SERIA IL ANUL II, No. 299. nditia a treia VINERI, 8 NOEMBRE 1896NUMARUL 10 BANI

ABONA!IFNTELEIncep la 1 el 15 ale fie- carellunI el se plateee

tot- d'a -una inainteIn Fh 4cwresti la Casa Administratiel

In judele si atreine,tatI prin mandate postaleUn an In tari 30 let ; In streinitate 50 lei

e ami ... 15 > ' 15*teelunl . 8 . ' s 13

Un numir in streinitate 30 baril

MANUSCRISELF NU SE INAPOIAZA

BFDACTIANo. e STRADA CLEMENTEI No.

0NUMARUL 10 BANI

ANIINCIIl7BILEIn Bucurestl si judete sa numat la

Adminietra ieIn strainitate, direct is a.dsiw4irali si la

toate oficiile de publicitateAnunciarl la pag. IV 0.30 b. liais

. . III =. lei. p II 8. . .

Insertle si reclamele 8 lei rindul

Us suait ochltl $0 bailADM1NIATBATIA

No. . STRADA CLEMENTRI No. 3.

Afacerea Portulul ConstantaVESTEJIREA

PLASTOGRAFILOR

Prevederile noastre s'ait tinplinit.Sttescu-Vasiliu a luat sub scu-

tul lor pe plastografii ci calomnia-torii Mitropolitului Primat, dndo ordonant de nelcrmrire in a-facerea scrisorilor ci injuriilorpublicate de Vointa National.

$i n'a fost de ajuns aceast o-dioas procedare a judectoruluide instructie, a mai trebuit cadina s fie insotit de un simu-lacru de cercetri, de o prefcutcon,stiincioas indeplinire a da-toriei din partea magistratulu.

Lu/ni ndelungate, el a simulatcercetri, ascultri de martori,descinderi locale, perquisitiuni, sprea s firci prin a iscli ceea ce aveaporunc s iscleasc de la nce-put : osinda reclamantz.tlui, glori-ficarea vinovafilor.

E comedia hotului de pgubac.Intr'wn proces de natura acelui

ce Mitropolitul Primat intenta ca-lomniatorilor si, linia de purtarea judectorului de instructie ecunoscut ori-crui magistrat cin-stit. El n'are alt mandat de cits deschid reclamantului affileC,urti ou Jurati, ci ast-fel s'aprocedat tot-d'a-una.

Nu e vorba de o crim, nu evorba de arestarea preventiva apresupusului culpabil, nu e vorbade nid o msur vexatorie, sprea fi in drept judectorul de instruc-tie s cutreere toate judetele ci saduc sute de martori, ca s aibconctiinta impcat, a n'a trecutpeste drepturile sale.

Aici, Mitropolitul, dupa ce i serefuzase odat deja de ctre Pre-cedintele Curtei cu Jurati dreptulde a da ochi cu calomniatorii set,reinoise cererea ctre judectorulde instructie, nu pentru ca jude-ctorul s devie acuzatorul Vointel,dar ca s dea reclamantului posi-bilitatea de a dovedi c falce afost acuzrile, plastografiate erascrisorile.

CTZnd Sinodul a judecat ilegal,cnd Casatia, institufia in dreptse judece, n'a judecat de lm, era odatorie de conctiintet pentru un ma-gistrat integru s permi.t Mitro-politului de a merge naintea Ju-ratilor, ci e o ingrozitoare iniqui-tate s se dea Vointel Nationale o

d protectiune de care nu s'a bucurat,nici odat, nici un deliquel t inmaterie de delict de presa.

0, ait este de scirboa,set proce-darea judectorului de instructieVasiliu; ordonanta sa este o satis-facie mai mare de cit hotrireace ar fi putut s dea juratii seimai binevoitori reclamantului.

Cind guvernul se schimb inaprtor al plastografilor, el dprin aceasta cea mai strlucitsatisfactie Mitropolitului.

E vre-nn naiv ast-zi care scread cet dadi guvernul posedacea mai midi dovad, iar nu pro-be zdrobitoare despre vinovfiaMitropolitului, dac guvernul aveaconvingerea c plastografii de laVointa vor fi achitati nu s'ar

y fi grbit s trimit afacerea inain-tea Ourla cu jurati?

Nu e nid unul.Nerufinarea j udectorului de in-

strucfie, instrument orb ci servilal ministrulu de justifie, este maimult de cit condamnarea Vointei,e vestejirea guverwului care nu

indrznecte s lase pe reclamantf at 42n f a C2G calOmniatOri2.

Sttescu a isclit ast-fel sentintade nevinovtie a Mitropolitului.

11111.

PERFIDIA LUI PARTHENIE

ln priviuta lucercarilor judectoruluT deinstructie Vasilid de a indupleca pe Mitro-politul Primat Ghenadie ca s cear revi-zuirea hotrireT Sinodulul, mal primim ur-mtoarele date absolut autentice :

Agentul guvernulul Vasiliu atnceput prina Induiosa pe I. P. S. Mitropolit Ghenadie,spuniudu-1 ea Parthenie se cadeste amar decele petrecute, c este foarte tn

E P O C A

TARA ZIP.,CITISta intr'o zi un arendas de vorb cu

cati-va prietenl la citrciunta din sat, a-farti sub umbrar.

Pe c9nd vorbeatl el, iac niste hotsn fiare ; fl ducea clrasil la sub-pre-ectur

Sei uit arendasul si vede printre elpe un Ligan pe care -f stia ca abia sca-pase din puscrie de nu era o luna.

Dar bine, ni rigane, l zise, nicin'al esit bine din puse frie, si iar te -a'apucat de blestemtii ?

Nu, boiarule ; pa mine m'a luatmartor!

Ce fel de ni artor mal, legat eulantw-I ?.. intreb boerul.

Apol tara zapacita, boiarule, nnsta[ dumneata.

Dnnritrro 19tainceseu.

.'LATERE-6ARTA eSTEI N

IN VENTILhV I, DESCOPERIRI

Telantograt-a>tl. Electroartografnl

Aveam telegraful, aveanr telefonul, tele-patia, telescopul, telalil, telegaril, avem as-tan Telautograful, aparat, zice inventato -rul sa, menit a reproduce scriitura la dis-tanta.

Telegraful este deja o institutiune asade Invechita... Ce e mal banal astazl deLit sa bat1 o depesa, ehiar fiind de eel malblind naturel ?

Telefonul e tirai tirar, dar vorba strabunulo! Traan :

Verba volant...Ce ingenios, gindea profesorul american

Elisha Gray, ar fi un instrument care, pre-sintind, avautagiul rapiditatil telegrafului,ne -ar permite sa comunicara eu o persoanadepartata, intr'uii mod care sa dea ziselornoastre cararterul de veracitate netaga-duita al autoscrierii.

Cite nelntelegerl, elle quiproquo, lacari prin o rea transcriptie telegrafistuldadea nastere, suprimate, si cind destina -tortil va avea la mina slovele negre pro -pril ale corespondentulul, acest din urinanu va mal putea da u dezmintire for-mata.

Al zis ca nu ver primi nici -o -data safil ministru In acest guvern odios ?

Eu am zis ? Niei -o -data ! I)a o des -mintire formala la aceasta insinuatiune ra-voitoare din partea acelora cari, gelosi de!natta pozitiune de ministru la care ajun-sel prin capacitatile mele personale...

Pal, uite telegrama prin care In ter -ment violenti stigmatizal acest guverncare...

Infame manopere ! Oribile machina -tiuni ! Aceasta telegrama a Post lnjghebatasi data de atei cari. etc...

lata o scena care nu se va mal puteaproduce In viitor, daca eminentul nojupoliticien Z... in un arces de turba va serie,Cu ajutorul telautografulul, prietenulul samomentan, nu mal putiu eminentului poli -ticien X..., despre odiozitatea guvernulutdin care doua zile apol va face parte...

Ideea transrniteril scrierit la distanta nune vine de la Chin "zl, ca praful de pasca,ca ata de taiat sapunul si atitea allele, saavem curajul s'o afirmam.

In 1879 Cowper inventa peana elettrico,constituita din un transniitator si un recep-tor asezatl la distarita, In legatura princonductora elettrici cari le cornuiiicau de-plasart sincroruice si geometric identice saproportionale.

Clnd serial eu transwitatorul pe o bandade hirtie ce se desfasura eu o iutealaforma, se reproducea pe receptor aceleasicarattere pe o a doua banda de hirtie des -fasurindu-se In acelas sens relativ, eu omistare tot uniforma.

Acest aparat avea mari inconveniente :trebuia sa seni pe o banda de hirtie carese desfasura (ceea -ce cerea o indeminare eutotul speciala) si nurnal pe o banda st finita ;ori -ce corectiune, ori -ce schinibare era im-posibila. Nu e dar de mirare ca acest apa-rat sa nu fi avut succes.

In timpul din urina, profesorul ElishaGray a prezintat preset de la New Yorksi Chicago Telautograful inventat ded -sa.

Transmitatorul Telautografului se coni -pune din un creion de care sunt legatedoua fire in unghiu drept, fie -care modifi-clnd un circuit electric. Hlrtia pe care sestrie se alla pe o placa metalica, care sepoate pune In contact eu circuitul electricprin o usoara presiune a creionulul.

Beceptorul transcrie mesagiul eu un sti-let de sticla, aceasta mistare fiind rezul-tanta miscarilor rectilineare transmise. De-senmuri ehiar pot fi transmise ast -fel cumare fidelitate. Hirtia fiind imobila, poti salnaintezt, sa dal Inapol, sa corectezi, sastergl, etc.

Rapiditatea este limitata de lndeminareascriitorulul ; s'a putut serie pina la 35 vorhepe minuta.

Vorba ar fi sit se instaleze ;etele si biu-rourl centrale telautografice, cum sunt birou-rile telegrafice actuale, eu avantagil spe-ciale, precum inviolabilitatea, caraLterril se-cret si permanent al mesagielor si posibi-litatea transmiterel ehiar In absenta desti -natorulul.

Prin Intrebuintarea posibila a releurilor,discanta de transmisiune a telautorjramelorpare a fi nelinutata.

Intrevedem epoca cind un bancher dinBucr,restl va serrara un eek pentru Paris,Cu aceeasl repeziciune cu care asta -zI co-munica cu corespondentul sala Parizian prinprocedenl telegrafie ordinar.

Mal minima iosa pare a fi Electroarto-graful domnultil M. N. S. Amstutz, inginerdin Cleveland (Ohio, Statele- Unite).

Prin combivatiunea ingenioasa a proprie -tatiloi- gelatinet bicromale, a legilor propa-gatiunii cureutulul electric, a sistemelor debincronisatiune la distaiita a doua axe cari

se Invirtesc. Electroartograful d -lui Amstutzse Incumeta a trasmite si reproduce la dis -tanta imaginele fotografice.

Pas, domnule casier, de o mal sterge eucasa atuncr Lind, gracie Electroartografulut,iiiutra d -tale va putea fi raspindita ;t laminute In Coate unghiur-ile taret.

Ortens.

I1\1F0111,144TIiSe atribue guvernulut intentiunea

de a presinta Corpurilor legiuitoareun proect de lege pentru construc-tiunea unel liniT ferate intre Cons-tanta si Tulcea.

Aceasta linie ar fi fost proectatain urina calatoriet M. S. Regelul laConstanta, cu prilejul solelunitatelnuneret pietret fundamentale a por-tulut.

D. Nicolae D. Cantacuzino, sect e-tar al legatiunel noastre din Viena,a fost insarcinat sa gireze afacerilelegatiunel romine la Atena.

D. Eug. E. Statescu, fiul ministru-lui justitiei, care a isbutit cel d'in-nia la examenul de atasat de le-gatiune si care avea dreptul la pri-ma vacanta, a renuntat la acel dreptin favoarea d-lut N. Filodor.

D. Statescu va fi numit in curindatasat la Paris.

MIM101111111111

In cursul acestei lunl se va faceinaugurarea halet Trajan, a carelconstructiune a fost facuta subadministratiunea conservatoare.

Guvernul a renuntat a mai tineo ntrunire publica in Capital,Duminica viitoare.

Hotarrea aceasta a f ost buatin unna neintelegerilor cari dom-nesc in rindurile guvernamenta-lilor.

0 telegrama din Viena ne a-punta ca contele Stuergkh, atasatmilitar pe lnga legatiunea austroungara din Bucuresct, a fost re-chemat in activitate si inlocuit priacapitanul de stat -major dl. cavalerTeodor Iordan Boswardowski.

Duminica, 10 Noembrie, se va celebrala mosia Cmrzanl din judetul Suceavaedstoria amiculul si colaboratorululnostru Constantin Romanescu cu domnisoara Ana Mortun, fiica d -lui Em.Mortun, mare proprietar din Suceava.

Urm toate fericirile tinerel perechi.vvComitetul national-studentesc nvitft

pe d-nii studentl a veni in ziva de Sf.Mihail, 8 Noembrie, ora :3 si jum., laUniversitate, pentru a porni in corporesi cu drapelul albastru al studentilor,a biserica S-tulut Mihalr unde se va o-ticia un servici religios in ntenioriamarelul Domn al ominilor.

RECURSUL STEIRER

Sectiunea a 11 -a a Inaltel Curti de Casa -tiune a judecat eri recursul facut decl -na Maria Steiner, moasa Lusgarten, sidoica Radulescu, In contra ordonantel Ca-merel de punere sub acuzare In aface-rea crimen de pruncucidere ce li se im-puta.

Inca de la orele 12 sala de sedinta aCurtel este literalmente plana de lume ;accesul sale' este aproape itnposibil ; a-paratoril chiar al recurentelor allia potstrabate, pina la locul destinai avoca-t icor.

In auditorio, mal multi membri din fa-milia d -net Steiner, multe doamne si kartemulti avocati.

A pararea este representata prin dd. a-vocati Take lonescn, D. Giani, Delavran-cea. M. Cornea, V. Lascar, P. Gradisteanu,fratit Cernescu, si Vladescu; au luat eu-vintul Irisa pentru desvoltarea motivelor decasare numai dd. M. Cornea, Take Ionescu,V. Lascar si Delavrancea.

Inceperea desbaterllorLa orele 1 Curtea antra in sedinta sib

presedinta d -lui C. Schina, p rim - presedittte.

Fotolinl ministerulul public este ocupatde faincosul Sarateanu.:

D -1 Consilier de curte Stefauescu da ci-tire raportulul Meut In cauza, apol se dacuvintul recureutilor.

Cel d'Iutlt care is cuvintul este d. advo-cat M. Cornea, care desvolta inotivul decasare bazat pe faptul c procurorul gene-ral factud opozitiune la camera de puneresub acuzatie Iii contra ordonantel judelulinstructor care insti'uise afacerea si caredaduse ordonanta de neurmarire, notificlndfacerea acestel opozitiuni partilor, nu le -acomuuicat lit acelas timp sr motivele opo-zitiunel, saa eel potin camera de puneresub acuzare nu a lust iiiculpatelor un noninterogatoriu, ceca -ce constitue o violare adreptului de aparare si atrage nulitatea or-donantel camerei de punere sub acuzare.

Dupa o stalucita pledoarie, dl. Corneaconchide cerind casarea fart trimetere.

Dupa dl. Cornea, euvintul a fost dat d -lutTake lonescu, care a dezvoltat al IV -lesmotiv de casare.

bitr'o nragistrala pledoarie, distiusul avo -cat arata ca doctorul Sutu, medicul expertcare a Meut autopsia cadavrului, nu a de-pus mai fnainte legiuitul juramint, lucrocare atrage de drept nulitatea actelor lu-cheiate de dlnsul si pe cari s'a bazat ca-mera de punere sub acunare in ordonantadata.

De asemenea arata ca de aceeasl nulitateeste lovita si depozitiunea d -rului Christea,care iarasl a fosf interogat far ca sa pres-teze juramintul. Cu aceasta ocazie d. 'I'akelonescu, intr'un mod ciar si vadit, aratadeosebirea pe care o face legiuitorul intredenuntatoril, interesati In niod -legal si eeltara niel un interes in cauza, pentru cazulcind s'ar pretiiide ca d -rol Christea esteconsiderat ca denuntator In afacere.

Dupa ce arata ca atlt doctrina cit si ju-risprudenta sunt constante in aceasta pri-vinta, d. lonescu conchide cerind casareat'ara trimetere.

Caldura find insuportabila in sala sedin-ta se suspenda pentru cite -va minute.

Ventilarea salen a Post indeplinita cumulla competiuta de $arateanu, de aproziiseetiuuel si de guardianil palatulul.

Dupa ce ventilatiunea a fost bine resta -bilita, procurorul Curtel se retrage si el incamera de deliberare, miudru ca si -a lu-deplinit in mud consciincios functiuuea.

l)rnpii redeschiderea uedinteID. V. Lascar desvolta al treilea motiv dde

casare. D -sa arata ca s'ail violat dispositiilecodului de procedura erincinala, de oare -cernembrul camerel de punere sub acusare,insarcinat sa faca o noua instructiune a a-faceril, n'a inaintat, prin raport in regula,resultatul acestor cercetarl, Lar procurorulgeneral, contrariu prescriptiunil legel, nu adepus rechizitiuni in seris si nu s'a retras,impreuna eu grefierul, din camera de deli-berare.

D. Delavrancea, asupra motivulul dinurma, dovedeste Inalter curt excesul deputere savlrsit de camera de punere subacuzare, care a inlatnrat attui celel de adoua expertise medicale, intemei9ndu -se nu-mar pe conclusiunile unul act tul, Meutfard prestare de ,juramint de d -rol Sutu.Dupa cate -va consideratiuui asupra decisiu-nei Camere de punere sub acuzare, d -nulDelavrancea arata ca Maria Steiner e In-vinovatita pe nedrept ca ar fi voit saomoare copilul el natural, atuncr chud ealnsasr a cerut d -rului Cristea ca Impreunaeu ori -care alt medie, atara de doctorulSehachman care era din tamilie, sa conistate nioartea copilulul.

Si asupra acestui motiv recurentii cet-casarea decisiuner camerei de punere subacuzare, tara trimetere.

Couclusilunile procuroriitluD. procuror Sarateanu la cuvintul pentru

a lua conclusiunl In aceasta afacere. D -sain loe sa combata motivele de casare in-vocate de recurentr, se margineste la osimpla si slaba expuiiere a faptelor.

Procurorul raspunzind In mod insuficientsi superficial motivului desvoltat de d.Take lonescu. zite ca ocala poate fi facut si fard prestare dejuramint, ciad e la mijloc flagrant- delict.

Consilierii Curten schimba futre el privirlpline de ironie.

Conclusiunile procurorului Sarateanu de-vin obositoare, Curtea e impacientata si con -silierii niel nu -1 mai dar) atentie, ci vorbescfutre dinsii.

In sfirsit Sarateanu termina..., irapresiape care o lasa conclusiunile sale e peuibila.Cartea se retrage In deliberare.

Deelsiunea Cur(eiDupa o deliberare de o jnmatate ora,

Curtea, pe inotivul desvoltat de d. Take lo-nescu, si fard a loa in cercetare pe cele -l'alte, caseaza decisiunea Camerel de puneresub acuzare si trimete afacerea inainteaCamerel de puliere stil) acuzare din Craiova.

* **

1)e oare -ce decisiunea pria care d -naSteiner a fost arestata din noti, se alla ca-sata. si decl nula, inculpatii an fost pusi fialibertate.

Consfdtuirea de la ministerulde interne

A-seara s'a tinta o nou con-sfatuire a membrilor nlajoritateila ministerul de interne; ea adurat de la orele 8 fi jum. pnla miezul nopte.

AU vorbit d. Epurescu, asuprasituatie generale, cerind ncrederepentru guvern, qi d. Nacu care aexplicat ca tratarile sale cu d.Fleva a fost facute in numeles personal, dar ca a fost in-trerupte in urma desa,probriid-lui Sturdza.

D. Petre Gradgeanu, find pro-vocat dea prerea asuprasitua)`iei, a raspuns c d-sa estemembru in comitetul executival partidului ca nuvi poa-te da prerea sa ori-unde. Da-cd' guvernul are nevoe de pa-rerea mea, a zis d. Grdiqteanu,n'are de cit s convoace comite-tul executiv in edinfcl secreta.

In urma acestor cuvinte d. Gra-di.gteanu s'a retras.

POSTA ADMINISTRATIEIDomnil abonati a crora abonamente

expira de la 15 Noembrie viitor, stintrugatl ca pina la atea data s bine -vo-iasc, in caz de reinoirea abonamentu-lui ce ad s inainteze costui pentru anu suferi vre -o Intirziere sa intrerup-tie a ziarulul nostru.

EDITIA A

(Serviciuf Agentiei; Rumine)

Belgrad, 6 Noiembrie.Imparatul Frantz Ioseph a insareinat pe ge-

neralul Habile si pe maiorul Herdliezka, pentrua face serviciul de onoa -e pe ltoga regele Ser-hiel in timpul r ederi1 sale la Viena. Ateste a-tentiuni pentru Regele Alexandru an produsact o impresiune ininunata.

Londra, O Noiembrie.Vaporul englez Memphis, facind drumul de

la Montreal la Avumuth, s'a rasturnat linga Mi-renhead. Capitanul si o parte a echipagiuluian scapat ; noua oarneni an petit probabil.

Berlin, 6 Noiembrie.Ratificarile tratatului de comert antre Ger-

mania si Japonia s'an schimbat azf.Paris, 6 Noiembrie.

Consiliul municipal din Paris a votat farddiscutie cheltuelile ce ac) resultat din sedereaSuveranilor ruai la Paris.

So/la, 6 Noembrie.Contesa de Hartenau a sosit si a Iras la pa-

lot. Dupa amiazi s'a celebret un servicial fu-nebru in capela onde sunt depuse in modprovisoriu ramasitele mortuare ale PrintulufAlexandru.

D -nu Taptchileschtow, secretar general alconsiliului de ministri, a fest atasat la per -soana contesel.

Belgrad, 6 Noembrie.

Regele Serbien va pleca Vinerl seara laViena.

Berlin, 6 Noembrie.Baronul Marschall si d -nu Herbette, amba-

sador al Francien, a semnat Involala franco -germana, acordind importulnl germa n in Tunistratamentul natiunei celer mai favorisate, afarade Francia.

Lisabona, 6 Noembrie.Regina Amelia a Portugalher a sosit.

AFACERI TURCESTI

Constantinopol, 6 Noembrie.Un edict imperial disolva Tribunalul special

instituit In urma evemmentelor de la 14 Au-gust. Procesele resultand din aceste eveni-mente vor fi supuse curtil de casatie.

Prima lista de subscriptie pentru inarinareasi echiparea soldatilor turca trece peste 5000lire.

Constantinopol. 6 Noembrie,Adunarea generala armeneasca a ales agi la

scaunul patriarchalt pe Mouseniorul Ormauian,episcop din Armasi. Nu s'a produs nie! un in-cident.

A FACEREA DREYFUS IN CAMERAFRANCEZA

Paris, fi Noembrie.Camera Deputatilor. Ca raapuns la interpe-

lares d -lut Castelin, in priviuta afacerei ex -ca-pitanului Dreyfus. ministrul de resbel citeste odeelaratie reamintind ca eondamnarea lui Drey-fus s'a pronuntat in unanimitaie ; lucrul estejudecat. Guvernul recomandit Caineret sa nupreluugiasea o desbatere care ar pitea sa aibaincoveniente grave (Aptause).

D -nu Castelin cere guvernulut sa la rassuraenergice pentru a impedica reinoirea miel cam-panil in favoarea lui Dreyfus si reclama urnia-riri in contra acelora cari, dupa ziare, an eau -tat sa intimideze sari sa cumpere pe membriIconsiliului de resbel.

D -nu Meline raspunde ca guvernul n'are niciun motiv pentru a redeschide desbaterea ; lu.cru' este judecat.

D -nu Castelin modifica ordinea sa de zi, gu-vernul o primeste si Camera o adopta in una -nimitate.

Ordinea de zi adoptata zice ca Camera, unitaintr'un sentiment patriotic, si Increzatoare inguvern, pentru a cauta, daca e loe. raspunde-rile relevate la timp si de la condamnarea tra-datorulul Dreyfus, trece la ordinea zilei.

1111MiiNIII

I'ACEA ITALO - AFRICANA

Roma, 6 Noembrie.Se anunta din Djibuti Agentiel Stefaui ca

stirile din Adi-Sabeba anunta ca aprope 200 depr,zonierll italieni vor pleca; la 8 Noembriela Zeila, in onoarea lieginei Margareta, fara saastepte ratificarea tratatului de pace.

Maiorul Nerazz.ini, care a fast finale bine pri-mit, a plecat la 24 Octombrie de la Adi-Sabebapentru a sosi la 10 Noeutbrie la Ilarrar.

ECOUR* ** Alalta -ierl dupa amiazi I. P. S. Sa

Mitropolitul Moldovei, iitsotit de nrchiereulIroftel si de protoereu jutletnlnl si orastt-lui Iasl,adfost la monastirea Socola de undeair luat icoaua fitcatoare de ntiuuul a Maici-Domnulut si an dus -o la Mitropolia din Iasi.

Icoana a fast dusa Iii catedrala cuun serviciu religios; loti preotii si diaconi!Mitropoliei fnrhracati u ocb+,jdil scumpe anoficiat un servicid divin.

* ** Vinerr , la orale 8 seara, d. Ca-mil Denietrescu, absolvent al facultatel delitere, va vorbi la Societatea StudentilorUniversitari linirea despre Antayonisrnulntre rasa arian(t ,yi se,nit.

* ** Concertul doiiulisoarel Paulina Stein -feld, care trebuia sa ailla loe Slinbatii, 7Noeucbi fie, in Palatul Atheueiilul, a fost a-manat, din Lauze neprevazute, pentru zivade 23 Noembrie.

* ** Pretul vinurilor din podgoriile noas-tre. care In timpul din urina scazuse eudesavirsire, a inceput din nota sa se urce.

Case importante din straivatate, ad ti-i-mis represintautt pentru a cuinpara canti -

tatitriari de vin.Vadra de vin, care s'a vindut plia si eu

50 baia, asta-z1 se vinde eu 1 let 80 bans.

O 1 Nt/ EDIN CAPITALAnoommoss

Flu dlspArnt. D. General Candiano Po-pescu, s'a prezentat azi la pr-efeetura Politepentru a reclama cil fiel safe in vista de 16 an!a disparut ern din Capitata.

Dupa declaratiunea ordonantei, se banuesteca fugarul a lust drumul spre Oltenita.

S'an luat masurilo de urmarire.

Incercare de sinucidere. Eri searaindividua Herman David, din Cales Dudesti, aincercat sa se sinucida inchizindu -se in camerasa de coleare, dupa ce a aprins un mangal cucarbunr.

Mirosul ce se legaja din camera lui Hermandied de banuit vecinilor, acestiu aft anuntat sec -tiunea respectiva si impreuna Cu comisarul sec-timen an t'ertat usa camerei.

flerman a fost gasit in nesimtire intros pepat.

Un medic chetnat de argenta a dat printeleajutoare sinucisului, care asta -zi este atara deon ce perico].

Nu se cunose usa cauzele atesten incercarlde sinucidere.

Un vechi spArgAtor de meserie Nita1. Corlatescu, a fest prins eri lu raionul sectiei:f8 pe Lind se incerta sa fata mal inulte pun -gasil dindu -sI titlul de sef al sigurantel pu-blice.

\lseut In strada. ErI dupa amiazi ser-vitoarea Cati Sose pe Lind trecea pe stradaSfintilor, unde oste in service la No. tit; a nas-cut un copal.

Minna si noul naseut aft fost transportatr laspitalul Maternitatea.

Ambii Bunt in deplina sanatale.DIN ARA

Vapor n'Amolit to mare. Erl dimi-neata, pe la orale 6 si juin., un vapor englezs'a Inamolit In mare In fata portuluf Satina,la 2 mile jutnatate departare de farul Sf. George.

Furtun pe mare. Eri, o furtuna vio-lenta a battit pe marea Neagra. Din Constantsse telegrafiaza ca din aceasta cauza vaporulTzling- dale, care era incareat cu carbunr si an-corai in port, a fout aruncat de valuri pe tarin,furluna rupindu -i toate fringhiile eu cari eralegat.

De aseinenea vaporul Cobra s'a Incercat ttaziva sa intro in port si a fost cu neputinta sareuseasca. Vazind ca nu reuseste, capitanul aluat din non directiunea in targui marer si a-bia pe la orale 4 seara a putut sa intro in port.

Un vapor de cereale a fost impins de valuriintr'un loe nisipos al mare, unde s'a tuamolit.

Capitanul vaporulul, voind sa vie pina inport eu o harca, valurile colosale ridicate defortuna l'ari rasturnat in mare. Din norocireel a putut fi scapat.

Multe vase an auferit muri stricaciunl din a-ceasta cauza.

Un contrabandist ueia.- - Sentinels ru-seasca din Basarabia de la pichetul No. 49, si-tuat in dreptul 3olonetulul, a gasit cadavrul u-nur contrabandist evren.

Asupra lut s'a gasit un revolver, 60 de rublein hirtie si 15 pachete de tutun.

Cadavrul poarta in spate, in dreptul anime!,o gaura de glonte si se presupune ca contra -bandistul ai- fi fost ueis de sentivela romfn!.,pe Lind dinsul voia sa treats Prutul in Rominia.

DIN STRAINATATE

Un non gen de pungpte. Sunt cite -vazite de rind artistir din orchestrele teutrelor devarietatl Scala, Alcazar, cireul Regal, etc, dinBruxelles, observan c,instrumentele 'or dispa-reafi ca prin fennec.

Pagubasii fac reclamatinne la politie, dar tontecercetarile remin zadarnice.

Alalta -eri un individ se preziuta la un ne-gustor de instrumente ncuzicale voind sa vintao vioara de o mare valuare po un pret deri-zoriu.

Negustorul, avind hanueli, roaga pe neennos-cut sa mai astepte si ln acelas timp prin unamploiat din pravalie, anunta agentul dinstrada.

La vederea uniforme! politistului, necunoscu-tul nbrinceste pe proprietarul magazinulur Sitage In strada. A trebuit o adevarata vinatoarera pungasul sa fie prins.

L t perchizitiunea faceta la domiciliul pun-gasulul, s'a gasit un adevarat depozit de instru-mente pe cari el le furase artistilor din orche -strele diferitelor teatro in timpul clad acestiaeran in repaus intra acte.

Sticll revelatoare. D -na P., sotas u-nul functionar superior din Paris, satula deMonotonia casniciei, sfarsi prin a se indragostide un tinrr publicist. Intilmrile lor eran foartediscrete, dar destul de rare. Tinarul atnorszat,gasi mijlocul de a corespunde eu jubila sa priasticlele en vin.

Stind de onde tirgueste d. P... se Invoi euun baiat de la bacante si de cite ori feciorulvenea sa cumpere vin, tinarul nostro, care de-venise un client obicinuit al bacaniei, nsemnape etichetti ziva si ora do intilnire.

Din nenorocire sotul observa dragostea fe-nieei sale pentru eticheta si fu orma unel dis-pute violente, sota voi sa paraseascil domici-liul conjugal, atuncr P... trase tre! focurl de re-volver asupra sotiei sale si in urina se siim-cise si el.

Atacurl nocturne. Un noctaurbul iucu-rabil povestea deunazi urmatoarele

Nu cunosc de Lit un singur mijloc pen-tru a evita atacurile nocturne : acela de a intraa casa a doua -zi ditnineata.

Tots occidentali! vor urina povata aceasta.

O rzbunare teribilA. Acum cite -vazile New - Yorkul a fost foarte emotionat de orazbunare a unii! titrai-, in viruta de 25 ant, incontra ama_itef sale.

Tinarul, un inecanic, sitntise ea D -ra L. N. iltrada eu un camarad al lui ; el planui atuncr orazbuiiare.

Intr'o diminoata, D -ra L. N. se urca in trarn-vaiul electric pentru a strabate unul din Bule-vardele orasela!; smantul tradat, care pandeape iufidela la o unica departare de locuinta el,lua si dinsul toc In irainval si fard a vorbivie -un cuvint, apropie un (ir conductor de acu-nuulatorul trarnvaiului, iar eea- l'alta extremi-tate o ludrepta asupra D -rei L. N.

De o -data o puternica detuuatura se produce;nefericita fata rainase trasnita pe loe ; e scan-toia elettrica era sa puna trMnvaiul in flacarl,dura nu se luan incediat inasurile cele mal se-rioase pe.itru izolare.

Mecanicul dupa ce -sr satisfacu setea de raz-bunere, se constitui singur prisonier si martu-risi fap' ul.

Aceasta drama, unica ta felul sl, a produs odureroasa impresie In tot New - Yorkul.

EPOCAr'

ULTIM[ IORMATIUNIDe sii d. Sturdza speraic

cal prin desele llltrunir in-time ale mzl,jorit sti ( sale vaizbuti s produci impresiaIn public, etc situatia gu-vernulu s'a i:ntrit, totuliaceasttc eoillbinatie a f:eutfiasco complect.

Libersalii de baPitinsc nainlaniai. c:c aail i)iarsasit pe d.Sturdza, critice.:ldu-i cc aAlum sa se sprijineascc peconenrsul iIELII) i1i1 venit,al d-lui Gr. Maaeri, dar seabtin Cu odsientatie de latoate aceste consitituiri.

D-ni Costineseu, Lascar,P. G rzditeaalu, Eni. Gra-dis@:e:aliil, etc. sail format ungr;Ip independent cal 7lota-rrea de a sta in expc.eta-tivia, Gait a da niel Mt con-curs fie (1-ls!li Sturdza, fieci-1 El fl St:iatesca:.

**11rn afar>a cle asta e vorba

ca grnipial vernescan szic sereorgznlnizeze }i, ftargc a in-fra in lief o grupare sail!coinbil:izatie 1aarlaaillentar ,sic faca paesiuni asupra gu-veriaului fin cestiunea IIlt'ire :

D. um. Sturdza a declarat cafine a se pune in contact eu deputafit

senatori guvernamerotalt pentru asti curro s conduc lucrarile viitoaretsesiunt.

In urina cuvintelord-lut Sturdzas'uprodus mat multe note discordante.

D. C. Nacu a observat c mentbritpartidulut aunt prea disconsideraft ysiguvernul nu std in atingere c;on,stantCu dinsit, ci apeleaza la et nurnat a-tunct cind guvernul e in primejdie.

D. Ai. Djuvara a criticat destulde aspru situafia. D-sa a spus ca sta-rea de incertitudine ,si de neastmprin care se a f t partidul liberal se dcc-

S A TA AL I`I ILA C(YSIY7?iat -i, 7rc-at ritl >tel Yfi pst-gina IV.

COMUNICARPentru ca publicul sa fie caluzit si informal

din ziare de tot ca.] intereseazit. ziarul nostraa infiintat in pag. IV rubrica anunturilor miel.

CititoriT stint rugatT s dea atentiutle aresteTrubrice.

A se vedea rubrica spectacole-lor In pag. IV.

ftiqINI DE V1NZADEDuna ma, ani eu abur, una sistem Cona -

pound de 80 cal putere, alta sistem CorlissCu un ciliudru de 70 cal putere, ambele eu eon-densatiunT putind functiona separat sag conibinate.

lin cazan de abur apartinnd masinelortevl, doce curatitoare de grill, Eurica Staubere,complect de fier sistem Wrner No. 4.

De vinzare in total sa in parte, conditiunTsi pretura foarte avantagioase. Informatiunl lacomptuarul dlu0 Andrei A. Popoviei str.LipscanT 86 in fata Sft. Gbeorglie.

Schlmb v5nad eitinC 1[T M 11' A

CUMI'R CIJMPIItot felul de obiecte uzate de aur, argint si pie.tre fine, de briliante diamante, perle, rubino,safire, smarande, etc. Asemenea monezi vechT,decoratiuni cotnemorative de aur, argint si arama, pietre sculptate, obiecte de arta, platindpreturl mal bune de cit ori -ande.

La cerera ma voi preznant.a la domiciliuld -lor cumparatorT si vinzitort.

BIJOUTERIE & HOROLOGERIEILEON EIS._ BLLITT

Bucureitl, strada Carol I, No. 20S'a rnutat In Calea Victoriei 40

vis --vis de Grand Hotel Bulevard.Recomand onor. Public si cunoscutilor niel

ca magazinul mea in tot - deauna e bine asortatCu tot felul de obiecte fru noase, lucrate inaur si argint, eu pietre fine, presuli : brillante,rinanto, rubine, satire, smaraude, perla, etc.Primeste n schimb ori -ce objecte uzate

ogat asortimeut eu lanturl (numitePanter) de nur, argint, fasoanele cele mal noni.

lllare depon de ceasoruice de nur,argint si metal din cele mai bune fabrirT dinElvetia, garantind pentru exactitatea lor.

Mare asortilnent eu diferite obiecte an-tice, lucrate rn aur, argint si pietre vechi, ase -menea si In monezi de aur argint si aranix.

Atelier special pentru comenzl si repa-raturf de bijutierie si ceasornicarie Cu prelltrilecele niat reduse.

CONSTANTIN SIMiONESCUDoctorand in mediciuia

Paris, Boulevard Montparnass, 152, PerrisConsultatiuni eu toate celebritatile medi-

cate si eu specialist( de la Facultat.ea denedieinY din l'anis.

i.1011S11-110TELProprietatea d -lui GRIGORE HELIADE

Situat in fata Teatrului NationalPentru Domnil deputati si Senatori se pun

la dispositimle Camere eu un pat eu 5 lei pezi, la Etagiul 1 -i sa 2 -lea, eu inettlzitu, ilumi-natu, Ceai sag Cafea en lapte si servici. Ace -ste Camere sunt mobilate eu mobil Englezeas-cil, tapisate eu ereton sistemul eel mal no,introdus la Londra. Paturl eu somiere elasticade otel, Lavoar, Sifonier, masa de marmnor sirover pe jos ; toste avind situi englezesc, Len -goria toata de oland de Scotia.

Interiorul Ilotelulul este asta -zT acoperit aracuri este Palatul deCristal din Londra.

Pot beneficia de aceasta reducers si eel l'altad -nil Pasageri, bine inteles numaT de vor ocu-pa o Camera, minimum 8 tile.

Se mal puns in vederea d -tor Pasageri c laori ce sosire de trenur! din toate directiunilese gfsese camere inclzite.

De asemenea fn acest hotel se gilsesc upar-taniente pentru familie, dintre eure un salonassi odae de dormit, saloane marl, eu balcoanede marmor. preculn si odal iucepnd de la 3lei in sus pe zi.

Se pot inchiria, alit camere, tit si aparta-mente eu luna, eu alte conditiun1.

Cu stimaDiree iunea

CEL MAI BOGAT DEPOSITDE VELOCIPEDE LA

Fhafit ltep 2 cl`i-132 Calea `'ictoriei, 152

4, Strada elatri, 1

REEs'r

Vechlul lliroli pentra Vfnzarea de Po-trolell dill Str. Rega-li No. 9 s'a rederr('liis

dill no lit.Am onoare a va recomamdn pe-1

trol regal superfin si cu pretti foarteiuoderat.

Serviciul in Bidoane de cite 5,10 si 20 Litrurr.

Comandele se poate face de onor.Public cu o simple carte potala aitixpediem imediat la domicil'''.

9 Strada Regali 9

E P O C A

ANUNTURIPina la 10 publleatil 30 banl anta pentru fle -care data, ql

de la 10 in stia 20 ben! linfa.

SpoctacoleTeatrul Nalfianat. .foui 7 Noembrle se va representaChamplgnol. comedte in 3 acte de Feydatl ql Desvalli-

eres traduci de Alb. Prahoveanu.ripera ronetnd. Vnerl, 8 Noembrte se va representa

pentru prima oars Carmen. opera In 4 acte de H. Mei-lach ql Halevy, tradnctie de d. Burllnescu- Alin.- MusioadeGeorges Bizet.Teatrul Hugo. Jon!, 7 Nooembrie more repre:entatieextraordlnari. Debutul M -Ile `laya grand etolle Paris.

de Paris ql al M. qi M -me Duffaut de la Folle Bergere deMrs Leopold) et Droll, cal mal eclebri Velocipedlgtlumorilitl eccentrici qi Melle Plerny, una din stelele Parisu-lui ; direetlunea trateaz& de asemenea Cu frumoesa Oteropentru croc( reprezentatiunl.

Teatrul Ltrfo.

CWrong G. .aTldoU. Joni 7 Nocmbrle 1896, Mare gi Brl-lianta Representatle data In beneaciul elevflor glmuastic!

rominl Manrielu vi liolintlneanu.efrmttl CesarAJidolf. In curind va soil in capltall.

Sala Bragadlru. Concert. Peters.

((!!ae Aatonala. Orchestra Rubingteiu q1-a inceputIlconoertele

TeatralMecanle (ling& tipografla atatulul) in fie care

searg de la ora 8 -11.

lnchirieri ti arenda,rlne tnchirlat, eacole din atrada Poiona Nu. 130. Doritorllu se vor adresa: Str. Batigtei, 18.

ne arendat Mogle Virtoapele de Jos din judetul Teleormau. A se a dress la d -nu G. Robeson, Galati.e arendat en noepere chiar de ileum molls Ianca.ne

judetul Braila, in intludere de zeee mill pogoane toste

arabile, avind doua mit pogoane grid arate cu saminta ceamat bona. A se odresa la d. M. ltachtivan, avocat, stradaFintinel Is, Bucuregtl.

De arendat ru incepere de la sftu Gheorghe 1899 mo-gla Dndescu din judetul Braila in intindere de q ease

mil patin sute pogoane. A se adresa la d. M. Itachtivan,advocat strada Frumoasa Yg, Bncurescl.

Camere mobilate.Cata Frati Olbrlch strata st. Lonlcl

tjottlul l'Ietel Blbescm'odA, ling Camera vi Trl-flbunale.

Cereri ti oferte de servici

Vnzri ti cumpllrrle vinzare lemne din padurea )'sgrani. btinjenul, dupa

U calitate, 55 qi 60 franc!. Aso adresa : Str. Batiste! 15O carets noul ( Coped) este de sincere Cu pret de 2000

le!. A se adresa la adm. Epoca..e vinzare un los viran, situat pe cales Rahovel No. 24,ne

ou strada Artel p oprietatea d -nei Maria Al. C. Nt-culescu. A se adresa I. d. Mihail A. Rachtivaun, advocat,strada Frumoasa No. 24 Loco.

8e cauta a se campare o casi de ber Chadvood sail Rat-ner. Posesoril a se ad :esa la biuroul Tipografie! Epooa-

De'tincare apre teere padurea de pe molts Oragti -Piti-gaia Jud, Ilfov. Amatorii sa se precinte str. Scaunele 40.Patru cal de lux, de vinzare: Strada Minervel 14.

Informatiunl etilern pianist routinat ofera servicille sale la solrele dan -

sante qi balari pentru uu honorario modest. S. Iaroslav,Cates Mogllor No. 90.

Ent pronaptst (De prima calitate) Se gaseste lalaptl-ria elvetiana a farmaclstulL1 I. Munteanu II Dr. E. Popa,ea 5 lei ktlogramul das la domicilio. Uri -ce cerere se vaface prin carta postala la farmacia I. Mnnteanu cales Yicoriel No. 78.

ro doamul onoral,ll& d lectiunt de piano. A se adresa laadmtnlstratla Epoca..

Strldli th, mare se gl- acer de vinzare la D -nulDelpuech, Blserlca Ieni, No. 3, Bnouresel, Il se farecanoseut amatortlor cl primesce clinic Strldil de Ostendesi Arcachon. Asemenea vi meld (Mode de Bourgogne) ;ca poste sa vinda ca preturl foarte eftine, Imposibil de on-ce alti concurentl.

Preturl ourente :Ductile SO -kill de t)stenda calitatea I fr. 2.7:..Arcachon de mare calitatea I fr. 2. 50Arcachon de mare calitatea II 1.75.Arcachon de mare calitatea III 1.60.Miele) duzina 1.23.Torun, Bakala Terre Neuve 1.50Se cants 60 vac) de lapte, rasa moldoveneasel sail bi-volite. A se adresa in strada Dlonise No. 40 dlrcetlunea

Itiptariel Arcada.

Libr.irle, Papeterie 7i Deposit de ziere Lacolarul din Dudevti. Cales Dudegti No. 45, se casette totearticolele de biurod qi zlarele din capital&. La cerereEPOCA se trlmete 1)1 la domicilia.

Firme recomandabile

AdreseAdvocat,i

lllhtI1 A. Rachtis'auttAdvoeat

28 Strada Frumoasa

DocioriD -rut Albeactt. Catea tuca, ewtl Y. Dale tn

terne sut ',ova.Schimblri de adrese

D. A. (4. Florescu, avocat, s'a motet in Cales Doro ban -tilor No. 40.

7 CASA DE SCHIMB

HESKIA & SAMUELBUCURESCI

No. 5 Strada LipecanT No. 5Cumpara ni vinde efecte publico si face orI-ce

sehimb de mnnezl.Cursul pe ziva de 6 Noembrie 1896

Cump. Vind

4u(e RentA Amortisabil9 87I114 88-11;',5010 Amortisabila. . 95 12 96 -60/o Obligat. de Stat (Coy. R.) 103 I. 104'),60/0 ) Municipale din 1883 95',', 96soJo ) ) ) 1890 96 'I, 93 -50/o

oft) ,uScrisuri Fundar Rurale .

) ) Urbane .) ) ) Ia,I .

93'1,8984'/t

II.90 j.9585 -

Actiunr Banca National:[. 1765 - 1779 -) ) Agricola . 226 - 229 -) Dacia Rominia asig. 440 - 443 -) S -tea Nationala asig. 465 - 468

S-tatea de Codstructiuni . 206 - 209Florin) valoare Austriaca . 2 10 2 1Marci Germane . . . . 1 23 1 N.Barnote Franceze . . . 100 -- 101-

) Italione. . . 89 93e ruble hirtie . 2 65 2 7(0

Imprintarea cu mavinele dubiu- cilindrice, dinfabrica Albert & Cie eu carac-tere din fonderia de )itere Flitted' din Frank -furs AIM

FOLTA ZIARULUI EPOCA'

LOUIS JACCOLLIOT

MANCATORIIDE FOCPARTEA CINCEA

Olivier continua :aOcaziunea pe care o asteptam cu ar-

doare, ali se prezinta In fine si nu stitr Cuce fericire profit de ea. Omul mascat, pecare fard Indoial l tl credeti mort, de oarece cunosc de la el toate tmprejurarile de laMuntil Rosis, a scApat a pria ntinune, dinplanul elaborat cu alita artA de amicul dv.Wiligo. Cu cite -va minute Inaintea acelelexploziuni formidabile, omul mascat voindsil vada mal de aproape lacul sulfuros, sedepartase si se gasea la o distantA de douasute metri de locul tende s'a Inttmplat ex-plozia.

El fu Cil toate acestea zdruncinat Cu pa-tere si acoperit cu bucati de parnint si pie-Ire din daramaturl.

Lesinat din aceasta puternic zguduitura,clnd 1st veni In simtirl, un zgomot de voci

ajunse pin la urechile sale ; avu imediataprezenta de spirit de a tcea din gura, Inlos sil clteme ajutor dupa cum se gtndea lainceput. V'a auzit vorbind cu prieteniid- voastrA, despre moartea lui, care era si-gura pentru tutu tovarsil d- voastra.

Poate '.' aduceti aminte ca Dick Cana -dianul a prounntat urmatoarele cuvinte :

- Wiligo a facut bine cil nu ne a spusnimic despre acest lucru, cadi nu stiu dacaam fi consimtit ca sa se prepare eu alitaraceala o asemenea macelarie onleneasen,consciinta btrtnulul Nagarnook nu se vaturbura pentru asa putin lucru si Intre noifie zis, bine a facut, cel putin asa s'a sfir-sit pentru tot -de -a -una )apta.

Omul mascat, a facut in atea searA unjuramint teribil de razbunare, In care a eu-prins nu numal pe indigen, dar pe tot! a-ceia cari de aproape sal' mal de departe teInconjur, lulnd deciziunea de a -i face petort sa piar ca si pe d -ta In cele mal ori-bile torturi.

El a trecut arum prin Paris venind dinPetersburg pentru a merge In Australiaprin San Francisco pentru a -si pune In ese -cutiune ameuintarile sale. Cu toate cil mi -aistorisit bucuros toate ateste lucrul-i, el apastrat sel vial mare mutism asupra mijloa-celor pe cari vroia sil le lntrehuinteze pen-tru a -s! ajunge scopul. Ceea ce am retinuteste cil de mal multe ori mi -a afirmat CAera sigur sA va prindA pe tott ca Intr'o co-livie ; si trebue sa fie bine segur de planulsite' pentru ca sil se mal Intoarca Inca odata In Australia, dupa insuccesele nenu-marate ce a avut la toate planurile lui atitde bine combinate. Cite -va cuvinte insAcari i -au scapat, vit pot aiuta pentru a vilpone pe cale ; vorbea dupa rit am pututsa-1 inteleg de marina infernale... de desco-periri sriintifice... de puterea electricitatel,dar (iud am voit sa -1 fac sil precizeze, n'ant

putut obtine de cit raspunsura evasive, caca si cum s'ar fi temut de mine. Tot ce vilpot spune este cA va incepe lupta Cu noulmijloace si en o IndoitA onergie, lntarttatade dorul de rAzbunare.

Pe data ce veti primi aceast scrisoare,la ori ce ora din zi sail din noapte, pA-titi-v A.

Citirea asestel sensori nu era bine sflr-sita en Wiligo eri Incet atara din casa ;viata pe care o )raia In legatura intimeeu Tidana si amici& sal cari intre el vor-beat frantuzeste, 11 fAcuse sa priceap binelimbo fran -en, asa cA nimic nu -1 scapasedin scrisoarea politistului.

El eia fArA indoiala sa preving pe cre-dinciosul sil Koanook despre grava stire.

Asa dar, omul mascat nu e mort, ziseOlivier, a cArul fata se acopen de o paloaremormtntala.

- Et bine, raspunse cu raceal Canadia-nul, apropiindu -se de amical san, vom a-rata acestul las, care nu Indrazneste sil -siatace inamicit In fata, cA nu suntent deaceia cari ne dam inapol, si de rindul Astama jur si eAA cA nu vol lasa carabina dinmiin, de cif atunes ciad se va face)drepta-tea cereasca cu acest aventurier... Olivier,amicul met, copilul meri, vino -ti In fire...Daca al sti cit mA face sil surer dure -rea ta !..

All ! Mal bine sil le lipsestl de viata !zise ttnArul conte izbucnind In plinset, ia-rAsi lupte, iarAs1 singe, si cine stie dacade rindul asta soarta nu va fi fatalA vreunuia dintre noi, scumpil mel amica... All !daca omul acesta ar avea curagiul sil pri-meascA o )apta singulara !

Dar te rog linisteste -te, de ce aveno sAne temen! ? Suntem Instiintatl, faca princi-palul. Situatiunea nunial este aceeasl ca a-tunca cind luptam aproape singurl in tufi -suri, In contra unel armate intregi de ban-

diti, de battitori de tufisurl si de indigenisi etnd eram obligati sA nimicim planurileunel multimi de spioni si de politisti. Ina-micul nostru este slabit, pe clnd fortelenoastre sunt cu mult mai marl. N'avem notsci tot tribal Nagarnook si doua -zeri deoameni de elan la resedintA Cu bravul Wi-ligo, regele luptatorilor, care pentru dibAciesi fineta este de doua -zeri de ori mai tarede cft tosta ceata politistilor care era posasii ne urmareasca ? dar Koanook, Niroobak,Naia -Naudi si Wivaga al cror devotamenteste departe de ori -ce banuial ? dar Euro-penil nostri dupa Maria si Feodorovna ?dar en ? In adevAr cind fac clasificarea fortelor noastre, mA Intreb cum s'ar putea acine -va sA vA atingil ln mijlocul nostru sidaca aceasta mica spaim nu vine la timpa sil ne mai stilnuleze.

Pe legea mea, viata pe care o duceamsci Incepea sA fie montone... acum ne vontmal misca purin !

Canadianul let termina periodul, printr'mlris sinter si zgomotos, cire de si era stu-dint, si stinse bine scopul ; bAtrinul vina-ter stia cum trebuia sil vorbeaseA tinAru-lui san prieten, copilului sari, cune II ziceacu drept cuvtnt, caci ascultlndu -1 cu o mo-bilitate de impresiuni, cari eran chiar fon -dul caracterulul sail, Olivier simt_i cum unacite una toate temerile lui dispar si aproapesurizind si stringlnd cu putere ntlinile luiDick, el raspunse:

Fie cA nu surit de rit o adevaratA fe-mee tricoas, ai de o mie de ori dreptate.De ce as putea sa nia tem in mijlocul vos-tra ?

(Va urna)

SE CAUTAa se cumpara o casa deChadwood sag Ratner.

Posesoril a se adresa la biuroul tipografieEpoca.

EPOCA" ziar cotidianCUPON

'7 Noeulbrte ISI)6Ori ciiO va thin ares( cul lin ,EPO-

C:t. ill 'I va ta-imite, Nan II sn prczentala librarllle artate los, are dreptla until din premtilc CI' l'If} gI'Rl 1tE-I)I14E din Iletele respeelise.Cuponul acesta e salabil pints la 10Noembrte ora 7 acorn.

l'ltltorill din provincic pot triante ros-tnl to n,l,rei povt ale odium % lad port o.

Premiile EPOCEIi

La Librarla CAROL MILLERGales Vietoriel No. 33.

In loo de Nomai.teyulre.cu Petru Polemice 1.50 0.71

Psichologia stilami 2. 1.IWeh,rt.i .41e.r. Un an de lupta 2.50 1.60

Inbire, Poeslt 3. 1.80Din goana viete) (ed1-tla Graeve) 3.50 1.e0

Z,,,,a lrefteu Duffe Lume Noua alLume Vechia 8. 1.10

/lt{JdPt B. P. plan olumlustre!,Introdus in gcoll 3. 1.(10

Copic Frantole Poveste trista, ro-man tradur de D.Stincesou 1.50 1.10

.1/fch Uteeeu Bt. C. Incercarl critica a-supra invatamintululnostra primar, ed. I I 2. 1.20

l treccu I. loan fanterie originala inversurl in 3 acte 2. 1.

Lohmeyer M. Un nod mijloc pen-tru a preda copiilorlimbe germana, 2. 1.

Boman I. N Poecfl (editto popu-lard) 1. 0.75

lfa.lu D. Bemettt Epigrama 2. 1.Meru N. Studil de economie

politica li flnante 4.50 2,30/be.en H. Copilul Eyolf (dra-

ma in 3 sete) tradu-cere de T. Maioreseu

M. Dragotubetca Critica gtiintiacl liEminescu 1.50 1.00

Butculeeeu Mario Religte glItilntl 75 0,50Bacheltn 4. Jules Brun Sept. Contes

roumains 4. 1.5La Librarla C. SFETEA

(Sf. t:heorghe)l'atra anul I 24. 12.

anal II 20. 10.Caragiale Note ql Sohite 2. 1.Theodoresett G. Dent. Cronica din

Nurnberg 1.50 0.75Flac narion Urania 1. 0.80Augier Aventuriers 2. 1.

La Librarla L. ALCALAYICslea Victoria!, hotel Boulevard)

sprratata Th. l'opa cal de treabanuvele 2 1.00)rama Sucra testi-ti 3. 1.

Dr. Ma.Maur (Englez) Calauea mamelor ti-nere 2. 0.50

Dr. Fortuna Remedil practicepentru vindecareaboalelor copillor 0.50 0.30

Teleor D. Durare diferite nu-vele 1.30 0..ltli

la,a lrof Mannalul lucrala&:de mina pentru fa-mili! 2. I.

tl'artha H. Coreapondenta Co-merclall pentru u-snl comerelantllor,comptabil, etc. 4. 2.

Zanftrol G. Metoda Croitulul 2. 1.De;/ar Gr. liants Romintel al a

tarllor verme, for-mat mare qf inculorl : 1.23 1.

Administralia ziarulul nostru pri-mind zilnic numeroase cererl de premi)pe cari le oferim cititorilor Epocel,anun.m acestora ed cererile lor trebuesc adresate direct lillrsariilor a-rtate in josul cuponnini Inso-file de prelul redus ci-t care se oferii-acele premii.

1. 0.50

ll

TURNATORIA DE FIERI`ABICA

COMETVLiADOLF SALOMON

Bucurestl, Fabrica : Strada Vulturulul No. 20Depositul : Str. Doamnel No. 14 Bucurevtl

In depozitele fabricel se gsesc :

Sobe Meidlinger, parigine, Sobe Cometul(interiorul zidit, spacial pentru lemne), Sobe Vulcan(interiorul zidit, pentru carbuni), Marine de bucate,Mobile de fier, Inclziri centrale de ori -ce sis-tem : aer cald, ap caldi i de abur.

Deilozite in provincie: Ianl. la d, Jacgttes Davidovicl:, strada I.a-pusneanu 37 ; Craiova, la d. Petrache Anflreescu. & Fil str. Lipscani.II

L. KLYIYICHColl cu sir. Lipscani 2, Strada velari 2, Colf Cu str. Lipscani

Cel mai mare Iii eel mai bogat DepoztCu diferite Lampi pentru Gaz Aerial), precut]) Poli -candre, Braie, Lyre, etc. de Cristal, bronztti metal In diferite marimi pentru Saloane, Antreurl,Biurourt, Sofrageril, etc. din tele mal renumite fabric)din Fran>a, Germania Ili Englitera. liuti ef-tin ca orl-unde.

Representant General al celel mal marl si renumite fabric)de lasilnind 'incandescearitd sistem perfectio-nat care aduce economie de 50 la sut in consumatiunea ga-zuluf.

ill pretura redule +r

SOBE AMERICA \ E PERFECTIONATE

.JUNKER & RUHSOI3E -me

foarte elegant decorate smllate si auriteSPECIALE pentru Antreurl, Sofrageril,

Restaurante si Casinurl

Incalzire temperata Si permanenteVFNTILATIUNE

si regulator perfectionatMARE ECONOMIE de COMBUSTIBII.

Deposit general la

E. Demetrescu MiresBa!'arr r . .CTR.I D.4 (`.4 ROI. I .I o. al.-IlaCarrlrt/

A. MONTAUERANU ounsammummimmmimmingi81, Calea Victories, 81 Bucuresci

Casa de IncredereInstala'iuni de AO s i aaz

Canalizari i Tout ( goutAutorizat de Primarie si de

Compania de gaz.Telegraf, Telefon, Tubnrl vorbitoare'

eft I'nratonereMare depo de Iampi pen-

tru gaz aerian.Iyuonin Incandescent sistemld cel niai

practicLavoare, Urinate, Instalaaiunl de

tot felul de biSobe de incflzit apri pentru bill,

Furtuni pentru stropitPompe pentru gradini

Closete de toate sistemurile cela mai noi,Robinets, etc.

(' losete pcntrn casaVergele pentru scrl si Porto - Tablonri.

ALAMBICURILE DEROY-CARANFILPARIS- GALATIAcest aparat este de o silnplicitate ex-

tra-ordinara si servente pentru distilareavinulul, murtulul de nere, de pere, deprune si de ori -ce fel de fructe. Cu el sepoate distila tescovina, drojdiele de vinalati ori -ce soil, precum si fiorile, semin-tole ni ori -ce fel de plante Inirositoare.Se poate fabrica cea mai buna Wirt],shlivita 4i ori -te spirturi. Acest aparateste eu mult superior eazanelor si Alani -blieurilor obisnuit.3, prin aceia caproduce sail din o singers data graduicerut sal prin rectificare dupa vointa,

spirt rectifient de o calitate ma buna, cu o economiemal mare de time, de ape si de conbustibil.

A se adresa d -luI GEORGES A. CARANFIL,Galati. sail la agentii sai acreditatl din diferite tari,i localitAtl.

Deport] general Bucuresci str. Doamnei 27 casaBilcescn.

Cea rea band ('alaftate eaattentttz de- c:ocs aaDE UZINA DE GAZ

vi se furniseaza la domicili). in sad, per tona de 100(1 kgr. greula teagarantataILEI 49 a.

Dora va adresatl printr'o carte postala sal personal easel

A. COLD TEIN9, Strada Deeebal, 9.

RttciLre,Ft, Telefon No. 66.Tot. acolo se afta depozit de cors marunt pentru sobe Parigine i Belgiane.

coca de fonderie, cots de ferdrie, crbuni din minele englezestl de Cardiff,antracit englezesc, prima calitate pentru sobe Helios, Briquette etc. Expe-ditiuni en gros i en detail de la Bucure,gti, Constania si Braila la ori -testatiune a tailor ferate.

APA MINERALA MIRCEA"IA I -COPOU

A.utorizat de Ministerul de Interne, servicful sanitar su perior euOticia No. 1208 din `24 Ianuarie 1895. II

1i La Tipogralla EPOCA se vinde hirtieAceast api, pe ling c e un excQlent purgativ, buna la luat luaculaturli eu 45 hind kilogramul,

ti fari a produce dui-en, dar din cauza multor substante me- in paeliete de 10 kilogriune.dicamentoase ce tontine, esperimentndu -se de niai multi d -nidoctor), sea constatat pini acum c, vindec : boalele de sto-mach, dispepesielor rte diferite natur'I, catarele cronicale ale sto -machulul si intestinelor, congeziiele, constipatiele cr'onice, iperi-utia ficatulul, boalele de rrunchl si splina, boalele de piatrasi a cilor urinare la barbati, boalele de mitra si nlenstruatieleneregulate la femel precam si alte multe boll.

Deposit In Iasi la DI. I. S. lonescu Tipografia Nationala, laFarmaciile D -lor Sbizewschi, Racovit (Litschco si Vandorl), Zwas,Jelea, Beceanu, Enghel si Ilutz la drogistil Katz, Rosenstein tiiBecker.

Comandele en gros si en detail se expedieas prompt.A se adresa pentru ori -ce comande si lmurirl la D -nil Mir

cea si Ionescu, Iasi strada Alexandri 11.Depezit In capitala la d. Zabel hulevardul Elisaheta, 43 .

1rNOU DE TOTinderea si stingerea automaticaIla distanta pentru becuri cu gaz ae-rian. Instalatiunea se poate vedea fun -ctionind In biuroul nostru. Garantiepentru 6 ant. Plata In rate trimestreale.

0 situ incandescenti Lei 1,50.Un bec complect montat en lumino

lncandeicentu pentru gas aerian Lei7.60.

Mal posedam un sistem noti de totde lampi, foarte practic eu si frlumina incandescente de ataruat si demass, neavind trebuinta de gaz aerian.ci este intretinut de un liquid supranu-mit 4Gaetstoff*, care se transformaIn gaz aerian.

Intretinerea acestor lampi e maleftina de rt a lampilor eu petrol con -sumind pe ori 11it centime.

Un kilo de Gasstoff costa 30 banl.Acest sistem de lampi Inca n'a

existat in tara si recomandam lam-pile cAlduros pretutindenr mal alesonde nu exista Societati de gazaerian

FHR f i S('HRUFBucureltI, Sada Smirdan, 8 _.

SOBE CALORIFERE BELGIANEUnica ispeeialitate in fetal tor

Prin excelenta for ventilatiune al deve-nit sistemul cet mal higienic, recomandateprin certificate de odor. d -nil doctor[ ge-neral) Theodori, dr. 11laldarescu, dr. Var-ian], etc.

Al fost premiate la toate expozitiunileinternationale, precum si la cea din An-vers si Chicago cu me 1alie de aut.

Consumind putin material ail un foc ne-contenit, care produce caldura cea niai plu -cuta ni neschilnbatoare.

Vinzarea sobelor se face cu conditiuneca in cazul rind nu vor functioua bine sase primeasca inapol.Singnrul depozit pentru Rominia al easel De-

gnenne & Comp. din Bruxelles li ParisMarcus I. Attinann S -gor

I Wappnen01. CALEA VIl'Tl1RiEl. 61. ('is -A -vis de

Epiacople)La vechiul magazin de Laimpi se atilt :

Maxine de bncatarie, B>ili, Ciosete,(ski en] tout d l'gout)

I Na Grigorescu43, l'alea Vielorl6i, 43

rie-et-vis de cofetria Capa, BucuresciAduce la cuno.ttinta

onorabilulut public, coin atelierul men se con -fectioneaza tncaltAmin-te pentru daine, co-pi!, din lnaterialele celeInai fine. Comandele se

efectueazil prompt : se glsesc si in-caltaminte gata cu preturl moderate.

N. B. Pentru conservares incaltamintelor re-comand veritablia Cren.a- sellosiantt neagra vicolori din fahrles

' BRONN vi SONditi Londra : Feriti -va de contrafaz -eil

La Typografia 'Epoca) se vinileIIirtie rnaculatur eu 45 bang Kilogramul in paehete de 10 kflograme.

Bncure tt. - Tipografia E1'UCA, Strada Clenientei No. 3