele mai mari. 248ă

Autorii consider , de exemplu, c tendin a de dominare în creştere I sexulă ă ţ α feminin "poate fi legat de tr irea creşterii dezirabîlit tii sociale şi sexualeă ă ă de-a lungul acestei perioade" Adolescenta apare în general, pentru ambele sexe, ca o perioada de creştere a sociabilit ii, identit ii şi suficientei personale-,ăţ ăţ dominanfei, adapt rii I social. B ie ii devin mai hot rfi, are loc I ambele sexeă α ă ţ ă α o dezvoltare cerin elor a realului şi conştientiz rii o treptatţ ă ă

descreştere a neliniştii şi anxiet ii. Realizând o sintez a datelor privindăţ ă evolu ia factorilor personalit ii de-a lungul perioadei între 11 şi 1 8 ani înţ ăţ funcfie de criteriile vârst şi sex, Sealy şi Cattell subliniaz posibilitateaă ă unor date suplimentare prin considerarea altor criterii precum statusu! socioeconomic, tipul comunit ii deăţ

rezident , rasa. Vom prezenta în tabelul sunt 2 principalele în aspecte surprinseă în m sura în care acestea importante interpretarea diferen ial a dateloră ţ ă chestionarului HSPQ şi 16 PF. Tabelul 3 Tendin e în dezvoltarea personalit ii înţ ăţ adolescent (21) Tr s tura surs Cattell, 1966 A schizotimte/ de !a 11 I 17 ani oă ă ă ă α creştere a sociabilit ii ciclotimie peste creştere apare un declin slab spreăţ ciclotimie B inteligen a 249 o creştere stadial de I 11 I 15 ani 18 şi o aniţ ă α α reducere (colegiu) a o a însingur rii; I b ie ii de Date Sealy &ă α ă ţ

obiectivit tii, scepticismului; I feteă α

C for a eului creşterea semnificativa pentru nici unul dintre sexe D flegmatic/ţ excitabii noteaz identit ii şi suficienteiă ăţ

nu

este

de I 11 I 17 creştereaα α

ani, I ambele sexe seα

personale, o sc dere a excitabilit ii şi nesiguran ei E submisiv/ I dominantă ăţ ţ α ambele sexe de-a lungul perioadei creşte dominanta dar cu un model diferit: dacă I fete are loc mai întâi o creştere între 11 şi 17 ani, I b ie i continuα α ă ţ ă creşterea tendin ei de dominare de I 18 1a 23 ani în timp ce I fete se produce oţ α α stagnare, chiar o uşoar tendin I unele fete spre submisivitate: pentru toată ţă α ă perioada de vârst scorurile fetelor sunt mai sc zute în general caă ă

ale b ie ilor F taciturn/ expansivitatea creşte de I 11 I 17 ani, expansivapoiă ţ α α apare o tendin spre aplatizare între 17 si 19, apoi de declin G torfa supraeuluiţă tendin a timidit ii b ie i decât parmia/therectia de-a apar I premsia/harriaţ ăţ ă ţ α fete; nu apare nici o H I uşor declin al lungul mutt în vârstei scorurile pentru semnificativă

mai sc zute adolescentaă

timpurie b iefu prezint o creştere clar pe m sur ce devin mai realişti, cuă ă ă ă ă încredere în sine, mai hot râ i; creşterea I fele este mai semnificativ întreă ţ α ă 15-18 ani J coasthenia/ zeppia pe de I 11 I 17 ani m sur ce scade uşor declinα α ă ă în coasthenia ideostncrasia şi

250

L pretension/ relaxare M autia/praxe rnia N naivitate/ subtilitate Oîncerede re/ subtilitate Q1 conservato r/ radical Q2 dependent / independe nta Q3 controlat/ă

necontrolat

creşte a grup; declinul I b iefiα ă

ei de creştere 11 17 cu de spirit I a scorurilor în perioada important ,■ α ă semnifica ia ani relativ pufinţ

participare o tendinţă

apare mai conventionalism, mic, ei tind practic, realism; în

sä r mân perioada urm toare, I mai domina i de ideosincra sii apare declină ă ă α ţ ordonat de-a lungul fete apare un declin semnificativ o tendin de creştere maiţă semnificativ de I 15 I 23 ani un descreştere; I fete se înregistreaz maiă α α α ă mari; b ie ii devin de-a culpablizare scoruriă ţ

pentru fete o tendin general deţă ă

adolescent lungul adolescentei

în

mod scorurilor de-a

semnificati tangul colegiului; b ie ii v mai pu in I vârsta colegiuluiă ţ ţ α nelinişti i mat are f r a prezenta cu adev rat exista tendin a de creştere a 251ţ ă ă ă ţ prezint o tendin fetele sunt clar spre creşterea radicalismului; 1a cei ce şi,ă ţă ă se manifest un declin pentru fete, un declin semnificativ de I 11 I 16 ani;ă α α dup 16 ani apare I ambele o creştere semnificativ parte a semnificativă α ă ă creştere prima doar I b iefi în adolescentei conservato nu sunt 1a colegiuα ă

radicalism, sexe

Q4 relaxare/ în timpurie o creştere I tensiune ambele sexe; semnificativ deα ă

adolescenta o sc dereă

I tensiune ergic 18 I 23 ani pentru cei de !a colegiu, sau pentru b ie ii careα ă α ă ţ nu sunt I colegiu Schaie, 1966 (22), cerceteaz dezvoltarea de-a lungul perioadeiα ă 618 ani, cu loturi dihotomizate în funcfie de sex pentru fiecare an de vârst .ă excep ia To i M factorii (autia) primari, au cu prezentatţ ţ

diferente în func ie de vârst si sex; liniile de tendin e pentru aceste vârsteţ ă ţ sunt lungul nonmonotone, perioadelor gradat; oscilând de de-a vârst , deă

creşterea sau descreşterea nu se realizeaz gradientii maturizare coincid caă form , dară

difer ca nivel. C aspecte mai specifice: pentru factorul A, linia de tendină α ţă indic existenta unei crize prepubertale I 10 ani pentru ambele sexe; fetele îşiă α revin mai rapid, dar se confrunt cu o nou criz I 14 ani relativ asociataă ă ă α proceselor pubert ii. Factorul E, dominanta, diferen iaz clar între sexe: oăţ ţ ă tendin de sc dere treptat spre dominant , ca rezultat posibil al socializ riiţă ă ă ă ă şi confrunt rilor cu realitatea; vârful I fete între 1013 ani, cu specificareaă α influentei contextului în care este evaluat comportamentul. Pentru factorul !, dup 1 3 ani exist o tendin în direc ia caracteristicii de blânde e 1a fete; Iă ă ţă ţ ţ α b ie i, mai pufin accentuat spre reaiism şi hot râre; dup 13 ani, odat cuă ţ ă ă ă ă acceptarea rolului cultural tendin a e mai puternic I b ie i.ţ ă α ă ţ

Acelaşi

autor,

pornind unor de

de

Iα

descoperirea nivelul

varia ii 1 anţ

semnificative an de an şi chiar I subperioadei conchide: "Putem trage concluziaα c acest concept de perioad 252ă ă

de vârst are o prea mare respira ie. A cita o valoare medie pentru tofi cei 5 sauă ţ 6 ani ai copil riei mijlocii în leg tur cu emotivitatea de exemplu, nu ar fiă ă ă decât s maschezi în mod clar cele 2 cicluri de dezvoltare cu zonele sc zute I ö,ă ă α I 10 şi I 13 ani" (23). Alt cercet tor, Bern ie, 1968, indic o schimbareα α ă ă treptat între 14 şi 18 ani, care tinde chiar s urmeze un model ordonat în sensulă ă c , felul în care subiectul va r spunde I 14 ani are o corela ie substan ial cuă ă α ţ ţ ă modul lui de r spuns de I 1 5 ani, etc. Realizând o sintez proprie a dateloră α ă diferitelor cercet ri, Horrocks (24), indic urm torii factori ca semnificativiă ă ă pentru perioada adolescentei: anxietatea; tendin a spre frustrare; rigiditatea şiţ conformismul, nevoia de a se elibera de fric iuni şi controverse,ţ

nevoia de a se realiza; tentinfa spre autoritate direc ionarea exterior, şiţ oscilarea spre interior auto între sau sau competitivitate sau noncompetitivitate, defensivitatea,

extrapunitivitatea, nevrotism, tedinfa spre hedonism. In privin a factoruluiţ secundar sunt autori introversie-extraversie,

care vorbesc de o "criz a introversiei" în jur de 14 - 15 ani. Ames, 1966, (25),ă defineşte decât situa ia o ca mai criz : complex simplţ ă ă ă

"Scorurile medii sunt de tip introversiv I fiecare dintre vârstele între 10 şi 16α ani. Mai mult, de departe majoritatea cazurilor individuale I aceste vârsteα prezint introversie". Se pare c fiecare dintre cazurile individuale deă ă adolescen i este I anumite vârste mai introversiv decât I altele, iar în specialţ α α între 10 şi 16

ani

perioadele

de

comportament

introversiv alterneaz cu cele de expansivitate. "Adolescentul nu intr ş.i nuă ă iese pur şi simplu din introversie, sau din perioade mai restrictive. Mai degrabă trece printr-o secven de faze în care tendin ele 253ţă ţ

introversive alterneaz expansive". reuşeşte cuă

(sau Explica ia constituieţ

restrictive) tendin e tine mai deţ

perioadele în care adolescentul nu sâ-şi adapt ri adecvate I realitatea cu careă α se confrunt . Exist unele date care indic de asemenea c cei mat extraverfiă ă ă ă provin de obicei din familii cu practici de creştere pozitive şi climat de acceptare şt afec iune. Bronson, operând printr-o abordare holisticâ aţ personalit ii, 1966 (26} introduce în cercetare ipoteza c orice persoan esteăţ ă ă caracterizata de un anume stil existential care ar consta din seturi de atitudini, abilit i, tr s turi care, împreun , impun un "parfum caractersiric persoanei".ăţ ă ă ă tuturor Astfel interac iunilor sunt postulateţ

orient ri centrale care se dezvolt de timpuriu în viaja copilului ca rezultat a!ă ă

experien elor modurilor fiec rei cum orient riţ ă ă

personale, intr este în Ină

al curs cadrul o

evenimentelor fizico- fiziologice şi al caracteristicile genetice.

posibilă

varietate de comportamente în func ie de adecvarea I diferitele tipuri de mediu.ţ α In 1972 ajunge I definirea a dou dimensiuni centrale pentru orientareaα ă comportamentului: placiditatea (explozivitatea) şi reactivitatea emotivitatea -

rezerva. Astfel se constituie acele stiluri existen iale definite în func ie deţ ţ modul în care individul suport şi modul cum abordeaz rela iile cu semenii.ă ă ţ Aceste aspecte, deşi sunt afectate de experien a interpersonal , sunt importanteţ ă pentru diferen ierea în func ie de tipul de experien furnizat de mediu. Fiecareţ ţ ţă dimensiune a personalit ii este conceput ca oăţ ă

aren larg pentru atitudini şi conduite şi const dintr-un care num r fiecare deă ă ă ă se comportamente

manifest de-a lungul unui continuum şi fiecare este legat de toate celeletteă într-un anume grad (27). Aceasta viziune ne apare important pentru a integraă coerent datele rezultate din evalu rile cantitative şi aie factorilor primariă într-o viziune unitar asupra comportamentului 254 personalit ii subiectuluiă ăţ examinat.

3.2.

PREZENTAREA

CELOR

14 Al $1

FACTORI PRIMARI $1A CELOR 3 FACTORI PERIOADEI SECUNDARI ADOLESCEN EIŢ

INTERPRETAREA CARACTERISTICILOR SEMNIFICATIVE PENTRU COMPORTAMENTUL PERSOANEI Vom prezenta pe larg factorii care sunt specifici numai adolescentei; factorii comuni adolescentei şi perioadei de maturitate vor fi prezenta i doar prin aspecteţ semnificative pentru felul cum se manifest în adolescent (28). FACTORUL Aă ă Comportamentul schizotimuluî este distant şi cu o relativ rigiditateă interrelafional ; copilul apare gelos, b nuitor, plâng re , âfnos, opozant şiă ă ă ţ ţ rezistent I indica iile adultului; I polul ciclotimiei se manifest o bun tateα ţ α ă ă natural , un mod de a fiă

tandru, dezinvolt, zâmbitor, pus pe râs. Copiii de tip A+ exprim o preferină ţă marcat pentru activit i interelatfonale, sunt mai dispuşi s se conformezeă ăţ ă Schizotimîi sunt convenien elor. mai aten i Iţ ţ α

aprecierea lucrurilor şi semnilor, mai atenfi I obliga iile şi promisiunileα ţ f cute. Adaptarea şcolar este, de obicei, secundar. FACTORUL B Copifuf aspecfeă ă Besfe dezinteresat c/e mtefectua/e, abandoneaz superioar pentru polulă ă ciclotimiei; mai ales în înv mântulăţă

uşor, fat de copilul B+, perseverent, interesat de şcoal . în aceiaşi timp, ună ă copil B+ este mai bine adaptat I şcoal , uneori recunoscut ca lider, nu devindeα ă delincvent, este recunoscut ca un bun camarad de joac . Subliniem c şi pentruă ă

255

aceast perioada de vârst , factorul B este o m sur orientativ , corelată ă ă ă ă ă inteligentei cristalizate, mai pu in celei fluide şi nu trebuie comparat cuţ ă datele unui test de capacitate şi randament intelectual dat în timp limitat. FACTORUL C Reactiv emotional I frustrate, inconstant în interese şi atitudini,α excitabil, evit responsabilit ile şi abandoneaz cu uşurin , implicat înă ăţ ă ţă conflicte şi incidente; 1a polul stabilit ii emotionale sunt copii mai flegmaticiăţ ca temparament, are evit discu iile şi certurile. Copilul cu o marcată ţ ă instabilitate se adapteaz greu dac este rupt de cadrul familiei (de exempluă ă supus rigorii dintr-o tab r , şcoal militar , sau într-o tab r de munc ). Esteă ă ă ă ă ă ă cu uşurin contrariat de oameni sau evenimente,ţă

e dominat de incapacitatea sa de a respecta regulile de conduit ; prezint oă ă pluralitate D de simptome Temperament psihosomatice. FACTORUL flegmatic - temperament excitabil Este un factor caracteristic acestei perioade de vârst . Lă α extrema este şi cotelor placid , modul sc zute, apare şi conduita indiferentaă ă

constant

chibzuit, calm şi liniştit de a se manifesta. Extrema cotelor ridicate indic ună copil este este cu preten ii, şi I ner bd tor, care capteaz aten ia anturajului,ţ α ă ă ă ţ hiperreactiv, excitabil predispus

gelozie, egocentric sau egoist, uşor de distras de 1a ceea ce are de f cut, cuă simptome de nervozitate. Fat de factorul C, accentul este pe excitabilitateaă temperamental , peă

nota de insecuritate şi de instabilitate a spiritului; de asemenea, o manifestare irepresibil a emotivit ii. Copilul D + are un somn agitat, orice zgomot îlă ăţ distrage de I 256α

ceea ce face, este r nit cu uşurin de lipsa de aten ie a celor din jur sau cândă ţă ţ este pedepsit sau constrâns. Calm, apare amabil şî afectos, îns I constrângereă α impulsiv. FACTORUL E Contrastul este între comportamentul tandru, derutat al binevoitor, copilului E-, conformist, fat sigur de de dependent şi în aceiaşiă timp uşor de comportamentul agresiv, devine nervos,

sine, dornic s se afirme, ostil chiar, solemn şi rebel, tenace şi captând aten iaă ţ al copilului E +. Ambele extreme pot indica probleme de adaptare: polul cotelor foarte sc zute apare într-o multitudine de tulbur ri nevrotiforme; polul coteloră ă foarte ridicate apare delictuale în I comportamentele adolescent .α ă

FACTORUL F L apare extrema nonexpansivit fii copiluluii I comportamentul şiα ă α

plictisit, vis tor, introspectiv şi taciturn, necomunicativ egocentric; extremaă cealalt , copilul g l gios, nep s tor, senin, vioi şi alert, care reflect grupulă ă ă ă ă ă din care face parte. FACTORUL G Copilul care nu accept normele, regulile şiă neglijeaz obliga iile, este indolent, fat de ce! maturizat, responsabil,ă ţ ă ordonat, atent, cu o bun organizare a gândirii. Polul G - se asociaz minciunii,ă ă l ud roşenie!, dispre ului fat de lege şi ordine, delincventei, acceselor deă ă ţ ă furie când se încearc disciplinarea sa. 257ă

FACTORUL H Polul threctia reprezint copilul moderat, tem tor, grijuliu, sensibilă ă I amenin ri, în retragere, ce prevede rapid riscurile; polul parmia, copilulα ţă impulsiv, îndr zne , frivol, insensibil, care nu vede semnele primejdiei. Copilulă ţ H + prezint de timpuriu semnele replierii pe sine, se exprim greu pe sine,ă ă prefera unu! - doi prieteni, se teme de rela ii noi, de reuniuni. Apare cumvaţ ranchiunos şi b nuitor; nu se simte capabil s men in rela iile cu realitatea dină ă ţ ă ţ jurul s u. Se pare c factorul este în esen constitutional, sistemului legat deă ă ţă reactivitatea FACTORUL I Extrema harria se manifest printr-un comportamentă realist, matur emotional, aspru şi satisf cut de sine, nervosă

autonom 1a amenin are.ţ

f r simt artistic; polul premsia se exprim în în ner bdarea relativ specific ,ă ă ă ă ă imatur modul imaginativ în viata interioar şi conversa ie, emotional, intuitiv,ă ţ sensibil, amabil şi dependent, care caut s atrag aten ia. Primul are tendin aă ă ă ţ ţ de a da putin aten ie incomodit tilor fizice, cel lalt apare anxios şi ipohondru.ă ţ ă ă FACTORUL J Zeppiq - coasthenia Este un factor care dispare în perioada maturit ii. Polul zeppia ascunde un copil c ruia îi place s ac ioneze înăţ ă ă ţ colectiv, în grup, este prevenitor, îşi pune în valoare şi construieşte personalitatea prin ac iuni de grup, apare viguros, gata s accepte normeleţ ă comune, adaptabil, plin de vioiciune. Polul coasthenia se manifest prină individualism, tendin a de a fi dificil de satisf cut, de a ac iona de unu! singurţ ă ţ

fiindu-si suficient sieşi; 258

este simte totul.

prin

excelent obosită

opozant,

se unui"

asemeni

neurastenic şi are tendin a de a cânt ri Factorul J s-a eviden iat mai clar înţ ă ţ pppulptia masculin . Este un patern mai dificil de interpreted; urni îl denumescă "factorul lui Hamlet", neurastenie, etc. Copilul prefer sä fac ei însuşi ceea ceă ă realizeaz , tinde s nu uite dac a fost tratat nedrept, are opinii personaleă ă ă diferite de ale grupului deşi prefera s 1e p streze pentru sine şi s eviteă ă ă discu iile. In genere, J+ sus ine comportamentul obsesional -compulsiv şiţ ţ neurastenic. FACTORUL O L aceste vârste factorul diferen iaz întreα ţ ă comportamentul încrez tor al celui care se simte în securitate, fat de cel timid,ă ă care nu se simte în

siguran ,ţă

este

grijuliu,

anxios,

deprimat, cu un marcat simt a! datoriei, exigent cu sine, cu unele simptome fobice, solitar şi absorbit de ceea ce îl preocup . L copii se pot remarca temeriă α precise şi un sentiment centrai de insuficient şi solitudine. FACTORUL Q2ă Diferen iaz doar între comportamentul cu al ii, este celui care prefer s adopteţ ă ţ ă ă hot râri împreun conventional, se integreaz repede în grup, şi comportamentulă ă ă celui care este sufiecient lui însuşi, se conduce singur chiar dac nu esteă necesar dominant în rela iile cu ceilal i, ci st de obicei de-o parte, areţ ţ ă prieteni mai mari ca vârst , cu interese mai mature şi poate atinge un nivel maiă ridicat de reuşit şcolar . 259ă ă

FACTORUL Q3 Extrema excitabil, tendin a de Q3 cu a se o exprim în comportamentulţ ă necontrolat, moale, emotivitate cerin ele necontrolat ; de asemenea apare respingeţ ă culturale (în testul 16 PF acest factor nu a putut fi separat de factorul D). Polul Q3+ reprezint exigenta de sine, modul disciplinat, controlat, voluntar; seă poate integra în normele comune, are considera ie pentru ceilal i, este capabil;ţ ţ s -şi controleze exprimarea emo iilor, cu tendin a marcat de a integra pulsiunileă ţ ţ ă în cadrul unei imagini de sine bine definite. FACTORUL Q4 Copiii cu tensiune ergîc ridicat se autodescriu ca fiind îngrijora i f r motiv, tensiona i,ă ă ţ ă ă ţ iritabili, agita i. Se simt frustra i, sunt conştien i de faptul c sunt critica iţ ţ ţ ă ţ de p rin i pentruă ţ

neglijent , pentru caracterul fantezist, pentru lipsa de aten ie fat de aspecteleă ţ ă importante. Q4 si O diferen iaz clinic între nevrotici Factorii şi normali, caţ ă factori grup rile importan i pentru anxietatea general . secundari,, sauă ţ ă factorilor primari, sunt trei pentru acest interval de vârst . FACTORUL secundară Introvestie extraversie Este o combina ie a patru factori primari, cu formula: 2 Aţ + 2 H + 2 F + (10 - Q2} iar totalul se împarte I 10. între cei doi poli aiα dimensiunii se poate evalua şi în elege inadaptarea. Simptomele 260 introversiei,ţ pentru acelaşi tip de situa ieţ

de

stres

vor

fi

deosebite

de

slmptomele extraversiunii: în timp ce extravertul exteriorizeaz , primulă converteşte într-un conflict nevrotic interior. Consilierea şcolar trebuieă adecvat în func ie de aceast dimensiune în sensul în care ceea ce este adecvată ţ ă unei structuri introverte, devine contraindicat pentru o structur exlravert ; şiă ă reversul. FACTORUL anxietate Este o combina ie a 6 factori primari, dup formula:ţ ă 2 D + 2 Q4 + 2 O + 2(10 - Q3) + (10 C) + (10 -. H) iar totalul se împarte I 10. Oα not standard sub 5 indic un grad de adaptare din ce în ce mai bun; maxim fiindă ă ă nota 10. De 1a nota standard 6 putem vorbi deja de manifestarea în creştere a neliniştii. secundar Adaptare -

Nivelul notei 7 poate deja fi interpretat ca anxietate, f r a constitui în modă ă necesar un indice de nevrotism în m sura în care poate semnifica o stare psihică ă reactiv I o situa ie puternic anxiogen . Anxietatea difer de nevrotismulă α ţ ă ă propriu-zis, deşi poate înso i o stare nevrotic . în general, o anxietate ridicatţ ă ă se poate reg si întro multitudine de profile începând cu nevroticul, psihoticul,ă tulbur rile de caracter, chiar în situa ii de infirmitate fizic . Nivelul sc zută ţ ă ă de anxietate indic fie "s n tatea mental ", fie absenta unei incit ri stresante.ă ă ă ă ă FACTORUL nevrotica Se calculeaz prin diferen iere de factorul anxietate plecândă ţ de I nota standard ob inut şi ponderând-o cu factorii I, E şi F, astfel:α ţ ă secundar tendinţă

261

Nota standard ob inut prin rotunjire I anxietate + I + (10 - E) + (10-F).ţ ă α Totalul se împarte I 10. Nota ob inut variaz între 0 şi 4. Notele standard 3 şiα ţ ă ă 4 reprezint un indice derivat de nevrotism. Â. CHESTIONARUL Manualul (29)ă semnaleaz CATTELL alfabetic trei de PRIVIND NIVELUL ANXIET II "C Porot înă ĂŢ psihiatrie anxiet ii, esen iale: sentimentul iminentei unui pericol indeterminat,ăţ ţ sentiment de obicei acompaniat de fantasme tragice care pot amplifica totul Iα propor iile unei reale tragedii, starea de aten ie fätä de un pericol, oţ ţ veritabil ca şi cum alert orice psihic altceva ar care cuprinde subiectul înă ă ă întregime, înceta şi totul converge spre o iminent sintetizând definirileă condi iiţ

catastrof ; de neputin sentimentul dominanta anxiet ii respiratorii paloare,ă ţă ăţ unor distinc ie care 262 este şi deţ

3. absolută

convingerea înso it de şi a de o dezorganizare afectiv înso itţ ă ă ţ ă

aneantizare în fata pericolului. Desigur,

simptomatologie vegetativ : disfunc ii cardiace, relaxarea segmente întreă ţ introduce dispnee, întregii precum Iα

musculaturi sau contracturi violente ale fruntea, etc. Aceste reac ii permit oţ anxietatea nivel psihic şi angoasa ca termen preponderent planul somatic.

4.1. ANXIETATE

MANIFESTĂ

Şl

ANXIETATE VOALAT Chestionarul special dedicat anxiet ii (30} cuprinde un num rĂ ăţ ă de 40 de itemi organiza i componen i manifest dup şi sau factorii dup primariţ ţ ă ă caracterul al

interiorizat

simptomelor respective, astfel încât primii 20 se refer I manifest ri indirecte,ă α ă "voalate" aie anxiet ii iar ceilal i 20 I expresia direct a st rii I nivelulăţ ţ α ă ă α comportamentului. jum tatea A şi Raportul întreă

jum tatea B, calculat separat de nota general de anxietate, devine un indiceă ă pentru gradul de mascare sau de accentuare în comportamentul observabil a anxiet ii. 4.2. DATE PRIVIND IMPORTAN A SEXULUI ANXIET II 51 VÂRSTEI SUBIECTULUIăţ Ţ ĂŢ ÎN INTERPRETAREA

Studiile l-au condus pe Cattell I utilizarea a dou importante corec ii a noteiα ă ţ generale de anxietate, în func ie de sexul subiectului şi în func ie de vârst . înţ ţ ă ceea ce priveşte vârsta, nota general scade de o parte şi de alta a vârstei de 19ă - 21 ani. In ceea ce priveşte sexul, nivelul de anxietate feminin este în generală mai crescut şi în au creştere condus mai I accentuat I femei. Aceste douα ă α ă aspecte corelate aplicarea în mod diferen iat, pe sexe, a unor corec ii. Pentruţ ţ b rba i: între 17 - 19 ani se scad 2 puncte; între 20 -24 se scade 1 punct; întreă ţ 25 - 29 nu se scade nimic; între 30 -34 se adaug 1 punct; între 35 şi 39, seă adaug 2 puncte. Pentru femei, între 17 - 19 se scad 4 puncte; între 20 - 24 seă scad 3 puncte; între 25 - 29 se scad 2

puncte; între 30 - 34 se scade 1 punct, de I 35 în sus nu se mai opereazα ă modific ri. 263ă

4.3. FACTORULUI FA ETELOR CHESTIONARŢ

PREZENTAREA ANXIETATE ABORDATE $1 A DE

Pentru Cattett factorul anxietate este secundar reprezentând o particulară combinare a contribu iei a 5 factori primari: conştiin a de sine Q3, forja eulutţ ţ C, propensiunea paranoid L, propensiunea spre culpabilitate O si tensiunea ergică ă Q4. Pentru precum: personologul tensiunea american interioar , anxietatea seă refer I caracteristici instabilitatea, lipsa de încredere în sine, rezerva înă α asumarea situa iilor de risc, temeri, diferite manifest ri psihosomaticeţ ă subiectiv. amplificate în plan de Anxietatea diferă

nevrotism prin accentul pus în acest caz pe incapacitatea de adaptare I situa iiα ţ noi şi rigiditatea

comportamentului. De asemenea, modul de organizare a! celor dou jum t i înă ă ăţ func ie de factorii primari este similar: câte 4 itemi pentru Q3, 3 itemi pentruţ C, 2 item! pentru L, 6 itemi pentru O şi 5 itemi pentru Q4, în func ie de pondereaţ contribu iei fiec ruia. Daca ar fi s reluam semnifica ia specifica a acestorţ ă ă ţ contribu ii pentru condi ia anxiet ii vom accentua pe urm toarele aspecteţ ţ ăţ ă specifice: Q3 Dezvoltarea conştiin ei de sine indic şi gradul de motivare de sineţ ă sociale integr ri majore a aleă

a.integr rii comportamentului în jurul accept rii de unei una imaginii conştientă ă definit , clar şi în func ie standardele astfel dintre de este cauzele acceptate.ă ă ţ In acest sens, absenta comportamentului considerată

dezvolt rii anxiet ii. Varia ia notei 1a Q3 poate fi legat şi de structurileă ăţ ţ ă caracteriale şi deprinderile acceptate în plan social; 264 For a eului, sauţ capacitatea de a controla şi exprima

tensiunile într-o manier realist şî aprobat social, intervine în starea deă ă ă anxietate prin consecin a incapacit ii unui eu slab, incapabil de autocontrol,ţ ăţ care, recurgând I multiple ap r ri duce I creşterea tensiunii subiective; oα ă ă α ipotez suplimentar porneşte de I efectul unei tensiuni puternice care poateă ă α conduce I regres psihic şi împiedica creşterea normal a for ei euSui; Mai pu inα ă ţ ţ clar apare cauza intern a corel rii propensiunii paranoide L+ cu anxietatea, dară ă ă se presupune de exemplu, I acest nivel relativ exterior at explica ieiα ţ psihologice, c situa ia social tendin a paranoid are ca efect anxietatea, cuă ţ ă ţ ă sensul c nesiguran a dificil indus dominate de de comportamenteleă ţ ă ă

social paralel ap r rii paranoide conduce I anxietate; Descriptiv, depresivă ă ă ă α ă factorul şi poate 0+ reprezint anxioas reprezenta o constitu ional sindrom spreă ă ţ ă care autopractica central , "C şi este demnitate depresia spre de culpabilitateaă propensiune include combin care poate prină

anxietate. In formele extreme se într-un depresia, fi întîlnitîn testul lipsei anxietatea cu de de

culpabiîizarea şi anxietatea, sindrom psihiatric . descris sentimentul personal ,ă ă ă împreun tot felul Caracteristicaă

propensiunea sentimente

culpabilizare; Component important a anxiet ii, tensiunea prin ergic Q4+ă ă ăţ ă nesatisf cute prin impulsuri activate sau provocate, necesit iă ăţ

de orice tîp contribuie ia starea de nelinişte. considera ie sindromul pulsiuneaţ Astfei, sau de teama extnplu, de o excitarea apetitului sexual, nevoia de situa ieţ apar ca impulsuri legate de anxiet ii. spre Nivelul agresivitate, ridicat alăţ tensiunii ergice se reflect în tensiune, iritabilitate, nervozitate. Coteleă ridicate, extreme, începând de I nota standard 7 indic instalarea anxiet ii.α ă ăţ Nivelul 10, pentru o scal în 11 clase 265ă

standardizate, indic necesitatea unei interven ii terapeutice. Nevroza, caă ţ dimensiune distinct de anxietate, conduce I creşterea cotei acesteia, în uneleă α st ri nevrotice acute putem întâlni creşteri extreme ale anxiet ii; în general,ă ăţ un nevrotic - şi direct proportional cu stabilizarea nevrozei, poate avea note oscilând între 7 şi 8 în termenii cotelor nivelul standard. notei De asemenea, standard

diferen iaz între un diagnostic de isterie de angoas sau nevroz de angoasţ ă ă ă ă (trei sferturi dintre bolnavi au note peste 7} şi de normaiitate {trei sferturi dintre "normali" au note sub 7). Datele clinice indic şi faptul c , în general,ă ă formele de psihoz antreneaz o ridicare a nivelului de anxietate, nota fiind maiă ă ridicat decât I nevrotici, deci peste 8. Acest tip de interpret ri î-am întâlnită α ă şi

pentru scalele MMPI. Se poate distinge între anxietate "normal ", când stareaă psihic este direct dependent de o situa ie existen ial anxiogen , şi anxietateaă ă ţ ţ ă ă patologic . Dintre componentele primare aie anxiet ii, Q3 si Q4 sunt cel maiă ăţ direct legate şi influen ate de mediu, iar C are o important contribu ieţ ă ţ ereditar . De asemenea, factorii O şi L sunt cei mai stabili. Situa iile stresanteă ţ determin o mai puternic presiune a pulsiunîlor, Q4 + şi tulbur un eu imatur,ă ă ă C-. O not standard între 0 şi 1 este semnificativ pentru lipsa de motiva ieă ă ţ general , sau pentru starea de apatie. în acest sens, de exemplu, reuşita şcolară ă coreleaz cu anxietatea în zona medie. 266ă

5. TESTUL FACTORULUI F Factorul F reprezint o dimensiune a personalit ii pe careă ăţ Cattell reuşeşte s o separe în 1932 de tr s tura de suprafa intro-extraversie,ă ă ă ţă tratat anterior ca o unitate. Pentru adul i este, în ordine, al şaselea factoră ţ responsabil comportamentului, factorul varianta cu cea de dar mai varianta Iα extins seă

adolescen i şi copii aparent este semnifica ie. Contribu ia sa mare Iţ ţ ţ α comportamentului explic prin num rul mare de variabile pe care 1e afecteaz (31).ă ă ă Cattell prezint rezultatele mai multor studii privind direct factorul Fă sintetizate sub forma acelor variabile care contribuie mai mult I acest factorα decât I al ii: vesel vs. deprimat, pesimist; sociabil vs. re inut; energic, cuα ţ ţ mişc ri rapide vs. lent,ă

pl pând;ă

cu

umor

şi

spirit placid plin

vs. vs. de

flegmatic, şters; vorb re vs. taciturn, introspectiv; se relexeze, mul umit,ă ţ ţ anxios, se îngrijoreaz , incababil s obsesional; resurse, original vs. greoi în aă ă accepta o situa ie; adaptabil vs. legat de obiceiuri, rigid; arat calm, resemnareţ ă vs. nivel al dispozi iei instabil; încrez tor, simpatetic, deschis vs. suspicios,ţ ă îngust, gata s unelteasc . De asemenea, alte variabile asociate care completează ă ă descrierea sunt: nu are tendinfa spre team , entuziast şi afirmativ, centrat peă sine f r a fi şi egoist, dur, arat initiative social , expresivitate emo ională ă ă ă ţ ă deschis , inteligent superficial , originalitate, spune istorii interesante,ă ă ă rapid în plan mental, vrea s fie pi cut, cu tact, dorin a de a excela îşi exprimă ă ţ ă bucuria, curios şt afirmativ, tandru,

vede repede concluziile de bun simt, îi place schimbarea, îşi revine repede din mânie, genul impulsiv, îi place s se gândeasc I distraefi şi reuniuni şiă ă α pl ceri sociale 267ă

similare. Polului negativ i se adaug : meditativ, grav, anxios, tem tor, timid,ă ă uneori apar şi depresii extreme, ticuri conştiincios scrupulos,

nervoase, nu reuşeşte sä refuze cererile adul ilor, mişc ri corporale mai pufinţ ă largi, liniştit în situa ii de stres. Studii empirice au indicat asocierea poluluiţ F- cu polaritatea sociometric şi succesul imediat în grup, dar şi cu performanteă mai sc zute pe termen lung, într-o întreprindere care cere seriozitate. L acelaşiă α nivel de inteligent , polul F+ reuşeşte mai bine în realiz rile existen iale; suntă ă ţ date indicând şi o mai sc zut propensiune spre accidente în conducereaă ă automobilului. Factorul apare sc zut în nevroze şi în majoritatea bolilor mentaleă cu excep ia maniei şi psihopatiei unde apare neobişnuit de mare. De asemenea, esteţ ridicat în

ocupa ii ca cea de vânz tor, atle i profesionişti; sc zut I mecanici,ţ ă ţ ă α electricieni, surori medicale. Exist o relativ diferen iere pe sexe, astfelă ă ţ aspectele care tin de veselie sunt mai caracteristice pentru b rbat, dară comportamentul empirice vorb re indic F anormale şi gregar, pentru femei.ă ţ ă Studiile modelul pentru în o factorului

comportamentele depresiei, Pentru euforice: hipomania,

combinare în principal a anxiet ii, tensiunii, polul presiunea euforia,ăţ culpabilit ii tabloul a vorbi, ideativ, obsesive şi tendin ei spre izolare. opus,ăţ ţ de simptomatologie se aseam n maniei zborulă ă

vivacitatea, suprareactivitate. Descriptiv (32), esen a factorului F I nivelulţ α normalit fii const în faptul c diferen iaz o inhibi ie sobr prină ă ă ţ ă ţ ă

tr irea pedepsei sau eşecului, ca opus unei atitudini de tip "totul este înă ă regul pe lume". Aceast inhibi ie general se datoreaz unei mai ridicateă ă ţ ă ă inhibi ii în plan temperamental, activ rii în special a ergului fricii, expuneriiţ ă I pedeaps şt deprtvare, sau tendin ei de a accepta 268α ă ţ

scopuri mai îndep rtate fat de care eşecul este o companie mai constant decât înă ă ă situa ia scopurilor scurtcircuitate. Concluzia lui Cattell este c intervine atâtţ ă mediul dificil cât şi tendin a individului de a face acest mediu şi mai dificilţ prin asumarea unor scopuri şi responsabilit i de termen lung. Cercet rile indicăţ ă ă şi ca acele culturi care sunt mai complexe prezint popula ii de tip mai degrabă ţ ă spre F+ decâf societ ile mai primitive (33). 5.1. F; DEFINIREA FACTORULUI DEăţ MODALIT IĂŢ

STRUCTURARE A PROBEI; TIPUR! DE SARCINI Testul Factorului F (34) este un instrument care, printr-o combinare a tehnicii rezolv rii de probleme şi aă tehnicii proiective încearc s surprind manifestarea factorului F înă ă ă

sarcini rezolutive concrete şi nu în urma autoevalu rii obişnuite a subiectului.ă Interpretarea testului se centreaz pe 6 dintre aspectele F evaluând m sura înă ă care scorul total este mai mic sau mai mare de-a lungul etalonului. Variabilele îndrept esc pentru notele standard ridicate urm torul tablou: un comportamentăţ ă optimist (voios, vesel, binedispus, râde din toat inima); natural şi bucuros fată ă de toate categoriile de oameni; cu sim ul umorului atât în ceea ce-i priveşte peţ al ii cât şi pe sine fiind capabil s se aprecieze schimb ri sociabil; cu toateţ ă ă chiar vivacitatea defectele şi calit ile pe care 1e are; adaptabil Iăţ α întâmpl toare; în elegerii şiă ţ

tendin a spre a trage rapid concluzii. Comportamentul invers, caracteristic pentruţ notele standard sc zute indic :ă ă

dispozi ie trist , sumbr ; un mod re inut şi defensiv de a interrelafiona; seriosţ ă ă ţ şi lipsit de umor; conservator, tine I 269α

micile sale obiceiuri; solitar sau în grup foarte restrâns de oameni; mai lent în în elegere, în fata unor situa ii sau probleme noi aprofundeaz mult timp datele,ţ ţ ă reflexiv. 5.2. UTIUTATEA TESTULUI Construit pentru a pune în relief şi a evalua aceste 6 aspecte ale comportamentului, testul este orientat spre m surarea a ceeaă ce am putea numi "temperament atât pentru de un joc", test în de m sura în careă chiar sarcinile lui sunt netipice aptitudini cât şi pentru un test de personalitate. Subiec ii care reuşesc sunt capabili s se destind , pot uita deţ ă ă sine şî de interesele lor angajânduse într-o acesteia. activitate Astfel şi de de dragul adul iţ

interreiationeaz uşor şi cu pl cere cu copiii. Invers, cei cu note sc zute,ă ă ă demonstreaz blocaje şi inhibi ii, maiă ţ

ales

fată

de

tendin aţ

spre

joc.

Corela ia factorului F cu inteligenta este mic : în medie ,30 pentru copii şi .20ţ ă pentru adulfi, mai factorul mult ca F o intervenind

disponibilitate de utilizare adecvat a inteligentei de care dispune persoanaă (35). Sarcinile propriu-zise sunt deci atipice şi pentm un chestionar de personalitate, dar şi pentru un test de aptitudini. Subiectul este invitat să lucreze mereu I modul ipotetic: se cere imaginarea unor lucruri concrete care s-αar putea afla în spa iul unui desen dat, flexibilitatea în a g si rapid cât maiţ ă multe cuvinte dup o anume regul , completarea unor axe generale figurând obiecteă ă cu sens; realizarea rapid a unor scurte povestiri în cadru! unei reguli fixe;ă testul interpret rilor cu sens şi cât maiă

variate a petei de cerneal . Dup cum vedem, sunt sarcini care cer flexibilitate,ă ă originalitate, elaborare şi fluiditatea solu iilor, dar pentru a evalua nu o 270ţ

aptitudine,

ci

o

dimensiune

de

personalitate. In pbn atitudinai, în dimensiunea exprimat prin factorul F seă manifest în afara lipsei de inhibi ie în fata vie ii şi a semenilor, deschidereaă ţ ţ si uşurin a 271 contandelor sociale,ţ

atitudinea de uşurin în fata vie ii.ţă ţ

6. NOTE BIBLIOGRAFICE - C itei! R.B., 1957, Personality and motivation. Structureă and measurement, World Book Co., New York, p. 10 - op. cit. p.43 - op. cit. p. 44 - op. cit. p. 70 - op. cit. p. 43 - Schults D., 1985, Theories of personality (Illrd edition), Brooks & Coole Publ. Co., Pacific Grove, p. 223-225 - op. cil. p. 45 - op. cit. p. 23 - op. cit. p. 69 10-op. cit. p. 70 - Catlell R.B., 1973, Personality and Mood by questionnaire, Jassey Bass pubt., San Francisco - Catteli R.B., Eber H.W., 1971,

Manuel d'application du lest 16 P.F., Ed. C.P.A., Paris - op. cit. p. 827 - 834 - Sternberg R.J., 1985, Human Abilities; An information processing approach, Freeman and Co, New York - Sternberg R.J., 1994, Experimental approaches to human intelligence, Europ. Journ. of Psychological Assessment, 10, 2, 153 - 161 - Catteli R.B., Eber H.W. op. cit. 17 - Horrocks J.E., 1976, The Psychology of adolescence (IVtti edition), Houghton Mifflin Co., Boston, p. 56-57 18 - Catteli R.B., Gruen W., 1953, The personality factor structure of 11 -year-old

children in terms of behavior rating data, Joum. of Clinical Psychology^, 256 266; Catteli R.B., 1957, op. cit.; Catteli R.B., Coan R.W., 1957, Personality factors in middle childhood as revealed in parents ratings, Child Development, 28, 439 - 458; Peterson D.R., 1965, The scope and generality of verbally defined personality factors, Psychological Review, 62, 48 - 59; Eysenck HJ., Easting G., Eysenck S. B., 1970, Personality Measurement in Children: A 272

dimensionai approach, Journ. of Special Education, 4, 261 -268 - Horrocks, op. cit. p. 58 - Sealy A.P., Cartel! R.B., 1966, Adolescent personality trends in primary factors measured on the 16 P.F. and the HSPQ questionnaires through age 11 to 23, Brtfish Journ. of Social and Clinical Psychology, 5, 172 -184; Schaie K.W., 1966, Year-byyear changes in personality from six to eighteen years; Multivariate Behavioral Research I, 293 -305; Block M.S., 1965, The development of personality factors in children and adolescents, Educational and Psychological Measurement, 25, 767 - 785

- compilat din Selay & Cattell, op. cit. tabelul "Tendin e n personalitateaţ adolescentului, de I 11 I 23 ani" - op. cit. - Horrocks, op. cit. p. 63 - op.α α cit. p. 67 - Arnes LB., 1966, Changes in Rorschach response throughout the human life span. Genetic Psychology Monographs 74, 89 125 - Branson W.C, 1966, Central■ orientations: A Study of behavior organisation from childhood to adolescence, Child Development 37, 125 - 155 - Bronson W.C., 1972, The Role of enduring orientations to the environment in personality development, Genetic Psychology Monographs, 86, 3 - 80 - Cattell R.B., Beloff, 1966, Manuel

d'application du HSPQ, Ed. C.P.A., Paris - Porot A., Manuel alphabettque de psychiatrie, Paris - Cattell R.6., 1960, Manuel pour I'application de i'Echeile d'Anxiete, Ed. C.P.A., Paris - Benassy Chauffard C, Benassy M., 1951, Test de Factor F de R.B.Cattell, Ed. C.P.A., Paris 273

VI CHESTIONARE CERCETARE Timp de peste 50 de ani Eysenck studiaz , modelul şiă experimenteaz , tri-dimensional sunt şi sus ine al CONSTRUffE DE HJ.EYSENCK $1ă ţ GRUPUL S U DEĂ

personalit ii: extraversia, nevrotismui psihotismul structur dimensiunile maiăţ ă general fundamentale care se organizeaz într-o denumita tipul de personalitate.ă ă Vom da un singur exemplu pentru a face mai clar semnifica ia acestei munci deă ţ cercetare de o viat dedicat demonstr rii psihismului, bazei dintre biologiceă ă ă cele a trei

dimensiuni considerate ca axe ale naturii umane, extraversia -introversia este cea mai larg acceptat în numeroase cercet ri începând cu determinarea, denumirea şiă ă definirea

caracteristicilor dimensiunii de c tre Jung (1}. Toate chestionarele deă personalitate importante cuprind aceast dimensiune: 16 PF-ul !ut Cattell, scalaă de introversie social din MMP1, chestionarele şi listele de adjective Big Five,ă Chestionarul de personalitate Maudsley -MPl, Inventarul de personalitate Eysenck EPI, Chestionarul de personalitate Eysenck - EPQ (ultimele trei crea ii succesiveţ ale lui Eysenck şi ale echipei sale de cercetare). To i autorii cita i au încercatţ ţ s diferen ieze conceperea introversiei sau extraversiet de ceea ce stabilise şiă ţ prezentase 274

Jung, in fiecare dintre aceste situa ii, fie c autorul considera introextravesiaţ ă ca proprietate biologic dependent de excita ia - inhibi ia nervoas 1a nivelă ă ţ ţ ă cortical, fie c este conceput ca atitudine format prin înv are, manifest rileă ă ă ăţ ă comportamentale şi factuale r mân cele descrise de Jung, pe care 1e reg simă ă quasiidentice în toate tipurile de con inuturi de itemi, Studii realizate şiţ sintetizate de Maddi, 1976 (2), indic şi c toate aceste scale evalueaz înă ă ă esen acelaşi construct. Am început prin aceast afirma ie pentru c niciodatţă ă ţ ă ă Eysenck nu a recunoscut extraversiei parte, a c teoria sa asupra -introversieiă dedicat un datoreaz num ră ă

substantial lui Jung şi, pe de alt impresionant de studii şi cercet riă ă experimentale, în marea lor majoritate

de laborator, pentru a determina corelatele fiziologice ale acestor trei dimensiuni. Pentru a Eysenck, 1947 (3) personalitatea apare ca "suma totală modelelor sau comportamentale poten iale aşa cum ale sunt prezenteţ

organismului,

determinate de ereditate şi mediu; ea are originea şi se dezvolt prină interac iunea sectoare func ional în a care patru sunt principaleţ ţ ă

organizate aceste patru mari modele comportamentale: (inteligenta), (caracterul), (constitu ia)". 1. CONCEP IA LUI EYSENCK $1 ASUPRA PERSONALIT II sectorulţ Ţ ĂŢ cognitiv conativ afectiv sectorul sectorul

(temperamentul) şi sectorul somatic

M SUR RII ACESTEIA Pentru Eysenck, personalitatea esteĂ Ă

structurat pe 4 nivele interrelationate: 1. 275 1a nivel bazai suntă comportamentele sau actele

mentale

care

apar

singular,

2.

urmeaz în ierarhie deprinderile sau actele mentale habituale, 3. nivelul ală treilea îl reprezint tr s turile definite ca şi corela ii între comportamenteleă ă ă ţ habftuale (o consistent observabil între deprinderi sau acte repetate aleă ă subiectului), 4. nivelul ultim, cel mai înalt ca grad de generalizare, îl reprezint tipul personalit ii, definit ca şi corela ie a trâs turiior sauă ăţ ţ ă "constela ii Cele patru observabile nivele sau sindroame de trcUâturi" descriptiveţ corespund celor 4 tipuri de factori deriva i prin analiza factoriaî . Analizaţ ă factorials este pentru Eysenck metoda fundamental prin care poate fi studiată ă structura personalit ii. "Dac sarcina noastr este s furniz m cel pu in oăţ ă ă ă ă ţ solu ie provizorie I în problema taxonomizâriiţ α

psihologia personalit ii, atunci intr m automat în problema adecvate g sirii eleăţ ă ă dimensiunilor

personalit ii. Iar pentru a avea o metod care s ne ajute în g sirea unei pentruăţ ă ă ă solu ion ri spre în c , trebuie analiza ciuda s ne îndrept m factoriai ,ţ ă ă ă ă ă dificult ilorăţ

recunoscute şi a sl biciunilor acestei metode, nu exist , în stadiul actual ală ă cunoaşterii, vreo alt metod care s ne poat ajuta în aceast c utare" (4). Dină ă ă ă ă ă perspectiva analizei factoriale, tipul de personalitate corespunde unui factor general, tr s tura corespunde unui factor de grup, deprinderile sau r spunsurileă ă ă factorilor eroare. Tr s turile sau dimensiunile primare habituale iar corespundă ă r spunsul specifici,ă

specific corespunde unui factor de

ale de

personalit ii, Eysenck caăţ

astfel un

definite

operational sunt deci conceptualizate continuum dimensional, de-a lungul c ruiaă putem afirma c uneie persoane sunt mai aproape de o extrem , altele de cealalt ,ă ă ă altele se afl în diferite pozi ii pe acest continuum. 276ă ţ

A defini dimensiunea de personalitate doar prin analiza a te sau sä factorialä baza doar evalu ri de şi este pe sau date un şi insuficient; chestionare înseamnă ă "subiective".

auotoevalu ri ale comportamentului depinzi care Eysenck esteă

experiementalist, experimentale subiectivitatea. Cercet torul şiă

propune să

utilizeaz o multitudine de m suri prin care eviteă ă

diagnosticianul

personalit ii trebuie s utilizeze o varietate de surse pentru a produceăţ ă m sur tori sigure şi obiective ale comportamentului uman: "s lucrezi în domeniulă ă ă personalit ii înseamn sâ nu te restrângi într-un sector mic, ci trebuie săţ ă ă îmbr işezi personalitatea în toate aspectele ei. Doctrina "personalit iiăţ ăţ întregi" pare s fie în întregime justificat în m sura în careă ă ă

abord ri par iale sunt capabile s conduc doar 1a în elegeri par iale.ă ţ ă ă ţ ţ Cercet torii trebuie s se bazeze cât de larg posibil pe toate tipurile deă ă informa ii factuale sau obiective, incluzând evalu ri, auto-evalu ri, testeţ ă ă obiective de comportament, estim ri fizice, ale sistemului autonom sau a altoră m sur tori fiziologice, informa ii biografice şi alte informa ii anamnestice, careă ă ţ ţ pot fi utilizate pentru a sprijini sau respinge ipotezele investigate" (Eysenck, 1953 (5). In 1967, în lucrarea The Biological Basis of Personality (6), Eysenck subliniaz baza ereditar substan ial a personalit ii. în 1976, în Theă ă ţ ă ăţ Measurements of Personality, afirm (7): "Personalitatea este determinat în mareă ă m sur de genele persoanei; aceasta este ceea ce a produs aranjamentul accidentală ă al genelor

parentale şi deşi mediul poate face ceva pentru sa a redresa sever pentru rolul echilibrul limitat . ambele în influenta cu esteă

Personalitatea este în "aceeaşi barc " inteligenta; şi influentele genetice suntă deosebit de puternice majoritatea 277 mediului

cazurilor e redus I a efectua uşoare schimb ri şi poate un fel de "înveliş".α ă Ipoteza pe care Eysenck încearc s o probeze printr-o multitudine de experimenteă ă activitate ale de laborator leag ale tipurile psihologice de nivelele deă diferitelor p rfi creierului. înc din 1967 Eysenck sugera c introversia esteă ă ă influen at de de sistemul stimularea reticular sistemului activator limbicţ ă ascendent, nevrofismul este influen at cranian (ariile hipocamp - amigdatţ ă -hipocamp). în 1976, afirma iile sunt reiuate şi înso ite de date experimentale:ţ ţ extraversra este legat de sistemul activator ascendent care ac ioneaz ca ună ţ ă mecanism de activare confrolat de cortex; nevrotismul este legat de sistemul limbic şi activarea emo iilorţ

Iα

nivelul

sistemului

nervos

automat

care

regleaz muşchiiă

netezi şi glandele; psihotismul este legat de sistemul hormonal androgin, de glandele endocrine responsabile de dezvoltarea şi men inerea caracteristicilorţ masculine. Cauzalitatea genetic este mediat deci de aspectele şi apar persoanei.ă ă fiziologice, ale ca Cauzele neurologice organismului ereditare hormonale astfel

"predispozante", definind tendin e de reac ii naturale care fac ca organismul sţ ţ ă simt , perceap , s r spund stimul rii mediului prin anumite modalit iă ă ă ă ă ă ăţ specifice. Comportamentul observabil este "o func ie a diferentelorţ constitu ionale în interac iune cu mediul; aceast interac iune d naştere Iţ ţ ă ţ ă α diferente descriptive, care tin de fenotip în

extraversie -introversie şi care se pot ce! mat bine m sura în termenii unoră chestionare de precum şi I EPQ" (8). Referitor I diferen a între probeleα α ţ laborator r spunsul itemii subiectului chestionarului 278ă

Eysenck chestionare, aspectele

continu : strâns genotipeă

"Aceast legat şi, deă ă

diferen iere între teste de laborator si respectiv,ţ

fenotipe ale personalit ii, nu este desigur una absolut ". Exist deci diferenteăţ ă ă individuale ce se pot identifica I nivelul tr s turilor si tipului şi care permitα ă ă descrierea personalit ii; si exist şi posibilitatea de a g si explica ii legateăţ ă ă ţ de cauzele acestor diferente individuale, in acest sistem conceptual, conceptele înseşi joac roiul de piloni ai modelului, respectiv permit reducerea num ruluiă ă teoretic infinit de evenimente psihice, de existen iale, de fapteţ

comportamente reale, I un num r mic de variabile care sunt legate între ele prinα ă reguli şi legi. Aceste concepte si leg turile legice permit cercet torului sauă ă diagnosticianului să

fac predictia comportamentului. Considerând validitatea de construct ca tipulă fundamental de validare, într-o recent prezentare (1995 (9), Eysenck sintetizează ă cerin ele esen iale pentru stabilirea unei adecvate validit i de constructţ ţ ăţ combinarea pentru studiilor conceptele de, tip personalit ii. Aceste cerin eăţ ţ implic corelational-statistîc cu cele de tip experimental astfel: 1. pornind deă ia modelul teoretic al conceptului; 2, se construiesc itemü chestionarului pe baza comportamentelor tipice, congruenta acestor scafe de itemr stabiiindu-se prin analiz factorial ; 3. constructul factorial este examinat apoi prin conjunc iaă ă ţ dintre deduc iile teoretice si testarea experimental . în aceast testareţ ă ă chestionarul reprezint conceptul (de exemplu, pentru dimensiunea / conceptul deă

extraversie astfel de deduc ii pot fi: toleranta 1a durere, toleranta I deprivareţ α senzorial , condi ionarea, distragerea aten iei, preferin a pentru judec i bazateă ţ ţ ţ ăţ pe intensitatea stimulului); 4. se stabilesc predictü distale în câmpul social (de exemplu pentru 279

extraversie: schimb ri aleă

frecventa locului de

divor ului, munc ,ţ ă

preferin e profesionale, preferin a de a descoperi vs. înv a prin receptare,ţ ţ ăţ comportamentul antisocial}; 5. se caut antecedente distale, în special factoriă genetici; 6. se caut , pornind de I 'determinarea genetic puternic ,ă α ă ă intermediari biologici (de exemplu, pentru extraversie, sistemul de activare); 7. se testeaz experimental deduc iile ce se pot face pornind de I teoria activ riiă ţ α ă (de exemplu, diferentele EEG, EDR, etc.); 8, se revizuieşte întregul sistem prin al turarea antecedenjilor distal! şi proximal!, a teoriei şi m sur torilor, seă ă ă consider distal i proximal descoperirile, cu scopul de a îmbog i refeaunaă ţ ăţ nomologic respectiv . 2. CEI TREI SUPERFACTORI Al PERSONALIT II: CON INUTURIă ă ĂŢ Ţ

51 CERCET RI EXPERIMENTALE Extraversia, denumit si extraversie introversie, seĂ ă defineşte în principal prin intercorelatüle dintre tr s turile de afirmare,ă ă sociabilitate, energie de viat şi dominant . Descrierile care sunt date de obiceiă ă privind situa ii ale unui comportamentul introvert şl, respectiv, extrovert,ţ extreme reprezint "idealizate quasiextreme. Eysenck 1e denumeşte conHnuum pe careă oamenii reali se pot situa I un grad mai înalt sau mai sc zut" (10). De asemenea,α ă insist pe faptul c aceste descrieri sunt expresii fenotipe a\e nuă ă personalit ii, comportamentaleăţ

constitu ionale, genotipe, în plan descriptiv, Eysenck prezint i'ntrovertulţ ă astfel; "...Jntroverful prezint o tendin de a dezvolta simptome de anxietate şîă ţă depresie, si

este 280

caracterizat

de

tendin eţ

obsesionale,

apatie,

suferă

de

o

labilitate

a

sistemului automat. Dup propriile lor afirma ii, sentimentele 1e sunt cu uşurină ţ ţă r nite, sunt conştien i de sine, nervoşi, cu tendin a spre sentimente deă ţ ţ inferioritate, dispozi ii afective, adesea au reverii, în situa ii sociale se tinţ ţ în fundal, sufer de lips de somn. In construc ia lor corporal creştereaă ă ţ ă vertical predomin asupra celei orizontale; efortul de r spuns este slab şiă ă ă activitatea colinesterazelor este înalt . Secre ia salivar este inhibat .ă ţ ă ă Inteligenta este comparativ înalt , vocabularul excelent şi tind s fieă ă persisten i. In general, sunt limpezi, dar lenji...Nivelul de aspira ie esteţ ţ înalt, propria dar tind s -şi subestimeze Sunt mat performant . slab .ă ă ă

degrab rigizi şi prezint o variabilitate intrapersonala Preferin ele estetice seă ă ţ îndreapt spre un tip deă

tablouri liniştite, de mod veche. în crea ia estetic cu produc subiecte deseneă ţ ă adesea compacte,

concrete. Nu apreciaz prea mult glumele, în special pe cele sexuale. Scrisul esteă distinctiv" (10}. "Extrovert" prezint o tentint spre a dezvolta simptome deă ă conversie isteric , şi o atitudine isteric fat de simptome. Mai mult, prezint oă ă ă ă energie slab , interese înguste, au un prost trecut profesional, sunt ipohondriei.ă Dup propriile afirma ii, au o propensiune spre accidente, frecvent absenteaz deă ţ ă I munc datorit bolii, au dureri şi nepl ceri fizice. în construc ia lorα ă ă ă ţ corporal prevaleaz creşterea orizontal fat de cea vertical ; efortul deă ă ă ă ă r spuns este destul de bun iar activitatea colin esterazic sc zut . Nivelul deă ă ă ă aspira ie este sc zut, dar tind s -şi supraevaluezeţ ă ă

performantele. Nu sunt foarte rigizi şi prezint o mare variabilitate loră intrapersonala. Preferin eleţ

estetice sunt pentru imagini colorate, moderne. în creafia estetic , produc ună desen împr ştiat, adesea cu subiect abstract. Apreciaz glumele, mai ales pe celeă ă cu subiect sexual. 281

Au un scris distinctiv" (12).

star

în plus, Eysenck sugereaz c acesteea dou tipuri au cel pu in o reiatie deini iă ă ă ţ ţ analogie cu diferen ierea mental a luial Freud, astfel în cazulţ ă ă extravertuluifoar pare s predomine id-ul cate ede forma iune, iar în cazulă ţ introvertului,rep supra-egoul. Nevrotismul, denumit şi instabilitatedup emo ional , e definit de interreiatia dintre tr s turile sc zut Reac iile deţ ă ă ă ă ă ă ţ anxietate,acti emotionalea depresie, timiditate. auto-apreciere,vare

puternice ale instabililului interfera cuemo adaptarea sa slab , conducându-i ionă ţ spre reac ii ira ionale, uneori rigide.al . Dac este vorba de un instabilEţ ţ ă ă extrovert, neliniştea şi sensibilitateayse sunt pe prim pian, devine excîtabil,nck chiar agresiv. L cealalt extrem des reac iile emotionale sunt lente şicrieα ă ă ţ siabe, tendin a fiind de a-şi reluaînţ

lucrarea citat nevroticul în urm toriiales termeni (13): "soldatul nevrotic,ă ă înlega medie, este o persoan defectiv t de mental şi corporal; sub medie cadreă ă inteligent , voin , control emo ionai,pturi acuitate senzorial şt capacitate deă ţă ţ ă ale se afirma. Este sugestibil, lipsit dealtor persistent şi lent în gândireă şipers ac iune, nesociabil şi tinde s reprimeoan faptele nepl cute". e.ţ ă ă Psihotismul este cea mai complex D dimensiune, definit de interrelatiileescră ă dintre tr s turile de agresivitate,iere egocentrism, comportament antisociala şiă ă lipsa de empatie. Se caracterizeaz dat prin tendinfa de produce tulbur ri, a fideă ă ă solitar, a ar ta cruzime, a fi ostilEys altora, a prefera lucruri ciudate şiencă neobişnuite. persoane L care un nu pol au apark nici opentα

considera ie fat de regulile sociale,ru I cel lalt, cei înalt socializa iţ ă α ă ţ maipers

oana cu scor mare I 282α

J

scala psihotism este (14): "...psihoticii sunt mai pu in în fluen i, activit i cuţ ţ ăţ slabe performante continui,

precum şi I desenul în oglind , prezint o oscila ie slab 1a testul de inversareα ă ă ţ ă a perspectivei, sunt slabi în urm rirea unui traseu cu un obiect ascu it, sunt maiă ţ indecişi în privin a atitudinilor sociale, prezint o concentrare slaba, au oţ ă memorie mai slab , tind s fac mişc ri largi şi- s supraestimeze distantele şiă ă ă ă ă scorurile, tind s citeasc mai încet, sä tapeze mai lent şi s prezinte nivele deă ă ă aspira ie mult mai pu in adaptate I realitate". In 1991, Zuckerman sugereazţ ţ α ă înlocuirea denumirii de psihotism prin psihopatie (15). Eysenck subliniaz se că ă în elesul I integrate conceptelor referţ α ă

comportamente

normalit fiiă

psihice,

nu

simptomatologiei psihiatrice (16): "ne ocup m de variabile ale personalit iiă ăţ subiacente extreme". O serie de cercet ri au fost dedicate criminalit ii şiă ăţ modului cum cei doi, respectiv diferentiator trei factori intervin pentru a personalitatea explic rii comportamentelor care devin patologice doar în cazurileă

delincvent fat de normal. Schema bidimensional criminalit ii o corela cuă ă ă ăţ extraversia înalta şi cu nevrotismul înalt în sensul subsociliz rii delincven iloră ţ mai ales datorit gradului redus asociat de cu conditîonabilitateă

extraversia lor ridicata: erau defini i ca incapabili s înve e roluri sociale şiţ ă ţ comportamente de cooperare. Ulterior, în 1977, prin schema tridimensional aă personalit ii, Eysenck introduce înăţ

ecua ie psihotismul diferenfiind astfel între delincven i care ac ioneaz în grupţ ţ ţ ă şi care au nivelul ridicat în special al extraversiei, şi delincven i careţ ac ioneaz mai mult solitar care comit delicte şi crime cu o agresivitate sauţ ă cruzime inutil , a c ror 283ă ă

ecua ie este dominat de nivelul ridicat al cetei de a treia dimensiuni, deci deţ ă ponderea mare a psihotismului în modelul personalit ii. Cercet rile lui Wilson,ăţ ă 1981, indic îns c nu exist empiric o diferen între modelele de condi ionareă ă ă ă ţă ţ loturi de determinate pentru

delincven i si lotul de control. Acelaşi cercet tor indic de asemenea cţ ă ă ă extraversia, aşa cum este evaluat de chestionarele Eysenck, nu e un factoră unitar. Pare a fi alc tuit din dou componente: impulsivitatea. reflect oă ă ă sociabilitatea Prima uşurin în şi component rela iileţă ă ţ

interpresonale, cu itemi precum: plin de viat , vorb re , lipsit de timiditate. Aă ă ţ doua component , impulsivitatea, include itemi !n precum: studiile ac ionează ţ ă privind dup impulsul momentului, rapid, nu gândeşte.ă

criminalitatea

şi

dimensiunea

extraversiei, aspectul care intervine diferenfialor pentru lotu! de delincven i nuţ este sociabilitatea (Wilson, ci tocmai prin impulsivitatea de r bdare. Un altă studiu realizat de Gray, 19S1, roteşte cele 2 axe ale factorilor E şi N cu 45 grade şi identific doi factori I care astfel: 1. factorul anxietate, cuă α aspectele de stabil - extrovert I o extrem şi nevrotic - introvert I cealalt ;α ă α ă 2. factorul impulsivitate, apre cu extrema în plan stabil - introvert vs. nevrotic -extrovert. Anxietatea legat fiziologic de un sistem de inhibi ie comportamentală ţ ă de sus inere în timp de impulsivitatea, astfel definit , este legat de un sistemţ ă ă independent înc cei anteriori contribuie 1981)ă

incapacitatea de a amâna, prin lipsa

insuficient reînterpretând consider că ă

investigat. teoria testele lui sale

Astfel Eysenck, sunt

capabile s diferen ieze loturile de criminali de loturile de control. Michaelă ţ Eysenck, 284 1994, abordând modular anxietatea ca

tr s tur cognitiv , fiziologică ă ă ă ă

consider partială

componentele şi independente,

comportamentală

fiecare dintre ele fiind afectat de factori relativ diferi i. Din perspectivă ţ ă cognitiv cele mai multe date de cercetare cognitiv s-au în axat a pe cu sistemulă expresia anxiet ii, corela ieăţ ţ

comportamentală

determinând diferente psihice între anxietatea manifest şi anxietatea reprimat .ă ă Astfel a determinat c cei cu un scor de ridicat I anxietate cognitive: declarată α ă sunt caracteriza i printr-o varietate aten iei, influente memorie. influenteţ ţ anxietate influente influente care fin de selectivitatea influente negative Toate vor în interpretative, care fin tipuri nivelul cognitiv. de de de în

aceste afecta

sistemul

acelaşi timp, subiec ii cu un scorţ

sc zut I anxietate sub aspectul comportamentului, dar cu scoruri înalte 1aă α aspectul dezirabilit tii sociale - ceea ce înseamn c îşi reprim reac iileă ă ă ă ţ conform acestor tipuri de cerin e -, prezint modele de influente cognitiveţ ă inverse, tr s tura anxiet ii neinfluentând negativ sistemul cognitiv. Deă ă ăţ asemenea, în timp ce primii raporteaz anxietate în planul tr irii afective, dară ă f r modific ri fiziologice afectiv sau comportamentale dar în plan semnificative,ă ă ă ceilal i nu raportenaz anxietatea, fiziologic apar ca extrem de anxioşi, cuţ ă importante modific ri vegetative. De fapt, dac ar fi sä deosebim între categoriaă ă normalului neanxioşit), categoria anxioşilor care-şi tr iesc starea afectiv caţ ă ă atare şi categoria celor care îşi controleaz prin strict comportamentulă reprimarea

reac iei conform dezirabilit tii sociale dar prezint importante modific riţ ă ă ă fiziologice, cei din aceast ultim categorie şi care nu se consider anxioşi suntă ă ă v zu i de anturaj I fel de anxioşi ca cei ce-şi conştientizeaz anxietatea;ă ţ α ă situa iile anxiogene vor fi I fel de nefaste amândurora (17). 285ţ α

3. DATE PRIVIND INVENTARUL DE PERSONALITATE EYSENCK EP! Şl CHESTIONARUL DE■ PERSONALITATE EYSENCK - EPQ Primul chestionar din seria dezvoltat de Eysenck esteă Maudsley Medica! Questionnaire ( M.M.Q. - Eysenck, 1952) care cuprinde o scala pentru nevrotism (emotionabiiitate) format din 40 de itemi. A urmat Maudsleyă Personality Inventory (M.P.i. -Eysenck, 1 959), con inând scale pentru m surareaţ ă nevrotismului şi a extraversiei-introversiei. Eysenck Personality Inventory { E.PJ. - Eysenck & Eysenck, 1964} care adaug o scal L , "minciuna", pentru aă ă m sura disimularea a fost a treia prob realizat în dou variante paralele pentruă ă ă ă a permite testarea repetat a aceleiaşi popula ii. De asemenea, limbajul itemiloră ţ este ceva

mai pu in preten ios cu scopul de a fi accesibil i unor nivele mai pu in educateţ ţ ţ ţ ale popula iei. Dintre modific rile semnificative pe care 1e aduce EPI esteţ ă completa independent a celor dou dimensiuni, extraversia si nevrotismul (în MPIă ă cele dou prezentau o corela ie uşoara). Desigur, scalele din MPI corelează ţ ă puternic cu scalele similare ale EPI şi cu scalele chestionarului care va urma, EPQ, astfel c în fond cele trei chestionare sunt echivalente în privin aă ţ evalu rii celor dou dimensiuni. Interpretarea propriu-zisâ a scalelor construiteă ă prin analiz factorialâ înseamn , pentru Eysenck, s se mearg dincolo deă ă ă ă statistic pentru a se încerca conectarea dimensiunilor atât cu datele teoreticeă cât şi cu cete experimentale de laborator.

Respectiv, în modul de a în elege cei doi factori, trebuie de s ia se facţ ă ă nivelul translarea 286

comportamental, sau fenotip, I celα

constitutional/temperemental, modelul bidimensional în care

sau ai varia iaţ

genotip. în acest sens, introduce şi temperamentului,

comportamentului se exprim prin intersec ia introversiei cu instabilitateaă ţ emo ional . Astfel, avem urm toarele structuri posibile, 1 denumite de Eysenckţ ă ă prin clasicii termeni pentru temperamente: .structura temperamentului coleric, care variaz în func ie Se gradul de manifestare al instabilit ii emotionaleă ţ ăţ (nevrotism) şi al extraversiei, agresiv, şi cuprinde spre caracteristici gradate de I sensibil, neliniştit, 2.structura excitabi! schimb tor, impulsiv, optimist,α ă activ; temperamental sangvinic , care variaz în func ie de gradul de manifestareă ă ă ţ al extraversiei şi al stabilit ii emotionale şi prezint caracteristici gradateăţ ă de ia sociabil,

deschis, vorb re , reactiv spre plin de viat , f r griji, conduc tor; 3.structuraă ţ ă ă ă ă temperamentului variaz al în func ie flegmatic, de gradul care de prină ţ

manifestare al stabilit ii emotionale şi introversiei, descriptibilăţ caracteristici de I calm, mereu temperat, de încredere, controlat spre paşnic,α reflexiv, grijuliu, pasiv; .structura temperamentuluiĂ

melancolic care variaz în func ie de gradul de manifestare al introversiei şi ală ţ instabilit ii emotionale, descriptibil prin tr s turi de I liniştit, nesociabil,ăţ ă ă α rezervat, pesimist, spre sobru, rigid, anxios, plin de toane/dispozi ii labile.ţ Scala de minciun con ine 9 itemt care afirm comportamente sociale dezirabile,ă ţ ă dar pe care marea majoritate a popula iei 1e încalc frecvent în comportamentulţ ă informai. Teoretic, cu cât tendin a spreţ

disimulare este mai mare, cu atât subiectul va alege r spunsuri care afirmaă respectarea întocmai a conduitelor dezirabile formal. Scala a fost studiat prină cercet ri detaliate (Eysenck, 287 1970, Eysenck, Nias, Michaelis, 1971) care auă

demonstrat unitatea ei factorialâ. Pe de alt parte, deşi se Inten iona să ţ ă evalueze gradul de disimulare, s-a descoperit c m soar un factor stabil deă ă ă personalitate care ar putea denota un anume grad de naivitate sociala (18). Manipulând scorurile scalei L prin varierea condi iilor experimentale de Iţ α motiva ie pentru disimulare I situa ia lipsei acestei motiva ii, Eysenck şiţ α ţ ţ Michaelis descoper c atunci când scorurile sunt joase, ceea ce înseamn că ă ă ă subiectul nu disimuleaz şi logic testul ar trebui s aibe o sc zut fidelitate,ă ă ă ă empiric nu apar astfel de nivele sc zute şi, invers, nu apare o creştere aă fidelit ii în situa ii de crescut disimulare. Mai mult, determin şi c dac nuăţ ţ ă ă ă ă exist condi ii care s predispun subiec ii spre disimulare corela iile dintreă ţ ă ă ţ ţ

scalele N şi L devin foarte mici, chiar dispar, astfel c scala L poate fiă utilizat pentru a m sura acel factor nedeterminat ce intervine influen ândă ă ţ r spunsul subiectiui şi care ar putea fi de exemplu naivitatea, capacitatea redusă ă de conştientizare, rigiditatea mental . invers, când situa ia e de aşa natură ţ ă încât disimularea intr în ecua ie, corela ia dintre N şi L este relativ mare,ă ţ ţ scala poate fi utilizat pentru a evalua gradul de disimulare. De obicei, într-ună astfel de lot de subiec i, 5% din scorurile înalte ar indica eliminarea acelorţ subiec i, respectiv neinterpretarea scorurilor. De fapt, este necesar s se ia înţ ă considera ie atât factorul vârst cât şi nivelul general al scorului popula ieiţ ă ţ respective; scala L descreşte cu vârsta ia copii, şî creşte cu vârsta Iα

adul i. în acelaşi timp, se noteaz o creştere a scalei L I copii mici, înţ ă α condi ii care nu suspecteaz disimularea, creştere datorat tocmai unui anume gradţ ă ă de naivitate mai mare şi unei capacit i mai reduse de introspec ie (19). 288ăţ ţ

Eysenck

Personality

Questionnaire

(EPQ -Eysenck & Eysenck, 1975), introduce o nou variabil , denumita psihotism,ă ă foloseşte P. Termenul, luat din unei psihiatrie, nu implic şi c scala nu seă ă pentru m surarea dimensiuni normale a personalit ii prezent în variate grade Iă ăţ ă α to i oamenii (20). Doar I o foarte mic propor ie de oameni cu un nivel înalt deţ α ă ţ psihotism este posibil sä se dezvolte o psihoza în cursul vie ii. Termenulţ psihotism duritate echivalent este, I pentru Eysenck, şiα

(tough-mindedness)

este prima dat folosit în lucrarea The psychology of Polities, 1954 (21), cuă referin I un set de atitudini care nu sunt legate de axa radicalismţă α conservatorism, dar se opun unor atitudini care implic sensibilitate $iă considera ie. Empiric, Eysenckţ

determin o covarîere înalt între scorurile ridicate I scala P şi scorurileă ă α ridicate !a scala de duritate în atitudini (22). Eysenck consider , extrapolândă datele din cercet ri anterioare privind psihotismul, ca schizofrenia este I ună α cap t extrem al dimensiunii P, care include de asemenea, I nivele înalte,ă α tulbur ri Itemii criminalitate, de scalei tip I con in psihopatie şi maniaco-ă α ţdepresiv. caracteristici indivizi cu

determinate

comportament antisocial, respectiv în primul rând tr s turi antisociale,ă ă impulsive, sadice şi de nonconform ism, iar în al doilea rând ideafie de tip paranoid şi anhedonia. Un studiu asupra scalei realizeaz şi o sintez a dateloră ă de cercetare de dup anii 90 (23) care au demonstrat scoruri ridicate I persoaneă α cu o conduită

antisocial ,ă

care

consumă

drog,-

delincven i, criminali, în situa ia unor comportamente violente, a preferinteîţ ţ pentru violent în filme, a unor practici sexuale insecure, a unor practiciă sexuale sadomasochiste, a comportamentului şi idea iei suicidale, şi chiar înţ situafia unor deprinderi s race de studiu. Mai mult, unele date indic c loturileă ă ă de schizofreni şi psihotici nu au scoruri atât de 289

înalte ca subiec ii antisociali, deşi sunt mat înalte ca majoritatea loturilor deţ control. Astfel sunt voci, precum Zuckerman, 1989 (24), care consider c testulă ă nu m soar exact ceea ce denumeşte prin psihotism. Eysenck, 1992 (25), r spundeă ă ă acestor critici în afara unor date de cercetare prin faptul c scorurileă schizofrenilor sunt coborâte datorit confuziei mentale şi a lipsei de candoare;ă acasta din urm eviden iat mai ales prin scorurile înalte I scala L MMPI. Aduceă ţ ă α α date de laborator cu valoare de prob indirect , pentru a accentua faptul că ă ă subiec ii psihotici difer de subiec ii normali printr-un num r de caracteristiciţ ă ţ ă asem n toare celor prin care subiec ii cu scor înalt P, difer de cei cu scor Pă ă ţ ă sc zut. Datele de cercetare indic diferente intersexuale pentru scalele N şi P:ă ă

astfel: b ie ii prezint scoruri medii mai înalte decât media 1a pentru P,ă ţ ă popula ia asocia i feminin traditional scalaţ ţ ă

probabil şi datorita a doi contributori atributelor masculinit i, respectivăţ agresivitatea şi ostilitatea; iar fetele au scoruri mai înalte copii, 1a de scalele I 7 N 1a şi L. 15 S- ani, construit şi o variant a EPQ pentruα α ă determin rile normative prelucrânduse separat, pe loturi de b ie i si fete. h 1985ă ă ţ apare o variant revizuit a scalei de psihotism (26). în 1993 (27) într-un studiuă ă amplu privind creativitatea ca produs al personalit ii, dar şt ca tr s tur sauăţ ă ă ă stil creativ şi comportament orientat spre realizare, Eysenck grupeaz trei tipuriă de variabile produc ia cognitive care intervin 1 influen ând .variabile creativ :ţ ţ ă

(inteligenta,

cunoştiintele, deprinderile tehnice sau talentul specific); 2.variabiie de mediu (factori politici şi religioşi, factori culturali, factori socio-economici şi educa ionali); şi 3. variabile propriuzise şi 290 ale personalit ii Stilulţ ăţ (motiva ia cognitiv, intern , încrederea, nonconformismul originalitatea).ţ ă conceput prin paradigma asociativă

(28), apare ca un produs al unui gradient asociativ liber, care permite realizarea în plan mental a unor asocia ii îndep rtate ce influen eaz procesul de rezolvareţ ă ţ ă / descoperire de probleme. Aceste asocia i libere sunt în aceeaşi m surţ ă ă caracteristice si psihotismului; de exemplu în schizofrenii şi în psihozele func ionale. Deosebirea ar consta în modul cum intervine instan a critic , logicţ ţ ă ă în amendarea acestor produse: în timp ce acest tip de procese suprainciuzive permit individului creativ s utilizeze asocia ii îndep rtate într-un modă ţ ă constructiv, psihoticul este copleşit de acest tip de gândire nemaiputând sä 1e trateze într-un mod critic. Aceste aspecte îl fac pe Eysenck s tratezeă creativitatea ca înrudit cu tr s tura de psihotism. Experimente în cadrulă ă ă teoriilor înv rii au demosntratăţă

(Eysenck, 1993 (29) c atât psihoticii cât şi creativii prezint (în diferiteă ă etape ale procersului creativ) procese de asociere suprainduzivä ce sunt posibile prin func ionarea specific a unor procese caracteristice de ancorare negativ ,ţ ă ă inhibi ie latent şi un grad sc zut de activare cortical . Eysenck teoriileţ ă ă ă consider asupra c numai o din cele strict de aborare convergent a datelor dină ă ă personalit ii, şî cercet rie dep şeasc diferentele experimentale o apar viziuneăţ ă ă ă în termeni

privind înv area îi poate permite s descriptiv . între geniu şi nebunie,ăţ ă ă gradient! (30). Varianta româneasc a testului EPQ a fost experimentat în 1990 deă ă Baban, Derevenco, Eysenck (27), sub forma unui chestionar de 79 de îtemi. S-au determinat datele statistice şi

normative

(media

şi

abaterea

standard pentru ceie 4 scale ale testului) diferen iate pe lot de b rba i (465ţ ă ţ subiec i) şi lot de femei (549). 291ţ

4. NOTE BIBLIOGRAFICE - vezi nota 35, cap. Probleme de construc ie aţ chestionarelor de personalitate - Singer 1, Loomis M., 1985, The Singer-Loomis Inventory of Personality, C.P.P., Pab Alto, p. 11 . 3 - Eysenck H.J., 1947, Dimensions of Personality, Routiedge and Kegan, London, p.25 - Eysenck HJ., 1952, The scientific study of personality, Routiedge & Kegan, London, p.42 - Eysenck HJ., 1953, The structure of human personality, Wiley, New York, p. 319 - Eysenck HJ., 1967, The Biological Basis of personality, Charles C Thomas,

Springfield IL • Eysenck HJ., 1975, The Measurement of Personality, Routiedge & Kegan, London - Eysenck HJ., Eysenck S-B-G., 1975, Manual of the Eysenck Personality Questionnaire, Univ. of London Press, London, p.l 1 - Eysenck HJ., 1995, Construct validity of experimental studies of personality, Europ. Journ, of Persychological Assessment, 11, sup!. 1, p.27 - op. cit. - op. cit. 246 - 249 12-op. cit. 247 13 - op. cit. 260 14-op. cit. p. 217 15 • Zuckerman, 1991 16-op. cit, 1975, p. 11

17 - Eysenck M.W., 1994, Trait anxiety: A modular approach, a VII- conferin a aα ţ EAPP, Proceedings, p 60 - 61 18-op. cit. 1975, p.l4 19-op. cit. p. 315 - op. cit. p. 5 • Eysenck HJ., 1954, The psychology of politics, Routiedge & Kegan, London - op. cit. p.6 292

- Chapman J.P., Chapman L.J., Kwapil T.R., 1994, Does the Eysenck Psychoficism scale predict psychosis? A ten year longitudinal study, Personality and Individual Differences, 17, 3, 369 - 375 - Zuckerman M., 1989, Personality and the third dimension: a psychobiological approach, Personality and Individual Differences, 10, 391 418 - Eysenck H.J., 1992, The definition and measurement of psychoticism. Personality and Individual Differences, 13, 757 - 785 - Eysenck S.B.G., Eysenck HJ., Barret P., T985, A revised version of the psychoticism scale. Personality and Individual differences, 7, 21 - 29

- Eysenck HJ., 1995, Creativity as a product of intelligence and personality, în Salofske D.H., Zeidner M. (Eds), International Handbook of Personality and Intelligence, Plenum, New York, 231 245 - op. cit., p.238 - Eysenck H.J.,! 993, Creativity and Personality: a theoretical perspective, în Psychological Inquiry, 4, 147 - 246 - op. cit.,p.244 - Baban A., Derevenco P., tysenck S.B.G., 1990, Testul EPQ, Revista de psihologie, 1, 37- 45 293

VII INDICATORUL MYERS-BRIGGS PRMND STILURILE APRECIATIVE M.B.T.I.; FORMELE G & F■ Indicatorul de tip Myers-Briggs este un instrument de evaluare de a personalit iiăţ celor dou legat psihologia K.Briggs şi DE TIPOLOGIEă

analitic a lui C.GJung. Cercet rile autoare, I.Briggs-Myers, au pornit din aniiă ă 20 de I teoria jungian a tipurilor psihologice publicat în Psychologischeα ă ă Typen, 1921. Indicatorul de tip Myers-Briggs, MBTI, a fost publicat în 1962 (Myers). Nu era primul instrument construit pe baza teoriei jungienne, fiind precedat în 1942 de proba GW, sau Gray Wheelrights Jungian Type Survey

publicat de Wheelright, Wheelright şiă

Buehler (1). Testul MBTI este larg folosit atât în cercetare cât şi în psihologia aplicat . MBTI este publicat sub trei forme (2): Forma F (166 itemi), forma G (126ă item) şi o form abreviat pentru autoevaluare, forma AV (50 itemi). Formeleă ă complete, F şi G con in atât itemi care evalueaz propriu-zis tipul, cât si itemiţ ă de cercetare. Hernii de evaluare a tipului sunt aproape identici pentru F şi G, dar în varianta G sunt rearanjati astfel ca acei itemi care au o validitate 294

predictivä

maximă

sä

apară

Iα

început, crescând astfel posibilitatea ca subiectul care nu ajunge s termineă chestionarul s r spund totuşi I itemii cei mai pertinen i. Forma G esteă ă ă α ţ varianta standard a MBTI, iar forma F este recomandat pentru consiliere sauă cercetare, când psihologul doreşte sä discute cu subiectul problematica în detaliu. Cercet rile curente se realizeaz mai ales cu ajutorul formei F pe loturiă ă de subiec i deosebi i prin nivelele de performant , sau loturi de subiec i cuţ ţ ă ţ dificult i în plan emotional, social ori fizic. Testul nu are timp limit , dar seăţ ă recomnd anumite precau ii în func ie de tipurile de subiec i care vor lucra Iă ţ ţ ţ α test în m sura în care, de exemplu: mai tipurile introverte vor fi atente ales Iă α aspectul de

intimitate al unor itemi; c tipurile rationale, dominate de vor fi sceptice, esteă un pentru de pentru aspect gândire felul scepticismul gândire,

semnificativ prin să

(rezistenta I prob poate fi dep şit încuraj ri "aştepta i şi ve i vedea");α ă ă ă ă ţ ţ tipurile intuitive vor avea nevoia în eleag beneficiileţ ă

posibile şi se vor sim i frustra i mai ales de necesitatea de a alege întreţ ţ aîemative (pentru ei toate posibilit ile sunt interesante); tipurile afective potăţ fi uneori mai interesate de a face pl cere examinatorului decât s r spund prină ă ă ă propriile preferin e; tipurile senzoriale vor dori s ştie dac informa ia valoareţ ă ă ţ practic . Se recomand ca examinatorul s va avea oă ă ă

acorde aten ie particularit ilor acestor tipuri mai ales de dac aparţ ăţ ă comportamente rezistenta,

încercând s creeze o atmosfer propice pentru fiecare dintre subiec iAcesteă ă ţ aspecte sunt subliniate pentru ca 295

itemii testului sunt transparen i iar r spunsurile pot fi falsificate. Autoriiţ ă testului acord important deosebit capacit ii conform exemplu, examinatoruluiă ă ă ăţ psihologiei se sale, de I ca a a în mobiliza pe fiecare dintre subiec i, r spundeα ţ ă deschis. In acest sens, de recomand instructajul initial s i se precizeze clară ă subiectului c nu este vorba despre un test în sensul curent de prob , ci de ună ă indicator tipologic. 1. Cele PREZENTAREA 16 structuri CELOR 16 STRUCTURI TIPOLOGICE tipologice descrise prin testul M.B.T.I, se constituie I intersec iaα ţ dintre dou dimensiuni. Dimensiunea introver5ie extraversie în eleas ca oă ţ ă orientare fundamental a psihismului care se manifest complementar I nivelulă ă α ceior dou instante complementre:ă

conştientul şi inconştientul abisal. A doua dimensiune tine de modul dominant de a intra în rela ie cu informa ia, modalitatea logic-rational , opus celeiţ ţ ă ă ira ionale. Aceast ultim modalitate este denumit de autorii testuluiţ ă ă ă "perceptiv " cu sensul c informa ia este recep ionat de subiect f r ca s o şiă ă ţ ţ ă ă ă ă prelucreze rational, s o "judece". L nivelul modalit ii rationale intr înă α ăţ ă ac iune dou func ii cognitive opuse: gândirea, func ia care atribuie, şiţ ă ţ ţ afectivitatea, sau în termeni jungieni, sim irea, func ia care d valoare.ţ ţ ă Modalitatatea ira ional sau perceptiv se manifest prin func ia senzorial , careţ ă ă ă ţ ă informeaz despre existenta unor aspecte ale realului f r a face inferen e sauă ă ă ţ atribuiri şi, opus ei, func ia intui iei, care aduce informa ii care nu sunt niciă ţ ţ ţ rezultatul

unor

inferen e,ţ

dar

nici

al

unei

cunoaşteri senzoriale; func ia intui iei intervine mai ales prin 296ţ ţ

aportul procesualitätii inconştiente (3). Un alt specific al teoriei analitice este func ionarea complementar şî în opozi ie atât a celor patru tipuri deţ ă ţ procese denumite anterior senza ie^ intui ie, gândire logic şi sim ire, cât şi aţ ţ ă ţ extraversieî şi introversiei ca modalit i afitudinale de raportare I exterior.ăţ α Astfel, de exemplu, unui conştient introvert dominant al extrovert îi unui corespunde un mod de orientare inconştientului; conştient care prefer func iaă ţ gândirii ca instrument principal de cunoaştere, îi corespunde şi i se opune un inconştient care func ioneaz dominant prin afectivitate; iar celelalte func iiţ ă ţ ira ionale vor putea fi prin exersare ontogeneticâ şi diferen iere apropriateţ ţ conştinfeî. In bun m sur progresul, evolu ia psihic , înseamn , în termeniiă ă ă ţ ă ă psihologiei analitice, o

treptat diferen iere a func iilor de cunoaştere prin asumarea şi exersarea lor înă ţ ţ conştiin . Aceast scurt introducere ne permite s în elegem cele patru scaleţă ă ă ă ţ dup care este organizat testul MBTI: 1. scala El, introversie-extraversie (prină care sunt introduse cele dou tipuri de preferin e sau orient ri c tre lumeaă ţ ă ă interioar şi exterioar ); 2. scala SN (care opune modalitatea senzorial celeiă ă ă intuitive de raportare I informa ie); 3. scala TF (care indic modalit ile opuseα ţ ă ăţ de judecare a informa iei, cea logic-ratfonalä "T" sau gândirea şi cea afectiv-ţrational "F", sau sim irea); diferen iaz 4. scaia stilul JP, care întreă ţ ţ ă inferential

(tendin a de a judeca) "J", care este descris ca atitudine dominant ra ional aţ ţ ă celor care au tendin a de a tr i ordonat, planificat, cu dorin a de a-şiţ ă ţ

controla

viata,

şi

stilul

ira ional,ţ

perceptiv "P", al celor c rora 1e place s -şî tr iasc viata într-un mod flexibil,ă ă ă ă spontan, mai degrab încercând s în eleag viata decât sä o controleze. 297ă ă ţ ă

Tipurile

preferen ialeţ

reprezintă

modurile în care conştiin a subiectului intr în rela ie cu realul, prin prismaţ ă ţ func iei dominante şi a celei imediat urm toare care de obicei este mai pu inţ ă ţ diferen iat , dar coexist cu cea principal . 7. Tipul ESTJ - gândire de tipţ ă ă ă extrovert, cu senzorialitotea ca foncfie secundar Acest tip de oameni utilizează ă logici, de ra iune. gândirea pentru a administra realul: organizeaz analitici.ţ ă convins altfel proiecte, decât sunt prin Obiectiv critici, greu

Centra i mai ales pe munc , mai pu in pe oameni. Fac un efort sistematic de a urmaţ ă ţ şi atinge scopurile pl nuite şi orice schimbare în acest drum ales va însemna siă un efort de a schimba deliberat regulile dup care se conduc. Prefer rezultateă ă practice,

concrete. înclina i natural spre afaceri, industrie, produc ie, construc ii caţ ţ ţ domenii preferen iale. îşi asum rapid riscul deciziei, chiar prea rapid în daunaţ ă examin rii de detaliu, a în elegerii. Un astfel de tip este prea pu in sensibilă ţ ţ fat de sentimentele celorlal i şi, din acest punct de vedere, se bazeaz atât deă ţ ă mult pe logic încât pierde complet din vedere valorile sensibilit ii afective. 2.ăţ Tipul ENTJ - gândire de tip extrovert, secundar Prefer ac iuni de execu ie,ă ă ţ ţ planificarea pe termen lung. Asemeni ESTJ, sunt logici, analitici, se fixeaz peă idei mai degrab decât pe oameni. Prefer s se raporteze I viitor, fac planuri,ă ă ă α organizeaz modalit i de rezolvare a proiectelor, sunt cu intui ia ca func ieă ăţ ţ ţ

298

ner bd toriă ă

când

e

vorba

de

dezordine, insuficiente, duri când se investe ocazia. Propria viaf este condusă ă de un set de reguli sau judec fi fundamentale despre realitate iar centrul deă interes se afl pe ceea ce este dincolo de prezent; evident, cunoscut. Interesulă intelectual, spre deosebire de tipul ESTJ este directionat şi de intui ie, ceea ceţ 1e sus ine curiozitatea pentru idei noi, toleranta faf de teorii, gustul pentruţ ă situafii problematice complexe; au nevoie de sarcini care sä !e stimuleze intui iaţ şi manifest o preferin spre acele activit i de execu ie unde îşi pot pune înă ţă ăţ ţ valoare capacitatea de a g si şi introduce noi solu ii. Au tendin a de a se asociaă ţ ţ cu altf intuitivi, ceea ce 1e poten eaz subestimarea detaliilor şi aţ ă realit ilor. Trec prea rapid spre decizii, nu fin cont deăţ

sensibilit ile şi sentimentele celorlal i. 3. Tipul ISTP - gândire de tipăţ ţ introvert, cu senzorialifatea ca func ie secundarii Astfel de structuri îşiţ directioneaz gândirea pentru a c uta principiile care stau !a baza informa ieiă ă ţ senzoriale conştiente. Logici, analitici, greu de convins în afara ra iunii şi aţ faptelor solide. Prefer s organizeze fapte, dar nu oameni şi situafü. Socială ă apar relativ timizi, curioşi, dar o curiozitate pasiv . Uneori pot fi atât deă absorbi i de lucrurile care îi intereseaz încât par rup i de real. Linişti i,ţ ă ţ ţ rezerva i, în afara situa iei în care vorbesc despre ceea ce îi pasioneaz .ţ ţ ă Adaptabili atâta vreme cât nu este violat un principiu în care cred. îndemânatici, 1e place sportul, activitatea în aer liber, tot ceea ce convine senzorialit fii.ă în m sura înă

care şi-au dezvoltat sim ul observ rii realit ii 299 exterioare, pot manevraţ ă ăţ realit ile diferitelor situa ii în care seăţ ţ

afl ; interesa i s ştie cum şi de ce, sunt eficien i în ştiin ele aplicate. Că ţ ă ţ ţ α domenii preferen iale sunt dreptul, marketingul, vânzarea, asigur rile,ţ ă statistica. De asemenea, sunt prea pu in sensibili I aspectele care fin deţ α sim mintele altora fiind domina i de logic. înclina i sä amâne deciziile, sauţă ţ ţ chiar s rateze aplicarea lor practica dintr-o tendin de a nu face efort. Dacă ţă ă nu reuşesc s judece precis un lucru, sau sunt dezinteresa i de un anume aspect,ă ţ nu se implic . 4. Tipul INTP - gândire de tip infrovert, cu func ia secundară ţ ă intuifia îşi folosesc a preferential descoperi ale ra iunea principiile ideiţ pentru

fundamentale

oric reiă

conştiente. Se bazeaz pe ra iune pentru a dezvolta principii şi a anticipaă ţ consecin e; logici, analitici, deţ

asemenea critici în mod obiectiv. Se centreaz mai ales pe idei. Prefer să ă ă organizeze mai degrab idei şi cunoştin e decât oameni sau fapte. Curiozitateă ţ ideativ . în plan social, cu un cerc restrâns de prieteni atraşi mai ales deă discutarea ideilor; absorbi i de o idee pot uita sau ignora circumstan eleţ ţ realului. Rezerva i, dar comunicativi când este vorba de ideea preferat .ţ ă Adaptabili, atâta cât nu este violat un principiu fundamental propriu. Interes pentru ceea ce este dincolo de aparent, de prezent, evident, cunoscut; o rapidă capacitate de a în elege, intuitivi, cu o vie curiozitate intelectual . Eficien iţ ă ţ în ştiin a pur , cercetare, matematic , inginerie, dezvoltându-se ca savan i,ţ ă ă ţ profesori, economie, în domenii filosofie, precum psihologie.

300

Lipsa de contact cu lumea exterioar poate s !e creeze probleme legate fie deă ă lipsa de fie experien de concret , Se practic , comunicare.ţă ă ă

bazeaz pe gândirea logic în aşa m sur încât pot pierde din vedere lucruri careă ă ă ă îi afecteaz fie pe ceilal i, fie pe ei înşişi. 5. Tipul ESFJ - Afectivitate deă ţ tip extrovert, Radiaz cu funcfia şi secundara camaraderie; senzorialitateaă simpatie preocupa i dominant de oamenii din jur, de armonia rela ional .ţ ţ ă Prietenoşi, cu tact, în eleg tori; perseveren i, conştiincioşi chiar şi înţ ă ţ problemele m runte, înclina i s accepte acelaşi lucru de I ceilalfi. Pl cereaă ţ ă α ă viefii provine din c ldura sentimentelor celor care îi înconjoar ; sunt loialiă ă fat de persoane, institu ii, cauze, chiar pân I a idealiza ceea ce admir .ă ţ ă α ă

Capabili s descopere valoarea în opiniile celorlal i; dac opiniile suntă ţ ă conflictuale, pot reuşi în cele din urm sä 1e armonizeze. Interesa i mai alesă ţ pentru ceea ce simt, percep senzorial, devin practici, realişti, cu picioarele pe p mînt. Atraşi de particularit ile oric rei experien e, se bucur de bunurile !ă ăţ ă ţ ăor. Prefer activit i care îi pun în contact cu semenii şi situa iile deă ăţ ţ cooperare şi bun voin ; profesori, preo i, reuşesc şi în munci comerciale, sau înă ţă ţ profesiuni din domeniul s n t ii unde sunt capabili de c ldur şi îngrijireă ă ăţ ă ă atent . Gândesc bine atunci când discut cu semenii şi 1e place s comunice;ă ă ă trebuie s depun efort pentru a fi scurfi şi practici în ceea ce spun. Deşiă ă prefer ca lucrurile s fie decise şi stabilite nu tin neap rat s ia eiă ă ă ă

înşişi 301

toate

deciziile.

Uneori

au

tendin a de a s ri Iţ ă α

concluzii înainte de a analiza. Pot avea multe idei precise despre ceea ce "trebuie" sau "nu trebuie" şi 1e exprim liber. Le este greu sä admit realitateaă ă despre oamenii şi lucrurile I care tin. Dac nu reuşesc s înfrunte fapteleα ă ă dezagreabile sau refuz sä ia în considera ie criticile dureroase ajung 1aă ţ ignorarea faptelor în loc s caute solu ii. 6. Tipul ENFJ - Afectivitate de tipă ţ extrovert, cu func ia secundar intui ia Simpatici, prietenoşi, preocupa i maiţ ă ţ ţ ales de oamenii din jur şi armonia rela iilor interumane. în eleg tori,ţ ţ ă perseveren i, conştiincioşi si ordona i, chiar în probleme m runte. Sensibili Iţ ţ ă α aprobarea celorlal i şi 1a indiferenta sau interesul pe care-l stârnesc. Loialiţ fat de persoane, institu ii sau cauze, ajungând uneoriă ţ

s idealizeze ceea ce admir . Sunt capabili s vad valoarea din opiniile altora,ă ă ă ă iar pentru a aduce armonie interrelational sunt gata s cedeze. în această ă ă subtil dinamic pot uita de propriile interese. Interes pentru ceea ce esteă ă dincolo de cunoscut, prezent, evident, iar intui ia 1e intensific viataţ ă interioar . Atraşi de cârti în genere, sunt relativ toleran i fat de diverseă ţ ă teorii. O bun capacitate de a se exprima oral, gândesc mai bine când discut cuă ă oamenii. Exceleaz în activit i interumane, care cer cooperare; adesea suntă ăţ profesori, preo i, consilieri, sau vânz tori. Trebuie s fac un efort specialţ ă ă ă pentru a putea fi scur i şi practici. Deciziile se bazeaz mai ales pe valoriţ ă personale; 1e plac lucrurile

clare, precise, dar nu tin neap rat s ia eî înşişi deciziile. Tendin a de a s riă ă ţ ă prea repede spre concluzii uneori f r a-şi 302ă ă

asigura

informa iiţ

suficiente

sau

pertinente. Când încep un nou proiect, tind mai degrab sä fac ceea ce presupună ă c este nevoie în loc s afle ceea ce se cere şi de ce este nevoie. Le esteă ă dificil s admit adev rul în privin a oamenilor si lucrurilor I care tin; maiă ă ă ţ α degrab au tentinta s ignore problemele în loc sä 1e rezolve când nu reuşesc să ă ă fac fat unor aspecte dezagreabile sau unor critici dureroase. 7. Tipul ISFP -ă ă Afectivitate c/e tip introvert cu func ia secundar sonzonaiitafea Calzi, darţ ă re inu i în manifestarea afectiv dac nu cunosc foarte bine persoana. Dac tin Iţ ţ ă ă ă α cineva sau ceva, o fac cu profunzime, demonstrând aceast afec iune nu prină ţ cunvinte ci prin fapte. Aten i şi credincioşi îndatoririlor şi obliga iilorţ ţ

fat de oamenii sau lucrurile I care tin. Cu o atitudine foarte personal fat deă α ă ă viat , judec prin prisma valorilor şi idealurilor personale. Pot fi influen a iă ă ţ ţ doar de persoana I care tin profund. îşi exprim adaptabili De obicei rar ca seα ă adev ratele sentimente interioare. Toleran i, atitudine deschişi, general .ă ţ ă

bucur de momentul prezent şi nu 1e place s -l strice printr-o grab de a termina;ă ă ă nu doresc s impresioneze, sau sä domine; îi pre uiesc mai ales pe cei care 1eă ţ împ rt şesc valorile şi scopurile. Interes pentru realit ile interioare sauă ă ăţ exterioare semnalate prin sim uri; sunt atraşi de domenii pentru care gustul,ţ sim ul frumuse ii, discern mântul sunt necesare. Exceleaz adesea în activit ileţ ţ ă ă ăţ manuale. Doresc ca ceea ce fac s contribuie I ceva care areă α

importantă

precum

în elegerea,ţ

s n tatea sau fericirea oamenilor şi vor s existe un scop în ceea ce fac. Suntă ă ă 303

perfecfionisti când tin profund !a ceva fiind astfel adecva i pentru activit iţ ăţ care cer devotament si adaptabilitate. Resimt un sentiment de inadecvare atunci când exist un contrast între ceea ce cred, între ideal şi ceea ce fac. In acestă sens, tind mai degrab s se subestimeze, fiind modeşti. Daca nu g sesc oă ă ă activitate care s 1e exprime idelurüe pot deveni prea sensibili i vulnerabili.ă ţ 8. Tipul INFP - Afectivitate introverts cu intui ia ca func ie secundara Calzi,ţ ţ dar rezerva i în -si m rturisi afectivitatea. Lega i de îndatoririle şiţ α ă ţ obliga iile pe care ie au, sau oamenii I care fin, aü o atitudine foarteţ α personal faf de viat şi judeca doar sub prisma idealurilor şi valoriloră ă ă personale. Sunt pasiona i mai ales în modul cum fin şi îşi ap r aceste idealuriţ ă ă şi convingeri. Vorbesc cu greu

de aceste subiecte şi rar îşi exprim sentimentele profunde. Asemeni !SFP suntă toleran i, deschişi, în eleg tori, flexibili, adaptabili pîn în momentul când 1eţ ţ ă ă este în vreun fel amenin at loialitatea interioar . Interesa i de ceea ce se aflţ ă ă ţ ă dincolo de prezent, cunoscut, evident sunt cu adev rat pasiona i şi plini deă ţ energie când lucreaz pentru ceea ce cred şi iubesc. Curioşi fa a de noi idei,ă ţ interesa i de cârti, cu darul unei exprim ri fluente, pot deveni scriitori. Atraşiţ ă de asemenea de munca de consiliere, de profesorat, de domenii ca literatura, arta, ştiin a sau psihologia. Pot fi copleşi i de un sentiment de inadecvare când existţ ţ ă o discrepant între idealurile lor şi ceea ce au realizat; dac nu g sesc prină ă ă intui ie un canal pentru ideiurile personaleţ

devin 304

sensibili,

vulnerabili,

f ră ă

încredere în viat şi în sine.ă

9.

Tipul

ES7P i deţ

-

Senzorialitate ai func ieţ

extravertä secundar Sunt tipulă

gândirea oameni

prietenoşi,

adaptabili şi realişti care se bazeaz pe ceea ce v d, caut informa iile directe,ă ă ă ţ relevante, accept faptele şi evidenta acestora. Caut solu ii şi nu impun oă ă ţ decizie arbitrara. Rezolv problemele prin adaptabilitate, reuşind s -i determineă ă şi pe ceilal i s se adapteze. în genere nu au prejudec i, sunt deschişi,ţ ă ăţ toleran i inclusiv fat de ei înşişi. Reuşesc adesea s destind o atmosfera sauţ ă ă ă situa ie aspectele tensionantâ. de moment Capacit ile şi s se senzoriale ieţ ăţ ă permit s sesizeze rapid confrunte cu ele în mod oportun, s absoarb şi s -şiă ă ă ă reaminteasc un num r mare de fapte, s aibe simt artistic, s poat mânui cuă ă ă ă ă uşurinţă

materiale, instrumente, unelte. în decizii nu se folosesc de procedee standard, prefer analiza iogîc a situa iei concrete în care nu amestec sentimente învaă ă ţ ă ţă mat personal sau mult decât valori din prin personale. experienja studiu;ă ă

sprijinindu-se de gândire pot ajunge 1a principiile fundamentate ale unei situa ii; în-genere acord încredere acelor teorii care rezist în practic , eiţ ă ă ă înşişi fiind mai eficien i în practic decât I teste scrise. Astfel c suntţ ă α ă eficien i şî în posturi care cer realism, ac iune, adaptare precum cele deţ ţ inginer, marketing, construc ii, poli ist, în investiga ii, medicale, industrii deţ ţ ţ tehnologii produc ie,ţ

divertisment, servicii alimentare etc. Le place s tr iasc , se amuz şi îi amuză ă ă ă ă pe cei din jur; g sesc bucurie în hran , haine, muzic , art ; deă ă ă ă

obicei 1e place sportul şi pot fi buni sportivi. 305

10.

Tipul ESFP - Senzorialitate

extravertâ cu afectivitatea ca funcfie secundarii Prietenoşi, adaptabili, realişti; se bazeaz pe ceea ce pot vedea, auzi, pe informa ii de prim mâna;ă ţ ă accept şi folosesc firesc faptele din jurul lor; caut solufü nu impun o ideeă ă proprie. Rezolv mult prin adaptare fiind capabili scH ajute şi pe al ii sä seă ţ adapteze. Nu au prejudec i, sunt deschişi, toleran i fata de al ii şi propriaăţ ţ ţ persoan , fiind capabili astfel s dezamorseze situa iile stresante şi să ă ţ ă armonizeze situa iile de conflict. Centra i pe fapte şi pe prezent, reuşescţ ţ folosind s rezolve regulile, problemele sistemele, adaptându-se, g sind c iă ă ă adecvate, circumstan ele existente färä a se l sa bloca i de ele. Curiozitateţ ă ţ activ în leg tur cuă ă ă

oamenii, activit ile, obiectele, hrana, decorurile, orice intr în sfera deăţ ă recep ie a senzorialit tii şi, în acest sens, prezint abilit i în a descoperiiţ ă ă ăţ necesit ile de moment, a manevra oamenii şi conflictele, a memora şi utiliza unăţ mare num r de fapte. Au gust artistic. In decizii se orienteaz îns mai pu ină ă ă ţ dup având iogica o gândirii afectivitate sunt plini decât dup valorile şiă ă sentimentele personale; nuan ata, de tact, diferen iat ,ţ ţ ă

în elegere, interes fat de semeni şi eficien i în contactele interumane. Ceva maiţ ă ţ uşuratici în materie de disciplin ; înva mult mai ales din experien a concretă ţă ţ ă şi sunt capabili s se descurce mai bine în situa ii reale decât în cele scrise.ă ţ Pentru a crede în idei, sau teorii, acestea trebuie sä corespund şi în practic .ă ă Sunt de

asemenea eficientf în activit i care cer realism, acfiune şi de adaptareăţ s n tate, precum vânz rile, secretariat alimentare, 306 serviciile desingui, sauă ă ă

transporturile, birou, servicii

industria de divertisment, în munci de

conducerea

grupurilor

de

lucru,

opera ii mecanice etc. Se bucur de viat , de posesiunile materiale şi se preocupţ ă ă ă de a avea; 1e place hrana bun , hainele, muzica, arta, dar şi exerci iile fiziceă ţ şi pot fi buni sportivi. / 7. Tipul ISTJ - Senzoriali täte infrovetfä secundară Realişti, practici, absorb, memoreaz şi folosesc un mare num r de date, fapte,ă ă aspecte fiind scrupulos! fat de acurate ea lor. Accept responsabilitatea, cuă ţ ă sim ul datoriei mai ales din nevoia interioar ca totul s fie bine, limpedeţ ă ă stabilit. Reac iile intime pe care nu 1e exteriorizeaz sunt vii şi intense, iarţ ă când se confrunt cu o criz arat caimi, linişti i. în spatele calmului exterioră ă ă ţ aparent, exist o intens cu gândirea ca func ieă ă ţ

participare interioar . Când sunt în fata unei îndatoriri, când au 6e-a face cuă lumea, se comport rezonabil, m surat. Serioşi, exac i, sistematici, atenfi Iă ă ţ α am nunte. Perseveren i, nu sunt impulsivi, dar angaja i într-o ac iune sunt greuă ţ ţ ţ de distras sau descurajat. Prefer activit i în care sunt cerute calit i deă ăţ ăţ organizator şi acurate e precum contabilitatea, ingineria civil , dreptul,ţ ă produc ia, construc iile, s n tatea, o munc de birou; reuşesc în func ii deţ ţ ă ă ă ţ manager şi de conducere; când au de rezolvat ceva, judecata practic şi acurate eaă ţ în aplicarea procedurilor îi fac mai degrab consecven i şi conservatori, adunândă ţ datele necesare care sä 1e sus in deciziile. Caut solu ii raportându-se Iţ ă ă ţ α reuşitele din trecut şi adesea devin exper i în munca lor f r a dezvolta unţ ă ă

sentiment de suficient personal . Se aşteapt ca şi alfîi sä fie logici şiă ă ă analitici ceea ce te 307

provoac probleme când evalueaz semenii, 12. Tipul sau ISFJ când nesocotescă ă Senzorialitate oamenii mai pu in puternici. introvertä, cu afectivitatea caţ func ie secundar Acest tip de oameni accept cu devotament responsabilit i;ţ ă ă ăţ respect faptele, sunt realişti, practici. Se apleac a spre studierea ceva Potă ă atent a faptelor, sau a necesit ii practice de face asumându-şi memora siă ăţ responsabilitatea.

folosi un mare num r de fapte, dar 1e doresc pe toate cât mat exacte. Au reac iiă ţ intime vii şi intense care rar sunt exteriorizate; chiar dac se confrunt cu oă ă criz îşi p streaz aparenta calmului. Au o perspectiv intens individual ,ă ă ă ă ă personal , prin care privesc lucrurile, adesea au umor. Apar serioşi, muncitori,ă aten i şiţ

r bd tori lucrurileă ă

fată

de

am nunte careă

şi

proceduri. Lucreaz atent I toate "m runte" trebuie îndeplinite pentru a finalizaă α ă un proiect. Perseveren i, nu se avânt impulsiv în ceea ce au de f cut, dar, odatţ ă ă ă angaja i, sunt greu de distras sau descurajat. Nu renun decât dac experien a îiţ ţă ă ţ convinge de drumul greşit. Atraşi de profesii care combin observa ia atent cuă ţ ă grija pentru oameni, precum cele din domeniul s n t ii; de asemenea, pot deveniă ă ăţ profesori, sau lucreaz în munci de birou, servicii, sau care presupun îngrijiriă personale. In rela iile cu semenii îşi arat preferin ele afective; sunt amabili,ţ ă ţ în eleg tori, plini de tact, sunt un sprijin bun pentru oamenii afla i I nevoie.ţ ă ţ α Adesea ajung în roluri de conducere datorit grijiiă

pentru exactitate şi organizare. 308

73. Tipul ENTP - Intui ie extraverid cu func ia secundar gândirea Ingeniozitateaţ ţ ă îi caracterizeaz , capacitatea de a inova, de a vedea noi posibilit i de aă ăţ realiza un lucru; au imagina ie, ini iativa în a începe un proiect, mult energieţ ţ ă pentru -l finaliza. Siguri de imagina ia lor, neobosi i fat de problemele înα ţ ţ ă care se implic , sunt stimula i de dificiult ti, ingenioşi în rezolvarea lor. Seă ţ ă simt competen i în multe domenii şi apreciaz acest aspect şi I alHi. Extrem deţ ă α p trunz tori în privin a atitudinilor aceast celorlal i, îşi a folosesc ob ineă ă ţ ă ţ ţ abilitate pentru

sus inere pentru proiectele lor. Tind mai degrab s în eleag oamenii decât s -iţ ă ă ţ ă ă judece. Pentru astfel de oameni, lumea este plin de proiecte posibile şi pot säă fie atât de atraşi, interesa i de o varietate de lucruriţ

încât s albe dificult i de a se fixa I ceva anume. Mai mult, se pot chiară ăţ α plictisi de propriile lor proiecte dup ce dificult ile majore sau provocareaă ăţ ini ial au fost dep şite. Se simt bine şj sunt mai eficien i în activit i careţ ă ă ţ ăţ 1e permit mereu proiecte noi şi dac au pe cineva care s 1e preia proiecteleă ă odat ce dificultatea ini ial a fost dep şit . 14. Tipul BNFP - htuifieă ţ ă ă ă exfravertä cu afectivitatea ca fvncfie secundar Entuziaşti inovatori, v d uşoră ă noi posibilit i sau noi c i de a face ceva. Mult imagina ie şi ini iativ , multăţ ă ă ţ ţ ă ă energie care 1e sus ine eforturile; sunt stimula i de dificult i şi suntţ ţ ăţ ingenioşi în rezolvarea lor. Uneori sunt atât de absorbi i de propriul proiectţ încât uit de orice altceva. Pentru ei viata este o succesiune de noi 309ă

şi noi entuziasme, care 1e sus in energia şi adesea îi mobilizeaz sau molipsescţ ă şi pe alfii. V d simultan atât de multe posibilit i încât au dificult i de aă ăţ ăţ alege pe cea mai bun ; ra iunea se desf şoar predilect prin judec i valorice,ă ţ ă ă ăţ cânt resc valoarea fiec ruia. Capacitatea judec ii afective apare limpede cândă ă ăţ este vorba despre oameni, fiind abili în manevrarea semenilor şi adesea au intui ii remarcabie în privin a posibilit ilor altora de a se dezvolta Tind maiţ ţ ăţ degrab s în eleag decât s judece, s analizeze logic oamenii. Talent în muncaă ă ţ ă ă ă de consultant , pot fi profesori inspira i şi inspiratori, mai ales când au şiă ţ libertatea de a inova. Sprijini i de talent pot reuşi în o multitudine de domeniiţ - art , jurnalistic , ştiin , reclam , vânz ri, ca preo i, scriitori etc. Nuă ă ţă ă ă ţ suport rutina şi lipsa de inspira ie şi 1e vine greu s se aplece asupraă ţ ă detaliilor mai ales când acestea nu sunt legate de un interes major personal. Pot ajunge s se plictisească ă

şi de propriile proiecte odat lucrurile intrate pe un f gaş rutinier,ă ă dificultatea sau provocarea ini ial dep şit . 15. Tipul INTJ - Intui ieţ ă ă ă ţ introvertä cu func ia secundar gândirea logica Inovatori f r sa iu atât înţ ă ă ă ţ gândire cât şi în ac iuni au încredere în oficial propria sau viziune interioarţ ă ă asupra sau lucrurilor, indiferent de opinio mentalitatea curent , credin eleă ţ unanim acceptate. O astfel de încredere în propriile intui ii 1e d energia sţ ă ă schimbe, sä "mute mun ii"; problemele ap rute nu fac decât s -i stimuleze, I felţ ă ă α lucrurile care par imposibile. Sunt în toate privin ele cei mai independen i caţ ţ tip de oameni, uneori chiar 310

înc p âna i. Acord o mare valoare competentei, atât celei proprii, cât şiă ăţ ţ ă competentei altora. Cheltuie oricât de mult energie pentru a aduce în faptă proiectul în care cred; hot râ i şi perseveren i, sunt gata s -î conduc peă ţ ţ ă ă ceilal i cu tot atâta asprime cu care se conduc pe ei înşişi. Prefer intui ia,ţ ă ţ dar pot ia nevoie s se fixeze şi pe detaliile unui aspect, analizând atent pentruă a-şi realiza planurile. Domeniile preferate spre care îi conduce intui ia suntţ ştiin a, ingineria, politica, fitosofia, unde se remarc prin îndr snealaţ ă ă intui iei. Nu suport rutina. Apar dificult i mai ales prin modul lorţ ă ăţ unfdirectionat de a se concentra pe un anumit scop; îşi fixeaz scopul cu atâtaă claritate încât ajung s nu mai poat descoperi alte lucruri care ar putea intraă ă în conflict cu

acest scop (mai ales punctele de vedere sau sentimentele altora). Uneori îsi neglijeaz şi propriile sentimente, 1e reprim sau refuleaz , sau ignor ceea ceă ă ă ă îi conduce adesea I tensiuni interioare. 16. Tipul INFJ - Intui ie introverts cuα ţ afectivitatea ca func ie secundara Mari inovatori în domeniul ideativ, cuţ încredere ce de este în viziunile interioare, etc. indiferent de opiniile curente, de ceea unanim acceptat Problemele îi stimuleaz , imposibilul asemeni.ă Independen i, individualişti, domina i de inspira iile care 1e vin prin intui ie,ţ ţ ţ ţ care par atât de valabile şi importante încât 1e este greu s în eleag de ce nuă ţ ă sunt acceptate de oameni. Nu totdeauna este vizibil independenta faptului lor că ă interioar datorită ă

pre uiesc armonia şi prietenia şi, înţ

genere, se 311

str duiesc sä-i conving pe al ii sä coopereze, sä 1e aprobe punctul de vedere, sâă ă ţ participe I punerea în practic a scopurilor în care cred. Pot fi buni şi chiarα ă "mari" conduc tori, mai ales când se d ruiesc unei inspira ii în elepte reuşindă ă ţ ţ sä-i atrag pe al ii prin credin a şi entuziasmul propriu. Sunt atraşi mai ales deă ţ ţ domeniile care îmbin necesitateo intui iei cu sensibilitatea afectiv şi maiă ţ ă ales, oamenii. Astfel îi atrage mai ales profesoratul, arta şi preo ia. Intui iaţ ţ p trunderea subiectului individual bine abord ri în I 1e în elesurile şi a auă ă ă α ţ faciliteaz profunde ale c studen ilor cercetare iaiă ţ

satisfac ie mare ajutând Iţ α

dezvoltarea

Dac sunt atraşi de tehnic , se dezvolt foarte sau ştiin pentru c intui ia 1eă ă ă ţă ă ţ sugereaz noi |:1 afectivitatea 1e sus ine entuziasmul şiă ţ

energia necesar . Ni suport o munc de rutin . Cercet rile desf şurate cu testulă ă ă ă ă ă de-a lungul acestui secol ai demonstrat celor nu 16 numai tipur validitatea caracteristicilor

apreciative, ci au ad ugat o multitudine de alte date grupate îr probleme privind:ă felul cum sunt percepu i de cei din jur; ariil« poten iale în care se pot forma şiţ ţ dezvolta; modalit ile curente d< interrelationare între diferite tipuri. Existăţ ă norm ri care asigur o interpretare cantitativa c scorurilor, proba fiind validataă ă concurent. Acest mod de evalua« permite aprecierea direc iei preferin eiţ ţ tipologice, mai pu in c intensit ii acestei preferin e. Autorii fac preciz riţ ăţ ţ ă referitoare 1c acest aspect, descurajând o interpretare strict numeric (4).ă Astfel de exemplu, nu este corect s presupui c un scor al intui iei de 4/ă ă ţ înseamn o mai bun capacitate intuitiv decât un scor de 15 puncte; scorul maiă ă ă mare indic doar c subiectul, for at s aleag este mar edificată ă ţ ă ă

asupra a ceea ce prefer . Având o preferin a ma 312ă ţ

clar în felul cum abordeaz realul, ne putem aştepta ca persoana s exercite aceaă ă ă preferin mai des decât alte posibile func ii şi este în acelaşi timp foarteţă ţ probabil s -şi fi dezvoltat o seam de abilit i sau deprinderi legate deă ă ăţ utilizarea func iei preferate şi, în plus, exist o probabilitate crescut s -şiţ ă ă ă fi dezvoltat st atitudini, tr s turi, exercitarea obiceiuri legate de sauă ă deprinderilor

abilit ilor consecutive. Este vorba de presupunerea subiacent c o func ieăţ ă ă ţ preferat de conştiin va fi mai diferen iat prin exersarea ei de-a lungulă ţă ţ ă anilor şi va imprima comportamentului anumite tr s turi specifice persoanei. Lă ă α nivelul scorurilor, o preferin foarte clar , deci peste 40 de puncte I forma Gţă ă α sau peste 30 de puncte I forma F semnificα ă

dominarea I nivelul psihismului conştient a unei anumite func ii şi a cortegiuluiα ţ de deprinderi şi tr s turi antrenate de aceast func ie. De obicei, astfel deă ă ă ţ preferin e dominante, conduc şi spre neglijarea curent a altor func ii şi aţ ă ţ aspectelor caracteristice acestora. O preferin puternic , respectiv scoruriţă ă între 21 şi 40 pentru varianta F şi 20 - 29 pentru varianta mod G, semnific dară tendin a nu în subiectului de a utiliza acea func ie în preferential, aiţ ţ cvasitotaiitatea situa iilor. Un nivel moderat preferin ei, 11-19, semnificţ ţ ă al turi de faptul c subiectul adesea este de acord cu descrierile caracteristiceă ă preferin ei respective şi, pentru psiholog, necesitatea de a acorda aten ie înţ ţ timpul interviului unor nuan e legate de tipul de situa ii, de fapte, de persoaneţ ţ fat de careă

subiectul prefer un alt gen de func ie. Scorurile sc zute care indic oă ţ ă ă preferinf redus , de 1a 1 I 9 puncte, se asociaz adesea cu o anume tensiuneă ă α ă între polii acelei preferin e. sc zute asociaz sä urmez 313 De TF adesea exemplu,ţ ă ă cu scoruri se greutatea {gândire-simtire}

subiectului de a se decide "dacă

îndemnurile inimii sau s -mi urmez ra iunea". presiunea Adesea social intervineă ţ ă care şi modifică

raportul gândire - afectivitate, b rba ii fiind încuraja i mai mult spre deciziiă ţ ţ şi activit i care antreneaz evalu ri logice, iar femeile spre cele careăţ ă ă antreneaz evalu ri afective. Când exist o îndoial legat de tipul subiectuluiă ă ă ă ă se pot face compar ri ale scorurilor: scorul subiectului 1a func ia dominant fată ţ ă ă de scorul I func ia secundar auxiliar . Teoretic, func ia dominant va induce oα ţ ă ă ţ ă preferin mai clar , mai decis din partea subiectului. Cam în jum tate dintreţă ă ă ă cazuri, deci nu în toate cazurile, dominanta este mai mare decât auxiliara. Sunt situa ii unde preferin a pentru dominant este slab (scor slab), iar preferin aţ ţ ă ă ţ pentru auxiliar este mare (scor înalt). Cândă

dominanta are un scor mic înseamn c subiectul nu-şi afirm preferin a sa clară ă ă ţ ă pentru o func ie care, în teorie, ar trebui s fie cea mai diferen iat sauţ ă ţ ă principal pentru tipologia sa psihic . In astfel de situa ii, când preferin aă ă ţ ţ pentru dominant este sc zut , este necesar s se evalueze scorurile extraversie -ă ă ă ă introversie sau judecat -percep ie (5). De exemplu, dac avem trei cazuri: A = Eă ţ ă 9, S 35, F 7, J 39; B - E 31, S 35, F 7, J 7; şi C= E 27, S 35, F 31, J 39. Toate trei apar codate ca ESFJ, un tip unde afectivitatea este dominant iară senzoriaiitatea este auxiliar , dar în fapt în toate trei apare o preferină ţă pentru auxiliar comparativ cu dominanta. în situa ia A, extraversia este sc zut ,ă ţ ă ă senzoriaiitatea înalt . Preferin ele El şi TF au scoruri sc zute. Dac subiectulă ţ ă ă ar decide că

ISFJ s-ar potrivi mai bine decât ESFJ, atunci senzoriaiitatea ar fi domiant şiă scorul dominantei ar fi mai mare decât auxiliara. în situa ia B, preferin ele TFţ ţ şi JP prezint scoruri mici. Aici nu se pune 314ă

problema preferin ei El, dar exist o posibilitate ca P sä se potrivesc mai bineţ ă ă decât J. Dac subiectul decide c ESFP este tîpul sau, atunci func ia dominant ară ă ţ ă fi senzorialitatea şi scorul pentru dominant ar fi mai mare decât pentruă auxiliar . Situa ia C aduce o preferin clar atât pentru senzoriaiitate cât şiă ţ ţă ă pentru afectivitate, iar faptul c prima este ceva mai preferat poate fi tratată ă ca nerelevant datorit diferen ei mici între ceie dou scoruri, în general, oă ţ ă compara ie între scorurile dominantei şi auxiliarei poate fi util dac : 1. existţ ă ă ă o distant mare între ele; 2. scorul dominantei este mic; 3. dac intr înă ă ă discu ie fie dimensiunea El, fie dimensiunea JP. 2. MODALIT I ÎN DE UTILIZAREţ ĂŢ $1MARTTALA CONSILIEREA VOCATIONALA

EDUCA IONALA,Ţ

Modelul teoretic preluat din psihologia jungian are ca aspect centrai procesul deă creştere al conştiin ei, prin diferen ierea treptat a celor 4 tipuri de func ii,ţ ţ ă ţ care devin capabile s proceseze şi s pun în rela ii nuan ate, - în mod adecvată ă ă ţ ţ în raport cu realul, şi sub controlul l rgit al psihismului subiectiv -, oă cantitate tot mai vast de informa ii, inclusiv de I nivelul inconştientului.ă ţ α Diferen ierea func iilor se realizeaz treptat, prin asumarea conştient aţ ţ ă ă exerci iului. în lucrarea despre tipurile psihologice, Jung introduce dreptţ criteriu pentru gradul de diferen iere, for a, stabilitatea, consistenta,ţ ţ fidelitatea şi capacitatea de adaptare I situa ie pe care ie subsumeazα ţ ă func ionarea diferen iat (6): "Dac o func ie este diferen iat sau nu uşurinţ ţ ă ă ţ ţ ă ţă se poate prin cu recunoaşte for a,ţ

stabilitatea, 315

consistenta, adaptabilitatea ei". Autorii testului

fidelitatea consider psihică

şi c esteă

dezvoltarea

tipului

procesul prin care se ob ine o tot mai mare capacitate de a conduce / utilizaţ func ia preferat si o capacitate adecvat de conducere conştient a func ieiţ ă ă ă ţ auxiliare mai pu in preferate, precum şi un anume comfort atât în atitudineaţ extravert cât şi în cea introvert . Astfel, dezvoltarea tipului conduce spreă ă încredere în sine şi capacitate de autodirecfionare; aspectele existentei vor putea fi mai corect şi deplin apreciate, atât cele care aduc pl cere, cât şiă dificult ile; şi, nu în ultimul rând, se dezvolt o capacitate de a aprecia şiăţ ă respecta şi celelalte tipuri diferite de cel propriu. "O deplin dezvoltare aă tipului propriu reprezint aventura unei vie i. Implicaă ţ

să

devi

foarte cel

bun favorit, va

în

privin a dominant.ţ

procesului în care ai cea mai mare încredere, Procesul domjnant purta pe

celelalte trei şi va stabiliza scopurile majore ale vie ii persoanei. Dar oţ dezvoltare deplin a tipului propriu înseamn , de asemenea, a aduce I nivel deă ă α "bun", chiar dac nu "I fel de bun" V pe şi intra care cel func ionarea în să α α ţ ă sarcina realizeze principal, procesului auxiliar, al doilea în ordinea preferin ei. procesului lucrurile secundarţ

dominant nu 1e poate face. Procesul auxiliar suplimenteaz ra iunea dac celă ţ ă principal este doar de receptare (percepere), sau suplimenteaz prin informareă daco cel principal implic doar rationare, în cele din urm , dezvoltarea deplin aă ă ă tipului implic şi s înve i s -fi foloseşti cele douaă ă ţ ă

procese mai pu in preferate, mai pu in dezvoltate atunci când este nevoie de ele"ţ ţ (7). Având ca reper aceast perspectiv a perfec ion rii structurii mentale de-aă ă ţ ă lungul vie ii, problematica cunoaşterii, dezvolt rii şi armoniz rii tipului cuţ ă ă cerin ele sau cele 316 educa ionale, existen ialeţ ţ ţ

de

tip

profesional-vocational

va

introduce o perspectiv formativ în procesul de consiliere. Un prim aspect seă ă refer I identificarea adecvat a tipului >i posibilit ilor de dezvoltare, deciă α ă ăţ a dinamicii tipului. Un al doilea aspect este al folosirii adecvate a tipurilor preferate care implic ca parte a muncii de consiliere sprijinirea clientului în aă recunoaşte care proces este adecvat pentru situa ii date. Astfel, de exemplu,ţ luând în considera ie problematica consilierii legat de dimensiuneaţ ă extraversieintroversie apar urm toarele aspecte specifice. Pentru problematicaă extraversiei, unde ne putem aştepta ca subiectul tipic s aibe tendin a de a c utaă ţ ă mai întâi în afar , înspre lumea exterioar pentru a g si explica iaă ă ă ţ

evenimentelor existen iale pe care 1e tr ieşte, putem anticipa ca subiectul s fieţ ă ă mai degrab extrapunittv, decât intrapunitiv. Extravertii câştig în elegere maiă ă ţ ales dup ce tr iesc un eveniment. Aceste aspecte vor orienta şedin ele deă ă ţ consiliere mai ales c tre aspecte s pt mâna fost deja tr it. De asemenea,ă ă ă ă extravertii pot sa se simt prost dac consilierul este predominant t cut pentruă ă ă c au nevoie de interac iuni active care s 1e verifice faptul c au fost auzitf,ă ţ ă ă în eleşi. Extravertii, mai aies tipul EJ prezint o fat activ , mobil încâtţ ă ă ă ă devine posibil pentru consilier s piard indicii de tulburare sau lipsa deă ă încredere. Pentru extravertii extremi, sarcina de dezvoltare va fi s tr ite deă ă subiect de în trecuta, exemplu

c utând explica ii pentru ceea ce aă ţ

echilibreze introversia

extraversia poten iala;ţ

lor, trebuie

cu să

înve e treptat s ia în considera ie aspectele înainte de a ac iona, s se simtţ ă ţ ţ ă ă bine şi în propria companie, în singur tate. Introvesia înseamn tendin de aă ă ţă c uta tu primul cauzele 317ă

dificultätilor. Deci vor fi mai degrab intrapuniHvi decât extrapunitivi. înă consecin , una dintre sarcinile consilierii va fi, de exemplu, sä-i orientaze şiţă spre posibilele cauze exterioare ale unora dintre probleme. Introverfii câştigă în elegere construindu-şi mai întâi un cadru teoretic, conceptual. Acest lucruţ face ca procesul de consiliere s se centreze pe -i sprijini sâ-şî clarifice maiă α întâi conceptele, principiile din spatele comportamentelor propri sau ate altora. Şedin ele cu introvertii con in adesea pauze lungi care pot pricinui discomfortţ ţ unui consilier extrovert, perioade în care introvertul îşi clarific interior ceeaă ce s-a spus sau prinde curaj pentru a testa o nou idee asupra consilierului. Deă asemenea, se pot discuta modalit ile prin care introvertul poate întreprindeăţ

ac iuniţ

extraverte

sau

poate

fi

preg tit1 pentru interelafion ri mai adecvate cu persoanele extraverte. Astfel deă ă probleme specifice fiec reia dintre celelalte modalit i preferen iale deă ăţ ţ func ionare sunt dezvoltate şi sistematizate în strategii pentru a se adecvaţ consilierea tipului de client. în al treiiea rând se pune problema stilurilor de comunicare pentru consilier pentru c , pentru a avea succes, comunicarea trebuieă s fie ascultat f r ner bdare sau graba şi în eleas f r ostilitate. Prină ă ă ă ă ţ ă ă ă cercet ri experiemntale principalele comunicarea au fost structurate legate pe deă tipul cerin e focalizatţ ă

psihologic al clientului- De exemplu, în timp ce limbajul tipului rational logic este mai obiectiv şi analitic, limbajul senzorialului este mai concret; limbajul intuitivului este mai abstract

dar şi simbolic; limbajul afectivului este mai personalizat. Exist astfel o serieă de criterii pentru a dezvolta o comunicare real şi deplin între psihologulă ă consiliat. consilier Cercet ri şi subiectul similare,ă

desf şurate în 1982 şi 1983 de Yeakley, au condus 1a dezvoltarea 318ă

unui îndrumar denumit "Preferin ele stilurilor de comunicare" (8), care se bazeazţ ă pe similaritafile func iilor de tip extrovert. Studii empirice ale aceluiaşi auţ demonstrat c o eficient superioar în rela iile de afaceri, familie, şef-ă ă ă ţsubordonat, profesor-elev, şi chiar legate de tipul de enoriaşi atraşi de preotul paroh se explic prin similaritatea-apropierea între stilurile de comunicare.ă Astfel, de exemplu, referitor I stilul fiecare al tipului de a asculta, tipα senzorial un ce i Yeakley descrie aspecte specifice pentru psihologic. este se ar sä Caracteristic în modul de ascultare interpreteze I practic spune ceea nivelα foarte spune, trebui

punându-şi întreb ri de tipul: Ce vorbitorul? Cum decodate cuvintele? Cum ară trebui

perceput mesajul? Caracteristic tipului intuitiv, este s asculte prin în elegereă ţ I un nivel mult mai profund, punându-şi întreb ri de genul: Ce vrea s spun deα ă ă ă fapt vorbitorul? Care sunt presupunerile subiacente mesajului? Care sunt implica iile mesajului? Care sunt posibilit ile sugerate de mesaj? Tipurileţ ăţ rationallogice, ascult analizând şi organizând, şi pun întreb ri de tipul: Careă ă este structura mesajului? Care este ideea principal ? Care sunt puncteleă principale? Cum s Care sunt sunt legate fiecare subpunctele? dovezi careă

diferitele puncte? Exist suficiente justifice cerin ? Este ra ionamentul logic?ă ţă ţ Sunt cerin ele adev rate sau false? Tipurile afective vor evalua şi aprecia înţ ă timp ce ascult , punându-şi întreb ri de genul: Care sunt valorileă ă

sugerate

de

masaj?

Ar

trebui

acceptate sau respinse aceste valori? Ce simt eu în leg tur cu ceea ce mi seă ă spune? Ce simt eu despre cel ce vorbeşte? în consilierea marital , cercet riă ă comunicate atât de autorii testului (Myers & Myers, 1980 (9), cât şi de Centrul frecventa 319 pentru aplicarea tipului psihologic (CAPT) au demonstrat

ridicat a mariajelor între persoane care au în comun cel pu in dou aspecte, dacă ţ ă ă nu mai multe. Pentru acest gen de consiliere, s-au construit de asemenea seturi de cerin e legate de diferentele între dimensiuni sau între func ii. Cerin ele devinţ ţ ţ de fapt criterii de desf şurare a şedin ei de consiliere şi atunci când se puneă ţ problema consilierii manageriale. De exemplu, luând în considera ie diferenteleţ între procesele ira ionale, respectiv între tipurile şi predominant senzoriale şiţ tipurile predominant intuitive, precum diferentele dintre procesele deci între predominant rationale,

tipurile care prefera judeca i logice fat de cele care prefer judec iţ ă ă ăţ evaluative, valorice, principalele aspecte care trebuie conştientizate şi clarificate partenerilor se refer Iă α

anumite

genuri

de

optimiz riă

reciproce specifice. Intuitivii au nevoie de tipurile senzoriale pentru: a 1e aduce fapte pertinente; a aplica experien a I probleme concrete; sä observeţ α aspectele care în prezent cer aten ie şi concentrare; s -i fixeze pe detaliileţ ă esen iale; s fac fat dificult ilor cu realism; s aibe r bdare; sä 1eţ ă ă ă ăţ ă ă demonstreze c şi bucuriile prezente sunt importante. Senzorialii au nevoie deă intuitivi pentru: a 1e aduce noi posibilit i; a 1e suplimenta inventivitatea; aăţ putea sesiza semnele care indic posibilele schimb ri viitoare; a se preg tiă ă ă pentru viitor; a avea entuziasm; a fi aten i 1a esen ial; a înv a c merit s teţ ţ ăţ ă ă ă str duieşti pentru bucuriile viitorului ; pentru a 1e sprijini entuziasmul.ă Tipurile afective au nevoie de cele logice pentru: a analiza, a organiza, a

reforma ceea ce este nevoie s fie reformat; a fi consisten i pe o anumită ţ ă pozi ie; a acorda important "legii şi evidentei"; a sta ferm în fata opozi iei.ţ ă ţ Tipurile logice au nevoie de cele afective oamenii; 320 pentru: a persuada; a concilia; a în elege cum vor sim iţ ţ

a stârni entuziasm; a înv a pe ceilal i; a vinde; a face reclam ; a apreciaăţ ţ ă oamenii. Din perspectiva acestor orient ri s-au dezvoltat diferite tipuri deă strategii pentru consiliere serviciile psihologice de educa ional , familial ,ţ ă ă

orientare profesional şi chiar pentru modalit ile de interelalionare profesor -ă ăţ student. De exemplu, una dintre liniile de cercetare în consilierea vocatională alegeri este determinarea legate de principalelor tipuri de profesii sau ocupationale tipologia psihologic aşa cum este definit de test. Aceste liste deă ă preferin e ocupationale se discut cu subiectul în detaliu, prezentându-se deţ ă pild modul* corn sunt legate de caracteristicile tipologice ocupa iile care seă ţ dovedesc foarte sau deloc atractive pentru un

nume tip de personalitate, în c utarea acelor modele care se potrivesc optimă candidatului. Se discut astfel de aplica ii practice i pentru diferitele tipuriă ţ ţ de situa ii legate de interrelate profesionale Cercet ri în elegerii (10), sauţ ă ţ caracteristicile în ordinea au locului de munc . importante naturii s umaneă ă

desf şurat McCrae şi Costa, 1989 încercând defineasc simtlartt tile dintre dateleă ă ă de cercetare privind cele cinci dimensiuni majore ale personalit ii, şi datele deăţ cercetare, care rezist de mai bine de 7 decenii, despre aspectele tipologice stă dimensiunile subiacente acestora. De asemenea Dachowski, 1987 (11), descrie importante similarit i conceptuale între scalele MBT! şi patru dintre cei 5 mariăţ factori ai personalit ii.ăţ

Costa şi McCrae, (11), în urma unor studii de corelare a indicilor MBTI cu factorii precum: similar în 321 NEO PI (autoevaluare) de covariatii descoperă ă astfel

extraversia-introversia este

ambele

sisteme;

deschiderea,

ca

dimensiune corespunde intui iei opus senzori a lit fii; agreabilitatea esteţ ă apropiata dimensiunea opus celei caracteristicilor conştiinciozit ii ira ionale.ă ăţ ţ tipului este Studii dominant afectiv (fafâ de cei logic}, iar apropiat deă dimensiunea ra ional ulterioare, realizate prin eteroevalu ri au replicatţ ă ă determin rile anterioare (1992 (13}. De exemplu, un subiect care în terminologiaă MBTI este un tip IHTJ poate fi descris ca introvert, deschis I experien e,α ţ antagonic şi conştient Singura dimensiune care nu este luat în considera ie înă ţ MBTI, testul fiind apare, centrat este în pe viziunea normalitatea El psihologiei psihologic , nevrotismul.ă

analitice, mai ales ca o rezultant a tulbur rilor echilibrului între conştientă ă

şi inconştient, a disfunctfilor datorate unui eu insuficient constituit, sau, în direct rezonant cu psihologia tipurilor, a incapacit ii conştiin ei de a folosiă ă ăţ ţ diferitele procese într-un mod adecvat şi diferen iat. Dintre covariafüie cele maiţ semnificative raportate de Costa şi McCrae, 1992 (14), apar: corela iile negativeţ între fa etele El, E2, E3, E4 şi E6 cu dimensiunea introversiei din MBTI;ţ corela ii pozitive între fa etele Ol, O2, O4, O5, O6 şi func ia intui iei dinţ ţ ţ ţ MBTI; corela ie pozitiv între fa eta O3 şi func ia afectiv MBTI precum şi întreţ ă ţ ţ ă fa eta A6 şi func ia afectiv ; corela ii negative între fa etele C2 şi C6 şiţ ţ ă ţ ţ dimensiunea ira ional din MBTI. Autorii consider c avantajul major al MBTIţ ă ă ă asupra altor teste de personalitate este utilitatea lui prin

modalit ile pertinente în care sunt descrise personalit ii (1989,(15). 322ăţ ăţ subiectului sale; acest aspectele avantaj

devine capital în munca de consiliere

3. ALTE TESTE: PREZENTAREA SUCCINT A INVENTARULUI DE PERSONALITATE SINGER-LOOMISĂ S.LI.P. (8 moduri cognitive ale personalit ii şi interac iuni posibile). Testul■ ăţ ţ privind tipologia personalit ii sau stilul cognitiv reprezint o crea ieăţ ă ţ ulterioar , din necesitatea de a lua în considera ie, mai nuan at, spun autorii,ă ţ ţ faptul c I o parte dintre subiec ii testa i de regul prin MBTI nu se relevă α ţ ţ ă ă opozi ia dintre func iile polare. Mai degrab , şi acest aspect este mai evident înţ ţ ă fapt I categoria persoanelor creative, ne confrunt m cu o situa ie neprev zut înα ă ţ ă ă MBTI, şi anume, subiectul creativi se dovedesc capabili s utilizeze diferen iată ţ capacit ile func ii de "ireconciliabile" afectiv , aplicând, atunci când situa iaăţ ţ ă ţ o cere, evaluare pantru ca, ulterior s comute peă

judecarea logic a datelor. L fel, I nevoie, un creativ poate utilizaă α α capacit ile de prezentificare ale senzoriali tatii, pentru ca, pe un alt plan, săţ ă utilizeze I fel de adecvat func ia intuitiv . Din aceast perspectiv , testulα ţ ă ă ă aduce un plus de nuan are în interpretarea Myers-Briggs, de altfel sistematic ,ţ ă dar prea "atomist " care de dragul taxonomiz rii pierde din vedere aspectulă ă fundamental al func ion rii psihismului: unitatea actual dintre conştient şiţ ă ă inconştient, faptul c func ionarea psihic nu se reduce niciodat I ceea ce seă ţ ă ă α întâmpl I nivelul conştiin ei, I deciziile şi modalit ile conştient.ă α ţ α ăţ rezultant de operare ale eului Faptul a psihic întregului poate fi este o sistemă domiantă

functional. Deşi, de exemplu, func ia cognitiv-logicţ ă

pentru

conştiin a datelorţ

unui

subiect, şi

procesarea

înseamnă

senzorialitate şi intui ie şi afectivitate. Unii subiec i au un eu suficient deţ ţ puternic ca s nu reprime contribu iile proces rilor 323ă ţ ă

paralele şi sä apeleze I acestea ca variante posibile, perfectionândusiα capacitatea de a comunica, de a se deschide spre noi con inuturi sau perspectiveţ posibile. Jung, în studiile asupra creativilor si creativit ii planuri deăţ considera conştiin ca aceast atribut capacitate de a induce schimb ri deţă ă ă esen ial uman care este sus inut de procesul de individuare, de dezvoltare aţ ţ psihismului subiectiv prin diferen ierea func iilor şi atitudinilor conştiin eiţ ţ ţ (16): "Cercet torii au ar tat c exist tot felul de c i prin care intelectulă ă ă ă ă conştient nu este numai influen at de inconştient, ci, în fapt, dirijat deţ acesta". Referindu-se direct I creativ, Jung precizeaz (17}: "Poetul care seα ă identific cu procesul creativ este cel care de I bun început este în acord cândă α imperativul

inconştientului începe s func ioneze. Cel lalt tip de poet, care resimte for aă ţ ă ţ creativ ca pe ceva str in, este cel care, din diverse motive nu intr în acord cuă ă ă inconştientul şi este surprins de acesta în necunoştinj de cauz (în dezacord)."ă ă "Nu este de ajuns s cunoşti dac poetul apar ine tipului extrovert sau introvertă ă ţ de vreme ce oricare dintre tipuri are posibilitatea s lucreze cu o atitudineă introvertit întrun anumit moment şi cu una extravertit în altul. Acelaşi poetă ă poate adopta atitudini diferite fat de munca sa în momente diferite, de careă depind standardele pe care trebuie s 1e aplic m" (18). Explicând mecanismulă ă dinamicii psihice în actul crea iei artistice, Jung se refer I o dualitateţ ă α inerent (19): "Orice persoan creativ este o dualitate sau sintez de aptitudiniă ă ă ă

contrare. Pe de o parte este o fiin uman cu o viat personal , pe de alta, esteţă ă ă ă un proces este un creativ tip de impersonal...Arta

impuls înn scut care prinde individul şi-l face propriul ei instrument". Pentruă Jung, modalit ile care intervin în crea ie sunt 324ăţ ţ

dou ,ă

cea

psihologică

si

cea

vizionar : "Modul psihologic are de-a face cu materiale ob inute din t râmulă ţ ă conştiin ei umane -de exemplu cu materiale care tin de şocurile emotionale, deţ tr irea pasiunilor şi crizelor destinului uman în general -tot ceea ce tine deă viata conştient a omului, de sentimentele sale în particular... Când avem de-aă face cu modul psihologic de crea ie artistic , nu ne întreb m niciodat din ceţ ă ă ă const materialul, sau ce înseamn . Dar aceast întrebare ni se impune imediat ceă ă ă ajungem I modul vizionar de crea ie. Suntem uimi i, confuzionati, puşi în gard ,α ţ ţ ă chiar desgustafi - şi cerem comentarii şi explica ii. Nu ne reaminteşte de nimicţ din viata uman cotidian , ci mai degrab de vise, temerile din coşmaruri,ă ă ă recesiuni întunecate ale

mint t ii raă

contribu iileţ

psihismului

abisal,

impersonal, care se exprim prin dar pe care omul obişnuit şi 1eă

c rocon inuturi stranii pentru conştiin , 1e reprim , iar creatorul 1e exprim ,ă ţ ţă ă ă 1e d md curs, 1e d posibilitatea s se une exprime prîntr-un produs sau imagineă ă ă ă ori simbolic . un Testul s celor SLIP 8 porneşte moduri de I sen caracteristicileă α fundamentale ale cognitive cele ero fundamentale, . respectiv

nat" patru tipuri de func ii f r a 1e separa de dimensiunea atitudinal Aceţ ă ă ă extraversie-introversîe, în m sura în st alcare nici Jung nu separa atitudinile caă doil entit i care exist independent de ea funcfii. Funcfiile pune, spune Jung,ăţ ă modsunt deosebit de greu de g sit ca , atare pentru m suri, c orice cele individă ă ă patru repr utiilizeaz ambele atitudini şi, în ezin diferite toateă

func dintr-o combinare a orient rii sau ii. atitudinii oar senza ia con 325 sideă ţ ţ r (20) c exis t 8 mod uri cog nitiv e, fiec are con stân d şi a func iei:ă ă ă ţ gândirea intui ia Aut introvertä (IT), sim irea introvert (IF), introvert (IS),ţ ţ ă ă ele introvertä (INJ,

gândirea extravertä (ET), simfirea extravert (EF), senza ia extravert (ES) şiă ţ ă intui ia extravertä (EN). Orice om, în decursul form rii sale ontogenetice,ţ ă datorit cursului natural al energiei, influentelor parentale şi educa ionale, aă ţ înv rii derivate din experien , îşi dezvolt o structurare unic , personal aăţă ţă ă ă ă celor 8 moduri cognitive. Acest model sau patern particular al modurilor cognitive I nivelul fiec rui individ constituie stilul cognitiv individual sau tipulα ă psihologic al persoanei. Intre modurile cognitive exist anumite intractiuni, oă dinamic care poate fi determinat prin SLIP, mai ales în privin a leg turiiă ă ţ ă dintre modul cognitiv dominant şi cel sau cele care îl urmeaz ca frecvent . Ină ă construirea itemilor pentru SLIP, s-a încercat con inut stabilirea r mânândţ ă validit ii în de interiorulăţ

modalit ilor descriptive dezvoltate de Jung. De exemplu, Jung descrie senza ia caăţ ţ func ie prin care se primeşte informa ia prin intermediul sim urilor; itemul careţ ţ ţ se refer I senza ie va specifica receptarea neinfluentat a informa iei. Astfelă α ţ ă ţ nu este adecvat sä fie folosit pentru scala de senzorialitate un item care are în con inut referiri I lipsa de imagina ie sau a gândirii concrete. Aceşti item! seţ α ţ vor construi pentru intui ie şi respectiv, gândire, chiar dac se refer în faptţ ă ă I o slab dezvoltare a acestor din urm func ii. Versiunea original a SLIP aα ă ă ţ ă fost construit în 1975 de Singer şi Loomis şi consta din 20 de situafii careă specificau o stare afectiv interioar pentru subiect. Situa iile utilizate înă ă ţ SLIP cuprind taxonomia dezvoltat de Pervin (21). Pentruă

fiecare situa ie sunt prezenate 8 r spunsuri cognitive Subiectul posibile,ţ ă fundamentale trebuie s fiecare jungiene. evalueze reprezentând câte unul dină tipurile

adecvarea pentru sine a fiec rei variante de r spuns acordând note de I 0 =ă ă α niciodat 1a 6 = întotdeauna. 326ă

Rezultatele lotului experimental au fost analizate factorial {Loomis}. Factorii care au ap rut acopereau 33.9 % din varianta comportamentului şi sprijineauă validitatea constructelor jungiene: simtfre, intuifîe, gândire, senzorialitate Bazându-se pe introvert analiza şi senzorialitate extravert (22). factorială ă ă realizat pe aceast prim versiune, testul a fost rev zut. în prezent se lucrează ă ă ă ă cu versiunea a ill-a a testului SLIP care confine 16 scale: cele 8 moduri cognitive, scalele pentru cele 4 func ii, modul scalele de de introversie rationalţ şi şi extraversie precum şi scalele pentru procesare perceptiv. Cele 8 moduri cognitive sunt scalele de baz standard ale testuiui, celeleite 8 fiind combina iiă ţ ale scalelor de baz adecvate. Manualul indic şi datele tehnice ale studiilor.ă ă

Referitor 1a validitatea de con inut aceasta a fost examinat prin intermediulţ ă unor analişti jungieni sau a unor terapeu i cu orientare jungian , realizându-seţ ă modific ri ia sugestia lor. S-au îndep rtat din versiunea original Validitateaă ă ă verificat situa iile de prin considerate a ca fost nediscriminative. constructă ţ analize factoriale

aplicate pe un lot de 1188 subiec i. Analiza factorial a determinat 4 . factoriţ ă care acoper 26.73% din varianta comportamentului (23). Primul factor a fostă denumit judecat (ra ionament reflexiv) şi const din 19 îtemi din scalele deă ţ ă introversie şi 21 iremi de scalele de extraversie. Itemii con in referiri Iţ α planificarea sau organizarea proprie ori a altora. Planificarea reprezint ună element reflexiv, ceea ce a condus Iα

interpretarea acestui prim factor ca şi "judecat " în concordant cu ceea ce Jungă ă denumeşte procesarea prin organizare, planificare, raîionare ca func ii rationale,ţ de judecare. Dintre itemii care au o înc rc tur înalt 327ă ă ă ă

în acest factor apar: "s fiu într-o pozi ie în care îmi pot organiza munca cuă ţ maxim eficient (.544); sau " s mi amân îndatoririle, s fac un duş, s beau cevaă ă ă ă ă şi s ascult muzic (-.360). Factorul II acoper 6.98% din variant , şi a fost deă ă ă ă asemenea denumit judecat (ra ionament activ). Este similar primului factor înă ţ ceea ce priveşte aspectul de organizare ra ional şi de planificare, dar difer înţ ă ă sensul unei active implement ri a planurilor. Din cei 41 de itemi, 30 fac parteă din scalele de extraversie, 11 din cele de introversie. C exemple de itemiα înc rca i în acest factor: "m ofer volutar sa iau leg tura cu vecinii pentru aă ţ ă ă strânge fonduri pentru persoane în suferin " (.579); sau "pledez pentru o comisieţă care s cerceteze ce s-a întâmplat cu exactitate şi cum apare situa ia înă ţ

prezent (.503)". Factorul HI acoper 6.86% din variant , a fost. denumită ă perceptiv; con ine 26 de itemi din scalele de introversie şi 17 din cele deţ extraversie. Dintre itemii înc rca i în acest factor: "devin conştient de ceea ceă ţ fac propriului corp (.495)"; "fac ce pot pentru a m între ine acas cu hran ,ă ţ ă ă b utur , TV, muzic şi hobiuri (.426)"; "îmi concentrez eforturile pe proiect nuă ă ă pe persoan (-.257)". Factorul IV acoperind 4.73% din variant a fost denumită ă perceptiv (afectiv); const din 15 itemi dtn scalele de introversie şi 12 din celeă de extraversie. C exemple de itemi înc rca i sunt în factorul s -mi fac IV: "mα ă ţ ă ă îngrijoreaz c poate unii cred c nu capabil sarcinile profesionale (.518)";ă ă ă "stau întins şi m întreb ce s-a întîmplat (.461)"; "mă ă

deprim şi doresc s fi putut face ceva (.439)". Conform teoriei ce st I bazaă ă α acestui test, spre deosebire de MBTI, o persoan complet poate avea capacitateaă ă de a percepe 328

si cunoaşte lumea într-o multitudine de feluri şi este capabiiä sä utilizeze toate cele 8 moduri cognitive de baz . Aceste moduri cognitive sunt aranjate în ordineaă frecventei cu care sunt utilizate, ultimul, al optulea, fiind cel mai pu inţ utilizat deci va fi considerat ca modul cognitiv cel mai pu in diferen iat. Oţ ţ persoana poate avea mai multe moduri cognitive binedezvoltate iar unul dintre aspectele care Indica cel o personalitate bine este bine adaptata este tocmai faptul c modul cognitiv mai nu dezvoltat, izolat ci diferen iat,ă ţ

func ioneaz armonios cu unul sau dou alte moduri cognitive. Cel mai adeseaţ ă ă aceast interac iune are loc între modul cel mai dezvoltat şi cel de al doilea modă ţ în ordinea gradului de dezvoltare furnizeaz şi frecvent . descrieri Manualul tipă ă de

comportamente,

atitudini,

reac iiţ

specifice unor asemenea interac iuni. Aceste moduri se reg sesc în test prinţ ă faptul c primesc cele mai mari, prime dou scoruri. Dac îns un individ are 3ă ă ă ă sau 4 moduri înalr dezvoltate în profilul testului SLIP, fie similare ca punctaj, fie desp r ite doar de câteva puncte, posibilele moduri modul trebuie înaltă ţ examinate între In mai toate acele acest pu in interac iuniţ ţ

dezvoltate. cei

context, şi în acord cu teoria jungian , cognitiv diferen iat, ultimul caă ţ frecvent în profilul testului, este cel care este posibil sä erup abrupt,ă ă persoana simtindu-se prins într-un mod de func ionare familiarizat cu care (24).ă ţ ă nu este "Acest

comportament nu-mi apar ine", "Nu sunt eu cei care am f cut ce am f cut", suntţ ă ă doar câteva astfel de

exemple. Aspectul pozitiv al acestor emergente este noutatea unui mod neobişnuit de a sim i, judeca, intui, vedea lucrurile, care aduce o nou provocare spreţ ă schimbare din rutin , spre a descoperi ceva nou despre şi pentru sine. Modulă cognitiv cel mai pu in diferen iat va sparge vechile modele de conduit sauţ ţ ă seturile 329

atitudinale pentru

şi

va şi

preg tiă

situa ia psihic ,ţ ă

schimbarea

transformarea personalit ii.ăţ

dezvoltarea

Din aceast perspectiv manualul furnizeaz şi aspectele probabile pentru aceleă ă ă func ii de baz care sunt inferior dezvoltate, aspecte care pot fi utilizate caţ ă atare în aprecierea dar cele şi mai personalit ii direc iile 330 de prezente,ăţ ţ schimbare

anticipativ, pentru consilierea privind probabile şi plauzibile.

4. NOTE BIBLIOGRAFICE - Singer J., Loom is M,, 1988, interpretive Guide for the SUP, C.P.P., Palo Alto, p.l9 - Briggs-Myers I., McCaulley M.H., 1985, Manual: A guide to the development and use of the MBTI, C.P.P., Palo Alto - Jung CG., 1971 (1921) Psychological Types, Definitions, C.W. 6, Princeton Univ. Press, par. 835 836; termenul german gefühl nu are o acoperire întro traducere româneasc corect ;ă ă înseamn sim ire cu sensul afectivit ii nu al senzorialiî tii. De asemenea, înă ţ ăţ ă psihologia tipurilor func ia afectiv a sim irii se refer !a capacitatea de aţ ă ţ ă evalua

valoric lumea, realul, pe sine si nu I emo iile înso ite de manifest riα ţ ţ ă psihosomatice care corespund tr irii nediferentiate a oric rui fapt psihic.ă ă Traducerea termenului prin sentiment, ar limita con inutul în m sura în care înţ ă definirea curent sentimentul reprezint unul dintre procesele afectiveă ă superioare. Pentru detalii se pot consulta paragrafele 723 - 729 - op. cit. p. 58 -59 - op. cit. p. 60 - Jung CG. din C.W.6 studiu! "A Psychological theory of types" (1931), par. 956; de asemenea, referitor 1a func ia cea mai pu inţ ţ dezvoltat , cea care r mâne forma prin care se exprim predominant inconştientul:ă ă ă "un criteriu de

recunoaştere esen ial al inferiorit ii unei func ii este faptul c nu-şi poate fiţ ăţ ţ ă sieşi suficient si este dependent mereu de oameni ori circumstan e, c dâă ă ţ ă naştere I diferite dispozi ii psihice, c nu ne putem baza pe folosirea ei Iα ţ ă α nevoie, c este sugestibil şi are un caracter labil. Func ia inferioar neă ă ţ ă situeaz mereu în dezavantaj pentru c nu o putem directiona ci, mai degrab ,ă ă ă suntem victimele ei" - op. cit. p.65 - op. cit. p.70 - op. cit. p. 71 - McCrae R.R., Costa P.T., 1989, Reinterpreting the Myers Briggs Type

Indicator from the perspective of the five-factor model of personality, Journ. of Personality, 57, 17-40 - Dachowski M.McC, 1987, A convergence of the tender-minded and the 331

tough-minded?, American Psychologist, 42, 886 - 887 Costa P.T., McCrae R.R.,■ 1989, NEO PI / FFI Manual, PAR., Odessa Florida - Costa T.P., McCrae R.R., 1992, Revised NEO Pi & NEO FFI, Professional manual, P.A.R., Odessa Florida, p. 53 - op. cit., p. 47 - op. cit., p. 11 - Jung C.G., 1966, On the relation of Analytical psychology to poetry, C.W.I 5, Routledge & Kegan, London, par. 114 - op. cit. par 115 - op. cit. par 117 -Jung C.G., 1966, Psychology and literature, C.W.I5, Routledge & Kegan, London, par. 143 - Singer J., Loomis M., 1985, The Singer-Loomis Inventory of

Personality, Manual, C.P.P., Palo Atto,p.2 - Pervin LA., 1984 (ed. a IV- ),α Personality: Theory and research, Wiley, New York - Loomis M., 1982, A new perspective for Jung's typology, Journ., of Analytical Psychology, 27, 59 - 69 - op. cit., p.22 - v, nota 6 332

VIII

ALTE

CHESTIONARE

-

INVENTARE DE PERSONALITATE SUCCINT Chestionarele prezentate pân în aceastĂ ă ă secven a a lucr rii au un aspect comun semnificativ: autorii lor au dublat muncaţ ă de cercet tori şi creatori de instrumente de evaluare cu efortul considerabil de aă structura în plan teoretic de un mode! al personalit ii, sau de a pleca de I unăţ α astfel model subsumând chestionarul cadrului teoretic. Acest ultim capitol al cârtii cuprinde prezentarea unor chestionare care, prin contintul lor, fie sunt mai focalizate pe un -unele aspecte ale personalit ii, fie, deşi au ca scopăţ surprinderea de marile personalit ii chestionare în ale ansamblu, azi au fostăţ treptat înlocuite PREZENTARE

personalit iiăţ

prezentate

anterior.

Drept urmare, ele pot servi pentru evaluarea unora dintre aspectele mai pu inţ generale, sau, uneori servesc drept instrument de compara ie în studiulţ validit ii. Vom prezenta succint toate prin aceste prisma instrumenteăţ

caracteristicilor sau factorilor specifici pe care îi evalueaz . In situa ia înă ţ care exist un cadru teoretic sau explicativ, sau un punct de vedere al autoruluiă 333 testului deosebit divergent de cele ce au

fost

prezentate,

vom

circumscrie dac este DE PSIHOPATIEă

respectiva 1.

abordare

importanta în interpretarea datelor. CHESTIONARUL Şl P.N.P.: NEVROTISM PICHOT

DIMENSIUNIŞI

SPECIFICUL INTERPRET RII Testul P.N.P., paranoic - nevrotic psihopat, a fostĂ ■ publicat în 1958 de psihiatrul francez Pichot (1) ca prob care se adresa unoră colectivit i civile şi/sau militare cu un grad mai redus al form rii unăţ ă intelectuale, psihologic cu scopul prin decel rii rapide a celor care prezintă ă tablou care, amploarea Cele trei direc ii simptomatologiei sondate suntţ

patologice, atinge nivelul anormalit ii. tendin ele P.N.P. Testu! se distinge deăţ ţ un chestionar paranoide, tendin eleţ

nevrotice şi tendin ele psihopate -ţ

obişnuit în m sura în care autorul, utilizând toate datele de cercetareă disponibile, ajunge I concluzia c un chestionar este insuficient când seα ă adreseaz doar pârtii conştiente a psihismului, şi încearc introducerea planuluiă ă inconştient, prin dou probe quasiproiective a c ror valoare diagnostic fuseseă ă ă deja probat : un test asociativ-verbal cu alegere for at derivat dintr-ună ţ ă instrument britanic Crown Word Connection List dar bazat pe experien a testelorţ asociative americane derivate din experimentul şi testu! lui Jung, şi un test de gusturi alimentare construit de autor pe baza recunoscutei tendin e a nevroticilorţ de a refuza un num r crescut de alimente (comportament ideosincratic). In ambele,ă alegerile subiectului pot indica fie normalitatea definit ca lipsa de manifestareă a unui

complex 334

inconştient,

fie

anormalitatea, prin prevalenta unor

alegeri simptomatice. Testul confine patru scale. Prima este scala de sinceritate, care reprezint preluarea scalei similare din MMPI. interpretarea scalei se faceă asem n tor normelor pentru MMPt. Scala a doua vizeaz dimensiunea nevrotismuluî;ă ă ă este alc tuit din trei probe astfel ca nota final va reprezenta însumareaă ă ă ponderat a scorului standard (note T) I : proba de gusturi alimentare, proba deă α asociafii Itemit au verbale fost din şi I prin chesHonartul propriu-zis alα scalei. selecta i The experimentare Maudsleyţ

Medical Questionnaire. Gradu! de manifestare al tendin elor nevrotice esteţ semnificativ când nota T dep şeşte 70; indicele de gravitate este dat de dep şireaă ă unei note T de 80.

Scala

a

treia din

vizeaz scaleleă

tendin ele Guilfordţ

paranoide; itemÜ au fost selecta i experimental Martin Personal Inventory şi scalaţ P din MMPI. Graduf de semnifica ie patologic al notei T creşte odat cu nivelulα ţ ă ă 70. Este de asemenea semnificativ gruparea L ridicat & P ridicat care pot creşteă α siguran a diagnosticului interpretativ paranoiacului. Scala a patra vizeazţ ă ă tendin ele psihopate; itemii au fost selecta i prin experimentare din scalaţ ţ similar a MMPÎ. Scala are aceleaşi coordonate interpretative ca cea din care aă fost derivat . Datele chestionar validare tehnice privind permit prezentateă procedura într-o în de de rigiditate caracteristică

propor ieţ

semnificativ punerea unui diagnostică

nosologic (40% pentru psihopatie, 52% pentru paranoie, 51% pentru nevrotism} sau a unui diagnostic privind gradul de patologie psihic (27% pentru psihopatie, 45%ă pentru paranoie, 43% pentru nevrotism). Totuşi, este posibil s existe cazuri deă subiec i care prezint o alta limit patologic decât T 335ţ ă ă ă

70. in principiu, exist o probabilitate maximal ca un subiect care are o notă ă ă ridicat I una dintre aceste scale, sau ridicat şi predominat fat de ridicareaă α ă ă ă celorlalte scale, s prezinte patologia incriminat de scala respectiv . Dacă ă ă ă notele T nu dep şesc 70 nu se poate vorbi de tr s tur / tr s turi patologice, ciă ă ă ă ă ă doar de tendin e care se situeaz în limite normale. Astfel de subiec i cer unţ ă ţ examen aprofundat. Când notele T sunt inferioare lui 70 îns putem nota de Iă α scala de nesinceritate L dep şeşte limita diagnostica tendin a subiectului de a seă ţ prezenta într-o lumin favorabil , conştient sau nu. Un astfel de profil va cereă ă ă un examen mai complet care s deceleze între rigiditatea paranoicului şi dorin aă ţ subiectului de a r spunde conformă

dezirabilit fii sociale. 2. INDEXUL CORNELL DIMENSIUNI Şl INTERPRETARE Scopulă testului este asem n tor celui al PNP: sa evalueze rapid un num r mare de subiec iă ă ă ţ privitor I unele tendin e psîho-patologice. In acelaşi timp, prin forma în care aα ţ fost construit se constituie şi ca un ghid de interviu pentru cei 1a care se constat fie tulbur ri psihosomatice serioase, fie neuro-psihiatrice. Chestionarulă ă a fost construit de un grup de psihologi şi psihiatri de I Universitatea Corneliα în timpul celui de al doilea r zboi mondial, I cererea Oficiului de Cercetareă α Ştiin ific şi Dezvoltare. Prima form a fost denumit Cornell Selectee Index şi aţ ă ă ă fost utilizat mai ales ca mijloc de diagnosticare rapid în centrele de 336ă ă

recrutare. Cuprinde dou tipuri de probleme: itemi care diferen iaz clar întreă ţ ă subiec ii cu serioase tulbur ri de personalitate i cei färä astfel de aspecte;ţ ă ţ itemi care se refer I tulbur ri somatice. Acestora li s-au ad ugat un num r deă α ă ă ă itemi referitor I comportamentul armate. L sfârşitul r zboiului, aceşti itemi cuα α ă specific militar au fost modifica i, construindu-se o nou versiune Corneli Indexţ ă N2 (2) cu 101 itemi: 64 din CSI (N), 36 de itemi ad uga i si un item introductiv.ă ţ Corneli Index are itemii cu o transparent evident , formularea în serviciileă ă

este direct , chestionarul este un interviu aplicat simultan pe un num r mare deă ă subiec i. R spunsurile sub forma D sau Nu afirma sau neag un aspect patologicţ ă α ă (în afara itemîlor

20, 69, 82, 87 unde cheia este inversat ). Exist un num r de 12 itemi speciali,ă ă ă denumi i "stop" al c ror grad de semnifica ie patologic este major (ca deţ ă ţ ă exemplu: "Ati fost deja internat într-un spital psihiatric", "Ati avut deja convulsii", "Ati fost arestat de mai mult de trei ori", etc}. Dac în protocolulă de r spuns este marcat prin D un astfel de item stop, el se constituie ca oă α indica ie pentru continuarea interviului printr-un dialog anamnestic aprofundat.ţ Itemii stop ai testului sunt: 32, 33, 55. 56, 57, 78, 79, 88, 90, 91, 93, 95. Deşi reprezint o îmbun t ire considerabil a probei, itemii stop nu echivaleaz cu oă ă ăţ ă ă validare propriu-zisâ a chestionarului şi nici nu-i îmbun t esc validitatea (3),ă ăţ Con inuturile itemilor testului sunt, în general, grupate pe diferite tipuri deţ

problematici de adaptare

psihosomatice exprimate 219);

sau printr-o reac iiţ

neuro-patologice astfel: deficientele afectivitate dominat de temeri, fric ,ă ă insuficient (itemii afective patologice, mai ales depresie (itemii 20 - 26);ă nervozitate 337

şi anxietate (itemii 27 - 33): simptome psihosomatice neurocirculatorii (îtemu 34 - 38); reac ii patologice de spaim (itemii 39 -46); simptome psihopatologiceţ ă altele decât cele de rnai sus (itemii 47 - 61); ipohondrie şi astenie (itemii 62 - 68); simptome psihosomatice (ttemii 69 79); gastrointestinale sensibilitate şi

excesiv neîncredere (itemii 80 - 85); tulbur ri psihopate (itemii 86 -101).ă ă Interpretarea testului, în func ie de scopul utiliz rii, se poate reliza prin (4):ţ ă 1 .considerarea subiec ilor care au dep şit un num r de 23 de ttemi cu r spunsţ ă ă ă patologic ca având tulbur ri psihopatologiceă

semnificative; 2. subiec ii care au dep şit un num r de 13 r spunsuri afirmativeţ ă ă ă sunt considera i ca având tendin e psihopatologice; 3. chiar dac nota esteţ ţ ă inferioar lui 13, dară

exist cel pu in un r spuns afirmativ 1a un item stop, subiectul este îndrumată ţ ă spre interviul anamnestic aprofundat. Proba poate fi aplicat fie pe loturi largiă de subiec i pentru a decela pe cei cu o problematica psihiatric , fie ca testţ ă secundar pentru nuan area situa iei unui subiect care are o cot ridicat I oţ ţ ă ă α scal de nevrotism a altui chestionar sau se plânge de dificult i de adaptareă ăţ profesional / marital / şcolar .. 3. CHESTIONARUL WCÖDWORTHMATHEWS: INTERPRETAREă ă ă Inventarul prototip pentru autoevalu ri în problematica personalit ii este creată ăţ de Woodworth, 1918, în timpul primului r zboi mondial ca o încercare de aă standardiza interviul psihiatric pentru -l adapta unei DIMENSIUNI Ştα

test ri pe loturi largi de subiec i, cu denumirea Woodworth Personal Data Sheetă ţ (5). Era un instrument 338

format din 116 ifemi formula i şi experiementati prin loturi de normali vs. loturiţ de subiecfi cu tulbur ri neuropsihologice. Corneli Index este, în acest sens,ă reprezentantul modern al acestui mode! de I începutul secolului. Dintre variateleα adapt ri si revizii care au urmat, cea mai cunoscut este Woodworth-Matheusă ă Personal Data Sheet (6), utilizabil pentru copii si adolescen i. Aceast variantţ ă ă are 76 de itemi care contribuie I una sau mai multe dintre scaleleα chestionarului. Scalele sunt: 1. emotivitate simpl (coeficient tendin e deă ţ ponderare şi 28); 2. obsesive psihastenice

(coeficient 24); 3.tendin e schizoide (coeficiient 30); 4. tendin e paranoideţ ţ (coeficient 20}; 5. tendin e depresive şi ipohondriace (coeficient 26); 6.ţ

tendin eţ

impulsive 36); 7.

şî

agresivitate spre

(coeficient'

tendin eţ

instabilitate (coeficient 52); 8. tendin e antisociale (coeficient 52). Itemiiţ sunt transparen i, f r a exista o preocupare pentru controlul atitudiniiţ ă ă subiectului r spunde cele prin fat prin care de D prob . sau Se Nu, îşiă ă α ă

majoritatea r spunsurilor D fiind subiectul recunoaşte, respectiva manifestareă α sau fapt psihic. Sistemul de cotare pondereaz nota I fiecare dintre scale pentruă α a aduce I unitate interpretarea. Astfel, dac valorile pân 1a 1 20 de puncteα ă ă sunt considerate "în limita normalului", valorile care dep şesc acesta limit suntă ă interpretabile în sensul fie a tendin ei spre a manifesta simptome caracteristiceţ pentru scala respectiv , fie, dac trec de 240 deă ă

puncte, accentuate.

indică

tendin eţ

comportamentate din ce în ce mai Chestionarul, deşi înc utiiizat în uneleă laboratoare, este dep şit atât moral prin noua orientare în diagnoza psihiatric ,ă ă cât 339

mai ales tehnic, prin inconsistenta studiilor de validare. 4. CHESTIONARUL DIMENSIUNI DE Şl PERSONALITATE ZIMMERMAN INTERPRETARE Pornind de ia metodele interviului clinic şi anamnestic, Guilford construieşte înainte de 1950 o serie de chestionare, fie ca unic autor inventarele Personel SEM şi STDCR, Inventory fie of împreun cu Martin -chestionarele inventory, citate factors Gamin. Chestionareleă reprezint rezultatul unut efort de cercetare si de calcul a intercorelatiiloră itemilor mai multor tipuri de chestionare (7). în urma acestor studii au fost identifica i 13 factori: introversia social S; R; introversta cognitiv T;ţ ă ă depresia D; tendin a cicloid ; rhathymia GUILfORD-ţ ă

activismul general G; ascendent vs. submisivitate A; masculinitate vs. feminitateă M; inferioritate I; nervozitate N; obiectivitate O; cooperare Co; agreabtlitate Ag. Inventarul de factori STDCR acoper primii cinci factori descoperi i aplicată ţ ă introversie fac prin unor analiza factorial de GAMIN Personal chestionareă extraversie. lui GM

include pe ceilal i 5 factori. Iar ultimii 3 obiectul Inventory. In 1949 Guilfordţ public Guilford Zimmerman Temperament Survey (8) care include 10 tr s turi majoreă ă ă ale personalitöfü identificate: 9 sunt identice cu cele incluse în chestionare anterioare, deşi pentru unele s-a schimbat una dintre denumirea tr s turile pentruă ă evaiucrte simplificare şt o mai mare claritate. Iar reprezint o combinare a două ă dintre

tr s turileă ă

înalt

corelate

din

chestionarele anterioare. Dimensiunile în noua form sunt: G, activitate general ,ă ă cu 30 340

item! care se refer I aspecte precum pl cere pentru vitez , grab , vitalitate,ă α ă ă ă plin de viat , produc ie şi eficient vs. lent, deliberativ, oboseşte uşor,ă ţ ă Ineficient; /?, autocontrol cu aspecte precum seriozitate, deliberare, persistenta vs. indiferenta, impulsivitate, pl cere pentru excitare (rhathymia); A,ă ascendent , aspecte precum autoap rare, conduce, vorbeşte în public, st pân peă ă ă sine vs; submisivitate, ezitare, evit plin de precau ie; 5, sociabilitate prină ţ caracteristici precum a avea mulfi prieteni, a c uta contacte sociale vs. prieteniă putini şi timiditate (întroversre social ); E, stabilitate emo ional prină ţ ă egalitatea dispozi iei, optimism, calm vs. fluctuarea dispozi iei, pesimism,ţ ţ reverie, excitabilitate, sentimente de vinov ie, nelinişte, singur tate şi oăţ ă proast s n tate (combinareaă ă ă

factorilor C şi D); O, obiectivitate caracterizat prin hiposensibiiîtate vs.ă hipersensibilitate, suspicios, "intr centrat în pe sine, F, necazuri";ă

prietenie prin toleranta ac iunii ostile, acceptarea domin rii, respectul pentruţ ă ceilal i vs. beligerant, ostil, cu resentimente, dorin a de a domina, dispre fataţ ţ ţ de alfir {agreabilitate); T, reflexivitate prin reflexiv, observ pe altfi si peă sine, echilibru mental vs. interes fata de activit i concrete, se descump neşteăţ ă introvert ); toleranta institu ii plânge P, uşor rela ii vs. (gândire personale,ă ţ ţ în mereu M,

oamenilor, sociale de mila prin

încredere caută

gresala, critica institu iile, suspicios, îşi (cooperare); interes masculinitateţ pentru

activit i masculine, nu se deşgusta uşor, aspru, dur, îşi inhiba expresiaăţ emo iilor, dezinteres pentruţ

îmbr c minte şi stil vs. interes în activit i şi preocup ri feminine, se deşgustaă ă ăţ ă uşor, tem tor, romantic, exprim emo iile. In interpretare se pune accent şi peă ă ţ intercorelarea datelor. Astfel, o notä ridicat I un factor poate modificaă α prognosticul 341

dacö este asociat cu o not sc zut 1a un alt factor: de exemplu, un grad ridicată ă ă ă de dominant asociat unei note sc zute 1a agreabilitate, conduce spre imagineaă ă unui stil dur, autoritar; ungrad ridicat I stabilitate emo ional asociat uneiα ţ ă activit i sc zute conduce spre Ipoteza unui comportament comod, leneş. Inventarulăţ ă confine 300 de itemi, .câte 30 pentru fiecare scal factorial , exprima i prină ă ţ expresii afirmative, majoritatea cu direct relevant pentru persoan şi doară ă ă putini reprezentând generaliz ri / abstractiz ri. Ceea ce se reproşează ă ă chestionarului este lipsa de validare empiric şi lipsa de control a atitudiniiă subiectului fat de prob . Este utilizat fie în selec ia profesional , fie înă ă ţ ă orientare şi consiliere profesional . O posibil metod pe care o sugerează ă ă ă

autorii pari vedea comport respectiv . şiă ă

(9)

este itemii

de impari,

a nu se două

j j \ j

corecta fiecare factor în dou p r i: itemii atât pentru calculul fidelit ii, ciă ă ţ ăţ pentru a dac egal Dac subiectul fat de cele tr s turaă ă ă ă ă

jum t i sunt în acord -luându-se în considera ie normal; standard, I acelaşiă ăţ ţ α dac îns rezultatul subiect exist eroarea I j ! standard, interpretarea, poateă ă ă decurge diferen a dep şeşte valoarea a dou erori poate fi pus I îndoial . înţ ă ă α ă m sura în care mai multe diferente I fel de mari, dep şind dublul eroriiă α ă standard, ' j este suspicionat ansamlul rezultatelor profilului. | Una dintre posibilele explica ii pentru o astfel de situa ie este i gradul de tensiuneţ ţ psihic şi de conflicte intrapsihice.ă

Num rul \ mare de diferente cu valori peste dublu! erorii standard admise j devineă astfel un indice ce semnaleaz gravitatea tulbur rilor j psihice. Una dintre re-ă ăanalizele datelor lui Guilford I- condus pe 342α

Thurstone I concluzia c 7 dintre factori sunt suficien i pentru a justificaα ă ţ varianta dominant, formeaz derivat 5. comportamental . stabil, scalele Thurstoneă ă sociabil, Astfel, reflexiv dimensiunile activ, viguros, impulsiv, chestionarului Temperament DE

Schedule, TTS construit în 1950 (10). CHESTIONARUL PERSONALITATE STRELAU - STI R DIMENSIUNI Şl INTERPRETARE !ntr-un studiu sintetic din 1991 (11), Angleitner realizeaz şi o diferen iere între chestionarele de evaluare a tr s turiloră ţ ă ă personalit ii şi cele pentru evaluarea temperamentuale: dac aspectelor pentruăţ ă

primele primeaz evalu ri în termeni de frecvent (pozi ia unei persoane de-aă ă ă ţ lungul variabilei evaluate este în func ie de frecventa comportamentuluiţ înregistrat}, pentru testele care

implică

aspecte

psihofiziologice intensitatea

paradigma este a intensit ii (itemü accentueaz manifest rilor vedere). înăţ ă ă psihofiziologice decât cu tr s turii au o avute mai înă ă

consecin ,ţă

datele mare

leg tur intrinsec cu st rile psihice tr s turile proprîu-zise, sunt dară ă ă ă ă ă circumscriind aria temperamentului. Tr s turile, tr s turi biologic. Exist oă ă ă ă ă multitudine de chestionare care îşi propun s m soare aspectele temperamentului,ă ă exemplu c utare fie explicit, SSS al de lui chestionarul a senza iei)ă ţ temperamentale ale personalit ii,ăţ

r d cinile lor sunt în mare parte înă ă

Sensation Seeking Scale (scala de Zuckermann, 1979 (12), fie implicit, prin natura teoriei autorilor, şi am studiat deja chestionarul EPI al lui

Eysenck. Unul 343 dintre autorii europeni recunoscu i deja de decenii pentruţ

studiile

sale

experimenateaie privind

şi

interculturate

tr s turileă ă

temperamentale sau a configura iilor de tr s turi, creator de chestionare esteţ ă ă Strelau. în din Teoria mod reglatorie sistematic L a în temperamentului, RTTα (12), a fost prezentat monografia 1983. dataă

respectiv teoriei lipsindu-î partial operationalizarea termenilor şi, în cea maiă mare m sur , instrumentul sau instrumentele de eva!uare,o serie de studiiă ă experimentale Strelau, 1 şi prezent ri 985, 1989, ulterioare,ă

Strelau şi Plomin 1992 (14), au reluat şi adâncit diferitele aspecte teoretice. RTT consider c se tr s turile refer care 1a ale se temperamentaleă ă ă ă ă caracteristicile comportamentului,

formale

eviden iaz în caracteristicile nivelului energetic şi în aspecte temporale.ţ ă

Sunt dou dimensiuni fundamentale ale temperametuiui responsabile de diferenteleă energetice reactivitatea în ale şi caracteristicile comportamentului: activitatea.

Reactivitatea se revel în intensitatea reac iilor I stimuli, cu aspecte careă ţ α este circumscriu o sensibilitatea, capacitatea de lucru. Activitatea tr s tură ă ă temperamental care se eviden iaz în cantitatea şi gama de ac iuni preluate deă ţ ă ţ subiect (comportamente caracteristici mobilitatea, regularitatea, mobilitatea Chestionarul a ce ale direcfionate spre scop). Aspectul temporal antreneaz 6ă temperamentului; recurenta, reac ie, suficiente se numea de persistenta, vitezaţ primit initial

tempoul reac iei; dintre acestea doar confirm ri empirice. Strelau Temperamentţ ă Inventory STI,

prezint o variant : ST! R (rev zut). Recent, 1993 (15), Strelau construieşte FCB-ă ă ăTl, Inventarul de temperament privind caracteristicile formale ale comportamentului Construc ia acestor chestionare se bazeaz pe o strategieţ ă rationalempiric pentru care teoria lui Pavlov privind tipurile de 344ă

activitate

nervoasă

superioară

a

constituit punctul ele pornire. Cele patru scale sunt: forfa excita iei SE, for aţ ţ inhibi iei SI, mobilitatea propriet ilor sistemului central nervos MO, echilibrulţ ăţ propriet ilor sistemului centrai nervos B. Scalele propriu-zise sunt formate dinăţ 17 defini ii ale componentelor: 7 pentru SE, 5 pentru SI, 5 pentru MO iar B este oţ scal secundar care indic propor ia dintre SE şi S!. Construind chestionarulă ă ă ţ Strelau, 1983 şi ulterior în colaborare cu Angleitner (16) au considerat propriet ile S.N.C, ca tr s turi generale care se pot eviden ia în toate înăţ ă ă ţ tipurile de temperamente, caracteristicile

motorii, în activitatea verbal , în reac iile emo ionale. Forfa excita iei esteă ţ ţ ţ definit ca o capacitate func ionala a S.N.C. careă ţ

se manifest în abilitatea de a suporta o stimulare intens sau de lung durat ,ă ă ă ă f r a trece I inhibi ia de protec ie (transmarginal ). Sursele de stimulareă ă α ţ ţ ă situa ii, sunt medii, multiple, sarcini şi precum: stimuliţ

discre i, caracteriza i printr-un nivel dat de varia ie, noutate, intensitate,ţ ţ ţ complexitate, semnifica ie. Şi activitatea proprie a persoanei apare ca surs deţ ă stimulare (Strelau 83). Generarea stimul rii tine de activit i diferite, careă ăţ prezint aspecte variate de amenin are, risc, tensiune şi au un impact înă ţ creşterea nivelului de activare, conform studiului realizat de Strelau, Angleitner, Bantelman, Ruch, 1990 {17). Scala de for a excita iei a fostţă ţ construit prin care ini ia! se din 90 itemi, situa iile con inutul implicând 7ă ţ ţ ţ componente defineşte:

amenin toare nu opresc persoanele cu o înalta for de excita ie de 1a o ac iuneţă ţă ţ ţ planificat anterior; tendin a de a începe o ac iune în condi ii înaltă ţ ţ ţ stimulative; preferin a pentru activit i care presupun risc; iipsa tulbur rilorţ ăţ ă emotionale activitate cu 345 când desf şoar oă ă

înc rc tură ă ă

socială

sau

fizic ;ă

performanta nu descreşte semnificativ în situa ii înalt stimulative; rezistenta (aţ oboseal când persoana este implicat în activit i de durat sau intense;ă ă ăţ ă capacitatea de a reac iona adecvat I tensiuni puternice. Scala de for aţ α ţă inhibi iei, definita I Pavlov ca inhibi ie condi ionat , se m soar prinţ α ţ ţ ă ă ă abilitatea de. a men ine o stare de inhibi ie condi ionat . C indicatorţ ţ ţ ă α persistenta fundamental inhibi iei apare ce se emotionaleţ

manifesta şi evalueaz prin cantitatea de timp în care S.N.C. este capabil să ă r mân în starea de inhibi ie. în construirea scalei Strelau a luat înă ă ţ considera ie comportamentele (reac iile) prin care se manifest aceste tipuri deţ ţ ă inhibi ii condifinate: capacitatea de a se refine de 1aţ

reac ii şi acte comportamentale care nu sunt dezirabile social; aşteapt f rţ ă ă ă dificultate îndeplinirea unei ac iuni când este necesar întârzierea acesteia;ţ ă capacitatea de a întrerupe o reac ie sau ac iune a dac este necesar, chiar dacţ ţ ă ă se afl în plin desf şurare comportamentului respectiv; capacitatea de a-şiă ă ă întârzia reac ia fat de stimulü prezen i dac circumstan ele o cer; capacitateaţ ă ţ ă ţ de a-şi refine exprimarea emo iilor I nevoie. Mobilitatea proceselor nervoaseţ α este definit ca abilitatea S.N.C. de a r spunde adecvat şi cât mai rapid posibilă ă ia schimb ri continui de mediu. Se distinge de "labilitate", în eleas ca vitezaă ţ ă cu care sunt generate şi oprite procesele S.N.C. Psihometric aceast tr s tură ă ă ă temperamental se m soar în laborator prin viteza cu careă ă ă

subiectul valorii

elaboreaz semnalului careă

reflexe stimulilor definesc I noi în I mediu;α α

condi ionate adecvate I schimb rile condi ionali. Scala se refer I 5 componenteţ α ă ţ ă α tr s tura: schimb ri adaptarea circumstan e trececerea 346 reac ia rapid /ă ă ă ţ ţ ă adecvată

neaşteptate

împrejur ri;ă

facil de I o activitate I alta; schimbarea facil a dispozi iei de I spectrulă α α ă ţ α pozitiv ta cel negativ în func ie de semnifica ia situa iei; preferin a pentruţ ţ ţ ţ situa ii care solicit realizarea simultan a unor activit i diferite. Testul STIţ ă ă ăţ R de baz confine 252 item! şi constituie punctul de plecare pentru construireaă unor variante specifice limbii sau t rii respective. Exist diferite varianteă ă experimentate în Germania, Polonia, SUA, Rusia, Corea de sud, Italia, Greacia, Fran a, Japonia, China şi România. Studiul de experimentare a variantei româneşti,ţ ST! R R, Minulescu, 1992 (1 8), a re inut un total de 48 de itemi; câte 16 pentruţ fiecare dintre cele trei scale primare. Datele tehnice ale scalelor indic : -scalaă SE coef. alpha .844 media:

38.39 abat. st.: 9.04 -scala SI coef. alpha .730 media: 48.39 abat. st.: 7.15 -scala MO coef. alpha ,804 media: 47.88 abat. st.: 7.65 Un total de 399 subiec i,ţ vârsta medie 28.06, 247 b rba i. Corela ii semnificative s-au ob inut între SE şiă ţ ţ ţ sexul subiec ilor (-.39). 6. CHESTIONARUL DE TENDIN E ACCENTUATE SCHMIESCHECK:ţ Ţ DIMENSIUNI $1 INTERPRETARE Chestionarul îşi propune eviden ierea aspectelor careţ conduc spre diagnoza unor stricturi fiind de un personalitate instrument personalit ii accentuate, subsumatăţ

tipologiei

clinice / accentuate dezvoltat de Leonhard (19). Este construit în 1970 (20) şiă studiul 347

de traducere şi experimentare pentru varianta româneasc îi apar ine lui Nestoră ţ 1975 (21). Exist 10 scale, fiecare cu un num r de 12 itemi, 8, celor sau 10 4ă ă itemi, de corespunzând hiperexactitate, nestâpânire, ciclotimie, emotivitate. Subiectul r spunde prin D sau Nu, majoritatea itemilor având cheia în Nu. Există α ă un coeficient de ponderare a r spunsurilor. Nu exist o normare propriu-zisâă ă ponderare semnifica ia este aceeaşi, a testului, de 24. dar prin cu cota maxim ,ţ ă tipuri

tr s turi accentuate: demonstrativste, hiperperseverenf , hipertimie, exaltare,ă ă ă distimie, anxietate,

"accentuare" Inordine indică

semnificativ a respectivului aspect descendent , interpretareaă ă

severitatea tendin ei pentru valoareaţ

18, iar valoarea 1 2 reprezint , conform autorului limita de I care putemă α diagnostica o tendin a spre accentuare în comportament. 7. CHESTIONARUL DEţ PERSONALITATE FREIBURG - FPI: DIMENSIUNI 51 INTERPRETARE Chestionarul Fahrenberg, personalit ii, nosologic multifazic Selg, prin Hampel(22) raportarea de în Iăţ α prin personalitate FPI este construit de spiritul unei teorii tradi ionale asupraţ psihiatric .şiă

aplicarea analizei factoriale. Forma complet a chestionarului FFT G con ine 12ă ţ scale cu un total de 212 itemi; exist variante prescurtate utilizabile fie pentruă trieri rapide, fie pentru reexamin ri: FPI K ev 76 itemi, FPI HA si FPI HB a câteă 114 itemi. Scalele FPI au urm torul con inut: FPI J, nervozitate, tulbur riă ţ ă

psihosomatice,

cu

34

itemi

care

vizeaz mai ales caracterul subiectiv al tulbur rilor - tulbur ri de somn, dureriă ă ă si st ri generale 348ă

proaste, epuizare,

fatigabîlitate nelinişte, FPI 2, emo ional ,ţ ă

până

Iα

instabilitate, agresivitate, confine 26

meteoropatie; 'tmaivritate

itemi care implic fie real ,fie I nivelul unei dispozi ii c tre acte deă α ţ ă agresiune obiecte şi corporal , animale, verbale sau imaginare, reac ii negativeă ţ fat de impulsivitate, tendin e sadice, glume grosolane, lips de autocontrol cuă ţ ă pregnant nevoie de schimbare, tendin spre exaltare; FPI 3, depresie,ă ţă nesiguran , con ine 28 itemi care indic o proast dispozi ie general ,ţă ţ ă ă ţ ă nemul umire, unui pericol epuizare, anxietate, nedefinit, tritabiîitate,ţ sentimentul singur tate,ă

sentiment de apatie şi gol l untric, putere de concentrare redus ; FPI 4,ă ă emotivitate, frustare, con ine 20 itemi care indic st ri de iritabilitate,ţ ă ă tensiune, susceptibilitate şi emotivitate,

tolerantă

sc zută ă

Iα

frustrare,

nelinişte şi ner bdare, tendin a spre iritabilitate, apoi furie şi agresivitate,ă ţ ac iuni şi afecte violente; FPI 5, sociabilitate, cu un num r de 16 itenîi careţ ă implic dorin a şi tendin a de a stabili contacte, de a fi un cerc larg deă ţ ţ vorb re , cunoştiinfe, vioiciune, activism, tentinta comunicativ, întreprinz tor,ă ţ ă prompt în replic ; FPI 6, calm, sânge rece, încredere în sine, construit din 20ă ă itemi care indic iritabilitate, tendin a de a fi decep ionat şi sup rat cuă ţ ţ ă uşurin , . susceptibilitate şi descurajare, tendin a de a se sim i deranjat şiţă ţ ţ pus în situa ii penibile, îngrijorare, preferin a aştept rii când are de luat oţ ţ ă decizie, pesimist, descurajat cu uşurin ; FPI 7, tendin a de dominare,ţă ţ reactivitate, agresivitate, cu un total de 20 itemi care indic acte de agresiuneă fizic , verbal , sauă ă

imaginar , capacitatea de a-şi impune interesul propriu, o concep ie egocentric ,ă ţ ă atitudini de suspiciune şi neîncredere în ceilal i, tendin a spre o gândireţ ţ autoritar-conformist , agresivitate social ; FPI 8, inhibi ie, tensiune, constă ă ţ ă din 20 itemi care se refer I 349ă α

timiditate, inhibi ia în rela iile cu altü, mai ales în colectivitate, pân Iţ ţ ă α incapacitatea de a relafiona sau un comportament anormal în situa ii deţ relafionare, trac şi nepl ceri fizice înaintea unor situa ii, emo ii cu importanteă ţ ţ aspecte vegetative, cu o putere de ac iune redus , nesiguran în luarea uneiţ ă ţă hot râri, incapacitatea de a lupta pentru realizarea celor propuse, speriat sauă iritat când este privit; FPI 9, fire deschis , autocritic, cuprinde 14 itemi careă se refer I recunoaşterea facil a unor defecte, sl biciuni general umane,ă α ă ă tendin spre autocritic , uneori dublat cu o atitudine dezinvolt ; FPI E,ţă ă ă ă extraversie - introversîe este o scal suplimentar care cuprinde 34 itemi ce seă ă refer 1a sociabilitate, nevoia de contact, conduit degajat , şi pl cerea pentruă ă ă ă varia ieţ

divertisment, tendin a spre activitate, a fi întreprinz tor, a da tonul şi aţ ă domina, lipsa de st pânire uneori; FPI N, labilitate emo ional , scală ţ ă ă suplimentar compus din 24 itemî, prin care subiectul îşi afirm dispozi iaă ă ă ţ labil lipsa de sau proast , depresiv , starea triste ea, şi preponderentă ă ă ţ

vlaga,

iritabilitatea

vulnerabilitatea I frustrare, starea continu de tensiune, tendin a spre inutileα ă ţ medit ri şi reverie, faptul c este dus pe gânduri, plin de griji, cu sentimenteă ă de vinov ie, dificult i de contact, FPI prin adesea M, care se simte greşităţ ăţ scal afirm în eles şi nedrept it, apatic uneori; masculinitate, subiectul îşîă ă ţ ăţ suplimentar compus din 26 îtemi comportamentul activ, conştiin a de sine, un modă ă ţ de a fi optimist, întreprinz tor, gata de ac iune,ă ţ

dispozi ia nepl ceriţ ă

echilibrat , organice,ă

cu

pu ine tracului,ţ

lipsa

Exisl o tendin de asociere a varia iei scorurilor I diferite scale, astfel:ă ţă ţ α cotele mari I FPI 1 atrag şi cote mari I FPI 3, FPI 4, FPt 8 şi cote mici I FPIα α α M; cotele mari I ; FPI 2 se asociaz cu aceeaşi creştere I FPI 4, FPI 7, FPI 9,α ă α FPI E şi FPI M; cotele mari 350

I FPf 3 se asociaz cu note ridicate I FPI 1, FPi 4, FPI 7, FPI 8, FPI 9 şi coteα ă α mici I FPI M; cote mari I FPI 4 atrag cote mari I scaieie 1, 2, 3, 7 şi FPI N;α α α cotele mari I FP! 5 , cote ridicate I FPI E şi cote mici 1a FPI 8; creşterea luiα α FPI 7 atrage creşteri I scalele 2,3,4 şi FPi N; cotele mari I FPI 8 se asociazα α ă cu creşteri I scalele 1, 3, N şi mici 1a FPI 5 şi M; cotele mari I FPI 9 seα α asociaz cu creşteri I scalele 2, 3, N; cotele mari I FPI N se asociaz cuă α α ă creşteri I scalele 1, 2,3,4,7,8,9 şi cote mici I FPI M; creşterea notei I FPI Mα α α se asociaz cu creşteri I FPI1, 3, 8 şi N. Singura scal complet independentă α ă ă este FPI 6. Aceste asocieri indic pentru interpretarea datelor exact structuraă func ional a scalelor' în alc tuirea chestionarului. Datele provin dinţ ă ă

experimentarea popula ia 8.ţ

şi

aplicarea

pe

româneasc DEă

(Pitariu, SI

Iernutan, 1984, Pitariu, 1986 (23). INDEXUL ADAPTARE VALORI BILLS: IMAGINEA DE SINE, ACCEPTAREA DE SINE, EUL IDEAL Şl DISCREPAN A DINTRE ELE Indexul de adaptareŢ şl valori, IAV forma pentru adul i a fost construit în 1951 de Bills, fiind celţ mai vechi şi cunoscut instrument având ca funda! psihologia perceptiv umanist ,ă ă In 1959 sunt publicate şi formele copii speciale pentru adolescen i,ţ

pân în 14 ani şi preşcolari (24). Pentru psihologia perceptiv întregă ă comportamentul şi personalitatea sunt rezultatul felului cum este perceput un eveniment, lucru sau situa ie, o sau consecin a felului cum persoanaţ ţă interpreteaz , percepe conştientizeaz situa ia total în careă ă ţ ă

351

se afla, care cuprinde stimulii interni sau externi, trebuin ele (conform teorieiţ organiz rii trebuin elor a lui Maslow}, sentimentele de adecvare, scopurile,ă ţ valorile şi imaginea de sine I un moment dat. Dac dorim s cunoaştem de ce seα ă ă comport persoana într-un anume fel sau s prognosticâm felul în care este posibilă ă imaginea s de reac ioneze sine, opiniile într-o sale împrejurare, trebuie să ţ ă cunoaştem dominante, convingerile, preocup rile, problemele dominante, îndoielileă şi conflictele intrapsihice, scopurile şi valorile prevalente. Un concept în central sensul ai în imaginii care o personalit ii este adecvarea sinelui (euiui)ăţ personalitate care este adecvata, are o imagine de sine pozitiv , se simteă acceptat , dorit , capabil , seă ă ă

accept şi se cunoaşte pe sine. Corelat acestei teme apar conceptele şiă trasaturile pe care 1e evalueaz instrumentul lui Bills. IAV forma pentruă adolescen i a f cut obiectul unor numeroase cercet ri consacrate atât valid riiţ ă ă ă prognostice a scalelor, cât şi determin rii nivelului de adaptare ală adolescentului în societate în raport de alte teste de realizare (Bright, 1980 (25). Imaginea de sine este partea central a organiz rii eului, considerată ă principala structur a psihicului. Eul ideal este o imagine despre sine înă termenii dorin ei; acceptarea de sine reprezint ce simte despre felul în care seţ ă considera a fi. Interpretarea scalelor se realizeaz în cadrul teoretic prezentată anterior, a gradului în care eul este.o structur adecvat ; adaptarea personal nuă ă ă poate avea

loc atâta vreme cât discrepanta dintre imaginea de sine şi a eului ideal este suficient de mare pentru a duce I nefericire; adaptarea personal se dezvolt înα ă ă rela ia cu ceilal i - în cadrul acestei relatfon ri persoana se autopercepe caţ ţ ă fiind I fel, mai mult, mai putfn 352α

adecvat decât cei corespunz tori ei. Adaptarea social , în termenii psihologieiă ă ă perceptive, este posibil acolo unde persana crede c este adecvat , îşi tr ieşteă ă ă ă pozitiv propria demnitate, integritate, valoare. Chestionarul este o listä de termeni descriptivi pe baza c reia subiectul, cu ajutorul unei grad ri în 5 trepteă ă a r spunsului, se evalueaz în termenii imaginii pe care o are despre sine, aă ă gradului în care accept acesta imagine, a imaginii ideale care reflect felul înă ă care ar dori s fie; secundar, se evalueaz gradul de adecvare prin caiculuiă ă discrepantei între ideal şi real. Forma pentru adul i şi forma pentru adolescen iţ ţ sunt paralele, deşi prima cuprinde un num r de 49 itemi, cea pentru adolescen iă ţ 38. Adaptarea, experimentarea şi normarea în limba român a acestor dou forme aă ă

permis

şi

studii

comparative

interculturale (Minulescu, Bright, 1993 (26). Analiza factorials a datelor ia prob împreun cu datele unui interviu structurat axat pe aceeaşi problematic aă ă ă condus de exemplu pentru lotul de adolescen i factor 24.9 I reliefareaţ α responsabil unui general % din

denumit "imagine pozitiv de sine" pentru variant comportamentului. Trei factoriă ă de grup: imagine ideal despre sine şi ceilal i, 14.2% din variant ; imagineă ţ ă pozitiv despre ceilal i, 11.3% din variant şi trebuin a de împlinire / realizareă ţ ă ţ specific personal , denumit de 8.5 % din de variant . De asemenea, un factoră ă dependenta "sprijin în certitudine, viat "ă

dRperind 8.1% din variant . Studiul confirm rolul central al imaginii de sineă ă pentru comportament şi

personalitate. Lotul de adul i difer de orientarea şi dimensiunileţ ă adolescen ilor. Astfel de analiza factqrial a datelor a desprins un factorţ ă genera! 353 responsabil 30.2% din variant denumită

imagine ele sine pozitiv ", dar şi a 4 factori de grup, al ii decât iaă ţ adolescen i: imaginea pozitiv a altora privind capacitatea de a se adaptaţ ă existential, 11,4% din variant ; imaginea ideal proprie şi a altora, 10.8% dină ă variant ; nevoia şi dorin a de a resim i realizarea propriului potential, 8,7 %ă ţ ţ din variant ; afectivitate înt rit prin independent , 8.1 % din variant . 9.ă ă ă ă ă CHESTIONARE 51 INDEXURI CLINICE PENTRU ADOLESCEN I $1 COPII în secven ele careŢ ţ urmeaz vom trece în revist unele dintre chestionarele de tip autoevaluareă ă construite pentru practica probleme personalit ii, clinic , focalizate fie pe fieăţ ă pe ale aspecte psihologice

psihologice care reprezint scopuri ate tratamentului. Un instrument înă

clinic nu permite doar diagnoza st rii psihismului I intrare, ci, în aceeaşiă ă α m sur furnizeaz o informa ie care ajut I monitorizarea progresului terapieiă ă ă ţ ă α acesteia. Psihologia clinic american (27) a produs astfel numeroase instrumenteă ă tip chestionar focalizate pe varii probleme, a c ror dimensiune este redtisă ă (majoritatea au sub 50 itemi), forma este adecvat tipului de subiect (copil,ă adult, probleme relationale în cadrul %trafamiliale instrumentele cuplului, etc.). indicate sunt probleme Toate oficial şi evaluarea eficientei

recunoscute şi au datele tehnice norme, validare -rezolvate. Nu sunt experimentate în limba român . Vom prezenta câteva dezvoltate dintre pentru instrumenteleă

problematica copiilor şi adolescen ilor.ţ

Orientarea adaptativ a adolescen ilor este un chestionar de 354ă ţ

54 itemi centra i pe comportamentele adaptative, J.M.Patterson pentru^ a creat &ţ evalua în HJ. 1991 de McCubbic

comportamentul

adolescen ilor în situa ii problematice sau dificile. Scala imaginii & de de creatţ ţ Feldman, a evalua 36 de sine în comportament, creat în 1978 de R.L.Wiliiams chestionar Indexul chestionar Evans^.A. pentru E.A.Workman, itemi destinat a copii, 1984 de Orme,D.A. P.A.Keeney, problemele

evalu rii imaginii de sine I copii. evaluare I în comportamentuluiă α α A.R.StiffmanJ.G.

comortamentale ale copiilor. Scala de personalitate a copil riei, chestionar de 40ă de îtemi, creat în 1974 de E.Dibbie & D.J.Cohen pentru evaluarea personalit iiăţ generale şi a

competentei S copii. Scale de atitudini a copilului fa de tat şi fafä de mam ,α ţă ă ă chestionare de 25 itemi create în 1992 de W.W.Hudson p rin ii. Scala de opinii aă ţ copilului fat de divor , chestionar de 36 itemi creat în 1987 de L.A.Kurdek &ă ţ B.Berg pentru evaluarea opiniilor copilului fat de divor ul p rin ilor.ă ţ ă ţ Chestionarul de evaluare cognitiva a copilului, creat în 1 983 de S.Zats & L.Chassin pentru a evalua cognifii asociate cu anxietatea I test. Chestionarulα privind singur tatea copilului, focalizat pe sentimentul de singur tate, adecvareă ă - inadecvare social , S.R.Asher. estimare subiectiv a statutului; chestionară ă creat în 1985 de pentru evaluarea

problemelor copilului în rela ia cuţ

Perceperea autocontrolului de copil, autocontrolul dintr-o perspectiv cognitivă comportamental , conceput în 1982 de LLHumprey. 355ă

Inventar pentru elevi privind opiniile comune creat în 1 983 de S.R.Hooper & CE. Layne, evalueaz prin 44 itemi 11 opinii ira ionale considerate de Ellis caă ţ apar inând mentalit ii comune. Scala privind modul compulsiv de a mânca, seţ ăţ refer I mânca, construit în obezitatea 1 984 de asociat unui mod compulsiv deă α ă ă a D,M,Kagan & R.LSquires. Scala de autoevaluare a depresiei construit în 1981ă pentru a evalua extinderea si severitatea depresiei I copii prin 18 itemi,α construit de P.Birleson. Inventarul de comportament E/berg, construit în 1990 deă S.Eyberg pentru evaluarea 36'de itemi. , Scala de evaluare a auto-aprecierii Hare construit în 1985 de B.R.Hare, problemelor comportamentale de conduit , prină ă

pe baza a 30 de itemi. Lista de evaluare a problemelor I temele pentru acasα ă construit în 1987 de K.M.Anesko, G. Scholock, R.Ramirez, F.M.Levine; instrumentă de 20 de itemi destinat evalu rii intensit ii şi frecventei unor astfel deă ăţ probleme. Scala pentru copii pentru lipsa de speran construit în 1983 deţă ă A.F.Kazdin, pe baza a 17 itemi pentru a evalua cognifiile legate de lipsa de speran , construit pertinent pentru inten iile suicidale şi depresie. Scala deţă ţ impulsivitate creat în 1965 de P.P.Hirschfield, B.Sbtton-Smith si B.G.Rosenberg,ă evalueaz prin 19 itemi impulsivitatea definit ca tendin spre ner bdare şiă ă ţă ă înc lcarea regulilor. Index privind de rela iile cu egalii & construit G.C.Armsdenă ţ

M.T.Greenberg, 1987, evalueaz prin 25 itemi ataşamentul copilului de p rin i iă ă ţ ţ de egali. 356

Termometrul dispozi iei, construit de B.W.Tuckman în 1988 pentru a evalua stareaţ afectiv de moment. Scala de tendin e suicidafe multiatitudinatä construit deă ţ ă I.Orbach, LMilstein, D.Har-Even, A.Apter, S.Tiano, A.Eiîzur, 1984, destinat aă m sura prin 30 de itemi tendifele suicidale I adolescen i. Scala privind loculă α ţ controlului NowickiStrickland construit de S.Nowicki şi B.R.Strickland, evaluaă Scala prin de 1973, 40 pentru a itemi I locul copiiα

controlului I copii. persistent construit în 1 987 de Dlufi & A.Cohen pentruα ă ă evaluarea abilit ii de a continua sä lucreze I o sarcina dificil sau chiarăţ α ă insolubil , mai ales pe termen lung. Scala de dezirabilitate social I copii miciă ă α construit în 1 970 deă

LH.Ford & B.M.Rubin pentru a evalua trebuin a de aprobare social I copii. 10.ţ ă α CHESTIONARE CLINICE PENTRU PROBLEMELE DE CUPLU Chestionarul Beier-Sternberg privind discordia, construit de E.G.Beîer & D.P.Sternberg în 1977 pentru a evalua conflictul şi nefericirea marital . Scala de competitivitate, chestionar de 50ă itemi construit de M. R.Laner în 1986 pentru evaluarea competitivit ii înăţ relatfonare. Scala de dominanf -acomodare, construit în 1986 de C.N.Hoskinsă ă pentru a evalua dominanta-adaptarea în familie şi cupluri. Scala de carier duală ă în familie, construit în 1980 de B.F.Pandleton,, M.P.Poloma, T.N.Garland, compusă ă din 6 scale: 357

tipul

de

mariaj,

responsabilitatea

domestic , satisfac ie, imagine de sine, proeminenta carierei, drumul carierei.ă ţ Scala de echitate-inechitate, M.Utne, E.Hartfield construit în 1981 deă J.Traupmann, R.Petersen, intime. Scala 1982 de de evenimente G.L.Hansen ipotetice pentru! produc toare de gelozie, construit în evaluarea geloziei maritale.ă ă Indexul satisfac iei maritale, construit în 1992 de W.W.Hudson pentru a evaluaţ ă problemele în rela ia maritala. Scala de socpuri şi orient ri maritale Kansasţ ă construit de K.Eggemen, V.Moxîey, W.R.Schuman în 1 985 pentru evaluareaă inten ionalit ii în rela ia marital . Inventarul de nefericire existen ial ,ţ ăţ ţ ă ţ ă pentru a evalua echitatea în rela iileţ

construit în 1993 de E.J.Thomas, M.Yoshioka, R.D.Ager pentru evaluarea nivelului de nefericire fata de 1 8 arii ale existentei. Scala de alternativ marital ,ă ă construita în 1981 de J.R.Udry pentru a evalua percep ia alternativelor Iţ α c s torie. Indexul nivelului de comparare marital , contruit de R.M.Sabatellîă ă ă pentru evaluarea percep iei de c tre so i a rela iei lor mantale. Scala deţ ă ţ ţ fericire marital , construit în 1973 de N.H.Azrin, B.T.Naster, RJones pentruă ă evaluarea nivelului actual al fericirii maritale. Scala locului controlului marital Miller, construit evaluarea c s torie. Scala de abuz non-fizic aă ă ă partenerului, în 1983 de P.C.Miller, pentru în H.M.Lefcourt, E.E.Ware

locului

controlului

construit în 1992 de J.W.Garner si W.W.Hudson pentru a evalua gradul de abuz 358ă

notvfizic perceput. Scala de abuz fizic, construit în 1992 de W.W.Hudson pentru aă evalua perceperea abuzului fizic. Scala de evaluare a rela iei, construit în 1988ţ ă de S.S.Hendrick pentru a evalua satisfac ia în rela ie. Diferen ialul semanticţ ţ ţ pentru rolurile sexuale, construit în 1984 de RJ.Hafner penlru a m sura aspecteă ale rolurilor sexuale în rela ia marital . 11. CHESTIONARE CUNICE PRIVINDţ ă INTERRELA IONAREA ÎN FAMILIE Inventar privind rela ia parental de în adolescent-Ţ ţ ăadult, atitudinilor familie. Scaiele de tehtici în conflict, construit de M.A.Straus în 1990 pentru a evalua gradul de rationare, agresiune construit

S.J.Bavolek în 1984 pentru evaluarea p rinti-adolescenfiă

verbal şi violent în familie. Scala de evaluare a adaptabilit ii şi coeziunii,ă ă ăţ construit de D.H.Olson, J.Portner, Y.Lavee în 1986 pentru a evalua coeziuneaă familial şi adaptabilitatea. Instrument de evaluare a familiei, construit deă N.B.Epstein, L.M.Baldwin, D.S.Bishop în 1983 pentru evaluarea func ion riiţ ă familiei în termenii modelului McMaster care descrie 6 dimensiuni ale func ion riiţ ă familiei: rezolvare de probleme, comunicare, roluri, r spunsuri afective,ă implicare afectiv , controlul comportamentului. Inventar de opinii ale familiei,ă construit de P.V.Roehling, A.L.Robin în 1986 pentru a evalua opiniile nerationale privitor I 359α

rela ia p rinte-adolescent. Inventar de adaptare familial , construit deţ ă ă H.I.McCubbin, P.G.Boss, G.R.Wilson, B.B.Dahl în 1991 pentru a evaiua r spunsulă so ilor I stresul familial. Scala de func ionare a familiei, construit deţ α ţ ă M.LTavitian si al., în 1 987 pentru evaluarea dimensiunilor func ion rii familiei.ţ ă Indexul de responsabilitate familial , construit de P.M.Bjorkquist în 1984 pentruă a evalua diviziunea responsabilit ilor în rolurile familiale. Indexul rela iilorăţ ţ familiale, construit îm 1 992 de W.W.Hudson problemelor pentru rela iei evaluareaţ

parentale cu copilul. Lista de alegere pentru problemele de memorie şi comportament, construit în 1985 de S.H.Zarif şi J.M.Zarit pentru evaluareaă problemelor de

comportament I p rin ii psihoticî şi efectele asupra celor care îi îngrijesc.α ă ţ Testul afectivit ii parentale, construit în 1983 de M.N.Linehan pentru evaluareaăţ afectivit ii parentale fat de comportamentul copilului. Instrumentul parentale,ăţ ă G.Parker, pentru construit H.Tupling în şi leg turile 1979 de L.B.Brownă

pentru a evalua leg turile parentale din perspectiva copilului. 360ă

12. NOTE BIBUOGRAFICE - Pichot P., 1958, Le questionnaire P.N.P, Revue de psichoiogie applique, 8, 199 - 219; Pichot P., 1959, Manuel du questionnaire P.N.P., CAP., Paris - Cornel! Index Manual (Revised), 1949, The Psychological Corporation, New York - Anastasi A., 1957, Psychological Testing {edi ia a V- ),ţ α Macmillan, New York, p. 531 - Delay J., Pichot P., Perse J.,1955, Methodes psychometriques en ciinique. Test mentaux et interpretations, P.U.F., Paris - Anastasi, op. cit., 529 - 530 - Woodworth R.S., Mathews E., 1923, Woodworth-Mathews Revised Data

Sheet, Stoeiting,Chicago - Anastasi, op.cit., 534 - 537 - Guilford J.P., Zimmerman W.5., 1949, The Guilford -Zimmerman Survey: Manual, Sheridan Supply Co, Beverly Hills - op. cit. - Thurstone L.L., 1950, Thurstone Temperament Schedule: Examiner's Manual, Science Research Associates, Chicago - Angleitner A., 1991, Personality Psychology: Trends and development, Europ. Journ. of Personality, 5, 185 197 - Zuckerman M., 1979, Sensation Seeking: Beyond the optimal level of arousal, Erlbaum, Hillsdale NJ. - Strelau J, 1983, Temperament,

Personality, Activity, Academic Press, London - Sfrelau J. (ed.), 1985, Temperamental basis of behavior, Marsaw studies on individual differences, Swets & Zeitlinger, Lisse; Sfrelau J., 1989, The regulative theory of temperament as a result of East-West influences, în Kohnstamm G.A. si at. (Eds.), Temperament in Childhood, 35 - 48; Strelau J., Plomin R., 1992, A tale of Iwo theories of temperament, în Caprara si al. (Eds.), Modern Personality Psychology: Critica! review and new directions, Harverster Wheatsheaf, New York, 327 - 351 - Streiau J., Zawadzki B., 1993, The Forma! characteristics of

Behaviour-Temperament inventory, FCBTI: theoretical assumptions and scale 361

construction, Europ. Joum. of Personality, 7, 313 - 336 - Strelau 1, Angleitner A., Bantelman J., Ruch W., 1990, The STI R: theoretical considerations and scale development, Europ. Journ. of Personality, 4, 209 - 235; Strelau J., Angieitner A. (Eds.) 1991, Explorations in temperament; International perspectives on theory and measurement, Plenum Press, New York - op. cit. - Minulescu M., Strelau J., Angleitner A., 1 994, Conceperea i experimentarea variantei româneşti a testuluiţ de m surare a caracteristicilor bozale energetice ale personalit ii, STI R,ă ăţ lucrare sus inut I Conferin aţ ă α ţ

na ional de psihologie, Univ. Bucureşti (rezumate, 183 -184) - Leonhard, 1979,ţ ă Personalit i accentuate în viat i literatur (traducere). Editura Ştiin ificoăţ ă ţ ă ţ şi enciclopedic , Bucureşti - Schmiescheck H., 1970, Fragebogen zur Ermittlungă akzentuierter Persönlichkeiten, în Psychologie, Neurologie und medizinische Psychologie, Heft 10, Leipzig, 378-381 - Nestor Î. (1975) Explorarea personalit ii accentuate, în Inventare multifazice de personalitate, 1991,ăţ Institutul de ştiin e ale educafiei, 82 99 - Fahrenberg J., Selg H„ Hampel R.,ţ 1978, Das Freiburger Personlichkeitsinventar, Verlag fur

Psychologie, Hogrefe, Gotfingen - Pitariu H., Iernutan L, 1984, Utilizarea inventarului de personalitate Freiburg, FPI, în Investigarea capacit ii deăţ adaptare I viata militar , Revista Sanitar Militar , 47 - 55; Pitariu H., 1986,α ă ă ă Adaptarea si experimentarea inventarului de personalitate Freiburg, în Revista de psihologie, 4, T 32, 282 293 - Bills R., 1975, A System for assessing affectivity, Univ. Alabama Press, Alabama - Bright CD., 1980, The Relationship between Self-ideal and Discrepancy scores on Bills' lAV; Succesful completion of GED Test and scores obtained on

Self concept and Acceptance of self, tez doctorat, Libr ria congresului,ă ă Washington O.C. - Minulescu M., Bright CD., 1994, The experimentation of Bills IAV in România, prezentat I A VI-q Conferin a EAPA, Groningen - Fischer J.,ă α ţă Corcoran K., 1994, Measures for clinical practice (ed. a II- ), Vol I. & il, Theα Free Press, New York 362

ANEXE cp.i. TESTUL (eşantion) îmi plac reuniunile tocmai pentru a fi în compania altora. Singura parte interesant a unei reviste umoristic . L-am privit pe tat lă ă ă meu ca fiind omul ideal. Omul simte nevoia s se laude pu in din când în când.ă ţ Modul nostru de gândire ar fi mult mai eficient suprima dac expresii ca amă "probabil"/ este partea DE PERSONALITATE CALIFORNIA

"aproximativ" şi "poate". Simt o puternic dorin de a reuşi în viat . într-ună ţă ă grup, de obicei, prefer s fac ceea ce doresc ceilal i,ă ţ

decât s propun eu ceva. îmi plac povestirile lui I.Creang . în general, m duc Iă ă ă α cinematograf de mai multe ori pe s pt mân . Unii oameni exagereaz propriile loră ă ă ă necazuri, pentru a atrage simpatia altora. Chiar dac mi-am format o opinie, mioă schimb cu uşurin sub influenta altora. 1 2. Adeseori am impresia c mi-am alesţă ă greşit profesia. M gândesc de dou ori atunci când trebuie hot râre. întotdeaunaα ă ă excep ie, 363 m dup conduc, f r principiul: s iau oţ ă ă ă ă ă

munca înaintea distrac iilor.ţ

De mai multe ori pe s pt mân am senza ia întâmpl ceva. N-are nici un sens să ă ă ţ ă ă preiei sarcinile altora, final, asta necazuri. Mi-ar place sä fiu ziarist. O persoan care nu voteaz nu este un bun cet ean. Cred c mi-ar fi pl cut s fiuă ă ăţ ă ă ă şef de şantier. Am avut experien e de viat foarte ciudate şi bizare. Viata meaţ ă cotidian este plin de fapte interesul. A nu-fi declara veniturile suplimentareă ă pentru scapi obştesc. de a înseamn ca m rirea fura astfef din s bunufă ă ă impozitului, care îmi trezesc pentru nu duce c , decât în I c mi seă α ă

Câteodat cel ce are pu in este mai bine in ca situat decât mele ordine în ce! să ţ Ţ ă şi ce fie bine are mai mult. lucrurile în întotdeauna aranjate. M simt stingheră prezenta oamenilor spirituali şi ironici. E bine s fii în anturajul unor persoaneă al ii trud . Atunci când aud de succesul unei persoane propriu. Cred c mi-ar fiţ ă ă pl cut profesia de creator de mod . Se spune adesea c "m aprind repede". Uneoriă ă ă ă îmi place s bârfesc. pe care o cunosc bine resimt acest lucru ca pe un eşec 1eă importante ob in pentru cu ca sä profi i de anumite avantaje pe care multţ ţ ă

M îndoiesc c aş fi corespunz tor pentru conducere Am tendin a s fiu rezervată ă ă ţ ă fat de persoanele care se 364 un post deă

poartă

mai

prietenos

decât"

mă

aşteptam. In genera! aş prefera sä am ca tovar şi de munc femei. Exist unuă ă ă oameni în care nu pofi avea încredere. M scoate din s rite când v d pe cinevaă ă ă scuipând pe trotuar. Când eram elev chiuleam deseori de I scoat . în compara ieα ă ţ cu prietenii mei, sunt pufine lucruri de care s -mi fie fric . îmi este greu să ă ă intru în vorba cu necunoscu i. Recunosc ca îmi place s joc câte o fest altora.ţ ă ă M simt foarte stânjenit când cred c cineva m observ . L majoritateaα ă ă ă α întreb rilor exist un singur r spuns corect, nici un pic deă ă ă

dac ai reuşită

sa reuneşti toate

informa iile necesare. CPI: SCA1E DE NORMAUTATE (118) 1 DOMINANTA (DOU6 itemiţ ADEV RAT:53,57,162,167,179,202,20 7,235,267,295,303, 304,310,319,320,33 5, 346,Ă 355,359,376,403,412,448., FALS:31,54,111,113,117,177,210,233, 253,258,314,315,369, 370,379,38 3,385,390,418,424,443,452,456. CAPACITATE PENTRU STATUT (CS)32 itemi ADEV RAT: 17,62,72,103,154,160,167,200,201,28 3,287.Ă FALS:23,25,32,40,47,49,55,68,79,94,l 28,137,186,1 90,220, 227,230,233,237,258,273. SOCIABILITATE tSY)-36 itemi ADEV RAT:Ă

1,4,45,50,61,84,102,107,108,126,146, 163,167, 365

197,202,216,218, 228,242, 269,277,283. FALS:7,64,74,83,111,121,124,134,14 5,188,225,258,273,284 4 PREZENTA SOCIAL tSPl-56 itemi ADEV RATA,Ă Ă 10,30,50,77,80,93,97,102,108,148,15 2,170, 180,197,200,208,224, 231, 245,251,259,275,280,296. FAIS:2,5,14,23,25,47,54,58,68,69,74, 76,83,92,96,98,118, 123,134,13 7,150156,174,177,187,192,226,227,2 29,282,285. 5 ACCEPTAREA DE SINE tSAÎ-34 itemi ADEV RATEI ,42,86,101,104,112,138,146,179,197, 198,211Ă ,216,247,275,296,300.

FALS:3,7,31,38,47,69,111,121,174,17 7,182,185,227,223,25 8284,291. 6 BUNASTARE PERSONAL (WBl-44 itemi ADEV RAT: 224,259,275,312,313,413. FALS:Ă Ă 15,54,70,89,191,236,266,297,299,30 1,306,308,309, 318,325,330,337,341,344,351,353,35 8,372,375,381,388,39 8,406,411,415,425,430, 434,437,438, 449, 454,455. 7 RESPONSABILITATE (RE)-42 itemi ADEV RAT:Ă 18,22,51,61,126,138,162,179,193,21 2,213,221, 234,235,278,283, 286. FALS: 16,20,26,36,43,49,73,75,77,90,105,11 3,121,129,139, 164,189,20 5,206210,253, 261,288,294,300.

366

8

SOCIALIZARE (SQV54 item!

ADEV RATEI23,144,168,180,192,19 8,212,223,245,284, 317,323,334,367,3 73,389,Ă 394,395,409,429,439. FALS: 12,36,93,94,156,164,170,182,184,214 ,257,302,327, 336,338,339,345,369,385,386,393,39 6,398,405,416,420,42 8,431,435,436,444,457. 9 AUTOCONTROL fSCI-50 itemi ADEV RAT: 149,168,174,223,276,286.Ă FALS:4,20,29,42,44,48,53,54,57,66,7 8,81,91,93,102,104,11 4115,120,132,146,151,170,173,178,1 83,185,191,196,208,2 11,231,243,248,251, 257,267, 275,292,294,296,297,298,300. 10 TOLERANTA (TO)-32 itemi ADEV RAT:Ă 122,172,269.

FALS:15,20,27,33,60,67,89,94,117,13 4,136,139,142,151,15 8176,183,184,206, 209,219,237,241,247,257,258,266,28 5,294. 11 IMPRESIE BUN (Gli-40 itemi ADEV RAT:Ă Ă 14,103,127,133,140,165,195,222,254. FALS: 10,30,34,38,42,44,48,56,66,70,78,81, 91,101,109,120, 150,153,159,170,178,203,207,231,23 8,248,262,268,275,28 9,293. 12 COMUNAUTATE tCMl-28 itemi ADEV RATEI 6,322,333,342,343,348,371,410,426,4 27,440,Ă 445,446,447. 367

FALS:307,311,321,324,332,349,350,3 60,366,374,378,384, 401,421. 13 REALIZARE PRIN CONFORMISM (AC)-38 itemi ADEV RAT: 6,8,46,125,135,202,228,239-, 246,260,264,292.Ă FALS:9,20,29,36,49,119,121,145,147, 157,161,164,173,175, 194,214,23 6,243250,251,270,271,279,281,291,2 99. U REALIZARE PRIN INDEPENDENT IAO-32 itemiĂ ADEV RAT: 8,50,122. FALS:3,5,20,37,41,52,59,63,116,117, 121,130,139,141,145,Ă 169,196,204,206,225,237,241,252,25 5,263,265,270,273,29 4. 15 EFICIENTA INTELECTUAL (IEl-52 itemi ADEV RAT:30,50,l 22,152,200,228,269,283,290,356,362Ă Ă

, 368,389,391,399,40 7,414,432,433. FALS:2,20,49,64,76,92,l 11,121,136,141,157,164,169,184, 188,205,258,265,273,298,352,365,38 2,392,402,417,419,42 2,423,434,441,450,453. 16 SIMT PSIHOLOGIC (PY -22 itemiţ ADEV RAT: 95,166,172,207,215,234. FALS:11,12,24,54,85,88,99,118,131,1Ă 45,155,185,211,226 ,229,282. 17 FLEXIBILITATE (FXi-22 itemi ADEV RAT: 331.Ă FALS:305,326,328,329,340,347,354, 357,361,363,364,377, 368

380,387397, 400,404,408,442,451,458. 18 FEMINITATE (FE)-36itBmi ADEVÄRAT:28,35,58,64,65,71,î 10,115,144,181,187,217,23 2240,244,272,278. FALS: 13,19,38,39,78,82,87,100,106,114,12 3,129,143,171, 199,208,210,214,249,256,274. SCAlf ABREVIATE MMPI (19-30) 19 MINCIUNA (CPI-L ADEV RAT: nici unui FALS:ţ Ă 30,66,91,120,153,197,207,373,414 a=1.068 b=1.36 20 FRECVENTA fCPI - F) ADEV RAT:Ă 2,157,183,288,306,330,372,393,423, 437,454. FALS: 224,312,392. .0=1.927 b=2.08 21 COREC IE fCPI - KlŢ

ADEV RAT: 276. FALS: 10,44,60,66,111,128,133,134,142,14 7,150,227. a=1.609 b=5.72Ă 22 IPOHONDRIE fCPI - Hs) ADEV RAT: 298,308,411,437,459. FALS: 135,138,313,407,475.Ă 369

a=2.456 b=3.87 23 DEPRESIE (CPI - Dl ADEV RAT: 54,147,150,177,299,437,453,459.Ă FALS:21,44,50,66,114,128,130,133,1 97,242,245,259,280, 356,358,474, 475,479. a=1.675 b=7.17 24 ISTERIE (CPI - Hy) ADEV RAT: 54,89,107,158,337,437,455,459.Ă FALS:21,66,111,124,128,133,135,138 ,142,161,176,227,245, 266,342,389,457,475. a=1.773 b=8.29 25 DEVIAMTA PSIHOPATA ICPI Pdl ADEV RAT:20,54,94,164,173,214,25Ă 7,336,353,369,386,390 ,393,398,423,454 . FALS:21,37,61,111,130,134,212,227, 245,267,276,290,385, 389. a=1.275 b=5.75

26 MASCUUNITATE-FEMINfTATE (CPI Mfi ADEV RAT: 8,17,72,122,217,240,244,351.■ Ă FALS:19,49,121,128,136,143,167,17 2,199,205,208,209,210, 249,269,37 3,392474. am=0.611 bm=l8.07 af= 1.260 bt 15.69 370

27 PARANOIA fCPf - P ) ADEV RAT: 91,184,220,294,353,386,398,423. FALS:α Ă 32,142,209,212,219,241,245,266,286 . a=0.995 b=4.70 28 PSIHASTENIE (CPi - Prt ADEV RAT:54,70,91,147,151,177,18 7,243,257,258,309,369 ,383,449,455,456 .FALS:Ă 21,50,108,135,356. a=1.965 b=1.48 29 SCHIZOFRENIE fCPI - Se) ADEV RAT:20/54,89,91,99,137,151, 175,236,285,294,297, 299,309,330,336,3 41,353,Ă 358,398,402,423,430,449,456. FALS: 21,290,413. a=2.006 b=3.19 30 HIPOMANIE Oi - M ) ADEV RAT:77,117,175,294,297,336,α Ă

338,341,351,386,39,9, 402,453,479. FALS: III, 134,148,153,227,286,373,389. a=1.331 Sil ADEVARAT:27,54,68,124,134,142,15 0,188,209,227,358,286 ,385,422. FALS: 1,20,108,111,143,163,167,191,200,20 2,206,208,218, 242,243,368 . a=1.930 371 b=1.84 b=5.10 31 INTROVERSIE SOCIALA fCPI -

INTROVERSIE-EXTRAVERSIE (fed ADEV RAT: 108,200,216,242,259,277,346.Ă FALS:33,38,58,74,83,111,124,134,15 9,177,186,227,272,284 ,385,418. COPIL RIEĂ ARMONIOASA «Hol ADEV RAT: 45,168,323,367. FAIS: 299,303,420,428,453. 34(fSu)Ă ADEV RAT: 1,77,102,163,167,208,218,231,251,2 96,395. FALS: 69,182,318. 35Ă CONFORMISM - REBELIUNE IfCol ADEV RAT: 223. FALS:44,80,91,114,161,173,183,214,Ă 248,250,268,275,297, 336,396,435 . 36 ASCENDENTA -SUBMiSMTATE fAslţ ADEV RAT:39,53,179,184,202,239,2 62,267,230,359,376,Ă

412,448. FALS: 31,379,443. 37 FOR A SUPRAEGOULUI NEVROTISM (fSel ADEV RAT: 50.Ţ Ă FALS:11,54,99,121,145,176,192,194, 238,243,252,257,279,. 298, 327,331,369,405,422,456,477. 372

ADEVÄRAT:24,35,51,68,85,88,96,98, 112,123,131,230,256, 273,317,328,348, 361,363,370,380,383,387,409,460,47 8. FALS: 228. 39 ÎNCREDERE IN SINE ÎN PUBUC ffSd ADEV RAT: 52,239,319,403. FALS: 7,40,258,314,334,429,452. 40 AMIABIUTATE -Ă IRiTABIUTATE (fAm) ADEV RAT: 138. FALS: 2,64,89,178,190,236,364,425,469. 41Ă SENIN TATE - DEPRESIE ffSe) ADEV RAT: 245. FALS:Ă Ă 12,27,76,94,185,187,232,311,341,353 ,365,378,416,41 9441,461,465,467. 12 FOR AŢ EULUI - PSIHOTISM ffoi ADEV RAT: 13,180. FALS:20,92,lĂ

28,151,157,158,164,207,271,294,299 ,302,374, 390,421,42 3,431,444,449, SC IEĂ TEORETICE U2-52) 43 REAUZARE ADEV RAT:6,56,112,131,181,224,25Ă 6,260,264,312,316,380 ,382,473 373

FALS: 101,145,352 44 AFIUATJE (nAft ADEV RAT: 1,107,167,242,287,395Ă FALS:38,74,124,332,468 45 DEFERENTA (nDe) ADEVÄRAT:3,7,11,125,127,155,165, 198,223,304,314,370, 462,478 FALS: nici unul 46 DOMINANTA nDo) ADEV RAT:50,53,lţ Ă 79,200,202,319,320,346,359,376,403 , 412,448 FALS:31,379,443 47 EXHIBARE fnEx) ADEV RAT:4,78,93,102,108,146,231 ,239,267,292,296,317, 435 FALS: 186 48Ă INFRAVOIDANCE tnlnl ADEVÄRAT:25,40,57,58,83,85,l

11,134,150,159,227,258,28 4,285,334,348,41 8,422,429,452 FALS: nici unul 49 NURTURANCE (nNu ADEV RATA 95,240,295,433,447 FALS: 16,219,315,329,374,469 374ţ Ă

50 ORDINE (nOr ADEVÂRAT:24,88,166,204,229,246,3 28,361,364,387,408 FALS:331 51ţ JOC fnPll ADEVÄRAT:9,39y77; 119,143,163,185,208,218,251,280 FALS:461 52 ÎN ELEGEREŢ (nUn) ADEV RATEI 40,211,215,222,228,269,283,472 FALS: 2,67,281 53 AUTONOMIE (nAu)Ă ADEV RAT:36,81,148,157,180,182,1 94,214,250,268,275, 288,302,318,336,396,421,476Ă FALS: nici unul SCA1E RATIONALE (53-59) 54 DOMINANTA Dom) ADEVARAT:6,37,50,53,81,102,179,18 0,200,202,224,239,25 6267,319,320,34 6,355,359,376,403,412,448,476

FALS:7,11,13,25,31,111,134,177,227, 258,272,335,369,379, 383,385,41 8,429,443,452,462 55 SOCIABILITATE (rSoc ADEV RATEIţ Ă ,52,77,102,108,119,143,163,167,208, 218, 242,251,280,287,3 46,395 FALS:38,40,57,74,83,109,111,124,13 4,156,159,182,227,236 375

,252,284,2 85,286,334,416,418,461 56 RESPONSIBIUTATE r Resl ADEV RAT:ţ Ă 14,51,112,149,162,181,195,221,234,2 35,260, 278,312,323,380,38 9,442473 FALS:43,49,73,101,117,120,139,145, 185,203,253,262,275, 297,307,331 ,374,388,420 57 PSYCHOLOGICALMINDEDNESS (r Psy) ADEV RAT: 127Ă FALS:25,47/59,69,98,106,123,136,14 1,176,209,219,225,226 ,233,252,2 57,282,325,329,378,416,419,425,457 ,458,460,469 58 FEMiNINTATE (r Fern) ADEV RAT:28,68,88,144,160,240,24 4,286,287,433,480 FALS:Ă 17,33,36,82,87,95,104,129,172,196,2 05,210,249,269, 283,291

59 REAUZARE ACADEMICA (A<;h) ADEV RAT:6,50,61,84,95,103,122,14Ă 0,166,181,204,222,22 4228,246,256,260,269,283,292,391,4 08 FALS:54,94,99,116,121,145,169,185, 230,326,331,352,422, 436,450,456 60 CONFORMISM (r Conl ADEV RAT:7,58,88,127,165,198,212, 223,229,255,260,263, 276,290,304,305,Ă 314,348,385,387,462,478 FALS:29,170,250,268,275,302,339 376

AUE SCALE 61 AMENABILJTATE (Amen ADEVÄRAT:3,7,43,44,64,74,91,111,11ţ 2,121,124,147,157, 170,173,174,209,213,243,266,281,28 4,294,317,341,345,35 1,361,409,416,428,436,454. FALS:45,168,228,276,313,411,469, 62 ANXIETATE lAnxl ADEV RAT:90,94,l 56,158,175,183,236,285,306,321,327, 353,372,378,381,390,398Ă FALS:178,190,214,246,348. 63 EMPATIE fEmtt ADEVÄRAT:4,8,52,84,86,97,100,127, 191,198,239,275,287, 359,403. FALS:25,67,79,81,98,186,194,247,25 5,271,361,363,364,421 ,442,463. 6Â FAaOR P; ORIENTARE SPRE PERSOANA tPol ADEVÄRAT:45,52,53,97,108,131,146, 154,163,179,200,202,

216,218,239,242,256,287,292,319,32 0,346,359,391,403,41 2,448,475. FALS:7,13,25,38,64,68,74,79,85,182, 186,188,223,227,272, 314,325,383,385,418,429,452,460. 65 FACTOR V: ORIENTARE SPRE VALOARE (Vc) ADEVÄRAT:22,46,103,127,135,138,1 49,165,168,174,181, 195,260,276,278,313,356,362,367,37 1,380,392,407,413,43 377

9,451. FALS:20,26,29,30/32,42/44/48,49/55, 60,71,77,80,81,93,101, 105,106,109,114,115,117,119,120,132 ,141,142,153,155,15 7,161,164,170,175,178,183,184,185,1 91,194,203,206,209, 214,237,247,248,250,253,262,266,26 8,270,275,279,282,28 9,291,294,297,298,299,300,302,307,3 36,344,351,353,375, 396,398,399,406,411,419,420,428,43 1,436,453,454, 463,468,470,474. 65 SCALA FOR AŢ EGOULUI BARRON fCPI-Es) ADEVÄRAT:62,77,107,269,356,475. FALS:20,54,70,74,151rl 73,175,232,243,298,344,358,369, 385,434,441,459. A.C.L USTA DE ADJECTIVE (ejtmtion)

V ve i confrunt cu o list de 300 adjective. Cititi-le cu aten ie si pune i unα ţ ă ă ţ ţ "X" dup fiecare adjectiv care consideraşi c v caracterizeaz . Nu v preocupa iă ă ă ă ă ţ de posibilele repeti ii sau de eventualele contradic ii. Lucra i rapid si nuţ ţ ţ z bovi i prea mult timp asupra unui adjectiv. încerca i s v descrie i asa cumă ţ ţ ă ă ţ sunte i si nu cum v-ar place s fifi. 39- re inut 40- eficace 41- egoist 42-ţ ă ţ elegant 4344454647- hoinar 43- Flirteur 78 798081828384858687-

1- cu 2- cu 3- spirit 4- activ 56789378

10cutez tor 11 atr g t or 1 2sobru ] 3- ovar avid bizar îmbufn at calm caprici osă ă ă schim b tor circum spect 21 comba tivă

complic at încrez t or convent ional curajos tem tor crud cinic destins depend entă ă dezinter esat demn direcl discret distins docil pl cut necugetă

at

indifere puterni c viclean 51frivol evaziv îndem ânatic cu tupeu idealist imagin ativ imatur nepolit icos nepriet enos incons tant nt individu alist indolent influent abil ingenio s inhibat nemul u mit insensi bil 69instabil 70intolera ntţ 71 voios laş Sogic

loial st pân pe sine şiret maniera !ă

cu person alitale pesimi st nereali st plâgar et snob precis gr bit preven itorţ ă risipito r f arni c cert re 379 OSrecunos câtor 104chibzuit 105neastâ mp rqtăţ ă ă retras realist rebel I rezonab il lOOranchiu nos

rezervat 108respons abil rigid robust s n tos 112neinflue ntabil 113f r complex eă ă ă ă I1 4neprete ntios f r scrupule f r tactă ă ă ă

ACLC NEO PI R Lista de alegere - adjective corelate fa etelor scalelor (textţ complet) Fafeiele nevrotismului NI anxietate N2 ostilitate N3 depresie N4 conştiin a de sine N5 impulsivitate N6 vulnerabilitat e anxios, tem tor,ţ ă neliniştit, tulburat, nervos, -încrez tor, -optimist anxios, iritabil,ă impacientat, excîtabil, capricios, -blând, încordat neliniştit, -mul umit,ţ -încrez tor, -cu încredere în sine, pesimis^capricios anxios ruşinos, -cuă încredere în sine, fricos, -încrez tor, defensiv, inhibat, anxios capricios,ă iritabil, sarcastic, egoist,

pripit, excitabil •gândire clar , E1 E2 c ldura spirită ă

-încredere în sine, -încrez tor, neliniştit, -eficient, -vioi, neserios prietenos,ă cald, sociabil, vesel, -retras, afectos, dornic de rela ii umane sociabil,ţ deschis, caut pl cerea -retras, vorb re , spontan, -renun agresivă ă ă ţ ţă

Fafetele oxtroversiei

gregar E3 afirmare de sine

380

E4 acHvism E5 caut excitarea Eö emo ii pozitive Fafefele deschiderii fantezieă ţ estetic sensibilitate activitate ideatie valoriă

-ruşinos, se afirm , cu încredere în sine, plin de for , entuziast, cu încredereă ţă energic, gr bit, activ, hot rât, entuziast,agresiv, activ caut pl cerea,ă ă ă ă îndr snet, aventuros, încânt tor, frumos descurc re , iste entuzist, glume ,ă ă ă ţ ţ ţ l ud ros, spontan, optimist, vesel vis tor, imaginativ, bine dispus,ă ă ă poznaş^rtistic, complicat imaginativ, artistic, original, entuzist, inventiv, idealist,

versatil excitabil, spontan, intuitiv, imaginativ, afectiv, vorb re , deschisă ţ interese largi, imaginativ, aventuros, 381

optimist, -moale, vorb re , nestatornic idealist, cu vederi largi, inventiv,ă ţ curios^riginal/imagina tiv, perspicace -conservator, neconvenfional, -precaut, fltrteur

Fa etele agreabilitäfii Al încredere iert tor, încrez tor, -circumspect, -pesimistţ ă ă/pasnic^dur -complicat, bun voin A5 modestie AÖ blânde e Fa eteleă ţă ţ ţ conştiinciozit ii CI competenta C2 simfui ordinii C3 sim ul datoriei C4 caută ţ ţ ă realizarea -revendicativ, -iste , -fiirteur,-încânt tor, -şiret, -autocrat cald,ţ ă duios, blând, generos, amabil, tolerant, -egoist -înc p tânat^revendiă ă cattv^voluntar, -ner bd tor^intoleran t, -direct, -dur -îi place s se afişeze,ă ă ă -iste , -dornic s se afirme, -argumenteaz , - cu încerdere în sine, -agresiv,ţ ă ă -idealist A2 franche e -suspicios, A3 altruism A4ţ

prietenos, cald, în eleg tor, duios, rnic, amabil capabil, cu încredere în sine,ţ ă meticuloS/inv entiv/încrez t or, -confuz, inteligent organiza^meti 382ă

culos, capabil, corect, metodic, -distant, -neserios -defensiv, -împr ştiat, -f ră ă ă /meticulos^distratvân tor de greşeli (chi ibuşar), -dur meticulos, ambi ios,ă ţ ţ muncitor, întreprinz tor, hot rât, încrez tor, persistentă ă ă

blând^nestato grij , -indolentă

C5

autodisciplina

organizat,

-indolent, capabil, -distrat, energic, motivat, meticulos, muncitor Co chibzuinţă -pripitzimpuisiv^neserios -ner bd tor, -imatur, meticulos, -capricios CHESTfONATULă ă NEO PI R Autodescriere (eşantion) Nu-mi fac griji îmi place cu adev rată majoritatea pe care-i oamenilor întâlnesc Am o imagina ie foarte activ Tind sţ ă ă fiu cinic şi sceptic cu privire I inten iile altora Sunt recunoscut pentruα ţ prudenta şi bunu! meu simt M înfurie adesea felul cum m trateaz oamenii Fug deα ă ă aglomer rile de oameniă

Preocup rile artistice şi estetice nu sunt pentru mine Nu sunt viclean ori şmecheră ] 0. Mai degrab aştept dac e vorba s aleg, decât s planific totul dinainte Rară ă ă ă m simt singur sau färä chef. Sunt dominant, plîn de for , îmi place s m afirmă ţă ă ă F r emofii puternice, viata n-ar fi interesant pentru mine Unii cred c suntă ă ă ă egoist şi preocupat de mine însumi 383 foarte importante

încerc

sä

fac

conştiincios

toate

sarcinile ce-mi revin in rela iile cu ceilal i m îngrozeşte mereu face gafe 17.ţ ţ ă Muncesc şi m distrez într-o manier 1 8. obiceiuri Mai degrab aş coopera cuă ă ă ceilal i decât s fiu în competi ie M integrez uşor dar f r s m implic preaţ ă ţ ă ă ă ă ă mult Rar m dau peste cap în ceea ce fac Adesea caut senza ii tari îmi placeă ţ adesea s m joc cu teorii sau idei abstracte Nu am nimic împotriv s -mî scot înă ă ă ă evidenta realiz rile Reuşesc destul de bine s m adun pentru a face lucrurile Iă ă ă α talentele sau degajat Sunt destul de constant în ideea c aş puteaă ă

timp Adesea m simt neajutorat şi doresc ca alcineva s -mi rezolve problemeleă ă Niciodat nu am s rit în sus de bucurie cu adev rat Cred c a las studen ii să ă ă ă ă ţ ă audieze vorbitori în controvers 1e poate provoca confuzii şi-i poate induce înă eroare Liderii politici ar trebui s fie mai conştien i a politicii lor De-aă ţ lungul anilor am f cut câteva lucruri destul de stupide Pot fi cu uşurin speriată ţă Nu g sesc prea pl cut s p l vr gesc cu oamenii încerc s -mi p strez o minteă ă ă ă ă ă ă ă realist şi fanteziei Cred c majoritatea oamenilor sä evit zborurile de laturaă ă umană

sunt

în

esenţă

bine

inten iona i Nu iau foarte în serios îndatoriri civice precum votarea 384ţ ţ

Sunt o persoan ponderat îmi place s fie o mul ime de oameni în jur Uneori suntă ă ă ţ complet absorbit de muzica pe care o ascuit L nevoie, sunt gata s manipulezα ă oamenii pentru a ob ine ceea ce vreau îmi p strez lucrurile curate şi ordonateţ ă Uneori m simt complet lipsit de valoare Uneori nu reuşesc s m afirm cât aşă ă ă putea Rar tr iesc emofii puternice încerc s fiu curtenitor cu orice om Uneori nuă ă sunt atât de demn de încredere cât ar trebui Rar sunt conştient de mine când sunt înconjurat de oameni Când fac ceva, o fac cu vigoare Cred c este interesat să ă înve i s practici noi hobiuriţ ă

Pot fi sarcastic şi t ios I nevoie Am o serie de scopuri clare şi muncescă α constant pentru ele. STIR INVENTARUL DE TEMPERAMENT STRELAU REVIZUIT VARIANTA ROMANEASC (text complet) întreb rile refer I acestui diferite chestionarĂ ă ă α aspecte Nu se ale

temperamentului.

există

r spunsuri "corecte" sau "greşite"; fiecare tr s tur temperamental îşi areă ă ă ă ă avantajele ei. V rug m s r spunde i I fiecare întrebare în parte f r s v 385ă ă ă ă ţ α ă ă ă ă

mai

controla iţ

r punsurileă

Iα

întreb rile precedente. încerca i s prezenta i o imagine despre dvs. aşa cumă ţ ă ţ sunte i acum, în realitate, nu cum ati dori s fifi; este esen ial s r spunde iţ ă ţ ă ă ţ sincer I întreb ri. C un ajutor I g sirea r spunsului care v descrie cel maiα ă α α ă ă ă bine, va pute i compara cu al i oameni de acelaşi sex şi aproximativ de aceeaşiţ ţ vârst . Bineîn eles, comportamentul şi chiar şi punctele dvs. de vedere pot variaă ţ de I situa ie I situa ie, dar v rug m s încerca i s face i o apreciereα ţ α ţ ă ă ă ţ ă ţ general , indicând felul în care v manifesta i de obicei! L fiecare întrebare seă ă ţ α r spunde prin încercuirea r spunsului care descrie cel mai bine gradul dv, deă ă asem nare: APROB ÎN ÎNTREGIME APROB MODERAT . 1 2ă

DEZAPROB MODERAT

3 4 conduită

DEZAPROB ÎN ÎNTREGIME reguli de

Nu am dificult i în respectarea unor recunoscute de to i. Dac cineva măţ ţ ă ă jigneşte, încerc sâ-i r spund moned , 386 ochi pentru dinte. cu pentru aceeaşiă ă ochi, dinte

S-ar

putea

sä sau

abandonez un obiectiv

o în

preocupare

fata unui pericol neaşteptat. Pot cu uşurin s m readaptez I un vizitatorţă ă ă α neaşteptat. îmi p strez sângele rece în fata unui pericol brusc. Cu aceeaşiă pl cere aş primi vizitatori neaştepta i ca şi pe cei îndelung aşteptafi. Pot s -miă ţ ă reprim cu uşurin un comportament ce nu se potriveşte cu normele sociale. Nu mţă ă adaptez uşor 1a împrejur ri noi. Dac este necesar, pot cu uşurin s amân oă ă ţă ă c l torie. îmi vine greu s aştept terminarea pârtii ceremonii. oficiale a uneîă ă ă care apare

îmi trebuie mult timp pentru a m obişnui cu oameni noi. Evit zgomotul cândă citesc. îmi trebuie mult timp s m obişnuiesc cu un loc nou. M acomodez uşoră ă ă într-un nou toc de munc . Pot s trec uşor de I o activitate I alta. Pot alternaă ă α α uşor activit i foarte diferite. Dac ar fi nevoie aş renun a uşor I urm rireaăţ ă ţ α ă program deT.V. sau radio. Pot trece cu activitate I diferit de prima.α ă Schimb rile în succesiune rapid de I mine. Dac este necesar pot s întrerup o oă ă α ă ă activitate ia alta nu reprezint o problem pentru uşurin de I o o alta, foarteă ă ţă α unui

activitate interesant . Pot întrerupe imediat o conversa ie când îmi 387 plac suntă ţ ocupa iile obligat care s implic m ocup de alte treburi. trecerea de ia oţ ă ă ă activitate

I alta. Evit sarcinile care dep şesc limitele posibilit ilor mele. Senza ia cα ă ăţ ţ ă m sunt privit sau verificat face s fiuă ă

tensionat şi nesigur în ceea ce fac. | în stare de stres, îmi pierd uşor capul. Nu îmi întrerup lucrul chiar dac îmi amintesc am uitat ceva. Când trebuie sä lucreză în g l gie am tendin a de a m enerva. Când vorbesc cu cineva nu schimb subiectulă ă ţ ă doar pentru I c mi-a ap rut în* minte o idee total diferit . ! Nu-mi ar tă ă ă ă nervozitatea, chiar şi atunci când mi se face o nedreptate evident .ă Productivitatea mea are de suferit dac este mult agita ie brusc că ă ţ ă

în jurul meu. îmi place s fac mai multe lucruri în acelaşi timp. Un mediu cuă factori perturbatori are tendin a s -mi scad performantele. Nu îmi vine uşor sţ ă ă ă las pe al ii s termine ce au de spus. Am tendin a de a face greşeli când suntţ ă ţ tensionat. M pot acomoda uşor I schimb rile din programul de lucru. Nu-miă α ă pl cerile deranjez pe al ii. Fac ce-mi place chiar dac este împotriva opinieiă ţ ă publice. M adaptez uşor 1d schimb ri bruşte în programul normal de lucru. meu facă ă griji dac , urm rindu-mi îi personale, meuă ă

M obişnuiesc repede cu un mediu nou. Comit de obicei erori datorit oboselii. 388ă ă

M simt foarte obosit dup o zi de munca încordata. Pot urm ri o conversa ie înα ă ă ţ timp ce citesc ziarul. Pentru a r mâne proasp t, am nevoie de frecvente pauze. Miă ă se întâmpl s -mi piar glasul în situa iile decisive. Veştile nepl cute mă ă ă ţ ă ă indispun în asemenea ce fac. Dac este necesar îmi pot ascunde mânia. M simtă ă debusolat în urma unei experien e deprimante. Mî-e greu sâ-mi înfrânezţ curiozitatea când cuiva. 389 am şansa de a m uita prin lucrurile sau însemn rileă ă m sur încât nu m pot concentra asupra a ceeaă ă ă

CUPRINS GENERAL al celor pcrtru volume CHESTIONARELE PERSONAUTATE PERSONALIT IIĂŢ CUVÂNT INTRODUCTIV : actualitatea temei; delimit ri: paradigma cunoaştere •ă în elegere: între psihometrie şi psihodiagnoza clinic , între nomotetic siţ ă ideografic PROBLEME DE CONSTRUC IE A CHESTIONARELOR PERSONALITATE 1. DimensiuniŢ ale personalit ii vs. ale personalit ii structuri DE IN DE EVALUAREAăţ ăţ

abordabile prin chestionare 1.1. Model ri teoretice actuale privind dimensiunileă personalitate 1.1.1. Five" Cei cinci superfactori: "Big de

1.1.2. &

Modelul McCrae"

si teoria

"Costa privind

evaluarea personalit ii prin cei cinci superfactori Model ri privindăţ ă preferen iale de personalitate Model ri cognitiviste în personale şi definireaţ ă stilurile în personalit ii: constructele apreciative 2. Cerin e fundamentaleăţ ţ construirea $i experimentarea unui chestionar de personalitate 390 teoretice contemporane tipuri

2.1. Principale intrinseci 2.2. Cerin e generale 3.ţ

limite şi

dificult i m sur riiăţ ă ă

personalit ii prin chestionare generale şi etapeăţ

Probleme privind strategiile de a chestionarelor de

construire personalitate

Metoda ra ional Metoda empiric Metoda analizei factorîale 4. Probleme privindţ ă ă modalit ile de a itemilor construireăţ

chestionarelor de personalitate Strategii generale de construire a itemilor. limbajului Rela ia item - tr s tur : Caracteristici de suprafa a ale itemilorţ ă ă ă ţ Caracteristici semantice ate itemtlor Cerin e psîhometrice 5. Note bibliograficeţ Problema

CHESTIONARELE

DE

TIP

"BIG

FIVE" - CEI CINCI SUPERFACTORI Strategia de construire pornind de I specificulα lingvistic Superfactorii personalit ii şi fa etele acestora Date de cercetareăţ ţ privind leg tura dintre Date de Big Five cercetare şi privind superfactoriiă motivational! semnifica ia clinice Abord ri structurale: modelele de tipţ ă circumplex Prezentarea personalitate ACL Cercet rile româneşti inventarelor Costaă & de McCrae, superfactorilor

personalit ii în raport de sindroameleăţ

NEO Pl-R, NEO FFP şi corelatele

Note bibliografice 391

INVENTARUL DE PERSONALITATE CALIFORNIA - H. GOUGH Date despre lui construc ieiţ Gough testului: privind concep iaţ

evaluarea personalit ii Prezentarea variantei C.P.I. 1972 2.1. Celeăţ personalit ii con inuturi şi atribute Interpretarea profilului Strategii înăţ ţ interpretarea corelativ a dimensiunilor relevante ale C.P.I. Studii privindă prediefia pentru consiliere şi vocafional 2.5. Studii privind ob inerea dateloră ţ pentru abreviate M.M.P.I. Date despre varianta ] 987 şi modelul cuboid scale educa ional datelor: validarea 18 dimensiuni ale "normale":ţ ă

Note bibliografice INVENTARUL 1. MULTIFAZIC DE PERSONALITATE MINNESOTA Istoric: primul chestionar clinic pe sindroame bazat

nosologice şi valid ri clinice Semnifica ia scalelor de validare a profiluluiă ţ Semnifica ia scalelor clinice Limite în interpretarea datelor Date despreţ modeiul.M.M.P.I 1! Note bibliografice CHESTIONARE PERSONALITATE DE R.B. CATTELL Concep ia dezvoltarea psihologice Chestionarul "16 Factori Primari" - lâ P.F. 2.1.ţ Prezentarea celor 16 factori lui Cattell personalit ii privind şi DE CONSTRUITEăţ

dimensiunile acesteia; tipuri de probe

primari şi a celor 4 factori 392

secundari Modalitatea de calcul a factorilor secundari Denumirea factorilor şi interpretarea caracteristicilor tr s turilor 3. semnificative de pentruă ă comportamentul persoanei Chestionarul personalitate pentru adolescen i - H.S.P.Qţ 3.1. Sinteze ale cercet rilor axate pe personalit ii devenirea lor 3.2.ă ăţ Prezentarea primari secundari adolescentei şi a celor celor ai şi 14 3 factori factori perioadei interpretarea în dimensiunile adolescent şiă

caracteristicilor semnificative pentru comportamentul persoanei 4. Chestionarul Cattell şi privind anxietate nivelul anxiet ii - "C" Anxietate aparentăţ ă

voalat Date privind importanta sexului şi vârstei subiectului în factorului şi aă fa etelor interpretarea nivelului de anxietate 4.3. Prezentarea "Anxietate" 5. deţ abordate de chestionar Testul factorului "F" structurare a 5.1. Definirea factorului F; modalit i probei; tipuri de sarcini 5.2. Utilitatea testului 6.ăţ Note bibliografice CHESTIONARE CONSTRUITE DE HJ.EYSENCK & Co Concep iaţ personalit ii acesteia Cei 3 superfactori ai personalit ii: con inuturiăţ ăţ ţ experimentale Date privind Inventarul de şi cercet ri iui şî Eysenck a asupraă m sur riiă ă

Personalitate - E.P.Q.

Eysenck

-

E.P.I,

şi

Chestionarul de Personalitate Eysenc Note bibliografice 393

INDICATORUL MYERS-BRIGGS formele G & F 1.

DE

TIPOLOGIE PRIVIND

STILURILE APRECIATIVE - M.B.T.I.; Prezentarea celor 16 structuri de utilizare în

tipologice Modalit i consilierea vocational şi maritala Alte teste a (8 4. :ăţ ă prezentarea Inventarului moduri Note bibliografice CHESTIONARE DE PREZENTARE nevrozism şi cognitive succint de ale educa ional ,ă ţ ă

personalitate Singer-Loomis - S.L.I.P. personalit ii si interac iuni posibile)ăţ ţ ALTE INVENTARE PERSONALITATE: SUCCINT Chestionarul psihopatie de Pichot P.N.P.:Ă

dimensiuni şi specificul interpret riiă

Indexul Corneli - CI: dimensiuni şi interpretare Chestionarul Woodworth-Mathews WMPDS: interpretare Chestionarul de personalitate GZTS: Guîlford-Zimmerman dimensiuni şi interpretare Chestionarul de temperament Strelau STI R; dimensiuni şi interpretare Chestionarul accentuate Chestionarul Freiburg: interpretare Indexul de adaptare şi valori Bills: imaginea de sine, acceptarea de sine, eul ideal şi discrepanta dintre ele de de tendin e Schmiescheck: personalitate şiţ dimensiuni şi

dimensiuni şi interpretare dimensiuni

9.

Chestionare şi indexuri clinice

pentru adolescen i Chestionare şi indexuri clinice pentru problemele de cupluţ Chestionare Note bibliografice 394 clinice privind interelationarea în familie

ANEXE : Extrase din unele probe prezentate PROBLEME EVALUAREA PERSONALIT II PRINĂŢ TESTE CUANTIFICABILE REPERE SEMNIFICATIVE ÎN EVOLU IA PSiHODIAGNOZEI RepereŢ istorice decisive în evolu ia psihodiagnozet Date semnificative în istoriaţ test rii psihologice Repere privind evolu ia no iunii de test psihologic Noteă ţ ţ bibliografice ANALIZA Structura etape, Nivelele psihodiagnozei Inferen e de tipţ taxonomic sau prin clasificare euristic PSIHOLOGIC activit ii de A INFEREN EIă Ă ăţ Ţ ÎN PSIHODIAGNOZ diagnoz : specific GENERALE ÎNĂ ă

3.

Inferen e sauţ

de

tip prin

modelare ra ionamentţ

sistemic , constructiv 4. 5.ă

Diferente

între

sistemele

de

psihodiagnoz Un posibil model normativ al în trepte psihodiagnozei DSM III R) 6.ă DE Note bibligrafice NORMALITATE VS. ANALIZA PSIHOLOGIC A NO IUNII ANORMALITATEĂ Ţ Ariile semantice acoperite de cele dou no iuni Comportament anormal: defini ie şiă ţ ţ criterii psihologice Normalitate psihic : defini ie si criterii psihologice Noteă ţ bibliografice 395

{ Structura sistemului de clasificare

PRINCIPII 1.

FUNDAMENTALE

ÎN

M SURAREA PERSONALIT II Semnifica ia pentru de m sur rii evaluarea cercetareĂ ĂŢ ţ ă ă cantitative 2. Principii

personalit ii şi nivele de cuantificare fundamentale pentru m surarea înăţ ■ ă psihologie Fidelitatea: defini ie şi forme Validitatea: defini ie şi formeţ ţ Viziunea conceptului validit ii Probleme esen iale puse de validitate Strategiiăţ ţ de cercetare Limitele metodelor tradi ionale Validitatea ca o progresiv integrareţ ă de sensuri Fa etele vaüditätü 3. în Principiile interpret rii statistice analizaţ ă datelor contemporan unificat asupra oiă

cuantificate M suri ale tendin ei centrale şi variabîlitatea: limite Scoruri bruteă ţ şi scoruri transformate 3.3. Modalit i scorurilor 3.4. Etalonarea 4. Principiiăţ practice datelor implicate în interpretarea prin m surare Utilitatea Gradulă adecvare Sensibilitatea Gradul de reflectare direct /mediat a caracteristicii deă ă personalitate Nonreactivitatea Compatibilitatea instrumentului 5. 396 Note bibliografice de acceptabilitate şi de ob inute de brute comparare şi a aţ

scorurilor transformate

O TAXONOMIE A TIPURILOR DE INSTRUMENTE DE M SURARE Observa ii comporatamentaleĂ ţ Scale individuale de rangare Listele de alegere Produse ale subiectului M suriă aparate) M suri standardizate Note bibliografice ALTE TIPURI DE INSTRUMENTEă CUANTIFICABILE ÎN EVALUAREA PERSONALIT II TEHNICA CONSTRUCTE 1. 2. ale GRILEIĂŢ KELLY DE Şl electromecanice (tipuri de

STILURILE APRECIATIVE Grila de constructe (variante) Interpretarea structurii unor dimensiuni cognitiv -

comportamentale TEHNICA TESTULUI SITUATIONAL $1 ALTE PROCEDURI DE

TESTARE ÎN GRUP 1. Specificul tip de şi importanta pentru acestui tehnici

cunoaşterea personalit ii si prognoza comportamentului Testu! situational şiăţ posibilit i de standardizare a situa iei de examinare şi a Indicilor deăţ ţ interpretare Discu ia de grup f r lider şi tehnica "grupului acestor tehnici deţ ă ă şi discu ie con inuturi focalizat " ("focus group"): specificul posibile deţ ţ ă cuantificat Note bibliografice 397

PROBE Grile şi

EVALUATIVE indexuri de

PRIVIND evaluare a

ATITUDINILE, OPINIILE, VALORILE eficientei în munc Inventare de intereseă vocationale Alte inventare de atitudini şi orient ri METODE DE OBSERVARE Aă COMPORTAMENTULUI NONVERBAL Tipuri privind de indici psihodiadnostici si gestica şi mimica

interpret ri posibile Indici privind mişc rile oculare şi interpretare Noteă ă bibliografice TEHNICA INTERVIULUI Şl CUANTIFICAREA DATELOR CARACTERIZAREA PSIHOLOGIC Tipuri de avize şi caracteriz ri psihologice Tipuri de con inuturi înĂ ă ţ caracteriz rile psihologiceă

Note bibliografice ANEXE: EXTRASE DIN TESTELE PREZENTATE GENERAL IV TEHNICILEĂ PROIECTIVE SPECIFICUL PERSONALIT II ISTORIC: Repere semnificative în dezvoltareaĂŢ ASPECTE 398 tehnicilor TEORETICE proiective Şl DE TEHNICILOR PROIECTIVE ÎN INTERPRETAREA BIBLIOGRAFIE

INTERPRETARE

O taxonomie posibila a tehnicilor proiective Teoria analitic psihanalitic în şiă ă psihologia si construirea

interpretarea probelor proiective Proiec ia şi simbolistica proiectiv Rela iaţ ă ţ psiholog si subiect în administrarea interpretarea

datelor tehnicii proiective Probleme de interpretare si utiiizare a datelor Specificul administr rii şi interpret rii testelor copii Note bibliograficeă ă TEHNICI PROIECTIV Tehnica asociativ verbal : varianta Jung Tehnici povestiriĂ ■ ă Tehnica de completare a desenului: de completare fraze şi DE COMPLETARE proiective Iα

L.Bender Note bibliografice TEHNICI 1. Nivelul DE INTERPRETARE paradigmatic în şi PROIECTIV sintagmatic lingvistic Tehnica Rorschach Tehnica aperceptiei tematice:Ă ă testul TAT, testul CAT, testul PAT NOIRE Note bibliografice TEHNICI PROIECTIVĂ Tehnica Koch; arbore Tehnica construc iilor concrete: testul satului Tehnicaţ construc iilor în nisip Note bibliografice 399 desenului testul om tematic: testulţ cas DE CONSTRUC IE interpretareaă Ţ

TEHNICI PROIECTIVĂ

DE

SELEC IEŢ

Tehnici de selec ie a culorilor: testul Luscher; culorilor Tehnica selec ieiţ ţ imaginilor: testul pulsiunilor Szondi Note bibliografice ANEXE: EŞANTIOANE DE TESTE BIBLIOGRAFIE CUPRINS GENERAL 400 GENERAL testul piramideiĂ