!154 sdc 01 - suplimentuldecultura.ro fileLucian Dan Teodorovici: „Am asistat deseori la discu]ii...

16
NR. 154 » 17 – 23 noiembrie 2007 » S\pt\m`nal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » [email protected] PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA » APARE S~MB|TA » EDI}IA DE IA{I » WWW.SUPLIMENT.POLIROM.RO Criticii despre Alexandru Solomon Iulia Blaga A treia s\pt\m`n\ a campaniei „Artistul asociat“ aduce trei texte ale criticilor de film despre regizorul Alexandru Solomon: Andreea Chiriac, Lauren]iu Br\tan [i Valerian Sava. ~N » PAGINA 7 Bogdan-Alexandru St\nescu scrie despre Norman Mailer, autorul care ne-a p\r\sit s`mb\ta trecut\ [i al c\rui ultim roman, Castelul din p\dure, va ap\rea `n române[te s\pt\m`na viitoare. ~N » PAGINILE 10-11 EVANGHELIA DUP| MAILER ARTISTUL ASOCIAT noiembrie – ALEXANDRU SOLOMON S\pt\m`na 1 – Interviu S\pt\m`na 2 – Text de autor S\pt\m`na 3 – Criticii despre... S\pt\m`na 4 – Colegii de breasl\ despre... „Noua mea carte se nume[te Black Milk [i cred c\ este foarte diferit\ fa]\ de tot ce am scris p`n\ acum, poate [i datorit\ faptului c\ [i eu s`nt o femeie total schimbat\ fa]\ de cea care eram c`nd am scris Bastarda Istanbulului . Este o carte care vorbe[te despre cum e s\ fii mam\ `ntr-o societate patriarhal\, despre feminitate [i despre condi]ia de femeie `ntr-o astfel de societate. ~n acela[i timp, cartea asta, trebuie s\ recunosc, este rezultatul depresiei postnatale [i, `n consecin]\, e impregnat\ de tr\s\turile acesteia.“ Citi]i grupajul realizat de Bogdan-Alexandru St\nescu ~N » PAGINILE 8-9 INTERVIU ~N EXCLUSIVITATE CU SCRIITOAREA ELIF SHAFAK Istanbul – „aici, tot ceea ce `nseamn\ art\ se na[te din conflict...“ Despre „Satana [i Bunul Dumnezeu“ „Suplimentul de cultur\“ v\ prezint\ o relatare de la conferin]a „Satana [i Bunul Dumnezeu“, sus]inut\ de Andrei Oi[teanu la Ia[i, pe 9 noiembrie a.c., precum [i un interviu `n care acesta declar\ c\ „nu-i mai citim pe Mircea Eliade [i Ioan Petru Culianu, doar `i cit\m ca pe marii clasici“. ~N » PAGINILE 4-5

Transcript of !154 sdc 01 - suplimentuldecultura.ro fileLucian Dan Teodorovici: „Am asistat deseori la discu]ii...

Page 1: !154 sdc 01 - suplimentuldecultura.ro fileLucian Dan Teodorovici: „Am asistat deseori la discu]ii dintre români [i occidentali, fie ei turi[ti au ba, `n care principala preo-cupare

NR. 154 » 17 – 23 noiembrie 2007 » S\pt\m`nal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » [email protected]

PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA » APARE S~MB|TA » EDI}IA DE IA{I » WWW.SUPLIMENT.POLIROM.RO

Criticii despreAlexandru Solomon

Iulia Blaga

A treia s\pt\m`n\ a campaniei „Artistulasociat“ aduce trei texte ale criticilor defilm despre regizorul Alexandru Solomon:Andreea Chiriac, Lauren]iu Br\tan [iValerian Sava.

~N » PAGINA 7

Bogdan-Alexandru St\nescu scrie despre Norman Mailer, autorulcare ne-a p\r\sit s`mb\ta trecut\ [i al c\rui ultim roman,Castelul din p\dure, va ap\rea `n române[te s\pt\m`na viitoare.

~N » PAGINILE 10-11

EVANGHELIADUP| MAILER

ARTISTUL ASOCIAT

nnooiieemmbbrriiee ––ALEXANDRU SOLOMON

SS\\pptt\\mm`̀nnaa 11 – Interviu

SS\\pptt\\mm`̀nnaa 22 – Text de autor

SS\\pptt\\mm`̀nnaa 33 – Criticii despre...

SS\\pptt\\mm`̀nnaa 44 – Colegii de breasl\ despre...

„Noua mea carte se nume[te Black Milk [i credc\ este foarte diferit\ fa]\ de tot ce am scris p`n\acum, poate [i datorit\ faptului c\ [i eu s`nt ofemeie total schimbat\ fa]\ de cea care eramc`nd am scris Bastarda Istanbulului. Este o cartecare vorbe[te despre cum e s\ fii mam\ `ntr-osocietate patriarhal\, despre feminitate [i despre

condi]ia de femeie `ntr-o astfel de societate. ~nacela[i timp, cartea asta, trebuie s\ recunosc,este rezultatul depresiei postnatale [i, `nconsecin]\, e impregnat\ de tr\s\turileacesteia.“

Citi]i grupajul realizat de Bogdan-Alexandru St\nescu~N » PAGINILE 8-9

INTERVIU ~N EXCLUSIVITATE CU SCRIITOAREA ELIF SHAFAK

Istanbul – „aici, totceea ce `nseamn\ art\se na[te din conflict...“Despre „Satana [i

Bunul Dumnezeu“„Suplimentul de cultur\“ v\ prezint\ orelatare de la conferin]a „Satana [i BunulDumnezeu“, sus]inut\ de Andrei Oi[teanula Ia[i, pe 9 noiembrie a.c., precum [i uninterviu `n care acesta declar\ c\ „nu-imai citim pe Mircea Eliade [i Ioan PetruCulianu, doar `i cit\m ca pe marii clasici“.

~N » PAGINILE 4-5

Page 2: !154 sdc 01 - suplimentuldecultura.ro fileLucian Dan Teodorovici: „Am asistat deseori la discu]ii dintre români [i occidentali, fie ei turi[ti au ba, `n care principala preo-cupare

Lucian Dan Teodorovici: „Am asistat deseori la discu]ii dintreromâni [i occidentali, fie ei turi[ti au ba, `n care principala preo-cupare a concet\]eanului nostru era s\ se scuze, s\ explice, s\ sedisocieze de un anumit tipar al românului, s\ arate c\ el e altfel“.

DISOCIERE

editorial

www.supliment.polirom.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 154 » 17 – 23 noiembrie 2007

CCuu cc`̀tteevvaa zziillee `̀nn uurrmm\\,, uunn aammiicc ssccrriiiittoorr ssttaabbiilliitt `̀nn OOcc-cciiddeenntt [[ii `̀nnttoorrss,, dduupp\\ mmuulltt\\ vvrreemmee,, `̀nn RRoommâânniiaa `̀mmii ssppuu-nneeaa,, ccuu uunn ssooii ddee eennttuuzziiaassmm,, cc\\ hhaabbaarr nn-aamm cc`̀tt ddee mmuullttss-aauu sscchhiimmbbaatt oorraa[[eellee nnooaassttrree,, cc\\,, ttrr\\iinndd aaiiccii,, nnuu ppoott aavveeaappeerrcceepp]]iiaa aassttaa.. „Eu le compar cu ora[ele spaniole dinurm\ cu 6-7 ani“, `mi spunea. Cum n-am ajuns `n Spa-nia p`n\ ast\zi, n-am cum s\-i dau sau s\ nu-i dau drep-tate. E posibil s\ fi exagerat, dar asta nu m\ `mpiedic\ s\g`ndesc c\ entuziasmul din vocea sa trebuie s\ fi avutla origine c`teva argumente. Pe care, `ntr-adev\r, noi, tr\-itori `n România, nu le putem percepe prea bine.

Am scris `n ultimele dou\ numere despre Paris, un-de m-am aflat al\turi de Dan Lungu [i Florin L\z\res-cu pentru o serie de evenimente legate de lansarea volu-mului nostru colectiv Pas question de Dracula... ~ntorsacas\, am fost a[teptat de c`teva ironii mai mult sau maipu]in amicale, repro[`ndu-mi-se c\ n-am fost capabil s\`n]eleg Parisul, `n toat\ complexitatea lui. Adev\rat, `ndou\ s\pt\m`ni e imposibil „s\ cuno[ti Parisul“, dar nicin-am vrut s\ dau senza]ia asta `n cele scrise. Dimpotri-v\, cele dou\ texte ap\rute `n aceast\ rubric\ erau, maidegrab\, un demers ludic. Parisul v\zut dintr-o pers-pectiv\ oarecum sumbr\. Un exerci]iu u[or de f\cut,pentru c\ `ntr-adev\r ai destule de scris despre mize-ria din metroul parizian sau despre cer[etoria prezent\peste tot. Dar nicidecum o perspectiv\ definitorie. Cimai degrab\ una tipic\ românului – dar pe care oare, `ndeob[te, nu asupra Occidentului, ci asupraRomâniei. Prin urmare, cele dou\ texte se voiautocmai o r\sturnare a cli[eului, o prezentare nu toc-mai obiectiv\, recunosc, a capitalei Fran]ei, tocmaipentru a sublinia faptul c\ e foarte u[or s\ sco]i lasuprafa]\ ur`tul, fie el [i ur`tul parizian. C`nd e vor-ba despre România `ns\, cu to]ii ne av`nt\m, f\r\cea mai mic\ reticen]\, ̀ n a prezenta numai acest u-r`t. Iar apoi ne mir\m, ba chiar ne indign\m catego-ric c\ [i ceilal]i au o imagine „str`mb\“ despre noi.

Adev\rul e c\ nu am fost `n mod real dezam\-git de Paris. Nici n-aveam cum: asemenea oric\-rui turist, m-am trezit cu harta `n m`n\, bif`nd cuh\rnicie obiectivele indicate de nenum\rate revis-te, de cataloagele [i pliantele care [edeau `n tean-curi `n holul hotelului sau chiar `n hipermarke-turi. N-a[ fi avut cum s\ fiu dezam\git de Parisc`nd o `ntreag\ ma[in\rie francez\ de turism `micontrola fiecare pas, `ndrum`ndu-m\ spre locurirealmente spectaculoase, for]`ndu-m\ practic s\nu-mi pierd timpul liber cu „prostii“, ci s\ mi-locup cu legende, cu vizitarea at`tor monumente,muzee, palate [i str\zi etc. Nimeni nu-mi indica dru-mul spre cartiere industriale cu blocuri cenu[ii, nimeninu se gr\bea s\-mi arate „talciocurile“ mizere sau str\-zile desfundate ale capitalei franceze... Adev\rul e c\ [iparizianul obi[nuit, cel de pe strad\, tr\ie[te cu orgoliulde ghid turistic: cere-i o indica]ie, iar el, cu o amabilita-te pe care greu o g\se[ti la noi, te va ̀ ndruma cu mare r\b-dare spre cele mai interesante locuri, `]i va mai da, cabonus, [i c`teva date pitore[ti pe care, altfel, e dificil s\le descoperi `n pliante, `[i va pierde timpul cu tine p`n\se va asigura nu doar c\ vei g\si drumul spre ]inta do-rit\, dar [i c\ vei fi impresionat de ea.

Compara]ia cu românul de pe strad\ se impune aici.Dac\ turistul str\in `l va g\si pe acel amabil cet\]eancare s\ aib\ r\bdarea s\-l `ndrume spre Casa Poporu-lui, de exemplu, `n pachetul turistic oferit ad-hoc vorfi ambalate [i toate frustr\rile, `ntregul complex româ-nesc al cet\]eanului respectiv. ~nso]it [i de diverse scu-ze despre gropile de pe str\zi, [i de o scurt\ lec]ie de po-litic\ autohton\, [i, eventual, de un mic dosar al ur`]e-niei grote[ti numite Casa Poporului, de la origini p`n\la prezent. Poate dramatizez pu]in, dar numai pu]in.Pentru c\ am asistat deseori la discu]ii dintre români [ioccidentali, fie ei turi[ti au ba, `n care principala preo-cupare a concet\]eanului nostru era s\ se scuze, s\ ex-plice, s\ se disocieze de un anumit tipar al românului, s\arate c\ el e altfel. Mai mult, s\ coboare `n derizoriu

orice ofert\ turistic\ sau cultural\ a ]\rii noastre, con-vins fiind c\ asta-l va plasa, ̀ n ochii preopinentului, dea-supra acestui derizoriu generalizat.

Sigur c\ discu]ia e mult mai ampl\ [i ea ar trebui s\ajung\ la o problem\ devenit\ cli[eu de pres\ `n ultimavreme: adic\ la ce anume fac oficialii români pentru ima-ginea ]\rii. Dar m-am oprit la perspectiva românului depe strad\ pentru c\ ea mi se pare cel pu]in la fel de im-portant\. {i m\ `ntorc pentru final la amicul meu scrii-tor [i la entuziasmul lui. Repet, nu [tiu dac\ `ntr-adev\rcompara]ia lui cu Spania e potrivit\. Dar simplul fapt c\a f\cut-o, fie [i exager`nd, dovede[te c\ nu sufer\ de a-cel complex românesc care p`n\ [i pe mine, recunosc,m\ oblig\ s\ pun sub semnul `ntreb\rii entuziasmullui. Or, ajung`nd iat\ [i la chestiunea autorit\]ilor din Ro-mânia, cred c\ primul pas spre `mbun\t\]irea imaginiinoastre `n lume nu trebuie f\cut `n afar\. Ci chiar aici,`n interior. Abia dup\ ce imaginea României ̀ n ochii pro-priilor cet\]eni se va schimba, vom putea merge cu per-sonalit\]i culturale `n Italia, cum vrea ministrul Cioro-ianu, sau cu tot felul de idei ghidu[e pentru un brandde ]ar\ `n restul lumii. Pentru c\ atunci toate aceste ac-]iuni nu vor trebui sus]inute de vreun fabulospirit mi-oritic, ci doar de un mai modest spirit românesc, elibe-rat `ns\ de mul]imea de complexe europene care `l su-foc\ `n prezent.

CIRCUL NOSTRU V| PREZINT|: ROMÂNII E DE{TEP}I

~n RRomânia eexist\ oo llege cce aa ddevenitsubiect dde ddisput\: aa[a-nnumita LLege aar\spunderii mministeriale, LL115/1999. ~~nesen]\, eea sstabile[te pprocedurile pprincare ppre[edintele ]]\rii aajunge ss\ ppermit\urm\rirea ppenal\ aa uunuimembru aal gguvernului [[i,mai nnou, cchiar aa uunuiffoosstt membru aal gguvernu-lui. Legea a fost subiectula tot felul de modific\ri,care ]in de luptele dintreguvern, partide [i pre[e-din]ie. Si d\-i, si lupt\,neicusorule... [i totul`ntr-un dispre] generali-zat fa]\ de mine, de tinesau de aproape orice altcet\]ean al României. Fi-indc\ hiba major\ a legiinu e legat\ de cel careare dreptul s\-i `nm`neze toporulpre[edintelui (sau Procuraturii sau Di-rec]iei Na]ionale Anticorup]ie sau...sau...). Problema e c\, `ncet-`ncet, ]ara

`ncepe s\ fie condus\ de porci.Vorbesc metaforic, desigur, dar am o

referin]\ precis\ [i foarte util\, la un sis-tem politic fic]ional pe care politicieniiromâni s-au str\duit totu[i s\-l pun\ `npractic\. Totul se face pe baza unui altgen de Constitu]ie dec`t cea de tip libe-ral-democratic, cum ar trebui s\ fie Con-stitu]ia României. ~n Constitu]ie, la arti-colul 16, se anun]\ cu pomp\ urm\toa-rele: „1. Cet\]enii s`nt egali `n fa]a legii[i a autorit\]ilor publice, f\r\ privilegii[i f\r\ discrimin\ri ãsubl. meaã. 2. Ni-meni nu este mai presus de lege“. A-[adar, f\r\ privilegii [i f\r\ discrimin\ri.Doar c\ Legea r\spunderii ministerialeeste un exemplu evident de discrimi-nare (`ntre membrii guvernului [i cet\-]enii de r`nd) [i o mostr\ gre]oas\ deprivilegiere (a fo[tilor demnitari fa]\ defo[tii... fotbali[ti, strungari, `nv\]\torisau orice altceva).

~ntr-un volum ap\rut anul acesta, `n2007, la Editura Humanitas, Ce facem custr\inii? Pluralism vs. multiculturalism,

politologul italian Giovanni Sartori enu-mer\ limpede principiile pe care se ba-zeaz\ constitu]ionalismul liberal: „1) ne-utralitatea statului; 2) separa]ia func]ieide persoan\ ãsubl. meaã; 3) generalita-

tea (omni-inclusivitatealegilor“ (op. cit., p. 75).Combin`nd principiulconstitu]ional al egalit\]ii`n fa]a legii cu regula debun-sim] a separ\rii func-]iei de persoan\, ne d\mseama c\ Legea r\spun-derii ministeriale este `nsine o mostr\ de anticon-stitu]ionalism. Ea procla-m\ existen]a unor cet\-]eni români diferi]i (maibuni, presupun), care nupot fi ancheta]i pur [i sim-plu pentru presupuse fap-

te penale. ~n mod normal, dac\ un mi-nistru ([i mai ales un fost ministru) nupoate fi cercetat f\r\ avizul pre[edinte-lui, dup\ parlament\ri [i tergivers\ri

prin comisii [i para-comisii, aceea[iprocedur\ ar trebui s\ fie valabil\[i pentru un g\inar oarecare dinCodalbii-de-Jos. ~ntr-un stat de-mocratic veritabil un ministru, unservitor al cet\]eanului (fiindc\un ministru nici nu e altceva), nupoate avea drepturi diferite decele ale g\inarului, care, oric`t deparadoxal ar suna, e – indirect –angajatorul acelui ministru.

Dar România nu e neap\ratun stat democratic autentic. Iarmodelul impus azi de Legear\spunderii ministeriale are unprecedent, care justific\ [i ideeacentral\ a textului de fa]\. ~nmodelul de stat fic]ional pe care`l imit\ azi România exist\ un ar-ticol echivalent cu articolul 16din Constitu]ia României. Estevorba de articolul VII, care spune

c\ „Toate animalele s`nt egale“.Ulterior, [i `n acel stat independent aap\rut o ad\ugire care modific\ u[orteza egalit\]ii, echivalentul Legii r\spun-derii ministeriale: „Toate animalele s`ntegale. Dar unele animale s`nt mai egaledec`t altele“.

E vorba, bine`n]eles, de Ferma ani-malelor, statul imaginat de George Or-well `ntr-o poveste scurt\, dar plin\ de`nv\]\minte – inclusiv pentru guver-nan]ii români. Dovada o constituie exact legea incriminat\ aici. Unele ani-male s`nt mai egale dec`t altele. La Or-well erau porcii. La noi s`nt membrii [ifo[tii membri ai guvernului. Dar, cumscrie [i Orwell la finele c\r]ii sale, c`ndanimalele de r`nd „privir\ de la porc laom [i de la om la porc [i din nou de laporc la om, deja era imposibil s\ mai

spui care era care“1.

1 . George Orwell, Ferma animalelor, Editura Univers, Bucure[ti, 1992,

p. 109, trad. Mihnea Gafi]a.

» ~n modelul de statfic]ional pe care `limit\ azi Româniaexist\ un articolechivalent cu arti-colul 16 din Con-stitu]ia României.Este vorba de arti-colul VII, care spu-ne c\ „Toate ani-malele s`nt egale“.

LUCIAN DAN

GHEO&TEOD O R O V I C I

R A D U P A V E L

PUBLICITATE

Complexul românesc `n Europa

Ace[ti porci care ne guverneaz\

Page 3: !154 sdc 01 - suplimentuldecultura.ro fileLucian Dan Teodorovici: „Am asistat deseori la discu]ii dintre români [i occidentali, fie ei turi[ti au ba, `n care principala preo-cupare

www.supliment.polirom.ro

Dimensiunile „pr\p\dului“ ]i se ar\tau `nc\ din cartiere – la ceasde sear\, coloane de rockeri se `ndreptau spre centru. Str\ziledin `mprejurimi erau pline de ma[ini cu numere de Mure[, Arad,Bucure[ti sau Covasna.

COLOANE DE ROCKERI

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 154 » 17 – 23 noiembrie 2007

URMEAZ| THE PRODIGY, DE REVELION

Uraganul Scorpions a lovit Sibiul

3 «

capitala cultural\

SUPLIMENTUL LUI JUP

Veronica D. Niculescu

CCrreeddeeaamm,, aa[[aaddaarr,, cc\\ ssuuffeerriisseemm uunn ssooii ddeeddeesseennssiibbiilliizzaarree,, dduupp\\ ttoott [[iirruull ddee ccoonncceerr-ttee ddiinn aacceesstt aann ddee llaa SSiibbiiuu.. La ce puteams\ m\ mai a[tept, ce putea s\ m\ mai mul-]umeasc\? Lovit\ de nefericitul sindrom,d\dusem ast\ var\ [i-o fug\ la Festivalulde la Sziget, `n Budapesta, `n c\utare desenza]ii tari. Sibiul nu-mi mai ajungea.

~n aceste condi]ii, aproape n-am maireac]ionat c`nd am auzit c\ vine Scorpi-ons, pe 10 noiembrie, ̀ ntr-un concert gra-tuit `n Pia]a Mare. Dar ce naiv\ fusesems\ cred c\ muzica pe care o ascultam depe la 14 ani `n camera mea, p`n\ la abru-tizare, de pe casete aduse de rudele dinGermania, nu m-ar mai putea mi[ca!

Z`mbete [i autografe

Scorpions au venit la Sibiu cu numai c`-teva ore `nainte de concert. S-au cazat [iau ap\rut z`mbitori la conferin]a de pre-s\. Au vorbit to]i cinci, au r\spuns la ori-ce fel de `ntrebare (chiar [i la cele de ge-nul „a]i auzit de ora[ul Cluj?“), au r`s [iapoi au dat autografe pe afi[e, pentru jur-nali[ti.

M-am perindat [i eu pe la fiecare – separe c\, miraculos, aveam iar 14 ani [im\ `nro[isem toat\. Iar c`nd l-am v\zutpe Klaus Meine, pomenindu-m\ singu-r\ fa]\ `n fa]\ cu posesorul vocii pe careat`t de mult o ̀ ndr\geam, a vorbit gura f\-r\ mine [i m-am trezit pur [i simplu mul-]umindu-i [i m\rturisindu-i ce fericit\

s`nt c\ au venit. Al]ii au `ndr\znit [i auf\cut fotografii, obraz l`ng\ obraz cu solis-tul de la Scorpions.

Be]e [i pene pentru public

~n Pia]a Mare, la doar c`teva grade Cel-sius peste zero, Compact a c`ntat `n des-chidere, `nc\lzind cei treizeci de mii despectatori veni]i nu numai din Sibiu, cide la multe sute de kilometri. Dimensiu-nile „pr\p\dului“ ]i se ar\tau `nc\ dincartiere – la ceas de sear\, coloane de ro-ckeri se `ndreptau spre centru.

Str\zile din `mprejurimi erau plinede ma[ini cu numere de Mure[, Arad,Bucure[ti sau Covasna. Pia]a Mare a fostplin\ ochi.

Scorpions a `nceput recitalul cu unadintre piesele noi, Hour I, concertul fiindparte din turneul de promovare a albu-mului Humanity.

Au urmat `ns\ [i multe piese dintrecele vechi, a[a c\ mii de voci au c`ntatrefrenele arhicunoscute.

Klaus Meine a d\ruit publicului c`te-va sute de be]e de tob\, aruncate ca flo-rile, `n m\nunchiuri, `n timp ce ceilal]iScorpioni au `mp\r]it pene de chitar\ al-bastre, inscrip]ionate cu numele trupei,care zburau ca fluturii peste capetele ce-lor afla]i `n fa]a scenei.

Dou\ ore au c`ntat, f\c`nd pia]a s\ ex-plodeze de fericire, c\ci bucuria c`nt\-re]ilor era vizibil\, ca o minge fierbintede aur, aruncat\ spre public [i de acolo ve-nind `napoi spre scen\. Scorpions [i-auprelungit concertul cu o jum\tate de or\[i, dup\ un solo `ndr\cit al bateristului –ultima achizi]ie a trupei, din America –,cei cinci s-au `ntors la bis, cu Still LovingYou, Wind of Change [i `ncheind cuRock You Like a Hurricane.

CE-A AVUTCE-A PIERDUT&

» Actorul Marian Râlea,`ntr-un interviu acordatagen]iei Newsin: „Exist\ ovorb\ `n teatru: a aduceun copil sau un animal pescen\ e dezastruos. Iaral]ii au gre[it pentru c\au vrut s\ se arate pe ei.Orice actor, `n raport cusinceritatea [ineprih\nirea unui copil,nu exist\. S\ fim serio[i,dac\ eu nu-i pun `nvaloare pe ei, m\ termin\ei pe mine, nu mai exist“.

» Un sfert dintre cele 109 proiecte culturalefinan]ate deAdministra]ia FonduluiCultural Na]ional (AFCN)`n 2007 au fost derulate`n Bucure[ti, `ns\ [aptejude]e din ]ar\ –C\l\ra[i, Teleorman, Olt,Covasna, Boto[ani, Br\ila[i Vâlcea – nu au primitnici un ban. Majoritateabeneficiarilor AFCN s`nt organiza]ii non-guvernamentale.

~ng\dui]i-i autorului s\ se includ\ `n poveste. C\ci`nt`lnirea cu Scorpions nu poate fi dec`t o povestespus\ la persoana `nt`i. Orice alt\ versiune ar fi ominciun\ lipsit\ de emo]ie.

» Despre noul album, Humanity: „Acest album reflect\ aspecte aleumanit\]ii. Este vechiul mesaj, Make love, not war!“

» Oamenii din România li se par foarte schimba]i dup\ 14 ani de la primalor vizit\: „S`nte]i mult mai deschi[i dec`t pe atunci. Mai veseli!“.

» De ce au at`]ia fani [i dup\ at`]ia ani: „Din cauza Internetului. Stai `nfa]a computerului [i po]i g\si totul. Dar nu po]i avea emo]iacontactului uman! Cred c\ [i tinerii [i-au dat seama de asta. Vin laconcerte, al\turi de cei care au crescut cu muzica noastr\“.

» Piesele de pe noul album Humanity pot fi ascultate pe: http://www.the-scorpions.com/.

» Concertul gratuit a fost organizat de firma Ambient, cu ocazia a 15 anide func]ionare. Firma este partener oficial al programului „Sibiu 2007“.

De dou\ ori adio Sibiu 2007

Finalul programului CapitaleiCulturale Europene va fi marcatde dou\ ori. Pe de o parte,Ministerul Culturii va organizaevenimente pe 1 decembrie. Pede alt\ parte, municipalitatea vacheltui 2,2 milioane de europentru un [ir de evenimente, lafinal de decembrie. Va fi unconcert rock pe 12 decembrie,pe 27 decembrie va c`nta ErosRamazzoti, iar pe 31 decembrieva fi un concert al trupei TheProdigy [i un spectacolpirotehnic al Groupe F. Asocia]iaSibiu CCE 2007 preg\te[te [i altesurprize, `ns\ numele trupelors`nt `nc\ secrete.

FINAL

M|RTURISIRI

Concertul Scorpions de la Sibiu a f\cut parte din turneul de promovare a albumului Humanity

Page 4: !154 sdc 01 - suplimentuldecultura.ro fileLucian Dan Teodorovici: „Am asistat deseori la discu]ii dintre români [i occidentali, fie ei turi[ti au ba, `n care principala preo-cupare

România sse sschimb\. IIonIliescu `̀[i fface bblog ppe„lucrul ddracului“. Bloggerulpre[edinte trece, astfel, `nlumea celor virtuali. Nu potrisca s\ cred c\, de m`ine,omul `[i va trage un cont [ipe Hi5, portalul online pecare te `nscrii [i vorbe[ti cucine vor kilobi]ii t\i. Nu `mifac nici iluzia c\ Ion Iliescuare cont de Yahoo!Messenger [i `i trimitebuzzuri s`c`itoare lui MirceaGeoan\ la patru diminea]a,ca s\-l trezeasc\ din somn.Dar apari]ia fostului [ef destat `n zona „noilor media“des\v`r[e[te ultimul trend`n comunicare. Sintetiz`nd,fenomenul blogginguluieste ceea ce Ion Iliescu ar

numi, cu doi termeni at`tde dragi domniei sale,„revolu]ie [i reform\“.

}\ri[oara virtual\evolueaz\ exponen]ial, caun virus letal dintr-un filmSF, [i pune st\p`nire pe totpoporul. ~n acest timp,România real\ `[i caut\pohtele ascunse [i,deopotriv\, frustr\rile, prinde[ertul Saharei. Cum s-arzice, se zbate `ntre „e-mail“[i „e-mailat“.

Johnny R\ducanu nucred c\ [i-a f\cut blog. Nuam informa]ii de acest gennici despre Ion }iriac [iMihai R\zvan Ungureanu.D`n[ii se exprim\ c`t sepoate de real, direct `ncamera TV. La mijlocul

s\pt\m`nii, cei trei au fostinvita]i la „Marius Tuc\Show“. A fost, poate, ceamai deconectant\ emisiunedespre problema ]iganilor[i a românilor pe care amurm\rit-o de la `nceputulscandalului iscat `ntreRomânia [i Italia. Sta]i, s\nu gre[esc: nudeconectant\, ci, maidegrab\, reconfortant\ –pentru c\ nici unul dintreinvita]i nu a venit s\ fac\poante ieftine sau s\ deadeclara]ii sfor\itoare, decomplezen]\. Am pututvedea cum trei oamenide[tep]i, contemporani cunoi, aprioric desp\r]i]i,fiecare de cel\lalt, de stilulde via]\, de meserie [i de

statut social, au fost `nstare s\ propov\duiasc\bunul-sim] `n direct. Unafacerist, un diplomat [i unmuzician au spus lucruriclare [i logice, care aureu[it s\ fie convergente.

De ce ace[ti trei indivizinu s`nt pe listele noastre deambasadori, r\m`ne, pentrunaivul din mine, un mister.Despre }iriac po]i spunemulte „nasoale“, dar nu `ipo]i [terge cu buretele IQ-ul, experien]a, rela]iile.Mihai R\zvan Ungureanu,cel hulit de unii realizatoriTV care se lovesc `nc\ depragul pubert\]ii mentale,a demonstrat mai multecompeten]e dec`t

majoritatea politicienilor cuvechime `n munc\. IarJohnny R\ducanu, unul dinultimii romantici autenticidin ]ara asta, g`nde[te celpu]in la fel de bine pe c`tc`nt\.

~nceputul acestui text nua fost doar un hamb`] depretext al autorului. Eltr\deaz\, c`t se poate delimpede, c\ po]i aveaoric`te noi tehnologii ladispozi]ie, c\ de baz\r\m`ne tot inteligen]a. Iarinteligen]a nu `[i trage sevadin mijloacele decomunicare `n mas\, ci dincalitatea celor care lefolosesc.

{tefan Afloroaie a scos `n eviden]\ „discern\m`ntul [i claritatea“ cucare Andrei Oi[teanu a abordat `n cartea sa probleme delicateprecum antisemitismul [i pozi]ia politic\ a lui Mircea Eliade, rela]ialui Eliade cu mi[carea hippie sau moartea lui Ioan Petru Culianu.

DISCERN|M~NT{I CLARITATE

» 4

ordinea de zi

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 154 » 17 – 23 noiembrie 2007 www.supliment.polirom.ro

LA LOC teleCOMANDA

Alex SAVITESCU

Guvernul meu alternativ– drumul de la „e-mail“ la „e-mailat“ –

PE SCURT

Români la FestivalulFilmului Etnologic de la Berlin

~ntre 8 [i 11 noiembrie s-a desf\[u-rat la Berlin cea de-a zecea edi]ie aFestivalului Filmului Etnologic, Eth-nofilmfest, organizat de Ethnologis-ches Museum Berlin, `n parteneriatcu Institutul Cultural Român din Ber-lin. O selec]ie de filme române[ti afost prezentat\ `n cadrul programu-lui special „Focus România“. La ga-la filmului românesc, din 10 noiem-brie, a fost proiectat Blestemul ari-ciului, de Dumitru Budral\, antro-polog, regizor, director al Festivalu-lui Astra Film Fest de la Sibiu.

Blestemul ariciului prezint\ via]aromilor-b\ie[i din zona Sibiului [ise bazeaz\ pe o cercetare sociolo-gic\ de peste doi ani. Filmul a c`[ti-gat [ase premii interna]ionale [i afost selectat `n mai mult de 20 defestivaluri din lume. (V.N.)

Zilele de poezie „Iustin Pan]a“

Zilele Poeziei „Iustin Pan]a“, aflatela a [asea edi]ie, s-au desf\[urat pe10 [i 11 noiembrie, la Sibiu. Printrepoe]ii invita]i la eveniment s-au a-flat Constantin Ab\lu]\, Cezar Iv\-nescu, Ion Pop, Ion Mure[an, Nico-lae }one, Dan Coman, Claudiu Ko-martin, iar dintre sibieni au partici-pat Ioan Radu V\c\rescu, DumitruChioaru, Joachim Wittstock, RaduVancu, Drago[ Varga, Andrei Terian,Rita Chirian, George V. Precup. Co-locviile au inclus discu]ii pe temagenera]iilor `n poezia român\ con-temporan\, lansarea noului num\ral revistei „Euphorion“, dezbateri `njurul literaturii tinere [i a poeziei luiIustin Pan]a. Premiul na]ional depoezie „Iustin Pan]a“ a fost acordatt`n\rului poet Andrei Dobo[, iarpremiul „Euphorion“ i-a revenitcriticului literar Ion Pop.

~n cadrul colocviilor, ConstantinAb\lu]\ [i-a lansat cartea Grafferuldin lift, iar Dumitru Chioaru volu-mul de poezii Clipe fosforescente.Evenimentul a fost organizat de U-niunea Scriitorilor din România, fili-ala Sibiu, [i de revista „Euphorion“.

Bogdan Romaniuc

EEvveenniimmeennttuull ddiinn AAuullaa uunniivveerrssiitt\\]]iiii,, oorrggaa-nniizzaatt ddee ddeeccaannaattuull FFaaccuulltt\\]]iiii ddee FFiilloossooffiiee[[ii ddee EEddiittuurraa PPoolliirroomm,, aa ccuupprriinnss ttrreeii pp\\rr]]ii::`̀nn pprriimmaa ppaarrttee,, AAnnddrreeii OOii[[tteeaannuu aa ssuuss-]]iinnuutt pprreelleeggeerreeaa ddeesspprree dduuaalliissmmuull rreellii-ggiiooss,, iiaarr ̀̀ nn cceeaa ddee aa ddoouuaa aa ffoosstt llaannssaatt\\ ccaarr-tteeaa lluuii AAnnddrreeii OOii[[tteeaannuu,, RReelliiggiiee,, ppoolliittiicc\\[[ii mmiitt.. Texte despre Mircea Eliade [i IoanPetru Culianu, ap\rut\ recent la EdituraPolirom. Volumul a fost prezentat de {te-fan Afloroaei, Dan Petrescu [i Liviu Anto-nesei, iar dialogul din cea de-a treia par-te a conferin]ei a fost moderat de NicuGavrilu]\, prodecanul Facult\]ii de Fi-losofie.

Uneori prea tehnic\, ceea ce i-a f\cutpe unii dintre studen]i s\ p\r\seasc\ sa-la, prelegerea lui Andrei Oi[teanu s-a do-vedit a fi totu[i una interesant\, provo-c`nd discu]ii aprinse ̀ n ultima parte a ma-nifest\rii. Satana [i bunul Dumnezeu... afost un studiu de caz despre problema du-alismului religios, despre miturile dualis-te care alc\tuiesc mitologia balcanic\,dar [i pe cea autohton\, despre bogomi-lism [i despre influen]a pe care scrierileapocrife ale bogumililor au avut-o asuprafolclorului religios românesc, despre „o-b`r[ia r\ului“, pe care doar dualismul re-ligios o poate explica „pe limba popo-

rului“. A urmat apoi o scurt\ trecere `nistorie a personalit\]ilor care au abordatproblema dualismului religios: BogdanPetriceicu Hasdeu [i Moses Gaster, adep]iai teoriei bogumilice, au fost primii careau ridicat problema dualismului; NicolaeCartojan, Lucian Blaga, pentru care du-alismul a fost la români „mai domol“dec`t la alte popoare. Blaga vorbe[te `nstudiile sale despre gradul de rudenie din-tre Dumnezeu (F`rtate) [i Diavol (Nef`r-tate), dar [i despre prezen]a omului `n e-cua]ia cosmogonic\. Mircea Eliade, unuldintre „pilonii rezisten]i“ ai istoriei reli-giilor la noi al\turi de Ioan Petru Culia-nu, a realizat o abordare at`t istoric\, c`tmai ales comparativ\, a legendelor cosmo-gonice de factur\ dualist\. Oi[teanu a subli-niat totu[i e[ecul lui Mircea Eliade de aimprima o solu]ie problemei dualismu-lui religios. Culianu, spre deosebire deceilal]i, a avut o strategie diferit\, el fiindadeptul unei abord\ri anistorice a proble-mei. Pentru Culianu, dualismul religioseste „un proces de g`ndire“, un procesmental.

~n studiul dualismului religios, „aven-tura ini]iat\ acum un secol [i jum\tate –a spus Oi[teanu – continu\ [i ast\zi“, iarproblema a r\mas `nc\ nerezolvat\. ~nstudiul s\u de caz, Andrei Oi[teanu a maivorbit [i despre necesitatea `nfiin]\rii u-nui institut na]ional [i a unei catedre de

istoria religiilor. ~n `ncheierea prelegeriisale, Oi[teanu a subliniat faptul c\ „edi-ficiul (cam baroc) al istoriei religiei `nRomânia“ este unul cu „mul]i piloni delut [i cu pu]ini piloni stabili“, iar ace[ti „pi-loni stabili“ s`nt Mircea Eliade [i Ioan Pe-tru Culianu.

„Nu avem voie s\-l g`ndim pe Eliade dec`t `ncoordonatele epocii sale“

~n cea de-a doua parte a manifest\rii, auvorbit pe r`nd {tefan Afloroaie, Liviu An-tonesei [i Dan Petrescu. {tefan Afloroa-ie, decanul Facult\]ii de Filosofie, a scos`n eviden]\ „discern\m`ntul [i clarita-tea“ cu care Andrei Oi[teanu a abordat `ncartea sa probleme delicate precum anti-semitismul [i pozi]ia politic\ a lui Mir-cea Eliade, rela]ia lui Eliade cu mi[careahippie sau moartea lui Ioan Petru Culia-nu. Toate aceste probleme complicate aufost analizate de Oi[teanu „cu r\bdare“,cu „nervi tari“ [i „dincolo de elementele

spectaculoase“, a[a cum a spus Liviu An-tonesei. ~n prezentarea c\r]ii Religie, po-litic\ [i mit. Texte despre Mircea Eliade[i Ioan Petru Culianu, Dan Petrescu i-a re-pro[at autorului c\ a fost „prea bl`nd“ `npolemicile pe care acesta le-a avut cu So-rin Alexandrescu `n leg\tur\ cu Mircea E-liade. Dan Petrescu, care a vorbit [i despre„criza maniaco-depresiv\“ a lui Mircea E-liade, a atras aten]ia asupra faptului c\„Eliade trebuie citit cu lupa [i cu o atent\contextualizare“.

Spre final, s-au mai adus ̀ n discu]ie re-la]ia lui Mircea Eliade cu legionarii, e[e-curile sale din anii ’30, s-a vorbit despre„tenta]ia politicului“ [i despre „prostul ompolitic Mircea Eliade“, despre dreptulunui autor de a-[i regiza opera, desprecartea pe care Eliade [i Culianu nu au re-u[it s\ o scrie ̀ mpreun\, carte care ar fi cla-rificat multe nel\muriri [i probabil ar fif\cut parte ast\zi din bibliografia obliga-torie. Andrei Oi[teanu a `ncheiat spun`ndc\ „nu avem voie s\-l g`ndim pe Eliadedec`t `n coordonatele epocii sale“.

„Satana [i Bunul Dumnezeu. Problema dualismuluireligios `n Europa de Sud-Est: de la Gaster [i Hasdeula Eliade [i Culianu“ a fost titlul conferin]ei pe careAndrei Oi[teanu (foto), cercet\tor la Muzeul Na]ionalal Literaturii Române, pre[edinte al Asocia]iei Românede Istorie a Religiilor, autor a numeroase studii deetnologie [i antropologie cultural\, a sus]inut-o vineri,9 noiembrie, la Universitatea „Al.I. Cuza“ din Ia[i.

CONFERIN}| LA IA{I

„Satana [i Bunul Dumnezeu“

Page 5: !154 sdc 01 - suplimentuldecultura.ro fileLucian Dan Teodorovici: „Am asistat deseori la discu]ii dintre români [i occidentali, fie ei turi[ti au ba, `n care principala preo-cupare

S\ nnu ddisper\m cc\ ss`nt pproble-me `̀n „„sistema [[coalelor“ dde llanoi nnerezolvate dde nnici uunministru aal EEduca]iei ddin cceioptsprezece aani dde lla rrevolu-]ie. Citind un articol de-al luiIon Heliade R\dulescu ap\rut`n „Curierul românesc“, la1840, constat c\, sub c`tevaaspecte m\car, este c`t sepoate de actual! A[adar, s\n\d\jduim c\ m\car pestedou\ secole [i jum\tate [coalanoastr\ va fi mai pu]in `nc\rca-t\ de materie inutil\, manua-lele vor fi mai pu]in `mb`csitede de[euri informa]ionale, iarelevii vor ie[i din [coal\, nuni[te robo]ei cu aspira]ii deacademician, ci oameni civiliza]i [i preg\ti]i s\ ia

via]a `n piept.F\r\ [coal\, „nu a[tepte ni-

meni nici p\rin]i buni, nici fiibuni, nici slujba[i buni, nicicet\]eni buni, [i, prin urmare,nici stat bine organizat [i binec`rmuit [i p\storit“. Cuvintele `iapar]in, cum spuneam, lui IonHeliade R\dulescu, c\rturaruliluminist devenit de la v`rstade 18 ani profesor la [coalaromâneasc\ „Sf. Sava“, sus]i-n\tor al „m`ntuirii“ noroduluiprin educa]ie [i, prin urmare,promotor al primelor [coli pri-mare s\te[ti [i al presei `n lim-ba român\. Articolul „Despre`nv\]\tura public\“, la care m-am referit `nc\ de la`nceput, este de fapt o propu-nere detaliat\ de reform\,

adresat\ prin intermediul„Curierului românesc“ mareluiBan M. Ghica, „capul departa-mentului dinl\untru, preziden-tul eforiei [coalelor“. Dincauza unui sistem de`nv\]\m`nt „p\gubitor“,„duhul a `nceput a se t`mpi,na]ionalitatea a se stinge [iromânul a se degenera“, re-marca Heliade. C\ci „[coalele,pretutindeni se `ntocmescpentru dezvoltarea facult\]ilor`n]eleg\toare [i morale ale ti-nerimii, adec\ pentru formareaduhului [i a inimii“, ceea ce `n]ara româneasc\ fusese ori ui-tat, ori ignorat. ~nv\]\turile [iprogramele nu aveau „uni-me“, ci se predau mai multdup\ priceperea pedagogului,

[i nici coeren]\ [i viziune. {co-larii parcurgeau toate claselef\r\ a `nv\]a m\car o limb\,treceau la „`nv\]\tura unei [ti-in]e, f\r\ a fi preg\ti]i cucuno[tin]ele trebuincioase“,`ncepeau studiul unei discipli-ne care se mai `nt`mpla s\ fie[i nefolositoare (`nv\]\tura lim-belor str\ine, pretutindeni areun scop. La noi, p\n\ acum, cescop a avut? Scopul politic [icomercial? Dar nu vedem `n[coala noastr\ turceasca, nem-]easca, musc\leasca.

Scop literar? Dar n-amv\zut s\ se `nve]e limbiledocte...“) l\s`nd-o balt\ c`]ivaani, pentru a o relua mai t`rziu,c`nd deprinderile deja au fostuitate. Prin urmare, Heliadepropunea un plan curricularcomplet pentru toate nivelurilede studii, de la clasele`ncep\toare, la umanioare [ip`n\ la ultimele patru clase

complementare. Elevii urmau a`nv\]a al\turi de limba român\dou\ limbi „surori [i egale“ –italiana [i fran]eza“ –, dou\limbi docte (latina [i elenica) [ilimbi slobode sau ne`ndatorate– „nem]easca [i turceasca dincele vii, ebraica [i slava dincele docte“. Pentru a u[ura`nv\]area limbilor, Heliadepropunea `nv\]area lor simul-tan\: „spre ezemplu, c`ndromânul `nva]\ pe [colarii s\iarticolul, articolul s\ `nve]e [iitalianul [i francezul“.

Iar dac\ r\spunsul oc`rmui-rii ar fi fost c\ nu s`nt bani cas\ sus]in\ reforma [coalelor, el

le preg\tise deja replica: „s`ntprea de ajuns banii, c`nd vaavea sistema drept scop fo-losul de ob[te, iar nu s\-[i puie`n chiverniseal\ clien]ii. Apoi,ce trebuiesc at`]ia ofi]eri [i za-be]i, (...) at`]ia simbria[i titularicare iau leaf\ c`t dou\ catedre,f\r\ s\ fac\ nimic?“..

Nu-i a[a c\ toate acesteasun\ familiar? Nu se pl`ng [iprofesorii no[tri de astfel dep\cate? Nu aduc ei argumenteasem\n\toare pe care ministe-riabilii nu le iau `n seam\?

Vorba lui Heliade: „trebuies\ cur\]im stupul de tr`ntori cas\ putem avea miere“.

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 154 » 17 – 23 noiembrie 2007 www.supliment.polirom.ro

„Eu am `ncercat s\ `i abordez pe Eliade [i pe Culianu dintr-operspectiv\ mai uman\ [i mai pu]in festivist\, n-am vrut s\ faco oper\ de hagiografie, care nu i-ar fi pl\cut nici lui Eliade. Am preferat o abordare uman\, vie.“

PERSPECTIV|5 «

ordinea de zi

PE SCURT

Istodor la Timi[oara

Editura Polirom v\ invit\ mar]i,27 noiembrie, la o dubl\ `nt`lnirecu jurnalistul Eugen Istodor,prilejuit\ de prezentarea celui de-al doilea volum ap\rut `n colec]ia„Ego. Publicistic\“: Cartea vie]iimele. {ulea 31, Nr. 3, sc. 2. Cuocazia comunismului.

La ora 17.00, `l pute]i `nt`lnipe Eugen Istodor la Libr\riaC\rture[ti (str. Mercy nr. 7, l`ng\Pia]a Unirii). La eveniment vorvorbi Smaranda Vultur, AdrianaBabe]i [i Marcel Tolcea, iarmoderator va fi Radu PavelGheo. Trei ore mai t`rziu, la ora20.00, autorul se va `nt`lni custuden]ii `n Amfiteatrul A 13 alUniversit\]ii de Vest dinTimi[oara, discu]iile fiindmoderate de prof. univ. dr.Marcel Tolcea.

Legea institu]iilor despectacole a trecut de Parlament

Legea privind institu]iile [icompaniile de spectacole, careprevede, printre altele, c\ arti[tiivor avea salarii mai mari [icontract pe perioad\determinat\, a fost aprobat\mar]i, 13 noiembrie a.c., `nplenul Camerei Deputa]ilor.Ini]iatorul proiectului de lege,actorul [i directorul TeatruluiMasca Mihai M\laimare, a spusc\, printre altele, actul prevedeexisten]a contractului pe operioad\ determinat\ `ntre arti[ti[i institu]iile de spectacol [istabile[te plafonul de salarizarepentru arti[ti la 4.

DAMELE GAZETIERE

Emilia CHISCOP

Avem nevoie de reforma [coalelor c\ci „duhul a `nceput a se t`mpi“

Interviu realizat de George Onofrei

~n lumina ultimelor discu]ii [i apari-]ii editoriale, `n ce m\sur\ crede]i c\subiectul Mircea Eliade a devenit unulclasat [i ne putem concentra mai multpe opera acestuia dec`t pe detaliile bio-grafice?

E o `ntrebare complicat\. ~n primul r`nd,s`ntem `n anul „Mircea Eliade“, s`nt 100de ani de la na[terea acestuia [i 16 ani dela asasinatul lui Ioan Petru Culianu. ~ngeneral, perspectiva aceasta centenar\ tepune `n postura de a vorbi despre mor]idin alt ev, din alt\ epoc\. Vorbe[ti de cla-sici: nici nu [tii dac\ au tr\it vreodat\ alt-fel dec`t `n manualele [i `n c\r]ile pe ca-re le studiezi. ~nt`mplarea face c\ eu amcorespondat cu Mircea Eliade [i l-am cu-noscut pe Ioan Petru Culianu, prin ur-mare pot depune m\rturie c\ au fost oa-meni vii. ~n al doilea r`nd, nu e numai cen-tenarul lui Mircea Eliade, ci [i cel al lui Mi-hail Sebastian. Or, el avea `n 1927 intu-i]ie formidabil\, a scris `n „Cuv`ntul“ uneseu care se cheam\ „Centenar“ [i `n ca-re spune c\ este cea mai mortuar\ din-tre s\rb\tori [i cea mai perfid\. Ea, defapt, las\ o lespede de morm`nt peste ope-ra autorului comemorat [i `l mumific\.

Dar `n cazul lui Eliade – [i al lui Culi-anu cu at`t mai mult – avem o situa-]ie exact invers\!

Da [i nu. Pe de o parte, Eliade este cla-sicizat – Culianu mai pu]in –, dar am`n-doi s`nt intra]i `n legend\, s-au mitolo-gizat, aproape c\ nu-i mai citim, doar `icit\m ca pe marii clasici, lucru `n de-favoarea lor [i `n a noastr\. Eu am `ncer-cat s\ `i abordez pe Eliade [i pe Culianu

dintr-o perspectiv\ mai uman\ [i maipu]in festivist\, n-am vrut s\ fac o oper\de hagiografie, care nu i-ar fi pl\cut nicilui Eliade. Am preferat o abordare uma-n\, vie. ~mi aduc aminte c\ atunci c`ndIoan Petru Culianu a scris monografiasa Eliade `n 1978 `n Italia, citindu-i car-tea, Eliade i-a spus c\ se bucur\ c\, de[i`l [tia eliadian, nu a scris o oper\ de ha-giografie a[a cum f\cuse el cu Hasdeu `n1936. ~n carte am abordat teme contro-versate sau inedite, sau delicate. De pil-d\, rela]ia lui Mircea Eliade cu mi[careahippie sau modul `n care a folosit narco-tice `n tinere]e, `n anii ’20, ’30, ’40 – `nIndia, `n Bucure[ti, la Lisabona. Evident,problema angajamentului s\u politic [iderapajul s\u spre mi[carea legionar\.M-a interesat nu derapajul propriu-zis,ci `n ce m\sur\ acest derapaj a influen-]at sau nu opera sa [tiin]ific\. Concluziamea este c\ aceast\ influen]\ e minim\sau aproape de zero `n cele mai multedintre c\r]ile sale. De asemenea, mi-amrelatat rela]ia mea cu Mircea Eliade, co-respoden]a pe care am avut-o, modul `ncare cu o generozitate greu de `n]eles as-t\zi pentru mari savan]i m-a ajutat s\ pu-blic `n str\in\tate, dar [i pentru modul `ncare Securitatea monitoriza rela]ia mea cuEliade. Iar la un moment dat, c`nd a v\zutc\ rela]ia atinge un v`rf benefic, s-a ̀ ncercatracolarea mea ca agent de influen]\ pen-tru Mircea Eliade pentru a avea o pozi]iebenefic\ fa]\ de regimul Ceau[escu.

Volumul la care facem referire a ap\-rut la Bookfest anul acesta. Recitindinterven]iile de la lansare, mi-a s\rit`n ochi un [ir de ̀ ntreb\ri puse de An-drei Cornea. Acesta se referea tot laderapajul lui Eliade din tinere]e [i lareac]ia pe care trebuie s\ o fi avutIoan Petru Culianu. ~i citez `ntreb\rile:

„Ce s-ar fi `nt`mplat dac\ t`n\rul dis-cipol nu ar fi fost asasinat? L-ar ficriticat deschis pe maestru pentru tre-cutul s\u politic?“. Dumneavoastr\ cer\spuns a]i da?

Aceasta este partea a doua a c\r]ii mele,care se refer\ la personalitatea lui Cu-lianu, modul `n care ea a fost influen]at\de cea a lui Eliade, c`nd [i cum s-a pro-dus „desp\r]irea“ de Eliade... Ini]ial, anegat public derapajul. Apoi, Culianu a`nceput s\ se intereseze [i a reu[it s\ ci-teasc\ documente [i a `ntocmit un set de`ntreb\ri foarte incomode pentru Eliadepentru a-l for]a s\ se dest\inuie, s\ ex-plice aventura sa politic\. A refuzat acestdialog, spun`nd c\, dup\ Auschwitz, oa-menii nu mai pot fi obiectivi [i `i stigma-tizeaz\ pe to]i cei care au intrat `n anii’30 `n mi[carea de extrem\ dreapt\. Dinp\cate, aceast\ carte nu a ie[it, de[i as-t\zi ar fi fost un document fabulos. As-t\zi se speculeaz\ at`t de mult nu numai`n privin]a derapajului, c`t [i `n a felului`n care Mircea Eliade a gestionat dera-pajul `n anii ’40 [i p`n\ la sf`r[itul vie]ii.Se pare c\ [i-a rejudecat tinere]ea pentruc\ a refuzat s\ mai aib\ orice fel de reac]iepolitic\. A refuzat chiar [i atunci c`nd avearela]ii cu mi[carea hippie. El o privea cape o mi[care religioas\, ca pe un cre[tinismprimitiv. ~ns\ mi[carea hippie avea [i ocomponent\ politic\ important\!

A ap\rut [i un volum `n române[tededicat asasin\rii lui Ioan Petru Cu-lianu, scris de Tedd Anton, subiectulcontinu\ deci s\ fie `n actualitate. La16 ani de la asasinat, c`t de mult ade-v\r s-a aflat?

Am tratat [i acest subiect cu toat\ aten-]ia, `ncerc`nd s\ trec `n revist\ nu numaiopera [i via]a lui Culianu, modul `n care

el la r`ndul lui a devenit un model cul-tural, dar [i ipotezele privind moarteasa. Am aruncat la co[ ipotezele care s-audovedit false [i am r\mas, ca [i MosheIdel, la dou\ posibilit\]i, dac\ nu chiarla combinarea lor. A fost fie mi[carea neo-legionar\ din zona Chicago-Montreal, fieSecuritatea român\, deranjat\ masiv depozi]ia lui Culianu at`t la sf`r[itul anilor’80, c`nd a ajutat grupul dizident de laIa[i, c`t [i la `nceputul anilor ’90, c`nd a a-vut o pozi]ie foarte t\ioas\ `mpotriva re-gimului neocomunist de la Bucure[ti.Oficialit\]ile române au spus c\ Ioan Pe-tru Culianu nu a fost monitorizat de Se-curitate dec`t p`n\ `n 1972, anul plec\riisale. Or, `n urma ultimelor dosare primitela CNSAS se vede `n mod limpede c\ el afost monitorizat tot timpul de c\tre SIEsau DIE, care ]ineau sub control emigra-]ia român\. Ca atare, este un punct im-portant, iar `ntrebarea lui Andrei Cor-nea se `nt`lne[te cu `ntrebarea lui LiviuAntonesei, care se `ntreab\ ce s-ar fi `n-t`mplat dac\ Ioan Petru Culianu nu ar fip\r\sit ]ara `n 1972. S`nt specula]ii pli-ne de t`lc [i de savoare.

Andrei Oi[teanu – Religie, politic\ [i mit.Texte despre Mircea Eliade [i Ioan PetruCulianu, colec]ia „Biblioteca Ioan Petru

Culianu“, Editura Polirom, 2007

ANDREI OI{TEANU DESPRE MIRCEA ELIADE {I IOAN PETRU CULIANU:

„Nu-i mai citim, doar `icit\m ca pe marii clasici“

Page 6: !154 sdc 01 - suplimentuldecultura.ro fileLucian Dan Teodorovici: „Am asistat deseori la discu]ii dintre români [i occidentali, fie ei turi[ti au ba, `n care principala preo-cupare

CONCERT LA CERERE

» 6

teatruE unul dintre cele mai r\scolitoare spectacole pe care le-amv\zut vreodat\. Un spectacol `n care Ostermeier concepe odramaturgie corporal minimal\ de o rigurozitate impecabil\.

Mihaela Michailov

FFeemmeeiiaa ppee ccaarree rreeggiizzoorruull TThhoommaass OOsstteerr-mmeeiieerr oo ((ii))mmoobbiilliizzeeaazz\\ `̀nnttrr-uunn aappaarrttaammeennttccoommppaarrttiimmeennttaatt ccaa uunn vvaaggoonn ttee ttrraaggee `̀nnccaappssuullaa ssiinngguurr\\tt\\]]iiii eeii [[ii ttee ]]iinnee mmaaggnneettiiccll`̀nngg\\ eeaa.. Concert la cerere de Franz-Xavere unul dintre cele mai r\scolitoare spec-tacole pe care le-am v\zut vreodat\. Unspectacol `n care Ostermeier concepe odramaturgie corporal minimal\ de o ri-gurozitate impecabil\. Un scenariu ges-tual performativ decupat milimetric, cao foaie de h`rtie t\iat\ precis `n a[a fel `n-c`t fiecare buc\]ic\ s\-i corespund\ ce-leilalte. Pentru c\ pe coresponden]e `n

gesturi, `n particule de ac]iuni concen-trate se bazeaz\ fiziologia poetic\ a uneizile ca toate celelalte zile. Ostermeier reu-[e[te s\ puncteze prin montajul am\nun-telor perspectiva unei vie]i anoste. Reu[e[-te s\ duc\ m\run]i[urile ̀ ntr-un punct demaxim\ tensiune. O femeie se preg\te[tes\ moar\. {i o face disciplinat ca [i cum[i-ar duce la bun sf`r[it cea mai sf`[ietoa-re tem\. Gesturile ei intr\ `ntr-o repeti]iecursiv-cinic\ a existen]ei, `ntr-un patternrecognoscibil, `ntr-un at`t de la fel `nc`t,de la un punct `ncolo, simte c\ n-o maipoate duce.

Armonia interioar\ a fiec\rui gest [i di-namica rotund\ a detaliilor fac din Con-

cert la cerere un spectacol organic. E ui-mitor s\ vezi cu c`t\ dexteritate actri]aAnne Tismer na[te gesturi mici, compac-te, care duc spre gestul tragic final, cumacumularea ac]iunilor explodeaz\ `ntr-oeliberare. Cum ecranul computerului pecare femeia joac\ Solitaire se pierde `n-cet, ̀ ncet ̀ n bezn\. Cum muzica de la ra-dio se metamorfozeaz\ `ntr-o c`nt\rea]\de oper\ care apare pe balcon curm`ndbula de t\cere. Ostermeier [tie cum s\ cre-eze miza de ad`ncime a traseului am\nun-telor.

}inta fiec\rui gest e o ac]iune clar de-limitat\ [i circumscris\ unei rela]ii de ma-xim\ intimitate cu obiectele. Ostermeierlas\ obiectele s\ p\trund\ `n corp, s\ sea[eze, s\ se decanteze. Obiectul [i gestulmerg m`n\ `n m`n\, iar umorul situa]iilorcreate `n raporturi str`nse ac]iune-lucrue foarte subtil. Ritmul comprimat [i dila-tat al distribu]iei detaliilor gestuale devineesen]ial pentru felul `n care Ostermeiersonorizeaz\ spectacolul: ~ntr-o carte-dia-log cu Sylvie Chalaye, Thomas Osterme-ier, ap\rut\ la Actes Sud Papiers, regi-zorul afirm\: „Structurez mi[c\rile acto-rilor muzical. Cel mai important mi separe ecoul unei scene, unui detaliu“.

Trage, Nora, trage!

Nora lui Ibsen se car\ de-acas\. Nora luiOstermeier trage cu pistolul `n so]ul ei.Corelativul obiectiv [i subiectiv g\sit deOstermeier e perfect motivat: ast\zi e ne-voie de un act mult mai tare [i mai radi-cal dec`t simpla plecare.

Nora lui Ostermeier e un spectacol ca-re ucide ipocrizia. Un spectacol care zboa-r\ creierii conven]iilor protectoare [i fa-ce din revolta obedientei p\pu[ele Bar-bie un act limit\ decisiv. Un act de dizi-den]\ [i atitudine reactiv\ responsabil\`n interiorul unei carcase familiale men-]inute cu conservan]i artificiali. Oster-meier concepe un rezervor de feminita-te exploziv\ pe care nici o cenzur\ nu omai poate opri `n final. Exact ca `n Con-cert la cerere, ap\sarea pe delete life o„rupe“ cu un comportament de rol, cuun model conven]ional de supravie]uire

`n automatisme. Adic\ cu ceea ce Noreii se cere s\ fie. Nora iese din schema depion mutabil oriunde [i oric`nd. Omo-r`nd, `[i personalizeaz\ existen]a pentruc\ o marcheaz\ prin delimitarea de ea.Omor`nd, se legitimeaz\, se re-compune.~n ambele spectacole, o form\ extrem\de ac]ionism destituie solu]ia unei vie]ide serie `ntr-un apartament-ser\ care `n-cepe s\ doar\.

Nora tr\ie[te `ntr-o cas\ asem\n\-toare celor amenajate func]ional `n stilulIkea. Un spa]iu neutru – pe o scen\ tur-nant\ –, lipsit de amprente individuali-zante. Are trei copii, un so] director debanc\ [i o bon\ care, la `nceputul spec-tacolului, spal\ podeaua cu mopul. So-]ului ei, grav bolnav la un moment dat,i-a salvat via]a `mprumut`nd ni[te bani[i falsific`nd o semn\tur\. Nora pl\te[teo culp\ discutabil\ [i relativ\ cu pre]ulcon[tientiz\rii func]iei ei. P\pu[a mane-vrabil\, obiectul de entertainment se tre-ze[te la via]\ [i-apas\ pe tr\gaci.

Ostermeier cre[te devenirea Norei, oarticuleaz\ ascendent prin semnale foarteinteligent asociate. Jocul cu armele `m-preun\ cu copiii e urmat de apari]ia – du-p\ bal – `n costum de uciga[\ `mbibat\`n s`nge, dup\ care, la sf`r[it, cu pistolulla t`mplele ei sau ]intindu-[i so]ul, trage`n el.

Spectacolul lui Ostermeier, coerentla nivelul fiec\rei solu]ii regizorale pro-puse, e g`ndit, asemeni Concertului la ce-rere, muzical. Are ini]ial un ritm calm,

liniar pentru ca, ulterior, supapele lini[-tii s\ scoat\ la iveal\ r\bufniri [i piste detensiune prea mult timp castrat\. Dan-sul dement al Norei culmineaz\ cu scu-fundarea `n acvariul-piscin\, cu o b\l\-cire incontrolabil\ care rupe relaxareainstituit\.

Lectura Norei, `n viziunea lui Oster-meier, e, etic, una criminal decizional\[i post-culp\. Nora omoar\ ca s\ poat\s\ se tr\iasc\, sfid`nd efectul social al cri-mei. ~n acela[i timp, femeii „after Barbie“nu-i pas\ c\ distruge o armonie deja ciu-ruit\ [i c\ vina de a-[i fi ucis so]ul o vaexclude din comunitate [i-i va afecta pecopii. Nora reteaz\ perversitatea unuiso] capabil s-o scuipe [i s-o s\rute `n se-cunda urm\toare.

Estetic, lectura textului e una absor-bant-selectiv\. Ostermeier alege [i cre-eaz\ un montaj sonor-vizual din sem-nele spa]iului nostru contemporan, `ncare transpune povestea uciga[ei `n le-gitim\ ap\rare a onestit\]ii. Despre ac-torii din Nora se poate spune un lucrupe care nu cred c\ cineva are cum s\-l ne-ge: s`nt visul oric\rui regizor. Echilibra]i,implica]i [i distan]i `n acela[i timp, cinici.

P.S.: Despre biografia artistic\ a luiThomas Ostermeier, un creator de viziu-ne estetic\ bazat\ pe explorarea mizei con-temporane a textelor alese, g\si]i am\nun-te pe site-ul Festivalului Na]ional de Tea-tru: www.fnt.ro

Se mi[c\. Geometric, calculat, alienant. D\ drumul la televizor [i prive[te ni[tepurcelu[i haio[i. Scoate o cutie cu ro[ii din frigider. Ascult\ muzic\. Pune o bom-boan\ pe pern\. Face pipi. Se screme. Face caca. Nu se mai mi[c\. Ochii `i r\m`nlipi]i de tavan. ~nghite. O dat\. Trage aer `n piept. ~nc\ o dat\. P`n\ la cap\t.

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 154 » 17 – 23 noiembrie 2007 www.supliment.polirom.ro

FESTIVALUL NA}IONAL DE TEATRU – A DOUA RUND|

~n seara asta mor

BIBLIOTECA DIN PETRILA DE ION BARBU

Jorg Hartmann, Anne Tismer `n Nora, regia Thomas Ostermeier

Page 7: !154 sdc 01 - suplimentuldecultura.ro fileLucian Dan Teodorovici: „Am asistat deseori la discu]ii dintre români [i occidentali, fie ei turi[ti au ba, `n care principala preo-cupare

Andreea Chiriac

DDee ccee aadduucc `̀nn ddiissccuu]]iiee ttooccmmaaii mmoommeenn-ttuull rreessppeeccttiivv?? Pentru c\ atitudinea spu-ne foarte mult despre structura oric\ruiautor, iar normalitatea [i calmul discur-sului, de[i teoretic incluse `n datele inte-

lectualului, s`nt `ntotdeauna reconfor-tante [i remarcabile. Iar deta[area [i lu-ciditatea s`nt alte dou\ lucruri (dintr-unportret care nu poate fi nicidecum exha-ustiv) pe care nu cred c\ i le poate con-testa cineva unui regizor ca AlexandruSolomon, care [tie exact ce vrea de la el

prin munca lui [i cam ce zon\ de interesocup\ deocamdat\ documentarul `n Ro-mânia. Pentru c\ rezisten]a pe muchiadintre luciditatea care `]i interzice de[i-r\ri utopice [i entuziasmul care te sus]i-ne s\ `]i urm\re[ti profesionist voca]iadenot\ un echilibru fragil [i esen]ial. Unechilibru sub`n]eles, poate, `n alte cinema-tografii, `ns\ care la noi constituie – `nc\ –o excep]ie. Pentru c\ aici nu doar reala lip-s\ de interes a publicului poate fisura pro-iectele ̀ nsele ale unui autor (nemaivorbinddespre nebuloasa c\reia `i s`nt sortite demulte ori, f\r\ vin\, rezultatele), ci, `n ca-zul particular al documentarului, chiar dis-putele din interiorul genului. Revenindla Alexandru Solomon, este un autor spe-cial tocmai pentru c\ g`nde[te documen-tarul – mult\ vreme considerat un gen de-suet, pr\fos, chiar agonizant – ca pe ostructur\ vie, pe care imagina]ia sa o trans-form\ creativ, cu umor autentic, de mul-te ori trist [i `ntotdeauna profund, dep\-[ind [abloanele [i anchilozele [i mode-l`nd-o, chiar cu instrumentele fic]iunii,`n direc]ia cea mai interesant\. Pentru c\[tie, cu fiecare titlu din filmografia sa, s\

scoat\ documentarul (poate genul celmai `ncorsetat de o tradi]ie trist\) dinzona previzibilului [i s\-l aduc\ pe tra-seul pledoariei inteligente [i, mai ales,inteligent construite, el iese deocamdat\din r`nd prin tot ce face (fie c\ se cheam\Marele jaf comunist, Franzela exilului,Via]\ de c`ine sau Cold Waves). Ca pre-ferin]\ personal\, `ntr-o ordine evident su-biectiv\, Alexandru Solomon este, (deo-camdat\) pentru mine, omul care, ̀ n Fran-zela exilului, a [tiut s\-l provoace pe Ca-ragiale s\ coboare de pe soclul simplistcimentat de manualele [colare [i s\ por-neasc\ la o plimbare `n doi [i la o discu]iedespre latura caragialian\ a lui Caragiale,despre autenticele [i profundele regreteale „celui mai mare dramaturg necunos-cut al lumii“, dup\ sintagma lui Eugen Io-nescu (inserat\ chiar la finalul filmului).Consider c\ `ntr-un om care are flerul de-adepista netulburat cli[eele, perseveren]ade-a le demonta [i capacitatea de-a le`nlocui cu idei vii [i inteligente se poateavea toat\ `ncrederea.

www.supliment.polirom.ro

Andreea Chiriac: „Este un autor special tocmai pentru c\g`nde[te documentarul ca pe o structur\ vie, pe care imagina]iasa o transform\ creativ, cu umor autentic, de multe ori trist [i`ntotdeauna profund, dep\[ind [abloanele [i anchilozele“.

7 «

campanieALEXANDRUSOLOMON

L-am `nt`lnit pe Alexandru Solomon `ntr-o emisiuneTV, iar primul (nu [i singurul) lucru prin care m-aimpresionat a fost lipsa de `ncr`ncenare cu carevorbea despre un subiect `n care era, firesc, profundimplicat: difuzarea at`t de restr`ns\ `n România afilmului s\u Marele jaf comunist, `n condi]iile `n careacesta a rulat la noi cu o `nt`rziere de un an [ijum\tate fa]\ de BBC [i, mai mult, a stat pe ecranedoar o s\pt\m`n\ [i jum\tate, fiind mult mai generostratat `n alte ]\ri (l-au difuzat televiziunile din Anglia,Germania, Suedia, Finlanda, Polonia, Olanda, iar laBudapesta a rulat dou\ luni `n cinematografe). „Suplimentul de cultur\“

lanseaz\ o campanie nou\:„Artistul asociat“. Timp deo lun\, un artist selectat deechipa revistei va fi promo-vat `n paginile publica]iei,cititorii put`nd stabili orela]ie direct\ cu acesta.

ARTISTUL ASOCIAT

nnooiieemmbbrriiee ––ALEXANDRU SOLOMON

» DECEMBRIE: SCRIITORULDAN LUNGU. Cea mai re-cent\ carte a sa, S`nt obab\ comunist\!, va fiecranizat\ de Stere Guleaanul viitor. Unul dintre ceimai cunoscu]i [i tradu[iautori contemporani, `ngeneral tot mai dificil deg\sit prin ]ar\. Coordona-torul lunii: Diana Soare.

SS\\pptt\\mm`̀nnaa 11 – Interviu

SS\\pptt\\mm`̀nnaa 22 – Text de autor

SS\\pptt\\mm`̀nnaa 33 – Criticii despre...

SS\\pptt\\mm`̀nnaa 44 – Colegii de breasl\ despre...

Un tip sobru, cu mult umor

S`nte]i invita]i s\ comenta]i pe marginea paginilordedicate campaniei, prin e-mail: [email protected],

pe site-ul www.supliment.polirom.ro – sec]iunea„Artistul asociat“ sau prin po[t\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 3, CP 266. Data limit\ de expediere a

mesajelor: 26 noiembrie. Cele mai bune mesaje vor firecompensate cu premii oferite de Alexandru

Solomon: 5 DVD-uri cu documentarul Marele jaf comunist.

C`[tiga]i unul dintre cele 5 DVD-uri cu autograf oferite

de Alexandru Solomon!

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 154 » 17 – 23 noiembrie 2007

» IANUARIE: ACTORUL FLORINPIERSIC JR. La sf`r[itul lunii no-iembrie, la Teatrul Metropolisdin Bucure[ti, va avea loc pre-miera spectacolului OppositesAttract, regizat de FlorinPiersic jr., creatorul unuispectacol de referin]\ pentruzona underground – Sex,Drugs, Rock&Roll. Coordona-torul lunii: Mihaela Michailov.

Lauren]iu Br\tan

Alexandru SSolomon ee ccunoscut mmaiales cca ddocumentarist. {i directorde imagine.

Nu [i ca regizor de film defic]iune. Acum doi ani `ns\, realizaun film straniu, `n care `mbinapasiunea pentru documentar cuexperien]a dob`ndit\ de-a lungulanilor ca director de imagine –

Clara B. Urm\re[te (sau, mai exact,traseaz\) destinul unei femei dinprima jum\tate a secolului XX,rebel\ [i non-conformist\, care ehot\r`t\ s\-[i tr\iasc\ via]a pe care[i-a ales-o, `n ciuda p\rerilorfamiliei sale [i a regulilor sociale.

Docu-fic]iune, Clara B.manipuleaz\ `n mod briliantfic]iunea `n scopuri documentare [iimaginile de arhiv\ (documente) `n

scopuri fic]ionale. Frontiera `ntrefic]iune [i documentar e foartefragil\ [i tocmai `n asta rezid\farmecul filmului. Nu [tii exactdac\ femeia a existat cu adev\rat,p`n\ la ce punct filmul traseaz\ undestin adev\rat [i de unde `ncepes\ inventeze. Dincolo de toateacestea, Clara B. traseaz\ istoriaeuropean\ a unei jum\t\]i desecol, cu tumulturile ei surprinse `n

tumulturile vie]ii protagonistei. Aicip\trunde pe t\r`muldocumentarului, f\r\ s\-lp\r\seasc\ complet pe cel alfic]iunii.

Clara B. e un film ce jongleaz\cu confuzia, iar efectul e celscontat – manipularea ca materieprim\ `ntr-un film care e o mic\bijuterie, cu o imagine superb\ [i oatmosfer\ nostalgic-`nv\luitoare.

Alexandru Solomonsau ariergarda de elit\

Valerian Sava

DDaacc\\ aarr eexxiissttaa llaa oorriizzoonnttuull aannuulluuii 22000077 oo [[ccooaall\\ aa ddooccuummeennttaarruulluuii rroommâânneesscc,, AAlleexxaann-ddrruu SSoolloommoonn aarr ffii uunn ffeell ccoo-[[eeff aall eeii,, `̀mmpprreeuunn\\ ccuu FFlloorriinn IIeeppaann.. Neexist`nd o [coal\,Alecu Solomon e, ca [i Florin Iepan (acesta cu Decre]eii, Vampirul c\zut [.a.), un felde co-[ef al locotenen]ei. Ceea ce nu-i pu]in lucru, `n sens pozitiv, fiindc\ autorul fil-mului Cold Waves/R\zboi pe calea undelor produce constant lucr\ri de anvergur\ [iperformante `n specia lor. Dar aceast\ pre-eminen]\ `mp\r]it\ e de considerat [i `nsens negativ, ca plafonare a produc]iei de gen mai mult sau mai pu]in reprezentativ\.Numita co-[efie `[i merit\ numele nu at`t fiindc\ produc]iile prezentate `n ultimii[apte ani, s\ zicem, ar fi neap\rat [i cele mai bune, mai valide artistic, c`t mai ales fi-indc\ au fost bine calculate s\ aib\ o maxim\ vizibilitate [i un ecou privilegiat, pe cri-terii `n primul r`nd de oportunitate tematic\ [i ca efect imagistic inedit (A.S. s-a [co-larizat la ATF – UNATC ca operator de imagine, dup\ vechea denumire, schimbat\azi ̀ n image director, schimbare care nu ̀ nseamn\ automat c\ emanciparea ulterioar\ca regizor [i scenarist e complet liber\ de dificult\]ile numero[ilor antecesori locali aiacestui transfer profesional-artizanal).

Paradoxul – recunoscut de Iepan, nu [i de Solomon – e c\, `n timp ce congeneriid\rui]i filmelor de fic]iune au impus Noul Val ca un Nou Cinema Românesc, `ndeo-sebi prin realismul lor documentaristic acut, la timpul eminamente prezent, documen-tari[tii de profesie ai aceleia[i genera]ii nu ob]in nici pe departe aceea[i recunoa[terea criticii [i a juriilor interna]ionale, fiindc\ merg ̀ n sens invers, ca o elit\ a ariergardei:pasei[ti cu tangen]e fic]ionar-cultural-speculative (personalizate `n filmul altminteri ex-celent despre Radio Europa Liber\ [i prin func]ia acaparatoare a comentariului la per-soana `nt`i, cu vocea autorului `n prim-plan sonor).

Clara B. sau arta manipul\rii

Page 8: !154 sdc 01 - suplimentuldecultura.ro fileLucian Dan Teodorovici: „Am asistat deseori la discu]ii dintre români [i occidentali, fie ei turi[ti au ba, `n care principala preo-cupare

„Eu s`nt o scriitoare turc\ 100%. Mi-am petrecut cea mai mareparte a vie]ii `n Turcia. E adev\rat, `n acela[i timp, c\ am c\l\toritfoarte mult, am dus o via]\ de nomad, dar am r\mas mereu foarteata[at\ de acest ora[... a fost mereu... cum s\ spun... baza mea.“

» 8

interviuELIF SHAFAK

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 154 » 17 – 23 noiembrie 2007

Grupaj realizat de Bogdan-Alexandru St\nescu

Cadrul \\sta ffestiv, oora[ul `̀nro[it dde ssteagulcu ssemilun\ aau ccontribuit, cca ss\ zzic aa[a,la rrevela]ia ppe ccare aam aavut-oo cc`nd aam ccu-noscut-oo pe ffondatoarea eediturii, oo sst`n-gist\ aautentic\, llipsit\ dde oorice sspoial\ „„fa-shionable“, ccare ddin ’’68 ̀̀ ncoace... Una din-tre cele mai adev\rate [i inteligente femeipe care le-am cunoscut vreodat\: Müge Gür-soy Sökmen, o tip\ la vreo 50 de ani, fum\-toare `nr\it\, gesticuleaz\ mult, se uit\ di-rect `n ochii t\i [i `]i poveste[te senin cuma luat b\taie acum c`]iva ani, c`nd militapentru libertatea de expresie, `n fa]a tri-bunalului...

Pere]ii s`nt tapeta]i cu tot felul de au-tori dragi sufletului meu cripto-comunist:Horkheimer, Adorno, Pasolini, Doris Le-ssing... O `ntreb (influen]at de sutele depungi cu Che Guevara v\zute la T`rgul deCarte din Istanbul) dac\ mi[carea st`ngist\

din Turcia e at`t de puternic\ precum pa-re. Devine serioas\ [i `mi spune c\ cei care-l public\ pe El Che (nu ea) o fac doarpentru bani, c\ demersul lor se sprijin\pe trendul tricourilor [i al altor chestii lamod\... „Eu nu militez, editura mea nu euna care s\ ]in\ de vreun radicalism teo-retic: m\ limitez la a oferi lucruri pe careoamenii trebuie s\ le citeasc\. Modul `ncare ei interpreteaz\ ]ine de luciditatea lor.Datoria mea este s\ le ar\t adev\rul. Cred`n rolul editurilor de a sparge barajul cen-zurii financiare [i al media... V\d c\ e[tifoarte uimit s\ discu]i lucrurile acestea cuo turcoaic\ (`ntr-adev\r, cred c\ aveampe fa]\ o expresie imbecil\, apropiat\ destupoare): atitudinea ta nu este altceva de-c`t rezultatul unor prejudec\]i bine `n-tre]inute de televiziuni [i ziare. Dar ceeace nu pot ei s\ fac\ este s\ controlezemunca unei edituri independente cumeste Metis.“

~[i mai aprinde o ]igar\... „hai s\-]i po-

vestesc ceva... am fost invitat\ anul trecutde c\tre organizatorii T`rgului de la Frank-furt s\ ]in o conferin]\ despre cum e s\ fiifemeie editor `ntr-o societate islamic\. Amspus c\ particip cu o singur\ condi]ie: cao directoare de la Suhrkamp s\ ne spun\cum e s\ fii femeie editor `ntr-o societatecre[tin\“.

„Totu[i, v\ este fric\?“, pun o `ntre-bare imbecil\... „Nu [tiu, nu m-am g`n-dit, poate c\ mi-a fost la `nceput... ~ntretimp `ns\, a[a cum bine [tii, am devenitextrem de implicat\ `n ceea ce fac: lucru-rile pe care la public s`nt at`t de importan-te `nc`t a-]i fi fric\ devine o treab\ absur-d\: cum s\-]i fie team\ s\ respiri?“

„Ce p\rere ave]i despre Pamuk?“ De-vine foarte serioas\: „Vrei s\ r\spund eusau persona mea?“. „A[ vrea ambele vari-ante... “

„Cred c\ s`nt cel mai fervent ap\r\toral lui Orhan. ~ns\ nu m\ pot ab]ine s\ nucred c\ a gre[it `n momentul `n care s-ainstalat singur `n scaunul de unic disident[i ap\r\tor al adev\rului. Precum vezi, s`n-tem foarte mul]i care facem treaba asta.“

„Ce `nseamn\ Metis pentru dumneavoa-str\?“... „Pe l`ng\ toate sensurile cunos-cute, cel mai mult ]in la cel de bastard...S`ntem copiii unui secol cu trei lovituride stat, cu zeci de mii de oameni uci[i, dar[i ai unuia `n care am ob]inut cea mai ma-re libertate de expresie... O parte a aces-tui secol nu `[i recunoa[te paternitateaasupra noastr\.“

„A]i reac]ionat foarte finu] la uimireamea cretin\ c\ pot vorbi asemenea lucruricu o turcoaic\... Probabil s`nte]i obi[nuit\.“

„Da, obi[nuit\ s`nt. Tu e[ti sincer. S`ntmembru `n Comitetul director al organiza-]iei drepturilor omului. Vreau s\-]i spunc\ m-am lovit, chiar acolo, de opacit\]i si-nistre: s-ar fi discutat orice acolo, anii tre-cu]i, despre orice trib din Africa lipsit delemn pentru suli]e, `ns\ un subiect era ta-bu: atrocit\]ile comise de americani `n Irak. Saddam a fost un nenorocit, s`ntprima care-l condamn\, `ns\ nici ceilal]inu s`nt nep\ta]i. D\-le [i lor ceva, altfeluite ce p\]e[ti: atentate, nevinova]i omo-r`]i f\r\ remu[care. De ce? E o lege a fi-zicii: se umple paharul.“

„C`t ve]i mai avea puterea de a lupta?{tiu c\ e obositor... “ ~[i mai aprinde o ]i-gar\, `[i toarn\ cafea. „Nu [tiu. Scopuri

apar `n fiecare lun\. Uite, acum s`nt `ncomitetul care organizeaz\ standulTurciei de la Frankfurt 2008 (undeTurcia va fi invitata de onoare). Amde g`nd ca acest stand s\ `nsemneceva. Am luptat toat\ via]a pentru`ndep\rtarea prejudec\]ilor, nuam de g`nd s\ m\ opresc pentru c\am obosit... Uite, ca s\ vezi c\ nue[ti singurul care a intrat aici cuprejudec\]i: a]i intrat de cur`nd `nUniunea European\, nu-i a[a?

Toat\ lumea crede c\ de acumtoate lucrurile se vor schimba `n

bine. Eu [tiu c\ nu-i a[a... S-aschimbat ceva?“ „Nu! Poate faptul c\

o mul]ime de români au plecat lamunc\.“ „Pe doi bani, nu-i a[a? ~n plus,ave]i mul]umirea c\ Fratele cel Mare v\spune ce s\ face]i, v\ `nva]\ cum e maibine. Nu mai ave]i responsabilitatea pro-

priilor alegeri... “ „Poate e mai bine

Dou\ interviuri [i o revela]i

Ce p\rere ave]i despre Doris Lessing? Pun pariu c\ v-a]i bucurat c`nd a]i auzit c\ a c`[tigat premiulNobel...

Da, a]i fi c`[tigat. E o scriitoare care-mi placefoarte mult: `mi place proza ei, la fel de mult cum`mi plac [i eseurile. ~mi place foarte multacuitatea cu care [tie, `n tot ceea ce scrie, s\-iobserve pe Ceilal]i.

O ultim\ `ntrebare: faptul c\ a]i `nceput s\ scrie]i `nenglez\ v-a afectat stilul? Editoarea dumneavoastr\din Turcia spune c\ da...

Categoric. Limbile s`nt foarte diferite. Cred c\ `nmomentul `n care vorbe[ti `ntr-o limb\ str\in\ ]ise schimb\ [i comportamentul, chiar [i timbrulvocii.

...chiar [i modul de a g`ndi...

Corect. Nu noi model\m limba, ea ne modeleaz\pe noi. Iar limba englez\ are un vocabularuimitor. ~n cazul meu, care nu „am crescut“bilingv\, a fost o adev\rat\ provocare, `n]elegi? A`ncepe s\ scriu `n englez\ a `nsemnat s\-mirafinez stilul, pentru c\ nu era ceva natural ci, la`nceput, un construct. Dar devin mai bun\ pe zice trece. ~n acela[i timp `ns\, s`nt foarte ata[at\

de limba turc\, mai ales `n cazul `n care vorbescdespre trecut.

O alt\ ultim\ `ntrebare: `n afar\ de BastardaIstanbulului, care ar fi romanul pe care `l `ndr\gi]i celmai mult? Editoarei dumneavoastr\ `i place TheGaze...

Cred c\ orice scriitor `[i iube[te cea mai recent\carte. A[a e [i `n cazul meu: iubesc Black Milksau, poate, cartea pe care nu am scris-o `nc\...Dar editoarea mea are dreptate... s-ar putea caThe Gaze s\ fie cea mai grea [i cea maivaloroas\ carte a mea. E o carte care sfideaz\regulile conven]ionale ale nara]iunii: nu exist\un singur fir narativ, s`nt foarte multe,interconectate, iar tema care le leag\ este...The Gaze (privirea)... [tii? Privirea societ\]ii,ochii iubitului, ochii lui Dumnezeu, c`teodat\imaginea unui Dumnezeu aspru, carepedepse[te... e ca un palat cu multe ferestre, unpalat construit dup\ schemaunui labirint.

V\ mul]umesc pentrutimpul acordat [i, vor-besc serios, v\ a[tept`n România.

Mul]umesc [i eu. Os\ vin, cusiguran]\.

S\pt\m`na trecut\ am ajuns, gra]ie ICRIstanbul, la editura care o public\ pe ElifShafak `n Turcia. E vorba, foarte sugestiv,despre Editura Metis... S-a `nt`mplat s\ ajungacolo chiar de ziua na]ional\ a Turciei, c`ndmuezinul fusese `nlocuit de diver[i ]`nci carerecitau poeme patriotice, cadru care pentruunul crescut `n creuzetul C`nt\rii României nusun\ a bine, oric`t mi-ar fi explicat diver[iturcologi c\ la ei patriotismul e autentic...

„CRED C| ORICE SCRIITOR ~{I IUBE{TE CEA MAI RECENT| CARTE“

Page 9: !154 sdc 01 - suplimentuldecultura.ro fileLucian Dan Teodorovici: „Am asistat deseori la discu]ii dintre români [i occidentali, fie ei turi[ti au ba, `n care principala preo-cupare

BLACK MILK

www.supliment.polirom.ro

9 «

interviu „Este o carte care vorbe[te despre cum e s\ fii mam\ `ntr-osocietate patriarhal\, despre feminitate [i despre condi]ia defemeie `ntr-o astfel de societate.“

a[a: ce am f\cut singuri `ncep`nd cu1945 n-a prea ie[it bine.“

***

~n acest moment intr\ Elif Shafak:e mai `nalt\ dec`t `mi imaginam ([imai frumoas\, dar \sta nu e un com-pliment pe care s\-l faci unei femi-niste – `n plus, eman\ o inteligen]\rece, lucid\, care te `nghea]\). Ne re-tragem `n alt birou pentru interviu, eunu f\r\ regretul de a m\ desp\r]i deunul dintre cei mai mi[to editori pecare i-am cunoscut vreodat\:

Din c`te [tiu, tocmai a]i `ncheiatlucrul la o nou\ carte. Cred c\cititorii români ar fi interesa]i s\afle c`te ceva despre ea, dar [i des-pre autoarea ei. Cine e Elif Sha-fak?

Am s\ `ncep cu a doua `ntrebare [iam s\ te dezam\gesc: cine vrea s\ [tiemai multe despre Elif Shafak trebuies\-i citeasc\ romanele. Acolo se afl\toate informa]iile, ca `ntr-o cutie nea-gr\... C`t despre noua mea carte, ea senume[te Black Milk [i cred c\ estefoarte diferit\ fa]\ de tot ce am scrisp`n\ acum, poate [i datorit\ faptuluic\ [i eu s`nt o femeie total schimbat\fa]\ de cea care eram c`nd am scrisBastarda Istanbulului. Este o carte ca-re vorbe[te despre cum e s\ fii mam\`ntr-o societate patriarhal\, despre fe-minitate [i despre condi]ia de femeie`ntr-o astfel de societate. ~n acela[itimp, cartea asta, trebuie s\ recunosc,este rezultatul depresiei postnatale [i,`n consecin]\, e impregnat\ de tr\s\-turile acesteia.

Cred c\ tocmai mi-a]i luat-o `na-inte... voiam s\ v\ ̀ ntreb ce ̀ nseam-n\ s\ fii scriitoare, o femeie inte-ligent\, total independent\, `ntr-osocietate patriarhal\...

Trebuie s\ spun, `nainte de orice, c\tipul de cultur\ patriarhal\ este uni-versal... nu e o treab\ pe care s-o g\-se[ti numai `n anumite zone ale lumii.Ceea ce face diferen]a `ns\ s`nt gra-dele diferite de intensitate ale acesteist\ri. ~n societatea `n care tr\iesc eu,genul este un criteriu foarte impor-tant. E[ti, `n acela[i timp, conectat lasocietate, dar, atunci c`nd e[ti [i t`n\r\[i... femeie, ei bine asta e o stare totalocolit\ de privilegii... O t`n\r\ se afl\,cred eu, `n societatea `n care tr\iesc,la baz\.

...nu v\ referi]i la baz\ ca la o fun-da]ie, nu?

(r`de) ...nu, vreau s\ spun c\ `n socie-tatea asta, cu c`t `naintezi `n v`rst\, cuat`t e[ti mai respectat. Vreau s\ spunc\ o femeie `n v`rst\ va fi mai respec-tat\ dec`t un t`n\r b\rbat...

Haide]i s\ schimb\m pu]in tema...E un loc special `n cartea dum-neavoastr\... Cafe Kundera... cu o

atmosfer\ deosebit\. Cafeneauaasta exist\ `n realitate?

Nu, nu exist\, e un produs compozit,dat fiindc\ am v\zut locuri asem\n\-toare prin tot Istanbulul, am auzit con-versa]ii similare prin Istanbul. Am vruts\ redau imaginea real\ a mai multorlocuri `n care se adun\ intelighen]iaturc\, locuri `n care m-am format in-telectual. S`nt locuri pline de eferves-cen]\ intelectual\, despre care lumeatrebuie s\ afle, poate pentru a sc\pade anumite prejudec\]i legate de ]aramea. Am vrut s\ redau cu exactitateatmosfera plin\ de dinamism [i de con-flict din care s-au n\scut foarte mul]iintelectuali turci. Cred c\ e o atmos-fer\ unic\ `n lume `n acest moment:Istanbulul e locul pe care trebuie s\-locole[ti dac\ vrei lini[te: aici, tot ceeace `nseamn\ literatur\, art\ se na[tedin conflict...

...parc\-mi descrie]i Cabaret Vol-taire...

Istanbulul este un ora[ uimitor... aicisosesc intelectuali, arti[ti din `ntreagaTurcie, ba chiar din `ntreaga lume... .

Gre[esc dac\ spun c\ s`nte]i o scri-itoare cu cel pu]in dou\ identi-t\]i... una american\ [i...

Da, gre[i]i. Eu s`nt o scriitoare turc\100%. Mi-am petrecut cea mai mareparte a vie]ii `n Turcia. E adev\rat, `nacela[i timp, c\ am c\l\torit foartemult, am dus o via]\ de nomad, daram r\mas mereu foarte ata[at\ de a-cest ora[... a fost mereu... cum s\spun... baza mea. S`nt o persoan\ ca-re pre]uie[te enorm c\l\toriile cultu-rale, schimburile de idei cu persoanedin culturi total diferite, dialogurileculturale, schimburile intercultura-le... Cred c\ este singura modalitatede a sparge cli[eele [i prejudec\]ile.Cred c\ scriitorii [i arti[tii s`nt sin-gurii care pot face diferen]a, care potdep\[i nivelul unei vie]i extrem de `n-chistate [i limitate. ~n America amcunoscut ceea ce-mi place s\ numesc„ghetouri ale min]i“ [i cred c\ e rolulartei s\ pun\ sub semnul `ntreb\riiaceste grani]e artificiale.

V-am pus `ntrebarea cu identit\-]ile tocmai pentru c\ eram foartecurios dac\, lipsind perioade lungidin Turcia, nu v\ ajut\ s\ redes-coperi]i mereu mirosurile, arome-le de care muste[te acest ora[. Car-tea dumneavoastr\, Bastarda Istan-bulului, e o carte plin\ de arome...

A[a e. C`teodat\ e nevoie s\ lipse[ti operioad\ pentru a `ndep\rta un fel deorbire pe care ]i-o impune rutina. Enevoie, c`teodat\, de un outsider cares\ descopere anumite detalii. ~n cazulmeu, m-am sim]it ca un nou venit `nacest ora[. Acest lucru [i iubirea m-auajutat s\ observ anumite lucruri de ca-re nu m\ voi mai desp\r]i vreodat\.

]ie pe partea dinspre st`nga

» „Istanbulul e locul pe caretrebuie s\-l ocole[ti dac\vrei lini[te: aici, tot ceeace `nseamn\ literatur\,art\ se na[te dinconflict...“

Page 10: !154 sdc 01 - suplimentuldecultura.ro fileLucian Dan Teodorovici: „Am asistat deseori la discu]ii dintre români [i occidentali, fie ei turi[ti au ba, `n care principala preo-cupare

Costi Rogozanu, Fuck the cool. Spune-mi o poveste, colec]ia „Ego. Proz\“, Editura Polirom, 224 de pagini, 26.95 lei

La un an dup\ debutul editorial cu texte critice, Costi Rogozanu revine cu un surprinz\tor vo-lum de povestiri, foarte bine controlate stilistic, `n care literatura cool este `ncadrat\ de tu[esatirice. Fuck the cool. Spune-mi o poveste este, prin ea `ns\[i, o pledoarie pentru poveste, iarmijloacele stilistice care „`mbrac\“ nara]iunea aduc plusul de savoare absolut necesar literatu-rii de prim\ m`n\. Costi Rogozanu debuteaz\ `n proz\ cu siguran]a celui care a [tiut dintot-deauna c\ are ceva de spus [i s-a hot\r`t s-o fac\ numai dup\ ce [i-a asigurat accesul la „ins-trumentele“ reale ale literaturii.„Literatura d\ dreptul revoltei `mpotriva exprim\rii re]inute, d\ dreptul unor revolte inutile [idure `n via]a ta intim\ sau a altora. Defamiliarizeaz\. Literatura d\ dreptul la impostur\, la au-toeroizare. Am vrut s\ spun pove[ti [i mi-a ie[it o imens\ dorin]\ de a comunica ad`nc cu per-sonajele, de a le verifica tot timpul reac]iile. Literatura d\ dreptul la o speran]\ inutil\ [i sc`r-boas\, ceva asem\n\tor cu senza]ia pe care o ai dup\ ce pl\te[ti biletul la loterie [i, mai ales,dup\ ce ai `ncheiat imensul act creativ de a alege ni[te numere.“ (Costi Rogozanu)

Nimic nu l-a bucurat mai mult dec`t s\ se ia la har]\ cu mi[careafeminist\, treab\ care a culminat cu declara]ia f\cut\, `n ‘86, laun congres interna]ional al scriitorilor, c\ „s`nt mult mai mul]ib\rba]i preocupa]i de probleme intelectuale dec`t femei“.

B|RBA}I VS FEMEI

» 10

printre r`nduri

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 154 » 17 – 23 noiembrie 2007 www.supliment.polirom.ro

Gabriel Chifu, Relatare despre moartea mea, colec]ia „FictionLtd“, Editura Polirom, 240 de pagini, 29.95 lei

Gabriel Chifu este autorul romanului Visul copilului care p\[e[te pez\pad\ f\r\ s\ lase urme ap\rut la Polirom `n 2004.Relatare despre moartea mea este un roman total. Nu doar pentru c\atinge cele mai sensibile [i mai fragile puncte ale istoriei ultimilor 50 deani, dar [i pentru c\, `n acest context, prezint\ o istorie personal\, caretraverseaz\ Europa [i chiar Oceanul. O poveste alert\ [i imprevizibil\,despre via]\, moarte, dragoste [i suferin]\, succes [i e[ec, despre R\ul ca-re se insinueaz\ [i, cu `nd\r\tnicie, maculeaz\ [i devasteaz\ destine.„Gabriel Chifu este unul dintre cei mai originali romancieri ai momen-tului. ~ntr-un roman deopotriv\ dens [i spectaculos, `nchegat cu marefor]\ narativ\, el rezolv\ excep]ional o situa]ie imposibil\: o femeie sesinucide pentru a curma R\ul cuib\rit `n propriul ei trup.“ (Dan Cristea)

SEMNAL

CREPUSCULUL CIVIL DE DIMINEA}|

Emil BRUMARU

C`ndva aam ff\cut uun iinterviu ccu pproza-torul RRadu PPetrescu, ppublicat `̀n rrevis-ta „„Echinox“. M-am chinuit infinitfiindc\ el schimba mereu r\spunsuri-le. C`nd, `n sf`r[it, l-am terminat [i afost publicat, Radu Petrescu, un omde-o polite]e [i-o tandre]\ rar\, s-aoferit, la r`ndul s\u, s\-mi ia [i d`nsulun interviu! ~ntreb\rile mi le puneatrimi]`ndu-mi scrisori de o mare fru-muse]e [i acurate]e a stilului. (Epistol-ele lui Radu Petrescu, r\sp`ndite lafoarte mul]i, cu o generozitate dispe-rat\, ar putea `mplini un volum formi-dabil de coresponden]\!) ~i r\spunde-am tot `n interiorul unor misive pe ca-re, p\]it de c`nd cu confiscarea celorexpediate Tamarei, le p\stram, trasela indigo, `ntr-un registru uria[. Maizilele trecute am dat peste el! Interviulcu mine nu a ap\rut niciodat\, vino-vat\ fiind lenea mea... A[ `ncerca s\transcriu c`teva fragmente...

***„Dar s\ `ncepem cu punctul demen-]ial. Cred c\ el reprezint\, pentru mi-ne, de c`]iva ani buni, acea ciudat\pl\cere de-a scrie [i-a g`ndi chestii ab-solut nepublicabile. Sau, `n cel mai fe-ricit caz, publicabile peste zeci de ani,c`nd limba român\ nu va mai fi spe-riat\ de cuvintele fragede [i de g`n-durile proaspete. S-ar putea s\ fie [i ostratagem\ a lipsei de talent povesteaasta. Adic\ s\ scriu lucruri voit nepu-blicabile pentru c\, vai!, cele publica-bile s`nt proaste! M\ rog, nu [tiu e-xact ce se `nt`mpl\. Totu[i dac\ unpet nu poate ap\rea dec`t transfor-mat de editor `n pod, atunci, pentrunumele lui Dumnezeu!, ce ne facemcu cuvintele esen]iale, repetate deto]i, de mii de ori, `n g`nd, `n fiece zi,dar, din p\cate, scrise doar de eleviiexalta]i [i turbulen]i, cu creta, pe gar-duri! M-am izbit, acum c`tva timp, `nmodul cel mai dramatic [i durerosmie, de aceast\ „problem\“ literar\...V\ pute]i `nchipui ap\r`nd `n «Româ-nia literar\» un sonet ce ar `ncepea[a: «Tamariu[ka, ]i-e curul bogat ca

un n\mete/De nea str\lucitoarec\zut\ lin pe pat... »? Nu! Cu toatec\ versurile, dup\ mine, s`nt frumoa-se... “ (1978)

***„Caut s\ sc\p de starea de buim\cea-l\ ce m\ ]ine, cu tenacitate, de vreodou\ s\pt\m`ni, `ntr-un fel de plutirepe deasupra lucrurilor, g`ndurilor, vie-]ii... A[ dormi tot timpul, dar noapteasomnul e nasol! Voi sf`r[i prin a-mi fa-ce fel de fel de analize, eu, care s`nt`mpotriva c\ut\rii cu lum`narea a uneiprobabile boli. S`nt `mpiedecat `n lec-tur\, s`nt `mpiedecat `n scris. Iat\, e o-ra nou\ diminea]a [i dup\ c`teva zecide pagini din Proust parc\ a[ fi cititun secol! {i c`t de mult `mi pl\cea s\citesc `n ne[tire, uit`nd timpul, locul...De r\spuns, ca s\ nu uit, la `ntrebareadespre pictur\. Ar trebui dezvoltate:1. Obsesia luminii (o am [i acum) 2.Soliditatea obiectelor (cana ca turn)3. Semnifica]ia pierdut\ chiar `n mo-mentul `n care am impresia c\ o des-cop\r `n: a) cr\p\turile p\m`ntului, zi-durilor... b) firele de iarb\, firele depaie... c) pietri[ul terasamentului c\iiferate... “ (1978)

***„Elementele de baz\? M\rar, melc,motan etc. Cu m\rarul simt c\ amdat lovitura! Nimeni nu a d\ruit iubi-tei o umbrelu]\ de m\rar, nimeni nua `nc\l]at `ngerii cu m\rar; visul meua fost s\ scriu versuri unde e totulproasp\t ca-n m\rar. Delicate]ea e-xact\ a plantei, mirosul ei r\coros [i`n]ep\tor (amintind volupt\]i domes-tice deviate, vioi, `n untdelemnul ore-lor de pr`nz, spre savori neb\nuite),gustul g`dilicios, pervers, irig`nd cana-le sub]iri de pl\cere, cu limfa-i verzu-ie, sunetul neauzit pe care-l scoatev`ntul din creanga lui fraged\, totul,p`n\ [i palpitul scurt pe care-l d\ fe-cioarelor ce se apleac\ s\-l culeag\,face din m\rar un alibi perfect al celeimai `ncurcate afaceri.“ (1978)

C`ndva am f\cut uninterviu...

Bogdan-Alexandru St\nescu

CCrreedd cc\\ lluuccrruull ccaarree mm-aa aattrraass `̀nnttoottddeeaauunnaallaa MMaaiilleerr aa ffoosstt oorriieennttaarreeaa ssaa ccoonnssttaanntt\\ aarreebboouurrss:: aa aavvuutt 66 nneevveessttee ((ppee uunnaa aa [[ii`̀nnjjuunngghhiiaatt-oo)),, ddaarr aa uurr`̀tt ffeemmiinniissmmuull,, aassccrriiss rroommaannee iissttoorriiccee,, ddaarr nn-aa pprreeggeettaattss\\-ll pplleezznneeaasscc\\ ppee nniimmiiccuull \\llaa ddee GGoorreeVViiddaall,, aa ffoonnddaatt „„TThhee VViillaaggggee VVooiiccee““.. Darn-a confundat niciodat\ The New Journa-lism cu superficialitatea (a[a cum o faceadeseori tovar\[ul s\u Tom Wolfe), a c`[-tigat de dou\ ori Pulitzer Prize [i Natio-

nal Book Award, dar nu i-a ajuns, a[a c\a candidat la prim\ria New-York-ului...ne[tiind c\ ar trebui fie s\ trag\ de fiare,fie s\ joace `n vreo super-produc]ie cu ro-bo]i...

Imaginea lui Mailer? Profund macho:`ntotdeauna, chiar [i la cei 80 de ani, cuc\me[a descheiat\, p\rul de pe piept ex-hibat cu m`ndrie.

Atitudine care l-a deranjat teribil peMartin Amis, treab\ descris\ cu infinit u-mor `n The Moronic Inferno. |sta a fostun interviu care, sincer, m-a dat peste cap:

m-am trezit prins `ntre doi idoli – auto-rul lui Money [i cel c\ruia `i devorasemAn American Dream. Unul profund bri-tanic, ancorat (de[i n-ar recunoa[te-o vreo-dat\) `n ironia lui Kingsley Amis, cel\laltilustr`nd perfect „titanismul“, cu toate in-gredientele monstruosului aruncate `n a-lambicul fiin]ei sale.

Death was a creationmore dangerous than life(An American Dream)

Nu [tiu exact ce-o fi f\c`nd bietul Maileracum, `ns\ a[ paria c\-i implicat `ntr-ob\taie de bar ̀ n Iad. Treaba asta cu moar-tea l-a b`ntuit toat\ via]a, ca s\ zic a[a...~ncep`nd cu Cei goi [i cei mor]i, undemoartea e practic personajul principal,trec`nd prin Un vis american, unde pro-fesorul-politician Rojack e urm\rit de pri-virea unui soldat german pe care-l uci-sese `n r\zboi, apoi... Evanghelia dup\Fiul... o od\ `nchinat\ mor]ii, iar\ nu vie-]ii de dup\.

Nimeni nu-mi nume[tepudelii homosexuali

Astea au fost cuvintele lui Mailer `naintede a se lua la b\taie, pe strad\, cu un dro-gat care-i jignise pot\ile. Nu s-au re]inutfrazele dinainte ca Mailer s\-i ard\ uncap `n gur\ lui Gore Vidal... Dup\ ce [i-a`njunghiat cea de-a doua so]ie, pe AdeleMorales, la o petrecere, Mama Mailer aie[it `n pres\, spun`nd c\ fiul ei e un ge-niu, iar un geniu nu poate fi c\s\torit cuo femeie obi[nuit\...

„Unul dintre avantajele b\tr`ne]ii es-te c\ te doare-n cur de oricine. Ce-o s\-mifac\, o s\ vin\ s\ m\ omoare? Foarte bi-ne, face]i un martir din mine! DA}I-MINEMURIREA!“

„Atunci c`nd scrii romane bune, nu e delocexagerat s\ te crezi cel mai bun.“ (Norman Mailer)

Probabil c\ e extrem de aiurea s\ spunc\ nu m\ a[teptam ca Mailer s\moar\..., nu? Era o prezen]\constant\, `[i b\gase picioarele `n to]icontemporanii s\i din secolul XX [i

d\dea semne c\ ar putea s\ treac\ cubine [i peste \sta care abia a `nceput.De altfel, ultimul s\u roman, Casteluldin p\dure, era primul dintr-oplanificat\ trilogie. Cum e s\ planificio trilogie monumental\ la v`rsta de 84de ani? Exist\ mai multe op]iuni: e[tinebun, megaloman sau, poate, [tiimai multe dec`t noi...

Evanghelia dup\ Mailer

Page 11: !154 sdc 01 - suplimentuldecultura.ro fileLucian Dan Teodorovici: „Am asistat deseori la discu]ii dintre români [i occidentali, fie ei turi[ti au ba, `n care principala preo-cupare

Pentru ccine sscrie ccronicarul lli-terar? {i cui anume are el dedat socoteal\? Autorilor citi]i[i evalua]i? Editorilor care i-aulansat? Publicului larg? Sau –dac\ nu e prea emfatic\ ex-primarea – propriei con[tiin]eprofesionale?

Cred c\ un critic scrie `nprimul r`nd pentru sine. F\r\o `ncredere masiv\ `n capaci-tatea lui de `n]elegere [i `nsensibilitatea receptiv\, scrisuls\u are rezisten]a unui casteldin c\r]i de joc. Pot gre[i, riscs\ m\ `n[el, exist\ limite pecare le simt [i altele pe care leintuiesc. Dar f\r\ convingereac\ operele de literatur\ au ne-voie de filtrul meu pentru a se

expune `n structura lor intim\[i `n conturul exact al impor-tan]ei lor, actul critic e zadar-nic. File `nnegrite cu mii desemne, ad\ugate la alte mili-oane de file scrise [i tip\rite...

Nu scriu niciodat\ pentruautori, ci despre ei. Ace[tia sepot extazia sau se pot m`hnide cronicile care le s`nt dedi-cate. E problema lor. Atuncic`nd criticul este onest, vina(`n ordine estetic\) se afl\ `nalt\ parte. S`nt scriitori ce-mideclarau iubire etern\ (o dis-tins\ poet\ [i eseist\ `mi spu-nea nici mai mult, nici maipu]in dec`t „fratele mai mic“)[i care, `n urma unui comen-tariu negativ, nu m\ mai

salut\ pe strad\. S`nt al]ii, ini-]ial, `nfuria]i la culme de undiagnostic [i care, `n urma u-nuia mai convenabil, au deve-nit extrem de prieteno[i. Aces-te varia]ii de umoare, care arfi triste dac\ n-ar fi comice, a-rat\ p`n\ la urm\ tocmai im-portan]a activit\]ii critice. Vaide cronicarul ale c\rui opiniinu st`rnesc absolut nici oreac]ie!

Nu scriu nici pentru edi-tori. ~mi scot [i eu c\r]ile la oeditur\ sau la alta, s`nt parte aacestui circuit, dar nu-mi potaronda independen]a judec\-]ii nici unei case editoriale,oric`t de prestigioas\ ar fi a-ceasta. N-am cum s\ devin unagent de reclam\, un promo-ter, un PR `n travesti, fiindc\,exact `n momentul

cosmetiz\rii oportune a ju-dec\]ii mele de valoare, a-ceasta `nceteaz\ s\ mai fie ojudecat\ de valoare.

Ca [i autorii, editorii au`ns\ nevoie de ace[ti repre-zentan]i ai unei profesiuni an-tipatice care au fost [i r\m`ncriticii. Spre deosebire de oa-menii care prefer\ s\ se `mbe-te cu ap\ rece, scriitorii [i edi-torii lor `[i pot vedea ponde-rea real\ `ntr-o oglind\ curat\.Cei lucizi pot trage anumite `n-v\]\minte din obiec]iile care les`nt aduse, din rezervele (ar-gumentate) pe care c\r]ile lorle provoac\. Cronicarul, criti-cul de `nt`mpinare, are decinu numai o func]ie de ecarisajcultural, ci [i una de orientare`n imponderabilele operei. Edeopotriv\ un arbitru [i un

ghid de `ncredere. F\r\ el, toa-te c\r]ile ar fi excep]ionale, ceeace `nseamn\ c\ n-ar mai exista,`n fapt, c\r]i excep]ionale...

Editorul are nevoie de criti-cul literar nu pentru a afla cec\r]i s`nt vandabile, ce volumevor avea impact, ce genuri [ice colec]ii vor fi devorate depublic. Marketingul este undomeniu `n sine, cu compe-ten]e [i ambi]ii de acoperirede acest ordin. Editorului, cri-ticii literari `i s`nt indispensa-bili pentru c\ ei `i confirm\ –sau `i infirm\ – viabilitatea

programului. Cota valoric\ aacestuia, dincolo de cota depia]\ fixat\... `n pia]\.

Arat\-mi nu aplaudacii ca-re-]i laud\ `ntreaga produc]ieeditorial\, ci criticii care-]isubliniaz\ c\r]ile valoroase.Arat\-mi c\ nu te faci palid laobiec]iile [i rezervele `nteme-iate, ca s\-]i spun ce fel deeditor e[ti.

De dou\ s\pt\m`ni, am de-venit consilier editorial la Poli-rom. De doisprezece ani, scriudespre c\r]i exact a[a cumcred.

Nu [tiu exact ce-o fi f\c`nd bietul Mailer acum, `ns\ a[ paria c\-iimplicat `ntr-o b\taie de bar `n Iad. Treaba asta cu moartea l-ab`ntuit toat\ via]a, ca s\ zic a[a...

MOARTEA

www.supliment.polirom.ro

11 «

printre r`nduri

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 154 » 17 – 23 noiembrie 2007

C\r]ile ppot sst`rni mmulte rreac]ii. IIar,uneori, eele ppot sst`rni cchiarspaim\. Nu m\ dau `n l\turi s\admit c\ [i eu, uneori, am fostsperiat\ de anumite pasaje [ifragmente din c\r]i. M\ g`ndescla frisoanele reale pe care le-amavut citindu-i pe Franz Kafka oriErnesto Sabato. Oricum, la tine-re]e nu e chiar a[a neobi[nuit caanumite c\r]i s\ sperie – chiardac\ este o spaim\ doar pejum\tate cathartic\. La maturitate`ns\, lucrurile ar trebui s\ seschimbe, iar spaima s\ fie exclusivcathartic\. Dar, oare, lucrurilechiar a[a stau? Am recitit de cu-r`nd cele patru romane de diamantale lui Dostoievski, fiindc\ am vruts\ fac acest lucru, mi l-am doritnespus – s\-mi rup din timp, s\-mi dau peste cap orarul [i s\-l re-citesc pe Dostoievski. {i am g\sitc`teva scene care, chiar [i acum lamaturitate, m-au frisonat cu asu-pra de m\sur\ [i au b\gat spaima`n mine, pentru c\ de-abia acumle-am priceput mai bine [i maiadev\rat. Voi pomeni doar dou\dintre ele: M`[kin [i Rogojin dia-log`nd autist [i parc\ demen]i,l`ng\ cadavrul Nastasiei Fillipovna(`n Idiotul); sau scena sinucideriilui Kirillov, `n care acesta simte `nsf`r[it groaz\ [i disperare fa]\ deviitorul s\u gest fatal (`n Demo-nii). Ei, bine, recunosc c\ literal-mente mi-au cl\n]\nit din]ii `ngur\ atunci c`nd am recitit, dup\foarte mul]i ani, aceste scene. Lafel de bine cum alte scene din Dos-toievski au avut exact efectul con-trar [i mult sporit fa]\ de lecturamea din tinere]e: m\ g`ndesc lapredica lui Alio[a c\tre copii, lamoartea lui Iliu[a Sneghirev, `n

finalul Fra]ilor Karamazov; sau lasf`r[itul din Crim\ [i pedeaps\,care certific\ o tulbur\toare uniomistica `ntre uciga[ul isp\[itor [ifosta prostituat\ devenit\ m`ntui-toare.

C`te sensuri poate avea o car-te, c`te inten]ionalit\]i? Despredou\ [tim sigur c\ exist\ [i func-]ioneaz\: sensul dorit de autor [isensul investit de cititor. Herme-neutica `[i are, fire[te, nuan]ele eiinfinite, dar ea reprezint\ `n chipdecisiv punctul de vedere al re-ceptorului. Unii zic c\ `n oricecarte exist\ [i un sens divin, carenu mai depinde nici de autor, nicide cititor, ci de un con]inut stabil[i inefabil inculcat `ntr-un text (fieel sf`nt sau nu) de c\tre Dumne-zeu. ~n opinia mea, dac\ este s\definim cumva, acest al treileasens, el este unul epifanic: dar nul-a[ raporta neap\rat la instan]adivin\, pentru c\ a[ delimita ast-fel tocmai epifania care, nu-i a[a,nu se cuvine a fi delimitat\. Oriceepifanie autentic\ trebuie s\ fie li-ber\, f\r\ grani]e exacte: de ace-ea, obscuritatea epifanic\ estemult dorit\ [i r`vnit\ de cititorul`mp\timit. De fapt, termenul co-rect pentru al treilea sens (sau atreia interpretare) care probabilc\ exist\ `n orice carte este acelade obscuritate. ~n orice carte, in-diferent de inten]ia autorului [ide hermeneutica cititorului [i a in-terpretului, exist\ ceva obscur, ce-va revelatoriu obscur. {i `n acestal treilea sens v\d eu tocmai bog\-]ia unui text, cu n\dejdea c\ din-colo de cele rostite [i scrise `ntr-ocarte mai exist\ `ntotdeauna `nc\ceva `n plus, at`ta doar c\ neprins[i necapturat `n insectar.

Spaim\, `nminunare [i epifanie

VERBA WOLAND

Ruxandra CESEREANU

Critic [i editor

Ultimul s\u roman, Castelul din p\-dure, care-l descrie pe Hitler ca pe unbebelu[ care face `n mod constant peel [i este vizitat zilnic de Diavol, ast`rnit protestele criticilor germani [ievrei. O treab\ obi[nuit\ pentru Mai-ler, ba chiar o reac]ie necesar\ lui, in-gredientul care-l ]inea `n via]\.

Adic\ via]a...

Mailer s-a n\scut `ntr-o familie evre-iasc\ `n Long Branch, New Jersey, `n1923. La doar 16 ani a `nceput s\studieze inginerie aeronautic\, la Har-vard. Imediat dup\ absolvire a fost`ncorporat [i trimis s\ lupte cu japo-nezii, `n Pacific. Experien]a asta va fitranspus\ `n Cei goi [i cei mor]i, ocarte la a c\rei valoare, spun unii, Mai-ler n-a mai reu[it s\ se ridice vreoda-t\. ~n acele timpuri, Mailer obi[nuias\ vorbeasc\ despre idealul s\u: ace-la de a scrie Marele Roman American,care s\-l plaseze deasupra rivalilor s\i:William Styron, Saul Bellow sau JohnUpdike. De[i n-a prea reu[it s\ con-ving\ criticii cum c\ ar fi, `ntr-adev\r,un geniu, a reu[it s\-[i transforme via-]a `ntr-o imagine absolut\ a excesu-lui. P`n\ la v`rsta de 40 de ani fusesedeja c\s\torit de 4 ori. A mai avut dou\foarte scurte mariaje (unul de doar o zi)cu o c`nt\rea]\ [i cu o actri]\ `naintede a se calma, surprinz\tor, al\turi decea de-a [asea so]ie, Norris Church.A str`ns o colec]ie de 9 copii, `n total.

~n ultimii ani ai vie]ii obi[nuia s\-[iaminteasc\ New York-ul anilor ’60-’70, c`nd nu a reu[it s\ devin\ prima-rul ora[ului, de[i promisese, la alegeri,lupte cu gladiatori `n Central Park.Obi[nuia s\ colinde str\zile `mpreun\cu Truman Capote [i s\ dea de tot felulde necazuri. A povestit cum Capote l-adus `ntr-un club numit Cadavrul, undeMailer a descoperit cu groaz\ c\ numelevenea de la un cadavru real, postat `nmijlocul ringului de dans. La strig\tulplin de dezgust al lui Mailer, Capote l-alini[tit: „Norman, nu te speria, `l schimb\`n fiecare sear\ cu unul proasp\t“. Separe c\ acel club avea un contract vala-bil cu morga ora[ului.

Gore Vidal nu are amintiri foartepl\cute `n leg\tur\ cu Mailer. ~n timp cea[teptau s\ intre `n direct, la televiziune,Mailer i-a fript un cap `n gur\. Se parec\ Vidal `i contestase genialitatea...

Nimic nu l-a bucurat mai multdec`t s\ se ia la har]\ cu mi[carea femi-nist\, treab\ care a culminat cu declara-]ia f\cut\, `n ’86, la un congres interna-]ional al scriitorilor, c\ „s`nt mult maimul]i b\rba]i preocupa]i de problemeintelectuale dec`t femei“.

Mailer a fost v\zut ca un fel de lider di-abolic al porcilor falocentri[ti din momen-tul `n care Adele Morales, `n c\utare deni]ic\ faim\/bani [i-a publicat memorii-le `n care poveste[te cum Mailer o lovea`n burt\ `n timpul sarcinii, cum o obligas\ ia parte la orgii, dup\ care devenea ge-los, motiv pentru care a [i `njunghiat-o...

{i, totu[i, a avut parte de o b\tr`ne]e nor-mal\, oarecum respectabil\. Se mai ener-va din c`nd `n c`nd, mai ales la ideea c\jurnalismul s\u este mai bun dec`t pro-za: „Cred c\ romanul este un gen supe-rior. Un Duce nu va suporta niciodat\s\ fie numit Conte“.

Norman Mailer a fost ultimul scriitordintr-o tradi]ie deschis\ de Hemingway[i Scott Fitzgerald. Cred c\ de acum pu-tem pune punct: a devenit oficial faptulc\ literatura a intrat `ntr-un nou secol.

BUCURE{TI FAR WEST

Daniel CRISTEA-ENACHE

Page 12: !154 sdc 01 - suplimentuldecultura.ro fileLucian Dan Teodorovici: „Am asistat deseori la discu]ii dintre români [i occidentali, fie ei turi[ti au ba, `n care principala preo-cupare

Nu este altceva dec`t un „prolog“, „prolog la o oper\ pe care,slav\ Domnului, n-o voi scrie niciodat\“, a[a cum m\rturise[teUnamuno `n primul „text despre Cea]a“.

CEA}A » 12

printre r`nduri

www.supliment.polirom.ro

MIGUEL DE UNAMUNO » CEA}A

SECRETUL ADRIANEI

Adriana BABE}I

De ffapt nn-aa ffost nnici uun ddelir, cci oo`nt`mplare aadev\rat\, iiar ppantoful ––un gginga[ ccondur cciclamen nnr. 337(vezi ffoto 11 ppe wwww.supliment.po-lirom.ro), mmade iin IItaly, ddescope-rit `̀n 44 nnoiembrie oora 112.45 lla oost`n\ ddin ccreierii mmun]ilor bbana-tici. Ca s\ nu crede]i c\ a pogor`tteatrul absurd la Brebu Nou, tre-buie s\ explic cum am ajuns s\m\ holbez minute `n [ir, `mpietri-t\ de uluire (v. foto 2) la panto-fiorul ce troneaz\ delicat pe unbutoi ruginit de tabl\, printre d\-r\p\n\turi de lemn [i carton gu-dronat, printre ziare murdare,pungi de plastic slinoase, conser-ve goale, resturi de m`ncare [iraha]i. S\ spun pentru `nceput c\al\turi de mine se zg`iesc prinburni]\ la ar\tania violet pal alte26 de perechi de ochi: unii maib\tr`iori, al]ii mai tineri, unii maiageri, al]ii `nc\leca]i de ochelari.Purt\torii lor s`nt 13 profesori dela universitate, ingineri, investitoristr\ini, arti[ti, medici. N-a[ zicec\ `i leag\ mari prietenii, iar peunii – nici m\car amici]ii, dar de[apte ani se adun\ cu to]ii `n pri-mul weekend din noiembrie lachemarea din goarn\ a lui SergiuMorariu, alintat }ulu. Cum petreccei 14 an de an `n c`te-o pensiunede la poalele Semenicului sau del`ng\ Muntele Mic, o s\ li se par\unora o prostie [i-o aiureal\ deoameni care nu mai [tiu ce s\ fa-c\. Posibil. Dar Congresul Scorpi-onilor continu\ s\ se ]in\ cu marespor, chiar dac\ nimeni nu preaia zodiacul `n serios. Pot s\ depunm\rturie c\ `n cele dou\ zile ai detoate: peisaj de vis, aer curat, m`n-care ca acas\, confort, o sear\ cupove[ti adev\rate (pe teme fier-bin]i), jocuri, concursuri, tombo-le, premii, care se las\ `ntotdea-una cu o istovire general\ din ca-uza r`sului non stop (s`mb\t\seara). Iar duminic\ diminea]a d\`n clocot adrenalina [i `ncepe ma-rea aventur\ prin mun]i, ba `ntr-oremorc\ tras\ de tractor, ba pemotociclete de anduran]\ (ier-

tare, Mircea!), ba cu ma[inile deteren (v. foto 3).

~n 2007 Congresul s-a ]inut laBrebu Nou, veche comun\ ger-man\ din Cara[, acum locuit\ maiales de români, timi[oreni [i re[i-]eni care au cump\rat casele pe-milor pleca]i [i le-au r`nduit cugust, cum erau pe vremuri. A[a adevenit Weidenthalul, ca [i G\-r`na, de altfel, un dr\g\la[ [i pi-toresc sat de vacan]\. Acolo amajuns, la Centrala EnduRoManialui }ulu (v. ), s`mb\t\ pe la trei.Am ciugulit o gustare, ne-am alescamerele [i am urcat `n sala deconferin]e pentru momentul Chi-na. Dar China s-a urnit greu, fi-indc\ a trebuit s\ dep\[im mo-mentul Italia, ce tocmai se dez-l\n]uia pe toate canalele [i ne st\-tea amarnic `n g`t. P`n\ la urm\ne-am potolit, fiindc\ ne-am uitatde jur `mprejur, la noi [i la cei doiscorpioni str\ini `nnebuni]i dup\plaiurile noastre (neam]ul Willy [ipolonezul Marek). Ne-am spus c\`n definitiv [i noi s`ntem tot Ro-mânia [i ne-am v\zut de treab\.Dup\ ce }ulu a proiectat sute defotografii din ultima lui expedi]iechinezeasc\ [i a ]inut un discurs`nfl\c\rat despre turbo-capitalis-mul corcit cu comunism, am s\ritcu to]ii pe el. P`n\ la cin\ era ga-ta s\ ne p\ruim, economi[tii cuoengi[tii, scriitorii cu inginerii,pictorii cu doctorii.

Doar supa de g\in\, fripturile [idesertul ne-au st`mp\rat [i ne-audat puteri pentru concursul care aduduit p`n\ noaptea t`rziu `n ho-hote de r`s demen]ial sau oftaturilanguroase: Scorpionii [i pasiunea,`mp\r]it `n patru a]`]\toare sub-teme: cea mai a) comic\, b) tra-gic\, c) sublim\, d) absurd\ expe-rien]\ de amor. Cu ochi de expert,am socotit rapid c\, la o adic\, amputea scoate un voluma[ la Poli-rom, mai ales c\ la cele 4x14 po-vestiri smulse din via]\, s-ar ad\u-ga [i 14 deliruri despre ce naibac\uta pantofiorul roz la st`nap\r\sit\. S\ v\ spun?

Delir cu pantof roz

VVaarraa aacceeaassttaa,, llaa EEddiittuurraa PPoolliirroomm,, ssccrriiiittoorruullCCaaiiuuss DDoobbrreessccuu aa ppuubblliiccaatt rroommaannuull TTeezz\\ddee ddooccttoorraatt.. TTeezzaa,, ccoooorrddoonnaatt\\ ddee „„aaccaadd..pprrooff.. ddrr.. ddrr.. ddoocc.. ((eemm..)) OOccttaavviiaann TTaacchhee““,,aarree ccaa ssuubbiieecctt „„PPrroobblleemmeellee ddeezzvvoolltt\\rriiii:: oorreelleeccttuurr\\ llaa ccuummpp\\nnaa mmiilleenniiiilloorr““,, iiaarr ddoocc-ttoorraanndduull,, ppee nnuummee GGhheeoorrgghhee ((GGiicc\\)) LLuu-dduu,, `̀[[ii ssuuss]]iinnee lluuccrraarreeaa,, ddee aapprrooaappee nnoouu\\ssuuttee ddee ppaaggiinnii,, `̀nn ffaa]]aa uunneeii „„~~nnaallttee CCoo-mmiissiiii““,, ffoorrmmaatt\\ nnuummaaii ddiinn „„iimmppoossttoorrii iinn-tteelleeccttuuaallii““,, ddiinn uunniivveerrssiittaarrii mmoo[[tteenniittoorrii aaiinnoommeennccllaattuurriiii ccoommuunniissttee.. RRoommaannuull eexxppee-

rriimmeennttaall aall ssccrriiiittoorruulluuii CCaaiiuuss DDoobbrreessccuu,,ppuubblliiccaatt ssuubb ffoorrmmaa uunneeii uurriiaa[[ee tteezzee ddeeddooccttoorraatt,, ssee vvrreeaa aa ffii oo ddeessccrriieerree aa ssoocciiee-tt\\]]iiii rroommâânnee[[ttii ppoossttddeecceemmbbrriissttee.. Falsatez\ de doctorat a lui Caius Dobrescu `m-bin\ limbajul [tiin]ific, `nso]it de statis-tici [i diagrame, cu limbajul artistic. Ro-manul este de fapt o poveste de via]\, po-vestea lui Gic\ Ludu, fost consilier al pri-mului-ministru Afloroaie, fost consilier alpre[edintelui Cristescu-Pl\pumaru, fostredactor al unei televiziuni sau directoral Teleuniversit\]ii „Barbu Paris Mumulea-nu“. Caius Dobrescu a lucrat la acest ro-man timp de un deceniu. Romanul ca otez\ de doctorat a fost `nceput `n Româ-nia, dar cea mai mare parte a fost scris\`n Germania, la castelul Wippersdorf, `n-tr-o colonie de arti[ti de l`ng\ Berlin. Ro-manul lui Caius Dobrescu este o tez\ dedoctorat despre via]\, un adev\rat atac `npeisajul academic plin de „autentice falseteze de doctorat“, cum spune scriitorul ̀ n-tr-un interviu. Roman despre Româniatranzi]iei, Teza de doctorat a lui Dobres-cu este o fars\, o satir\, c\ci doctoratul sus-]inut de Gic\ Lungu nu este unul carac-terizat de „rigoare [tiin]ific\“, ̀ n ciuda lim-bajului de lemn [i a statisticilor inventate,ci este o poveste despre via]\ [i despreoameni.

Nu este un roman adresatcititorului gr\bit

Romanul lui Caius Dobrescu este alc\tuitdin cinci p\r]i, iar fiecare parte cuprindemai multe capitole, dup\ schema uneiteze de doctorat, f\r\ bibliografie [i index

de autori, acestea din urm\ r\m`n`nd „dead\ugat“. Gic\ Ludu se apuc\ s\ scrie otez\ de doctorat la `ndemnul p\rintescal profesorului s\u Tache Octavian: „M\Gic\, m\ b\iatule, scrie-acolo, bag\ mare,tre’ s\ umpli paginile-alea. S\-l sus]ii drea-cului, odat\, s\ schepi naibii d\ el, c\ peurm-ai timp s\ bibile[ti la el dac\ vrei s\sco]i o carte sau ceva. Z\u, d\-i b\taie, un-de nu mai pun c\ m\ ]ii [i pe mine cu lo-cu’ ocupat. Bag-acolo, numa’ s\ fie [tiin-]ific, c\ `]i spun io, nu mai st\ nimeni `nziua de azi s\ mai citeasc\ ce zici tu pe-a-colo“. Teza lui Gic\, probabil un docu-ment unic `n „analele mondiale ale cer-cet\rii“, `mbin\ limbajul academic cu po-ezia, comicul cu tragicul. ~ntreaga via]\ alui Gic\ Ludu pare a fi un drum c\tre „ElD(oct)orado“, un drum c\l\uzit de „~nal-ta Comisie“.

Tez\ de doctorat nu este un roman a-dresat cititorului gr\bit, care nu are r\b-darea de a se pierde prin tunelurile c\r]ii,urm\rindu-l pe Gic\ Ludu, travers`nd spa-]iul de tranzi]ie, c`nd la mineriad\, c`nd`ntr-o grupare yoghin\, c`nd `n fr\]ia se-cret\ a Aurolacului. Chiar dac\ personajele[i numele s`nt inventate de autor, mul]idintre politicienii perioadei de tranzi]ie sepot reg\si `n Teza de doctorat a lui Gic\Ludu, plin\ de ironie [i sarcasm la adre-sa „~naltei Comisii“, `n fa]a c\reia docto-randul sus]inut de profesorul Tache Oc-tavian d\ un adev\rat spectacol.

La final, Tache Octavian, „cu lucidita-tea sa analitic\, a trecut `n zbor peste o-ceanul tezei de doctorat“, a[a cum fac to]iprofesorii emeri]i, cu mult\ experien]\`n ale doctoratului: „Gic\, e pu]in specu-lativ\, pe ici, pe colo. {i miroase uneoria parad\ de cuno[tin]e, cu to]i autorii-\[-tia str\ini pe care-i citezi la tot pasu’, boa-la voastr\, a tinerilor din ziua de azi. Adi-c\, nu zic, frate, s\ nu-i citezi, e foarte bi-ne, da’ parc\ totu[i pui prea pu]in `n va-loare contribu]iile noastre na]ionale. A-dic\, hai s\ fim serio[i, la urma urmei,cu ce-s, dom’ne, \[tia mai breji? P\i s`ntc`teva c\r]i, m\i Gic\, scrise la noi, `n aniicomunismului, de o ]inut\ excep]ional\ peplan european [i mondial“.

Caius Dobrescu, Tez\ de doctorat,colec]ia „Fiction Ltd“, Editura Polirom,

2007, 49.50 lei

Caius Dobrescu este eseist, poet [i romancier, profesorde literatur\ comparat\ la Universitatea „Transilvania“din Bra[ov. A fost consilier al lui Andrei Ple[u, pevremea c`nd acesta era ministru al Afacerilor Externe,dar [i director al Centrului de Formare MAE. CaiusDobrescu [i-a `nceput activitatea literar\ ca membru alGrupului de la Bra[ov, din care mai f\ceau parteAndrei Bodiu, Marius Oprea [i Simona Popescu. Apublicat mai multe volume de poezie (Deadev\, Efebia etc.), dou\ romane, studii [i eseuri.

CCeeaa]]aa, dde MMiguel dde UUnamuno,este uun rroman ddeschis, uun rroman`n ccare ffiecare ccititor `̀[i ppoate aalegeun ssf`r[it. CCititorul pprime[te `̀nromanul llui UUnamuno rrolul dde „„re-creator“. Cea]a este un roman alinova]iilor `n plan narativ, unroman care a fost receptat ca onoutate at`t `n spa]iul hispanic, c`tmai ales `n spa]iul european.

Ceea ce aduce `n prim plan Cea]alui Miguel de Unamuno, romaninspirat de modernul Don Quijote,s`nt noile raporturi dintre personaje[i autor, dintre personaje [i cititor.

Cea]a este un roman desprepierderea unui personaj fictiv,Augusto Perez, `n labirintulrealit\]ii.

Dup\ e[ecuri repetate, care-larunc\ `n cea mai violent\depresie, t`n\rul Augusto Perez seg`nde[te s\ se sinucid\. Puternic

influen]at de un articol despresinucidere al scriitorului Miguel deUnamuno, Augusto Perez pleac\ `nc\utarea autorului la Salamanca.Ajuns la Salamanca [i c\z`nd `ncapcana lui Unamuno, AugustoPerez devine, f\r\ voia sa, primulpersonaj `n c\utarea unui autor.

Mai t`rziu, `n 1921, LuigiPirandello va publica {asepersonaje `n c\utarea unui autor.Augusto, devenit personaj al luiUnamuno, afl\ c\ sinuciderea este

un lux pe care nu [i-l mai poatepermite, c\ci numai autorul poatedecide dac\ un personaj poate saunu s\ moar\.

Se ajunge la un adev\rat conflict`ntre autor [i personaj, conflict caresf`r[e[te cu moartea lui AugustoPerez.

Cea]a estompeaz\ grani]eledintre realitate [i vis. Personajulfantomatic al lui Unamunopenduleaz\ astfel `ntre dou\ lumi,c\ut`ndu-[i identitatea, tr\ind pe

Rimanul

Acad. prof. dr. dr. doc. (em.)Octavian Tache prezint\

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 154 » 17 – 23 noiembrie 2007

Page 13: !154 sdc 01 - suplimentuldecultura.ro fileLucian Dan Teodorovici: „Am asistat deseori la discu]ii dintre români [i occidentali, fie ei turi[ti au ba, `n care principala preo-cupare

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 154 » 17 – 23 noiembrie 2007 www.supliment.polirom.ro

Caius Dobrescu: „Cui m\ adresez? Presupun c\ tuturorpersoanelor natural-inteligente, care, `n consecin]\, evit\ s\-[ifac\ idoli din prost\nacii pompo[i ce le s`nt servi]i drept savan]i[i filosofi ai na]iunii“.

13 «

printre r`nduriCITITORI

~n luna mai a]i prezentat la Cluj lucra-rea Barocul fascisto-comunist ca feno-men global. Cum defini]i, pe scurt,„barocul comunist“?

Nu [tiu cum a[ defini „barocul comunist“.~n schimb, barocul fascisto-comunist, for-mul\ lansat\ ini]ial, cu referire la contex-tul românesc, de Vladimir Tism\neanu,exprim\ amestecul profund (ca al g\lbe-nu[ului cu albu[ul, c`nd facem omlet\)al celor dou\ ideologii. Am `ncercat s\ „u-niversalizez“ ciulamaua ideologic\ a cea-u[ismului (adic\ a unui comunism injec-tat cu tracomanie [i spirit miori]ard), ar\-t`nd c\ mi[carea comunist\ mondial\, `n`ntregul ei, a reprezentat difuziunea glo-bal\ a unui conglomerat „baroc“ de mar-xism [i fanatism etno-rasial. Una dintreimplica]iile acestei analize este c\ degeabane imagin\m c\ avem un sistem de edu-ca]ie democratic prin faptul c\ am scosornamentele marxist-leniniste din pro-grame [i manuale. ~n fapt, n-am ob]inutnici o transformare: amestecul de egalita-rism revan[ard [i exaltare a solidarit\]ii „deras\“ se perpetueaz\ nestingherit, pe subnasul nostru, sub forma unui discurs,jalnic dar omniprezent, de motivare a ele-vilor s\ devin\ nu cet\]enii ra]ionali [i au-tonomi ai unei republici libere, ci (vorbalui Caragiale) „rromâni“ c`t mai „verzi“.

Vara aceasta v-a ap\rut la Polirom ro-manul Tez\ de doctorat. Care este po-vestea lui: cum s-a n\scut acest pro-iect [i de ce sub forma unei false tezede doctorat?

Primul meu roman publicat, Balamuc sauPionierii spa]iului, din 1996, conceput ̀ na-inte de 1989, `ncerca s\ exprime, chiardac\ `ntr-o form\ comic\, senza]ia delips\ total\ de orizont a anilor 1980. ~n-cerca]i s\ v\ aminti]i refrenul de la Obla-di, oblada, [i pune]i pe el cuvintele: „Aiintrat/~n c\cat,/Asta-i viaaa-]á!/{á-lála-lála-lá-lá“. Cam \sta era spiritul. Apoi, de-alungul anilor 1990, lucrurile s-au schim-bat. Oricare ar fi rela]ia noastr\ cu mate-ria r\u-mirositoare sus-evocat\, nu credc\ mai s`ntem `nfunda]i p`n\ la g`t `n ea.

Deci, literatura nu mai trebuie s\ fie e-fortul de a-]i men]ine gura la suprafa]\.Acest nou spirit trebuia cumva cerebrat.A[a c\ am scris alt roman. Pentru a `n]e-lege diferen]a, s\ re-fredon\m refrenul,schimb`nd `ns\ primul vers: „Ai c\lcat/~nc\cat,/Asta-i viaaa-]á!/“. E o diferen]\ `n-tre a intra (p`n’ la g`t) [i a c\lca (doar) `n.De aici, cum corect aprecia]i `n `ntrebareaimediat-urm\toare, aproape nou\ sute depagini. De ce forma falsei teze de docto-rat? 1) Fiindc\ exprim\ vanit\]ile g\u-noase ale societ\]ii `n care tr\im; 2) Fiind-c\ ironizeaz\ iluzia oamenilor dintotdea-una c\ `[i `n]eleg via]a [i `[i controleaz\destinul.

Unii cititori pot fi intimida]i de celeaproape nou\ sute de pagini ale roma-nului. Al]ii ar putea „s\ treac\ `n zborpeste oceanul tezei de doctorat“, lafel ca profesorul coordonator TacheOctavian. C\rui tip de cititor se adre-seaz\ acest roman?

Ave]i dreptate, riscul r\sfoirii este foartemare, pot spune asta `n calitate de Stan

P\]itul. ~n semnal\rile, mai mult `ns\ila-te, ale c\r]ii, unii au sugerat c\ e vorba des-pre un experiment „textual“ sofisticat.Total neadev\rat: jocurile falsei erudi]ii[tiin]ifice s`nt, `n fapt, complet secundare`n raport cu povestea, care este chiar po-veste, un combo de comedie cu thriller.Tot ca un rezultat al frunz\relii, c\r]ii i s-alipit eticheta halucinant\ de „roman u-niversitar“. Ar trebui s\ se `n]eleag\ deaici c\ aplic re]eta lui David Lodge sau alui George C\linescu din Bietul Ioanide.Or, povestea spus\ de mine nu se consu-m\ `ntre pere]ii universit\]ii, ci `n lumealarg\, [i are o structur\ picaresc\, mi[c`n-du-se `ntre, ca s\ spunem a[a, subterane-le borfa[ilor, bordeiele s\racilor [i pala-tele puternicilor. Cui m\ adresez? Presu-pun c\ tuturor persoanelor natural-inte-ligente, care, `n consecin]\, evit\ s\-[ifac\ idoli din prost\nacii pompo[i ce les`nt servi]i drept savan]i [i filosofi ai na-]iunii.

Am aruncat Suplimentul de cultur\ `n aer!

SUPLIMENTULDE CULTUR| SEAUDE LA

`n fiecare vineri,de la 21.10

Cu George Onofrei[i Anca Baraboi

m\sur\ ce ac]ioneaz\ sau vorbe[te,iar caracterul lui „va fi s\ nu aib\nici unul“. Pentru Miguel deUnamuno, la fel ca [i pentruromanticul Novalis, „via]a [i visuls`nt pagini ale aceleia[i c\r]i“.Personajul Augusto Perez `i cereautorului s\u dreptul la existen]\,dreptul la via]\. Afl\m din romanulCea]a c\ autorul este un micDumnezeu, fiindc\ devine, prin vis[i imagina]ie, creator de oameni:„Fapt e c\ `ntr-o bun\ zi s-a ivit `nmine o biat\ fiin]\ fictiv\, un pur

personaj de roman, un homunculcare cerea via]\“ sau, `n alt\ parte:„Or, eu s`nt Dumnezeul acestor doip`rli]i rimane[ti“. Cea]a este un„riman“ `n care personajele,Augusto [i Victor, pledeaz\ `nfavoarea autorului [i `i justific\procedeele narative. Roman sau„riman“, Cea]a nu este altcevadec`t un „prolog“, „prolog la ooper\ pe care, slav\ Domnului, n-ovoi scrie niciodat\“, a[a cumm\rturise[te Unamuno `n primul„text despre Cea]a“.

TREI R|SPUNSURI DE LA CAIUS DOBRESCU

„Povestea spus\ de mine nu se consum\ `ntre pere]iiuniversit\]ii, ci `n lumea larg\“

Pagini realizate de Bogdan Romaniuc

Traducere din limba spaniol\ de Sorin M\rculescu,

colec]ia „Biblioteca Polirom“, Editura Polirom, 2007, 32.95 lei

Radio Ia[i FM`n c\utareaunui nou publicCele ddou\ ffrecven]e dde FFM ppecare eemite RRadio IIa[i `̀n MMoldova– 996.3 ((jude]ele IIa[i, VVaslui,Neam] [[i BBac\u) [[i 990.8 ((jude]eleSuceava [[i BBoto[ani) oofer\, ddin 22noiembrie, uun aalt ccon]inuteditorial. Lansarea noului concept– Radio Ia[i FM – a avut loc `nseara primei zile de emisie princoncertul Krypton, organizat laCasa de Cultur\ a Studen]ilor dinIa[i.

Patru cercet\ri de pia]\realizate `n 2006 [i 2007 arat\ c\media de v`rst\ a publicului RadioIa[i este `n sc\dere. Au fost atra[inoi ascult\tori pe segmentele 15-25 [i 25-35 de ani. ~n acela[itimp, s-a constatat o u[oar\sc\dere a procentuluiascult\torilor pe segmentul 60-75. Pentru `ntinerirea publicului,redactorul-[ef al postului RadioIa[i, Nicolae Tomescu, a propusformula de separare a emisieiAM/FM. Astfel, `n vreme ceemisiunile obi[nuite ale Radio Ia[ipot fi ascultate `n continuare pe1053 Hhz, unde medii, pe 96.3 [i90.8, ascult\torilor li se ofer\alternativa, care const\ `n primulr`nd `ntr-un alt format muzical,

dar [i `n adoptarea sloganului „c`tmai pu]ine cuvinte“. „Pe fiecareplaj\? de audi]ie se va g\si o gril\de programe adecvat\segmentelor-]int\, pornind de lanevoile [i a[tept\rile publiculuivizat, rezolv`nd astfel problemade a g\si un format care s\ seadreseze, `n aceea[i m\sur\,categoriei 18-25 de ani, c`t [icategoriei 65-71 de ani“, declar\Nicolae Tomescu.

La Radio Ia[i FM se aud at`tvoci cunoscute de la Radio Ia[i,c`t [i unele noi. Echipa actual\este urm\toarea: M\d\lina}inteia, George Vanvu, CristinaSp`nu, Gabriela Nechita, AndreeaMaria Apricopoaie, Giani Ciocoiu,Nicolae Tomescu. De asemenea, afost atras unul dintre „oameniigrei“ ai FM-ului ie[ean: FlorinDaminescu. Se al\tur\colaboratori [i produc\toriindependen]i: Sorin Lupa[cu,precum [i doi dintre senioreditorii „Suplimentului decultur\“: Lucian Dan Teodorovici[i Florin L\z\rescu, care realizeaz\`n fiecare s`mb\t\ [i duminic\,`ntre orele 10.00 [i 14.00,emisiunea „Circul nostru special“.

„Prime Time de Weekend“ [i „Circul nostru special“desf\[oar\ p`n\ pe 21 decembrie o campanie inedit\, „Fii `mp\ratul nostru!“: cine sun\ la Radio Ia[i FM `n timpulprogramelor [i r\spunde la tema edi]iei este automat `nscrispe lista posibililor c`[tig\tori ai litrilor de ]uic\ [ikilogramelor de caltabo[ puse la b\taie pentru Cr\ciun.

„Suplimentul de cultur\“ se difuzeaz\ `n continuare de la ora21.10, `n fiecare vineri – pe toate frecven]ele Radio Ia[i.Realizatorii Anca Baraboi [i George Onofrei dau `nt`lnirepublicului din Moldova [i `n zilele de weekend, `n PrimeTime, `ntre orele 06.00 [i 10.00.

Page 14: !154 sdc 01 - suplimentuldecultura.ro fileLucian Dan Teodorovici: „Am asistat deseori la discu]ii dintre români [i occidentali, fie ei turi[ti au ba, `n care principala preo-cupare

Ultimul disc notabil des-pre care vreau s\ v\ vor-besc este al unei talentatevioloniste olandeze, JanineJansen. Int`mplarea faces\-[i fi f\cut s\pt\m`niletrecute debutul cu Or-chestra Filarmonicii dinNew York la un festivalCeaikovski. Un fel de a v\spune c\ o pute]i ascultasimplu, dac\ nu altfel,desc\rc`nd concertul gra-tis de pe site-ul filarmoni-cii americane. O urm\rescde c`]iva ani, impresionat,`ntre altele, dincolo dediscurile ei ca solist\, depl\cerea [i consecven]a cucare c`nt\ mai pu]in spec-taculoasa [i, comercial,mai pu]in vandabila mu-zic\ de camer\, la un fes-tival pe care l-a creat ea`ns\[i la Utrecht, `n 2003.

JJaanniinnee JJaannsseenn eessttee nnuummaaii uunnaa ddiinnttrr-oo ̀̀ nn-ttrreeaagg\\ ggeenneerraa]]iiee ddee ttiinneerree vviioolloonniissttee ttaa-lleennttaattee [[ii ssttrr\\lluucciittooaarree,, aapp\\rruutt\\ bbrruusscc,, ccuummnnuu ss-aa mmaaii `̀nntt`̀mmppllaatt ddiinn aanniiii ’’5500.. ~[i au [igenera]iile de interpre]i biologia lor mi-raculoas\. Jansen, Hilary Hahn, Leila Jose-fowicz, Julia Fischer, Lisa Batiashvili etc.Amintesc toate de florilegiul de violonis-te de mare, foarte mare talent din anii’50. Atunci ele se numeau Ginette Ne-veu, Ida Haendel, Erica Morini, GuilaBustabo, Gioconda de Vito, Johanna Mar-tzy, Galina Barinova. Am aflat de cele maimulte dup\ ce am emigrat, lumea viorii fi-ind dominat\ mult\ vreme [i pentru mul]i,exclusiv de interpre]ii b\rba]i. Discurileviolonistelor amintite au fost, `n cele maimulte cazuri, rarit\]i, `nregistr\ri LP scum-pe, obiect de colec]ie. Ele au fost reluate`n edi]ii restr`se [i la case mici de discurieuropene abia `n ultimele dou\ decenii.Doar japonezii s`nt pasiona]i `n num\rmare de asemenea antichit\]i, dar edi]i-ile lor exhaustive nu mai s`nt importatede mul]i ani de distribuitorii europeni.

Noul disc al Janinei Jansen este consa-crat integral lui Bach. Dou\ transcrip]ii alecelor 15 inven]iuni pentru dou\ [i treivoci, c`ntate `n duo cu violistul Maxim Ry-sanov [i `n trio cu participarea violonce-listului Torleif Thedéen s`nt separate de

Partita No. 2 ̀ n re minor pentru vioar\ so-lo, cu a ei faimoas\ Chaconne. Inven]iu-nile lui Bach le s`nt cunoscute melomani-lor ca piese pentru clavecin sau pian so-lo. Bach le-a scris ca exerci]ii pentru a-[ipreg\ti fiul [i studen]ii pentru execu]ia u-nor piese mai complexe de contrapunct.Fiecare voce trebuia s\ fie interpretat\ dis-tinct, `ntr-un stil cantabil, ce le face extremde agreabile `n versiunea pentru instru-mente de coarde. Janine Jansen [i priete-nii ei au folosit de regul\ direct partituri-le originale de Bach, uneori utiliz`nd careferin]\ aranjamentul deja existent al u-nui cunoscut `n epoc\ violonist [i profe-sor german, Ferdinand David. Prieten allui Mendelssohn, care avea s\-i dediceConcertul s\u de vioar\, David, o figur\important\ `n via]a muzical\ a Leipzig-ului la mijlocul secolului al XIX-lea, acontribuit la rena[terea [i popularizareamuzicii lui Bach, ca editor [i interpret alsuitelor de vioar\ solo [i a unor aranja-mente de muzic\ de camer\.

Calitatea discului depune m\rturiepentru efortul celor trei instrumenti[ti,Janine Jansen declar`nd `ntr-un interviuc\ una din preocup\rile lor majore a fosts\ g\seasc\ puritatea intona]iei ansam-blului. „La fiecare minut [i jum\tate, to-nalitatea se schimb\ complet pentru a teangaja `n piesa urm\toare... pentru a oface `ntr-un trio e nevoie de o concentra-re considerabil\. Fiecare mic\ pies\ pose-d\ un caracter propriu, un sentiment u-nic. Am fost aten]i s\ le acord\m o grij\special\ pentru a fi siguri c\ cizel\m mu-zica de aceea[i manier\, c\ exploat\m oarticula]ie similar\“.

~ntrebat\ `n ce m\sur\ a fost influen-]at\ de stilul barocizant de interpretare,Jansen r\spunde: „Am crescut cu stilul ba-roc, fiindc\ tat\l meu este organist [i cla-vecinist, iar unchiul meu solist vocal ba-roc. A[a c\ din fraged\ copil\rie, acest stila fost parte din via]a mea. A fi confruntatcu un stil de execu]ie pe un instrumentvechi afecteaz\ maniera de a percepe muzi-ca, dar, ̀ n final, trebuie s\-]i urm\re[ti pro-priile sentimente, instinctul t\u muzical.Eu utilizez un instrument [i un arcu[ mo-dern. Pentru mine, aceasta este manierade a respira muzica, maniera de a frazacare define[te o personalitate artistic\ ve-ritabil\. Muzica baroc\ tinde s\ te fac\«prizonier\» dac\ nu e[ti atent. Nu credc\ e nevoie s\ fii at`t de strict, prins `n i-deea de a nu te servi de vibrato, de e-xemplu, pentru a c`nta o fraz\ specific\`ntr-o manier\ specific\. ~n abordareamea, am tendin]a de a folosi vibrato ca peun instrument expresiv natural, ca o cu-loare suplimentar\“.

Altfel, spune t`n\ra Janine Jansen, „cumuzica lui Bach e[ti mereu `n c\utareaunor lucruri noi de descoperit... e o mu-zic\ at`t de minunat\, `nc`t posibilit\]ilepar cu adev\rat infinite“. O dovede[te `ninterpretarea spiritualizat\, f\r\ excesede virtuozitate, a Partitei a 2-a pentru vi-oar\ solo. Bach cu Janine Jansen, un discde pus pe lista cadourilor muzicale celemai frumoase de Cr\ciun.

Dumitru Ungureanu: „C`nd am auzit prima dat\ trupa SemnalM, traversam perioada `n care vinul era aliment zilnic. Sec, [irece, [i mult, dar nu gratis, nici alb, ca `n regula stabilit\ de-un mare be]iv br\ilean“.

SEMNAL M» 14

muzic\

www.supliment.polirom.ro

Bach cu Janine JansenROCKIN’ BY MYSELF

Dumitru UNGUREANU

Vinul de trei luleleProbabil cc\ uun aarheolog aal eexpre-siilor ppopulare dde ccr`[m\ && cchefpoate eelucida ooriginea, `̀n]elesul,plus ccontextul `̀n ccare ttitlul mmeu `̀[ig\sea ppe vvremuri aadecvarea. Con-sumator nepreten]ios, mi s-a n\z\ritc\ vorba define[te acea licoare, a-tent sustras\ bobului de strugure,ce necesit\ un timp de b\ut egal cutimpul `n care se fumeaz\ trei lulele.Nu trei ]igarete, ci lulele sau pipe!Vinul nu este o b\utur\ popular\printre rockeri, ca berea, vodca sauwhisky-ul. El face figur\ nobiliar\, secuvine savurat doar `n momente deromantism, tandre]e [i amor, e ofigur\ de stil pentru altfel de via]\,alt\ lume – una de vis, lipsit\ dedurere, `ntristare [i suspin –, dar nulumea de-apoi...

C`nd am auzit prima dat\ trupaSemnal M, traversam perioada `ncare vinul era aliment zilnic. Sec, [irece, [i mult, dar nu gratis, nici alb,ca `n regula stabilit\ de-un mare be-]iv br\ilean. Era Murfatlar de 14 lei,ro[u de r\m`nea tricoul marin\rescp\tat ca de s`nge, c`nd `l v\rsam pepiept, lene fiindu-ne s\ ne ridic\mdin patul de campanie sau de pe ni-sipul pustiu al plajelor unde f\ceamantrenament pentru un desant ra-tat. „P\m`nt cl\dit pe ape/cu matcade minuni/c`nd ie[i rotund din fl\-c\ri/mai limpede r\suni... „Hore pesmal] se nume[te piesa cu care baciIuliu & compania ne-au f\cut s\dans\m p`n\ c\deau centurile de lapantaloni [i chilo]ii de sub rochiilebleumarin ale dobrogencelor cu pie-le moale, care ne alinau „cruntelesuferin]e“ pe urma pierdutelor iubiride-acas\... C`t vin, c`t\ p`ine, c`t sa-lam italian [i pulpe tomitane am con-sumat – cine s\ ]in\ socoteala? Poa-te vreun meschin – dar eu tipi mes-chini `ntre iubitorii de rock nucunosc!

Vinul a fost elementul ce-a gu-vernat aproape toat\ convie]uireamea cu muzica Semnal M. Primul LP,

Trenul curs\ de persoane Apahida –Cluj-Napoca, l-am cump\rat deo-dat\ cu cinci sticle de Cabernet cem-a scos la ni[te zori v`sco[i cumnumai pe la jum\tatea toamneivezi, dup\ o noapte nes\buit\. Pe[an]urile ebonitei celui de-al doileaLP, C`ntece transilvane, se adunasela un moment dat un fel de noroide tescovin\, par]ial `nl\turat prinsp\lare cu spirt industrial. Acul pick-up-ului – c`t era el de rusesc – numai p\trundea p`n\ la stria]ia ulti-m\, `n difuzoare se auzeau tot felulde f`s`ieli, p`r`ituri, icnete [i alte zgo-mote. Nu cred ca obiectul s\ fi re-zistat p`n\ la epoca transferului „ho-me made“ pe CD dac\ nu cump\-ram un exemplar de rezerv\, pe ca-re `l puneam numai pe cel\lalt pick-up, cel ]inut pentru audi]ii preten-]ioase. Dar de ce pe \sta c`ntecelenu mai aveau farmec [i nu aduceau`nc`ntarea de dincolo? Simplu: pen-tru c\ nu beam vin, nu petreceam,nu se `ncingea nici o hor\ de b\ie]i,nici un dans de doi... S\ ascul]i rockde unul singur se poate, ba chiar n-aialt\ solu]ie c`nd e vorba de nume &piese grele (Joy Division, Van derGraaf, Tiamat etc.). Dar rockul f\cutde Semnal M [i alte asemenea for-ma]ii cere participare, prezen]e fe-minine, prieteni, b\utur\...

Nu l-am `nt`lnit vreodat\ pe IuliuMerca. ~ns\ am fost confundat cu el,`ntr-un ora[ unde – prin ’84-’85 –concertau clujenii [i `nc\ o trup\.Aveam barba lung\, p\rul suficientde bogat [i un mintean de dimieneagr\ croit dup\ moda anilor ’50.Cine a f\cut confuzia [i cum s-a l\-murit nu v\ spun, c\-mi sare iar ne-vasta la ceart\...

{i-am ratat, nu [tiu de ce, petre-cerea festiv\ din mai 2004, c`nd –`mi povestea prietenul Radu Lupa[-cu – s-a b\ut at`ta r\chie c`t... Maibine! A[a mi-au r\mas afectiv legatevinul + Semnal M...

SCRISOARE PENTRU MELOMANI„Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)

Victor ESKENASY, Radio Europa Liber\, Praga

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 154 » 17 – 23 noiembrie 2007

Page 15: !154 sdc 01 - suplimentuldecultura.ro fileLucian Dan Teodorovici: „Am asistat deseori la discu]ii dintre români [i occidentali, fie ei turi[ti au ba, `n care principala preo-cupare

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 154 » 17 – 23 noiembrie 2007 www.supliment.polirom.ro

15 «

fast-foodARGUMENT

Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 3, CP 266,tel. 0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax: 0232/214111

Colegiul eeditorial: Emilia Chiscop,Florin L\z\rescu, Lucian Dan Teodorovici(senior editor)

Redactor-[[ef: George Onofrei

Redactor-[[ef aadjunct: Anca Baraboi

Secretar ggeneral dde rredac]ie: Florin Iorga

Rubrici ppermanente:Adriana Babe]i, Bobi [i Bobo (F\r\ zah\r), EmilBrumaru, Ruxandra Cesereanu, Emilia Chiscop,M\d\lina Cocea, Daniel Cristea-Enache, RaduPavel Gheo, Casiana Ioni]\, Florin L\z\rescu,Diana Soare, Lucian Dan Teodorovici, Luiza Vasiliu, Constantin Vic\.

Carte: Lumini]a Marcu, Doris Mironescu, C. Rogozanu, Bogdan-Alexandru St\nescu. Muzic\: Victor Eskenasy, Dumitru Ungureanu.

Film: Iulia Blaga. Teatru: Mihaela Michailov.Arte vvizuale: Matei Bejenaru, Marius Babias.Caricatur\: Lucian Amarii (Jup).Grafic\: Ion Barbu. TV: Alex Savitescu.

Edi]ia dde IIa[i: Andreea Archip

Publicitate: Oana Asaftei, tel. 0232/ 252294

Distribu]ie // AAbonamente: Mihai Sârbu, tel.0232/ 271333. Media Distribution S.R.L., tel.0232/ 216112

„Suplimentul de cultur\“ este `nscris `n Cata-logul presei interne la pozi]ia 2378. Pentru abo-namente v\ pute]i adresa oric\rei Agen]ii Rodi-pet din ]ar\ sau oric\rui oficiu po[tal. Cititoriidin str\in\tate se pot abona la adresa:[email protected].

Tarife dde aabonament: 18 lei (180.000) pentru3 luni; 36 lei (360.000) pentru 6 luni; 69 lei(690.000) pentru 12 luni

Tipar: Print Multicolor

Responsabilitatea jjuridic\ ppentru ccon]inutul aarticolului `̀i aapar]ine aautorului »» „„Suplimentul ddecultur\“ uutilizeaz\ ffluxurile dde [[tiri NNewsIn »» MManuscrisele pprimite lla rredac]ie nnu sse `̀napoiaz\

Marc\ `̀nregistrat\ –– EEditura PPolirom [[i „„Ziarul dde IIa[i“.Proiect rrealizat dde EEditura PPolirom `̀n ccolaborare ccu „Ziarul dde IIa[i“. Suplimentul se ddistribuiegratuit `̀mpreun\ ccu „„Ziarul dde IIa[i“.

PPeessttee 11..220000 ddee aauuttoorrii ddee sscceennaarriiii aauu iinnttrraatt`̀nn ggrreevv\\ `̀nncceepp`̀nndd ccuu 55 nnooiieemmbbrriiee,, ppeenn-ttrruu aa oobb]]iinnee ccrree[[tteerreeaa ddrreeppttuurriilloorr ddee aauu-ttoorr ddiinn vv`̀nnzzaarreeaa ddee DDVVDD-uurrii ssaauu ddiissttrrii-bbuu]]iiaa pprriinn IInntteerrnneett.. Efectele s-au v\zut peecranul televizorului `nc\ din prima zi degrev\, c`nd au fost anulate show-uri desucces precum cel al lui Jay Leno (difuzat[i la noi de Antena 3) sau David Letterman,din cauza con]inutului legat strict de actu-alitate. Prognozat\ a dura p`n\ ̀ n 2008, gre-va va afecta [i serialele de succes ale tele-viziunilor americane.

Platouri f\r\ „Ac]iune“

Prison Break a intrat deja `n pauz\, p`n\`n luna ianuarie, `n modu-i caracteristic:cu mistere ad`ncite, `ntreb\ri r\mase ag\-]ate de gratiile `nchisorii [i un fir narativt\iat chiar `n secunda `n care se mai pre-g\tea o schimbare brusc\ a vie]ii persona-jelor.

{i dac\ tot vorbim de mistere nerezol-vate: despre Lost, cel mai a[teptat serial alanului viitor, se zvonea c\ va fi am`natp`n\ `n 2009, [i asta dup\ ce sezonul alpatrulea ar fi `nceput oricum cu [aseluni mai t`rziu dec`t majoritatea seriale-lor. Deocamdat\, Damon Lindelof, cre-atorul Lost, st\ l`ng\ omologul lui de laDesperate Housewives, dep\n`nd amin-tiri despre vremurile de [omaj (destul dedese `n via]a unui scenarist) `n care au

trebuit s\ `mprumute bani de la mame-le lor.

Pe platoul de film\ri la Anatomia luiGrey nimeni nu mai strig\ „Ac]iune!“,dar atmosfera nu este nici pe departe li-ni[tit\. ~n relat\rile filmate ale grevei, doc-torul McDreamy `[i abordeaz\ o privireserioas\ de sub [apca pe care o poart\ `nlocul bonetei de chirurg [i `[i declar\sus]inerea pentru scenari[ti.

Ce vor scenari[tii?

Totu[i, cum au ajuns scenari[ti care c`[-tig\ milioane de dolari scriind pentru ce-le mai vizionate seriale ale lumii s\ ias\`n strad\ pentru a cere mai mul]i bani?Sindicatul scenari[tilor cere, `n primulr`nd, o cot\ parte mai mare din v`nzareade DVD-uri [i din distribuirea prin In-ternet a filmelor. Potrivit unei `n]elegeridin vremurile `n care casetele video `nc\erau ceva nou `n c\minele americane, sce-nari[tii primesc `n jur de 0,3% din v`n-z\ri – adic\ 4 cen]i pentru fiecare DVDv`ndut. Una dintre principalele lor ce-rin]e este cre[terea procentului la 0,6%.Pentru filmele de pe site-urile televiziu-nilor, cum ar fi nbc.com sau hulu.com,care pot fi vizionate gratuit, dar care aducvenituri de 3.000 de milioane anual, sce-nari[tii nu primesc nimic. 0,0$. Zero. Na-da. Nil – cum se explic\ `ntr-un filmule]de pe YouTube pentru sus]inerea grevei.

„~n cinci ani, singurul loc `n care ve]i ve-dea filme va fi pe Internet“, spun protes-tatarii care consider\ c\ noile media re-prezint\ viitorul `n industria divertismen-tului [i consider\ c\ ar merita s\ fie pl\-ti]i pentru difuzarea pe Internet la fel capentru difuzarea la televiziune.

Cel mai conving\tor argument al sce-nari[tilor r\m`ne unul uman: aproximativ48% dintre ace[tia intr\ `n [omaje lungi,`ntre diverse contracte, astfel `nc`t baniice li s-ar cuveni din redistribuirea filme-lor reprezint\ partea cea mai mare a ve-niturilor din astfel de perioade.

~n tot acest timp, f\r\ ei nu se poate`nt`mpla nimic. F\r\ ei, bebelu[ul dinFamily Guy n-ar mai [ti de ce vrea s\ cu-cereasc\ lumea, nimeni nu s-ar mai distrape seama [efului ridicol din The Office,lucrurile nu s-ar precipita niciodat\ pestrada lini[tit\ din Neveste Disperate [inici de la Meredith Grey n-am mai afla,la `nceputul fiec\rui episod, c\ „Uneori,`n via]\...“.

Uneori, `n via]\, vine un moment `ncare trebuie s\ `nchizi televizorul.

Cel mai conving\tor argument al scenari[tilor r\m`ne unul uman:aproximativ 48% dintre ace[tia intr\ `n [omaje lungi, `ntre diversecontracte, astfel `nc`t banii ce li s-ar cuveni din redistribuirea filmelorreprezint\ partea cea mai mare a veniturilor din astfel de perioade.

VOI N-A}I ~NTREBATf\r\ zah\r V| R|SPUNDE

BOBO

SS-aauu ttrreezziitt?? Mmmm. Ce multdorm oamenii! Aproape tot`ntunericul... A... Uite unul parc\a mi[cat. S\ miaun? Poate setreze[te. Hai scoal\-te scoal\-tescoal\-te scoal\-te scoal\-tescoal\-te scoal\-te scoal\-te.Scoal\-te... M\ plictisesc. Oame-nii c`nd dorm nu te bag\ `n sea-m\. E ca [i cum pentru ei n-aiexista. C`nd dorm, oamenii`nceteaz\ s\ mai iubeasc\. Dac\a[ avea sentimente, lucrul \stam-ar deranja mult mai mult.

Am o pisic\. E ca mine, doarc\ e mai mic\. {i mai proast\.C`nd oamenii nu m\ bag\ `nseam\ [i m\ plictisesc foarte ta-re, o mu[c. Mu[c din ea [i m\simt mai bine. Eu numesc astajoac\. Pisica face ce-i spun eu.De aia [i b\nuiesc c\ e proast\.Dar `mi place mult mult de pi-sic\. Dac\ n-ar fi ea, m-a[ plictisi`ngrozitor.

C`teodat\ oamenii `[i arat\col]ii. Ei numesc asta r`s. Nu m\deranjeaz\.

Am o juc\rie preferat\. E f\-cut\ din ceva moale [i colorat. {izboar\. Nu-mi dau seama exactcum func]ioneaz\. Cred c\ o con-troleaz\ oamenii de la un fir. C`ndreu[esc s-o prind, mu[c tare defir. A[ vrea s\-l rup, s\ r\m`ndoar cu juc\ria. Vreau s\ mu[c

tare tare din juc\rie. Juc\riazboar\ mai departe `n jurul meu.Fug dup\ ea. Obosesc repede.Cred c\ s`nt gras. ~mi dorescjuc\ria foarte mult. Foarte mult.

Cred c\ am o voce frumoas\.C`nd oamenii nu m\ bag\ `nseam\, `ncep s\ c`nt tare tare.Am v\zut eu la unul din oamenicum. {i apoi unul din oameni]ip\ la mine. M\ opresc [i `micaut pisica s\ mu[c din ea.

Juc\ria f\r\ oameni nu con-teaz\. {tiu unde e, pot s-o iauoric`nd. Nu zboar\. St\ acolo f\r\s\ se mi[te. Nici c`nd o `mpingnu se mi[c\. C`nd o dau jos cade.O juc\rie moart\ nu-mi place.S`nt dependent de oameni.

C`nd vine `ntunericul, m\ culcpe un cap de om. Cred c\ `miplace mirosul p\rului. ~mi amin-te[te de mama. C\ldura oameni-lor `mi place foarte foarte mult.C`nd pun m`na pe mine, oame-nii se simt bine. ~mi place s\dorm `n cutii [i pe oameni.

~mi place s\-i m\n`nc m`ncareapisicii. ~mi place pisica. Ea nu [ties\ c`nte. S`nt mai mare dec`t ea.

S-au trezit?Odat\ vreau s\ ies afar\, dar

mi-e fric\. Afar\ e foarte mare [imiroase mult. Cred c\ nu [tiu ces\ fac... M\ plictisesc.

G`nduri r\t\cite `nmintea unui motancastrat pe nume Mojo

COOLTURISME

M\d\lina COCEA

Cele mai iubite serialeau intrat `n grev\Meredith din Anatomia lui Grey e`mbr\cat\ `n halatul de rezident, dar nuvorbe[te despre hemoragii interne, cidespre drepturi de autor ale scenari[tilor.Eva Longoria, vedeta din NevesteDisperate, livreaz\ pizza protestatarilordin fa]a studioului `n loc s\ intre pe

platoul de filmare. Talk-show-ul lui JayLeno a fost deja anulat, pentru c\ elsingur recunoa[te c\ nu [tie s\ fie la felde amuzant f\r\ scriitorii s\i. Astfel arat\greva scenari[tilor din America, una carear putea s\ ne lase, p`n\ la sf`r[itulanului, f\r\ serialele noastre preferate.

Page 16: !154 sdc 01 - suplimentuldecultura.ro fileLucian Dan Teodorovici: „Am asistat deseori la discu]ii dintre români [i occidentali, fie ei turi[ti au ba, `n care principala preo-cupare

Florin L\z\rescu: „Un lucru nu tocmai pl\cut e s\ pierzi avionul. P`n\s\pt\m`na trecut\, era s-o p\]esc doar o singur\ dat\, c`nd ni[teb\[tina[i mi-au dat toate asigur\rile lor: «La noi, la Viena, nu trebuies\ fii `n aeroport cu dou\ ore `nainte de decolare. Cel mult cu o or\»“.

ASIGUR|RI» 16

fast-food

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 154 » 17 – 23 noiembrie 2007 www.supliment.polirom.ro

EN}ICLOPEDIAENCARTA

Luiza VASILIU

Un careuspecialCa [[i ss\pt\m`na ttrecut\, EEn]iclopediaface ddin nnou oo ffixa]ie ppentru ccuvinte.De data asta, pentru ni[te cuvinte a-p\rute c`nd altora li se t\ia cu s`rgcapul, mai bine zis pe vremea Revo-lu]iei franceze. Ca s\ [ti]i [i dumnea-voastr\, atunci s-a renun]at la denu-mirile poetice din alchimie [i s-a tre-cut la cele viguros-[tiin]ifice ale chi-miei (`n loc de vitriol de lun\, sulfatde argint, de exemplu), atunci s-auinventat metrul [i gramul, creionul [imontgolfiera, iar dna. Roland ar fispus, afl`ndu-se periculos de aproapede lama ghilotinei, o fraz\ celebr\:„Libertate, c`te crime se comit `n nu-mele t\u!“. Apropo de ghilotin\, nuGuillotin a inventat-o, el doar a ce-rut, con[tiincios din fire, descoperi-rea unei metode rapide de a-i ucidepe opozan]ii Republicii. Metod\ pecare doctorul Antoine Louis a pus-ola punct, d`nd numele lui instrumen-tului funebru doar temporar: ghiloti-na s-a mai numit, la `nceputurile ei,Louison sau Louisette (ah, perfid\onomastic\!), dar, nu [tim de ce, is-toria a preferat s\-i lege numele deal lui Gouillotin, [i nu de al inventa-torului ei de drept. Tot atunci, la fi-nele secolului XVIII, oamenii erau at`tde cuprin[i de febra egalitarismului,`nc`t au propus tutuirea general\.Moda n-a durat dec`t vreo c`teva luni(sub forma unui: „~nchide u[a, v\rog!“) [i nici n-avea cum s\ fie altfella un popor a[a de cu nasul pe sus.S\ mai zicem c\ tot atunci `i apucasepe francezi frenezia redenumirii: dela ora[e, p`n\ la str\zi sau institu]iipublice. Cea mai nebun\ rebotezarea suportat-o Grenoble care, din cau-za lui noble (tot ce era nobil, regal,privilegiat sau cre[tin trebuia s\ dis-par\), a devenit Grelibre (Greliber `nloc de Grenobil, dac\ ar fi s\ ne ju-c\m de-a traduc\torii literali). {i du-p\ ce c\ au schimbat [i numele zile-lor [i al lunilor, f\c`nd ca prima zi dinan s\ fie 22 septembrie (c\ci atunciziua e egal\ cu noaptea), [i-au bote-zat copiii `n felurile cele mai ciudate:gata cu numele de sfin]i, e vremeanumelor din natur\ – Purcel, Scar\,M\gar, {ofran. Iar `n final, ca s\ `n-cheiem hohotind, domnii revolu]io-nari au reorganizat [i jocul de c\r]i:regii au fost `nlocui]i cu Voltaire [iRousseau, iar damele cu virtu]ile re-publicane. Puteai, deci, s\ ai un ca-reu de Voltairi? Ce mai vremuri. (~imul]umesc pe aceast\ cale doamneiHenriette Walter, din cartea c\reiaam aflat toate minun\]iile astea.)

M\ gg`ndesc cc\, aaproapematematic vvorbind, dde llaun nnum\r dde zzboruri ccuavionul `̀ncolo, ee ddoar oobanal\ cchestiune dde ttimps\ ]]i sse `̀nt`mple cceva nnutocmai ppl\cut. Cum ar fis\-]i vezi valiza venind pebanda de la bagaje f\cut\tigaie. Sau zdren]e. Sau,cum deja mi s-a `nt`mplat,s\ nu ]i-o transfere auto-mat la urm\torul zbor, s\r\m`n\ singur\ [i trist\l`ng\ „baggage claim“,`nso]it\ de doi b\ie]i buni,cu mitraliere la [old, [i s-osalvezi din m`inile lor toc-mai c`nd vroiau s-o areste-ze [i s-o arunce `n aer un-deva pe un c`mp de apli-ca]ie. Sau, pur [i simplu, s\

nu-]i mai vin\ deloc, s\c\l\toreasc\ de capul ei,via Honolulu, `ncurc`nddrumul spre cas\ mai cevadec`t Ulise.

Un alt lucru nu tocmaipl\cut e s\ pierzi avionul.P`n\ s\pt\m`na trecut\, eras-o p\]esc doar o singur\dat\, c`nd ni[te b\[tina[imi-au dat toate asigur\rilelor – chiar au z`mbit cu su-perioritate c\ nu [tiu asta:„La noi, la Viena, nu trebu-ie s\ fii `n aeroport cu do-u\ ore `nainte de decolare.Cel mult cu o or\“.

S\pt\m`na trecut\, tre-buia s\ ajung la Luxem-burg, pentru o lectur\ pu-blic\. Mi-am `mp\r]it judi-cios timpul pentru a-mi

rezolva toate problemelede acas\, mi-am verificatfrumos data plec\rii pe bi-letulul de avion, calendarulde pe telefon [i amanun]at c\, musai, mar]i,pe 12 noiembrie, pe la ora6 f\r\ un sfert, aterizez `nLuxemburg. Buuun! {i lu-nea trecut\, fumam lini[tito ]igar\ `ntr-o sta]ie detramvai [i-mi cad ochii din`nt`mplare pe cadranulunui telefon public. Mi sepr\bu[e[te cerul `n cap:acolo scria c\ e luni, 12noiembrie. M\ uit la calen-darul de la celularul meu: eluni, 11 noiembrie. M\ cal-mez [i-mi zic, „Hai totu[is\ verific [i dintr-o a treiasurs\ `n ce dat\

s`ntem azi“. A treia surs\,ca [i toate celelalte pe careeu nici nu le luasem `n cal-cul, `i d\deau dreptate te-lefonului public. Am cr\patde emo]ie, am alergat laagen]ia de voiaj s\ v\ddac\-mi mai pot recuperani[te bani pentru bilet.

Din fericire, am pututs\-l schimb pentru a douazi, f\r\ s\ mai pl\tesc ni-mic. Am ajuns la Luxem-burg, m-am `nt`lnit cuR\zvan R\dulescu, Ioan T.Morar, Rodica Dr\ghicescu[i Dan Alexe, av`nd partede o lecutur\ public\reu[it\, zic eu.

Ast\zi, pe 14 noiembrie,trebuie s\ ajung la Paris.Din nefericire, `n Fran]a egrev\ general\ `n transpor-turi. Din fericire, am g\sittotu[i un tren care pleac\la noapte spre Paris. Dinnefericire, puteam s\-lpierd [i pe \sta, pentru c\nu trece prin gara din caremi-am cump\rat biletul.Din fericire, m-am `nt`lnitcu Ioan T. Morar `n barulhotelului [i mi-a spus asta.Din nefericire, lu`nd `n cal-cul c`te mi s-au `nt`mplat`n ultimele dou\ zile, nu-ssigur dac\ reu[esc s\ ajungast\zi la Paris.

Fericirile [i nefericirile unui c\l\tor

PPeessttee ttoott nnuu gg\\sseesscc ddeecc`̀tt ddeezzaassttrree `̀nn aaeerr,,ppee uussccaatt,, `̀nn ttiimmpp [[ii `̀nn ssppaa]]iiuu,, `̀nn lluummeeaannooaassttrr\\ [[ii `̀nn cceeaallaalltt\\,, pplluuss sseerriiaallee ddeesspprreeiissttoorriiaa aarrmmeelloorr.. M-am cam s\turat de a-ceast\ exhibare a mor]ii [i a ororilor. Voi`ncepe `n cur`nd s\ spun c\ nu-mi placdec`t comediile, ceea ce ar fi [i mai trist.Dar de cur`nd am v\zut la HBO Regatulcerului/Kingdom of Heaven [i, chiar da-c\ nu am r`s, am considerat c\ mi-au a-jutat cu ceva umorile `mboln\vite despectacolul prost al mor]ii. Pentru c\moartea, ar trebui s\ credem de la tele-vizor, e odioas\ [i trebuie comb\tut\.Ea nu mai vine ca un sf`r[it firesc [i na-tural al unui ciclu (care e un `nceput, separe, al altuia), ci ca o catastrof\ provo-cat\ mai ales de al]i oameni. Nu neg c\se `nt`mpl\ [i a[a, dar nu `n]eleg ce vreateleviziunea de la noi. Am v\zut `n fil-mul lui Ridley Scott, de pild\, c\ unii oa-meni mai au, fie [i ̀ ntr-un film, con[tiin-]a faptului c\ moartea lor nu `nseamn\mare lucru pe l`ng\ ni[te principii, ni[teg`nduri, idei la care ]in [i de care se aga-]\ ca s\ nu-i ia v`ntul. Sau c\, de[i via]alor e amenin]at\ de ceea ce se cheam\un du[man, ei descoper\ `mpreun\ cuacesta un cod al onoarei, ceea ce face ca

via]a lor s\ se termine, dac\ e s\ fie, `necua]ia corect\ a destinului. (Imagineafilmului e foarte important\ pentru c\luptele [i, mai ales, spectacolul armate-lor care a[teapt\ ca cei doi comandan]is\ negocieze impun caligrafia unui codal onoarei ce include neap\rat [i `n]elege-rea, adic\ respectarea adversarului.)

Eroul lui Ridley Scott nuz`mbe[te mai deloc

~nt`mplarea face s\ citesc acum Calea sa-muraiului ast\zi de Yukio Mishima (Hu-manitas), `n care descop\r lucruri de olimpezime uimitoare, mai ales pentruvia]a de azi. De pild\, pe l`ng\ fraza ca-re a fost exploatat\ `n timpul r\zboiului– „Am descoperit c\ destinul samuraiu-lui e moartea. ~ntr-o situa]ie pe via]\ [ipe moarte, ac]ioneaz\ simplu aleg`nd

pe loc moartea“ –, v-a[ mai `mp\rt\[i c\„exist\ o cale mai `nalt\ dec`t a drept\-]ii, dar nu e u[or s\ o descoperi [i pre-tinde o `n]elepciune profund\“, sau c\„cea mai mic\ imperfec]iune `n vorbele[i comportamentul cuiva cauzeaz\ pr\-bu[irea `ntregii sale filosofii de via]\“.De aceea, Bailan de Ibelin, eroul lui Ri-dley Scott, nu z`mbe[te mai deloc, dar`nainteaz\ f\r\ a face compromisuri, f\-r\ a se ]ine cu din]ii de via]\ [i f\r\ a se

teme de ea. Cruciada [i descoperirea Ie-rusalimului ]in de m`ntuirea lui perso-nal\ `n m\sura `n care `l leag\ de cei-lal]i, dezleg`ndu-l de propria-i moarte.Mi s-a p\rut c\ descop\r `n filmul luiRidley Scott mai multe lucruri disponi-bile, de obicei, `ntr-un epic. {i c\ ele iescumva din ad`nc, mai ales dup\ ce fil-mul s-a terminat. Sper s\ nu m\ fi`n[elat.

FILM

Iulia BLAGA

Nu prea mai am ce vedea la televizor, taman c`ndam trecut pe digital [i am sute de canale. Mi-e fric\s\ dau pe Discovery Civilization [i s\ nu fie pove[ticu fantome ale unor copii mor]i care tr`ntesc u[ilenoaptea `n case cu noi proprietari. Fug pe History [iajung la Holocaust sau la naufragii cu num\r recordde victime. Mut repede pe un alt Discovery [i daupeste anchete ale unor crime, la care particip\ [imedii ciuda]i, cu priviri dereglate, sau pentru cares`nt analizate cu mare pl\cere oasele victimelor.Dac\ `ncerc s\ m\ refugiez pe Animal Planet, daupeste acel serial trist despre poli]ia animalelor. Cui`i place s\ vad\ animale b\tute, bolnave, costelive?Poate doar celor care le chinuie.

Regatul mor]ii e pe micul ecran

TRIMISUL NOSTRU SPECIAL

Florin L|Z|RESCU