148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

358
 DIDACTICA EDUCAŢIEI VIZUALE (curs 2012)  Autor : lector univ. dr. psih. Cioca Va sile 1 INTR ODUCE RE s au de ce este nevoie de educ aţie viu al!pla stic" . # $N CE C ON% T& CO'(E TEN)A (RO*E %OR U+UI DE EDU CA) IE VI,UA+!(+A%TIC&. - +I ' A/ U+ VI,UA+! (+ A% TIC 3.1 Elementele şi mijl!cele lim"!jului #l!stic. 3.2 Cmunic!re! #rin im!$ine.  'anipularea prin i0aine. 3.3.%relucr!re! in&rm!'iei e s#eci!lit!te 2 RO+U+ VI, UA+ IT&)II 3 I'A4INI I $N %TRUCTURAR EA *IIN )EI U'ANE 2.1 O0ul5 natura5 divin itatea 6i i0ainea. 2.1 I0ainea! persona 7 principal 80preun" cu elevul 8n educa ţia viual9plastic" 2.# An!li! meiumului re#reent*rii . 2.- Clasiicarea i0ainilor ;tipo loia i0 ainilor< 2.2 +c!r! icnicit*'ii re#reent*rilr,im!$inilr. 2.= Descrirea3ana lia i0ainilor artistice plastic e. Receptarea i0a inii artistice. = %TUDIU+ %TRUCTURI+OR NATURII >I (RO+E'A ANA+I,E I CA+IT&)I+OR VI,UA+ (+A%TICE CA %UR%E INTER(RETATIVE A I'A4INII ARTI%TICE. ? O'U+ %I O IEC TE+ E ;0ed iul ar ti ici al5 o@ iec te5 i tsc h<. ?.1 Analia c o0parativ" a dieritelor o@iecte . B. TI(URI DE +ECTUR&3ANA+I,& A I'A4INII V I,UA+!(+A%TICE . 4ENE,A >I *A,E+E E(RI'&R II VI,UA+ ! (+A%TICE +A CO(I+. .1 Desenele copiilor5 ale @olnavilor psihici 6i i0ainile artistice!plastice. -.2 Elu'i! e/#rim*rii iu!l #l!stice l! c#il. .- %pontaneitate 6i antrena0ent 8n cadrul educaţiei viual plastice. .2 Intelienţa e0oţional" 6i activit"ţile viual!plastice . OIECTIVE+E EDUCAT IEI VI,UA+ (+A%TICE. .1 Curriculu0 naţiona l ! A ria A rte. .2 %r$r!m! e euc!'ie #l!stic*. .- 'anualele de educaţie plastic". . An!li! "iectielr c!ru. . An!li! "iectielr e re&erin'*.4#er!'in!li!re! "iectielr. .? Educaţia viual!plastic"5 activitate de atelier ;predo0inant practic"<. .B 'etode 6i procedee olosite 8n activit"ţile visual!plastice. . 'i7loace de 8nv"ţ"0Fnt speciice activit"ţilor plastice.  1G. (ROIECTAREA ACTIVIT&)I+OR VI,UA+ (+A%TICE.  1G.1 (laniicarea calendaristic". 1

Transcript of 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

Page 1: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 1/357

 

DIDACTICA EDUCAŢIEI VIZUALE(curs 2012)

  Autor : lector univ. dr. psih. Cioca Vasile

1 INTRODUCERE sau de ce este nevoie de educaţie viual!plastic".# $N CE CON%T& CO'(ETEN)A (RO*E%ORU+UI DE EDUCA)IE

VI,UA+!(+A%TIC&.- +I'A/U+ VI,UA+!(+A%TIC3.1 Elementele şi mijl!cele lim"!jului #l!stic.3.2 Cmunic!re! #rin im!$ine. 'anipularea prin i0aine.3.3.%relucr!re! in&rm!'iei e s#eci!lit!te2 RO+U+ VI,UA+IT&)II 3 I'A4INII $N %TRUCTURAREA *IIN)EI

U'ANE2.1 O0ul5 natura5 divinitatea 6i i0ainea.2.1 I0ainea! persona7 principal 80preun" cu elevul 8n educaţia viual9plastic"2.# An!li! meiumului re#reent*rii.2.- Clasiicarea i0ainilor ;tipoloia i0ainilor<

2.2 +c!r! icnicit*'ii re#reent*rilr,im!$inilr.2.= Descrirea3analia i0ainilor artistice plastice. Receptarea i0ainii artistice.= %TUDIU+ %TRUCTURI+OR NATURII >I (RO+E'A ANA+I,EI

CA+IT&)I+OR VI,UA+ (+A%TICE CA %UR%E INTER(RETATIVE AI'A4INII ARTI%TICE.

? O'U+ %I OIECTE+E ;0ediul artiicial5 o@iecte5 itsch<.?.1 Analia co0parativ" a dieritelor [email protected]. TI(URI DE +ECTUR&3ANA+I,& A I'A4INII VI,UA+!(+A%TICE. 4ENE,A >I *A,E+E E(RI'&RII VI,UA+ ! (+A%TICE +A CO(I+..1 Desenele copiilor5 ale @olnavilor psihici 6i i0ainile artistice!plastice.-.2 Elu'i! e/#rim*rii iu!l #l!stice l! c#il.

.- %pontaneitate 6i antrena0ent 8n cadrul educaţiei viual plastice..2 Intelienţa e0oţional" 6i activit"ţile viual!plastice. OIECTIVE+E EDUCATIEI VI,UA+ (+A%TICE..1 Curriculu0 naţional ! Aria Arte..2 %r$r!m! e euc!'ie #l!stic*..- 'anualele de educaţie plastic".. An!li! "iectielr c!ru.. An!li! "iectielr e re&erin'*.4#er!'in!li!re! "iectielr..? Educaţia viual!plastic"5 activitate de atelier ;predo0inant practic"<..B 'etode 6i procedee olosite 8n activit"ţile visual!plastice.. 'i7loace de 8nv"ţ"0Fnt speciice activit"ţilor plastice.

  1G. (ROIECTAREA ACTIVIT&)I+OR VI,UA+ (+A%TICE.  1G.1 (laniicarea calendaristic".

Page 2: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 2/357

Page 3: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 3/357

1 INTRODUCERE %AU DE CE E%TE NEVOIE

DE EDUCA)IE VI,UA+&

În plin postmodernism, trăim într-o lume dominată de vizual,

populată în exces cu imagini de diferite feluri, aparţinând

interiorităţii umane sau exteriorităţii obiectuale, dar mai ales

intervalului, construind de fapt legături/relaţii, mai mult sau mai

puţin uide, mai mult sau mai puţin evidente, dar întotdeaunaexistente între cele două universuri, constituind o adevărată

imagerie: desene de copii i artiti, fotogra!i, imagini de presă,

picturi, reclame, a!e, spoturi publicitare, !lme, imagini tv în

direct, imagini digitale, ilustraţii, timbre, bancnote, ambala"e

garnisite cu imagini, semne de circulaţie, umbre, oglindiri, imagini

urme, imagini video, radiogra!i, encefalograme, seismograme,

imagini tridimensionale #mula"e, statui, $olograme, bazoreliefurietc%&, diagrame, pictograme, logo-uri, $ărţi, sc$eme, siluete,

imagini microscopice, în infrarou etc%, ca imagini

exterioare/obiectualizate% 'e lângă aceste imagini exterioare sau

devenite exterioare o bună parte dintre ele, în marea lor ma"oritate

construite de om cu mîinile sau cu a"utorul diferitelor aparate, noi

mai avem acces, simţim, cunoatem, gândim i imaginăm, uneori

c$iar suferim #imaginile patologice& la/prin imagini interne: imaginiperceptive, fantasme, imagini mentale, imagini $ipnagogice,

$alucinaţii, imagini delirant-$alucinatorii, $eautoscopii,

metamorfoze corporale, pareidolii, imagini onirice, imagini eidetice

etc% (ar i unele i celelalte sunt relativ externe sau interne, marea

lor ma"oritate întrunind condiţia intervalului, căci prin intermediul

lor luăm cunotinţă de noi înine i percepem realul% )fera

imaginilor dă natere uniu dublu care se interpune între om ilume, participând inevitabil cu ceva la !ecare din aceste universuri%

Page 4: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 4/357

(esigur, lumea nu se reduce doar la imagini, !e ele externe/!zice

sau interne/psi$ice* ea mai este populată cu o mulţime de obiecte,

cele mai multe construite de om, dar i cu obiecte/elemente

naturale, cu !inţe umane, cu sunete i cuvinte, cu miresme igusturi% (ar în această lume populată cu aceste stranii alcătuiri

numite !inţe, lucruri, oameni, mirosuri, gusturi, sunete, cuvinte i

imagini/reprezentări, ultimele tind să prolifereze tot mai mult, să

ne acapareze, înlocuind treptat contactul nostru direct

tactil/olfactiv/vizual/auditiv cu lumea reală% +i dacă tot mai mult

timp din timpul nostru diurn i nocturn este ocupat, invadat după

unii autori #)artori .& de imagini, !e ele interne, externe sau

intervalice, i dacă ne relaţionăm cu lumea reală tot mai mult prin

intermediul imaginilor, nu e !resc să ne întrebăm mai mult, mult

mai mult, despre ce este această alcătuire ciudată, despre educaţie

i imagine, despre creativitate i imagine, despre comunicarea prin

imagine, despre imaginile artistice i relaţiile acestora cu celelalte

imagini, despre receptarea imaginilor artistice, despre imagine i

cunoatere, despre imagine i vis, despre manipularea prin

imagine, despre imageria tiinţi!că i relaţiile ei cu imaginile

artistice, despre imaginile patologice i relaţiile acestora cu

imaginile artistice, despre noile imagini i videosfera contemporană

etc%

0onsiderăm că pe tărâm educaţional, în special în cadrul

educaţiei vizual-plastice, ar trebui extinse, diversi!cate zonele de

explorare estetică i "ucare creativă, neînpotmolindu-ne doar la

imaginile gra!ce, picturale, sculpturale% 'ot ! explorate i

exploatate creativ toate tipurile de imagini artistice #fotogra!a

clasică i digitală, !lmul, imaginea video, imaginea tv%, inclusiv

imaginea prelucrată pe computer care generează realitatea

 virtuală&, precum i numeroase alte imagini #perceptive, mintale,

onirice, oglindirile, te$notiinţi!ce, $alucinaţiile, umbrele,

imaginile urmă, imaginile patologice etc%&%

Page 5: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 5/357

(acă nu vom extinde i complexi!ca câmpul de explorare,

 "ucare, înţelegere, cunoatere a imaginilor i a relaţiilor acestora

cu lumea reală i cu noi înine începând de pe băncile colii, atunci

profeţiile lui 1iovani )artori despre video-copil ar putea să seadeverească, a"ungându-se nu doar la o post-gândire, ci c$iar la o

morti!care mecanică :

23colo unde lumea reală se sc$imbă i se transformă în

  simple imagini, acestea devin la rândul lor nite !inţe

  reale, ce motivează e!cient un comportament $ipnotic

4

  #(ebord, apud 5on 6anolescu,

7&

Educaţia viual!plastic" a tinerilor5 indierent de vFrsta5 sensi@ilitatea5

intelienţa5 starea lor iic" 6i social"5 este o aventur"J cultural" 6i social" de 0are

responsa@ilitate pentru proesor. Este o aventur"J 8n care proesorul de educaţie

 plastic" este i0plicat 8n 8ntrei0e 8n orice 0o0ent cu tot ce crede5 si0te5 spune 6i

ace5 cu 8ntreaa personalitate. Dup" tonul pe care 8l adopt"5 privirea aruncat"5 estica

0Finilor 6i a corpului5 sunetul pa6ilor5 linia 0odulat" pe ta@l"5 i0ainea pe care o

analiea"5 eHplicatia sau incura7area oerita unui elev5 0esa7ul s"u poate lua o valoare

speciic" pentru toţi elevii 6i are reonanţe particulare pentru unii dintre ei. Ca 6i

 psihoterapeutul5 preotul sau 0aicianul5 proesorul5 prin arta sa pedaoic"5 produce

schi0@are5 inluenţFnd5 produce noul "r" s" atin". Ca s" inluenţee5 ca s" devolte

sensi@ilit"ţi5 s" pro0ovee 6i s" devolte co0porta0ente creative5 proesorul de

educaţie plastic" tre@uie s" 6tie cu05 tre@uie s" intuiasc" dorinţe 6i curioit"ţi5 s"

sesiee sensi@ilit"ţi 6i tendinţe particulare5 uneori 0ici ciud"ţenii5 s" prevad" reacţii6i co0porta0ente 6i s" ie pre"tit s" le pre8ntF0pine5 r"0FnFnd idel proesiunii sale

de credinţ". (entru toate acestea proesorul sau viitorul proesor de educaţie plastic"

tre@uie s" se pre"teasc"5 s"!6i siste0atiee inor0aţia de specialitate5 s"!6i scrutee

analitic propria personalitate5 s" redescopere 7ocul 6i copil"ria5 s" se inspire din

eHperienţa proprie 6i a altora5 s"!6i consolidee 6i s"!6i construiasc" co0petenţele

necesare5 s" studiee 0ereu5 s" ie responsa@il5 li@er interior 6i prin ur0are creativ si

de0ocrat.

Page 6: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 6/357

<i"li$r!&ie 7

 8avinia 9ârlogeanu, , 'si$opedagogia artei% ;ducaţia estetică,'olirom% +uală, 5on, , ;stetica i psi$opedagogia artelor plastice i

design-ului, ;d% )igma% 8iviu, 3ntonesei, <<=, 'aideia, fundamentele culturale aleeducaţiei, 'olirom% 0onstantin , 0uco, , 'edagogie, 'olirom%

# $N CE CON%T& CO'(ETEN)A(RO*E%ORU+UI DE EDUCA)IE

VI,UA+!(+A%TIC&

Cm#etent : care este @ine inor0at intr!un anu0it do0eniuK care este in0asura3capa@il sa 7udece un anu0it lucru.Cm#etent! : capacitatea cuiva de a se pronunta asupra unui lucru5 pe te0eiul uneicunoasteri adanci a pro@le0ei in discutie.Cm#etent! i!ctic!  ;in sens de eicacitate< :

! calitatea trans0iterii cunostiintelorK  ! co0petent e proesorul care produce la elevi cele 0ai 0ulte schi0@ari deira@ileK  ! cel care este capa@il sa sti0ulee la 0aHi0u0 pe elevi5 devoltandu!leaptitudinile.  Dimensiuni !le cm#etentei i!ctice :  ! cm#etent! mr!l!  cm#etent! #r&esin!lstiinti&ic!  cm#etent! #si=#e!$$ic! ; capacitatea de a ace 0aterialul de invatareaccesi@il prin asirea celor 0ai adecvate 0etode si 0i7loaceK capacitatea de a inteleeelevul5 de a patrunde in lu0ea sa interioara<K  cm#etent! #si=sci!l! ; ansa0@lu de capacitati necesare opti0iariirelationarii interu0ane :1.capacitatea de a adopta un rol dieritK #.capacitatea de ainluenta usor rupul de elevi precu0 si indiviii iolatiK -. capacitatea de a co0unicausor si eicient: 2. capacitatea de a sta@ili usor si adecvat relatii cu ceilaltiK =.capacitatea de a utilia adecvat puterea si autoritateaK ?. capacitatea de a 0anuireactiile celuilalt.  Co0petenta didactica este o di0ensiune nu atat intrapersonala cat interpersonala cu0ulte atete relationale :  ! conitive  ! unctional! si0patetice  ! co0unicationale

  ! 0otivationale  ! operationale

Page 7: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 7/357

cm#etent! mr!l! : ansa0@lu de capacitati ce asiura o @una unctionalitateconduitei etico!0orale a cadrului didactic.Cm#etent! #r&esin!l stiinti&ic! : ansa0@lu de capacitati necesare cunoasteriiunui o@iect de invata0ant. Ce cunostinte detine proesorul de educatie viuala despre

0oroloia si sintaHa li0@a7ului plasticK ce tehnici plastice cunoaste si practicaK cecunostinte despre evolutia stilurilor in artele viuale detineK ce cunostinte are desprei0aine si relatiile acesteia cu relitatea si o0ul etc. De ase0eni sunt oartei0portanate inor0atiile privind 0etodica desasurarii ;predarii3invatarii< activitatilorviual!plastice :  ! o@iectivele educatiei viuale5  ! continutul activitatilor viual!plastice  ! 0etode5 procedee5 strateii5 tehnici si 0ateriale speciice activitatilor plasticeK  ! proiectarea activitatilor viual!plasticeK  ! in ce consta evaluarea in caul educatiei viualeK  ! care este speciicul creativitatii viual!plastice si cu0 poate i ea devoltata.

Em#!ti! si rient!re! =el#in$ in structura co0petentei didactice.  E0patia ! actor 0i7locitor 8ntre proesor si elevK 8nsu6ire speciic" de tip atitudinal

 pentru activitatea didactic".  L

D"0 0ai 7os un 0odel taHono0ic al co0petenţelor de predare3coordonare a activit"ţiiinstructiv!educative cu elevii ;dup" %tandarde proesionale pentru proesia didactic"5coordonator +ucia 4lia5 'inisterul Educaţiei 6i Cercet"rii5 ucure6ti5 #GG#<:

I. Analiza pedagogică a conţinuturilor nou introduse în programe  presupune

co0petenţe leate de:• identiicarea noţiunilor noi introduse5 ierarhiarea lor loic"

• sta@ilirea noţiunilor!cheieJ

• identiicarea 0odelelor de raţiona0ent

• ela@orarea unei planiic"ri anuale de parcurere a conţinutului

• identiicarea 0aterialului @i@lioraic 6i a 0aterialelor didactice

necesare

 II. Analiza caracteristicilor cunoştinţelor care urmează să fie predate:

• identiicarea5 8n prora0ele 6colare 6i 8n 0anuale a si0pliic"rilor5

a erorilor5 a cuno6tinţelor savanteJ care ur0ea" s" ie transpuse

didactic

• tratarea pedaoic" necesar" a conţinutului 8nv"ţ"rii: siste0ati"ri.

l"rirea @aei eHplicative5 conceperea de noi aplicaţii5 sta@ilirea

unor coneHiuni interdisciplinare

Page 8: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 8/357

III.  Aprecierea şi evaluarea comportamentului elevilor i0plic" or0area unor 

co0petenţe speciice leate de:

selectarea instru0entelor de evaluare adecvate•  proiectarea 6i realiarea unor instru0ente de evaluare

• colectarea 6i prelucrarea inor0aţiilor o@ţinute prin aplicarea

instru0entelor de evaluare

• dianoa a@ilit"ţilor sau a diicult"ţilor elevilor 8n activitatea de

8nv"ţare

• sintea 6i interpretarea inor0aţiilor despre aceste a@ilit"ţi sau

diicult"ţi• i0plicarea elevilor 8n autoevaluare

• dianoa caracteristicilor aective ale elevilor 

• sta@ilirea nevoilor reale de instruire3or0are ale elevilor 

 IV. Proiectarea instruirii presupune următoarele cerinţe:

• selectarea o@iectivelor educative care vor i propuse elevilor 

• operaţionaliarea o@iectivelor 

• aleerea conţinuturilor 8nv"ţ"rii

• ela@orarea unor variante de preentare a aceluia6i 0esa7 8n or0e

diverse

• aleerea strateiilor de 8nv"ţare adecvate iec"rui

o@iectiv3caracteristicilor elevilor3co0porta0entul colectiv al clasei

• ela@orarea unor variante de lucru care s" ţin" sea0a de dierenţele

individuale

• conceperea 0odului de oraniare a activit"ţilor elevilor 8n uncţie

de situaţia de 8nv"ţare

• selectarea 6i realiarea 0aterialelor3activit"ţilor de instruire

• conceperea unor secvenţe de evaluare or0ativ"

• ela@orarea unor secvenţe de eHerciţii inter0ediare5 de natur" s" le

 per0it" elevilor s"!6i autoevaluee proresul

Page 9: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 9/357

• conceperea unor secvenţe cu activit"ţi de re0ediere5 destinate unor 

rupe o0oene

• ela@orarea unui test su0ativ

• conceperea procedurilor de acţiune 8n clas" ;0anae0entul clasei<• cola@orarea cu alte persoane 8n deinitivarea proiectelor 

V. Conducerea proceselor de instruire presupune competenţe legate de:

• oraniarea 0ediului iic al clasei

• 0otivarea 6i sti0ularea elevilor 

•  preentarea sarcinilor de lucru

• sta@ilirea30enţionarea reulilor de co0portare 8n clas"

•  punerea 8ntre@"rilor 6i or0ularea r"spunsurilor 

•  preentarea siste0atic" a conţinutului

• conducerea discuţiilor3a activit"ţilor 8n rupuri 0ici

• conducerea activit"ţilor individuale dierenţiate

• urniarea eed@ac!ului

• sti0ularea Fndirii inductive3deductive a elevilor 6i antrenarea lor 

8n devoltarea de pro@le0e• utiliarea dieritelor tipuri de hardMare ;echipa0ente audio!viuale5

calculatoare5 etc.<

VI. Îndeplinirea unor îndatoriri organizatoriceadministrative:

• oraniarea 0editaţiilor5 consultaţiilor5 a a7utorului la 8nv"ţ"tur"

• conducerea unor 8ntFlniri de lucru cu proesori3p"rinţi 6.a.

•  p"strarea38ntreţinerea docu0entelor5 8nreistr"rilor5 etc.

•  p"strarea5 oraniarea5 8ntreţinerea 0aterialelor didactice5 a

echipa0entelor5 etc.

VII. !ezvoltarea personalităţii copilului presupune competenţe legate de:

• iniţierea unor de0ersuri 0enite s" devolte con6tiinţa de sine a

copilului 6i a capacit"ţilor sale 0etaconitive

• iniţierea unor acţiuni educative pentru devoltarea deprinderilor 

elevilor de a 8nv"ţa!cu0!s"!8nveţe

Page 10: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 10/357

• iniţierea unor activit"ţi educative pentru devoltarea si0ţului

responsa@ilit"ţii

VIII. !ezvoltarea măiestriei profesionale personale implică:

evaluarea critic" a propriilor prestaţii didactice•  planiicarea devolt"rii personale

•  preocuparea de autoperecţionare

• interacţiunea opti0" cu alte persoane

• reolvarea cu u6urinţ" a pro@le0elor proesionale

• 8ncrederea 8n sine

Cercet"torii au pus 8n evidenţ" pe lFn" co0petenţele de @a"5 0ai sus

0enţionate5 o serie de calităţi personale  ale profesorului" care ur0ea" s" ie

devoltate prin eHperienţ" 6i o educaţie proesional" adecvat".

 Noua calitate a raporturilor afective care se sta@ilesc 8ntre proesor 6i elevi 8n

8nv"ţ"0Fntul conte0poran5 de natur" s" evite trau0ele psihice sau apariţia

co0pleHelor de inerioritate5 solicit" proesori care s" posede trăsături de

 personalitate5 cu0 sunt:

• autoritate reală ;do@Fndit" prin proesionalis05 0oralitate5 leHi@ilitate5

consecvenţ"<5 nu i0pus" prin dierite or0e de constrFnere

• tact pedagogic

•  per0isivitate.

<i"li$r!&ie 7 

+ucia 5 4lia ;coord.<5 #GG#5 %tandarde proesionale pentru proesia didacrtic"5'EC5 Consiliul Nacional pentru (re"tirea (roesorilor.

  %troie5 'arcus ;coord.<5 #GG#5 Co0petente didactic".  Constantin Cuco65 #GG#5 (edaoie5 (oliro0

-. +I'A/U+ VI,UA+ ! (+A%TIC;Ele0ente de ra0atic" viual"<

3.1. Elementele si mijl!cele lim"!jului #l!sti

Page 11: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 11/357

Lim"!jul iu!l > #l!stic  constituit ca atare 8n pri0ul rFnd 8n practica

artistic"5 s!a structurat apoi treptat su@ inluenţa li0@a7ului prototip ;linvistic<

vor@indu!se chiar despre o ra0atic" a li0@a7ului viual ;0oroloie5 sintactic"5

se0antic"<. Apoi su@ inluenţa 0odelului r"@oiuluiJ s!a considerat c" i0ainea

viual plastic" ;ta@loul< este 0ai dera@" un cF0p ;spaţiu deli0itat planul oriinar 

 pentru pictur"5 cu@ul oriinar pentru sculptur"< 8n care se conrunt" orţe viual  

 plastice decFt un discurs plastic. Didactic vor@ind li0@a7ul plastic este constituit din

ele0ente5 0i7loace plastice5 o anu0it" sintaH" ;pro@le0e de co0poiţie<5 o anu0it"

se0antic" ;sensuri5 se0niicaţii ale culorilor5 or0elor5 liniilor5 petelor 6i ale

dieritelor co0@inaţii ale acestora etc.< precu0 6i dierite tehnici:

1. Ele0ente de li0@a7 plastic:

! punctul

! linia

! pata

! culoarea

! valoarea

! or0a

#. 'i7loace de li0@a7 plastic! contrastul

! acordul

! ar0onia

! a0a cro0atic"

! a0a or0ic"

! si0etria 3 asi0etria

! rit0ul! secţiunea de aur etc.

-. Tehnici plastice: creion5 c"r@une5 tu65 acuarel"5 ua6"5 te0pera5 culorile 8n

ulei5 culorile acrilice5 tehnicile ravurii5 0odela7ul ;lut<5 resca5 0oaicul5 sculptura 8n

dierite 0ateriale5 otoraia 0ecanic" 3 chi0ic"5 diital" etc.

$ntr!o siste0atiare 0ai riuroas" ;*ernande %. '. 1B< cu i de se0ioloie a

li0@a7ului viual se vor@e6te despre (lanul oriinar pictural5 Cu@ul virtual sculptural

;a0Fndou" avFnd o inrastructur" speciic" Arnhei0 R.1BB<5 despre varia@ile

Page 12: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 12/357

viuale ;plastice5 perceptuale< 6i de o sintaH" a li0@a7ului viual ;raporturi topoloice

6i raporturi estaltiste<.

A. %l!nul ri$in!r

Despre planul oriinar pictural ;p"tratul de apt< cu structura lui ascuns"

deter0inat" de central5 0arinile 6i diaonalele sale care induc 8n percepţia i0ainii

un schelet structural "si0 consistente analie 6i eHperi0ente la Arnhei0 ;1=<5

andinsP ;1?<5 lee ;1=<. Acest plan oriinar pictural ;care este concretiat 8n

artele viuale prin supraaţa 3 cF0pul p"trat5 dreptunhiular5 tondo 3 rotund al

ta@lourilor5 al ecranelor de cine0a5 televior5 otoraie etc.< cu structura lui ascuns"

este o consecinţ" a proceselor de oraniare ce "uresc percepţia viual" eHistente 8n

creierul u0an. (siholoul estaltist Qhler . ;12B< a ar"tat c" procesele de

oraniare ce "uresc percepţia viual" deriv" din caue ina@orda@ile 8n 0od direct.

(ercepe0 reultatele orani"rii viuale 6i5 8ntr!o oarecare 0"sur"5 pute0 chiar si0ţi

tensiunile dina0ice pe care le antrenea" aceste procese5 cauele lor r"0Fn 8ns"

ascunse 8n siste0ul nervos ;Arnhei0 R. 1<. Acela6i autor susţine c" presupunerea

cea 0ai practic" 8n le"tur" cu natura proceselor neuronale ce susţin percepţia par s"

constea 8n aptul c" acestea sunt structurile si0ilare cu cele de0onstrate de i0ainile

viuale. $ntr!o lucrare de iioloie a v"ului ;DodMell (. 125 So0ann . C.

12< autorii consider" c" cF0purile vectoriale drept 0ecanis0e or0ale care susţin

oraniarea 0odelelor viualeJ. Ei air0" c" 8n interiorul creierului5 cF0purile

vectoriale au ost 8nestrate 8n ti0pul evoluţiei @ioloice pentru a realia transor0"ri

necesare o@ţinerii sta@ilit"ţii perceptive. %e presupune c" astel de 0ecanis0e ar i

indispensa@ile5 deoarece inor0aţia viual" despre 0ediu este deplasat" 6i deor0at"

de 0i6carea noastr" spaţial" 6i proiecţia optic" a 0esa7elor lu0inoase pe retina ochilor 

no6tri. %arcina vital" a co0pens"rii acestor deplas"ri 6i deor0"ri ar necesita trei tipuri

de transor0"ri: translaţie lateral"5 dilatare 6i contracţie precu0 6i rotaţie. Conor0celor doi autori citaţi5 0odelele de @a" care ac aparente aceste 0ecanis0e se

co0pun din seturi de paralele oriontale 6i verticale 6i or0e concentrice ;*i. ?<.

EHperi0entele realiate de DodMell cu suari 6i pisicuţe au suerat o sensi@ilitate

nativ" distinct" aţ" de aceste 0odele. Arnhei0 ;1< a a7uns la structuri

ase0"n"toare 8n studiile sale privind co0poiţia plastic" ;*i. ?<. (ro@a@il aceast"

si0ilitudine aparent" 8ntre cF0purile vectoriale din cercet"rile lui So0an 6i

DodMell 6i structurile spaţiale co0poiţionale deduse de Arnhei0 din cercet"rile privind co0poiţiile plastice deriv" din procese neuronale si0ilare. R"0Fne de v"ut

Page 13: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 13/357

dac" aceste procese sunt controlate de 0ecanis0e ereditare speciice adaptate pentru a

asiura percepţia cu invarianţii necesari ;So0an 6i DodMell 12<5 ori dac" ele se

datorea" 0ai ales acţiunii sti0ulilor viuali atunci cFnd sunt supu6i autodistri@uţiei

dina0ice de orţe 8n onele corespun"toare din creier5 a6a cu0 dore6te s" ne ac" s"

crede0 psiholoia estaltist" ;Arnhei0 R. 1<.

Deci un ele0ent de @a" al li0@a7ului viual plastic este planul oriinar cu

structura lui vectorial" su@adiacent".

<. V!ri!"ile iu!l > #l!stice

$n acest spaţiu ;planul oriinar5 descris 0ai sus5 creatorul 0anipulea"5

rupea" o serie de varia@ile viual ! plastice<:

! culoarea ;nuanţe5 tonuri<K

! rontiera ;conturul care produce or0a<K

! teHturaK

! di0ensiuneaK

! orientarea ;sau vectorialitatea<K

! i0plantarea 8n plan ;sau poiţia 8n plan<.

Aceste varia@ile viual plastice sunt 8ntotdeauna preente structurFnd

80preun" cF0pul viual ! plastic al i0ainii plastice. $n analia i0ainii viual  

 plastice se olose6te noţiunea de cro0ore0" ;colore0e<5 noţiune ce circu0scrie

 perceptul care coaulea" o rerupare de varia@ile viuale 8ntr!o unitate 8n caul

centr"rii privirii ;culoarea5 or0a5 teHtura sunt percepute intr!o sinura entitate<.

Unii autori 80part aceste varia@ile viuale 8n dou" tipuri:

! varia@ile viual plastice5 a c"ror natur" este 0ai direct leat" de caracteristicile

o@iective ale 0ateriei colorate care constituie cF0pul viual ;culoarea 6i teHtura<K

! varia@ile viuale perceptuale5 care sunt produsul unei activit"ţi de sinte"

 perceptiv" eectuat" asupra acestei 0aterii5 deci care reult" dintr!o 0anipulare 3 prelucrare endoen" particular" a sti0ulilor5 prin raportare la sti0ulii din 0ediu 6i

 prin raportare la sche0e conceptuale ;anali" descendent" in li0@a7 conitivist<K

acestea sunt: rontiera 3 conturul5 di0ensiunea sau cantitatea5 i0plantarea sau

 poiţia 8n plan5 vectorialitatea sau or0ele.

Alţi autori5 su@ inluenţa psiholoiei conitive5 vor@esc de varia@ile retiniene ;teHtura5

tonalitatea5 culoarea5 di0ensiunea5 orientarea5 or0a5 adFnci0ea 8n plan<. Vo0 vedea

8n continuare pe scurt 8n ce constau aceste varia@ile viual plastice ;*ernande %. '.1B<.

Page 14: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 14/357

Di0ensiunea sau cantitatea unui ele0ent ;cro0ore0"< este 8n uncţie de

relaţionarea acestuia cu dierite ele0ente preente 8n cF0pul viual plastic ;planul

oriinar5 ta@loul< 6i cu di0ensiuni relative ale acestuia. Acela6i ele0ent ;cro0ore0"<

 poate p"rea 0ic 3 puţin 8ntr!un dreptunhi 3 suport oarte 0are sau di0potriv" poate

 p"rea 0are 8ntr!un dreptunhi 3 suport 0ic ca supraaţ".

I0plantarea ;adFnci0ea< sau poiţia 8n plan5 poate i produs" de prouni0ea

optic"5 valoarea ter0ic"5 valoarea ravitaţional" sau de prouni0ea iluorie.

(rouni0ea optic" este cea produs" prin interacţiunea ele0entelor colorate

inluenţate de teHtur"5 de claritate5 de contururi care ac s" avansee sau s" se retra" o

on" 8n raport cu alta din cF0pul viual plastic. De eHe0plu ro6ul avansea"5

al@astrul se dep"rtea"5 al@enul se situea" 8ntre ele ;aici intr" 8n discuţie distincţia 6i

 7ocul cald ! rece< precu0 6i reu u6or sau valorile ravitaţionale. (rouni0ea

iluorie este un eno0en perceptiv care reult" nu nu0ai din eneria varia@ilelor 

viual plastice dar 0ai ales prin punerea 8n oper" a unui siste0 de convenţii care

a7ut" 0ecanis0ele perceptive prin i0pactul cunoa6terii loice 6i conceptuale5 s"

 produc" iluia unor distanţe oarte 0ari 8n cF0pul viual plastic al repreent"rii.

Aici vor@i0 despre siste0e perspectivice5 speciice diverselor culturi5 tendinţe5

curente artistice .

Vectorialitatea ;direcţia< sau orientarea dese0nea" direcţia 8n cele trei

di0ensiuni care prinde 0i6carea5 dina0ica care ani0" o cro0ore0" sau o rupare de

cro0ore0e. Este perceput" ca o tensiune orientat" suscepti@il" de o prelunire

virtual". 'i6carea e deinit" 8n li0@a7ul plastic 6i 8n i0ainile viual plastice 0ai 0ult

ca tensiune decFt ca o direcţie.

*rontierele sau contururile se reer" la schi0@"rile calitative 8ntre 3 dintre dou"

reiuni vecine ale cF0pului viual plastic. Analia tradiţional" vedea 6i ad0itea

doar or0e 8n i0ainile plastice. *rontierele sau contururile sunt ni6te radienţi0arinali:

! contururile pot i nete5 clare sau neclare5 diue5 sau 0arcate printr!o linie5 contur5

 printr!o on" deradat"5 printr!un plan linear sau printr!o si0pl" 7uHtapunere de

 plane contrastanteK

! contururile ca 6i teHtura au eecte asupra culorii: cFnd un contur este net5 clar5

culoarea intern" are un aspect solid 6i densK cFnd conturul este neclar5 diu5

culoarea devine 0oale5 supl"5 raţioas"5 aerian"5 dFnd i0presia de volu0 penetra@il ;su0ato<.

Page 15: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 15/357

*or0ele sunt alo0eratele or0ate de c"tre toate varia@ilele viual plastice.

Toate or0ele reult" dintr!o intensiicare sau rerupare de varia@ile viual plastice5

coaulFndu!se din 3 prin raporturile totpoloice 6i estaltice. ReultFnd dintr!o

converenţ" 6i dintr!o interacţiune de orţe5 toate or0ele posed" o orientare sau

vectorialitate deter0inat"5 adic" o tensiune spre o variaţie unhiular" 8n cele trei

di0ensiuni ;staţionar"5 centripet" 3 i0ploie5 centriu" 3 eHpansiv" 3 eHploie 6i

 pulsatorie<. Vor@i0 despre or0e 6i vede0 or0e 8nchise sau deschise5 volu0e interne

sau eHterne. Dar pe lFn" or0ele actuale preente iic 6i optic 8n i0ainea plastic"5

aceasta5 prin elul cu0 este structurat" poate induce 8n structurile perceptive 6i or0e

virtuale. Astel polioanele si0etrice ;p"trat5 cerc5 cF0p reulat etc.< au tendinţa spre

rotaţie perieric" 8n 7urul aHei lor centrale 8n cF0pul perceptiv. Cel 0ai adesea5

0ecanis0ele perceptive accentuea" 8n avanta7ul 0i6c"rii lor pe aHa oriontal".

Aceast" 0i6care lateral" oriontal" spre dreapta sau spre stFna5 spre una sau spre alte

din rontierele planului oriinar poate i 0ai 0ult sau 0ai puţin solid" sau 0ai 8nchis"

;clar"5 net"5 diu"5 rea5 u6oar"5 8nchis" de unde reult" ideea de co0poiţie 8nchis" 3

deschis"5 dina0ic" 3 static"<. (atrulaterul sau triunhiul5 de eHe0plu5 0ai 8nalt decFt

lat are o 0i6care diri7at" de!a lunul aHei verticale. De ase0eni5 toate or0ele avFnd

ca ele0ent de rontier" o dreapt" este posi@il s" ac" o rotaţie 8n 7urul acestui ele0ent

de articulaţie ;ca o @ala0a< n"scFnd o or0" volu0etric" si0etric" virtual. De

ase0eni toate or0ele si0etrice ;@isi0etrice< induc o oscilaţie 6i toate or0ele

deschise unidirecţionale 6i polidirecţionale se prelunesc 8n cF0pul viual

8ncon7ur"tor nu0ai spre orientarea lor vectorial".

(ute0 vor@i de ase0enea despre repertoriu de or0e ;eo0etrice5 oranice5

naturaliste5 a@stracte5 unhiulare5 rotunde5 0iHte5 ra0iicate5 etc.<.

C. +int!/! lim"!jului iu!l > #l!sticVaria@ilele viual plastice populea" planul oriinar concretiat 8n

supraeţe 3 volu0e de or0e 6i 0"ri0i dierite 8n diverse structur"ri 3 orani"ri dup"

ni6te reuli sintactice. Reulile sintactice care condiţionea" le"turile 6i transor0"

uncţiile interne 3 eHterne ale cro0ore0elor pot i rupate pe trei nivele principale

;*ernande %. '. 1B<:

1. Reuli de rupare 3 rerupare a cro0ore0elor 8ntre ele care depind:

a. de raporturi topoloiceK @. de raporturi ;principii< estaltisteK

Page 16: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 16/357

c. de leile interacţiunii culorilorK

#. Reuli reultate din raporturile cro0ore0elor cu structura eneretic"

;vectorial"< ascuns" a cF0pului viual ! plastic 8n care ele sunt inserate ie (lanul

oriinar pentru pictur"5 Cu@ul virtual pentru sculptur" sau eHtensiunea a0@iental"

 pentru arhitectur"K

-. Reuli 0odale care preidea" eectele de distanţ" ;spaţiale< 8nscrise 8n

diverse siste0e sau 0oduri perspectivice.

+e vo0 descrie 8n continuare pe scurt pe cele 0ai i0portante reuli sintactice.

Raporturile topoloice se reer" la:

! vecin"tatea5 este relaţia unda0ental" prin care se constituie ceea ce nu0i0 uncţia

continuu lui 8ntr!un cF0p spaţial oarecare.

! separarea sau 7uHtapunerea este o relaţie 8ntre dou" cro0ore0e necesar0ente

 percepute ca separate. %ta@ilirea unei dierenţe 3 dis7uncţii 8ntre varia@ilele viual 

 plastice ca 6i crearea de continuu uri este oarte i0portant 8n crearea 6i perceperea

i0ainilor viual plastice.

! 8ncastrarea ;80@ucarea< ca eno0en se produce cFnd o cro0ore0" este situat"

 perceptiv 8ntre alte dou" cro0ore0e5 ase0"n"toare sau dierite ca de eHe0plu 8n

AC5 AA etc. Acest raport 0odiic" vectorialitatea cro0ore0elor 8ncastrate5

accentuFnd separarea lor 8ntr!o reiune5 iind o relaţie asi0etric".

! 8n"6urarea este de ase0eni o relaţie vectorial" leFnd 0ai 0ulte cro0ore0e unele

de altele atunci cFnd iecare 8ncon7oar" total sau parţial alt" cro0ore0". Aceast"

relaţie creea" o relaţie de dependenţ" oarte puternic"5 care le une6te5 8ntre

8n"6urare 6i 8n"6urat ca de eHe0plu

A AA A

A A

! ordinea succesiunii ;recurenţa5 si0etria5 asi0etria5 alternanţa5 inversiunea< este un

tip de raport care se instaurea" 8ntre cro0ore0e5 cFnd unele varia@ile viual  

 plastice se repet" 8ntre cele trei di0ensiuni. %erialitatea este o ordine de succesiune5

repeţie. Ansa0@lul ordinilor de succesiune sta@ilit 3 perceput 8ntre rerup"ri de

reiuni5 constituie 0aterialul de @a" al rit0ului structurat spaţial particular al

i0ainii plastice ;continuitate discontinuitate spaţial" prin ruperi de rit0<.

Page 17: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 17/357

Page 18: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 18/357

! 8n ta@el" de 6ah ;'ondrian5 lee<K

! 0icroscopic"K

 @. (erspective proHe0ice relative sau 0iHte:

! seric"K

! aHial"K

! rontal"K

! prin ra@atere5 e6alonare ;arta eiptean"5 inantil"5 Du@uet<K

! cavalier" ;utiliat" adesea 8n oraniarea pictural" a naturii 0oarte5

Ceanne5 cu@i6tii<K

! cu@ist" ;cu@is0 analitic5 sintetic<K

! proiectiv"K

! @aroc"K

! io0etric".

c. (erspective ale distanţelor 8ndep"rtate:

! liniar"K

! invers"K

! o@lic"K

! at0oseric" ;aerian"<K

! 8n @or de pas"reK

! 8n eta7e ;reistre5 planuri<K

! 8n 8n"lţi0e ;pictura chine" clasic"<K

  ! ana0orotica.

<i"li$r!&ie 7

  Ailinc"i5 Cornel5 1#5 #GG#5 Introducere 8n ra0atica li0@a7ului visual5 Ed.

Dacia5 Ed. (aralela 2=.

  Ailinc"i 5 Cornel5 115 Opera ereastr"5 Ed. Dacia.  Andrei5 (le6u5 1B25 C"l"torie 8n lu0ea or0elor5 Ed. 'eridiane.

  Rudol5 Arnhei05 1BB5 Arta 6i percepţia viual"5 Ed. 'eridiane.

  Rudol5 Arnhei05 1=5 *orţa centrului viual5Ed. 'eridiane.

  ,von5 Sasan5 15 (aul lee 6i pictura 0odern"5 Ed. 'eridiane.

 

-.# CO'UNICAREA (RIN I'A4INE  ;*unda0entele i0ainii 6i culturii viuale<

Page 19: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 19/357

  Co0unicarea este una din di0ensiunile esenţiale ale eHistenţei5 ea re"sindu!se la

toate palierele de sructurare3oraniare a 0ateriei. (entru @iolo co0unicarea este o

acţiune a unui oranis0 sau a unei celule care alterea" 0odelele pro@a@ile de

co0porta0ant ale altui oranis0 sau ale altei celule5 8ntr!o 0anier" adaptativ" pentru

unul sau pentru a0@ii participanţi ;'ihai Dinu5 1B<. (ro@a@il5 psiholoul 6i

socioloul

nu concep co0unicarea 8n a@senţa unui su@iect dotat cu con6tiinţ" de6i acesta nu este

totdeauna con6tient de inor0aţia pe care o vehiculea". O alt" deiniţie accentuea"

alt aspect : Co0unicarea este un proces prin care un individ ;co0unicatorul< trans0ite

sti0uli ;de o@icei5 ver@ali< cu scopul de a schi0@a co0portarea altor indivii

;auditoriul<.

Tre@uie s" su@linie0 aptul c" sunt 0ai 0ulte posi@ilit"ţi de co0unicare5 nu doar 

ver@al"K

 @a 0ai 0ult5 s!a constatat c" persoanele alate 8n interacţiune ne0i7locit" 86i trans0it

cu prec"dere 0esa7e nonver@ale. De ase0eni 0enţion"0 aptul c" nu orice

co0unicare ur0"re6te s" provoace 0odiic"ri co0porta0entale. (oeia5 0uica5

artele plastice sunt ni6te 0i7loace puternice de inluenţare a con6tiinţelor 6i de

0odelare a e0oţionalit"ţii5 chiar dac" 8n intenţia artistului e0iţ"tor nu este ideea

schi0@"rii conduitei receptorului de art". Viaţa co0pleH" a rupurilor sociale5 a

societ"ţii u0ane5 necesit" o interacţiune continu" 8ntre 0e0@ri 6i instituţiile sale5

co0unicarea ;idierent de 0i7loacele prin care se realiea"< iind ceea ce lea"

oranis0ele 8ntre ele. Dar aspectul cel 0ai spinos al co0unic"rii5 care ne interesea"

aici5 reid" toc0ai 8n contradicţia dintre nevoia interlocutorilor de a!6i trans0ite

0esa7e 6i i0posi@ilitatea practic" 8n care se al" ei de a e0ite 6i recepţiona altceva

decFt se0naleJ;'ihai Dinu5 1B<. Operele de art"5 i0ainile trans0it 0esa7e sause0nale Ter0anul eneric de 0esa7 acoper" o 0are varietate de realit"ţi : Fnduri5

senti0ente5 tr"iri5 idei5 e0oţii5 st"ri de con6tiinţ" sau produse ale

anteiei3i0ainaţiei.Aceste 0aniest"ri co0pleHe ale psihis0ului u0an nu pot i

sesiate direct de siste0ele noastre senoriale. De aceea cel care vrea s" trans0it"

0esa7e ;ie el scriitor5 politician5 proesor5 artist plastic5 actor etc.< este o@liat s"

8ncredinţee unor se0nale 0ateriale5 percepti@ile senorial ;sunete5 vocale5 consoane5

culori5 linii5 or0e5 esturi5 0i6c"ri etc.< 0isiunea de a repreenta indirect5 prinvicarianţ"5 produsele i0palpa@ile ale con6tiinţei 6i aectivit"ţii. Acest proces de

Page 20: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 20/357

traducere3transor0are a 0esa7ului 8n se0nale ;codiicare< se dovede6te a i o

activitate indispensa@il"5 iar trans0iţ"torul care o eectuea"5 un participant de

neFnl"turat la procesul co0unic"rii. Trans0iţ"torul5 8n caul artistului este 6i sursa sau

enunţ"torul 0esa7ului ;el 86i trans0ite 0esa7ul prin opera creat" de el 8nsu6i<.

Enunţ"torul 0esa7ului ;artistul3creatorul i0ainii< preia con6tient sau incon6tient idei5

viiuni5 si0@oluri5 0otive5 soluţii tehnice3plastice etc. or0ulate5 coniurate de alţi

arti6ti dinaintea sa. (rin i0ainile sale nu vor@e6te doar el5 artistul5 ci 6i p"rinţii5

educatorii5 prietenii5 rupul de apartenenţ" social" sau proesional"5 0ueul i0ainar5

spiritul epocii. A6a 5 de eHe0plu5 pictorul otticelli ca 6i pu@licul s"u5 aparţineau unei

culturi oarte dierite de a noastr"5 6i anu0ite aspecte ale activit"ţii lor viuale erau

 puternic i0prenate de aceasta ; (ierre ourdieu5 1<. (ute0 spune c"5

co0unicarea este polionic" 6i c" 0esa7ul artistului codiicat 8n opera plastic"5 este

0ult 0ai co0pleH decFt pare la pri0a vedere 6i are 8n spatele s"u acu0ul"ri3aluviuni

deversate 3decantate3precipitate 8n iinţa artistului.

'esa7ul poate i considerat5 ie ca un dat ;telera0"5 ordin< ie ca un eno0en pe

cale de costituire. $n 0o0entul e0isiei5 0esa7ul este 8ntotdeauna o acţiune personal"

;0ai ales 8n caul artei<5 individualiat"5 tr"it" de o iinţ" care 8i coner" un 0o0ent

unic 8n istoria sa. Activitatea artistic" 8ncepe chiar de la surs". 'esa7ul plastic5 ca 6i

0esa7ul poetic5 nu corespunde niciodat" 8ntr!un chip cu totul adecvat5 unei

se0niicaţii presta@ilite ;Reneerer1B?<. 'esa7ul3se0niicaţia se coaulea" 8n

ti0pul acerii operei plastice din tensiunea5 intererenţa5 precipitarea se0nelor pur 

 plastice 6i lu0ea interioar" a artis! tului rea de aluviuni5 totul 8ntr!o co0@ustie

 potenţat" de voinţa de a crea. Opera de art" propune o nou" adecvare 8ntre se0nele

care o constituie 6i se0niicaţia pe care o poart" acestea5 se0niicaţie pe care iecare

nou" privire o ace 0ai a0pl" ;Rene erer1B?<. Deci se0niicaţia operei de art"

se constituie3ia na6tere3se coniurea" la intersecţia dintre universulcreatorului3sursei3trans0iţ"torului5 universul operei propriu!ise 6i universul

receptorului de art". $n caul receptorului de art"5 este i0plicat"3activat" pe lFn"

alte 0ulte instanţe psihice5 6i cultura artistic" ;cultura viual"<. Receptorul "r" cultur"

artistic" sau cu o cultur" precar"5 se 0ulţu0e6te de reul"5 s" eHtra" din 0esa7ul

operei acele ele0ente prin care s" identiice o@iectele sau rupul de o@iecte. Ave0

8n acest ca o receptare tip recunoa6tere ele0entar" : copaci5 rup de copaci "r"

rune5 toa0n"5 peisa7 de toa0n". Oare opera de art" este un 0esa7 cirat deartist pe care spectatorul tre@uie s"!l desciree %unt speciali6ti ;istorici5 psiholoi5

Page 21: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 21/357

 psihanali6ti5 socio! loi etc.< care reduc operele de art" la ni6te docu0ente istorice5

 psihanalitice etc.5 desci! rFndu!le 0esa7ul 80punFndu!le 8n preala@il codul la care

s!au acordat ei ;cod istoric5 psihanalitic5 socioloic etc.<. Dar dac" 0esa7ul5 8n caul

operei de art"5 nu este un dat nici la e0isie nici la trans0isie5 cu atFt 0ai 0ult nu este

un dat la recepţie. Reult" deci c" opera de art" nu e niciodat" supus" unei si0ple

descir"ri. Actul recept"rii5 8n caul operei de art"5 poate i instaurator nu doar de tipul

recunoa6tere. $n receptarea operei de art" se vor@e6te de apt de trei intenţii posi@ile

ale consu0atorului de art" : 8l poate inte!resa intenţia autorului ;ce vrea s" spun" de

apt autorul prin inter0ediul operei3i0ainii<5 intenţia operei ;ce 80i spune eectiv

opera3i0ainea pe care o a0 acu0 6i aici su@ privirile 0ele<5 sau intenţia proprie ;ce

80i activea" opera3i0ainea 8n 0intea 0ea 6i ce se0niicaţii pot construi eu pornind

de la lu0ea 0ea interioar"<5 perspectiv" ce scoate 8n evidenţ" copleHitatea

co0unic"rii3dialoului cu opera de art". Ca ur0are5J8ndirea critic" tre@uie s"

atra" atenţia spectatorului c" nu tre@uie s" se lase 8n sea0a unei recepţii standard

 prin inter0ediul unui criteriu vala@il pentru toţi5 iindc" iec"ruia i se cuvine s"

 participe la eHistenţa artei dup" cu0 i se cuvine artei s" participe la eHistenţa

iec"ruiaJ ;Rene erer1B?<.

  Dup" aceast" introducere 8n pro@le0a co0unic"rii 8n eneral 6i a co0unic"rii 8n

art" 6i prin art" 8n special5 6i avertis0entul or0ulat de R. erer care nu tre@uie uitat

de nici un educator5 vo0 preenta 5 pe scurt5 principalele caracteristici viuale care se

re"sesc5 8ntr!un el sau altul5 8n picturi5 desene5 otoraii5 8n i0ainile il0ice5 tv 6i

video 6i care constituie5 totodat"5 unda0entele unei culturi viuale ire6ti o0ului

conte0poran care tr"ie6te 8ntr!o lu0e do0inat" de viual. (entru a putea dialoa

cu opera de art"5 cu i0ainea @idi0ensional" sau tridi0ensional"5 elevul are

nevoie de o 0ini0" cultur" viual" care s"!i 0i7loceasc" eHperienţe estetice care5 la

rFndul lor s"!i induc" satisacţii conte0plative.C4?%4ZIŢIA,C4?%U@EEA I?ABI@II  ;centre de interes3de orţ"5 linii de

orţ"<

 

CO'(O,ITIA (+A%TIC& presupune ur0"toarele condiţii ra0aticale ale i0ainii

;cu dou" sau cu trei di0ensiuni spaţiale <:

Page 22: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 22/357

  I.

EI%TENTA

UNEI

DO'INA NTE

CRO'ATICE;VA+ORICE<:

  *a0ilia 0ai 0ultsau 0ai putindevoltata a uneianu0ite calitati

D ! 4A'A;in caulculorilor<si0pla3co0pusa

O 0a7or" 0inoraK' ! INTINDERE5 'A%A5 'ARI'E5(RO(ORTIEK

I ! (O,ITIE ;ata de liniile principale

 N ale spatiului co05WaHeleX5

A... direcţiile sensurile tensio

 N su@liniata ! CRE%TERI5 DE,VO+TARI RITT prin : 'ODU+ARE

  ! TRATAREA DETA+II+OR5ACCENTE+OR.

A

+INIARE : unanu0it tip de linii ;sivariatiile ei<

*OR'ICE;VO+U'ICE< : inraportul ol!plinKunanu0it caracter deactura ;structura<5 oanu0ita 0asa de oanu0ita intindereetc.

  II.

UNANU'IT

TI( DERA(ORTINTRE

%E'NE%I INTRE(ARTI+EACE%TORA

;INC+U%IV INTREINTERVA+E54O+URI

  DE ACORD

  ACORD DEANA+O4IE

!VA+ORICA ;prin

tonului<! CRO'ATICA: ! 7uHtapunere... ;innaturala<

  ! ptentei

  ! l prin

 

 

 

ACORD DECONTRA%T

CRO'ATIC : !

! c

! c

! c

! c

;! c

Page 23: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 23/357

a

! s

+INIAR : ! de p

  ! de

  ! de titaios5 oranic .! ! de teHtura

  DEDE,ACORD

  ;(ARTIA+<

DI%ONANTE;accidente tonice< : ! accente sau palta a0a ... do0inanteiK

  ! 7uHtapuneri c

violente 

ACCIDENTE VO+U'ICE : ! de actura

  ! de cantitate

  III.

UNANU'IT%EN% A+

OR4ANI,ARIIAN%A'+U+UI;*OR'EITOTA+E<

  +%E

  INTERIOR !! CO'(O,ITIEINCSI%A

  + E @ +

+ U < L I @I AT

  % I@ 7

! AE TEN;+INII DE

! UNU+ %A

'U+TE CEINTERE%

! RIT' ;susau rupsau echili@rse0nelor : !alternativ ! succesiv

  !

ETERIOR !! CO'(O,ITIEDE%CSI%A

  IV.  O

INTERCONDITIOAREIUNIVOCA

 I@TE 7

 ! 'OTIVU+ ;%UIECTU+< (reteHt

 ! E+E'ENTE+E %INTACTICE la care se apeleaa

 ! 'ATERIA+E+E *O+O%ITE calitatile lor plastice naturale 3 inerentele

 ! %TI+U+ DE TRATARE A %U(RA*ETEI :

  ! plata5 in plan topoloic ;acceptarea spatiului @idi0ensional<

!pictural5 in plan tensional ; suerarea spatiului tridi0ensional prin di perspective<

Page 24: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 24/357

;Dup" >u6al" I.5 1#5 Culoarea cea de toate ilele5 Ed. Al@atros<

  Co0poiţia3co0punerea unei i0aini se reer"5 8ntr!o pri0" 6i ele0entar"

aproHi0aţie5 la oraniarea3ruparea unui nu0"r oarecare de ele0ente identiica@ile

 prin v" : pete5 0ase3supraeţe colorate5 se0ente de dreapt"5 puncte5 iuri

eo0etrice5 ele0nte se0niicative ;0otive5 o@iecte5 persona7e<. Aceste ele0ente

rupate3co0puse3oraniate pot i identiicate 8n picturi5 ravuri5 desene5 otoraii5

ai6e5 ti0@re etc. $n artele viuale5 oraniarea or0elor3cro0ore0elor repreint"

un 0od esenţial al creaţiei5 arta iind conceput" de!a lunul vre0urilor de

devoltare estetic" ca un proces de co0poiţie ;Ser@ert Read 1B1<. (rin

co0poiţie viual"5 Rudol Arnhei0 8nţelee 0odul 8n care operele de art" sunt

alc"tuite din or0e5 culori sau 0i6c"ri. De o@icei 5 aceste orani"ri de or0e5 culori

etc. cFnd sunt analiate5 eHist" tendinţa vii@il" 8n 0a7oritatea tratatelor de a reduce

i0ainea3opera plastic"5 la or0e 6i direcţii privite drept osatur" constitutiv"5 adic" la

 p"trate5 triunhiuri5 pentaoane etc.5 cu alte cuvinte la ni6te diara0e ce scot 8n

evidenţ" p"rţile concrete ale 0ateriei vii@ile. R. Arnhei0 ;1=<5 su@liniind

aptul c" aceste diara0e corespund sau se re"sesc doar la un rup de opere sau

la un artist 6i c" de o@icei ele sunt unice5 prive6te 6i analiea" co0punerea

i0ainilor artistice5 ca de altel 6i percepţiile5 ca pe un cF0p de lupt"J 5 unde toate

or0ele sunt coniuraţii de orţe care se oraniea" 8n virtutea a dou" principii

adFnc 8nr"d"cinate 8n structurile noastre 0entale : centricitatea 6i eHcentricitatea. El

descrie structura co0poiţional"5 ie ea un siste0 co0poiţional centric5 eHcentric sau

co0@inaţii ale acestora5 pornind nu de la lucruri sau or0e5 pete5 culori ci de la

vectori5 c"ci toate or0ele sunt coniuraţii de orţe direcţionate.  Ele0entele care se co0pun dup" dierite principii ;si0etrie5 asi0etrie5 centricitate5

eHcentricitate5 polaritate5 8nchidere5 deschidere etc.< 5 ie c" le consider"0 or0e5 pete5

0ase3supraeţe colorate5 linii5 0otive5 persona7e sau centri dina0ici cu reţeaua de

relaţii dintre ei ori dierite 8nr"diri sau arii restrFnse5 pot i identiicate 8n picturi5

desene5 sculpturi5 otoraii5 ai6e etc. %e constat"5 de!a lunul vre0urilor5 o

evoluţie a co0poiţiei dup" unii autori de la co0poiţii 8nchise3centrice spre

co0poiţii deschise3eHcentrice. Aceast" evoluţie a avut ur0"ri asupra 0anierei 8n careco0poiţia se 8nscrie 8ntr!un spaţiu dat : 0onu0ent5 tapiserie5 ta@lou5 pain" de carte5

Page 25: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 25/357

ai65 ecran etc. $n antichitate stilul unor 0onu0ente ;rontoane5 rie5 @aorelieuri< a

dus la preentarea de or0e alunite 6i repetate. $n evul 0ediu5 stilul ro0anic 6i otic

au antrenat preenţa de or0e5 cadre rotun7ite sau oivale. Devoltarea picturii de

6evalet ;pFn" pe un 6asiu de le0n< a "cut din dreptunhi or0a do0inant" 8n care se

oraniea" proresiv i0ainea 8n occident. Desiur se 8ntFlnesc or0e5 cadre

dierite: p"trat5 cerc5 triunhi5 oval5 heHaon5 pentaon etc.5 dar or0a do0inant" a

cadrului 8n care se co0pune i0ainea 8n occident este dreptunhiul. Cele 0ai 0ulte

ta@louri sunt dreptunhiulareK c"rţile5 ti0@rle5 ilustraţiile5 ai6ele5 inclusiv ecranul

televiorului5 cine0atoraului sunt dreptunhiulare. Cadrul 8n care se des"6oar"

i0ainea are o anu0it" structur" viual!eo0etric" ;aHe de si0etrie5 diaonale< care

 poate i eHploatat".

  CENTRE DE INTERE% 3 CENTRI DINA'ICI %I +INII DE *OR)&

  $n oraniarea3co0punerea el0entelor i0ainii sesi"0 puncte puternice ;centre de

interes< 6i linii de orţ". (unctele puternice3centrele de interes sau centri dina0ici sunt

opriri o@liatorii pentru ochii care eHa0inea" i0ainea 6i pot i 0arcaţi prin :

! pat" clar"5 lu0inoas" 8ntr!un ansa0@lu 8ntunecatK acest sinur ele0ent

constituie un pol de atracţie i0ediat:

! 0ai 0ulte pete lu0inoase divers repartiateK ele constituie un verita@il traseu

lu0inos al i0ainii care orientea" privireaK

! ele0ente identiicate ca intervenind 8n se0niicaţia lo@al" a i0ainii :

0otive5 o@iecte5 persona7eK un ele0ent viu ;o0 sau ani0al< constituie un punct

 puternic 8ntr!un ansa0@lu inani0at.

+iniile de orţ" corespund unor linii si0ple ;direcţia unui perete5 cur@ura unui corp5

linia de oriont< care str"@at otoraia5 ta@loul sau alt" i0aine. Ele eHist" virtual 8n

spaţiul eo0etric al dreptunhiului cadru ;diaonale5 perpendiculare5 paralele< 6i

 per0anet a7ut" la el de @ine la construirea cFt 6i la citirea i0ainii. Co0@inarea deverticale5 oriontale 6i de o@lice 8n cadrul dreptunhiului i0ainii oer" dierite

 posi@ilit"ţi pentru punctele de interes 6i liniile de orţ". $n uncţie de oraniarea 6i

ruparea acestor linii de orţ" 6i centre de interes i0ainea poate i si0etric" sau

asi0etric"5 8nchis" sau deschis"5 dina0ic" sau static".

  $n oraniarea 6i lectura viual" a i0ainii au o 0are i0portanţ" liniile 6i direcţiile

oriontale5 verticale5 o@lice 6i cele cur@e. +inia oriontal" este rece5 cal0" 6i plat" 6i

 poate evoca oriontul 6i i0o@ilitatea unui corp 8ntins. Ea se ar0oniea" perect cuor0atul dreptunhiular.

Page 26: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 26/357

  +inia vertical" evoc" poiţia 8n picioare 6i eHpri0" hot"rFrea. Ea nu are5 8n schi0@5

 proprietatea de a suera prouni0ea spaţiului : dac" privirea este conruntat" cu 0ai

0ulte verticale ea se opre6te 6i nu penetrea" 8n prouni0ea i0ainii.

Diaonala ;linia sau direcţia o@lic"< este ani0at" de!o 0i6care care atrae

 privirea.Ea este cea care orientea"5 de o@icei5 sensul5 direcţia lecturii i0ainii. De

altel5 8n cF0pul perceptiv5 atFt ani0alele cFt 6i o0ul este atras 8n pri0ul rFnd de

ţintele3o@iectele care se 0i6c" 6i dintre liniile 6i direcţiile oriontale5 verticale 6i

o@lice5 ulti0a este cea care spare optic planitatea @idi0ensional" 6i induce senaţia

de 0i6care3dina0is0 8n privitor.

  $n structura co0poiţional" a i0ainii pot intervenii 0ai 0ulte linii o@lice precu0 6i

co0@inaţii de linii verticale 6i oriontale5 verticale 6i o@lice5 o@lice plus verticale plus

oriontale o@ţinFndu!se eecte dierite ;0i6c"ri ascendente puternice5 insta@ilitate5

nelini6te5 senaţia de ruptur" etc.<. 'ai tre@uie spus5 c" 8n uncţie de elul cu0 este

structurat" i0ainea5 liniile 6i direcţiile oriontale5 verticale 6i cu prec"dere cele

o@lice pot avea o 0are i0portanţ" 8n orientarea citirii viuale a acesteea.

  CERCURI >I CURE

  Cercul este o iur" eo0etric" perect" 8n 0"sura 8n care este 8ntrea" 6i 8nchis".

Cercul ocup" un loc preponderent 8n arta 0onu0ental" reliioas" ;cupole5 roase5

vitralii etc.<. Cur@ele coner" i0ainii o @lFndeţe care te0perea" duritatea dreptelor 

6i unhiurilor.

Cadrul circular e 0ai puţin utiliat decFt cel dreptunhiular. %e 8ntFlne6te 0ai cu

sea0" 8n Rena6tere ;tondo< la unele ta@louri destinate s" ornee interiorul @isericilor.

De ase0eni apare ulterior ca 6i cadru de portret !0edalion ;la 4riorescu de

eHe0plu<.

  Cadrul circular 8n care este circu0scris" i0ainea5 na6te alte cur@e 8n interiorul

i0ainii cu unul sau 0ai 0ulte centre de interes care sunt centrul cercului cadruluii0ainii 6i centrele altor cercuri i0ainare sau eectiv construite. Aceste linii

circulare5 cur@e corespund unor or0e concrete ;rotun7i0ea unei eţe5 unui @ust sau a

unui @raţ5 conturului unui vas etc.< sau apar construite ca atare 8n os0o" cu dierite

cF0puri cro0atice ;8n constructivis0 sau 8n arta a@stract" de actur" eo0etric".

  Cercul 6i cur@ele suerea" o serie de conotaţii speciice dieritelor culturi. Cercul

este 80preun" cu centrul5 crucea 6i p"tratul5 al doilea si0@ol unda0ental. El poate

8nse0na perecţiune5 o0oenitate5 cerul cos0ic5 divinitatea5 ti0pul5 poate i si0@ol alsinelui5 protecţie5 soarele etc.

Page 27: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 27/357

  $n i0ainile co0pleHe unde sesi"0 al"turi de or0e circulare5 linii drepte5 o@lice5

li@ere5 cur@ele introduc un ele0ent de te0peranţ" care contri@uie la eectul eneral de

ar0onie 6i echili@ru.

  @U?UL DE AU ( +ECŢIU@EA DE AU )

  $n lu0ea or0elor 6i structurilor naturale ca 6i 8n cele artistice 8ntFlni0 o 0are

diversita! te de raporturi 8ntre 0"ri0i liniare5 supraeţe5 volu0e etc. Aceste

raporturi3relaţii pot i rupate 8n dou" 0ari cateorii : dou" sau 0ai 0ulte 0"ri0i pot

i eale sau ineale. $n caul celor ineale ;o di0ensiune este 0ai 0are iar cealalt"

sau celelalte sunt 0ai 0ici< 8ntFlni0 o 0are varietate. Totu6i 8n aceast" 0are varietate5

oa0enii au descoperit un raport care apare oarte des 8n alc"tuirea unor cristale5

 plante5 ani0ale5 iinţa u0an" 6i chiar 8n oarte 0ulte alc"tuiri3construcţii u0ane. Acest

raport5 eHpri0at prin relaţia dintre dou" se0ente ineale5 8n a6a el5 8ncFt raportul

dintre se0entul 0are 6i se0entul 0ic s" ie eal cu raportul dintre su0a celor dou"

se0ente 6i s0entul 0are5 este eHpri0at nu0eric prin tr!un nu0"r iraţional :

15?1...Acest nu0"r a ost nu0it nu0"rul de aur sau proporţia divin". Acest raport

8ntre dierite 0"ri0i ;se0ente5 supraeţe<5 acest nu0"r de aur iraţional5 poate

costitui un ele0ent de reerinţ" 8n otoraie5 pictur"5 sculptur" sau arhitectur"5 6i d"

na6tere unei co0poiţii echili@rate5 ar0onioase.

  ILUZIA %4:U@ZI?II @ CADUL I?ABI@II

  Iluia prouni0ii spaţiului5 8n caul i0ainii @idi0ensionale5 se poate realia prin

0ai 0ulte 0odalit"ţi :

! prin crearea unor plane distincte5 suerate prin dierite repere ;rupuri

de persona7e5 o@iecte5 copaci etc.< K! o@iecte5 or0e acoperite5 0ascate parţial de alte o@iecte3or0eK

! perspectiva colorat" ;aerian"< : 8n natur" o@iectele 8ndep"rtate le vede0 8ntr!

o tent" al@"struieK 8n pictur" prin esto0parea contrastelor pe 0"sur" ce

or0ele sunt tot 0ai dep"rtateK

! perspectiva liniar" care e ondat" pe o iluie optic" care ne ace s"

vede0 o@iectele 8ndep"rtate 0ai 0ici decFt cele apropiate de noi.

Ele0entele perspectivei liniare sunt : punctul de vedere5 raa viual" principal"5 linia de oriont5 punctul de u"5 linii de u". EHist"

Page 28: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 28/357

 perspective liniare cu un punct de u"5 cu dou" sau cu trei puncte de

u". $ntr!o a@ordare co0pleH"5 cu tendinţe eHhaustive5 pute0 vor@i de

siste0e perspectivice !! ipotee spaţiale construite de 0intea arti6tilor sau

a eo0etrilor ;siste0e unitare5 uniicate de tratare 6i rerupare a

cro0ore0elor 8n planul ta@loului3i0ainii<!! proHe0ice5 relative sau 0iHte

6i ale distanţelor 8ndep"rtate :

  a. (erspective proHe0ice :

  ! optic"

  ! paralel"

  ! ara@esc sau entrelacs ;arta oriental"5 persan"5 (ollo<

  ! ocal" ;o@iectul repreentat ocup" aproape 8n 8ntrei0e supraaţa

ta@loului!! . portret5 ros!plan 8n cine0atoraie<

  ! reversi@il" ;este o perspectiv" optic" 8n care 8naintele 6i 8n spatele 86i

schi0@"

0ereu locurile !! reversi@ilitatea iur"!ond5 Echer<

  ! ta6ist"

  ! 8n ta@l" de 6ah ;'ondrian5 lee<

  ! 0icroscopic"K

  @. (erspective proHe0ice relative sau 0iHte :

  ! seric"

  ! aHial"

  ! rontal"

  ! prin ra@atere5 e6alonare ;arta eiptean"5 arta inantil"5 Du@uet<

  ! cavalier" ;utiliat" adesea 8n oraniarea pictural" a naturii 0oarte !!

Ceanne

  cu@i6tii<! ! cu@ist" ;cu@is0 analitic 6i sintetic<

  ! proiectiv"

  ! @aroc"

  ! io0etric"K

  c. (erspective ale distanţelor 8ndep"rtate :

  ! liniar"

  ! invers"! o@lic"

Page 29: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 29/357

  ! at0oseric" ;aerian"<

  ! 8n @or de pas"re

  ! 8n eta7e ;reistre5 planuri<

  ! 8n 8n"lţi0e ;pictura chine" clasic"<

  ! ana0orotic".

  +CAA %LA@UIL4

%cara planurilor corespunde 0"ri0ii iinţelor ani0ate5 o@iectelor sau ele0ntelor 

de decor repreentate 8n 80aine raportate la 0"ri0ea acesteia. Ea nu depinde de

0"ri0ea i0ainii dar traduce un raport de proporţie 8ntre su@iect 6i cadru. D"0 0ai

 7os o scar" a planurilor care se re"se6te 8n dierite i0aini picturale5 @eni

desenate5 otoraii5 8n i0aini il0ice :

%l!nul :unc'i!$ener!l*

  n ce im!$ine 6l $*sim n cinem! l!ce &lseşte el

(laneneral

descrie ! pictur" sau otoraie

de peisa7K

! vinete 8n @eni desenatesau 8n de@utul

ro0anelor oto

! arat" conteHtulsceneiK

! suscit" o e0oţieestetic"K

! suerea"sinur"tateaeroului ;persona7redus la starea desiluet" de punct8n i0ensitatea

 planului<.

(lan

lar

situea" !peisa7 care 8nsoţe6te

drept undal unele scenereliioase sau preente 8n

 pictur"

! evoc" acţiunea

lo@alK! suerea"conteHtul "r" s"!i acorde

un loc particular ;eHe0plu: scen"de

lupt"<.

Page 30: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 30/357

Vedere8n

 picioare

sau plin

cadru

atestea" ! portrete oiciale;pictur" sau otoraie<K

! vinete 8n @eniledesenate corespunFndunui 0o0ent sauacţiune care privileia"un persona7.

  !distine un persona7 de ceace 8l8ncon7oar"5 8iconer"

i0portanţ"!8l preint" 8nacţiune.

(lan

0i7lociu

atrae

atenţia

!portret ai6Fnd oatitudine

6i un costu0 cu unanu0it rol se0niicativ

!acord" oi0portanţ"sporit"

unui persona7 6iesturilor saleK

!intensiic"acţiunea.

4ros

 plan

dra0atiea"

e0oţionea"

!portret 8ncercFnd s"trans0it" o stareinterioar"

!eHpri0"sensi@ilitatea5co0unic"spectatoruluisenti0entele

 persona7ului.

Tresros

 plan

atraeatenţia ducee0oţia

 pFn" la paroHis0

! i0aini pu@licitare

scoţFnd 8n evidenţ"valoa!

rea unui detaliuK

! otoraie 6i pictur" cucaracter si0@olic sauantasticK!vinete de @eni desenatesuerFnd...intensitateae0oţiei.

!scoate 8nevidenţ" undetaliu pentru a!iacorda o valoaresi0@olic" sauantastic".

'enţion"0 c" 8n cine0a 6i 8n @enile desenate se re"sesc trei variante de plan

0i7lociu :

 pri0!plan ;aţa 6i @ustul persona7ului<5 plan a0erican ;persona7ul este v"ut pFn" la

ceva 0ai sus de enunchi<5 plan italian ;persona7ul este v"ut pFn" la enunchi<.

  VEDEEA +AU U@BFIUL DE VEDEE

Page 31: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 31/357

  $n dierite i0aini ;otoraii5 picturi5 desene5 il0e5 spoturi pu@licitare etc.< un

 persona7 sau un o@iect poate i v"ut 6i repreentat din aţ"5 din spate5 din proil sau

din trei serturi. De ase0eni5 vederea 6i repreentarea se poate realia de la acela6i

nivel cu su@iectul5 de sus 8n 7os sau de 7os 8n sus5 o@ţinFndu!se eecte 6i eHpresivit"ţi

dierite.

  Astel vederea din aţ"5 nu0it" 6i vedere rontal"5 are o uncţie de contact. Ea d"

i0presia c" persona7ul repreentat se adresea" direct spectatorului sau ascult"torului.

Este utiliat" 8n pu@licitate5 8n ai6ele electorale unde persona7ul repreentat poate da

i0presia c" se uit" direct 8n ochii pu@licului dar poate da i0presia 6i de aresivitate.

 Vederea din spate sau din proil sunt 0ai puţin olosite decFt cea din aţ". Ele

eHpri0" 8ntotdeauna intenţii personale. Vederea din spate crea" un eect insolit5

eni0atic. Un persona7 desenat5 otoraiat sau il0at din spate este indescira@il.

  Vederea din proil cu u0@ra persona7ului proiectat" poate suera o di0ensiune

antastic" sau evoca i0inenţa unui pericol. Acest procedeu este recvent 8n Mesternuri

6i il0e poliţiste.

 Vederea din trei serturi poate ap"rea cea 0ai neutr"5 0ai puţin su@iectiv" ca

cea rontal"K 8n acest ca air0area persona7ului este 0ai puţin dur" 6i invit" a i

 privit".

 Vederea la nivelul su@iectului este cea 0ai des utiliat" 6i apare neutr" 6i o@iectiv".

 Vederea de sus 8n 7os do0in" persona7ul sau decorul. Ea poate de ase0eni servi la

descrierea unui peisa7.

 Vederea de 7os 8n sus d" i0presia celui care prive6te i0ainea respectiv" c" este 0ai

 7os.

(ersona7ul repreentat astel 8ncFt s" ie v"ut de 7os 8n sus poate da i0presia de orţ"5

voinţ"5 personalitate dar 6i de autoritate 6i despotis0.

  C U L 4 A E A  Culoarea este un ele0ent u@icu 8n aceast" lu0e 6i pro@a@il cel care contru@uie din

 plin la ar0ecul5 poeia 6i spiritualiarea acesteia. %" ne 8nchipui05 doar pentru o

clip"5 lu0ea noastr" colorat" nu0ai 8n al@5 neru 6i cenu6iu : "r" r"s"riturile 6i

apusurile eHploiv colorate ale soarelui5 "r" 0iriica lu0e a lorilor atFt de divers

colorat"5 "r" si0onia coloristic" a toa0nelor5 "r" ochii al@astri5 natura "r" @o"ţia

de veruri a veetaţiei sau 0ultitudinea de culori a dieritelor vieţuitoare ;luturi5

 p"s"ri5 0a0iere etc.< sau 0isterioasele lu0ini colorate ale cristalelor ori ale

Page 32: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 32/357

aurorelor @oreale5 cerul "r" apele lui adFnci5 @isericile5 0ueele5 locuinţele "r"

 picturi5 oa0enii 6i casele doar 8n al@uri5 neruri 6i cenu6iuri

  Culorile inluenţea" suletulK ele pot s" ne provoace senaţii5 s" evoce e0oţii5 idei

care s" ne lini6teasc" sau s" ne r"08nte5 s" ne 8ntristee sau s" ne @ucureJ5 scrie

4oethe cel care astudiat toat" viaţa culoarea 0ai ales din punct de vedere suletesc 6i

spiritual.

  Culorile5 ie ele culori lu0in" sau culori pi0ent5 ca 6i sunetele 0uicale5 constituie

 @aele unui li0@a7 care5 datorit" aptului c" sunt 0ai puţin riide decFt cuvintele5

oer" 0ai 0ulte nuanţe pentru a trans0ite interal st"ri de spirit ;'arc Savel5 1G<.

$n ti0p5 8nţelee05 si0ţi05 intui0 cu toţii c" pictura3culoarea nu este5 de apt5 decFt

un 0i7loc 0aterial ;leat cei drept de un ele0ent 0ai su@til !! lu0ina< de a trans0ite

Ylucruri ce

 privescJ spiritul. andinsi5 reerindu!se la culoare5 8ntr!o cele@r" carte5 re0arc"

aptul c" atunci cFnd 8ţi pli0@i privirea pe o palet" acoperit" de culori5 reult" dou"

eecte principale :

  1< un eect pur iic5 ochiul 8nsu6i iind cucerit de ru0useţea 6i de calit"ţile

culorii5 privitorul resi0ţind 0ulţu0ire5 @ucurie5 ochiul iind 8nviorat5 sau el se

cal0ea" sau se r"core6te la el ca deetul care atine o @ucat" de hiaţ"K

  #< un eect psihic5 culoarea treind5 inducFnd o vi@raţie suleteasc"5 ea iind un

0i7loc de a eHercita o inluenţ" direct" asupra suletului.

  Dar pe lFn" eectul i0presiv ;iic5 iioloic< 6i eHpresiv ;psihic< culoarea poate

avea5 8n caul iinţei u0ane 6i o uncţie si0@olic"5 spiritual" ;vei Cornel Ailinc"i5

Opera ereastr" 11<.

  Relevante din perspectiva unei culturi viuale 0ini0e5 esenţiale 8n cea ce prive6te

culoarea sunt de reţinut ur0"toarele aspecte :

! culoarea ia na6tere pentru receptor din interacţiunea lu0in"!0aterie3su@stanţ"!ochiK

! 8n artele viuale 6i 8n artele spectacolului 8ntFlni0 dou" cF0puri de culori:

culori lu0in" 6i culori pi0entK

! culorile lu0in" : pri0are ;lu0ina ro6ie5 lu0ina al@astr"5 lu0ina verde<K

secundare ;lu0ina al@en"5 lu0ina 0aenta3ro6u!oran75 lu0ina cPan3al@astru!

verde<K

! sintea aditiv" ;a0estecul aditiv< a culorilor lu0in" :lu0ina ro6ie Z lu0ina verde [ lu0ina al@en"

Page 33: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 33/357

Page 34: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 34/357

culorile sunt violente3saturate 8n onele lu0inate dar ineHistente 8n onele din u0@r".

+u0ina poate i diu" cFnd cerul este acoperit cu un strat de ceaţ"5 nori neri sau

stropi de6i de ploaie. Atunci lu0ina devine diu"5 8n acest ca o@iectele apar plate5

o0oene la el 6i culorile devin esto0pate5 6terse5 ar0onioase. Ilu0inarea indirect"

esto0pea" volu0etria 6i eectul u0@relor.

+u0ina poate deveni plasticiant"5 ele0ent de eHpresie 6i prin diri7area direcţiei sale

viavi de o@iectul repreentet. Astel ilu0inarea se poate ace din aţ"5 din lateral

;proil<5 din trei serturi5 raant5 contre!7our5 o@ţinFndu!se eecte dierite : volu05

dra0atis05 deta6are de ond su@ or0" de aureol"5 siluiet" etc.

  Eclera7ul sau ilu0inarea este caracteriat" prin intensitate5 do0inant" cro0atic" 6i

unhiul or0at de raele de lu0in" 6i su@iectul repreentat. +u0ina este un ele0ent

 plasticiant 6i de eHpresie deose@it la 8nde0Fna artistului plastic5 otoraului5

coreraului5 reiorului de teatru 6i il0 5 ie ea natural"5 artiicial" sau co0poit".

  D4?E@IILE I?ABI@II GI BE@UILE ACE+T4A

a< (ictura : portretul5 autoportretul5 peisa7ul5 scena de en5 natura 0oart"5 tro0pe!

loeil5 pictura noniurativ"K

 @< Desenul : ilustraţia5 caricatura5 @enile desenate5 sche0a5 sche0a eHplicativ"5

oranira0a5 desenul tehnic5 harta5 raicul:

c< *otoraia : instantaneul5 otoraia de pres"5 otoraia de 0od"5 otoraia

6tiinţiic"5 otoraia aerian"5 leenda otoraiei5 truca7e oteraice5 ro0anul otoK

d< Artele raice : copert" de disc5 etichet"5 copert" de carte5 sil"5 0arc"5 ai65

cola7ul5 ai6ul pu@licitar5 ai6ul politic5 ai6ul de cine0a5 tiporaiaK

e< *il0ul : il0are cu ca0era iH"5 travellin5 0onta7ul5 eecte speciale cu ca0era5

truca7e cine0atoraice5 scenariul5 succesiunea i0ainilor5 il0ul de icţiune5 il0uldocu0entar5 desenele ani0ate5 i0ainea televiat"5 clipul video5 i0ainea procesat"

 pe calculator.

  Aceast" trecere 8n revist" reu0ativ" a principalelor pro@le0e5 principii5 te0e5

enuri5 do0enii ale i0ainii ne atest" co0pleHitatea 6i 0area varietate a do0eniului.

De ase0eni reult"5 crede05 responsa@ilitatea educatorului de art" indierent de vFrsta

elevilor cu care lucrea"5 8n a crea acestora eHperienţe viuale cFt 0ai diverse5

concrete 6i apropiate de cea ce le oer" viaţa5 eHtr"Fnd 6i con6tientiFnd 0ereuaspectele esenţiale 6i co0une diverselor tipuri de i0aini cFt 6i aspectele speciice.

Page 35: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 35/357

Page 36: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 36/357

Page 37: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 37/357

Page 38: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 38/357

Page 39: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 39/357

Page 40: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 40/357

reproduce3produce. %" lu"0 ca eHe0plu un ele0ent de li0@a7 plastic ! linia. Ce0odalit"ţi practice ave0 la dispoiţie ca s"!l a7ut"0 pe elev s" intuiasc"5 s" 8nţelea"5s" 6tie ce este linia plastic" 6i s" o oloseasc" 6i 8n cuno6tinţ" de cau" la un 0o0entdat %" eHe0pliic"0 cFteva dintre ele :

! #rin e/em#li&ic*ri  ;se viionea" cu elevii reproduceri de art"5 plan6e

didactice5 lucr"ri realiate de alţi elevi 8n care linia plastic" este persona7ul principal<K

! #rin escriere! 80preun" cu elevii a dou" trei linii ;descrieţi tot ce vedeţi laaceast" linie : or0a5 ductul5 0"ri0ea5 rosi0ea5 direcţia5 orţa3eneria cu carea ost realiat"5 des"6urarea spaţial" etc.<K

! #rin e&inire! ei $enetic* : linia este un punct 8n 0i6care ;punctul este vFrulcreionului sau al pensulei care se deplasea" pe suport prin 0i6carea @raţului<K

! #rin emnstr!'ie la ta@l" sau pe alt suport ;proesorul sau 0ai 0ulţi eleviac diverse liniiK ce sunt acestea<K

! #rin c!r!cteri!re ;linia are o sinura di0ensiune5 poate i dreapta5 cur@a5ranta5 intrerupta5 in duct continuu5 spiralata5 si se poate desasura pe directie

oriontala5 verticala sau o@lica<K! #rin !n!li! cm#!r!ti* a unei linii plastice cu o pat" plastic" sau cu alt

ele0ent plastic ;ce au co0un 6i ce au dierit linia 6i pata de pe ta@l" sau de peo plan6" didactic"<K

! #rin e&inire! l$ic* ar"tFnd enul proHi0 6i dierenţa speciic" ;linia este unele0ent de li0@a7 plastic care are o sinur" di0ensiune dar care poate avearosi0i dierite<K

! !#eln l! intui'i! c#iilr ;unde vede0 linii 8n 7urul nostru aici sau 8n alt" parte R"spunsurile pot i eHtre0 de diverse de la @anal la surprin"tor : ireelectrice5 aţa5 irele de p"r5 0uchiile ca0erei5 scrisul5 @orul unei insecte5arterele5 ulerul5 6uierul5 ur0ele patinelor pe heaţ" etc.<K

! #rin e/ers!re! n!şterii liniilr  plastice apelFnd la diverse tehnici 6iinstru0ente ;creion5 pensul" cu acuarele pe suport uscat sau u0ed5 tu6 cu

 peniţ" 6i pensul"5 scurere5 sulare5 stropire5 inciii 8n diverse suporturi 6i0onotipii etc.< la 7oc 6i 8ntF0plare5 la pl"cerea de a te 7uca cu ur0ele liniare.

'odalit"ţile de circu0scriere de intuire 6i 8nţeleere a speciicului 6i calit"ţilor liniilor  plastice se utiliea" 6i 8n uncţie de vFrst"5 nivelul elevilor 6i speciicul 6colii.

Descriere!  Descrierea este un procedeu literar5 constFnd 8n preentarea suestiv" a unor 

 particularit"ţi aparţinFnd o@iectelor5 eno0enelor 6i persona7elor ur"vite de scriitor.A descrie 8nsea0n" a preenta5 a 8n"ţi6a5 a ur"vii5 prin enu0erarea detaliilor5aspecte ale realit"ţii. (ute0 descrie5 preenta o linie plastic"5 o or0"5 o pat"5 oi0aine plastic" enu0erFnd toate aspectele3detaliile Ave0 8n i0ainea de 0ai 7os

 patru linii plastice 6i cFteva cuvinte. $ncerc"0 s" descrie0 pri0a linie din dreapta :

Page 41: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 41/357

 

! este o linie cur@" co0pleH" cu trei one care dau na6tere la or0e 8nchise saurela!tiv inchiseK

! are o des"6urare pe vertical" 6i pare a i ost trasat" de sus 8n 7osK! linia este u6or 0odulat" "r" s" i ost trasat" cu orţ"K! linia are o anu0it" eleanţ" caliraic"K! de6i cure cu sensi@ilitate de sus 8n 7os5 linia are trei one unde ace ni6te

volute la dreapta apoi la stFna 6i dreapta ;n"scFnd dou" or0e 8ne0"nate< 6iulti0a la stFna.

I0plicFnd elevii 8n eHerciţii de descriere a unor ele0ente 6i realit"ţi plastice 8i pune08n situaţia s" o@serve 6i s" descopere aspecte5 calit"ţi5 detalii plastice su@tile care decele 0ai 0ulte ori ne scap" la o percepere lo@al". Aceste descrieri @aate peo@servaţii 0inuţioase 8i pri7eluie6te tFn"rului eHperienţe viual!plastice inedite5 tr"iriestetice 6i sensi@iliarea viual". Iar eortul de a transpune 8n cuvinte cea ce vede 6isi0te 8l va a7uta 8n devoltarea capacit"ţii de co0unicare a tr"irilor estetice personale. +u"liniem &!#tul5 nu li#sit e im#rt!n'*5 c* e&ini'i!,e&inire! şi escriere!

e*luie cn'inutul n'iunii,re!lit*'ii res#ectie.

An!li! (!n!li! cm#!r!ti*)  A analia : a cerceta un 8ntre5 un eno0en etc.5 eHa0inFnd iecare ele0ent 8n parte.Analia este o 0etod" 6tiinţiic" de cercetare care se @aea" pe studiul siste0atic aliec"rui ele0ent 8n parte. %" 8ncerc"0 s" anali"0 aceea6i linie pe care a0 descris!o8nainte. Analia e o 0etod" a 0inţii u0ane 0ult 0ai riuroas" decFt descrierea5 eadesace 8ntreul 8n p"rţi 5 le eHa0inea" pe iecare 8n parte dup" anu0ite criterii

 pentru a8nţelee 0odul de alc"tuire 6i uncţionare a 8ntreului. A0 trasat o aH" vertical" pe

care se des"6oar" curerea liniei sinuose de sus 8n 7os 6i a0 deli0itat5 cu a7utorul a patru linii oriontale5 cinci one cu caracteristici speciice. AHa vertical" ne dev"luie

Page 42: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 42/357

Page 43: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 43/357

Page 44: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 44/357

Page 45: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 45/357

Page 46: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 46/357

Page 47: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 47/357

Page 48: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 48/357

Page 49: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 49/357

unei clase de o@iecte 6i care se distin de alte noţiuni printr!un 0are rad deeneralitate.  +#!'iul #l!stic: un siste0 de linii5 pete5 culori5 supraeţe5 teHturi5 or0e5 oluri caresunt structurate @idi0ensional sau tridi0ensional. El are o anu0it" structur"5 poate idesco0pus 8n dierite ele0ente5 are anu0ite caracteristici. %paţiul plastic poate i

structurat ca lc 8n iiune t#l$ic*5 #riecti* sau euclii!n* sau 8n variante aleacestora.  Co0poiţia  Ar0onia

2. RO+U+ VI,UA+IT&)II3I'A4INII $N

%RUCTURAREA *IIN)EI U'ANE

 .1 4?UL5 @ATUA5 DIVI@ITATEA GI I?ABI@EA  Vor@ind despre traic 5 4a@riel +iiceanu ;Traicul5 1-5 Su0anitas< 8ncepeconstrucţia cu descrierea coniuraţiei u0ane 8n ordinea real" 6i posi@il" a iinţei5desenFnd o eoraie a iinţei su@ or0a a trei teritorii sau reistre :  1. Ordinea natural" a iinţei ;NATURA<K  #. Ordinea u0an" a iinţei ;O'U+<K  -. Ordinea transcedental" a iinţei ;DIVINU+<.Descriind relieul acestor teritorii sau ţinuturi5 ilooul reţine principalelecaracteristici :  NATURA : incştient*

#ur* cr#r!lit!te5  re!lit!te nesc=ii*5 ne!tins* e istinc'i! su"iect"iect.Ea poate i deopotriv" haosul tuturor oniilor pri0itive sau universul astroiiciinoastre5 dup" cu0 poate i 0ineralul5 veetalul 6i ani0alul ca specii ale naturii intrate8n cos0icitate. Insensi@ilitatea pur" a pietrei 6i senoriul co0plicat al ani0alului s8ntaici 0oduri 6i rade de oraniare a NATURII5 perect indierente 8n raport cu

identitatea suveran" a reistrului ontoloic respectiv : &iin'! incnştient*M (Liice!nu5B.5 135 Tr!$icul5 #!$. 9).  O'U+ : ! este !m"i$uit!te ntl$ic*5 este #r'iune! =i"ri* ! &iin'ei ;supus" deopotriv" codului caualit"ţii naturale 6i celui divin5 al li@ert"ţiispirituale<.  ! este natura care se eli@erea" 8n con6tiinţ" 6i con6tiinţ" 0aculat" 8nc";plin"5 p"tat" de date ale naturii<K  !  li"ert!te! lui este #e e #!rte li"ert!te! celui 6n$r*it şi limit!t;de datele naturale3@ioloice<5 aceea care5 punFnd 8n 7oc proiectul5 dorinţa5 aspiraţiaetc.5 ţine cont de necesitate 6i de li0it" ca de corelatul necesar al 80plinirii lor realeK  ! pe de alt" parte5 li"ert!te! $nului este !"slut* 6i ea se v"de6te ca

atare 6n sim#l! #riec'ie $r!tuit*5 6n !s#ir!'i! in&init*5 6n &!ntei! &*r* =t!r etcK

Page 50: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 50/357

Page 51: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 51/357

este actorul principal în ultimele trei i ţinta vizată în prima% (ar

peste elev i profesor sau împreună cu acetia, în toate cele

patru secvenţe ale actului didactic mai este un persona" la fel de

prezent i de neînlocuit - imaginea%'roiectarea vizează obiective, competenţe, resurse

informaţionale, psi$ice, materiale, procedurale, strategii,

scenarii, metode de evaluare, toate menite să activizeze

structurile mentale, psi$ice, motrice etc% ale elevului prin

intermediul explorării, realizării, analizării,

destructurării/restructurării, semantizării etc% a diferitelor imagini:

manuale/mecanice/digitale, naturale/mintale, interne/externe,

artistice/publicitare /te$notiinţi!ce etc%

'redarea, idiferent cât de clasică sau de modernă,

pasivă sau activă este concepută, se desfăoară tot prin

intermediul imaginilor, !e că acestea sunt explorate, analizate,

construite, realizate ludic/imaginativ/creativ sau mimetic/

naturalist% Învăţarea în cadrul activităţilor vizual-plastice se

învârte, se realizează în "urul i prin intermediul diferitelor

imagini simple, minimale sau complexe, realizate în diferite

te$nici, analizate, descompuse, combinate, comparate,

semantizate de către elevi%

În evaluare imaginea poate ! prezentă ca produs al elevului

prin intermediul caruia se cuanti!că performanţele plastice ale

acestuia, gradul de înţelegere i asimilare a problemelor plastice,

expresivitatea i creativitatea elevului sau ca mi"locitor al

evaluării sub formă de imagine test% (in aceste motive i multe

altele, este necesar ca profesorul de educaţie vizual- plastică să

deţină o serie de competenţe privind imaginea :

! informaţii despre diferitele tipuri de imagini existente #o

adevarată "unglă&, caracteristicile, clasi!carea acestora,

interferenţe posibile*

! analiza mediumului reprezentării/imaginii*

Page 52: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 52/357

! reprezentarea mentală a ceea ce numim scara iconicităţii

imaginii vizual-plastice*

! să deţină mai multe sc$eme/algoritmi #priceperi

metodologice& de analiză a imaginii vizual-plastice*! să poată oricând descrie, de!ni, exempli!ca, demonstra,

compara, analiza diferitele tipuri de imagini cu care elevul

 vine în contact, scoţând în evidenţă caracteristici proprii,

asemănări, deosebiri etc%

4.3 ANALIZA MEDIUMULUI REPREZENTĂRII ŞISCARA ICONICITĂŢII IMAGINII (REPREZENTĂRII)

  #;lemente de analiză i contemplare a imaginii&

8umea în care trăim e plină de obiecte i fenomene reale dar

i de 2reprezentări%? Înţelegem prin reprezentare orice imagine sau

obiect a cărei funcţie este de a reprezenta/ reda/ reproduce/

con!gura/ construi anumite lucruri: un obiect, un concept, un

 vis, o emoţie, o stare etc% 3ceste reprezentări/ imagini #în douădimensiuni: picturi, timbre, a!e publicitare, fotogra!i de presă,

desene de modă, fotograme extrase dintr-un !lm* în trei

dimensiuni: sculpturi, mac$ete, mula"e, oc$i de sticlă etc%& fac parte

integrantă din real, căci ele, prin formele lor tot mai diverse,

so!sticate #imagini @A, video, digitale, imageria tiinţi!că etc& i

multiplicate la nesfârit, înlocuiesc experienţa directă cu acesta%

'utem noi despărţi precis cunoaterea directă, legată deexperienţă, contactul cu realitatea obiectuală/ reală de cunoatera

indirectă, mediată prin aceste substitute, duplicate care sunt

reprezentările/imaginile @răim i ne exprimăm într-o lume

sufocată de obiecte reale i imagini/reprezentări, acestea din urmă

formând o adevărată lume paralelă% În cadrul educaţiei vizual-

plastice ar !, considerăm, !resc ca imaginea să !e abordată ca

făcând parte din realitate, din realitatea noastră zilnică, indiferentde natura sa internă sau externă, artistică, naturală sau tiinţi!că,

Page 53: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 53/357

Page 54: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 54/357

#sculptură, fotogra!e, @3B15958; - A5H@E38;

#anamorfoze catroptice&

 desen, pictură&

#fotogra!e, !lm, 389/B;1HE - 0D8DH3@;#tablou, fotogra!e&

desen&

#fragment de statuie, FH316;B@; - ÎB@H;15

#reprezentare din care nu

a! rupt& lipsete

nici o parte&

#imagine neinclusă 5ID83@; - );0A;BJ538;

#imagini care se

într-un ansamblu de

integrează într-un

de imagini&

ansamblu&

#imagini nemanipulate& 9HE@; - H;;839DH3@;

#cola", fotogra!i

 

trucate&

)ă luăm un caz concret : tabloul 1ioconda pictat de

8eonardo da Ainci i reproducerea acestui tablou într-un album

de artă :

@398DE8 15D0DB(3 '50@3@ H;'HD(E0;H;3

@398DE8E5 ÎB@H-D

(; 8;DB3H(D (3 A5B05 H;A5)@3 (; 3H@3 

  manuală mecanică

  !xă !xă

  unică

multiplicată

  tangibilă tangibilă

Page 55: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 55/357

Page 56: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 56/357

depăească vreuna din limite% 0onstrânsă la imitaţie, nu mai e

decât un deeu* împinsă spre irealitate, începe să se dizolve?% Între

aceste extreme oscilează diferite tipuri de imagini, !e ele interne

sau externe #vise, comaruri, $alucinaţii, fantasme, percepte,reprezentări mentale, sau croc$iu, desen realist, $iperealist,

fotogra!e alb/negru sau color, sculptură realistă sau

$iperealistă, modela" sumar, mula", $ologramă etc&, naturale,

artistice sau te$notiinţi!ce% 3ceste multitudini de imagini, care

se mică între cele două extreme, ne inuenţează de-a lungul

întregii vieţi, în mod diferit, în funcţie de vârstă, personalitate,

experienţele trăite i nu în ultimul rând, de cultura vizuală% 3cest

 "oc, această micare a imaginilor pe o 2scară a iconicităţii? este

utilizată i în persuasiunea vizuală prin manipularea iconicităţii%

(e exemplu, fotogra!ile au caracter demonstrativ, ele acţionând

ca 2probe? ale existenţei realităţii, prin comparaţie cu efectul

desenelor, care sugerează un nivel !ctiv% ;ste interesant că i în

domeniul artelor vizuale, de-a lungul istoriei, artitii, diferitele

coli, tendinţe, curente, stiluri au exploatat această iconicitate mai

mare sau mai mică a imagini picturale, gra!ce, sculpturale,

fotogra!ce, !lmice mai cu seamă din raţiuni estetice% (in punct

de vedere psi$opedagogic rezultă că pentru o asimilare,

înţelegere i dialogare mai structurate cu vizibilul, putem iniţia

cu elevii i "ocuri/exerciţii vizual-plastice de tipul 2scara

iconicităţii%? Fie că se fac colecţii de imagini care reproduc opere

de artă din diferite perioade i realizate în diferite te$nici, dar

care pornesc de la aceeai realitate #măr, pipă, g$ete, oală,

portret, ori, natură statică etc%&, !e se realizează de către elevi

aceste imagini care redau/con!gureză acelai obiect, dar de

iconicităţi diferite%

)cara iconicitaţii imaginilor :

  Oologramă

  6ula"

  )culptură $iperrealistă

Page 57: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 57/357

  Fotogra!e color stereoscopică #fotogra!e relief, anaglife&

  Fotogra!e color

  Fotogra!e alb/negru

  (esen realist  (esen de modă

  0roc$iu

  (esen simbolic reprezentând obiectul prin analogie

  (esen arbitrar care prin convenţie este asimilat obiectului

  0uvântul scris sau imprimat care redă obiectul #numele

obiectului&

  Bumăr-indice #făcînd parte dintr-un repertoar speci!c :

număr de înmatriculare, cod numeric

  personal etc%&%

 3ceastă scară a iconicităţii are, în exemplul de mai sus, trepte%

(ar ea poate ! concepută cu mai multe sau mai puţine astfel de

trepte prin care trece, rând pe rând, imaginea unui obiect real sub

formă de $ologramă, mula", sculptură $iperealistă, fotogra!e color,

desen realist etc% 3ceste scări de iconicitate ne a"ută mental dar i

concret/operaţional în analiza i realizarea imaginilor, ele

structurându-se în funcţie de gradul de similaritate sau realism

între un semn i cea ce el reprezintă #referentul său&% )e poate

observa că gradul de iconocitate este invers proporţional cu gradul

de abstractizare% ;ste interesant că întâlnim grade diferite de

iconicitate nu numai în cazul imaginilor artistice ci i în cazul

imaginilor naturale - umbre, oglindiri, amprente/urme, sau c$iar a

celor psi$ice - percepte, reprezentări mentale, imagini onirice,

comaruri, $alucinaţii etc% (e aceea ne putem pune o întrebare

fundamentală: este iconicitatea o valoare general umană sau este

produsă în funcţie de diferenţe culturale, ideologice sau ligvistice

(acă urmărim avatarurile imaginilor artistice-plastice, de-a

lungul istoriei, în frământata noastră ;uropă, constatăm că au

avut inuenţe asupra iconicităţii/abstractizării/epurării imaginii

atât ideile !lozo!ce, religioase, politice, cât i descoperirile i

Page 58: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 58/357

realizările te$notiinţi!ce #vezi 3lain 9esancon, <<=&% 0u atât mai

mult aceste exerciţii/"ocuri tip 2scara iconocităţii imaginii?,

iniţiate cu elevii, nu sunt gratuite, ba mai mult, ele se constituie

în experienţe/sc$eme cognitive care structurează informaţiile vizuale acumulate i favorizează navigarea acestora, în oceanul

nesfârit de imagini, i în funcţie de nite repere valorizate estetic%

În plus această sc$emă cognitivă, vizual-mentală, poate facilita

înţelegerea raporturilor dintre imaginea perceptivă - imaginea

artistică - realitatea exterioară - realitatea interioară, căci să nu

uităm că sensurile conceptului de imagine pot ! grupate în două

mari categorii de referinţă :

  a& imaginea considerată din punct de vedere psi$o!ziologic,

legată i implicată în procesele senzoriale i de cunoatere

#calităţile imaginii păstrează o relaţie directă i intuitivă cu obiectul

pe care îl reprezintă - vezi imaginea perceptivă, desenul de

observaţie&*

b& imaginea considerată din punct de vedere psi$ologic, ca

imagine mintală cu semni!caţie simbolică i meta!zică, în relaţie

cu incontientul personal i colectiv #imaginea-viziune, imaginea i

reprezentarea mitică, imaginile onirice etc%&%

5maginea artistică se plasează la interferenţa dintre aceste

două categorii: obiectele reale sunt subiectiv reectate după

însuirile lor, ele ne!ind totui numai reectate ci i receptate

#înţelese& i resintetizate* în plus, în perspectiva creaţiei, ele sunt

reconstruite, convertite i codi!cate #creierul transformă semnalele

în semne în funcţie i de paradigmele estetice, vizual-plastice pe

care le deţine&% În creaţia artistică, imaginea capătă semni!caţie

#conotaţii&, ea nu mai imită obiectele reale în aspectul lor concret,

ci devine o con!guraţie caracterizată prin complexul formă-

semni!caţie, semni!caţia !ind strâns legată de simbol% 0u alte

cuvinte, am putea spune împreună cu Kunenburger, că imaginea

are statutul de 2entre-deux? tradus prin 2spaţiu dintre? #)orin

 3lexandrescu, L, în posfaţa la  Filozofa imaginilor   de P%P%

Page 59: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 59/357

Page 60: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 60/357

 

 A"$*&!$ &%$/&"&*r +&" r'#&,$ %+*& &" '$r "#

r$*&!$#

Page 61: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 61/357

Page 62: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 62/357

etc%'rimele patru au ca element comun câte un principiu de

generare - camera obscură, reecţia, proiecţia sau emisia -prin

care fenomenele sau stările din realitate sunt transformate într-un

document vizual%0alculatorul, prin programele pe care lederulează, este eclectic % 0alculatorul poate îngloba i imita orice

fel de principiu de generare ca apoi să construiască reprezentări

 vizuale în conformitate cu acesta%'0-ul îi poate asuma i rolul de

instrument #complex& în mâna unui artist , iar imaginile realizate

astfel vor ! considerate , în contextul discuţiei de faţă, drept

artizanale%

  D altă deosebire ma"oră faţă de celelalte ec$ipamente rezidă în

faptul că un calculator, oricât de performant ar ! , nu obţine , prin

el însui informaţii primare% Holul său începe după aceea i implică

două aspecte :

 % asistă aparate cu funcţie de senzor #c$iar dacă acele

ec$ipamente nici nu ar putea funcţiona fără actualele performanţe

ale calculatorului, acesta doar primete informaţiile primare&*

 % stoc$ează i procesează datele primare , care adesea nu sunt de

natură perceptibilă, aducându-le la o formă vizual inteligibilă, în

conformitate cu un anumit cod * în urma acestor operaţii , a căror

 varietate i complexitate este aproape nelimitată , se obţin noi

informaţii%

0ăutaţi informaţii de spre camera obscură, radiogra!i

#investigaţii/imagini cu a"utorul razelor G&, imaginile prin

reexie #radarul, ecograful, sonarul - unde electromagnetice,

ultrasunete&, imaginile prin emisie #emisia de raze gama

dintr-un produs farmaceutic slab radioactiv introdus în

organism& etc%

Heţineţi diferenţa dintre concepere i execuţie : imaginile

artizanale pot ! concepute de om sau de un aparat* în unele situaţii

omul poate prelua doar partea de execuţie* imaginile instrumentale

sunt i concepute i realizate de un aparat #excepţie făcând unele

Page 63: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 63/357

Page 64: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 64/357

Page 65: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 65/357

elevii vor ! receptori de artă% 3utoarea încearcă i reuete în mare

parte să răspundă la întrebarea 2de ce este necesară receptarea

artei ?% 0redem la rândul nostru că nu se face destul pentru

iniţierea elevilor în actul analizei imaginilor, obiectelor artistice, acelor de tip design, publicitare etc% 3ceastă iniţiere a elevilor în

analiza lucrărilor plastice, a diferitelor tipuri de imagini, nu se face

de dragul analizei ci în vederea înţelegerii i asimilării reale a

 virtuţilor estetice, simţuale, intelective, meta!zice, terapeutice,

formative ale acestora% 3ceastă iniţiere în analiza produsului

artistic va desc$ide treptat, c$iar dacă foarte încet, !inţa elevului

spre acel "oc subtil i esenţial pentru !inţa umană care se c$eamă

2nevoia de a vizualiza abstractul i a transcende vizibilul?% 20ând

dăm piept cu abundenţa familiară a concretului perceptibil,

încercăm să îi spargem cămaa în căutarea unui ceva mai adânc,

mai vast, mai esenţial, care vorbete de dincolo de obiect, de

aparenţă% 0ând dimpotrivă, ne întâlnim cu faţa epurată de $aina

materială a abstracţiei, ne străduim să avem o percepţie a drumului

invers sublimării care ne stă în faţă, să-i căutăm o noimă, o

întrupare, să reînviem lumea comprimată în austeritatea semnului?

#3ilincăi 0ornel, <<&% 3ceastă nevoie a !inţei umane de a

 vizualiza abstractul i de a vedea dincolo de vizibil, nu se poate

dezvolta, structura valoric fără exersarea treptată a analizei

semnelor vizual-plastice, a analizei

con!guraţiilor/structurilor/compoziţiilor artistice-plastice, cu alte

cuvinte, a modalităţilor de comunicare prin imagine în cadrul

activităţilor colare de tip artistic%

. TI%4L4BIA I?ABI@IL4   ;Ele0ente de anali" si conte0plare a i0ainii<

%tudiul i0ainilor5 acestui univers vast5 0ulticolor5 proteic poate i "cut din

0ulte perspective5 pornind de la preocup"rile 6i 0odalit"ţile de a@ordare a dieritelor 

Page 66: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 66/357

Page 67: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 67/357

− i0aini halucinatorii

− i0aini delirante

− i0aini3repreent"ri deor0ate ale sche0ei corporale sau a propriei persoane

lo@al considerate ;heautoscopii5 tranitivis05 dedu@lare5 0eta0oroe corporale5a0@ivalenţ"<

−  pareidolii

− i0aini delirant halucinatorii

Im!$inile ment!le,#si=ice şi im!$inile m!teri!le

− i0ainea 0ental" sau psihic" ;care nu a7une la o@iectiv"ri independente de

su@iect<K

− i0ainea 0aterial" ;care este iHat" pe un suport eHtern5 care ace posi@ile

eHperienţe 80p"rt"6ite de recepţie<.

Aceast" clasiicare 8n i0aini 0entale3psihice 6i 0ateriale se ace din unhiul or0ei

lor repreentative.

Im!$inile ment!le (#si=ice) leate 8ntre ele prin raportul pe care 8l au cu ti0pul.

− i0ainea perceptiv" ;i0ainea 0ental" cea 0ai i0ediat" ?GG!GG 0ilisecunde<K

− i0ainea 0neic" ;a0intirea<:

! i0aine sl"@it"

! i0aine conservat" interal

'ecanis0e de preentiicare a i0ainilor a0intiri:

! 0e0oria senorio!0otorie

! 0e0oria social"

! 0e0oria autistic"

− i0ainea anticipatoare

Im!$ini cnştiente5 incnştiente5 er"!le5 m!trice!le5 m!teri!le (6n !&!r!

c!te$riei im!$inilr #si=ice)

Im!$ine! incnştient*

− antas0"5 i0aine de vis nocturn ;i0ainea oniric"<

− i0aine de vis treaJ 8n 0o0entul st"rii de ador0ire

− i0aine hipnaoic"

− reverie 8n stare de vehe

− a0intire

Page 68: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 68/357

Page 69: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 69/357

! 0onora0"5 diara0"5 pictora0"5 iconoraie5 plan al unei h"rţi ;si0pliicare5

eo0etriare<K

! reproducere interal"5 co0plet"5 realist"J a unui reerent real vii@il ;otoraie<

sau a unei realit"ţi ictive invii@ile ;desenul unui 0onstru5 al unui eu<K ta@lou5

 portret5 iur"5 eiie.

Cl!si&ic!re! im!$inilr in #unctul e eere !l te=nicii e #rucere

! prin inter0ediul ochilor5 ;vederii< 6i al unui instru0ent care

ace s" apar" iic o i0aine ;vFr5 pensul"5 electricitate5 etc.< 8ntip"rit" 8ntr!un

suport ;desen5 ravur"5 pictur"5 relie5 etc.<K

! prin i0pri0are iic" "r" 0edierea ochilor ;otoraia<K

! prin reconstituirea de sinte" pornind de la inor0aţii nu0erice

;otoraii5 i0aini diitale<K

! i0aini @idi0ensionale

−  prin proiecţie u0@rele o@iectelor 8n natur" sau 8n teatrul de u0@re

−  prin relectare olini

−  prin i0itaţie desen5 pictur"

! i0aine tridi0ensional":− co0plet": ! 0ula7e

  ! statui

! @aorelie 

  ! altorelie 

−  parţial": ! a0prent"

  ! ur0"

 ! vestiiu ;ra0entarea o@iectului<− i0aine @idi0ensional" Z i0aine tridi0ensional":

− cola7ul

− instalaţiile

Cl!si&ic!re! im!$inilr in #unctul e eere !l murilr e re#rucere:

! i0aini naturale ;i0ainile speculare5 u0@rele5 a0prente neintenţionate5 i0ainile

eterice 8n parapsiholoie<K

! eHe0plar unic ;nereprodus sau nereproducti@il<K

Page 70: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 70/357

Page 71: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 71/357

Page 72: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 72/357

Page 73: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 73/357

 ploaie pe supraaţa apei dar 6i 8n arta popular"5 arhitectur"5 arta 0odern".*or0e 8n eHpansiune al"0 la nivel cos0ic dar 6i terestru : vulcani 8n erupţie5 avalan6e5

nori 0odiicaţi de vFnt5 dar 8ntFlni0 6i pictur" eHploiv"5 adic" co0poiţii deschise 6idina0ice5 linii de orţ" @aate pe cur@e 6i spirale ase0eni unor valuri 8n urtun".

*or0e eo0erice rectanulare5 do0inate de linia dreapt" 6i de unhiul drept5 le

"si0 8n scorţe de copac dar 0ai ales 8n constructivis0ul u0an5 8n pictura 6i sculpturacu@ist"5 8n arta popular" 6i 8n pictura a@stract" eo0etric". Tot or0e eo0etrice5 statice5riide "si0 8n 0inerale5 roci5 cristale5 ulti0ele do0inate de si0etrii. %i0etria este o

 preenţ" o@i6nuit" 8n natur"5 8n lu0ea vie5 ea iind o 0aniestare a leii econo0iei .G"si0 8n lu0ea veetal"5 ani0al"5 la o0. %e pare c" 8n natura vie predo0in" si0etriile 8n

 pentaon iar 8n natura inert" si0etriile 8n heHaon ;cristale de heaţ"5 aure de 0iere<.%i0etria este una din leile do0inane 8n arhitectura otic" 6i 8n arta popular" ro0Fneasc".

*or0ele speciice care apar ca iind volu0ul 0aHi0 al dilat"rilor pentru o anu0it"supraaţ" le re"si0 la se0inţe5 ructe5 plante5 unele lichide5 scoici5 coa7" de ou dar 6i 8narhitectur".

Dup" acest 0ic periplu 8n lu0ea or0elor5 structurilor 0ai ales naturale5 schiţ"0 un

 posi@il scenariu3sche0"3alorit0 de anali" viual!plastic" a unui o@iect3ele0ent natural5artiicial sau artistic.Un o@iect3ele0ent real5 0aterial are sau poate avea:

_ O or0" care poatei ! si0pl"5co0pleH"! si0etric"5 asi0etric"! @idi0ensional"5 tridi0ensional"! co0pact"5 ra0iicat"5 torsionat"! de dierite proporţii 6i di0ensiuni! rotund"5 unhiular"5 0iHt"5 concav"5 conveH" etc.

_ O teHtur" ;sau structur" de supraaţ"< care poate i: ! punctior0"! alveolar"! la0elar"! i@rilar"! co0pleH"

_ Riiditate5 elasticitate5 railitate5 duritate_ O culoare5 culori5 contraste cro0atice_ O anu0it" relaţie cu ti0pul

: ! tFn"r! proasp"t

! @"trFn! VIU

! 0ort! oilit! uscat

_ O anu0it" relaţie cu lu0ina:! opac5 translucid5 opalescent5 transparent! cu0 a@soar@e5 relect" lu0ina! cu0 inluenţea" direcţia de unde vine lu0ina eHpresivitatea o@iectului

` O anu0it" relaţie cu spaţiul ;direcţia vectorilor viuali <:! i0ploiv

! eHpansiv 8n una sau 0ai 0ulte direcţii! eHploiv

Page 74: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 74/357

Page 75: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 75/357

Page 76: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 76/357

epuiate 8n su@stanţa lor 5 ele r"0FnFnd ve6nic cea ce sunt8ntre@"ri38ndoieli3nedu0eriri3ne8ncrederi3 neFnţelesuri3ineHplica@il.

  4"iecte (structurile e !r!nj!re) : ele0entele ;0o@ila<

  pereţii 6i lu0ina  lu0inarea  olini 6i ta@louri  ceasul de pe perete  +tructurile e !m"i!n'* 7

culoarea tradiţional"  cul!re! 7  culoarea natural  culoarea unţional"  caldul 6i recele 

m!teri!lul 7 lemn n!tur!l  0etal  sticla  plasticul  etc.@!tur!lit!te &unc'in!lit!teestetic inesteticOitsc=

<i"li$r!&ie 7

  Du0itrescu ,a0ir ;12< %tructuri eo0etrice5 structuri plastice5 Ed.

'eridiane5

von Sasan ;1< (aul lee si pictura 0oderna5 Ed. 'eridiane5 ucuresti

 Cioca V.5 #GGB.5 /ocul de!a arta5 +i0es Cioca5 V. #GGB5 I0ainea 6i creativitatea visual!plastic"5 Ed. +i0es Daniela5 AK #GGG5 EHperi0entul ,aica5 Su0anitas

Page 77: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 77/357

Page 78: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 78/357

semantică, unde pornim în acelai timp de la noi i de la operă, dar

centrându-ne cu precădere pe sinele propriu, deci investind în

opera receptată semni!caţii proprii% Dbservăm, c$iar i din

această eboă, că actul, procesul receptării imaginii artistice estecomplex i implică mai multe repere care se interconexează cu

accente diferite, costituind ceea ce se c$eamă situaţia de

receptare% Heperele analizei situaţionale în cazul fenomenului de

receptare a artei sunt următoarele #vezi 5oan 'etru <<. i

9ârlogeanu & :

! subiectul receptor #)&*

! creatorul operei #0& prezent prin opera receptată sau în curs

de receptare*

! intenţionalitatea sau !nalitatea actului de receptare a artei

#F&*

! formele, te$nicile, metodele stilurile, activităţile de

interpretare a operei #3&*

! modalităţi de restaurare semantică #H&*

! modalităţi de instaurare semantică #5&%

Boi vorbim aici de receptorul elev care este implicat efectiv i în

activităţi creatoare #desenează, pictează, fotogra!ază, modelează&,

c$iar dacă acestea sunt de tipul a ceea ce am numi "ocul de-a arta

#vezi 0ioca N&, care îi dau posibilitatea cunoaterii din interior a

procesului creator, elevul parcurgând toate etapele acestuia%

8avinia 9ârlogeanu #& consideră că fenomenul receptării este

prioritar în raport cu asimilarea i exersarea anumitor limba"e

artistice, putându-se a"unge la o reconciliere între afectiv i

cognitiv #autoarea citată considerând că prioritatea cognitivului

c$iar i în raport cu fenomenul artistic, reminiscenţă a

modernismului, marc$ează încă învăţământul&% Fără să

minimalizăm fenomenul receptării în raport cu "ucarea/exersarea

limba"ului plastic i concomitent exprimarea de sine i a lumii prin

intermediul aceluiai limba" plastic, considerăm, cel puţin în

domeniul educaţiei vizuale, că cele trei aspecte se intercondi-

Page 79: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 79/357

Page 80: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 80/357

Page 81: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 81/357

L% 30@5A5@RJ58; (; 5B@;H'H;@3H; 3 D';H;5, FDH6;8;,

@;OB5058;, stilurile de analiză, metodele, constituie o altă

 variabilă% 'entru că limba"ele artistice se caracterizează prin

ec$ivocitate iar sensurile operelor artistice sunt multiple, saucristalizat o serie de te$nici, de metode de lectură vizuală% ;xistă în

acest sens, în demersurile didactice actuale, mai ales în

învăţământul vocaţional, două tendinţe oarecum extremiste:

reducerea procesului de receptare a artei la activităţi explicative

#analize structurale a imaginii&, eliminând orice raportări subiective

sau intersubiective* sau dimpotrivă, în numele importanţei

exacerbate a subiectivităţii în receptarea artei, sunt respinse ca

străine de domeniul artistic analizele obiective% 3ici lucrurile se

mică între explicare i interpretare, între activităţi explicative i

activităţi interpretative% 3naliza structurală sau sintactică a

imaginii constă în segmentarea, identi!carea, distingerea

elementelor, clasi!carea lor, compararea, stabilirea nivelurilor de

integrare a părţilor în întreg #simetrie, asimetrie, desc$idere,

înc$idere, unitate formică, unitate cromatică, coordonare ritmică

etc%&% 3 explica o imagine la nivel structural/sintactic înseamnă a

sesiza principiile/regulile de îmbinare, aran"are, compunere a

elementelor i mi"loacelor plastice, puterea întregului de a le

interconexa% ;xplicaţia poate coborî până la analize morfologice

#după ce am segmentat imaginea în elemente, le analizăm pe

!ecare separat: cum sunt, să zicem, cele cinci forme din imagine -

geometrice, !gurative, realiste, picturale, gra!ce, impresioniste

etc%&% 3ceste activităţi explicative sunt un prim pas absolut necesar

spre sesizarea valorii estetice obiectivată, încarnată, rei!cată în

cromorfemele imaginii vizuale bidimensionale sau tridimensionale%

;xplicaţia i nu numai ea se nate !resc i în cazul limba"ului

plastic prin transferul analogic de la unităţile mici #pete, culori,

linii, forme, puncte& la unităţile superioare #mi"loace plastice:

contraste, acorduri, armonii, ritmuri* structuri compoziţionale:

Page 82: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 82/357

simetrice, asimetrice, centrice, excentrice, dinamice, statice etc%&%

 3ceste activităţi explicative se desfăoară de la analiză la sinteză%

En alt tip de activitate în raport cu imaginea/opera de artă

este 2interpretarea? adică micarea operei către semni!caţie%5nterpretarea e posibilă pentru că opera de artă este desc$isă #vezi

Emberto ;co& spre alceva decât spre ea însăi: spre asocieri,

analogii cu alte opere, cu experinţe personale, cu vise, cu idei, cu

diferite trăiri, dorinţe, fantasme, mituri, simboluri, spaţii, locuri,

bucurii, tristeţi, nostalgii, timpuri etc% 'rin interpretare ne

apropiem de operă i de noi înine, căci în ultimă instanţă, cum

spune 'leu, 2opera ne restituie ceea ce avem în noi?, cea ce

explică de ce ne înţelegem/ne cunoatem mai bine prin faptul că

înţelegem opera% 20ompre$ensiunea de sine trece prin ocolul

compre$ensiunii semnelor de cultură în care sinele se documentază

i se formează? #Hicoeur '% <<=&%

;xplicaţia are caracter metodic, este obiectivă, pe când

compre$ensiunea este metodică i are caracter subiectiv #pentru că

receptorul îi însuete sensul i se înţelege astfel pe sine în faţa

operei&% 0oncomitenţa acestor două tipuri de activităţi face ca

educaţia să !e vie, autentică, acordând subiectivităţii

receptorului/elevului locul pe care îl merită în viziunea psi$ologiei

umaniste i a culturii postmoderne%

.% 6D(385@RJ58; (; H;)@3EH3H; );63B@50R se prezintă ca o

recuperare a sensului înscris în operă, deci descrierea, înţelegerea

operei ca obiect #intenţia operei, adică analiza morfologică i

sintactică&, dega"ând totodată ţinta i corelatul ei - intenţia

autorului% )e mai poate adăuga la acestea i intenţia receptorului,

ceea ce are acesta în el i care e răscolit, activat i pus în micare

de contactul cu opera percepută #!e că se c$eamă fantasme,

obsesii, tensiuni, tendinţe, idei, reverii personale etc%&% În

înţelegerea semni!caţiilor semnelor care alcătuesc imaginea/opera

este un parcurs gradual #forme, culori, linii, puncte, ritmuri,

simetrii, asimetrii etc%&, a"ungându-se la sensuri, conotaţii%

Page 83: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 83/357

Page 84: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 84/357

actuale, intersectându-se cu ea sau distanţându-se miraculos%

 3ducerea acestor lumi imaginare la o existenţă intersubiectivă

#recrearea lor în mintea receptorului& devine axa fundamentală a

discursului artistic% )emnul artistic nu mai unete un nume i unlucru #ca în unele viziuni mimetice& ci un concept i o imagine,

ambele !ind elemente mentale, unite în creierul receptorului

printr-o legătură asociativă

(eci nu mai avem relaţia semn-realitate, ci relaţia imanentă

semni!cant-semni!cat #în cadrul arteisemnul are adesea calitatea

specială de simbol&% @rebuie subliniat faptul că sensul în domeniul

artistic nu este niciodată independent de forma de expresie #arta

conceptuală contestă acest fapt&% (in această relaţie specială a

semni!cantului cu semni!catul emană libertatea constituirii lumilor

posibile în universul artistic i în cel al constituirii de sensuri în

cazul receptorului%

0onstrucţiile artistice, !ind caracterizate prin unitate,

totalitate i obiectualitate, pot ! numite i percepute ca 2lumi?%

 3ceste lumi, altfel decât cea reală, se mai relaţionează cu ea 0um

se relaţionează de exemplu pictura sau muzica cu realitatea #prima

poate ! mimetică, a doua nu& 5maginea/opera de artă ca semn

poate avea două tipuri de legături cu realitatea: o legătură cu

realitatea concretă #referinţă particulară& i o legătură cu realitatea

în general #referinţă universală&* aceste relaţii referenţiale ne a"ută

să percepem, să înţelegem, să semni!căm atât imagini

!gurative/mimetice, cât i imagini abstracte sau informale%

Heferinţa universală arată că imaginea/opera nu desemnează o

realitate anume, localizabilă, ci experienţele existenţiale ale

creatorului i receptorului care ne trimit în zona imaginarului,

imaginalului, posibilului, virtualului, transcendentului%

  Q

6D(385@RJ5/)0O;6; )56'8; (; 3B385IR @5'

H;0EBD3+@;H;:

% 0e culori observaţi în această lucrare

Page 85: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 85/357

  0e linii, ce forme, ce pete etc% vedem în această lucrare

  0e contraste sesizăm

  % 0e elemente plastice vedem

  0e mi"loace plastice observăm  0e te$nică s-a folosit

  7% 0e elemente plastice sesizăm în lucrare

  0e mi"loace plastice vedem

  0e te$nică s-a folosit

  0e semne #forme& iconice întâlnim

  L% @itlul i autorul lucrării%

  ;lemente plastice%

  6i"loace plastice%

  @e$nica%

  0e ne trasmite lucrarea

  .% @itlul i autorul%

  ;lemente plastice prezente%

  6i"loace plastice prezente%

'rincipii compoziţionale evidente%

  @e$nica%

  Felul tratării suprafeţei%

  )emni!caţia lucrarii%

6D(385@RJ5 (; );63B@5I3H; H;)@3EH3@D3H;:

)e referă sau trimit la mecanismele înţelegerii i operaţionalizării

imaginii% (esluirea intenţiei autorului i a intenţiei opereii, tot

astfel, manifestarea intenţiei lectorului #receptorului, privitorului&

se consumă gradual: a& prin înţelegerea explicită #capacitatea

receptorului de a înregistra semni!caţia formelor, culorilor i a

construcţiei compoziţionale - peisa", portret, scenă de gen, scenă

biblică, fantastică etc%&*

b& prin înţelegerea implicită #abilitatea receptorului de a vedea

dincolo de imaginea propriu-zisă i de a-i surprinde posibilele

conotaţii&*

Page 86: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 86/357

c& prin înţelegere referenţială #accesul receptorului la sistemul de

 valori al operei, la relaţiile sale cu extraimaginarul i cu autorul,

adică de exemplu să tie ce viziune i atitudine faţă de viaţă, lume,

artă aveau futuriti sau cubitii& etc%

)0O;6; (; 3B385IR/);63B@5I3H; H;0DB)@5@E@5AR:

  % @itlul i autorul lucrării%

  ;lemente i mi"loace plastice%

  )emne iconice%

  0um sunt tratate formele #gra!c, pictural, decorativ,sculptural

etc%&%

  @e$nica folosită i expresivitatea rezultată%

  0are este intenţia autorului

  % @itlul i autorul lucrării%

  ;lemente i mi"loace plastice%

Helaţiile, problemele compoziţionale%

  )emnele plastice - semnele iconice - simbolurile%

  @e$nica folosită i felul tratării formelor, suprafeţelor%

  @ipul de expresivitate # armonică, tensionată, exacerbată,

patologică&%

  'aradigma formică %

  5ntenţia autorului i a operei%

 7% @itlul i autorul lucrării

(ate despre autor i epoca sa%

  ;lemente i mi"loace plastice%

  Helaţiile, problemele compoziţionale%

  )emnele plastice - semnele iconice - simbolurile%

  @e$nica, tratarea suprafeţei, formelor%

  @ipul de expresivitate%

  'aradigma formică%

  5ntenţia autorului, intenţia operei%

  'ăreri ale criticilor%

  Holul lucrării în ansamblul operei%

Page 87: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 87/357

L% @itlul i autorul lucrării%

  (ate despre autor i epoca sa%

  ;lemente i mi"loace plastice%

  Helaţiile, problemele compoziţionale%  )emnele plastice - semnele iconice - simbolurile%

  @e$nica, tratarea suprafeţei, formelor%

  @ipul de expresivitate%

  'aradigma formică%

  'aradigma spaţială i temporală%

  5ntenţia autorului, intenţia operei%

  'ăreri ale criticilor%

  Holul lucrării în ansamblul operei

6D(385@RJ58; (; );63B@5I3H; 5B)@3EH3@D3H;, cele care

conduc de la restructurarea matricii semantice a imaginii, la

impunerea de sensuri insolite prin permutări, aran"amente i

combinări multiple ale elementelor din interiorul imaginii, din

familia respectivă de imagini, respectiv prin contribuţii personale

ale receptorului în sfera temelor, motivelor, a stilului i a căilor de

compunere/ semantizare/ simbolizare asupra cărora zăbovete,

conform competenţelor, dorinţei i putinţei sale de cooperare cu

autorul prezent în operă/imagine% 3ceastă coordonată este punctul

central i loc de convergenţă între acţiunea autorului i cea a

receptorului, căci acest pol este însăi dorinţa, putinţa de a se

exprima vizual-plastic autorul i de a interpreta vizual-plastic

imaginea receptorul, cel care contemplă opera%

)0O;6; (; 3B385IR/);63B@5I3H; 5B)@3EH3@5AR :

% @itlul lucrării i autorul

;lemente i mi"loace plastice%

  )emne iconice, plastice, simbolice%

  @ipul de expresivitate%

  Ende am întâlnit ceva asemănător

Page 88: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 88/357

Page 89: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 89/357

ana7area spontan" a 8ntreii personalit"ţi a copilului sau a @olnavului psihic 8n

activitatea plastic"!artistic" 6i naivitatea5 arhais0ul5 stranietatea producţiilor plastice

ale acestora 8n co0paraţie cu i0ainile realiate de 0aturii nor0ali5 0ai 0ult sau 0ai

 puţin arti6ti. 'aladia 0ental" se situea"5 8n cadrul evoluţiei5 ca o pertur@are a

 propriului curs K prin aspectul s"u reresiv5 ea ace s" se iveasc" atitudini inantile sau

or0e arhaice ale personalit"ţii ;*oucault '.5 #GGG5 oala 0ental" 6i psiholoia<.

(sihiatrul er0an Sans (rinhorn a cules 8ntre anii 11!1#1 8n 7ur de =GGG de

 picturi5 desene5sculpturi etc. realiate de @olnavi psihici5 preentFnd aceast" adev"rat"

colecţie pu@licului. De ase0eni el pu@lic" cartea b Creaţia plastic" a @olnavilor

 psihici . A0@ele eveni0ente au avut inluenţe considera@ile asupra arti6tilor vre0ii

ie ei poeţi sau pictori.

Dac" 8n eneraţia ovilor 6i cu@i6tilor5 8n intenţia de dep"6ire a viiunilor artistice

accep! tate de oicialit"ţi dar considerate dep"6ite5 ineHpresive5 sursele de inspiraţie

erau luate din arta arican" sau din arta naiv" ;art" a autodidacţilor<5 pentru

eHpresioni6ti5 dadai6ti 6i suprareali6ti aceste surse erau arta inantil" 6i arta alienaţilor

0itali. (aul lee aprecia atFt desenele copiilor cFt 6i cele ale @olnavilor psihici : YIat"

cel 0ai @un lee (riviţi aceste su@iecte reliioase: au o prouni0e 6i o orţ" de

eHpresie pe care eu nu o s" o atin niciodat". O art" cu adev"rat su@li0"J ;re0arc"

 prile7uit" la contactul cu cartea lui (rinhorn5 8n *eliH lee5 1?-<. Dac" desenele

 @olnavilor psihici l!au i0presionat prin orţa lor eHpresiv"5 desenele copiilor l!au atras

ca iind o cale i0portant" de innoire5 o revenire la punctul ero al or0"rii plastice5

 pentru a putea porni la dru0 "r" @alastrul acade0ic ;,vonne Sasan5 1<. Dac"

lee considera arta inantil" ca 8nceputuri ale arteiJ5 ca porniri oriinare spre se0ne

esenţialiatoare ale eHperienţei5 andinsP 0ere pFn" la a echivala 8ntru totul

desenul inantil cu cel proesionist. /oan 'iro5 artist care pare cuundat uneori cu totul

8n universul de se0ne plastice ale copiilor5 spunea despre copii c" sunt 0ult 0ai puri50ai puţin corupţi 6i reacţionea" 0ult 0ai spontan. (rivind lucr"rile lui copiii nu

8ntre@au niciodat" Yce repreint" astaJ lucru pe care adulţii 8l "ceau oarte des

;reeritor la caracteristicile eHpri0"rii plastice la copil vei cap. -.2. 6i -.=.<.

  (entru Du@uet 6i de0ersul s"u artistic circu0scris universului nu0it art @rut5

lucr"rile @olnavilor psihici au 7ucat un rol si0ilar 0"6tilor aricane Doon pentru

(icasso 8n coniurarea cu@is0ului. Du@uet se opunea cateoric oric"rei dierenţieri

8ntre creaţia patoloic" 6i cea nepatoloic"5 air0Fnd c" Yarta nu este altceva decFt un produs al eHtaului 6i ne@uniei5 iecare iind un pictorJ.

Page 90: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 90/357

Page 91: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 91/357

Page 92: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 92/357

• Cu ochii din nou 8nchi6i su@iectul asist"5 particip" la un nou spectacol .

El devine5 este acest spectacol prodiios de lu0in"5 de luvii

sclipitoare5 de cascade de 0aterie i0palpa@il"5 incandescant" de ploaie5

de perle str"luci!toare 6i de spirale lu0inoase ca ne@uloasele5 spaţiivisate5 ocean osores!cent5 ale translucide5 pe6ti de cristal5 draperii

unduitoare. I0ainea corpo!ral" suer" o deareare proresiv" :

0Finile 6i picioarele 86i p"strea" 0ateria5 dar se dep"rtea" de trunchi

la distanţe enor0e K su@iectul si0te cu0 se tope6te 8n spaţiu ca o

 @ucat" de ah"r 8n ap". %u@stanţa corpului se transor0" 8n eno0enele

lu0inoase descrise. Salucinaţiile nu conţin i0aini si0@olice K toate

sunt echivalate cu ni6te se0ne 5 dar nu sunt se0ne K intensitatea lor

este inco0para@il 0ai 0are. 'uica pus" de psihiatri eHperi0entatori

este perceput" de su@iect ca venind de departe5 dintr!o alt" lu0e5 el

si0ţindu!se acu0 8ntr!o lu0e independent". %unetele sunt "cute dintr!

un 0aterial transparent oarte su@til.'uica se insinuea" 6i se

conund" cu 0ateria universului lu0inos a su@iectului pe care!l ani!

0"5 i0pri0Fndu!i pulsiuni antastice.

• %u@iectul este treit din reverie de c"tre eHperi0entatori pentru a i

supus unui test de apreciere a ti0pului. Acesta i se pare a@surd :

ti0pul nu eHist" pentru el5 e 8nlocuit de ceva pluridi0ensional5 ininit

0ai @oat. Deperso! naliarea e din ce 8n ce 0ai accentuat". +i0itele

su@iectului se destra0"5 se diolv"5 se si0te vast ca un el de spaţiu

stelar. Nu 0ai are corp : b sunt lu0in"5 sunt leea antastic"5 universal"

ce ani0" aceast" lu0e "r" 0ar!ini. Voinţa5 i0ainaţia5 respiraţia5

totul se transor0" i0ediat 8n acest univers halucinator5 plin de

lu0in".Toate ele0entele eHterioare sunt con!vertite 8n lu0in" 8n

su@iectul care s!a diolvat : b Nu 0ai eHist" si0ţuri5 totul e 8nlocuit de

un supra si0ţ. E als s" vor@i0 de audiţii colorate. Nu 0ai sunt sunete.

E suprasonor5 e supra!lu0inos . %u@iectul se si0te un el de i0ens

spaţiu cos0ic5 8n care cea 0ai antastic" lu0e de constelaţii5 de

cascade lu0inoase5 de desc"rc"ri electrice 8n ae rare5 de luvii

incandes!cente5 se 0i6c" dup" lei antastice. Eectul 0uicii ;ach5

De@ussP5 7a< este oarte puternic asupra halucinaţiilor5 care se ani0"

Page 93: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 93/357

nelini6tit ca 8ntr!o urtun". %u@iectul cade 8ntr!o trans" conte0plativ"5

nu 0ai poate vor@i. CFnd i se citesc versuri de (u6in5 cuvintele se

transor0" 8ntr!un echiva!lent ce se tope6te 8n halucinaţiile enerale5

conţinutul noţional se pierde5 raele nu 0ai eHist".

• %pre sFr6itul eHperi0entului5 dup" plecarea psihiatrilor asistenţi5

su@iectul ;Eduard (anil< vede 0ateria lu0ii 8ncon7ur"toare ca o

elatin" 0odii!cFndu!6i 8ncontinuu or0a cu care se conrunt"5 el

8nsu6i iind elatin" 0i6c"toare. 'Finila pe care 6i le prive6te sunt cFnd

0ari5 cFnd 0ici ca 6i cFnd le!ar privi printr!un @inoclu 8ntors. Oscilea"

tot ti0pul ca nivel de con6tiinţ". $ncearc" s" 0"nFnce dar 86i si0te

dinţii dislocaţi. $i controlea" 8n olind" dar ni0ic nu pare la locul lui K

corpul 6i aţa se 0odiic" 8ncontinuu ca or0". ("strFnd caracterele de

nedierenţiere personal" !! so0atic" !! su@iectul se cuund" 8ntr!o

lu0e din ce 8n ce 0ai iurativ"5 de ruehel5 osch5 Durer5 Cranach5

4runeMald. %u@iectul este 6iel persona7 sau chiar persona7ele

respective ca 6i cFnd ar i un el de co0unicaţie de su@stanţ" "r" li0ite

clare5 ca 8n sFnul unui lichid din care sunt constituite. Raportul de

o@iectivitate nu se instalea"5 su@iectul iind 0ereu ceea ce vede5 ceea

ce se vade. +u0ea 8ncon7ur"toare i se pare 0ult 0ai urFt" decFt de

o@icei. Toat" ca0era e transor0at". *ace eorturi ca s" devin" clar.

Con6tiinţa oscilea" ca valurile oceanului5 8ntre dou" eHtre0e : una

deo!lant"5 un el de depersonaliare disperat"5 alta5 un el de

conuie vid"5 o0oen". Tul@ur"rile de sche0" corporal" sunt ciudate.

Dinţii 6i 0"selele nu sunt la loc K o0otul lovirii lor e anor0al. $i este

i0posi@il s" se evoce 8n stare nor0al"5 a6a cu0 a ost 8nainte de

eHperienţ". %tine lu0ina 6i se culc". +u0ea de i0aini antastice

apare din nou. E un el de c"l"torie antastic" de la osch la

suprarealis0. $ncearc" s" se deta6ee de corteiul acesta 0onstruos5 s"

se vad" 8n Fnd. E i0posi@il s" se reconstituie. CFnd se aprinde lu0ina

i0ainea corporal" se reace su@ controlul viual. $ncearc" s" evoce

un ta@lou cunoscut sau o iiono0ie a0iliar". $n locul evoc"rii se

devolt" ele0ente antastice5 ca 6i cu0 intenţia ar servi nu0ai ca

i0puls pri0itiv 6i nespeciic pentru o activitate halucinatorie. Dup" un

Page 94: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 94/357

ti0p su@iectul adoar0e cu o senaţie eneral" de epuiare psihic" 6i

iic" ; dup" Eduar (a0il 6i D. Oodescu5 1B?<.

Re"si0 evocate st"ri halucinatorii 8n 0ulte din 0"rturisirile arti6tilor5 ca surse de

inspi!raţie pentru operele lor. /oan 'iro 0"rturise6te 8ntr!un nu0"r din revista

suprareali6tilor 

;'inotaure< : b $0i este reu s" vor@esc despre pictura 0ea5 c"ci ea sete totdeauna

rodul unei st"ri de halucinaţie5 provocat" de un 6oc o@iectiv sau su@iectiv5 6i de cHare

sunt cu des"vFr6ire str"in .

  I0aini halucinatorii5 repreentFnd deor0"ri i0ense5 0onstruoase5 neverosi0ile5

a0intind 0edicului caurile de eleantiais5 se 8ntFlnesc des5 0ai ales 8n operele din

 perioada suprarealist" a lui Dali. *"r" 8ndoial"5 re0arc" un alt psihiatru 6i o0 de

cultur" ;Ion i@eri5 1=<5 un artist ca Dali5 deechili@rat prin structur" prin structur"

0ental"5 nu se va li0ita la procesele creatoare naturale3nor0ale ale su@con6tientului.

El se va pune voluntar 8n stare de trans". A6a cu0 Ri0@aud 86i provoca starea de

 plutire5 print!o lun"5 i0ens" 6i raţional" derelare a tuturor si0ţurilor5 Dali a olosit5

"r" nici o 8ndoial" !! de6i nea" cu hot"rFre aptul!! su@stanţe halucinoene5 pentru

a6i provoca viiuni.

Dac" 8n halucinaţiile schiorenicilor sau 8n cele provocate de consu0ul de su@stanţe

halucinoene ruptura aţ" de lu0ea 8ncon7ur"toare 6i eul so0atic este total"5 arta

supra!realist" nu repreint" o e0ancipare total" de su@ or0a 6i consistenţa o@iectelor

cotidiene sau reale. Dar acestea vor sueri deviaţii5 0odiic"ri de articulaţii5 vor i

cuundate 8n a0@ian8e noi5 8nat0osere lunare5 lacustre5 viscerale5 veelale. Arta

suprarealist"5 spre deose@ire de halucinaţiile patoloice5 va i populat" de o@iecte cu

uncţii si0@olice : 0"6ti5 0anechine5 auto0ate5 iinţe co0poite5ra0ente corporale

6i oranice deor0ate sau nu5 hipertroii 0onstruoase 6i insolite5 o@iecte 6i construcţii

anteiste de nere"sit 8n real5 0ecanis0e5 0a6in"rii5 or0e ani0ale sau veetale proiectate pe potative i0ense5 eHtraterestre K asocieri i0pisi@ile5 80perecheri a@surde5

deare"ri de or0e 6i lu0i 6i reconstrucţii de noi peisa7e5 astrale5 so0na0@ulice.

A0putea spune 80preun" cu psihiatri c"5 cunoa6terea halucinatorie este catati0ic"

;adic" psihicul co@oar"5 reresea" spre niveluri pri0itive5 arhaice ale Fndirii

oniroide< chiar 6i 8n caul arti6tilor suprareali6ti5 ea uncţionFnd dup" 0ecanis0e de

copenetrare5 de si0pa!tie5 de identiicare su@stanţial"5 cu0 a0 v"ut 8n caul

eHperi0entului cu intoHicaţia de 0escalin" Nu a7un unii arti6ti suprareali6ti lacrearea unui nou rei0 de realitate5 o presi0ţire de spaţii planetare e0ancipate de

Page 95: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 95/357

ti0p5 totul p"rFnd un adev"rat salt dincolo de 0aterie5 de terestru5 de ti0p ;vei

lucr"rile lui TanuP<

Salucinaţiile provocate de su@stanţele halucinoene sau de psihicul @olnav al

schiore!nicului5 nu conţin 8ntradev"r i0aini si0@olice5 a6a cu0 susţin unii

 psihiatri %au acese i0aini sunt ie si0@oluri ale tendinţelor pri0are individuale sau

colective ;ale sinelui individual 6i3sau colectiv Iar 8n caul arti6tilor i0ainile

halucinatorii3halucinaţiile

Creatoare devin si0@oluri prin travaliul inuat de culturaacu0ulat" Dar 8n caul

art6ti! lor atin6i de alienare

 Este interesant aptul c" cu cFt activitatea halucinatorie se intensiic"5 cu atFt siste0ul

de reerinţ" so0atic"5 personal" devine 0ai inutil5 cu0 sa v"ut 8n eHperi0entul

 preentat 0ai sus. Aceast" r"sturnare a raportului 8ntre persoan" 6i lu0e ali0entea"

 procesul de depersonaliare 6i diuea" con6tiinţa30intea spre nivele 0ai pri0itive.

Aceste nivele pri0itive5 arhaice5 cu siuranţ" 0itice ;vei 'ircea Corneliu5 #GGG<

au ascinat 0ereu arti6tii care au vrut s" se apropie de radul ero al creaţiei ;vei

caul pictorului )ucules!cu care vroia s" si0t" 6i s" pictee cu suletul 6i 8n viiunea

 pri0itivului<.

  $n relaţiile posi@ile dintre art" 6i ne@unie5 care sunt la el de vechi5 se poate

 pune accentul pe dierenţe5 pe ceea ce le desparte sau pe ase0"n"ri5 pe "sirea unor

 puncte co0une. Atunci cFnd privi0 lucr"rile schiorenicilor noi recepţion"0 0esa7e

care de apt nu ne!au ost destinate5 c"ci destinaţia co0unic"rii se pierde 8n 0la6tina

dra0ei psihotice5 8n acest rei0 nocturn al suletului. Alienatul desenea"5 pictea"

"r" intenţie creatoare 6i "r" nevoia de a co0unica5 spun o serie de psihiatri. Reult"

c" schioreni! cul r"0Fne 8n aar" de b poesis ca 6i de realtate. Derealiarea 6i

autis0ul5 iolarea 8ntr!o lu0e rupt" total de ceilalţi 6i de realitate5 se repercutea"

asupra 0i7loacelor de eHpresie care devin ie b or0e olite de sens ie coniuraţiicircu0scrise unui b si0@olis0 er0etic . Dar cu siuranţ" 8ndr"neala 0i6c"rii

suprarealiste de a se apleca asupra onei nocturne5 de adFnci0e a suletului u0an5

ructiicFnd cunoa6terea oniroid"5 auto0atis0ul psihic5 delirurile halucinatorii 8n

direcţia unei anteii creatoare5 neinhi@ate de interdicţii sociale 6i3sau culturale5 s!a

hr"nit cu siuranţ" 6i din descoperirea Yartei psihopatoloice.J

+a el de adev"rat este 6i aptul c" iinţa u0an" nu poate i redus" la aceast" on"

 pri0itiv"5 ele0entar"5 a vieţii sulete6ti5 ori cFt de adFnc" ar i ea5 c"ci o0ul presupune deopotriv" vis 6i disciplin" a vehei5 auto0atis0 6i raţiune. Artistul

Page 96: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 96/357

suprarealist poate produce opera de art" deta6Fndu!se de pFna sa5 pe cFnd alienatul5

ata6at indisolu@il de oper"J constituie 80preun" o@iecte esteticeJ care 0"resc

nucleul de 0ister al iinţei u0ane. A6a cu0 copilul5 8n evoluţia sa spre 0aturitate5 nu

 poate r"0Fne la stadiul 0F"!lelilor 8n eHpri0area plastic"5 oricFt de oriinar"5

spontan"5 eHpresiv"5 pri0itiv" 6i inti0 leat" de incon6tientul arhaic3pulsional3enetic5

nici arta nu poate r"0Fne cantonat" doar 8n onele nocturne5 arhaice5 pri0itive5

oriinare ale iinţei u0ane5 ea avFnd de eHplorat 6i eHpri0at 6i alte one5 st"ri5

intererenţe. Dar pro@a@il o0ul va i 0ereu interesat5 iar din cFnd 8n cFnd de!a dreptul

ascinat5 de 8nceputurile sale5 de nucleul s"u oriinar ;vei 6i 'ircea Corneliu5

#GGG<.

-.2 E/#lr!re! iu!l* şi elu'i! e/#rim*rii #l!stice l! c#il

 Natura a dat prioritate si0ţului vederii. Cu 6ase luni 8nainte de na6tere5 ochii

"tului ac 0i6c"ri u6oare 6i independente su@ pleoapele lipite. Cu ti0pul ei a7un s"

se 0i6te la unison5 astel 8ncFt copilul se na6te cu doi ochi co0@inaţi parţial 8ntr!un

sinur oran. %uarul apuc"J lu0ea cu ochii cu 0ult ti0p 8nainte de a o apuca cu

0Finile5 aptul iind oarte se0niicativ inclusiv pentru educator. $n pri0ele opt

s"pt"0Fni de viaţ"5 0Finile copilului stau 0ai 0ult strFnse pu0n5 pe cFnd ochii 6i

creierul sunt active5 privind5 c"utFnd 6i5 8ntr!un 0otiv rudi0entar5 apucFnd 6i

8nţeleFnd. (Fn" la dou" luni aproape toţi copiii eHa0inea" preerenţial dunile5 apoi

dup" dou" luni privesc 0ai 0ult cercurile. CFnd ţintele viuale varia" 8n acela6i ti0p

ca or0" 6i culoare5 preerinţa apare ! 8n eneral ! 0ai 0ult leat" de or0" decFt de

culoare. $ntre - ! luni preerinţa pare s" ie 8n avoarea nu0"rului 0ai 0are de

contrasteK de ase0eni un o@iect tridi0ensional ;o 0ine de eHe0plu< este 8n eneral

 preerat unui o@iect plat care dau de apt aceea6i i0aine pe retin".

+a trei ani se pare c" copiii cule unele inor0aţii privind 0"ri0ea 6i doar oarte

 puţine privind or0a. $n caul eHplor"rii viuale a iurilor eo0etrice5 copii de trei

ani eectuea" cFteva 0i6c"ri 8n lunul aHei iurii5 dar nu eectuea" 0i6c"ri oculare

 pe conturul iurilor. +a patru ani5 iHaţiile privirii sunt 0ai nu0eroase5 0ai scurte5

adesea localiate 8n interiorul iurii5 iar unele sunt rupate pe un detaliu caracteristic.

Page 97: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 97/357

Page 98: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 98/357

care acţionea" 8n 0oduri rainate5 co0plicate 6i 0odiicate 8n arta 0atur"5 se v"desc

cu o li0pei0e ele0entar" 8n i0ainile create de copii sau de pri0itivi5 air0"

autorul citat 0ai sus. Aceasta se reer" la relaţiile dintre or0a desenat" eHplorat"

viual 6i cea inventat" plastic pe hFrtie sau 8n lut5 la percepţia spaţiului 8n raport cu

tehnicile @i! 6i tridi0ensionale5 la interacţiunea dintre co0porta0entul 0otor 6i

controlul viual5 la le"tura strFns" dintre percepţie5 cunoa6tere 6i repreentare

 plastic".

I0ainea plastic" concret" este ceea ce r"0Fne pe suport5 pe hFrtie5 pFn"5 etc. $n

actul plastic care este un co0porta0ent 0otor 6i 8n ur0a c"ruia reult" i0ainea

 plastic" concret"3iic"5 ave0 le"turi directe 8ntre 0inte ;creier<5 ochi5 0Fn" 6i

desenul concret. Dup" desenare5 pictare5 0odelare5 le"tura respectiv" r"0Fne

8ncorporat" 8n desenul ur0" de pe suport.

Cu0 ia na6tere desenul ;nu0i0 astel eneric reultatul eHpri0"rii plastice5 dar5 la

el de @ine a0 putea s"!l nu0i0 pictur"5 sculptur"5 etc.< Cine sunt p"rinţii desenului

Cu0 desenea" copiii la 1!# ani5 la -!2 ani5 dar la ?! ani De ce desenea"5 pictea"5

0odelea" copiii a6a la aceste vFrste Cu0 ne!a0 a6tepta s" desenee copiii

De apt5 care sunt constituenţii actului raic ;ne reeri0 8n special la 0odalitatea

raic" de eHpri0are plastic"5 de6i aceasta din ur0" poate i pictural" sau

sculptural"< (ro@a@il c" 8n iecare entitate raic" pute0 o@serva alternanţe 6i

converenţe 8ntre contri@uţiile 0otrice5 perceptive 6i ideatice ;(hilippe .5 #GG<.

Desenul5 aptul plastic5 este deopotriv" se0n al autorului lui 6i se0n al o@iectului. Ca

se0n al autorului desenul poveste6te ce sunt5 cu0 sunt5 deoarece esturile care i!au

dat na6tere 80i aparţin 6i ur0ele astel produse sunt eHpresia 6i traducerea 0o0entan"

a eHistenţei 0ele5 a Fndirii 0ele5 a interiorit"ţii 0ele. Indierent c" este vor@a despre

ur0ele l"sate de cineva undeva5 despre pa6ii pe nisipul u0ed5 despre se0nele de pe

un ea0 a@urit sau despre liniile 0F"lite de un copil pe o oaie de hFrtie5 toateacestea indic" 8ntotdeauna5 0ai 0ult sau 0ai puţin convenţional5 trecerea5 activitatea

6i Fndirea autorului lor. Oricare ar i oriinea ur0ei5 chiar dac" este vor@a de un

desen "cut de copil la 6coal" sau de o ravur" realiat" de un artist cunoscut5 de

iecare dat" eectul e deter0inat de 0i6c"ri5 de esturi care au l"sat ur0e5 0ai 0ult

sau 0ai puţin per0anente5 0ai 0ult sau 0ai puţin structurate. Aceste ur0e 0archea"

elul nostru de a i5 de a acţiona5 de a FndiK ele sunt la propriu 6i la iurat5 se0n"tura

eHistenţei noastre ;Anne Ca0@ier5 #GG<.

Page 99: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 99/357

Aceast" valoare a desenului5 8n calitate de se0n 6i de eHpresie a persoanei noastre5

apropie activitatea raic" 6i produsul ei5 desenul5 de orice siste0 si0@olic de

co0unicare5 0ediere 8ntre ceea ce aparţine su@iectului5 8ntre lu0ea interioar" a

 persoanei 6i lu0ea eHterioar"5 cea a o@iectelor5 cea care nu aparţine su@iectului. Deci

desenul5 aptul plastic relatea" ce sunt 6i cu0 sunt 8n 0o0entul desen"rii5 interFnd

desiur 6i trecutul 6i istoria 0ea personal". (e de alt" parte5 desenul poveste6te

o@iectul5 el este i0ainea o@iectului. A desena 8nsea0n" a crea un 8nţeles cu a7utorul

unor linii5 a spune cu alte se0ne sau cu ni6te i0aini ceea ce este uneori reu de spus

8n cuvinte. Dar despre ce se0ne 6i i0aini este vor@a De o i0aine otoraic"5

realist" De un si0ulacru al o@iectului De o ilustrare si0@olic" De un se0n iconic

(ro@a@il ur0ele l"sate de copil sau desenator aparţin succesiv 6i si0ultan cFnd uneia5

cFnd alteia din aceste cateoriiK desenul5 aptul plastic este un suport 8n care se

a0estec" 6i se intersectea" valorile o@iectului 6i valorile persoanei. Aceste aspecte

sunt oarte i0portante 8n caul a@ord"rii educaţiei plastice 8n sensul sti0ul"rii 6i

devolt"rii creativit"ţii copiilor. $ntr!o astel de a@ordare a creaţiei plastice vo0

8nţelee i0portanţa sti0ul"rii spontaniet"ţii copiilor5 a 0aniest"rii li@ere5 ne8nr"dite

a interiorit"ţii proprii5 a eului5 inclusiv corporal5 8n actul desen"rii5 pict"rii5 cFt 6i al

eHers"rii5 devolt"rii sensi@ilit"ţii 8n sesiarea 6i traducerea 8n se0ne plastice a

calit"ţilor viual!tactile 6i 0otrice a realit"ţii eHterioare. Dac" estul este se0n al

 persoanei 6i nu poveste6te decFt despre el 8nsu6i 6i este principalul aent al

eHpresivit"ţii i0ainii plastice5 ur0a5 di0potriv"5 deoarece este o@iect5 poate deveni

se0n al o@iectului 6i poate s" povesteasc"5 8n elul s"u5 o alt" repreentare a realit"ţii.

$n na6terea aptului plastic a0 putea spune c" eHperienţe inesteice5 i0presii viuale

6i alte inor0aţii perceptive vor neocia cu estul5 cu a@ricarea ur0elor5 cu crearea

se0nelor5 a ideora0elor 6i a sche0elor. Deci al"turi de est5 0i6care5 contri@uţia

 perceptiv" este una din condiţiile necesare reali"rii desenuluiK se 8nţelee de la sinec"5 la nivelul perceptiv5 inor0aţia viual" constituie un pol oraniator pri0ordial:

desenul este un spectacol care se las" v"ut 6i care poveste6te 8n t"cere o viiune

 @anal"5 insolit"5 0inunat" sau 8nsp"i0Fnt"toare5 de o@iecte 6i de scene a0iliare.

%e0nele raice nu sunt ni6te se0ne ar@itrareK ele i0pun o ase0"nare ;iconicitate<

0ini0" cu o@iectul evocat.

Din cele eHpuse 0ai sus se 8nţelee c" 8nv"ţarea desenului ;eHpri0"rii plastice<

este deopotriv" o 8nv"ţare 0otorie5 un eHerciţiu al estului5 dar 6i o 8nv"ţare perceptiv"5 8nv"ţare a privirii asupra estului 6i a percepţiei asupra o@iectului. Ca

Page 100: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 100/357

ur0are a acestor constat"ri5 ne pute0 Fndi la eectele neative ale anu0itor tipuri de

8nv"ţare 6colar"5 care li0itea" repertoriul copilului3elevului la ni6te or0e riide5

convenţionale 6i stereotipe centrate pe reproducerea corect"J a o@iectelor. De

ase0eni ne pute0 Fndi la eectele poitive ale eHperienţelor centrate pe eHpresivitate

6i pe eHplorarea 6i eHploatarea operaţiilor plastice aplicate punctelor5 liniilor5 or0elor5

culorilor.

(entru a su@linia i0portanţa cunoa6terii devolt"rii eHpri0"rii plastice la copil de

c"tre educator 6i 8nv"ţ"tor5 8n perspectiva conceperii creative a educaţiei plastice5 vo0

analia cFteva desene realiate la vFrste dierite 6i apoi vo0 or0ula cFteva concluii5

spune0 noi5 ediicatoare.

(orni0 de la constatarea ;Anne C.5 #GG< c" 8n eHpri0area plastic" ;deci 8n

realiarea unor desene5 picturi5 etc.< se 8ntretaie5 cola@orea" s#!'iul mtr5 s#!'iul

#erce#ti  6i s#!'iul intelectu!l 8n proporţii 6i accente dierite 8n uncţie de vFrst"5

inor0aţii5 eHperienţ" perceptiv" 6i caracteristici personale ale desenatorului.

*i. 1 Vede0 ur0ele ;0F"leala< 0i6c"rilor unui piH neru care este prelunirea

0Finii copilului ;un an 6i trei luni<. +iniile au o traiectorie circular" 6i sunt destul de

ap"sate.

*i. # Dac" pri0esc 0ateriale pentru pictat5 copiii vor ace pete. Copiii care

p"tea"J5 care 0F"lesc he0uriJ de linii resi0t o pl"cere ase0"n"toare celei de a

0urd"ri5 de a produce un eect eHterior sie6i 6i de a!6i air0a 8n acest el eHistenţa. $n

a0@ele 0F"leli5 dar cu deose@ire 8n pri0a5 se o@serv" c" actorul deter0inant este

0i6carea @raţului care ţine instru0entul. +iniile sunt 8n relaţie direct" cu eul copilului

6i 8n orţa sau 8ncetineala5 8n a0plitudinea lor sunt transerate st"rile copilului.

Aspectul estic5 eHpresiv este evident5 lipsind intenţia de repreentare a o@iectelor 

reale.

*i. - Din 0a0a de linii sau pete ;depinde de instru0ente 6i 0ateriale< la un0o0ent dat5 copilul desprinde ni6te cocoloa6e5 @ucle 8nchise. Unii autori consider" c"

ei i0it" scrisul adulţilorK alţii consider" c" aceste rotocoale sunt la 8nceput doar ur0ele

unor 0i6c"ri corespun"toare ale @raţului 6i c" oarte curFnd 8n eHperienţa copilului

linia cur@" tras" cu creionul sau penelul se transor0" 8ntr!un o@iect viual

 @idi0ensional ! un disc perceput ca o iur" a6eat" pe un ond. $n 7urul vFrstei de doi

ani se situea" ceea ce speciali6tii nu0esc controlul punctului de plecareJ5 per0iţFnd

copilului learea liniilor de liniile de7a eHistente 6i 8nchiderea unei linii5 reultFndiuri 8nchise. Aceste iuri 8nchise ;@ucle5 cocoloa6e< sunt decisive 8n apariţia uncţiei

Page 101: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 101/357

si0@olice. +a copil se instalea" oarte precoce o pl"cere de a se 7uca cu o@iectul

ur0"J5 de a!l identiica5 pl"cere ase0"n"toare celei a 7ocului si0@olic. %e 6tie c" un

copil este 8ncFntat s" ela@oree o@iectul 7ocului 8n uncţie de dorinţa sa 0o0entan"5

cutia de carton devine casa ca0ionuluiJ sau cada pentru @aia p"pu6iiJ5 cocolo6ul de

linii desenat devine elicopterulJ sau raţaJ5 8n uncţie de anteia de 0o0ent sau de

nevoile acţiunii 7ucate 6i tr"ite 8n preent.

*i. 2 Copilul descoper" c" aceste or0e rotunde pot repreenta ;sea0"n" cu<

o@iecte din 0ediul s"u ;uncţia se0iotic"<. $n desen5 ca 6i 8n 7oc5 apariţia repreent"rii

;a uncţiei se0iotice< va i conir0at" de discursul copilului5 care 86i eHplicitea"

ver@al acţiunea. I0ainile repreint" oa0eni ;iura central" a stadiului o0ului

0or0olocJ sau structur" cap!trunchi5 @raţe 6i picioareK iura din dreapta este o

dep"6ire a iurii 0or0oloc c"ci apare cap!Ft!trunchi!@raţe5 picioare<.

*i. = Copilul desenea" o@iecte5 iinţe5 plante5 etc.5 adic" ceea ce 8ntFlne6te 8n

 7urul s"uK aici copilul repreint" ni6te copaci unde reţine rectiliniaritatea 6i ra0iicaţia.

*i. ? 'a6inile ac parte din a0@ianţa conte0poran"K copilul reţine ;co0ponenta

viual"5 perceptiv"< 6i red" 8n acest desen 0asa oval"5 u6or prelun" 6i roţile.

(ercepţia viual" a proilului 0a6inii s!a i0pus 6i a ost reţinut". 4estul5 0i6carea sunt

8nc" @ine preente 8n desenul ur0" 6i repreentare 8n acela6i ti0p.

*i. B Aici copilul a repreentat tot o 0a6in"5 dar estul5 0i6carea sunt 0ult 0ai

 preente decFt 8n desenul precedent5 aspectul eHpresiv cople6ind3opturFnd oarecu0

co0ponenta viual"5 repreentarea or0ei percepute.

Aceast" alternare5 co0@inare5 o@turare 8ntre co0ponenta estic" 6i cea viual"

sunt eHtre0 de i0portante 8n adecvarea unor eHerciţii5 eHerciţii!7oc5 7ocuri viual!

 plastice de c"tre educator 6i 8nv"ţ"tor 8n sti0ularea 6i devoltarea creativit"ţii plastice

la nivel de eHpresivitate 6i co0@inatoric" ;Vasile C.5 #GGB<.

*i. Cercul5 ovalul este utiliat de copil 8n repreentarea o0ului 8n sens aditiv;aici oarecu0 "rF0iţat<5 de ase0eni chiar 6i 8n redarea dinţilor unui ier"str"u. $ntre -

6i 2 ani se re0arc" preenţa or0elor circulare de 0"ri0i dierite5 dovad" a unui

eHcelent control perceptiv!0otorK ad"uarea la or0ele eHistente a unor linii rectilinii

a c"ror orientare5 direcţie 6i di0ensiuni sunt controlate.

*i. $ntre 2 6i = ani proresele sunt considera@ile. Apar tot 0ai 0ulte detalii:

 @uele5 n"rile5 enele5 pupilele 6i lo@ul ocular5 de ase0eni se si0te tendinţa de

uniicare a or0elor ;@raţul cu pal0a 6i deetele< 6i o anu0it" coordonare a

Page 102: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 102/357

ele0entelor desenate ;doi oa0eni ridic" un copil 6i!l trec peste o @alt" care este 7os5

 pas"rea este sus<.

*i. 1G Desenul red" o i0aine 0ai co0pleH"5 co0ponenta viual!perceptiv"

iind do0inant": la sanie pe ni6te dealuri5 la 0arinea unui cartier de @locuriK este

 preent" ra@aterea ;t"lpile s"niilor< iar 8n caul @locurilor linia p"0FntuluiK interesant

cu0 sunt repreentate dealurile iar o0ul cu schiurile oer" o reolvare plastic" inedit"

 pentru vFrsta de 2!= ani5 8n schi0@ s"niile alunec" sinure la vale.

Desenul 8n 7urul vFrstei de 2!= ani este alc"tuit din ideora0e sau din sche0e5

 plasate unele al"turi de altele5 cel 0ai adesea plutind 8n 0od aparent independent 8ntr!

un spaţiu su0ar oraniat5 8ntr!o perspectiv" lar eocentric". Copilul 86i

 perecţionea" 0odul de operare5 86i transor0" 6i 86i aco0odea" sche0ele ;pentru

cas"5 0a6in"5 o05 copac5 etc.<5 8ncearc" s" le ac" 0ai o@iective5 0ai conor0e cu

realitatea cultural". Desenul se individualiea"5 iecare copil are 0odalitatea sa5

deopotriv" ase0"n"toare 6i dierit" de a altuia. Este vFrsta transparenţelor5 a ra@aterii5

a disproporţiilor 6i a altor particularit"ţi raice5 descrise 8n 0od curent ca tot atFtea

i0perecţiuni 6i erori5 nu0itor co0un al unei producţii luHuriante5 dovad" a

creativit"ţii inantile ;8n iura 1G e vii@il" inenioitatea copiilor 8n repreentarea

o0uleţului 8ntre #!= ani<.

>ase!6apte ani constituie din 0ulte puncte de vedere o vFrst" a schi0@"rilor.

>colariarea are5 desiur5 o inluenţ" asupra evoluţiei 0odului de a i 6i de a acţiona al

copilului. *a0iliariarea cu 0aterialul plastic ;hFrtie5 carton5 vopsele5 creioane5 tu6uri5

etc.< are5 8n eneral5 un eect @eneic asupra interesului pe care 8l acord" copilul

eHpri0"rii plasticeK apoi nu0eroase eHerciţii 0otorii 6i perceptive5 precu0 decupa7ele5

cola7ele5 clasarea or0elor5 7ocurile de o@servaţie5 etc. sunt tot atFtea situaţii care

cola@orea" la 80@o"ţirea potenţialului copilului 6i la ela@orarea unor sche0e5 soluţii

 plastice oarte diversiicate. (rin trans0iterea cuno6tinţelor5 6coala contri@uie laconstruirea reerinţelor30odelelor3paradi0elor 6i 0odiic" deseori 8ntr!un 0od de

ne6ters proiectul desenatorului. $ntr!o 0ult 0ai 0are 0"sur" decFt 8n pri0ii ani5

conteHtul sociocultural va i atFt de deter0inat5 8ncFt va i riscant s" 7udeci valoarea

unui desen "r" a te reeri la condiţiile 6i la 0o0entul reali"rii lui.

$ntre 6ase 6i nou" ani se re0arc" dispariţia proresiv" a aditivit"ţii ;or0e3sche0e

a6eate unele lFn" altele5 "r" s" se ţin" cont de raporturile 6i relaţiile dintre ele5 altel

spus viiunea topoloic"< 6i trecerea la interarea or0elor ;coordonarea lor spaţial" 6irealiarea unei i0aini 8ncheate<. %e o@serv" o atenţie crescFnd" aţ" de datele

Page 103: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 103/357

viuale. Indierent c" este vor@a de un o0uleţ5 de o cas" sau de alt" te0"5 detaliile se

vor 0ultiplica 6i vor i co0@inate unele cu celelalte5 dispuse 8ntr!un 0od coerent. $n

repreentarea scenelor5 persona7ele sta@ilesc raporturi unele cu altele5 86i dau 0Fna sau

des"6oar" activit"ţi precise: se 7oac"5 lucrea"5 cule lori5 dansea"5 etc. Aleerea

culorilor este dictat" de o ri7" convenţional" pentru o@iectivitate 6i dovede6te un

interes crescFnd pentru o repreentare de tip naturalist. Cre6te interesul pentru peisa75

a0estecFnd5 8ntr!o aceea6i alc"tuire dierite 0odalit"ţi repreentative.

VFrsta de 6apte!opt ani va i 8n 0ulte cauri apoeul5 dar va 8nreistra de7a

declinul unei activit"ţi plastice do0inate de o tendinţ" de sche0atiare 6i de o nevoie

de repreentare convenţional". (ri0atului contri@uţiei 0otrice care do0ina a@ricarea

 pri0elor desene 8i ia locul acu0 preponderenţa unei contri@uţii perceptive 6i ideatice5

acordFndu!se 8n eneral o prioritate 6i un accent datelor viuale. Desenul red" o@iectul

8n a@senţa sa5 el evoc" o realitate potenţial" 6i se 8nscrie 8ntr!un cF0p se0iotic. 'ai

0ult decFt o olind" sau o relectare5 desenul este o reconstrucţie repreentativ"5

centrat"5 8n uncţie de cerinţele 0o0entului5 pe anu0ite detalii sau anu0ite relaţii.

(rocedeele de coniurare plastic" vor ţine cFnd de 0arcarea prin indicaţii sche0atice

6i eo0etrice5 cFnd de un siste0 de repreent"ri 8nrudite5 de eHe0plu5 cu naturalis0ul

viual sau cu un cu totul alt siste0 de se0ne5 aici avFnd o 0are inluenţ" 0ediul

sociocultural5 0ass0edia 6i 6coala.

,ece ani 8nsea0n" de7a sFr6itul copil"riei. Desenele vor i un a0estec de

i0ainaţie 6i de repreentare a o@iectuluiK ele sunt 0ai puţin sche0atice5 0ai puţin

stereotipe5 0ai ela@orate 6i se vor5 de reul"5 iurative. 'odurile de repreentare se

apropie tot 0ai 0ult de 0odurile a0iliare adultuluiK ele dovedesc un eort de

o@servaţie si de relecţie5 o ri7" pentru conor0itate5 eno0en care5 din p"cate5 8n

0ulte cauri va di0inua activitatea creativ" a copilului.

Page 104: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 104/357

Page 105: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 105/357

#

-

Page 106: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 106/357

2

9

Page 107: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 107/357

Page 108: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 108/357

-

Page 109: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 109/357

10

-.3. +#nt!neit!te si !ntren!ment in c!rul euc!tiei#l!stice

'etodele5 strateiile de activare5 sti0ulare a potenţialului creativ 8n do0eniul viual!

 plastic5 prin inter0ediul activit"ţilor artistice!plastice5 indierent de vFrsta su@iecţilor5

se 8nscriu5 dup" p"rerea noastr" 8ntr!un spaţiu triunhiular deli0itat de trei teritorii

denu0ite sensi@ilitate5 spontaneitate 6i antrena0ent.

Page 110: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 110/357

 

%(ONTANEITATE A ANTRENA'ENT

  %EN%II+ITATE

(rin cultivarea sensi@ilit"ţii ;percepţiei estetice< se o@ţine 6i se 8nţelee

inor0aţia din 0ediu ;natural5 social5 cultural5 artistic< 6i se devolt" capacitatea de

repreentare a acestor inor0aţii ;i0aistic5 linvistic5 sonor5 viual!plastic5 estic<

sc"ldate aectiv 6i colorate eHpresiv.

(rin activit"ţi tip antrena0ent ;eHerciţiu5 eHersare< se 8nvaţ"5 se eHersea"5 se

enerea" diverse tehnici5 operaţii5 proceduri5 strateii de transpunere a potenţelor 8n

acte5 produse. (rin cultivarea 6i 8ncura7area spontaneit"ţii se creea" condiţii pentru

cunoa6terea ;de apt autocunoa6terea<5 si0ţirea 6i pro0ovarea iinţei proprii ;elevului5

studentului<. +a noi s!a lucrat5 8n do0eniul viual!plastic 0ai 0ult 8n ona de

antrena0ent 6i sensi@ilitate 6i prea puţin 8n ona de spontaneitate ;li@ertate interioar"<.

$n ona de antrena0ent s!a pus accentul pe inor0aţii despre li0@a7ul plastic5 pe

eHersarea dieritelor tehnici plastice 6i 0ai puţin pe operaţii5 proceduri5 strateii5

 paradi0e viual!plastice. $n ona de cultivare a sensi@ilit"ţii s!a pus accentul pe

 perceperea 6i repreentarea inor0aţiilor din 0ediul natural5 0aterial5 social ;0ai puţin< 6i prea puţin pe perceperea 6i repreentarea viual!plastic" a inor0aţiilor din

0ediul cultural5 spiritual ;i0ainarul si0@olic5 artistic5 reliios<. (ute0 vor@i astel de

0etode5 procedee5 situaţii plastice5 procedee co0@inatorice etc. care se 8nscriu cu

 prec"dere 8n ona de cultivare a spontaneit"ţii5 8n ona de antrena0ent sau 8n ona de

rainare a sensi@ilit"ţii. Dar 0ulte din aceste 0etode5 situaţii plastice5 procedee aparţin

sau sti0ulea" 3 activea" one de intererenţ" 8ntre spontaneitate sensi@ilitate  

antrena0ent.

CREATIVITATE

Page 111: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 111/357

Page 112: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 112/357

-.. I@TELIBE@ŢA E?4ŢI4@AL GI ACTIVITŢILE

VIZUAL > %LA+TICE

Teoria neuro@iopsiholoic" a creativit"ţii reune6te 8ntr!un 0odel unitar 6i 0aiinterativ cFt 0ai 0ulte dintre co0ponentele creativit"ţii care sunt plasate ;localiate<

8n dierite one de uncţionare ale creierului pe oriontal" ;e0isera dreapt"5 stFn"<

sau pe vertical" ;corteH5 su@corteH<5 ;Rocco '. #GG1<. Reult" din aceste teorii

aparţinFnd neuro6tiinţelor din aceste cercet"ri ale creierului 6i a 0inţii5 c" 8n procesul

de creaţie sunt i0plicate analia 6i sintea5 i0ainea 6i cuvFntul5 con6tientul 6i

su@con6tientul5 coniţia dar 6i aectivitatea etc.

Creierul u0an5 air0" 'c+ean ;apud. %an C. 1BB< const" din treicalculatoare @ioloice interconectateJ5 iecare avFnd propria sa intelienţ" 6i

su@iectivitate5 propriul s"u si0ţ al spaţiului 6i a ti0pului5 propria sa 0e0orie5

dina0ic" 6i alte uncţiiJ: co0pleHul reptilian ;creierul reptilian<5 creierul li0@ic 6i

corteHul.

Creierul reptilian5 pri0itiv sau pri0ar este devoltat 8n totalitatea lui la reptileK

la o0 el corespunde siste0elor nervoase ale trunchiului cere@ral. Acesta ;creierul

reptilian< asiur" supravieţuirea ani0alelor5 r"spunde de co0porta0entele care

satisac nevoile unda0entale ;reproducere 6i autoconservare5 relarea @"t"ilor ini0ii5

a circulaţiei sanvine 6i a respiraţiei<. Creierul reptilian are un rol i0portant 8n

co0porta0entul aresiv5 cel de ap"rare a teritoriului5 8n 0aniest"rile rituale5 precu0

6i 8n sta@ilirea ierarhiei sociale. Este locul rutinei al itinerarelor iHate dinainte5 al

esturilor auto0atiate. $n acest creier arhaic se al" un univers nonver@al de esturi

6i co0porta0ente auto0atiate5 pe care este @ine s" le cunoa6te05 s" le detect"05 s"

le 8nţelee0 ;Rocco '. #GG1<.

Creierul li0@ic5 creierul anterior sau visceral este unul din sectoarele esenţiale

ale encealului de punere 8n raport a corteHului cu or0aţiunile cere@rale 0ai vechi.

*uncţionarea lui do0in" aectivitatea 6i 0e0oria. %iste0ul li0@ic s!a devoltat

 pornind de la si0ţul olactiv5 de la lo@ul olactiv de la celulele care preiau 6i

analiea" 0irosurile. Orice entitate vie5 indierent c" este ceva nutritiv5 otr"vitor5 de

un partener seHual5 de un ani0al de prad" sau de o victi0"5 totul are o anu0it"

se0n"tur" 0olecular" distinct" ce poate i purtat" de vFntJK 8n vre0urile ancestrale

0irosul era un si0ţ de o i0portanţ" capital" pentru supravieţuire ;4ole0an D. #GG1<.

Page 113: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 113/357

De la lo@ul olactiv au 8nceput s" evoluee centri str"vechi ai e0oţiei. $n aele sale

rudi0entare5 centrul olactiv era or0at din straturi oarte su@ţiri de neuroni care

80preun" analiau 0irosul. *iecare strat de celule a@sor@ea 0irosul5 8l analia5

80p"rţindu!l pe diverse cateorii: co0esti@il sau otr"vitor5 disponi@il din punct de

vedere seHual5 du60an sau hran". Un al doilea strat de celule tri0itea 0esa7e prin

siste0ul nervos5 inor0Fnd trupul ce are de "cut ca relaţie: s" 0u6te5 s" scuipe5 s" se

apropie5 s" u" sau s" ur0"reasc". ;(aul D. 'ac+ean 1G<.

(e 0"sur" ce a evoluat siste0ul li0@ic a l"rit repertoriul creierului rainFndu!

6i dou" instru0ente eHtre0 de eiciente: 8nv"ţatul 6i 0e0oria. Deciii cu0 ar i ce

anu0e tre@uie 0Fncat 6i ce nu continu" s" depind" 8n 0are 0"sur" de 0irosK

coneHiunile dintre @ul@ul olactiv 6i siste0ul li0@ic au preluat sarcina de a ace

distincţie 8ntre 0irosuri 6i de a recunoa6te5 co0parFnd un 0iros actual cu unul din

trecut 5 distinFnd astel 8ntre @ine 6i r"u. Acest lucru s!a "cut prin rinocealonJ

;creierul nasului< parte din circu0voluţiunile li0@ice pe @a" rudi0entar" pentru

neocorteH ;siste0ul li0@ic este denu0it 6i rinoceal adic" creierul olactiv<. Creierul

li0@ic nu se eHpri0" ver@al iar uncţia sa esenţial" este s" asiure supravieţuirea

 printr!o @un" adaptare la 0ediul social. E0patia5 statutul social5 interarea 8n rup5

convinerile 6i credinţele5 i0pulsul de atac sau de ap"rare5 senti0entul de securitate

sau de insecuritate sunt principalele aspecte ale unei adapt"ri eiciente. Acest siste0

nervos r"spunde deci de aectivitate5 el iind considerat centrul iioloic al e0oţiilor.

E0oţiile declan6ate prin sti0uli5 care acţionea" asupra siste0ului li0@ic5 nu se al"

total su@ controlul corteHului sau5 cu alte cuvinte5 creierul li0@ic are o anu0it"

autono0ie 8n raport cu corteHul. Din punct de vedere anato0ic5 siste0ul e0oţional

 poate acţiona independent de neocorteHK unele reacţii e0oţionale 6i 0e0oria

e0oţional" pot i "r" nici o participare con6tient" conitiv"J ;4ole0an D. 1=5

#GG1<. Cu0 este posi@il acest lucru 6tiind rolul esenţial al neocorteHului 8n econo0iaiinţei u0ane5 6i care sunt consecinţele posi@ile 8n 8nv"ţare5 8n situaţiile li0it"5 8n

creativitate Conor0 teoriei convenţionale5 8n neuro6tiinţ"5 ochiul5 urechea 6i alte

orane senitive trans0it se0nalele la tala0us 6i de acolo la onele de prelucrare

senorial" din neocorteH5 unde se0nalele sunt reunite 8n o@iectele a6a cu0 le

 percepe0 noiK se0nalele sunt triate dup" se0niicaţie5 astel 8ncFt creierul recunoa6te

ce este iecare o@iect 8n parte 6i ce 8nsea0n" preenţa sa. Din neocorteH ;dup" vechea

teorie< se0nalele sunt tri0ise c"tre creierul li0@ic 6i de acolo este radiat" ;eHpediat"<reacţia potrivit" c"tre creier 6i restul trupului. (ro@a@il c" a6a uncţionea" de cele 0ai

Page 114: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 114/357

0ulte ori dar sunt situaţii ;eHtre0e5 speciale etc.< cFnd se0nalele de la tala0us 0er

direct printr!un rup de neuroni la nucleul a0idalian ;un el de serviciu de urenţ" al

siste0ului li0@ic 6i al 8ntreului psihic< per0iţFnd acestuia s" ai@" o reacţie 8nainte ca

acestea s" ie 8nreistrate co0plet de neocorteH. Descoperirea acestei poteci 0ai

8nuste 6i 0ai scurte ;de la tala0us direct la nucleul a0idalian "r" via neocorteH< 8i

detronea" ideea c" nucleul a0idalian depinde interal de se0nalele de la neocorteH

 pentru or0ularea reacţiilor e0oţionale. Cu alte cuvinte nucleul a0idalian poate

declan6a o reacţie e0oţional" prin inter0ediul acestei c"i de urenţ" chiar dac" este

8nreistrat 6i un circuit rever@erativ paralel 8ntre nucleul a0idalian 6i neocorteH.

Aceast" ocolire a neocorteHului pare s"!i per0it" nucleului a0idalian s" devin"

depoitul unor i0presii e0oţionale 6i a0intiri despre care n!a0 6tiut niciodat" total

sau 8n 0od con6tient. $n vre0e ce hipoca0pul ;care a ost considerat 0ult" vre0e

structura cheie a siste0ului li0@ic< are rolul de a asiura o 0e0orie cFt 0ai ascuţit"

a conteHtului 5 nucleul a0idalian reţine partea e0oţional" care 8nsoţe6te o@iectele din

conteHtul respectiv. Creierul li0@ic are rol selectiv5 detectiv5 el iind un iltru care

asiur" o selecţie a sti0ulilor dup" pl"cere5 ric"5 interes5 0otivaţie5 reu6it" etc.

Inor0aţiile apreciate ca interesante5 noi5 neo@i6nuite a7un 0ai repede la creier  

li0@icul sti0ulea" onele corteHului la care se reer" inor0aţia poitiv" ;,onele

e0oţionale sunt 8ntrep"trunse de 0iriade de circuite leate 8ntre ele 6i care str"@at

neocorteHul< iind r"d"cina la care s!a devoltat noul creierK acest lucru d" o enor0"

 putere centrilor e0oţionali5 putFnd astel s" inluenţee uncţionarea restului

creierului inclusiv a centrilor Fndirii. Aceast" inluenţ" poate i 8n unele cauri

 @eneic" ;8n pasiune5 perseverenţ"5 eHta5 Fndire analoic"5 i0ainaţie< iar 8n altele

0ai puţin @eneic" ;0Fnie5 urie oar@"5 ric"<. Creierul e0oţional este rapid5 dar el

 poate i i0precis 6i conu5 6i 8n caul vieţii e0oţionale a oa0enilor poate duce la

consecinţe deastruoase. Nucleul a0idalian poate reacţiona 8ntr!o cri" de urie saude ric" 8nainte ca 8ns"ţi corteHul s"!6i dea sea0a ce se 8ntF0pl" 6i de ce o ase0enea

e0oţie este declan6at" independent sau anterior Fndirii. $n realitate5 de o@icei5 onele

 prerontale din neocorteH enerea" reacţiile noastre e0oţionale 8nc" de la 8nceput.

 Nu tre@uie s" uit"0 c" cea 0ai 0are proiecţie a inor0aţiei senoriale ce provine de la

tala0us nu 0ere la nucleul a0idalian5 ci la neocorteH 6i la nu0ero6i centri de

 prelucrare 6i de analiare a ceea ce a ost perceputK aceste inor0aţii 6i reacţia noastr"

8n raport cu ele sunt coordonate de lo@ii prerontali5 care sunt locul 8n care se planiic"acţiunile 8n raport cu un scop5 inclusiv cele e0oţionale. A0 putea spune oarecu0

Page 115: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 115/357

0etaoric c" le"turile dintre nucleul a0idalian ;6i structurile li0@ice aerente< 6i

neocorteH sunt centrul luptelor sau al tratatelor de cooperare dintre 0inte 6i sulet5

dintre Fnd 6i senti0ent. %unt 0o0ente cFnd 0intea raţional" este cople6it" de cea

e0oţional" dar 6i 0o0ente 6i situaţii cFnd lo@ii prerontali ;lo@ul prerontal stFn<

 potolesc sau chiar 8nchid e0oţiile tul@ur"toare. E0oţiile pot 8ntrerupe Fndirea ;nu

0ai pot Fndi li0pedeJ< dar pe de alt" parte pot potenţa i0ainaţia5 intuiţia5 e0patia

6i pot avea un anu0it rol 8n caul lu"rii unor hot"rFri. %u@scrie0 ideilor lui Da0asio

;Da0asio A. 12< care susţine c" aceste creier e0oţional este i0plicat 8n

raţiona0ente 8n aceea6i 0"sur" ca 6i creierul FndiriiK 8n acest @alet al senti0entelor 6i

al Fndurilor5 capacitatea e0oţional" ne c"l"ue6te hot"rFrile de 0o0ent5 lucrFnd 8n

cola@orare cu 0intea raţional"5 a7utFnd sau di0potriv" FndireaK tot a6a5 creierul

Fndirii 7oac" un rol conduc"tor la nivelul e0oţiilor 8n aar" de 0o0entele 8n care

e0oţiile scap" de su@ control 6i creierul e0oţional o ia rana. (ute0 spune c" 8ntr!un

el ave0 dou" co0putere5 dou" creiere5 dou" 0inţi5 6i de ce nu5 dou" eluri dierite de

intelienţ" cea relaţional" 6i cea e0oţional". Reu6ita 8n viaţ" 6i 8n dierite tipuri de

activit"ţi 6i 0ai ales 8n activit"ţile creatoare este deter0inat" de a0@ele intelienţe.

Intelectul nu poate uncţiona la capacitatea 0aHi0" "r" intelienţa e0oţional". De

o@icei co0ple0entaritatea dintre siste0ul li0@ic 6i neocorteH5 dintre nucleul

a0idalian 6i lo@ii prerontali este esenţial": atunci cFnd ace6ti parteneri

interacţionea" @ine5 intelienţa e0oţional" iese la supraaţ" 80preun" cu capacitatea

intelectual". $ntre raţiune 6i si0ţire pot eHista tensiuni dar 6i st"ri de ar0onie. (entru

creativitate ce este 0ai @eneic Ce relevanţ" au pentru creativitatea viual plastic"

intelienţa e0oţional" 6i relaţiile ei cu intelienţa raţional"

(ute0 vor@i despre structurile viual plastice 6i aspectele lor raţionale Dar 

despre structurile viual plastice ca st"ri eHpresive sau aspectele lor e0oţionale Dar 

despre i0plicarea e0patic" a su@iectului 8n percepţia 6i co0unicarea eHpresiv" viual  plastic"

 Nu nu0ai separarea dintre 0inte 6i creier e als": pro@a@il c" separarea dintre

0inte 6i trup e 6a el de ictiv". a 0ai 0ult5 parteneriatul creier corp care constituie

oranis0ul5 interacţionea" cu 0ediul ca un 8ntre 5 iar aceast" interacţiune nu e

nu0ai a creierului5 nici nu0ai a corpului ;Da0asio A. #GG=<. E0oţiile 6i senti0entele

  aspecte centrale ale rel"rii @ioloice creea" o punte 8ntre procesele raţionale 6i

cele neraţionale5 8ntre structurile corteHului 6i cele su@corticale. Sipotala0usul5trunchiul cere@ral 6i siste0ul li0@ic intervin 8n relarea corpului 6i 8n toate procesele

Page 116: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 116/357

neurale pe care se @aea" eno0enul 0inţii5 de eHe0plu percepţia5 8nv"ţarea5

a0intirile5 e0oţiile5 senti0entele5 @a chiar 6i raţiona0entul 6i creativitatea ;Da0asio

A. #GG=<. Din p"cate cele 0ai 0ulte cercet"ri 6tiinţiice asupra coniţiei nu includ

e0oţiile 6i senti0entele 8n studiul siste0elor conitive. E0oţiile 6i senti0entele sunt

considerate entit"ţi vai5 nede0ne de a 80p"rţi scena cu conţinuturile tani@ile ale

Fndurilor5 pe care totu6i e0oţiile 6i senti0entele le 0odelea". Apoi e0oţia e tr"it"

deopotriv" su@ controlul structurilor su@corticale 6i neocorticale. >i un lucru 0ai

i0portant5 senti0entele sunt la el de conitive ca oricare alt" i0aine perceptiv"5 6i

la el de dependente de procesele din corteH ca oricare alt" i0aine. Dar ele au ceva

aparte ele se reer" 8nainte de toate la corp5 ne oer" cunoa6terea st"rii noastre

viscerale 6i 0usculo scheletale. %enti0entele ne dau o i0aine a ceea ce se petrece

8n corp5 o str"ulerare de 0o0ent a acestui corp5 suprapus" pe i0ainile altor o@iecte

6i situaţiiK astel senti0entele ne 0odiic" 8nţeleerea acestor o@iecte 6i situaţii. Cu

a7utorul suprapunerii5 i0ainile corporale dau altor i0aini calitatea de a i @une sau

rele5 pl"cute sau dureroase. ;Da0asio A. #GG=<.

Intelienţa e0oţional" este o condiţie principal" a creativit"ţii iar 8n do0eniul

creaţiei artistice pro@a@il unda0ental". De ce $n pri0ul rFnd creierul li0@ic are un

rol conitiv care const" 8n producerea de i0aini ;/. roMn 1BB<. Rolul i0ainii 8n

creaţie aptul c" 8n 0o0entele de 0aHi0" creativitate creierul operea" cu

 prec"dere la i0aini 6i nu la idei este @ine cunoscutK de ase0eni aptul c" i0ainea

este iradiat" aectiv din plinK siste0ul li0@ic iind sediul e0oţiilor5 i0pulsurilor5 al

0e0oriei de lun" durat"5 al acţiunilor i0ediate5 spontane.

%"n"tatea e0oţional" este vital" pentru o 0inte creativ". E0oţiile 6i

senti0entele aspectele centrale ale rel"rii @ioloice creea" o punte 8ntre

 procesele raţionale 6i cele nonraţionale5 8ntre structurile corticale 6i cele su@corticale.

$n eneral5 deoarece atFt se0nalele provenite de la starea corporal" ;poitiv" sauneativ"<5 cFt 6i stilul 6i eicienţa cunoa6terii sunt controlate de acela6i siste05 ele tind

s" concorde. EHist" 8ns" posi@ilitatea distruerii concordanţei dintre se0nalul st"rii

corporale 6i stilul conitiv 8n st"ri patoloice dar 6i 8n st"ri nor0ale. $n caul st"rilor 

corporale neative5 enerarea i0ainilor este lent"5 diversitatea redus" 6i 0otivarea

insuicient"K 8n caul st"rilor corporale poitive5 enerarea i0ainilor este rapid"5

diversitatea a0pl" 6i 0otivarea suicient de puternic" ;Da0asio A. #GG=<.

O persoan" care preint" un siste0 li0@ic oarte devoltat are 0ai 0ult"u6urinţ" decFt alta 8n a ela@ora i0aini. Creierul li0@ic are rol selectiv 6i detectiv. El

Page 117: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 117/357

este un el de iltru care asiur" o selecţie a sti0ulilor dup" pl"cere5 interes5 0otivaţie5

reu6it" etc. %oţia pictorului 6i 0icro@ioloului Ion )uculescu5 ne 0"rturisea c" de

0ulte ori cFnd picta artistul tr"ia o pl"cere intens"5 sti0ulativ" dac" 86i picta 0ai 8ntFi

 pal0ele cu anu0ite culori ;avea o relaţie aparte cu culoarea pe care o si0ţea 6i o tr"ia

6i prin proHi0itatea iic" ;tactil"5 olactiv"5 nu nu0ai viual"<. Un student de la

sculptur" 0"rturisea 8n cadrul unui se0inar5 cu0 8ntr!o vacanţ" cFnd era "r" che de

creaţie5 co@orFnd 8n @eci dup" var" pentru sar0ale a si0ţit 0irosul de ipsos care i!a

redeschis pota de lucru.

(ro@a@il 8n aceste dou" cauri proHi0itatea tactil" a culorii 6i 0irosul de ipsos

au devenit ;prin eHerciţiu 3 8nv"ţare< 0arerii so0atici5 senti0ente enerate de e0oţii

secundare care au ost leate5 prin eHerciţiu 3 8nv"ţare5 de reultatele viitoare

 previi@ile ale anu0itor scenarii ;8n caul acesta de ela@orare a unor i0aini 3 opere

de art"<.

Intelienţa e0oţional" include autocontrolul5 elul5 perseverenţa 6i capacitatea

de auto0otivare. (erseverenţa5 0otivaţia acţiunii ;0ai ales a acţiunii creatoare< reid"

8n pl"cerea intrinsec"5 aspect cu prec"dere e0oţional.

EHtaul sau tran6a creatoare sunt st"ri e0oţionale5 0o0ente de intelienţ"

e0oţional" 0aHi0". (siholoul 'ihalP Csisent0ihalP a adunat o serie de relat"ri

ale 0o0entelor de vFr din punct de vedere proesional5 0o0ente pe care le!a nu0it

tran6" 6i care se re"sesc 8n relat"rile arti6tilor5 alpini6tilor5 chirurilor etc. D"0 0ai

 7os o astel de descriere a unui co0poitor ;dup" 'ihalP Csisent0ihalP 1B=<: Te

ali 8ntr!o stare de eHta 8ntr!o ase0enea 0"sur" 8ncFt si0ţi c" aproape nu eHi6ti. A0

tr"it ase0enea 0o0ente de 0ulte ori. (arc" 0Fna este desprins" de trupul 0eu 6i nu

a0 ni0ic de!a ace cu ceea ce se 8ntF0pl". %tau doar 6i 0" uit 6i 0" 0inune. Totul

cure de la sineJ. Capacitatea de a intra 8ntr!o ase0enea tran6" indierent dac" e vor@a

de un artist5 savant5 sportiv5 0istic5 chirur etc.5 este de apt un 0o0ent de intelienţ"e0oţional" 0aHi0". Este o stare 8n care oa0enii sunt co0plet a@sor@iţi de ceea ce

ac5 se si0t @ine5 e0oţiile sunt st"pFnite 6i canaliate iind poitive 6i pline de enerie

6i concentrate pe direcţia respectiv". Concentrarea atenţiei este atFt de 0are 8ncFt

oa0enii nu 0ai percep decFt ceea ce este strFns leat de acţiunea i0ediat"5 pierFnd

noţiunea ti0pului 6i a spaţiului. 'ihaela Rocco ;#GG1< preer" ter0enul de

rev"rsareJ 8n locul celui de tran6"5 considerFnd c" aceasta constituie o or0" sui  

eneris de pasiune ;poate 6i pentru aptul c"5 4ole0an asocia" tran6a creativ" cu0o0entele de eHta 8n care cei doi parteneri ac draoste 6i a7un la o stare de

Page 118: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 118/357

ar0onie total"<. $n aceast" stare tran6"5 rev"rsare5 eHta pl"cerea pur" a actului 8n

sine ;pictarea5 co0punerea5 ascensiunea5 reolvarea pro@le0ei etc.< 8i 0otivea" pe

oa0eni. $ntr!un studiu "cut asupra a #GG de arti6ti plastici la 1 ani5 dup" ce au

ter0inat artele plastice5 Csisent0ihalP a constatat c" aceia care 8n studenţie au

savurat din plin @ucuria de a picta au devenit pictori i0portanţiK de unde trae

concluia c" : (ictorii5 0ai presus de toate tre@uie s" pictee. Dac" artistul alat 8n

aţa pFnei 8ncepe s" se 8ntre@e cu cFt o va vinde sau ce vor spune criticii5 nu va 0ai i

8n stare s" 0ear" pe calea oriinal" pe care a pornit. Reu6itele 8n do0eniul creaţiei

depind de o i0plicare total"5 care presupune un sinur o@iectivJ ;Csisent0ihalP

1#5 interviu 8n The NeM or Ti0es<. Ne pute0 8ntre@a cu0 se na6te5 cu0 se

or0ea"5 cu0 se constituie aceast" pl"cere intrinsec" actului respectiv5 ce

co0ponente @ioloice5 iioloice5 e0oţionale5 conitive5 sociale etc. particip" ca

inrediente (ro@a@il pl"cerea se na6te din con7uarea unor talente5 aptitudini5

deprinderi5 descoperite 3 si0ţite spontan prin u6urinţa 3 spontaneitatea cu care intr"0

8n activitate 6i o@ţinFnd reultate. SoMard 4ardner ;1-< cel care a devoltat teoria

intelienţelor 0ultiple5 consider" tran6a 6i st"rile poitive care o 8nsoţesc5 drept cea

0ai s"n"toas" cale de a!i 8nv"ţa pe copii5 0otivFndu!i din interior. Ar tre@ui s"

olosi0 starea poitiv" a copiilor5 susţine el5 pentru a!i deter0ina s" 8nveţe la 0ateriile

la care 6i!ar putea devolta anu0ite co0petenţe. Tran6a este o stare interioar" care

denot" c" acel copil este antrenat 8ntr!o 0isiune corect"5 8n care eHist" un acord5 o

ar0onie 8ntre structurile conitive 6i cele e0oţionale pe de o parte 6i 8ntre acesta 6i

activitatea respectiv". $n eneral5 susţine 4ardner5 tre@uie s" "se6ti ceva de care s" te

ţii. (ornind de la 0odelul intelienţelor 0ultiple descoperit de 4ardner5 reult" c"

6coala5 procesul didactic ar tre@ui s" se aHee pe identiicarea proilului co0petenţelor 

ire6ti ale copilului5 punFnd accent pe punctele tari 6i 8ncercFnd un a7utor pe punctele

lui sla@e. Un copil cu talent 8nn"scut la sport sau la desen5 va intra 0ai u6or 8n tran6"8n doe0niul respectiv decFt un altul care are o 8nclinaţie 0ai 0ic". CunoscFnd proilul

copilului5 proesorul poate s" adaptee 0odul 8n care e preentat" o anu0it" 0aterie5

8ncepFnd cu aa de iniţiere 6i pFn" la cele 0ai avansate5 oerindu!i astel un sti0ulent

opti0. A6a se 8nvaţ" 0ai cu pl"cere 6i nu 0ai apar nici rica 6i plictiseala5 0ari

du60ani ai creativit"ţii. %peranţa5 0ai spune acela6i 4ardner5 este ca atunci cFnd

copiii 8ntr" 8n tran6a 8nv"ţatului aceasta s"!i 8nde0ne s" 0ai 8ncerce 6i 8n alte do0enii.

$n principiu5 acest 0odel al tran6ei suerea" aptul c" st"pFnirea unui talent sau aunui set de cuno6tinţe ar putea s" ai@" loc de la sine5 pe 0"sur" ce copilul este atras 8n

Page 119: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 119/357

onele 8n care se ana7ea" 8n 0od spontan adic"5 8n esenţ" care 8i plac. Aceast"

0ic" pasiune iniţial" poate i s"0Fnţa ce va deter0ina reu6ita de cel 0ai 8nalt nivel5

 pe 0"sur" ce copilul va 8nţelee 6i va si0ţi c" ur0Fnd un anu0it do0eniu indierent

c" este vor@a de pictur"5 0ate0atic"5 dans sau inor0atic" acesta devine o surs" de

 @ucurie pe care nu o poţi avea decFt 8n starea de tran6". >i cu05 desiur pentru a

a7une 8n aceast" stare de tran6" este nevoie de a trece dincolo de anu0ite li0ite ale

capacit"ţii iec"ruia5 ea devine o 0otivaţie pri0ordial" de prores iar copilul va i 0ai

ericit.

Aceast" viiune @aat" pe 0odelul intelienţelor 0ultiple 6i pe eno0enul

nu0it tran6"5 este o viiune poitiv" privind 8nv"ţarea 6i educaţia 8n sens creativ dar5

din p"cate5 prea rar 8ntFlnit" 8n practica 6colar". Tran6a se @aea" 8n cea 0ai 0are

 parte pe i0plicarea intelienţei e0oţionale 80preun" cu intelienţa personal"

speciic" su@iectului. Ur0"rirea o@ţinerii unei st"ri de tran6" prin inter0ediul

8nv"ţ"turii este 0ai u0an5 0ai iresc 6i desiur 0ai eicient pentru canaliarea

e0oţiilor 8n serviciul educaţiei 6i al creativit"ţii. Reult" c" do@Fndirea 0"iestriei 8n

orice caliicare sau orice siste0 de cuno6tinţe ar tre@ui 8n 0od ideal s" se 8ntF0ple 8n

0od iresc5 atunci cFnd copilul este condus c"tre one care 8l a@sor@ spontan 5 tran6a

devenind o pri0" 6i intrinsec" 0otivaţie de a ace totul 0ai @ine. Acest 0odel de

instruire 6i educare ar i cel 0ai reco0anda@il 8n 6coli5 deoarece el va duce cu

siuranţ" la educarea 6i sti0ulare creativit"ţii ;'ihaela Rocco #GG1<.

(rin pris0a ideilor invocate 0ai sus5 air0"0 c" activit"ţile viual plastice

dispun de 0ari resurse e0oţional seductive care pot i utiliate cu 0"iestrie 8n

8nv"ţ"0Fnt 8n inducerea 3 crearea st"rii de tran6" la elevi 8n cadrul educaţiei plastice.

A0inti0 aici puterea de ascinaţie 6i seducţie a culorii5 a eHperienţelor tactil 3

chinesteice 6i viual 8n eHplorarea teHturilor5 eHperienţelor de tip sineteic ;vei 6i

 pararaul despre situaţiile plastice<.

Page 120: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 120/357

. 4<IECTIVELE EDUCATIEI VIZUALE

.1 Di0ensiunea teleoloic" a educaţiei..# Idealul educativ ca personalitate deira@il"..- Noul Currculu0 Naţional.2 Co0petenţele cheie 8n Uniunea European"..= Educaţia estetic"5 ed. artistic"5 ed. viual". $nv"ţarea eHploratorie..? (rora0ele 6colare de educaţie plastic" ;clasele V ! VIII<..B Analia o@iectivelor cadru.. Analia prora0elor 6colare pt. clasele a I!a 6i a !a.

.1 Dimensiune! telel$ic* ! euc!tiei. Ca orice actiune u0an"5 educatiaviea" or0ularea si i0plinirea unui scop5 a unui proiect de devenire u0an". Nuse poate ace educaţie viual" eicient" "r" a avea 8n vedere inalitatea de0ersului! prototipul de personalitate c"tre care se tinde. Dac" scopul5 inalitatea sunt @ineconturate5 8ţi poţi "si si 0i7loacele5 resursele si c"ile necesare.  :in!lit!tile euc!tiei  scopurile3o@iectivele3co0petentele ! sunt hidate de unsiste0 de valori.Ie!l euc!ti +c# !l euc!tiei 4"iectie euc!tin!le.Idealul educativ surprinde paradi0a de personalitate5 proiectul devenirii u0anela un 0o0ent dat5 intr!o societate data. El este deter0inat de :! tipul si esenta societatiiK

 ! 0odelul devoltarii ideale a personalitatii ;tipul de personalitate ideal<K ! valorile unda0entale ale lu0ii conte0porane ; de0ocratia5 u0anis0ul5civis0ul5 toleranta5 respectarea drepturilor o0ului etc<K ! traditiile culturale5 valorile nationale inte0eiate istoric.Daca in ulti0a instanta continuturile educatiei il repreinta cultura5 adica valorile5ne pute0 intre@a care sunt aceste valori f Valorile : etern u0ane5 co0unitatiinationale5 valorile speciice epocii. Valorile sunt repere5 o0ul are nevoie de [email protected] Ie!lul euc!ti c! #ersn!lit!te eir!"il!.4RECIA ! aloaathia : Adevarul5 inele5 *ru0osul.RO'A : 'ens sana in corpore sano ;'inte sanatoasa in corp sanatos<.EVU+ 'EDIU K caluar30onah si cavaler ! sintenia.RENA%TEREA : Uo0o universale ;o0ul deplin5 ar0oniosdevoltat<.Redescopera trupul ;corporalitatea<.'ODERNITATEA : o0ul cu si0tul riscului si al raspunderii5 descoperitorul5intreprinatorul5 cetateanul. +a valorile clasice ;adevarul5 @inele5 ru0osul5sintenia< sunt atasate valorile sociale ;li@ertatea5 ealitatea5 raternitatea5lealitatea<.IDEA+U+ EDUCATIV se unda0enteaa pe aceste valori :  ! adevarul  ! @inele

  ! ru0osul  ! sintenia ;senti0entul sacrului<

Page 121: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 121/357

  ! li@ertatea  ! ealitatea  ! raternitatea  ! lealitatea  ! de0ocratia

  ! u0anis0ul  ! civis0ul  ! toleranta  ! respectarea drepturilor o0ului.3  @ul CUICULU? national se unda0enteaa pe aceste valori care serelecta in (roilul de or0are al adolescentului a@solvent al scolii o@liatorii5 in(lanurile de invata0ant5 in (rora0ele scolare si in 0anualele dieritelordiscipline.(roilul de or0are al adolescentului repreinta o co0ponenta relatoare aCurriculu0ului national. Acest portret repreinta o schita posi@il de reasliat si eldescrie asteptarile ata de a@solventii invata0antului o@liatoriu si se

unda0enteaa pe cerintele sociale eHpri0ate in lei si in alte docu0ente de politica educationala5 precu0 si pe caracteristicile psihopedaoice ale elevilor.  A@solventii invata0antului eneral si o@liatoriu ar tre@ui :1. sa de0onstree andire creativaK#. sa oloseasca diverse 0odalitati de co0unicare in situatii realeK-. sa inteleaa sensul apartenentei la diverse tipuri de co0unitatiK2. sa de0onstree capacitate de adaptare la situatii dieriteK=. sa contri@uie la construirea unei vieti de calitateK?. sa inteleaa si sa utiliee tehnoloiile in sens adecvat KB. sa!si devolte capacitatrile de investiare si sa!si valoriee propria eHperienta K. sa!si construiasca un set de valori individuale si sociale si sa!si orienteeco0porta0entul in unctie de acestea.  CIC+URI+E CURRICU+ARE ;periodiari ale scolaritatii care au in co0uno@iective speciice< :  Clasele I!II : achiitii unda0entale ; asi0ilarea ele0entelor de @aa ale

 principalelor li0@a7e conventionale ! scris3citit5 calculul arit0etic5 li0@a7ul plastic K sti0ularea potentialului creativ al copilului5 a intutitiei si i0ainatiei<:  Clasele III! IV! V! VI devoltareK  Clasele VII ! VIII ! I o@servare si orientare ; devoltarea capacitatii de aco0unica5 inclusiv prin olosirea dieritelor li0@a7e specialiate<K  Clasele ! I aproundare ; eHersarea i0ainatiei si a creativitatii ca surse ale

unei vieti personale si sociale de calitate<K  Clasele II ! II specialiare ;do@andirea increderii in sine si construirea uneii0aini poitive asupra reusitei personale<.  ARII+E CURRICU+ARE :  ! +i0@a si co0unicare  ! 'ate0atica si stiinte ale naturii  ! O0 si societate  ! Arte  ! Educatie iica si sport  ! Tehnoloii+#ul euc!tiei detaliaa idealul educativ ;scopul unei te0e5 unei unitati de

invatare5 unui o@iect de invata0ant ! scopurile educatiei viuale3plastice<.

Page 122: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 122/357

4"iectie euc!tin!le ;operationale<. Este ipostaa cea 0ai concreta ainalitatilor si dese0neaa ce schi0@are este asteptata si realiata de procesul deinvata0ant.. C4?%ETE@TELE CFEIE (6n Uniune! Eur#e!n!)Curriculu0ul naţional pentru 8nv"ţ"0Fntul pri0ar 6i i0naial se aHea" pe

cateorii de co0petenţe cheie care deter0in" proilul de or0are al elevului:a< Co0petenţe de co0unicare 8n li0@a 0atern" 6i 8n dou" li0@i de circulaţieinternaţional"K

 @< Co0petenţe unda0entale de 0ate0atic"5 6tiinţe 6i tehnoloieKc< Co0petenţe diitale ;de utiliare a tehnoloiei inor0aţiei pentru cunoa6tere 6ireolvarea de pro@le0e<Kd< Co0petenţe aHioloice ;ca set de valori necesare pentru participarea activ" 6iresponsa@il" la viaţa social"<Ke< Co0petenţe pentru 0anae0entul vieţii personale 6i al evoluţiei 8n carier"K< Co0petenţe antreprenorialeK< Co0petenţe de eHpresie cultural"K

h< Co0petenţe de a 8nv"ţa pe tot parcursul vieţii.;#< Disciplina Tehnoloia inor0aţiei 6i co0unic"rii ;TIC< va constitui odisciplin" opţional" pentru elevii din clasele I!IV 6i disciplin" o@liatorie 8nclasele V!II.;din (roiectul de +ee 'iclea<.

  L

. EDUCATIE E+TETICA. EDUCATIE ATI+TICA. EDUCATIEVIZUALA.

@VŢAEA EP%L4AT4IE GI CEATIVITATEA @ EDUCAŢIAVIZUAL

 

Educaţia plastic" tinde sa ie 8nlocuit" cu ter0enul de educaţie viual" sau dup"unii autori cu educaţie estetic" viual". *"r" a intra 8n de@aterea pro@le0eischiţ"0 doar unele aspectele esenţiale ale educaţiei estetice5 educaţiei artistice 6i educaţieiviuale

 pe noi interesFndu!ne aici pro@le0a 8nv"ţ"rii eHploratorii 6i creativitatea.

 Euc!tie estetic! : ;aisthesis : si0tire5 percepere5 senatie<K ru0osul din natura5societate si arta. O@iectivele educatiei estetice : educatia sensi@ilitatii si cultivareavointei de a crea.

Euc!ti! !rtistic! : ru0osul din operele de arta ;ed.0uicala5 ed. literara5 ed.artistica!plastica etc.<. (une accentul pe acerea i0ainii5 deci pe 8nv"ţareatehnoloic" 5 8nv"ţarea ra0atical" si pe proceduri ;etapele realiarii unui studiu8n car@une sau creion5 8n culoare etc<.

Euc!tie iu!l! : or0area unei culturi viuale ; ar0oniarea o0ului cu realul si

i0ainarul prin inter0ediul i0ainilor<.

Page 123: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 123/357

  Ca o pri0" concluie sa retine0 trino0ul esential 5 coloana verte@rala care. structurea" educaţia artistic"3viual"5 viiunea de ansa0@lu5 inalit"ţile 6i tot. de0ersul proesorului indierent de vFrsta 6i personalitatea scolarului :

  E+EV !!! I'A4INE !!! REA+ITATE

  Ar0oniarea o0ului3elevului cu realul 6i i0ainarul presupune dou"activit"ţi3acţiuni unda0entale :  ! conte0plarea i0ainii  ! iniţierea 8n acerea i0ainii.  Dup" unii autori5 8n caul educatiei viuale5 accentul ar tre@ui pus peconte0plarea3receptarea i0ainii. Un lucru e cert5 indierent pe ce se puneaccentul5 ar0oniarea elevului cu realul 6i i0ainarul prin 0i7locirea i0ainilor serealiea" prin cele dou" acţiuni3activit"ţi : conte0plarea3analia i0ainii 6iiniţierea 8n acerea i0ainii. (entru aceste activit"ţi3acţiuni ave0 nevoie de :  !. LI?<A8UL %LA+TIC7

! 0oroloia li0@a7ului plastic ;ele0entele de li0@a7 plastic<

  ! sintaHa li0@a7ului plastic ;pro@le0e de co0poiţie<Deci de $NV&)ARE 4RA'ATICA+&".TEF@4L4BIE %LA+TIC :

! tehnici  ! 0ateriale  ! instru0ente  Deci de $NV&)ARE TESNO+O4IC&  c. EP%L4AEA 7  ! Realit"ţii  ! +u0ii intrapsihice  ! I0ainarului

  ! Necunoscutului5 viitorului  Deci de $NV&)ARE E(+ORATORIE ;vei 6i sche0a de 0ai 7os< 

Page 124: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 124/357

  $n Ro0Fnia s!a pus accentul pe pri0ele dou" 0odalitaţi de educaţie plastic"5

8nv"ţarea ra0atical" 6i 8nv"ţarea tehnoloic".$n studierea5 asi0ilarea5 eHersareali0@a7ului plastic s!au eHperi0entat dierite 0etode5 strateii 6i s!au o@ţinutreultate nota@ile5 unii autori vor@ind chiar de o adev"rat" ala@etiare plastic";>u6al" I.<. %tudierea 6i olosirea li0@a7ului plastic 8n eHpri0area de sine a ost 8n0od iresc 8ne0"nat" cu 8nv"ţarea 6i eHersarea dieritelor tehnici plastice5 cuolosirea unor 0ateriale 6i instru0ente variate ;8nv"ţarea tehnoloic"<. A0@eletipuri de 8nv"ţare ! ra0atical" 6i tehnoloic"5 8l a7ut" pe elev s"conte0ple3analiee 6i s" ac" i0aini.  %tudierea 6i eHersarea li0@a7ului plastic este 8ntr!un el un proces dedestructurare a i0ainii5 de desacere a ei 8n ele0ente 6i 0i7loace plastice;puncte5 linii5 culori5 or0e5 pete5 valori5 rit0uri5 contraste5 ar0onii5 a0ecro0atice5 si0etrii5 asi0etrii etc<. De aceea studierea li0@a7ului plastic este o

 pre0is" pentru lectura3conte0plarea i0ainii artistice!plastice. *acerea i0ainii

Page 125: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 125/357

este un proces invers ! coaularea unor ele0ente 6i 0i7loace plastice5 structurarealor la 8ntF0plare5 8n virtutea nivelului detvolt"rii 0intale sau pe @aa unor 

 principii co0poiţionale olosind anu0ite tehnici 6i 0ateriale. +a acerea i0ainii86i aduc aportul a0@ele tipuri de 8nv"ţare : ra0atical" 6i tehnoloic".Dar pentrurealiarea 6i3sau receptarea creativ" a i0ainilor nu sunt suiciente aceste dou"

tipuri de 8nv"ţare. (entru declan6area 6i susţinerea co0porta0entului eHplorator 6iludic al elevilor atFt de @eneic pentru declan6area creativit"ţii5 este nevoie 6i de8nv"ţarea eHploratorie. A eHplora 8nsea0n" a cerceta o reiune5 o on" 0ai puţincunoscut" cu intenţia de a descoperii ceva nou5 necunoscutK a cerceta5 a c"uta5 ainvestia5 a eHa0ina5 a 8ncerca noi co0@inaţii5 noi variante 5 noi alc"tuiri. Nustudie0 li0@a7ul plastic 8n sine doar pentru a!l 8nţelee ci 6i!n ideea de a!l olosi8n realiarea dieritelor i0aini5 coniuraţii plastice prin eHplorarea cu a7utorul luia lu0ii reale viti@ile5 invii@ile5 a lu0ii intrapsihice cu 0arile sale necunoscute5 ai0ainarului5 a viitorului. $nv"ţarea eHploratorie 8n cadrul educaţiei plastice sereer" la diverse 0odalit"ţi de cercetare 6i transcodare 8n se0ne plestice adiverselor se0nale viuale5 sonore5 olactive5 tactile5 ustative5 inesteice5 a

diverselor st"ri5 e0oţii5 senti0ente5 idei5 vise5 viiuni5 antas0e etc. $nv"ţareaeHploratorie necesit" cura75 8ndr"neal"5 risc5 i0ainaţie5 spontaneitate 6i nu 8nulti0ul rFnd5 activarea instictului ludic. Descoperirea 6i3sau inventarea noului5schi0@area5 0odiicarea3deor0area realit"ţii5 inventarea viitorului5 se realiea"8n 0are parte prin pris0a co0porta0entului eHplorator care se structurea" prin8nv"ţarea eHploratorie!ludic". $nv"ţarea eHploratorie se suprapune 8n 0are parte peceea ce se chea0" 8nv"ţare constructivist"5 ca un 0od de 8nv"ţare prin c"utare5cercetare5 care pro0ovea" rolul eHperienţei reale5 autentice de c"utare5 de8nţeleere5 de soluţionare a pro@le0elor sau situaţiilor ;vei Elena /oi"a5 #GG?5$nv"ţarea constructivist"<. Dierenţa ar i c" instruirea constructivist" este 0aiaproape de 0etodoloia cercet"rii 6i cunoa6terii 6tiinţiice5 pe cFnd 8nv"ţareaeHploratorie!ludic"5 a6a cu0 o concepe0 noi 8n cadrul educaţiei viuale5 este 0aiaproape de cercetarea5 cunoa6terea 6i ludicul artistic. %trateia centrat" pecercetarea li@er" 0ulti!disciplinar"5 intra!5 inter! 6i transdisciplinar" a unei te0esau a@ord"ri te0atice5 ideea de activitate li@er" a elevului de cercetare esteesenţial" 8n a0@ele cauri ie c" e vor@a de 6tiinţe sau de arte. Devoltareacreativit"ţii elevilor5 presupune din partea proesorilor5 a!i 8nv"ţa astel pe elevi58ncFt s" vad" direct c" pentru o pro@le0"3situaţie3te0"3ca3activitate eHist" 0ai0ulte a@ord"ri5 interpret"ri5 ipotee5 soluţii de valoare dierit". $n do0eniul artistica@ord"rile5 interpret"rile5 soluţiile la dierite te0e date sau li@ere5 pro@le0e etc.sunt 6i 0ai nu0eroase5 aici iind din plin i0plicat" co0@inatorica5 paradi0ele

asupra or0ei5 spaţiului 5 ti0pului 6i sensi@ilitatea3aectivitatea 8n deter0inareaeHpresivit"ţii.  A eHplora culoarea 6i posi@ilit"ţile ei de eHpresie 8nsea0n" c"utare5 reolvare5relecţie5 devolt"ri ludice30uicale3rit0ice3spaţiale. C"ut"0 cu elevii culoarea 8nnatur"5 8n lu0ea 0ineral"5 veetal"5 ani0al"5 chiar 6i 0icroscopic"K desprinde0anu0ite caracteristici5 do0inante cro0atice speciice anu0itor structuri naturale5soiuri de plante5 renuri 6i specii5 inclusiv eno0ene de ca0unla75 ca0eleonis0etc. C"ut"05 cercet"0 culoarea5 olosirea ei 8n dierite perioade istorice la dierite

 popoare 8n cera0ic"5 arhitectur"55 vesti0entaţie5 0o@ilier5 etc. C"ut"05 cercet"0culoarea 8n artele viuale ;pictur"5 otoraie5 il05 televiiune5 video5 i0ainediital"5 desin a0@iental 6i de o@iect5 artele spectacolului<. Reolv"0 dierite

 pro@le0e reale : cre"0 a0@ianţe cro0atice cal0e5 lini6titoare sau di0potriv"incitante5 enerianteK pentru astel de pro@le0e c"ut"0 inor0aţii despre

Page 126: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 126/357

inluenţa culorilor asupra psihicului u0anK ace0 0ici eHperi0ente cu conteHtecro0atice dierite ;calde5 reci5 violente5 ar0onioase etc.< 6i receptarea lor de c"treoa0eni cu vFrste 6i preocup"ri diverse. Relect"05 de eHe0plu5 de cei0presioni6tii au diviat pata de culoare pFn" au a7uns la puncteK de ce cu@i6tiireduc treptat @o"ţia de culori la riuri 6i @runuri ;(icasso5 ra\ue<. $ncerc"0 apoi

c"ut"ri 6i reolv"ri de transcod"ri cro0atice a unor o0ote5 sunete5 ra0ente0uicale5 esturi5 0irosuri5 senaţii tactile etc. Ne 7uc"0 apoi cu elevii devoltFndo 0ulţi0e de conteHte cro0atice 0erFnd pe dierite restricţii : o culoare plus al@6i neruK dou" culori plus al@ 6i neruK dou" culori co0ple0entareK tri culori calde

 plus al@ 6i neru etc. (ute0 c"uta5 eHplora5 devolta dierite relaţion"ri 8ntreor0ele @idi0ensionale3tridi0ensionale 6i culoare ;p"trate al@e pe ond cald5 rece5

 plat5 vi@ratK or0e rotunde 8n culori calde3reci5 plate sau vi@rate pe dieriteonduriK cu@uri5 pira0ide5 cilindri calde3reci 8n culori plate5 vi@rate pe onduri sau8n a0@ianţe dierite etc.< (ute0 cerceta olosirea culorii 8n Op!art5 8n pu@licitate58n artele spectacolului etc. (ute0 cerceta5 eHplora cu elevii nu doar valoareai0presiv" 6i eHpresiv" a culorii ci 6i culoarea ca se0n 5 ca si0@ol. Dar la el de

 @ine pute0 cerceta dierite tehnici5 0ateriale 6i instru0ente ;aspectul tehnoloic<de olosire a culorii5 de a6ternere a ei pe dierite suporturi 6i cu dieriteinstru0ente ;acuarel"5 te0pera5 ua6e5 tu6uri5 cerneluri tiporaice5 ulei5 acril5

 pastel5 pensul"5 cuţit5 stropit5 picurat5 a0prentare etc.<5 ie prin eHperienţe directe5 personale dar 6i prin eHplorarea dieritelor opere de art". O astel de a@ordare cuaspecte constructiviste ar ace ca predarea s" nu ie trans0itere de cuno6tinţe;dup" 0anual< ci un prile7 de a ana7a elevul 8n construirea cunoa6terii artistice!

 plastice5 8n 8nţeleerea pro@le0elor plastice a@ordate 6i realiarea unei 8nv"ţ"ri personaliate. Rolul proesorului este s" le provoace elevilor eHperienţe de8nv"ţare direct" care s"!i incite 6i s" le sti0ulee toate resursele psihice 6i s" lestucturee3consolidee co0porta0entul eHplorator.  $n do0eniul educaţiei plastice eHplorarea realit"ţii5 lu0ii intrapsihice5i0ainarului 6i chiar a li0@a7ului plastic5 8nsea0n" cercetarea5 repreentarea5deor0area5 destructurarea 6i reconiurarea5 descoperirea sau inventarea de noisoluţii plastice 8n realiarea i0ainilor plastice.%" lu"0 un eHe0plu @anal dinlu0ea real" : apa. Ce 8nsea0n" a eHplora5 cerceta te0a apei 8n do0eniul viual!

 plastic Apa poate i cercetat" din punct de vedere iic5 chi0ic5 @ioloic5 poetic50itic5 si0@olic5 artistic. Cercet"0 cu elevii dierite 0odalit"ţi de repreentare aapei 8n pictur"55 desen 6i sculptur"5 de eHe0plu : 0odalit"ţi tehnice ! acuarel"5 ulei5creion dar 6i de li0@a7 plastic ! culoare5 pete 5 linii.$ncerc"0 apoi dieriteeHperi0ente plastice de suerare a ploii5 a unui rFu5 a valurilor 0"rii5 a unei

cascade5 a "peii5 a sloiurilor de heaţ" etc. Ne pute0 olosi de otoraii5 dereproduceri de art" 6i de 8ncerc"ri5 eHperi0ente personale. %e pot iniţia cu eleviieHplor"ri 8n ona si0@olului : valori si0@olice ale apei 8n dierite 0itoloii5culturi5 reliii. Toate aceste eHplor"ri pot avea caracter inter!5 0ulti!5 intra! 6itransdisciplinar ;se poate apela la inor0aţii 6i eHperienţe din celelalte arte 6i chiar din 6tiinţele naturii 6i o0ului<.$n concluie tre@uie s" spune0 c" 8nv"ţarea eHploratorie este esenţial" atunci cFndne propune0 s" activ"0 6i s" devolt"0 potenţialul creativ al elevilor 0ai ales 8ncadrul disciplinelor artistice.

C! cncluie s! retinem trinmul esenti!l 5 cl!n! erte"r!l! c!re

structure!! euc!ti! !rtistic!#l!stic!,iu!l!5 iiune! e !ns!m"lu5

Page 127: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 127/357

&in!lit!tile si tt emersul #r&esrului ini&erent e !rst! si #ersn!lit!te!

scl!rului.

 

ELEV I?ABI@E EALITATE

  i@lioraie  Cioca5 V.5 #GGB5 I0ainea 6i creativitatea viual!plastic"5 Ed. +i0es  /oiţa5 E.5 #GG?5 Instruirea constructivist"5 Ed. Ara0is  /oiţa5 E.5 #GG#5 Educaţia conitiv"5 Ed. (oliro0  'arcus5 %.5 #GG-5 /ocul ca li@ertate5 Ed.%cripta  >u6al"5 I.5 #GGG5 Estetica 6i psihopedaoia artelor plastice 6i desinului5Ed.%i0a

.9 %4BA?ELE +C4LAE ;de educatie plastic"<  Curriculu0ul national are ca ele0ente centrale prora0ele scolare siactivitatea de proiectare.Curriculu0ul national este ela@orat de un rup deeHperti care au pornit de la asteptarile societatii preiurate in W(roilul

a@solventului invata0antului licealX :1. %a de0onstree andire creativa.#. %a oloseasca diverse 0odalitati de co0unicare in situatii reale.-. %a inteleaa sensul apartenentei la diverse tipuri de co0unitati.2. %a de0onstree capacitate de adaptare la situatii dierite.=. %a contri@uie la construirea unei vieti de calitate.?. %a inteleaa si sa utiliee tehnoloiile in 0od adecvat.B. %a!si devolte capacitatile de investiare si sa!si valoriee propria

eHperienta.

. %a!si construiasca un set de valori individuale si sociale si sa!siorientee co0porta0entul si cariera in unctie de acestea.Aceste capacitati5 atitudini si valori au un caracter transdisciplinar. Ele

se pot devolta3or0a prin inter0ediul tuturor disciplinelor inclusiv prineducatia viuala.

  L

  (rora0ele scolare sunt structurate in ideea de prora0are a traseuluielevului propus la nivel national. (rora0ele scolare si traseul pe care il

Page 128: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 128/357

 propun sunt centrate pe o@iective3co0petente si au in vedere rolulrelator al achiitiilor elevilor in plan or0ativ.  (rora0ele scolare la educatie plastica pentru clasele I VIII propun :  ! o@iective cadru cu un rad ridicat de eneralitate si care se

realieaa  pe parcursul 0ai 0ultori aniK  ! o@iective de reerinta care se reera la reultatele asteptate aleinvatarii ..... si ur0aresc proresul elevilor la sarsitul iecarui an destudiuK

! activitati de invatare propuse ca eHe0ple de 0odalitati deoraniare a lectiei de educatie plasticaK

! continuturile sau 0i7loacele prin care se ur0aresteatinerea o@iectivelor cadru si de reerinta propuse.

(rora0ele scolare actuale incearca sa puna accent pe o andirespe!ciica iecarui o@iect de studiu5 pe caracterul or0ativ al invatarii

 prininvatarea centrata pe elev..; An!li! "iectielr c!ru.  +a educatie plastica prora0ele scolare ur0aresc in ciclul

 pri0ar si i0naial ur0atarele o@iective enerale ;cadru< :! elt!re! c!#!cit!tii e e/#rim!re #l!stic! utili!n

m!teri!lele si instrumentele s#eci&iceH! elt!re! sensi"ilit!tii5 im!$in!tiei si cre!tiit!tiiH! cun!stere! si utili!re! elementelr e lim"!j #l!sticH! &rm!re! unr juec!ti e !l!re !rtistic!.(roesorul tre@uie sa analiee din perspectiva conitiva siconstructi!va aceste o@iective in scopul operationaliarii lor . %a analia0

 pei0ele doua o@iective. Delt!re! c!#!cittii e e/#rim!re #l!stic! utili!n m!teri!le

si instrumente s#eci&ice :  C!#!cit!te  : siste0 de insusiri unctionale si operatinale inuniune cu deprinderile5cunostintele si eHperienta necesara5 careduc la actiuni eiciente si de peror0anta.Este intotdeaunade0onstrata si de0onstra@ila prin apte.  E/#rim!re #l!stic!  : co0unicarea unor idei5 stari5 e0otii5senti0ente5 atitudini5viiuni5 vise5 conceptii prin inter0ediulli0@a7ului plastic olosind anu0ite tehnici si 0ateriale.;e/#rim!re! #l!stic! #resu#une in!t!re te=nl$ic!5

$r!m!tic!l! si e/#lr!trie<

Page 129: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 129/357

  ?!teri!le  : hartie5 carton5 teHtile5 lut5 @ahete5 le0n5 creta5 plastelina5 plastic5 ire teHtile5 etc.  Instru0ente : pensule5 e@osoare5 pene5 echer5 rila5 oarece5cater5etc.

  Te=nici : creion5 car@une5 0odela75 acuarela pe u0ed3uscat5 tus cu pensula si penita5 0onotipie5 cola75 rota75 pastel etc.  CU? DEZV4LTA? !ce!st! c!#!cit!te (rin activitati practice:desenand5 pictand5 0odeland5 co0@inand5 incercand dieritetehnici si 0aterialeK conte0pland si analiand dierite i0aini

 plastice5 realiand eHpoitii cu lucrarile copiilor5 viitand 0uee sialerii de arta5 olosind dierite situatii plastice si 0etode37ocuricreative.Delt!re! sensi"ilit!tii5 im!$in!tiei si cre!tiit!tii

( devoltarea acestora se realieaa in principal prin invatareaeHploratorie 5 eHplorand realul sensi@il5 i0ainarul5 realul a@stract5lu0ea intrapsihica dar si prin invatarea ra0aticala sitehnoloica< :

+ensi"ilit!te : acultate de a si0ti5 de a reactiona la eHcitatii5 dea!si schi0@a intr!o anu0ita 0asura 5 starea initiala su@ actiuneaunui aent eHterior ;culoare5 sunet5 0iros5 or0e5 i0aini etc.<Kacuitate a si0turilorK capacitate de reactie aectiva5 intensitateaectiva5 e0otivitateK in arta capacitatea de a trans0ite5 de a

 provoca e0otii artisticeK receptivitate artistica.  CU? DEZV4LTA? +E@+I<ILITATEA ATI+TICA%ensi@ilitatea de a si0ti or0e5 culori5 relatii3tensiuni dierite sieHpresivitatea acestora se devolta prin activitati practice dedesenare5 pictare5 0odelareK prin o@servarea3analia sirepreentarea or0elor3teHturilor3culorilor3rit0urilor3contrastelor din natura5 din operele de arta. (rin eHrcitii37ocuri3eHperi0ente

 plastice de eHpresiviare a i0ainiilor create5 prin transcodari dintr!o 0odalitate de eHpresie in alta ;vei Cioca W/ocul de!a arta.#GGB<.

I?ABI@ATIA : acultate suleteasca sintetiatoare care eHistaintre sensi@ilitate si intelect. In cadrul psihicului u0an i0ainatiase devolta ca un su@siste0 tri@utar celorlalte su@siste0e5 dar individualiat prin strateia transor0ativa3deor0ativa sico0@inativa5 alternand deoraniarea si reoraniarea5destructurarea cunoscutului si ortarea corespondentelor ipotetice;analoii<5 enerarea de noi se0niicatii in ordinea construirii5 aco0pensatiei5 in enere a echili@rarii cu lu0ea si cu sine5 a unor ansa0@luri dina0ice de i0aini ce si0@olieaa necunoscutul din

sine si din lu0e5 a@sentul5 posi@ilul5 co0ponentele co0ple0entareale vietii o0ului ;dupa (aul (opescu Neveanu<. Ea opereaa cu

Page 130: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 130/357

i0aini.Reervorul i0ainatiei este 0e0oria.In caul transor0ariirecnstitutie s!u cnstructie5 im!$in!ti! este #!r!lel! cuinteli$ent!. In e#!sire! re!lului im!$in!ti! este sinnim! cu&!ntei!. +u" &rm! e &!nteie5 im!$in!ti! DE:4?EAZA

EALUL ;deor0eaa copiile pra0atice urniate de perceptie siin0aainate in 0e0orie<. :4?A DE:I@IT4IE AI?ABI@ATIEI > C4?<I@AT4ICA @E+TA@8E@ITA5@[email protected] cu0uleaa ;aduna< si reconstituie ti0purile. :uncti!#rinci#!l! ! im!$in!tiei > #erce#ere! iitrului5I@VE@TAEA VIIT4ULUI (!ntici#!ti!).Im!$in!tie > !&ectiit!te  : io0oris0ul3concordanta3conruentadintre dina0ica aectiva si continutul i0ainat : in plan i0ainativ

apar o@iectele si eveni0entele corespunatoare dorintei5 sperantei5invidiei5 draostei5 urii5 eloiei5 ricii5 placerii5 neplacerii. %ocurilee0otionale pot enera antas0e5 viiuni cvaionirice5 halucinatorii;vei Cioca V.5 I0ainea si creativitatea viual!plastica5 pararale#.=5 #.B si #.11<. I?ABI@AUL este ondul5 do0eniul5 tara0ul creat dei0ainatie;se0ne5 i0aini5 opere de arta5 si0@oluri5 aleorii5 e0@le0e5 0ituri50itoloii5 arhetipuri5 repreentari sche0atice5 i0aini onirice5 hi@ridatii5anticipatii5 antastic etc.5 vei Durand5 4.5 %tructurile antropoloice alei0ainarului<.Im!$eri!  ste derularea cal0a ;sau precipitata<5 conte0plativa intr!un circuitaproape inchis a i0ainii. I0aeria3i0ainatia este travaliu5 activitatea deela@orare @aata pe i0ainar ;i0ainarul cultural5 i0ainarul colectiv5i0ainarulIndividual reveria<. I0ainarul apare ca pre0ia si produs al i0ainatiei.

  CU? DEZV4LTA? I?ABI@ATIA  Daca i0ainatia deor0eaa30odiicarealul5 ;i0ainile perceptive stocate in 0e0orie< deduce0 i0plicit ca tre@uiesceHersate37ucate cu elevii tehnici3operatii de 0odiicare a or0elor5 culorilor5structurarii spatiale a i0ainii ;vei operatiile plastice5 paradi0ele or0ice3spatialein Cioca V.5 #GGB5 /ocul de!a arta<. Ave0 de ase0eni la dispoitie 7ocul situatiilor 

 plastice si o 0ulti0e de 7ocuri3pro@le0e plastice de tipul 37ocul de!a arta3.  Cre!tiit!te (ei c!#itlul 12)

 .- An!li! #r$r!melr şcl!re #t. cl!sele ! IP >! si ! P !

Euc!ti! #l!stic! > intele!s! c! euc!tie iu!l!.%tudiul artelor viuale ;de ce nu0ai a artelor viuale si nu a tuturortipurilor de i0aini< ur0areste DE,VO+TAREA CA(ACITATII DE

CO'UNI!CARE (RIN I'A4INE 5 superioara celei ver@ale prin

Page 131: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 131/357

calitatea universala de trans0itere5 depasind ranitele livistice. @u crec! este Qsu#eri!r!R !r cu si$ur!nt! este m!i cm#le/!5 m!i c!l!.  Orientarea activitatilor are la @aa deose@irea dintre :

cmunic!re! e ti# stiinti&ic (unic5 #recis5 l$ic5 r!tin!l5

rece) cmunic!re! e ti# !rtistic (m!i cm#le/! im#lic!n t!te&uctiile #si=ice 7 emtii5 sentimente5 $!nire5 im!$in!tie5inclusi cr#ul).

  C4?E@TAII 7 intre cele doua do0enii sunt nu0ai deose@iri %aco0para0 i0aeria stiintiica cu i0aeria artistica ;vo0 descoperii 0ulteanaloii5 corespondente structurale etc.<. Apoi eHista one unde celedoua do0enii se intalnesc3conlucreaa : arhitectura5 desinul de o@iect5

a0@iental etc.%a analia0 activitatea unor creatori ca +EONARDO DAVINCI5 (AU+ +EE5 4OETSE5 (AU+ VA+ER5 TUCU+E%CU5'IRCEA E+IADE .(ute0 a@orda te0e esentiale ;viata5 0oartea5 draostea5 li@ertatea5spatiul5 ti0pul5 sacrul5 ininitul5 etc.<prin pris0a celor doua do0enii.CE D4E+TE @4UL CUICULU? 7

c=eie uniers!l! #entru ec!re! ric!rei im!$ini t!n!rul s! nu &ie m!ni#ul!t #rin im!$ine ( $!nire! critic!) inestr!re! cu ni !lente e tr!ire #len!r! ( cntem#l!re!... estetic!).

C4?E@TAII 71. EHista o cheie universala pentru decodarea i0ainii

  Ce 0odalitati5 ce tehnici5 ce strateii ave0 la dispoitie pentrureceptarea 3 analia i0ainii  Cu0 0a a7uta 0oroloia si sintaHa li0@a7ului plastic la decodareai0ainii   Cu0 0a a7uta cunoasterea tehnicilor plastice si a potentialului lor

eHpresiv in recepterea i0ainilor#. De ce sunte0 relativ usor 0anipulati prin i0aine

  Detasarea de i0aine ;distanta critica< insea0na cunoasterea ei  Cu0 devolta0 andirea critica in receptarea si analia i0ainii  =-. Cu0 devolta0 la elevi capacitatea conte0plativa  Cu0 devolta03or0a0 si0tul si ustul estetic la elevi

  C4?%ETE@TE BE@EALE 7

1. ece#t!re! intr m!nier! #ersn!l! ! mes!jului !rtistic in,l!

uniersul iu!l.

Page 132: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 132/357

2. :lsire! unr mijl!ce !rtistice #entru e/#rim!re!sensi"ilit!tii !rtistice.

C4?E@TAII 7 !ccentul se e#l!se!! #e rece#tere! im!$inii7

  C4@TE?%LAEA I?ABI@II,4%EEI  ANA+I,A I'A4INII  A+4ORIT' 3 %CSE'A DE ANA+I,A:  ! analia 0oroloica  ! analia sintactica ;pro@le0e de co0poitie<  ! analia se0antica;denotatii5conotatii3se0nii!  catii posi@ile5 her0eneutica i0ainii<

VALORI ŞI ATITUDINI

o 'aniestarea interesului pentru cunoa6terea 6i interpretarea operelor de

art" plastic" 6i decorativ".

o 'aniestarea iniţiativei 8n aprecierea critic" a operei de art"5 co0pararea

 propriului punct de vedere cu p"rerile celorlalţi. Evaluare 6i autoevaluare.

o 'otivaţia pentru ocrotirea 6i punerea 8n valoare a patri0oniului artistic

naţional 6i universal.

o Disponi@ilitatea pentru cultivarea capacit"ţilor estetice ca unda0ent

 pentru participarea la viaţa cultural".

o $nţeleerea 6i aprecierea diverselor or0e de eHpresii din patri0oniul

artelor plastice universale.

 

C4?E@TAII 7

  CU' %TARNE%C %I CU+TIV INTERE%U+ (T. CUNOA%TEREA %IINTE+E4EREA O(ERE+OR DE ARTA   CU' CU+TIV INITIATIVA 3 CURA/U+ IN E(RI'AREA unei O(INII (ER%ONA+E  CU' II CONVIN4 (E E+EVI DE VA+OAREA O(ERE+OR DE ARTA %IDE NECE%ITATEA OCROTIRII +OR

  CU' I+ *AC5 CU' I+ CONVIN4 (E TANAR ;cu0 il persuade 3 seduc<%A %I'TA NEVOIA DE A (ARTICI(A +A VIATA CU+TURA+A ;sa 0eara la

Page 133: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 133/357

0uee5 eHpoitii5 concerte5 sa citeasca poeie si proa5 sa 0eara la teatru5 saconte0ple natura etc.<   CU' I+ A/UT %A INTE+EA4A %I %A A(RECIE,E DIVER%E'ODA+ITATI5 *OR'E DE E(RE%IE

  CE 'I/+OACE5 CE 'ETODE5 CE %TRATE4II A' +A DI%(O,ITIE   CE CO'(ETENTE5 CA(ACITATI5 A(TITUDINI (ER%ONA+E A' %I CU'  (OT %A +E (UN IN VA+OARE

COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI

1. ece#t!re! 6ntr m!nier* #ersn!l* ! mes!jului !rtistic l! uniersul iu!l

Cm#eten'e s#eci&ice Cn'inuturi

1.1 Evidenţierea ele0entelor de li0@a7 plastic

6i a relaţiilor dintre ele 8n scopul interpret"riii0ainilor artistice @i! 6i tridi0ensionale desen5 pictur"5 oto5 sculptur" 6i arhitectur"

! mr&l$i! şi sint!/! im!$inii "i şi

triimensin!leH! mijl!ce s#eci&ice7o esenulHo !cruri şi cntr!ste !lriceHo !cruri şi cntr!ste crm!ticeHo suestiile 0aterialului.

1.# Analia 0odului 8n care sunt repreentateti0pul 6i spaţiul 8n i0ainea @i! 6itridi0ensional"

! structurile cm#i'in!le !rtistice cl!sice s!urm!ntice5 st!tice s!u in!miceH

1.- Identiicarea unor 0ateriale 6i tehnici5 a

uncţiei lor eHpresive 6i a relaţiei dintrei0ainea lor @i! 6i tridi0ensional" 6i a0@ient

! m!teri!le şi te=niciH

! scul#tur! e e/terir şi e interirH! !r=itectur! inte$r!t* 6n meiul n!tur!l ur"!ns!u 6n #eis!jul !rti&ici!lH

1.2 Analia plastic"5 prin pris0a uneiinterpret"ri proprii 6i a unor lucr"ri de art" @i!6i tridi0ensionale din patri0oniul artisticlocal

! !n!li! unr im!$ini "i şi triimensin!le(esen5 #ictur*5 mnument st!tu!r s!u!r=itectur!l5 scul#tur* e interir5 st!tuiee e/terir5 str!* s!u #!rc5 "iseric* şi #rim*rie).

:lsire! unr mijl!ce !rtistice #entru e/#rim!re! sensi"ilit*'ii estetice

Cm#eten'e s#eci&ice Cn'inuturi

#.1 Realiarea unor crochiuri care evidenţia"calit"ţile artistice ale unor lucr"ri @i 6itridi0ensionale

! co0poiţie5 desen5 lu0in" 6i u0@r"5 culoare50aterial5 tehnic" 6i actur"K devoltarea si0ţuluide o@servaţieK

#.# Realiarea unor schiţe ale unor lucr"ri @i!6i tridi0ensionale i0ainate

! elt!re! &!nteiei.

CO'ENTARII +A CO'(ETENTE %I CONTINUTURI :

Page 134: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 134/357

Evidentierea ele0entelor de li0@a7 plastic si a relatiilor dintre ele ;adica analia

0oroloica si sintactica< in orice i0aine artistica @i si tridi0ensionala ;desen5

 pictura5 oto5 sculptura si arhitectura< in scopul interpretarii acesteia.

  RECE(TAREA I'A4INII ARTI%TICE ;interpretarea acesteia< (RE%U(UNE

DE%TRUCTURAREA EI IN E+E'ENTE DE +I'A/ (+A%TIC %I

EVIDENTIEREA RE+ATII+OR DINTRE ACE%TEA

 INTER(RETAREA I'A4INII I %AU TRIDI'EN%IONA+E %E A,EA,A (E

ANA+I,A 'OR*O+O4ICA %I (E CEA %INTACTICA ;de la ele0entar3si0plu la

relationari3co0pleH<

  CE %CSE'E DE ANA+I,A A I'A4INII CUNO%C3DETIN

  %UNT 'AI 'U+TE 'ETODE DE ANA+I,A A I'A4INII

  ANA+I,A 'ODU+UI IN CARE %UNT RE(RE,ENTATE TI'(U+ %I

%(ATIU+ IN I'A4INEA I % I TRIDI'EN%IONA+A presupune cunostinte

0ini0e dar esentiale despre %(ATIU5 TI'( si I'A4INE .

RE+ATIA DINTRE I'A4INE %I %(ATIU %E REDUCE +A %I%TE'E5

(ARADI4'E (ER%(ECTIVICE

  RE+ATIA I'A4INII CU TI'(U+ %E REDUCE 5 in caul artelor viuale 5 +A

%(ATIA+I,AREA TI'(U+UI

<i"li$r!&ie 7

 

 Neac6u5 IK 1G5Instruire 6i 8nv"ţare5 Ed. >tiinţiic"

  L L L #GG#5 4hid 0etodoloic pentru aplicarea prora0elor 6colare din aria

curricular" Arte pentru clasele I!II5 '.E.C.

  Cioca5 VK #GG=5 Educaţie visual!plastic" ;caiet de lucr"ri<5 Eurodidact5

'anualele de educaţie plastic" alternative pentru clasele V!I

Page 135: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 135/357

10. %4IECTAEA +I DE+:A+UAEAACTIVITATIL4 %LA+TICE

(Act e !ntici#!re si e #re&i$ur!re !le unui emers euc!tin!l)

  10.1 De ce este neie e #riect!re  10.2 %l!ni&ic!re! c!len!ristic*.  10.3 Lec'i!,!ctiit!te! e euc!'ie iu!l#l!stic*.  10. Et!#ele #riect*rii i!ctice.

10.1 De ce este neie e #riect!re

! educatia este un de0ers teleoloicK! educatia este co0pleHaK! ed. este un act de responsa@ilitate ;cu0 preda03invata0

asa se structureaa andireaK! eli0inarea a0atoris0ului3i0proviatiei si securiarea

 proesorului.%riect!re! 7 ! lo@ala ;plan de invata0ant5 prora0e scolare<K  ! esalonata ;speciice unei discipline5 unei lectii3unitati de

8nvatare.(roiectarea vieaa : ! anul scolar ;planiicare<  ! se0estrul scolar ;planiicare<  r! scl!r! , unit!te! e in!t!re ( proiect de

lectie3plan3scenariu3proiect pedaoic<.

10.2 %LA@I:ICAEA CALE@DAI+TICA ;pe se0. I5 pe se0. II5 pean scolar<

  (rora0a de educatie plastica pentru clasa a V a5 a VI!a5 a VII!asi A VIII!a.  Anul scolar are -? de sapta0ani.

  EE'(+E DE (+ANI*ICARI :

Page 136: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 136/357

Page 137: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 137/357

10.3 Lec'i!,!ctiit!te! e euc!'ie iu!l#l!stic*OR4ANI,AREA INVATARII (E C+A%E %I +ECTII  'odalitati de oraniare a activitatii didactice :

! rontal

! pe rupe ;invatare prin cooperare<! individual

+ECTIA : (ROIECTARE %I DE%*A%URARE;+ectia ca 0icrosiste0 pedaoic<  lectie !! lat. +ectio5 derivat din leere [ lectura cu las tare a unui0anuscris i0portant.  Co0ponentele 5 caracteristicile si conceptia care unda0enteaa

 procesul de invata0ant 5 se reasesc la nivelul lectiei.VARIAI+E+E +ECTIEI :

Page 138: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 138/357

1. di0ensiunea uncionala ;orice lectie presupune un scop si o@iective @ine deter0inate<.

#. di0ensiunea structurala ;orice lectie ana7eaa resurse u0ane50ateriale si de continut5 presupune selectarea unor 0etode resurse

 procedurale si 0i7loace de invata0ant5 se realieaa intr!un ti0pdeter0inant si intr!un 0ediu pedaoic<.-. di0ensiunea operationala ;vieaa desasurarea lectiei cu strateii si

 procese speciice si evaluarea cu unctie de opti0iare<.

  TI(URI %I VARIANTE DE +ECTII :! lecti! mi/t!! lectia de co0unicare3insusire de noi cunostinte

  variante : ! lectia introductiva  ! lectia preleere! ! lectia se0inar  ! ! lectia 0iHta! ! lectia prora0ata

lecti! e &rm!re e #rice#eri si e#rinerivariante : ! lectia de or0are de deprinderi de activitate

  intelectuala  ! lectia de or0are a unor deprinderi 0otrice  ! lectia de or0are a unor deprinderi tehnice  ! lectia de la@orator   ! lectia3activitatea de atelier5 predo0inant

#r!ctica  ! lectia eHcursie  lecti! e &i/!re si sistem!ti!re  lecti! e eri&ic!re si !#reciere ! reult!telr scl!re

10.. ETA%ELE %4IECTAII DIDACTICEUn lucru @ine acut este reultatul unui proiect @ine andit.

1. Ce voi ace ;o@iectivele educationaleG#. Cu ce voi ace ;resursele educationale de care dispune proesorul<-. Cu0 voi ace ;sta@ilirea unei strateii educationale pt. atinerea

scopurilor<2. Cu0 voi sti daca cea ce tre@uia acut a ost acut ;sta@ilirea unei

0etodoloii de evaluare<

!) %reci!re! cl!r! ! "iectiel r euc!tin!le !le lectiei

Page 139: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 139/357

  4"iectiul euc!tin!l ie!! elimit!re! unei cnuite s!u!c=iitii euc!tie c!re s! &ie re!t! in termeni e cm#rt!menteienti&ic!"ile5 ii"ile5 cncrete.  4"iectie 7 $ener!le5 "iectie c!ru5 "iectie e re&erint!5

"iectie #er!tin!le.  4"iectiele #er!tin!le sunt cncrete si ie!! sin$ur!#er!tie (er"e e !ctiune5 cee! ce ! sti eleul5 cee! ce ! sti s! &!c! u#!lectie,!ctiit!teH ienti&ic!re! #er&rm!ntei &in!le, cnitiile in c!re se#ruce #er&rm!nt!,nielul #er&rm!ntei)

  ") +t!"ilire! resurselr euc!tin!le 7 elimit!re! cntinutului in!t!rii (in&rm!tii5 !"ilit!ti5 !tituini5

!lri) st!"ilire! resurselr #si=l$ice (c!#!cit!ti e in!t!re,e/#rim!re5mti!tie5#ersn!lit!te! eleului5 #r&esrul cu e/#erient! s!) st!"ilire! resurselr m!teri!le (s#!tiu5 tim#5 mijl!ce m!teri!le) st!"ilire! resurselr #rceur!le (&rm! e r$!ni!re ! cl!sei5mete e #re!re5 !lc!re! e tim#)  c) Cntur!re! str!te$iei i!ctice #time H  cei trei ? 7 ?ete5 ?!teri!le5 ?ijl!ceH  st!"ilire! scen!riului i!ctic (#r$r!m!re >=!!r,int!m#l!reH nu se #!te #r$r!m! ttul).  ) Et!#! &in!l! 7 st!"ilire! te=nicilr e e!lu!re5 ! nielului ere!li!re ! "iectielr #r#use. E!lu!re! se &!ce #rnin e l!"iectiele #er!tin!le !le !ctiit!tii. 

Un e/em#lu e #riect!re i!ctic! l! cl!sele IIV 7

PROIECT DIDACTIC

 Înv. VARVARI FLOAREAData: mai 2007Clasa a III-a BObiectul: desen TE!NICI PLASTICE DE LUCRUSubiectul lectiei: Tehnica ştampilelor din cartofi

 Tema la alegerea elevilor Tipul lectiei: formare de priceperi si deprinderi

  O"ie#$i%e &'e(a$i&na)e *

Page 140: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 140/357

Page 141: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 141/357

Des456(a(ea )e#iei

M&men$e

'eda+&+i-#e

A#$i%i$a$ea 8n%44$&(6)6i A#$i%i$a$ea

e)e%i)&( 

Me$&de

'(&#ede

-omentorgani"ato%ric

♦ 2or fi asigurate condi'iileoptime desfăşurării lec'ieide desen.

4e bancă fiecareelev arematerialelenecesare

Discutiipregătitoa%re

♦ Se poartă discutii despreceea ce poate fiecare săeprime prin desen!

♦ Se vor face referiri şi lasentimentele ce pot fieprimate prin culori!

♦ 2a fi abordat şi subiectullegat de tehnicile de lucru #ncare se poate lucra!

3levii vorargumenta de cele place să

desene"e$ ceelementerepre"intă cuplăcere #ndesenele lor şicum pot fieprimatesentimentele cua<utorul culorilor! 

Convers'ia

3plica'i4roblemti"area

 +nuntareatemei si aobiectivelor 

 +sta"i$ la desen$ vom reali"a olucrare unde vom folosi uneletehnici de lucru cunoscute şi otehnică nouă$ numită

$e/ni#a s$am'i)e)&( din#a($&i9

Obiectivele urmarite vor fi:- 8olosirea #ntregii foi !

- eersarea tehniciiştampilelor din cartofi!

- intercalarea diferitelorştampile #n reali"arealucrării!

3levii repetă temapropusă

3plica'i Învă'areprindescoperire

4re"enta%rea şiintuireamodelului

♦ 2oi pre"enta c&teva lucrări$precum şi modul dereali"are al acestora.

♦ Ce tehnici am folosit=

3levii recunosctehnicile simaterialelefolosite:

- 2oi insista peobservarea

Convers'ia

 +nali"a

Page 142: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 142/357

formelorob'inute cua<utorulştampilelor 

3plicareaşidemonstra%rea tehniciide lucru

♦  În demonstrare voi insistape modul cum se aplicăculoarea pe ştampilă$insist&nd adupra ideii de afolosi pu'ină apă!

♦ 2oi avea #n vedereobserva'ia ca spa'iul delucru să fie echilibrat şifolosit #n totalitate!

♦ (evenirea cu culoare$ #nspa'iile rămase libere$ se vaface după uscareaprealabilă a formrlor aplicate

 #n <ur!

3levii urmaresc cuatentie eplicatiilesi etapele reali"ăriilucrarii!

 +dresea"ă #ntrebări dacă aunelămuriri!

3plicati

Demon%stra'ia

(eali"area>eecu'ia?lucrării

-

♦  +precierile asupra moduluide lucru vor fi po"itive.

3levii vor lucraindependent$ darpot colabora cucolegul de bancă

pentru a reali"aschimb deştampile.2or primi indica'iiindividualesuplimentare$atunci c&nd esteca"ul

-uncaindepen%dentă

3ercitiu

3valuarealucrărilor -

@ucrarile elevilor vor fiepuse pe panouri şiapreciate de catre ei$ prinautoevaluare şi evaluare

♦ Se va face o aprecieregenerala a activitatii.

♦ 2a fi mentionata utilitateatehnicii folosite!

3levii vor anali"acorectitudineatehnicilor utili"atesi vor apreciagustul pentrufrumos la colegiicare au reali"atlucrarile #n modestetic.

Convers'ia +uto%evaluare

 +nali"a

Page 143: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 143/357

/ibliografie :

1. Ioan Neacsu ;1G< Instruire si invatare5 Ed. %tiintiica5 ucuresti

#. L L L ;#GG#< 4hid 0etodoloic pentru aplicarea prora0elor scolare din ariacurriculara Arte pentru clasele I a II!a5 '.E.C.5 Consiliul National pentru

curriculu0

11. EVALUAEA @ CADUL EDUCAŢIEI VIZUAL%LA+TICE.

11.1 Cu0 evalu"0 sensi@ilitatea5 creativitatea 6i li@ertatea intereioar" 8n cauledu! .. caţiei viual!plastice.11.# Evaluarea potenţialului eHpresiv 8n do0eniul viual!plastic ;caracteristicile... structurale : orţ"3enerie5 si0plitate3co0pleHitate5 tensiune5 des"6urare .. spaţial"5 rit05 volu05 or0"<.11.- Investiaţii proprii privind eHpresivitatea viual!plastic".11.2 Aspecte 6i principii ale asiur"rii calit"ţii 8n cadrul educaţiei viuale.11.= Evaluarea potenţialului creativ ;co0@inatoric"5 paradi0e or0ice5 spaţiale5. .. co0poiţionale< 8n do0eniul viual!plastic ;teste de creativitate5 operaţii

 plastice<

11.1 Cum e!lu*m sensi"ilit!te! şi li"ert!te! interi!r* 6n c!ruleuc!'iei iu!l#l!stice

Evaluarea ca acţiune u0an" ţine de di0ensiunea noastr" teleoloic". >ti0 c"acţiunea didactic" este pre0editat" 6i viea" atinerea unor scopuri3o@iective. Esteiresc deci s" ne interesee dac" ceea ce tre@uia "cut a ost "cut 6i la ce nivel a ost"cut. (ute0 evalua siste0ul de 8nv"ţ"0Fnt5 instituţia5 prora0ele5 proesorii5 elevii5etc.

Evaluarea scolar" presupune trei 0o0ente: 0"surarea5 aprecierea reultatelor 6colare 6i adoptarea 0"surilor a0eliorative.%i0pla acu0ulare de date ;0"surarea< nu constituie 8nc" o evaluare. Tre@uie s" se

e0it" o apreciere5 o 7udecat" de valoare dup" o scar" de valori. %e nasc o serie de8ntre@"ri: ce tre@uie evaluat5 o stare eHistent" a individului sau procesul detransor0are5 evoluţia acestuia De unde vin aceste criterii 8n uncţie de care se ace oapreciere Cine are sarcina s" le prescrie $ntr!o societate post0odern" deci

 pluralist"5 unde coeHist" 0ai 0ulte sc"ri valorice 6i se realiea" o educaţieintercultural"5 la care cod valoric se va ace reerinţ" CFnd evalu"0 Ce evalu"0;cuno6tinţe5 deprinderi5 interacţiuni5 co0porta0ente o@serva@ile5 co0petenţe< Cu0evalu"0 (entru ce evalu"0 6i 8n nu0ele a ce evalu"0

CFnd se pune pro@le0a evalu"rii elevilor 8n cadrul educatiei artistice! plasticelucrurile sunt 6i 0ai co0pleHe. Evalu"0 radul de 8nsu6ire a li0@a7ului viual!plastic5

Page 144: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 144/357

a@ilitatea olosirii acestuia 8n eHpri0area proprie5 co0petenţele necesare dialo"rii cuopera de arta5 radul de devoltare3rainare a sensi@ilit"ţii artistice!plastice5 potenţelecreative activate5 radul de li@ertate interioara atins 8n pro0ovarea propriei

 personalit"ţi 8n activit"ţile de tipul Y7ocul de!a artaJ5 etc Iar aceste evalu"ri le ace08n uncţie de care paradi0e viual!plastice sau estetice

(ornind de la unele cercet"ri 6i construcţii teoretice apartinFnd psiholoieiconitive5 psiholoiei u0aniste5 6i altor 6tiinţe socio!u0ane vo0 preenta cFtevao@servaţii5 eHperi0ente5 eHe0ple5 consideraţii privind evaluarea 8n cadrul educaţiei

 plastice ;artistice!plastice<.Evaluarea sensi@ilit"ţii3eHpresivit"ţii viual!plasticeEvaluarea repertoriului de operaţii viual!plastice aplicate or0elor5 culorilor5 etc.Evaluarea co0petenţelor si0onice3co0poiţionaleEvaluarea achiiţiilor privind dierite paradi0e viual!plastice asupra or0ei5

co0poiţiei5 spaţiuluiEvaluarea li@ert"ţii de a visa 8n ela@orarea sau36i 8n receptarea i0ainilor viual!

 plastice.

11.2 EVALUAEA %4TE@TIALULUI EP%E+IV

$n cadrul acestor activit"ţi artistice5 artele viuale sau activit"ţile viual!plastice

 pot avea un rol i0portant 8n declan6area potenţelor creative 6i devoltarea creativit"ţii

u0ane5 0ai ales 8n perioada ti0purie ;#!1? ani<5 dar 6i la alte vFrste. Activit"ţile

viual!plastice i0plic" su@iectul 8ntr!o serie de acţiuni!co0porta0ente care viea" :

! 0i6c"ri din ce 8n ce 0ai co0pleHe 6i 0ai rainate ale 0Finilor care

desenea"5 0odelea"5 pictea"5 cioplesc5 lipesc5 decupea"5 rup5

0ontea"5 eHplorea" tactil dierite o@iecte 6i structuri 0ateriale etc. K

! eHplorarea viual" a dieritelor o@iecte5 structuri5 realit"ţi5 i0aini5 opere

de art"5 lucr"ri proprii5 eHplorare inluenţat" de educaţia viual" din

6coal"5 de 0as!0edia etc. K

! o 0ultitudine de 0ecanis0e 6i structuri conitive 6i desiur 6i aectiveK! o serie de instanţe5 structuri ale personalit"ţii su@iectului.

Activit"ţile viual!plastice avoriea" contactul su@iectului prin 0ai 0ulte

canale cu dierite 0ateriale5 cu calit"ţi diverse ;or0e5 culori5 teHturi5 structuri etc.< 6i

eHpresivit"ţi dierite ;riidit"ţi5 elasticit"ţi5 concavit"ţi5 conveHit"ţi5 0uchii t"ioase sau

 @lFnde5 supraeţe calde5 0oi5 aspre5 culori vii5 aprinse5 stinse5 surde5 contraste de

culori 6i or0e etc.<K su@iectul acţionea" pe dierite suporturi ;hFrtie5 plac" de lut5

Page 145: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 145/357

ipsos5 pFn"5 perete etc.<5 cu dierite instru0ente ;creion5 c"r@une5 pensul"5 dalt" etc.<.

Elevul are posi@ilitatea s" se eHpri0e aparent 7ucFndu!se ;latura ludic" a activit"ţilor

artistice iind un aru0ent tare 8n sti0ularea 6i devoltarea creativit"ţii5 ludicul iind

 produc"tor3surs" de pl"cere< 0i0etic5 si0@olic5 eHpresiv5 constructiv5 arhitectonic etc.

$n aceste activit"ţi artistice ;viual!platisce< sunt i0plicate o serie de deprinderi5

 priceperi5 o 0ulţi0e de inor0aţii codate su@ or0" de i0aini5 calit"ţi viual!

 plasticeK de ase0eni sunt utiliate o serie de operaţii viual!plastice care sunt aplicate

or0elor5 culorilor5 liniilor5 punctelor5 supraeţelor5 volu0elor5 su@stanţelor5

0aterialelor etc. (rin prelucrarea inor0aţiilor speciice viual!plastice5 prin utiliarea

diverselor strateii acţionale5 su@ i0@oldul dieriţilor actori interni 6i eHterni5

spontani sau oraniaţi ;educaţie<5 copiii5 arti6tii creea" ni6te o@iecte ciudateJ5 ni6te

o@iecte icţionale pe care le nu0i0 artistice. Aceste i0aini viual!plastice sunt create

de copil5 pri0itiv5 artist plastic su@ u0@rela unor paradi0e de cele 0ai 0ulte ori

necon6tientiate ;vei cap. Creativitatea vizual&plastica & o viziune cognitivă" in Cioca

 " V." (ocul d&a arta" )d. *imes<. Aceste o@iecte icţionale ;i0ainea pictat"5 desenat" a

unui 0"r nu este 0"rul 8nsu6i<5 aceste i0aini viual!plastice pot i a@ordate5 analiate

din 0ulte puncte de vedere. (e noi ne interesea" aici doar dou" perspective :

cantitatea de creativitateJ5 de noutate5 inenioitate5 oriinalitate preente 8n

i0ainea plastic" 6i calit"ţile eHpresiveJ conţinute5 topite 8n iinţa 0aterial"5

su@stanţial" a i0ainii. Desiur pare u6or artiicial" aceast" a@ordare oarecu0

dihoto0ic" a i0ainii plastice su@ odia creativit"ţii 6i su@ odia eHpresivit"ţiiK ea are

8ns" un te0ei pra0atic 8n a@ordarea didactic" a creativit"ţii viual!plastice5 dup"

cu0 sper"0 c" va reie6i pe parcursul acestei c"rţi. Orice i0aine artistic"!plastic" este

0ai 0ult sau 0ai puţin oriinal" ;eHistFnd posi@ilitatea i0ain"rii unei scale care urc"

de la oriinalitate G pFn" la noutate a@solut"<5 0ai 0ult sau 0ai puţin eHpresiv"

Page 146: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 146/357

;putFndu!se i0aina 6i 8n acest ca o scal" a eHpresivit"ţii<5 cu alte cuvinte aspectul

creativ ;co0@inatoriu5 constructiv5 enerativ < 6i cel eHpresiv ;orţ"5 cal05 ar0onie5

tensiune dra0atic" etc.< sunt preente sau a@sente5 8n 0ai 0are sau 0ai 0ic" 0"sur"5

80preun" 8n i0ainile plastice. TaPlor C. . ;1< distine ur0"toarele niveluri ale

creativit"ţii:

! creativitatea de eHpresie

! creativitatea procesual"

! creativitatea de produs

! creativitatea inovativ"

! creativitatea inventiv"

! creativitatea e0erent"

I0ainile viual!plastice inaliate 8ntr!o anu0it" tehnic"5 8ntr!un anu0it

0aterial ;lut5 culoare5 acuarel"5 creion etc.< 6i pe un anu0it suport ;hFrtie5 pFn" etc.<

se 8nscriu 8n ceea ce se chea0" creativitate de produs ;aici o@iect5 produs icţional< 6i

creativitate eHpresiv" ;ne reeri0 aici la 0odul eneral 6i nu atFt la operele plastice

apoetice care au avut di0ensiuni e0erente 8n epoca respectiv"<. De o@icei

creativitatea eHpresiv" sau de eHpresie se reer" la 0i0ico!esticulaţie 6i vor@ire 6i

este speciic" artei teatrale 6i oratoriei. O@iectul viual!plastic5 i0ainea plastic"

iic" poate i analiat" prin pris0a:

! nout"ţii

! oriinalit"ţii! eHpresivit"ţii

! coerenţei plastice

! valorii

$n testul Torrance ;1B2< de Fndire creativ" ;TTCT<5 or0a iural" desenele

 provocate sunt evaluate calitativ 6i cantitativ. Cantitativ sunt evaluate: oriinalitatea5

leHi@ilitatea5 luiditatea5 ela@orarea5 reistenţa la 8nchidere5 a@stractiarea se0antic".

Page 147: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 147/357

Evaluarea calitativ" a peror0anţelor se ace 8n testul Torrance pe @aa ur0"toarelor

tr"s"turi:

! eHpresivitate e0oţional"

! radul de co0pleHitate al desenului

! 0i6carea 6i acţiunea 8n desen

! eHpresivitatea titlului

! reistenţa la 8nchidere

! perspectiva viual" neuual"

! perspectiva viual" intern"

! u0or 8n titluri 6i desen

! @o"ţia i0aeriei

! vitea de ana7are creativ"

$n TTCT eHpresivitatea e0oţional" se reer" la repreentarea e0oţiilor sau

senti0entelor 8n desene 6i 8n titlurile acestora. $n desene pot ap"rea eHpresii aciale5 8n

special poiţia urii5 0i0ica5 postura corpului. De ase0enea5 alţi indicatori nonver@ali

ai e0oţiilor sunt desenele repreentFnd lacri0i5 dans5 rFs5 80@r"ţi6are5 s"rut5 lupt"5

F0@et5 8ncruntare5 @raţe 8ntinse a eHta etc. E vor@a de o ilustrare iiono0ic" a

e0oţiilor sau pur 6i si0plu naturalist!indicial" ;lacri0i5 s"rut etc.<. Nu 8n acest sens

ilustrativ5 eHterior 8nţelee0 eHpresivitatea i0ainilor plastice.

EHpresia3eHpresivitatea i0ainilor plastice ;desene5 picturi5 sculpturi etc.<5 a esturilor 

6i 0i6c"rilor corporale ale @alerinului5 a 0i6c"rii 6i posturii oa0enilor 8n dierite st"ri

etc. reid" 8n calit"ţile perceptuale ale coniuraţiei de sti0uli. Aceste calit"ţi

 percepute au un caracter eneral: noi 8nreistr"0 calitatea de ro6u5 rotun7i0ea5

0ici0ea5 rapiditatea5 0asivitatea5 eortul5 r"sucirea5 dilatarea5 supleţea etc.

concretiate 8n cauri individuale5 dar trans0iţFnd o anu0it" clas" de eHperienţe 6i nu

o unic" eHperienţ" particular". Deini0 eHpresia5 80preun" cu Arnhei0 ;1B<5 prin

0odurile de co0porta0ent ani0at sau inani0at dev"luite de aspectul dina0ic al

o@iectelor sau eno0enelor perceptuale. CFnd privi05 de eHe0plu5 o @alerin"5 starea

Page 148: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 148/357

ei suleteasc" de tristeţe sau de ericire pare a i 8n le"tur" direct" cu 0i6c"rile pe

care le eHecut". %uccesiunea 8n ti0p5 precu0 6i propriet"ţi ca intensitatea5 volu0ul5

si0plitatea sau co0pleHitatea5 schi0@area lin" sau violent"5 repausul sau aitaţia5 sunt

de reul" calit"ţi structurale atri@uite atFt eno0enelor iice cFt 6i celor 0intale. 'aH

erthei0er ;apud Arnhei0 R. 1B< susţinea5 reeritor la eHpresia3eHpresivitatea

 @alerinei5 c" actorii or0ali din cadrul dansului reproduc actori identici din starea

suleteasc". De unde deduce0 eHistenţa unor raporturi5 corespondenţe 8ntre anu0ite

calit"ţi structurale ale celor dou" tipuri de eno0ene5 0intale 6i iice. (arteneriatul

dintre a6a!nu0itele procese conitive 6i procesele nu0ite de o@icei e0oţionaleJ ar 

tre@ui s" ie evident5 susţine neuroloul Da0asio ;#GG=<5 enunţFnd ipotea 0arerului

so0atic pe @aa cupl"rii anu0itor clase de sti0uli cu anu0ite clase de st"ri so0atice.

De altel neuroloul susţine cu o serie de aru0ente aptul c" e0oţiile 6i senti0entele

;aspectele centrale ale rel"rii @ioloice< creea" o punte 8ntre procesele raţionale 6i

cele nonraţionale5 8ntre structurile corticale 6i cele su@corticale. Reult" c" pro@le0a

eHpresivit"ţii5 a sensi@ilit"ţii 8n eneral 6i a celei viual!plastice 8n particular5 8n

sensul recept"rii ;conitive 6i e0oţionale sau e0oţionale 6i conitive< 6i3sau

eHpri0"rii3codiic"rii viual!plastice a calit"ţilor structurale a realit"ţilor3st"rilor 

eHterioare3interioare5 poate i a@ordat" prin pris0a ideii c" nu corpul sinur sau

creierul sinur interacţionea" cu 0ediul ;natural5 social5 cultural<5 ci 8ntreul

oranis0. Arnhei0 ;1B< ilustrea" aceast" corespondenţ" structural" dintre iic 6i

0ental5 dintre e0oţional 6i conitiv printr!un eHperi0ent realiat cu un clu@ de @alet

studenţesc. alerinii au ost solicitaţi separat s" i0proviee pe te0e ca tristeţea5 orţa

sau noaptea. Interpret"rile lor au preentat un 0are rad de concordanţ". $n

repreent"rile tristeţii5 de pild"5 0i6c"rile erau lente 6i li0itate la o a0" restrFns"5 cu

evoluţii 0ai ales cur@e 6i reduse ca tensiuneK direcţia era va"5 schi0@"toare5 eitant"5

Page 149: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 149/357

iar corpul p"rea s" cedee pasiv orţei ravitaţionale5 neiind propulsat de propria sa

iniţiativ". %e ad0ite 8n eneral5 susţine autorul citat5 c" starea suleteasc" de tristeţe

are o coniuraţie si0ilar". +a o persoan" depri0at" procesele 0intale sunt lente 6i

rareori trec dincolo de pro@le0e reeritoare la 8ntF0pl"ri i0ediate 6i interese de

0o0entK toate activit"ţile leate de Fndire sau de acţiune sunt 0olatice 6i lipsite de

enerie. Desiur5 interpret"rile studenţilor au putut i inluenţate 6i de 0odurile

tradiţionale de a repreenta tristeţea 8n dans. Esenţial este aptul c" 0i6c"rile5 ie

inventate spontan5 ie copiate dup" alţii5 v"deau o structur" or0al" oarte

ase0"n"toare cu cea a st"rii sulete6ti 8n cau". (e scurt5 dac" anu0ite calit"ţi viuale

ca or0a5 vitea5 direcţia ori rit0ul sunt ne0i7locit accesi@ile5 pare 8ndrept"ţit s"

 presupune0 c" aceste calit"ţi structurale sunt purt"toarele unei eHpresii direct

co0prehensi@ile ochiului. Din cele preentate 0ai sus nu tre@uie s" deduce0 c"

eHpresia perceptual" se raportea" neap"rat la un intelect dinapoia eiJ. Noi percepe0

0i6c"rile lente5 0olatice5 ador0iteJ ale unei persoane 8n contrast cu cele vioaie5

 pro0pte 6i viuroase ale alteia5 dar nu trece0 neap"rat dincolo de 8n"ţi6are5 la

o@oseala sau aeri0ea psihic" dinapoia ei. O@oseala 6i vioiciunea sunt conţinute 8n

8nsu6i co0porta0entul iicK ele nu se distin 8n esenţ" ;structural vor@ind< de

o@osealaJ s0oalei care cure 8ncet sau de soneria eneric"J a teleonului ;Arnhei0

1B<. De unde reult" c" pute0 "si eHpresie viual" 8n orice o@iect sau eno0en

coerent structurat. O stFnc" a@rupt"5 o salcie plFn"toare5 culorile unui a0ur5 isurile

dintr!un id5 o run" care cade5 un ivor care cure5 o si0pl" linie sau pat" de

culoare5 ori dansul unei or0e a@stracte pe un ecran cine0atoraic sau li0@ile

 7uc"u6e ale unui oc deschis au tot atFta eHpresivitate ca 6i corpul o0enesc 6i 8l pot

servi pe artist la el de @ine. %u@linie0 din nou5 8n concluie5 c"

eHpresia3eHpresivitatea este o caracteristic" inerent" a coniuraţiilor perceptuale care

Page 150: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 150/357

Page 151: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 151/357

opere 0uicale5 esturi5 dans5 0irosuri ;ali0ente5 @"uturi< etc.

EHpresia3eHpresivitatea5 iind o caracteristic" inerent" a coniuraţiilor perceptuale5 o

descoperi0 deci 6i 8n 0aniest"rile corpului u0an. EHpresia poate i antropo0oriat"

! "si0 e0initate 8n unduirea valurilor sau a lanului de rFu5 salcia poate i

 plFn"toare etc. Dar se 8ntF0pl" 6i invers: vor@i0 de oa0eni ca de ni6te caractere tari5

er0e5 elastice5 leHi@ile5 riide5 dure5 luide ;calit"ţi5 ter0eni din iica coeiunii<.

Dac" ne hid"0 dup" coniuraţiile de orţe percepute ;calit"ţi structurale<5 unele

o@iecte 6i eveni0ente precu0 6i unele st"ri sulete6ti sau senti0ente sea0"n" 8ntre

ele5 iar altele nu. (e @aa aspectului lor eHpresiv5 ochiul nostru creea" spontan un el

de clasiicare siste0atic" a tuturor lucrurilor eHistente ;s" nu uit"0 c" percepţia

 porne6te de la eneralit"ţi5 c" a@stractiarea este preent" de7a 8n 0ecanis0ele

 perceptive<. Aceast" clasiicare perceptual" contraice ordinea suerat" de alte tipuri

de cateorii5 indus" nou" de educaţie5 de inluenţe culturale. De eHe0plu5 8n civiliaţia

occidental" 0odern"5 sunte0 o@i6nuiţi s" distine0 8ntre ani0at 6i inani0at5 8ntre

iinţe u0ane 6i non!u0ane5 8ntre aspecte 0intale 6i aspecte iice. %u@ raportul

calit"ţilor eHpresive 8ns"5 caracterul unei anu0ite persoane poate se0"na 0ai 0ult cu

cel al unui anu0it copac sau ani0al decFt cu cel al altei persoane ;Arnhei0 1B<.

Reiese c" eHpresia5 de6i este o caracteristic" inerent" a coniuraţiilor perceptuale 6i

 pute0 constata prioritatea eHpresiei 8n conţinutul pri0ar al vederii 8n viaţa cotidian"5

este 0ai 0ult sau 0ai puţin 0odiicat" la adulţi 8n ur0a unei educaţii pe @ae

6tiinţiice5 unde cantitativul5 0"sura@ilul 6i eicienţa o@turea" sensi@ilitatea. (entru a

8nţelee 0ai @ine ce se 8ntF0pl" cu eHpresia3eHpresivitatea plastic" su@ inluenţa

0aturi"rii5 a educaţiei 6i 8n corelaţie cu repreentareaJ5 ne vo0 opri puţin la

de@utul eHpri0"rii viual!plastice la copil. ("rinţii desenului ;nu0i0 desen pri0ele

eHpri0"ri plastice ale copiilor de pretutindeni5 de6i a0 putea la el de @ine s" le

nu0i0 picturi5 0F"lituri5 pete5 p"t"ri5 0i6c"ri5 esturi scrise5 ur0e etc.< sunt 0Fna5ochii 6i 0intea ;ca0pul viual5 ca0pul 0otor si ca0pul 0ental<5 iar pri0ele

0F"leli5 trasee linear!plastice sau pete plastice deriv" din dou" tipuri de 0i6c"ri:

0i6c"ri eHpresive 6i 0i6c"ri descriptive. 'i6c"rile eHpresive5 aproape releHe5

instinctive ale 0Finii care se prelunesc prin creion sau un alt instru0ent 8ntr!un

ara@esc de linii30F"lituri pe hFrtie sunt inti0 leate5 dictate de nervois0ul5 de

starea stenic" sau astenic" a copilului5 de @ucuria sau r"utatea lui necon6tientiate.

Aceste linii!0i6c"ri sunt dictate5 i0puse aproape auto0at 0Finii copilului de starealui eneral" din acel 0o0ent5 stare 0ai 0ult sau 0ai puţin va" sau preciat". Deci

Page 152: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 152/357

desenul5 traseul linear e i0pus de starea intern" neuropsihic". EHpresia acestor st"ri

este @rut"5 direct"5 auto0at"5 releH"5 neiltrat" prin convenienţe5 coduri5 se0ne etc.

EHpresivitatea acestor linii este natural @ioloic"5 neuropsihic"5 aspectul social!

cultural iind preent doar prin instru0ente ! creion5 hFrtie 6i eventual prin i0itarea

estului scrierii sau desen"rii. EHpresivitatea5 eHpresia tF6ne6te 8n aar" ca o lav"

linear!ier@inte5 n"valnic"5 vii@il" prin a0pliicarea liniilor accentuat cur@ate sau

cur@at iaate5 prin orţa sau o@oseala ap"s"rii creionului5 prin rit0ul aiuritor sau

0olco0 al ara@escurilor des"6urate pe spaţiul plan al hFrtiei.

Apoi5 la un 0o0ent dat se 8ntF0pl" 0inunea: copilul descoper" le"tura

0i0etic" 8ntre 0F"leala5 scrierea sa haotic" 6i o@iectele din aar"5 din 0ediul s"u.

Intr" 8n aren" uncţia se0iotic". Aici o 0are i0portanţ" au esturile descriptive5

0i6c"rile descriptive ;s" nu uit"0 c" dup" (iaet ;1??< pri0a treapt" a intelienţei

este senorio0otorie5 care 8nsea0n" 0i6c"ri5 deplas"ri de o@iecte v"ute5 pip"ite5

auite5 precu0 6i sche0e5 trasee ale acestor 0i6c"ri5 deplas"ri<. Este ilustrativ 8n acest

sens desenul din *i. 1 8n care copilul i0it"3reproduce 0i6carea 0ierii de al@ine care

se preline pe elia de pFine5 aici iind preent" doar 0i6carea!traseu. (ri0ele

repreent"ri ale o@iectelor5 ale oric"rui el de o@iecte5 ani0ate5 neani0ate5 sunt "cute

 prin inter0ediul cercului5 rotundului. Acest cerc pri0ordial repreint" la 8nceput

calitatea de lucru5 de o@iect 6i nu or0a acestora. Apoi treptat el se dierenţia" ;or0e

container5 or0e tip solar etc.5 vei *i. #<5 repreentFnd 0ai 0ult sau 0ai puţin

0i0etic or0a eneraliat"5

**i. 1 si #

Page 153: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 153/357

a@stractiat" a dieritelor o@iecte. Desenul 86i deplasea" centrul de reutate5 interesul5

atenţia de la 0i6care5 care e sesiat" 6i de reptile 6i 8n eneral este esenţial" pentru

ani0ale5 spre repreentarea lu0ii5 a o@iectelor 8n sine ca entit"ţi5 ca insule 0"rinite

;8ntr" 8n 7oc un el de analitic" viual"5 o analitic" lo@alist"5 a@stract"5 nedierenţiat"

a or0elor<. Treptat accentul5 interesul cade pe lu0ea eHterioar"5 co0porta0entul

copilului re0arcFndu!se prin tendinţa spreJ. El desenea"5 dese0nea"5 circu0scrie

raniţe de o@iecte3or0e5 @uc"ţi de realitate 6i nu 0i6c"ri5 st"ri interne. Acu0 intervin

6i 0odele culturale: c"rţi cu desene5 otoraii5 i0aini TV5 copilul vede desenele altor 

copii. Inluenţele socioculturale 8ncep s"!l 80pFneasc". +u0ea o@iectelor concrete5

reale 6i repreent"rile acestora vor i 0ediul su@ inluenţa c"ruia copilul vede5

descoper"5 8nţelee5 asi0ilea"5 repreint" lu0ea. Nu 6ti0 8nc" prea @ine ce inluenţe5

ce repercusiuni 0entale au televiorul 6i 0ai apoi calculatorul asupra copilului.

Accentul 8n desen se deplasea" deci de la eHpresivitate ;starea intern" a

copilului inluenţat" la 8nceput de interocepţie< la repreentare inluenţat" 0ai ales

de eHterocepţie ;re!preint"5 preint" din nou o@iectele eHterioare prin inter0ediul5 cu

a7utorul liniei5 petelor5 deci construie6te ni6te 0odeleJ viual!plasticeK 8n aceast"

construire de 0odele viual!plastice pentru dierite o@iecte5 i0ainea 0intal" este

esenţial" ;(iaet 1??< <. (lasFnd desenul 8ntre 7oc 6i i0ainea 0intal"5 (iaet susţine

c" 8n realitate desenul constituie cFnd o pre"tire a i0ainii 0intale5 cFnd o reultant"

a acesteia5 8ntre i0ainea raic" 6i i0ainea interioar" ;0odelul internJ al lui

+u\uet5 1#B< eHistFnd nenu0"rate interacţiuni5 a0Fndou" derivFnd direct din

i0itaţie.

Aceast" re!preentare 8n care se transor0" treptat desenul copilului ;re!

 preentarea 8nsea0n" a preenta din nou sau 8n locul a altceva5 adic" a du@la o

 preenţ"J ! +ouis 'arin 11< tinde 0ai repede sau 0ai 8ncet s" ie iconic"5 cFt 0ai

iconic". De ce iconic" Iconicitatea ţine de i0itaţie5 de instinctul de i0itare ;i0itaţiacare 8ncepe 8n stadiile II 6i III ale intelienţei senorio0otorii este un instru0ent al

cunoa6terii propriului corp prin analoie cu corpul altora 6i (iaet o consider" ca un

el de repreentare 8n acţiune<. >i treptat iconicitatea c"utat"5 ur0"rit" 8n sine duce la

sc"derea eHpresivit"ţii desenului. Copilul vrea s" cunoasc" ce re!preint" acest desen.

*idelitatea re!preent"rii o@iectului real ;preent"rii din nou pe un suport5 chiar 8n

lipsa lui din 0o0entul respectiv< necesit" ri7"5 atenţie5 ur0"rire li0pede a or0ei

contur a o@iectului. Accentul pus pe or0a o@iectului pentru a!l re!cunoa6te5 a!lcunoa6te din nou5 o@iectul preentat aici doar prin repreentare viual!plastic"5

Page 154: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 154/357

Page 155: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 155/357

;aceea6i or0" tratat" dierit5 0odiicat" plastic5 poate trans0ite eHpresii dierite !

vivacitate5 pasivitate5 aresivitate5 lini6te5 ineţe5 aspri0e5 riuroitate5 nelini6te5

tristeţe5 0uicalitate etc.<.

c. EHplorarea5 8ncercarea 6i "sirea unor echivalenţi plastici calit"ţilor structurale ale

esturilor5 o0otelor5 sunetelor5 or0elor ;o@iectelor reale<5 0i6c"rilor5 st"rilor 6i

 proceselor 0intale5 0irosurilor5 etc.

d. Citirea calit"ţilor structurale ale dieritelor i0aini viual!plastice sau de alt"

natur" ;desene5 picturi5 sculpturi5 otoraii5 secvenţe de il05 dans5 7oc scenic5

ediicii arhitecturale etc.<.

aFndu!ne pe @i@lioraia de specialitate5 pe eHperienţa proprie 6i a unor 

 proesori de educaţie plastic" de eHcepţie din ţar" 6i din Europa ;*ranţa5 Italia<5 a0

a7uns la concluia ! ipote" de lucru c" aceste o@iective pot i atinse nu doar prin

eHersarea5 8nv"ţarea li0@a7ului plastic5 ci 0ai ales prin eHersarea5 relaţionarea

li0@a7ului plastic cu realit"ţi perceptuale cFt 0ai dierite ;o@iecte5 st"ri5 sunete5

o0ote5 senaţii tactile 6i inesteice5 senti0ente5 e0oţii etc.< 6i con6tientiarea

treptat" a corespondenţelor structurale5 a io0oris0elor eHpresive.

De apt esenţa eHperi0entului psihopedaoic const" 8n eHplorarea 6i "sirea5

 prin activit"ţile viual!plastice din cadrul ariei curriculare arte5 a unor echivalenţi

 plastici ;linii5 pete5 culori5 or0e etc.< calit"ţilor structurale ale esturilor5 o0otelor5

sunetelor5 or0elor o@iectelor reale5 st"rilor sulete6ti etc. 6i citirea calit"ţilor 

structurale ale dieritelor i0aini viual!plastice. (e parcursul derul"rii

eHperi0entului au 8nceput s" se conturee o serie de aspecte5 pro@le0e5 soluţii 0enite

a a7uta elevii s" si0t" 6i s" 8nţelea" 0ai @ine interaţa eHpresiv" dintre38ntre lu0ea

eHterioar" 6i cea interioar"5 s" citeasc" 6i s" desciree la nivel se0antic 6i estetic orice

i0aine sau o@iect5 pentru a i 0ai puţin 0anipulaţi 6i deci 0ai li@eri inclusiv 8n

luarea deciiilor. Aici vo0 preenta doar 8ncercarea3schiţarea construirii unui test decuantiicare a potenţialului eHpresiv viual!plastic. Conceperea5 schiţarea unui astel

de test ne!a ost i0pus" de loica intern" a eHperi0entului: care este nivelul de

eHpresivitate viual!plastic" a su@iecţilor 8nainte de eHperi0ent 6i care va i pe

 parcursul 6i la sFr6itul lui5 pentru a vedea eicienţa strateiilor5 a 0odalit"ţilor 

utiliate 8n sti0ularea5 devoltarea a ceea ce nu0i0 creativitate eHpresiv". $n schiţarea

acestui test pentru evaluarea potenţialului eHpresiv 8n do0eniul viual!plastic a0

 pornit de la ideea calit"ţilor structurale preente 8n dieritele coniuraţii de sti0uli.(resupune0 c" unii oa0eni percep 0ai 0ulte calit"ţi structurale5 alţii 0ai puţine

Page 156: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 156/357

;pro@a@il 6i la nivel incon6tient5 cu siuranţ" la nivel con6tient<. De ase0enea5 unii

su@iecţi pot reda prin culoare5 linie5 desen5 volu0 etc. 0ai 0ulte sau 0ai puţine

calit"ţi structurale ale o@iectelor5 corpurilor 8nsuleţite5 eno0enelor5 esturilor5

sunetelor5 st"rilor sulete6ti etc. Deci unii oa0eni sunt 0ai sensi@ili atFt la nivel

 perceptiv ;percep 0ai 0ulte 8nsu6iri3calit"ţi structurale speciice unor coniuraţii

 perceptuale<5 cFt 6i la nivel repreentativ ;redau prin 0i7loace plastice 0ai 0ulte

8nsu6iri5 calit"ţi structurale speciice unor coniuraţii perceptuale<. (ornind deci de la

calit"ţile structurale ale dieritelor coniuraţii de sti0uli ;estuali5 sonori5 viual!

cro0atici5 ver@ali<5 cFt 6i de la aptul c" acestea pot i percepute dar 6i

repreentate3redate plastic ;raic5 cro0atic5 linear etc.< a0 or0ulat ur0"toarele

ipotee 6i pro@le0e:

a. Cu cFt un su@iect percepe 0ai 0ulte calit"ţi structurale5 cu atFt este 0ai sensi@il 6i

deci 0ai eHpresiv la nivel perceptiv5 e0oţional 6i pro@a@il co0unicativK

 @. Cu cFt un su@iect poate cuprinde 6i reda plastic cu a7utorul liniei5 culorilorilor etc.

0ai 0ulte calit"ţi structurale ale dieritelor coniuraţii de sti0uli ;eHterni5

interni5 iici5 viuali5 ver@ali etc.<5 cu atFt este 0ai sensi@il 6i 0ai eHpresiv viual!

 plasticK

c. Dac" reu6i0 s" construi0 ni6te pro@e3eHerciţii plastice 8n care s" se vad" cFte

ase0enea calit"ţi structurale sesiea"5 percepe 6i red" dintr!o coniuraţie de

sti0uli cu a7utorul 0i7loacelor plastice ;linie5 punct5 culoare etc.< 8ntr!un ti0p dat5

8nsea0n" c" pute0 contura un proil calitativ al eHpresivit"ţii viual!plastice a

su@iectului ;proil calitativ 8n sensul c" se va depista preenţa sau a@senţa cu

 prec"dere 8n repreent"rile plastice a anu0itor calit"ţi structurale<K

d. Ur0"rit" 8n ti0p ;prin test"ri succesive<5 aceast" recvenţ" a preenţei3a@senţei

anu0itor calit"ţi structurale poate contura evoluţia sau involuţia ;o@turarea<

 proilului eHpresiv viual!plastic sau5 de ce nu5 a creativit"ţii eHpresive viual! plastice a su@iectuluiK

e. Dac" redarea5 desenarea5 eHpri0area plastic" este intenţional"5 8n ce 0"sur" este

Fndit"5 controlat" 6i 8n ce 0"sur" este auto0at"5 releH"5 necontrolat" perceperea

6i redarea calit"ţilor structurale5 6tiut iind aptul c" 8n actul desen"rii sunt

i0plicate5 0ai 0ult decFt 8n alte co0porta0ente5 inor0aţii eHteroceptive5

interoceptive 6i proprioceptive 8n proporţii 6i ecuaţii eHtre0 de aleatorii 6i aproape

i0posi@il de apreciat. )inFnd cont de aceste aspecte5 ce poate ace educaţia 8n ceea

Page 157: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 157/357

Page 158: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 158/357

eHpresivitate. El alear"5 ace salturi5 se he0uie6te5 se 8nroa6"5 vi@rea"5 vFcne6te5

se 8ncol"ce6te5 are vite"5 c"ldur"5 sonoritate5 culoareJ5 conversea"5 ace aluii la

apte5 o@iecte 6i st"ri5 la traiectoriile Fndului5 ale vieţii5 naturii 6i istoriei5 dar 0ai ales

co0unic" acel ceva care se al" 0ereu dincolo de aluiile posi@ile5 ceva ce nu0ai el

 poate trans0ite adFnc 6i stFrnitor5 0ur0urul inea@il al l"untricului5 acel luid ce

str"@ate 6i une6te prin 0ii de ire iinţa cu eta7ele universului ;prin eno0enul nu0it

incantaţie5 vei 'atila C. 4hPa5 11<. $n spatele 6i 8n iinţa estului linear se al" un

aent enerator5 o iinţ" u0an" care 86i 0aniest" eneria psihoiic" te0pera0ental"

6i nevoia de co0unicare a intelectului. Desenul5 ase0enea scrisului5 8nţeles ca o

coniuraţie pur"5 spontan"5 ce nu evoc" iiono0ia unui lucru5 este capa@il s"

si0@oliee eneria radiant" a iinţei5 presiunea iic" 8nc"rcat" 8n adFncurile sale

sensi@ile 6i turnat" su@li0at 8ntr!o vi@raţie seis0ic" "r" s" se descarce 6i "r" s"

alteree 8nalta tensiune a tr"irii. (ute0 vor@i astel de capacitatea estului linear de a

eHpri0a si0@olic eHistenţa u0an"5 prin supleţea sau ro@usteţea ce radia" din

oranis0ul s"u ! ca eHpresie 0aniest" a viului5 a lu0ii oranice5 a instinctelor 

ancestrale ale iinţei a@isale !5 prin liris0ul sau dra0atis0ul s"u5 prin @rutala luare 8n

 posesie a lu0ii5 eHpuratoare a tr"itului de!o clip"5 sau prin trasee ine5 0inuţioase5

"r" r"@uniri5 ase0enea unei scriituri a con6tiinţei pre"tite de 0ult5 cu o 8nc"rcare

treptat"5 iniţiat". Dup" Cornel Ailinc"i ;11<5 de ideile 6i o@servaţiile c"ruia a0

a@uat din plin 0ai sus5 linia ca 0odalitate de eHpresie plastic" ar trans0ite5 ar 

eHpri0a 0ai 0ult prin 8nc"rc"tura sa estic" decFt prin puterea ei de repreentare de

o@iecte5 iinţe 6i ansa0@luri. El vor@e6te chiar de puterea de si0@oliare a estului

linear5 nu doar de calitatea sa de seis0ora al urtunilor sau lini6tii u0ane interioare.

ConcluionFnd5 pute0 spune c" esturile ca 0i6care5 precu0 6i ca

scriere3repreentare linear"5 deci ca esturi lineare5 pot i "cute5 v"ute 6i si0ţite 0oi5

tari5 aspre5 ap"sate5 nervoase5 aitate5 @lFnde5 nep"s"toare5 o@ranice5 cursive5sacadate5 0onotone5 repeite5 ruinite5 8ncre0enite5 virile5 vFscoase5 s"lt"reţe5

nesiure5 alunecoase5 t"ioase5 incisive5 eitante5 rotunde5 unhiulare5 calde5 reci etc.

Revenind la pri0a pro@" a testului eHpresivit"ţii viual!plastice5 dup" aceast"

incursiune 8n eno0enoloia 6i ilooiaJ estului linear5 su@linie0 aptul c" prin

 preentarea su@iecţilor a sti0ulilor ver@ali ;0oale5 aitat5 nep"s"tor5 o@ranic5 8ncet5

r"@it< 6i nu a unor ra0ente i0aistice ;otoraii5 secvenţe il0ice< s!a 8ncercat

evitarea tendinţei de copiere3i0itare a estului viionat. Din 0ultitudinea de esturire"site la o@iecte5 iinţe5 eno0ene5 oa0eni5 Fnduri5 st"ri5 senti0ente etc. a0 ales

Page 159: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 159/357

doar 6ase ;esturi!st"ri eHpri0ate prin ad7ectivele 0oale5 aitat5 nep"s"tor5 o@ranic5

8ncet 6i r"@it<. Aceast" opţiune ne!a ost suerat" de o clasiicare a esturilor 8n

raport cu linia 0edian" a virtuţii dintr!un studiu realiat de /ean!Claude %ch0itt

;1<. Aceast" clasiicare a esturilor s!a "cut pe @aa raporturilor de si0ilitudineJ

8ntre esturi 6i viciile corespun"toare ;vei ta@elele de 0ai 7os<.

Tabelul 1.1.1. Raporturi de similitudine între gesturi şi viciile corespunzătoare(u#*

8e!nCl!ue +c=mitt 1-)

lascivitate   0oale [[[[ o@ranic  

oroliu

neli7enţ"   nep"s"tor [[[[ lent  

lenener"@dare   violent [[[[ r"@it  

nestatornicie

  [[[[ si0ilis ;si0ilitudine<

Tabelul 1.1.2. Clasificarea gesturilor în raport cu linia mediană a virtuţii (u#*

8e!n > Cl!ue +c=mitt 1-)

  g g Z Z

VICII 4E%T 4E%T VIRTUO% 4E%T VICII

%E'NI*ICATIVE CONTRAR 8n acela6i ti0p CONTRAR %E'NI*ICATIVE

lascivitate   0oale   raţios 6i sever   aitat   ner"@dare

neli7enţ"  nep"s"tor   cal0 6i cu0p"tat   o@ranic   oroliu

lene   8ncet   rav 6i vioi   r"@it  nestatornicie

Z tendinţa c"tre eHces a unui est

 g tendinţa c"tre insuicienţ" a unui est

  a0pliicare a tendinţei unui est

  eHpri0are a unui viciu prin est

Page 160: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 160/357

Dac" privi0 acu0 co0parativ reolv"rile linear!plastice a cinci su@iecţi de 1G5 1#5

1#5 1= 6i respectiv de 2G de ani5 care au reolvat pri0a pro@" a testului de

eHpresivitate viual!plastic"5 la o pri0" inspecţie viual" constat"0 ur0"toarele ;vei

*i. - < :

! la pri0ul su@iect constat"0 o des"6urare spaţial" 0ereu pe oriontal" 6i preenţa

rit0ului 8n toate cele 6ase linii!estK

! la al doilea su@iect sare 8n ochi si0plitatea aproape 0ini0al" 6i tendinţa spre

des"6ur"ri oriontaleK

! la al treilea su@iect depist"0 tendinţa spre des"6ur"ri spaţiale pe direcţii o@lice

ascendente 6i o repetiţie de linii paraleleK

! la al patrulea su@iect se i0pune tendinţa spre o co0pleHitate cF0pic" de linii 6i

dierenţieri de enerii 6i orţeK

! la ulti0ul su@iect ;2G de ani5 pictor< o@serv"0 dierenţieri de enerii5 orţe5 or0e

de linii5 des"6ur"ri spaţiale.

De ase0enea5 o@serv"0 tot la o pri0" anali" lo@al" c" la su@iecţii 15 -5 2 6i =

esturile!linii 0oaleJ5 nep"s"torJ5 8ncetJ se re0arc" prin lipsa de enerie sau orţ"5

8n schi0@ esturile!linii aitatJ5 o@ranicJ 6i r"@itJ se i0pun prin orţ"5 enerie.

Altel spus5 se o@serv" o polariare 8n sensul eHcesului sau insuicienţei eneriei5 a

orţei celor 6ase esturi lineare5 cu alte cuvinte eHist" o corespondenţ" cu

clasiicarea esturilorJ preentat" 0ai sus dup" /. C. %ch0itt.

*"cFnd acu0 o anali" a iec"rui est linear dup" lista celor 6apte calit"ţi

structurale sau actori care deter0in" eHpresivitatea viual!plastic"5 8ncepFnd cu

estul 0oaleJ5 8n caul celor cinci su@iecţi constat"0 ur0"toarele aspecte :

%u@iectul1;1Gani< estul linear 0oale:

:r'*5 ener$ie :sla@"

+im#lit!te ,

cm#le/it!te  : si0plitate

itm :

0onoton

Tensiune :

sla@"Des&*şur!re s#!'i!l*   : oriontal"

Page 161: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 161/357

Vlum :

 puţin :rm!

: cur@"

  %u@iectul # ;1# ani< estul linear 0oale:

  :r'*5 ener$ie   : sla@"

  +im#lit!te , cm#le/it!te   : si0plitate

  itm : a@sent

Tensiune :sla@"

Des&*şur!re s#!'i!l*   : oriontal"

Vlum   :puţin

:rm! : dreapt"

%u@iectul - ;1# ani< estul linear 0oale:

:r'*5 ener$ie :sla@"+im#lit!te , cm#le/it!te : si0plitate

itm : 0onoton

Tensiune : sla@"

Des&*şur!re s#!'i!l* : cF0pic"

  Vlum : 0ult

  *or0a : cur@"

%u@iectul 2 ;1= ani< estul linear 0oale:

:r'*5 ener$ie:sla@"

+im#lit!te , cm#le/it!te : si0plitate

itm : 0onoton

Tensiune : oarte sla@"

Des&*şur!re s#!'i!l* : cF0pic"

Vlum : relativ 0ult

Page 162: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 162/357

:rm! : cur@"

%u@iectul = ;2G ani< estul linear 0oale:

:r'*5 ener$ie:sla@"

+im#lit!te , cm#le/it!te : si0plitate

itm : 0onoton

Tensiune : sla@"

Des&*şur!re s#!'i!l* : cF0pic"

Vlum : 0ult

:rm! : cur@"

Page 163: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 163/357

Dac" a6e"0 caracteristicile constatate la cele 6apte 8nsu6iri structurale sau

actori care deter0in" eHpresivitatea viual!plastic" a estului linear 0oaleJ 8ncaul celor cinci su@icţi 8ntr!un ta@el 6i citi0 pe vertical"5 reult" ur0"toarele:

Tabelul 1.1.3. Caracteristicile structurale ale gesturilor lineare reprezentnd 

stimulul !moale".

%u@iecţii*orţ"

enerie

%i0plitate

co0pleHitateRit0 Tensiune

Des"6urare

spaţial"

1 %la@" si0plitate 'onoton sla@" oriontal"# %la@" si0plitate A@sent sla@" oriontal"

Page 164: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 164/357

- %la@" si0plitate 'onoton sla@" cF0pic"

2 %la@" si0plitate 'onoton oartesla@"

cF0pic"

= %la@" si0plitate 'onoton oarte

sla@"

o@lic"

Dac" ace0 cFteva adun"ri si0ple5 reult" ur0"toarele concluii statistice:

Bestul line!r m!leM7

:r'*5 ener$ie : sla@" oarte sla@"- #

+im#lit!te , cm#le/it!te : co0pleHitate si0plitate  G =

itm : 0onoton a@sent  2 1Tensiune : sla@" oarte sla@"

  - #Des&*şur!re s#!'i!l*  : oriontal" cF0pic" o@lic"

  # # 1Vlum : puţin relativ 0ult 0ult

  - 1 1:rm! : cur@" dreapt"

  2 1(ute0 construi5 cu alte cuvinte5 un portret ro@ot sau prototip al caracteristicilor 

structurale a estului linear!plastic corespun"tor sti0ulului ver@al 0oaleJ:

:r'*5 ener$ie : sla@"

+im#lit!te , cm#le/it!te : si0plitate

itm : 0onoton

Tensiune : sla@"

Des&*şur!re s#!'i!l*  : oriontal"5 cF0pic"

Vlum : puţin

:rm! : cur@"

Dac" ace0 acela6i lucru pentru estul linear o@ranicJ5 o@ţine0 ur0"toarele

reultate:

Tabelul 1.1.#. Caracteristicile structurale ale gesturilor lineare reprezentnd 

stimulul !obraznic".

%u@iecţii*orţ"

enerie

%i0plitate

co0pleHitateRit0 Tensiune

Des"6urare

spaţial"

1 'are co0pleHitate %incopat 0are oriontal"

Page 165: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 165/357

# %la@" si0plitate 'onoton sla@" o@lic"

- 'are co0pleHitate %incopat 0are o@lic"

2 'are co0pleHitate %incopat 0are cF0pic"

= oarte

0are

co0pleHitate %incopat 0are cF0pic"

Bestul line!r "r!nicM7

:r'*5 ener$ie : 0are oarte 0are sla@"- # 1

+im#lit!te , cm#le/it!te : co0pleHitate si0plitate  2 1itm : sincopat 0onoton

  2 1Tensiune : 0are sla@" sla@"

  2 1Des&*şur!re s#!'i!l* : oriontal" cF0pic" o@lic"

  1 # #Vlum : puţin relativ 0ult 0ult

  1 1 -:rm! : cur@" iaat"

  1 2Reult" ur0"torul #rtret r"t s!u #rtti# !l $estului line!r "r!nicM7

:r'*5 ener$ie : 0are

+im#lit!te , cm#le/it!te : co0pleHitate

itm : sincopat

Tensiune : 0are

Des&*şur!re s#!'i!l* : cF0pic"5 o@lic"

Vlum : 0ult

:rm! : iaat"

*iecare portret ro@ot al celor 6ase esturi!desene5 construit pe @ae statistice5 are

un nu0"r de tr"s"turi structurale speciice5 reultate din studiile "cute de noi pe un

e6antion 0ai 0are de su@iecţi5 studenţi la arte plastice.

(entru a avea o validitate 0ai 0are a acestor portrete ro@ot statistice ale celor 

6ase esturi lineare viual!plastice5 este necesar" o cercetare pe un e6antion 0ult 0ai

0are 6i rupat pe cateorii de vFrst"5 nivel de educaţie5 proesie5 seH etc.

Page 166: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 166/357

Din cercet"rile noastre de pFn" acu0 au reultat portrete tip pentru cele 6ase

esturi linear!plastice cu ur0"torul nu0"r de tr"s"turi caracteristice pentru iecare:

'OA+E ? caracteristici structurale

A4ITAT B caracteristici structurale

 NE(&%&TOR = caracteristici structurale

ORA,NIC B caracteristici structurale

$NCET = caracteristici structurale

4R&IT = caracteristici structurale

Revenind la pro@le0a cuantiic"rii eHpresivit"ţii viual!plastice5 din cele

 preentate 0ai sus reult" ur0"toarele concluii:

1. (ute0 constata preenţa su@ dierite or0e sau a@senţa unor calit"ţi structurale din

lista celor 6apte5 analiFnd repreent"rile plastice lineare chiar la nivelul pri0ei pro@eK

#. (ute0 construi portrete ro@ot sau prototipuri speciice pentru cele 6ase esturi!

desene pe @aa unei analie statisticeK

-. Co0parFnd aceste portrete ro@ot cu reultatele o@ţinute de iecare su@iect 8n parte

la cele 6ase esturi!desene pute0 vedea cFte calit"ţi structurale corespun"toare

 prototipului apar la iecare ite0 al pro@ei 6i la iecare su@iect ;vei ta@elul de 0ai 7os<.

Tabelul 1.1.$ Calităţile structurale care apar în rezolvările celor $ subiecţi şi 

corespondenţa lor cu portretul tip pentru gestul !moale" 

ORTRETU+ TI( (ENTRU

4E%TU+ +INEAR!(+A%TIC

'OA+EJ

%UIEC)II

1 # - 2 =

OR)&

NER4IE%+A& %la@" sla@" sla@" sla@" sl

I'(+ITATE %I'(+ITATE %i0plitate si0plitate si0plitate si0plitate si

Page 167: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 167/357

CO'(+EITATE

RIT' 'ONOTON 'onoton a@sent 0onoton 0onoton 0

EN%IUNE %+A& %la@" sla@" sla@"oartesla@"

o

sl

DE%*&>URARE

()IA+&

ORI,ONTA+&

C'(IC&Oriontal" oriontal" cF0pic" cF0pic" o@

VO+U' (U)IN (uţin puţin 0ultrelativ0ult

 pu

OR'A CUR& Cur@" dreapt" cur@" cur@" cu

Dac" acord"0 cFte un punct pentru iecare preenţ" a unei caracteristici

structurale corespun"toare portretului tip 8n caul celor dou" esturi linear!plastice

0oaleJ 6i o@ranicJ5 o@ţine0 ur0"toarele scoruri pe su@iecţi:

Tabelul 1.1.%. &corurile obţinute la gesturile !moale" şi !obraznic" 

4E%TU+

+INEAR (+A%TIC

%UIEC)II

%1 %# %- %2 %=

4E%TU+ +INEAR'OA+EJ

B =!#

?!1

?!1

?!1

4E%TU+ +INEAR

ORA,NICJ

?

!1

1

!?

?

!1

B B

%COR 

TOTA+

1-

!1

?

!

1#

!#

1-

!1

1-

!1

Cirele poitive arat" cFte calit"ţi structurale speciice portretului tip al estului linear!

 plastic respectiv se re"sesc 8n reolv"rile plastice ale su@iectului5 iar cele neative

arat" cFte ase0enea calit"ţi sunt a@sente. Din acest ta@el reiese c" 8n caul su@iectului

%# la estul linear 0oaleJ se re"sesc cinci calit"ţi structurale din portretul tip 6i

lipsesc dou" ;rit0ul 6i or0a cur@"<5 iar la estul linear o@ranicJ se re"se6te doar o

calitate structural" ;des"6urarea o@lic"<5 lipsind 6ase ;orţa 0are5 si0plitatea5 rit0ul

sincopat5 tensiunea 0are5 volu0ul puţin 6i or0a iaat"<. (e @aa acestor date se

 poate aprecia c" su@iectul %# este sla@ eHpresiv5 0ai puţin sensi@il viual!plastic ;doar 

6ase tr"s"turi structurale sesiate5 si0ţite 6i codiicate plastic 6i opt tr"s"turi

Page 168: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 168/357

structurale nesesiate 6i neredate plastic< 6i pro@a@il cu o e0patie 0odest". Relaţiile

dintre e0patie ca tr"s"tur" co0un" de personalitate 6i eHpresia3eHpresivitatea 8n

eneral este o pro@le0" co0pleH" ;'arcus %. 1B5 Arnhei05 R. 1BB5 orriner .

1G etc.< care poate i a@ordat" 6i 8n caul eHpresivit"ţii viual!plastice. $n caul

su@iecţilor %15 %-5 %2 6i %=5 unde s!au o@ţinut scoruri 0ari ;1#!1- tr"s"turi

caracteristice celor dou" esturi au ost sesiate5 si0ţite5 6i doar 1!# tr"s"turi nu au

ost sesiate 6i nici redate plastic< se poate vor@i de o sensi@ilitate ridicat"5 deci de o

eHpresivitate 0are. O@serv"0 deci c" cele 6apte caracteristici structurale ale

coniuraţiilor estual!viuale transor0ate 8n esturi!plastice raice ;lineare< ale

celor 6ase sti0uli ! 0oaleJ5 aitatJ5 nep"s"torJ5 o@ranicJ5 8ncetJ5 r"@itJ ! pot

i transor0ate prin preenţa sau a@senţa lor5 prin corespondenţa sau nu cu datele din

portretul statisticJ al acestora5 8n valori nu0erice5 poitive 6i neative. $ntr!o situaţie

ideal"5 dac" su@iectul H o@ţine punctele 0aHi0e poitive la toţi cei 6ase ite0i vo0

avea5 conor0 cercet"rilor noastre de pFn" acu05 ur0"torul scor:

'OA+E ?A4ITAT B

 NE(&%&TOR =ORA,NIC B

$NCET =4R&IT =!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!TOTA+ -=

AdunFnd nu0"rul de caracteristici structurale speciice iec"rui est plastic

o@ţine0 un total de -= de puncte ;pentru validarea caracteristicilor structurale

speciice 6i nu0"rul acestora pentru iecare est plastic5 repet"05 sunt necesare 8nc"

studii statistice<. Deci su@iectul H 8n caul acesta ideal are calit"ţi eHpresive viual!

 plastice deose@ite. A0 v"ut 8n caul studiului realiat pe @aa reolv"rilor plasticeale celor cinci su@iecţi5 preentat 0ai sus5 c" su@iectul %# la cei doi ite0i a o@ţinut

doar ? puncte din totalul celor 12. A0 putea vor@i de carenţe eHpresive5 deicit

eHpresiv 8n unele cauri5 de calit"ţi eHpresive sla@e5 0odeste5 @une5 oarte @une5

eHcepţionale %au ar i 0ai ni0erit s" vor@i0 de sensi@ilitate viual!plastic" 0ai 0are

sau 0ai 0ic"5 punFnd accent pe latura perceptiv" Dar eHpresivitatea viual!plastic"

nu se reer" doar la aspectul perceptiv5 la sesiarea5 si0ţirea orţei5 eneriei5 tensiunii5

rit0ului etc.5 ci 6i la codiicarea acestor calit"ţi5 la redarea lor cu a7utorul 0i7loacelor  plastice5 deci la eHpri0area lor printr!un li0@a7 ;li0@a7ul plastic< 6i deci co0unicarea

Page 169: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 169/357

acestora. %unte0 con6tienţi de aptul c" pro@le0a caliic"rii 6i cuantiic"rii

eHpresivit"ţii viual!plastice este 0ult 0ai co0pleH" 6i 0ai delicat" decFt pare la

 pri0a vedere. $n pri0ul rFnd5 cu0 deini0 or0a5 des"6urarea spaţial"5 orţa5 eneria5

tensiunea5 rit0ul etc. 8n caul esturilor linear!plastice Apoi5 o dat" deinite aceste

calit"ţi structurale ;lucru deloc u6or<5 cu0 devin ele operaţionale pentru a le putea

aplica la orice r"spuns estual!linear!plastic ;cFte orţe5 tensiuni5 rit0uri5 poiţii

spaţiale etc. lu"0 8n considerare<. De eHe0plu5 tensiunea deinit" ca 6i conlict 8ntre

orţe5 enerii5 vitee5 direcţii5 poiţii5 or0e5 0ase poate i oarte u6or5 8n unele cauri5

conundat" cu orţa5 eneria puternic"5 0are. %au 8n caul rit0ului5 cu0 8l deini0

viual!plastic5 sau si0pla lui preenţ" este suicient" ;cel puţin trei celule rit0ice< sau

dierenţie0 8ntre rit0uri 0onotone5 liniare5 cresc"toare5 descresc"toare5 pulsatorii5

sincopate5 si0ple5 co0pleHe etc. Apoi aptul c" unii oa0eni sunt 0ai sensi@ili5 0ai

atra6i 6i 0ai e0patici de3cu aspecte 0ai accentuate5 0ai contrastante5 @aate pe

a@aterea lor de la 0edie5 6i orientaţi cu prec"dere spre o aleere sau selectare

su@ordonate co0unic"rii caracteristic intensive5 paroHistice chiar5 8n ti0p ce alţii

e0patiea" 0ai dera@" cu aspecte echili@rate5 ar0onioase 8n sens clasic5 8nsea0n"

c" pri0ii sunt 0ai eHpresivi Ne aduce0 a0inte de 0ultele dihoto0ii europene:

ro0antis0 ! clasicis05 apollinic ! dionisiac5 a@stracţie ! intropatie5 ru0os ! eHpresiv5

si0etrie ! asi0etrie5 i0aist ! senorial ;stiluri de art" deter0inate pe de o parte de

i0ainea perceput" eHterior5 pe de alt" parte5 de senaţia resi0iţit" l"untric Read S.

1BG<. Apoi5 repertoriul de eHpresii nu se reduce la cele 6ase5 este 0ult 0ai co0pleH

dac" ne Fndi0 la senti0ente5 st"ri ;@ucurie5 tristeţe5 0elancolie5 ric"5 spai0" etc.<.

Reeritor la aceast" co0pleHitate5 eHperi0ent"0 8n continuare dierite alte pro@e 8n

care su@iectul este pus 8n situaţia s" codiice5 s" transpun" sti0uli de naturi dierite

;sonori5 cro0atici5 estuali propriu!i6i5 tactili "r" viionare optic"5 olactivi5

ustativi< 8n i0aini viual!plastice liniare5 or0ice sau cro0atice. De7a sunte0 pecale s" structur"0 pro@e de repreentare plastic" pentru sunete3ra0ente 0uicale5

aran7a0ente cro0atice ;aresive5 cal0e5 vesele5 triste5 u6oare5 rele< 6i esturi

viionate. Desiur5 8n ceea ce ne prive6te sunte0 con6tienţi c" a@ordarea acestor 

 pro@le0e este diicil"5 co0pleH" 6i eHtre0 de delicat" 8ntrucFt eHpresia3eHpresivitatea

i0plic"5 la nivel u0an5 nu0eroase structuri 6i procese 0intale. Dar5 cu siuranţ"5

ur0"rirea cuantiic"rii calit"ţilor structurale ale coniuraţiilor de sti0uli percepuţi 6i

transor0aţi 8n esturi linear!plastice 8n situaţii cFt 0ai dierite5 care s" cuprind" uncF0p cFt 0ai lar de posi@ile relaţion"ri 8ntre lu0ea intrapsihic" 6i 0ediul iic5

Page 170: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 170/357

social5 cultural5 8ntre teritoriile nu0ite eHterocepţie5 interocepţie5 propriocepţie 6i

i0ainile3repreent"rile viual!plastice5 0"re6te 6ansa cuantiic"rii 0ai acurate a

nivelului de eHpresivitate viual!plastic". Crede0 c" ar i @eneic" 6i o cercetare a

eHpresivit"ţii viual!plastice5 8n sensul 0aniest"rii cu prec"dere a anu0itor calit"ţi

structurale5 6i 8n caul @olnavilor psihici ;En"chescu 1BB<. De ase0enea5 @eneic" ar 

i5 0ai ales pentru 8nv"ţ"0Fntul artistic5 iniţierea unor cercet"ri ale eHpresivit"ţii

viual!plastice prin pris0a calit"ţilor structurale preente 8n per0anenţ" 6i chiar cu

insistenţ" 8n opera plastic" a anu0itor arti6ti sau curente5 stiluri5 6coli. De ase0enea5

ar i eHtre0 de i0portante cercet"ri privind percepţia calit"ţilor structurale

;con6tient"5 i0plicit"< 8n condiţii de la@orator strict controlate ;perceperea lor 8n

eHpunerea te0poral" strict controlat" a unor sti0uli viuali5 auditivi5 tactili etc.<. De

ase0enea5 cred c" ar i @eneic" 6i plin" de suestii eHploatarea reultatelor din

do0eniul raoloiei5 scrisul avFnd la rFndul lui valenţe estuale.

Consider"0 c" 6i iniţierea unor cercet"ri privind corelaţia dintre eHpresivitatea

viual!plastic" 6i e0patie ;cercet"rile eHistente se reer" 0ai ales la eHpresivitatea

scenic"5 literar" 6i la percepţia estetic" 8n eneral< ar scoate 8n relie aspecte5 situaţii

surprin"toare 6i cu siuranţ" @eneice pentru sti0ularea5 antrenarea5 devoltarea

eHpresivit"ţii viual!plastice a elevilor 6i studenţilor ;0ai ales a celor din 8nv"ţ"0Fntul

artistic<. De ase0enea5 studii privind corelaţii 8ntre eHpresivitatea viual!plastic" 6i

intelienţa e0oţional" etc. Toate aceste studii5 cercet"ri pot i @eneice pentru

8nv"ţ"0Fnt5 pentru 8nv"ţ"0Fntul artistic5 pentru art terapie etc.

11. ?4DALITATI DE EVALUAE A %4TE@TIALULUI

CEATIV

 Nevoia de creativitate5 de reolv"ri creative este cu atFt 0ai 0are cu cat

 pro@le0ele cu care ne conrunta0 ai sunt tot 0ai nu0eroase5 0ai co0pleHe5 0ai

diicile si 0ai presante. De ase0enea eHploatarea5 valoriicarea resurselor ;potentelor<

creative de care dispune0 este cu atFt 0ai i0perioas" cu cat resursele eHterne

cunoscute5 eHistente sunt din ce 8n ce 0ai li0itate. a 0ai 0ult5 utiliarea 7udicioas"5

Page 171: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 171/357

inenioas" 6i ecoloic" a resurselor eHistente depinde 8n 0are 0"sura de i0plicarea5

activarea potentelor creative eHistente 8n indivii5 8n colective de cercetare etc. *aptul

c" se consider" creativitatea ca iind nu doar apana7ul unor puţini indivii ;oa0eni de

eniu<5 ci o 8nsu6ire caracteristic" tuturor oa0enilor5 0ai ales ca potenţialitate5 este o

idee 6i o stare poitiv" insuicient eHploatat" 8n do0eniul educaţiei. 'ai ales 8ntr!o

societate care se vrea de0ocratic" 6i cu o econo0ie de piaţ" uncţional"5 unde

tendinţa o0ului de a se actualia pe sine5 de a deveni ceea ce este potenţial ;C. Roers

1=5 1?< ar tre@ui 8ncura7at"5 spri7init"5 pro0ovat" pe toate c"ile. Aceast" tendinţ"

de autoactualiare a sinelui eHista 8n iecare individ5 poate i 8nropat" su@ dierite

straturi de 0ecanis0e psihice5 poate i opturat" de 0ediul social ;cF0purile de

 producţie cultural" pot i reactive '. CsisentMihalPi 1?5 1B<5 se poate

ascunde 8n spatele unor aţade ela@orate de psihicul propriu su@ presiunile spra!eului

sau pur 6i si0plu din caua ostilit"ţii politice ;rei0 totalitar<. Interesul pentru

cercetarea diverselor aspecte5 di0ensiunii5 aţate ale creativit"ţii este cu atFt 0ai 0are

cu cat aceasta 0ina de aur ;potenţialul creative u0an< este insuicient sti0ulata5

devoltat"5 olosit" de c"tre societate. De aceea atFt 8n procesul educaţional cFt 6i 8n

diverse sectoare de activitate5 pro0ovarea creativit"ţii prin diverse 0odalit"ţi

 presupune cunoa6terea potenţialului creativ5 a speciicit"ţii acestuia 8n vederea

ela@or"rii strateiilor sti0ulative. Depistarea cFt 0ai precoce a caratelor creativit"ţii 6i

a speciicului acestuia a ost 6i este o preocupare i0pulsionat" de nevoia de succes

;reultate< arantat;e< ;vei selecţiile precoce 8n dierite sporturi5 preocuparea pentru

copii supradotaţi<.

De6i cercetarea pe teren a creativit"ţii se pare c" de@utea" 8n 1? prin *.

4alton ;1?<5 pri0ele 0etode de evaluare a creativit"ţii sunt leate de a@ordarea

 psiho0etric" 6i de nu0ele psiholoului I.(. 4uilord ;1=<. De aceea 8nainte de a

 preenta unele aspecte 0ai enerale ale evalu"rii potenţialului creativ precu0 6i aleevalu"rii creativit"ţii viual!plastice vo0 a@orda pro@le0a evalu"rii ca do0eniu al

 psiholoiei 6tiinţiice.

Evaluarea este un do0eniu5 o acţiune5 o apreciere5 un calcul care se re"se6te

8n 0ulte sectoare de activitate u0an" ;6tiinţ"5 tehnic"5 econo0ie5 art"5 politic" etc.<. A

evalua ceva5 8nsea0n" a deter0ina5 a sta@ili valoarea5 nu0"rul5 cantitatea5 locul 8ntr!o

ierarhie5 preţul. Evaluarea nu este speciica doar 6tiinţelor econo0ice5 6tiinţelor 

naturiiK ea se re"se6te ca do0eniu de activitate5 ca 0etod" 6i 8n 6tiinţele o0ului5 deci6i 8n 6tiinţele psiholoice. Evaluarea ca do0eniu al psiholoiei 6tiinţiice este 8n parte

Page 172: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 172/357

0etodoloic"5 8n parte aplicativ". In psiholoie evaluarea se ocup" cu eHplorarea5

aprecierea 6i 0"surarea unor eveni0ente psiholoice ;*ernande!allesterros5 1-<.

Evaluarea psiholoica are drept scop s" apreciee individual 8n le"tura cu una sau

0ai 0ulte pro@le0e speciice cu0 sunt: uncţiile intelectuale5 tr"s"turile de

 personalitate5 aptitudinile speciale5 pro@le0ele de s"n"tate5 diicult"ţile de 8nv"ţare5

co0portarea 6colar"5 diverse varia@ile e0oţionale 6i sociale etc. Ea a ap"rut o data cu

testele de intelienţ" la 8nceputul secolului ;1G=!%cala 0etrica a intelienţei

ela@orate de inet 6i %i0onK 11?!%cala %tanord!inet5 +.'. Ter0an 0ultiplica

coeicientul de intelienta cu 1GG si propune utiliarea a@revierii YIJ pentru

coeicientul o@ţinut astel<.

Evaluarea psiholoic" s!a devoltat pe 0"sur" ce au ost ela@orate testele de

 personalitate5 educaţionale 6i vocaţionale5 din necesitatea de a se pune la punct

 proceduri statistice care s" per0it" crearea5 analiarea 6i 80@un"t"ţirea testelor. Teoria

si tehnoloia instru0entelor propuse 8n acest scop au ost denu0ite Ypsiho0etriceJ5

iar evaluarea @aat" pe ele evaluare psiho0etric". Aceast" evaluare psiho0etric"

repreint" una dintre variantele evalu"rii psiholoice tradiţionale.

*aptul c" apariţia psiho0etriei este leata de utiliarea pe scar" lar" a testelor a "cut ca sinta0ele Y0etoda testelorJ 6i Y0etoda psiho0etric"J s" ie uneori olositeca sinoni0e. In principal5 psiho0etria ;Yarta de a i0pune operaţiilor spiritului 0"sura6i nu0"rulJ 'euris5 1=< se ocupa cu analia de ite0i5 cu studiul validit"ţii 6i alidelit"ţii 6i cu etalonarea testelor. De o@icei5 prin scorurile o@ţinute la diver6i ite0icare sunt rupaţi 8n dierite scale se cuantiic" dierite tr"s"turi ;vo0 reveni cu detaliiceva 0ai 8ncolo cFnd vo0 a@orda 0odelul tr"s"turilor< psihice constituindu!se treptatun 0odel al tr"s"turilor. (e lFn" evaluarea psiho0etric" ;analia unor ite0i5conturarea unor tr"s"turi 6i structurarea statistic" a unor actori< s!a constituit treptatevaluarea co0porta0ental". Aceasta a ap"rut prin anii 1?G5 avFnd ca o@iectiv0"surarea direct" a co0porta0entului su@iecţilor. Evaluarea co0porta0ental"8ncearc" s" descopere ce ac indiviii5 unde5 cFnd 6i 8n ce circu0stanţe. aa pentruevaluarea 6i predicţia co0porta0entului o or0ea"5 8n aceast" a@ordare5

co0porta0entul 0otor 6i ver@al 0aniestK nu se 0ai ac inerenţe sau interpret"ri aleunor reultate de teste. Noţiunea de evaluare co0porta0ental"J a devenit co0un" 8ncercet"rile leate de 0odiic"rile de co0porta0ent 6i 8n terapie la 7u0"tateadeceniului al optulea al sec. 5 cFnd se considera c" a@ordarea co0porta0ental" arerolul de a identiica 6i 0"sura unit"ţile de r"spuns 6i varia@ilele care le controlea";ce ţin de 0ediu sau de oranis0<8n scopul 8nţeleerii 6i al 0odiic"riico0porta0entului u0anJ ;%ilva5 1-<.

Evaluarea co0porta0ental" a 8ncercat s" se deli0itee de evaluarea psiho0etric" atFt 8n privinţa scopului cFt 6i a 0etodelor utiliate. Ea 6i!a iHat printrealtele ur0"toarele nor0e 0etodoloice:

! principala 0etod" de 0"surare este o@servarea co0porta0entuluiK

Page 173: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 173/357

! chestionarele de personalitate sunt incapa@ile s" descrie pro@a@ilitatea

r"spunsurilor sau varia@ilele care aectea" aceste pro@a@ilit"ţi5 deci ele

vor i a@andonateK

! se va renunţa la testele tradiţionale5 care evaluea" tr"s"turi psihice ;cu0

sunt structurile 0intale< 6i la principiile lor psiho0etrice.

Aceste reuli nu au putut i 8ns" respectate5 constatFndu!se 0ai 0ulte tendinţede apropiere a evalu"rii co0porta0entale de evaluarea psiho0etric" ;s!au construitinstru0ente de evaluare a co0porta0entului utiliFndu!se tehnici statistice5 s!au "cutstudii asupra structurii actoriale a chestionarelor5 s!a cercetat validitatea concurent" a0"sur"torilor urniate de o@servaţii sau interviuri '.Al@u5 1<.

+a noi5 critici serioase a or0ulat 8n le"tur" cu li0itele psiho0etriei 6i atestelor Vasile (avelcu ;12- 6i 1B#< care se 8ntrea@"5 retoric oarepsiho0etria58nţeleas" ca 0etod" statistic"5 nu este o 0etod" de investiaţie5 ci nu0ai un

instru0ent5 cu adev"rat preţios5 dar auHiliar5 al altor 0etode5 psiholoiceJ.AtFt evaluarea psiho0etric" cFt 6i cea co0porta0ental" au avut tendinţa de a

olosi instru0ente speciice de 0"surare ;pri0a a@und" de lucrari care vor@esc despreconstrucţia testelor5 tehnicilor proiective5 scalelor psihopatoloice5 testelor deintelienţ"5 a doua cuprinde lucrari reeritoare la o@servaţii5 desin eHperi0ental5chestionare de autoevaluare 6i interviuri<.

'etodele de evaluare co0porta0ental" pot i reduse la dou" ;%ilva51-<:a@ordarea no0otetic" a tr"s"turii 6i a@ordarea ideoraic" a co0porta0entului. (ri0aare ca o@iect de studiu tr"s"turi sau sindroa0e5 a doua are ca o@iect de studiu unco0porta0ent speciicK pri0a olose6te instru0ente pentru evaluarea deductiv" a

tr"s"turilor 6i sindroa0elor pe cFnd a doua utiliea" procedee pentru evaluareainductiv" a co0porta0entului. A@ordarea no0otetic" sta@ile6te adecvanţainstru0entelor olosite pe @aa 0odului 8n care varia" scorurile lor 8ntre indivii pecFnd a@ordarea ideoraic" sta@ile6te adecvenţa procedurilor ţinFnd cont de 0odul 8ncare varia" scorurile aceluia6i individ. $n a@ordarea no0otetic" se caut" leileenerale sau ecuaţiile care se aplic" tuturor persoanelor ;se @aea" pe ideea als"Jc" orice tr"s"tur" este universal aplica@il" tuturor persoanelor<K a@ordarea ideoraic"susţine c" iec"rei persoane 8i sunt speciice anu0ite deter0inante aleco0porta0entului 6i pe acestea 8ncearc" s" le identiice.

Co0parFnd cele dou" tipuri de evalu"ri care s!au cristaliat 8n dou" teorii

 psiho0etric" 6i co0porta0ental" ;0ai ales cea ideoraic"<5 este de o@servat aptul c" pri0a aprecia" ca @un un instru0ent de 0"sur"5 dac" scorurile o@servate la o aceea6i persoan"5 8n dou" ocaii ;8ntr!un interval scurt de ti0p< nu dier" prea 0ult5 8n ti0p cea doua nu consider" co0porta0entul 8n 0od necesar sta@il ;ea susţine dependenţa desituaţie a co0porta0entului5 luFnd 8n considerare interacţiunile<.

(entru c" 8n a@ordarea creativit"ţii enerale 6i speciice 6i 0ai ales 8nevaluarea potenţialului creativ 6i deci 8n predicţia creativit"ţii sunt oarte i0portanterelaţiile dintre tr"s"turile enerale3lo@ale ale creativit"ţii3personalit"ţii 6i celespeciice vo0 schiţa pe scurt cFteva teorii ale personalit"ţii ;operaţionaliate< 6ii0pactul lor asupra evalu"rii psiho0etrice 6i co0porta0entale a

 personalit"ţii3creativit"ţii. >i asta pentru aptul c" 8nţeleerea 6i olosirea relaţiilor

Page 174: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 174/357

8ntre eneral 6i speciic5 8ntre lo@al 6i individual au o relevanţ" deose@it" princonsecinţe in a@ordarea pra0atic" ;0ai ales 8n educaţie< a creativit"ţii.

$n 0od iresc cFnd se pune pro@le0a evalu"rii psiholoice apare 8ntre@area care tr"s"turi este 0ai i0portant s" ie evaluate de c"tre psiholoi5 educatori5 celespeciice sau cele lo@ale (ro@a@il c" aleerea tre@uie dictat" de scopul eHa0in"rii

 psiholoice: pentru eHplicareJ sunt 0ai utile tr"s"turile lo@ale5 8n ti0p ce pentrupredicţieJ5 cele speciice ;+aP51B<.

'icile sau 0arile deose@iri dintre teoriile reeritoare la personalitate constau 8nesenţ" 8n ponderea acordat" actorilor interni ;leaţi de persoan" ! tr"s"turi5 stare< 6icelor eHterni ;leaţi de situaţie< 8n declan6area5 0enţinerea 6i 0odiicareaco0porta0entului ;re"si0 aceste aspecte 6i 8n teoriile care 8ncearc" s" eHpliceco0pleHul eno0en al creativit"ţii<.

EsenţialiFnd pro@le0atica personalit"ţii 8n cF0pul enerat de 8ntre@area de cevaria" co0porta0entul intrapersonal 6i cel interpersonalJ5 ni se relev" trei 0etodeoperaţionale:

! 0odelul tr"s"turilorK:

! 0odelul situaţionistK

! 0odelul interacţionist.

(Fn" 8n anii 1?G!1BG teoriile 6i cercet"rile reeritoare la personalitate au ostdo0inate de 0odelul tr"s"turilor;'.Al@u5 1<. Dup" acest 0odel5 co0porta0entul;C< este deter0inat de predispoiţii latente sta@ile ale persoanei ;(<5 nu0ite tr"s"turi.Deci C[ ;(<

Ce sunt tr"s"turile5 cu0 au ost ele deinite (entru unii autori tr"s"turile

;di0ensiuni5 dispoiţii5 caracteristici sta@ile< sunt o realitate o@iectiv"5 ele eHistFndsu@ or0" de caracteristici5 calit"ţi sau procese 8n persoane. (entru 4..Allport;11< tr"s"tura este o structur" neuropsihic"J. 4uilord consider" tr"s"tura ca pe o0anier" dura@il" 8n care o persoan" dier" de altele. Tr"s"tura poate i privit" ca odi0ensiune de!a lunul c"reia indiviii ocup" poiţii dierite5 8n uncţie de tendinţele

 pe care le au de a produce patterne consistente de Fndire5 si0ţire 6i acţiune ;'cCrae5 Costa5 1=<. 'ihai 4olu ;1-< 0enţionea" c" o tr"s"tur" este privit" ca o0ulţi0e de co0porta0ente care tind s" covariee ;s" ie corelate< 8ntr!o 0anier"relativ constant" 8n decursul ti0pului5 8n rupe de indivii 6i 8n variate situaţii5 8n careindividul se deose@e6te de alţii. Dup" alţi autori5 tr"s"turile sunt constructe de

 personalitate create de psiholoi5 deci noţiuni a@stracte5 "r" eHistenţ" real"5 care se0aniest" prin diver6i indicatori ai tr"s"turiiJ ;patterne de 0otive5 atitudini5co0porta0ente 'c Crae5 Costa5 1=<. Tr"s"tura poate i conceptualiat" ca otendinţ" relativ sta@il" a individului de a percepe lu0ea 8ntr!un anu0it 0od 6i3sau dea reacţiona ori a se co0porta 8ntr!o anu0it" 0anier"5 cu o reularitate predicti@il"J;'.Al@u5 1<. $n concluie5 tr"s"turile sunt sta@ile 8n ti0p5 considerate de la osituaţie la alta5 sunt de durat" lun"5 au o cau" intern" 6i preenţa lor poate iconstatat" prin 0ai 0ulte o@servaţii 8n situaţii variate 6i per0it predicţia viitorului pe

 @aa trecutului ;'.Al@u 1<. $n acest sens 6i tr"s"turile speciice co0porta0entuluicreativ ;ne reeri0 la actorii conitivi care circu0scriu Fndirea pe aHa diverent converent: luiditatea5 leHi@ilitatea5 oriinalitatea5 ela@orarea5 reistenţa la

8nchiderea pre0atur"5 capacitatea de a@stractiare se0antic" dar 6i la atitudini 6i

Page 175: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 175/357

0otive @eneice creativit"ţii< dac" sunt consistente 6i sta@ile pot avea o anu0it"valoare predictiv".

Revenind la 0odelul tr"s"turilor tre@uie s" spune0 c" el oer" posi@ilitatea de aconcentra 8ntr!un set li0itat de tr"s"turi5 caracteristici aective5 atitudinale 6ico0porta0entale ale su@iecţilor. Au ost ela@orate 0odele cu o sinur" tr"s"tur" 6i0odele cu 0ai 0ulte tr"s"turi. $n pri0ul ca tr"s"tura este un aspect speciic al

 personalit"ţii 6i 8ndepline6te ur0"toarele condiţii: este preent" la toate persoanele dar 8n rade dieriteK este invaria@il" intraindividualK 7oac" un rol i0portant 8ndeter0inarea co0porta0entuluiK poate i 0"surat" cu preciie. $n caul 0odelelor cu0ai 0ulte tr"s"turi5 acestea presupun c" eHist" un nu0"r redus de tr"s"turiunda0entale5 lo@ale! actori de nivel 8nalt5 superactori5 pe care 8ncearc" s"!iidentiice prelucrFnd prin anali" actorial" reultatele unor chestionare5 o@servaţii 6iteste o@iective reeritoare la tr"s"turi speciice. %e constat" c" 0odelul cu o sinur"tr"s"tur" evaluea" tr"s"turi speciice pe cFnd cele cu 0ai 0ulte tr"s"turi au un nivelde a@stractiare 0ai 8nalt 6i 8ncerac" s" identiice tr"s"turi unda0entale5 lo@ale

;0odelul lui EPsenc @aat pe neuroticis05 eHtraversiune 6i psihoticis05 teoriatipurilor de personalitate5 0odelul cu@oid a lui Sarrison 4ouh ;1<5 0odelul i*ive<. *iecare tr"s"tur" ;speciic" sau lo@al"< este pus" 8n le"tur" cu un rup deco0porta0ente care servesc ca indicatori ai acesteia. Aprecierea radului 8n caretr"s"tura este preent" la iecare persoan" se ace dup" o structur" aditiv" care areur0"toarele secvenţe:

a. se evaluea" unul sau 0ai 0ulte din ur0"toarele criterii:

! recvenţa cu care apar co0porta0enteleK

! varietatea situaţiilor 8n care aparK

! intensitatea cu care se 0aniest"K! durata lor.

 @. se cu0ulea" 0"surile ;scorurile<o@ţinute.

c. pe @aa valorii reultate5 se ac inerenţe asupra 0"surii tr"s"turii.

(entru aceasta se aplic" un alorit0 speciic instru0entului utiliat la evaluarea

criteriilor sau se co0par" valoarea o@ţinut" pentru o persoan" cu cele ale altor 

su@iecţi.

Cele 0ai olosite teste 6i chestionare pentru strFnerea datelor 8n cercetare cFt 6i8n psiholoia aplica@il" ;clasiicare5 selecţii5 consultanţa< au la @a" 0odelultr"s"turilor. Tre@uie 0enţionat de ase0enea c" 0etodele 0ate0atice utiliate recventde psiholoie ;analia actorial"5 teoria clasic" a testelor5 teoria r"spunsului la ite0i<

 pornesc de la ipotea eHistenţei unor varia@ile latente ;corespun"toare tr"s"turilor<care sunt sta@ile 8n ti0p 6i se 0aniest" prin inter0ediul varia@ilelor [email protected] actorial" reduce o 0ulţi0e de varia@ile o@servate ;scoruri de ite0i5 scale sauteste5 reultatele unor o@servaţii<5 corelate liniar 8ntre ele5 la un nu0"r 0ai 0ic devaria@ile necorelate ;actorii eHtra6i<. *actorii eHtra6i sunt concepte statistice 6i eirepreint" varia@ile latente care nu pot i o@servate direct 6i care au le"tur" decorelaţie liniar" cu varia@ilele o@servate 6i prelucrate.

'odelul situaţionist care a 8nceput s" se coaulee pe la 8nceputul secolului al!lea5 a ost inluenţat de cercet"rile socioloice reeritoare la rolul 0ediului

Page 176: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 176/357

;actorii eoraici5 socio!econo0ici5 proesionali5 a0iliali5 culturali5 etc.<. A0inti0aici aportul etoloiei ;UeHjll 6i noţiunea de U0MeltK 1#1<K aportul lui .+eMin;1?B< care prin topoloia acţiunii a viualiat situaţia ca siste0 de orţe0otivatoriiJK al eno0enoloiei care arat" c" orice o0 Fnde6te 6i eHist" nu 8n5 ci

 prin 0ediul s"u u0anK aportul lui '.%hkri care intuie6te c" eHist" un 0od cultural de

a percepe lucrurile ;1-?<5 a 6colii culturaliste etc.(otrivit 0odelului situaţionist5 rolul principal 8n deter0inarea

co0porta0entului ;C< 8l au actorii situaţionali preenţi 8n iecare situaţie ;%<:

C[ ;%<

'odelul situaţionist nea" sau di0inuea" considera@il rolul caracteristicilor personale5 al actorilor intrapsihici 6i al antecedentelor personale asupraco0porta0entului. Adepţii 0odelului situaţionist au creut c" relaţia persoan"!0ediu

 poate i reprodus" prin diverse eHperi0ente 8n la@orator 6i c" varia@ilele independente6i cele dependente pot i identiicate 6i operaţionaliate clar 8n actori cauali 6i eecte.Repreentanţii acestui curent nu au creat 0etode noi de colectare sau prelucrare adatelor. 'etoda statistic" cea 0ai recvent aplicat" a ost analia de varianţ".

'odelul interacţionist s!a devoltat dup" anul 1?G de6i @aele lui teoretice auost puse 8ntre anii 1#G!1-G. Acest 0odel recunoa6te atFt inluenţa 0ediului cFt 6i aactorilor personali 8n deter0inarea co0porta0entului. Co0porta0entul este decireultatul unei interacţiuni continue 8ntre 0ecanis0ele psiholoice 6i actorii de0ediu

C[ ;(5%<

$n cadrul teoriilor interacţioniste ;care susţin c" lu0ea este constituit" de unansa0@lu de interacţiuni construite< pute0 identiica ur0"toarele 0oduri de

interacţiune 8ntre persoan" 6i situaţii ;Al@u '. 1<:a. interacţiune static": tr"s"turile personale 6i caracteristicile 0ediului r"0Fn

relativ neschi0@ate o perioad" 0ai 8ndelunat"K

 @. persoana alee situaţia: persoana caut" 0ediul care convine cel 0ai 0ult

caracteristicilor proprii 6i ocolesc sau p"r"sesc situaţiile care nu le satisacK

c. situaţia alee persoana: unele situaţii sunt accesi@ile nu0ai anu0itor 

 persoaneK

d. persoana transor0" situaţia: se presupune c" persoana 6i!a or0ulat unscop 6i acţionea" pentru a!l realia 0odoicFnd situaţiaK

e. situaţia transor0" persoana: persoana 86i adaptea" co0porta0entul la

cerinţele situaţiei5 iar dac" este conruntat" repetat cu acelea6i constrFneri5 86i

0odiic" propriile caracteristiciK

. persoana 6i situaţia tranacţionea" 8ntre ele: persoana schi0@" unele

caracteristici ale 0ediului pentru a!l ace convena@il tr"s"turilor sale5 6i 8n acela6i

ti0p 86i schi0@" unele caracteristici ;co0porta0ente5 acţiuni5 scopuri5 Fnduri5

senti0ente5 0otive< pentru a se adapta situaţiei.

Page 177: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 177/357

Chiar 6i aceast" operaţionaliare a posi@ilelor interacţiuni dintre persoan" 6i0ediu ;situaţie< este suicient" pentru a su@linia co0pleHitatea cF0pului deinteracţiuni dintre cele dou" entit"ţi din care reult"5 e0ere co0porta0entul. Dac" la8nceput se punea accentul pe interacţiunea reciproc"5 dina0ic" 6i continu" dintreindivid 6i 0ediu5 0odelele 0oderne ale interacţionis0ului se ocup" cu interacţiunea

dintre acţiuni 6i scopuri5 dintre e0oţie 6i coniţie5 dintre actorii @iloici 6i cei sociali5ar"tFnd un interes deose@it studiului adapt"rii 6i al copinului la stres ;'iclea 1B<.

Adepţii acestui 0odel au 8nlocuit chestionarele o@i6nuite cu chestionarele detip %!R ;situaţie!r"spuns< 8n care r"spunsurile 6i situaţiile sunt luate 8n consieraresi0ultan. Dac" 8n spiritul 0odelului tra"s"turilor latente5 pe @aa teoriei clasice atestelor erau 0"surate persoanele5 pe @aa teoriei st"rilor 6i a tr"s"turilor care e0an"din 0odelul interacţionist5 sunt 0"surate persoanele 8n situaţii.

%" vede05 pe scurt5 8n ce const" teoria st"rilor 6i tr"s"turilor latente5 care are la @a" 0odelul interacţionist. Evaluarea psiholoic" eHplic" 6i descrie 8n ulti0" instanţ"sta@ilitatea 6i schi0@area co0porta0entului u0an. Orice atri@ut psiholoic poate i

analiat din cel puţin dou" perspective: al dierentelor interindividuale ;psiholoiadierentiala< sau al dierenţelor intraindividuale ;schi0@"rile care au loc 8n iecareindivid psiholoia eneral"5 psiholoia social" 6i psiholoia devolt"rii<.

Teoria st"rilor 6i a tr"s"turilor ad0ite pentru atri@utele psiholoice eHistenţaatFt a deose@irilor dintre indivii ;sta@ilite in ti0p< cat si a schi0@arilorintraindividuale. Dup" aceast" teorie iecare atri@ut psiholoic o@servat este aectat;0odiicat< 8ntr!un anu0e rad de:

! caracteristici ale individuluiK

! caracteristici ale situaţiei 6i3sau ale inluenţelor care interacţionea"K

! eroarea de 0"sur".De aici reiese c" reultatul 0"sur"rii unei varia@ile o@servate se desco0pune 8n:

a. o co0ponent" care nu depinde de situaţie 6i3sau de eectele interacţiunilor 

;denu0it" tr"s"tur"<K

 @. o co0ponent" care depinde de situaţie 6i3sau de interacţiuni ;su0a

co0ponentelor a 6i @ este denu0it" stare<K

c. o eroare de 0"sur" ;Al@u '.1<.

EHistenţa co0ponentei @ are i0plicaţii i0portante asupra evalu"rii psiholoice5 pentru aptul c"5 construirea 6i olosirea instru0entelor de 0"sur" i0pune s" secunoasc" nu nu0ai idelitatea acestora ci 6i cFt de 0ult 0"soar" acestea caracteristicista@ile ale persoanelor 6i cFt de 0ult aceste instru0ente sunt aectate de situaţia 8ncarese ace 0"surarea.Aceast" teorie 8ncearc" s" r"spund" la 8ntre@"rile: cu0 pute0ala dac" 8n r"spunsurile date de un su@iect la un chestionar care 0"soar" o tr"s"tur"de personalitate intervin sau nu eectele situaţiei de 0"surare Dac" eHist" eecte alesituaţiei5 ce relaţie eHist" 8ntre scorul o@ţinut la scal" 6i tr"s"tura 0"surat" Ce relaţieeHist" 8ntre st"ri 6i tr"s"turi R"spunsul este dat de 0odelul 0ate0atic al teorieist"rilor 6i al tr"s"turilor latente5 care eHpri0" ur0"toarea idee de @a": atri@utele0anieste ;varia@ilele o@servate< au ur0"toarele co0ponente:

! o co0ponent" eroareK

Page 178: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 178/357

! o co0ponent" stare latent" care const" din:

− co0ponent" tr"s"tur" latent"K

− un reiduu care depinde de situaţia preent" cu ocaia 0"sur"rii

6i3sau de interacţiunile dintre persoan" 6i situaţie.Aceast" teorie utiliea" trei coeicienţi: coeicientul de idelitate5 coeicientul

de consistenţ" 6i coeicientul de speciicitate a ocaiei. Coeicientul de idelitate esteeal cu su0a celorlalţi doi coeicienţi ;Al@u '.1 pa.1#B!1#<. De aici pute0trae concluia c" un instru0ent de 0"sur" este precis5 dac" valorile 8nreistrate de el;scorurile o@servate< surprind atFt tr"s"tura psihic" a persoanei5 cFt 6i inluenţasituaţiei de 0"surare asupra acesteia. Dac" o varia@il" o@servat" este puternicinluenţat" de situaţie 6i dac" tr"s"tura persoanei considerate are doar o 0icai0portanta5 atunci coeicientul de speciicitate a ocaiei va i 0are 6i coeicientul deconsistenţ" va i 0ic. $n schi0@5 un coeicient de consistenţ" 0are 6i un coeicient de

speciicitate a ocaiei 0ic arat" c" varia@ila o@servat" este inluenţat" 8n principal decaracteristicile individului 6i c" situaţia 6i3sau interacţiunea persoanei cu situaţia nuare i0portanţ" prea 0are ;Al@u '.1<. *aptul c"5 co0porta0entul persoanei esteinluenţat3deter0inat de caracteristicile sale ;tr"s"turi< 6i de situaţia 8n care se al" 6ide interacţiunea dintre persoan" 6i situaţia respectiv" are relevanţ" atFt la nivelteoretic cFt 6i concret5 aptic chiar 6i 8n do0eniul artistic atFt de eHaerat Y@la0atJ casu@iectiv5 personaliat de c"tre 0ulţi psiholoi care a@ordea" creativitatea. Vo0schiţa5 pe scurt5 patru eHe0ple 8n care i0portanţa situaţiei sau a personalit"ţii;tr"s"turilor speciice< precu0 6i a relaţion"rii lor ;sla@e sau puternice< inluenţea"ela@orarea operei plastice. Cele patru eHe0ple se reer" la i0presionis0 ;'onet<5(icasso ;4uernica<5 andinsP ;pictura a@stract"< 6i suprarealis0 ;Dalli<. $n pri0ele

dou" cauri ;'onet 6i (icasso< i0portanţa situaţiei 6i a relaţion"rii ei cu artistul este0are: la i0presioni6ti i0portanţa situaţiei5 a relaţion"rii 0otivului pictat ;catedral"5 peisa7< cu lu0ina 6i 0o0entul ilei ;di0ineaţa5 la prFn5 seara<Kla (icasso5 8n caullucr"rii 4uernica5 relaţionarea artistului cu eveni0entul concret5 situaţional!

 @o0@ardarea atroce a localit"ţii 4uernica. $n celelalte cauri ;andinsP 6i surealis0<cre6te i0portanţa tr"s"turilor latente ;interoare<: la andinsP este eHpres or0ulat"ca Ynecesitate interioar"J eHpri0area de sine5 a interiorit"ţii prin inter0ediulli0@a7ului plasticK la sureali6ti5 lu0ea interioar" cu ela@or"rile ei necenurate5 su@or0a dicteului psihic5 de apt a eHperienţelor onirice invadea" operele plastice

 picturale.

Dup" aceast" scurt" incursiune 8n pro@le0ele teoretice ale evalu"rii psiholoice5 8n care se 8ncadrea" 6i pro@le0a evalu"rii potenţialului creativ vo0a@orda unele aspecte ale evalu"rii creativit"ţii enerale 6i speciice.

%e poate vor@i despre creativitate 8n conteHtul celor patru direcţii de a@ordare aco0pleHit"ţii acesteia5 care s!au conturat tot 0ai prenant:

a. studiul conteHtului social5 ca enerator 6i receptor al eHpresivit"ţii creativeK

 @. studiul peror0anţelor5 al caracteristicilor care asiur" produsului recunoa6terea

calit"ţii de oriinalitateK

c. studiul proceselor 0intale i0plicate 8n creaţieK

Page 179: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 179/357

d. studiul personalit"ţii5 deinit" ca un YclusterJ5 care deter0in" co0porta0entul

creativ 6i un anu0it tip de peror0anţ".

$n a@ord"rile dierenţiale ale creativit"ţii5 8n conteHtul te0atic schiţat 0ai sus5 sere"sesc cel 0ai recvent dou" criterii:

! pri0ul criteriu este repreentat de procesele psihice asociate unei

 peror0anţe ;4uilord5 1=GK Ro6ca ,oro5 1B#K %toica5 1-5 Torrance 1<K

! al doilea criteriu este repreentat de 0odalitatea de structurare a

tr"s"turilor de personalitate ;arron5 15 Roco5 1-K (opescu!Neveanu5 1B1K

'asloM 1?<.

Astel c" evaluarea potenţialului creativ se ace 0"surFnd ;cuantiicFnd< nivelul peror0anţei creative prin inter0ediul unor varia@ile ;luiditatea5 leHi@ilitatea5oriinalitatea5 ela@orarea5 4uiord5 1=G<K la acestea Torrance ;1#< adau"

reistenţa la 8nchiderea pre0atur" 6i capacitatea de a@stractiare se0antic" sau pe @aa chestionarelor sau inventarelor de personalitate.

Unii autori ;'unteanu A. 12< consider" c" 8n depistarea potenţialului creativ5a co0porta0entului creativ este necesar s" ace0 distincţie 8ntre predictoriicreativit"ţii 6i 0etodele ei de psihodianostic ;adic" 8ntre 0i7loacele nespeciice 6icele speciice de identiicare<. (rintre predictorii creativit"ţii autoarea 0enţionat" 0aisus 0enţionea":

! randa0entul 6colar lo@alK

! notele o@ţinute la 0ateria preerat"K

! activit"ţi 8n aara prora0ei ;cercuri5 concursuri5 activit"ţi de ti0p li@er<K

De ase0enea5 dup" E.(.Torrance5 se reco0and" ur0"rirea unor conduite ca:

! capacitatea de a!6i ocupa ti0pul 8ntr!un 0od atractivK

! preerinţ" pentru o vesti0entaţie deose@it"K

! tentaţia de a dep"6i prin preocup"ri supli0entare sarcinile strict 6colareK

! posi@ilitatea de a se a0ua inenios cu lucruri si0pleK

! inlaţia de 8ntre@"ri de ceJ 6i cu0JK

! pl"cerea de a orania 7ocuriK! 8nclinaţia de a relata despre descoperirile saleK

! "sirea unor utili"ri neo@i6nuite pentru 7uc"riile 6i o@iectele saleK

! cura7ul de a 8ncerca ceva nouK

! tendinţa de a desena 8n ti0p ce proesorul 86i pred" lecţiaK

! capacitatea de a!6i ructiica si0ţurile cFt 0ai pround.

Ace6ti indicatori au un caracter nespeciic5 eHtrinsec5 deci ei nu oer" decFtaproHi0"ri cu privire la proilul creativ al tFn"rului ;elevului<. De aceea se apelea"

 pentru conturarea proilului creativ ;te0pera0entului creativ< al su@iectului lacondiţii3situaţii eHperi0entale5 de la@orator unde se pot olosi 0etode diversiicate.

Page 180: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 180/357

Reeritor la randa0entul 6colar oarte 0ulţi autori str"ini 6i ro0Fni5 au apreciericritice5 8n sensul c" acesta este un criteriu deectuos5 lacunar de dianostic.

D..TaPlor a "sit o corelaţie doar de G5#?!G5-= 8ntre notele claselor ter0inalede coleiu 6i creativitate. Torrance se interesea" de corelaţia dintre notele 6colare ladieritele o@iecte 6i creativitate5 "sind5 de eHe0plu o corelaţie 8ntre 0ate0atic" 6icreativitate de nu0ai G5# 8n ti0p ce 8ntre literatur" 6i creativitate indicele cre6te laG52. Ana %toica ;1-< "se6te o corelaţie de G52G pentru 11!1# ani 6i de G521 pentru12!1= ani dintre randa0entul 6colar 6i creativitateK 8n schi0@ "se6te o corelaţie deG5=G 6i respectiv G52 ;pentru vFrstele de 11!1# 6i 12!1= ani< 8ntre randa0entul 6colar6i luiditate5 lucru eHplica@il prin caracterul preponderent ver@al al 8nv"ţ"0antului.'unteanu Anca ;12< 8n ur0a unui eHperi0ent5 a "sit o serie de corelaţii 8ntreranda0entul 6colar 6i intelienţ" ;Fndire converent"<5 randa0entul 6colar 6i Fndirediverent" 6i potenţialul creativ5 corelaţii preentate 8n ta@elul de 0ai 7os:

E6antion(ri0ul ter0enal corelaţiei ;H<

Al doileater0en al

corelaţiei ;P<

Coeicient decorelaţie ;r<

E.N R.>c. 4C

4D

(C

G5=G

G5--

G52#

E%1 R.>c. 4C G521

E%# R.>c. (C G5G-

$n caul e6antionului neselecţionat ;E.N.< se o@serv" o corelaţie 0ai 0are ;G5=G<8ntre randa0entul 6colar 6i Fndirea converent" ;4C< ceea ce arat" c" 8nv"ţ"0Fntulactual ;inclusiv cel ro0Fnesc< este 0ai dependent de intelienţa tradiţional"5 cu0caliic" autoarea citat" Fndirea converent" ;4C<. $n caul e6antionului E%# ;carereune6te cei 0ai @uni su@iecţi dup" intelienţ"< cFnd Fndirea converent" nu 0aicontea"5 corelaţia dintre creativitate ;(C< 6i randa0entul 6colar este puternicnese0niicativ" ;r =G5G-<. $n caul E%1 au ost ale6i su@iecţii cu Fndire converent"0are dar Fndire diverent" 0odest"5 pri0a ;4C< corelea" se0niicativ curanda0entul 6colar ;r =G521<.

AnaliFnd evoluţia co0parativ" a randa0entului 6colar pe e6antionul E%# ;cei0ai @uni su@iecţi dup" intelienţ"< 6i pe e6antionul E%- ;cei 0ai @uni elevi din punctde vedere al creativit"ţii<5 'unteanu A. "se6te c" valorile 0edii ale distri@uţiei se

 plasea" cu predilecţie 8n 7urul notelor de ! ;=?5#= din su@iecţii viaţi< 6irespectiv de !1G ;-15#= din acela6i E%#< aţ" de E%- unde ravitea" 0ai ales 8n

 7urul notelor de B! ;-B5#G<6i respectiv ! ;-25<. Concluia este c" 6ansele de ao@ţine un randa0ent 6colar superior sunt avora@ile5 8n special5 pentru cei careeHcelea" prin intelienţ"5 aţ" de cei care se deta6ea" prin creativitate. Discrepanţelesunt 0ai evidente 8ntre randa0entul 6colar 6i creativitate ;su@iectul A.'. plasat pe

Page 181: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 181/357

 pri0ul loc 8n ceea ce prive6te potenţialul creativ 6i Fndire diverent" are 6i 0ediaanual" la 6coal" de nu0ai B51G 8n ti0p ce .R. cu 0edia anual" 5B ocup" locul optla potenţialul creativ 6i nou" la Fndire diverent"<.

'unteanu A. ;12<5 analiFnd notele o@ţinute la 0ateria preerat"5 "se6teur0"toarele corelaţii ale acestora cu Fndirea converent" ;4C<5 Fndirea diverent";4D<6i potenţialul creativ ;(C< 8n cadrul celor patru e6antioane ;E.N.!neselecţionatKE%1selecţionat dup" Fndire diverent"K E%# selecţionat dup" Fndire converent" 6iE%- selecţionat dup" potenţialul creativ<:

E6antion(ri0ul ter0enal corelaţiei ;H<

Al doileater0en al

corelaţiei ;P<

Coeicientul decorelaţie ;r<

E.N. O.(r. 4C

4D

(C

G5=#

G52#

G522

E%1 O.(r. 4C

4D

(C

G51

G521

G52B

E%# O.(r. 4C

4D

(C

G5G1

G5-2

G5-B

E%- O.(r. 4C

4D

(C

G5=B

G521

G52B

Autoarea conchide dup" analia coniuraţiei din ta@elul de 0ai sus c" o@iectul

 preerat5 de6i aproHi0ea" cu 0ai 0ult" idelitate creativitatea 6i intelienţa elevului5

co0parativ cu randa0entul 6colar lo@al ;pro@a@il 6i datorit" i0plic"rii inerente a

se0entului 0otivaţional 6i atitudinal al personalit"ţii 8n caul o@iectului preerat<5

reiese din nou privileiul de care se @ucur" intelienţa aţ" de creativitate 8n8nv"ţ"0Fntul actual.

'unteanu A ;12< susţine5 ase0"n"tor cu Ro6ca A. ;11< c" activit"ţile din

aara prora0ei sunt 0ai ediicatoare pentru creativitate co0parativ cu intelienţa5

constituind un criteriu preţios 6i la 8nde0Fna oric"rui cadru didactic.

Desiur toţi ace6ti predicatori preentaţi pe scurt ;0edia anual"5 0edia la

o@iectul preerat5 activit"ţile eHtra6colare5 unele conduite ale elevului 0enţionate de

Torrance< nu potoeri decFt aproHi0"ri cu privire la proilul creativ al elevului. Deaceea su@iectul5 ie el copil sau 0atur5 tre@uie s" ie plasat 8n condiţii eHperi0entale5

Page 182: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 182/357

de la@orator unde se poate utilia un reistru diversiicat de 0etode pentru a putea

circu0scrie o i0aine 0ai co0pleH"5 0ai o@iectiv" 6i 0ai su@til" despre virtuţile

creative.

'etodele de evaluare a potenţialului creativ sunt nu0eroase ;8n special

testele<5 unele cu aplica@ilitate universal"5 altele olosite cu prec"dere pentru

identiicarea creativit"ţii copilului5 altele pentru investiarea adultului cu peror0anţe

creatoare certe5 etc.

'etodele cele 0ai recvent invocate 8n psihodianoa creativit"ţii sunt:

! Analia produselor activit"ţiiK 0etod" ce olose6te 0ai 0ulte instru0ente ;de

eHe0plu chestionarul 'innesota care inventaria" nu0ai activit"ţile des"6urate

din iniţiativ" personal"K scalele de evaluare Solland cu variante pentru a investia

creativitatea artistic" 6i creativitatea 6tiinţiiic"<K

! %tudiu de caK

! 'etoda aprecierii ;interevalu"rii 6i autoaprecierii5 eutoevalu"rii<K

! 'etoda testelor ;ocup" un loc privileiat printre instru0entele de psihodiano" a

creativit"ţii<.

(ro@le0a 0etodelor de evaluare a creativit"ţii iind oarte stuoas" ne vo0 reeri doar 

la unele din ele nu 8nainte 8ns" de a preenta dou" clariic"ri a testelor de creativitate

 pri0a "cut" pornind de la autori a doua pornind de la dierite criterii ;actorul testal5

sarcin"5 0odalit"ţi ver@ale3nonver@ale etc.<.

Teste de creativitate ;dup" >chiopu Ursula 1#<:

Autor Testul ca atare5 0aterial 6i

0anipularea cerut"Destinaţia ca

vFrst"O@servaţii

1 # - 2E.4. AndreMs /uc"rii5 7ocuri deconstrucţii

;eHpri0"ri ver@ale<#!? ani

4.6i '. 'avroidis /ocuri de construcţii5 7ocuricu su@iect rol 6i povestiri

(re6colari

'.C. Surtin 6iCola@.

/ocuri dierite de construcţii.Diicult"ţi crescFnde

(re6colari

V.. 4rippen B rupa7e de ite0i ce solicit" 7uc"rii 6i 7ocuri cu povestirii0ainate

(re6colari>colari

/.S. 'c(herson;E.Vera<

(ovestiri dup" i0ainiradate 8n co0pleHitate.Eventual inaluri dierite

;solicitate<

(u@eriAdolescenţi

/.C. *lanaon Tipuri de pro@le0e. %e cere (u@eri

Page 183: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 183/357

alc"tuirea de reolv"riinedite

Adolescenţi

(.E. Vernon 2 ta@louri i0aini. %e cere pentru iecare alc"tuiri de povestiri. +a 6colarii 0ici

una5 la cei 0ai 0ari dou"5trei

(u@eriAdolescenţi

/.(. 4uilord [email protected] thinin;1=2< se olosesc6i p"rţi separate

!Ela@or"ri de cuvinte cusuiHe date ;cFt 0ai 0ulte<!se0nal"ri de utili"rineo@i6nuite la o@iecteo@i6nuite!enu0er"ri de consecinţe

 posi@ile la situaţii o@i6nuite6i @iare!ela@or"ri de sinoni0e5iuri de stil!co0@in"ri de propoiţii5!solicit"ri de titluri dei0aini date

(u@eriAdolescenţi%tudenţiAdulţi

Este test deFndirediverent"5 cuti0p ce e dat

/.. 4etels(.. /acson%e olosesc 6isecvenţe separate

!se cer deiniţii la cuvinte!sti0uli!se0nal"ri de utili"rineo@i6nuite la o@iecteo@i6nuite!perceperea unor or0e

si0ple 8ncorporate 8n uneleco0pleHe!solicitarea de inaluri laa@ule ;inaluri u0oristice50oraliatoare 6i triste<!ela@orarea de pro@le0e

Adolescenţi%tudenţiAdulti

Inluenţat de4uilord 6iCattell

%.A. 'endric Re0ateAssociationTest

! se dau cuvinte deco0pleHitate dierit" 6i sesolicit" dierite eluri deasociaţii ver@aleK are 6idi0ensiuni proiective.

(u@eriAdolescenţi%tudenţiAdulţi

1?2

E.(.. Torrance [email protected]'innesota

LTeste nonver@ale!r"spunsuri nonver@ale:!co0plet"ri 6i construiri deiuri!co0plet"ri de cercuri 6i

 p"trate ;date eale ca start<5de "cut desene din linii;drepte 6i cur@e< plus @alinede dierite 0"ri0i 6i culoriLIte0i nonver@ali!solicit"ride r"spunsuri ver@ale:

!cFt 0ai 0ulte 8ntre@"ri cu privire la o@iecte i0aini!

(u@eriAdolescenţi%tudenţiAdulţi

%e olosesc p"rţi separateKeste o @aterieoarte olosit"Kinluenţe ale lui4uilord

Page 184: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 184/357

evoc"ri de caue 6iconsecinţe posi@ile5 leatede conţinutul lor !0odiic"ri de 7uc"rii spre ale ace atractive

!evoc"ri de utili"rineo@i6nuite la o@iecteo@i6nuiteLIte0i ver@ali r"spunsuriver@ale:!consecinţe pentru situaţiii0posi@ile ;varianta A 6i <!enu0er"ri de activit"ţi cFt0ai o@i6nuite de autoservire!povestiri i0ainate;or0ele A 6i <

!i0aini or0ul"ri detitluri cFt 0ai 0ulte 6i 0aiinteresante chen list.

'.A. allach N.oan

L(ro@e ;ite0i< ver@ale!enu0erarea de cFt 0ai0ulte o@iecte rotunde5 carenu ac o0ot5 p"trate carese 0i6c" pe roţi!si0ilitudini 8ntre perechi decuvinte date5 tipuri de

si0ilitudini ce se dauLIte0i nonver@ali!r"spunsuriver@ale!interpret"ri de iuri ;<!interpret"ri de tot elul delinii ;<

(u@eriAdolescenţi%tudenţiAdulţi

Este 0ai prenant decreativitateK seolose6teindividual5 cuti0p li@er 6i8ntr!o at0oser"

ludic"5 destins"

*.R. Seindrichson Ite0i ver@ali ! se solicit" co0poiţii cu

titluri suerateIte0i nonver@ali

! se solicit" desene

dierite

Adolescenţi%tudenţiAdulţi

Conţineele0ente

 proiective 8ndo0inaţiate0atic" 6i 8n

inaluriE.A: irpatric !pete de cerneal" sesolicit" relev"ri perceptive 6i

 povestiri co0puseK sueratede plan6eK are ele0ente

 proiective

Tineret%tudenţiAdulţi

Cotaţie deoriinalitate

 @un"

*.arron

! 1G plan6e cu pete decerneal" necolorate sesolicit" cFte un r"spuns de

 plan6" ;are ele0ente proiective<

TineretAdulţi

Cotaţie deoriinalitate

 @un"

*. arronTest de creativitate

! se dau cuvinte dieriteK sesolicit" alc"tuiri de povestiri.

TineretAdulţi

Creaţie literar"

Page 185: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 185/357

;1?-< Interesea" te0atica5inalurile 6i nu0"rulscenariilor co0puse

*.arronelsch

;1=#<

!se dau iuri perechioarecu0 ase0"n"toareK se

solicit" preerinţe.*iurile sunt cotate deeHperţi ca inspirate sau

 @anale. (reerinţelesu@iecţilor se decodiic"

 proiectiv

TineriAdulţi

Testea" ustulartistic

%elier LIte0i nonver@ali5r"spunsuri nonver@ale!se dau iuri5 cercuri5dreptunhiuri de co0pletat6i de transor0at 8n i0ainiindependente sau interate

 prin linii5 cercuriLIte0i nonver@ali5r"spunsuri ver@ale!se dau i0aini5 schiţea0@iuu5 se solicit" cFt 0ai0ulte r"spunsuri5 titlurioriinale 6i interesanteLIte0i ver@ali5 r"spunsuriver@ale

!se dau trei cuvinte 6i sesolicit" cFt 0ai 0ulteasociaţii ver@ale la iecare

TineriAdulţi

Conţineele0ente

 proiective

I. arcosi 6i cola@. L(ro@e nonver@ale r"spunsuri nonver@ale 6iver@ale!se dau la@irinte ;tip(ortens< de diicult"ţicrescFnde5 cu rade dediicultate 6i co0pleHitatei0plicate 8n 8ncruci6"rile de

trasee 6i cu capcane detrasee prelunite 8ncontinuare.LIte0i ver@ali solicit"rinonver@ale!se solicit" producerea deiuri cFt 0ai nu0eroase 6i0ai oriinale

TineriAdulţi

Testul proiectelor D.(.T

Test ver@al solicit"rinonver@ale!se solicit" proiecte 6colare

;pedaoice< din do0eniulsanitar5 din cel ur@anistic5

%tudenţiAdulţi

Page 186: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 186/357

etc..a00a0oto

Ite0i ver@ali r"spunsuriver@ale!se solicit" povestiri despreoa0eni 6i ani0ale

neo@i6nuite!se dau episoadecontorsionate din istoriao0enirii 6i se solicit"consecinţele pe care le!ar i

 produs

%tudenţiAdulţi

Este testdo0inat decreativitateliterar"

*odor LIte0i nonver@ali r"spunsuri ver@ale!se dau la@irinte cudiicult"ţi crescFnde la8ncruci6"rile de trasee!se solicit" producerea deiuriLIte0i ver@ali r"spunsuriver@ale!se solicit" decodiic"ri de0etaore 6i producerea de0etaore co0ple0entare

Elevi%tudenţiAdulţi

Testul are 6idi0ensiuni decreativitateliterar"

'. [email protected](ro@" enerativ

0etaoric"

!1# ter0eni.%e solicit" s" seela@oree la iecare cFt 0ai0ulte co0paraţii5 cFt 0ai

0ulte 0etaore!ela@orarea de co0puneri cutitluri @anale ;creion5 stele<!ela@orarea de cFt 0ai 0ulte8ntre@"ri pro@le0e cu

 privire la 7ocJ5 piatr"J5aerJ5 steleJ5 runeJ5oceanJ!cFt 0ai 0ulte pro@le0e ce!i

 preocup"5 descoperiri5invenţii

Elevi%tudenţiadulţi

Testul aredi0ensiunicreative literare

 N. 6i I. 'itroan Ite0i ver@ali r"spunsuriver@ale!se solicit" deiniţii corecte6i iurate!se solicit" evalu"ri deeHpri0"ri poetice5 preent"ride 0etaore!se solicit" valori"ri deeHpresii literare5 reconstituiride teHte ce conţin cuvintea0ala0ate

Tineret%tudenţiAdulţi

Conţinedi0ensiunicreative literare

Page 187: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 187/357

O alt" clasiicare a testelor evidenţia" 8n schi0@ aspectul operaţional5 al sarcinii de

realiat etc. De6i este o clasiicare ra0entar"5 ra0iicat" 6i are aspectul unor 

 per0ut"ri cu un nu0"r de piese sta@ile scoate totu6i la supraaţ" unele aspecte

structurale 6i tehnice.

Astel5 u#* criteriul &!ctrului #er!'in!l test!t5 se distin:

1. teste pentru actorii luidit"ţii:

a. pentru luiditatea ver@al": alc"tuirea unor cuvinte din litere sau co0@inaţii de

litereK

 @. pentru luiditatea ideaţional": se cere s" se dea r"spunsuri cu sens5 or0ate din 0ai

0ulte cuvinte ;de eHe0plu s" enu0ere o@iecte rotunde5 dure5 p"trate5 0ai 0ici

decFt o 0ine de pin pon5 al@astre etc.<K

c. pentru luiditatea asociativ": se d" un cuvFnt 6i se cer su@iectului sinoni0ele sau

un teHt 8n care cuvFntul tre@uie co0pletatK

d. pentru luiditatea viual!plastic": se cere su@iectului s" desenee3pictee30odelee

cFt 0ai 0ulte or0e rotunde5 triunhiulare5 cilindrice5 ra0iicate etc.

#. teste pentru leHi@ilitate:

a. pentru leHi@ilitate spontan": 8ntr!un ti0p deter0inat ;1G 0inute<5 su@iecţii s"

indice cFt 0ai 0ulte posi@ilit"ţi de 8ntre@uinţare a unui o@iect ;c"r"0id"5 cutie de

carton5 linur" etc.<K

 @. pentru leHi@ilitatea adaptativ": din @eţe de chi@rit al"turate se or0ea" p"trate

sau triunhiuri. %u@iectului i se cere s" 8nl"ture un nu0"r de @eţe5 indicFndu!i!se

cFte iuri s" p"stree5 avFnd totodat" o@liaţia s" nu lase @eţe supli0entareK

c. pentru leHi@ilitatea viual!plastic": 8ntr!un ti0p deter0inat i se cere su@iectului5

intervenind asupra unor cartoi reali ;sau desenaţi< cu dierite instru0ente 6i

0ateriale5 s"!i transor0e 8n o@iecte total dierite ;vei Capitolul =.=<.

-. teste pentru sensi@ilitatea aţ" de pro@le0e:%e cere su@iectului s" descopere deectele unor o@iecte de consu05 s" preic"

co0plicaţiile posi@ile 8n 0anuiera unor o@iecte a0iliare5 s" indice deicienţele unui

 plan de acţiune. %e 0"soar" rapiditatea cu care su@iecţii sesiea" re6elile5

inadvertenţele5 contradicţiile. Adaptat pentru do0eniul viual!plastic ;se cere

su@iectului s" sesiee3descopere deicienţele co0poiţionale eHistente 8ntr!un ai65

copert" de carte5 a0@ala7 etc.<.

2. teste pentru oriinalitate:

Page 188: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 188/357

%e d" su@iectului o a@ul" 6i i se cere s!o titreeK sau se cere s" indice cFt 0ai 0ulte

8ntre@uinţ"ri neo@i6nuite ale unui o@iect. Adaptat pentru do0eniul viual!plastic: se

cere su@iectului5 8ntr!un ti0p deter0inat5 s" ac" cFt 0ai 0ulte variante de i0aini  

schiţe pornind 0ereu de la acelea6i -!= ele0ente plastice date c"rora s" le pun" 6i un

titlu ;de eHe0plu: or0" de run"5 pat" ro6ie5 linie5 cruce reac" vei capitolul

=.=.<.

=. teste pentru redeinire:

%e cere su@iectului s" selectee r"spunsul corect la 8ntre@"ri de tipul: ce o@iect poate i

olosit pentru aprinderea ocului A. O soar"K @. O c"p"ţFn" de var"K c. un ceas de

 @uunarK d. un pe6teK e. Un ac.

Du#* criteriul s!rcinii e re!li!t7

1. Testul ase0"n"tor scrie5 8n ti0pul dat ;-G]<5 cFt 0ai 0ulte ase0"n"ri 8ntre

dieritele perechi de cuvinte ca: tristeţe 3 c"ciul"5 e0eie3"leat"5 etc.

#. Testul claselor enu0er"5 8n ti0pul dat ;#=]<5 cFt 0ai 0ulte ele0ente al@e5

al@astre5 al@ene etc.

-. Testul clasiic"rilor clasiic"5 8n ti0pul dat ;1=]<5 dup" cFt 0ai 0ulte criterii5

ele0entele unor serii de cire5 litere5 or0e5 etc.

2. Testul co0plet"rilor construie6te5 8n ti0pul dat ;-G]<5 trei inaluri dierite

;eHe0plu: u0orist5 0oralist5 trist< pentru iecare povestire dat".

=. Testul consecinţelor enu0er"5 8n ti0pul dat ;#=]<5 cFt 0ai 0ulte consecinţe ale

unei situaţii i0ainare5 ca de eHe0plu: ce s!ar 8ntF0pla dac" oa0enii ar i or@i

?. Testul construirii de propoiţii! alc"tuie6te 8n ti0pul dat ;]<5 cFt 0ai 0ulte

 propoiţii co0puse din patru cuvinte ale c"ror iniţiale sunt

B. Testul de desen a@stract repreint" 8n ti0pul dat ;-G]< dierite cuvinte5 eHpresii

ca de eHe0plu: @"trFneţe5 puncte de vedere5 prin cFt 0ai 0ulte desene.

. Testul iural desenea"5 8n ti0pul dat ;-G]< cFt 0ai 0ulte iuri pornind de launcerc ;triunhi etc.<!

. Testul soluţiilor 8n ti0pul dat ;#=]< d" cFt 0ai 0ulte soluţii la ur0"toarea

situaţie ;eHe0plu: ce s!ar putea ace pentru ca oa0enii s" nu 0ai arunce @iletele

de auto@u pe strad"<.

1G. Testul titlurilor 8n ti0pul dat ;-G]< d" cFt 0ai 0ulte titluri pentru o poveste5

 poeie5 caricatur" etc.

11. Testul utili"rilor enu0er"5 8n ti0pul dat ;#=]< cFt 0ai 0ulte utili"ri pentru oserie de o@iecte ;c"r"0id"5 cui5 cle6te etc.<.

Page 189: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 189/357

Testele e cre!tiit!te e/istente m!i #t &i cl!si&ic!te şi 6n !lte c!te$rii7

a.Teste neer"!le e cre!tiit!te ;0odelul Torrance<. %e d" su@iecţilor un cerc sau

un oval 6i li se cere s"!l 8ncadree 8ntr!un ansa0@lu cFt 0ai oriinal 6i s" se dea

co0poiţiilor realiate un titlu. Testul 0ai cuprinde linii de dierite or0e din care

tre@uie s" se realiee o co0poiţie repreentFnd un o@iect sau o iinţ". $ntr!o a treia

 parte a testului sunt date dou" linii paralele 8n -= de casete 6i se cere su@iecţilor s" le

oloseasc" 8n construcţii cFt 0ai dierite. ;Vo0 reveni cu o anali" 0ai detaliat"5

ceva 0ai 8ncolo5 a testului Torrance de Fndire creativ"5 or0a iural"<.

 @. Teste &i$uri !scunseM   din @ateria lui Cattel: se d" su@iecţilor o oaie de

hFrtie cu iuri i0pri0ate. (e aceea6i pain" cu patru iuri co0pleHe5 sunt

i0pri0ate 6i 1 iuri eo0etrice si0pleK su@iectul tre@uie s" identiice iurile

si0ple 6i iurile co0pleHe 8n care ele au ost ascunseJ. (ro@a are i0plicaţii

 perceptuale 6i de perspicacitate.

c.Teste e !sci!'ii e cuinte  solicit" su@iectul s" r"spund"5 8ntr!un ti0p li0itat5 la

cuvFntul sti0ul5 cu cFt 0ai 0ulte cuvinte 6i variaţii5 asociaţii de cuvinte5 sau s" dea

cFt 0ai 0ulte 6i dierite deiniţii unor cuvinte cunoscute. (rin astel de pro@e se

cotea": luenţa ;nu0"rul total al cuvintelor<5 leHi@ilitatea ;8n uncţie de deose@irile

dintre cateoriile c"rora aceste cuvinte le aparţin<5 oriinalitatea asocierii sau

deinirii ;deter0inat" pe @aa r"spunsului<.

d. :rm!re! unui num*r ct m!i m!re e cuinte intr sil!"* !t*   ;con5

 pa5 sa5 etc<. Cu o ase0enea pro@" se cotea" luiditatea5 leHi@ilitatea5 oriinalitatea.

e.Testul cm#le/ e &le/i"ilit!te   ;ela@orat de 4uilord<. Testul este co0pus din B

su@teste:

! test de cuvinteK

! test de relaţii de cuvinteK

! or0area unor propoiţii din ele0ente li0itate ;eHe0plu: scrieţi o propoiţie din patru cuvinte5 cu condiţia ca iecare cuvFnt s" 8nceap" cu una din literele: c..o.a<K

! utiliarea cuvintelor cu sens apropiat ;eHe0plu: cFte cuvinte au aproape acela6i

8nţeles ca 6i cuvFntul nouJ<K

! test de consecinţeK

! test privind utiliarea neo@i6nuit" a unor o@iecteK

! test de utiliare adecvat" a unui o@iect 8ntr!o operaţie dat" ;eHe0plu: care din

ur0"toarele o@iecte este cel 0ai potrivit pentru a t"ia o @ucat" de @rFn": 6iret deheaţ"5 sticl" de ter0os5 chitar"5 ciocan5 ceas de 0Fn"9<K

Page 190: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 190/357

. Teste e etermin!re ! cnsecin'elr (e im!$in!'ie) pa @aa unor date tehnice

sau istorice. %e cer su@iectului r"spunsuri la 8ntre@"ri de enul: ce s!ar i 8ntF0plat

dac" 0a6ina cu a@ur ar i ost inventat" cu =G de ani 0ai tFriu Aceste teste

 presupun pe lFn" i0ainaţie anticipativ"5 cuno6tinţe co0pleHe5 capacitate de

sinte"5 sesiarea 0ultiplelor interacţiuni dintre eveni0ente5 procese 6i Fndire

diverent".

. Test e 6m"un*t*'ire ! unui #rus  const" dintr!un desen3proiect de

 7uc"rie ;la Torrance< care este dat su@iecţilor5 cerFndu!li!se s" introduc" ele0ente

noi pentru a ace ca 7uc"ria s" ie cFt 0ai atractiv" 6i s" poat" avea cFt 0ai 0ulte

8ntre@uinţ"ri. Testul i0plic" i0ainaţie 6i inenioitate.

h. Testul e cm#let!re! unei #estiri  %e d" su@iecţilor o povestire cu o

8ntF0plare oarecare5 dar care nu are inal. +i se cere s" co0pletee cu un inal cFt

0ai oriinal. %e cotea" oriinalitatea r"spunsului. Cotarea se ace pe 0ai 0ulte

criterii: r"spuns adecvat5 r"spuns 8n concordanţ" cu restul povestirii5 r"spuns

oriinal.

i. Test $nire #ructi* (e etermin!re ! cnsecin'elr5 el!"r!t e Trr!nce)7

const" 8n enunţarea unei situaţii i0pro@a@ile5 cerFndu!li!se su@iecţilor s"!6i

i0ainee ce s!ar 8ntF0pla 8n acest ca. EHe0ple: ce s!ar 8ntF0pla 8n caul sc"derii

nivelului 0"rii 8n 0od neo@serva@il5 pFn" ce apa va disp"rea co0plet Ce s!ar 

8ntF0pla 8n caul apariţiei unei ceţi dese care i!ar 80piedica pe oa0eni s" vad" 0ai

sus de enunchiK care vor i consecinţele %e testea" oriinalitatea. Adaptat

do0eniului viual plastic: ce s!ar 8ntF0pla cu p"tratele5 triunhiurile 6i cercurile

dac" s!ar rostooli un an de ile Dar dac" ar c"dea de la eta7ul ece sau ar 0Fnca

l"0Fie "r" ah"r;vei capitolul =.=<.

 7. Test e el!"r!re ! unei #r"lemeK se dau su@iectului o serie de ele0ente de

 pro@le0" cuprinFnd diverse situaţii 6i cire ;cu0p"rarea unei case5 costul ei5disponi@ilul de @ani ai cu0p"r"torului5 etc.< 6i i se cere s" ela@oree cFt 0ai 0ulte

 pro@le0e olosindu!se de cirele 6i datele situaţionale date. %e cotea"

 productivitatea5 producţia diverent"5 oriinalitatea. Adaptat do0eniului viual!

 plastic: se dau su@iectului o serie de ele0ente ;spaţiu interior5 u6i5 erestre5 diverse

0ateriale5 accesorii etc.< 6i i se cere s" ela@oree cFt 0ai 0ulte pro@le0e olosindu!

se de aceste date.

. Test e $nire ier$ent*   ;utiliarea neo@i6nuit" a o@iectelor5 ela@orat de4uilord<: const" 8n indicarea cFt 0ai 0ultor utili"ri posi@ile5 dar neo@i6nuite5 ale

Page 191: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 191/357

unor o@iecte cu utili"ri stereotipiate ;c"r"0id"5 cutie de conserve etc.<. Testul

 presupune disiparea5 destr"0area stereotipului ;a i0ainii utili"rii o@i6nuite<. (ro@a

i0plic" trei rade de diicultate preentate su@iecţilor5 pentru a li se prescrie

8ntre@uinţ"ri neo@i6nuite: o@iecte si0ple ;c"r"0id"5 cui etc.<5 unelte ;ciocan5 cle6te5

etc.<5 o@iecte co0puse ;0a6in" de tocat carne5 0a6in" de rF6nit caea etc.<. Dup"

aceast" trecere 8n revist" succint" a dieritelor teste de creativitate pute0 reţine

cFteva aspecte:

! unele se aplic" pre6colarilor5 6colarilor5 altele pu@erilor5 adolescenţilor5 studenţilor5

adulţilorK unele sunt speciice anu0itor vFrsteK

! testele au preluat unele idei5 pro@e unele de la altele5 un clasic al testelor propriu is

de creativitate iind considerat 4uilordK

! 8n eneral testele de creativitate 8ncearc" s" 0"soare potenţialul creativ ;creativitatea

eneral"<K unele din ele au di0ensiuni de creativitate literar"K

! ite0ii utiliaţi sunt ver@ali5 nonver@ali iar r"spunsurile pot i ver@ale5 iurale5

0otoriiK 8ntFlni0 diverse co0@inaţiiK ite0i nonver@ali5 r"spunsuri ver@aleK ite0i

nonver@ali r"spunsuri nonver@aleK ite0i ver@ali5 r"spunsuri ver@aleK

! unele p"rţi din teste pot i utiliate separat pentru a 0"sura anu0iţi actori5 aspecte5

tr"s"turi ale creativit"ţii ;luiditatea5 oriinalitatea etc.<K

! 8n privinţa sarcinilor ;pro@le0elor< de realiat se re"sesc ur0"toarele: ase0"n"ri5

enu0er"ri5 clasiic"ri5 co0plet"ri5 consecinţe5 construiri5 reali"ri de desene

a@stracte5 transor0"ri de or0e5 i0ain"ri de soluţii5 titluri5 utili"ri noi5

descoperiri de iuri ascunse5 or0"ri de cuvinte 6i sila@e date5 sinoni0e5

8ntre@uinţ"ri de produse5 co0plet"ri de inaluri de povestiri5 ela@or"ri de pro@le0e.

Testele psiholoice repreint"5 dup" unii autori ;'urphP Davidshoer5 11< cea 0ai

 @un"5 cea 0ai corect" 6i cea 0ai precis" tehnoloie disponi@il" pentru a lua deciii

i0portante asupra indiviilor. Tendinţa ;dup" unii autori5 revoluţia< psiho0etric" 8n0"surarea creativit"ţii a avut atFt eecte poitive5 cFt 6i eecte neative 8n do0eniul

acesta co0pleH al studierii5 evalu"rii 6i sti0ul"rii creativit"ţii ;Roco '.#GG1<. (oitiv

a ost aptul c" testele au acilitat cercetarea creativit"ţii prin aptul c" au olosit

0etode scurte5 u6or aplica@ile 6i care duceau la evalu"ri relativ o@iective5 cercetarea

realiFndu!se pe oa0eni o@i6nuiţi.

Eectele neative se datoresc atFt viiunii asupra eno0enului creaţiei cFt 6i

tipul de pro@e olosite. Creativitatea5 oricFt a0 8ncerca s!o esenţiali"05 nu poate iredus"5 li0itat" doar la actori intelectuali5 ie c" ace6tia se nu0esc Fndire diverent"

Page 192: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 192/357

sau i0ainaţie creatoare. 'ulţi autori consider" actorii nonintelectuali precu0

0otivaţia 6i atitudinile creative ca iind la el de i0portante ca i0ainaţia creatoare 6i

Fndirea diverent". Interesant este 6i aptul c" reultatele cercet"rilor e0pirice au dus

la concluia c" 8ntre r"spunsurile la testele de creativitate 6i cele de la chestionarele

 privind 0otivele 6i atitudinile creative5 nu eHist" o concordanţ" ;Roco '.#GG1<. Una

din cauele acestor nonconcordanţe se poate ala 8n 0odul relativ deectuos de

construire a pro@elor de creativitate ;teste 6i chestionare<5 ie 8n aptul c" cele dou"

varia@ile sunt relativ independente5 lucru care nu se conir0" 8ns" pentru persoanele

8nalt creatoare. De ase0enea olosirea eHcesiv" a prelucr"rilor statistico!0ate0atice

duce la distorsionarea reultatelor 6i 0ai ales a interpret"rilor.

Cu toate aprecierile eHaerat opti0iste ;'urphP5 Davidshoer 11< sau critice

;Roco '.#GG1<5 testele continu" s" ie olosite pe scar" lar" atFt 8n cercetare cFt 0ai

ales 8n evaluare. Ce sunt de apt testele psiholoice ;inclusiv cele de creativitate< 8n ce

constau ele 6i la ce servesc Un pri0 aspect este aptul c" testele psiholoice servesc

la 0"surarea unor atri@ute psihice ;de eHe0plu: atenţia5 leHi@ilitatea Fndirii etc.< sau

la predicţia unor co0porta0ente ;spontaneitate5 succesul proesional5 etc.<. Testul

 psiholoic const" 8n una sau 0ai 0ulte pro@e. *iecare pro@" induce5 deter0in" o

reacţie co0porta0ental" a su@iectului testat sau 8i cere acestuia s" ac" aprecieri

asupra unui co0porta0ent al s"u ;s" indice recvenţa viion"rii unor alerii de art"5

0uee5 spectacole de teatru5 concerte etc.<. R"spunsurile la pro@ele5 sarcinile

respective sunt evaluate 8n uncţie de ni6te reuli iHate5 o@ţinFndu!se una sau 0ai

0ulte valori nu0erice denu0ite scoruri. Testul este constituit dintr!un nu0"r de ite0i

6i scale. Ite0ul este un ele0ent al testului constituit dintr!o situaţie sti0ul5 care

solicit" un r"spuns ce poate i evaluat separat de restul testului 6i el poate consta dintr!

o 8ntre@are 8nsoţit" de 0ai 0ulte r"spunsuri posi@ile5 dintr!un desen care tre@uie

co0pletat ;testul Torrance de Fndire creativ" varianta iural"< sau dintr!o list" deter0eni care tre@uie ordonaţi dup" un criteriu speciic. +a iecare r"spuns dat de

su@iect iec"rui ite0 i se atri@uie un scor. Un set de ite0i care se reer" la acela6i

aspect ;un atri@ut psihic pe care testul 8l 0"soar" leHi@ilitatea iural"5 sau un

co0porta0ent pe care 8l preice ! nonconor0ist< or0ea" o scal". (e @aa scorurilor 

ite0ilor co0ponenţi se calculea" scorul scalei5 conor0 reulilor sta@ilite de autorul

testului ;8ntFlni0 dierite reuli de calculare a scorului unei scale: acesta poate i eal

cu su0a scorurilor ite0ilor reolvaţi corect sau scorul celui 0ai diicil ite0 reolvatcorect sau cu scorul celui 0ai u6or ite0 reolvat re6it<. Nu0"rul de ite0i care

Page 193: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 193/357

or0ea" o scal"5 sau nu0"rul de scale pot varia de la o sinur" scal" cu un sinur 

ite0 pFn" la eci de scale iecare cu 0ai 0ulţi ite0i. Tre@uie su@liniat aptul c" nici

un test nu evaluea" toate co0porta0entele care ar putea i utiliate la deinirea sau la

0"surarea unui anu0it atri@ut ci doar un e6antion de co0porta0ente din aceast"

0ulţi0e care s" ie repreentativ. $n utiliarea corect" a testelor tre@uie respectate o

serie de reuli care se reer" la:

! conţinutul testului ;care sunt sti0uli preentaţi pentru a provoca reacţiile

co0porta0entale evaluate de test<K

! condiţiile de ad0inistrare ;0odul de cotare a reacţiilor<K

! 0odul de interpretare a reultatelor o@ţinute de un su@iect ;Al@u '.1<.

O pro@" sau o serie de pro@e or0ea" un test psiholoic nu0ai dac" este

8nsoţit" de reulile de utiliare5 adic" dac" este standardiat". 'a7oritatea testelor au o

structur" iH": tuturor su@iecţilor li se ad0inistrea" aceea6i ite0i 6i 8n aceea6i ordine.

Tuturor su@iecţilor testaţi tre@uie s" li se asiure condiţii si0ilare de testare 6i aceste

condiţii s" ie opti0e. Reulile pentru calculul scorurilor sunt de reul" iHe 6i

or0ulate 8n a6a el 8ncFt ele s" nu depind" de persoana care le calculea". EHist" 8ns"

teste unde scorul relect" aprecierea su@iectiv" a celui care calculea" ;de eHe0plu

testele de creativitate care cer s" se indice cFt 0ai 0ulte posi@ilit"ţi de utiliare pentru

un anu0it o@iect5 unde puncta7ul acordat iec"rui r"spuns este sta@ilit de eHa0inator5

8n uncţie de cFt de neo@i6nuit" i se pare utiliarea propus"<.

%corurile o@ţinute de o persoan" sunt interpretate ie prin co0paraţie cu

reultatele o@ţinute de alte persoane care ac parte din aceea6i populaţie ca 6i

su@iectul5 ie cu anu0ite prauri5 indicate de test5 care deli0itea" 0ai 0ulte

cateorii. Cateoria 8n care poate i 8ncadrat su@iectul testat pe @aa scorurilor 

o@ţinute5 poate repreenta un tip de te0pera0ent5 o @oal" psihic"5 un anu0it nivel al

creativit"ţii5 etc. 'odul de interpretare a reultatelor este sta@ilit de autorii testului.%e consider" c" un test este o@iectiv dac" el per0ite s" se 0"soare "r"

a0@iuitate capacit"ţile unei persoane. Dar pentru a i o@iectiv testul tre@uie s"

8ndeplineasc" unele condiţii: persoana eHa0inat" s" nu poat" hici cu0 se

interpretea" r"spunsurile la ite0iK iecare r"spuns posi@il la un ite0 s" ie interpretat

la el ;ca iind corect sau re6it5 avora@il sau neavora@il5 oriinal sau @anal etc.< de

0ai 0ulţi eHperţi care analiea" testulK scorul o@ţinut de su@iect s" nu ie inluenţat

de personalitatea eHa0inatorului5 adic" testul s" ie cu cotare o@iectiv". Ulti0acondiţie nu este 8ndeplinit" de 0ulte teste ;8n special de cele proiective 6i de testele de

Page 194: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 194/357

cuno6tinţe ai c"ror ite0i sunt cu r"spunsuri deschise5 Al@u '.1<. O caracteristic"

co0un" tuturor testelor psiholoice ;inclusiv a celor de creativitate< este preciia lor 

li0itat". %unt eHtre0 de rare caurile cFnd un test urniea" o 0"sur" eHact" a unei

varia@ile care are eecte i0portante asupra co0porta0entului u0an. Din acest 0otiv5

nici deciiile care se iau pe @aa lor nu sunt totdeauna corecte. Deci evalu"rile "cute

 pe @aa testelor sunt relative. *aptul c" valoarea predictiv" a reultatelor la teste este

8n eneral redus"5 a deter0inat pe unii cercet"tori s" apreciee testele de creativitate

ca iind nerelevante5 inadecvate pentru 0"surarea creativit"ţii. %!a suerat chiar 

olosirea unor 0etode 0ai se0niicative5 cu0 ar i desenele5 e6antioanele de scriere

literar" sau reali"rile vocaţionale. *luiditatea5 leHi@ilitatea5 oriinaliltatea 6i

ela@orarea par a nu i suiciente pentru aprecierea creativit"ţii. Dup" 4ardner ;1-<5

8n caul creativit"ţii intervin cel puţin 6apte co0petenţe discrete: linvistic"5 loico!

0ate0atic"5 spaţial"5 inesteic"5 0uical"5 interpersonal" 6i intrapersonal". (ro@a@il

0ai aproape de natura 6i co0pleHitatea creativit"ţii sunt teoriile de conluenţ" 6i

cercet"rile 0ultidisciplinare5 intradisciplinare 6i paradisciplinare.

L

Testul Trr!nce e $nire cre!ti* > #r"* #entru etermin!re! &!ctrilr

intelectu!li !i cre!tiit*'ii.

Testul TTCT a ost ela@orat 6i pu@licat 8n anii ]?G iind apoi utiliat 8n ţ"ri ca

4er0ania5 China5 /aponia5 Norveia etc. +a noi a ost utiliat 8n diverse studii privind

creativitatea elevilor de c"tre Neac6u ;1B1<5 +iiceanu ;11<5 %toica ;1-<5 Dinc"

;1?<.TTCT este co0pus din dou" teste ;or0e<: testul ver@al ;Thinin CreativelP

Mith ords< 6i testul iural ;Thinin CreativelP (ictures<K pri0ul test presupune

6apte activit"ţi!sti0ul5 al doilea trei seturi de activit"ţi sti0uli.

Testul Torrance de Fndire creativ" per0ite 0"surarea peror0anţelor creative

la copii5 adolescenţi 6i adulţi prin inter0ediul a 6ase varia@ile operaţionale din sera

 proceselor conitive: luiditatea5 leHi@ilitatea5 oriinalitatea5 ela@orarea5 reistenţa la

8nchidere pre0atur"5 capacitatea de a@stractiare se0antic".

Page 195: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 195/357

Vo0 preenta 8n continuare aspecte teoretice 6i practice ;ad0inistrare 6i

scorare< privind TTCT or0a iural".

*or0a iural" a testului Torrance de Fndire creativ" cuprinde trei activit"ţi:

1. Construcţia unui ta@louK #.Co0pletare de deseneK -.+inii paralele. (entru iecare

activitate este acordat un ti0p de lucru de 1G 0inute. Cel care utiliea" testul tre@uie

s" ie a0iliariat cu conceptele de Fndire creativ" a6a cu0 le utiliea" autorul

TTCT. Iat" pe scurt sensul varia@ilelor operaţionale 6i al tr"s"turilor creative:

! :luiit!te! &i$ur!l*  indic" rapiditatea 6i u6urinţa de asociere 8ntre i0aini5

a@ilitatea de a produce un 0are nu0"r de i0aini5 idei5 cuvinte5 indicele de

luiditate este dat de nu0"rul total de r"spunsuri.

! :le/i"ilit!te! &i$ur!l* este un indicator al capacit"ţii de restructurare a Fndirii 8n

raport cu noile situaţiiK indicele de leHi@ilitate este dat de nu0"rul total de

cateorii dierite 8n care se pot include r"spunsurile.

! 4ri$in!lit!te! &i$ur!l*  indic" independenţa de raţiona0ent5 capacitatea de

interare a unor ele0ente diverse 8n acela6i ca0p perceptivK indicele de

oriinalitate se0niic" raritatea r"spunsului prin raportare la o repartiţie

 procentual".

! El!"r!re! &i$ur!l* repreint" capacitatea de transor0are 6i co0@inare de idei

8n procesul construcţiei 0intaleK indicele de ela@orare repreint" nu0"rul de

detalii care co0pletea" 6i nuanţea" r"spunsul.

! eisten'! l! 6nc=iere #rem!tur* 0"soar" capacitatea de reistenţ" perceptiv"

la iura indus" prin sti0ul sau reistenţa la estaltJK indicele de reistenţ" la

8nchidere repreint" 0"sura 8n care su@iectul este independent la 8nv"ţarea

 perceptiv"5 6i este speciic creativit"ţii iurale.

! C!#!cit!te! e !"str!cti!re sem!ntic* este capacitatea de interpretare a@stract!

ver@al" a iuraluluiK indicele repreint" nivelul de a@stractiare al conţinutuluititlului. (eror0anţele ;r"spunsurile la ite0i< sunt evaluate calitativ pe @aa celor 

treispreece tr"s"turi creative:

1.  E/#resiit!te! em'in!l*  este repreentarea e0oţiilor sau

senti0entelor 8n desene 6i 8n titlurile acestora. (er0ite evaluarea nivelului de

i0plicare e0oţional". $n actul de creaţie este necesar" o @alanţ"5 un echili@ru 8ntre

e0oţie 6i coniţie ;(arnes5 Noller5 iondi 1BB<.

#.  Br!ul e cm#le/it!te !l esenului este un indice al co0@inatoricii0entale ;interacţiunea ele0entelor co0ponente ale desenului<.

Page 196: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 196/357

-.  ?işc!re! şi !c'iune!  8n desen sunt de ase0enea5 un indice al

co0@inatoricii 0entale ;poiţia iurilor 8n desen5 titlul<.

2.  E/#resiit!te! titlului este un indice al tr"irilor aective i0plicate 8n

 procesul creativ ;se evaluea" strict la nivelul titlului<.

=.  Cm"in!re! m!i multr &i$uri incm#lete  repreint" un indice

supli0entar 8n evaluarea reistenţei la 8nchidere. %e consider" acest para0etru preent

atunci cFnd se dep"6esc li0itele induse prin sti0ulii preentaţi 6i cFnd liniile se

co0@in" 8ntr!un desen unic.

?.  Cm"in!re! e u* s!u m!i multe seturi e linii  repreint" al

doilea indice corelativ evalu"rii capacit"ţii de reistenţ" la 8nchiderea pre0atur". Este

 preent atunci cFnd se reunesc 8ntr!un desen unic 0ai 0ulte perechi de drepte

 paralele5 pentru a repreenta o idee ;a@ilitatea de a co0@ina 6i sintetia alternativele

descrise de ulti0ele dou" tr"s"turi enu0erate este rar 8ntFlnit"<.

B.  %ers#ecti! iu!l* neuu!l* este dat" de repreentarea o@iectelor 6i

a persona7elor dintr!un unhi 8n care 8n 0od nor0al nu pot i percepute.

.  %ers#ecti! iu!l* intern* este preent" atunci cFnd sunt desenate

o@iecte5 iinţe etc. 8ntr!o perspectiv" intern" ;aceste perspective interne 6i neuuale

sunt or0e de redeinire a pro@le0aticii 8n alte conteHte<.

.  C!#!cit!te! e ! e#*şi limitele inuse e stimul  este al treilea

indice corelativ evalu"rii capacit"ţii de reistenţ" la 8nchidere pre0atur". Aceast"

tr"s"tur" este considerat" preent" atunci cFnd iecare linie dintre cele dou" paralele

este utiliat" ca sti0ul de sine st"t"tor.

1G.  Umr 6n titluri şi esene ! desenele5 titlurile separat sau 80preun"

eHpri0" ironie5 satir"5 sau alt" or0" de u0or.

11.  <$*'i! im!$eriei   caracteristic" a desenului care repreint" nivelul

de realis0 ;iconicitate< al i0ainii 6i vioiciuneaJ acesteia.1#.  <$*'i! clristicii   desenul ace apel la alt tip de percepţii5 8n plus

aţ" de cele viuale ;polisenorialitatea desenului tact5 0iros etc.<

1-.  Vite! e !n$!j!re cre!ti* 6n #r"*   tr"s"tur" care indic"

rapiditatea ana7"rii oriinale 8ntr!o sarcin".

Testul Torrance de Fndire creativ" or0a iural" cuprinde trei activit"ţi:

Actiit!te! 1 > cnstruc'i! unui t!"lu. +i se cere su@iecţilor s" desenee un ta@lou

sau un o@iect care s" includ" 6i or0a rotun7it"5 de pe paina caietului test5incluFnd!o ca parte interant". %unt solicitaţi s" se Fndeasc" la un desen la care

Page 197: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 197/357

ni0eni nu s!a Fndit. Dup" ce s!a co0pletat ta@loul acestuia i se d" un nu0e sau titlu

care se scrie 8n partea de 7os a painii. Ti0p la dispoiţie 1G 0inute.

Actiit!te! 2 > Cm#let!re e esene. +i se cere su@iecţilor ca ad"uFnd linii la

iurile inco0plete de pe alte dou" paini5 s" schiţee cFteva o@iecte sau desene. Din

nou sunt solicitaţi s" se Fndeasc" la lucruri la care ni0eni altcineva nu s!ar Fndi.

De ase0enea se solicit" ca povestea s" ie cFt 0ai co0plet" 6i 0ai interesant" cu

 putinţ"5 ad"uFnd noi construcţii 8n 7urul pri0ei idei care v" vine 8n 0inte. Apoi

su@iecţii tre@uie s" ela@oree un titlu oriinal pentru iecare dintre desene. %u@iecţii

nu sunt o@liaţi s" co0pletee toate desenele. Ti0p la dispoiţie 1G 0inute.

Actiit!te! 3 > Linii #!r!lele. +i se cere su@iecţilor ca 8n 1G 0inute s" vad" cFte

o@iecte sau ta@louri pot ace din perechile de linii drepte de pe cele trei paini.

(erechile de linii vor i incluse 8n desen5 se pot plasa se0ne 8ntre linii5 pe linii 6i 8n

aara liniilor5 oriunde se dore6te5 pentru a se realia un desen co0plet. %e solicit" din

nou oriinalitate5 desene dierite care s" eHpri0e o cFt 0ai co0plet" 6i interesant"

istorie cu putinţ". %e dau nu0e sau titlu 8n spaţiile prev"ute. Nu este o@liatoriu s" se

co0pletee toate desenele.

(artea cea 0ai co0pleH" 6i interesant" din perspectiva noastr" ;evalu"rii

creativit"ţii enerale 6i a creativit"ţii viual plastice< este constituit" de hidul de

scorare3notare 6i instrucţiunile pentru utiliarea lui ;'arareta D. #GG1<∗.

Activitatea de scorare3notare dup" aplicarea testului Torrance de creativitate or0a

iural" se des"6oar" 8n derularea a 6ase pa6i:

(asul 1. ! se deter0in" preenţa tr"s"turilor creative pentru activit"ţile 15#5 6i -

(asul #. !Activitatea1: Construcţia unui ta@lou se deter0in" scorurile pentru

actorii: oriinalitate5 ela@orare 6i a@stractiare se0antic".

(asul -. !Activitatea#: Co0pletare de desene se deter0in" scorurile pentru

actorii: oriinalitate5 leHi@ilitate5 luiditate5 ela@orare5 reistenţa la 8nchidere 6i

a@stractiarea se0antic".

(asul 2. !Activitatea -: +inii paralele se calculea" scorurile pentru actorii:

luiditate5 leHi@ilitate5 oriinalitate 6i ela@orare

 m  'arareta Dinc" a eectuat studii de adaptare 6i etalonare a testului Torrancede

Fndire creativ" pe un e6antion de 1GG de elevi5 8ntre 12 6i 1 ani 8n ur0a c"rora au

 putut i calculaţi principalii indici statistici necesari nor0elor pentru populaţia dinRo0Fnia ;'. Dinc"5 #GG15 Teste de creativitate5 (aideia<.

Page 198: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 198/357

(asul =. !%e ace su0arul punctelor la cele trei activit"ţi 8n uncţie de luiditate5

oriinalitate5 leHi@ilitate 6i ela@orare. (e oaia de cotare se adau" 6i puncta7ele

o@ţinute la a@stractiare se0antic"J ;Activit"ţile 1 6i #< 6i reistenţa la 8nchidereJ

;Activitatea #<

(asul?. !%e transor0" notele @rute 8n note standard5 8n conor0itate cu

indicaţiile oii de proil. %e deter0in" indicele de creativitate prin su0area 0ediilor

notelor standard ale actorilor conitivi ai creativit"ţii ;luiditate5 oriinalitate5

a@stractiare se0antic"5 ela@orare5 reistenţ" de 8nchidere pre0atur"< la care se

adau" su0a @oniicaţiilor o@ţinute la tr"s"turi creative.

Vo0 preenta pe scurt 6i uneori vo0 ace unele o@servaţii sau aprecieri asupra pa6ilor

1!2.

%rimul #!s este deter0inarea 6i scorarea celor treispreece tr"s"turi creative ;care au

ost preentate la pa.<. Aceste tr"s"turi creative ;@oniicaţia respectiv"< nu sunt eale

8n i0portanţ" cu actorii luiditate5 oriinalitate5 leHi@ilitate5 ela@orare5 a@stractiare

se0antica5 reistenta la inchidere5 dar preenţa lor ;a unora dintre ele< poate i olosit"

 pentru ela@orarea  3 olosirea unor 0etode sti0ulative 6i a unor strateii didactice 6i

conţinuturi adecvate. (reenţa unei tr"s"turi creative este indicat" pe oaia de scorare

cu se0nul Z dac" ea apare o dat" sau de dou" ori5 sau cu se0nul ZZ dac" are de la trei

apariţii 8n sus. Co0@inarea de iuriJ apare doar la Activitatea #5 Co0@inarea de

liniiJ la Activitatea -5 reistenţa la 8nchidereJ la Activitatea - rapiditatea de intrare

8n sarcin"J la Activit"ţile #6i -5 celelalte tr"s"turi pot ap"rea la toate cele trei activit"ţi.

E/#resiit!te! em'in!l* ! esenului  sau eHpri0area de senti0ente 6i

e0oţii 8n desen5 prin titlu sau prin a0@ele 0odalit"ţi. Cele 0ai co0une indicaţii

ver@ale sunt: tristeţea5 @ucuria5 draostea5 0Fnia5 ura5 Frcenia5 rica5 roaa5 eHtaul5

sinur"tatea5 deustul. Indicaţiile nonver@ale 8n desene includ eHpresii aciale5 8n

special poiţia urii5 0i0ica5 postura corpului. Cei 0ai 8ntFlniţi indicatori nonver@aliai e0oţiilor 6i senti0entelor sunt desenele repreentFnd lacri0i5 dans5 rFs5

80@r"ţi6are5 s"rut5 lupt"5 F0@et5 8ncruntare5 @raţe 8ntinse si0@oliFnd eHta5

8nri7orare5 pu0ni strFn6i 8n se0n de tea0" sau 0Fnie5 rae pentru a si0@olia

0Fndria5 succesul. %enti0entele5 e0oţiile5 cu alte cuvinte st"rile aective pot i

eHpri0ate 8n desen prin cel puţin trei 0odalit"ţi: prin repreentarea 3 ilustrarea unor 

aspecte viuale: lacri0i5 s"rut etc. prin culoare 6i prin anu0ite calit"ţi structurale

;intensitate5 vite"5 orţ"5 rit05 or0"5 poiţie5 direcţie5 tensiune a ductului raic<.Crede0 c" ulti0ul aspect cu prec"dere este relevant pentru creativitatea viual!

Page 199: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 199/357

 plastic" ;ţinFnd cont de aptul c" testul nu apelea" la culoare< sau 8n eneral artistic".

(ro@a@il5 dac" ţine0 cont de aptul c" aceste calit"ţi structurale sunt eHpri0ate plastic

de cele 0ai 0ulte ori necontrolate con6tient5 nu0"rul 6i recvenţa lor 8n cele trei

Activit"ţi ar i un indiciu al sensi@ilit"ţii5 al i0plic"rii aective 8n r"spunsul la ite0ii

testului 0ult 0ai idel. Vo0 reveni5 8n capitolul 2.#. asupra pro@le0ei eHpresivit"ţii

viual!plastice 6i evaluarea acestuia. (ro@a@il 8ntr!o adaptare a testului Torrance  

or0a iural" pentru creativitatea viual plastic" s!ar putea construi o @aterie

speciic"5 care s" evaluee eHpresivitatea viual!plastic" a su@iectului.

Br!ul e cm#le/it!te !l esenului sau articularea unei povestiri reult"

din interacţiunea 8ntre ele0entele co0ponente care creea" un conteHt care co0unic"

o idee ;prin indicatori iurali 6i3sau ver@ali<. Aceast" tr"s"tur" indic" a@ilitatea de a

repreenta un ta@lou unitar care co0unic" ceva. Este 8ntFlnit" cel 0ai des 8n

Activitatea1.

?işc!re şi !c'iune 6n esen.  'i6carea poate i repreentat" 8n 0ai 0ulte

eluri: prin titlu5 prin replici ale persona7elor din desen5 prin dierite poiţii ale

 persona7elor sau ale lucrurilor din desen. Indicatorii cei 0ai co0uni a acestei tr"s"turi

includ alerarea5 @orul5 dansul5 schiatul5 0Fncatul5 @"utul5 lupta5 8notul5 plutirea5

scuundarea5 lovirea etc. (oate s" apar" 8n toate cele trei activit"ţi. Dac" 8n activitatea

1 apar 0ai 0ult de trei eHpri0"ri ale 0i6c"rii se acord" ZZ de la 8nceput5 trecFndu!se

la celelalte tr"s"turi creative. Nu vor i punctate pentru 0i6care: r"s"ritul soarelui sau

al stelelor5 o0 8n picioare sau odihnindu!se ;copil 8n lea"n5 o0 8n pat5 8n ha0ac< aţ"

F0@ind5 trist"5 8ncruntat" etc. 0oar" de vFnt "r" indicaţia 0i6c"rii5 ap" 8n piscina

"r" valuri.

E/#resiit!te! titlului  este preent" atunci cFnd acesta dep"6e6te si0pla

descriereK el tre@uie s" co0unice senti0ente sau e0oţii 6i s" spun" ceva despre ta@lou

care s" v" poat" i alat din desen ;dac" 8nl"tur titlul5 ta@loul 80i va 0ai spune 8ntreaa poveste<. Ea poate ap"rea 6i poate i scorat"5 pentru un desen5 o dat" cu

EHpresivitatea e0oţional"J 6i U0or 8n titluri 6i deseneJ.

Cm"in!re! ! u* s!u m!i multe &i$uri incm#lete  ;Activitatea #<.

'aniestarea acestei tr"s"turi este oarte rar" 6i indic" o persoan" cu capacitatea de a

o d"rF0a structura eHistent" 6i li0it"rile 6i de a reco0@ina totul 8ntr!un nou 8ntre.

Cm"in!re! ! u* s!u m!i multe seturi e linii  ;Activitatea -< Tr"s"tur"

u6or de recunoscut 6i 8ntFlnit" 0ai des decFt cea anterioar". Repreint" a@ilitatea de asesia co0ponente separate ;seturi de linii< 8ntr!un o@iect sau ta@lou. Ea indic"

Page 200: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 200/357

 persoanele care5 8n condiţii restrictive5 sunt capa@ile s" oloseasc" orice portiţ" de

li@ertate care se ive6te.

%ers#ectie iu!le neuu!le. (ersoana creativ" poate percepe lucrurile 6i

situaţiile 8n dierite 0oduri ;desenul preint" o@iectul dintr!un unhi 8n care 8n 0od

nor0al nu!l vede0 de sus5 de 7os 8n sus5 la distanţe nepercepti@ile sau 8n relaţii 6i

 poiţii neo@i6nuite<. (entru creativitatea viual!plastic" ar i relevant" tendinţa spre

 perspective proHe0ice5 relative sau a distanţelor 8ndep"rtate.In do0eniul

repreentarilor artistice!plastice5 specialistii ;*ernande %aint!'artin 1B5 ErMin

(anosP 1B=5 Ernst 4o0@rich 1B-< au depistat de!a lunul istoriei arelor plastice o

serie de perspective :

! perspectiva optica

! perspectiva paralela

! perspectiva ara@esc sau in entrelaH

! perspectiva ocala

! perspectiva reversi@ila

! perspectiva tasista

! perspectiva in ta@la de sah

! perspectiva 0icroscopica

! perspectiva serica

! perspectiva aHiala

! perspectiva rontala

! perspectiva prin ra@atere

! perspectiva cavaliera

! perspectiva cu@ista

! perspectiva proiectiva

! perspectiva @aroca! perspectiva io0etrica

! perspectiva liniara

! perspectiva inversa

! perspectiva o@lica

! perspectiva aeriana

! perspectiva in @or de pasare

! perspectiva in eta7e! perspectiva in inalti0e

Page 201: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 201/357

! perspectiva ana0orotica

Aceste perspective care constituie siste0e unitare ;uniicante< de tratare si rerupare a

cro0ore0elor in repreentarile plastice5 eHplicitand diverse structuri spatiale5 sunt

constituite din varia@ile viuale : distanta ;in inalti0e5 in lati0e5 in prouni0e<5 punct

de vedere ;vedere rontala5 perpendiculara5 anulara de sus in 7os5 de 7os in sus5 de la

dreapta spre stana sau invers<5 continuitate5 discontinuitate.

%ers#ectie iu!l interne. (ersoanele creative sunt capa@ile s" viualiee

dincolo de aspectul eHterior 6i s" sesiee uncţionarea intern"5 dina0ic" a lucrurilor.

EHe0ple pentru aceast" tr"s"tur": desenul interiorului unei case5 avion v"ut prin

 pereţiK un vapor v"ut de undul 0"rii5 p"rţi ale corpului v"ute prin haine5 un etus 8n

a@do0enul 0a0ei5 oa0eni 8ntr!un su@0arin5 @oa@e de 0a"re 8ntr!o p"staie5 etc.

C!#!cit!te! e ! e#*şi limitele inuse e stimul. Aceast" tr"s"tur" este

8ntFlnit" doar 8n cadrul Activit"ţii -5 unde eHist" nu0eroase c"i de a eHtinde li0itele

dreptunhiurilor i0ainare coniurate de liniile paralele. Cele dou" linii pot i

utiliate separat5 8n desene dierite sau pot di utiliate 0ai 0ulte 8ntr!un desen.

Umr 6n titluri şi esene.  U0orul poate i eHpri0at prin a@surditatea

desenului5 prin eHpresia acial"5 aspectul caricatural5 ironie5 satir" ;8n titlu<.

<$*'i! im!$eriei. $n aceast" cateorie se 8ncadrea" r"spunsurile ;desenele<

care se caracteriea" prin varietate5 vivacitate 6i intensitate. I0ainile dotate cu

acest" tr"s"tur" creea" 8n 0intea privitorului o i0aine clar"5 puternic"5 distinct".

<$*'i! clristicii.  Coloristica este deinit" ca eHcitant" 8n ispitirea

si0ţurilor: ustului v"ului5 pip"itului5 auului etc. EHe0ple de r"spunsuri colorate:

anto0"5 8ner5 de0on5 iuri antastice5 eHtraterestru5 siren"5 covor 0aic5 iuri

nude5 activit"ţi seHuale5 spiridu6i5 etc. Unele desene pot i @oate i0aistic 6i colorate5

8n ti0p ce altele pot i colorate "r" a i @oate i0aistic. Un r"spuns colorat i0plic"

si0ţurile.Vite! e !n$!j!re cre!ti* 6n #r"*.  Aceast" tr"s"tur" este si0plu de

detectat5 deoarece presupune ca ie pri0ul r"spuns la Activitatea #5 ie pri0ul r"spuns

la Activitatea - s" ie cotat cu un punct pentru oriinalitate.

$n cadrul %!sului 2 se scorea" Activitatea 1: Construcţia unui ta@lou. %e calculea"

scorurile pentru actorii oriinalitate5 a@stractiare se0antic" 6i ela@orare.

4ri$in!lit!te!. %corarea oriinalit"ţii se ace pe o scar" cuprins" 8ntre G!=

 puncte5 corespun"toare recvenţelor din e6antionul studiat ;vei 'arareta Dinc"#GG1<. R"spunsurile a c"ror recvenţ" dep"6esc = dintre respondenţi pri0esc G

Page 202: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 202/357

 puncteK cele a c"ror recvenţ" se situea" 8ntre 25GG 6i 25 pri0esc 1 punctK cele cu

recvenţ" 8ntre-5GG 6i -5 pri0esc # puncteK cele cu recvenţ" 8ntre #5GG 6i #5

 pri0esc - puncteK cele cu recvenţ" 8ntre 15GG 6i 15 pri0esc 2 puncteK cele a c"ror 

recvenţ" se situea" su@ 1 pri0esc = puncte. Este de su@liniat aptul c" sta@ilirea

ulti0ei cateorii precu0 6i eli0inarea r"spunsurilor @anale5 noncreative5 cer o

 practic" de scorare. +ista de 0ai 7os eHe0pliic" cele cinci cateorii de r"spunsuri

;'arareta D. #GG1<.

Cateorii (uncteAccesorii vesti0entare ;ochelari5 p"l"rii5 inel< 2Ani0ale ;0ai0uţ"5 6oarece5 cFine5 arici< 2Antropo0ori"ri5 iinţe antastice ;o0 de "pad"5 ciclop5dinoaur<

2

Ar0e ;scut< =Caricatur" ;aţ" de o0< GClovn =Corp ceresc ;planet"5 soare5 co0et"5 0eteoriţi< 1Craniu -Desen a@stract GEle0ente anato0ice ;celul"< =EHtraterestru -*ortiicaţii ;cetate5 8nchisoare< =*ructe =4eoraie ;peisa75 picturi5 colin"5 hart"5 insul"5 lac< G/uc"rii ;piese de 6ah5 hopa!0itic"5 @alon5 rahat< 2'a6ini 6i p"rţi de 0a6ini ='o@ilier ;pat5 pat de copil< 2

 Nav" spaţial" 1O@iecte de ilu0inat =O0 ;cap Z trup< -Ou ;de dinoaur5 8n cui@5 e0@rion< G(as"re5 luture 1("rţi ale corpului -(lante ;lori5 cactus5 r"s"cini de copac< #

Recipiente ;can"< =%i0@ol ;iur" eo0etric"< 2%paţiu cos0ic =)estoas" GUnelte ;ciocan< =Ur0e ;de o0 sau de ani0al< =Viet"ţi 0arine ;rac5 pe6te5 scoic"< -

A@stractiarea se0antic" sau oriinalitatea titlului se scorea" pe o scal" de la G la -

 puncte astel:G puncte titluri @anale5 care repet" desenul ;o0J ouJ5 iepureJ<K

Page 203: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 203/357

1 punct titluri descriptive concrete5 i0plicFnd o raportare la o alt" clas" ;o0 cu

 @ereta al@astr"J5 Iepurele de pe ardJ<K

# puncte titluri descriptive5 dar i0ainative ;Universul din @ereta al@astr" a

 @uniculuiJ5 Iepurele care a p"c"lit!o pe AliceJK<

- puncte titluri a@stracte5 dar adecvate5 care 0er dincolo de ceea ce se poate vedea

;Ciclul 8nţelepciuniiJ<.

Ela@orarea. $n acest ca se acord" puncte 8n uncţie de nu0"rul de ele0ente5 detalii5

idei ad"uate la iura dat" ca sti0ul iniţial. Aceste detalii pot i plasate 8n interiorul

sau 8n eHteriorul iurii!sti0ul.

 

 Nu0"r de ele0ente desenate (uncte

G!= 1?!1# #1-!1 -#G!#? 2#B!-- =(este -2 ?

$n cadrul %!sului 3  se scorea" Activitatea #: Co0pletare de desene. Aici se

calculea" scorurile pentru actorii: luiditate5 leHi@ilitate5 oriinalitate5 a@stractiare

se0antic"5 ela@orare 6i reistenţ" la 8nchidere.

(entru a deter0ina scorul actorului luiditate5 se ia 8n considerare nu0"rul total de

iuri co0pletate intelii@il5 cu sens. %corul 0aHi0 este de 1G puncteK dac" dou" sau

0ai 0ulte iuri sunt co0@inate 8ntr!un sinur r"spuns5 se acord" cFte un punct pentru

iecare iur" olosit" ;8n cadrul Activit"ţii # sunt ece iuri ! sti0ul<.

:le/i"ilit!te! se calculea" prin nu0"rul cateoriilor dierite 8n care se 8ncadrea"

r"spunsurile ;pentru aceast" operaţie se olosesc atFt desenele cFt 6i titlurile<. +ista cu

cateorii posi@ile e6antionul de 1GG su@iecţi testaţi de 'arareta Dinc" ;#GG1< esteur0"toarea:

1.Accesorii ;0"rele5 coi5 p"l"rie5 perl"5 und"5 cercei5 ceas5 pip"5 ochelari5 evantai5

 peruc"5 @riliant5 0asc"<.

#.Aerospaţiale ;avion5 rachet"5 nav" spaţial"5 O,N5 deltaplan<

-.$neri 6i alte or0e 0itoloice ;drac5 vr"7itoare5 @alaur5 siren"5 anto0"<

2.Ani0ale corp5 cap5 ;6arpe5 crocodil5 pisic"<

=.*iinţe acvatice ;scoic"5 pisic" de 0are5 cal!de!0are5 caracatiţ"5 pe6te<.?.Insecte ;c"r"@u65 al@in"5 luture etc.<

Page 204: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 204/357

B.(as"re ;cap de pas"re5 hear" de pas"re<

.Ur0e de ani0ale

./uc"rii ;0ine5 @alon5 colac5 0eu5 lea"n5 la@irint5 sanie5 @iciclet"5 tono0at5 7ocuri

electronice5 pion de 6ah<

1G.arc" ;vapor5 cora@ie5 nav"5 vas de pFne<.

11.("rţi ale corpului ;ureche5 @ue5 ochi5 sFn5 ur"5 ini0"5 0Fn"5 creier5 craniu5 0"sea5

os5 @ust<

1#.Carte5 caiet5 7urnal

1-.A0@ala7e ;cutie5 ea0antan5 @ust<

12.+occuinţ" de orice el5 inclusiv pentru ani0ale ;cas"5 cl"dire5 @loc5 ora65 castel5

 palat5 turn5 0oar"5 coteţ5 cui@<.

1=.("rţi ale locuinţei ;u6"5 ratii5 Pal"5 coloan"5 trepte5 ereastr"5 clanţ"5 C5 parchet<.

1?.(ar5 stFlp5 arac.

1B.Vehicule ;calea6c"5 auto0o@ile5 ca0ioane<K accesorii auto.

1.$0@r"c"0inte ;ie5 c"0a6"5 rochie5 palton5 @uunar<K

1.Nor.

#G.Cruce

#1.Ou5 coa7" de ou.

##.Divertis0ent ;clovn5 iur" 0ascat"<

#-.*loare5 plante5 se0inţe

#2.Sran" ;8nheţat"5 covri<

#=.$nc"lţ"0inte ;papuc5 ci0"<

#?.*ruct

#B.'o@il" ;pat5 0as"5 scaun5 olind"5 cuier<

#.4eoraie ;alii5 rFu5 crater vulvanic5 roap"5 al@ie de rFu5 0unţi5 0are5 pr"pastie5

 pe6ter"5 insul"5 ais@er5 valuri5 peisa7<#.*or0" eo0etric"

-G.Corp ceresc ;astru5 soare5 planet"<

-1.O@iecte de u casnic ;sp"r"tor de nuci5 sticl"5 urcior5 va"5 ceainic5 co65 0"tur"5

"leat"5 @utoi5 pFlnie5 0osor5 oehn5 teleon5 sion5 solniţ"5 @alanţ"5 ceaun5 can"5 cFrli5

rue<

-#.*iinţ" u0an"5 or0" 6i iur" u0an"5 nud5 0asc".

--.+u0in" ;lu0Fnare5 @ec5 lac"r"<-2.+itere5 nu0ere

Page 205: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 205/357

-=.Rahat

-?.Instru0ente 0uicale ;saHoon5 to@"5 corn5 lir"<

-B.Articole de cancelarie ;plic5 oaie de hFrtie<

-.Dru0 6i siste0e de circulaţie ;6osea5 intersecţie5 se0n de circulaţie5 indicator5

 potec"5 pod5 etc.<

-.Ad"post ;cort<

2G.Unde sonore

21.%paţiu ;cos0onaut5 peisa7 aerian5 eHtraterestru<

2#.%i0@ol 6i desen a@stract.

2-.Instru0ente de 0"sur" ;oscioscop5 radar5 clepsidr"<

22.Unelte ;secer"5 topor5 cui5 piron5 er"str"u5 urc"<

2=.Copac5 rune5 ra0

2?.Ci60ea5 FntFn"5 7hea@5 stropitoare

2B.U0@rel"

2.eno0ene naturale ;uli de "pad"5 etc.<

2.Ar0e ;pra6tie5 scut5 arc5 s"eat"5 pu6c"5 tr"aci5 @ici<

=G.Discotec"5 il0

=1.Roţi

=#.Ci0itir5 ţ"rFn"

=-.+acri0i

=2.Orna0ente

==.C"piţ"

=?.(Fn" de p"ian7en

=B.(ira0id"

=.%cen"5 peron de ar"

=.(ara6ut"R"spunsurile care nu pot i raportate la aceast" list" or0ea" cateorii noi.

Oriinalitatea se calculea" astel:

G puncte pentru r"spunsuri cu o recvenţ" 0ai 0are de = K

1 punct pentru r"spunsuri cu o recvenţ" de # ! 25K

# puncte pentru r"spunsuri cu o recvenţ" su@ #.

(e @aa reultatelor o@ţinute pe e6antioanul de 1GG de su@iecţi5 'arareta Dinc"

;#GG1< a 8ntoc0it ur0"torul hid de scorare pentru cele ece iuri sti0ul aleactivit"ţii #:

Page 206: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 206/357

*iura 1 Nu0"rul cateoriei conor0 actoruluileHi@ilitateJ

G puncte:

(as"re BIni0" 11*iur" u0an" -#Ochelari 11 punct:%i0@ol 2#Ani0al 2O05 cap5 trup -#Valuri ## puncte:ec --

Arc 2'"sea 11(apuc #=

*iura # Nu0"rul cateoriei conor0 actoruluileHi@ilitateJ

G puncte:Copac5 crean"5 run" 2=(ra6tie 2%i0@ol 2#

1 punct:(ar5 stFlp5 arc 1?*lori #-Ar0e 2# puncte:Avion #Cort -C"piţ" ==*iura - Nu0"rul cateoriei conor0 actorului

leHi@ilitateJ

G puncte:O05 capZ trup -#%i0@ol 2#1 punct:A0@ala7e 1-Accesorii 1# puncte:Cos0onaut 21Rachet" #

*iura 2 Nu0"rul cateoriei conor0 actorului

Page 207: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 207/357

leHi@ilitateJG puncte:Ani0al 2%i0@ol 2#O05 capZtrup -#

1 punct:ici 2(isic" 2("l"rie 1# puncte:Clanţ" 1=Arc 2

*iura = Nu0"rul cateoriei conor0 actoruluileHi@ilitateJG puncte:%i0@ol 2#arc" 1G*iur" u0an" -#1 punct:+e"n (e6te =# puncte:alanţ" -1To@" -?

*iura ? Nu0"rul cateoriei conor0 actoruluileHi@ilitateJ

G puncte:%i0@ol 2#Chip de o05caricatur" -#1 punct:Coloan" 1=/uc"rii # puncte:Clepsidr" 2-alaur -

*iura B Nu0"rul cateoriei conor0 actoruluileHi@ilitateJ

Page 208: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 208/357

G puncte:CFrli -1'a6in" 1B1 punct:Cas"5 cl"dire 12

4roap"5 al@ie de rFu ## puncte:Calea6c" 1BTeleon -1

*iura Nu0"rul cateoriei conor0 actoruluileHi@ilitateJ

G puncte:Copac 2=O05 cap Z trup -#

1 punct:Carte 1#'asc" -## puncte:loc 12(alonic -1

*iura Nu0"rul cateoriei conor0 actoruluileHi@ilitateJ

G puncte:'unţi #*iur" u0an" -#1 punct:*iur" eo0etric" #ue 11# puncte:Insul" #(e6ter" #

*iura 1G Nu0"rul cateoriei conor0 actoruluileHi@ilitateJ

G puncte:O05 cap Z trup -#(as"re B1 punct:*iur" 0ascat" -#Cir" -2# puncte:'a6in" 1B%ion -1

Page 209: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 209/357

R"spunsurile care nu se re"sesc 8n acest hid 6i dovedesc orţ" creativ" vor i cotate

cu # puncte. $n privinţa oriinalit"ţii principiul aplicat este raritatea r"spunsului 3

soluţiei la iura sti0ul. Ne pute0 8ntre@a: oare raritatea r"spunsului este auto0at

inenioitate5 noutate

A"str!cti!re! sem!ntic*.  %e aplic" acelea6i criterii ca 8n caul Activit"ţii 1K se

 punctea" titlul iec"rei iuri co0pletate5 apoi se adun" tot5 o@ţinFndu!se un scor 

 pentru 8ntreaa activitate. %corul 0aHi0 poate i de -G de puncte ;1GH-=-G<.

El!"r!re!. %e acord" cFte un punct pentru iecare detaliu5 a0"nunt ;inclusiv pentru

u0@r"<. %e adun" apoi punctele o@ţinute pentru iecare iur" 6i scorul o@ţinut se

transor0" astel:

! pentru G detalii 1 punctK

! pentru 1B detalii # puncteK

! pentru 1 ! # detalii - puncteK

! pentru # - detalii 2 puncteK

! pentru 2G =G detalii = puncteK

! pentru peste =1 detalii se acord" ? puncte

eisten'! l! 6nc=iere. (ersoanele cu creativitate sc"ut" 8nchid iurile inco0plete

de la Activitatea # prin linii drepte sau cur@e pierFnd 6ansa de a desena i0aini

oriinale. $n schi0@ persoanele creative pot a0Fna 8nchiderea i0pus" de desenul  

sti0ul suicient de 0ult pentru a per0ite apariţia unor idei oriinale. R"spunsurile se

evaluea" astel:

G puncte ! iura este 8nchis" pe cea 0ai rapid" 6i direct" cale5 printr!o linie

dreapt" sau o cur@" si0pl". +iterele sau nu0erele sunt notate tot cu G

 puncteK

1 punct ! iura poate i prelunit" 6i apoi 8nchis"5 poate i 8nchis" direct 6i apoi

s" ie ad"uate detalii 8n aara 8nchiderii. Dac" detaliile sunt ad"uate

8n interiorul iurilor 8nchise se cotea" cu G puncteK

# puncte ! 8nchiderea nu este co0plet"5 sau iura este 8nchis" prin linii

nereulate5 care or0ea" 0ai dera@" o parte a desenului.

%corul 0aHi0 poate i de #G de puncte o@ţinute doar dac" se co0pletea" toate cele

1G iuri. *aptul c" unii su@iecţi nu co0pletea" toate cele 1G iuri 8n cele 1G

0inute d" o i0aine eronat" asupra a@ilit"ţii de a a0Fna 8nchiderea. Chiar dac" se va

ţine cont de acest aspect cFnd se va ace interpretarea5 li0itarea ti0pului de

Page 210: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 210/357

co0pletare a liniilor!sti0ul poate i un i0pedi0ent pentru unii su@iecţi 8n etalarea

capacit"ţii creative.

$n %!sul  are loc scorarea Activit"ţii -: +inii paralele. %e calculea" scorurile pentru

actorii: luiditate5 leHi@ilitate5 oriinalitate 6i ela@orare ;su0a scorurilor pentru

iecare desen5 plus @oniicaţii pentru rupa7e de linii<.

%corul de :luiit!te este dat de nu0"rul de r"spunsuri 0inus r"spunsurile repetate

sau irelevante.

:le/i"ilit!te! se calculea" prin nu0"rul cateoriilor dierite 8n care pot i 8ncadrate

r"spunsurile ;se iau 8n considerare atFt desenele cFt 6i titlurile<. D"0 0ai 7os lista

cateoriilor reultat" din studiul "cut pe un e6antion de 1GG de su@iecţi de 'arareta

Dinc" ;#GG1<:

1.Accesorii vesti0entare ;p"l"rie5 @onet"5 @i7uterii5 u0@rel"<.

#.Ad"posturi construite de ani0ale ;viuin"5 cui@5 etc.<.

-.Aerospaţiale ;avion5nav" spaţial"5 rachet"5 satelit<

2.AneHe ospod"re6ti ;ha0@ar5 coteţ5 @ar" pentru covoare<.

=.Ani0ale5 p"rţi de ani0ale

?.Aparatur" ;co0puter5 teleon5 televior<

B.Arheoloie ;pira0ide5 construcţii 0ealitice etc.<.

.Ar0e 6i eectele lor ;eHploii<.

.Art" 6i instru0ente pentru activitatea artistic" ;o@iecte de atelier5 ta@louri5 ai6e<.

1G.Auto 6i accesorii auto.

11.ani

1#.Cale erat"5 transport pe 6in" ;tren5 0etrou<5 tunel.

1-.Ca0pin

12.Cavou5 sicriu5 0or0Fnt5 piatr" unerar"5 cruce.

1=.C"rţi 6i caiete.1?.Chi0ie!iic"

1B.Cire

1.Conducte ;a5ap"<.

1.Construcţii ;co6<

#G.Copaci.

#1.Corespondenţ" ;6ta0pile<.

##.Corp o0enesc 6i p"rţi ale corpului#-.Corpuri cere6ti.

Page 211: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 211/357

#2.Decoraţiuni interioare.

#=.Desen a@stract5 si0@oluri

#?.Detalii de construcţii

#B.*iuri eo0etrice

#.4ard5 id5 ard viu.

#.4eoraie ;rFu5 cascad"5 0unţi<.

-G.4hilotin"5 spFnur"toare

-1.Sran" ;ructe5 dulciuri5 paniicaţie5 etc.<.

-#.Iien" ;@urete5 s"pun<

--.Insecte ;o0id"5 luture<.

-2.Instru0ente de 0"surat ti0pul5 te0peratura5 de cFnt"rit.

-=.Intrare ;u6"5 poart"<

-?.$0@r"c"0inte

-B.$nchisoare ;ratii5 celule<.

-./ocuri

-./uc"rii

2G.len7erie ;de pat<

21.+inii 6i stFlpi ;de teleon5 de rue5 de 8nalt" tensiune<.

2#.+itere

2-.+u0in" 6i o@iecte de ilu0inat

22.'eteoroloie ;uli de "pad"5 ploaie<.

2=.'o@il"

2?.'uicale

2B.Naviaţie ;vapor5 @arc"5 pFn" de cora@ie<.

2.O@iecte de u casnic.

2.O@iecte pentru cusut5 80pletit5 @rodat.=G.Optic"

=1.Orna0ente ;0odele5 decoruri<.

=#.("rţi interne ale corpului u0an ;orane5 tes"turi5 celule<

=-.("s"ri

=2.(ersona7e ;din il0e5 din pove6ti5 din reliie5 %*.<

==.(lante ;lori5 celul" veetal"<

=?.recipiente ;containere<=B.Recreaţie 6i divertis0ent

Page 212: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 212/357

=.Realitate ;tron5 ree5 coroan"<.

=. Ro@ot

?G.%"eat"

?1.%car"

?#.%iste0 rutier ;str"i5 intersecţii5 indicatoare5 poduri etc.<.

?-.%port ;trenuri5 p"rţi5 aparat i0nastic"<.

?2.%tea ;drapel<.

?=.>coal" ;ta@l"5 sal" de clas"<.

??.>coal" ;rechiite5 hiodan<.

?B.Transport pe ca@lu

?.Tutun

?.Unelte ;de r"din"rit5 ciocan5 undiţ" etc.<.

R"spunsurile care nu se re"sesc aici vor or0a cateorii noi.

4ri$in!lit!te!.

(eror0anţele la oriinalitate sunt 8n uncţie de recvenţa iec"rui r"spuns astel:

! o puncte pentru recvenţa 0ai 0are de #K

! 1 punct pentru o recvenţ" de G5=1!15K

! # puncte pentru o recvenţ" de G5#1!G5=GK

! - puncte pentru o recvenţ" de G! G5#G.

Iat" 0ai 7os lista cu r"spunsuri scorate cu G515# 6i - puncte pe @aa studiului realiat

de 'arareta Dinc" pe e6antionul de 1GG de su@iecţi.

R"spunsuri cotate cu G puncte:

loc5 can"5 cas"5 c"rţi5 cilindru5 copaci5 ereastr"5 litere5 o05 p"trat5 strad" ;dru0<K

R"spunsuri cotate cu 1 punct:

ec5 cale erat"5 cartier5 clepsidr"5 coloan"5 condensator5 creion5 cruce5 cutie de

chi@rituri5 lori5 luture5 ard5 ratii5 horn5 indicator rutier5 0as"5 nav" spaţial"5 oal"5 perete5 plic5 ro@ot5 s"eat"5 scar"5 sche0" din iic"5 stea5 sticl"5 ta@lou5 televior5

teren de ot@al5 ţi"ri5 vaporK

R"spunsuri cotate cu # puncte:

Acvariu5 anten"5 avion5 @eţe5 @iseric"5 calculator5 cap de ani0al5 cap de o05 c"ciul"5

ceas5 celul" de 8nchisoare5 cire5 ciuperc"5 construcţie industrial"5 eHtraterestru5

otoliu5 ruct5 urnal5 8nheţat"5 la@irint5 linii de 8nalt" tensiune5 lu0Fnare5 0a6in"5

0o0ent5 0unţi5 orna0ent5 os5 papion5 p"l"rie5 pensul"5 picioare5 poart" de ot@al5 pod5rachet"5 scaun5 scrisoare5 suliţ"5 tacF0uri5 teleon5 vier0eK

Page 213: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 213/357

R"spunsuri cotate cu -puncte:

Ac de siuranţ"5 ad"post5 ai65 andrele5 aparat de i0nastic"5 araa5 aripi5 artiicii5

aţe5 @alanţ"5 @alcon5 @alon5 @anc"5 @ancnot"5 @ar" pentru covoare5 @iscuiţi5 @oa@e de

caea5 @o@in"5 @o0@oane5 @onet"5 @oH" 0uical"5 @richet"5 @urete5 @utelie5 @utoi5

 @utuc5 ca@an"5 cactus5 cadou5 ca0ion5 carte de 7oc5 cartu65 cascad"5 caset"5 castel5

cavou5 caan5 c"lu6ei5 celul" veetal"5 ceaţ"5 chei5 ciocan5 ci60ea5 clovn5 co@ilit"5 coi5

colac5 conduct"5 construcţii 0ealitice5 coroan"5 cort5 co6 de unoi5 co6ciu5 coteţ5

cristal5 cui@5 cu6c"5 desen a@stract5 dop5 dovleac5 epru@et"5 eHploii5 ar5 aţad" de

te0plu5 FntFn"5 elicitare5 riider5 rune5 uli de "pad"5 ard viu5 hilotin"5

hiodan5 hi6eu5 r"tar5 ha0ac5 ha0@urer5 hart"5 hFrtie de 0u6te5 i@ric5 inel5 ini0"5

insect"5 8ner5 7o@en5 lac"t5 lea"n5 lit5 0anet5 0a6in" de sp"lat5 0"rele5 0Fn"5

0etrou5 0icroon5 0oar"5 ochelari5 olini5 o0 de "pad"5 o0id"5 panou de @aschet5

 pFine5 pFn" de cora@ie5 pFn" de p"ian7en5 perdea5 perie5 periscop5 picioroane5 pil"5

 pira0id"5 piscin"5 plac" de cera0ic"5 plane paralele5 poart" de ru@P5 portativ5 po6et"5

 pr"7itur"5 preervativ55 pupitru5 ra0p" auto5 r""toare5 rFu5 ril"5 saco6"5 sal" de clas"5

s"pun5 spFnur"toare5 sperietoare5 spiral"5 stadion5 stFlp5 stea5 stropitoare5 stup5 suport

de rue5 6erveţele5 6evalet5 6ta0pil"5 ta@l" 6colar"5 tanc5 teleco0and"5 ter0o0etru5

topor5 trecere de pietoni5 tron5 tunel5 tur@an5 ţeap"5 u0@rel"5 undiţ"5 viţ"!de!vie5

vulcan5 0eu5 odiac.

(entru Activitatea - se acord" @oniicaţii 8n scorarea oriinalit"ţii care se

includ 8n su0a eneral". Aceste @oniicaţii se acord" cFnd su@iectul co0@in" dou" sau

0ai 0ulte seturi de linii paralele pentru a construi un sinur r"spuns. $n ase0enea

cauri este vor@a de un 8nalt rad de oriinalitate. Torrance ;1B2<5 autorul testului

 preentat aici5 reco0and" ur0"toarea sche0" de se0niicaţie:

! co0@inarea a # seturi ;eH.:ard5 case etc.<.# puncteK

! co0@inarea a -!= seturi .= puncteK! co0@inareaa ? 1G seturi ... 1G puncteK

! co0@inarea a 11!1= seturi...1= puncteK

! co0@inarea a 0ai 0ult de 1= seturi ... #G puncte.

Page 214: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 214/357

E)a"&(a(ea

%corarea se ace la el ca la Activit"ţile 1 6i #: se acord" cFte un punct iec"rui detaliu5

iecare a0"nunt. (entru titlu nu se acord" nici un puncta7. Dup" ce s!a punctat

ela@orarea pentru iecare desen se ace un scor total care se transor0" astel:

! pentru G!B detalii se acord" 1 punctK

! pentru !1? detalii se acord" # puncteK

! pentru 1B!#B detalii se acord" - puncteK

! pentru #!-B detalii se acord" 2 puncteK

! pentru -!2B detalii se acord" = puncteK

! pentru peste 2 detalii se acord" ? puncte.

Ulti0ii doi pa6i =6i ? sunt consacraţi reali"rii cotelor ;su0elor< la cele trei activit"ţi58n uncţie de luiditate5 oriinalitate5 leHi@ilitate5 ela@orare5 a@stractiare se0antic" 6i

reistenţa la 8nchidereK transor0area notelor @rute 8n note standard 6i calcularea

indicelui de creativitate ;Cr< ;vei *oaia de cotare 6i *oaia de proil 3 interpretare din

AneHa <.

Aprecieri enerale asupra testului Torrance de Fndire creativ" or0a

iural". $n pri0ul rFnd se re0arc" si0plitatea lui 8n ceea ce prive6te pro@ele

ad0inistrate ;0ai ales din punctul de vedere a celui care testea"<. Apoi re0arc"0co0pleHitatea scor"rii actorilor luiditate5 leHi@ilitate5 oriinalitate5 ela@orare5

capacitate de a@stractiare se0antic"5 reistenţa la 8nchidere5 8n cele trei activit"ţi.

Dac" cotarea luidit"ţii5 a leHi@ilit"ţii 6i a ela@or"rii este relativ u6or de realiat5 8n

schi0@ 8n cotarea oriinalit"ţii5 a capacit"ţii de a@stractiare se0antic" 6i a reistenţei

la 8nchidere pre0atur" cer eHperienţ"5 iind 0ai diicile.

Evaluarea calitativ" a peror0anţelor se ace pe @aa listei de tr"s"turi ;1-

tr"s"turi<K este o activitate 0ai diicil" ea necesitFnd eHperienţ" serioas" din partea

celui care testea".

Testul per0ite 0"surarea peror0anţei creative prin inter0ediul celor 6ase

varia@ile din sera proceselor conitive care se deinesc 8n conteHtul Fndirii pe aHa

converent diverent. Cu alte cuvinte testul se ocup" de actorii intelectuali

i0plicaţie 8n creativitate. Acest aspect 0archea"5 a0 putea spune5 li0itele testului

doar 8n parte atenuate de evaluarea calitativ" prin cele treispreece tr"s"turi. O @un"

interpretare5 anali" a reultatelor la test ;de eHe0plu relaţia dintre indicele de

Page 215: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 215/357

ela@orare 6i cel al leHi@ilit"ţii5 luidit"ţii 6i oriinalit"ţii< poate constitui o @a" de

ela@orare a unor acţiuni de sti0ulare 3 devoltare a creativit"ţii elevilor5 studenţilor.

+c!l! e e!lu!re cu !ncre cm#rt!ment!le

Descriind stuctura peror0anţei creative5 TaPlor ;1< susţine c" aceasta

 poate lua or0a unor co0porta0ente5 idei5 o@iecte sau altceva5 cu condiţia s" ie

8ndeplinit criteriul de noutate5 indierent de 0odul 8n care este eHpri0atJ. Cu alte

cuvinte5 creativitatea poate avea 6i or0a unor co0porta0ente oriinale care pot i

recunoscute 6i descrise de c"tre eHperţi sau chiar de persoane o@i6nuite.

Interaprecierea apare a6adar ca 0i7loc de evaluare a unor co0porta0ente 6i

 peror0anţe creative. %tern@er ;1<5 8n cadrul 0odelului triactorial al creativit"ţii5

susţine necesitatea unei 0etodoloii de evaluare care s" ia 8n calcul conceptele

e0pirice asupra actorilor psihici ;oa0enii au o i0aine conceptualiat" corect"

asupra actorilor creativitateJ5 intelienţ"Jetc.<. %tudiile sale pentru construirea

scalei 0ultidi0ensionale de evidenţiere a co0porta0entelor asociate creativit"ţii

;0etoda de evaluare prin inter0ediul co0porta0entelor scala cu ancore

co0porta0entale< au condus la sta@ilirea unor liste de co0porta0ente dierenţiate5 8n

uncţie de nivelul de creativitate preent. Dup" %ten@er5 co0porta0entele care

repreint" ancorele pentru recunoa6terea creativit"ţii se caracteriea" prin:

! lipsa de convenţionalitate ;se conduce dup" reuli proprii5 are li@ertate 8n Fndire5

este non conor0ist<.

! niveluri 8nalte de intelienţ" 6i interalitate ;este capa@il s" ac" noi coneHiuni5

analoii5 sintetic 6i analitic<K

! estetic" 6i i0ainaţie ;este interesat de arte5 are @un!ust5 are si0ţ estetic<K

! leHi@ilitate 6i capacitate de a lua hot"rFri rapidK

! nevoie de realiare 6i recunoa6tere ;este eneric5 8i place s" ie recunoscut<.O scal" de evaluare cu ancore co0porta0entale per0ite evaluarea unui nivel de

 peror0anţ" 6i sta@ilirea poiţiei 8ntr!o ierarhieK ea dier" de 0etodele de evaluare

cunoscute5 atFt prin construcţie cFt 6i prin aptul c" utiliea" eHe0ple de

co0porta0ente 8n locul unor 8ntre@"ri sau ad7ective. Ancorele constau 8n propoiţii

eHplicative5 prin care se poate dierenţia cu acurateţe un proesionist sla@ de unul @un.

*"r" a intra 8n detalii spicui0 unele aspecte leate de %cala de evaluare cu ancore

co0porta0entale a creativit"ţiiJ ;%EAC CREAT< ela@orat" de 'arareta D. ;1=< ca0etod" de interevaluare prin pris0a evalu"rilor "cute de rupul social din care ace

Page 216: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 216/357

 parte su@iectul5 cu a7utorul ancorelor sau al seturilor de co0porta0ente recunoscute

ca iind tipice pentru o peror0anţ" @un"5 0edie sau inerioar".

$n ela@orarea scalei s!au olosit 0ai 0ulte rupe de su@iecţi 8ntre 12!1 ani 6i

-Gde eHperţi 8n psiholoie. Etapele construirii scalei de evaluare cu ancore

co0porta0entale a creativit"ţii au ost:

a. Identiicarea di0ensiunilor creativit"ţiiK

 @. Retroversiunea eHe0plelor co0porta0entaleK

c. %calarea ancorelor co0porta0entaleK

d. Validarea eHperi0ental" a uncţion"rii siste0ului de apreciere.

$n pri0a etap" s!a cerut unui rup de -G de adolescenţi s" nu0easc" tr"s"turile

3di0ensiunile speciice unei persoane creative s" le deineasc" 6i s" le eHe0pliice cu

co0porta0ente speciice pentru trei niveluri de peror0anţ": 0aHi05 0edii5

inerioare. A reultat o list" de # tr"s"turi 6i -G co0porta0ente.

$n etapa a doua5 un rup de -G elevi creativi au pri0it dou" liste care cuprindeau 8ntr!

o ordine aleatoare5 una di0ensiunile 6i cealalt" co0porta0entele. *iecare eHe0plu de

co0porta0ent tre@uia repartiat la di0ensiunea pentru care a ost iniţial indicat. (rin

aceast" retroversiune ancorele a0@iue au ost 8nl"turate5 p"strFndu!se 1 ;?=<

di0ensiuni 6i ? ;#< co0porta0ente5 realiFndu!se validarea de construct.

$n etapa a treia5 su@iecţilor eHperţi li s!a cerut s" evaluee iecare di0ensiune pe o

scal" cu nou" trepte. %!a calculat5 pentru iecare eHe0plu co0porta0ental5 0edia

valorilor scalare acordate 6i a@aterea standard. Ace6ti indici au ost utiliaţi ca hid 8n

selecţia inal" a eHe0plelor co0porta0entale care vor iura ca ancore pe i6a de

evaluare ;s!au eli0inat co0porta0entele eHe0plu care au avut o a@atere standard

0ai 0are de 15BG<. $n inal au ost reţinute 1# di0ensiuni 6i ?G de co0porta0ente  

ancor" speciice persoanei creative5 realiFndu!se validarea de conţinut. Reu0atul

static al aprecierii eHperţilor arat" astel:

Di0ensiuni creative 'edia A.%:A i deose@it 5G- 15?A0@iţie ?5- 15=

Curioitate B5B2 15=Enerie neconsu0at" 5- 152=

Page 217: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 217/357

*"r" li0ite B5?G 15?Sa B5?G 15?-Inventivitate B5?- 15-#$nc"p"ţFnare B5#G 15=

 Nonconor0is0 B5B? 15##

%pirit de o@servaţie B5BG 15==%pontaneitate B5?? 15=U0or ;sare 6i piperJ< B5? 15-#%picui0 cFteva deiniţii ale di0ensiunilor creativit"ţii a6a cu0 au ost or0ulate de

adolescenţi:

A i deose@it = 0od de a se co0porta5 acţiona 6i Fndi personal5 dierit de ceilalţiK

Curioitate = tendinţa de a!6i @"a nasul unde nu!i ier@e oalaJK

*"r" li0ite = disponi@ilitatea de a nu i niciodat" 0ulţu0it de ceea ce s!a o@ţinutK

Inventivitate = capacitatea de a transor0a o idee aparent nerealia@il" 8ntr!o idee

realia@il"K

 Nonconor0is0 = capacitatea de a Fndi 6i a acţiona "cFnd a@stracţie de convenţiile

eHistenteK

%pontaneitate = capacitatea de a Fndi 6i acţiona rapid5 8n conor0itate cu ideile de

0o0ent.

$n etapa a patra s!a realiat validarea eHperi0ental" a uncţion"rii siste0ului

de apreciere5 prin evaluarea de c"tre coleii de clas" a su@iecţilor lotului eHperi0ental

;8n care au ost inclu6i elevi oarte creativi5 0ediu creativi 6i noncreativi<. (entru

deter0inarea nivelului real de creativitate al elevilor ce vor i apreciaţi5 s!au aplicat

Inventarul (siholoic Caliornia 6i testul Torrance de Fndire creativ".

Autoarea reco0and" utiliarea scalei de evaluare cu ancore co0porta0entale a

creativit"ţii pentru intervalul de vFrst" 1#!1 ani. %u@linie0 c" este o scal" de

evaluare a co0porta0entelor creative prin interevaluareK poate i ad0inistrat"

individual sau 8n rup. $n caul cFnd se aplic" colectiv este @ine ca rupul ce ur0ea"

a i evaluat s" nu ie 0ai 0are de 1G persoane 6i -G de evaluatori ;este indicat ca

iecare su@iect s" ie evaluat de 0ini0u0 trei evaluatori<. Evaluatorii tre@uie s" ie

a0iliariaţi cu conceptele de co0porta0ent creativ5 s" poat" s" 8nţelea" ite0ii.

Dup" ce se 80part pro@ele evaluatorilor5 se preciea" persoanele care tre@uie s" ie

caracteriate de iecare evaluator 8n parte. Dup" ce se ac scorurile pe scal" 6i su0a

r"spunsurilor la ite0ii cuprin6i 8n scal" per evaluator 6i 0edia acestor evalu"ri pentru

iecare persoan" evaluat" ;de c"tre trei evaluatori< se pot ace co0paraţii5 ierarhii5

Page 218: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 218/357

analie5 interpret"ri. 'enţion"0 un lucru i0portant: iind un test de interevaluare5 se

aplic" doar 8n rupuri structurate ;care au o durat" 8n ti0p de #!2 ani<. (reent"0 8n

AneHa nr. *oaia de evaluare 6i trei ite0i. Vo0 preenta 8n inal su@ or0" de e@o6"

;schiţ"< cFteva 8ncerc"ri5 propuneri de evaluare a creativit"ţii 6i i0ainaţiei viual!

 plastice din Ro0Fnia.

TE+TUL 4+CFACF GI %4%U@EEA LUI GUGAL I4@

Testul Roschach s!a i0pus ca una din 0etodele de @a" 8n eHplorarea

 personalit"ţii. El se @aea" pe interpretarea li@er" a or0elor ortuite. Este interesant

aptul c" ideea utili"rii petelor ortuite pentru sti0ularea i0ainaţiei apare la

oticelli ;122G!1=1G< 6i +eonardo da Vinci ;12=#!1=1<.

De ase0enea A.iult 6i V. Senri5 prin 1=5 olosesc testele de pete de

cerneal" pentru eHplorarea i0ainaţiei. Rorschach5 8n perioada 1G!11G5 studia"

 producţiile artistice ale @olnavilor din clinica psihiatric" unde lucra5 8n scopul sta@ilirii

structurii personalit"ţii. $i pune pe @olnavi s" ac" pete de cerneal" 6i s" scrie dedesu@t

cuvFntul pe care!l evoc" pata. Testul acesta este considerat test de i0ainaţie.

Oriinalitatea constat"rilor "cute pe parcursul cercet"rilor eHperi0entale de

c"tre Rorschach se reer" la sta@ilirea ;eHperi0ental"< a relaţiei percepţie  

 personalitate. El arat" c" r"spunsurile inesteice ;de 0i6care< sunt 8n relaţie cu

i0ainaţia 6i tendinţa spre introversie5 8n ti0p ce r"spunsurile culoare se reer" la

viaţa aectiv" 6i la tendinţa eHtravertit". Culoarea eHpri0" sensi@ilitatea pentru lu0ea

eHtern"5 ustul pentru contactul cu aceast" lu0e. inesteia5 di0potriv"5 eHpri0"

replierea asupra lui 8nsu6i5 ust pentru viaţa interioar". (ornind de la aceste constat"ri5

dup" aplicarea testului Rorschach 6i 8ntoc0irea psihora0ei5 din se0niicaţiile

0odului de cuprindere 6i a deter0inanţilor pute0 ala de eHe0plu 6i ur0"toarele

aspecte:

! Nu0"rul total de ;percepţia unor or0e u0ane5 ani0ale5 orţe ale naturii 8n

0i6care< 8n proporţie 0are5 este un indice al unei @oate vieţi interioare5

 productivitate interioar"5 i0ainaţie.

! Nu0"rul 0are de 4 ;cuprinderea 6i interpretarea lo@al" a plan6ei< 6i de *C

;percepţia este inluenţat" 8n pri0ul rFnd deor0a petei 6i apoi de culoare<5

se0niic" atitudine creativ".

Page 219: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 219/357

! Critica or0ei5 etc. se0niic" prudenţ"5 reerve5 anHietate5 lips" de i0ainaţie.

(ornind de la unele suestii ale testului Rorschach5 0ulţi proesori de educaţie

 plastic" olosesc or0ele ortuite o@ţinute prin diverse procedee tehnice ;stropire5

 presare5 scurere etc.< ca 0odalitate de eHplorare 6i cuantiicare relativ" a

 potenţialului creativ5 ie cerFndu!se elevilor s" scrie ce v"d 8n aceste pete5 ce le

suerea" ele5 ie transor0Fndu!le prin intervenţii 0ini0e 8n i0aini iurative. Ion

>u6al" ;#GGG< propune un test Rorschach a0pliicat 6i adaptat pentru a dianostica

candidaţii la acult"ţile sau secţiile cu proil artistico!desinic ;peror0anţele viual!

 plastice<. Autorul citat l!a a0pliicat la patru @aterii de cFte ece plan6e iecare5

 plan6ele din iecare serie avFnd aceea6i caracteristic" esenţial" ;si0etrie Z caracter 

 proiectiv univoc5 si0etrie Z caracter proiectiv echivoc5 si0etrie Z suestie antastic"5

asi0etrie Z suestie a@uloas"<. %e aplic" selectiv sau aleatoriu5 8ndeose@i spre

sFr6itul anilor de liceu5 de art"5 dar 6i de cultur" eneral"5 viFnd ceea ce autorul

nu0e6te creativitate viual" cu art" ;desin< 6i creativitate artistic" ;art" propriu!is"<.

Red"0 pe scurt conţinutul TRA ;Testul Rorschach aplicat< a6a cu0 apare 8n concepţia

autorului ;>u6al"#GGG<.

%rim! "!terie: cuprinde ece or0e spontane5 si0etrice5 cu caracter proiectiv

univoc ;se selectea" dintre cele o@ţinute prin 8ndoirea hFrtiei suport peste pic"tura3

 pic"turile din aceea6i sau din 0ai 0ulte culori de tu@ 6i ap"sFnd cu deetele sau cu

toat" pal0a 8ntr!un sens sau 8n 0ai 0ulte<:

%e cer:

! ie preciarea 8n scris a or0ei care are atri@utele esenţiale cele 0ai evidente ale

unui o@iect real5 a@ulos sau antastic5 o@iect ce poate i denu0it printr!un cuvFnt

sau printr!o eHpresie ver@al" scurt"K

! ie co0punerea unei i0aini 8n care or0a aleas" s" ie olosit" de 0ai 0ulte ori5

dar nu identic5 ci 0odiicat"5 co0pletat"5 a0pliicat" etc.A u! "!terie: ece or0e spontane si0etrice5 cu caracter proiectiv5 echivoc

;de enul i0aineJ de run"5 dar 6i i0aineJ de copac5 selectate ca 6i cele

univoce<.

%e cere:

! co0punerea unei i0aini 8n care cele dou" sau 0ai 0ulte suestii descoperite 8n

una din or0ele spontane echivoce5 se re"sesc parţial 8n se0nele si0ilare create5

individualiate @ine 6i articulate 8ntr!un tot unitar 6i echili@rat5 pe oriontal" sau pevertical"5 0aterialele5 instru0entele 6i utiliarea lor iind li@er".

Page 220: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 220/357

A trei! "!terie: ece or0e si0etrice5 de suestie antastic" ;de enul

rionului5 de pild"< o@ţinute prin acela6i procedeu.

%e cer:

! descoperirea a cel puţin dou" ra0ente de suestie iural" clar" 6i

reco0punereaJ lor ;8n desen sau36i 8n culoare< 8ntr!o alt" or0" antastic"

! co0punerea @idi0ensional" sau tridi0ensional" a unei or0e antastice

co0@inFndJ ra0entele de suestie realist" descoperite la una din cele ece

or0e propuse.

A #!tr! "!terie: ece or0e spontane asi0etrice5 de suestie a@uloas" ;care

nu pot i co0parate cu ceva real< o@ţinute ie prin stropire5 picurare5 scurere5 etc. ie

 prin otocopierea unei 0icrostructuri naturale5 @ioloice ori 0inerale sau prin 0"rirea

unor ra0ente de pic"turi sau sculpturi a@stracte etc.

%e cere:

! co0punerea 8n plan sau tridi0ensional a unei i0aini iurale asi0etrice5 dar 

echili@rate5 cu o oraniare suerat" de una din or0ele a@uloase oerite ;>u6al"

#GGG<

%e o@serv" c" 8n toate cele patru cauri se cere su@iectului s" descopere 8n cele

ece or0e spontane sau otocopii 0"rite5 suestii iurale pe care s" le oloseasc" 8n

co0punerea unei i0aini @idi0ensionale sau tridi0ensionale5 instru0entele5 tehnica

iind la aleere. %u@iectul alee o sinur" i0aine din cele ece 8n toate cele patru

cauri. %e ur0"re6te radul de inventivitate5 de anteie creatoare5 oriinalitatea5 dar 6i

valoarea plastic"5 eHpresivitatea. %e va depista 6i ona de 0aniestare a i0ainaţiei

;co0@inatoric" 8n ona realului5 co0@inatoric" antastic"5 oniric"5 a@uloas"<. Dup"

autorul citat 0ai sus5 pe @aa acestui test se poate depista 6i tendinţa spre creaţii cu

art" ;creaţii cu valoare de 8ntre@uinţare5 desinice< 6i creaţii artistice ;creaţii cu

valoare de conte0plare<.

EP%EI?E@TUL ZAICA

(roesorul 6i artistul Dorel ,aica5 un 80p"ti0it al renov"rii creative a

8nv"ţ"0Fntului artistic ;8n speţ" a educaţiei plastice< a eHperi0entat o serie de eHerciţii

6i 0etode sti0ulative pentru creativitatea copiilor. Cele@re sunt 0ai ales eHerciţiile

sale de creativitate aplicat"5 concepute su@ or0" de 8ntre@"ri. Aceste 8ntre@"ri

Page 221: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 221/357

 provocatoare pentru copii s!au constituit atFt 8n 0odalit"ţi de sti0ulare cFt 6i de

 predicţie a creativit"ţii. (reent"0 cFteva din aceste 8ntre@"ri ;AleHandrescu D. #GGG<:

Ce este ti0pul

Ce sunt @uruienile

Ce este casa

Ce este i@lia

Ce este plopul

Ce este pielea

Ce este le0nul

Ce este secunda

Ce este ocul

Ce este vFntul

Ce sunt aruriile @ur"toare

Ce este sFnele

Ce este F0@etul

Ce este ceasul

Ce este p"durea

Ce sunt ro@oţii

Ce este @ateria

Ce este luHul

Ce sunt ţ"ranii

Ce este talentul

Ce este cenu6a

Ce este peisa7ul

Ce este viaţa

Ce este artaCe sunt scFnteile

Ce este hot"rFrea

Ce este eHperienţa

Ce este politica

Ce este aerul

Ce este le6inul

Ce este eclipsaCe este ceaţa

Page 222: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 222/357

Ce este iarul +a ce olose6te el

Ce este curcu@eul Cu0 se ace el

Ce este s"punul Cu0 se ace

Ce este carnavalul +a ce olose6te

Cu0 se ace 0ar0elada

Cu0 se ace o carte

Cu0 se ace laptele pra

Cu0 se ace paru0ul

Cu0 lu0inea" licuricii

Cu0 poţi vedea pisicile noaptea

Cu0 este @radul verde tot ti0pul

Cu0 ace0 noi s" ţine0 0inte

Cu0 reist" p"s"rile c"l"toare s" @oare i 6i noapte 0ii de ilo0etrii

Cu0 au a7uns pisicile ni6te ani0ale de cas"

Dac" p"0Fntul se 8nvFrte6te5 cu0 de nu c"de0 de pe el

De ce le!a crescut iraelor Ftul atFt de lun

De ce iua soarele e al@en5 iar di0ineaţa 6i seara e ro6u

De ce are laptele culoarea al@"5 6i nu ca iar@a5 verde

De ce 8nchid oa0enii pe6tii 8n acvarii5 6i p"s"rile 8n colivii

Ce s!ar 8ntF0pla dac" nu s!ar 0ai 8nvFrti p"0Fntul

Ce 0"nFnc" po0ul de cre6te uneori 0ai 8nalt decFt casa

Ce culoare are apaDe unde vin 0icro@ii

+a ce olosesc sprFncenele

Din ce se ace hFrtia

De ce eHist" ceasul cu cuc 6i nu cu coco65 din 0o0ent ce coco6ul e cunoscut c" ne

tree6te di0ineaţa

Dac" 6ti0 c" 0uri05 6i 8nc" pentru totdeauna5 de ce nu sunte0 tri6ti toat" viaţaDe ce cea6ca e 8ntr!o ureche5 iar cratiţa le are pe a0Fndou"

Page 223: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 223/357

De ce pun oa0enii usturi0e de ochi 8n s"pun

De ce pic"tura este @o0@at" 6i nu 8ntins"

$ntre@"rile5 inenios concepute5 solicit" su@iecţii s" deineasc" o@iecte5 eno0ene5

 procese din cele 0ai diverseK sa descrie cu0 se ac ;procesul< anu0ite produseK s"

"seasc" eHplicaţii5 caualit"ţi anu0itor eno0ene5 procese5 realit"ţiK s" "seasc"

eHplicaţii unor situaţii relativ paradoHale5 stranii5 neo@i6nuite5 contradictorii5 etc. Din

analia r"spunsurilor se pot inera diverse concluii cu o relativ" valoare predictiv":

tendinţa spre construcţii raţionale5 loice sau 0etaorice5 poeticeK i0ainaţie @oat"

sau s"rac"K Fndire caual"5 Fndire prospectiv"K luenţ"5 leHi@ilitate5 oriinalitate etc.

(ro@a@il 0iile de 8ntre@"ri or0ulate 6i ecile de 0ii de r"spunsuri construite de

copii de dierite vFrste ar necesita o selectare 6i rupare a lor dup" criterii

creatoloice5 o reeHperi0entare 6i o etalonare. Oricu0 0unca5 eHperi0entul antastic

al proesorului 6i artistului Dorel ,aica 86i a6teapt" ructiicarea.

TE+T DE I?ABI@AŢIE GI CEATIVITATE VIZUAL%LA+TIC

P(&"a ,%e dau ece iuri. %arcina du0neavoastr" const" 8n a ad"ua iec"rei iuri cFteva

ele0ente noi transor0Fndu!le 8n or0e iurative evidente.

%r"! 2

4Fndiţi!v" la cFt 0ai 0ulte ase0"n"ri posi@ile 8ntre or0ele3i0ainile de 0ai 7os

luate dou" cFte dou".

P(&"a

Aleeţi!v" o or0" din cele 8n6irate 0ai 7os 6i aplicaţi pe rFnd cFt 0ai 0ulte operaţii

;proces"ri< plastice.

P(&"a .

%ueraţi ur0"toarele idei5 st"ri cu a7utorul unor ele0ente 6i or0e plastice

noniurative:

Page 224: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 224/357

Cal05 0ister5 co0pleHitate5 0uicalitate5 8n"untru5 ar0onie5 deastru5 0elancolie5

ininit5 8nceput.

%r"!

Desenaţi un cu@ care s" sueree rFnd pe rFnd reutate5 e0initate5 railitate5 0ister5

 plutire5 raţionalitate5 iraţionalitate5 aresivitate.

%r"! 9

%e dau:

! or0" de cal

! or0" de valuri

! or0" de nori

! or0" de scaun

! rit0 de cre6tere

%e cere s" se realiee 8n -G de 0inute cFt 0ai 0ulte schiţe3i0aini ;co0poiţii<

oriinale5 c"rora s" li se dea 6i un titlu.

%r"! ;

I.Ce s!ar 8ntF0pla 8n do0eniul artistic dac" oa0enii nu ar 0ai percepe culoarea ro6ie

II.Ce s!ar 8ntF0pla 8n arhitectur" 6i 8n celelalte arte dac" o0ul nu ar putea ace decFt

or0e rotunde

III.Ce s!ar 8ntF0pla 8n do0eniul artistic dac" o0ul ar avea trei 0Fini

IV.Ce s!ar 8ntF0pla 8n do0eniul artistic dac" nu ar eHista al@ 6i neru

Este un test pe care noi il olosi0 cu studentii de la arte in cadrul se0inariilor 

de didactica activitatilor viual!plastice si cu elevii claselor V .Dar de o@icei

olosi0 doar unele pro@e ; 1 si #5 pro@a -5 pro@a 25 pro@a = sau pro@a ? individual< pentru o esti0are relativa dar rapida a potentialului creativ viual!plastic si de 0ulte

ori ca 0odalitati de sti0ulare a creativitatii.

Page 225: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 225/357

11.. A+%ECTE GI %I@CI%II ALE A+IBUII

CALITŢII @ CADUL EDUCAŢIEI VIZUALE

(VIZUAL %LA+TICE)

%r"lem! c!lit*'ii euc!'iei nu este o te0" nou"5 8ns" 8n rei0urile totalitare ea a

ost deor0at" ideoloic. Nou este tipul de a@ordare care 8ncearc" s" se adaptee la

schi0@"rile 6i provoc"rile datorate trecerii la structurarea3devoltarea unei societ"ţi

de0ocratice.

Dac" calitatea educaţiei este ansa0@lul de caracteristici al unui prora0 de studiu

6i al urniorului acestuia prin care sunt satis"cute a6tept"rile @eneiciarilor5 precu0

6i standardele de calitate5 ne pune0 i0ediat 8ntre@"rile:

! care sunt a6tept"rile @eneiciarilor ;p"rinţii5 societatea5 co0unitatea<

! care sunt standardele de calitate

A6tept"rile @eneiciarilor ;societ"ţii< sunt conceptualiate 8ntr!un construct ideal

de personalitate u0an". Acest construct este ela@orat de eHperţi 6i el poate i

inluenţat 0ai 0ult sau 0ai puţin de actorul politic. >coala nu a sc"pat de inerinţele

ideoloice5 dar nu 0ai ave0 de!a ace cu o ideoloie unic"5 invaria@il"5 i0pus" cu de!

a sila5 ci cu una plural"5 varia@il" ;Constantin Cuco65 #GG#<. De aici 6i o anu0it"

independenţ" a 6colii.

Educaţia tre@uie s" se centree pe un siste0 aHioloic conruent5 relativ sta@il5

ata6at unor valori constante 6i unda0entale5 care s" scape perisa@ilit"ţii 6i acticit"ţii

cotidiene.

$n Ro0Fnia5 8n cadrul noului curriculu0 naţional5 este schiţat proilul de or0are

al adolescentului a@solvent al 6colii o@liatorii. Acest portret descrie a6tept"rile aţ"

de a@solvenţii 8nv"ţ"0Fntului o@liatoriu ;de 1G ani< 6i se unda0entea" pe cerinţele

sociale eHpri0ate 8n lei 6i 8n alte docu0ente de politic" educaţional"5 precu0 6i pe

caracteristicile psiho!pedaocice ale elevilor. Astel5 dup" acest construct5 a@solvenţii

8nv"ţ"0Fntului eneral 6i o@liatoriu ar tre@ui:

1. s" de0onstree Fndire creativ"K

#. s" oloseasc" diverse 0odalit"ţi de co0unicare 8n situaţii realeK

-. s" 8nţelea" sensul apartenenţei la diverse tipuri de co0unit"ţiK2. s" de0onstree capacitate de adaptare la situaţii dieriteK

Page 226: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 226/357

=. s" contri@uie la construirea unei vieţi de calitateK

?. s" 8nţelea" 6i s" utiliee tehnoloiile 8n 0od adecvatK

B. s"!6i devolte capacit"ţile de investiare 6i s"!6i valoriee propria

eHperienţ"K

. s"!6i construiasc" un set de valori individuale 6i sociale 6i s"!6i orientee

co0porta0entul 6i cariera 8n uncţie de acestea.

Capacit"ţile5 atitudinile 6i valorile viate de proilul de or0are au un caracter 

transdisciplinar. Deci ele se pot devolta5 or0a prin inter0ediul tuturor disciplinelor5

inclusiv prin educaţia viual!plastic".

Dar 8n ce condiţii O condiţie esenţial" este trecerea de la centrarea pe predare la

centrarea pe 8nv"ţare ;accentul punFndu!se pe co0petenţe5 pe ceea ce pot ace elevii

8n ti0pul 6i 8n ur0a 8nv"ţ"rii<. De altel 0etodoloia asiur"rii calit"ţii educaţiei este

centrat" 6i ea pe reultatele 8nv"ţ"turii. Reultatele 8nv"ţ"rii sunt eHpri0ate 8n ter0eni

de cuno6tinţe5 co0petenţe5 valori 6i atitudini care sunt o@ţinute de elevi prin

 parcurerea 6i inaliarea unui nivel de 8nv"ţ"0Fnt sau prora0 de studii. Dar 

calitatea3nivelul reultatelor 8nv"ţ"rii depind de 0ai 0ulţi actori. De aceea indicatorii

6i standardele privind calitatea se reer" la intr"ri5 procese 6i ie6iri. (ute0 analia 6i

cuantiica calitatea intr"rilorJ5 8n caul educaţiei e vor@a de cerinţe5 o@iective5 ideal

educaţional. $n caul educaţiei viuale intr"rileJ se reer" la o@iectivele cadru5

o@iectivele de reerinţ"5 co0petenţe 6i conţinuturile 8nv"ţ"rii ;eHistente 8n prora0ele

6colare pentru toate clasele<. (rocesele se reer" la responsa@ilitatea coordon"rii5 a

0anae0entului pred"rii 6i al 8nv"ţ"rii5 a evalu"rii 6i a 80@un"t"ţirii pred"rii 6i a

8nv"ţ"rii5 a olosirii inteliente a resurselor u0ane 6i 0ateriale care depind 8n 0are

 parte de co0petenţele proesorului. D"0 0ai 7os un 0odel taHono0ic al

co0petenţelor de predare3coordonare a activit"ţii instructiv!educative cu elevii ;dup"

standarde proesionale pentru proesia didactic"5 coordonator +ucia 4lia5 'inisterulEducaţiei 6i Cercet"rii5 ucure6ti5 #GG#<:

I.  Analiza pedagogică a conţinuturilor nou introduse în programe  presupune

co0petenţe leate de:

• identiicarea noţiunilor noi introduse5 ierarhiarea lor loic"

• sta@ilirea noţiunilor!cheieJ

• identiicarea 0odelelor de raţiona0ent

• ela@orarea unei planiic"ri anuale de parcurere a conţinutului

Page 227: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 227/357

• identiicarea 0aterialului @i@lioraic 6i a 0aterialelor didactice

necesare

 +. Analiza caracteristicilor cunoştinţelor care urmează să fie predate:• identiicarea5 8n prora0ele 6colare 6i 8n 0anuale a si0pliic"rilor5

a erorilor5 a cuno6tinţelor savanteJ care ur0ea" s" ie transpuse

didactic

• tratarea pedaoic" necesar" a conţinutului 8nv"ţ"rii: siste0ati"ri.

l"rirea @aei eHplicative5 conceperea de noi aplicaţii5 sta@ilirea

unor coneHiuni interdisciplinare

I.  Aprecierea şi evaluarea comportamentului elevilor i0plic" or0area unor 

co0petenţe speciice leate de:

• selectarea instru0entelor de evaluare adecvate

•  proiectarea 6i realiarea unor instru0ente de evaluare

• colectarea 6i prelucrarea inor0aţiilor o@ţinute prin aplicarea

instru0entelor de evaluare

• dianoa a@ilit"ţilor sau a diicult"ţilor elevilor 8n activitatea de8nv"ţare

• sintea 6i interpretarea inor0aţiilor despre aceste a@ilit"ţi sau

diicult"ţi

• i0plicarea elevilor 8n autoevaluare

• dianoa caracteristicilor aective ale elevilor 

• sta@ilirea nevoilor reale de instruire3or0are ale elevilor 

 +II. Proiectarea instruirii presupune următoarele cerinţe:

• selectarea o@iectivelor educative care vor i propuse elevilor 

• operaţionaliarea o@iectivelor 

• aleerea conţinuturilor 8nv"ţ"rii

• ela@orarea unor variante de preentare a aceluia6i 0esa7 8n or0e

diverse

Page 228: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 228/357

• aleerea strateiilor de 8nv"ţare adecvate iec"rui

o@iectiv3caracteristicilor elevilor3co0porta0entul colectiv al clasei

• ela@orarea unor variante de lucru care s" ţin" sea0a de dierenţele

individuale• conceperea 0odului de oraniare a activit"ţilor elevilor 8n uncţie

de situaţia de 8nv"ţare

• selectarea 6i realiarea 0aterialelor3activit"ţilor de instruire

• conceperea unor secvenţe de evaluare or0ativ"

• ela@orarea unor secvenţe de eHerciţii inter0ediare5 de natur" s" le

 per0it" elevilor s"!6i autoevaluee proresul

• conceperea unor secvenţe cu activit"ţi de re0ediere5 destinate unor 

rupe o0oene

• ela@orarea unui test su0ativ

• conceperea procedurilor de acţiune 8n clas" ;0anae0entul clasei<

• cola@orarea cu alte persoane 8n deinitivarea proiectelor 

 +III. Conducerea proceselor de instruire presupune competenţe legate de:

• oraniarea 0ediului iic al clasei

• 0otivarea 6i sti0ularea elevilor 

•  preentarea sarcinilor de lucru

• sta@ilirea30enţionarea reulilor de co0portare 8n clas"

•  punerea 8ntre@"rilor 6i or0ularea r"spunsurilor 

•  preentarea siste0atic" a conţinutului

• conducerea discuţiilor3a activit"ţilor 8n rupuri 0ici

• conducerea activit"ţilor individuale dierenţiate

• urniarea eed@ac!ului

• sti0ularea Fndirii inductive3deductive a elevilor 6i antrenarea lor 

8n devoltarea de pro@le0e

• utiliarea dieritelor tipuri de hardMare ;echipa0ente audio!viuale5

calculatoare5 etc.<

 +IV. Îndeplinirea unor îndatoriri organizatoriceadministrative:

• oraniarea 0editaţiilor5 consultaţiilor5 a a7utorului la 8nv"ţ"tur"

Page 229: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 229/357

• conducerea unor 8ntFlniri de lucru cu proesori3p"rinţi 6.a.

•  p"strarea38ntreţinerea docu0entelor5 8nreistr"rilor5 etc.

•  p"strarea5 oraniarea5 8ntreţinerea 0aterialelor didactice5 a

echipa0entelor5 etc. +V. !ezvoltarea personalităţii copilului presupune competenţe legate de:

• iniţierea unor de0ersuri 0enite s" devolte con6tiinţa de sine a

copilului 6i a capacit"ţilor sale 0etaconitive

• iniţierea unor acţiuni educative pentru devoltarea deprinderilor 

elevilor de a 8nv"ţa!cu0!s"!8nveţe

• iniţierea unor activit"ţi educative pentru devoltarea si0ţului

responsa@ilit"ţii +VI. !ezvoltarea măiestriei profesionale personale implică:

• evaluarea critic" a propriilor prestaţii didactice

•  planiicarea devolt"rii personale

•  preocuparea de autoperecţionare

• interacţiunea opti0" cu alte persoane

• reolvarea cu u6urinţ" a pro@le0elor proesionale

• 8ncrederea 8n sine

Cercet"torii au pus 8n evidenţ" pe lFn" co0petenţele de @a"5 0ai sus

0enţionate5 o serie de calităţi personale  ale profesorului" care ur0ea" s" ie

devoltate prin eHperienţ" 6i o educaţie proesional" adecvat".

 Noua calitate a raporturilor afective care se sta@ilesc 8ntre proesor 6i elevi 8n

8nv"ţ"0Fntul conte0poran5 de natur" s" evite trau0ele psihice sau apariţia

co0pleHelor de inerioritate5 solicit" proesori care s" posede trăsături de

 personalitate5 cu0 sunt:

• autoritate reală ;do@Fndit" prin proesionalis05 0oralitate5 leHi@ilitate5

consecvenţ"<5 nu i0pus" prin dierite or0e de constrFnere

• tact pedagogic

•  per0isivitate.

 Nivelul co0petenţelor proesorului au un rol 0a7or 8n deter0inarea calit"ţii pred"rii 6i 8nv"ţ"rii ;Fndirea copilului se structurea" 6i se devolt" operaţional 8n

Page 230: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 230/357

uncţie de elul pred"rii 6i 8nv"ţ"rii<. Ne pute0 8ntre@a cu0 evalu"0 cFt 0ai acurat

calitatea3nivelul de peror0anţ" didactic" al proesorului de educaţie viual" $n ur0a

analiei 0ai 0ultor 0odele de evaluare a co0ponenţei pedaoice a proesorului5 a0

reţinut patru aspecte esenţiale:

1. testarea aptitudinii de predare

#. aprecierea deprinderilor de predare

-. aprecierea radului de interare a deprinderilor de predare 8n coordonarea

unor activit"ţi de 8nv"ţare ale unui rup de elevi

2. aprecierea sta@ilit"ţii 8n o@ţinerea peror0anţelor5 adapta@ilitatea la situaţii

noi 6i cur@a proresului personal

(entru testarea aptitudinii de predare 8n caul unui proesor de educaţie viual"5 i

se propune acestuia s" susţin" o activitate plastic" cu te0a contrastul claro@scur la #!-

clase paralele. Evaluatorii ur0"resc:

! elul 8n care proesorul r"spunde la critici

! cFt de realist este 8n evaluarea propriei prestaţii

! 0"sura 8n care se constat" o perecţionare a prestaţiei de la o lecţie la

alta

! 0"sura 6i 0odul 8n care 86i 0odiic" de0ersul didactic 8n ur0a

o@servaţiilor pri0ite

(entru aprecierea deprinderilor ;priceperilor< de predare se ur0"resc radul de

st"pFnire a unor ^tehnici 5̂ 0etode de lucru ;captarea atenţiei elevilor5 supleţea

utili"rii unor 7ocuri creative5 utiliarea tehnicilor de chestionare5 a 0etodelor de

evaluare<5 inenioitatea utili"rii i0ainilor5 a altor 0i7loace 6i 0ateriale etc.

(entru aprecierea radului de interare a deprinderilor de predare!8nv"ţare 8n clas"

se pot si0ula situaţii la care proesorul va oeri soluţii5 0odalit"ţi de acţiune. %e

testea" capacitatea de structurare a inor0aţiilor5 elul propriu de a lua deciii5 ceo@serv"5 cu0 percepe 6i analiea" dierite situaţii 6i cu0 reacţionea" la ele.

$n caul aprecierii sta@ilit"ţii 8n o@ţinerea peror0anţelor5 adapta@ilitatea la situaţii

noi 6i cur@a proresului personal5 se apelea" la analia reultatelor elevilor la dierite

concursuri5 eHpoiţii plastice5 la consultarea aprecierilor pri0ite de!a lunul ti0pului

din partea persoanelor a@ilitate5 care i!au asistat la dierite activit"ţi5 analia

 parcursului proesional5 inclusiv la (ortooliul de evaluare a activit"ţii proprii. $n

caul proesorului de educaţie viual" se apelea" 6i la 0apele cu lucr"rile copiilor50ateriale care olindesc eHpoiţiile realiate 8n scoal" etc.

Page 231: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 231/357

  (entru c" 8n ulti0" instanţ"5 esenţiale sunt ^ie6irile^5 valoarea ad"uat" 6i

valoarea creat"5 co0petenţele5 valorile5 atitudinile5 ceea ce 6tiu elevii sa ac" cu ce au

inv"ţat5 in dierite situaţii5 8n viaţ"5 pe piaţa 0uncii5 calitatea educaţiei se certiic" prin

calitatea acestora5 a elevilor.

  Cu0 aprecie05 0"sur"0 ;cantitativ 6i calitativ< calitatea5 nivelul co0petenţelor5

cuno6tinţelor5 valorilor 6i atitudinilor leate de do0eniul viual!artistic la elevii de

dierite vFrste5 din 6coli dierite5 inclusiv vocaţionale

  Aparent pare si0plu: ave0 cerinţele5 o@iectivele5 co0petenţele 6i descriptorii de

 peror0anţ" ;standardele curriculare de peror0anţ"<. %" anali"0 un ca concret:

Euc!'ie #l!stic* cl!sele IIV

%tandarde curriculare de peror0anţ"

la inele 8nv"ţ"0Fntului pri0ar 

O@iectiv cadru %tandard

1. Cunoa6terea 6i utiliarea

0aterialelor de lucru 6i a unor tehnici

speciice artelor plastice

%1. %electarea tehnicilor 6i a

0aterialelor necesare pentru

realiarea unei co0poiţii plastice cu

0esa7 intenţionat.

%#. Aplicarea unor tehnici speciice

artelor plastice5 8n uncţie de

reultatul planiicat 6i de condiţiile

concrete de realiare.

#. Analia or0elor5 culorilor 6i a

a0estecurilor acestora 8n 0ediul

8ncon7ur"tor 6i 8n i0aini

%-. Identiicarea culorilor 6i a

a0estecurilor acestora5 pe reproduceri

de art" 6i 8n natur".

%2. +ocaliarea culorilor 6i a

a0estecurilor acestora pe cercul

cro0atic.

%=. Descrierea or0elor identiicate

 pe reproduceri de art" 6i 8n natur"5 din

 punct de vedere al eHpresivit"ţii 6i al

Page 232: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 232/357

 potenţialului decorativ al acestora.

-. Cunoa6terea 6i utiliarea

ele0entelor de li0@a7 plastic

%?. Recunoa6terea unor ele0ente de

li0@a7 plastic pe lucr"rile elevilor 6i

 pe reproduceri de art".

%B. 4enerarea ele0entelor de li0@a7

 plastic 8n eHerciţii diri7ate.

%. Realiarea tonurilor din a0estecul

culorii cu al@ sau neru.

%. Realiarea de do0inante

cro0atice5 olosind culori 6i

a0estecuri ale acestora.

2. EHpri0area prin 6i despre

co0poiţii plastice

%1G. Oraniarea intenţionat" de

co0poiţii5 cu a7utorul ele0entelor de

li0@a7 plastic.

%11. Realiarea de co0poiţii pe o

te0" dat"5 oraniFnd spaţiul plastic5

olosind potenţialul eHpresiv al

liniilor 6i al culorilor.

%1#. *or0ularea de opinii

aru0entate reeritoare la propriile

co0poiţii plastice ;claritatea

0esa7ului intenţionat5 ipostae ale

ele0entelor de li0@a7 plastic olosite

sau do0inanta cro0atic"5 sau

a0estecuri cro0atice 6i acro0atice

olosite<.

%unte0 8ntr!o clas" a V!a la un liceu din Clu7 Napoca. Este 8nceput de octo0@rie.

Vre0 s" evalu"05 8n cadrul practicii pedaoice cu studenţii de la arte ;viitori

 proesori de educaţie viual"< nivelul elevilor la sFr6itul clasei a IV!a 6i i0plicit

Page 233: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 233/357

calitatea de0ersului educativ al 8nv"ţ"toarei. >ti0 c" este considerat" o clas" oarte

 @un" cu copii isteţiJ.

Alee0 80preun" cu studenţii din standardele curriculare de peror0anţ"5

o@iectivul 2 ;eHpri0area prin 6i despre co0poiţii plastice< 6i standardul 1#

;or0ularea de opinii aru0entate reeritoare la propriile co0poiţii plastice<. Este

standardul cel 0ai co0pleH 6i 0ai diicil. (entru a testaJ capacitatea elevilor de a

or0ula opinii aru0entate reeritoare la propriile co0poiţii plastice le propune0 un

 7oc intitulat rotirea plan6ei 8n 7urul centrului ei sau lumea pe dosJ5 varianta cu ochii

8nchi6i ;vei Vasile Cioca5 /ocul d!ea arta5 #GGB< 8n ideea de a!i pune 8ntr!o situaţie5

8ntr!un conteHt de 8nv"ţare nou5 care s" nu repete eHperienţe anterioare. O co0petenţ"

 @ine or0at" 6i structurat" iese 8n evidenţ" 8n 80pre7ur"rile 6i provoc"rile noi. Dup" ce

li s!au eHplicat condiţiile 7oculuiJ ;desen"0 pe plan6a de hFrtie al@" cu creionul cu

ochii 8nchi6i dierite ele0ente5 lucruri5 eno0ene5 plante5 iinţe5 etc. solicitate5 dar 

rotind 0ereu plan6a 8n direcţia acelor de ceasornic dup" iecare or0" desenat"<5 s!a

trecut la punerea lui 8n practic". Dup" 1= 0inute elevii au deschis ochii privind

surprin6i5 unii 6ocaţi5 propriile lucr"ri. +i s!a cerut apoi s"!6i conte0ple iecare propria

lucrare 6i s" transpun" universul plastic de linii 6i or0e de pe hFrtie 8n Fnduri5 idei5

opinii eHpri0ate su@ or0" de versuri al@e5 pro" sau pur si si0plu co0entarii. 'ulţi

au spus c" n!au scris niciodat" versuri sau pro". Dar 6tiţi atFtea cuvinte5 nu tre@uie

decFt s" le olosiţi 8n traducerea5 descrierea5 co0entarea i0ainilor de pe hFrtieJ. >i!

au dat dru0ul5 8n clas" "cFndu!se o lini6te n"scut" din concentrare. Dup" 1=!#G de

0inute au ie6it rFnd pe rFnd 8n aţa coleilor5 au ar"tat lucrarea 6i au citit opiniileJ.

D"0 0ai 7os cFteva dintre ele. Co0entariile sunt de prisos.

Page 234: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 234/357

Page 235: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 235/357i@lioraie

Page 236: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 236/357

•  Nicolae 4eore Dr"ulescu ! %tandarde pentru evaluarea calit"ţii 8n 8nv"ţ"0Fntul

superior din Ro0Fnia5 Universitatea (olitehnic" din ucure6ti ;MMM.calistro.ro<

• +ucia 4lia ;coord.< ! %tandarde proesionale pentru proesia didactic"5 'inisterul

Educaţiei 6i Cercet"rii5 ucure6ti5 #GG#• Vasile Cioca ! /ocul de!a arta5 Ed. +i0es5 Clu7 Napoca

• Constantin Cuco6 ! (edaoie5 Ed. (oliro05 Ia6i5 #GG#

• (rora0ele 6colare de Educaţie (lastic"J pentru clasele I!IV5 'inisterul

Educaţiei 6i cercet"rii5 Consiliul Naţional (entru Curriculu05 ucure6ti5 #GG=

<i"li$r!&ie7

 4hid 0etodoloic pentru aplicarea prora0elor 6colare din aria

curricular" Arte pentru clasele I !II

  Neac6u5 IK 1G5 Instruire 6i 8nv"ţare5 Ed. >tiinţiic"

  Cioca5 VK #GG=5 Educaţie visual!plastic"5 caiet de lucr"ri5 Eurodidact5 Clu7

  (rora0ele 6colare de educaţie plastic"6i 0anualele alternative de educaţie

 plastic pentru clasele V ! I

  MMM.edu.ro

12. CEATIVITATEA VIZUAL S %LA+TICA

12.1 Cre!tiit!te! $ener!l! si s#eci&ic!

  Creativitate5 creaţie5 creativitate eneral"5 creativitate speciic"5 creativitate

6tiinţiic"5 tehnic"5 artistic"5 creativitate de eHpresie5 creativitate procesual"5

creativitate de produs5 creativitate inovativ"5 creativitate inventiv"5 creativitate

e0erent"5 creativitate literar"5 0uical"5 teatral"5 plastic"5 viual"5 etc. +ista poate

continua5 8ntre conceptul de creativitate eneral" 6i speciic" 8nc"pFnd toate tipurile de

creativitate 8ncFt se a7une la ideea c" sunt atFtea tipuri de creativitate cFte eluri de

activit"ţi eHist".

Page 237: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 237/357

(arcurFnd 0ai 0ulte surse @i@lioraice reeritoare la creativitate5 iecare poate

constata c" creativitatea este un concept destul de va 6i oarecu0 i0precis.

A crea 8nsea0n": a ace s" eHiste5 a aduce la viaţ"5 a caua5 a enera5 a produce5 a

i pri0ul care interpretea" rolul 6i care d" viaţ" unui persona75 a co0pune repede5 a

"0isli5 a inventa un nou 0ecanis05 etc. Cine poate i nu0it creativ Cel care se

caracteriea" prin oriinalitate 6i eHpresivitate5 cel care este i0ainativ5 enerativ5

deschi"tor de dru0uri5 inventiv5 inovativ5 etc. A i creativ 8nsea0n" 8n eneral a crea

ceva nou5 oriinal 6i adecvat realit"ţii.

$n perspectiv" 0etodoloic" ;perspectiv" care poate i ructiicat" de educatorul

de art"5 inclusiv de c"tre 8nv"ţ"tor<5 prin creativitate se poate 8nţelee acea aptitudine

0intal" de reoraniare5 de rearan7are 8n 0od oriinal a cF0pului cuno6tinţelorK o

reoraniare5 o rearan7are a ceea ce alc"tuie6te estrea 0intal"5 cultura intelectual" a

iec"rui individ5 adic" a ondului de idei5 de ato0i de se0niicaţii5 de ra0ente de

idei5 i0aini5 etc. de care dispune orice Fndire ;Ion 'oraru5 1B<.

D. . 'acinnon ;apud A. Ro6ca5 11< consider" creativitatea ca iind 0ai

dera@" un eno0en 0ultiaţetat decFt un concept teoretic care s" ie precis deinit. El

"se6te astel dierite aspecte ale creativit"ţii: produsul creativ5 procesul de creaţie5

 personalitatea creatoare5 0ediul creativ3noncreativ5 rupul creativ5 actori interni ai

creativit"ţii5 actori eHterni5 actori conitivi 6i nonconitivi5 Fndirea

diverent"3converent"5 i0ainaţia creatoare5 atitudini creative3noncreative5 a@ordare

alorit0ic"3euristic" a pro@le0elor5 reolvarea de pro@le0e5 pro@le0e @ine3sla@

structurate5 0etode creative5 etc.. O astel de a@ordare a creativit"ţii prin te0atiarea

0ultiplelor sale aspecte 6i 8n"ţi6"ri este 6i ea olositoare dasc"lului care e nevoit s"

"seasc" soluţii concrete5 practice pentru sti0ularea potenţialului creativ al copiilor.

Asta nu 8nsea0n" c" practicianul 8n cF0pul educativ nu tre@uie s" ac" eortul de a

8nţelee caracteristicile creativit"ţii5 esenţa sa la nivel conceptual. Astel5 dup"%tern@er I. R. ;#GG=<5 eHist" 6apte a@ord"ri sau viiuni3paradi0e5 care au contri@uit

la 8nţeleerea conceptului de creativitate: 0istic"5 psihanalitic"5 pra0atic"5

 psiho0etric"5 conitiv"5 social"3de personalitate 6i cea a conluenţelor teoriilor. Toate

cele 6apte a@ord"ri sunt interesante5 seduc"toare 6i 0ulte din ideile lor pot suera

soluţii pra0atice.

Astel din a@ordarea psihanalitic" reţine0 ideea conor0 c"reia creativitatea este

reultatul tensiunii dintre realitatea con6tient" 6i pulsiunile incon6tiente 8ntr!o or0"accepta@il" din punct de vedere social ;pulsiunile inconţtiente pot i leate de putere5

Page 238: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 238/357

 prestiiu5 onoare5 draoste5 posesiuni 0ateriale5 etc.<. Oare 8n suletul copiilor nu sunt

conlicte de 0ulte ori 8ntre realitatea 8n care tr"iesc acas"5 la 6coal" 6i dorinţele lor 

ne0"rturisite din ric"5 din necunoa6tere5 tensiuni care de 0ulte ori se proiectea" 8n

lucr"rile lor plastice Ca educator nu tre@uie s" uit"0 c" o0ul nu este doar raţional5

condus de raţiune5 el este 6i un o0 al dorinţelor5 sc"ldat de dorinţe.

A@ordarea psiho0etric" a creativit"ţii5 considerat" la de@utul ei o adev"rat"

revoluţie 8n ceea ce prive6te 0"surarea Fndirii creative5 6i!a propus5 8n esenţ"5 s"

studiee creativitatea la su@iecţi o@i6nuiţi prin teste creion!hFrtie. Unele teste conţin:

a< ela@orarea 8ntre@"rilor: su@iectul scrie toate 8ntre@"rile pe care le poate

concepe5 pe @aa unei i0aini desenateK

 @< opti0iarea produsului: su@iectul enu0"r" posi@ilit"ţile de transor0are a unui

ani0al de 7uc"rie ;sau alt o@iect< astel 8ncFt copiii s" se 7oace cu ea cu 0ai

0are pl"cereK

c< utili"rile oriinale: su@iectul enu0"r" 0odalit"ţi interesante 6i neo@i6nuite de

8ntre@uinţare a unei cutii de carton5 c"r"0id"5 etc.K

d< cercuri: su@iectul trasea" cFteva cercuri oale pentru a le intera apoi 8n

dierite desene c"rora le d" un titlu.

Aceste teste au acilitat cercetarea 6i au putut i 8ntreprinse pe oa0eni o@i6nuiţi.

/ucarea lor cu elevi de dierite vFrste 0o@iliea" Fndirea5 i0ainaţia5 antrenFndu!le5

dup" unii chiar devoltFndu!le. $n cF0pul practicii educaţionale dierite variante din

aceste teste transor0ate 8n 7ocuri plastice pot i olosite ca 0odalit"ţi de

incitare3solicitare creativ" a elevilor. (are 0ai incitant"5 0ai interesant" pentru elevi

solicitarea ce pot ace cu patru dreptunhiuri 6i dou" triunhiuriJ decFt desenaţi o

cas"J.

>i acestor teste de creativitate li s!au adus critici5 ele iind considerate triviale5

reco0andFndu!se sarcini 0ai co0pleHe ! pro@e scrise sau desenate ;%tern@er5 #GG=<.%!a considerat de ase0eni c" puncta7ele o@ţinute la luenţ"5 leHi@ilitate5 oriinalitate

6i ela@orare nu pot cuprinde 8ntreaa ser" a creativit"ţii care cu siuranţ" nu se reduce

doar la aspecte conitive. (entru dasc"l este eHtre0 de i0portant s" nu ia 8n calcul 8n

 proiectarea 6i des"6urarea activit"ţilor plastice doar aspectele conitiveK aspectele

aective5 0otivaţionale5 dorinţele sunt la el de i0portante5 iar 8n 0odalitatea de

eHpresie artistic" ! plastic" ele sunt chiar esenţiale 8n pri0ii 1G!1# ani 6i chiar ulterior5

0ai ales 8n i0plicarea acestora 8n ceea ce prive6te di0ensiunea eHpresiv" saucreativitatea la nivel de eHpresivitate ;vei Vasile C.5 #GGB5 /ocul de!a arta<.

Page 239: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 239/357

A@ordarea pra0atic" a creativit"ţii a pus accentul pe ideea devolt"rii

creativit"ţii prin orice 0i7loace 6i 0ai puţin pe 8nţeleerea 6i testarea validit"ţii

ipoteelor teoretice. %unt @inecunoscute tehnicile a@ordate de Os@orn ;1=-<:

 @rainstor0in 6i 4ordon ;1?1<: sinectica. (ri0a 0etod" sti0ulea" oa0enii s"

reolve pro@le0e descoperind5 i0ainFnd cFt 0ai 0ulte soluţii 8ntr!un 0ediu

constructiv5 nu inhi@itor 6i critic. Ea se @aea" de apt pe principiul evalu"rii

a0FnateJ. $ntr!o anu0it" a" a reolv"rii pro@le0elor critica este interis"5 toţi

 participanţii tre@uie s" e0it" cFt 0ai 0ulte soluţii5 indierent cFt de anteiste sunt ele.

(entru educatorul de art" a0Fnarea evalu"riiJ 8nsea0n" cFt 0ai 0ulte idei5 schiţe5

 proiecte schiţate la o te0" dat" ;co0poiţie5 copert" de carte5 ai65 copiii 6i natura5

cartea de pove6ti5 iinţe eHtraterestre5 copii5 valuri 6i nori5 etc.<. +a clasele 0ici5 dar 6i

la celelalte5 de o@icei se ela@orea" o sinur" variant" de lucrare3i0aine. CFnd

copilul este i0plicat5 captat aectiv de te0a la care lucrea" are tendinţa s" ac" o

sinur" variant"5 deinitiv"5 el 0aniestFndu!se spontan. Cu0 pute0 ructiica

 potenţialul productiv al acestei 0etode $n realiarea unor lucr"ri de rupe de =!?

copii 6i 8n discuţiile preli0inare 8naintea reali"rii unor lucr"ri individuale! Vo0

reveni 8ntr!un alt capitol cu eHe0pliic"ri ;0etoda deplas"rii plan6elor5 stFrvul su@li0

 pe aţ"5 etc.<.

Din 0etoda creativ"5 ela@orat" de 4ordon5 reţine0 recurerea la analoii5 la

Fndirea analoic" 6i principiul a@ord"rii neo@i6nuitului ca ceva o@i6nuit 6i a

o@i6nuitului ca ceva neo@i6nuit. De6i sinectica este o 0etod" 0ai co0pleH" 6i se

 pretea" la colective de cercet"tori5 inineri5 tehnicieni5 etc.5 Fndirea analoic"

tre@uie i0plicat" 6i sti0ulat" prin 7ocuri si0ple cu eHplor"ri5 o@serv"ri de ase0"n"ri 6i

deose@iri or0ice5 cro0atice5 teHturale5 di0ensionale5 etc. 8ntre dierite o@iecte5

 plante5 or0e5 i0aini5 cl"diri5 sculpturi5 ani0ale5 insecte5 0a6ini5 unelte5 etc.

;inclusiv 7ocuri i0<.%uestii interesante pot i preluate 6i aplicate la activit"ţile plastice din a@ord"rile

conitive. Ne reeri0 aici la 0odalit"ţile de repreentare plastic" a o@iectelor5

conteHtelor5 senaţiilor5 senti0entelor5 etc. apelFnd la ele0entele 6i 0i7loacele

 plastice5 la descoperirea5 7ucarea 6i enerarea operaţiilor plastice aplicate culorii5

or0elor5 liniilor5 petelor 6i punctelor. +a clasele 0ai 0ari se pot a@orda 6i aspecte

leate de paradi0e asupra or0ei spaţiului 6i co0poiţiei ;Vasile C.5 #GGB5 /ocul de!

a arta<.

Page 240: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 240/357

%tudiile sociale privind creativitatea au pus accentul pe rolul varia@ilelor de

 personalitate5 0otivaţie 6i 0ediul sociocultural ca surse ale creativit"ţii. Astel au ost

depistate anu0ite tr"s"turi de personalitate caracteristice indiviilor creativi: Fndirea

independent"5 8ncrederea 8n sine5 ascinaţia co0pleHit"ţii5 orientarea estetic"5

asu0area riscurilor5 cura7ul5 8ndr"neala5 spontaneitatea5 autoacceptarea5 actualiarea

de sine5 0otivaţia intrinsec". $n ce 0"sur" noi ca educatori sesi"0 ase0enea tr"s"turi

6i 8ncura7"0 0aniestarea5 concretiarea lor 8n activit"ţile plastice De ase0eni5 la

nivel social5 au ost studiate inluenţe privind diversitatea cultural"5 starea de r"@oi5

eHistenţa unor 0odele5 resursele5 nu0"rul co0petitorilor dintr!un anu0it do0eniu.

Reeritor la eHistenţa 0odelelor5 cFţi dintre noi5 educatorii5 evoc"0 aspecte din viaţa

unor 0ari inventatori5 savanţi5 arti6ti5 eHploratori 8n cadrul activit"ţilor 6colare

O alt" perspectiv" asupra creativit"ţii5 care s!a i0pus 8n ulti0ele decenii5 este cea

interacţionist"5 care porne6te de la ipotea c" eHist" 0ai 0ulţi actori care tre@uie s"

convear" la devoltarea creativit"ţii ;A0a@ile T.5 1-5 Csient0ihalPi5 1?<.

'ihaela Roco ;#GG1< susţine c" pentru studiul unui eno0en atFt de co0pleH5 cu0

este creativitatea5 este necesar" a@ordarea din perspectiva dieritelor ra0uri ale

 psiholoiei5 precu0 6i a teoriilor din do0enii cu0 ar i antropoloia5 neuroiioloia5

socioloia5 etc.

O alt" perspectiv" care se 8nscrie 8n viiunea conitiv" este cea care consider"

Fndirea creativ" ca o or0" aparte a co0porta0entului de reolvare de pro@le0e.

Aceast" idee apare la NeMell5 %haM 6i %i0on ;1?-< 6i la eis@er ;1?<. Dup" cei

trei autori5 activitatea creatoare pare s" ie o clas" special" a activit"ţii de reolvare de

 pro@le0e5 caracteriat" prin noutate5 neconvenţionalitate5 persistenţ" 6i diicultate 8n

or0ularea pro@le0ei. (entru eis@er5 creativitatea repreint" doar o reolvare de

 pro@le0e 8n trepteJ. (ro@a@il oa0enii soluţionea" pro@le0ele pornind de la ceea ce

este de7a cunoscut 6i a@ia ulterior 0odiic" sche0a 8n conor0itate cu noile cerinţeKatunci intervine Fndirea creativ" care i0plic" a@ilitatea de a te rupeJ de orice

0odalitate veche de Fndire sau de soluţionare cunoscut" a pro@le0elor5 putFnd astel

enera 0ai 0ulte soluţii posi@ile.

%e consider" c" 0ai i0portant" decFt reolvarea de pro@le0eJ este capacitatea de

a "si pro@le0e5 de a descoperi5 a inventa5 a recunoa6te 6i a or0ula pro@le0e.

Reolvarea de pro@le0e5 descoperirea de pro@le0e pot i olosite5 ructiicate 6i 8n

caul educaţiei plastice chiar la clasele I!IV. Oraniarea5 a0eliorarea viual!plastic"a s"lii de clas"5 a holului sau curţii 6colii se poate transor0a 8ntr!o verita@il"

Page 241: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 241/357

 pro@le0" de or0ulat 6i de reolvat. Cu0 pute0 ace ca holul s" par" 0ai 0are decFt

este acu0 Cu0 pute0 interveni cu 0i7loace plastice astel 8ncFt pereţii s" par" 0ult

0ai u6ori Ave0 aici dou" pro@le0e or0ulate care pot i reolvate prin 0ai 0ulte

0odalit"ţi. E nevoie de eHperienţ" 6i i0ainaţie din partea educatorului de art" 8n a

or0ula pro@le0e viual!plastice adecvate vFrstei 6i particularit"ţilor speciice

copiilor. $n ond5 cFt tr"ie6te o0ul reolv" 0ereu pro@le0e5 leate de hran"5 ad"post5

haine5 resurse5 dorinţe5 vise5 idealuri5 etc. deci a@ordarea 8nv"ţ"rii5 creativit"ţii su@

aceast" 0anier" 8l or0ea" pe elev pentru viaţ"5 devoltFndu!i capacitatea de a intra

8n spaţiul pro@le0elor 6i de a le reolva. Vo0 reveni asupra acestei pro@le0e leate de

reolvarea de pro@le0e.

(ro@a@il c" a0 8nţelee 0ult 0ai @ine eno0enul co0pleH care este creativitatea

dac" cercet"torii nu s!ar concentra atFt de eHaerat doar asupra creativit"ţii u0ane.

Astel5 constatFnd c" cele 0ai 0ulte specii produse de evoluţia @ioloic" sunt ast"i

disp"rute5 iar din cele eHistente cele 0ai 0ulte au intrat 8n aa de stanare5 oestler 

;apud Vasile C. #GGB5 I0ainea 6i creativitatea viual!plastic"< crede c" principala

cau" a eHtincţiei 6i stan"rii sunt supraspecialiarea 6i pierderea conco0itent" a

adapta@ilit"ţii la 0odiic"rile 0ediului a0@iant. Esenţa speciic" a 8nestr"rii naturale

a o0ului este toc0ai lipsa de specialiare5 prin aceasta deose@indu!ne de ani0ale.

(entru educatorul creativ relaţionarea dintre dieritele discipline prin inter0ediul

8nv"ţ"rii interate este @eneic" pentru antrenarea interat"3co0pleH" a tuturor 

instanţelor psihice 6i a dieritelor cF0puri inor0aţionale 6i procedurale de care

dispune elevul. Interdisciplinaritatea5 0ulti!disciplinaritatea 6i trans!disciplinaritatea

sunt aspecte eHtre0 de i0portante 8n structurarea 6i a@ordarea creativ" a 8nv"ţ"rii. $n

acest sens iniţierea copiilor 8n realiarea unor proiecte 8n care ace6tia s"!6i ructiice

cuno6tinţele asi0ilate la 0ai 0ulte discipline 6i propriile eHperienţe sunt @eneice pe

 plan or0ativ. (ute0 propune5 discuta 6i apoi or0a colective de copii care s"realiee 0ici proiecte avFnd te0e ca: noi 6i culorileJK 0"rul ca ruct5 0"rul 8n

 pictur"5 0"rul 8n poveste5 0"rul ca ali0entJK linia 8n scris5 desen5 0ate0atic"5

arhitectur"5 tehnic"5 viaţa de i cu iJK c"l"torie 8n lu0ea or0elor naturale5 artistice5

tehnice5 0ate0aticeJ etc.. I0portant este ca elevii s" eHersee 6i s" con6tientiee

a@ordarea unei te0e5 idei5 o@iect5 realit"ţi5 pro@le0e din 0ai 0ulte perspective

descoperind 8nsu6iri5 aspecte5 calit"ţi dierite5 noi.

(entru a 8nţelee 0ai @ine unele aspecte privind relaţiile dintre creativitate ca procesualitate 6i structurarea 8n ti0p a personalit"ţii u0ane5 este @eneic s" ne opri0

Page 242: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 242/357

 puţin asupra teoriei transor0aţioniste a lui 4. T. +and ;apud 'ihalea Roco5 #GG1<.

(ornind de la ipotea c" cheia pentru "sirea noului5 soluţiei noi se al" 8n nevoia de

restructurare5 de deradare a unui echili@ru printr!un proces de deschidere la

8nchidereJ. Acest proces de deschidere la 8nchidereJ este de apt procesul creativ 6i el

este co0un 6i necesar tuturor siste0elor 6i el ar avea ur0"toarele uncţii:

A a@sor@irea inor0aţieiK

A dealcarea inor0aţieiK

A rearan7area inor0aţiei 8ntr!un 0od dieritK

A evaluarea utilit"ţii acestei noi coniuraţiiK

A acţionareaK

A urniarea de r"spunsuri la reacţiile din partea 0ediului.

Autorul acestei teorii consider" c" procesul creativ la el ca orice siste0 vin5

 parcure pentru stadii:

A or0ativ

A nor0ativ

A interativ

A transor0aţional.

%tadiul or0ativ sau cel de cre6tere aditiv" se deine6te prin or0area identit"ţii

eu!lui 8ntr!un 0ediu nou. $n acest stadiu predo0in" eocentris0ul5 persoana 8nv"ţFnd

reulile 0ediului nou5 apt care 8i asiur" treptat siuranţa de sine.

%tadiul nor0ativ sau de cre6tere replicativ" se caracteriea" prin tendinţa de

identiicare cu 0ediul ;inclusiv social5 cultural<. (ersoana are tendinţa de a se

identiica 8n cel 0ai 8nalt rad cu 0ediul social respectiv5 se0"nFnd cFt 0ai 0ult cu

0e0@rii rupuluiK nu Fnde6te 6i nu dore6te s" ie dierit de ceilalţi. Aceste stadii5

or0ativ 6i nor0ativ5 au ur0"toarele particularit"ţi:

A converenţ"

A conor0is0

A certitudini.

Aceste stadii sunt avora@ile doar pentru deinirea unei pro@le0e5 do@Fndirea de

cuno6tinţe noi5 veriicarea soluţiilor. $n schi0@ aceste caracteristici5 enunţate 0ai sus5

devin rFne pentru creativitate dac" persoana nu poate renunţa la lucruri5 0etode5

soluţii care de o@icei au dus la reu6it".

Page 243: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 243/357

Ur0"torul stadiu5 interativJ sau de cre6tere aco0odativ" se deine6te prin

dorinţa persoanei de a i ea 8ns"6iJ. Tendinţa este de dierenţiere 6i distanţare de

ceilalţi5 pentru re"sirea de sine 6i cunoa6terea unicit"ţii eu!lui.

%tadiul transor0aţionalJ sau de cre6tere creativ" se reer" la 0o0entul

8ntreruperii3ruperii 8n 0od radical a le"turilor cu trecutul 8ntrucFt acesta 80piedic"

re"sirea 6i devoltarea5 actualiarea de sine. %e con6tientiea" aptul c" pentru a

8ndr"ni s" aci ceva este nevoie s" renunţi la conortul 6i siuranţa pe care le oer"

stadiul nor0ativ.

(entru educator este i0portant aptul c" reiese clar c" pentru creaţie5 indierent 8n

ce do0eniu s!ar des"6ura5 sunt speciice ulti0ele dou" stadii ! interativ 6i

transor0aţional ! 6i care de reul" presupun diverenţ"5 nonconor0is05

incertitudine 6i renunţarea la ceea ce este tradiţional 8n vederea conceperii unui nou

0od de a@ordare a pro@le0elor.

Din punct de vedere educativ5 este esenţial s" 8nţelee0 c" "sirea 6i c"utarea

noului presupune renunţarea te0porar" la cunoscut5 la tradiţional5 0arcFnd un

0o0ent de cri" 8n viaţa individului5 i0plicFnd asu0area riscului5 incertitudinii5 un

 puternic disconort psihic5 iind nevoie de 0ult cura7 6i perseverenţ". Creaţia5

indierent de do0eniu5 nu este doar o 7oac"5 ea necesit" 0ult cura75 0unc"5

 perseverenţ"5 risc. $n acest conteHt sunt @eneice eHe0plele de creatori5 inventatori5

oa0eni de 6tiinţ"5 arti6ti5 eHploratori5 sportivi5 etc. cu 0o0entele de cu0p"n"5 cura75

 perseverenţ"5 dar 6i cu cele de dep"6ire a o@stacolelor 6i cu @ucuria reu6itei5

descoperirii5 8nvinerii5 invenţiei5 cre"rii operei5 cuceririi piscului.

(entru o0ul de 6coal" care 0unce6te rFnd pe rFnd cu alte eneraţii de copii5 este

 @eneic" viiunea care se re"se6te la 0a7oritatea cercet"torilor occidentali actuali 6i

 potrivit c"reia creativitatea este o surs" de @ucurie 6i poate i chiar 0i7locul esenţial

 prin care oa0enii 8nvaţ" 6i se devolt" ca iinţe u0ane. (entru Teresa A0a@ile ;1B<creativitatea este un 0od de viaţ" pentru aptul c" procesul de Fndire creativ" !

 procesul de aducere la lu0in" a unei creaţii ! este5 8n principiu acela6i5 indierent de

reultat 6i do0eniu. $n viiunea acestuia5 8n @un" tradiţie a0erican"5 creativitatea este

8n 0od clar o tr"s"tur" co0un" a vieţii oa0enilor o@i6nuiţi5 nu ceva care apare nu0ai

la persoanele neo@i6nuit de talentate. 'odelul structurat al creativit"ţii5 indierent de

do0eniul de 0aniestare5 ela@orat de Teresa A0a@ile5 6i care are virtuţi pra0atice

evidente5 include ur0"toarele co0ponente:1. caliicarea5 radul de specialiare 8n do0eniul respectivK

Page 244: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 244/357

#. a@ilit"ţi creativeK

-. 0otivaţie intrinsec".

Vo0 detalia 8n continuare acest 0odel de6i pare si0plu 6i cu siuranţ" nu eHplic"

decFt 8n 0ic" 0"sur" acest eno0en co0pleH care este creativitatea5 dar are5 8n

schi0@5 valoare pra0atic" deose@it"5 surprinFnd principalele di0ensiuni ale

 procesului de creaţie 6i putFnd hida de0ersul didactic ce se vrea creativ. $n pri0a

co0ponent" a 0odelului sunt incluse cuno6tinţele de specialitate ;8n caul nostru

li0@a7ul plastic 6i pro@le0ele aerente<5 a@ilit"ţile tehnice ;dierite tehnici plastice5

operaţii plastice< 6i talentul special 8n do0eniul respectiv ;u6urinţa cu care transpune

idei5 senti0ente5 st"ri 8n coniuraţii viual!plastice eHpresive<. A doua co0ponent" a

0odelului5 a@ilit"ţile creativeJ includ:

A un set conitiv 6i unul perceptiv avora@ile a@ord"rii din perspective noi 8n

reolvarea unei pro@le0e ;pro@a@il 8n caul educaţiei plastice ceea ce Vasile

Cioca nu0e6te 8n lucrarea /ocul de!a artaJ paradi0e or0ice5 spaţiale5

co0poiţionale<K

A euristici pentru enerarea ideilor noi ;8n caul educaţiei plastice o serie de

 7ocuri5 eHerciţii!7oc 6i 0etode5 procedee creative speciice care 8n 0are parte se

re"sesc descrise la autorul citat 0ai sus 8n lucrarea /ocul de!a artaJ<K

A stilul de 0unc" speciic creaţiei care este cel perseverent 6i plin de enerie.

Aici tre@uie s" su@linie0 aptul c" a@ilit"ţile creative depind 6i de unele tr"s"turi

de personalitate5 dup" cu0 ur0ea": independenţa5 autodisciplina5 toleranţa la

a0@iuitate 6i la rustrare5 orientarea spre risc5 relativ deinteres pentru apro@are

social"5 etc.. A treia co0ponent" a 0odelului5 0otivaţia intrinsec"J pentru sarcin"5

ceea ce 8nsea0n" realiarea unei activit"ţi pentru c" 0i se pare interesant"5 pl"cut"5

 provocatoare prin ea 8ns"6i5 pentru c" ne enerea" @ucurie 6i ne aduce satisacţii.

'otivaţia intrinsec"J adic" 0otivaţia creativ"J este oarte i0portant" 8n de0ersul

creativ pentru c" ea este supus" inluenţelor din eHterior5 creativitatea putFnd i altel

inluenţat"K ea are un rol pri0ordial 8n creaţie5 ea nu poate i 8nlocuit" de nici un el de

set de a@ilit"ţi creative5 oricFt de 0are ar i acesta. a 0ai 0ult5 dup" autoarea acestui

0odel5 0otivaţia creativ" poate suplini deicienţele privind a@ilit"ţile 8n do0eniu sau

 pe cele creative. Acest aspect ne poate pune pe Fnduri 6i ne pute0 8ntre@a ce pute0

ace 8n cadrul activit"ţilor plastice pentru a stFrni interesul elevilor5 pentru a si0ţi

 pl"cere5 @ucurie 8n cadrul activit"ţilor de pictare5 desenare5 0odelare5 eHpri0are desine 6i eHpri0are a lu0ii 8n care tr"iesc. Aici pro@a@il cF0pul de acţiune se lea" de

Page 245: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 245/357

 7oc5 ludic5 de situaţiile plastice5 de varierea tehnicilor plastice 6i de relaţionarea

eHplor"rilor plastice de viaţa real" a copiilor5 de preocup"rile5 Fndurile5 r"0Fnt"rile5

doriţele lor eective.

L

*"r" s" epui"0 teoriile 6i pro@le0ele leate de co0pleHul eno0en care este

creativitatea5 crede0 c" pute0 s" reţine0 cFteva idei5 concluii c"l"uitoare 8n

vederea a@ord"rii creative a activit"ţilor viual!plastice cu elevii. Enu0er"0 pe scurt

cele 0ai i0portante 6i 0ai pra0atice concluii3idei:

A $n perspectiv" 0etodoloic" prin creativitate se poate 8nţelee acea

aptitudine 0ental" de reoraniare5 de rearan7are 8n 0od oriinal a cF0pului

cuno6tinţelor5 a ceea ce alc"tuie6te estrea 0intal"5 cultura intelectual" a

iec"rui individK deci o 0are parte din inredientele creaţiei3creativit"ţii se

"sesc 8n 0entalul elevuluiK

A Te0ele5 aţetele creativit"ţii: produsul creativ5 procesul de creaţie5

 personalitatea creatoare5 0ediul creativ3noncreativ5 rupul creativ5 actori

interni 6i eHterni ai creativit"ţii5 actori conitivi 6i nonconitivi5 Fndirea

diverent"3converent"5 i0ainaţia creatoare5 atitudini creative3noncreative5

a@ordare alorit0ic"3euristic" a pro@le0elor5 reolvarea de pro@le0e5

 pro@le0e @ine structurate3sla@ structurate5 0etode creative5 @loca7e ale

creativit"ţii5 etc.K

A Creativitatea3creaţia poate i reultatul tensiunii dintre realitatea con6tient" 6i

 pulsiunile incon6tiente ;dorinţe incon6tiente leate de putere5 prestiiu5

onoare5 draoste5 posesiuni 0ateriale5 etc.<K

A 'ulte din pro@ele testelor de creativitate pot i transor0ate 8n 7ocuri5

eHerciţii!7oc de antrenare5 activare a potenţialului creativ al copiilorK

A $n proiectarea 6i des"6urarea activit"ţilor plastice sunt i0portante atFt

aspectele conitive cFt 6i cele aective5 0otivaţionale5 iar 8n perioada #!1G

ani cele aective sunt deter0inanteK

A Din 0etodele clasice de sti0ulare a creativit"ţii ;@rainstor0in 6i sinectica<

sunt de reţinut principiul evalu"rii a0Fnate a soluţiilor3ideilorJ 6i rolul

Fndirii analoice precu0 6i relaţia o@i6nuit!neo@i6nuit5 @eneice pentruantrenarea 6i devoltarea creativit"ţiiK

Page 246: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 246/357

A Din a@ord"rile conitiviste reţine0 8n special ideea repreent"rii cu a7utorul

li0@a7ului plastic a lucrurilor5 st"rilor5 ideilor5 senti0entelorK i0portanţa

setului de operaţii aplicate or0elor5 culorilor5 liniilor5 co0punerii spaţiului

 plastic precu0 6i pro@le0a paradi0elor plastice 6i repreentarea 0ental" a

sc"rii iconicit"ţii i0ainilorK

A I0portanţa tr"s"turilor de personalitate i0plicate 8n creativitate: Fndirea

independent"5 8ncrederea 8n sine5 ascinaţia co0pleHit"ţii5 orientarea estetic"5

asu0area riscului5 cura7ul5 8ndr"neala5 spontaneitatea5 autoacceptarea5

actualiarea de sine5 0otivaţia intrinsec"K

A A@ordarea creativit"ţii ca reolvare de pro@le0e inclusiv 8n activit"ţile

 plasticeK

Relaţia dintre creativitate5 specialiare 6i lipsa de specialiare 6i antrenarea

elevilor 8n realiarea unor proiecte 8n care s"!6i ructiice cuno6tinţele

asi0ilate din 0ai 0ulte do0enii ;8nv"ţarea interat"<K

A (rocesul creativ5 ca orice siste0 viu5 parcure patru stadii: or0ativ5

nor0ativ5 interativ 6i transor0aţionalK pri0ele dou" se caracteriea" prin

converenţ"5 conor0is0 6i certitudini 6i ele devin rFne pentru creativitateK

ulti0ele dou" ae se caracteriea" prin dorinţa persoanei de a i ea 8ns"6i 6i

actualiarea de sineK

A Creaţia5 indierent de do0eniu5 nu este doar o 7oac"5 ea necesit" 0ult"

0unc"5 cura75 perseverenţ"5 riscK rolul eHe0plelor de creatori5 inventatori5

eHploratori5 oa0eni de 6tiinţ"5 arti6ti5 sportivi5 etc.K

A Creativitatea este o surs" de @ucurie5 este un 0od de viaţ"K ea este o tr"s"tur"

co0un" a tuturor oa0enilor5 prin practicile didactice 6i 0ediul psihosocial 6i

cultural ea poate i sti0ulat" sau @locat"K necesitatea cunoa6terii @loca7elor 6i

a actorilor sti0ulativiK

A I0portanţa 8n a@ordarea creativ" a pro@le0elor5 a cuno6tinţelor de

specialitate ;li0@a7ul plastic<5 a@ilit"ţilor tehnice ;st"pFnirea tehnicilor 

 plastice<5 un set conitiv 6i unul perceptiv avora@ile a@ord"rii pro@le0elor 

din perspective noi5 euristice pentru enerarea ideilor noi

;operaţii3co0@inatoric" 6i o serie de 0etode creative speciice<K stil de

0unc" perseverentK 0otivaţia intrinsec" eneratoare de @ucurie5 pl"ceri5

satisacţii.

Page 247: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 247/357

 

12.2 +E@+I<ILITATE5 +%4@TA@EITATE GI A@TE@A?E@T @

ACTIVITŢILE VIZUAL %LA+TICE

$n dece0@rie 1?5 dintr!un sonda7 despre i0ainea 8nv"ţ"0Fntului artistic 8n

*ranţa5 reiese c" =# dintre persoanele interoate consider" c" acest 8nv"ţ"0Fnt este

insuicient5 =? cred c" rede6teptarea 6i practicarea disciplinelor artistice pot constitui

un re0ediu al e6ecului 6colar5 B# sunt de p"rere c" ar tre@ui acordat" acestor 

discipline aceea6i i0portanţ" ca 6i 0ate0aticii sau li0@ilor ;sonda7 I(%O%3 'inisterul

Culturii 3 +u0ea educaţiei5 8n Y+e 0onde de l]ducationJ5 dece0@rie 1?5 R.

Davido51<. >i5 continu" autorul articolului5 0ini6tri se succed 6i noi tot a6tept"0.

(arc" a0 i 8n Ro0Fnia.

*"r" s" intr"0 8n pro@le0atica co0pleH" 6i stuoas" a i0portanţei rolului artei

8n devoltarea con6tiinţei u0ane5 a sensi@ilit"ţii 6i r"0FnFnd doar 8n peri0etrul

viualului5 nu pute0 s" nu re0arc"0 c" starea de apt5 0enţionat" 8n pu@licaţia

rance"5 este cu atFt 0ai paradoHal" cu cFt i0ainea ne invadea" seductiv5

 p"trunFnd 8n toate spaţiile 6i do0eniile vieţii noastre pe i ce trece: pe str"i5 la

televior5 la cine0a5 pe internet5 8n pu@licaţii5 0aaine5 stadioane etc. Tr"i0 0ai ales

8ntr!o lu0e de i0aini: pu@licitare ;ai6e5 a0@ala7e5 otoraii de pres"5 spoturi

 pu@licitare<5 6tiinţiice ;radioraii5 to0oraii5 ecoraii5 otoraii 0icroscopice5

i0aini trans0ise de sonde spaţiale5 il0"ri 8n interiorul oranis0ului u0an etc.<5

artistice ;otoraii5 il0e5 desene5 picturi5 sculpturi5 otoraii diitale5 holora0e5

i0aini virtuale5 desene ani0ate etc.< sau chiar naturale ;u0@re5 olindiri<. Dac" la

aceste i0aini al"tur"0 6i i0ainile psihice ;percepţii viuale5 i0aini 0intale5i0aini onirice 6i i0ainile patoloice< constat"0 c" tr"i0 8ntr!o adevarat" videoser"

cu spaţii i0aistice 8n noi 6i 8n aara noastr" tot 0ai eHtinse. $n aceste condiţii nu ar i

oare iresc s" se acorde un interes 6i un spri7in 0ult 0ai 0are din partea instituţiilor 

a@ilitate5 eno0enului de prolierare 6i invaie a i0ainii 8n societatea post0odern" 6i

deci studierii5 8nţeleerii5 eHers"rii 8n 6coal" a aspectelor esenţiale a acestora Dac"

tr"i0 8ntr!o societate do0inat" 6i 0anipulat" 8n 0are parte de viual5 vor@indu!se tot

0ai 0ult de Yho0o vidensJ ;%artori %. 1B<5 nu ar i nor0al s" se investeasc" ti0p 6i

Page 248: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 248/357

resurse 0ai 0ari pentru educaţia viual!plastic"5 pentru eHploatarea tuturor resurselor 

i0ainii5 inclusiv a valenţelor sale creative

Din punct de vedere psiholoic5 i0ainea5 su@ diversele sale ipostae  

 perceptiv"5 0intal"5 oniric"5 patoloic"5 artistica etc. (oate i a@ordata din dierite

 perspective ;@ehaviorist"5 psihanalitic"5 estalist"5 u0anist"5 eno0enoloic"5

conitiv" etc.< 6i 8n relaţii cu coniţia5 aectivitatea5 personalitatea5 starea patoloic"5

con6tientul5 incon6tientul5 creativitatea etc.

(e noi ne interesea" aici cu prec"dere relaţia dintre i0aine ;i0ainea viual!

 plastic"< 6i creativitate 8n3din perspectiva "sirii 0odalit"ţilor de activare a

 potenţialului creativ 8n do0eniul viual!plastic.

$ntFlni0 8n literatura psiholoic" dar 6i 8n alte one cultural!6tiinţiice dieriţi

ter0eni care descriu5 circu0scriu eoraia co0pleH" a ceea ce nu0i0 cu un ter0en

eneric i0aine: i0aine perceptiv"5 i0aine 0intal"5 i0aine oniric"5 post!

i0ainea5 ilustraţiile Fndirii5 repreent"rile sche0atice5 diara0ele5 sinesteiile5

sinopsiile5 si0@oluri ;sche0e si0@olice<5 i0ainea eidetic"5 i0ainea 0neic"5

i0ainea i0ainat"5 i0aini arhetipale5 si0ulacru5 pareidolii5 i0aini halucinatorii5

i0aini delirant!halucinatorii5 i0aini deor0ate a propriei persoane lo@al

considerat" ;heautoscopii5 tranitivis05 dedu@lare5 0eta0oroe corporale5

a0@ivalenţ" En"chescu 1BB<5 desenul 6i pictura ca i0aini plastice iice

 @idi0ensionale5 repreent"rile sculpturale ca i0aini tridi0ensionale5 i0ainile iice

realiate cu 0i7loace 0ecanice5 chi0ice5 electronice5 inor0atice etc. $n creaţia

viual!plastic" nor0al" 6i patoloic" sunt i0plicate 8n 0ai 0are sau 0ai 0ic" 0"sur"

0ulte ele0ente din teritoriile5 eno0enele acoperite sau descrise de ter0enii 8n6iraţi

0ai sus. $ntre aceste i0aini si intre procesele 6i structurile psihice care stau 8n spatele

lor eHist" nenu0"rate relaţii. (rounde 6i co0pleHe relaţii se devolt" 8ntre i0ainea

 perceptiv"5 i0ainea 0intal" ;repreent"ri<5 i0ainea oniric" ;nor0al" 6i patoloic"<5i0ainea artistic"5 plastic" 6i aectivitate. (sihanalia ;*reud5 /un etc.<5 diver6i

 psiholoi de alte orient"ri5 episte0oloi5 neuropsiholoi5 psihiatri5 etnoloi5 ilosoi ai

culturii5 istorici ai reliiilor etc. au relevat 8n studiile 6i cercet"rile lor su@tile

intererenţe 8ntre i0aine 6i aectivitate ;i0ainaţie 6i aectivitate<5 intererenţe din

care er0inea" prin inter0ediul Fndirii si0@olice ;i0ainaţia 0itopoetic"< lu0ea

ascinant" a i0ainarului.

'editFnd asupra oriinarului5 Corneliu 'ircea ;#GGG< ne a0inte6te 8n lucide 6iru0oase cuvinte despre incon6tient c" purt"0 8n adFncul iinţei 6i con6tiinţei noastre

Page 249: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 249/357

o constelaţie si0@olico!arhetipal" speciic" 6i concret"5 ce coner" o anu0e te0" 6i

se0niicaţie at0oserei aective ori eneriei instinctuale. YAdeseori recad pentru

0ai 0ulte clipe ori pentru un r"sti0p 8n t"rF0ul 0aic5 spune autorul a0intit5 atunci

cFnd a0plitudinea 6i intensitatea deschiderii di0inuia"5 iar A@solutul Yse

8ndep"rtea"J de 0ine 8nsu0i5 pierFndu!se pe nesi0ţite 8n noaptea tr"irii 0isterioase5

acolo unde se aprind5 una cFte una5 stelele arhetipale5 preluFndu!0i iinţa 6i

ali0entFnd!o cu u0@rele 6ov"itoare ale str"vechii lu0i pe care o actualie 0ereu 6i

de care 0" 8ndep"rte 0ereu5 revenind 8n 0atca ei 0ult 0ai recvent decFt 0i!a6

 putea i0aina5 8n cursul aceleia6i ile5 dar cu reularitate noaptea 8n so0nul cu vise5

atunci cFnd su@con6tientul 0aic 0" preia cu suveran" orţ"5 6i 0" transiurea"5

l"sFndu!0" s" ust ru0useţea lu0ii 8n care a0 locuit odinioar"J ;Fndirea iec"ruia

dintre noi a ost odinioar" 0aic"<. Desiur acest tip de tr"ire caracteriea" YFndirea

s"l@atic"J ;+kvi!%trauss Cl. 1BG< dar el poate i recunoscut cu u6urinţ"5 dup" acela6i

autor5 6i 8n tr"irea delirant" ;din 0arile deordini @iochi0ice5 speciice psihoelor 

discordante5 intoHicaţiilor acute sau cronice ale creierului5 proceselor inla0atorii

0enino!encealitice ori deterior"rilor oranice din st"rile de0enţiale<5 evident5 8ntr!o

0anier" speciic" iec"rei caue 0aladive5 dar cu acela6i inal: trecerea evident" din

i0periul con6tiinţei de sine 8n di0ensiunea 0aic" a su@con6tientului. Delirul

;nesiste0atiat5 siste0atiat5 eHpansiv5 oniroid sau oniric5 aHat pe o su0edenie de

te0e descrise pe lar de psihopatoloie< are toc0ai aceast" esenţ": relaţia 0aic".

I0ainea5 aceast" alc"tuire stranie de sensi@ilitate 6i sens5 sc"ldat" per0anent 8n

aectiv 6i structurat"5 structurant" 8n3prin Fndirea si0@olic" ;s"l@atic"5 0aic"5 0ito!

 poetic"5 lateral" etc.< este @oat" 8n resurse inepuia@ile5 niciodat" suicient

valoriicate 8n sens creativ. >ti05 de eHe0plu5 c" privirea5 80ainea intervine 8n

0o0entele esenţiale 8n care se structurea" personalitatea copilului. >ti0 de ase0enea

c" vederea ;i0ainea< a ocupat 8ntotdeauna un loc privileiat atFt 8n 0ituri5 8n vise cFt6i 8n psihopatoloia vieţii cotidiene. 'ai 6ti0 c" i0ainea5 viionarea i0ainii

tree6te5 declan6ea" 8n noi alte i0aini5 c" o i0aine se lipe6te oarte u6or de alt"

i0aine5 de senti0ente5 e0oţii5 aecte etc. >ti0 de ase0eni 80preun" cu En"chescu C.

;1BB< c" ele0entul unda0ental 8n 7urul c"ruia se orientea" orice proces de creaţie

0ental" este i0ainea. A0 alat de ase0eni din relat"rile 0ultor savanţi5 creatori 6i

din cercet"rile conitiviste5 c" 8n 0o0entele de 0aHi0" creativitate creierul apelea"

cu prec"dere la i0aini. >ti0 de ase0eni5 80preun" cu 4il@ert Durand ;1< c"Yraţiunea 6i 6tiinţa nu lea" oa0enii decFt cu lucrurile5 dar ceea ce lea" oa0enii 8ntre

Page 250: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 250/357

ei5 la u0ilul nivel al ericirilor 6i necaurilor cotidiene ale speciei u0ane5 este aceast"

repreentare aectiv"5 pentru c" e tr"it"5 constituit" din i0periul i0ainilorJ.

ConcluionFnd 8n Y*ilosoia i0ainilorJ unen@urer ;#GG1< arat" c" la el sau chiar 

8n 0ai 0are 0"sur" decFt conceptul5 i0ainea per0ite punerea unor 8ntre@"ri

unda0entale 8n ilosoie5 despre iinţ" 6i neiinţ"5 Acela6i 6i Altul5 Unu 6i 0ultiplu5

adev"rat 6i als5 6i nu doar despre real 6i ireal5 despre vis 6i opere de art"J cu0 ne!a0

o@i6nuit a crede. Din cele schiţate aici5 din studiile 6i cercet"rile preentate 8n

capitolele anterioare pute0 deduce resursele inor0ative5 or0ative5 seductive5

0ediu0ice5 creative care stau ascunse 8n iinţa co0pleH" a i0ainii5 a i0ainaţiei 6i a

i0ainarului.

$nainte de a preenta o serie de 0etode5 direcţii de activare a potenţialului

creativ 8n do0eniul visual!plastic5 vo0 schiţa pe scurt cFteva aru0ente privind

valoarea or0ativ"5 virtuţile creative ale activit"ţilor artistice!plastice.

%e 6tie de 0ult ;+QMeneld5 V. 1-< aptul c" 8n special activit"ţile artistice

;deci 6i cele viual!plastice< constituie 0i7locul cel 0ai adecvat de sti0ulare5

devoltare a creativit"ţii enerale. De ce Una din eHplicaţiile 0a7ore este preenţa

0asiv" a i0aisticii 8n 0o0entele de 0aHi0" creativitate indierent de speciicitatea

acesteia. $n opinia psiholoilor conitivi6ti5 aceasta e deter0inat" de una din

caracteristicile esenţiale ale i0aisticii 0intale independenţa de sintaH" a

 producţiilor i0aistice. I0ainile 0intale se co0@in" relativ li@er ;haotic5

i0previi@il5 spontan< apt care acilitea" o@ţinerea produsului creativ. $n activit"ţile

artistice!plastice5 i0ainea5 inclusiv cea 0intal"5 este la ea acas"5 7ocul co0@inatoriu

al i0ainilor5 al ra0entelor de i0aini etc. des"6urFndu!se "r" opreli6ti. Desiur5

8n iecare act de creaţie intuiţia spontan" 6i strateia ela@orat" sunt deopotriv"

 preente 8n varii proporţii. Dar 8n 0o0entele de 0aHi0" creativitate 6i savanţii5 nu

nu0ai arti6tii5 apelea" la eHperienţe i0ainare: Ytoţi oa0enii de 6tiinţ"5 0"rturise6te/ac\ues 'onod ;1BG< au tre@uit cred5 s" devin" con6tienţi c"5 la nivel pround5 nu

Fndesc 8n cuvinte: e vor@a de o eHperienţ" i0ainar"5 si0ulat" cu a7utorul or0elor5

orţelor5 interacţiunilor care alc"tuiesc doar cu reu o i0aine 8n sensul viual al

ter0enului.J

Un alt aru0ent ar i relaţiile co0pleHe ale de0ersului artistic!plastic cu

 personalitatea 8n 8ntreul ei5 nu pe elii. YNu e est care s" nu ie leat de corpul

artistului5 de Fndirea sa5 de suletul s"u 6i care s" nu devin" pentru cel"lalt 0esa7 6istil ;erer R. 1?<.

Page 251: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 251/357

Un alt aru0ent este aptul c" 8n caul activit"ţilor artistice!plastice se

eHersea" 0ult capacitatea de repreentare viual!0ental" 6i concret plastic" precu0

6i capacitatea co0@inatoric"5 co0poiţional". %e 6tie c" pentru un siste0 conitiv!

creativ nu caracteristicile iice5 naturale sunt deter0inante ci capacitatea sa de

repreentare a 0ediului5 a diverselor pro@le0e 6i capacitatea de a eectua co0@inaţii5

operaţii cu aceste repreent"ri.

Un alt aru0ent este caracterul ludic al activit"ţilor artistice!plastice5

 procesualitatea de0ersului viual!plastic putFndu!se transor0a 8n 7oc5 ca pl"cere

eHu@erant" a desc"rc"rii e0oţionale5 deci un @un prile7 de desc"tu6are a capacit"ţilor 

creative. Desiur5 creaţia nu se reduce la 7oac". +a 8ntre@area 8n creaţie si0ţi 0ai

dera@" c" 0unce6ti sau te 7oci cei 0ai 0ulţi creatori r"spund: totul este 6i

serioitate 6i 7oac". +atura ludic" este cea care produce pl"cere5 care poate seduce

elevii5 studenţii5 creatorii. 'otivaţia intrinsec" are o r"d"cin" 6i 8n pl"cerea 3 @ucuria

care se resi0te din co0@inaţia de 0unc" 6i 7oac" ;vei 6i cap. #.-<.

Un alt aru0ent al sti0ul"rii5 antren"rii creativit"ţii prin activit"ţile viual!

 plastice5 este aptul c" personalitatea este i0plicat" 8n aceste activit"ţi nu nu0ai 8n

ela@orarea 0ental"5 psihic interioar" ci 6i proiectiv5 eHpresiv5 instru0ental5 operaţional

6i concret o@iectual.

'etodele5 strateiile de activare5 sti0ulare a potenţialului creativ 8n do0eniul

viual!plastic5 prin inter0ediul activit"ţilor artistice!plastice5 indierent de vFrsta

su@iecţilor5 se 8nscriu5 dup" p"rerea noastr" 8ntr!un spaţiu triunhiular deli0itat de trei

teritorii denu0ite sensi@ilitate5 spontaneitate 6i antrena0ent.

 

%(ONTANEITATE A ANTRENA'ENT

CREATIVITAT

E

Page 252: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 252/357

  %EN%II+ITATE

(rin cultivarea sensi@ilit"ţii ;percepţiei estetice< se o@ţine 6i se 8nţelee

inor0aţia din 0ediu ;natural5 social5 cultural5 artistic< 6i se devolt" capacitatea de

repreentare a acestor inor0aţii ;i0aistic5 linvistic5 sonor5 viual!plastic5 estic<

sc"ldate aectiv 6i colorate eHpresiv.

(rin activit"ţi tip antrena0ent ;eHerciţiu5 eHersare< se 8nvaţ"5 se eHersea"5 se

enerea" diverse tehnici5 operaţii5 proceduri5 strateii de transpunere a potenţelor 8n

acte5 produse. (rin cultivarea 6i 8ncura7area spontaneit"ţii se creea" condiţii pentru

cunoa6terea ;de apt autocunoa6terea<5 si0ţirea 6i pro0ovarea iinţei proprii ;elevului5

studentului<. +a noi s!a lucrat5 8n do0eniul viual!plastic 0ai 0ult 8n ona de

antrena0ent 6i sensi@ilitate 6i prea puţin 8n ona de spontaneitate ;li@ertate interioar"<.

$n ona de antrena0ent s!a pus accentul pe inor0aţii despre li0@a7ul plastic5 pe

eHersarea dieritelor tehnici plastice 6i 0ai puţin pe operaţii5 proceduri5 strateii5

 paradi0e viual!plastice. $n ona de cultivare a sensi@ilit"ţii s!a pus accentul pe

 perceperea 6i repreentarea inor0aţiilor din 0ediul natural5 0aterial5 social ;0ai

 puţin< 6i prea puţin pe perceperea 6i repreentarea viual!plastic" a inor0aţiilor din

0ediul cultural5 spiritual ;i0ainarul si0@olic5 artistic5 reliios<. (ute0 vor@i astel de

0etode5 procedee5 situaţii plastice5 procedee co0@inatorice etc. care se 8nscriu cu

 prec"dere 8n ona de cultivare a spontaneit"ţii5 8n ona de antrena0ent sau 8n ona de

rainare a sensi@ilit"ţii. Dar 0ulte din aceste 0etode5 situaţii plastice5 procedee aparţin

sau sti0ulea" 3 activea" one de intererenţ" 8ntre spontaneitate sensi@ilitate  

antrena0ent.

12.3 CEATIVITATEA VIZUAL %LA+TIC 4 VIZIU@E C4B@ITIV

Creativitatea5 inclusiv cea viual plastic"5 poate i a@ordat" su@ ur0"toarele

aspecte:

! produsul creativ ;noutate5 oriinalitate5 valoare5 consistenţ" loic" 3 coerenţ"

estetic" etc.<K

Page 253: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 253/357

! procesul de creaţie ;ae: prepararea5 incu@aţia5 ilu0inarea5 veriicareaK

serendipitieK 8ncercare 6i eroareK asociaţia 8ntF0pl"toareK strateiile euristiceK

 pro@le0atiarea enerarea 3 descoperirea de pro@le0e etc.<K

! personalitatea creativa ; creatia este reultatul converentei actorilor conitivi cu

cei e0otionali5 0otivartionali K intelienta5aptitudini speciale5 atitudini30otivatii

cli0atul creativ ;0ediul a0ilial per0isiv 3 inhi@itiv5 proesori sti0ulativi 3

nonsti0ulativi etc.<.

Creaţia este reultatul converenţei actorilor conitivi cu cei e0oţionali5

0otivaţionali 8ntr!un cli0at creativ. Constelaţia acestor actori este eHtre0 de

co0pleH" 6i studierea lor diicil". De aceea ave05 deoca0dat"5 @ine articulate doar 

0odele ale actorilor intelectuali i0plicaţi 8n procesul de creaţie ;0odelul lui

4uilord5 1?B<. (e @aa cercet"rilor din psiholoia conitiv" ;teoria triarhic" a

intelienţei su@teoria co0ponenţial"5 %tern@er 1K cercet"rile privind sche0ele

episte0ice ale su@iectuluiK studiile de episte0oloie enetic"K unele dat din istoria 6i

 psihosocioloia 6tiinţei< se poate conchide c" activitatea conitiv" ;deci 6i cea

i0plicat" 8n creaţie< se des"6oar" pe trei reistre sau niveluriK co0ponenţial5

0etaco0ponenţial 6i epsite0ic ;paradi0atic5 nor0ativ<. +a nivel co0ponenţial

activitatea intelectual" const" 8ntr!o 0ulţi0e de operaţii de prelucrare a inor0aţiei.

Aceste operaţii le nu0i0 co0ponente. O co0ponent" este o prelucrare ele0entar" a

inor0aţiei5 ce operea" asupra si0@olurilor sau repreent"rii interne a o@iectelor. >i

8n activit"ţile viual plastice de ela@orare a i0ainilor iice se aplic" o serie de

operaţii punctelor liniilor5 petelor5 or0elor5 culorilor: ruparea punctelor5

intersectarea liniilor5 ruparea rit0ic" de linii5 puncte5 pete5 or0eK 8nchiderea sau

deschiderea unei culori K 0"rirea5 0ic6orarea5 se0entarea or0ei etc. 'ulte

 pro@le0e plastice pot i reolvate recurFnd la repertoriul de operaţii plastice

achiiţionate de su@iect. (rin introducerea unor relaţii de ordine 8n 0ulţi0eaoperaţiilor se or0ea" o strateie reolutiv" ;procedura<. (entru 8nsu6irea acestor 

 proceduri ;alorit0ice5 euristice5 i0ainative< individul are nevoie de o serie de

cuno6tinţe despre aceste operaţii. >i 8n activit"ţile plastice se eHersea"5 se 8nvaţ"

dierite proceduri: proceduri de realiare a crochiurilor5 schiţelor5 e@o6elor5 strateia

reali"rii unui portret ;etapele: schiţare5 plasare 8n pain"5 sta@ilirea proporţiilor5

construirea or0elor 8n 0are5 preciarea or0elor5 detaliilor se0niicative5 sta@ilirea

do0inantei cro0atice 6i a a0ei 6i a6a 0ai departe<5 strateia reali"rii uneico0poiţii5 unui ai65 copert" de carte5 0onu0ent etc. %trateiile reolutive 80preun"

Page 254: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 254/357

cu cuno6tinţele ce stau la @aa lor or0ea" nivelul 0etaco0ponenţial al Fndirii.

Toate pro@le0ele plastice se reolv" ;uneori 6i 8n sens creativ 6i eHpresiv< apelFnd la

dierite strateii reolutive5 8nv"ţate eHersate5 eHistente5 trans0ise pe cale practic"5 de

atelier sau prin er0inii5 tratate5 lucr"ri didactice etc. ;Da Vinci +. 115 Dionisie din

*urna 1B5 Annrk +hote 1?5 lee (. 1= 6i nu0eroasele c"rţi didactice care

descriu 6i eHe0pliic" toate operaţiile 6i pa6ii 8n realiarea unei naturi statice5 portret5

 peisa7 sau co0poiţii cu persona7e<.

Orice activitate5 6tiinţiic" sau artistic" se des"6oar" 8ntr!o paradi0".

(aradi0a cuprinde o 0ulţi0e de presupoiţii ;ana7a0ente ontoloice5 estetice5 de

viiune spaţio or0ic" te0poral" 6i co0poiţional" 8n caul activit"ţilor plastice<5

nor0e 6i valori de cercetare5 creaţie5 80p"rt"6ite de o co0unitate 6tiinţiic" sau

artistic". (roiecţia pe care o are o paradi0" 8n 0intea oric"rui cercet"tor 3 creator 

individual eHpri0" reistrul ;nivelul< episte0ic 3 estetic al activit"ţii intelectuale3

artistice ;6i activitatea artistic" este o activitate intelectual" ca 6i cea 6tiinţiic" dar cu

anu0ite particularit"ţi<. Conţinuturile paradi0atice telehidea"J oarecu0 procesul

de creaţie5 reolvare de pro@le0e. De o@icei conţinuturile paradi0atice sunt

su@con6tiente sau i0plicite5 dar ele pot i scoase la lu0in" printr!un eort de releHie a

creatorului asupra te0eiurilor practicilor sale. $n do0eniul artistic5 istoria artelor5

teoria artelor 6i estetica nu ac altceva5 8n ulti0" instanţ"5 decFt s" scoat" la lu0in"

aceste conţinuturi paradi0atice5 s" le ordonee5 s" le co0pare5 s" le analiee 6i s" le

valoriee. Desiur acest 0odel conitivist asupra creativit"ţii poate i aplicat5 a6a

cu0 s!a v"ut de7a 8n cele eHpuse 6i creativit"ţii viual plastice. >i 8n activit"ţile viual

  plastice utili"0 o serie de operaţii ;co0ponente<. $ntr!o siste0atiare relativ" ;s"

nu uit"0 c" e vor@a de activit"ţi artistice< aceste operaţii aplicate punctelor5 liniilor5

or0elor5 culorilor5 petelor etc. pot i:

. accentu"ri5 di0inu"ri5 eHpand"ri5 deor0"riKh. ar0oni"ri5 ordon"ri5 le"ri5 structur"ri5 rit0"riK

i. distanţ"ri5 olindiri5 si0etri"ri5 alutin"ri5 hi@rid"riK

 7. 0odul"ri5 structur"ri ractale5 per0ut"riK

. secţion"ri5 80p"turiri5 8ndoiri5 des"6ur"ri5 eo0etri"ri5 r"suciri5 teHtur"riK

l. transor0"ri ;eo0etrice<5 ana0oro"ri5 0eta0oro"ri.

Unele operaţii se aplic" unor entit"ţi individuale ;vei operaţiile de la punctele

a5 e5 < altele i0plic" dou" sau 0ai 0ulte ele0ente ase0"n"toare sau dierite ;veioperaţiile de la punctele @5 c 6i d<.

Page 255: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 255/357

A0 putea lua 8n discuţie 6i o serie de operaţii tehnice oarecu0 pre"titoare:

8n0uierea pastilelor de acuarel"5 a6earea culorilor din tu@ pe palet"5 a0estecarea

culorilor pe palet" sau direct pe suport5 prepararea suportului5 r"0Fntarea lutului etc.

>i 8n activit"ţile plastice se utiliea" o serie de proceduri ;strateii< la @aa

c"rora stau o serie de cuno6tinţe despre culori5 linii5 or0e5 rit05 contrast5 0ateriale5

tehnici cu0 s!a ar"tat ceva 0ai sus. $n do0eniul artistic sunt o puderie de proceduri

aparţinFnd dieritelor curente5 centre5 6coli5 tendinţe artistice5 ateliere 6i chiar unor 

 personalit"ţi. De aceea aceste proceduri sunt reu de siste0atiat ;chiar 6i la nivel

tehnic5 al 0aterialelor5 instru0entelor5 procedeelor5 suporturilor5 etapelor etc. sunt o

0ulţi0e de variante5 varia@ile<5

>i 8n do0eniul artistic5 viual plastic pute0 vor@i de nivelul paradi0atic

;viiunea spaţio or0ic" te0poral" 6i co0poiţional"<. Astel se vor@e6te de

viiune realist"5 noniurativ"5 a@stract"5 decorativ"5 pictural"5 topoloic"5 tensional"5

hiperrealist"5 instantanee5 caleidoscopic"5 perspectiv" liniar"5 8n @or de pas"re5

dina0ic"5 static" etc. etc. 4eo0etriFndJ pro@le0ele pute0 spune c" 8ntFlni0

dierite paradi0e 8n care e Fndit"5 i0ainat"5 si0ţit" 6i ela@orat" i0ainea plastic"

su@ or0a celor patru co0ponente:

! paradi0e asupra or0eiK

! paradi0e asupra spaţiuluiK

! paradi0e asupra ti0pului 3 0i6c"riiK

! paradi0e asupra co0poiţiei ;structurii viual plastice iice a i0ainii

artistice<.

(aradi0a asupra spaţiului 6i cea asupra ti0pului 3 0i6c"rii pot i co0pri0ate

;spaţiu5 ti0p. 0i6care< c"ci s" nu uit"0 0i6carea se caracteriea" prin: direcţie5

vite" 6i traiectorieK direcţia ;de la stFna la dreapta5 de sus 8n 7os5 de 7os 8n sus etc.< 6i

traiectoria ;dreapt"5 cur@"5 oriontal"5 o@lic"5 vertical" etc.< sunt atri@ute spaţiale5vitea ;deplas"rii5 derul"rii eveni0entelor< este cu prec"dere un atri@ut te0poral5 8n

 parte 6i direcţia ;8n sensul de direcţie unic" ! 8nainte< poate 6i un atri@ut te0poral. De

ase0eni este de reţinut aptul c" 0i6carea are trei co0ponente: 0o@ilul ;o@iectul care

se 0i6c"<5 spaţiul ;8n care se deplasea"< 6i ti0pul ;durata deplas"rii<. (ri0ele dou"  

0o@ilul ;o@iectul< 6i spaţiul pot i repreentate viual plastic. Cu te0poralitatea e 0ai

diicil c"ci noi nu vede0 6i nu percepe0 niciodat" ti0pul ca atare5 noi nu percepe0

decFt 0i6c"ri5 acţiuni5 viteeJ ;(iaet 12<. Ti0pul va i perceput atunci ca parcurere de dru0uri 3 traiectorii5 ca eveni0ente 6i eno0ene 8n succesiunea lor 6i

Page 256: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 256/357

va i reperat ca ceva prin reerire la un 8nainte 6i la un dup". Codurile5 se0nele viual

  plastice prin care repreent"0 0i6carea 6i ti0pul sunt cele care se reer" la

intervenţii 3 0odiic"ri asupra or0ei5 spaţiului5 duratei ;instantaneu 3 secvenţa5

succesiune de secvenţe etc.<. EHist" dierite trucuriJ de suerare a 0i6c"rii5

dina0is0ului or0elor5 petelor5 liniilor5 culorilor care nu sunt altceva decFt

co0ponente 3 operaţii plastice ;o parte se re"sesc 8n clasiicarea preentat" ceva 0ai

sus<. $ncerc"ri de Fndire 6i construire a i0ainii plastice 8ntr!o viiune do0inat" de a

anu0it" paradi0" te0poral" "si0 la '. Ducha0p5 la cu@i6ti5 uturi6ti ;suprapuneri5

8ntret"ieri5 co0@inaţii de instantanee etc.<.

(rin percepţia spaţiului 8nţelee0 ;Radu I. 11< relectarea senorial  

intuitiv" a 8nsu6irilor spaţiale ale lucrurilor ;0"ri0ea 6i or0a<5 a relaţiilor spaţiale

dintre ele ;dispunerea lor unele aţ" de altele 6i de su@iectul care percepe5 atFt 8n plan

  dreapta 3 stFna5 sus 3 7os cFt 6i 8n adFnci0e 8n aţ" aproape5 8n spate 3 departe< a

0i6c"rii lor ;vitea de deplasare a unora aţ" de altele 6i aţ" de su@iect<. Interacţiunea

o0ului cu 0ediul i0plic" 6i propriul corp ;vei 'erleau (. '. 1< cu siste0ul s"u

speciic de coordonate: acesta are o anu0it" 0"ri0e5 o or0" un volu05 ocup" o

 poiţie 8n spaţiuK 0i6c"rile se realiea" cu o anu0it" a0plitudine 6i vite"5 au o

direcţie. Corpul repreint" un reper la care se raportea" o0ul 8n perceperea

di0ensiunilor spaţiale ale realit"ţii. Cu alte cuvinte5 o@serv o@iectele eHterioare cu

a7utorul corpului 0eu5 le 0Fnuiesc5 le inspecte5 le 8ncon7ur5 dar corpul 0eu nu il

 percep ca un o@iect al lu0ii5 ci ca un 0i7loc de co0unicare 8ntre 0ine 6i lu0e

;'erleau (. '. 1<. +a @aa dieritelor or0e de percepţii spaţiale se al"

uncţionarea unor siste0e co0pleHe de analiatori: viual5 inesteic5 cutanat5 auditiv5

vesti@ular5 olactiv etc. ponderea iec"ruia variind de la o situaţie la altaK cea 0ai 0are

cantitate de inor0aţie despre spaţiu o0ul o pri0e6te pe cale viual" ;circa G<.

%tudii nu0eroase5 s!au "cut 8n ceea ce prive6te procesarea inor0aţiilor 6i localiareastructurilor i0plicate privind percepţia 0i6c"rii5 adFnci0ii5 or0elor5 culorilor5

teHturilor. De eHe0plu se 6tie ;vei diara0a de 0ai 7os< c" datele de intrare duale din

nucleul eniculat lateral ;N4+< 0ano 6i parvo sunt transor0ate de c"tre corteHul

viual pri0ar ;reiunea V1< 8ntr!un luH triplu de date la ie6ire: 0ano5 parvo 6i

co0@inat. +a acest nivel ;V1< 8ncepe 80p"rţirea inor0aţiei de la retin" 8n nu0eroase

su@siste0e necesare vederii. 'i6carea 6i adFnci0ea nu sunt iolate co0plet 8n acest

stadiu5 dar se presupune c" procesul are loc la nivele 0ai 8nalte 8n cadrul siste0uluiviual. Din reiunea V15 se0nalele sunt tri0ise la alte one din creier. ,ona viual"

Page 257: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 257/357

secundar" V# se al" 8n 7urul onei V1 6i 0enţine tripla 80p"rţire uncţional". Din

reiunile V1 6i V# inor0aţia trece 8n alte one 8nvecinate de corteH care or0ea" un

0oaic 8n 7urul reiunii V#. Aceste reiuni superioareJ V-5 V2 6i V= par s" ie p"rţi

co0ponente ale unor su@siste0e separate care se ocup" cu dierite tipuri de sti0uli:

V- pentru structuri5 V2 pentru culori 6i V= pentru direcţia 0i6c"rii 6i distanţe

aproHi0ative ;vei diara0a siste0ului neural a c"ilor proces"rii viuale David

Rose5 1=<.

$n schi0@ un do0eniu 0arinaliat5 care nu a ost analiat 8n detaliu din punct

de vedere neuro@ioloic5 este localiarea sti0ulilor 8n spaţiu ;stFna versus dreapta5

sus versus 7os5 8nainte< 6i coniuraţia eneral" a spaţiului viual. Repreentarea

spaţiului este oarte i0portant" pentru art" ;*rancastel (. 1BG<. $n picturile lui Van

4oh5 de eHe0plu5 apar cur@uri 6i distorsiuni care ies din perspectiva liniar"K Seelan

;1-< suerea" c" pictorul era con6tient de aptul c" spaţiul viual nu este euclidian:

spaţiul dep"rtat pare co0pri0at 6i doar spaţiul apropiat se 8ncadrea" 8n eo0etria

euclidian". 4radul de diversiune varia" 8n uncţie de undalul scenei viuale

devenind 0ai apropiat" de planul euclidian pe 0"sur" ce co0pleHitatea 6i naturaleţea

undalului cresc. Reiese c" spaţiul perceput ;spaţiul eHperi0ental @aat pe o@servaţie<

este o ipote" leat" de oraniarea spaţiului iic5 sau altel spus5 percepţia este o

 pro@le0" de interpretare a indiciilor preente 8n spaţiul 8ncon7ur"tor. Dac" spaţiul

 perceput este o ipote" construit" de 0inte 8nţelee0 cu atFt 0ai 0ult diversitatea de

 perspective eHistente 8n structurarea spaţiului plastic.

Reveni05 dup" aceast" parante" privind relaţiile dintre spaţiu ti0p  

0i6care 8n do0eniul viual plastic5 la nivelul paradi0atic 8n do0eniul artistic5

a@ordFnd 0ai 8ntFi pro@le0a eHistenţei unor paradi0e 8n care e si0ţit"5 v"ut"5

Fndit" 6i ela@orat" or0a. Astel pute0 depista 8n do0eniul creaţiilor viual plastice

dierite paradi0e asupra or0ei:! realist"

! naturalist"

! 0i0etic"

! i0presionist"

! eHpresionist"

! uturist"

! cu@ist"! ovist"

Page 258: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 258/357

! 0ini0alist"

! suprarealist"

! inor0al"

! hiperrealist"

! ro0antic"

! clasic"

! @aroc"

! acade0ist"

! a@stracţionist ! eo0etric"

! 0atierist"

! estualist" etc.

%au pute0 vor@i de paradi0e 8n care e Fndit" 6i ela@orat" or0a la unii arti6ti

deschi"tori de dru0uri5 personalit"ţi 0arcante5 arti6ti enialiJ: +eonardo da Vinci5

Djrer5 Salss5 Re0@randt5 'onet5 Ceanne5 (icasso5 ra\ue5 rFncu6i5 lee5

andinsP5 'ondrian5 Sartun etc.

(ute0 depista de ase0eni o serie de paradi0e 8n care sunt Fndite5

i0ainate5 construite i0ainile plastice din punct de vedere spaţial5 pute0 vor@i astel

de siste0e perspectivice ipotee spaţiale construite de 0intea arti6tilor plastici !

;siste0e unitare5 uniicate de tratare 6i rerupare a cro0ore0elor 8n (lanul Oriinar<

 proHe0ice5 relative sau 0iHte 6i ale distanţelor 8ndep"rtate:

d. (erspective proHe0ice:

! optic"

! paralel"

! ara@esc sau entrelacs ;arta oriental"5 persan"5 (ollo<K

! ocal" ;o@iectul ocup" aproape 8n 8ntrei0e (lanul oriinar portret5 ros

  plan 8n cine0atoraie<K! reversi@il" ;este o perspectiv" optic" 8n care 8naintele 6i 8n spatele 86i

schi0@" 0ereu locurile reversi@ilitatea iur" ond5 Echer<K

! unist"K

! ta6ist"K

! 8n ta@el" de 6ah ;'ondrian5 lee<K

! 0icroscopic"K

e. (erspective proHe0ice relative sau 0iHte:! seric"K

Page 259: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 259/357

! aHial"K

! rontal"K

! prin ra@atere5 e6alonare ;arta eiptean"5 inantil"5 Du@uet<K

! cavalier" ;utiliat" adesea 8n oraniarea pictural" a naturii 0oarte5

Ceanne5 cu@i6tii<K

! cu@ist" ;cu@is0 analitic5 sintetic<K

! proiectiv"K

! @aroc"K

! io0etric".

. (erspective ale distanţelor 8ndep"rtate:

! liniar"K

! invers"K

! o@lic"K

! at0oseric" ;aerian"<K

! 8n @or de pas"reK

! 8n eta7e ;reistre5 planuri<K

! 8n 8n"lţi0e ;pictura chine" clasic"<K

! ana0orotic".

%u@iecţii de cele 0ai 0ulte ori nu con6tientiea" 8n ce paradi0" spaţial"

;perspectiv"< concep 6i realiea" i0ainile viual plastice. Chiar 6i la studenţii 8n

arte aceste aspecte paradi0atice5 0ai ales cele reeritoare la spaţiu nu sunt 8n pri0

 plan ;8n sensul c" nu sunt con6tientiate 6i ur0"rite eHpres<. $n 0od recvent ele sunt

8ns" 8nsu6ite 0i0etic5 conteHtual. $n le"tur" cu paradi0ele privind co0poiţia aici

lucrurile sunt ceva 0ai clare5 iind vor@a de o pro@le0" sintactic"5 structural" se

vor@e6te de o@icei de:

! co0poiţii deschise! co0poiţii 8nchise

! co0poiţii dina0ice

! co0poiţii statice

! co0poiţii diue

! co0poiţii cu un centru de interes

! co0poiţii cu dou" sau 0ai 0ulte centre de interes

! co0poiţii cu n centre de interes! co0poiţii ierarhice: aHiale5 centrale5 polariate.

Page 260: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 260/357

Dup" cele preentate pute0 spune5 8n concluie5 c" su@iectul ;elevul5 studentul

artistul< aplic" unor inor0aţii viual plastice ;or0e5 culori5 linii5 pete5 teHturi etc.<

dierite operaţii5 proceduri 8n cadrul unor paradi0e plastice ;8n care este conceput"

or0a5 spaţiul 6i co0poiţia<5 o@ţinFnd i0aini plastice noi cu un anu0it coeicient de

oriinalitate. Cu cFt su@iectul deţine 0ai 0ulte operaţii5 un repertoriu @oat de

inor0aţii 6i proceduri5 cu cFt se poate 0i6ca 8n 0ai 0ulte paradi0e ;eventual

co0@inFndu!le<5 cu atFt 6ansa de a realia lucr"ri plastice oriinale este 0ai 0are. >i

dac" la aceste date conitive se adau" o sensi@ilitate5 eHpresivitate viual plastic"

cultivat"5 devoltat"5 rainat" 6ansele reali"rii unor i0aini plastice cu virtuţi

creative la nivel structural 3 co0@inatoriu 3 enerativ 6i la nivel eHpresiv cresc

se0niicativ.

Reultatele spectaculoase o@ţinute de >u6al" 8n pri0ul an al eHperi0entului

lonitudinal5 preentate 8n cadrul eHpoiţiei din 1B2 la 'ueul Naţional de Art" cu

lucr"rile copiilor de la clasa Ia A de la >coala 4eneral" Nr. 1 din ucure6ti5 s!au

datorat cu prec"dere eHplor"rii5 8nv"ţ"rii 6i aplic"rii "r" reerve a dieritelor operaţii

aplicate culorii5 0ai ales culorii dar 6i liniei 6i punctului sau acestora 80preun"

;>u6al" I. #GGG<. Acei copii dintr!un cartier oarecare din ucure6ti nu erau5 statistic

vor@ind5 nici 0ai sensi@ili nici 0ai intelienţi decFt alţi copii de vFrsta lor. Dar5

datorit" strateiilor didactice 6i a viiunii creative a proesorului lor au a7uns s"

redescopere 6i s" aplice un set 8nse0nat de operaţii 6i proceduri viual plastice la

te0e li@ere5 8ntr!un cli0at ludic. Asta aveau 8n plus aţ" de alţi copii de vFrsta lor un

set de operaţii 6i proceduri plastice 0ult 0ai @oat 6i aplica@ile la orice te0" li@er"5 6i

nu 8n ulti0ul rFnd5 un proesor creativ.

L

OricFt de i0portant ar i rolul ele0entelor conitive 8n creaţia de orice el5 ele

nu sunt suiciente. Revoluţia conitiv" ap"rut" la sFr6itul anilor 1?G a 0utataccentul 8n psiholoie asupra reistrelor 0intale5 al stoc"rii 6i prelucr"rii de inor0aţii

6i asupra naturii intelienţei. 'ulţi savanţi conitivi6ti au ost sedu6i de calculator ca

0odel operativ al 0inţii5 intelienţa iind socotit" ca reultanta unui proces la rece a

aptelor5 uitFnd c" 8n realitate 0ateria creierului este sc"ldat" 8ntr!o @udinc"

deordonat" pulsFnd de produse neurochi0ice 6i nu se apropie 8n nici un el de siliciul

ordonat 6i aseptic din care a ţF6nit 0etaora c"l"uitoare pentru 0inte ;4ole0an D.

#GG1<. Dar aceast" versiune 6tiinţiic" unilateral" conor0 c"reia ar eHista o viaţ"0intal" "r" inluenţe e0oţionale care a c"l"uit ulti0ii opteci de ani de cercet"ri

Page 261: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 261/357

asupra intelienţei se schi0@" treptat5 pe 0"sur" ce psiholoia a 8nceput s"

recunoasc" rolul esenţial al senti0entelor 8n Fndire ;4ole0an D. #GG1<. Astel s!a

a7uns 8n Fndire la ceea ce se nu0e6te intelienţ" e0oţional"5 pe care %alaveP ;apud.

4ole0an #GG1< o circu0scriere la cinci do0enii principale:

1. Cunoa6terea e0oţiilor personaleK

#. 4estionarea e0oţiilorK

-. 'otivarea de sine

2. Recunoa6terea e0oţiilor 8n ceilalţi

=. 'anevrarea relaţiilor  

Cu siuranţ" aceste di0ensiuni ale intelienţei e0oţionale sunt i0plicate 8n

 proporţii dierite 8n procesul creator 6i au o i0portanţ" cel puţin la el de 0are cu cea

a inredientelor conitive. Iar cFnd e vor@a de creaţia artistic"5 ele0entul e0oţional

are o valoare i0ens". Dar despre relaţiile dintre intelienţa e0oţional" 6i creativitatea

viual plastic" vo0 reveni 8n pararaul #.-.

12.3.1. 4%EAŢII VIZUAL %LA+TICE. %4CEDEE C4?<I@AT4ICE.

TUCUI VIZUAL %LA+TICE

A0 v"ut 8n capitolul #.# unde a0 schiţat o viiune conitiv" asupra

creativit"ţii viual!plastice5 c" 6i 8n activit"ţile artistice!plastice utili"0 o serie de

operaţii sau co0ponente care le aplic"0 or0elor5 punctelelor5 culorilor5 petelor. A0

v"ut acolo c" aceste operaţii aplica@ile unor entit"ţi sau unor rupe de ele0ente5 pot

i siste0atiate aproHi0ativ 8n cFteva cateorii:

a< accentu"ri5 di0inu"ri5 eHpand"ri5 deor0"riK

 @< ar0oni"ri5 ordon"ri5 le"ri5 structur"ri5 rit0"riK

c< distanţ"ri5 olindiri5 si0etri"ri5 alutin"ri5 hi@rid"riKd< 0odul"ri5 80p"turiri5 8ndoiri5 des"6ur"ri5 eo0etri"ri5 r"suciri5 teHtur"riK

e< transor0"ri;eo0etrice<5 ana0oro"ri5 0eta0oro"ri.

$ntr!o a@ordare pra0atic!didactic" a sti0ul"rii 6i devolt"rii creativit"ţii

viual!plastice la nivel co0ponenţial ne pute0 pune pro@le0a i0ple0ent"rii 6i apoi a

autoener"rii operaţiilor plastice la dierite vFrste. Aceste operaţii5 siste0atiate 0ai

sus5 nu pot i eHersate5 7ucate ca atare la orice vFrst"5 8n toate situaţiile 6i cu toţi

su@iecţii la el. $nc" din pri0ele noastre a@ord"ri creative ale educaţiei viual!plasticela nivelul elevilor din clasele V!VIII5 8ncepFnd din anul 1G5 ne!a0 pus pro@le0a

Page 262: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 262/357

sporirii estrei de proceduri plastice5 de operaţii plastice aplicate or0elor 6i culorilor.

De la 8nceput ne!a0 pus ca pro@le0" de principiu aptul c" elevii tre@uie a7utaţi s"

con6tientiee treptat c" esenţial 8n procesul de creaţie nu este cantitatea de ele0ente

care intr" 8n constituirea i0ainii5 co0poiţiei plastice5 ci elul 80@in"rii acestora5

inenioitatea 6i eHpresivitatea structur"rii5 alutin"rii lor 6i radul de uiune 8ntre

or0ele plastice ;se0nele plastice< 6i posi@ile se0niicaţii. De aceea ne!a0 pus

 pro@le0a eHers"rii acestor operaţii plastice 6i asi0ilarea lor su@ or0a unor Yprocedee

co0@inatoriceJ or0aliate oarecu0 la nivel viual!conitiv. A6a s!au coaulat 8n anii

]G cFteva tehnici5 procedee de co0@inare a ele0entelor care intr" 8ntr!o lucrare

viual!plastic" ;tehnici culese din eHplor"rile ludice ale arti6tilor 6i copiilor<5 tehnici

oarecu0 or0aliate ;vei i0ainea< pentru a intra 0ai rapid 8n structurile operante

ale 0inţii 6i pentru a putea i conco0itent lucrate5 adaptate5 7ucate5 reinventate 6i

variate 0ereu5 enerFnd structuri viual!plastice la nesFr6it. Aceste procedee

co0@inatorice pot i acu0 eHersate5 7ucate5 8nv"ţate creativ 6i pe calculator.

(rocedee co0@inatorice ;or0aliate viual<

! A6earea rontal" a ele0entelor.

! A6earea 8n diverse poiţii a ele0entelor.

! 'odiic"ri di0ensionale.

! 'ultiplic"ri de ele0ente.

! Intersecţii de ele0ente.

! Includeri 6i 0ultiincluderi de ele0ente.

! 'odiic"ri u6oare ale or0ei.

! Desco0puneri 6i reco0puneri de ele0ente.

! %tiliarea.

! Analoie 8ntre ele0ente.

! Alutin"ri de ele0ente.! Alutin"ri de ra0ente de ele0ente.

! %uprapuneri de ele0ente structurale peste ele0entele or0".

! %uerarea ele0entelor or0" cu a7utorul ele0entelor structurale.

! %uerarea or0elor cu a7utorul 7ocului de plin 6i ol.

! Co0@inarea a doua3trei puncte de vedere.

! 'asc"ri parţiale de ele0ente.

! 'odiic"ri accentuate ale or0ei.! %uerarea unor or0e cu a7utorul altor or0e.

Page 263: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 263/357

! Aceste procedee plus diverse proces"ri ;aran7"ri< co0poiţionale.

! Aceste procedee plus proces"ri cro0atice ;nuanţ"ri5 8nchideri5 deschideri5

ri"ri5 vi@r"ri5 aplati"ri etc<.

Dup" cu0 se o@serv" 8n i0ainile aerente5 procedeele co0@inatorice

 preentate5 sunt 8n 0are parte or0aliate5 adic" ilustrarea lor se ace apelFnd la trei

or0e eo0etrice ;p"trat5 triunhi5 cerc<5 la puncte5 linii 6i doar patru or0e iconiceK

nu sunt eHe0pliicate eHplicit proces"rile co0poiţionale ;a0plas"rile5 co0punerile

ele0entelor 8ntr!un cadru dat dup" anu0ite principii< 6i proces"rile cro0atice ;nuanţe5

tonuri5 a0e cro0atice<.

EHersarea5 7ucarea5 asi0ilarea acestor procedee co0@inatorice se poate realia 8n

dierite variante:

a< %e dau su@iecţilor cele trei or0e triunhi5 p"trat5 cercK se cere s" se construiasc"

diverse co0@inaţii cu cele trei or0e5 realiFnd =!1G etc. schiţe de lucr"ri cu

caracter eo0etric!a@stract. Aceste schiţe or0ice pot i apoi tratate cro0atic.

Apoi aceste schiţe vor i analiate evidenţiindu!se procedeele co0@inatorice "site

de su@iecţ8 ;ele pot i denu0ite<.

 @< Dup" ce se eHersea" cu su@iecţii diverse co0@in"ri ale celor trei ele0ente

or0ice plus culoare5 se trece la 8nlocuirea lor cu or0e iconice 8n uncţie de

dorinţele 6i interesele personale. De eHe0plu: copac5 o05 pas"re sau cal5 nor5

loare sau ochi5 arip"5 val etc. %e analiea" apoi lucr"rile iurative evidenţiindu!

se procedeele co0@inatorice 6i ineditul viual!plastic al reolv"rilor.

c< %e poate porni de la analia unor lucr"ri plastice ;reproduceri de art"5 lucr"ri

realiate de alţi elevi5 studenţi< din punct de vedere co0@inatoric care pot i apoi

or0aliate viual!plastic ;nu neap"rat su@ or0" de p"trat5 triunhi 6i cerc5 ci su@

or0" de .<K apoi aceste procedee pot i olosite 8n realiarea unor lucr"ri

 personale.d< %e porne6te de la un su@iect5 o te0" ; de eHe0plu li@ertate5 0elancolie5 ar0onie5

lini6te5 etc.<K se ale -!= ele0ente or0ice 6i cro0atice care pot eHpri0a5 suera

te0a respectic"K apoi aceste ele0ente or0ice iurative se reduc la ni6te or0e

a@stracte ;inclusiv eo0etrice< cFt 0ai si0ple. %e realiea" apoi cFteva schiţe de

co0poiţii 8n care nu se va uita c" or0ele a@stracte la care au ost reduse or0ele

iurative iniţiale pot suera ar0onie5 orţ"5 sta@ilitate5 eHpansiune5 iraţional5

reutate etc.

Page 264: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 264/357

e< %e pot 8ncerca 6i "si 6i alte variante de eHersare a acestor procedee co0@inatorice

6i de i0ple0entare 8n ela@orarea lucr"rilor plastice ;de eHe0plu su@ or0a unor 

 7ocuri sau scenarii cu -!2 persona7e!or0e care str"@at un parcurs pres"rat cu tot

elul de 8ntF0pl"ri care 8l pun pe su@iect s" inventee diverse co0@inaţii<.

%u@iecţii pot eHplora ludic un cF0p cFt 0ai 0are de operaţii 6 tehnici creative5

cu alte cuvinte se vor aventura 6i 8n latura operaţional" a creativit"ţii5 8ncercFnd5

 7ucFnd5 d"rF0Fnd5 co0@inFnd5 restucturFnd dierite 0etode5 procedee5 tehnici5

 procedee co0@inatorice la nivelul or0elor5 culorilor 6i orani"rilor co0poiţionale

8ntr!un spaţiu dat ;dreptunhiular5 p"trat5 circular5 oval etc.<.

$nv"ţarea5 eHersarea5 descoperirea acestor procedee 6i a altora precu0 6i a

diverselor variante posi@ile incit" elevii care r"0Fn de o@icei ui0iţi5 8ncFntaţi de noile

6i 0ultiplele posi@ilit"ţi ce li se deschid 8n aţ" 8n realiarea i0ainilor 8n ur0a

cercet"rii acestor posi@ilit"ţi co0@inatorice relativ li@ere. Aceste tehnici5 procedee

co0@inatorice pot i "site5 eHploatate 8n literatur" ;Ana 'ircea (.5 1?<5 il05

 @eni desenate5 chiar 6i pe calculator. $n ond olosirea5 descoperirea5 co0@inarea

acestor Ytrucuri co0@inatoriceJ 8i 8nvaţ" pe elevi 7ocul de!a arta. /ocul de!a arta nu

este altceva decFt o "@ricuţ" de i0aini care olose6te ca 0aterie pri0" or0e5 culori5

linii5 puncte. %" ne a0inti0 aici 6i de lista principiilor5 tehnicilor 6i 0i7loacelor artei

0oderne 8ntoc0it" de Alred S. arr ;12B< care cuprinde ur0"toarele YtrucuriJ:

! ta@lou si0plu co0pusK

! ta@lou du@luK

! lucrare cooperatist" ;de 0ai 0ulţi arti6ti<K

! perspectiv" antastic"K

! 8nsuleţirea lucrurilor ne8nsuleţiteK

! 0eta0oro"K

! iolarea unor ra0ente anato0iceK! 80@inarea lucrurilor incoerenteK

! 0inuni 6i ano0aliiK

! a@stracţii oraniceK

! construcţii antasticeK

! i0aini oniriceK

! crearea Yhaosului evocatorJK

! desen 6i pictur" auto0at" sau cvasiauto0at"K! co0poiţii 8ntF0pl"toareK

Page 265: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 265/357

! rota7K

! cola7K

! co0@inaţiuni de lucruri reale 6i pictateK

! YreadP!0adeJK

! YreadP!0adeJ corectatK

! o@iecte dadaiste 6i suprarealiste.

Aceste YtrucuriJ5 co0ponente 0anipulate li@er 6i orchestrate cFt 0ai inventiv

dau na6tere la nesFr6ite 7ocuri halii5 vesele5 triste5 uneori cu note dra0atice5

halucinante5 poetice5 onirice. *olosirea cFt 0ai variat" a acestor YtrucuriJ5

descoperirea altora 6i 0ereu co0@inarea lor 8n varii coniuraţii5 pe un ond e0oţional

 @eneic 6i cu o susţinere 0otivaţional" intrinsec" n"scut" din pl"cerea de0iuric" de a

 pl"s0ui or0e5 culori5 i0aini5 activea" potenţialul creativ 6i acilitea" transerul

acestora datorit" asi0il"rii lor or0aliate viual!conitiv5 8n alte do0enii de activitate

;literatur"5 desin de o@iect5 vesti0entar5 il05 pu@licitate5 arhitectur" etc.<.

12.. 84CUI5 ?ET4DE CEATIVE +%ECI:ICE EDUCAŢIEI VIZUAL

%LA+TICE

 

 Noul5 oriinalul nu apar doar din co0@inatoric"5 din 7ocul inenios al

 proces"rilor or0elor5 culorilor5 co0punerii spaţiale ci 6i din incitarea diverselor 

Ysituaţii plasticeJ 6i din 0odul de a@ordare a lucrurilor la nivel paradi0atic. A0

v"ut 8n capitolele anterioare 0odalit"ţi de sti0ulare 3 devoltare a sensi@ilit"ţii 6i

eHpresivit"ţii plasticeK a0 constatat i0portanţa diversiic"rii operaţiilor viual!

 plastice5 a procedeelor co0@inatorice 8n a@ordarea creativ" a pro@le0elor viual! plasticeK a0 v"ut de ase0enea valoarea propulsiv"5 incitativ"5 de 0are deschidere

ontoloic" 6i creativ" pe care o repreint" Ysituaţiile plasticeJ dac" sunt olosite cu

su@tilitate5 inenioitate 6i sensi@ilitate.

(entru punerea la lucru a resurselor 6i eneriilor interne de care dispune

su@iectul ;elev5 student<5 pentru incitarea curioit"ţii5 interesului5 pentru

 per0ut"ri37ocuri paradi0atice5 ie6irea din @anal5 o@i6nuit 6i transpunerea3intrarea 8n

neo@i6nuit5 posi@il5 nou5 inedit ave0 la 8nde0Fn" o serie de 0etode5 procedee5 tehnicicare 8ncearc" s"!l pun" pe acesta 8n conteHte3situaţii conitiv!aective insolite5

Page 266: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 266/357

 paradoHale care s"!i declan6ee potenţele creative eHpri0a@ile ;6i< prin li0@a7ul

 plastic.

 Nu0"rul 0etodelor practicate ast"i 8n lu0e 8n scopul educ"rii creativit"ţii la

tineri 6i al reeduc"rii creativit"ţii adulţilor era cu 0ult peste 1GG 8n anii ]G ai a@ia

8ncheiatului secol ;%toica A.51-<.Ast"i nu0"rul lor este 6i 0ai 0are. (e noi nu ne

interesea" aici discuţiile despre clasiicarea 0etodelor de sti0ulare a creativit"ţii.

Vo0 preenta o serie de 0etode creative care pot i olosite 8n activit"ţile viual!

 plastice cu su@iecţii de vFrste oarte dierite ;?!BG ani<. 'ulte din aceste 0etode sunt o

adaptare a unor tehnici @inecunoscute la speciicul activit"ţilor viual!plastice5 altele

sunt culese 6i prelucrate3eHperi0entate de la diver6i proesori din ucure6ti5 4alaţi 6i

Clu75 unele ne aparţin. Unele au ost i0ainate5 ela@orate 80preun" cu studenţii

interesaţi de pro@le0atica sti0ul"rii creativit"ţii. Altele au ost induse de invenţiile

unor scriitori5 poeţi5 arti6ti plastici5 inventatori5 savanţi etc. Toate au ost olosite5

eHperi0entate sau 0ai dera@" 7ucate 8n cadrul activit"ţilor plastice des"6urate cu

elevi de dierite vFrste5 8n cadrul se0inariilor de didactica specialit"ţii cu studenţii sau

a unor ateliere deschise. Aceste 0etode pot i olosite individual sau 8n caul unor 

rupuri 0ici ;pFn" la -G de su@iecţi<. (reentarea lor se va ace 8ntr!o ordine relativ".

Cine a@ordea" pro@le0atica creativit"ţii 6i creaţiei viual!plastice5 ie elev5

student5 artist plastic5 psiholo 6i cu deose@ire educator de art"5 va i asaltat 0ai

devre0e sau 0ai tFriu de cel puţin trei 8ntre@"ri esenţiale din perspectiv"

 pra0atic" : Ce ace0 la activit"ţile viual!plastice Din ce se na6te lucrarea plastic"

>i cu0 int"0 8n starea de a ace

$n cF0pul acestor activit"ţi viual!plastice 8ntotdeauna ace0 ceva concret5

0aterial5 o@iectual 5 estic!0otor 6i 8n acela6i ti0p ceva spiritual5 0ental5 i0aterial.

Reali"0 o lucrare @idi0ensional" sau tridi0ensional"5 ela@orat" sau doar schiţat"

olosind o anu0it" tehnic". Aceast" lucrare3co0poiţie plastic" este un Yo@iectJ cueHistenţ" proprie care poate include 8n el o serie de ele0ente 0ai 0ult sau 0ai puţin

 prelucrate5 codiicate: idei5 or0e5 culori5 senti0ente5 teHturi5 cro0ore0e5 ele0ente

structurale5 se0niicaţii5 si0@oluri5 linii5 pete5 co0@inaţii ale acestora. O@iectul

viual!plastic se vrea a i un lucru nou5 care s" conţin" ceva nou5 noutate5 oriinalitate5

inventivitate5 oricFt de 0ici ar i acestea. Cu0 pute0 realia lucr"ri plastice care s"

conţin" un cFt de 0ic nou Ave0 posi@ilit"ţi ininite5 resurse nu0eroase!interne 6i

eHterne5 0ateriale 6i spirituale5 raţionale 6i iraţionale5 diurne 6i nocturne ;onirice<5diitale 6i analoice5 sensi@ile 6i co0@inatorice5 situaţionale 6i paradi0atice etc.

Page 267: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 267/357

+ucrarea plastic" nu apare din senin5 ea se na6te 8n ur0a unei 0unci intense50intale 6i concret!plastice5 8n ur0a conlucr"rii unor 0ecanis0e 6i procese psihice deela@orare 0ental"5 interioar" 6i realiare5 transpunere concret o@iectual". $n ela@orarea0ental" 6i conco0itent concret!o@iectual" a unei lucr"ri plastice pot i antrenate5activate o serie de ele0ente ;repreent"ri 8n sens conitiv<5 proces"ri3operaţii sau o

 parte dintre acestea:! ele0ente idei ;viaţ"5 ar0onie5 0elancolie5 co0pleHitate5 0uicalitate etc.<K

! ele0ente or0" ;unhiulare5 rotunde5 0iHte5 ra0iicate5 plane5 spaţiale5 iurative5

a@stracte etc.<K

! ele0ente culoare ;0ai 0ulte5 0ai puţine5 tonuri5 nuanţe5 8n diverse contraste sau

de6"6ur"ri ar0onice etc.<K

! ele0ente structurale 6i structurante ;rup"ri de puncte5 de linii5 de pete5 rup"ri de

ele0ente stropite5 pulveriate5 presate5 repetiţii rit0ice des"6ur"ri ractate etc.<K! structuri de supraaţ" ;teHturi< inspirate din natur"5 prelucrate sau pur 6i si0plu

inventate prin 7ocul ele0entelor de li0@a7 plastic 6i al tehnicilor plastice ;care vor 

suera senaţii viual!tactile 0oale5 aspru5 lucios5 0at5 runţuros5 uscat5 u0ed

etc.<K

! structuri de adFnci0e5 orani"ri interne la nivel 0acro 6i 0icroscopic care

suerea" orani"ri eHistente 6i posi@ile ale datului 6i creatului dar 6i ale

 posi@iluluiK

! co0@inaţii de structuri5 teHturi5 ideiK

! 0otive intrate 8n circuitul artistic ;0otive 0ai 0ult sau 0ai puţin arhetipale5

si0@oluri5 se0ne5 te0e etc.<K

! co0@inaţii5 coniur"ri de culori5 or0e5 0otive5 si0@oluri5 idei5 senti0ente5

se0ne iconice5 se0ne pur plastice5 e0oţii5 st"ri etc.K

! co0@inaţii5 asocieri diverse ale celor 8n6irate 0ai sus etc.

Cantitatea de ele0ente din care se poate constitui5 na6te o lucrare plastic" este

considera@il"K posi@iliţ"ţile de aleere a anu0itor ele0ente5 co0@inarea lor tinde spreininit. Noul5 oriinalul poate lua na6tere5 uneori la di0ensiuni surprin"toare dac"sunt puse la lucru cFt 0ai 0ulte resurse 6i 0ecanis0e psihice ale su@iectului i0plicate8n creativitate 6i dac" se creea" un cli0at avora@il. (re"tirea intr"rii 8n Ystarea de aaceJ poate i acilitat" de unele 0etode de 8nc"lire a 0Finilor5 ochilor 6i 0inţii5 dede@locare a uncţiilor i0ainative etc. %u@iectul ana7at 8ntr!un de0ers viual!plasticcreativ5 antrenat treptat 8n acest sens5 va cunoa6te 6i va eHersa ele0entele 6i

 proces"rile care conver 8ntr!o lucrare plastic"Kel va descoperi 7ucFndu!se5 eHersFnd5ela@orFnd5 reela@orFnd5 aptul c" ele0entele lucr"rii 6i proces"rile la care sunt supusese ale con6tient 6i incon6tient 8n uncţie de preerinţe5 pro@le0a plastic"5 idee;su@iect<5 de i0pulsuri5 o@sesii5 preocup"ri5 st"ri de 0o0ent5 de paradi0a viual";or0ic"5 spaţial"5 co0poiţ8onal" acceptat" con6tient sau su@con6tient< 8n ulti0"instanţ" de personalitatea proprie. >i pentru c" noul5 oriinalul apare undeva la

Page 268: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 268/357

conluenţa dintre co0@inatoric"5 su@tilitatea 6i sensi@ilitatea aleerii 6i codiic"riiviual!plastice a constituenţilor lucr"rii plastice 6i 0odul de a@ordare a lucrurilor5

 pro@le0elor la nivel paradi0atic5 totul sc"ldat de e0oţionalitate si susţinut enereticde 0otivaţii cultivate cu cura75 proesorul de educaţie plastic"5 studentul 6i elevul potapela 80preun" la o serie de 0etode5 tehnici care acilitea" aceast" 8ntFlnire inducFnd

st"ri creative.

EHerciţii5 0etode viual!plastice de 8nc"lire a 0Finilor5 ochilor 6i a 0inţii

i0ainative:

1. (riviţi intens acest punct de pe ta@l" apoi 0utaţi!v" ochii pe tavan 6i cuprindeţi cu

 privirea o supraaţ" 0ai 0are.

#. (li0@aţi!v" privirea pe aceast" linie ;trasat" pe ta@l"< de sus 8n 7os5 de 7os 8n sus.

-. (li0@aţi!v" privirea pe acest cerc spre dreapta5 spre stFna ;pe cicu0erinţ"< apoic"utaţi centrul lui ne0arcat.

2. Ur0"riţi cu privirea dierite o@iecte care cad sau planea" ;ul de "in"5 pan"5

coal" de hFrtie5 @o@ de 0a"re5 ir de aţ" etc.<.

=. (li0@aţi!v" privirea pe toate conturile posi@ile ale acestui o@iect tridi0ensional

;se eHpune un o@iect tridi0ensional<.

?. 'utaţi!v" privirea pe dierite supraeţe colorate de di0ensiuni dierite ;eHpuse 8n

aţa su@iecţilor<.

B. 'i6caţi!v" ochii pe o cruce reac" de la centru spre capetele oriontale ;diverenţa

ochilor< apoi 8napoi spre centru ;converenţa ochilor< iar de aici acela6i eHerciţiu

 pe vertical".

. Desenaţi 8n aer cu 0Fna dreapt" apoi cu stFna 6i 8n inal cu a0Fndou" deodat"5

cercuri5 case5 iinţe etc.

. I0itaţi8 8n aer cu 0Finile dierite esturi ale unor iinţe5 lucruri5 oa0eni ;@or5

salturi5 tFrFre5 8not5 alunecare5 scurere5 rostoolire etc.<.

1G. Desenaţi pe spatele coleului cu un deet dierite or0e ur0Fnd ca acesta s" le

recunoasc". Inversaţi apoi locurile.

11. Desenaţi pe o supraaţ" plan" dierite or0e "r" creion sau alt instru0ent ci doar 

cu un deet 6i "r" ur0e.

1#. (lasaţi un punct pe o supraaţ" cu creta sau creionul. (ornind din acel punct Y

desenaţiJ cu privirea dierite or0e neFntrerupte.

Page 269: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 269/357

1-. %u@iecţilor li se arat" rFnd pe rFnd dierite cartona6e colorate cu o sinur" culoare5

cu dou" sau trei ;pat" plat"<. *iecare culoare tre@uie transor0at" 8ntr!un est

eHpri0at 8n aer sau pe hFrtie cu un creion.

12. %u@iecţii ascult" 6i transor0" 8n est eHpri0at 8n aer sau pe hFrtie dierite

o0ote5 sunete.

1=. Dierite esturi pe care le ace educatorul sau un elev5 ceilalţi le transor0" 8n

o0ote5 sunete realiate doar cu posi@ilit"ţile proprii

1?. Elevii i0it" rFnd pe rFnd sunetele e0ise de dierite iinţe sau eno0eneK ele vor i

transor0ate 8n se0ne raice5 cro0atice sau 8n scriituri rit0ice.

1B. Viualiarea su@ or0" raic" sau cro0atic" rapid" a dieritelor cuvinte5 noţiuni5

st"ri5 senti0ente ;co0plicat5 sus5 si0plu5 u6or5 prietenie5 so0n5 eHta5 tristeţe5

dulce5 ininit etc.<.

1. Desenaţi5 pictaţ85 0odelaţi si0plu 6i rapid copacupas"rea5 p"dureacalul5

casape6tele5 runa0a6ina5 vioaraluture5 linura0Fna etc.

1. 4"siţi cFt 0ai 0ulte se0niicaţii5 8nţelesuri unui punct5 pete5 or0e5 linii etc.

#G. Culcat pe @urt" 8n iar@" ;eectiv sau 80i i0aine< privesc: irele de iar@" sunt 0ai

0ari decFt o0ul5 copacul5 casa din dep"rtare.

#1. (rivesc un 0ic strop seric de ap"3rou"K ce v"d 8n el (rivesc 8n c"ucul unei linuri

de arint apoi pe supraaţa @o0@at"K ce v"d (rivesc in ochii coleului de @anc"K

ce v"d

##. +ipit cu corpul vertical de trunchiul unui copac ;eectiv sau 80i i0aine< privesc

8n sus de!a lunul tulpinei 6i coroanei pFn" sunt cople6it viual de orţa 6i 0"reţia

acestuia.

#-. (rivesc intens 6i ad0irativ un o@iect seric ;natural sau artiicial< a6eat 8n

0i7locul unei deordini ;hFrtii 0ototolite5 ire de aţ" 8ncFlcite etc.<.

#2. (rivesc cu lupa teHtura unor o@iecte5 ructe5 se0inţe etc. ;portocal"5 ir de nisip5roc"5 piele5 strop de ap"< 6i descop"r relie planetar sau cos0ic.

#=. (rivesc o ant" ;ra"< de lu0in" al@"5 al@astr" sau de alt" culoareK sunt ui0it5

8niorat de perecţiunea 6i irealitatea raei.

#?. EHplor"ri viuale or0ice

(rivesc5 eHplore viual 6i tactil 8ncercFnd s" descop"r5 s" 8nţele5 s" 0" @ucur de

or0ele5 culorile5 teHturile5 de relaţiile or0ice eHistente 8ntr!un o@iect tridi0ensional5

natural sau artiicial ;roc"5 run"5 linur" de le0n5 r"d"cin"5 can"5 ou de "in"5 piatr"de rFu5 0"r5 us5 @lid de lut ars etc.<. $ncerc s" descop"r or0a 0are5 0" pli0@ cu

Page 270: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 270/357

 privirea 6i deetele pe dierite contururi posi@ile5 cur@e5 0oi sau 0ai aspre5

unhiulareK desco0pun viual or0a 8n dierite or0e 0ai 0ici5 co0par di0ensiunile

 p"rţilor co0ponente5 caracterele lor u6or sau accentuat dierite ;rotunde5 unhiulare5

0iHte5 liniar!ra0iicate5 eHpansive5 eHploive5 staţionare5 i0ploive5 pulsative5

centripete etc.<. $ncerc s" descop"r chipul or0ei lini6tit5 torsionat5 r"sucit5 presat5

uscat5 chircit5 ars5 8ncordat5 cal05 distins5 trist5 reoi5 velt etc. altel spus posi@ile

ur0e ;eecte< ale unor orţe interne ;de cre6tere5 80@"trFnire5 uscare< sau eHterne

deor0atoare ;presare5 80pinere5 ardere5 uscare5 lovire etc.<. EHplore apoi posi@ile

0odiic"ri eHpresive ale or0ei5 teHturii supraeţelor 8n uncţie de interacţiunea cu

lu0ina 0i6cFnd!o 6i poiţionFnd!o cFt 0ai divers. Desiur5 or0a poate i Ysi0ţit"J ca

iind in"5 0oale5 delicat"5 alveolat"5 rece5 cald"5 u6oar"5 rea5 si0pl"5 co0plicat"5

velt" etc. dar pentru a i 8nţeleas" ea tre@uie s"!6i ac" loc 8n clasele de or0e sau

calit"ţi or0ale pe care le a0 8n 0inteK deci tre@uie s" o co0par cu prototipuri de

or0e: cerc5 p"trat5 triunhi5 cu@5 ser"5 cilindru5 con etc. precu0 6i cu prototipuri de

calit"ţi structurale: si0etrie5 asi0etrie5 dina0is05 staticis05 centripet5 centriu5

e0initate5 0asculinitate5 0ineral5 veetal5 oranic5 solid5 luid etc. Eventual o

desco0pun5 o se0ente viual dac" e co0pleH" 8n or0e 0ai si0ple 6i!i cercete 6i

relaţiile dintre p"rţi5 8ncercFnd s"!i descire calit"ţile eHpresive: unitar"5 tensionat"

;contraste 8ntre p"rţile unhiulare 6i cele rotunde5 8ntre cele co0pacte 6i cele

ra0iicate5 8ntre onele 3 supraeţele netede 6i cele teHturate5 8ntre cele lini6tite 6i cele

contorsionate etc.<5 la0elar"5 i@roas"5 corpuscular"5 tFn"r"5@"trFn"5 proasp"t"5 uscat"

etc. >i 8n tot acest periplu eHploratoriu5 viual!tactil5 0" identiic e0patic cu peisa7ul

0olco0 sau adFnc @r"dat al or0ei privind!o deta6at de restul lu0ii5 si0ţind treptat

c" ea este 8n 0intea 0ea 6i nu 8naar" 8n aţa ochilor ;vei conte0plaţia5 la (lotin: YEu

8ns" nu desene5 ci doar conte0plu5 iar liniile corpurilor cap"t" realitate de parc" ar 

ie6i din 0ineJ5 citat 8n (ierre Sadot 1B<.

'etode care induc noi viiuni asupra na6terii5 ela@or"rii or0elor plastice

#B. 'a6ina de cusut desene

$n actul desen"rii5 na6terii or0elor prin pli0@area 3 alerarea liniei pe o

supraaţ" plan"5 cea care produce 0i6carea 6i deci curerea5 0ai lin" sau 0ai sacadat"5

0ai avFntat" sau 0ai esto0pat"5 a or0elor dintr!un vFr de rait 0ai t"ios sau 0ai

0oale sau dintr!un trup de c"r@une catielat este 0Fna5 cea 0ai intelient" prelunirea corpului 6i a 0inţii ca instru0ent senorio0otor. Ea pli0@" unhiular sau rotund5

Page 271: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 271/357

delicat sau aspru5 6ov"itor sau siur instru0entul respectiv pe hFrtie5 carton5 pFn" sau

alt suport. %uportul r"0Fne relativ inert 6i suport" del"nţuirea sau dansul 0ai

0olco0 al 0Finii 6i al creionului 3 c"r@unelui pe trupul s"u.

/ocul nu0it Y0a6ina de cusut deseneJ propune5 pornind de la principiul

uncţion"rii 0a6inii croitorului5 o inversare de uncţii: 0Fna cu instru0entul n"sc"tor 

de linii ;creion5 c"r@une5 carioca etc.< st" pe loc5 8n schi0@ suportul ;hFrtia< se 0i6c"

YcosFndJ dierite or0e. Un elev este 0a6ina de cusut iar altul este croitorul. Elevul

Y0a6in" de cusutJ ţine un creion5 piH etc.5 ca pe un ac de cusut 6i ace 0i6c"ri de sus

8n 7os5 circulare sau se0entate de 0ic" a0ploare5 sau st" pe loc cu instru0entul

;acul!creion< 8nipt 8n suportK elevul YcroitorJ deplasea" oaia de desen ;0aterialul<

su@ ac ;creion< YcosFndJ ;desenFnd< un portret5 un o@iect5 un peisa7 sau orice altceva.

Ce se cF6ti" 6i ce se pierde prin acest procedeu!7oc 8n ela@orarea or0elor plastice

%e o@ţine o 0ai 0are li@ertate 6i le7eritate 8n coniurarea or0elor5 o @ucurie 6i

 pl"cere dat" de noutatea tehnicii5 o anu0it" cursivitate 3 0uicalitate a liniilor 6i a

or0elor 6i poate chiar o inenu"5 eciorelnic" stFn"cie a estului desen"rii. %e

 pierde din siuranţa desen"rii 6i din YaroanţaJ0Finii drepte ;sau stFni<.

'i6carea planului suport 8n vederea curerii unor or0e din creion 0odiic"

8ntr!un el relaţia ochi 0i6care desen 8n sensul cre6terii responsa@ilit"ţii vederii 8n

st"pFnirea supraeţei 0i6c"toare.

Acest 7oc poate i practicat su@ dierite variante:

! un su@iect ţine creionul altul deplasea" hFrtiaK

! acela6i su@iect ţine creionul ne0i6cat cu 0Fna stFn" 6i 0i6c" hFrtia cu 0Fna

dreapt" ;sau invers<K

! un su@iect deplasea" hFrtia cu a0@ele 0Fini5 altul ţine iHe dou" creioaneK

! acul ;creionul< poate ace dierite 0i6c"ri rit0ice 8n aH vertical5 8n plan oriontal

sau poate ap"sa 0ai tare sau 0ai sla@K! 8n loc de creion se poate olosi orice alt instru0ent inclusiv un recipient perorat

din care cure culoare.

#. 'etoda orţelor diri7ate

Este o 0etod" de na6tere a unor or0e noi pornind de la ni6te or0e date5

eHistente5 eo0etrice sau oarecare5 iconice sau 0ai puţin iconice5 asupra c"rora se

aplic" dierite orţe deor0atoare din eHterior spre interior sau invers5 din interiorul

or0ei spre eHteriorul ei. Aceste orţe pot i puternice5 sla@e5 lente5 rapide 6i de duratedierite.

Page 272: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 272/357

Este o 0etod" prin care su@iectul descoper"5 86i i0ainea"6i realiea" plastic

dina0ica transor0"rii or0elor su@ inluenţa unor orţe. *or0ele nu 0ai apar statice5

80pietrite ele iind tr"ite 3 0odiicate elastic5 dina0ic5 reţinFnd 8n ele eectele orţelor 

6i scurerea ti0pului. %e poate aplica aceast" 0etod" 6i la or0ele iconice. %e pot

orchestra cu aceste or0e 8n des"6urare dina0ic"!rit0ic" coniuraţii plastice

co0pleHe care pot i con7uate 8n diverse reistre cro0atice. 'etoda poate i olosit"

6i asupra or0elor tridi0ensionale 0odelate 8n lut.

#. %p"larea picturilor 

%p"larea ruelor5 aruriilor5 0Finilor5 eţelor5 creierelor5 a @anilor etc. De ce nu

6i sp"larea picturilor. %p"larea5 ca operaţie clasic"5 presupune 8nl"turarea total" sau 8n

 parte a 0urd"riei5 petelor de pe sau dintr!un o@iect. %p"larea este o acţiune de

8n0uiere5 s"punire5 recare5 li0peire dup" care ur0ea" stoarcerea5 uscarea 6i

c"lcarea5 dup" ca. >i iinţele vii pot i sp"late total sau ra0entar. Din punct de

vedere viual!plastic5 ca eecte asupra cF0purilor 3 petelor cro0atice de pe o

supraaţ"5 ne reţin atenţia din acţiunea nu0it" sp"lare5 secvenţele care se reer" la

8n0uiere5 s"punire5 recare 6i uscare. (rin 8n0uiere5 adic" prin realiarea unui 0ediu

lichid5 culorile 8ncep s" se diluee ;ie 8n ap" culorile de ap"5 ie 8n ulei de in sau

diver6i diluanţi celelalte culori< s" se deplasee realiFndu!se diverse uiuni

;a0estecuri necontrolate<. (rin reHare cu pensula5 cFrpa5 @uretele5 deetele etc.5

0asele cro0atice5 0uiate in preala@il5 suer" suprapuneri5 a0estecuri5 deplas"ri5

0odiic"ri noristice ;ase0eni norilor<. 'etoda Ysp"l"riiJ poate ace 0inuni plastice 8n

caul unor lucr"ri realiate prea riid5 clasic5 eHact5 cu0inteK dup" realiarea cu0inte5

eHact" a unei te0e date sau li@ere5 plan6ele se Yspal"J5 adic" se introduc 6i se scot

rapid 8ntr!o3dintr!o "leat" cu ap" sau se toarn" pe ele puţin" ap" care se 8ntinde apoi

cu 0Fna5 cu @uretele sau cu o cFrp" prin dierite 0i6c"ri ;circulare5 liniare5 iaate

Page 273: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 273/357

etc.<. *or0ele cu0inţi se deor0ea" lichidic5 u0ic sau noristic. (rin aceast" 0etod"

se introduce 8n ela@orarea clar"5 cu0inte5 riid"5 eHact" a cro0ore0elor o anu0it"

cantitate de haard5 ce poate i eHploatat creativ dFnd na6tere5 uneori5 la eveni0ente

viual!plastice inedite5 eHpresioniste5 onirice5 lirice5 poetice.

-G. 'etoda petelor 8ntF0pl"toare

(e o supraaţ" de hFrtie se a6tern la voia 8ntF0pl"rii cFteva pete de culoare de

or0e 6i 0"ri0i dierite5 de consistenţe sau transparenţe dierite 6i care eventual se

 pot suprapune pe anu0ite porţiuni. (etele 8ntF0pl"toare pot i realiate prin dierite

tehnici: stropire5 presare5 recare5 picurare5 scurere etc. Apoi se intervine ad"uFnd5

co0pletFnd5 transor0Fnd 7ocul de pete 8ntr!o i0aine iconic". %u@iectul5 la el ca 8n

caul testului Rorschach5 8nvFrte plan6a 6i o prive6te 8n patru poiţii descoperind

;proiectFndu!6i< 8n petele colorate dierite or0e de plante5 ani0ale5 iinţe5 lucruri5

 peisa7e5 situaţiiK dar aici su@iectul intervine cu 0i7loace plastice 6i ace vii@il 6i

 pentru ceilalţi ceea ce 8ntrevede el. De ase0eni petele 8ntF0pl"toare sunt realiate de

su@iect. Aceast" 0etod" solicit" capacitatea de i0ainare5 Fndirea analoic"5

capacitatea de se0niicare. %u@iecţii pot realia iecare lucrarea proprie pornind de la

 petele produse de ei sau pornind de la acelea6i pete scanate 6i reproduse. Variante:

! prelucrarea or0elor din tencuiala pereţilor scoro7iţiK

! prelucrarea norilor din otoraii specialeK

! prelucrarea petelor de ap" colorat" etc.

-1. 'etoda su@stituţiei

Const" 8n 8nlocuirea unui ele0ent or0ic rFnd pe rFnd cu alte ele0ente

or0ice. De eHe0plu la te0a YcopaciJ5 deci nu peisa75 ace6tia pot i 8nlocuiţi rFnd pe

rFnd cu alte ele0ente or0ice: 0Fini5 scaune5 stFlpi5 pisici5 e0ururi5 deete5 @astoane5

linuri etc. Ele0entele iconice care 8nlocuiesc copacii 80pru0ut" unele atri@ute

viuale ale acestora verticalitatea5 alunirea5 aptul de a i @ine 8nipţi 8n p"0Fnt5ra0iicarea etc. 'etoda se @aea" pe descoperirea unor analoii ;8n eHe0plul de 0ai

sus viuale<5 ea sti0ulFnd Fndirea analoic" o verita@il" surs" creativ".

-#. Transpunerea atri@utelor de la un ele0ent la altul

$n lu0ea viual" 8ntFlni0 o ininitate de or0e5 culori5 teHturi5 coniuraţii

etc.5 @o"ţie care l!a "cut pe Roer CeloiH ;1B=< s" air0e c" Natura are 0ai 0ult"

i0ainaţie decFt noi. $n aceast" diversitate de Yo@iecte viualeJ o0ul navihea"

hidFndu!se dup" anu0ite criterii5 8nsu6iri constante. Astel noi constat"0 c" uneleo@iecte viuale se 0i6c" cu dierite vitee5 altele sunt i0o@ile5 unele sunt rotunde5

Page 274: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 274/357

altele ra0iicate5 unele sunt 0oi5 elastice5 altele tari5 aspre5 unele sunt transparente5

translucide5 lichide5 altele u0ice5 insta@ile5 altele sta@ile aproape ve6nice sau din

contr" ee0ere etc. Aceste atri@ute5 caracteristici viual!plastice ale o@iectelor viuale

 pot i eHploatate creativ 8n coniurarea unor i0aini plastice inedite5 oriinale 6i

eHpresive. Aceste atri@ute ;transparenţa5 luiditatea5 opacitatea5 8ncre0enirea etc.< pot

i preluate de la unele o@iecte viuale 6i transpuse la alte o@iecte viuale ;ceasuri care

se prelin ca 0ierea de al@ine5 copaci transparenţi ca de sticl"5 portrete 80pietrite5

o@iecte p"0Fntii5 o@iecte u0ice5 cu@uri ra0iicate etc.<. 'etoda prile7uie6te

coniurarea unor eHpresivit"ţi noi5 surprin"toare ;lori carnale5 osoase5 0etalice5

u0ice5 lichide etc.<5 poetice5 0etaiice 6i de ase0eni sta@ile6te relaţii5 transeruri5

analoii 8ntre dieritele renuri5 st"ri de areare5 su@stanţe5 t"rF0uri.

--. 'etoda schi0@"rii seHelor sau a seHuali"rii

*iinţele se i0pun viualit"ţii 6i prin dihoto0ia 0asculin e0inin ;plantele

0ai puţin<. 'etoda const" 8n schi0@area seHelor ;prin 0asculinitate 8nţeleFnd

atri@ute ca orţ"5 duritate5 enerie5 acţiune5 virilitate5 raţional etc. iar prin e0initate

8nţeleFnd sensi@ilitate5 c"ldur"5 receptacol5 0aternitate5 pasivitate5 iraţional etc.< sau

8n seHualiarea ;0asculiniarea sau e0iniarea< unor o@iecte5 plante5 eno0ene etc.

De eHe0plu se cere ca roata s" ie e0iniat" apoi 0asculiniat" ;"r"

antropo0oriare< sau un cu@5 cele patru anoti0puri5 un peisa7 etc. 'etoda presupune

eHersarea 6i transpunerea unor eHpresivit"ţi dihoto0ice 8n diverse ele0ente.

-2. 'etoda @l"nii de urs

(ielea unui urs cu @lana respectiv" ;sau a unei vulpi5 oi etc.< tratat" chi0ic

 poate i a6eat" pe 7os 8ntr!un interior. (ielea ursului este de apt or0a ursului

des"cut" ca o coa7" 6i 8ntins" pe o supraaţ" plan"K este or0a tridi0ensional"

;carcasa acesteia< des"cut" 6i transor0at" 8ntr!o or0" @idi0enasional". Ne pute0

 propune s" desace0 YpieleaJ dieritelor or0e tridi0ensionale 8n or0e plane: pieleaunui copac5 a unei case5 a unui nor5 pielea unui senti0ent5 pielea unei idei etc.

CFnd se aplic" 8n repreentarea or0elor reale5 0etoda devolt" capacitatea

transl"rii viual!plastice de la tridi0ensional la @idi0ensional ;des"6urarea or0elor 

ca 6i ra@aterea lor ţinFnd de intelienţa spaţial"<. CFnd se aplic" unor eno0ene5

 procese ne0ateriale sunt activate structurile i0ainative5 anteia.

-=. 'etoda u0@relor colorate

$n spatele unui panou al@ de pFn" su@ţire se a6ea" un rup de o@iecte sauor0e decupate din carton 8n a6a el 8ncFt acestea ilu0inate cu un relector 3 veio" s"

Page 275: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 275/357

arunce dierite u0@re. %u@iecţii vor vedea 7ocul de u0@re pe pFna al@" ase0"n"tor 

teatrului de u0@re. +i se suerea" s" pictee 7ocul de u0@re i0ainFnd dierite

conteHte5 situaţii cro0atice ;contraste5 a0e cro0atice<. Variant": se poate suera

olosirea contrastului clar o@scur relieFnd astel u0@rele.

-?. 'etoda o@iectelor 80@r"cate 3 acoperite

%e a6ea" 0ai 0ulte o@iecte care sunt apoi acoperite5 8nvelite cu 0aterial teHtil

;al@ sau colorat<K apoi sunt introdu6i elevii 8n atelier. +i se propune s" desenee5 s"

 pictee o@iectele 8ntrev"ute5 @"nuite ca 6i cu0 nu ar i acoperite.

Variante:

! %chiţarea unui peisa7 sau portret 6i apoi 8nvelirea lor plastic" direct 8n lucrareK

! /ocul de!a 80@r"catul: peisa75 portret5 natur" static" 80@r"cat" cu ! haine5 lori5

iar@"5 luturi5 aripi5 nori5 ochi etc.

-B. 'etoda olinilor 

Este o 0etod" prin care pornind de la o or0" desenat" sau de la un ra0ent

al acesteia se a7une la or0e noi5 si0etrice5 trisi0etrice sau chiar 0ai co0pleHe5

eHploatFndu!se 7ocul ascinant al olinilor. E nevoie de una sau dou" olini 0ici5

hFrtie5 creion. Olinda a6eat" perpendicular pe hFrtie la 0arinea unei or0e o

du@lea" si0etricK se desenea" din nou or0a de pe hFrtie 6i lipit" de ea or0a

inversat" din olind" etc.

Variante: se pot olosi otoraii sau orice el de i0aini precu0 6i olini concave5

conveHe etc.

-. 'etoda ciocanului

Este o 0etod" care se @aea" pe i0ainarea posi@ilelor transor0"ri ale

or0elor su@ acţiunea unei orţe puternice. *or0a dat" ;ser"5 copac5 6oarece etc.< este

co0pri0at" 8ntre dou" supraeţe ;ciocan 6i un plan< de sus 8n 7os5 din dreapta spre

stFna sau din aţ" spre spate. %u@iectul desenea" or0a 0odiicat". Este o 0etod"care acilitea" apropierea su@iecţilor de ana0oroele liniare 8nainte de a putea

8nţelee eHplicaţiile eo0etrice.

Variante: 8nlocuirea i0ainativ" a ciocanului uria6 cu urculiţ"5 panto5 eleant5 arici

etc. de ase0eni uria6e.

-. Viiunea elastic" asupra lu0ii

 Ne pute0 i0aina c" toate lucrurile5 or0ele sunt elastice 8ncFt le pute0

8ntinde cFt vre0. /ocul poate 8ncepe5 su@iecţii realiFnd lucr"ri ;portrete5 co0poiţii5naturi statice etc.< 8n care deor0ea" or0ele alunindu!le 8n direcţii dierite.

Page 276: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 276/357

Variant": %e porne6te de la o reproducere de art" care este reela@orat" prin alunirea

or0elor.

2G. 'etoda punctelor unite cu linii

%u@iecţii pri0esc hFrtii cu dierite reţele de puncte aleatorii sau li se cere s"

 plasee ei un anu0it nu0"r de puncte de diverse 0"ri0i unde vor. Apoi sunt solicitaţi

s" le uneasc" 8ntre ele prin linii drepte sau cur@e5 ori prin a0@ele eluri de linii5

o@ţinFndu!se dierite coniuraţii. %e 8ncearc" apoi transor0area traseelor respective

8n or0e care s" iuree lu0ea real" sau lu0i i0ainare.

21. 'etoda rostoolirii ;erod"rii< or0elor 

'etoda const" 8n i0ainarea 0odiic"rilor posi@ile a dieritelor or0e prin

rostoolirea lor 8ndelunat". De eHe0plu ce se 8ntF0pl" viual!plastic cu p"tratele5

cu@urile5 triunhiurile5 pira0idele care se tot rostoolesc Dar cu alte or0e: cranii5

case5 ructe5 dierite o@iecte etc

2#. 'etoda desco0punerii 6i alutin"rii cu alte ele0ente

%e desco0pune un ele0ent!or0" 8n 0ai 0ulte p"rţi co0ponente. Apoi aceste

ra0ente sau o parte din ele se alutinea" rFnd pe rFnd cu ele0ente!or0" cFt 0ai

dierite. De eHe0plu corpul u0an se desco0pune 8n cap5 Ft5 trunchi5 @raţe5 picioare5

apoi o parte din aceste ele0ente se co0@in" rFnd pe rFnd cu dierite ele0ente!or0"  

0as"5 copac5 cheie5 pas"re5 porc5 cu@5 vultur5 sticl" etc. reultFnd o0!0as"5 o0!copac5

o0!cheie etc.

Variante:

! se alutinea" ra0ente provenind de la dou" or0eK

! se alutinea" ra0ente provenind de la trei sau 0ai 0ulte or0eK

! se alutinea" ra0ente de plante cu ra0ente de o@iecteK

! se alutinea" ra0ente oranice cu ra0ente de o@iecteK

! se alutinea" ra0ente de plante cu ra0ente oranice.2-. 'etoda trecerii de la tridi0ensional la @idi0ensional 6i invers

'etoda antrenea" elasticitatea trecerii de la tridi0ensional la @idi0ensional 6i

invers 8n procesul ela@or"rii unor or0e devoltFnd intelienţa spaţial" a su@iecţilor.

Astel li se propune su@iecţilor s" realiee 8n lut5 prin 0odelare5 dierite or0e pe

care le transpun apoi 8n desen. %au 0ai 8ntFi su@iecţii desenea" or0ele apoi le

transpun 8n tridi0ensional su@ or0" de 0achete din carton 3 hFrtie sFr0" sau lut.

22. 'etoda scheletului

Page 277: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 277/357

%cheletul este 8n ulti0" instanţ" o structur" or0at" din ti7e 0ai luni sau 0ai

scurte5 0ai su@ţiri sau 0ai roase 6i articulaţii ;0odalit"ţi de cuplare a dou" sau 0ai

0ulte ti7e<. $n lu0ea vieţuitoarelor 8ntFlni0 astel de structuri precu0 6i 8n lu0ea

uneltelor 6i 0a6inilor. (ornind de la aceste realit"ţi5 li se propune su@iecţilor s"

construiasc"5 s"!6i i0ainee @idi0ensional sau chiar tridi0ensional structuri

scheletice pentru or0e 0oi5 insta@ile: nori5 cartoi5 stropi de ap"5 valuri5 vFnturi

;curenţi de aer<5 0as" de aluat5 a@uri5 u0 etc.

Variante:

! I0ainarea structurii scheletice a unor senti0ente ;ric"5 ui0ire5 draoste etc.<

! I0ainea structurii scheletice a unor procese ;Fndire loic"5 i0ainare5 cre6tere5

eHploie5 80@"trFnire etc.<

2=. 'etoda relieului sau a cur@elor de nivel

Este o 0etod" care se inspir" din repreentarea relieului 8n caul h"rţilor 

eoraice. E vor@a de 0etoda cur@elor de nivel. Aceast" 0etod" poate i olosit" la

construirea5 reducerea oric"rei or0e tridi0ensionale 8n @idi0ensional. Dup"

structurarea or0elor pe @aa cur@elor de nivel se pot pune pro@le0e de culoare ;de la

8nchis la deschis5 de la culoare pur" la culoare rupt" etc.<. *or0ele pot i relieate spre

 privitor sau Ys"pate 8n adFnci0eJ.

2?. Desenul vectorial

De o@icei cFnd desen"0 dierite o@iecte5 corpuri reale ne preocup" aspecte ce

ţin de or0"5 proporţii5 caracterul or0ei5 teHtur"5 relaţia cu lu0ina5 poiţia 8n spaţiu 6i

relaţia cu spaţiul din 7ur. Ce le"tur" poate eHista 8ntre desen 6i noţiunea de vector5

noţiune pe care o 8ntFlni0 8n iic"5 eo0etrie Noţiunea de vector se or0ea" printr!

un proces psihic natural5 leat de eno0ene ale realit"ţii 8n care intervin a6a nu0itele

Y0"ri0i vectorialeJ: ne deplas"0K 8n ce direcţie cFt de departe sau: o reutate este

leat" cu rFnhieK trae0 de eaK 8n ce direcţie cFt de tare %e vor@e6te de YspaţiuvectorialJ. $n eo0etria ele0entar" un se0ent pe care s!a iHat un sens se nu0e6te

vector ;Euen R. 1B?< 6i 8n desen se indic" printr!o s"eat". %"eata este un

instru0ent viual!plastic5 si0@olic oarte preent 8n ta@lourile lui (aul lee ;vonne

S. 1< 6i 8n scrierile sale didactice. %"eata si0@olic" 8i serve6te lui lee pentru a

"si soluţii la 8ntre@area: cu0 s" scoţi 8n evidenţ" o anu0it" direcţionare s"eata

 principal" aţ" de celelalte direcţion"ri5 dat iind c" o co0poiţie plastic" este o

structur" co0pleH" cu 0ultiple ele0ente. (ornind de la aceste considerente 0etoda propune realiarea unor desene ;de apt a unor diara0e de orţe 3 direcţii sau orţe

Page 278: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 278/357

viuale direcţionate< care sa nu pun" accentul pe contururile or0ei ci pe direcţiile

orţelor care se 8ntrev"d 8n structura sa vectorial". %e propune su@iecţilor realiarea

unor desene vectoriale pornind de la analia viual plastic" a coniuraţiilor de direcţii

a unor o@iecte @inecunoscute: scaun5 run"5 sticl"5 roat" etc.

2B. 'etoda ele0entelor eo0etrice ;Tanra0<.

/aponeii olosesc un 7oc distractiv pentru copii5 pentru a le 8n"ţi6a desenul ca

un 7oc. Acest 7os distractiv se nu0e6te Tanra0 sau 7ocul celor B iuriJ care se

o@ţin printr!o se0entare anu0it" a p"tratului ;vei sche0a de 0ai 7os<. Dup" ce se

decupea" cele B iuri eo0etrice 8n care a ost 80p"rţit p"tratul ;hFrtia din care sunt

decupate e @ine s" ie near"< poate 8ncepe 7ocul propriu isK se construiesc dierite

siluete5 u0@re ale dieritelor o@iecte ;vapoare5 c"ni5 case etc< ani0ale ;coco65 cocor5

cFine5 pisic"5 etc< sau oa0eni 8n dierite poiţii sau acţiuni.

%peciic acestui 7oc este aptul c" or0ele tridi0ensionale sunt reduse la or0e @idi0ensionale apelFndu!se la lu0ea u0@relor 6i la silueta or0elor ;or0a

tridi0ensional" v"ut" 8n anu0ite condiţii contre 7our< 6i aptul c" se construiesc

or0ele olosind 0ereu toate cele 6apte iuri eo0etrice. /ocul devolt" puterea de

anali" 6i desco0punere a or0elor co0pleHe 8n or0e si0ple 6i invers5 construirea

or0elor siluetate ;u0@re< dup" 0odele co0@inFnd cele 6apte or0e eo0etrice.

Variante: ! 80p"rţirea unu disc ;cerc< 8n 6apte iuri.

'etode de schi0@are 3 7ucare a viiunii plastice ;*i. =2!?-<

2. Risipe6te sinur"tatea .

%e porne6te de la un o@iect concret care este a6eat 8n aţa su@iecţilor. %e

solicit" realiarea unor lucr"ri plastice ;natur" static"5 peisa75 co0poiţie5 portret5 etc. <

 pornind de la o@iectul eHpus care tre@uie5 su@ o or0" sau alta 8nlo@at 8ntr!o structur"

 plastic". %e cere ca ele0entele plastice care vor i structurate ;or0e5 culori5 etc< s" se

ar0oniee cu o@iectul eHpus el 8nsu6i transcodat plastic. O@iectul poate i: oal" de

lut5 0"r5 craniu5 lori5 p"l"rie5 ciocan5 scoic"5 0"nu6i etc.

Page 279: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 279/357

Variante:

! se poate cere ca ele0entele asociate 3 ad"uate o@iectului dat s" nu se potriveasc"

cu acestea5 reultFnd o lucrare stranie5 0isterioas"5 iraţional"K

! se poate solicita su@iecţilor inclusiv schi0@area a0@iţiei 8n care se al" o@iectele;pe 0as"5 8n aer5 8n nori5 pe ap"5 su@ ap"5 8n oc etc.<.

'etoda solicit" 0ecanis0ele 6i resursele su@iecţilor i0plicate 8n procese

nu0ite ar0oni"ri de o@iecte5 or0e5 ele0ente5 crearea de a0@ianţe sau di0potriv"

crearea de tensiuni5 situaţii paradoHale care induc senti0entul de straniu5 iraţional5

situaţii 6i viiuni onirico poetice.

2. Decorarea lucrurilor5 iinţelor5 ideilor5 senti0entelor.

A decora ;din latinescul decorare< 8nsea0n" a 80podo@i o cl"dire5 o ca0er"5un perete5 un o@iect5 o supraaţ" etc. cu diverse o@iecte5 ur"veli5 orna0ente etc.

destinate s" le 8nru0useţee. Oa0enii au decorat cu diverse 0otive ;liniare5

 punctior0e5 astrale5 eo0etrice5 veetale5 ani0ale etc.< cu prec"dere vesti0entaţia 6i

tot ce ţine de lu0ea o@iectelor teHtile 6i cea a o@iectelor de u casnic5 unelte5 utila7e.

'etoda5 7ocul const" 8n decorarea ;plasarea pe5 8n< lucrurilor 5 iinţelor5 ideilor 

6i senti0entelor cu alte lucruri 5 iinţe5 senti0ente5 idei. De eHe0plu ne pute0

 propune decorarea senti0entului de iu@ire cu diverse 0otiveJ ;or0e5 culori5 cuvinte5

se0ne5 si0@oluri< sau a ricii5 a unei lori5 a cerului5 a apei5 a unui nor5 a nopţii sau a

ideii de adev"r5 ininit5 li@ertate5 Du0neeu. %au de ce nu a unor o@iecte5 eno0ene

sau produse: asaltului carosa@il5 ocului5 apei etc.

/ocul acesta al decor"rii uneori chiar a unei pete de culoare sau a unei or0e

eo0etrice ;cerc5 cu@ etc.< acilitea"5 activea" su@iecţilor 0ecanis0ele i0plicate 8n

crearea unor posi@ile cF0puri 0etaorice5 si0@olice5 ale unor iinţe5 lucruri5 idei5

senti0ente. 'etoda activea" cu prec"dere Fndirea analoic".

=G. 'etoda cartoului.

*iecare su@iect are un carto. Intervenind asupra lui cu dierite instru0ente5

ele0ente ;cuţit5 pensul"5 culoare etc.< cartoul va i transor0at 8n altceva decFt ceea

ce este el. Nu se va ţine cont de uncţia lui ;ali0ent<. El poate i transor0at 8n dierite

o@iecte prin eli0inare sau prin secţionare 6i reco0punere ori 8n dierite iinţe inclusiv

 prin ad"uare de ele0ente culoare linii5 puncte5 pete etc.

Variante: cartoul poate i 8nlocuit cu un 0"r5 castan"5 @ostan5 p"staie5 0orcov5

cutie de carton5 linur" de le0n5 panto etc.

Page 280: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 280/357

(e lFn" li@ertatea ce o presupune ;se poate ace orice< aceast" 0etod" solicit"

 punerea 8n valoare a calit"ţilor o@iectului5 schi0@area uncţiei sale solicitFnd 6i

i0ainaţia constructiv".

=1. 'etoda rotirii plan6ei 8n 7urul centrului ei sau lu0ea pe dos.

Este o 0etod" care acilitea" 3 orţea" ruperea 3 sl"@irea relaţiilor spaţio !

te0porale ire6ti5 nor0ale 8ntre lucruri iinţe 6i t"rF0uri ;su@teran5 terestru5 acvatic5

aerian5 cos0ic< 6i crearea unui spaţiu poetic5 oniric5 iraţional. 'etoda const" 8n

desenarea5 pictarea unor iinţe lucruri5 plante5 o@iecte5 0edii5 ele0ente pur plastice la

suestia proesorului5 rotind 0ereu plan6a 8n direcţia acelor de ceasornic sau invers cu

G sau 1G de rade. De eHe0plu: se suerea" desenarea unei iinţe iu@iteK rotire GK

 pictarea unor or0e insta@ile ;lichide5 aoase5 diue etc.<K rotire GK desenarea a

dou" o@iecte5 unul din proHi0itate al doilea iind oarte departeK rotire 1GK pictarea

unor ur0e dru0 l"sate de o iinţ" care s!a deplasat prin spaţiul hFrtieiK rotire GK

co0pletarea lucr"rii din raţiuni co0poiţionale ;relaţia plin ol5 alo0erat  

disperat etc.< cu alte or0e sau pur 6i si0plu cu ele0ente plastice ;linii5 pete5 culori5

 puncte<. %e cere apoi s" se deli0itee cerul de p"0Fnt cu o linie ;nu neap"rat dreapt"<.

Reult" o lu0e iraţional"5 a@surd"5 7uc"u6"5 oniric". %e solicit" 8n inal traducerea5

transpunerea i0ainii plastice 8n discurs poetic ;versuri5 pro" liric"<.

Variante:

! se desenea"5 se pictea" ele0ente alese la 8ntF0plare dintr!un dicţionar 

enciclopedic deschis aleatoriuK

! lucrarea plastic" o dat" ter0inat" poate i cFntat" ;apelFnd la sunete 6i la o0ote

care pot i produse cu aparatul ver@o0otor5 cu 0Finile 6i picioarele< sau dansat"5

0i0at" cu tot corpul sau nu0ai cu @raţele.

'etoda acilitea" 6i realiarea unor punţi5 corespondenţe 8ntre eHpri0area

 plastic"5 poetic"5 0uical" ;sonor"< 6i estic"5 panto0i0ic". 'etoda e 6i un @un

eHerciţiu 8n vederea unui proces invers: transpunerea li0@a7ului poetic5 0uical5

estic 8n li0@a7 plastic.

=#. 'etoda spaţiului li0itat.

'etoda const" 8n i0ainarea sau deli0itarea real" a unui spaţiu li0itat 6i

ur0"rirea ;i0ainar" sau chiar real"< eveni0entelor posi@ile sau reale care se pot sau

chiar se des"6oar" 8n acel spaţiu ti0p de o or"5 o i5 o s"pt"0Fn" etc. De eHe0plu ne

i0ain"0 tot ce se poate petrece ti0p de cFteva ore 8ntr!un spaţiu restrFns de asalt

Page 281: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 281/357

 perceput dintr!un de0isol printr!un ochi de ea0K sau tot ce se petrece cu spaţiul

 pal0ei su@iectului sau altei persoane ti0p de o i. Cele i0ainate sau eectiv v"ute

se co0@in" 8ntr!o co0poiţie plastic".

Variante:

%paţiile deli0itate pot i: o curte interioar"5 o ca0er"5 un hol5 talpa pantoului5

retina5 0asa etc.

Cele o@servate eectiv 8ntr!un spaţiu ales pot i conse0nate5 descrise5 povestite

6i 8n scrisK se poate 8ntoc0i un 0ic 7urnal cuprinFnd schiţe5 desene 6i descrieri ale

celor o@servate care apoi vor constitui docu0entaţia pentru lucrarea plastic" propriu  

is".

'etoda presupune printre altele 6i eortul traducerii eveni0entelor succesive

8n i0aine si0ultan".

=-. 'etoda ie6irii din EuJ ;Transpoiţia<.

Este o 0etod" diicil" @aat" pe concentrarea 3 ocaliarea asupra unui ele0ent

eHterior 6i uitarea de sine. $ncearc" s" contri@uie la devoltarea percepţiei alocentrice5

de apt a i0ainaţiei alocentrice prin 8ncercarea de transpunere e0patic" 8n alte iinţe5

 plante sau chiar o@iecte. 'etoda const" 8n i0ainarea su@iectului c" se transpune

intelectiv 6i e0patic 8n ceva din aara sa: urnic"5 piatr"5 loare5 pisic"5 scaun etc. 6i 8n

8ncercarea de a vedea lu0ea a6a cu0 o percepe urnica5 piatra5 loarea etc. Este o

0etod" diicil" pentru c" presupune uitarea de sine5 apelul la suestii eHterioare 6i

interioare incon6tiente sau su@con6tiente.

=2. 'etoda 0e0oriei lucrurilor.

'etoda const" 8n i0ainarea 3 acceptarea c" 6i lucrurile5 celelalte ele0ente din

realitate au 0e0orie. A6adar vor@i0 de 0e0oria runei5 copacului5 linurii5 norului5

 pal0ei5 u6ii etc. Deci su@iectul este pus 8n situaţia de a!6i i0aina ce a 8nreistrat 8n

0e0oria sa o 0as"5 un cF0p5 o ereastr"5 o run"5 o @anc"5 o 6apc" etc. construindcF0puri plastice 8n care se 80@in" a0intirile 8nreistrate plastic de ele0entul

respectiv. Este o 0etod" care pune accentul pe relaţionarea ele0entelor din realitate5

 pe ciocnirile5 le"turile5 vii@ile 6i invii@ile dintre acestea 6i lu0ea 8ncon7ur"toare. Ea

se @aea" pe aptul c" peste tot "si0 ur0e 3 inor0aţii ale eveni0entelor la care a

 participat direct 6i runa 6i u6a 6i 0asa etc.

==. 'etoda ;7ocul< a0@ala7elor.

Page 282: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 282/357

A0@ala7ul este o hain"5 o cutie5 un recipient care 8nchide sau cuprinde un

 produs ce tre@uie vFndut5 deci cu0p"rat de oa0eniK el5 a0@ala7ul5 tre@uie s" atra"5 s"

convin"5 s" ascinee5 s" seduc" cu0p"r"torul. %e spune c" recla0a e suletul

co0erţului. A0@ala7ul este recla0a pe care 6i!o ace sinur produsul eHpus pentru

vFnare. A0@ala7ul preint" conţinutul ;produsul< cFt 0ai atr""tor5 ar"tFnd calit"ţile5

noutatea etc. olosindu!se de i0aini ;se0ne iconice5 indiciale5 si0@oluri5 se0ne pur 

 plastice<5 cuvinte5 anu0ite 0ateriale ;hFrtie5 carton5 plastic5 teHtile5 0etal5 le0n5 sticl"

etc.<5 su@stanţe olactive5 sunete etc.

/ocul const" ;propune< crearea unor a0@ala7eJ speciale pentru produse

specialeJ: a0@ala7 pentru Fndire riid"5 creativitate5 i0ainaţie5 iu@ire5 ininit5

sensi@ilitate5 cer5 Duh5 lu0in"5 noapte5 poian"5 iarn"5 ciripit etc. 'etoda solicit"

su@iectul s" relaţionee anu0ite 0ateriale5 or0e tridi0ensionale5 culori5 cuvinte5

idei5 se0ne iconice5 si0@oluri cu dierite idei5 senti0ente5 realit"ţi 8ntr!un spaţiu

i0ainar si0@olic. De ase0eni el este solicitat s" Fndeasc" 8n spiritul relaţiei

interior eHterior5 a0@ala7ul iind eHteriorul interiorului ;produsului<.

=?. 'etoda privirii prin aura cheii.

(rin aura cheii se prive6te pe ascunsJ pentru a se vedea ce se 8ntF0pl"5 ce se

al" dincolo de u6"5 unde nu se poate intra din diverse 0otive. Niciodat" prin aura

cheii nu se vede tot ce al" dincolo5 8n"untru ci doar ra0entar5 restul tre@uind

co0pletat5 continuat i0ainar. 'etoda5 7ocul const" 8n schi0@area "urii cheii cu alte

"uri: privesc prin ochi 6i v"dJ ce se 8ntF0pl" 8n sulet5 privesc 8n ini0"5 prin

ereastr"5 prin cer5 prin ap"5 prin piatr" etc. 'etoda orţea" deschiderea 6i activarea

Fndirii i0ainative.

=B. OHi0oronul viual plastic

OHi0oronul este un procedeu stilistic5 8ntFlnit 8n literatur"5 care const" 8n

asocierea a dou" cuvinte care au sensuri contrare. Iat" cFteva eHe0ple din literatur":"pada ro6ieJ5 odihna o@osit"J5 spai0a 8ndr"neaţ"J5 dureros de dulceJ5

p"c"toase sinteJ5 noapte lu0inoas"J5 curat ! 0urdarJ5 rFsu plFnsuJ5 etc.

'etoda 8n sens plastic const" 8n asocierea 6i 3 sau alutinarea unor or0e sau ele0ente

opuse5 contradictorii. De eHe0plu se alutine" rotundul cu ascuţitul ;un 0"r cu un

ac5 o ser" cu o r"d"cin" ra0iicat"<5 0asivul cu pl"pFndul ;un cu@ cu o petal"5 un

luture cu o pies" 0etalic" iantic"<5 plinul cu olul5 rareiatul cu densul5 condensatul

;nor de piatr"<5 8n"untrul cu aarul etc. In do0eniul eHploat"rii culorii: 0ireasa near"5soarele al@astru sau neru5 "pada ro6ie5 al@en" etc.

Page 283: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 283/357

'etode colective ;*i. =2!?-<

=. 'etoda deplas"rii plan6elor 

+ucr"rile plastice realiate prin aceast" 0etod" sunt i0aini realiate de =!1G

su@iecţi. *iecare su@iect desenea" 3 pictea" #!- ele0ente ;la o te0" dat" sau li@er"<

apoi plan6ele se rotesc deplasFndu!se de la un su@iect la altulK 0ereu se desenea" 3

 pictea" alte #!- ele0ente pe plan6a pri0it". Dup" -!2 deplas"ri5 sau 0ai 0ulte5

lucr"rile se deinitivea" de c"tre su@iecţii la care au a7uns. Este o 0etod" care!l pune

 pe su@iect 0ereu 8n alte situaţii5 cerFndu!i o rapid" adaptare la noua plan6" 6i "sirea

unor soluţii5 ele0ente plastice care s" se interee 8n coniuraţia eHistent". Este o

0etod" care 8i ţine pe su@iecţi 8n alert" 6i 8i deter0in" s" Fndeasc" rapid5 s" "seasc"

soluţii pe care s" le transpun" 8n apte plastice eectiveK 0ecanis0ele psihice sunt

intens 6i rapid i0plicate 8n acerea i0ainilor plastice. Ulti0ul act deinitivarea

ulti0ei lucr"ri pri0ite5 este o lini6tire5 te0perare care 8i per0ite iec"rui su@iect

 participant o orchestrare 3 ar0oniare deinitiv" a i0ainii plastice.

=. 'etoda stFrvului su@li0

Este un 7oc 3 desen colectiv ;- ? su@iecţi< inventat de suprareali6ti. El const"

8n alutinarea unor or0e 3 desene realiate de su@iecţi dieriţi "r" s" se 6tie ce a

desenat cel dinainte ;se 80p"ture6te hFrtia 8n a6a el 8ncFt s" r"0Fn" doar dou" sau trei

linii de care s" se lee desenul ur0"tor<. +a sFr6it se desp"ture6te hFrtia ap"rFnd un

stFrv su@li0J un desen 0ai 0ult sau 0ai puţin straniu care alutinea" 8n iinţa sa

or0e de o@iecte5 ra0ente de ani0ale5 p"s"ri5 oa0eni etc. Este o 0etod" care

eHploatea" haardul alutin"rilor insolite.

Variante: ! su@iecţii care au realiat desenele alutinate pot trata apoi cro0atic

80preun" 8ntreaa lucrare

 ! or0atul hFrtiei 80p"turite poate i dierit ;dreptunhi alunit5 disc etc.<! cele 2!? desene alutinate pot i transpuse sau realiate direct pe un cu@ 0are

din carton.

?G. 'etoda viiunii totale asupra o@iectului.

'etoda const" 8ntr!o uniicare sau al"turare 3 co0punere de procedee 6i tehnici

;nu doar plastice< care 8ncearc" s" surprind"5 s" adune 6i s" traduc" cFt 0ai 0ulte

aspecte ale o@iectului respectiv re"cFnd astel lo@alitatea sa. De eHe0plu se

 porne6te de la un 0"r real5 se surprinde 6i se transpune plastic or0a5 culoarea5teHtura5 reutatea5 0irosul5 u0@rele5 structura intern"5 etc.K se descrie o@iectul5 se

Page 284: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 284/357

deine6te se analiea" din punct de vedere 6tiinţiic apoi se ace o incursiune 8n

si0@olistica aderent" 6i 8n poetica aerent". %e pot ace otoraii5 cola7e5 0odela7e 8n

lut5 construcţii structurale din sFr0" etc. Apoi toate aceste date5 studii5 construcţii5

teHte5 otoraii etc. vor i oraniate5 rupate 8ntr!o 0inieHpoiţie sau o 0ic" carte.

O@iectele a@ordate pot i oarte dierite: ructe5 se0inţe5 linur"5 sticl"5 scaun5

o05 copac5 iar@"5 piatr"5 olind"5 arurie5 pantaloni5 p"l"rie5 pahar5 cle6te5 ceas etc.

%u@iecţii pot a@orda toţi acela6i o@iect sau ac echipe de cFte -!= 6i a@ordea"

o@iecte dierite.

Variant": 8n loc de o@iecte propriu!ise se pot a@orda ele0ente sau culori:

valuri5 vFntul5 sunetul5 al@astrul5 ro6ul5 ţ"rFn"5 oc5 lapte etc.

'etoda presupune un travaliu 0ai 8ndelunat 6i de aceea e @ine s" se lucree

8n echipe de -!= su@iecţi. 'etoda 8ncearc" s" ructiice teritorii interdisciplinare5

0ultidisciplinare precu0 6i relaţia 6tiinţ" ! art". 'etoda are ca inalitate oraniarea

unei eHpoiţii 8n care sunt al"turate viiuni plastice5 6tiinţiice ;@otanic"5 chi0ie5 iic"

etc.<5 poetice etc. A@ordarea artistic" 6i 6tiinţiic" ;o@servare5 descriere5 conse0nare5

0"surare5 etc.< va i un @un prile7 de descoperire5 sesiare a dierenţelor 6i

ase0"n"rilor dintre cele dou" tipuri de a@ord"ri.

'etode de 8ncirare5 descirare a personalit"ţii

?1. Detectivul plastic

'etoda poate i aplicat" elevilor 0ari ;clasele VIII ! II< sau studentilor 6i

const" 8n construirea portretului ;te0pera0ent5 caracter5 sensi@ilitate5 preerinţe etc.<

unui su@iect nu0ai dup" unele se0ne plastice 6i nu0ai dup" unele air0aţii scrise.

Coordonatorul 7ocului ;proesorul< nu0erotea" plan6ele al@e ale su@iecţilor ;iecare

va reţine nu0"rul s"u< ace6tia nescriindu!6i nu0ele. Apoi su@iecţii sunt solicitaţi s"

ac" diverse lucruri pe plan6ele lor :

! Desenaţi un o@iect care v" place.

! Desenaţi o plant" care v" place.

! %crieţi su@ or0" de dou" trei cuvinte ;cel 0ult o propoiţie oarte scurt"< ce

 pro@le0" presant" v" preocup" 8n preent.

! Ce culoare v" place cel 0ai 0ult

! Desenaţi cu ochii 8nchi6i un cu@ sau un cilindru.

! Despre ce aţi vrea s" 6tiţi 0ai 0ulte

Page 285: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 285/357

! Desenaţi un o@iect din proHi0itate 6i unul 8ndep"rtat 8n spaţiu.

! Ce aţi alee: natura sau 0uica

! Desenaţi un ra0ent5 o parte din corpul u0an.

! %crieţi trei cuvinte5 pri0ele care v" vin 8n 0inte "r" s" va Fndiţi la ceva anu0e.

! Desenea"!ţi 0Fna dreapt" sau 0Fna stFn".

%e pot n"scoci 6i alte sarcini. Apoi se strFn plan6ele 6i se redistri@uie 8n a6a

el 8ncFt iecare su@iect s" pri0easc" alt" plan6". (ornind de la datele5 ur0ele5

se0nele de pe plan6"5 su@iecţii vor ace portretul psihic al autorului c"utFnd s"

8ntrevad" cFt 0ai 0ulte aspecte ale personalit"ţii acestuia. Apoi se citesc portretele

construite iar autorii plan6elor conir0" sau inir0" interpret"rile pri0ite. 'etoda

8ncearc" s"!i pun" pe su@iecţi 8n situaţia de a descoperi 8n se0nele plastice5 8n spatele

lor5 8n eHpresivitatea acestora5 8n cele scrise o personalitate5 un sulet5 un caracter5 o

iinţ" u0an" cu calit"ţi 6i sl"@iciuni5 cu sensi@ilit"ţi5 predispoiţii 6i tendinţe dierite.

Ea 8l a7ut" pe iecare s" 8i cunoasc" pe ceilalţi 6i pe sine prin interpretarea

eHpresivit"ţii 6i prin proiectarea proprie 8n at0osera plan6ei5 a desenelor 6i corelarea

cu air0aţiile scrise.

Variante: ! aceea6i plan6" poate i descirat" de -!2 su@iecţi pe rFndK cFnd vor 

i preentate cele -!2 variante de portrete psihiceJ vor i relevate puncte co0une 6i

dierite de interpretare.

! se pot constitui rupe de -!= care descirea" 80preun" 0ai 0ulte plan6e

construind portretele psihice ale autorilor.

?#. 'etoda scrierii ;scrisorii< plastice.

'etoda este oarecu0 inspirat" din scrierile ideoraice. (entru a co0unica5

noi ne olosi05 printre altele5 de scrieri ala@etice 6i ideoraice. >i popoarele

ala@etice se olosesc oarte 0ult de ideora0eK ele se "sesc din a@undenţ" 8naeroporturile 6i 6oselele internaţionale5 sensul lor iind li0pede pentru oricine5

indierent de li0@a 0atern". Ideora0a oer" 0ai 0ulte inor0aţii de la pri0a privire

6i 8ntr!un spaţiu 0ai 0ic decFt or0a linear" ala@etic" de scriere5 care tre@uie s" ie

 pronunţat" pentru a i 8nţeleas" ;Alan . 1?<. Urechea nu poate detecta 8n acela6i

ti0p atFtea varia@ile ca 6i ochiul pentru c" sunetul este o vi@raţie 0ai lent" decFt

lu0ina. %crierea ala@etic" este o repreentare a sunetelor pe cFt" vre0e ideora0a

repreint" ceea ce se vede 6i5 8n plus repreint" lu0ea direct neiind un se0n pentruni6te sunete care alc"tuiesc nu0ele unui lucru. Dar pe lFn" avanta7ele utilitariste ale

Page 286: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 286/357

ideora0ei5 0ai eHist" 6i ru0useţea ei or0al". (ornind de la aceste considerente ;6i

de la scrierea chine"< 0etoda ne provoac" s" povesti05 s" descrie0 eHperienţe 6i

tr"iri u0ane proprii olosindu!ne nu de litere5 cuvinte 6i propoiţii ci de ni6te

si0@oluri5 se0ne plastice5 ideora0e5 construite de noi. De eHe0plu pute0 povesti

 plastic des"6urarea unei ile din viaţa noastr". Cu0 proced"0 %inteti"0 aptele5

Fndurile senti0entele5 st"rile5 at0osera etc. 0ai 8ntFi su@ or0a unor cuvinte:

A0 "cut A0 si0ţit A ost %paţii3 loc

a0 0Fncat O@oseal" rece pe cF0p

a0 citit pl"cere ri 8n parc

a0 Fndit (lictiseal" cald 8n cas"

a0 studiat durere soare la 6coal"

a0 desenat Curioitate ploaie 8n auto@u

a0 dor0it ric" 8ntunecat 8n pod

0!a0 sp"lat Nelini6te u0ed pe pod

a0 visat ucurie suocant 8n avion

a0 u0@lat tristeţe pustiu 8n ap"

0!a0 7ucat Ui0ire u0ed 8n pe6ter"

a0 vor@it etc. etc. 8n visetc. etc.

Apoi c"ut"0 pentru iecare cuvFnt care eHpri0" ce a0 "cut5 ce a0 si0ţit5

cu0 a ost5 locul etc.5 un se0n plastic5 un si0@ol noniurativ5 iurativ sau de a0@ele

tipuri5 deci ideora0e. (ractic construi05 invent"0 un siste0 de ideora0e. Apoi cu

aceste se0ne 3 si0@oluri plastice construi0 3 povesti0 o lucrare5 o i5 o s"pt"0Fn".

%e0nele pot i a6eate5 8n6irate 8ntr!o ordine liniar" ;scrisoare< sau nonliniar"5 si0etric

sau asi0etric5 sau pur 6i si0plu aleator. %e poate su@linia prin culoare sau prin

 pondere viual" anu0ite aspecte

Variant": un rup de su@iecţi neocia"5 construind 80preun" se0ne5 si0@oluri

 plastice5 ideora0e pentru cuvinte aleseK apoi iecare sinur sau 8n rupe de -!2

realiea" o scrisoare plastic"J 8n care se poveste6te o i din viaţa personal" sau din

cea co0un".

'etoda solicit"5 activea" 0ecanis0ele 0entale i0plicate 8n construirea

se0nelor5 si0@olurilor viuale5 0ecanis0e care co0@in" linii5 culori5 or0e5 direcţii5

teHturi5 intensit"ţi5 contraste5 rit0uri5 idei5 se0niicaţii posi@ile5 si0etrii5 asi0etrii5

Page 287: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 287/357

8nchideri5 deschideri5 i0ploii5 eHploii5 opacit"ţi5 transparenţe5 e0oţii5 st"ri5

senti0ente5 enerii5 echili@re5 deechili@re cu alte cuvinte Fndirea nonliniar"

;analoic"<. Construirea acestor se0ne5 si0@oluri plastice5 ideora0e este un oarte

 @un eHerciţiu de activare a potenţialului creativ prin ie6irea din paradi0a i0ainii

 perceptive care st" la @aa celor 0ai 0ulte construcţii plastice noncreative5 anoste5

repetitive5 @aate pe 0i0etis0.

?-. 'asca proprie

'"6tile sunt o n"scocire u0an" str"veche5 stranie5 care puteau avea dierite

uncţii: rituale ;unerare5 estive5 r"@oinice<5 spectaculare ;purtate de @uoni sau de

actori5 0"6ti de dehiare purtate la carnaval< 6i 0aice ;de iniţiere5 apotropaice5

eHorciste5 0edicale<.

'aterialele pri0e olosite 8n conecţionarea 0"6tilor sunt oarte diverse:

aril"5 le0n sau scoarţ" de copac5 oase 80@inate5 pietre preţioase5 piele5 sticl"5

teracot"5 ţes"turi5 co0@inaţii veetale5 0etale5 co0@inaţii eteroene ;sFr0"5 rune

uscate5 p"r5 cFlţi5 0"tase de poru0@5 stru7eni etc.< >i 0ai nou tatua7e direct pe aţ" sau

nu0ai vopsirea eţei ;sule0enirea< cu0 vede0 tot 0ai des 8n tri@unele stadioanelor.

Conecţionarea de 0"6ti pentru dierite ocaii5 olosind orice el de 0ateriale5

 poate 80@r"ca or0a unor eHperi0ente plastice inedite.

$n Ro0a antic"5 iecare a0ilie de va" lua 0asca 0ortuar" a oric"rui deunct

din 0e0@rii s"i5 p"strFnd 0asca acestor rude apropiate ca pe ni6te chipuri ale

str"0o6ilor 8n peri0etrul casei 8n dulapuri speciale. Oa0eni ana7aţi de a0ilie ;de

o@icei actori proesioni6ti< 8nsoţeau5 cu aceste 0"6ti pe aţ"5 orice corteiu unerar5

0ortul iind 8nsoţit si0@olic5 pe ulti0ul dru05 de str"0o6ii s"i.

(ornind de la ideea de 0asc" 6i de la 0ultiplele uncţii posi@ile pute0 i0aina

0ultiple a@ord"ri creative.

'etoda pe care o preent"0 ne propune ceva inedit: construirea propriei 0"6ticu a7utorul unor F6ii 8nuste 6i scurte de pansa0ent hipsat. Dup" ce li se eHplic"

su@iecţilor aspectele tehnice ale reali"rii 0"6tilor ;elul cu0 se vor u0ei F6iile de

 pansa0ent hipsat 6i cu0 se vor aplica pe aţ"5 l"sFnd neacoperite @uele5 n"rile 6i

or@itele cu ochii< se trece la realiarea lor eectiv". CFte doi su@iecţi 86i vor ace pe

rFnd 0"6tile. Dup" 8nt"rirea lor se scot cu ri7" de pa a6" 6i se 0ai 8nt"resc5 dac" e

nevoie cu alte F6ii hipsate. Apoi 0"6tile pot i colorate 6i eHpuse ie cu partea

conveH"5 ie cu partea concav". '"6tile proprii pot i 0odiicate cro0atic5 decoratetrans0iţFnd eHpresiile dorite de su@iect.

Page 288: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 288/357

Variante: ! su@iecţii sunt solicitaţi s" 0odiice cro0atic 6i eHpresiv 0"6tile 8n

sensul dorit de eiK

! su@iecţii sunt solicitaţi s" 0odiice eHpresiv 0"6tile 8n sensul 80@"trFnirii lorK

! su@iecţii pot olosi 0"6tile 8ntr!un spectacol acţiune5 8n care iecare poart" propria

0asc" 0odiicat"5 a0pliicat" eHpresiv prin culoare 6i ele0ente raice.

?2. 'etoda anoti0pului 0asc"

%u@iecţii pri0esc hFrtii de desen A2 care au pe spate desenat sche0atic o

0asc" ;vei iura de 0ai 7os<.

Dup" ce vor plia hFrtia 80p"rţind!o 8n dou" vor putea picta pe partea nedesenat"5 doar 

 pe o 7u0"tate de coal"5 un anoti0p. Anoti0pul ales de su@iect va i redat doar prin

culorile caracteristice su@ or0" de pete ;nu vor i or0e iconice<5 ie 8n te0pera5

ua6e sau acuarel"K apoi hFrtia va i din nou pliat" presFndu!se petele de culoare 8ntre

cele dou" 7u0"t"ţi prin recare 6i ap"sare5 o@ţinFndu!se pete dispuse si0etric. (Fn" ce

se usuc" plan6ele se discut" cu su@iecţii despre ce au Fndit 6i au si0ţit iecare cFnd

au pictat anoti0pul ales ;ce repreint" al@astrul5 al@ul5 riul colorat5 ro6ul etc.<. Dup"

ce s!au uscat @ine plan6ele se plia" din nou 6i se rupe sau se decupea" cu ri7" or0a

nasului5 a urii 6i a ochilor5 r"0FnFnd 8n locul lor ni6te oluri. Anoti0pul5 supraaţa

 pictat" cu a7utorul petelor va avea o anu0it" eHpresivitate cro0atic" 6i estic" care se

va transor0a 8ntr!o 0asc" anoti0p. %u@iecţii 86i vor pune 0"6tile pe aţ" 6i vor 

i0provia o interpretare a acestora estic"5 panto0i0ic"5 sonor"5 0uical" sau

literar" ;vor ace ni6te 0i6c"ri suestive5 vor e0ite sunete 3 0elodii sau vor rostii

cuvinte 3 versuri care s" ie 8n consonanţ" cu cro0atica anoti0pului 0asc"<. RFnd pe

rFnd iecare 86i va 7uca rolul 0"6tii sale 8n aţa celorlalţi.

Variante: ! vor ie6i 8n aţ" 6i!6i vor 7uca rolul 80preun" 0"6tile leate de var"

apoi cele leate de iarn" etc.

! se eHpun -G!2G de dreptunhiuri 0ici colorate 8n diverse nuanţe5 intensit"ţi.

%u@iecţii le rupea" 8n ?!1G coniuraţii cro0atice care vor suera anu0ite st"ri

Page 289: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 289/357

sulete6ti: tristeţe5 @ucurie5 cal05 aitaţie5 tinereţe5 revolt" etc. Apoi pe o plan6" A2 se

 pictea" starea ales" de su@iect olosind rupa de culori care o suerea". $n preala@il

ac 0asca sche0atic" pe partea cealalt" a hFrtiei. (Fn" se usuc" culorile5 su@iecţii

concep un 0ic scenariu de 7ucare a st"rii respective ;iecare separat sau #!-

80preun"<. Apoi ur0ea" interpretarea 0"6tilor st"ri.

'etoda le d" posi@ilitatea su@iecţilor s" se eHpri0e prin 0ai 0ulte 0odalit"ţi

6i li0@a7e ;cro0atice5 sonore5 estuale 6i dra0atice< 6i s" 8ncerce o corelare a

acestora. De ase0enea ea solicit"5 activea" potenţialul creativ interartistic ;apelFnd la

or0e de eHpresie dierite< 6i intelienţa e0oţional" ;su@iectul se produce 8n aţa

celorlaţi 6i se transpune e0patic cFt de cFt 8n 0asca stare suleteasc"<.

'etode structural o@iectuale

?=. Construcţii "r" sFr6it

$n cadrul activit"ţilor plastice cu su@iecţi de dierite vFrste5 se pot iniţia 7ocuri5

ela@or"ri plastice des"6urate 8n tridi0ensional5 activFndu!se 6i devoltFndu!se

intelienţa spaţial".

Astel se pot iniţia ela@or"ri de structuri spaţiale 0odulate care pot i

continuate la nesFr6it c"p"tFnd coniuraţii din cele 0ai variate 6i i0previi@ile.

Aceste structuri spaţiale se pot construi pe @aa unor 0oduli tetraedru5 octaedru5

icosaedru etc. olosind 0ateriale si0ple: sco@itori5 prenande sau lut. %co@itorile5

 pentru a da nastere la tetraedre care se devolta unele din altele 5 pot i lipite cu

 prenande sau alte solutii rapide ori pot i prinse in 0ici @ile sau cu@ulete de lut. CFnd

sunt 8nt"rite structurile astel realiate pot i colorate ;0onocro0ie<. Ele pot i eHpuse

 7os sau suspendate 8n aer.

??. Instalaţii cu pietre

%e strFn pietre de dierite or0e 6i 0"ri0i eventual 6i culori5 teHturi variate.Cele 0ai la 8nde0Fn" sunt pietrele de rFu 0ai ales din onele de 0unte. Dup" ce sunt

cur"ţate 6i sp"late ele pot i olosite ca atare 8n starea lor natural" eHploatFndu!se

 plastic calit"ţile lor intrinseci sau pot i pictate 3 colorate 8n sens decorativ 3 a@stract

sau iconic 8n culori de ulei sau te0pera cu aracet. %e pot ace rupe de -!1G su@iecţi

care vor realia co0poiţii 3 instalaţii 80preun" dup" anu0ite idei cFt 0ai inenioase

;co0@inFnd pietre de dierite 0"ri0i 6i anu0ite calit"ţi cro0atice 6i teHturale 8n

dierite aran7a0ente spaţiale: liniare5 tip la@irint5 cur@e5 spiralice5 0iHte5 relativiconice etc.<. Dup" realiarea lor instalaţiile respective pot i aran7ate 3 eHpuse 8n

Page 290: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 290/357

spaţii deschise ;curţi5 holuri5 curţi interioare5 parcuri etc.<. %e pot realia instalaţii

unice5 0ai a0ple cu -G 1GG de pietre.

Realiarea unor instalaţii din pietre 6i eHpunerea lor 8n spaţii deschise5 le d"

 posi@ilitatea su@iecţilor s" intervin" creativ 8n dierite a0@ianţe5 cu prec"dere 8n sens

ar0onic sau potenţFnd anu0ite direcţii5 sensuri5 eHpresivit"ţi ale spaţiului respectiv.

?B. 'etoda 0uchiilor cur@e

$n 0od o@i6nuit o@ţine0 8n caul 8ndoirii hFrtiei5 0uchii drepte. Oria0i se

 @aea" cu prec"dere pe 7ocul 0uchiilor drepte 6i al supraeţelor de dierite or0e 6i

0"ri0i reultate prin dierite 8ndoiri ale hFrtiei respective. Dar hFrtia poate i 8ndoit"

8n a6a el 8ncFt s" o@ţine0 0uchii cur@e. Iniţial pe supraeţele de hFrtie de dierite

or0e 6i 0"ri0i ;dreptunhiulare5 p"trate5 discuri etc.< ap"s"0 liniile cur@e ;viitoarele

0uchii cur@e< cu unhia sau cu un o@iect ne0etalic ;le0n5 os< neascuţit5 8n a6a el

8ncFt acesta s" nu se taie sau s" nu se peroree. Apoi cu ri7"5 cu deetele a0@elor 

0Fini se 8ndoaie hFrtia pe ur0ele ap"sate cu unhia sau alte instru0enteK pri0a

8ndoitur" 8n 7os5 ur0"toarea 8n sus 6i din nou 8n 7os etc. aceast" lee tre@uie respectat"

c"ci altel din caua unor tensiuni apar @Frcituri urFte pe planurile hFrtiei respective.

%upraeţele de hFrtie al@" sau colorat"5 8ndoite pe liniile cur@e respective se

transor0" 8n relieuri cu 0uchii cur@e 7uc"u6e 6i versanţi 0ai 8nu6ti sau 0ai lari

care sunt accentuaţi de 7ocul de lu0ini 6i u0@re. (ot i rupate 8n el 6i chip dierite

astel de 0ici relieuri o@ţinFndu!se adev"rate panouri decorative.

Variante: 'ai 0ulte supraeţe astel relieate u6or 6i avFnd acelea6i

di0ensiuni5 pot i lipite 3 cuplate dFnd na6tere la corpuri tridi0ensionale cu

supraeţele plasticiate eHpresiv.

?. %tructuri liniare tridi0ensionale

%unte0 o@i6nuiţi s" tras"05 s" ne 7uc"0 cu linii drepte5 trasate de dierite

instru0ente ;creion5 piH5 c"r@une5 carioca5 stilou5 pensul" cu vFr etc.< pe supraeţe deo@icei plane. Dar cu liniile ne pute0 7uca 6i 8n tridi0ensional. %" ne Fndi0 la

construcţii spaţiale realiate din sFr0" 0oale sau din sco@itori. Dar pute0 realia

structuri liniare spaţiale ;8ntr!un spaţiu tridi0ensional< 8ntr!un cu@ ale c"rui 0uchii

sunt 0etalice5 cu a7utorul irelor teHtile. %au structuri spaţiale liniare cu ire de ca@luri

de dierite rosi0i 80@r"cate 8n ire de lFn"5 @u0@ac etc. aceste structuri cu ca@luri

80@r"cate de dierite rosi0i 6i culori5 pot avea des"6ur"ri5 orani"ri spaţiale

tridi0ensionale oarte diverse 6i co0pleHe5 cal0e5 centripete5 centriue5 eHploive5

Page 291: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 291/357

ondulate etc. %u@iecţii avFnd posi@ilit"ţi de per0ut"ri5 co0@inaţii creative

nenu0"rate.

?. %tructurii de linii 6i puncte atFrnate

%tructurile spaţiale realiate din @ahete5 ti7e5 ire ;ca@luri< etc. se 8ntFlnesc la

tot pasul 8n construcţii ;arhitectur"< de!a lunul istoriei u0ane5 ilustrFnd

inenioitatea5 puterea creativ" a o0ului ;'ario %. 1-<. Aici se propune utiliarea

unor @ahete sau ti7e de le0n precu0 6i a unor ire de aţ" 6i lut 8n sens pur artistic.

Ave0 nevoie de #!= @eţe 3 ti7e de le0n5 ire de @u0@ac sau lFn"5 lut5 te0pera 6i

i0ainaţie cFt 0ai 0ult". eţele pot i rupate 3 leate 8n cruce sau alte aran7a0ente.

Apoi aran7a0entele din @eţe pot i 80@r"cate 8n ire de lFn" de o sinur" culoare sau

altel. De aceste @eţe rupate se atFrn" dierite ire de aţ" 8n aran7a0ente cFt 0ai

inenioase. (e aceste ire de aţ" leate 6i rupate cFt 0ai interesant de @eţele

80@r"cate 8n ire de lFn"5 sunt apoi plasate @ile5 cu@uleţe5 cilindri etc. 0ai 0ici sau

0ai 0ari5 0ai de6i sau 0ai rari de lut 0oale. Aceste corpuri de lut oarte 0ici5 0ici5

0ari etc. pot i colorate5 o@ţinFndu!se structuri 3 candela@re deose@ite co0poiţional 6i

cro0atic.

BG. /ocul poliedrelor reulate.

*or0ele eo0etrice @idi0ensionale 6i 0ai cu sea0" cele tridi0ensionale

;corpurile eo0etrice< au o anu0it" riuroitate5 reularitate5 preciie ele e0anFnd o

ru0useţe receJ. %i0pla des"6urare a corpurilor eo0etrice reulate ;cu@5 ser"5

cilindru5 con etc.< 6i construirea lor dintr!o @ucat" de hFrtie constituie o provocare 6i o

eHperienţ" viual plastic" interesant"5 captivant" 6i cu consecinţe or0ative

incontesta@ile. /ocul acesta porne6te 6i se @aea" de la 3 6i pe cele cinci poliedre

reulate cunoscute din antichitatea reac": tetraedrul5 cu@ul5 octaedrul5 icosaedrul 6i

dodecaedrul. Cele cinci corpuri care 8n 4recia antic" si0@oliau ocul5 p"0Fntul5

aerul5 apa 6i cos0osul ;*lorica C. 1= <5 sunt or0ate dintr!un nu0"r de eţe5

triunhiuri echilaterale5 p"trate sau pentaoane5 ele iind cunoscute ca cele cinci

Page 292: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 292/357

corpuri platonice. +eonardo da Vinci5 pornind de la corpurile platonice a construit

dou" polioane se0ireulate 6i un dodecaedru stelat etc. ;4hPa '. 11<. /ocul

 propune su@iecţilor construirea din hFrtie sau carton a 0ai 0ultor poliedre reulate

;pe @aa unor 6a@loane construite prin des"6urarea poliedrelor de c"tre aceea6i

su@iecţi< care apoi pot i cuplate 8n aran7a0ente co0poiţionale dierite. Aceste

aran7a0ente spaţiale de poliedre reulate de dierite di0ensiuni pot i colorate

;0onocro0 sau 8n dierite a0e 0a7ore5 0inore5 si0ple5 co0pleHe etc.<.

Variante: ! se pot realia panouri decorative

  ! se pot realia sculpturi a@stracte ;0achete<K

! corpuri cu supraeţe 7ucate 8n stil op art

! se pot realia structuri perorate.

B1. Construcţii cu supraaţ" continu".;reoarhitectura<.

(rintre coniuraţiile spaţiale stranii5 cu propriet"ţi deose@ite se nu0"r" 6i

inelul 'Q@ius5 de apt o panlic" r"sucit" avFnd o sinur" supraaţ" 6i studiat" de

0ate0aticianul 6i astrono0ul A. *. 'Q@ius ;Ro0an (. 11< 8n 1?=. (e @aa inelului

'Q@ius 6i a variantelor sale s!a devoltat un do0eniu al structurilor sau

coniuraţiilor neorienta@ile nu0it reoarhitectur" ;8n rece6te rheoJ 8nsea0n" a

cure<5 care se0niic" o arhitectur" luent"5 deschis"5 crescFnd continuu 6i neli0itat

spre cele trei direcţii spaţiale5 8ntr!o eHpansiune de tip cristalin ;Ro0an (. 11<. De

traseele eni0atice5 cu evident caracter entrelacsJ ist a ost atras 6i +eonardo da

Vinci care a desenat tot elul de 8ncol"ciri de rFnhii a6eate astel 8ncFt s" u0ple un

cerc.

Revenind la aceste supraeţe ciudate derivate din inelul lui 'Q@ius5 nu0ite

coniuraţii or0ative neorienta@ileJ5 0ai tre@uie s" spune0 c" ele se pot devolta 8n

or0e plane sau i@rate 6i c" 8n neorienta@ilitate aHa este diolvat"5 eHistFnd echili@ru

dar nu aHe. Alte caracteristici ciudate ale acestor or0e este aptul c" au o sinur"0uchie 6i o sinur" aţ". (rin dierite transor0"ri topoloice se a7une de la

supraete tip inel 'Q@ius ;deci cur@e< la coniuraţii cu eţe polionale ;vei

i0ainile de 0ai 7os<.

(ornind de la aceste 0odule ;sunt repertorii de astel de 0odule cu supraeţe 6i

0uchii continue ! Ro0a T. 11< li se propune su@iecţilor s" realiee un nu0"r de

1G 1= sau 0ai 0ulte @uc"ţi pornind de la unul sau dou" 0odele< din hFrtie sau

carton colorate care apoi sunt asa0@late 8n structuri tridi0ensionale co0pleHe.

Page 293: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 293/357

Variante: ! cu aceste 0odule su@iecţii pot construi 0achete de construcţii

arhitectonice 0oderne5 ora6e spaţiale etc.

! pornind de la aceste 0odule su@iecţii sunt solicitaţi s" construiasc"

spaţial din sFr0" 0oale doar 0uchiile continue ale acestora.

Alte 0etode

B#. 'etoda listelor 

Este o 0etod" de relaţionare aleatorie5 orţat" 8ntre ele0ente5 idei5 o@iecte5

uncţii5 calit"ţi5 culori etc. Este o 0etod" care ne poate scoate din cria de inspiraţie 8n

caul 8n care vre0 sau tre@uie s" reali"0 o lucrare plastic" cu a anu0it" te0"

;spoturi pu@licitare5 recla0e la anu0ite produse etc. <. (e o coloan" a6"0 su@ or0"

de cuvinte ele0ente5 or0e5 calitati etc. leate de te0a iar pe a doua coloana insira0

ce ne vine in 0inte tot su@ or0a de cuvinte ;su@stantive5 ver@e5 ad7ective etc.<. De

eHe0plu in vederea realiarii unei lucrari plastice cu te0a ("strarea curat" a naturiiJ

8n vederea particip"rii la un concurs internaţional5 su@iectul poate 8ntoc0i ur0"toarele

liste de cuvinte:

I II

natur" Al@

copaci transparent

iar@" neru

rFuri curat

'are reu

+ac u6or

 ploaie @Frcit

Aer 0urdar  

0unţi uscatlori sFr0" hi0pat"

 p"s"ri unoaie

(e6ti a0estec

O0 deordine

cuie

cenu6"

ar0onie

deastru

Page 294: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 294/357

roat" etc.

Apoi se ia iecare ele0ent din pri0a coloan" ;ele0ente leate de te0a lucr"rii<

6i se asocia"5 8n poida lipsei aparente a vreunei corespondenţe sau le"turi5 rFnd pe

rFnd cu ele0ente din coloana a doua. %e ia5 s" ice0 iar@a din pri0a coloan" ;din

eHe0plul de 0ai sus< 6i se co0@in" su@ or0" de schiţe cro0atice 3 or0ice rFnd pe

rFnd cu ele0entele din coloana a doua ;se introduce iar@a 8n 3 pe al@5 neru sau

invers5 se @Frce6te iar@a5 se alutinea" cu sFr0a hi0pat"5 se transor0" 8n cuie5

cenu6" etc.<. Din nu0eroasele schiţe5 soluţii 0ai si0ple5 0ai co0pleHe se ale cele

0ai inenioase 6i cu posi@ile e0anaţii si0@olice 6i se reco0@in"5 prelucrea" plastic

6i se realiea" 8n inal pe @aa lor lucrarea plastic" inal". %e pot realia 0ai 0ulte

variante de lucr"ri. 'etoda a7ut" la de@locarea 3 sti0ularea i0ainaţiei5 apelFnd 6i la

haard5 pentru e0iterea de soluţii posi@ile.

B-. Ce pot ace cu cinci ele0ente

Este o 0etod" care porne6te de la un nu0"r de ele0ente eHterioare su@iectului.

Aceste ele0ente pot i plastice dar 6i de alt" natur" ;cuvinte5 idei5 sunete5 0irosuri

etc.<.

%e pot da sau se pot alee5 de eHe0plu5 cinci ele0ente plastice:

a< o linie cur@" @< or0" de cal

  o pat" ro6ie or0"devaluri

  un punct neru or0" de scaun

  un p"trat or0" de nori

o run" rit0 de cre6tere

%e pune apoi 8ntre@area: ce pot ace cu aceste ele0ente Cu0 pot opera cu ele5 ce

operaţii plastice or0ice5 cro0atice5 co0poiţionale pot aplica asupra lor $n

spaţiul dat ;supraaţa de hFrtie< le pot co0@ina5 a6ea 8n diverse poiţii5 coniuraţiiKle pot 0ic6ora5 0"ri5 0ultiplica5 suprapune5 intersecta5 alutina ;vei procedeele

co0@inatorice<. Cu a7utorul lor ;varianta a< pot construi se0ne iconice ;un copac5 un

ani0al5 un o05 un nor sau o loare etc.<. (ot construi 0on6tri plasticiJ p"tratul

 plFne 6i cad din el lacri0i de puncteK linia cur@" dansea" cu p"tratulK pata ro6ie

8nhite o run" 6i un punctK din pata ro6ie cresc 8n sus 6i 8n 7os puncte5 linii cur@e5

 p"trate5 rune5 etc.

Page 295: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 295/357

De ase0eni cu aceste ele0ente se pot construi dierite scenarii 3 pove6ti

secvenţiale pe supraaţa de hFrtie 80p"rţit" 8n dierite sectoare 3 reţele repreentFnd

dierite 0edii ;i5 noapte5 cer ap" etc<

Variante:

! cele cinci ele0ente pot i toate se0ne iconice ;cal5 scaun5 nori5 rune5 vioar"<K

! cele cinci ele0ente pot i si0@oluri ;crucea reac"5 ser"5 anh5 uro@ros5 coas"<K

! cele cinci ele0ente pot i se0ne pur plastice ;o pat" al@astr"5 o linie 0odulat"5 o

 panlic" oran75 un punct5 o linie cur@"< sau co0@inaţii ale acestora ;cal5 uro@oros5

 pat" ro6ie5 runt"5 rit0 de cre6tere< etc.

! sau se solicit" olosind cele cinci ele0ente date 6i o serie de operaţii plastice5 s" se

sueree 0elancolie sau altceva.'etoda solicit" su@iectul s"!6i activee setul de proceduri5 de operaţii plastice

de care dispune pentru a le aplica ele0entelor date pentru a construi coniuraţii

 plastice inedite5 oriinale.

B2. 'etoda ochilor 8nchi6i

Este o 0etod" 8n care se eHploatea" haardul5 8ntF0plarea. %e cere su@iecţilor 

s" desenee cu creionul sau cu alt instru0ent5 cu ochii 8nchi6i -!= ele0ente iurative

li@ere sau leate de o te0" dat". Apoi se eHploatea" suprapunerile5 8ntret"ierile 6i seadau" alte ele0ente. %e pot din nou desena5 tot cu ochii 8nchi6i5 alte ele0ente iconice

sau pur plastice ;pete de culoare5 linii etc.<.

B=. 'etoda pre6ului.

Este o 0etod" si0pl" cu reultate i0ediate 6i de 0ulte ori halii. %e @aea"

 pe 8nlocuiri de ele0ente 8ntr!o situaţie dat". %u@iecţii desenea" un o0 care @ate un

covor. +i se cere s" 8nlocuiasc" covorul rFnd pe rFnd cu altceva sau s" 8nlocuiasc"

instru0entul de @"tut ;o0ul @ate televiorul5 un iar5 un nor etc.<.

Variante: @"tutul pre6ului poate i 8nlocuit cu alt" acţiune u0an": s"patul

 p"0Fntului5 sp"latul ruelor5 cFntatul la un instru0ent5 0ersul pe @iciclet" etc.

B?. 'etoda plinului care devine ol.

%e desenea" 3 pictea" 3 0odelea" ie dup" o@iecte eHpuse ie 8n uncţie de o

anu0it" te0" dat"5 -!2 ele0ente or0ice care se i0pun5 din punct de vedere viual ca

 plin 8n co0poiţie. Apoi se cere s" se 0odiice co0poiţia 8n a6a el 8ncFt plinul s"

devin" ol iar olul ;spaţiu dintre or0e< s" devin" plin.

BB. 'etoda peisa7ului portret

Page 296: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 296/357

%e eHpun 6i se analiea" trei patru reproduceri de art" cu peisa7e realiate 8n

dierite paradi0e or0ice 6i spaţiale ;realist"5 cu@ist"5 poitilist"5 eHpresionist"<. %e

cere pornind de la unul sau dou" peisa7e alese de iecare su@iect 8n parte5 s" se

realiee 1!# portrete care s" reia 0i7loacele plastice 6i paradi0a or0ic" 6i spaţial"

respectiv".

Variante: se porne6te de la 2!= naturi 0oarte 6i se solicit" realiarea unui

 peisa7K se porne6te de la 2!= portrete 6i se solicit" realiarea unei naturi statice.

B. 'etoda or0elor decupate.

%u@iecţii pri0esc 1!- or0e a@stracte5 0ai 0ult sau 0ai puţin eo0etrice5

decupate din hFrtie5 carton sau 0odelate 8n lut sau cioplite 8n le0n etc. Aceste or0e

 pot i rotunde5 unhiulare5 ra0iicate5 0iHte etc. (ornind de la or0ele date5 su@iecţii

sunt solicitaţi s" le transor0e 8n realit"ţi iurative prin pictare5 desenare pe

supraeţele lor ;"r" decupare<.

Variante: ! su@iecţii aduc orice o@iecte ;cutii5 haine5 c"ni5 @orcane5 sticle etc.<

 pe care le 0odiic" pictFnd5 lipind5 leFnd etc. dierite 0ateriale ;hFrtie5 soar"5

capace5 hFrtie etc.<.

B. Oria0i a@stract.

Dup" ce s!au 8nv"ţat 6i s!au eHecutat or0ele de @a" 8n arta plierii hFrtiei

;,jlal A. %. 1< 6i s!au eHersat suiciente iurine ani0aliere5 lorare5 o@iectuale

se poate trece la oria0i a@stract. *iecare su@iect 86i alee o or0" de @a". (ornind

de la aceast" or0" de @a" se 8ncearc" prin 8ndoiri dierite s" se construiasc" or0e

tridi0ensionale a@stracte ;noniurative<. %e pot 8ncerca -!B variante 8ncepFnd de la

aceea6i or0" de @a" sau de la or0e de @a" dierite.

Variant": se pot realia 8n 7ur de o sut" de iuri a@stracte de 0"ri0i dierite

care apoi pot i 8n6irate pe aţ" 6i 8ntinse 8n aer 8n eHterior sau 8n interior.

G. 'etoda 0a6inii.'a6ina5 0a6in"ria este o construucţie a 0inţii o0ene6ti care ie 0Fnuit"5

condus" de o0 sau telehidat"5 0ai nou prora0at"5 eHecut"5 realiea" ceva pentru

oa0eni: sap"5 transport"5 taie otoraia"5 spal"5 sudea"5 cFnt" etc. %u@iectului i se

cere s"!6i i0ainee 6i s" construiasc" plastic 0a6ini5 0a6in"rii c"rora s" li se dea

8ntre@uinţ"ri5 sarcini 0ai rare5 0ai deose@ite: 0a6in" pentru transor0at pietrele 8n

 pFine5 0a6in" de transor0at apa 8n rae de soare5 0a6in" de scos cutre0urul din

 p"0Fnt5 0a6in" de transor0at ar0ele 8n u0" de 0estecat5 0a6in" de transor0at

Page 297: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 297/357

terori6tii 8n 8neri etc. Este o 0etod" care per0ite o olosire 0ai li@er" a 0i7loacelor 

de li0@a7 plastic.

Variant": su@iecţii pot i solicitaţi s" construiasc" 0a6in"rii tridi0ensionale

olosind dierite o@iecte 6i 0ateriale ;8n sensul o@iectelor suprarealiste5 Cathrin . +.

#GG2<.

1. 'etoda irului de aţ".

Este o 0etod" prin inter0ediul c"reia o@ţine0 oarte u6or dierite or0e

aleatorii5 de 0ulte ori de o ru0useţe stranie5 0uical". Ave0 nevoie de coli de hFrtie

de desen de dierite 0"ri0i5 de ua6e5 acuarele5 te0pera sau tu65 cerneal" etc. 6i de

ire de aţ" de #G!=G de c0. %e 8ncarc" irul de aţ" de culoare cu a7utorul unei pensule

apoi se a6a" 8ntr!o or0" oarecare pe supraaţa unei hFrtii care se acoper" cu o alt"

hFrtie de aceea6i 0"ri0e ;poate i o coal" 8ndoit" 8n dou" supraeţe suprapuse<. Apoi

se presea" cu o pal0" hFrtia de deasupra 8n ti0p ce se trae 8ncet aţa dintre cele dou"

supraeţe de un cap"t cu cealalt" 0Fn". CFnd se desac cele dou" coli de hFrtie vor 

ap"rea dou" or0e identice. Aceste or0e pot i l"sate ca atare sau pot i prelucrate

 plastic intervenind cu alte ele0ente plastice.

Variant": pe acelea6i coli de hFrtie se pot realia 0ai 0ulte ase0enea or0e

care se vor suprapune5 intersectaK ele pot i realiate 8n culori dieriteK

! hFrtia pe care se a6ea" aţa 80@i@at" 8n culoare poate avea or0a unui disc cu

un 0ic oriiciu 8n centruK cap"tul aţei de care vo0 trae va i trecut prin acest oriiciuK

dup" ce se a6ea" aţa pe toat" supraaţa rotund" aceasta se 8ndoiae u6or5 se presea" 6i

se trae u6or irul prin oriiciuK apare o sinur" or0" devoltat" 8n 7urul oriiciului.

#. /ocul literelor.

(ornind de la diverse scrieri5 ala@ete5 literele sau un rup de litere vor i

transor0ate 8n se0ne plastice olosind tehnici raice5 culoare sau cola7ul. +iterele

luate 8n sine au o anu0e eHpresivitate 6i ru0useţe viual plastic": unele sunt velte5 7uc"u6e5 altele 8nchise etc. Ele vor i transor0ate 8n se0ne plastice de di0ensiuni

0ari5 rupate 8n el 6i chip sau cuvinte 7ucate etc.

Variante: se alee un cuvFnt scurt ;cas"5 ta@lou5 poian" etc<. care se 8nscrie

8ntr!un or0at en ta@l" de 6ah la 8nceput corect apoi literele vor i 0ereu 0odiicate

 plastic.

! se alee un cuvFnt 6i cu literele transor0ate plastic se realiea" co0poiţii

unice.

Page 298: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 298/357

T A + O U

-. /ocul statuii 0i6c"toare.

/ocul propune su@iecţilor eHersarea transpunerii corporal e0patice 8n dierite

st"ri. %e iHea" un posta0ent pentru statuie un scaun5 o 0as" sau pur 6i si0plu o

hFrtie a6eat" pe 7os. Apoi rFnd pe rFnd su@iecţii se vor urca pe posta0ent 6i se vor 

transor0a 8ntr!o statuie vesel"5 trist"5 Fnditoare5 halie5 o@osit"5 vis"toare etc.

Variante: se pot iniţia rupuri statuare ;#!- su@iecţi<K

  ! statuia poate i vie 8ns" "r" s" se delipeasc" de posta0entK

! su@iecţii vor propune rFnd pe rFnd statuii s" ie cu0inte5 o@ranic"5 vesel" etc.

2. Odiseea celor trei ele0ente plastice

'etoda propune su@iecţilor aleerea a trei persona7e plastice ;or0e5 culori5

linii5 pete etc.< noniurative. Dup" ce iecare su@iect 6i!a desenat 3 pictat persona7ele

;o pat" al@astr"5 un triunhi5 o linie cur@" 0odulat"5 7u0"tate de cerc5 o pat" ro6ie5 un punct5 o or0" a@stract" etc.<. poate 8ncepe c"l"toria. +i se propune su@iecţilor s"!6i

i0ainee c" persona7ele lor particip" la o c"l"torie5 aventur" care este descris" pe

scurt de propun"tor sau este inventat" de iecare su@iect separat. Aventura se poate

des"6ura 8n spaţii 6i locuri cFt 0ai dierite de cele ire6ti. Vor reulta ni6te lucr"ri

concepute secvenţial sau nu.

Variant": ! se pot realia 0ici c"rţi cu =!1G scene desene precu0 6i cu un 0ic

teHt.! se pot realia @eni desenate.

EHe0plu de povestire ;scenariu<: cei trei eroi intr" 8ntr!o p"dure al@astr"

str"@"tut" de urlete ro6ii. O str"@at speriaţi iind nevoiţi s" se lupte cu 6apte or0e 3

 @estii ascuţite 6i ra0iicateK o@osiţi se arunc" 8ntr!o ap" al@en"5 transparent" din care

ies radical transor0aţi 6i 8ncin un che de po0in".

=. 'etoda reresiei plastice 8n copil"rie.

%u@iecţilor li se propune s" se Fndeasc" la copil"ria proprie5 la casa5 strada5 prietenii de 7oac" din vre0ea respectiv". Apoi 8ntr!o at0oser" cal0"5 cald"5 de u6oar"

Page 299: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 299/357

reverie5 li se suerea" ;prin intonaţii suestive< s" desenee strada5 casa5 dierite

o@iecte din copil"rie "r" s" se Fndeasc" prea 0ult asupra elului cu0 desenea":

... desene coleii de 7oac" 6i pe 0ine "r" s" iau creionul de pe hFrtie.

Desene o@iecte 6i iinţe 8ntFlnite 8n copil"rie "r" s" le supun unor reuli

 perspectivice sau co0poiţionale5 a6a cu0 80i vin 8n 0inte5 cFt 0ai si0plu5 cu cFt

0ai puţine detalii...

... cele 0ai 8ndr"ite persoane5 o@iecte5 iinţe din copil"rie la desene

sintetic5 ... le reduc la or0e enerale5 celulare... ac desene descriptive ale unor 

0i6c"ri din copil"rie ;le"natul5 @orul al@inei etc.<

*ac cocoloa6e de linii 6i pete de culoare cu pensula5 resi0ţind din plin pl"cerea

0i6c"rilor li@ere nesupuse nici unei restricţii 6i eli@eratoare de tensiuni 6i enerii care

cur ca un 6uvoi vesel...

  L

 Noi ne!a0 7ucat 6i ne 7uc"0 8n continuare cu aceste 0etode5 i0preun" cu elevi

de vFrste oarte dierite5 cu studenţi viitori proesori de educaţie plastic"5 cu

educatoare5 8nv"ţ"toare 6i proesori de educaţie plastic"5 descoperind 80preun" noi

variante5 noi aţete a0uante5 noi aspecte ludice eHperi0entFnd idei noi n"scocite de

oarte 0ulţi copii5 tineri5 oa0ni 0aturi cu tendinţe creative5 ludice sau "site 8n

diverse do0enii5 activit"ţi u0ane 6i adaptate speciicului activit"ţilor plastice. Aceste

0etode5 7ocuri viual plastice 6i pro@a@il altele care va s" vin"5 activea" diverse

0ecanis0e 6i procese psihice i0plicate 8n creaţie5 activiFnd resursele interne ale

su@iecţilor 6i punFndu!i 0ereu 8n situaţii inedite5 surprin"toare5 halii5 l"rindu!le5

schi0@Fndu!le 0ereu 0odalitatea de a@ordare5 punctul do0inat de vedere5 alorit0ii

 proprii de realiare5 structurare a i0ainilor plastice iice redFndu!le5 crede0 noi5

celor 0ai 0ulţi @ucuria pl"cerii de a se 7uca desenFnd 6i pictFnd5 co0@inFnd 6i

0odiicFnd5 str"@"tFnd li@er one 6i spaţii5 teritorii 6i t"rF0uri nenu0"rate.(rin speciicul s"u de activitate concret"5 8n care interer"0 sensi@il cu 0aterii

6i 0ateriale5 6i 8n acela6i ti0p spiritual estetic"5 8n care si0ţi0 eHpresivit"ţi dierite

6i interer"0 3 ader"0 cu 3 la se0niicaţii5 si0@oluri5 ar0onii sau tensiuni solare sau

nocturne5 prin conlucrarea tuturor instanţelor personalit"ţii atFt a celor con6tient  

voluntare cFt 6i a celor incon6tient auto0ate5 prin reistrul lar de 0aniestare ludic"

ce!i este propriu5 activitatea viual plastic" des"6urat" cu su@iecţi de dierite vFrste5

0edii 6i pre"tire5 sti0ulea" resursele proprii l"sFndu!i iec"ruia senti0entul uneidepline li@ert"ţi.

Page 300: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 300/357

$nv"ţarea creativ"5 re8nv"ţarea creativ"5 inclusiv a adulţilor se poate realia 6i

 prin inter0ediul activit"ţilor viual plastice realiate 8n 6coli5 clu@uri5 ateliere

deschise etc.

<i"li$r!&ie 7

  %artori5 4K So0o 5 1B5videns5 Su0anitas

  Cioca5 VK #GGB5 /ocul de!a arta5 Ed. +i0es

  >u6al"5 IK 1#5 Culoarea cea de toate ilele5 Ed. Al@atros

  Daniela5 AK #GGG5 EHperi0antul ,aica5 Su0anitas

  MMM.phantas0a.ro Centrul de studiere a i0ainarului5 *acultatea de+itere Clu7!Napoca

  'ihaela Roco ;#GG1< Creativitate si intelienta e0otionala5 (oliro05 Iasi

  'unteanu Anca ;12< Incursiuni in creatoloie5 Ed. Auusta5 Ti0isoara

  (aul Constatin ;1B< Culoare5 arta5 a0@ient5 Ed. 'eridiane5 ucuresti

13. I@TEBAEA DE?E+ULUI ?4@4DI+CI%LI@A I@TU@ ?EDIU I@TEDI+CI%LI@A.

1-.1 I0ainea 6i ti0pul1-.# I0aeria stiintiica 6i artele viuale1-.#.1 EHplorarea or0elor in stiinta conte0porana si artele viuale

1-.- Desenele copiilor5 ale @olnavilor psihici si i0ainile artistice!plastice.1-.2 /ocul si educatia viuala.

13.1 I?ABI@EA GI TI?%UL (mic eseu su#ercncentr!t)

I?ABI@EA

Im!$ine! #!te &i e&init* c! s#!'iu intreMs!u c! meium5 c!

intermei!r 6ntre m şi re!l (&t$r!&ie5 im!$ine #erce#ti*5 im!$ineniric*5 #er* #ictur!l*,scul#tur!l* etc.).Im!$ine! #rin meiumit!te! s!

Page 301: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 301/357

e/tr!rin!r* #!te le$! lumi i&erite 7 interirul cu e/terirul5 re!lul cuim!$in!rul5 m!teri! cu s#iritul5 i!'! cu m!rte!5 cnştiin'! cu

incnştientul5 lucrurile cu ieile5 #e m cu Dumneeu5 m!le&icul cu"ene&icul5 e/istentul cu ine/istentul5 trecutul cu #reentul5 #reentul cuiitrul5 iitrul cu trecutul etc. Cu #rec*ere se r"eşte şi s! stui!t

&!rte mult es#re rel!'iile im!$inii cu s#!'iul5 es#re sisteme#ers#ectiice c!re structure!* s#!'iul im!$inii !r5 6n sc=im"5 &!rte#u'in es#re rel!'iile cu tim#ul.

  @i m !"r! (=ic et nunc)5 #e scurt5 unele !s#ecte !le rel!'iilr intreim!$inile,re#reent*rile iu!l#l!stice . şi tim#ul.

TI?%UL (rel!ti5 !"slut)

@eKtn7 un meiu in&init5 !lc*tuit in mmente ientice El e/ist* ine#enent e eenimentele #e c!re le !*#steşte

el!tiit!te! cni'ine!* s#!'iul şi tim#ul e #r#riet*'ile5 rel!'iile şicm#rt!mentul "iectelr şi eenimentelr.

:iicienii r"esc e trei tim#uriM 7 

tim#ul neKtni!n  tim#ul rel!tiist  tim#ul lumii micrsc#ice ! #!rticulelr element!re.

 C! &iin'e um!ne suntem mel!te (ment!l şi e/isten'i!l) #e tim#ulcl!sic neKtni!n5 !cel!şi tim# c!re re$lemente!* !ctiit*'ile n!stre ctiiene.

Acest tim# 6l cnsier*m re!lM. Unit*'ile !cestui tim# crnl$ic sunt secun!5

  minutul5 r! etc. D!r tim#ul su"iecti C!re este unit!te! s! Tt secun!. D!r #entruinter!le c!re e#*şesc 9 secune !#!r iscre#!n'e 6ntre tim#ul #si=l$ic

şicel &iic. <er$sn &!ce istinc'i! 6ntre tim#ul tr*it şi cel s#!'i!li!t.Gtiin'!

s#!'i!lie!* tim#ul c!re este e/teriri!t şi m*sur!"il.Du#* <er$sne/ist* i#st!* ! tim#ului #ur c!lit!ti*5 su" &rm! ur!tei &*r* trecut5#reent şi iitr5 cu e/isten'* #ur interi!r*.Dicteul #si=ic l!su#r!re!lişti 6ncerc! s* sur#rin* !ce!st* ur!t* #ur*.

I?ABI@EA (c!r!cteristici) 7

Interirit!te,e/teririt!te U"icuit!te!

+imetric*,!simetric* Inuce 6n #erce#'ie un! s!u m!i multe irec'ii

Anitr#ic* s!u itr#ic* Este le$!t* e s#!'iu5 "iecte şi mişc!re

TI?%UL (c!r!cteristici) 7

Page 302: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 302/357

Interirit!te,e/teririt!te U"icuit!te! Asimetric

  Are irec'ie unic* Anitr#ic

Este le$!t e s#!'iu şi mişc!re

Cnsier!'iile es#re im!$ine şi tim# #t &i r$!ni!te cu !jutrul tri!elr 7  Im!$ine 7

?imesis > !"str!c'ie in&rm!l %erce#tiememrieim!$in!tie

Tim# 7 +imult!neit!tesuccesiune ur!t*

Trecut#reentiitr

D!c* su#r!#unem tri!ele su"lini!te7

trecut #reent iitr (tim#)  memrie #erce#tie i!m$in!tie (im!$ine)

"ser*m rel!'in!re şi cni'in!re 6ntre cele u* &enmene5 tim# şi im!$ine5e une reult* trei i#st!e !le im!$inii 7

  im!$ine! c! !mintire (trecut5memrie)  im!$ine! c! #erce#'ie (#reent5 im!$ine #erce#ti!)  im!$ine! c! inen'ie,!ntici#!'ie (iitr5 im!$in!tie,!ntici#!tie).

Im!$ine! c! !mintire 7

+tc!re,6nre$istr!re ! unr "iecte,&enmene c!re !u &st +e scu&un* s!u iese in tim#ul trecut

Im!$ine! #erce#ti* 7

C! #erce#'ie imei!t*5 !ici şi !cum5 ! "iectelr şi &enmenelr5 estesimult!n* cu tim#ul #reent.

Im#resinism5 inst!nt!neul &t$r!&ic5 #ictur! ultr!r!#i*.

Im!$ine! c! inen'ie 7Cnstruc'ie ri$in!l*5 c! !ntici#!'ie5 e/#lre!* tim#ul iitr

Trecut > #reent > iitr (tim#)

?emrie > #erce#'ie > im!$in!'ie (im!$ine)

Page 303: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 303/357

  eult* c* im!$ine! e un! in #si"ilit*'ile mului e ! se e#l!s! iu!l >ment!l #rin tim#.

TI?% ?I G CAE I?ABI@E

4 !lt* rel!'in!re interes!nt* 6ntre tim# şi im!$ine5 cu cnsecin'e &!scin!nte#entru tr*ire! #si=ic*5 #etic* ! mului5 este #rin intermeiul mişc*rii.Tim#ul ş i mi ş c!re! 7

Aristtel7 tim#ul este num*rul mişc*rii. +&. Au$ustin7 tim#ul este im!$ine! m"il* ! eşniciei. Lei"ni7 tim#ul este rine ! succesiunilr.

  ?*sur*m tim#ul cu !jutrul mişc*rii şi mişc!re! cu !jutrul tim#ului.

Im!$ine! ş i mi ş c!re! 7

Im!$ini st!tice (#icturi5 esene5 scul#turi). Im!$ini in!mince (c!re inuc ilui! mişc*rii 6n structurile #erce#tie7

#!rt şi &ilmul). Im!$ini c!re e&ecti se mişc* (!rt! cinetic*).

Im!$ine!5 mi ş c!re! ş i tim#ul 7

Du#* ce !u reuşit s* ree! ilui! s#!'iului triimensin!l 6n im!$ine!

"iimensin!l*5 !rtiştii !u inent!t slu'ii şi #entru su$er!re! tim#ului.   s#!'iul > tim# imensiuni

  Vei CU<I+?UL .

?!ni#ul!re! tim#ului (l! niel #erce#ti5 #si=ic) 7

Cm#rim!re! tim#ului (creştere! unei #l!nte) Dil!t!re! tim#ului (im!$ine! unr &enmene ultr!r!#ie)

Derul!re! tim#ului 6n!#i (&ilm)

C4@CLUZII 7 :ie intern* s!u e/tern*5 !rtistic* s!u te=nic*5 im!$ine! ne * #si"ilit!te!

s* ne juc*m cu tim#ul5 s*l e/#lr*m5 s*l sim'im şi s*l tr*im m!i intens5s* ne "ucur*m s!u s* ne s#eriem e &iin'! s! str!nie5 s*l #erce#em şi s*l

 6n'ele$em şi in #ers#ecti* #si=estetic*.

Page 304: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 304/357

>3.2. IMAGERIA ŞTIINŢI0ICĂ ŞI ARTELE

 VIZUALE

8ui Slee îi plăcea să privească la microscop secţiuni deplantă, ori tot felul de ţesături vii sau moarte% ;ra un pasionat

colecţionar de fosile% ;l se întreba dacă microscopia i

paleontologia sunt ocupaţii potrivite pentru un artist* credea că ele

pun în micare imaginaţia artistului% Ermele acestor forme apar în

lucrările lui #;dgar Kind <N<&% 8ucrările abstracte ale lui

SandinsTU 2ne fac să ne gândim când la spaţiul în care se mică

stelele, când la cel pe care ni-l relevă microscopul, dar care sesituează amândouă atât de mult în afara experienţelor noastre

curente încât ne apar ca imaginare? #Posep$-;mile 6uller <=7&%

Slee, un împătimit al liniei ca mi"loc de expresie, susţine că artistul

trebuie să studieze linia în structurile materiale ale naturii,

ţesăturile umane, substanţa osoasă, !brele musculare #6arcel

9rion <N&%

(espre relaţia dintre tiinţă i artă s-a vorbit i s-a scris mult%)unt multe aspecte care interesează problema raporturilor dintre

cele două domenii: relaţia cu realul, limba"ul tiinţi!c V limba"ul

artistic, metode speci!ce, !nalităţi, obiective etc% 'e noi ne

interesează aici o singură problemă: relaţii posibile între imaginea

tiinţi!că i imaginile artistice% )au altfel spus ce au în comun i ce

au diferit cele două tipuri de imagini, căci să nu uităm, de exemplu

că desenul ca de altfel i fotogra!a #mecanică, digitală& sunt atâtmi"loace, medii cu virtuţi artistice cât i metode de cercetare

tiinţi!că% 3vem apoi atâtea desene i numeroase fotogra!i care au

i virtuţi artistice i valoare tiinţi!că% 'e de altă parte o paralelă

între imaginile vizual-plastice artistice i cele tiinţi!ce ne relevă

speci!cul artisticului sau 2contaminarea? acestuia bene!că sau nu

de către experienţa tiinţi!că% )tim că în mod tradiţional

deosebirea dintre artă i tiinţă a fost relevată prin intermediuldistincţiei dintre invenţie i descoperire%

Page 305: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 305/357

 3 inventa înseamnă a da la iveală ceva care nu a existat

anterior* a descoperi înseamnă a pune în evidenţă un fapt, un

obiect, un fenomen, o relaţie sau o lege care oricum exista,

funcţiona, fără însă a se cunoate aceasta #6arcus )% <W<&% 3plicând cele două procese, operaţii V a inventa/a descopri la

analiza comparativă a imaginilor vizual-plastice artistice i

produselor imageriei tiinţi!ce, ce putem constata Hadiogra!a ,

imaginea radioscopică, radiogra!a digitală, tomogra!a, ecogra!a,

imaginea prin rezonanţă magnetică precum i desenul, pictura,

fotogra!a artistică mecanică sau digitală, imaginea procesată pe

computer sunt invenţii, deci creaţii de obiecte #concrete sau

abstracte& care n-au preexistat autorului lor% D deosebire

importantă dintre invenţia te$nică i cea artistică-plastică constă în

stricta corelaţie a celei dintâi cu descoperirea tiinţi!că, opusă

corelaţiei mai slabe, mai indirecte i controversate a celei de a

doua cu orice tip de descoperire% 0u toate acestea uneori arta este

aproape nemi"locit condiţionată de anumite descoperiri tiinţi!ce

#6arcus )% <W<&% ;ste su!cient să amintim în acest sens

impresionismul i neoimpresionismul care s-au bazat pe unele

te$nici care au devenit posibile datorită unor descoperiri în

domeniul c$imiei, opticii i percepţiei culorilor% D altă deosebire

importantă este faptul că descoperirea este supusă unor

constrângeri de natură obiectivă incomparabil mai severe decât

cele care condiţionează o invenţie% (ei invenţia artistică este cea

mai ludică i mai liberă ea nu stă sub semnul $aoticului i

arbitrarului #ne referim la creaţia autentică&%

(ar, probabil cea mai izbitoare deosebiri între cele două

tipuri de invenţii, este caracterul material al obiectelor create de

te$nică, opus caracterului !cţional al obiectelor artistice-plastice%

 3m putea spune că imaginile artistice-plastice sunt făcute pentru

ele însele, !nalitatea !ind imaginile propriu zise% În cazul imageriei

tiinţi!ce imaginile sunt realizate în vederea depistării stării reale,

cât mai obiective a cea ce se aă în spatele ei #ţesut, tumora,

Page 306: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 306/357

organ, etc%&% (esigur i imaginea artistică are în spatele ei ceva, i

ea se nate din ceva% +i în cazul imaginii artistice-plastice i în

cazul imaginii tiinţi!ce, imaginea este imaginea cuiva, a ceva%

Biciodată nu este o imagine în sine, născută din nimic oricât ar !de minimală, de abstractă* ea are întotdeauna ceva în spatele ei sau

anterior construirii sale% +i cea mai spontană, neelaborată imagine

artistică-plastică #gestualism, tasism, mâzgăleală ultrarapidă& are

în spatele ei o stare psi$ică, emoţională, o intenţie mai mult sau

mai puţin coagulată, o tensiune, un comportament motor în care se

întrevăd cel puţin anumite trăsături temperamentale%

5maginile vizual-plastice artistice #sunt i imagini vizual-

plastice naturale V vezi umbrele, oglindirile& au fost i sunt create

de om !e manual, !e cu a"utorul unor aparate !e folosind ambele

modalităţi% (espre interferenţa dintre mi"loacele optice #camera

obscură, camera lucidă, aparatul de fotogra!at, etc%&i cele

manuale însoţite de fenomenul de eUeballing va ! vorba în

capitolul 7%<% (e altfel imaginea te$nică #din care face parte i

fotogra!a artistică, fotogra!a tiinţi!că, imagistica medicală etc%&

obţinută pe baza unor principii, descoperiri tiinţi!ce i prin

invenţia unor aparate #aparate de fotogra!at, microscop, lunetă,

telescop, aparatul HXntgen, sistem radioscopic modern, tomograful,

5H6, ecograful etc%& a inuenţat artele vizuale sub diverse forme

multe din ele necercetate, necunoscute, artitii descoperind noi

aspecte ale lumii invizibile până atunci, noi texturi i expresivităţi,

care le-au inamat imaginaţia% Damenii de tiinţă folosesc imaginile

în spiritul preciziei cu care acestea le relevă anumite aspecte ale

structurilor materiale, biologice pe care le studiază% 3rtitii folosesc

imaginile la care au acces pentru a-i construi propriile imagini

artistice sub zodia imaginaţiei% +i totui, cât e de ciudat că nici unul

dintre biologii care-i arătau lui Slee preparaţiile lor la microscop nu

s-a gândit să-i folosească mâna abilă i sensibilă pentru

înregistrarea acestor structuri în sensul tiinţei, în loc să-l lase să

$oinărească în "oacă printre ele numai în imaginaţie #;dgar K%

Page 307: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 307/357

<N<&% )culpturile i desenele lui OentU 6oore sugerează că a fost

fascinat de geologie* ar ! fost plăcut i interesant să-l ! văzut într-

un contact strâns cu cei ce explorează din interes profesional

formele vulcanice, ori diferite tipuri de strati!care, dar pesemne căaa ceva ar ! trecut drept un sacrilegiu, pentru că se presupune că

artistul se anga"ează în cercetare numai de dragul metaforei%

'ictorul Yves Slein era interesat de cosmogonie, geogra!e i

botanică, imaginile sale picturale în relief, albastre, cu cratere

lunare, formele de bureţi submarini etc !ind edi!catoare în acest

sens% 1eologii vorbesc de o estetică a cristalelor i rocilor, savanţii

descoperă mereu i aspecte estetice în imaginile tiinţi!ce relevate

prin diferite metode%

7%%% ;G'8DH3H;3 FDH6;8DH ÎB +@55BJ3 

0DB@;6'DH3BR +5 3H@;8; A5IE38;

Be-am obinuit să vedem în preocupările esenţiale ale tiinţei

moderne două direcţii: in!nitezimalul i necuprinsul #in!nitul mic i

in!nitul mare&% (ar în ultimele decenii ale secolului al GG-lea pe

care tocmai l-am înc$eiat, au luat avânt o serie de cercetări

coagulate sub forma unor 2teorii morfologice? pe care unii autori

le-au catalogat drept 2revoluţia morfologică? #3lain 9% <<7&% Boile

teorii #teoria fractalilor, teoria catastrofelor, teoria structurilordisipative, teoria $aosului i a atractorilor stranii, sinergetica& vin

cu un limba" propriu, destinat descifrării i raţionalizării lumii

micătoare a formelor% (espre ce ne vorbesc aceste teorii ;le nu

ne vorbesc despre Zuarci, fermioni, bosoni sau alte obiecte mai

mult sau mai puţin ezoterice care populează universul !zicii

atomice, nici despre stele neutronice, pulsari sau Zuasari, speci!ce

astro!zicii, ci, oarecum simplu i !resc, despre lumea pe care olocuim, despre lumea vizibilă cu oc$iul liber, o lume la scara

Page 308: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 308/357

noastră% 3ceste teorii se ocupă de fenomene familiare nouă,

precum forma pe care o iau norii sau munţii, aspectul ţărmurilor

curgerea învolburată a unui torent, crăpăturile dintr-un zid vec$i,

căderea unei frunze vete"ite, spuma unei $albe de bere, unduirilefumului de ţigară, zig-zagul fulgerului, etc% 'rin aceste teorii,

savanţii i gânditorii ce aparţin orientării morfologice, refuză o

abordare exclusiv te$nicistă i utilitaristă a naturii, promovând în

sc$imb un respect al lumii aa, cum este, o lume din care noi

înine facem parte% ;i nu caută să manevreze realul într-un anumit

scop, ci preţuiesc mai mult cunoaterea pură dezinteresată, simpla

plăcere de a cunoate de dragul cunoaterii, înţelegerea proceselor

care conduc la apariţia i evoluţia formelor din universul nostru

cotidian% Be invită să ne lăsăm fascinaţi de bogăţia i complexitatea

formelor i a metamorfozelor lor% Întrezărim aici 2contaminări

estetice? venite parcă dinspre universul artelor%

@eoriile morfologice nu se implică în cursa spre construcţii

gigantice #telescoape, acceleratoare de particale& care obsedează

tiinţa contemporană atât în investigarea in!nitului mare cât i în

cea a in!nitului mic% 8umea teoriilor morfologice nu este nici cea

a înspăimântătoarelor găuri negre situate la $otarele Eniversului,

nici cea a fenomenelor cu existenţă efemeră sau c$iar ipotetică pe

care le studiază !zica particulelor* este o lume care se plasează

între aceste extreme, în zona intermediară care constituie locul

existenţei omului% Dbiectele teoriilor morfologice fac parte din

lumea noastră, din lumea pe care o percepem direct, nemi"locit%

'entru a le sesiza nu este nevoie de utilizarea unei aparaturi

costisitoare i so!sticate, trebuie să desc$idem oc$ii i să privim

2cu naivitate? lumea pe care o descoperim% ;ste lumea sclipitoare

i pestriţă a formelor i calităţilor palpabile, a percepţiei imediate,

în care trăim i murim #'rigogine <W=&% ;ste un univers eterogen,

plin de calităţi distincte i de potenţiale surprize% 3ceastă

redescoperire a lumii vii, umane, care ne redă un cosmos apropiat

Page 309: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 309/357

i familiar, include unele aspecte strâns legate: reabilitarea

percepţiei, elogierea diversităţii, reacomodarea cu complexitatea%

Fără doar i poate teoriile morfologice au înraurit într-un fel

sau altul, artele vizuale, prin aplecarea lor asupra formelor vizibile,prin modelarea unor structuri morfologice, prin circumscrierea

problemelor esenţiale ale apariţiei, menţinerii i dispariţiei

formelor%

Q@eoriile morfologice caută să descrie i, pe cât posibil, să

explice apariţia, menţinerea i dispariţia formelor, încearcă

înţelegerea genezei i stabilităţii lor, într-o multitudine de domenii%

6andelbrot #<W<& a!rmă că numeroase forme din natură sunt atât

de neregulate i fragmentate încât, în comparaţie cu ;uclid, natura

are un nivel mai înalt, dar i calitativ diferit, de complexitate%

Formele sunt permanent sc$imbătoare, variate, diverse i par

să de"oace orice tentativă de modelare cât de cât precisă% (acă

există câteodată asemănări între unele !inţe, ce pot avea oare în

comun, de pildă, forma unei pietre i cea a unui copac, cea a unui

animal i cea a unei plante, cea a unui produs te$nic sau artistic i

cea a unei !inţe În ceea ce privete diversitatea formelor este

evident că aceasta nu poate ! analizată decât limitat, deoarece

forma este însăi libera diversitate #9ac$elard&% Forma este

esenţialmente deformabilă% ;a pare să scape oricărei de!niţii% Fără

îndoială, pot ! stabilite principii de simetrie sau corespondenţă

care să permită reducerea i raţionalizarea acestei diversităţi%

Forma este, de fapt i aici e toată problema, o noţiune fundamentalcalitativă% Bu este o mărime asemenea masei, vitezei, temperaturii%

Bu poate crete sau scădea% Bu i se cunoate un principiu de

conservare, precum cel al energiei sau micării% Be!ind

cuanti!cabilă, forma pare să s!deze orice încercare de investigaţie

tiinţi!că precisă% 0el puţin aa susţin cei care pretind că tiinţa

este exclusiv cantitativă%

Page 310: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 310/357

'entru Hen[ @$om#<N.& o formă se distinge, se separă de

un fond, un spaţiu - suport #un spaţiu substrat& a cărui aparenţă

fenomenologică variază în funcţie de punctul considerat% (acă

fondul este perfect omogen, uniform, sau dacă proprietăţile salese modi!că în mod continuu, nu există morfologie% 'entru apariţia

unei forme este nevoie de o discontinuitate în proprietăţile

calitative ale suportului% 0eea ce este propriu formei, spune @$om,

este faptul că se exprimă printr-o discontinuitate a mediului%

Forma se desprinde întotdeauna de un fond, exprimând prezenţa

unei discontinuităţi a proprietăţilor mediului% Dpoziţia

continuu/discontinuu stă de fapt la baza percepţiei noastre naive

asupra lucrurilor i a lumii% ;a reface distincţia gestaltistă între

fond #continuitate&i formă #discontinuitate&%

@eoria fractalilor studiază o anumită familie de forme, pe cele

2fractale?% Fractal înseamnă fragmentat, fracţionat, neregulat,

întrerupt% În general, teoria fractalilor este o teorie a fracturatului,

a zdrobitului, a granularităţii i deseminării, a porozităţii% Formele

cu care se ocupă sunt caracterizate printr-o complexitate

intrinsecă, de o neregularitate fundamentală, ce se manifestă la

toate scările de observaţie% 0ubismul, mai ales cel analitic, nu

sparge forma în bucăţi, nu zdrobete în fragmente obiectele de

unde aspectul de geam plesnit

În sens intuitiv 2fractalul? este o structură geometrică ori un

obiect natural care combină următoarele caracteristici:

a% 'ărţile au aceeai formă sau structură ca i întregul,

c$iar i în cazul când acestea au scări diferite, putând !

uor deformaţi*

b% Forma sa este !e extrem de neregulată, !e extrem de

întreruptă sau fragmentată, oricare ar ! scara la care

se face examinarea *

c% 0onţine 2elemente distructive?, ale căror scări pot !

foarte variate i care acoperă o gamă largă #6andelbrot

<W<&%

Page 311: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 311/357

6andelbrot numete fractalul un set matematic sau un obiect

concret a cărui formă este extrem de neregulată i/sau fragmentată

pe toate dimensiunile% )e vorbete de fractali naturali i arti!ciali

#ferigi, tărmuri, fulgi de zăpadă etc% i curba lui Aan Soc$, sita lui)ierpinsTi, seturi 6andelbrot, seturi 5ulia etc%&%

6atematica fractală permite cuanti!carea dimensiunilor

norilor, a valurilor, a turbulenţelor aeriene, a unui cocolo de $ârtie,

a craterelor lunare, dispunerea străzilor unei metropole , forma

unui râu, sistemul de vene i artere al corpului uman etc%

@eritorii cum ar ! cel natural, care până în anii <N păreau

iremediabil dezordonate, de!nitiv aleatorii, se îmblânzesc prin

eforturile con"ugate ale matematicienilor, c$imitilor, !zicienilor i

biologilor i, sub calculul riguros al dimensiunilor fractale pe care

le conţin, încep să !e percepute coerent în geometria lor

evanescentă , dar totui stabilă #6anolescu 7&%

D dimensiune fractală se situează undeva între două

dimensiuni 2normale? V de exemplu între linie i suprafaţă există

coasta 6arii 9ritanii sau tăietura unei conopidesecţionate, adică

nite curbe atât de sinuoase încât dau impresia că umplu o

suprafaţă% 0uanti!carea acestor curbe i materializarea gra!că a

cuanti!cării se bazează în primul rând pe înţelegerea relaţiei dintre

dimensiune i gradul de umplere a spaţiului, ceea ce ec$ivalează cu

exploatarea tiinţi!că a unei probleme de perspectivă% (e aceea,

raportul dintre formă i distribuţie este esenţial în gra!că, de

exemplu pentru înţelegerea ma"orităţii litogra!ilor lui ;sc$er, care

se de!nesc prin ambiguitate dimensională i polisemie

perspectivală la fel ca unele romane postmoderne #6anolescu

7&% (atorită faptului că nu are aplicaţii matematice 2practice? i

propune o apropiere de lumea reală bazată mai mult pe înţelegerea

 "ocului formelor i mai puţin pe dominarea realului prin cifre i

statistici, teoria fractală poate ! considerată o teorie aproape

poetică #6anolescu 7&%

Page 312: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 312/357

5nvestigând lumea fractalilor, 6andelbrot vorbete despre

2frumuseţea ei plastică? i despre 2o nouă formă de artă minimală

geometrică?, recunoscându-i poeticitatea i interacţiunile cu arta

realistă sau abstractă* matematicianul 6artin 1olubitsTU ifotograful 6ic$ael Field au realizat un album în care fractalii sunt

asociaţi sau descoperiţi în arta islamică a simetriei V tapiserii,

 vitralii, ceramică%

(imensiunea efectivă a unui obiect concret nu este

dimensiunea reală, ci cea a !gurii geometrice care-l reprezintă cel

mai bine la scara de observaţie considerată% 3ceastă noţiune

#dimensiunea& nu este intrinsecă, ea nu se ataează obiectului, ci

unei baze pragmatice i subiective: ea are de-a face cu gradul de

rezoluţie% )ă luăm un exemplu, un g$em de sfoară cu diametrul de

cm, având sfoara de mm grosime% (e la m g$emul este

asimilabil cu un punct #dimensiunea sa efectivă este nulă&* observat

mai de aproape #de la cm&, g$emul este reprezentat printr-o bilă

tridimensională #dimensiunea sa efectivă este 7&* pe măsură ce ne

apropiem, dimensiunea efectivă a g$emului se sc$imbă: la o

distanţă de mm acesta este perceput ca un ansamblu de !re,

putând ! identi!cat cu o linie #dimensiunea sa efectivă este &* la o

distanţă de , mm !rul este perceput ca un obiect cilindric i

totul devine tridimensional #dimensiunea efectivă este 7&% 8a scară

microscopică, g$emul se reduce la o mulţime !nită de atomi

punctiformi i redevine dimensional #dimensiunea sa efectivă este

nulă&% (imensiunea efectivă a unui obiect oarecare nu are o

 valoare !xă% ;a este dată de condiţiile de observare i 2nu

încetează să se sc$imbe?% Boţiunea de dimensiune efectivă permite

să se dea un conţinut concret la ceea ce înseamnă un obiect

fractal% En obiect natural va ! de!nit ca fractal în cazul în care

dimensiunea efectivă, într-o anumită regiune a lui, este 2!e o

fracţie, !e un întreg 2anormal?,descriptibil printr-o formă

neregulată sau fărâmiţată% 3ceasta înseamnă, în particular, că în

natură nu există obiecte fractale în sine, ci numai la o anumită

Page 313: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 313/357

scară de observaţie determinată: văzut de pe )irius, de exeplu, mai

mult ca sigur că relieful terestru nu este fractal% 'roblema

dimensiunii efective a obiectelor în funcţie de condiţiile de

observare s-a pus i se pune i în artele vizuale i a dat natere ladiferite sisteme perspectivice în pictură iar în !lm la diferite

planuri #general, de ansamblu, american, italian, prim plan, gros

plan, etc%&% )c$imbarea ung$iului de vedere dar mai ales a distanţei

de la care e percepută sau imaginată realitatea vizuală-plastică are

consecinţe determinante asupra con!guraţiei imaginii plastice

efective% 'erspectivele proxemice #taistă, entrelacs, microscopică&

au desc$is artitilor noi orizonturi vizual-plastice dându-le

posibilitatea să descopere noi faţete expresive ale existentului%

@eoriile morfologice nu caută să reducă formele i nici să le

deducă din procese elementare interne sau externe, ci le privesc ca

pe nite realităţi autonome, independente de natura forţelor care

le-au dat natere% 3ceste teorii susţin că evoluţia formelor ascultă

de legi precise, distincte de cele care guvernează comportamentul

naturii #materia are legile ei, forma are alte legi&% 5deea autonomiei

lumii formelor, intuită i de 3ristotel este în epicentrul multor

abordări artistice contemporane% 0u siguranţă micarea numită

land art #eart$ art& apărută la sfâritul anilor C= în cadrul

preocupărilor pentru ambianţă #în care artistul acţionează asupra

2!zionomiei? unor forme de relief punându-i în valoare calităţile

 vizual-plastice modi!când-o sau populând-o cu anumite

repere/semne ale intervenţiei sale, nu este străină de spiritul

cercetărilor morfologice descrise% (e altfel artitii aparţinând

acestei direcţii vădesc intenţia de a-i rea!rma unitatea cu natura

în care trăim i cu forţele sale% ;ste i o reacţie împotriva

arti!cializării, prin excese te$nologice a mediului ambiant%

(e asemenea $iperrealismul care pune în valoare aparenţele

lumii vizibile V adică ceea ce se oferă nemi"locit observaţiei sau

înregistrării contiincioase a aparatului de fotogra!at- descoperind

Page 314: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 314/357

aspecte vizual-plastice fascinante în sine, nu are legături, inuenţe

ascunse cu dezvoltarea teoriilor morfologice

@eoria $aosului studiază cu predilecţie formele neregulate

sau $aotice% Formele neregulate i procesele $aotice abundă înnatură% 3tmosfera terestră este însueţită de micări convective

mai mult sau mai puţin violente #uragane, vârte"uri, tornade&% En

curs de apă nu are niciodată o viteză uniformă, ci este învolburat

din cauza obstacolelor% D frunză care se desprinde nu cade în linie

dreaptă, ci după o traiectorie sinuoasă i complexă% Încă din <=.

@$eodore )c$\enT, cercetător în domeniul $aosului acvatic i

aerian, sugera existenţa unei geometrii naturale, umane i cosmice

a formelor regulate în imprecizia lor: 2'lantele reprezintă sisteme

 vasculare prin care apa, sângele i pământul, curg într-o

interdependenţă vie cu atmosfera% 8aolaltă, pământul, lumea

plantelor i atmosfera alcătuiesc un singur mare organism, prin

care apa curge la fel ca sângele unui organism viu? #)c$\enT,

<N=&%

Formele neregulate, $aotice au invadat i artele plastice în

special pictura: te$nicile pop i op art, arta brută a lui (ubu]et,

anti-forma i land art, arta minimală americană vor ! tot atâtea

micări care, până la arta conceptuală a anilor <N, vor exploata

toate felurile de forme, de materii i obiecte% 'roblema dimensiunii

efective a obiectelor în funcţie de condiţiile de elaborare se

regăsete i în abordarea artei ca 2operă desc$isă?: o operă din

secolul al GG-lea care nu 2reprezintă nimic? poate ! 2construită în

mod ambiguu i poate ! văzută divers conform ung$iului din care

o priveti?#Emberto ;co <<=&, ea este 2desc$isă?% 'otrivit imaginii

literare a labirintului lui Porge 8uis 9orges #<<<&, creaţia artistică

este o rezervă de forme i de !cţiuni, unde spectatorul vine să se

rătăcească i să construiască la in!nit sensuri posibile% 'entru unii

cercetători, între structura internă a urec$ii umane , tăietura în

sceţiune a unor fructe exotice, spiralele melcilor i ale galaxiilor,

geometria solului crăpat de secetă i a mătăsii Vbroatei dintr-o

Page 315: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 315/357

baltă, rami!carea copacilor i a râurilor există o legătură precisă,

bazată pe reciclarea in!nită a unui număr !nit de tipare%

 Aorbind despre formele expresive care se regăsesc în

alcătuirea artei moderne, @itus 6ocanu #<N7& susţine că în fond,întreaga micare a artei este, într-un fel, un proces necontenit de

plăsmuire a unor noi forme i o încercare de a se trece, de la

 vizibilul constatat i aparent, către invizibilul de profunzime sau

c$iar în direcţia posibilului intuit abia în perspectivă% (esigur

această viziune liniară este simplistă i oarecum triumfalistă ea

minimalizând reluările i adâncirile cu noi mi"loace i din

perspective noi a unor intuiţii mai vec$i i de asemenea uitând

existenţa unei viziuni ciclice asupra istoriei, existenţei% En lucru e

evident, indiferent din ce perspective am privi faptele, cercetarea,

explorarea, înţelegerea, utilizarea formelor în tiinţă, !lozo!e i

arată nu se face izolat, autonom* între diferitele abordări a lumii

formelor #naturale, arti!ciale, artistice& există inuenţe reciproce,

canale de comunicaţie văzute i nevăzute, impulsuri, tendinţe care

circulă prin interstiţiile complexe, complicate care constituie

lumea actuală% D abordare creativă a problematicii imaginii în

general dar mai ales a imaginii în activităţile vizual-plastice nu

poate să nu ţină cont i de aceste aspecte care îmbogăţesc cu

siguranţă strategiile didactice creative%

>3.3  VISUL ŞI ARTA SUPRAREALIST=

Arti6tii5 creatorii de i0aini ;pictori5 raicieni5 cinea6ti5 arti6ti otorai etc.<

s!au inspirat 6i se inspir" 0ereu din diverse surse interne5 eHterne5 sociale5 culturale5

spirituale etc.5 surse care sunt coaulate su@ or0" de idei5 cuvinte5 sunete5 0elodii5

0irosuri5 usturi dar 0ai cu sea0" su@ or0" de i0aini ;0intale5 artistice<.

(rincipala surs" pentru crearea noilor i0aini sunt i0ainile eHistente ;operele

de art" plastic" picturi5 desene5 sculpturi5 otoraiiK i0aeria 6tiinţiic"5 ai6e5

ti0@re5 ilustraţii5 coperte de c"rţi5 pelicule cine0atoraice5 i0aini video5 i0aini

Page 316: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 316/357

diitale5 i0aini naturale5 u0@re5 olindiriK i0aini 0intale percepţii5 repreent"ri5

i0aini onirice5 halucinaţii patoloice etc.<. Cu alte cuvinte a0 putea spune c" arti6tii

nu se inspir" din realiate ci din i0ainile realit"ţii. (siholoic vor@ind5 siste0ul

conitiv utiliea" dou" tipuri de repreent"ri: si0@olice ;i0aini5 conţinuturi

se0antice concepte5 aserţiuni 6i reţele propoiţionale5 sche0e conitive5 scenarii

conitive5 raţiona0ente< sau su@si0@olice ;pattern!uri de acţiune ale reţelelor 

neuronale<. Desiur siste0ul conitiv u0an 8n reolvarea pro@le0elor cu care se

conrunt" olose6te toate inor0aţiile de care dispune5 pe care le prelucrea". +oic

este s" ne a6tept"0 ca5 creatorii de idei ilooice s" se inspire 8n pri0ul rFnd ;s"

 porneasc" de la< din ideile ilooice ela@orate5 cercet"torii din do0eniul psiholoiei

s" porneasc" de la lucr"ri 3 cercet"ri psiholoice eHistente5 creatorii de i0aini s" se

inspire 8n pri0ul rFnd din lu0ea i0ainilor. >i cu0 lu0ea i0ainilor este co0pleH" 6i

relaţiile arti6tilor plastici cu aceste iinţeJ ciudate sunt co0pleHe. Cu siuranţ" arti6tii

 plastici eHistFnd 6i lucrFnd 8ntr!un anu0it 0ediu cultural5 spiritual5 artistic5 politic5

social sunt structuraţi 6i 8n uncţie de schi0@urile inor0aţionale5 de resursele

inor0aţionale cu care vin 8n contact. Este diicil5 aproape i0posi@il de realiat studii

de arheoloie psiholoic"J din pris0a creativit"ţii5 8n sensul depist"rii tuturor 

surselor 3 inor0aţiilor eHterne5 interne5 a co0ponentelor5 strateiilor 6i paradi0elor 

cu care 3 8n care sunt ela@orate5 i0ainate5 construite i0ainile plastice iice la

diver6i arti6ti sau direcţii 3 curente artistice. Nici nu ave0 ase0enea pretenţii. Dar 

crede0 c" se pot schiţa pe @aa analiei operelor plastice5 a dieritelor studii ;critice5

estetice de istoria 6i teoria artei5 ilooice5 psiholoice etc.< eHistente5 unele

relaţion"ri speciice 8ntre 3 dintre anu0ite direcţii sau curente artistice 6i anu0ite

tipuri de i0aini. $n acest sens vo0 analia 8n continuare relaţiile dintre curentul

artistic nu0it suprarealis0 6i i0ainile onirice.

%uprarealis0ul5 n"scut 8n 80pre7ur"rile traice ale r"@oiului din 112 115cu unele r"d"cini in dadais05 su@ inluenţa psihanaliei reudiene a epocii5 va eHalta

acult"ţile su@con6tiente 0aniestate 8n eno0enele onirice sau delirante ale

alienaţilor. De altel doi dintre pro0otorii de c"petenie ai 0i6c"rii aveau o or0aţie

 psihiatric": Andre reton 6i +ouis Araon ;i@eri5 1B-<5 cunoscuţi ca 0ari poeţi

suprareali6ti 80preun" cu (aul Eluard.

%" vede0 ce ace pictorul suprarealist5 cu0 86i construie6te i0ainea plastic".

(ictorul suprarealist nu 0Fnuie6te or0e plastice reducFndule la o su0" de linii5culori5 pete u0@re 6i lu0ini ase0eni i0presioni6tilor5 posti0presioni6tilor5 cu@i6tilor 

Page 317: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 317/357

  ci i0aini5 de cele 0ai 0ulte ori cu un accentuat caracter iluoriu. Aceste i0aini

sunt i0aini ale lucrurilor din lu0ea eHterioar". Dar pictorul suprarealist va opera

asupra acestor i0ainiK operaţia sa va consta 8n reunirea acestor i0aini 8n 0od

surprin"tor5 insolit5 8n scopul de a deconcerta lu0ea eHterioar". $n scopul de a disloca

i0ainile lu0ii eHterioare din locurile pe care se o@i6nuiser" s" le ocupe ;Cassou5 I.

1B1<. (ictorul suprarealist ace astel posi@il" 8ntFlnirea u0@relei 6i 0a6inii de cusut

 pe o 0as" de disecţie. Cit"0 acu0 dintr!un studiu conitiv asupra visului

;'ontanero 15 p. B-!B2<: nu pute0 nea aptul c" eHperienţa perceptiv"

urniea" ele0entele visuluiJK i0aistica visului reutiliea" procese ale percepţiei

viualeJK visul nu sea0"n" cu un act perceptivJK anu0ite conţinuturi i0aistice sunt

oarte leate de percepţie5 8n ti0p ce altele ţin de o i0aistic" 0ental" hidat" de alte

 procese conitiveJK reiduurile de eHperienţa perceptiv" ar urnia coniuraţii 6i

anu0ite ele0ente precise 8n ti0p ce un 0od de construcţie 0ai sche0atic ar alc"tui

i0aini 6i sche0e 8n totalitatea lorJK repreent"rile onirice se spri7in" pe ansa0@lul

cuno6tinţelor noastre 0ai 0ult decFt pe percepţie 6i sunt 8n le"tur" cu capacit"ţile

noastre de a ela@ora i0ainiK procesele de ela@orare a visurilor nu viea" 5 precu0

 percepţia5 s" inor0ee5 cFt 0ai idel posi@il5 8n le"tur" cu datele a0@iente ci s"

creee date aptice 6i oriinaleJK 8n aar" de aspectul constructiv 6i oriinal5

repreent"rile din ti0pul so0nului rapea" prin eHtre0a lor varietateJK un ulti0

aspect al repreent"rilor onirice este econo0ia de 0i7loace cu care acestea se

realiea" a se0niica 0ult cu puţine 0i7loace pare a i reula de @a" a producţiei

oniriceJ.

Dac" pentru Cour@et percepţia coincidea cu realitatea5 artistul suprarealist nu

0ai vede lu0ea din aar" a6a cu0 aceasta apare tuturor oa0enilorK el se cite6te pe sine

 prin 0i7locirea spectacolului lu0ii. %uprarealistul reace realul dup" 0odele tr"ite 8n

st"ri de vis: astel apar pe pFn" 8n"ţi6"ri plastice nea6teptate5 haotice sau ra0entare6i de 0ulte inconruente care adesea induc 8n sensi@ilitatea conte0platorului st"ri de

inconort5 nelini6te 6i spai0"5 surpri" 6i 6oc e0otiv5 perpleHitate5 senaţie de

niciodat" v"utJ5 de para0neie 6i verti75 suscitFnd a0intiri e0otive de vis r"u5 de

halucinaţii5 percepute 8n ti0pul aţipirii 6i 8n se0i so0n ;i@eri 1B-<. Artistul

suprarealist se olose6te de anu0ite trucuriJ ;principii5 tehnici5 0i7loace cu0 le

nu0e6te Alred S. arr citat de 4ustav Rene Soce5 1B-< 8ntFlnite 6i 8n arta

antastic"5 8n Dada: 1. ta@lou si0plu5 co0pusK #. ta@lou du@luK -. lucrarea cooperatist";da 0ai 0ulţi arti6ti<K 2. perspectiv" antastic"K =. 8nsuleţirea lucrurilor ne8nsuleţiteK

Page 318: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 318/357

?. 0eta0oro"K B. iolarea unor ra0ente anato0iceK . 80@inarea lucrurilor 

incoerenteK . 0inuni 6i ano0aliiK 1G a@stracţii oraniceK 11. construcţii antasticeK 1#.

i0aini oniriceK 1-. crearea haosului evocatorJK 12. desen 6i pictur" auto0at" 6i

cvasiauto0at"K 1=. co0poiţii 8ntF0pl"toareK 1?. rota7K 1B. cola7K 1. co0@inaţiuni de

lucruri reale 6i pictateK 1. readP 0adeJK #G readP 0adeJ corectatK #1. o@iecte

dadaiste 6i suprarealiste.

Dar ce este visul ca proces conitiv Visul este si0ularea realist" a unei lu0i

ictive5 8n sensul c" se preint" celui care visea" ca un ansa0@lu de percepţii 6i de

cuno6tinţe siure ;'ontanero 1<. Nu ace oare acela6i lucru 6i pictorul

suprarealist si0ularea realist" a unei lu0i ictive %chiţ"0 8n continuare o paralel"

8ntre i0ainile onirice 6i i0ainile suprarealiste5 8ntre procesele onirice 6i procesele

derul"rii creaţiei suprarealiste5 paralel" 8n care5 ase0eni unui 7oc de pule5 piesele

a6eate ne vor da o i0aine a intererenţei celor dou" universuri.

I'A4INI ONIRICE

(ROCE%E ONIRICE

I0portanţa Fndirii nediri7ateJ5 i0aistic" 6i anteist".

 Nu sunt total hotice 6i @iare

%paţiu 8n care realitatea 6i iluia se conund".

Tendinţa de interare a ele0entelor eteorene.

Visul conţine ele0ente surprin"toare5 @iarerii.

Revel" partea noastr" de u0@r" 6i haos5 partea noastr" de lu0in" 6i de anteie5 ca 6i

leile de uncţionare spontan" a spiritului u0an.

I0ainile onirice se coaulea" 8n ur0a unor operaţii: selecţia5 0odiicarea5 uiuneasau interarea5 si0@oliarea.

'odiicarea 3 transor0area este adesea reultatul unei 7uHtapuneri de ele0ente

eHistenteK 0odiic"rile cele 0ai curente: a0pliic"ri5 di0inu"ri5 opoiţii.

*uiunea sau interarea proces converent care uionea" ele0entele selecţionate

;de la 0ai 0ulţi la unulJ<K condensare5 alutinare: conţinuturi care ar tre@ui s"

r"0Fn" separate se pot a0esteca. *uiunea creea" totalit"ţi convin"toare 6i nu

 petice.I'A4INI %U(RAREA+I%TE

Page 319: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 319/357

(ROCE%E %U(RAREA+I%TE

4Fndirea nediri7at" 0aniestat" ca dicteu psihic.

%uprarealistul se olose6te nu0ai de i0aini 6i r"0Fne 8n planul i0ainilor ;recurFnd

chiar la aparatul de otoraiat sau va co0@ina ansa0@luri de i0aini preeHistente

'aH Ernst<.

Al"turarea spontan" de o@iecte sau i0ainiK reunirea acestor i0aini 8ntr!un 0od

surprin"tor5 insolit.

%uprarealistul reace realul dup" 0odele ;sche0e< tr"ite 8n st"ri de vis.

El ructiic" aceast" on" nocturn" interioar"5 populat" cu spai0e5 deastre5 st"ri

depresive dar str"@"tute 6i de ironie5 ludic5 hu0or5 a@surd.

%uprarealitatea ;un nou rei0 de realitate< se realiea" prin sta@ilirea de raporturi

inedite5 de corespondenţe relevante 8ntre lucruri5 prin 0i7locirea 7uHtapunerilor5

alutin"rilor de i0aini 6i de o@iecte disparate5 de 8ntFlniriJ 8ntF0pl"toare5

neverosi0ile 8ntre apte 6i o@iecte.

reton propunea 8n 1#2 a@ricarea 6i punerea 8n circulaţie a o@iectelor ap"rute 8n vis

;scopul ur0"rit: o@iectivarea activit"ţii de vis5 trecerea ei 8n realitate<.

 

Reulariarea secvenţial": curerea unor secvenţe care dau i0presia de ur0"ri care

sunt din cFnd 8n cFnd 8ntrerupte de rupturiJ. Reulariarea secvenţial" caut" s"

0enţin" coerenţa repreent"rilor prin dierite tipuri de coneHiuni.

'ulţi speciali6ti sunt convin6i de caracterul si0@olic al visuluiK alţii se 8ndoiesc.

+a oriinea visului ar i o activitate aleatoare a creirului ;So@son5 1#<.

Visurile ar i o 8nr"0"dire de inor0aţii superlue de care tre@uie s" ne de@aras"0.

(rocesele onirice nu au alt scop decFt de a orania ele0ente de 0e0orie ce au ost

activate "r" o reul" coerent". Aceast" oraniare viea" repreentarea

conţinuturilor care sunt si0ul"ri credi@ile ale lu0ii cunoscute 6i care or0ea"

8nl"nţuiri plaui@ile ;*oules 1B<. Deci procesele de ela@orare a visurilor ar avea o

uncţie sintactic"5 "r" scop se0antic.

L Cu0 se or0ea" visele5 cu0 uncţionea" Fndirea ;0intea< 8n ti0pul so0ului.

Page 320: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 320/357

%uprarealis0ul apelea" la lu0ea visului5 la oriontul lu0ii inantile5 la haard 6i

i0proviaţie5 la universul pri0itivului5 la capacit"ţile i0ainative ale o0ului.

%uprarealis0ul se serve6te de i0ainea eHact" a o@iectelor realit"ţii 8n scopul de a

distrue realitatea.

(ictura 0etaiic" italian" ;4iorio de Chirico< care se intersectea" p8n" la

suprapunere cu suprarealis0ul5 respect" aparenţa o@iectelor a6a cu0 o respect" visul5

dar5 ca 6i visul5 procedea" la apropieri necuviincioase 6i tul@ur"toare 8ntre ele.

Arta suprarealist" a lui Dali utiliea" tot aparata7ul psihanalitic5 iurea" eti6is0ele

o@sesionale5 serve6te de e6apa0ent pentru i0pulsurile erotice secrete5 asocia" 6i

interpretea" delirurile5 oraniea" ;de apt deoraniea"< 8ntF0pl"rile o@iective.

Ea realiea" un univers ineHistent5 eli@erat5 u6urat5 plin de satisacţia spiritului.

L Cu0 se or0ea" i0ainile plastice suprarealiste5 cu0 uncţionea" Fndirea

;0intea< 8n ti0pul ela@or"rii acestora.

'e0oria 6i asociaţia de idei eHplicaţia psiholoic" a visului dup" *reud. (rocesul de

transor0are a se0niicaţiilor care se al" la oriinea visului ;condensarea5

iuralitatea5 dra0atiarea<. Visul eHpresia pulsiunilor ascunse 6i nu a unei or0e de

Fndire. $ntoarcerea la trecut ! la perioada inantil" ;*reud5 1?B<.

O@servaţia psiholoic" arat" c" atunci c8nd Fndirea 86i ur0ea" li@er cursul5 "r"

a7ustare la eHienţe actuale5 ea are tendinţa de a produce repreent"ri 8n reistrul

i0aistic5 avFnd adesea un caracter anteist5 cu condens"ri 6i alte @iarerii. ;aceste

repreent"ri pot i u6or tratate drept 0etaore<. Aceste particularit"ţi ale Fndirii apar 8n cercet"rile asupra repreent"rilor din starea de vehe 6i de odihn" sau 8n cele

 privind i0ainile din 0o0entul ador0irii.

$n Fndirea i0aistic" a visului pute0 vedea un eHe0plu al unui 0od de Fndire

spontan 6i 0ai dera@" pri0itiv care se i0pune 8n lipsa controlului aco0odator. ;/un

C.4. 1?-5 (aiet /. 12=5 'ontanero 1<.

$n ti0pul vehei oa0enii au o lu0e co0una K dor0ind5 iecare o0 are o lu0e proprie;Aristotel 1?<.

Page 321: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 321/357

Opera de art" tre@uie s" ias" cu totul din li0itele o0ene6ti: @unul si0ţ 6i loica vor 

lipsi din ea. Astel5 ea ;opera de art"< se va apropia de vis 6i de 0entalitatea inantil"

;Chirico 4. 1B?<.

%uprarealis0ul ca 0i6care artistic" s!a vrut un auto0atis0 psihic pur5 prin inter0ediul

c"ruia se propune eHpri0area ie ver@al"5 ie 8n scris5 sau 8n orice alt" 0anier"5

uncţionarea real" a Fndirii. Dicteu al Fndirii5 8n a@senţa oric"rui control eHercitat de

raţiune5 8n aara oric"rei preocup"ri estetice sau 0orale. %uprarealis0ul se @aea" pe

8ncrederea 8n realitatea unor anu0ite or0e de asociaţii trecute cu vederea pFn" la el5

8n atotputernicia visului5 8n 7ocul deinteresat al Fndirii.

EHpri0Fnd 8n esenţ" viaţa oniric" 6i procesele auto0atice ale su@con6tientului5

suprareali6tii au transpus i0plicit 8n opere partea cea 0ai ireducti@il personal" a iinţei

lor.

Page 322: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 322/357

I0ainea se constituie din producţiile unei anteii hr"nite din contactul cu

realitateK 8n aceast" anteie ce pare un a0estec de realitate 6i vis5 visul apare ca un

0o0ent de suspensie a reiduurilor 0e0orie5 ca stare 8n care relaţiile eHistente 8ntre

 p"rţi ale realit"ţii concrete sunt5 pentru o clip" a@olite5 8n avoarea unei ordini poetice.

%u@ aceast" ordine pu@lic"5 surprin"toare5 nelini6titoare5 ascinant" dar de 0ulte ori

8nsp"i0Fnt"toare5 iraţional" stau 6i i0ainile plastice ela@orate de arti6tii suprareali6ti.

Cu siuranţ" universul straniu dar 8n acela6i ti0p ascinant al viselor va

continua s" eHercite inluenţe 0ai 0ult sau 0ai puţin vii@ile asupra arti6tilor creatori

de i0aini viual plastice sau poetice.

L

(arcurFnd o anu0it" @i@lioraie necesar" schiţ"rii relaţiilor dintre vis 6i arta

suprarealist" a0 ost surprin6i 6i sti0ulaţi de unele ase0"n"ri 8ntre o 0etod" de

cercetare a ela@or"rii i0ainii viual plastice pe care o practic"0 de vreo patru ani 6i

0etoda conitiv ! clinic"J de studiere a visului ela@orat" de 'ontanero ;1<.

(reent"0 8n continuare cele dou" 0etode5 tot 8n paralel5 ca 8n inal s" le ilustr"0 cu

eHe0ple concrete.

• O 0etod" de studiu a visului

;0etoda conitiv clinic"J 'ontanero 1<

Ea are drept o@iectiv studiul conţinuturilor 6i al proceselor de cunoa6tere i0plicate 8n

vis.

'etoda const" din patru secvenţe:

1. Descrierea visului ;relatarea nocturn" dup" treireK descrierea de a doua i<.

#. C"utarea a0intirilor sau a reiduurilor de ele0ente tr"ite.

-. Ela@orarea reu0atului 6i a sche0ei secvenţiale. (e @aa reultatelor 

o@ţinute 8n partea 1 eHperi0entatorul redactea" un reu0at al iec"rei sche0e din

vis 6i ela@orea" o sche0" secvenţial"5 decupFnd povestirea 8n unit"ţi de diverse

rade 6i se0nalFnd eventualele rupturi .

2. Reor0ularea 8n ter0eni enerici.

%e preint" su@iectului sche0a secvenţial" 6i reu0atul5 8ntre@Fndu!l dac" ele

corespund eHperienţei onirice 6i se introduc eventuale 0odiic"ri.

Page 323: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 323/357

• O 0etod" de studiu a procesului de ela@orare a i0ainii viual plastice

Are ca o@iectiv studiul procesualit"ţii ela@or"rii i0ainii viual plastice 6i a

structurilor 0intale i0plicate. 'etoda se @aea" pe reolvarea unei pro@le0e

 plastice 6i pe protocolul Fndirii cu voce tare.

1. %u@iectul pri0e6te pro@le0a plastic"5 o reolv" 6i i0ediat conse0nea" 8n scris

etapele reolv"rii ;0entale si plastice ! iice< 6i toate sursele utiliate.

#. EHperi0entatorul5 pe @aa descrierii reolv"rii pro@le0ei plastice5 sta@ile6te

secvenţele procesului ;0ental 6i iic ! plastic< 6i elul acestora ;concept5 proceduri5

intelienţ" e0oţional"5 intuiţie5 Fndire si0@olic"5 strateii co0poiţionale5 0ueul

i0ainar<.

-. %u@iectul eHa0inea" structura secvenţial" 6i speciicul iec"rei 0odalit"ţi

;concept5 procedur" etc.< 6i eventual aduce preci"ri5 0odiic"ri.

2. %e reu0" procesul5 sursele5 procedurile 6i tendinţele stilistice.

Page 324: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 324/357

EHe0plul A. Reu0atul visului lui I. 6i a sche0ei secvenţiale ;'ontanero I. 1<

%. ;persoana care a avut visul< @oar" 8n 0icul s"u avion deasupra 0unţilor 6i

vede schiori iolaţi5 8n toate direcţiile. 3 % ateriea" pe un heţar 6i este convins c"

deţine soluţia care ar per0ite schiorilor s" nu se r"t"ceasc". 3 Apoi el se "se6te 8n aţa

unui 0aain de sport 8n care socrul unui prieten 8l acu" pe acesta. 3 (rietenul r"spunde

cu vehe0enţ"5 3 apoi o@servFnd c" % 8i prive6te5 8nchide u6a 0aainului5 care era

deschis". 3 Tat"l 6i iul continu" s" se certe 6i5 3 la un 0o0ent dat5 se preac c" @oHea". %

8i prive6te prin vitrin" 6i 8ncearc" un senti0ent de co0pasiune pentru prietenul s"u. 3 %

 p"r"se6te acest loc5 se pli0@" prin sat 6i se duce la patinoar. 3 (rive6te o patinatoare care

ace o s"ritur" diicil" datorit" saturilor pe care el i le!a dat. (atinatoarea 8si ia avFnt5 se

8nalţ" 8n aer5 se 8nvFrte repede5 apoi cade din nou pe heaţ" l"sFnd o ur0". Aceste diverse

0i6c"ri sunt 8nsoţite de 0uic" ce se schi0@" la iecare parte a 0i6c"rii. 3 %5 oarte0ulţu0it5 se duce c"tre un teleeric pentru a 0ere la restaurantul situat 8n vFrul

0untelui. 3 El 6tie c" prietena sa urc" 0untele de cealalt" parte 6i c" se vor 8ntFlni sus.

(e @aa reu0atului visului se realiea" sche0a secvenţial" a acestuia. *iecare

c"suţ" corespunde unei unit"ţi narative. Cirele din c"suţe corespund la trei niveluri

distincte: situaţiile ;pri0a cir" a nu0erotaţiei<5 activit"ţile ;a doua cir"< 6i 0o0entele

activit"ţii ;a treia cir"<. % este su@iectul eHperienţei.

%CENARIU 1.1 %. @oar" deasupra 0untelui. 1] schiori

r"t"ciţi

1.# %. ateriea" pe un heţar.

RU(TUR&

CAU,A+ITATE #.1 8n 0aain socrul acu". #] %. prive6te

(%ISO+O4IC& cu co0pasiune

#.# prietenul o@iecte"

#.-.1 (rietenul 8l vede pe %

#.-.# (rietenul 8nchide u6a

#.2Cearta continu".

#.= Ei si0ulea" o partid" de @oH.

Page 325: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 325/357

(+AU,II+

-. % pleac".

(+AU,II+

2. % se uit" la patinatoare. 2.1 Ea 86i ia avFnt.

DE%CO'(UNERE 2.# Ea se 8nalţ" la cer.

2.- Ea se 8nvFrte

2.2 Ea cade din nou

(+AU,II+

=. % va lua un teleeric. =] (rietena urc" pe cealalt"

 parte a 0untelui.

Reor0ularea 8n ter0eni enerici: iecare ele0ent principal este reor0ulat58nlocuind ter0enul oriinal prin clasa 8nlo@ant"5 uncţia sa ori i0presia care descrie cel

0ai @ine ele0entul ;se ace de c"tre su@iect a7utat de c"tre eHperi0entator<. %cena 8n care

survolaţi 0untele senin"tate5 control. '" duc unde vreau5 80i ace pl"cere.

%cena disputei este o altercaţie5 este voinţa deli@erat" a unui sacru5 a unei iuri

 paterne ... etc.

EHe0plul I0ainea realiat" de A.'.'. si descrierea procesualit"ţii ela@or"rii acesteia6i a surselor de inspiraţie.

AvFnd in vedere c" a0 ales s" repreint starea de 0isterJ pri0ul ele0ent pe care l!a0

desenat a ost scaunulK i!a0 eHaerat puţin caracterul pentru c" sunt de7a s"tul" de tipul

"sta de scaun pe care!l desene de ani de ile su@ undul 0odelelor de la atelier. Dar pe

de alt" parte 80i 6i place or0a respectiv"5 a0 a7uns s" v"d i0ainea acestui tip de scaun

ca arhetipul %CAUNU+UI. $n ti0p ce desena0 scaunul5 nu 0" Fndea0 decFt c" vreau

s"!l ter0in 0ai repede5 ca s" a7un la desenatul cuielor5 apt care!0i ace o deose@it"

 pl"cere.

De ase0enea cFnd desena0 scaunul 0" Fndea0 c" pentru 0ine el d" o pround"

i0presie de 0ister ciudat dac" pot s" spun a6a5 eu l!a6 a6ea 8n aleria si0@olurilor 

0asonice5 al"turi de co0pas 6i echer. De asta este 8n centrul painii. Ur0"toarea chestie a

ost desenarea or0ei de nor stiliat care de7a inevita@il 0!a dus cu Fndul la 'aritte ;6i

Page 326: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 326/357

nu invers<. Ca0 la atFt 0!a0 Fndit 8n 0o0entul desen"rii luiK ur0ea" calulK eu nu prea

le a0 cu caii5 nici tehnic nici aectiv5 deci 0!a0 Fndit la cele@ra i0aine a visului lui

Dali5 se 6i vede asta5 cred. Oricu05 ca si0@olistic"5 0i!au trecut prin cap 0ai ales

consideraţiile lui 4il@ert Durand despre cal5 ca si0@ol chtonian5 6i cu atFt 0ai 0ult 0i se

 pare c" se interea" te0ei desenului ;! 0isterJ<. De asta l!a0 si colorat 8n neru.

A ur0at repreentarea rit0ului de cre6tereJ care nu 6tiu eHact la ce se reer"5 dar 

uitFndu!0" la ce a0 desenat pFn" 8n acel 0o0ent5 nu a0 putut s" 0i!l repreint altel

decFt o scar" care cre6te 3 descre6te ;depinde de perspectiv"< proresiv. Cred c" "sta e

sinurul ele0ent al desenului care nu 0i!a produs nici un el de tr"ire spiritual 3 aectiv"5

nu 6tiu de ce5 iindc" a0 0ai 0ulte vise cu scara5 e ciudat5 nu

*or0ele de val le!a0 desenat Fndindu!0" la 'ARE5 eterna 0ea iu@ire unde

0er cel puţin o dat" pe an5 altel nu se poate.J(e @aa acestei descrieri a procesului de ela@orare 0ental 6i iic plastic a

i0ainii s!a realiat ur0"toarea diara0" care surprinde secvenţele derul"rii procesului 6i

sursele olosite de su@iect 8n reolvarea pro@le0ei plastice pri0ite. (ro@le0a const" 8n:

! realiarea unei i0aini plastice care s" sueree una din ur0"toarele st"ri 0elancolie5

0ister5 0uicalitate pornind de la ur0"toarele date:

 ! or0" de cal

! or0" de scaun! or0" de nori

! or0" de valuri 6i rit0 de cre6tere.

DIA4RA'A REA+I,&RII +UCRARII (+A%TICE 'I%TERJ

A %UIECTU+UI A.'.'.

Etape

'ueuli0ainar 

(roceduri ConceptIntelienţae0oţional"

aectivitatea

Intuiţievedere

interioar 

"

4Fndiresi0@olic"

%tructur"co0poiţional"

1 Lstarea de0ister 

# La0 desenatscaunul5 a0eHaerat puţincaracterul

sunt s"tul"de tipul"sta descaun.dar pe de

i0aineaacestiuscaun caarhetipulscaunului

Page 327: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 327/357

alt" parte80i 6i place

- Ldesenatulcuielor 

80i ace o pl"ceredeose@it"

2 co0pas5echer5si0@oluri50asonice

Lscaunul 0isterciudat

Lscaunul50isterciudat5 l!a6a6ea 8naleriasi0@olurilor 0asoniceal"turi deco0pas 6ide echer 

de asta este 8ncentrul painii

= 0!a dus

cu Fndulla'aritte

Ldesenarea

or0ei de norstiliat

? 0!a0Fndit lacele@@rai0aine avisului luiDali

ur0ea" calul nu prea lea0 cu calulnici tehnicnici aectiv

casi0@olistic"0i!a trecut prin capconsideraţiilelui Duranddespre cal casi0@ol

chtonianB Ll!a0 colorat8n neru

seinterea"te0eidesenului0isterJ

neru30ister 

La ur0atrepreentarearit0ului decre6tere oscar" care

cre6te3descre6te proresiv

estesinurulele0ent aldesenuluicare nu 0i!

a produsnici un elde tr"irespiritualaectiv"

Lor0ele de valle!a0 desenatFndindu!0" la

eterna 0eaiu@ire

Page 328: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 328/357

0are

De6i este o te0" seduc"toare5 relaţia dintre vis 6i art" ; vei i@eri I. 1B15 Didier 

A. #GG2 <dintre structurile su@con6tiente 3 incon6tiente i0plicate 8n ela@orarea viselor 6i

structurile su@con6tiente dar 6i con6tiente i0plicate 8n ela@orarea i0ainilor artistice

;viual plastice5 poetice5 0uicale etc.< dep"6e6te cadrul teei noastre. Reţine05 din

 punct de vedere a sti0ul"rii creativit"ţii5 aptul c" eHperienţele inedite5 poetice5 uneori

 @iare din activit"ţile onirice ale 0inţii u0ane pot i eHploatate @eneic prin suestiile5

reolv"rile poeticeJ pe care le conţin. Un eHe0plu de eHploatare a suestiilor onirice

este suprarealis0ul.

13.. DEZV4LTAEA +E@+I<ILITŢII ATI+TICE A ELEVIL4 %I@@VŢAE I@TEBAT

  În 12 ianuarie 2007 cei de la „Washington Post” s-au gândit să facă unexperiment sociologic l-au pus pe !oshua "ell # unul din marii$ioloni%ti ai lumii # să cânte incognito pentru ni%te mărun&i% aruncat 'ntr-o cutie( 'ntr-o sta&ie de metrou din Washinton) Îm*răcar 'n *lugi %icăma%ă( cu o %apcă de *ase*all pe cap( !oshua "ell a cântat patru+eci%i ce$a de minute cu un ,tradi$arius din 171( %ase piese magistralede "ach %i de ,chu*ert) .upă calculele celor de la „Washington Post”(care au /lmat tot „concertul”( pe lângă "ell au trecut 1070 depersoane) .intre ace%tia( doar 27 i-au dat *ani( maoritatea fără săseoprească din mers) ,-au oprit să-l asculte doar persoane %i un singur

trecător la recunoscut) cest experiment poate / interpretat %i ca oe$aluare a interesului pentru mu+ică dar( mai ales( ca o e$aluare asensi*ilită&ii artistice a popula&iei de rând din capitala ,tatelor 3nite)Pro*a*il că dacă 'n locul lui !oshua "ell ar / fost un artist cele*ru carear / pictat( re+ultatul ar / fost aproximati$ acela%i) 4ste o stare de faptnormală( /rească sau o situa&ie care să ne sperie( să ne pună pegânduri5 6e implica&ii are( poate a$ea sensi*ilitatea artistică 'n rânduloamenilor( 'n rela&iile dintre ei( 'n atitudinea lor fa&ă de mediu(

Page 329: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 329/357

societate %i $alorile acesteia5 Între*ări grele dar cu siguran&ăimportante pentru noi to&i( dar mai ales pentru cei implica&i 'n educa&iaartistică)  Pentru că sensi*ilitatea artistică este implicată atât 'n exprimareaartistică cât %i 'n receptarea artei( noi ne $om concentra aici nu atât

asupra pro*lemelor de fond # ce este sensi*ilitatea artistică %i ce rostare ea 'n $ia&a umană # ci asupra unui aspect pragmatic(psihopedagogic %i esen&ial din perspecti$ă educa&ională # cum putemde+$olta sensi*ilitatea artistică a ele$ilor5 

,ensi*ilitatea %i fenomenul de integrare

  ,ensi*ilitatea este de/nită 'n tratatele de psihologie ca /indfacultatea de a sim&i( de a reac&iona la excita&ii( de a-%i modi/ca stareaini&ială su* ac&iunea unui agent exterior culoare( contur( sunet(textură( mi%care( ritm etc)89 acuitate a sim&urilor( capacitate de reac&ieafecti$ă( intensitate afecti$ă( emoti$itate9 excita*ilitate mai mică sau

mai mare a unui sistem sen+orial9 capacitatea de a răspunde la ointensitate mică a stimulării9 ansam*lu al func&iilor de detec&ie %i dediscriminare ale caracteristicilor /+ice s-au chimice ale stimulilor)  :eceptorii sunt speciali+a&i să răspundă la semnale speci/ce lumină(culoare( sunet etc)8( deci are loc o codare calitati$ă) .ar aceea%ireceptori sunt ap&i să code+e parametri cantitati$i de intensitate aistimulului prin gradarea poten&ialului lor generator %i prin frec$en&ain;uxurilor ner$oase pe care le declan%ea+ă) ceste două coduri(spa&ial %i temporal codare ner$oasă a informa&iei8( sunt utili+ate 'ndiscriminarea stimulilor astfel detecta&i) .iscriminarea le $i+ea+ănatura modalită&ii sunet( lumină( textură etc)8( intensitatea( po+i&ia(

 'ntinderea %i durata elemente esen&iale 'n expresi$itatea artistică dincadrul mai multor arte8) .etectarea %i discriminarea caracteristicilorcalitati$e %i cantitati$e ale stimulilor folose%te căi de conducere %icentre de proiec&ie speci/ce a in;uxurilor ner$oase de la receptori9 'ntre aceste căi de conducere a in;uxurilor ner$oase de la receptori %i 'ntre diferitele centre de proiec&ie corticală au loc o serie deinterac&iuni care pot modi/ca mai mult sau mai pu&in emisia originală areceptorilor fenomene de con$ergen&ă( de integrare a unorcaracteristici elementare de la acela%i stimul sau stimuli diferi&i( 'ntr-orepre+entare mai ela*orată<complexă # de exemplu ritmul8) cestfenomen de integrare nu $i+ea+ă numai mo+aicul de semne ale unui

stimul sau stimuli diferi&i ci cuprinde %i informa&iile referitoare laacti$ită&ile pe care le declan%ea+ă sau urmele lăsate de experien&eanterioare) cest fenomen de integrare( $i+i*il de la ni$elul recep&ieisen+oriale( este extrem de important 'n strategia pri$ind de+$oltareasensi*ilită&ii artistice la ele$i).acă fenomenul de integrare semanifestă %i la ni$elul percep&iei sen+oriale cu atât mai mult el poate /pre+ent<se manifestă 'n receptarea estetică a operelor de artă) .e aici%i ideea de+$oltării sensi*ilită&ii artistice a ele$ilor cu precădere prin

Page 330: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 330/357

 'n$ă&are integrată %i nu prin 'n$ă&are speciali+ată( &inând cont %i defaptul că marea lor maoritate $or / receptori<contemplatori de artă)

  ,ensi*ilitatea artistică %i de+$oltarea ei)

  În artă( sensi*ilitatea este 'n&eleasă ca %i capacitate de a transmite(de a pro$oca emo&ii artistice9 de asemeni %i ca recepti$itate artistică):e&inem deci faptul că sensi*ilitatea artistică este implicată atât 'nexprimarea artistică cât %i 'n receptarea artei) .in aceste constatărire+ultă că sensi*ilitatea artistică se de+$oltă atât prin implicareaele$ului 'n acti$ită&i de exprimare proprie prin diferite modalită&iartistice( cât %i prin acti$ită&i de contemplare<ascultare a diferiteloropere de artă) .ar indiferent de aceste două aspecte #exprimare<contemplare=sensi*ilitatea artistică poate / de+$oltată prindouă strategii

 'n cadrul /ecărei discipline artistice literatură( mu+ică( arte

plastice89 prin diferite modalită&i de 'n$ă&are integrată)

 Dac" 8n sensi@ilitatea artistic" sunt i0plicate 0ai 0ulte si0ţuri 6i ea se re"se6te atFt 8neHpri0are cFt 6i 8n receptare 8n toate artele5 8nsea0n" c" se pot ace corelaţii5 coneHiuni5transcod"ri5 inter"ri5 care sunt de apt5 ele0ente5 aspecte5 strateii ale 8nv"ţ"rii interate.  Noi a0 eHperi0entat 80preun" cu studenţii de la Universitatea de Art" 6i Desin dinClu7!Napoca5 8n cadrul se0inariilor de Didactica educaţiei plastice 6i practicii pedaoice5 ur0"toarele corelaţii5 coneHiuni5 transcod"ri5 inter"ri 8n vederea devolt"riisensi@ilit"ţii artistice a elevilor 6i de ce nu 6i a studenţilor :

esturi ! linie ust ! repreentare plastic" ;linie5 culoare5 pat"<

sonoritatea cuvintelor ! repreentare plastic" ;linie5 pat"5 or0"< secvenţe 0uicale ! transcodare plastic" ;linie5 culoare5 pat"5 puncte< desene ! cuvinte ;descriere5 versuri5 co0entariu<  persona7 6oset" ;pictur"5 est5 0uic"5 voce u0an"3cuvinte5 dans<.

  4est ! linie.

  Ce le"turi5 ce corelaţii eHist"5 pute0 sta@ili 8ntre est 6i linie ca 0odalitate de eHpresie plastic" $ntr!o clasiicare pra0atic eHecutorie 6i didactic" a ipostaelor liniei5 pelFn" linia ca ele0ent de sine st"t"tor5 ca orna0ent5 ca ele0nt de construire a or0ei sauca ele0ent de structurare a supraeţei5 apare 6i linia ca est. 4estul este o 0i6care saune0i6care a unei iinţe sau lucru5 0i6care deter0inat" de o enerie l"untric" saueHterioar". %" ne Fndi0 la chircirea vreascurilor sau hFrtiei su@ acţiunea l"c"rilor sau la@Frlirea de ri a o0ului sau la esturile de leha0ite ale 0Finii.4estul ar i stareainterioar" a unei iinţe sau a unui lucru ;stare deter0inat" de con7uarea acestora culu0ea5 cos0osul< eHpri0at" 8naar" printr!o 0i6care total" sau ra0entar". Trasarea5desenarea5 scrierea liniilor se ace prin 0i6care5 prin 0i6carea 0Fini care ţine un creion5 o pensul" etc.5 aceast" 0i6care5 acest dans des"6urFndu!se pe un suport. Indierent dac"linia descrie o or0" real" ;0i6care descriptiv"< sau are o des"6urare 8n sine5 li@er"5 ca 8n

Page 331: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 331/357

 pri0ele repreent"ri plastice ale copilului5 ea se 8ncarc" de 0i6care5 de enerie5 ea esteest. 4estul linear are 8ns" o autono0ie eHpresiv"5 distinct percepti@il" de o@iectul c"ruia8i circu0scrie hotarele spaţiale. Cu alte cuvinte5 esturile ca 0i6care5 precu0 6i cascriere3repreentare linear"5 deci ca esturi lineare5 pot i "cute5 v"ute 6i si0ţite 0oi.tari5 aspre5 ap"sate5 nervoase5 aitate5 @lFnde5 nep"s"toare5 o@ranice5 cursive5 sacadate5

0onotone5 repetite5 ruinite5 8ncre0enite5 virile5 v8scoase5 s"lt"reţe5 nesiure5 alunecoase5t"ioase5 incisive5 eitante5 rotunde5 unhiulare5 calde5 reci etc.5 aspecte esenţiale pentrucea ce nu0i0 sensi@ilitate artistic". $n eHerciţiile iniţiate 80preun" cu studenţii 6i elevii5a0 ales5 din 0ultitudinea de esturi re"site la o@iecte5 iinţe5 eno0ene5 oa0eni5Fnduri5 st"ri5 senti0ente doar 6ase esturi!st"ri eHpri0ate prin ad7ectivele 0oale5 aitat5nep"s"tor5 o@ranic5 8ncet 6i r"@it.

Page 332: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 332/357

%u@linie0 aptul c" prin preentarea su@iecţilor a sti0ulilor ver@ali 6i nu a unor ra0ente i0aistice ;otoraii5 secvenţe il0ice< s!a 8ncercat evitarea tendinţei decopiere3i0itare a estului viionat 6i concentrarea pe tr"irea 6i si0ţirea cu prec"dere

inesteic".Co0parFnd eHpri0"rile su@iecţilor pute0 constata anu0ite caracteristicistructurale si0ţite 6i transcodate plastic : rit05 enrie5 or0" a estului5 des"6urare 6i poiţie spaţial" etc. Aceste caracteristici structurale se re"sesc 8n aproape toate artele5 eleiind esenţiale 8n eHpri0area artistic" 6i conte0plarea estetic" 6i5 pe cale de consecinţ"5 8ndevoltarea sensi@ilit"ţii artistice a elevilor.Transcodarea poate i "cut" 6i invers :repreentare plastic" est cu 0Fna sau cu tot corpul.

  4ust ! repreentare plastic"

%enaţiile de ust 6i 0iros sunt 0ai vechi5 iloenetic vor@ind5 decFt cele de au 6i v" 6isunt inti0 leate de hran". Transcod"rile unor senaţii de ust 6i 0iros 8n repreent"ri

 plastice ;linii5 pete5 puncte5 culori5 or0e< sensi@iliea" elevii prin interarea unor sti0uli dieriţi dar 0ai ales prin activarea3interarea ur0elor l"sate de eHperienţeleanterioare.

 

%onoritatea cuvintelor ! repreentare plastic"

Page 333: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 333/357

 $n vederea devolt"rii sensi@ilit"ţii artistice a0 iniţiat dou" tipuri de transcod"ri :

! sonoritatea unor cuvinte reale5 cu sens5 transcodat" 8n se0ne plasticeK

! sonoritatea unor cuvinte inventate5 "r" sens5 transcodat" 8n se0ne plastice.

%e o@serv" c"

transcodarea plastic" a sonorit"ţii cuvintelor cu sens este inluenţat" de se0antis0ul acestora.Deci devoltarea sensi@ilit"ţii artistice prin relaţionarea sunet repreentare plastic" este 0ai

eicient" prin olosirea unor cuvinte "r" sens5 deci inventate5 la care iese 8n evidenţ" eHpresia

sonor" care este 0ai aproape de culoare5 stare5 e0oţie5 rit05 enerie.

  2. %ecvenţe 0uicale ! repreentare plastic"

Transcodarea unor oarte scurte secvenţe 0uicale5 aparţinFnd diverselor stiluri5 8n eHpresivit"ţi

lineare5 cro0atice este un de0ers 0ai co0pleH. *ra0entul 0uical tre@uie transcodat plastic

conco0itent cu audiţia saK el poate i produs de unul5 dou" sau 0ai 0ulte instru0enteK apoi

0elodia are dou" ele0ente structurale ! rit0ul 6i linia 0elodic"K linia 0elodic" este inluenţat"de raporturile dintre 8n"lţi0ile succesive 6i sensul lor ascendent sau descendent. 'ai intervine 6i

a0plitudinea tonurilor 0uicale. (ot i toate aceste caracteristici sonore30uicale transpuse 8n

0odalit"ţi plastice

 

Page 334: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 334/357

Dac" privi0 6i anali"0 co0parativ repreent"rile plastice a 6ase secvenţe 0uicale de c"tre

doi su@iecţi constat"0 cFteva lucruri :

! intensit"ţi5 orţe dierite ale liniilorK

! des"6ur"ri spaţiale oriontale5 o@lice5 cresc"toare5 descresc"toare5 co0leHe5 cF0piceK

! o anu0it" or0" ;cur@"5 dreapt"5 iaat"5 co0pleH"<K! rit0uri dieriteK

! aceste ele0ente structurale le!a0 re"sit 6i 8n 7ocul est!linie plastic".

(erceperea acestor caracteristici structurale 6i suerarea lor cu a7utorul liniilor plastice de

dierite calit"ţi contri@uie din plin la sensi@iliarea elevilor. $n caul transcod"rii unor secvenţe de

0uic" clasic" 8n culoare 5 8n caul unor elevi de clasa a V!a5 ne surprind raina0entul5 ar0onia

acestora de6i speciicul vFrstei sunt culorile vii5 puternice5 uneori chiar violente. Reult" c"

sensi@ilitatea cro0atic" poate i devoltat" prin asocieri cu 0uica.

=. Desene ! cuvinte ;descriere5 versuri5 co0entarii<

 Transcodarea unui desen 8n versuri poate i acilitat" dac" desenul este 0ai poetic. Noi a0

eHperi0entat 5 8n acest sens5 0etoda rotirii plan6ei 8n 7urul centrului ei sau lu0ea pe dos5 varianta

cu ochii 8nchi6i ;vei Cioca V. #GGB<.(rivind desenele 6i 0ai ales citind versurile unor elevi de

clasa a V!a r"0Fne0 surprin6i de capacitatea lor de reacţie aectiv" 6i de intensitatea acesteia.

?. (ersona7 6oset" ;pictur"5 est5 0uic"5 cuvinte5 dans<

O activitate co0pleH" 8n care elevii au ost pu6i 8n situaţia s" se eHpri0e prin 0ai 0ulte

0odalit"ţi artistice a ost crearea 6i 7ucarea unui persona7 6oset". Elevii au realiat iecare un

Page 335: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 335/357

 persona7 dintr!o 6oset" ;ie cu ochi5 nas5 ur" sau pur 6i si0plu un persona7 culoare< iar apoi

aceste persona7e au conversat5 dansat 6i cFntat.

IV. Cncluii

 %ensi@ilitatea artistic" se devolt" cu prec"dere 8n viiune interat" prin :

! transcod"ri dintr!o 0odalitate de eHpresie 8n alt" 0odalitateK! 7ucarea unor 0odalit"ţi de eHpresie co0pleHe ;ani0aţie5 teatru5 il0< 8n care sunt

i0plicate or0a5 culoarea5 0i6carea5 sunetul5 0uica5 cuvFntul5 vocea u0an"5 lu0ina etc.K

! viionarea 6i analia interactiv" a unor 0odalit"ţi de eHpresie co0pleHe : teatru5 oper"5

il0.

%ocietatea nu poate deveni 0ai u0an" "r" sensi@iliarea artistic" a 0e0@rilor s"i.

V. <i"li$r!&ie

Page 336: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 336/357

Chiruţ"5 A. ;#G1G<5 ,anual de improvizaţie: - de /ocuri teatrale5 Ed.Art%pect5 Oradea

Ailinc"i C. ;11<5 0pera fereastră5 Ed. Dacia5 Clu7!Napoca

Cioca V. ;#GGB<5 (ocul de&a arta5 Ed. +i0es5 Clu7!Napoca

Ciolan5 +. ;#GG<5 Învăţarea integrată5 (oliro05 Ia6i

L L L ;1<5 1rand !ictionnaire de la Ps2%ologie5 +arousse5 (aris%ch0itt5 /.C. ;1<5 3aţiunea gesturilor 5 Ed. Univers5 ucuresti

 13. . 84CUL +I EDUCATIA VIZUALA

  (rincipalele activit"ţi u0ane5 ontoenetic vor@ind5 sunt 7ocul5 8nv"ţarea didactic"5 0unca

 productiv" 6i creaţia. Activitatea5 8ntr!o accepţiune oarte lar"5 este o relaţie 8ntre oranis0 6i

0ediu ;natural5social 6i cultural 8n caul oa0enilor<5 8n care au loc un consu0 eneretic5 cu o

inalitate adaptativ". $nv"ţarea5 care este una dintre or0ele activit"ţii u0ane5 repreint" o

relaţionare 8ntre celce 8nvaţ" 6i 0ediul natural3social3cultural5 relaţie 8n care persoana depune un

eort5 consu0" enerie iic" 6i 0intal"pentru a 6ti 6i 8nţelee 0ai 0ult5 pentru a putea ace 0ai

0ult 6i 0ai @ine5 deci pentru a se adapta solicit"rilor realit"ţii. Indierent de tipul de activitate5

su@linie0 aptul c" este vor@a de o relaţie3corelatie dintre eHterior 6i interior5 activitatea iind

8ntotdeauna reultanta acestei corelaţii chiar dac" uneori pune0 accentul pe 0ediul intern sau pe

cel eHtern ;vei 6i iinţele reorieneJ care i0port" uneltele 0inţii din 0ediul cultural

8ncon7ur"tor5 8n Dennett C.D.515 Tipuri 0entale5 Su0anitas<.

Aceste patru or0e de activitate esenţiale 8n devoltarea ontoenetic" 6i istoric" a o0ului nu

sunt pure5 ele avFnd atFt co0ponente 0intale5 interne cFt 6i co0ponente 0ateriale5 eHterioareK

apoi iecare dintre ele au ceva din celelalte : 7ocul conţine 6i ele0ente de 8nv"ţare sau de creaţie5

0unca poate avea 0o0ente de creaţie5 creaţia are 0o0ente ludice dar este 6i 0unc" perseverent"

etc. Ase0anarile5 deose@irile5 corelatiile5 transerurile eHistente intre cele patru activitati u0ane

esentiale5 sunt nu0eroase si eHtre0 de i0portante pentru 0ulte do0enii si pot i a@ordate din

0ulte puncte de vedere. (e noi ne intereseaa aici 0ai cu sea0a i0plicarea 7ocului in creatie si

8nv"ţare5 0ai precis 8n educaţia viual"5 considerFnd5 pararaFndu!l pe *reud5 c" 7ocul ;ase0enivisului care este calea real" spre incon6tient< este calea real" spre creativitate. Nu 8ntF0pl"tor 

 7ocul este cel 0ai recvent deinit prin contrast cu 0unca5 considerat" ca o activitate i0pus" 6i

controlat" ;vei 4rand Dictionnaire de la (sPcholoie5 +arousse5 (aris5 1<. $n acela6i dictionar 

se 0enţionea" aptul c" 7ocul este o activitate ratuit"5 repliat" asupra sa prin aptul c" este

declan6at" de o 0otivaţie intrinsec"5 oarte puţin 8nt"rit" de sti0ul"ri eHterne 6i nu are nevoie de

Page 337: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 337/357

8nt"riri eHterioare pentru a se des"6ura. De aceea 7ocul procur" pl"cere celui care 8l eHercit".

'otivaţia intrinsec" 6i pl"cerea sunt dou" aspecte psiholoice esenţiale ale 7ocului care 80preun"

cu 8ntreţinerea constant" a releHului li@ert"ţii5 8i coner" acestuia5 dup" Suiina ; <

aptul de a i drept una dintre ele0entele spirituale unda0entale ale vieţii. De aceea aHa  jc

li"ert!tecre!tie,cre!tiit!te este una din aHio0ele educaţiei artistice3viuale. (entru a 8nţeleede0ersul nostru psihopedaoic pe t"rF0ul educaţiei viuale concentrat 8n sinta0a  jcul e!

!rt! va tre@ui 0ai 8ntFi s" ne aplec"0 asupra iinţei 7ocului5 spre a!i 8nţelee atFt cFt pute0

virtuţile proprii care!l reco0and" ca 6i cale real" spre art" 6i li@ertate interioar" 0ai cu sea0" pe

t"rF0 educaţional.

  L

/ocul pare a i 8nainte de toate o 0aniestare a li@ert"ţii : este nevoia iinţei u0ane ;6i a

Fndului< de a hoin"rii 8n direcţii sta@ilite nu0ai de curioitatea 6i i0ainaţia sa ;%olo0on'arcus5 #GG-<.

Orice proces de 8nv"ţare presupune 6i un caracter ludic. /ocul constituie o ad0ira@il" 0odalitate

de a!i ace pe elevi s" participe activ la procesul de 8nv"ţare.Elevul se "se6te aici 8n situaţia de

actor5 de protaonist 6i nu de spectator5 ceea ce corespunde oarte @ine dina0is0ului Fndirii5

i0ainaţiei 6i vieţii lui aective5 unei tre@uinţe interioare de acţiune 6i air0are ;runer /.<.

Toate orţele corporale 6i acult"ţile noastre 0entale5 instinctele 6i apetiturile ca 6i senti0entele

cele 0ai 8nalte contri@uie ie la conservarea individului5 ie la 0enţinerea speciei. Doar dou"

activit"ţi ac eHcepţie de la aceast" reul"5 iindu!6i coneHe prin 8ns"6i eli@erarea lor de su@autoritatea necesit"ţii : arta 6i 7ocul. Arta 6i 7ocul sunt5 a6a icFnd5 luHul vieţii. A0 putea clasiica

arta ca un tip de 7oc ;%pencer<.

(entru %chiller5 o0ul e 8n chip deplin o0 nu0ai cFnd se 7oac". *aptul c" atunci cFnd ne 7uc"05

cFnd intr"0 cu toat" iinţa 8n 7oc5 sunte0 8n chip deplin oa0eni5 este susţinut 6i de tr"s"turile

 principale ale 7ocului5 scoase la lu0in" cu li0pei0e 0ate0atic" de %olo0on 'arcus din

cele@rul studiu a lui Suiina ; So0o ludens< :

  ! li@ertateK

! situare 8n aara vieţii curente;de 0ulte ori deriorii<5 deci un el de evadare5 eli@erareK ! capacitate de a!l a@sor@i pe 7uc"torK

! caracter ratuit ;nu satisace o nevoie u0an" unda0ental" i0ediat"<K  ! activitate care se constituie 8ntr!un scop 8n sineK  ! destindere5 ca ur0are a alternativei la viaţa cotidian"K  ! 8n 0aniest"rile sale superioare5 se0niic"5 cele@rea" ceva5 86i are loc 8n sera s"r@"!  torilor 6i a cultului5 8n aceea a sacruluiK

Page 338: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 338/357

  ! deinteres5 situare dincolo de interesele 0aterialeK  ! des"6urare 8n interiorul unor rontiere te0poraleK  ! odat" 7ucat5 devine or0" de cultur" care se p"strea" 8n a0intire ca o creaţie spiritu!  al"K  ! poate i oricFnd repetatK

  ! li0itare spaţial" presta@ilit"5 0aterial sau i0ainar ;arena5 ta@la de 6ah5 cercul 0aic5. te0plul5 scena5 ecranul5 tri@unalul5 catedra<  ! crea" ordine 6i este ordineK  ! aspiraţie spre ru0os ;actori estetici: tensiune5 echili@ru5 @alansare5 contrast5 variaţie5. 8nl"nţuire5 denod"0Fnt5 rit05 ar0onie5 ar0ec<K ana7ea"5 captivea"K  ! tensiune deter0inat" de incertitudine5 6ans"K  ! reuli i0perioase 6i indiscuta@ileK violarea lor duce la distruerea 7oculuiK  ! tendinţa de constituire 8n rupuri ;asociaţii5 clu@uri5 societ"ţi5 ederaţii5 uniuni etc. ale

celor care practic" un anu0it 7oc<K  ! acultatea de a i un altul5 ca tendinţ" spre 0ister5 0ascarad"5 prin dehiare5 travesti5

0asc" etcK

  ! caracter de lupt" pentru ceva sau repreentare a cevaK  ! sacralitateK  ! capacitate de repreentare5 iurare5 aco0paniere a unor eveni0ente cos0iceK  ! include destinul de a i o 7uc"rie a Divinit"ţiiK  ! acces la onele supre0e ale spirituluiK  ! i0plicare 8n acţiunile sacre ale popoarelor pri0itiveK  ! nu0itor co0un al lu0ii copil"riei 6i al lu0ii popoarelor pri0itiveK  ! coeHistenţ" a caracterului hieratic 6i a caracterului ludic 8n do0eniul sacrului.Chiar 6i o si0pl" trecere 8n revist" a acestor caracteristici ale 7ocului ;asupra c"rora ar 0erita s" 0edit"0 toţi cei care lucr"0 8n universul educaţional< 8i dev"luie iinţaco0pleH" 6i 0ultiplele virtuţi or0ative. Dintre caracteristicile enu0erate 0ai sus5 a0

reţine pentru aportul lor @eneic 8n sti0ularea creativit"ţii5 ur0"toarele :! li@ertateK! capacitate de a!l a@sor@i pe 7uc"torK !!

!!!!.!.. destindere5 ca ur0are a alternativei la viaţa cotidian"K

! deinteres5 situare dincolo de interesele 0aterialeK! aspiraţie spre ru0osK! tensiune deter0inat" de incertitudine5 6ans"K! acultatea de a i un altul5 ca tendinţ" spre 0ister5 0ascarad"5 prin dehiare5 travesti5

0asc" etcK! caracter de lupt" pentru ceva sau repreentare a cevaK! sacralitate ;ideea apartenenţei noastre la un cos0os5 adic" la o ordine sacr"<K! acces la onele supre0e ale spiritului.  Analia psiholoic" a v"utr 8n 7oc un soi de transer de enerie psihic"5 ie c" aceasta seschi0@" 8ntre doi 7uc"tori5 ie c" ia trans0ite viaţ" o@iectelor ;p"pu6i5 trenuleţ etc.<. %" te 7oci cu ceva 8nsea0n" s" te d"ruie6ti o@iectului cu care te 7oci : 7uc"torul 86i investe6te propriul li@ido 8n lucrul cu care se 7oac". /ocul surescit" i0ainaţia 6i sti0ulea"e0otivitatea. Cu alte cuvinte 7ocul devine o acţiune 0aic" ce tree6te viaţa leFndanteia de realitate. (sihiatria se interesea" cu predilecţie de eectul produs de 7oc

Page 339: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 339/357

asupra 7uc"torilor : activitate iic" sau 0ental" ce produce celui care o practic"estinere şi #l*cere. De aceea pro@a@il 7ocul constituie or0a de activitate speciic" pentru copil 6i hot"rFtoare pentru devoltarea lui iic" 6i psihic" nor0al". $n actul8nv"ţ"rii pl"cerea resi0ţit" de elev este actor 0otivant care ace ca eortul s" nu ieresi0ţit. %tarea de destindere3eli@erarea de stress pe care le induc activit"ţile ludice 6i

 pl"cerea resi0ţit" sunt aspecte psihice @eneice pentru a@ordarea creativ" a actuluididactic. (ro@a@il ar i caul s" ne intero"0 0ult 0ai des ca educatori oare activit"ţile plastice declan6ate3propuse3coordonate de noi5 induc pl"cere 6i destindere 8n elevi Dac"cele dou" st"ri psihice sunt activate3induse5 elevii se eHpri0" 0ai  li"er 6i 0ai esc=is.  Din perspectiv" psihopedaoic" 0erit" s" ne aplec"0 6i asupra relaţiilor posi@iledintre 7oc 6i realitate5 7oc 6i Fndire5 7oc 6i art"5 7oc 6i i0ainaţie3i0ainar. Ne pute08ntre@a5 de pild"5 ce tipuri de Fndire presupun 6i 8l sti0ulea" 7ocurile Dup" %olo0on'arcus 7ocul37ocurile presupun 6i devolt" ur0"toarele tipuri de Fndire :

! loic"! co0@inatoric"! pro@a@ilist"

! alorit0ic"! inductiv"! analoic"! linvistic"! i0aistic"! intuitiv"! spaţial"

 4Fndirea5 su@linia" acela6i autor5 8naintea" prin 7oc5 de la cunoscut la necunoscut5 de la previi@il la i0previi@il5 de la siur la pro@le0atic5 de la ni0ereal" la strateie. Altelspus5 7ocul este o 0odalitate area@il" de eHersare5 devoltare5 structurare a dieritelor tipuri de Fndire. A0inti0 aici 6i relaţia dintre "ndirea raţional" Fndirea lateral"  

creativitate 6i i0plicarea lor 8n dierite 7ocuri didactice.  (lin" de consecinţe didactice poate i 6i relaţia dintre 7oc 6i realitate. CFt de 0ult seapropie sau se dep"rtea" de viaţa propriu!is" 7ocul5 6tiut iind aptul c" i se atri@uieacestuia 6i tendinţa de evadare 6i caracterul de ratuitate Dac" prin 7oc o0ul evadea"din lu0ea real"5 din real 8n interiorul unor rontiere te0porale ;nici un 7oc u0an nu sedes"6oar" la ininit< pentru a se destinde5 pentru a sc"pa te0porar de presiunile vieţiicotidiene5 asta 8nsea0n" c" sunt suspendate toate le"turile3relaţiile cu realul5 7ocul ţinFndde do0eniul irealului Roer Caillois ; < deine6te 7ocul ca o activitate ictiv";7ocul presupune o con6tiinţ" speciic" a unei realit"ţi secunde sau de pur" irealitate 8nraport cu viaţa curent"<. $ntr!un studiu privind arta lui 'ondrian ; <5 Victor Ieroni0%toichiţ" nuanţea" speciicul 7ocului 8n cF0pul relaţiilor sale cu realul 6i irealul : $n 7oc  8nc" de la 8nceputurile culturii u0ane5 cFnd el 86i "sea 0aniestarea supre0" 8n rit se propune o acţiune eHistenţial" de interare a irealului 8n real 6i a realului 8n ireal5 de8ntrep"trundere 8ntre realitatea proan" 6i idealitatea sacr"J. Deci natura3speciicitatea 7ocului nu ar ţine nici de realitate 6i nici de irealitateK 7ocul este o acţiune5 o 0odalitate de p"trundere 8n ireal3i0ainar3ideal5 de ie6ire din real5 de 8ntrep"trundere a celor dou"t"rF0uri5 de ar0oniare a celor dou" universuri. (ro@a@il 8n acest sens 7ocul estecreatorul culturii 6i nu sursa ei. /ocul ar i un el de poart" alactic" : el ne a7ut" 6i ne pre"te6te cFnd sunte0 copii ;do0inaţi de dorinţe5 capricii5 spontaneitate< s" intr"0 8n

Page 340: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 340/357

real ;0aterial5 social5 politic etc.< 6i s" ie6i0 din acesta cFnd sunte0 0aturi ;ana7aţi 8ntr!o activitate repetitiv"<5 do0inaţi de o@iectivitate 6i de loic". (rin 7oc copilul devinetreptat 0atur iar 0aturul reintr" 8n li@ertatea 6i spontaneitatea copilului. >i totu6i 7ocul e0ai 0ult decFt o poart" de intrare 6i ie6ire 8n3din real3ireal.  (ersonalitatea se eHpri0" 8n 0area 0a7oritate a caurilor 0ai li@er 6i deschis 8n 7oc

decFt 8n cadrul altor activit"ţi. /ocul a putut a7uta pe o0 s" descopere arta ;Tudor Vianu<6i li@ertatea. Ceea ce al"tura arta 7ocului sunt reulile 6i li@ertatea. Arta e un 7oc5 iar  7ocurile au reulile lorJ5 spunea 'ondrian ;V.I.%toichiţ" <. Arta e un el de 7oc secund5 7ocul pri0 iind 8ns"6i +u0ea. Dar dac" 7ocul +u0iiJeste uvernat de lei3reuli pe care8n 0are parte nu le 6ti0 8nc"5 7ocul de!a arta37ocul cu arta 5 8n schi0@ se des"6oar" 8n0are parte dup" reuli3principii construite3inventate de oa0eni. Consecinţa : 8n 7ocul de!aarta37ocul cu arta5 li@ertatea de 0i6care e 0ult 0ai 0areK deci 7ocul de!a arta e un @un prile7 de eHersare3eHplorare3descoperire a li@ert"ţii interioare. Dup" cu0 a0 v"ut 0aisus5 din perspectiv" pedaoic"5 7ocul e olosit ca o 0odalitate de seducţie poitiv" acopilului3elevului 8n vederea transor0"rii3or0"rii lui ca viitor 0atur3cet"ţean cuanu0ite calit"ţi3co0petenţe. Din perspectiv" psiholoic"5 7ocul e olosit ca o 0odalitate

terapeutic" de vindecare5 reducere a eHceselor de o@iectivitate5 raţionalitate 8n caulo0ului 0atur. Consider"0 5 "r" s" 0ini0ali"0 aceste dou" virtuţi ale 7ocului caactivitate u0an" din preocup"rile psihopedaoilor 6i psihoterapeuţilor5 c" principala savirtute este li@ertatea5 cel puţin din perspectiva creativit"ţii. $n 7oc intru doar dac" vreau 6icFnd vreauK 0" 7oc doar dac" vreau 6i dac" 80i ace pl"cere. +iiceanu susţine c" 7oculeste aranţie palpa@il" 6i 8ntreţinere constant" a releHului li@ert"ţii5 nu doar li@ertatec"utat"5 pro0is"5 propus" sau visat"J. +i@ertatea de a visa5 li@ertatea de a co0@ina5 de a pune 80preun" lucrurile cele 0ai disparate5 de a 0odiica di0ensiuni3proporţii 3culori3caractere5 li@ertatea de a deor0a etc. este cosu@stanţial" 7ocului de!a arta. /ocul de!aarta37ocul cu arta 8ntreţine releHul li@ert"ţii interioare care risc" 0ereu s" se piard" su@ presiunile eHercitate de societate 6i instituţiile sale.

9,919 FOTO:RAFIA ŞI PICTURA

*otoraia ca i0aine 0ecanic" 3 chi0ic" sau diital" este un univers co0pleH5

ascinant care se intersectea" cu pictura5 6tiinţa5 politica5 istoria5 0oda5 presa5 etc. De6i

8n repetate rFnduri a ost preis" dispariţia otoraiei5 8n special dup" apariţia televiiunii0ai apoi dup" apariţia i0ainilor video5 ea continu" s" 8nsoţeasc" o0ul 8n diversele sale

activit"ţi5 deplas"ri5 aventuri5 8ntr!o versiune din ce 8n ce 0ai auto0atiat" 6i dFnd na6tere

unei practici din ce 8n ce 0ai spontane.

Ca art" ;dup" unii a ! a< otoraia este do0inat" de dou" enuri: reporta7ul

;otoraia docu0entar"< 6i portretul. 4reu se 0ai poate ace o deli0itare 8ntre lu0ea

Page 341: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 341/357

artei 6i cea a co0andei5 adic" lu0ea eHpri0"rii personale care 0o6tene6te unele tradiţii

leate de istoria picturii 6i lu0ea artei decorative: pu@licitate5 0od"5 ilustraţie ;auret 4.

1#<. *otoraiile sunt peste tot preente: 8n al@u0e5 iare5 c"rţi5 vitrine5 pancarte5 pe

 pereţi5 cutii de a0@ala7e5 cutii de conserve5 ai6e etc. (entru cei 0ai 0ulţi dintre oa0eni

otoraiile repreint" st"ri de lucruri care ne vin din lu0ea real" 6i sunt 8n"ţi6ate 3

reţinute pe supraeţeK ele repreint" 8nsu6i lu0ea. De6i otoraia a devenit direct

 prelucra@il" 6i 0e0orat" de c"tre tehnoloia electro0anetic" ;co0puteriat"< ea este

8nc" 8n 0are parte o oaie volant"5 arhaic lipit" de hFrtie sau alt 0aterial5 a0intind de

learea de perete a vechilor i0aini ;ca pictura din pe6teri5 sau ca rescele din @iserici<.

*otoraia ca i0aine tehnic" nu a ap"rut dintr!o dat". Ea are ca precursori u0@ra5

ca0era o@scur"5 ca0era lucid" 6i ca sor" 0ai veche5 pictura. $n co0pleHa 6i cele@ra

cercetare privind redescoperirea tehnicii pierdute a vechilor 0ae6tri ;pictori<5 DavidSocneP ;#GG1< pe @aa cercet"rii unor picturi din dierite perioade ;12GG ! #GGG<5 a unor 

ivoare scrise precu0 6i a unor eHperi0ente personale ;cu olinda concav"5 ca0era

o@scur"< susţine c" i0ainile ;picturile< au ost realiate prin dou" 0odalit"ţi:

! i0aini realiate cu a7utorul lentilelor si olinilor ;deci cu a7utorul unor 0i7loace

optice<K

! i0aini realiate doar cu a7utorul ochilor 6i a 0Finii ;ePe@allin<.

Cu alte cuvinte arti6tii5 creatorii de i0aini au apelat cFnd la 0i7loace optice;ca0era o@scur"5 ca0era lucid"< plus 0Fn" 6i ochi5 ie nu0ai la ochi 6i 0Fn" ;pictorul

 prive6te 0odelul 6i desenea"5 0utFnd 0ereu ochii de pe o@iect 3 0odel pe hFrtie 6i

invers<5 cele dou" 0odalit"ţi 0erFnd 80preun" ie 8n paralel5 ie intersectFndu!se5 ie

8ndep"rtFndu!se una de alta5 ie intererFndu!se a0estecFndu!se ;vei 6i sche0a nr. <.

Totul este a6a de co0@inat din punct de vedere istoric 8ncFt ave0 tendinţa sa consider"0

 pictura 6i otoraia ca participFnd 80preun" la acela6i elan creator5 la aceea6i c"utare de

ordin viual ;auret 4. 1#<. Revenind la cercet"rile lui SocneP 6i la sche0a schiţat"

de el reult" c" ti0p de patru secole 0etoda ePe@allin a ur0at 8ndeaproape 0etoda

 @aat" pe lentile ;lentile plus olind"<5 toţi arti6tii 8ncercFnd 8n diverse rade 6i cu diverse

reultate s" redea eectul naturalistic5 ase0"narea i0ainilor cu realitatea @aate pe

lentile 3 olini ;ca0era o@scur"5 ca0era lucid"<5 re0arcFndu!se 8n anu0ite 0o0ente

;+eonardo5 Raael5 'ichelanelo5 Caravaio Re0@randt etc.<. Apoi vine invenţia ce

Page 342: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 342/357

iHea" i0ainea optic" pe un suport cu a7utorul unor su@stanţe chi0ice otoraia. Nu

0ai era nevoie de 0Fna arti6tilorK acu0 pictura avanardist" ;8ncepFnd cu i0presioni6tii<

caut" s" se distin" de i0ainea o@ţinut" cu a7utorul lentilelor. A6a se na6te arta 0odern"5

 pictorii privind 6i 8n aara Europei5 spre Orientul 8ndep"rtat descoperind 0oduri

alternative de a vedea. Dar5 potrivit lui SocneP5 lentilele5 prin otoraie r"0Fn

do0inante5 devenind 8n inal il0 6i televiiune. Distanţa dintre cele dou" 0odalit"ţi

;lentile 6i ePe@allin< se l"re6te5 cu@is0ul iind pri0ul stil ce suerea" o nou"

 paradi0" de repreentare a lu0ii5 departe de realis0ul 3 naturalis0ul lentilelor. $n 7urul

anilor 1-G5 il0ele sunt peste tot cu i0ainile 8n 0i6care care par 6i 0ai reale5 naturaleK

este de altel perioada cFnd arta 0odern" suer" atacurile cele 0ai dure ;8n special din

 partea lui Sitter5 %talin 6i 'ao5 toţi cerFnd i0aini naturaliste @aate pe lentile 6i

olosindu!le pentru a!6i consolida puterea<. Apoi vine era co0puterului care 0anipulea"i0ainea ;prelucrFnd!o5 0odiicFnd!o5 spiritualiFnd!o< care devine nu0eric"5

apropiindu!se5 dup" SocneP5 de desen 6i pictur" 8nc" o dat".

Ca0era o@scur"5 ca0era lucid"5 inventat" de opticianul5 iicianul5 chi0istul5

 psiholoul illia0 SPde ollaston 6i patentat" 8n dece0@rie 1G?5 este un instru0ent

optic ;ele0entul central este o pris0" cu dou" supraeţe relectoriate la 1-=q care!i

 per0ite desenatorului s" proiectee i0ainea 0odelului pe supraaţa de desen 6i s" vad"

creionul cu care 0archea" principalele repere or0ice ale i0ainii relectate ;DavidS.#GG1<. Ca0era lucid"5 ca 6i aparatul otoraic5 oerea pictorilor posi@ilitatea de a

reţine 6i5 0ai ales de a surprinde detalii care!i puteau sc"pa ochiului. 'ari personalit"ţi

ale artei sau slu7it de ele5 8ntr!un el sau altul5 de!a lunul ti0pului ;vei sche0a lui

SocneP<. Djrer5 +eonardo da Vinci s!au olosit de variante ale ca0erei o@scureK

'ichelanelo r"0Fne la ePe@allin. Ca0era o@scur" 80preun" cu olini 6i lentile ;*i.

=G< se olose6te tot 0ai 0ult5 cul0inFnd la Caravaio cFnd @rusc se r"spFnde6te

naturalis0ul. Apoi5 prin invenţia otoraiei ;1-< apare o anu0it" derut" 8n rFndul

arti6tilor5 unii olosindu!se de noua descoperire alţii v"Fnd 8n ea o a0eninţare pentru

 pictur". Astel Deas 0Fnuia cu pasiune aparatul otoraic. Ceanne5 8n ela@orarea

ta@loului +e cin\ue @aineusesJ5 a "cut5 pe lFn" nu0eroase schiţe5 6i o serie de

otoraii 8n 0icul port +]Esta\ue de lFn" 'arsilia ;Catinca '. 1?<. Este cele@r"

otoraia "cut" de 'onet5 pro@a@il prin 1-: lac cu nueriK u0@ra chipului s"u apare pe

Page 343: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 343/357

undele lacului autoportretul interat 8n otoraia lacului cu nueri. Aceast" otoraie

;pro@a@il pri0a 8n care apare u0@ra celui care otoraia" plutind pe ap"< ca de altel 6i

seria de NueriJ5 un el de peisa7e cu ap" care sunt adev"rate eHperi0ente viual  

 plastice apelFnd la 0anualitate dar 6i la aparatul de otoraiat. Aceste i0aini 3 peisa7e

nu au nici oriont5 nici cerK ele nu sunt peisa7e 8n adev"ratul sens al cuvFntului. %upraaţa

 picturii se conund" cu supraaţa apeiK iar eHteriorul ;copac5 cer5 o0< nu este preent 8n

i0aine decFt 8n 0"sura 8n care este a@sor@it de eectul olinii. O@servatorul5 privitorul

lucr"rii nu se al" 8n aţa peisa7ului5 ci se apleac" peste olinda apei5 transor0at" astel 8n

pictur"J. De altel 6i critica vre0ii re0arca ciud"ţenia acestor lucr"ri: Nuerii sunt a6a

cu0 indic" pictorul5 chiar peisa7e cu ap"K dar acea ap" conţine cerul... aceast" olind"

conţine cerul5 norii5 copacii5 toat" verdeaţa 6i tre0urul runelor. Totul se relect" in ea5 se

reu0" 8n ea5 se diolv" 8n eaJ ;%arradi E.5 8n /ournal des De@ats5 citat de %toichiţ" V. E.#GGG<. $n otoraia cu nuerii 'onet 86i 8nscrie propria u0@r" pe supraaţa repreent"rii

su@ aspectul iurativ 6i paradoHal al unui du@lu si0@ol: si0@ol al preenţei 3 si0@ol al

evanescenţei. U0@ra lui 'onet veste6te pri0atul 0odern al privirii asupra 0Finii ;a7utat

de aparatul otoraic<. (aradi0a narcisist" a 0i0esului occidental este 8nlocuit" cu

eloiul oriental al evanescenţei u0@rei. 'onet conte0pl" olinda apei ;cu nueri5 cer5

copaci olindiţi5 u0@ra proprie< pentru a ur0"rii visul s"u de or0" 6i culoare aproape

 pFn" la anihilarea propriei sale individualit"ţi 8n eterna nirvana a lucrurilor pe cFt deschi0@"toare pe atFt de i0ua@ileJ ;%toichiţ" V. E. #GGG<. Are loc5 8n caul lui 'onet5 un

el de uiune 8ntre i0ainea u0@r"5 i0ainea o@Flindire5 i0ainea retinian" 6i

i0ainea otoraic". Intuitiv 6i eHperi0ental artistul tinde s" construiasc" i0aini

 plastice prin contopirea datelor de 0ai 0ulte tipuri de i0aini5 descoperind un ele0ent

structural transera@il piHelii de culoare5 saturaţie5 str"lucire5 ceea ce preiurea"

 pictura a@stract" 6i otoraia ;i0ainea< diital". Aceast" desco0punere nirvanic" a

conţinuturilor o@iectuale l!a rapat pe andinsP 8n aţa uneia dintre c"piţele de FnJ ale

lui 'onet. C" era vor@a despre o c"piţ" de Fn5 a0 alat din catalo scrie andinsP.

Eu sinur nu a0 putut!o recunoa6te. Aceast" nerecunoa6tere 80i era peni@il". $n aar" de

aceasta era0 de p"rere c" pictura nu are dreptul s" pictee atFt de neclar. $ntr!un el

nel"0urit5 si0ţea0 c" din acel ta@lou lipse6te o@iectul. >i 0i!a0 dat sea0a cu ui0ire 6i

deconcertare c" ta@loul nu nu0ai c" e convin"tor5 dar c" se 8ntip"re6te 8n 0e0orie cu

Page 344: 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

7/23/2019 148499541 Didactica Educatiei Vizuale (1)

http://slidepdf.com/reader/full/148499541-didactica-educatiei-vizuale-1 344/357

st"ruinţ" 6i 80i apare 8n aţa ochilor 0ereu5 pe nea6teptate 6i cu toate detaliile. Toate

acestea 0i se p"reau atunci nel"0urite 6i nu era0 8n stare s" tra nici cele 0ai si0ple

concluii dintr!o ase0enea 8ntF0plare. Asupra unui lucru 8ns" era0 co0plet ediicat5

asupra uria6ei puteri a paletei5 pe care nu o cunoscuse0 pFn" atunci 6i care 8ntrecea toate

visurile 0eleJ ;ReMald5 I. 1B2<. (ute0 spune c" 8ntr!un el andinsP avea terenul

 pre"tit pentru descoperirea 3 invenţia artei a@stracte5 a i0ainii a@stracte.

Revenind la aparatul otoraic5 la 0ica ca0er" o@scur" de o@ţinut i0aini este

se0niicativ aptul c" de6i acesta a ost Fndit pentru art" ;Nicephore Niepce c"uta un

 procedeu de reproducere a desenelor5 "r" intervenţia 0Finii< el este 8ns" o creaţie a

6tiinţei ;opticii 6i chi0iei<. *otoraia5 aceast" scriere de lu0in"5 avea s" se intereree 6i

cu arta devenind ea 8ns"ţi artistic" dar 6i cu 6tiinţa5 devenind un i0portant instru0ent de

cercetare 6tiinţiic" ;e suicient s" ne Fndi0 la otoraiile aeriene5 astrono0ice la celerealiate 8n cos0os de sondele spaţiale5 l