149 345 ordin norme igiena

NORME DE IGIENĂ

privind unităţile pentru protecţia, educarea şi instruirea copiilor şi tinerilor

CAPITOLUL I

Norme generale

Art. 1. (1) În unităţile publice şi private pentru protecţia, educarea şi instruirea copiilor şi

tinerilor se asigura condiţii de igienă necesare apărării, păstrării şi promovării stării de sănătate,

dezvoltării fizice şi neuropsihice armonioase si prevenirii apariţiei unor îmbolnăviri.

(2) Pentru îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin (1) sunt răspunzătoare:

a) Pentru unităţile publice, consiliile judeţene sau locale în subordinea cărora se află acestea,

precum şi conducerea acestora;

b) Pentru unităţile şi serviciile sociale private, furnizorul de servicii.

Art. 2. (1) - În unităţile pentru, protecţia, educarea şi instruirea copiilor şi tinerilor, publice sau

private, se primesc numai copiii şi tinerii care prezintă documente medicale, care atestă starea lor

de sănătate şi efectuarea imunizărilor profilactice, eliberate de medicul de familie sau după caz

alt medic.

(2) De la prevederile alin (1) sunt exceptaţi copiii cu dispoziţie de plasament in regim de urgenţă,

pentru care atestarea sănătăţii se face în cel mai scurt timp posibil.

Art. 3. În sensul prezentului ordin, următorii termeni şi expresii se definesc astfel:

a) Furnizori de servicii sociale - în conformitate cu prevederile din Ordonanţa nr 68/2003 privind

serviciile sociale, sunt acreditaţi în condiţiile legii şi pot fi persoane fizice sau juridice, publice ori

private după cum urmează:

1) direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului – la nivel judeţean;

2) serviciul public de asistenţă socială – la nivel local;

3) alte servicii publice specializate la nivel judeţean sau local;

4) unităţi de asistenţă medico-socială;

5) instituţii publice care dezvoltă compartimente de asistenţă socială specializate;

6) asociaţii şi fundaţii, cultele religioase şi orice alte forme organizate ale societăţii civile;

7) persoane fizice autorizate în condiţiile legii;

8) filiale şi sucursale ale asociaţiilor şi fundaţiilor internaţionale recunoscute în conformitate

cu legislaţia în vigoare;

9) organizaţii internaţionale de profil.

1

b) Servicii sociale de protecţie a copilului – acele servicii sociale specializate care au drept scop

menţinerea, refacerea sau dezvoltarea capacităţilor individuale ale copilului şi

familiei/reprezentantului legal al acestuia pentru depăşirea unei situaţii de nevoie socială.

c) Serviciile de tip rezidenţial - acele servicii prin care se asigură protecţia, creşterea şi îngrijirea

copilului separat, temporar sau definitiv, de părinţii săi, ca urmare a stabilirii în condiţiile

prezentei legi a măsurii plasamentului. Din categoria serviciilor de tip rezidenţial fac parte

centrele de plasament şi centrele de primire a copilului în regim de urgenţă;

d) Casele de tip familial şi apartamentele sociale– sunt servicii de tip rezidenţial organizate pe

model familial a căror capacitate nu depăşeşte un număr de 12 copii;

e) centre de vacanţă - reprezintă taberele şcolare publice sau private şi orice unitate care

organizează activităţi similare.

Art. 4. - (1) Amplasarea unităţilor pentru protecţia, educarea şi instruirea copiilor şi tinerilor se

face cu respectarea normelor privind protecţia sanitară faţă de nocivităţi - în zone ferite de surse

de poluare a atmosferei şi de zgomote, în afara arterelor de mare circulaţie - având orientarea

ferestrelor sălilor de grupă sau de clasă, ale amfiteatrelor şi ale dormitoarelor spre sud, sud-est,

sud-vest, est sau vest, în funcţie de zonele climatice. Între clădirea unităţii/serviciului social şi

accesul în curtea acesteia/acestuia este prevăzut un spaţiu verde, cu rol şi în reducerea influenţei

zgomotului stradal.

(2) Pentru clădirile destinate unităţilor pentru protecţia educarea şi instruirea copiilor şi tinerilor,

se solicită avizul şi autorizaţia sanitară de la autoritatea de sănătate publică judeţeană sau a

municipiului Bucureşti.

(3) Terenul aferent unităţilor pentru protecţia, educarea şi instruirea copiilor şi tinerilor trebuie

să permită desfăşurarea în aer liber a activităţilor copiilor şi tinerilor, asigurând pentru aceasta:

a) minimum 5-10 m2 pentru un copil antepreşcolar sau preşcolar;

b) intre 5 şi 50 m2 pentru un elev/copil, pe tură, în funcţie de factorii geografici, de mediu

(urban, rural) şi de specificul unităţii/serviciului social (cu sau fără internat şi cantină sau

serviciul de tip rezidenţial / de zi);

c) amenajarea terenului astfel încât să împiedice băltirea apei pluviale.

(4) Este interzisă funcţionarea unităţilor pentru copii şi tineri fără gard împrejmuitor al

terenului aferent

(4) Grădiniţele sau centrele de zi care funcţionează în incinta unor unităţi şcolare au spaţii de

joacă separate şi despărţite printr-un gard împrejmuitor faţă de curtea destinată elevilor.

2

(5) În incinta şi curţile tuturor unităţilor de instruire, educare şi protecţie a copiilor şi tinerilor,

precum şi pe trotuarele şi pe aleile de acces în aceste unităţi se interzice comercializarea sau

expunerea spre vânzare a băuturilor alcoolice, energizante, tutun, cafea, a tipăriturilor şi

înregistrărilor audio şi video cu conţinut obscen.

Art. 5. - (1) Unităţile pentru antepreşcolari: creşe, servicii de tip rezidenţial şi pentru preşcolari:

grădiniţe, centre de zi, servicii de tip rezidenţial sunt prevăzute cu încăperi pentru primire (filtru-

vestiar), situate la fiecare nivel al clădirii, iluminate şi ventilate natural şi dimensionate astfel,

încât să se evite aglomerarea la orele de vârf (primire, plecare), cu excepţia serviciilor de tip

rezidenţial organizate pe model familial: căsuţe de tip familial şi apartamente sociale.

(2) În unităţile în care funcţionează creşe cuplate cu grădiniţe sau centre de zi, personalul de

educaţie şi personalul sanitar supraveghează cu atenţie sporită desfăşurarea activităţilor, eventual

comune, ale copiilor pentru evitarea riscului de accidentare a acestora.

(3) Creşele nu se cuplează cu unităţile şcolare, sanitare sau de alt profil (cluburi, cămine

culturale, consilii locale etc.).

(4) Unităţile pentru copii şi tineri şi serviciile sociale de protecţie a copilului nu se cuplează cu

unităţi de alt profil: sanitar, cultural, administrativ, alimentar, comercial.

(5) În interiorul unităţilor pentru copii şi tineri şi al serviciilor sociale de protecţie, circulaţia

copiilor şi tinerilor este separată de cea pentru activităţile administrativ-gospodăreşti, cu excepţia

căsuţelor de tip familial şi a apartamentelor sociale.

(6) Pentru copiii şi tinerii bolnavi se asigură izolarea acestora până la preluarea lor de către

părinţi, reprezentantul legal, personalul de îngrijire sau serviciul de ambulanţă.

(7) În unităţile cu cazare pentru elevi şi studenţi se asigură, în afara spaţiilor de dormit, spaţii

pentru studiul individual, pentru activităţi cultural-educative şi sportive, spaţii pentru păstrarea

îmbrăcămintei şi a obiectelor personale.

În serviciile de tip rezidenţial pot funcţiona încăperi cu dublă funcţionalitate, pentru odihnă-

somn şi pentru pregătirea lecţiilor.

(8) În şcoli profesionale, în licee şi cămine studenţeşti este permisă cazarea pe sexe.

(9) Se interzice, funcţionarea claselor sau sălilor de grupă în internate şcolare .

Se acceptă funcţionarea claselor sau sălilor de grupă în internate şcolare în situaţii excepţionale

şi numai în baza avizului emis de autoritatea de sănătate publică judeţeane sau a municipiului

Bucureşti.

(10) Serviciile de tip rezidenţial cuprind copii de vârste şi sexe diferite, pentru care se asigură

dormitoare, grupuri sanitare, separate pe sexe, la copiii de vârstă şcolară.

3

(11) Achiziţiile sau modificările de structură ale mobilierului, în unităţile pentru protecţia,

educarea şi instruirea copiilor şi tinerilor, se face în funcţie de necesităţile şi vârsta copiilor sau a

tinerilor, cu respectarea caracteristicilor tehnice stabilite de Ministerul Sănătăţii Publice.

(12) Se interzice schimbarea destinaţiei încăperilor din unităţile pentru educarea şi instruirea

copiilor şi tinerilor şi serviciile sociale de protecţie a copilului, fără avizul prealabil al

autorităţiilor de sănătate publică judeţene sau a municipiului Bucureşti.

Art. 6. - Numărul maxim de copii admişi la o grupă în unităţile de antepreşcolari - creşe şi

preşcolari - grădiniţe sau centre de zi, sau într-o clasă pentru elevi, se stabileşte în funcţie de

normele specifice de cubaj şi de particularităţile tipului de unitate. Astfel, nu se va depăşi, în

creşe, 15 copii - la sugari şi 20 de copii la celelalte vârste antepreşcolare, 10-12 copii în centrele

de tip rezidenţial; 20 de preşcolari in gradinite sau centre de zi; 25 de elevi în ciclul primar şi 30

de elevi în ciclul gimnazial, învăţământul liceal şi profesional.

Art. 7. - (1) Unităţile care asigură cazare pentru copii şi tineri, sunt prevăzute cu spaţii pentru

colectarea, dezinfectarea, spălarea, fierberea, uscarea, călcarea şi distribuirea rufelor, sau

contractează aceste tipuri de servicii cu firme specializate. Se asigură spaţii pentru depozitarea

rufelor cu respectarea obligatorie a circuitelor separate pentru rufăria curată şi cea murdară, cu

excepţia caselor de tip familial şi apartamentelor sociale.

(2) Pentru uscarea şi călcarea lenjeriei personale de către elevi şi studenţi în internate şi cămine

sau în centrele de tip rezidenţial cu copii peste 14 ani, se asigură spaţii necesare pentru aceste

activităţi. Schimbarea lenjeriei individuale de pat se face ori de câte ori este necesar sau cel puţin

o dată pe săptămână.

(3) La spălarea rufelor şi lenjeriei se respectă următoarele faze: debarasarea eventuală de materii

fecale, spălare, fierbere, după caz şi limpezire. Călcarea lenjeriei de corp, de pat şi a feţelor de

masă este obligatorie.

În unităţile de tip familial, inclusiv în apartamente sociale, spălătoria se poate rezuma la o

maşină de spălat automată şi un uscător de rufe.

(4) În unităţile de cazare pentru elevi şi studenţi se amenajează oficii dotate corespunzător la

fiecare nivel al clădirilor.

Art. 8. - (1) Dimensionarea, amplasarea şi adaptarea instalaţiilor sanitare se realizează în raport

cu vârsta copiilor şi a tinerilor.

4

(2) Grupurile sanitare pentru copii şi tineri sunt separate de cele pentru personal şi sunt

repartizate proporţional la fiecare palier. În unităţile pentru elevi şi studenţi şi în serviciile de tip

rezidenţial, grupurile sanitare destinate acestora sunt separate pe sexe, inclusiv la sălile de

educaţie fizică, cu excepţia caselor de tip familial şi apartamentelor sociale. Grupurile sanitare

sunt dotate cu hârtie igienică, săpun lichid sau solid, prosoape de hărtie sau dispozitiv electric de

uscare a mâinilor.

(3) În vestibulul grupurilor sanitare, în spaţiile de recreaţie, ateliere şcolare, laboratoare, săli de

mese, săli de educaţie fizică şcolară se amenajează chiuvete – lavoare, cu săpun lichid sau solid şi

prosoape de hârtie sau dispozitiv electric de uscare a mâinilor. În spaţiile de recreaţie, interioare

sau exterioare se amenajează surse de apă potabilă cu jet ascendent sau se amplasează recipiente-

dozatoare de apă potabilă prevăzute cu pahare de unică folosinţă.

(4) Racordarea la reţeaua de apă şi canalizare în unităţile şcolare este obligatorie.

În lipsa unor sisteme publice unităţile pentru, protecţia, educarea şi instruirea copiilor şi tinerilor

pentru copii şi tineri sunt obligate să asigure aprovizionare cu apă potabilă prin sisteme proprii, de

tip puţ cu hidrofor.

(5) În lipsa unor sisteme publice de canalizare accesibile, unităţile pentru, protecţia, educarea

şi instruirea copiilor şi tinerilor pentru copii sunt obligate să-şi prevadă instalaţii proprii pentru

colectarea, tratarea şi evacuarea reziduurilor fecaloid-menajere şi a apelor uzate, care se execută şi

se exploatează astfel încât să nu producă poluarea solului, a apelor şi a aerului.

Aceste instalaţii sunt menţinute în permanentă stare de funcţionare, evitându-se depăşirea

capacităţii. Distanţa minimă a haznalelor vidanjabile va fi de 10 m de cea mai apropiată clădire a

unităţii de copii sau de tineri/ serviciului social. Pentru reziduurile menajere se amenajează ghene

betonate, prevăzute cu hidrant şi sifon de scurgere, situate la minimum 10 m de blocul alimentar.

(6) Instalaţiile interioare de distribuţie a apei potabile şi de evacuare a reziduurilor lichide,

sifoanele de pardoseală, obiectele sanitare sunt menţinute în permanentă stare de funcţionare şi

curăţenie şi sunt dezinfectate periodic cu soluţii biocide, conform prevederilor legale în vigoare,

respectându-se recomandările producătorului.

(7) Pentru efectuarea dezinfecţiei (prin ştergere) a grupurilor sanitare sunt utilizate 4

ştergătoare marcate diferit: una pentru mânerele uşilor cabinelor closetelor şi pentru mânerul

lanţului de tras apa din rezervor, a doua pentru pereţii şi uşa cabinei, a treia pentru colacul vaselor

closetelor şi a patra pentru podeaua acestora.

(8) Orice lucrări efectuate de transformare, suplimentare, reducere a reţelei de apă, canalizare şi

instalaţii sanitare se efectuează numai cu avizul autorităţii de sănătate publică judeţene sau a

municipiului Bucureşti.

5

(9) Consiliile judetene, consiliile locale, furnizorii de servicii sociale şi conducerea unitatilor

şcolare sunt obligati să rezolve cu maximum de operativitate toate defecţiunile apărute în reţeaua

de apă-canalizare.

Art. 9. - (1) Dotarea cu mobilier se face corespunzător vârstei şi dezvoltării fizice sau a

dizabilităţii copiilor şi tinerilor, având în vedere numărul acestora, caracterul activităţii şi

destinaţia încăperilor. Tipurile de mobilier se avizează obligatoriu de către autorităţii de sănătate

publică judeţene sau a municipiului Bucureşti.

(2) Conducerile unităţilor de învăţământ şi furnizorii de servicii sociale au obligaţia de a repara

imediat orice defecţiuni ale mobilierului.

(3) În unităţile pentru protecţia, educarea şi instruirea copiilor şi tinerilor nu se admite utilizarea

paturilor pliante, cu excepţia grădiniţelor cu program prelungit şi a centrelor de zi. Paturile sunt

strict individualizate.

(4) Se permite utilizarea paturilor suprapuse în unităţile de orice fel pentru copii şi tineri, în

baza avizului emis de autoritatea de sănătate publică judeţeană sau a municipiului Bucureşti,

numai dacă se îndeplinesc cubajele specifice tipului de colectivitate şi se asigură cu sistem de

siguranţă patul de deasupra până la nivelul tavanului.

Nu se permite utilizarea paturilor suprapuse în casele de tip familial şi aparatamentele sociale care

găzduiesc copii şi tineri cu dizabilităţi, cu tulburări de comportament.

(5) Se interzice folosirea în laboratoare sau ateliere şcolare a taburetelor cu suprafaţă de şedere

metalică.

(6) Se interzice folosirea scaunelor fără spătar în sălile de clasă .

(7) Se interzice folosirea huselor din material textil pentru protejarea mobilierului şcolar.

Art. 10. - Pentru prevenirea îmbolnăvirilor cauzate de disconfortul termic, îndeosebi în sezonul

rece, se asigură următoarele condiţii ale regimului de încălzire:

a) oscilaţiile de temperatură din interiorul încăperilor nu depăşesc 2°C pe perioada în care copiii

şi tinerii se află în încăperile respective;

b) diferenţele dintre temperatura încăperilor destinate activităţii sau odihnei copiilor şi cea a

anexelor (coridoare, vestiare ş.a.) nu depăşesc 2°C pentru unităţile de antepreşcolari şi preşcolari

şi 3°C pentru unităţile şcolare şi de învăţământ superior/ serviciile sociale;

c) sistemele de încălzire utilizate nu trebuie să permită degajarea de substanţe toxice în

încăperi. Pentru evitarea unor accidente toxice se interzice, în toate instituţiile pentru copii

şi tineri, utilizarea pentru încălzire a sobelor metalice şi folosirea cărbunilor.

6

Temperatura suprafeţei de încalzire nu trebuie să depăşească 70-80°C pentru a nu se scădea

umiditatea relativă sub 30%;

d) corpurile de încălzire centrală din încăperile unităţilor pentru antepreşcolari şi preşcolari şi

din sălile de educaţie fizică şcolară sunt prevăzute cu grilaje de protecţie pentru evitarea

accidentelor; pentru evitarea accidentelor prin arsuri se montează în dreptul uşilor sobelor, în

sezonul rece, paravane protectoare din materiale ignifuge;

e) în anotimpul cald, pentru evitarea supraîncălzirii încăperilor, se folosesc mijloace de reducere

a însoririi directe şi mijloace sau metode de intensificare a ventilaţiei;

f) în dormitoare, săli de grupă şi de clasă, săli de gimnastică şi laboratoare se asigură pardoseli

izoterme sau izolaţii termice. Pentru laboratoarele de chimie pavimentul este realizat din materiale

uşor lavabile, pentru a permite spălarea periodică a acestuia. Se interzice folosirea motorinei la

salubrizarea pardoselii.

g) încăperile pentru depozitarea oliţelor, băile şi duşurile sunt prevăzute cu grătare confecţionate

din material uşor lavabil şi care să permită dezinfecţia, iar în vestiarele din unităţile pentru

antepreşcolari şi preşcolari se asigură pavimentul acoperit cu material uşor de curăţat şi întreţinut.

Art. 11. - (1) Toate încăperile destinate copiilor şi tinerilor sunt prevăzute cu ventilaţie naturală.

Mijloacele de ventilaţie trebuie să asigure o primenire a aerului de cel puţin 1,5 schimburi de aer

pe oră în încăperile de grupă din unităţile pentru antepreşcolari şi preşcolari, 3 schimburi pe oră în

sălile de clasă şi de cursuri pentru elevi şi studenţi şi 5 schimburi pe oră în grupurile sanitare.

Eficienţa ventilaţiei se apreciază prin metode de laborator.

(2) Viteza curenţilor de aer din încăperile destinate copiilor şi tinerilor nu va depăşi 0,3 m/s.

(3) Ventilaţia prin deschiderea ferestrei se realizează în aşa fel, încât să se evite disconfortul

termic şi să se asigure înlăturarea continuă a aerului viciat.

(4) Pentru asigurarea unei ventilaţii naturale permanente, oberlihturile au o suprafaţă totală de

cel puţin 1/50 din suprafaţa încăperii; sensul de deschidere a acestora este spre interior şi în sus.

(5) Încăperile destinate copiilor şi tinerilor se ventilează în pauzele din timpul programelor de

activitate prin deschiderea ferestrelor. În aceste perioade copiii şi tinerii părăsesc obligatoriu

încăperea.

(6) Aerisirea largă a dormitoarelor şi a sălilor de mese se efectuează în perioadele în care copiii

nu se află în aceste încăperi.

(7) La calcularea cubajului, în încăperile destinate pentru copii şi tineri, nu se ia în calcul o

valoare a înălţimii mai mare de 3 m, cu excepţia sălilor de educaţie fizică.

7

(8) Pentru prevenirea accidentelor prin căderea copiilor de la nivelul încăperilor situate la etaj se

iau măsurile de protecţie necesare la geamuri, ferestre, casa scării şi oriunde este necesar.

(9) Folosirea aparatelor de aer condiţionat se face cu respectarea parametrilor de microclimat .

Art. 12. - (1) În încăperile destinate activităţii copiilor şi tinerilor se asigură un iluminat natural

direct, cu un raport luminos de 1/4 - 1/5, iar în cele pentru odihnă de 1/6 - 1/8. În sălile de desen

şi în ateliere raportul luminos este de 1/3.

(2) La locul de activitate se asigură primirea luminii din partea stângă. Se evită reducerea

iluminatului natural prin obstacole exterioare, perdele, jaluzele interioare, flori în exces sau prin

culori închise folosite la zugrăvirea interioarelor.

(3) Se utilizează iluminatul local artificial oriunde este necesar, în funcţie de specificul şi

dificultatea sarcinii vizuale, precum tabla, locul de lucru în ateliere, sălile de lectură, sălile de

desen ş.a.

(4) Iluminatul artificial trebuie să asigure o iluminare uniformă a spaţiilor în care se desfăşoară

activitatea, să evite efectele de pâlpâire (stroboscopic), fenomenele de strălucire şi de modificare a

culorilor. În acest scop, pentru iluminatul fluorescent, la fiecare corp de iluminat se utilizează

tuburi de cel puţin două culori diferite, prevăzute cu grile protectoare pentru evitarea accidentelor.

(5) În exploatarea sistemelor de iluminat se respectă prevederile normativelor referitoare la

verificarea instalaţiilor electrice şi la înlocuirea lămpilor uzate, curăţarea periodică a

echipamentului de iluminat şi a suprafeţelor reflectorizante din încăpere (geamuri, pereţi, tavan).

Art. 13. - Nivelul de zgomot acustic-echivalent continuu Leq, în încăperile pentru activitatea

teoretică a copiilor şi tinerilor nu trebuie să depăşească 35 dB (A), curba de zgomot 30.

Art. 14. - (1) Jucăriile şi materialele didactice utilizate în unităţile pentru copii/ şi serviciile

sociale de protecţie a copilului sunt confecţionate din materiale şi în forme care să nu constituie

un risc pentru sănătatea acestora şi să permită curăţarea şi dezinfectarea lor periodică.

Fiecare grupă are jucării separate. Se asigură un număr corespunzător de jucării şi materiale

didactice, adaptate cerinţelor dezvoltării neuropsihice şi specificului activităţilor. Păstrarea

jucăriilor se face în dulapuri anume destinate acestui scop, cu excepţia serviciilor sociale de

protecţie a copilului.

(2) Jucăriile şi materialele didactice deteriorate se scot din folosinţă.

(3) Sticlăria, instrumente şi materiale didactice, după caz, utilizate în unităţile de învăţământ, în

cadrul activităţilor practice şi de laborator, se spală şi se dezinfectează după fiecare întrebuinţare.

Este interzisă participarea elevilor şi studenţilor la aceste operaţiuni.

8

Art. 15. - Materialul, croiala şi execuţia articolelor de îmbrăcat sunt adaptate vârstei,

anotimpului, activităţii şi opţiunii copiilor şi tinerilor.

Art. 16. - (1) Unităţile pentru protecţia, educarea şi instruirea copiilor şi tinerilor sunt dotate şi

aprovizionate permanent cu ustensile, materiale şi substanţe biocide necesare pentru întreţinerea

curăţeniei şi efectuarea operaţiunilor de dezinfecţie. Aceste ustensile, substanţe şi materiale se

păstrează în spaţii închise, anume destinate.

(2) În unităţile pentru protecţia, educarea şi instruirea copiilor şi tinerilor dezinsecţia periodică

se va face la 3 luni, iar deratizarea periodică se va face la intervale de maximum 6 luni sau ori de

câte ori este nevoie; între operaţiunile periodice se vor aplica proceduri de dezinsecţie şi

deratizare curente, de întreţinere, în funcţie de prezenţa vectorilor. Pentru efectuarea acestor

operaţiuni unitatea încheie contracte de prestări de servicii cu firme autorizate în domeniul

dezinsecţiei şi deratizării.

(3) Se asigură încăperi separate, cu dulapuri separate pentru păstrarea îmbrăcămintei şi,

respectiv, a echipamentului de protecţie a personalului de îngrijire, a personalului educativ din

unităţile de copii antepreşcolari, preşcolari, a personalului de îngrijire din blocul alimentar şi

spălătorii din toate unităţile de învăţământ. În serviciile sociale de protecţie a copilului vor exista

dulapuri separate în acest scop.

(4) Se asigură materialele necesare igienei personale la grupurile sanitare din unitate,

corespunzător numărului de copii şi tineri, respectiv hârtie igienică, săpun, mijloace de uscare a

mâinilor după spălare. În serviciile de tip rezidenţial se asigură materiale igienico-sanitare

personale la îndemana fiecarui copil şi tânăr, în acord cu vârsta acestora.

(5) Conducerile unităţilor de învăţământ şi furnizorii de servicii sociale iau măsurile necesare

conservarea integrităţii clădirilor pentru evitarea riscului de accidente în caz de seism, precum şi

integrităţii pavimentelor, a tâmplăriei şi mobilierului, pentru a preveni accidentarea copiilor şi

tinerilor.

Art. 17. - (1) Regimul de activitate şi de odihnă în unităţile pentru educarea şi instruirea copiilor

şi tinerilor şi serviciile sociale de protecţie a copilului este asigurat în concordanţă cu

particularităţile de vârstă ale curbei fiziologice a capacităţii de efort din cursul unei ore, zile,

săptămâni, semestru şi an de învăţământ. În dozarea solicitărilor se are în vedere evitarea

eforturilor crescute la începutul şi sfârşitul perioadelor de timp menţionate. În creşe, grădiniţe cu

program săptămânal şi servicii de tip rezidenţial pentru preşcolari, conţinutul regimului de viaţă

este astfel organizat, încât, pe lângă stimularea dezvoltării corespunzătoare a motricităţii, a

funcţiilor de cunoaştere, a vorbirii şi a comportamentului social, să prevină apariţia

9

hospitalismului prin varietatea activităţilor, a mijloacelor de stimulare şi a individualizării stricte a

activităţii cu copiii. În creşe pe lângă personalul medical, funcţionează şi personal cu rol

instructiv-educativ.

(2) În unităţile de preşcolari şi şcolari se urmăreşte desfăşurarea activităţii în condiţiile unui

regim de activitate şi de odihnă corespunzător capacităţii de efort a diferitelor grupe de vârstă,

conform Anexei nr.1 la prezentele norme. Nu este permisă funcţionarea grădiniţelor cu orar

normal după-amiaza.

(3) Aşezarea copiilor în bănci se face în funcţie de înălţime, tulburări vizuale, tulburări auditive.

(4) Elevii din clasele I-IV, VIII, XII au cursuri numai dimineaţa.

(5) Întocmirea orarelor şi la repartizarea zilnică, săptămânală, semestriala şi anuală a

solicitărilor cuprinse în programele diferitelor discipline se face conform prevederilor prevăzute

în Anexa nr.1 la prezentele norme.

Art. 19. - (1) Pentru asistenţa medicală în unităţile pentru educarea şi instruirea copiilor şi

tinerilor şi serviciile sociale de protecţie a copilului se asigură următoarele spaţii:

a) Cabinet medical – în toate unităţile pentru educarea şi instruirea copiilor şi tinerilor, serviciile

sociale de protecţie a copilului, temporare si permanente, destinate activităţii şi odihnei, centre de

vacanţă, cu excepţia căsuţelor de tip familial şi a apartamentelor sociale.

b) izolator: în creşe, grădiniţe cu program prelungit şi săptămânal, servicii de tip rezidenţial,

internate şcolare, centre de vacanţă şi tematice, pentru cel puţin 1% din numărul copiilor şi tinerilor

din aceste unităţi. Sunt exceptate casele de tip familial şi apartamentele sociale.

(2) Cabinetele medicale din unităţile pentru educarea şi instruirea copiilor şi tinerilor şi după

caz din serviciile sociale de protecţie a copilului trebuie să fie dotate de către conducerile

unităţilor de învăţământ şi furnizorii de servicii sociale cu instrumentar, aparatură, medicamente,

materiale sanitare, mobilier tip avizat de autorităţiile de sănătate publică judeţene şi a muncipiului

Bucureşti. Dotarea cu restul mobilierului şi aprovizionarea cu materiale de întreţinere pentru

asigurarea igienei cabinetului revenie conducerilor unităţilor respective.

(3) Cabinetele medicale şi, izolatoarele trebuie să fie prevăzute cu apă curentă caldă şi rece.

Personalul medico-sanitar poartă obligatoriu echipament de protecţie de culoare deschisă, uşor de

întreţinut.

10

Art. 20. - Pentru promovarea şi menţinerea stării de sănătate a copiilor şi tinerilor, precum şi a

persoanelor adulte din instituţiile de copii şi tineri, conducerile unităţilor şi a serviciilor sociale de

protecţie a copilului au următoarele obligaţii:

a) să controleze formarea şi fixarea deprinderilor de igienă la copii şi tineri, asigurând în acest

scop materialele necesare pentru igiena individuală a acestora.

b) să controleze periodic igiena individuală a copiilor şi tinerilor, starea de curăţenie a

îmbrăcămintii şi a lenjeriei de pat şi să ia măsurile necesare în caz de constatare a deficienţelor;

c) să interzică participarea elevilor şi studenţilor la activităţi de întreţinere igienică a grupurilor

sanitare, precum şi la activităţile din cadrul blocurilor alimentare; fac excepţie casele de tip

familial şi apartamentele sociale.

d) să asigure şi să controleze prezentarea personalului la controalele medicale la angajare,

periodice şi la imunizări, precum şi la instruirea în probleme igienico-sanitare, potrivit

programelor stabilite de instituţiile sanitare;

e) să stabilească, împreună cu medicul care are în supraveghere colectivitatea, programarea

copiilor şi tinerilor la efectuarea examinărilor medicale pentru evaluarea stării de sănătate, la

controalele medicale periodice şi la imunizări;

f) să asigure prevenirea îmbolnavirilor şi să controleze starea de sănătate a elevilor care fac

practică în alimentaţie publică, cosmetică şi înfrumuseţare, profil pedagogic şi sanitar;

g) să comunice imediat medicului care are în supraveghere colectivitatea, orice caz suspect de

boală transmisibilă depistat, precum şi orice caz de îmbolnăvire acută provocată de consumul sau

de inhalarea de substanţe toxice, cât şi cazurile suspecte de toxiinfecţii alimentare şi intoxicaţii

alimentare.

h) să organizeze puncte sanitare de prim-ajutor, inclusiv în atelierele şcolare şi în sălile de

educaţie fizică, şi să le doteze pentru acordarea asistenţei de urgenţă în caz de accident sau de

intoxicaţie, conform baremurilor prevăzute de legislaţia în vigoare;

i) să asigure prezentarea elevilor la triajele epidemiologice după fiecare vacanţă şcolară;

j) să asigure o evaluare epidemiologică a copiilor care beneficiază de măsură de protecţie

specială şi care au fost învoiţi în familie sau au absentat din serviciul de tip rezidenţial pentru o

perioadă mai mare de 2 zile;

k) să asigure, în colaborare cu cadrele medico-sanitare ale unităţii, desfăşurarea unei activităţi

educativ-sanitare susţinute.

Art. 21. Furnizorii de servicii sociale şi conducerile unităţilor de învăţământ pentru copii şi

tineri răspund de menţinerea stării de igienă şi confort în unitate, după cum urmează:

11

a) întreţinerea igienică permanentă a terenului, localurilor, instalaţiilor şi mobilierului;

b) măturarea umedă sau aspirarea mecanică a prafului, zilnic sau ori de câte ori este nevoie,

precum şi dezinfecţia periodică şi după necesitate a mobilierului şi a jucăriilor;

c) întreţinerea permanentă a stării de curăţenie generală şi a grupurilor sanitare din unităţile de

instruire şi educare a copiilor şi serviciile sociale de protecţie a copilului prin dotarea şi folosirea

corespunzătoare a materialelor de curăţenie generală, de igienă individuală şi a substanţelor

dezinfectante şi prin spălare şi dezinfectare zilnică şi la necesitate;

d) întreţinerea stării permanente de curăţenie în spaţiile de învăţământ, de cazare, de desfăşurare

a activităţilor educative/sportive în blocul alimentar, în spălătorie şi în spaţiile exterioare clădirii

unităţii de instruire şi educare a copiilor şi serviciile sociale de protecţie a copilului;

e) asigurarea dezinsecţiei şi deratizării încăperilor şi a anexelor, periodic şi ori de câte ori se

constată prezenţa insectelor şi a rozătoarelor, conform art. 16 alin (2) din prezentul ordin;

f) colectarea, depozitarea şi transportul reziduurilor potrivit prevederilor legislaţiei sanitare.

Platformele pentru colectarea reziduurilor se amplasează la distanţa de minimum 10 m de clădirea

unităţii, amenajate conform legislaţiei în vigoare;

g) asigurarea curăţeniei generale şi a dezinfecţiei mobilierului şi a pavimentelor, săptămânal, în

unităţile de antepreşcolari şi preşcolari, iar în unităţile şcolare, serviciile sociale de protecţie a

copilului, internatele şcolare şi căminele studenţeşti, înainte de reluarea activităţii după vacanţele

şcolare sau la nevoie;

h) în centrele de vacanţă, se efectuează obligatoriu curăţenie generale, dezinfecţia mobilierului

şi a pavimentelor înainte de începerea activităţii şi în intervalele dintre serii, precum şi pregătirea

materială corespunzătoare, precum repararea clădirii, mobilierului, instalaţiilor sanitare şi

electrice, de apă şi de canalizare, a echipamentelor şi aparatelor blocului alimentar; dotarea cu

inventar moale în cantităţi suficiente şi de calitate corespunzătoare, cu tacâmuri şi veselă cel puţin

egale cu numărul consumatorilor; stabilirea modului şi a locului de spălare a inventarului moale;

asigurarea apei calde necesare blocului alimentar şi îmbăierii a elevilor; efectuarea vidanjării

ritmice a foselor septice; asigurarea mijloacelor adecvate de transport auto pentru aprovizionarea

centrului de vacanţă; amenajarea şi dotarea corespunzătoare a cabinetului medical, a izolatorului

şi a infirmeriei).

Art. 22. (1) În organizarea centrelor de vacanţă se respectă indicaţiile medicale cu privire la

regimul climatic favorabil fiecărui copil sau tânăr şi alte reglementări ale Ministerului Sănătăţii

Publice, ca: aviz epidemiologic, consemnarea antecedentelor vaccinale în fişa medicală, existenţa

examenelor medicale periodice la personalul centrului de vacanţă şi la cadrele didactice

12

însoţitoare, controlul clinic, cu 24 de ore înainte de plecarea în centrul de vacanţă, cu

consemnarea într-un proces-verbal a situaţiei medicale a elevilor şi a însoţitorilor care pleacă în

centrul de vacanţă.

(2) pentru eliberarea avizului epidemiologic necesar plecării în centrul de vacanţă,

supravegherea copilului se face cu 21 de zile înainte de plecare.

(3) În centrele de vacanţă este obligatorie:

a) efectuarea curăţeniei generale, dezinfecţiei mobilierului şi a pavimentelor înainte de

începerea activităţii şi în intervalele dintre serii, precum şi pregătirea materială corespunzătoare;

b) repararea şi menţinerea în bună stare de funcţionare a clădirii, mobilierului, instalaţiilor

sanitare şi electrice, de apă şi de canalizare, a echipamentelor şi aparatelor blocului alimentar;

c) dotarea cu inventar moale în cantităţi suficiente şi de calitate corespunzătoare, cu tacâmuri şi

veselă cel puţin egale cu numărul consumatorilor;

d) asigurarea obligatorie apei curente rece şi caldă la blocul alimentar şi grupurile sanitare;

e) efectuarea vidanjării ritmice a foselor septice

f) asigurarea mijloacelor adecvate de transport auto pentru aprovizionarea centrului de vacanţă;

g) amenajarea şi dotarea corespunzătoare a cabinetului medical, a izolatorului şi a infirmeriei.

Art. 23. - Examenele medicale profilactice, inclusiv triajul epidemiologic după vacanţe, precum

şi activitatea medicală de orientare şcolară şi profesională se efectuează potrivit reglementărilor în

vigoare.

CAPITOLUL II

Norme specifice diferitelor tipuri de unităţi pentru educarea şi instruirea copiilor şi tinerilor şi

serviciile sociale de protecţie a copilului

Art. 26. - În unităţile şcolare şi studenţeşti:

a) în sălile de clasă şi cursuri se asigură un cubaj de aer de 5-8 m3 pentru o persoană, iar în

dormitoare cubajul de aer este, pentru o persoană, după cum urmează:

1. pentru şcolarii între 7-10 ani: 10-12 m3;

2. pentru şcolarii între 11-15 ani: 13-15 m3;

3. pentru şcolarii peste 15 ani: 16-20 m3;

13

b) în dormitoarele din centrele de vacanţă se asigură un cubaj de aer de minimum 13 m3 pentru

o persoană.

c) microclimatul în sălile de clasă şi de cursuri asigură o temperatură de minimum 20°C, o

umiditate relativă de 30-60% şi o viteză a curenţilor de aer de 0,2-0,3 m/s. În dormitoare se

asigură o temperatură de minimum 22°C, o umiditate relativă de 30-60% şi o viteză a curenţilor

de aer de 0,2-0,3 m/s.

d) în sălile de educaţie fizică temperatura este de minimum 18°C şi cubajul de aer de 30 m3

/persoană.

e) în sălile de clasă, de cursuri, de lectură, de meditaţii, în bibliotecă şi în laboratoare iluminatul

artificial fluorescent asigură minimum 300 lucşi, pentru iluminatul incandescent 150 lucşi sau

minimum 24 W/m2.

f) în sălile de desen se asigură 400-500 lucşi pentru iluminatul incandescent sau minimum 40

W/m2.

g) în sălile de gimnastică şi de festivităţi se asiguraă un iluminat artificial de 200 lucşi;

h) obiectele sanitare pentru unităţile şcolare şi studenţeşti se asigură conform cu prevederile din

Anexele nr. 7 şi nr. 8 la prezentele norme;

i) sălile de educaţie fizică sunt prevăzute cu vestiare şi grupuri sanitare, separate pe sexe, dotate

cu hârtie igienică, săpun lichid sau solid, prosoape de hârtie sau dispozitiv electric de uscare a

mâinilor.

Art. 27- (1)Mobilierul şcolar trebuie să fie ergonomic. Condiţiile pe care trebuie să le

îndeplinească un mobilier şcolar ca să fie ergonomic sunt:

a) să realizeze un raport corespunzător între dimensiunile lui, nivelul de dezvoltare fizică şi

particularităţile morfo-funcţionale ale elevului:

b) să permită o poziţie ergonomică a elevului în timpul activităţii şcolare:

c) să faciliteze schimbările de poziţie ale elevului,

d) să nu expună utilizatorii la traumatisme;

e) să fie uşor de întreţinut.

(2) Principalele caracteristici ale bancii şcolare ergonomice sunt:

a) dimensiunile bancii să fie în concordanţă cu caracteristicile morfologice ale elevului, cu

nivelul de dezvoltare fizică al acestuia;

b) banca şcolară să se adapteze caracteristicilor morfologice ale utilizatorului şi să respecte

curburile fiziologice ale coloanei vertebrale; adaptarea să se facă cu uşurinţă la fiecare schimbare

de utilizator;

14

c) pupitrul, planul de lucru să fie inclinabil cu usurinţă între 0-20° pentru a-l aduce la 30-40 cm

de ochi, perpendicular pe direcţia privirii;

d) scaunul să fie modulabil şi cu o porţiune înclinată în faţă la 5-7 grade, permiţând aşezarea în

mai multe moduri, dar şi existenţa mai multor puncte de sprijin,asigurând poziţii variabile ale

acestuia;

e) adâncimea totală a bancii trebuie să fie egală cu distanţa de la umărul elevului până la vârful

degetelor plus 7 cm;

f) înalţimea scaunului să corespundă cu 20% din înalţimea elevului, sau cu lungimea gambei

plus 2-3 cm;

g) distanţa dintre marginea posterioară a pupitrului şi marginea anterioară a scaunului pe

verticală să corespundă cu 16 % din înalţimea elevului;

(3) Fiecare sală de clasă, de curs se dotează cu bănci cu mărime reglabilă atât a înăţtimii

pupitrului cât şi a înălţimii scaunului sau cu trei mărimii de bănci din cele 8 mărimi existente.

Aşezarea bancilor şcolare se face în sistem amfiteatru pentru a plasa elevii în funcţie de nivelul

lor de dezvoltare şi a evita apariţia deformărilor de coloană vertebrală la elevi şi studenţi.

(4) Cele 8 mărimi de bănci şcolare sunt construite pentru pentru următoarele grupe de înălţime a

elevilor/studenţilor sunt:

a) grupa I 101-110 cm

b) grupa III 111-120 cm

c) grupa III 121-130 cm

d) grupa VI 131-140 cm

e) grupa V 141-150 cm

f) grupa VI 151-160 cm

g) grupa VII 161-170 cm

h) grupa VIII peste 171 cm.(5) Se utilizează numai mobilier şcolar avizat de către Ministerul Sănătăţii Publice.

Art. 28. - Conducerile unităţilor pentru educarea şi instruirea copiilor şi tinerilor organizează

activitatea şcolară a elevilor, astfel încât între tura de dimineaţă şi cea de după-amiază să existe o

pauză de cel puţin o oră pentru efectuarea curăţeniei grupurilor sanitare şi a spaţiilor de

învăţământ.

Art. 29. - Pauza necesară efectuării operaţiunilor de igienizare în centrele de vacanţă, între o

serie şi alta este de minimum 1 zi.

15

Art. 30.- (1) Volumul şi greutatea manualelor, ale rechizitelor şi ale altor materiale necesare în

procesul de învăţământ, transportate zilnic de elevi la şcoală şi de la şcoală, trebuie adaptate

capacităţii de efort fizic corespunzătoare vârstei copiilor şi tinerilor.

(2) Elevii din ciclul primar folosesc ghiozdane de spate cu faţa posterioară întărită.

(3) Greutatea conţinutului ghiozdanului nu trebuie să depăşească 10% din greutatea copilului.

Art. 31. – (1) Oficiile din creşe se dotează obligatoriu cu:

a) dulap pentru depozitarea veselei, separat pe grupe de copii,

a) masă acoperită cu material inoxidabil,

b) chiuvetă bicompartimentată pentru spălat, dezinfectat şi uscat vesela,

c) racordare la sistem de apă caldă şi rece.

(2) Cadrul medical din creşă controleză zilnic starea de igienă şi funcţionalitatea oficiilor.

Art. 32. - Pentru servirea meselor în sălile de grupă din creşe, grădiniţe şi servicii de tip

rezidenţial, cu excepţia caselor de tip familial şi apartamentelor sociale se respectă următoarele

condiţii:

a) mâncarea se transportă de la bucătărie în vase acoperite;

b) personalul care aduce mâncarea de la bucătărie trebuie să poarte echipament sanitar de

protecţie a alimentelor şi să aibă examinările medicale periodice specifice personalului din

unităţile de alimentaţie efectuate conform legislaţiei în vigoare;

c) în unităţile pentru preşcolari se interzice participarea la servitul mesei, la debarasarea veselei

şi la spălarea acesteia, a personalului de îngrijire care a participat, în prealabil, la curăţenia

grupurilor sanitare;

d) se interzice servirea mesei pe măsuţe fără feţe de masă din material textil;

e) feţele de masă se păstrează între orele de servire a meselor în aşa fel încât să se evite orice

impurificarea sau contaminare;

f) înlocuirea feţelor de masă murdare se face zilnic şi ori de câte ori este nevoie;

g) măsuţele pe care se serveşte masa copiilor se şterg, în prealabil, cu o soluţie dezinfectantă.

h) una dintre măsuţe se foloseşte, în exclusivitate, pentru aşezarea vaselor mari;

i) înainte de servirea mesei, copiii se spălă pe mâini sub supravegherea educatoarelor (la

preşcolari) şi a asistentelor sau a infirmierelor (în creşe)

j) supravegherea respectării normelor de igienă la masa copiilor revine educatoarelor şi, prin

sondaj, cadrelor sanitare ale colectivităţii;

16

k) după servirea mesei se efectuează operaţiunile de curăţenie a sălilor de grupă, cu aerisirea

obligatorie a acestora timp de 15-30 de minute, în funcţie de sezon şi de tipul sălii de grupă (cu

dublă sau triplă funcţionalitate);

l) paharele copiilor, pentru băut apă între mese, sunt individualizate sau de unică folosinţă şi se

păstrează în locuri care să evite impurificarea sau contaminarea;

m) se interzice aşezarea scaunelor pe măsuţe în timpul efectuării curăţeniei sălii de grupă;

n) montarea paturilor în sălile de grupă folosite şi ca dormitoare din colectivităţile de preşcolari

se face numai după terminarea curăţeniei de după servirea mesei.

Art. 33. - Pentru servirea mesei în casele de tip familial şi apartamentele sociale se asigură

următoarele condiţii:

a) prelucrarea preliminară şi prepararea culinară a alimentelor se face la nivelul bucătăriei din

imobil, respectându-se cerinţele sanitare specifice fiecărui grup de aliment conform

reglementărilor în vigoare;

b) se vor respecta normele de igienă privind servirea şi debarasarea mesei;

Art. 34. - În unităţile de îngrijire şi protecţie a copiilor pe timp de zi, publice sau private, tip after

school, babyseeting, centre de zi, semiinternat şcolar sau similare fără bloc alimentar propriu, se

asigură următoarele condiţii:

a) amenajarea unui spaţiu pentru primirea şi servirea mesei;

b) amenajarea unui oficiu pentru spălarea şi depozitarea veselei;

c) asigurarea spălării veselei şi a tacâmurilor obligatoriu cu apă caldă curentă Această spălare

va consta în următoarele operaţiuni: curăţare mecanică de resturi alimentare, spălare cu apă caldă

cu detergenţi, dezinfectanţi pentru sectorul alimentar şi clatire cu apă rece;

d) utilizarea maşinilor automate de spălat vase este permisă doar în urma verificării eficienţei

prin teste de salubritate;

e) depozitarea veselei şi a tacâmurilor numai în dulapuri închise;

f) asigurarea veselei şi tacâmurilor în număr cel puţin egal cu cel al consumatorilor care servesc

masa, interzicându-se spălarea veselei între serii şi folosirea acesteia la mai multe serii de

consumatori;

g) montarea la nivelul principalelor căi de acces a mijloacelor de protecţie împotriva vectorilor;

h) asigurarea pentru personalul semiinternatului a echipamentului de protecţie şi a efectuării la

zi a examinărilor medicale prevăzute de legislaţia în vigoare pentru angajaţii unităţilor de

alimentaţie colectivă;

17

i) păstrarea de probe din toate alimentele consumate timp de 48 de ore, în scopul prevenirii

toxiinfecţiilor alimentare. Păstrarea se va face în spaţii frigorifice;

j) efectuarea, la sfârşitul fiecărei săptămâni, a curăţeniei generale;

k) efectuarea de reparaţii curente ale încăperilor, anual sau ori de câte ori este nevoie;

l) asigurarea în sala de mese, ca şi în orice cantină şcolară sau studenţească, a unei suprafeţe de

cel puţin 1,2 m2/elev;

Art. 35. - În laboratoarele şcolare se asigură următoarele condiţii:

a) iluminat artificial de minimum 300 lucşi şi iluminat natural cu raport luminos între suprafaţa

ferestrelor şi cea a podelei de 1/3-1/4;

b) temperatură de 20°C, umiditate relativă de 30-60% şi o viteză a curenţilor de aer de 0,2-0,3

m/s.;

c) cubaj de aer de minimum 6 m3 pentru un elev;

d) amenajarea în laboratoarele de chimie a unor nişe cu hote prevăzute cu un sistem eficient de

absorbţie a gazelor degajate;

e) obţinerea autorizaţiei sanitare şi de protecţie a muncii speciale de către laboratoarele de

chimie care posedă substanţe toxice, conform legislaţiei în vigoare;

f) manipularea substanţelor toxice numai de către profesorii şi laboranţii instruiţi şi numai în

nişe;

g) respectarea conform legislaţiei în vigoare a normelor de protecţie a muncii şi de prevenire a

incendiilor

h) închiderea uşilor de intrare a laboratoarelor de chimie se face spre interiorul acestora;

i) substanţele chimice se păstrează în dulapuri închise sub cheie, iar cele toxice se păstrează în

recipiente cu semnul "cap de mort" şi cu denumirea substanţelor respective;

j) montarea în laboratoarele de chimie a instalaţiilor de apă şi gaze;

k) acoperirea meselor de lucru în laboratoarele de chimie cu materiale acido şi alcalo-rezistente

şi uşor lavabile;

l) interzicerea depozitării în nişele din laboratoarele de chimie a substanţelor chimice sau a altor

materiale;

m) dotarea laboratoarelor de chimie cu truse de prim-ajutor conţinând materiale sanitare şi

medicamente specifice substanţelor toxice existente în laborator;

n) în laboratoarele de chimie, la orele în care se efectuează experienţe, elevii poartă obligatoriu

echipament de protecţie.

Art. 36. - În atelierele şcolare se asigură următoarele condiţii:

a) cubaj de aer de minimum 10 m3 pentru un elev, în funcţie de specificul activităţii;

18

b) temperatură interioară de 18°C în sezonul rece în atelierele în care activitatea necesită efort

fizic mediu sau mare ca de exemplu tâmplărie, lăcătuşerie, prelucrări prin aşchiere, etc. , iar în

celelalte, de 20°C;

c) iluminat natural cu raport luminos între suprafaţa ferestrelor şi cea a podelei de 1/3-1/4;

d) iluminat artificial general de minimum 300 lucşi, combinat în funcţie de specificul activităţii

cu iluminatul local;

e) amplasarea de grătare din lemn sau material antiderapant în atelierele cu paviment de mozaic

sau de beton;

f) situarea înălţimii bancului de lucru în atelierele de lăcătuşerie la nivelul cotului îndoit lipit de

torace ± 5 cm. În acest scop se montează minimum 3 înălţimi ale menghinei, iar pentru elevii cu

statură foarte mică se aşează grătare de lemn sub picioare;

g) montarea de sisteme de ventilaţie artificială, eficiente în atelierele în care, în urma activităţii,

apar pulberi, gaze sau vapori;

h) adaptarea dimensiunilor uneltelor de lucru la indicatorii antropometrici ai elevilor;

i) diferenţierea sarcinilor de lucru după sex, indicatori antropometrici (somatometrici), vârstă,

eventuale tulburări ale stării de sănătate a elevilor;

j) asigurarea de vestiare pentru depozitarea hainelor de stradă şi a ghiozdanelor elevilor;

k) interzicerea păstrării în ateliere a hainelor de stradă şi a ghiozdanelor elevilor;

l) purtarea obligatorie, în timpul activităţii, a echipamentului de protecţie (halate, iar în atelierele

de prelucrări prin aşchiere, ochelari de protecţie, bascuri pentru băieţi şi basmale pentru fete);

m) dotarea atelierelor şcolare cu truse de prim-ajutor în caz de accidente;

n) dotarea atelierelor cu chiuvete pentru spălarea mâinilor, săpun lichid şi prosop de hârtie;

o) interzicerea depozitării în atelierele şcolare a altor materiale şi unelte de lucru decât cele care

se folosesc curent în activitatea de instruire practică în ziua respectivă;

p) respectarea întocmai a contraindicaţiilor medicale temporare sau definitive, condiţionate de

tulburări ale stării de sănătate a elevilor.

Art. 37. - În cadrul activităţilor specifice, la instruirea practică a elevilor/studenţilor, conducerile

unităţilor respective răspund de aplicarea tuturor măsurilor de prevenire a accidentării sau

îmblnăvirii elevilor/studenţilor.

CAPITOLUL III

Norme de igienă a procesului instructiv-educativ

19

Art. 38. - (1) În grădiniţe, centre de zi şi servicii de tip rezidenţial se respectată următoarele

perioade de activităţi obligatorii:

a) pentru grupele mici: 10-15 minute;

b) pentru grupele mijlocii: 15-20 minute;

c) pentru grupele mari: 20-25 minute;

d) pentru grupele pregătitoare: 25-30 minute.

(2) Pentru grupele mici se asigură o singură perioadă de activitate obligatorie.

(3) Pentru grupele mijlocii şi mari se asigură două perioade de activitate obligatorie, cu o

pauză de 15 minute între ele.

(4) Pentru grupele pregătitoare se asigură trei perioade de activitate obligatorie, cu o pauză de

15 minute între ele.

Art. 39. - Pentru formele de învăţământ primar, gimnazial, liceal, profesional, postliceal şi

universitar, în orarul şcolar, numărul zilnic de ore de activitate nu trebuie să depăşească

următoarele limite:

a) pentru învăţământul primar:

- clasa I = 3-4 ore pe zi

- clasele a II-a-a IV-a = 4 ore pe zi;

b) pentru învăţământul gimnazial:

- clasele a V-a-a VIII-a = 4-5 ore pe zi;

c) pentru învăţământul liceal, profesional:

- clasele a IX-a-a XII-a = 5-6 ore pe zi;

d) pentru învăţământul postliceal şi universitar:

- 6 ore pe zi.

Art. 40. - Activitatea de scriere nu se desfăşoară la clasele I-a şi a II-a la prima oră.

Art. 41. - Orele de educaţie fizică nu se efectuează în prima oră a turei de după-amiază şi nici în

ultima oră de curs, indiferent de tură.

Art. 42. - Orele de desen, mai ales de desen tehnic, se efectua în perioadele de timp în care

elevii beneficiază de iluminatul natural.

Art. 43. -(1) Se evită situarea a două ore consecutive ale aceluiaşi obiect de studiu.

20

(2) Se evita planificarea unui număr mai mare de două teze pe săptămână, iar pentru clasele la

care sunt prevăzute numai două teze se planifică o teză pe săptămână.

(3) Tezele şi lucrările de control planificate nu se stabilesc în prima şi în ultima zi din

săptămâna şcolară şi nici în două zile şcolare consecutive.

Art. 44. - (1) Programul de instruire practică a elevilor din şcoli şi licee începe după ora 7,30 şi

nu depăşeşte ora 19,00.

(2) Durata activităţii zilnice de instruire practică este de maximum 5-6 ore pentru cei din

învăţământul liceal şi profesional.

(3) Se interzice efectuarea instruirii practice la locurile de muncă cu noxe profesionale sau cu

condiţii de muncă periculoase ori care reclamă poziţii vicioase ale corpului.

(4) Se interzice ca elevii sub 16 ani să facă transporturi manuale într-o activitate permanentă,

care necesită ridicări de greutăţi mai mari de 5 kg pentru fete şi 10 kg pentru băieţi, pe o distanţă

care nu trebuie să depăşească 50 m, cu o diferenţă de nivel de cel mult 4 m.

(5) Înălţimea maximă la care elevii pot ridica manual greutăţi pe verticală este 0,75 m.

(6) Elevii care îşi desfăşoară activitatea de instruire practică în atelierele şcolare sau în

întreprinderi sunt instruiţi periodic şi ori de câte ori este necesar pentru cunoaşterea şi respectarea

normelor de protecţia muncii şi trebuie să aibă echipament individual de protecţie, conform

normativelor în vigoare.

(7) La repartizarea pe meserii şi locuri de muncă, în cadrul instruirii practice, se ţine seama de

starea de sănătate şi de posibilităţile de efort ale elevilor la recomandarea medicului, în

conformitate cu criteriile medicale de orientare şcolară şi profesională.

Art. 45. - Regimul de activitate şi de odihnă în centrele de vacanţă trebuie organizat în funcţie

de vârsta, sexul, capacitatea fizică şi starea de sănătate a copiilor.

Art. 46. - Pentru alte norme privind alimentaţia copiilor şi a tinerilor din colectivităţi se vor

respecta şi prevederile Legii nr.123/2008 pentru o alimentaţie sănătoasă în unităţile de învăţământ

preuniversitar, cu modificările şi completările ulterioare, ale Ordinelor ministrului sănătăţii nr.

975/1998 privind aprobarea Normelor igienico-sanitare pentru alimente şi nr. 976/1998 pentru

aprobarea Normelor de igienă privind producţia, prelucrarea, depozitarea, păstrarea, transportul şi

desfacerea alimentelor, iar pentru cele vizând problemele de igiena mediului în aceste

colectivităţi, şi Ordinului ministrului sănătăţii nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă

21

şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei, precum şi alte prevederi legale din

domeniu.

Art. 47.- Anexele nr. 1- 8 fac parte integrantă din prezentele Norme de igienă privind unităţile

pentru protecţia, educarea şi instruirea copiilor şi tinerilor.

Anexa nr. 1 la prezentele Norme

Regim de activitate şi odihnă pe diferite grupe de vârstă

Vârsta Numărul de ore (din 24 de ore)

(ani)Activitate

intelectuală şi fizică cu caracter

de instruire*)

Activităţi recreative în aer liber, sport, joc

Somn (din 24 de ore)

Somn în timpul zilei

3 1 (fracţionat in 4 perioade)

6 13 2

41 (fracţionat în 4

perioade)6 12 1/2 2

51 ½ (fracţionat

în 4 perioade)5 12 1 1/2

6 3** 4 11 1/2 1

7-8 4 ½ 4 11 1

22

9-10 5 4 10 1/2 -

11-13 6 3 10 -

14-15 7 3 9 1/2 -

16-18 8 3 9 -

*) Inclusiv timpul de pregătire a temelor pentru ziua următoare.

**) Pe parcursul orei de studiu se vor face 2-3 pauze a câte 3 minute de relazare fizică şi

intelectuală.

Anexa nr. 2la prezentele Norme

Necesarul zilnic de calorii şi substanţe nutritive pentru copii şi adolescenţi

COPIIADOLESCENŢI

BĂIEŢI FETE

1-3 4-6 7-10 11-14 15-19 11-14 15-19

1 2 3 4 5 6 7

CALORII

- necesar mediu 1300 1800 2400 3100 3500 2600 2800

- variaţii posibile în funcţie de caracteristicile grupului

900-

1800

1300-

2300

1700-

3300

2200-

3700

3000-

3900

1800-

3000

2000-

3000

PROTEINE TOTALE

- necesar mediu

(g) 44-51g 61-70g 82-94g

106-

121g

120-

137 g

89-

101g

96-

109g

- variaţii posibile în funcţie de nivelul caloric (g)

31-70g 44-90g 58-129g 75-

144g

102-

152g

61-

117g

68-

117g

- % din valoarea calorică

14-16

%

14-16

%

14-16

%

14-16

%

14-16

%

14-16

%

14-16

%

PROTEINE ANIMALE

- necesar mediu 31-36g 40-46g 49-56 g 52-55 g 60-69 g 49-55 g 48-54 g

- variaţii posibile în funcţie de nivelul caloric

22-49g 29-59g 35-77 g 41-79 g 51-76 g 34-64 g 34-59 g

23

- % din cantitatea proteinelor totale

70% 65% 60% 55% 50% 55% 50%

PROTEINE VEGETALE

- necesar mediu 13-15 g 21-24 g 33-38 g 54-66 g 60-69 g 40-46 g 48-55 g


9-21 g 15-31 g 23-52 g 34-65 g 51-76 g 25-55 g 34-58 g

- % din cantitatea proteinelor totale

30% 35% 40% 45% 50% 45% 50%

LIPIDE TOTALE

- necesar mediu49-60g 58-68g 65-77g

83-100

g94-113 g 70-84 g 75-90 g

- variaţii posibile în functie de nivelul caloric

33-77g 42-87g 46-106 g 71-119 g 81-126 g 49-87 g 54-97 g

- % din valoarea calorică

35-40% 30-35% 25-30% 25-30% 25-30% 25-30% 25-30%

LIPIDE ANIMALE



26-58 g 32-65 g 35-80 g 50-83 g 57-88 g 37-68 g 38-68 g

- % din cantitatea lipidelor totale

75% 75% 75% 70% 70% 70% 70%

LIPIDE VEGETALE



8-19 g 10-22 g 11-26 g 21-36 g 24-38 g 11-29 g 16-29 g

- % din cantitatea lipidelor totale

25% 25% 25% 30% 30% 30% 30%

GLUCIDE

- necesar mediu 143-168 g

220-240 g

322-351 g

416-454 g

470-521 g

349-380 g

376-410 g

- variaţii posibile în functie de nivelul caloric

100-222 g

174-309 g

228-483 g

295-541 g

402-571 g

241-439 g

268-439 g

- % din valoarea calorica

45-53% 50-55% 55-60% 55-60% 55-60% 55-60% 55-60%

24

Anexa nr. 3

La prezentele norme

Necesarul estimativ zilnic al diferitelor grupe de alimente pentru

alcătuirea dietei la copii şi adolescenţi (cantităţi comerciale bruto)

GRUPA DE

ALIMENTE (g)

COPIIADOLESCENŢI

BĂIEŢI FETE

1-3 4-6 7-10 11-14 15-19 11-14 15-19

1 2 3 4 5 6 7

Lapte şi produse lactate (în echivalent lapte)

700 700 800 750 700 700 700

Carne şi preparate carne (în echivalent carne)

60 85 110 190 230 170 190

Peşte şi preparate din peşte (în echivalent peşte)

0 15 25 35 35 30 30

Ouă (g) 30 35 40 50 50 50 50

Grăsimi comerciale

- totale 25 32 40 50 55 35 40

- animale 15 20 25 30 30 20 20

- vegetale 10 12 15 20 25 15 20

Produse cerealiere (în echivalent făină)

90 160 230 380 460 330 360

Cartofi 110 150 180 200 230 180 200

Alte legume 210 220 230 350 380 290 310

Leguminoase uscate

0 5 5 10 15 7 7

Fructe 100 130 150 180 200 180 180

Zahăr şi produse zaharoase

35 45 50 70 80 55 55

25

Anexa nr. 4 la prezentele norme

Dimensiunile scăunelelor (cm)

Mărimea Înălţimea Adâncimea Lăţimea

I 21 20 20

II 26 24 23

III 30 29 26


Dimensiunile măsuţelor pentru 4 copii (cm)

Mărimea Înălţimea

I 43

II 47

III 52

26

Tabelul nr. 6 la prezentele norme

Obiectele sanitare în colectivităţile de preşcolari

Destinaţia clădiriiWC-uri Lavoare Duşuri*)

ObservaţiiB F B F B F

Grădiniţe cu program normal, prelungit şi săptămânal, servicii de tip rezidenţial**, centre de plasament preşcolari. Pentru un număr de copii de maximum:

Grupurile sanitare sunt

comune pentru copii de

ambele sexe. Cifrele se

referă la numărul de

copiii de pe un nivel al

unităţii. Bateriile

duşurilor sunt cu tub

flexibil. La oficiu se

prevede un spălator. La

cabinetul medical se

prevede un lavoar.

- 25 3 3 2

- 50 5 5 4

- 75 8 8 6

- 100 10 10 8

- 150 15 15 11

- 200 20 20 15

- 250 22 22 17

- 300 25 25 20

Pentru personal (la 40 femei)

1 1 1

*) Numai în serviciile de tip rezidenţial sau case de tip familial preşcolari şi în grădiniţele cu

program săptămânal.

**) Sunt exceptate de la aceasta prevedere casele de tip familial şi apartamentele sociale.

27


Obiectele sanitare în spaţiile de învăţământ şcolare şi studenţeşti

Destinaţia clădirii WC-uri

Robinet cu jet

ascendentLavoare Duşuri Observaţii

B F B F B F

Şcoli şi instituţii de învăţământ superior pentru un număr concomitent de elevi/studenţi de maximum:

Valorile înscrise

sunt valabile pentru

elevii de acelaşi sex,

pentru acelaşi grup

sanitar

- 50 5 5 1 2 2 - -

- 100 8 8 2 4 4 - -

- 200 13 13 3 6 6 - -

- 400 20 20 4 8 8 - -

- 600 25 25 5 10 10 - -

- 1000 30 30 6 12 12 - -

Săli de gimnastică şi ateliere – şcoală

1/20 1/20 1/50 1/10 1/10 1/10 1/10

Pentru cadre didactice şi personal administrativ

1/20 1/20 1/25 1/35 - -

28

Anexa nr. 8La prezentele norme Obiecte sanitare în internatele şcolare şi căminele studenţeştiDestinaţia clădirii

WC-uri/persoane

Băi pentru picioare/

persoane

Lavoare/persoane

Duşuri/persoane

Observaţii

B F B F B F B F

Clădiri pentru

cazare:

- cămine şi internate având obiectele sanitare în grupurile sanitare

1/

101/10 1/40 1/40 1/7 1/7

1/

15

1/

15

Cel puţin unul dintr duşuri la fete, va fi mobil, pentru igiena intimă, la fiecare sală de duş

- cămine şi internate cu lavoare în fiecare cameră

1/

101/10 1/40 1/40

1/

30

1/

30

1/

15

1/

15

- cămine şi internate cu grupuri sanitare în cameră

1/

101/10 - - 1/6 1/6

1/

10

1/

10

29

149 345 ordin norme igiena

Health & Medicine

Transcript of 149 345 ordin norme igiena