1660_NCPC curs pentru ID varianta finala finala finala 14.03.2014_6564.doc

download 1660_NCPC curs pentru ID varianta finala finala finala 14.03.2014_6564.doc

of 110

Transcript of 1660_NCPC curs pentru ID varianta finala finala finala 14.03.2014_6564.doc

Judecata in prima instanta.1. Dreptul de a sesiza instanta

Sediul materiei: art. 192 NCPC

Reprezinta actul de procedura prin care reclamantul va formula o pretentie prin care va investi o instanta de judecata.

Regula: dreptul de a sesiza instanta revine oricarei persoane care pretinde apararea drepturilor si intereselor sale legitime.

Exceptiile: deriva din legea, atunci cand insasi legea recunoaste si altor organe sau persoane dreptul de a sesiza instanta de judecata:

procurorul, in conditiile art. 92 alin. 1 NCPC

art. 111 NCC: enumera persoanele obligate sa instiinteze instanta de tutela de indata ce afla de exista unui minor lipsit de ingrijire parinteasca

cazurile prevazute de legea nr. 554/2004 (prefectul, avocatul poporului, ANFP).

Cum se realizeaza sesizarea instantei: prin intermediul documentului numit generic cerere de chemare in judecata. Acest document poate primi si alte denumiri, cum ar plangere.

Indiferent de denumirea primita, inregistrarea cererii la instanta marcheaza inceputul procesului, reprezentand reperul in raport cu care se stabileste legea de procedura aplicabila cauzei, in conditiile art. 24 si 25 alin. 1 NCPC (noua lege sau vechea lege).

Art. 192 stabileste un cadru procesual minim, aratand ca cel ce formuleaza cererea de chemare in judecata se numeste reclamant, iar cel chemat in judecata se numeste parat.

2. Proceduri prealabile sesizarii instantei

Sediul materiei: art. 193 NCPC + alte acte normativeUneori, sesizarea instantei prin cererea de chemare in judecata este conditionata de indeplinirea unei proceduri prealabile, daca legea prevede in mod expres. Procedura prealabila reprezinta o conditie extrinseca a cererii de chemare in judecata iar neparcurgerea ei, atunci cand legea o prevede in mod expres, ese sanctioneaza cu inadmisibilitatea actiunii.

Dovada indeplinirii acestei proceduri se anexeaza la cererea de chemare in judecata.

Sanctiunea neindeplinirii procedurii prealabile o reprezinta inadmisibilitatea, insa aceasta sanctiune nu poate fi invocata decat de catre parat prin intampinare.

Tipuri de proceduri prealabile:

Art. 193 alin. 3: La sesizarea instantei cu dezbaterea procedurii succesorale, reclamantul va depune o incheiere emisa de notarul public cu privire la verificarea evidentelor succesorale prevazute de Codul civil. Aceasta incheiere presupune verificari in sensul daca procedura succesorala nu s-a dezbatut deja de catre un notar public, finalizandu-se prin emiterea unui certificat de calitate de mostenitor sau de mostenitor, dupa caz. In acest caz, neindeplinirea procedurii prealabile va putea fi invocata de catre instanta din oficiu sau de catre parat. De asemenea, nu se prevede un termen in care se poate invoca aceasta neregularitate, de unde tragem concluzia ca instanta poate sa invoce aceasta lipsa oricand in cursul judecatii, in timp ce paratul o poate invoca doar prin intampinare, respectiv in termenul in care poate formula acest act de procedura.

In legatura cu procedura ordonantei de plata (art. 1013 1024 NCPC), art. 1014 il obliga pe creditor ca, inainte de sesizarea instantei, sa ii comunice debitorului o somatie prin care sa ii puna in vedere sa plateasca suma datorata in termen de 15 zile de la primirea acesteia. Aceasta somatie intrerupe prescriptia extinctiva, potrivit dispozitiilor Codului civil.

Art. 7 din legea nr. 554/2004, prevede obligativitatea ca inainte de a sesiza instanta de contencios administrativ, cel vatamat intr-un drept sau interes legitim printr-un act administrativ, sa sesizeze in termen de 30 de zile organul emitent si organul ierarhic superior, daca acesta exista, in vederea revocarii in tot sau in parte a actului administrativ vatamator. In cazul actului administrativ normativ, plangerea poate fi formulata oricand.

Medierea: este prevazuta de Legea nr. 192/2006. Aceasta lege prevede litigiile pentru care sedinta de informare cu privire la mediere este obligatorie (in domeniul protectiei consumatorilor, in materia dreptului familiei, in domeniul litigiilor privind granituirea, stramutarea de hotare, raporturi de vecinatate, in domeniul raspunderii profesionale, in litigiile de munca individuale si in litigiile a caror valoare este sub 50.000 lei). Daca reclamantul nu poate face dovada respectarii procedurii de informare privind medierea anterior introducerii actiunii sau pana la termenul fixat de judecator in acest scop, actiunea va fi respinsa ca inadmisibila, dar aceasta sanctiune se aplica numai proceselor incepute dupa 01.08.2013 (OUG 90/2012).3. Cererea de chemare in judecataSediul materiei: art. 194 205

Definitie: cererea de chemare in judecata reprezinta actul de procedura care provine de la reclamant si are rolul de a investi instanta cu solutionarea unui proces civil.

Art. 194 reprezinta dreptul comun in ceea ce priveste continutul unei cereri de chemare in judecata, avand insa caracter de norma speciala fata de dispozitiile art. 148 NCPC, ce reprezinta drept comun in materie de continut al unei cereri adresate unei instante judecatoresti.

Elementele cererii de chemare in judecata elemente intrinseci:a) elemente de identificare a partilor: numele i prenumele, domiciliul sau reedina prilor ori, pentru persoane juridice, denumirea i sediul lor. De asemenea, cererea va cuprinde i codul numeric personal sau, dup caz, codul unic de nregistrare ori codul de identificare fiscal, numrul de nmatriculare n registrul comerului sau de nscriere n registrul persoanelor juridice i contul bancar ale reclamantului, precum i ale prtului, dac prile posed ori li s-au atribuit aceste elemente de identificare potrivit legii, n msura n care acestea sunt cunoscute de reclamant. Dispoziiile art. 148 alin. (1) teza a II-a sunt aplicabile. Dac reclamantul locuiete n strintate, va arta i domiciliul ales n Romnia unde urmeaz s i se fac toate comunicrile privind procesul;

b) numele, prenumele i calitatea celui care reprezint partea n proces, iar n cazul reprezentrii prin avocat, numele, prenumele acestuia i sediul profesional. Dispoziiile art. 148 alin. (1) teza a II-a sunt aplicabile n mod corespunztor. Dovada calitii de reprezentant, n forma prevzut la art. 151, se va altura cererii;

c) obiectul cererii i valoarea lui, dup preuirea reclamantului, atunci cnd acesta este evaluabil n bani, precum i modul de calcul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori, cu indicarea nscrisurilor corespunztoare. Pentru imobile, se aplic n mod corespunztor dispoziiile art. 104. Pentru identificarea imobilelor se vor arta localitatea i judeul, strada i numrul, iar n lips, vecintile, etajul i apartamentul, precum i, cnd imobilul este nscris n cartea funciar, numrul de carte funciar i numrul cadastral sau topografic, dup caz. La cererea de chemare n judecat se va anexa extrasul de carte funciar, cu artarea titularului nscris n cartea funciar, eliberat de biroul de cadastru i publicitate imobiliar n raza cruia este situat imobilul, iar n cazul n care imobilul nu este nscris n cartea funciar, se va anexa un certificat emis de acelai birou, care atest acest fapt;Obiectul desemneaza pretentia concreta dedusa spre solutionare instantelor judecatoresti, prin care se urmareste respectarea unui drept subiectiv civil sau a unui interes legitim. Reclamantul are dreptul sa isi modifice sau sa isi precizeze obiectul initial al cerererii, prin formularea unei cereri aditionale, in conditiile art. 204 NCPC.

Obiectul cererii trebuie sa existe, sa fie licit si moral, determinat sau determinabil si posibil.

In functie de caracterul patrimonial sau nepatrimonial al dreptului subiectiv ce urmeaza a fi valorificat prin cererea de chemare in judecata, cererile se impart in:

Patrimoniale obiectul cererii poate fi evaluat pecuniar,

Nepatrimoniale obiectul cererii nu poate fi evaluat pecuniar.

Cererile patrimoniale se clasifica la randul lor in:

Cereri reale (prin care se tinde la la valorificarea unui drept real cereri petitorii , sau a posesiei asupra unui bun cereri posesorii . Ex. Actiunea in revendicare, cererea de partaj.

Cereri personale prin care se tinde la valorificarea unui drept de creanta, ex. Cererea prin care se urmareste plata unei sume de bani.

Cereri mixte, prin care se tinde atat la valorificarea unui drep real cat si a unui drept de creanta. Ex. Cererea prin care vanzatorul unui bun solicita rezolutiunea unui contract de vanzare cumparare (anterior, in baza normelor vechiul Cod civil art. 1368, actiunea avea caracter real dar intrucat aceste dispozitii nu au fost mentinute in actualul cod civil, ea a pierdut acest caracter).

Atat cererile reale, cat si cele personale, in functie de obiectul lor material, se pot subclasifica in mobiliare (atunci cand obiectul este consituit dintr-un bun mobil) si imobiliare (obiectul il constituie un bun imobil).

Obiectul cererii de chemare in judecata prezinta interes pentru stabilirea competentei generale, materiale si teritoriale de solutionare a cauzei, determinarii cuantumului taxei judiciare de timbru, incidentei litispendentei, conexitatii si autoritatii de lucru judecat, fixarii caii de atac.d) artarea motivelor de fapt i de drept pe care se ntemeiaz cererea;

Prin motive de fapt se inteleg toate imprejurarile, faptele, circumstantele ce au condus la formularea cererii de chemare in judecata si pe care se sprijina pretentia dedusa spre solutionare instantei.

Motivele de drept sunt cele care confera forma juridica motivelor de fapt, explicand din punct de vedere al dreptului substantial si procesual, obiectul actiunii. Nu este necesar ca reclamantul sa indice exact textele de lege pe care si-a intemeiat pretentiile, judecatorul fiind in masura sa le determine din lecturarea obiectului si a motivelor de fapt. Nici gresita indicare de catre reclamant a textelor legale nu este de natura sa tina instanta, aceasta avand posibilitatea sa stabileasca corecta incadrare a faptelor, insa cu respectarea principiului disponibilitatii partilor in procesul civil.e) artarea dovezilor pe care se sprijin fiecare capt de cerere. Cnd dovada se face prin nscrisuri, se vor aplica, n mod corespunztor, dispoziiile art. 150. Cnd reclamantul dorete s i dovedeasc cererea sau vreunul dintre capetele acesteia prin interogatoriul prtului, va cere nfiarea n persoan a acestuia, dac prtul este o persoan fizic. n cazurile n care legea prevede c prtul va rspunde n scris la interogatoriu, acesta va fi ataat cererii de chemare n judecat. Cnd se va cere dovada cu martori, se vor arta numele, prenumele i adresa martorilor, dispoziiile art. 148 alin. (1) teza a II-a fiind aplicabile n mod corespunztor;

Nu mai este suficienta mentiunea din cererea de chemare in judecata exprimata atat de des in practica prin formula in dovedire, orice probe utile solutionarii cauzei, a caror necesitate a administrari va reiesi din dezbateri.

Toate probele trebuie anexate cererii de chemare in judecata. In caz contrar, in masura in care prin cererea de chemare in judecata se solicita incuviintarea probei cu inscrisuri, fara ca acestea sa fie atasate cererii, sau a probei testimoniale, fara a fi specificati martorii, se va considera ca proba respectiva nu a fost propusa in conditiile legii, considerandu-se ca aceste probe nu au fost deloc indicate.f) semntura.

Trebuie observat ca art. 194 se completeaza cu dispozitiile cuprinse in art. 148. 150 si 151, texte pe care le regasim in materia actelor de procedura, respectiv forma acestora, inscrisuri anexate si cererea formulata prin reprezentant.

Elemente a caror lipsa atrage nulitatea: Cererea de chemare n judecat care nu cuprinde numele i prenumele sau, dup caz, denumirea oricreia dintre pri, obiectul cererii, motivele de fapt ale acesteia ori semntura prii sau a reprezentantului acesteia este nul. Dispoziiile art. 200 sunt aplicabile, adica cererea va putea fi complinita, in conditiile acestui text, dupa verificarea pe care o face completul caruia i s-a repartizat aleatoriu cauza, in procedura de regularizare.

Daca semnatura nu a fost regularizata in procedura prevazuta de art. 200, lipsa acesteia se poate acoperi n tot cursul judecii n faa primei instane. Dac se invoc lipsa de semntur, reclamantul care lipsete la acel termen va trebui s semneze cererea cel mai trziu la primul termen urmtor, fiind ntiinat n acest sens prin citaie. n cazul n care reclamantul este prezent n instan, acesta va semna chiar n edina n care a fost invocat nulitatea.Timbrarea cererii de chemare in judecata.

Reprezinta o conditie extrinseca a cererii de chemare in judecata. OUG 80/2013 dreptul comun in materia taxtelor de timbru face distincite dupa cum:

- cererea este evaluabila in bani, caz in care taxa este proportionala si progresiva;

- neevaluabila in bani, cand taxa este reprezentata de o suma fixa.

Exista si anumite cereri care sunt scutite de plata taxei judiciare de timbru, ca efect al aplicarii normei legale, sau aceasta scutire poate fi acordata de autoritatile judiciare, in functie de situatia materiala a reclamantului.

Taxele de timbru se platesc anticipat. Daca cererea de chemare in judecata este netimbrata sau insuficient timbrata, reclamantului i se pune in vedere, prin procedura prevazuta de art. 200, obligatia de a timbra in cuantumul fixat de instanta si de a transmite dovada achitarii taxei. Tot in procedura prevazuta de art. 200, i se comunica reclamantului si posibilitatea de a solicita facilitati la plata taxei, in termen de 5 zile de la primirea comunicarii.

Impotriva modului de stabilire a taxei de timbru, reclamantul poate face cerere de reexeaminare, la aceeasi instanta, in termen de 3 zile de la data comunicarii taxei datorate, cerere care este scutita de taxa. Ea se solutionaeaza in camera de consiliu, de catre un alt complet, fara citarea partilor, prin incheiere definitiva.

Inregistrarea cererii si constituirea dosarului.Cererea de chemare in judecata se depune le instanta compenta, fie personal de catre reclamant, fie prin alte mijloace. La cererea de chemare in judecata se vor alatura atatea copii cati parati sunt, cu exceptia cazului in care mai multi parati au un singur reprezentant.

Cererea de chemare in judecata se inregistreaza si primeste data certa prin aplicarea stampilei de intrare. Dupa inregistrare, cererea si inscrisurile care o insotesc se predau presedintelui instantei sau persoanei desemnate de acesta, care va lua de indata masuri in vederea stabilirii in mod aleatoriu a completului de judecata.

Efectele cererii de chemare in judecata.1. Investe instanta cu solutionarea litigiului,

2. Determina cadrul procesual in care se va desfasura judecata, din punct de vedere al partilor (reclamant si parat) si al obiectului cererii (pretentia concreta)

3. In cazul competentei teritoriale alternative, exprima alegerea reclamantului asupra careia acesta nu mai poate reveni

4. Opereaza punerea in intarziere a paratului, daca nu a fost pus in intarziere prin notificare sau nu era de drept in intarziere, ceea ce face ca paratul sa fie considerat posesor de rea credinta

5. Dreptul valorificat prin cerere devine drept litigios

6. Intrerupe prescriptia dreptului la actiune, chiar daca a fost introdusa la o instanta necompententa, cu conditia sa nu fie respinsa, anulata, perimata printr-o hotarare definitiva or sa nu fi renuntat la ea. In masura in care reclamantul, in 6 luni de la data la care hotararea de respingere sau de anulare ori cea prin care s-a luat act de renuntare sau s-a constatat perimerea a ramas definitiva, introduce o noua cerere, prescriptia este considerata intrerupta prin cererea de chemare in judecata precedenta, cu conditia ca noua cerere sa fie admisa.

Verificarea si regularizarea cererii de chemare in judecata.

Completul caruia i-a fost repartizat dosarul verifica daca cererea indeplineste cerintele prevazute in art. 194-197. Cand aceste cerinte nu sunt indeplinite, reclamantului i se comunica in scris lipsurile, cu mentiunea ca, in termen de 10 zile de la primirea comunicarii, trebuie sa faca completarile sau modificarile dispuse, sub sanctiunea anularii cererii.

Daca nu au fost indeplinite obligatiile de completare sau modificare in termenul stabilit, anularea cererii se dispune prin incheiere, data in camera de consiliu. Impotriva incheierii, reclamantul poate face numai cerere de reexeaminare in termen de 15 zile de la comunicarea incheierii, solicitand motivat sa se revina asupra cererii. Cererea se rezolva tot in camera de consiliu, cu citarea reclamantului, prin incheiere definitiva, de catre un alt complet al instantei respective, desemnat aleatoriu.

In caz de coparticipare procesuala, judecatorul va putea dispune, prin rezolutie, reprezentarea lor prin mandatar si indeplinirea procedurii de comunicare a actelor de procedura numai pe numele mandatarului, la domiciliul sau sediul acestuia. Dovada mandatului se depune de reclamanti in termenul de 10 zile prevazut pentru regularizare, iar de parati, odata cu intampinarea. Daca partile nu isi aleg singure mandatarul, judecatorul va numi, prin incheiere, un curator special in conditiile art. 58 alin. 3 NCPC, care va asigura reprezentarea. Masura numirii curatorului se comunica partilor care vor suporta cheltuielile privind remunerarea lui.

Fixarea primului termen de judecata.Judecatorul, de indata ce constata indeplinite conditiile prevazute de lege pentru cererea de chemare in judecata, dispune, prin rezolutie, comunicarea acesteia catre parat. Acesta este obligat sa depuna intampinare in termen de 25 de zile de la comunicarea cererii de chemare in judecata. Intampinarea se comunica reclamantului, care este obligat sa raspunda in termen de 10 zile de la comunicare. Paratul va lua cunostinta de acest raspuns de la dosarul cauzei.

La data depunerii raspunsului la intampinare, judecatorul fixeaza, prin rezolutie, primul termen de judecata, care va fi de cel mult 60 de zile de la data rezolutiei, dispunand citarea partilor.

Daca paratul nu depune intampinare sau reclamantul nu depune raspuns la intampinare, la expirarea termenului in care trebuia indeplinit actul de procedura, se poate trece la fixarea primului termen de judecata.

Toate aceste termene pot fi reduse in procesele urgente sau prelungite, daca paratul domiciliaza in strainatate.

Modificarea cererii de chemare in judecata.Reclamantul isi poate modifica cererea si sa propuna noi dovezi, sub sanctiunea decaderii, numai pana la primul termen la care este legal citat. In acest caz, instanta dispune amanarea cauzei si comunicarea cererii modificatoare catre parat, in vederea formularii inatampinarii. Paratul va depune intampinare cu cel putin 10 zile inaintea termenului fixat, sub sanctiunea decaderii. Modificarea unei cereri de chemare in judecata peste acest termen este posibila numai cu acordul expres al tuturor partilor.

Instanta nu va acorda termen, neconsiderandu-le o veritabila modificare a cererii de chemare in judecata, ci o precizare a acesteia, in urmatoarele situatii:

1. se ndreapt greelile materiale din cuprinsul cererii;

2. reclamantul mrete sau micoreaz cuantumul obiectului cererii;

3. se solicit contravaloarea obiectului cererii, pierdut sau pierit n cursul procesului;

4. se nlocuiete o cerere n constatare printr-o cerere n realizarea dreptului sau invers, atunci cnd cererea n constatare este admisibil.INTAMPINAREASediul materiei: art. 205 208 NCPC

Definitie : intampinarea este actul de procedura prin care paratul raspunde la cererea de chemare in judecata, urmarind sa se apere fata de pretentiile reclamantului.

Pentru a fi calificat drept intampinare, raspunsul paratului trebuie sa cuprinda veritabile aparari. In cazul in care paratul este de acord cu admiterea actiunii, cererea sa in sensul indicat nu poate fi calificata intampinare ci note scrise.

In masura in cara paratul formuleaza pretentii proprii impotriva reclamantului prin intampinare, acea parte a intampinarii va fi recalficata drept cerere reconventionala.

Elementele intrinsici ale intampinarii:

a) numele i prenumele, codul numeric personal, domiciliul sau reedina prtului ori, pentru persoanele juridice, denumirea i sediul, precum i, dup caz, codul unic de nregistrare sau codul de identificare fiscal, numrul de nmatriculare n registrul comerului ori de nscriere n registrul persoanelor juridice i contul bancar, dac reclamantul nu le-a menionat n cererea de chemare n judecat. Dispoziiile art. 148 alin. (1) teza a II-a sunt aplicabile n mod corespunztor. Dac prtul locuiete n strintate, va arta i domiciliul ales n Romnia, unde urmeaz s i se fac toate comunicrile privind procesul; In cazul in cara paratul nu se conformeaza acestei dispozitii legale, comunicarile i se vor face prin scrisoare recomandata, recipisa de predare la posta romana a scrisorii, in cuprinsul careia vor fi mentionate actele care se expediaza, tinand loc de dovada de indeplinire a procedurii (art. 156 teza a II-a NCPC).

b) excepiile procesuale pe care prtul le invoc fa de cererea reclamantului; Intra aici atat exceptiile de procedura, cat si cele de fond.c) rspunsul la toate preteniile i motivele de fapt i de drept ale cererii;

d) dovezile cu care se apr mpotriva fiecrui capt din cerere, dispoziiile art. 194 lit. e) fiind aplicabile n mod corespunztor;

e) semntura.Regula: Intampinarea nu trebuie timbrata.

Sanctiune: in cazul in care paratul nu depune intampinarea in termenul prevazut de lege, el este decazut din dreptul de a mai propune probe si de a invoca exceptii, in afara celor de ordine publica. De aici rezulta ca formularea si depunerea intampinarii nu sunt operatiuni facultative, ci legea instituie ca regula in sarcina paratului aceasta obligatie.

Precizari:

Nedepunerea intampinarii nu echivaleaza cu recunoasterea de catre parat a pretentiilor deduse judecatii prin cererea de chemare in judecata. Prin exceptie, in cazul ordonantei de plata, daca intampinarea nu va fi depusa in termenul special de 3 zile inaintea termenului de judecata, instanta poate considera acest fapt o recunoastere a pretentiilor creditorului. In cazurile in care intampinarea nu este obligatorie, in citatie se va mentiona obligatia paratului de a-si pregati apararea pentru primul termen de judecata, propunand probele de care intelege sa se foloseasca, sub sanctiunea decaderii.

Chiar daca paratul a fost decazut din dreptul de a propune probe si de a invoca exceptii relative, el va avea dreptul de a discuta probele si temeinicia sustinerilor reclamantului.CEREREA RECONVENTIONALASediul materiei: art. 209 NCPC

Definitie: cererea reconventionala reprezinta actul de procedura care provine tot de la parat, dar il formuleaza atunci cand are pretentii in legatura cu cererea reclamantului, derivand din acelasi raport juridic sau strans legat de acesta. Prin cererea reconventionala, paratul poate urmari fie neutralizarea obligatiei ce i se pretinde, fie atenuarea acesteia sau chiar obligarea reclamantului fata de el. In lipsa cererii reconventionale, in acelasi dosar, reclamantul nu va putea niciodata sa fie obligat fata de parat.

Ca natura juridica, cererea reconventionala constituie o veritabila cerere de chemare in judecata in care calitatile partilor initiale sunt inversate.

Reguli privind cererea reconventionala:

1. Cererea reconventionala are acelasi continut ca si cererea de chemare in judecata, se timbreaza la valoare in functie de obiect, si trebuie depusa, sub sanctiunea decaderii, odata cu intampinarea (in masura in care intampinarea nu este obligatorie, se va depune cel mai tarziu la primul termen de judecata).2. Reclamantul nu poate formula cerere reconventionala la cererea reconventionala a paratului initial

3. Cererea reconventionala se judecat odata cu cererea principala

Exceptie: instanta poate dispune disjungerea si judecarea separata a cererii reconventionale de catre aceeasi instanta in fata careia s-a formulat, in cazul in care cererea principala ar fi in stare de judecata iar cea reconventionala nu.

Disjungerea nu va putea fi dispusa in cazurile expres prevazute de lege (ex. Art. 916 NCPC procedura divortului) sau daca judecarea ambelor cereri se impune pentru solutionarea unitara a procesului.

Precizari: Odata cu formularea cererii reconventionale, partile litigiului dobandesc dubla calitate procesuala (reclamant/parat; parat/reclamant)

Cererea reconventionala reprezinta o cerere incidentala;

Formularea cererii reconventionale reprezinta o optiune a paratului, acesta putand sa isi valorifice evenuale drepturi impotriva reclamantului si pe calea unui proces separat. Deci cererea reconventionala are caracter facultativ.

Exista situatii in care legea il obliga pe parat sa formuleze cerere reconventionala. Ex. Procesele de divort.

Pentru a avea caracterul unei cereri reconventionale, legea impune cererii formulate pe cale incidentala sa aiba ca obiect pretentii derivand din acelasi raport juridic sau strans legate de acesta, altfel cererea reconventionala va fi respinsa ca inadmisibila.

Cererea reconventionala nu se poate formula direct in apel sau recurs, exceptie facand materia divortului, in situatia in care motivele de divort se ivesc in timp ce judecata primei cereri se afla in apel, cererea paratului putandu-se face direct la instanta investita cu judecarea apelului.

Masurile asiguratorii si provizorii

1. Sechestrul asiguratorSediul materiei: art.951 968 NCPCDefinitie: sechestrul asigurator reprezinta masura ce consta in indisponibilizarea bunurilor mobile si sau/imobile urmaribile ale debitorului aflate in posesia acestia sau a unui tert, in scopul valorificarii lor la momentul in care creditorul unei sume de bani va obtine un titlu executoriu.Situatii in care se poate infiinta aceasta masura:

1. Creditorul nu are titlu titlu executoriu dar are o creanta constatata in scris si exigibila. In aceasta situatie, creditorul poate cere infiintarea masurii daca doveste ca a intentat cerere de chemare in judecata. Instanta il poate obliga la plata unei cautiuni.

2. Creditorul pretinde ca are o creanta dar aceasta nu este constatata in scris. In aceasta situatie, el poate solicita infiintarea masurii, daca dovedeste ca ca a intentat actiunea pe fond si depune, odata cu cererea de sechestru, o cautiune de jumatate din valoarea reclamata.

3. Creditorul are o creanta constatata in scris dar aceasta nu este exigibila. In aceasta situatie, creditorul trebuie sa dovedeasca ca a intentat actiune pe fond si trebuie sa depuna o cautiune, a carui cuantum urmeaza a fi stabilit de instanta. In acest al treilea caz, masura se poate lua numai in urmatoarele situatii:

debitorul a micsorat prin fapta sa asigurarile date creditorului,

debitoul nu a dat asigurarile promise,

exista pericol ca debitourl sa se sustraga de la urmarire

debitorul isi ascunde sau isi risipeste averea.

Compenta de judecata apartine aceleasi instante care este competenta sa judece procesul in prima instanta.

Procedura de judecata:

* Instanta va decide de urgenta in camera de consiliu, fara citarea partilor, prin incheiere executorie, stabilind suma pana la care se incuviinteaza sechestrul, fixand totodata, daca este cazul, cautiunea si termenul in care aceasta urmeaza sa fie depusa.

* Pronuntarea incheierii se poate amana cu cel mult 24 de ore. Incheierea se va redacta in cel mult 48 de ore de la pronuntare.

* nedepunerea cautiunii in acest termen atrage desfiintarea de drept a masurii, ce se va constata prin incheiere definitiva, data fara citarea partilor.

Aducerea la indeplinire: se face de catre executorul judecatoresc.

Ridicarea masurii cazuri:1. daca debitorul da o garantie indestulatoare. Ridicarea masurii se face de catre instanta, la cererea debitorului, in camera de consiliu, de urgenta si cu citarea partilor

2. in cazul in care actiunea principala a fost anulata, respinsa sau perimata prin hotarare judecatoreasca definitiva ori daca cel care a formulat-o a renuntat la judecarea acesteia. In acest caz, masura se ia la cererea debitorului dar fara citarea partilor.

2.Poprirea asiguratorie

Sediul materiei: art. 969 907 NCPC

Definitie: poprirea asiguratorie reprezinta masura ce se poate infiinta asupra unor sume de bani, a titlurilor de valoare sau a altor bunuri mobile incorporale urmaribile datorate debitorului de o a treia persoana, numita tert, sau pe care aceasta (tertul) i le va datora in viitor, in temeiul unor raporturi juridice existente.

Toate regulile aplicabile in materia sechestrului asigurator se aplica similar si in materia popririi asiguratorii.

3. Sechestrul judiciar

Sediul materiei: art. 971 976 NCPC

Definitie: reprezinta masura ce consta in indisponibilizarea bunurilor ce formeaza obiectul litigiului sau a altor bunuri, prin incredintarea pazei acestora unui administrator sechestru.Conditii de infiintare:Ipoteza 1:

Existenta unui proces asupra proprietatii sau a altui drept real principal, asupra posesiei unui bun mobil sau imobil ori asupra folosintei sau administrarii unui bun proprietate comuna Necesitatea adoptarii masurii pentru conservarea dreptului respectiv

Ipoteza 2:

Desi nu exista un proces, se poate incuviinta masura asupra unui bun pe care debitorul il ofera pentru liberarea sa, asupra unui bun cu privire la care exista motive temeinice de teama ca va fi sustras, distrus ori alterat de posesorul actual ori asupra unor bunuri mobile care alcatuiesc garantia creditorului cand acesta invedereaza insolvabilitatea debitorului sau are motive temeinice de banuiala ca debitorul le va sustrage de la urmarire silita sau vor fi deteriorate.

In termed de 20 de zile de la infiintarea masurii, partea care a obtinut incuviintarea masurii va trebui sa faca demersurile in vederea initierii unui actiuni de fond. In caz contrar, masura se va desfiinta de drept.

Compenta de judecata apartine aceleasi instante care este competenta sa judece procesul in prima instanta, chiar daca procesul se afla intr- cale de atac. In ipoteza 2, competenta de judecata apartine instantei in circuscriptia careia se afla bunurile.

Procedura de judecata:

judecata se face de urgenta, cu citarea parilor. exista posibilitatea ca instanta sa il oblige pe reclamant la darea unei cautiuni. Nedepuneera cautiunii in termenul fixat de instanta atrage desfiintarea de drept a masurii. Instanta se pronunta prin incheiere, supusa apelului, in termen de 5 zile de la pronuntare

In masura in care competenta cu luarea masurii in prima instanta a fost Curtea de Apel, calea de atac este recursul

Administratorul sechestru Este persoana careia instanta ii incredinteaza bunul

Poate fi detinatorul bunului

Poate fi un tert, strain de porces, numit de judecator, daca partile nu se inteleg

Face toate actele de conservare si administrare, incaseaza orice venituri si sume datorate si plateste datorii curente sau constatate prin titlu executoriu

Poate sta in numele partilor litigante, cu privire la bunul pus sub sechestru, cu incuviintarea instantei care l-a numit.

Poate fi remunerat, in masura in care este un tert.

Citarea si comunicarea actelor de procedura

Sediul materiei: art. 153 173 NCPCScop: citarea partilor are ca scop incunostiintarea acestora despre existenta procesului si despre data si locul desfasurarii sedintei de judecata.

Caracterul art. 153 NCPC. Acest text are caracter de norma imperativa, astfel incat daca procedura de citare a partii care lipseste la termen nu este legal indeplinita, neregularitatea trebuie invocata din oficiu de instanta, cu consecinta amanarii cauzei si a citarii corecte a partii respective pentru urmatorul termen de judecata.

Sanctiune: in masura in care instanta va trece la solutionarea cauzei in lipsa citarii legale a uneia dintre parti, aceasta este in drept sa exercite calea de atac a apelului sau recursului, fiind admisibila si contestatia in anulare.

Subiectele citarii: partile, adica reclamant, parat, tert intervenient.

Prezenta partilor:

a. Regula: in procesul civil, partile nu sunt obligate sa se prezinte, in fata instantei, in sedinta, la termenul fixat, fiind necesar doar ca acestea sa fie legal citate.

b. Exceptia: in procedura divortului, in fata instantei de fond, trebuie sa se prezinte ambele parti in persoana. Sunt enumerate cazurile cand unul dintre soti este scutit sa se prezinte, putand a fi reprezentat de avocat, mandatar, tutore sau curator.

Derogari de la regula citarii: daca legea prevede in mod expres ca cererea se solutioneaza fara prezenta partilor, acestea nu vor fi citate pentru termenul de judecata stabilit. Exemple: cererea de recuzare si declaratia de abtinere, cererea de preschimbare a termenului de judecata, cererea de incuviintare a executarii silita.

Organele competente si modalitatile de comunicare (art. 154 NCPC)

Regula: citatiile si celelalte acte de procedura se comunica din oficiu de catre instantele judecatoresti, prin agentii procedurali ai instantei sau prin orice alt salariat al acesteia, precum si prin agenti ori salariati ai altor instante, in ale caror circumscriptii se afla cel caruia i se comunica actul..

Comunicarea se face in plic inchis, purtand mentiunea PENTRU JUSTITIE. A SE INMANA CU PRIORITATE, la care se va alatura dovada de inmanare sau procesul verbal si instiintarea (discutii la art. 163 NCPC).

Comunicarea se poate face si prin mijloace electronice, de catre grefierii instantei, in masura in care partea a indicat datele corespunzatoare in acest sens. In acest caz, la dosar va trebui sa exista confirmarea primirii acestora, ce consta intr-un formular ce se completeaza de destinatar cu data primirii, numele in clar si semnatura.

Exceptia: comunicarea facuta de parte.

La cererea partii interesate si pe cheltuiala sa, comunicarea actelor de procedura se va putea face prin executori judecatoresti, prin serviciul de curierat rapid sau prin posta, cu scrisoare recomandata, cu continut declarat si confirmare de primire, in plic inchis. Sintagma pe cheltuiala sa are in vedere faptul ca orice cheltuiala in acest sens va fi avansata de parte, insa aceasta va avea dreptul de a recupera respectiva cheltuiala sub forma cheltuielilor de judecata. Instanta nu poate obliga vreo parte sa indeplineasca procedura de comunicare fara mijlocirea instantei.

Orice act de procedura poate face obiectul unei astfel de comunicari.

In toate cazurie, instanta va fi obligata sa verifice modul de indeplinire a procedurilor de comunicare a actelor si de citare a partilor pentru fiecare termen de judecata, iar in cazul in care acestea nu au fost indeplinite corespunzator, sa dispuna refacerea procedurii.

In scopul obtinerii datelor si informatiilor necesare procedurii de comunicare a citatiilor si a altor acte de procedura, instantele au drept de acces direct la bazele de date electronice sau la alte sisteme de informare detinute de autoritatile si institutiile publice.

Locul citarii (art. 155 NCPC)

Vor fi citai:

1. statul, prin Ministerul Finanelor Publice sau alte organe anume desemnate n acest scop de lege, la sediul acestora;

2. unitile administrativ-teritoriale i celelalte persoane juridice de drept public, prin cei nsrcinai s le reprezinte n justiie, la sediul acestora; In aceste doua situatii, statul, unitile administrativ-teritoriale, precum i celelalte persoane juridice de drept public i pot alege un sediu procesual la care vor fi comunicate toate actele de procedur.

3. persoanele juridice de drept privat, prin reprezentanii lor, la sediul principal sau, atunci cnd este cazul, la sediul dezmembrmntului lor;

4. asociaiile, societile i alte entiti fr personalitate juridic constituite potrivit legii, prin reprezentantul desemnat, la sediul sau domiciliul acestuia;

5. cei supui procedurii insolvenei, precum i creditorii acestora, la domiciliul sau, dup caz, la sediul acestora; dup deschiderea procedurii, citarea va fi efectuat potrivit legii speciale;

6. persoanele fizice, la domiciliul lor; n cazul n care nu locuiesc la domiciliu, citarea se va face la reedina cunoscut ori la locul ales de ele; n lipsa acestora, citarea poate fi fcut la locul cunoscut unde i desfoar permanent activitatea curent;

7. incapabilii sau cei cu capacitate de exerciiu restrns, prin reprezentanii sau ocrotitorii lor legali, la domiciliul ori sediul acestora, dup caz; n caz de numire a unui curator special, citarea se va face prin acest curator, la sediul su profesional;

8. bolnavii internai n uniti sanitare, la administraia acestora;

9. militarii ncazarmai, la unitatea din care fac parte, prin comandamentul acesteia;

10. cei care fac parte din echipajul unei nave maritime sau fluviale, alta dect militar, dac nu au domiciliul cunoscut, la cpitnia portului unde este nregistrat nava;

11. deinuii, la administraia locului de deinere;

12. personalul misiunilor diplomatice, al oficiilor consulare i cetenii romni trimii s lucreze n cadrul personalului organizaiilor internaionale, precum i membrii de familie care locuiesc cu ei, ct timp se afl n strintate, prin Ministerul Afacerilor Externe; ali ceteni romni, aflai n strintate n interes de serviciu, inclusiv membrii familiilor care i nsoesc, prin organele centrale care i-au trimis sau n subordinea crora se afl unitatea care i-a trimis n strintate;

13. persoanele care se afl n strintate, altele dect cele prevzute la pct. 12, dac au domiciliul sau reedina cunoscut, printr-o citaie scris trimis cu scrisoare recomandat cu coninut declarat i confirmare de primire, recipisa de predare a scrisorii la pota romn, n cuprinsul creia vor fi menionate actele ce se expediaz, innd loc de dovad a ndeplinirii procedurii, dac prin tratate sau convenii internaionale la care este parte Romnia ori prin acte normative speciale nu se prevede altfel. Dac domiciliul sau reedina celor aflai n strintate nu este cunoscut/cunoscut, citarea se face potrivit art. 167. n toate cazurile, dac cei aflai n strintate au mandatar cunoscut n ar, va fi citat numai acesta din urm; In aceste doua cazuri, potrivit art. 156 NCPC, persoanelor care se afla in strainatate li se va pune in vedere prin citatie ca au obligatia de a-si alege un domiciliu in Romania unde urmeaza sa li se faca toate comunicarile privind procesul. In caz contrar, comunicarile se vor face prin scrisoare recomandata, iar recipisa postei va tine loc de dovada de indeplinire a procedurii.

14. cei cu domiciliul sau reedina necunoscut, potrivit art. 167, prin publicitate;

15. motenitorii, pn la intervenirea lor n proces, printr-un curator special numit de instan, la domiciliul acestuia.Cuprinsul citatiei (art. 157 NCPC)

Citaia va cuprinde:

a) denumirea instanei, sediul ei i, cnd este cazul, alt loc dect sediul instanei unde urmeaz s se desfoare judecarea procesului;

b) data emiterii citaiei;

c) numrul dosarului;

d) anul, luna, ziua i ora nfirii;

e) numele i prenumele sau denumirea, dup caz, ale/a celui citat, precum i locul unde se citeaz;

f) calitatea celui citat;

g) numele i prenumele sau denumirea, dup caz, ale/a prii potrivnice i obiectul cererii;

h) indicarea, dac este cazul, a taxei judiciare de timbru i a timbrului judiciar datorate de cel citat;

i) meniunea c, prin nmnarea citaiei, sub semntur de primire, personal ori prin reprezentant legal sau convenional ori prin funcionarul sau persoana nsrcinat cu primirea corespondenei pentru un termen de judecat, cel citat este considerat c are n cunotin i termenele de judecat ulterioare aceluia pentru care citaia i-a fost nmnat;

j) alte meniuni prevzute de lege sau stabilite de instan;

k) tampila instanei i semntura grefierului.

n citaie se menioneaz, cnd este cazul, orice date necesare pentru stabilirea adresei celui citat, precum i dac citarea se face cu chemarea la interogatoriu sau dac cel citat este obligat s prezinte anumite nscrisuri ori dac i se comunic odat cu citaia alte acte de procedur. n cazurile n care ntmpinarea nu este obligatorie, n citaie se va meniona obligaia prtului de a-i pregti aprarea pentru primul termen de judecat, propunnd probele de care nelege s se foloseasc, sub sanciunea prevzut de lege, care va fi indicat expres.Sanctiunea nulitatiiCerintele legale prevazute sub sanctiunea nulitatii procedurii de citare sunt cele enumerate la literele a, c, d, e si k.

Deoarece sanctiunea nulitatii este expres prevazuta de lege, mentionarea eronata a acestor elemente determina aplicarea prezumtiei relative a existentei unei vatamari procesuale, astfel incat partea nelegal citata este scutita de orice dovada in acest sens.

Aceasta nulitate este conditionata, iar instanta va dispune refacerea procedurii de citare, cu respectarea tuturor conditiilor de validitate. In aceste cazuri expres prevazute de cod, nulitatea poate fi invocata de instanta din oficiu.

In masura in care sunt nesocotite elementele prevazute la literele b, f si g, sanctiunea este tot nulitatea, dar aceasta va putea fi invocata numai de catre partea interesata si este conditionata de dovedirea unei vatamari procesuale.

Termenul pentru inmanarea citatiei (art. 159 NCPC)

Regula: citatia, dar si orice alt act de procedura, trebuie inmanate partii cu cel putin 5 zile inainte de termenul de judecata.

Acest termen este un termen procedural, ce se socoteste pe zile libere, neintrand in calcul ziua de la care incepe sa curga termenul si nici ziua cand acesta se implineste.

Termenul se caculeaza intre momentul inmanarii citatie si cel al primului termen de judecata care urmeaza dupa aceasta citare.

Sanctiunea care intervine in ipoteza in care termenul este incalcat este nulitatea procedurii de citare, vatamarea fiind prezumata pana la proba contrarie.

Instanta va dispune din oficiu amanarea cauzei pentru refacerea procedurii de citare sau de comunicare a actelor de procedura, cu exceptia situatiei in care partea este prezenta in instanta si nu solicita amanarea cauzei.

Exceptia. In cazuri urgente sau cand legea prevede in mod expres, judecatorul poate dispune scurtarea termenului de inmanare a citatiei sau a actului de procedura, mentionandu-se acest lucru.

Invocarea si inlaturarea neregularitatilor privind citarea (art. 160 NCPC)Ipoteza 1: partea nelegal citata (fie deloc, vie viciat, fie cu nerespectarea termenului) este prezenta in instanta, personal sau prin reprezentant. In acest caz, doar partea poate sa invoce nelegala sa citare cu consecinta amanarii procesului. Daca partea nelegal citata a fost prezenta in instanta si nu a invocat aceasta neregularitate, nulitatea se acopera.

Ipoteza 2: partea nelegal citata nu este prezenta in instanta. In acest caz, neregularitatea poate fi invocata atat de instanta, cat si de catre celelalte parti din proces., dar numai daca de la dosar lipseste dovada de indeplinire a procedurii sau daca nu au fost respectate elementele prevazute sub sanctiunea nulitatii exprese. Si in acest caz, neregularitatea poate fi invocata la termenul la care s-a produs.

Partea nelegal citata are dreptul sa invoce nulitatea pana la urmatorul termen de judecata. Nulitatea se acopera, daca la urmatorul termen de judecata, partea nelegal citata la termenul anterior:

- este prezenta

- nu este prezenta dar este legal citata.

Inmanarea facuta personal celui citat (art. 161 NCPC)

Regula: actele de procedura se inmaneaza personal celui citat, la domiciliul/resedinta/locul cunoscut unde isi desfasoara permanent activitatea curenta sau la domiciul procesual ales. Exceptii:

1. Pentru cei care locuiesc n hotel sau cmin, citaia se pred, n lipsa lor, administratorului hotelului ori aezmntului, iar, n lipsa acestuia, portarului ori celui care n mod obinuit l nlocuiete.

2. Pentru cei care se gsesc sub arme, citaia se nmneaz la unitatea din care fac parte.

3. Celor care alctuiesc echipajul unei nave maritime sau fluviale, n lipsa unui domiciliu cunoscut, nmnarea se face la cpitnia portului unde se gsete nregistrat nava.

4. Pentru deinui, nmnarea se face la administraia nchisorii.

5. Pentru bolnavii aflai n spitale, sanatorii sau alte asemenea aezminte de asisten medical ori social, nmnarea se face la administraia acestora.Inmanarea facuta altor persoane (art. 162 NCPC)

Inmanarea citatiilor si a actelor de procedura persoanelor juridice, unui avocat, notar public sau executor judecatoresc se poate face :

- functionarului sau persoanei insarcinate cu primirea corespondentei,

- in lipsa acestora, administratorului cladirii

- in lipsa acestuia, paznicului.

Procedura de comunicare (art. 163 NCPC)Regula: Comunicarea citaiei se va face persoanei n drept s o primeasc, care va semna dovada de nmnare certificat de agentul nsrcinat cu nmnarea.

Exceptia 1: Dac destinatarul primete citaia, dar refuz s semneze dovada de nmnare ori, din motive ntemeiate, nu o poate semna, agentul va ntocmi un proces-verbal n care va arta aceste mprejurri.

Exceptia 2: Dac destinatarul refuz s primeasc citaia, agentul o va depune n cutia potal. n lipsa cutiei potale, va afia pe ua locuinei destinatarului o ntiinare care trebuie s cuprind:

a) anul, luna, ziua i ora cnd depunerea sau, dup caz, afiarea a fost fcut;

b) numele i prenumele celui care a fcut depunerea sau, dup caz, afiarea i funcia acestuia;

c) numele, prenumele i domiciliul sau, dup caz, reedina, respectiv sediul celui ntiinat;

d) numrul dosarului n legtur cu care se face ntiinarea i denumirea instanei pe rolul creia se afl dosarul, cu indicarea sediului acesteia;

e) artarea actelor de procedur despre a cror comunicare este vorba;

f) meniunea c dup o zi, dar nu mai trziu de 7 zile de la afiarea ntiinrii ori, cnd exist urgen, nu mai trziu de 3 zile, destinatarul este n drept s se prezinte la sediul instanei de judecat pentru a i se comunica citaia. Cnd domiciliul sau reedina ori, dup caz, sediul acestuia nu se afl n localitatea unde instana de judecat i are sediul, ntiinarea va cuprinde meniunea c pentru a i se comunica citaia destinatarul este n drept s se prezinte la sediul primriei n a crei raz teritorial locuiete sau i are sediul;

g) meniunea c, n cazul n care, fr motive temeinice, destinatarul nu se prezint pentru comunicarea citaiei n interiorul termenului de 7 zile sau, dup caz, al termenului de 3 zile prevzut la lit. f), citaia se consider comunicat la mplinirea acestui termen;

h) semntura celui care a depus sau a afiat ntiinarea.

Termenele prevzute la alin. (3) lit. f) i g) se calculeaz zi cu zi.

(5) Despre mprejurrile artate la alin. (3) agentul va ntocmi un proces-verbal, care va cuprinde meniunile artate la art. 164, acesta fcnd dovada pn la nscrierea n fals cu privire la faptele constatate personal de cel care l-a ncheiat.

Exceptia 3: Dac destinatarul nu este gsit la domiciliu ori reedin sau, dup caz, sediu, agentul i va nmna citaia unei persoane majore din familie sau, n lips, oricrei alte persoane majore care locuiete cu destinatarul ori care, n mod obinuit, i primete corespondena.

Exceptia 4: Cnd destinatarul locuiete ntr-un hotel sau ntr-o cldire compus din mai multe apartamente i nu este gsit la aceast locuin a sa, agentul i va comunica citaia administratorului, portarului sau celui care, n mod obinuit, l nlocuiete. n aceste cazuri, persoana care primete citaia va semna dovada de primire, agentul certificndu-i identitatea i semntura i ncheind un proces-verbal cu privire la aceste mprejurri. (8) n cazul n care lipsesc persoanele prevzute la alin. (6) i (7), precum i atunci cnd acestea, dei prezente, refuz s primeasc actul, sunt aplicabile dispoziiile alin. (3)(5).

(9) n cazurile prevzute la alin. (3) i (8), agentul are obligaia ca, n termen de cel mult 24 de ore de la depunerea sau afiarea ntiinrii, s depun citaia, precum i procesul-verbal prevzut la alin. (5), la sediul instanei de judecat care a emis citaia ori, dup caz, la cel al primriei n raza creia destinatarul locuiete sau i are sediul, urmnd ca acestea s comunice citaia.

(10) Cnd prii sau reprezentantului ei i s-a nmnat citaia de ctre funcionarul anume desemnat n cadrul primriei, acesta are obligaia ca, n termen de cel mult 24 ore de la nmnare, s nainteze instanei de judecat dovada de nmnare prevzut la alin. (1), precum i procesul-verbal prevzut la alin. (5).

(11) Cnd termenul prevzut la alin. (3) lit. f) s-a mplinit fr ca partea sau un reprezentant al ei s se prezinte la primrie pentru a i se nmna citaia, funcionarul anume nsrcinat din cadrul primriei va nainta instanei de judecat, de ndat, citaia ce trebuia comunicat, precum i procesul-verbal prevzut la alin. (5).

(12) Dispoziiile prezentului articol se aplic i la comunicarea sau notificarea oricrui alt act de procedur.Cuprinsul dovezii de inmanare si procesului verbal (art. 164 NCPC)

1) Dovada de nmnare a citaiei sau a altui act de procedur ori, dup caz, procesul-verbal va cuprinde:

a) anul, luna, ziua i ora cnd dovada a fost luat sau procesul-verbal a fost ntocmit;

b) numele, prenumele i funcia agentului, precum i, dac este cazul, ale funcionarului de la primrie;

c) numele i prenumele sau denumirea, dup caz, i domiciliul ori sediul destinatarului, cu artarea numrului etajului, apartamentului sau camerei, dac cel citat locuiete ntr-o cldire cu mai multe etaje ori apartamente sau n hotel, precum i dac actul de procedur a fost nmnat la locuina sa, depus n cutia potal ori afiat pe ua locuinei. Dac actul de procedur a fost nmnat n alt loc, se va face meniune despre aceasta;

d) numele, prenumele i calitatea celui cruia i s-a fcut nmnarea, n cazul n care actul de procedur a fost nmnat altei persoane dect destinatarului;

e) denumirea instanei de la care eman citaia ori alt act de procedur i numrul dosarului;f) semntura celui care a primit citaia sau alt act de procedur, precum i semntura agentului sau, dup caz, funcionarului de la primrie care o certific, iar n cazul n care se ntocmete proces-verbal, semntura agentului, respectiv a funcionarului primriei.

(2) Procesul-verbal va cuprinde, de asemenea, i artarea motivelor pentru care a fost ntocmit.

3) Cerinele de la alin. (1) lit. a), c), d), e) i f) sunt prevzute sub sanciunea nulitii.

(4) Meniunile din procesul-verbal privitoare la faptele constatate personal de cel care l-a ntocmit nu pot fi combtute dect prin procedura nscrierii n fals.Imposibilitatea de a comunica actul de procedura (art. 166 NCPC) precizari:

Imposibilitatea de comunicare trebuie sa provina din demolarea sau neputinta locuirii sau intrebuintarii imobilului ori din alte motive asemanatoare cu caracter obiectiv;

Agentul insarcinat cu efectuarea comunicarii va returna instantei actul de procedura cu mentiunea vizand motivele imposibilitatii indeplinirii procedurii,

Instanta va instiinta partea potrivnica punand in sarcina sa obligatia de a face demersurile in vederea aflarii noul sediu/domiciliu al partii vizate de comunicare.

Citarea prin publicitate (art. 167 NCPC)

Pentru a se aplica acest text, trebuie intrunite urmatoarele premise:

Imposibilitatea indeplinirii procedurii de citare cu paratul/chematul in garantie, intrucat acesta nu isi are domiciliul/ resedinta la adresa indicata de reclamant si nici la cea existenta in evidentele autoritatilor Sa se faca dovada tuturor demersurilor efectuate de partea care a promovat cererea pentru aflarea actualei adrese a paratului nelegal citat, nefiind suficient ca acesta sa afirma ca nu ii cunoaste domiciliul.

Modalitati de citare prin publicitate:

Modalitate obligatorie: afisarea citatiei la avizierul instantei, la ultimul domiciliu al celui citat, precum si postarea sa pe portalul instantei respective. Toate aceste trei forme sunt prevazute de lege in mod cumulativ.

Modalitate facultativa: publicarea citatiei in Monitorul Oficial sau intr-un ziar central de larga raspandire.

Precizari:

In cazul citarii prin publicitate, procedura se socoteste indeplinita in a 15-a zi de la publicarea citatiei (inclusiv afisarea).

Dupa incuviintarea citarii prin publicitate, instanta va numi un curator (avocat) pentru partea citata, care va fi citat la dezbateri pentru apararea intereselor paratului.

Daca cel citat se infatiseaza si dovedeste ca a fost citat prin publicitate cu rea credinta, toate actele de procedura ce au urmat incuviintarii acestei citari vor fi anulate, iar reclamantul care a cerut citarea prin publicitate va fi sanctionat cu amenda judiciara.

Comunicarea actelor in instanta (art. 170 NCPC)

Partea prezent n instan personal, prin avocat sau prin alt reprezentant este obligat s primeasc actele de procedur i orice nscris folosit n proces care i se comunic n edin. Dac se refuz primirea, actele i nscrisurile se consider comunicate prin depunerea lor la dosar, de unde, la cerere, partea le poate primi sub semntur. Partea are dreptul s ridice i ntre termene, sub semntur, actele de procedur i nscrisurile.

Zilele de comunicare (art. 171): acestea sunt zilele lucratoare intre orele 7,00 20,00. Se va putea proceda la comunicarea actelor de procedura si in zile nelucratoare sau de sarbatori legale, dar numai cu incuviintarea presedintelui instantei.

Schimbarea locului citarii (art. 172 NCPC) : Dac n cursul procesului una dintre pri i-a schimbat locul unde a fost citat, ea este obligat s ncunotineze:

- instana, indicnd locul unde va fi citat la termenele urmtoare, - partea advers prin scrisoare recomandat, a crei recipis de predare se va depune la dosar odat cu cererea prin care se ntiineaz instana despre schimbarea locului citrii. n cazul n care partea nu face aceast ncunotinare, procedura de citare pentru aceeai instan este valabil ndeplinit la vechiul loc de citare.Comunicarea catre alti participanti (art. 173 NCPC): Citarea martorilor, experilor, traductorilor, interpreilor ori a altor participani n proces, precum i, cnd este cazul, comunicarea actelor de procedur adresate acestora sunt supuse prezentate mai sus.Etapa cercecetarii si a dezbaterilor

Sedinta de judecata.

Sediul materiei: art. 211 244 NCPC, Legea nr. 2/2013 care prevede ca dispozitiile din NCPC privind cercetarea procesului si dezbaterea fondului in camera de consiliu se aplica proceselor pornite dupa 1 ianuarie 2016, Regulamentul de ordine interioara a instantelor judecatoresti

Activitati premergatoare sedintei:

Citarea partilor si a altor participanti

Comunicarea actelor de procedura

Dosarul va fi preluat de grefier, din arhiva, cu cel putin 2 zile inaintea sedintei

In acest termen se vor face verificari privind comunicarea citatiilor si a celorlate acte de procedura, precum si verificari daca au sosit relatiile solicitate de instanta. In acest sens, presedintele completului va fi informat corespunzator.

Se va intocmi lista de procese, avand intatietate cauzele declarate urgente si cele amanate. Aceasta lista se va afisa cu o zi inaintea termenului de jduecata sau cel mai tarziu cu o ora inainte de inceperea sedintei, la usa salii unde va avea loc judecata

Dupa luarea tuturor acestor masuri administrative, grefierul va preda dosarele completului de judecata.

Conducerea si politia sedintei.

Un principiu esential care va guverna judecata cauzei este acela al continuitatii instantei, prevazut de art. 214 NCPC. Acest principiu presupune ca membrii completului de judecata trebuie sa ramana aceeasi in tot cursul judecatii.

Presedintele completului deschide, suspenda si ridica sedinta, iar prin intermediul lui se vor pune intrebari partilor, martorilor sau expertilor.

Presedintele este cel care are dreptul de a exercita politia sedintei, luand masurile necesare pentru pastrarea ordinii si bunei cuviinte. In acest sens, presedintele poate lua masurile prevazute de art. 217- 218 NCPC, respectiv sa evacueze sala sau sa constate infractiunile de audienta.

Cuvantul va fi acordat mai intai reclamantului, apoi paratului. Vor avea cuvantul si celelate persoane, in functie de pozitia procesuala. Procurorul va vorbi ultimul, cu exceptia cazurilor in care a pornit el actiunea.

Principalele momente in desfasurarea sedintei.

Cauzele se vor examina de regula in ordinea stabilita pe lista de procese, insa este posibila si judecata peste rand sau lasarea mai la urma, cu posibilitatea fixarii unei anumite ore.

Momente esentiale in desfasurarea procesului:

1. Efectuarea apelului in cauza de catre grefier. Dupa acest moment, grefierul se refera pe scurt la obiectul pricinii, stadiul in care se afla procesul, modul de indeplinire a procedurii de citare, precum si alte masuri dispuse de instanta. Dupa acest moment, dosarul va fi predat presedintelui completului, care va verifica personal modul de indeplinire a citarii si daca s-au indeplinit cerintele referitoare la timbrare. Daca citarea partilor nu este legala, judecata se va amana pentru un nou termen, dispunandu-se o noua citare. Daca partile au fost legal citate dar nu s-au prezentat si nici nu s-a cerut judecata in lipsa, dosarul va fi lasat la sfarsitul sedintei, cand se va face un nou apel in cauza. Lipsa partilor si la acest apel duce la suspendarea cauzei.

2. In tot cursul procesului, judecatorul va incerca impacarea partilor.

3. Instanta se va pronunta mai intai asupra exceptiilor de procedura si a celor de fond care fac inutila, total sau partial, administrarea de probe ori cercetarea in fond a cauzei.

4. Cauza se poate amana, prin incheiere:

La cereea ambelor parti, in conditiile art. 220 NCPC, la inceputul sedintei, daca o astfel de cerere nu provoaca dezbateri. Ex. lipsa raportului de expertiza sau nedepunerea acestuia, lipsa raspunsului unei institutii la adresa emisa de instanta

In temeiul invoielii partilor, ce presupune un acord expres, in conditiile art. 221 NCPC, dar numai o singura data in cursul procesului. Ex. solicitarea partilor de a li se acorda un termen pentru a se impaca

pentru lipsa de aparare, la cererea partii interesate, dar numai in mod exceptional, pentru motive temeinice si care nu sunt imputabile reprezentantului ei, in conditiile art. 221 NCPC 5. Dupa analizarea tuturor problemelor preliminare, se intra in cercetarea cauzei. In aceasta etapa, se administreaza probele propuse de parti si incuviintate de instanta sau ordonate de aceasta din oficiu.

6. In etapa dezbaterilor, in masura in care toate probele au fost administrate, presedintele va da cuvantul partilor pe fondul cauzei, pentru a pune concluzii. Fiecare dintre parti va dezbate intreg materialul probator si va prezenta instantei concluzia care considera ca se impune.

7. Cand instanta se socoteste lamurita, presedintele va declara dezbaterile inchise, completul retragandu-se pentru deliberare. Exista posibilitatea ca dupa inchiderea dezbaterilor, partile sa depuna note, fie din proprie initiativa, fie la solicitarea instantei.

Primul termen la care partile sunt legal citate.Aceasta sintagma inlocuieste sintagma prima zi da infatisare din vechea reglementare si prezinta o importanta deosebita in cursul judecarii unui litigiu deoarece:

1. Paratul, la acest moment, daca intampinarea nu este obligatorie, poate largi cadrul subiectiv al procesului, formuland cerere de chemare in judecata a altei persoane (68 alin. 3), cerere de chemare in garantie (73 alin. 3) sau cerere de aratare a tilularului dreptului (art. 76)

2. Necompetenta materiala si teritoriala de ordine publica trebuie invocata de parti, de catre judecator sau procuror la acest termen (art. 130 alin. 2)

3. Judecatorul este obligat, din oficiu, sa verifice si sa stabileasca daca instanta sesizata este competenta general, material si teritorial sa judece pricina (art. 131 alin. 1)

4. Daca intampinarea nu este obligatorie, nulitatea relativa pentru neregularitati savarsite pana la inceperea judecatii trebuie invocata la acest termen (art. 178 alin. 3 lit.a)

5. Reclamantul poate sa isi modifice cererea sau sa propuna noi dovezi, sub sanctiunea decaderii (art. 204 alin. 1)

6. La acest termen, judecatorul, dupa ascultarea partilor, va estima durata necesara pentru cercetarea procesului, astfel incat cauza sa fie solutionata intr-un termen optim si previzibil (art. 238)

7. La acest termen, judecatorul pune in vedere partilor, daca sunt reprezentate sau asistate de avocat sau consilier juridic, ca pot conveni ca probele sa fie administrate de catre avocati/consilieri (art. 239 si 366 - 388).

Activitatea ulterioara sedintei. Incheierile de sedinta

Incheierile de sedinta se intocmesc de grefier, pe baza notelor luate in timpul dezbaterilor si a inregistrarilor efectuate. Redactarea se face in termen de 3 zile de la data sedintei de judecata. Fiind anterioare hotarii finale, aceste incheieri se numesc premergatoare.Continutul incheierii de sedinta:

a) denumirea instanei i numrul dosarului;

b) data edinei de judecat;

c) numele, prenumele i calitatea membrilor completului de judecat, precum i numele i prenumele grefierului;

d) numele i prenumele sau, dup caz, denumirea prilor, numele i prenumele persoanelor care le reprezint sau le asist, ale aprtorilor i celorlalte persoane chemate la proces, cu artarea calitii lor, precum i dac au fost prezente ori au lipsit;

e) numele, prenumele procurorului i parchetul de care aparine, dac a participat la edin;

f) dac procedura de citare a fost legal ndeplinit;

g) obiectul procesului;

h) probele care au fost administrate;

i) cererile, declaraiile i prezentarea pe scurt a susinerilor prilor, precum i a concluziilor procurorului, dac acesta a participat la edin;

j) soluia dat i msurile luate de instan, cu artarea motivelor, n fapt i n drept;

k) calea de atac i termenul de exercitare a acesteia, atunci cnd, potrivit legii, ncheierea poate fi atacat separat;

l) dac judecarea a avut loc n edin public, fr prezena publicului ori n camera de consiliu;

m) semntura membrilor completului i a grefierului.

Calea de atac. Regula: incheierile de sedinta premergatoare se ataca odata cu fondul.Exceptii: se ataca separat incheieriile pentru care legea prevede aceasta posibilitate, ex:

Incheierea prin care s-a respins ca inadmisibila cererea de interventie voluntara (art. 64 alin. 3)

Incheierea pronuntata asupra cererii de suspendare a procesului (art. 414).

Clasificarea incheierilor premergatoare:

Criteriul de clasificare - posibilitatea instantei de a reveni sau nu asupra celor dispuse:

a. Incheieri preparatorii cele prin care se iau masuri asupra carora instanta poate reveni, nefiind legata de solutiile adoptate (ex. incheierea de incuviintare a probelor, incheierea prin care s-a estimat durata cercetarii procesului)

b. Incheieri interlocutorii cele care leaga instanta cu privire la masurile adoptate, aceasta neputand reveni asupra lor in cursul judecatii (ex. incheierile prin care se solutioneaza exceptii procesuale, incheierea de admitere a cererii de interventie voluntara sau fortata).

Cercetarea procesului. Reprezinta una dintre etapele judecatii in prima instanta, alaturi de dezbaterea procesului.

Presupune urmatoarele etape:

1. Rezolvarea exceptiilor

2. Examinarea cererilor de interventie formulate de parti sau de terte persoane

3. La cerere, se vor dispune masurile asiguratorii

4. Se va lua act de renuntarea reclamantului, de achiesarea paratului sau de tranzactia partilor

5. Se vor incuviinta probele si se vor administra

6. Se va indeplini orice act de procedura necesar solutionarii cauzei.

Exceptiile procesuale

Sediul materiei: (art. 245 248 NCPC)

Definitie: exceptia reprezinta mijlocul prin care, in conditiile legii, partea interesata, procurorul sau instanta invoca, fara sa puna in discutie fondul dreptului, neregularitati procedurale privitoare la compunerea completului sau constituirea instantei, competenta instantei ori la procedura de judecata sau lipsuri referitoare la dreptul la actiune urmarind, dupa caz, declinarea competentei, amanarea judecatii, refacerea unor acte ori anularea, respingerea sau perimarea cererii.

Deosebiri intre exceptii si aparari:

a. Apararea este un mijloc procesual pus exclusiv la indemana paratului, in timp ce exceptiile pot fi invocate si de alti participanti in proces

b. Exceptiile procesuale preced apararilor, in ceea ce priveste momentul solutionarii lor

c. Exceptiile opresc sau dilata procesul fara a permite finalizarea lui, in timp ce apararea permite si chiar impune incheierea procesului si anihilarea cererii reclamantului prin demonstrarea inexistentei dreptului afirmat.Clasificarea exceptiilor procesuale:

A. Dupa obiectul lor:

1. Exceptii de procedura urmaresc aplicarea unor norme de organizare judecatoreasca, de competenta si de procedura propriu zisa (ex. exceptia de incompatibilitate, de necompetenta, de conexitate, de litispendenta, de perimare)

2. Exceptii de fond privesc lipsuri referitoare la exercitiul dreptului la actiune (ex. exceptia lipsei de interes, de calitate procesuala, de capacitate procesuala, exceptia prematuritatii, in cazul in care dreptul nu este actual, autoritatea de lucru judecat, prescriptia). Exceptiile de fond se aseamana cu apararile de fond deoarece au ca efect, in cazul admiterii, anularea sau respingerea cererii. Insa, ele nu pot fi scoase din sfera exceptiilor, datorita terenului pe care se plaseaza dezbaterile, intrucat cel care invoca exceptia nu contrazice dreptul ce formeaza obiectul judecatii, dar nici nu il recunoaste, deci nu pune in discutie fondul dreptului.

B. Dupa efectul lor:

1. Exceptii dilatorii au ca efect general intarzierea judecatii, iar ca efecte speciale declinarea competentei, amanarea judecatii pentru lipsa de citare, refacerea unor acte lovite de nulitate

2. Exceptii peremptorii au ca efect general impiedicarea judecatii, prin respingerea sau anularea cererii (cererea este respinsa ca prescrisa sau inadmisibila, anulata pentru netimbrare )

3. Exceptii peremptorii care la inceput au efect dilatoriu. Ex: Daca se constata lipsa dovezii calitatii de reprezentant a celui care a actionat in numele partii, instanta va da un termen pentru acoperirea lipsurilor si numai daca acestea nu se acopera, cererea va fi anulata (art. 82 NCPC).

C. Dupa caracterul normei incalcate:

1. Exceptii absolute vizeaza normele de ordine publica si pot fi invocate de orice parte interesata, de procuror sau de instanta din oficiu, in orice moment al procesului, daca legea nu prevede altfel. Art. 247 alin. 1 il omite din enumerare pe procuror, dar aceasta este doar o scapare a textului, implicit si acest participant in proces putand sa invoce o exceptie absoluta.

Au caracter de ordine publica: Dispozitiile privind necompetenta

Normele care consacra principii fundamentale ale procesului civil

Normele care prevad reguli de desfasurare a procesului civil

Normele care reglementeaza conditiile de exercitare a actiunii civile

Normele care stabilesc durata termenelor de exercitare a cailor de atacDe la regula invocarii acestor exceptii in orice stare a pricinii, exista exceptiile prevazute de lege:

Exceptia de necompetenta materiala si exceptia teritoriala exclusiva art. 130 alin. 1, la primul termen la care partile sunt legal citate

Exceptia perimarii nu poate fi ridicata pentru prima data in apel recurs (art. 420 alin. 3 NCPC)

Exceptiile de ordine publica pot fi invocate oricand in cursul procesului, dar inaintea instantei de recurs, numai daca, pentru solutionare, nu este necesara administrarea altor dovezi in afara inscrisurilor noi.2. Exceptii relative vizeaza normele care ocrotesc interesele partilor si pot fi invocate numai de partea interesata, intr-un anumit termen.

Reguli privind solutionarea exceptiilor

Instanta este obligata sa se pronunte aspura exceptiilor inainte de a intra in fondul dezbaterilor, pronuntandu-se mai intai asupra excpetiilor de procedura, precum si asupra celor de fond care fac inutila, in tot sau in parte, administrarea de probe sau cercetarea in fond a cauzei.

In cazul in care se invoca mai multe exceptii simultan, instanta va determina ordinea de solutionare in functie de efectele pe care exceptiile le produc. In cazul in care exceptiile produc aceleasi efect, instanta va trebui sa stabileasca ordinea de prioritate a unei exceptii fata de alta, in functie de modul in care efectul celei dintai se poate repercuta, logic, asupra alteia, ulterioare, apreciind cazual. (ex. se invoca atat exceptia lipsei calitatii procesuale active cat si exceptia prescripiei, efectul lor procesual fiind identic. Se impune analiza prioritara a exceptiei lipsei calitatii procesuale active deoarece trebuie mai intai stabilit titularul dreptului sanctionat prin prescriptie)

Incheierea prin care s-a respins exceptia, precum si cea prin care, dupa admiterea exceptiei, instanta a ramas in continuare investita (in cazul unor exceptii dilatorii, ex. exceptia de necitare) pot fi atacate numai odata cu fondul. Solutia oferita de instanta unei exceptii trebuie motivata. Datorita caracterului interlocutoriu al acestei incheieri, aceasta nu mai poate fi pusa in discutia partilor in acelasi ciclu procesual, putand fi reanalizata ca efect al admiterii unei cai de atac.

Totodata, trebuie retinut ca, in masura in care, instanta considera ca o exceptie este intemeiata, ea va pronunta o sentinta sau decizie, in functie de etapa procesuala in care se afla procesul, atunci cand respinge sau anuleaza cererea, constata perimarea sau isi declina competenta, dezinvestinadu-se de solutionarea cauzei.

Hotararea prin care s-a admis exceptia este supusa aceleiasi cai de atac ca si hotararea ce urma sa se pronunte asupra fondului, daca legea nu prevede altfel.

Legea prevede altfel in urmatoarele situatii:

Art. 132 alin. 3. Daca instanta se declara necompententa, hotararea nu este supusa niciunei cai de atac, dosarul fiind trimis la instanta competenta

Art. 132 alin. 4. Daca instanta se declara necompetenta si respinge cererea ca inadmisibila intrucat este de competenta unui organ fara activitate jurisdictionala sau ca nefiind de competenta instantelor romane, hotararea este supusa numai recursului la instanta ierarhic superioara

Art. 421 alin. 2. Hotararea care constata perimarea este supusa recursului, la instanta superioara, in termen de 5 zile de la pronuntare.

Unirea exceptiei cu fondulApare ca o exceptie de la regula solutionarii exceptiilor. Astfel, exceptiile vor putea fi unite cu administrarea probelor sau fondul cauzei numai daca pentru judecarea lor este necesar sa se administreze aceleasi dovezi ca si pentru solutionarea fondului.

Nu orice exceptie procesuala poate fi unita, ci numai acea exceptie pentru a carei judecata este necesar sa se administreze aceleasi dovezi ca si pentru solutionarea fondului. Chiar daca exceptia s-a unit cu fondul, instanta se va pronunta mai intai asupra exceptiei. Numai daca exceptia este respinsa, se va trece la dezbatrea fondului.Alte reguli privind exceptiile

NCPC prevede obligativitatea pentru parti de a invoca toate mijloacele de aparare si toate exceptiile procesuale de indata ce le sunt cunoscute, altfel putand sa raspunda pentru pagubele pricinuite partii adverse, constand in despagubiri pentru determinarea manarii procesului.

Caracteristicile exceptiilor procesuale

a. Exceptia procesuala, pentru a fi invocata, presupune existenta unui proces civil in curs. Specific exceptiei procesuale este faptul ca aceasta se invoca pe parcursul procesului si nu prin cererea de chemare in judecata

b. Exceptia procesuala este, prin natura sa, un mijloc de aparare, astfel incat, de regula, se foloseste de catre parat. Exceptiile absolute pot fi insa invocate si de catre reclamant, intervenienti, procuror, instanta din oficiu

c. Exceptia procesuala este un mijloc tehnic prin care se invoca incalcari ale dreptului procesual sau material. Exceptia nu pune in discutie fondul dreptului si se rezolva mai inainte de dezbaterea fondului. Faptul ca unele exceptii se pot uni cu fondul implica doar posibilitatea de a administra anumite probe in dovedirea exceptiei, fara insa a se intra pe fondul dreptului.

d. Exceptia trebuie, in primul rand, sa aduca in discutie neregularitati care privesc procedura desfasurata sau lipsuri ale dreptului la actiunea aflata in desfasurare (ex. nu este exceptie procesuala cea referitoare la neregularitati ale judecatii in prima instanta si invocate in motivele de apel, acesta fiind un motive de apel)

e. In cazul admiterii exceptiei, cererea nu se respinge ca nefondata ci ca inadmisibila, prematura, prescrisa, tocmai pentru ca in rezolvarea exceptiei nu se analizeaza fondul dreptului

f. Admiterea exceptiei procesuale nu afecteaza dreptul reclamantului, iar hotararea pronuntata ca urmare a admiterii exceptiei nu are autoritate de lucru judecat cat priveste fondul dreptului. Prin exceptie, daca o prima hotarare este pronuntata in temeiul admiterii exceptiei prescriptiei dreptului material la actiune sau autoritatii de lucru judecat, o noua cerere nu ar mai putea fi formulata intrucat s-ar opune tocmai autoritatea de lucru judecat a hotararii anterioare.PROBELE IN PROCESUL CIVIL

Sediul materiei: art. 249 art. 388 NCPC

Judecatorul nu poate rezolva litigiul pe baza afirmatiilor partilor, adesea contradictorii si nici exclusiv pe baza legii, deoarece aceasta din urma trebuie aplicata la o situatie de fapt stabilita. Judecatorul va pronuna hotararea dupa stabilirea faptelor in baza probelor pe care partile le produc.NCPC structureaza materia probelor in doua mari sectiuni: o parte este dedicata probelor in general, cuprinzand principii generale in aceasta problematica iar cea de-a doua parte, este dedicata fiecaruit tip de proba, in dorinta de a se evidentia ce este caracteristic fiecareia.

NCPC pastreaza in materia probelor intacte doua principii:

1) Proba incumba reclamantului (actori incumbit probatio). Revine, in principal, celui ce afirma ceva in justitie sa dovedeasca faptele pretinse, insa judecatorul nu este lipsit de mijloace in aceasta privinta, are indatorirea sa staruie prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greseala privind aflarea adevarului in cauza, pe baza stabilirii faptelor si prin aplicarea corecta a legii, in scopul pronuntarii unei hotarari temeinice si legale. In acest scop, poate pune in discutia partilor imprejurari de fapt, chiar daca nu sunt mentionate in cerere sau intampinare si poate sa dispuna administrarea probelor pe care le considera necesare, chiar daca partile se impotrivesc.2) Probele sunt indispensabile procesului judiciar a nu fi sau a nu fi probat este totuna (idem est non esse et non probari)In sens larg, prin proba se intelege actiunea de stabilire a existentei sau inexistentei unui anumit fapt (actus probandi).

In sens restrans, prin proba se intelege mijlocul legal pentru dovedirea unui fapt, adica mijlocul cu care se probeaza si efectul probatiunii.

In probatiunea judiciara, distingem patru etape procesuale, implicand subiecte de drept diferite:

1) Solicitarea sau propunerea de probe, concretizata in dreptul si obligatia partilor de a proba pretentiile sau sustinerile facute in instanta. Subiecte ale acestei etape sunt partile.

2) Incuviintarea probelor. Subiect instanta.

3) Administrarea probelor. Subiecte: judecatorul dar si partile.

4) Interpretarea sau aprecierea probelor. Subiect instanta.

Probele sunt clasificate dupa cum urmeaza:

a) dupa cum sunt administrate in fata instantei, in cadrul procesului sau in afara acestuia: judiciare sau extrajudiciare,

b) dupa criteriul naturii lor, probele sunt personale si materiale. Probele personale sunt fapte ale omului (depozitii, marturisiri, prezumtii, etc). Probele materiale sunt lucrurile care prin starea lor contribuie la dovedirea raportului juridic.

c) dupa cum dovedesc prin ele insele raportul juridic dedus judecatii: directe (ex: inscrisul constatator al unui act juridic ce formeaza obiectul litigiului) si indirecte ( dovedesc numai un fapt vecin si conex din care se trage concluzia existentei faptului ce trebuie dovedit, ex: prezumtiile);

d) dupa cum au un caracter original: primare (nemijlocite) (ex: depozitia unui martor care a luat la cunostinta de anumite fapte prin propriile simturi, un inscris original) si secundare (mijlocite) (ex: martorul relateaza ce a auzit de la alte persoane, acestea din urma fiind cele care au luat la cunostinta personal de faptele despre care relateaza, copia unui inscris etc);

e) dupa modul in care judecatorul percepe faptele, probele se impart intre cele pe care judecatorul le percepe in mod personal si direct (ex: cercetarea la fata locului) si cele pe care le cunoaste prin intermediul altor persoane (ex: depozitia martorului);

Sarcina probei. Art. 249 NCPC este in sensul ca sarcina probei revine celui care face o sustinere inaintea judecatii, in afara de cazurile anume prevazute de lege. Cum procesul civil incepe cererea de chemare in judecata introdusa de reclamant, este firesc el sa-si dovedeasca mai intai pretentiile (onus probandi incumbit actori). Ori de cate ori paratul dobandeste calitatea de reclamant, are el mai intai sarcina probei, ex. cand paratul formuleaza o cerere reconventionala sau cand invoca o exceptie ( in excipiendo reus fit actor).

Regula:

- dupa ce reclamantul a facut proba, paratul este nevoit sa iasa din pasivitate si sa se apere, dovedind netemeinicia pretentiilor reclamantului. Asa fiind, putem spune ca sarcina probei este impartita intre reclamant si parat, ordinea fiind insa cea mentionta.

Exceptii: Exista situatii anume prevazute de lege cand sarcina probei este rasturnata, ea revenind reclamantului. Ex. in conflictele de munca, sarcina probei revine, paratului. Potrivit art. 272 din Codul Muncii, angajatorul este obligat sa depuna probele in apararea sa; In litigiile privind drepturile consumatorilor, sarcina probei revine furnizorului ori comerciantului care comercializeaza serviciul catre consumator.

Inexisenta obligatiei de a proba intervine atunci cand niciuna din parti nu are aceasta obligatie, adica in urmatoarele situatii:

1. Ceea ce instanta este tinuta sa ia cunostinta din oficiu (art. 251 si art. 252 alin. 1 NCPC, respectiv dreptul in vigoare in Romania)

2. Faptele sau situatiile de notorietate si dreptul unui stat strain cu conditia sa fie invocat (art. 253 si art. 255 alin. 3 din NCPC)

3. Faptele legal constatate. Insa, potrivit art. 328 NCPC, partea careia ii profita prezumtia trebuie sa dovedeasca faptul cunoscut, vecin si conex, pe care se intemeiaza aceasta.

Obiect al probei (art. 250 NCPC) sunt faptele juridice in inteles larg, deci si actele juridice, care au creat, modificat sau stins raportul juridic dedus judecatii ori faptele care au determinat ineficacitatea acestuia si au dat dreptul de a cere constatarea nulitatii actului juridic, anularea, rezolutiunea, rezilierea acestuia etc. Faptele juridice ce trebuie probate se clasifica dupa cum urmeaza.

1. Fapte generatoare de drepturi si obligatii, fapte modificatoare de drepturi si obligatii, fapte extinctive de drepturi si obligatii, fapte de ineficacitate.

2. Fapte materiale (ex. infirmitatea unei persoane ca urmare a unui accdident) si psihologice ( dolul, reaua credinta)

3. Fapte pozitive si fapte negative. Faptele negative se probeaza prin dovedirea faptelor pozitive contrare (ex. mostenitorii subsecventi in clasa trebuie sa dovedeasca, pentru a culege mostenirea, ca mostenitorii din clasa superioara nu au acceptat-o)

4. Fapte notorii, faptele constatate si chestiuni prealabile (faptele stabilite in materialitatea lor in instanta penala ori printr-o hotarare civila intrata sub autoritate de lucru judecat).

Obiceiurile, uzurile, uzantele, regulile deontologice, regulamentele si reglementarile locale nu trebuie dovedite decat in cazul in care instanta sau una dintre parti nu le cunoaste. La cererea instantei, autoritatile competente trebuie sa ii comunice in termenul stabilit, toate informatiile, inscrisurile, ori reglementarile solicitate (art. 255 alin. 2-4). Potrivit art. 251 NCPC, nimeni nu este tinut in a proba ceea ce instanta este tinuta sa ia cunostinta din oficiu, iar in art. 252 alin. 1 se stabileste ca instanta de judecata trebuie sa ia cunostinta din oficiu de dreptul in vigoare in Romania.

Acest articol (252 NCPC) este expresia urmatoarelor principii:

Intreg procesul judiciar trebuie condus de judecator cu respectarea si aplicarea legii, a carei necunoastere sau neclaritate instanta nu o poate invoca (art. 5 NCPC)

Justitia se infatuieste in numele legii iar hotararea judecatoreasca se da in numele legii (art. 124 alin. 1 din Constitutie)

Judecatorii sunt independenti si se supun numai legii (art. 124 alin. 3 din Constitutie)

Includem in dreptul intern Constitutia si legile, deciziile Curtii Constitutionale, deciziile pronuntate de ICCJ in recursul in interesul legii si in procedura de asigurare a unei jurisprudente unitare, dreptul unional si normele comunitare europene, normele institutiilor UE, jurisprudenta Curtii de Justitie a Uniunii Europene, normele conventionale (normele primare si derivate ale Conventiei Europane a Drepturilor Omului, incusiv jurisprudenta CEDO)

Textele care nu sunt publicate in monitorul Oficial al Romaniei sau intr-o alta modalitate prevazita de lege, conventiile, tratatele si acordurile internationale aplicabile in Romania, care nu sunt integrate intr-un text de lege, precum si dreptul international cutumiar trebuie dovedite de partea interesata. Proba legii straine se face conform Codului civil referitor la continutul legii straine. Potrivit art. 2562, continutul legii straine se stabileste de instanta judecatoreasca prin atestari obtinute de la organele statului care au edictat-o, prin avizul unui expert sau prin alt mod adecvat. Partea care invoca o lege straina va fi obligata sa faca dovada continutului ei. In cazul imposibilitatii de a stabili intr-un termen rezonabil continutul legii straine, se aplica legea romana.

Probele se administreaza in proces pentru a convinge pe judecator, deci el este subiectul probei.

Pentru ca o proba sa fie admisa, aceasta trebuie sa fie legala (sa nu fie oprita de lege, fie de legea de drept material, substantial, fie de legea de drept procesual) si sa fie concludenta (sa fie de natura sa duca la rezolvarea procesului respectiv). Astefel, de exemplu intr-o cerere care are ca obiect repararea prejudiciului cauzat printr-o fapta ilicita, proba testimoniala solicitata de catre parat pentru a dovedi ca nu a savarsit singur fapta ilicita este legala si pertinenta, dar nu concludenta, deoarece, in materia delictuala, art. 1382 NCC prevede ca raspunderea este solidara si deci poate fi chemat in judecata pentru intregul prejudiciu. Daca insa paratul solicita proba pentru a dovedi culpa concurenta a victimei, ea este si concludenta deoaarece in asemenea caz raspunderea se imparte intre autorul faptului ilicit si victima.

Instanta este obligata sa examineze concludenta probei in momentul in care este propusa de parti, deoarece art. 255 alin 1 si art. 258 alin 1 NCPC o obliga sa admita numai acele probe care pot duce la solutionarea procesului. Altfel, dosarul s-ar incarca cu probe inutile. Pentru a se putea pronunta asupra concludentei, instanta va cere partilor sa arate imprejurarile ce urmeaza a fi dovedite cu ajutorul fiecarei probe = TEZA PROBATORIE

Potrivit art. 254 alin 1, probele se propun sub sanctiunea decaderii de catre reclamant prin cererea de chemare in judecata, iar de catre parat orin intampinare, daca legea nu dispune altfel. Dovezile care nu au fost propuse in aceste conditii nu vor mai putea fi cerute si incuviintate in cursul procesului in afara de cazurile in care:

1. necesitate probei rezulta din modificarea cererii. Modificarea cererii implica o reconfigurare a procesului, deci se justifica propunerea de noi porbe fata de noua situatie adusa in fata instantei.2. nevoia administrarii probei rezulta din cercetarea judecatoreasca si partea nu o putea intrevede. Aceasta situatie rezulta din dinamica procesului si din derularea dialogului dintre parti. Insa, daca probele propuse in acest temei nu sunt rezultatul acestei dinamici, ci au fost doar omise, suplimentarea probatoriului nu se justifica;

3. partea invedereaza instantei ca, din motive temeinic justificate, nu a putut propune in termen probele propuse. In acest caz, instanta estimeaza de la caz la caz, in functie de circumstantele personale ale celui care propune proba peste termen;

4. administrarea probei nu duce la amanarea judecatii;

5. exista acordul expres al tuturor partilor. Aceasta ipoteza echivaleaza cu o conventie asupra probelor intervenita in cursul procesului.

In toate aceste situatii nu este inlaturata sanctiunea decaderii, ci este reglementat un drept procedural nou, corespondent unei suplimentari a probelor propuse.

In toate aceste situatii, partea adversa are dreptul la proba contrara numai asupra aceluiasi aspect pentru care s-a incuviintat proba invocata.

Ordonarea probelor din oficiu. Daca probele propuse nu sunt indestulatoare pentru lamurirea in intregime a procesului, instanta va dispune ca partile sa completeze probele sau poate, din oficiu sa puna in discutia partilor necesitatea administrarii altor probe, pe care le poate ordona chiar daca partile se impotrivesc. Cu toate aceste, partile nu pot invoca in caile de atac omisiunea instantei de a ordona din oficiu probe pe care ele nu le-au propus si administrat in conditiile legii (art. 254 alin. 5 si 6). In aceasta ipoteza este impropriu a se sustine ca instanta propune porbe. Ea dispune direct incuviintarea lor, dupa ce le pune insa in discutia partilor si dupa ce asculta parerea acestora, intrucat toate cheltuielile si orice alte obligatii legate de administrare vor fi in sarcina partilor.

Cand o parte renunta la probele propuse, cealalta parte poate sa si le insuseasca sau instanta poate dispune administrarea din oficiu a probei la care s-a pronuntat.

Asupra probelor propuse de parti, instanta se pronunta printr-o incheiere motivata, atat in caz de admitere, cat si in caz de respingere. Incheierea va arata faptele ce vor trebui dovedite, mijloacele de proba incuviintate, precum si obligatiile ce revin partilor in legatura cu administratrea acestora. Aceasta incheiere are caracter preparatoriu, nu leaga instanta si deci aceasta poate reveni asupra unei probe incuviintate, dar are obligatia sa puna in discutia partilor si sa arate de ce administrarea probei a devenit inutila (art. 259).

Daca o proba necesita cheltuieli pentru administrarea sa, partea care a propus proba este obligata, sub sanctiunea decaderii din proba, ca de indata sau in termenul fixat de instanta sa depuna suma stabilita de catre instanta pentru acoperirea cheltuielilor.

In cazurile in care proba a fost dispusa din oficiu sau la cererea procurorului in procesul pornit de acesta, instanta va stabili prin incheiere, cheltuielile de administrare a probei si partea care trebuie sa plateasca, putandu-le pune si in sarcina ambelor parti.

Administrarea probelor. Regula. Administrarea probelor se face in fata instantei. S-a dorit ca in acest fel sa se consacre principiul nemijlocirii, adica sa se inlature verigile intermediare intre judecatorii care solutioneaza procesul si probe.

Exceptii:

- administrarea probelor in alta localitate se face prin comisie rogatorie, de o instanta de acelasi grad, sau, in lipsa, de un grad mai mic (art. 261 alin. 2-5 NCPC);

- probele administrate de o instanta necompetenta sau intr-o cerere a carei judecata s-a stins prin perimare raman castigate judecatii;

- o alta exceptie de la principiul nemijlocirii se refera la administrarea probelor de catre avocati sau consilieri juridici, procedura reglementata de art. 366-388. Aceste dispozitii sunt aplicabile tuturor litigiilor, cu execptia celor care privesc starea civila si capacitatea persoanelor, relatiile de familie si orice alte drepturi asupra carora legea nu permite a se face tranzactie.

Ordinea administrarii probelor. Reguli.

1. Probele se administreaza in ordinea stabilita de catre instanta, chiar in sedinta in care au foat incuviintate, daca este posibil. Prin urmare, probele a caror administrare este facila datorita posibilitatii de administrare imediata au prioritate.