137227108-Psihodiagn-Aptit-Intel-Creativ (1).doc

7/18/2019 137227108-Psihodiagn-Aptit-Intel-Creativ (1).doc

http://slidepdf.com/reader/full/137227108-psihodiagn-aptit-intel-creativ-1doc 1/57

APTITUDINILE ŞI EVALUAREA LOR. PROBE PENTRU EVALUAREA

APTITUDINILOR

1. Consideraţii introductive

- „aptus” (latină) - apt pentru ceva

- aptitudinea - condiţie / grup de caracteristici privite ca simptomatice pentru

capacitatea unui individ de a câştiga prin exerciţiu unele cunoştinţe, îndemânări

sau grup de deprinderi

- aptitudinile - premise native generice, putând lua diverse configuraţii, funcţie de

solicitările mediului şi de exerciţiu - existenţa unor relaţii compensatorii între

diferitele aptitudini la nivelul structurii personalităţii (deficitul unei aptitudini poate fi contraalansat prin excesul alteia)

- aptitudinile - caracter diferenţial (diferenţia!ă oamenii prin nivelul atins de fiecare

individ)

- aptitudinile - relativ staile, tind să persiste pe o perioadă îndelungată - orice

sc"imare în potenţialităţile unui individ se produce în limitele care ţin de

constituţia sa pre!entă (#eplov)

- factori favori!anţi$o condiţii suiective

o exerciţiu

o factori motivaţionali

- există un fond uman aptitudinal foarte larg, iar la nivel individual, o structură

limitată care se exprimă în conceptul de unicitate al personalităţii, o persoană

putând îndeplini cu succes o activitate sau un grup de activităţi şi cu mai puţin

succes altele (%& 'c"iopu)

. C!asi"icarea a#titudini!or

- din punct de vedere al complexităţii, aptitudinile$

simple (sen!orio-motorii)

cu un caracter mai complex (intelectuale)



- după domeniul de exercitare, aptitudinile$

ştiinţifice

tehnice

artistice

sportive

aptitudinea şcolară

manageriale, etc.

- cf& evers$

- după formele în care se manifestă în!estrările native$

- aptitudini reproductive

- aptitudini aplicative

- aptitudini interpretative

- aptitudini productive

- aptitudinea şcolară

- după gradul de generalitate$

- aptitudini specifice (pentru matematică, mu!ică, etc&)

- aptitudini complexe, generale (talentul filosofic, etc&)

$. Teste!e #entru a#titudini. Consideraţii introductive

% definiţie: testele de aptitudini repre!intă instrumente consacrate depistării şi măsurării

aptitudinilor

- clasificare$ după tipurile de aptitudini măsurate / după marile domenii de activitate$

- generale (cea mai generală aptitudine inteligenţa)

- te"nice

- artistice

- sportive- exemple de teste des utili!ate$

- ateria *ec"sler pentru adulţi (*+)

- .atricile rograsive (standard şi avansate)

- testul 0omino

- testul 1onnardel



- testul 2o"s - 3oldstein (cu variantele sale), etc&

% 0ifferential +ilit4 cales (0&+&&)

&. Teste de investi'are a a#titudini!or din do(eniu! activit)ţi!or

&.1. Teste!e de atenţie

&.1.1. Pro*a Bourdon%A("i(ov

- proă de tip creion-"ârtie

- presupune detectarea anumitor grupuri de litere definite ca

stimuli pe o pagină care conţine o mulţime de rînduri formate din

litere dispuse aleator

- ex&$ să se are!e litera 5c” ori de câte ori este precedat de 5a” şi5a” ori de câte ori este precedat de 5n”

- există mai multe moduri de înregistrare a performanţei, care iau

în considerare$

- durata îndeplinirii sarcinii test

- numărul de erori

- numărul de arări corecte

- se administrea!ă cu timp impus, standardi!at

&.1.. Pro*a Pieron

- proă de tip creion-"ârtie

- constă în rânduri cu pătrăţele cu codiţe orientate în diverse

direcţii, deasupra cărora sunt aşe!ate modelele care treuie

urmărite (două, trei sau patru)

- se parcurge fiecare rând şi se area!ă stimulii semnificativi

- performanţa este exprimată într-un indice de exactitate (ex&$

corecte/total de arat 6 greşit arate)- se administrea!ă cu timp impus, standardi!at

&.1.$. Ta*e!u! P!atonov

- taelă pe care sunt înscrise cu caractere mici, mi7locii şi mari,

numere de la 88 la 9: (într-una dintre variante)



- sarcina$ să se caute şi să se arate cu un indicator, în ordine

crescătoare, numerele de la 88 la 9:

- se cronometrea!ă timpii reali!aţi pentru identificarea intervalelor$

- 88-89

- 8;-<:

- <8-<9

- <;-=:

- se determină o cură a randamentului care ne poate releva$

- eventualele loca7e

- fluctuaţii mari ale randamentului

- conduite relevante pentru eventualele dificultăţi

ale atenţiei&.1.&. Pro*a adiţion)ri!or a !ui +rae#e!in

- şiruri cu cifre şi numere

- suiectul primeşte sarcina să treacă re!ultatul operaţiei de scădere

în intervalul dintre fiecare perec"e

- atunci când scăderea nu poate fi efectuată, deoarece descă!utul

este mai mic decât scă!ătorul, se adună (operaţiile se desfăşoară în

mulţimea numerelor întregi naturale)- re!ultatele sunt numai numere cu o cifră

- proa pune în evidenţă loca7ele

&.1.,. Pro*a #si-o(otorie Ricossa

- testea!ă atenţia susţinută

- aparat având un panou ori!ontal care are dispuse pe câte un rând

ori!ontal / vertical ecuri electrice

- în interiorul matricii formate, la intersecţia fiecărei linii cu fiecare

coloană este dispus un uton , sau mai nou, un sen!or

- ecurile de pe linia ori!ontală şi de pe cea vericală se aprind

aleator

- la intersecţia liniilor şi coloanelor semnali!ate de ecuri,

suiectul treuie să atingă sen!orul corespun!ător



- aparatul este prevă!ut cu ritmuri impuse, cu vite!e diferite şi cu

ritm lier propriu suiectului (secvenţa următoare apare după ce a

fost corect anulată precedenta)

- un panou cu contori electronici cu afişa7 numeric sau digidal

înregistrea!ă următorii indici ai performanţei$

- timpul de execuţie

- vite!a de reacţie per stimul

- numărul de atingeri corecte, greşite, omisiuni, etc&

&.1./. Brie" Test o" Attention 0BTA

- verifică severitatea deficitelor atenţiei

- pentru intervalul de vârstă 8>-?@ de ani

- cuprinde două forme parale, pre!entate pe caste audio$- forma A$ sunt citite 8: liste de litere şi numere

care cresc în lungime de la @ la 8? elemente&

arcina suiectului este de a ignora literele şi de a

socoti câte numere au fost citite cu voce scă!ută

&.. Teste!e sen2orio(otorii

- investig"ea!ă aptitudinile sen!oriomotorii (psi"omotricitatea)

- măsoară aptitudinile musculare sau o cominaţie de aptitudini sen!oriale şimusculare (dexteritatea, îndemânarea, coordonarea oc"i-mână, etc&)

&..1. 3RAV4A 03ide Ran'e Assess(ent o" Vi2ua! 4otor A*i!ities

- test de aptitudine vi!ual-motorie

- destinat intervalului de vârstă =-8> ani

- se aplică individual - timp de aplicare$ @-8: minute / sutest

- trei suteste care măsoară$

- mişcări fine (prin test de fixare a unor cuie în

lăcaşurile lor)

- ailităţi vi!ual-spaţiale (prin test de îminare)

- ailităţi vi!ual-motorii (prin test de desen)

&.$. Teste!e de de5teritate

- vi!ea!ă preci!ia, rapiditatea, corectitudinea, cadenţa, ritmul execuţiei



&.$.1. 6inusoida Bonnarde!

- utili!ată în selecţia şi orientarea către toate activităţile care

solicită mişcările precise ale celor două mâini

- permite oservaţii asupra unor indici comportamentali privind

rădarea, perseverenţa, emotivitatea, etc&

% descriere7 dispo!itivul este format dintr-o placă metalică, în care

este practicat un traseu (decupa7) sinosoidalB su sinosoidă

evoluea!ă un disc electroi!olant prevă!ut cu < pinteni metaliciB

suiectul treuie să conducă discul de la un capăt la celălalt al

traseului sinusoid prin rotirea succesivă cu amele mâini, fără a

atinge marginile sinusoidei cu cei doi pinteni metalici (fapt

considerat eroare şi semnali!at acustic)B performanţa (timpul deexecuţie şi numărul de erori) se înregistrea!ă de către un contor

electronic, cuplat la dispo!itiv

% desfăşurarea probei 7 suiectul se plasea!ă în po!iţia aşe!at în

faţa mesei pe care se află sinusoidaB el treuie să manevre!ecorespun!ător discul pentru a-l deplasa de la un capăt la altul al

sinusoidei

- instructa7ul - clar şi standardi!at$ examinatorul sulinia!ă că

proa treuie efectuată ine (corect) şi repede



- suiectul efectuea!ă un exerciţiu, parcurgând prima cură a

sinusoidei, exact cât a parcurs anterior, în mod demonstrativ,

examinatorul însuşi

- traseul se parcurge de trei ori

- pentru interpretare se utili!ea!ă media pe cele trei administrări a

timpului de execuţie şi a numărului de greşeli

&.$.. Pro*a de coordonare (anua!)

- proă de disociere manuală

- în laoratoarele din omânia denumit 0.8

% descriere: este format dintr-un cadru, care poate fi deplasat

înainte-înapoi şi stânga-dreapta prin rotirea în sensul acelor deceasornic şi invers a două maniveleB solidar cu cadrul moil este

montat un ac metalic care poate fi deplasat de-a lungul unui traseu

electroi!olant practicat într-o placă metalică fixăB atingearea acului

de marginile metalice ale traseului înc"ide un circuit electric -

contact sesi!at de un contor electronic

% desfăşurarea probei: se manevrea!ă cu a7utorul a două manivele

(în varianta 0.8) sau două manete care se mişcă în plan ori!otal(în varianta 0.<) acul metalic, de-a lungul traseului format din

patru porţiuni lineare şi o a treia de formă circulară cu ra!ă

variailăB performanţa este dată de numărul de greşeli (de atingeri

ale plăcii metalice), de timpul de parcurgere a traseului şi durata

medie a erorii

% oferă informaţii cu privire la numeroase aspecte (anga7area în

sarcină, perseverenţa, stailitatea emoţională, planificarea

activităţii&, etc&)

&.&. Teste de re#re2ent)ri s#aţia!e

&.&.1. Testu! de co(*inare 8n s#aţiu (Criedric" .oede)

% utili!at ca sutest în ateriile pentru investigarea aptitudinii

mecanice



% se aplică şi în consilere vocaţională începând cu vârsta de 8= ani

% descriere$ testul constă într-o foaie de "ârtie pe care sunt

repre!entate fâşii de material din care lipsesc unele ucăţiB locurile

lipsă sunt repre!entate prin cercuriB în 7umătatea inferioară a

paginii sunt date, în mod aleator, cele 8? ucăţi extrase din fâşiile

repre!entate în 7umătatea superioară a paginiiB suiectul înscrie în

cercuri literele figurilor pe care le consideră că se potrivesc cel mai

ine în spaţiile goale

% proa - adaptată de 3& 1ontilă pe populaţie românescă -

denumirea „#est 8=DD

&.,. Teste!e de a#titudini te-nice s#ecia!e

proe care includ$- factori spaţiali

- înţelegerea şi 7udecata te"nică

- identificarea unor principii de funcţionare

- sunt încorporate, de oicei, în aterii cu variate destinaţii

&.,.1. Testu! 19 (1ontilă, 8E>8)

- solicită capacitatea de a intui modul de funcţionare al unui

mecanism cu roţi dinţate&.,.. :: Pro*a de intuiţie te-nic):: ( & .& Aestor)

- ;? de teme care vi!ea!ă diverse proleme te"nice a căror

re!olvare antrenea!ă capacitatea de a intui diverse principii, legi,

care funcţionea!ă în domeniul te"nicii

&.,.$. Bateria "actoria!) P4A (primar4 mental aptitude - aptitudine

mentală primară)

% pulicată în %+ (8E@>)

% se adresea!ă suiecţilor între 88 şi 8> ani

% considerată ca fiind destinată evaluării aptitudinii şcolare

- cuprinde 9 teste destinate evaluării unor factori de inteligenţă$

- F - semnificaţie verală

- - aptitudine spaţială



- - raţionament

- A - aptitudine numerică

- * - fluiditate verală

&.,.&. Bateria ;.A.T.

% investig"ea!ă factorii$

% DDgDD (prin teste de vocaular ş de raţionament aritmetic)

% DDFDD (aptit& verală - teste vocaular şi de sinonime-

antonime)

% DDADD (aptit& numerică - calcule simple, proleme practice

aritmetice)

% DDCDD (percepţia formelor - asamlarea unor forme din

elemente disparate)% DDGDD (percepţia scrierii)

% DDCDD (dexteritate manuală)

% DD.DD (dexteritate digitală - demontare şi asamlare de

rondele)

% pentru diferite profesii - stailite grupa7e de factori

implicaţi în reuşită, precum şi pragurile de admisiilitate pe

fiecare proă în parte

PROBLE4ATICA TE6T<RII INTELI;EN=EI

a. 6curt istoric a! test)rii inte!i'enţei

% teoria inteligenţei - de!voltată de-a lungul unei lungi perioade de timp

- preocupări în legătură cu capacitatea intelectuală, cu mecanismele gândirii - din

perioada Greciei Antice (Aristotel)

- primele preocupări cu privire la evaluarea nivelului de inteligenţa psihiatrii

- ieger de la !urt"burg - testarea persoanelor cu "andicap mental

- #raepelin şi colaboratorii - preocupări în domeniul evaluării inteligenţei

- de!voltarea psi"odiagnosticului inteligenţei - solidară cu de!voltarea psihologiei

diferenţiale



- Galton - investigarea inteligenţei urmărind forţa musculară, timpul de

reacţie, vite!a de mişcare, sensiilitatea

- $ %c. #een &attell ('*) - pentru prima dată utili!ată noţiunea de test - articolul

5#estele mentale şi măsurătorile lorDD (pulicat în DD.indDD) - 8E:9 -

apariţia primei scări metrice +inet-imon - HHH se consacră testarea

inteligenţei

- rimul ă"boi %ondial - de!voltare semnificativă a testelor de inteligenţă, în

special în %+, datorită politicii forţelor armate americane de a recruta

candidaţi la şcolile de ofiţeri pe a!a testelor de inteligenţa, prin testul

American Arm/ 0est Alpha

*. Noţiunea de inte!i'enţ) A. Direcţia funcţionalistă

- 1duard &laparede$

- inteligenţa este o aptitudine generala de a re!olva proleme şi dificultăţi

de adaptare - accentul este pus pe caracteristica inteligenţei de a fi

suordonata adaptării

- inteligenţa e influenţată de planul afectiv, din această cau!ă în actul

inteligent se reconstituie de fiecare dată în aceeaşi termeni relaţia suiect-oiect

- $ean iaget $

- inteligenţa repre!intă o formă de autoec"ilirare prin asimilare şi

acomodare, o formă de ec"iliru către care tind toate structurile cognitiveB

cele două laturi ale inteligenţei, asimilare şi acomodare, permit elaorarea

unei structuri operatorii şi a unor grupuri de operaţii importante în

de!voltarea intelectuală şi adaptarea pe această a!ă la mediu

B. Direcţia bazată pe ipoteza nivelurilor de inteligenţă

- inteligenţa aptitudine generală de a re"olva probleme

- această aptitudine intelectuală nu coincide cu nivelul de inteligenţă

- argument$ ca!ul 5idioţilor savanţi” (persoane cu "andicap mental capaile

de performanţe intelectuale ieşite din comun - în special de memorie şi de



calcul - reţin cu uşurinţa un volum impresionant de informaţii -

comportament intelectual)

- Iester doroJ (8EE9) - 5savanţi autişti” - aceste persoane dispun de

anumite DDinsuleDD de ailităţi, care nu sunt neaparat legate de inteligenţa

generală

C. Direcţia structuralistă – gestaltistă

- *& 2"Kler, 2& 2offLa, .& *ert"eimer etc&

- orice situaţie prolematica este o structură incompletă şi tensionată,

inteligenţa asigur2nd prin găsirea soluţiei dispariţia acestei tensiuni

% Otto 6e!2 > re#re2entantu! ?co!ii de !a 3@r2*ur' > #ro*!e(a #arc)

n)v)!e?te 8n 8nt(#inarea #ro#riei ei re2o!v)ri D. Teorii ale învăţării

- şcoala lui *atson e"aviorism şi neoe"aviorism

- inteligenţa aptitudine de a opera cu concepte şi simboluri

CONCLUIE$

- inteligenţa - caracteristică importantă a personalităţii umane care

media"ă relaţiile de tip complex cu mediul 3ncon4urător utili"2nd maximal

experienţa(stocată în cunoştiinţe şi operaţii) - caracterul operaţional al

inteligenţei

- *ec"sler (8E9?) inteligenţa - capacitate gloală de a reacţiona cu

discernământ, de a gândi raţional şi de integrare eficientă în mediul de

existenţă

- inteligenţa se speciali!ea!ă în timpul vieţii prin doândirea unor algoritmi

de identificare de lucru şi de control - inteligenţa de tip te"nic / inteligenţa

specifică cercetătorilor / inteligenţa de tip practic specifică persoanelor care

au preocupări în domeniul lucrative

c. Re!aţia inte!i'enţ) % 'ndire

- relaţie de complementaritate



- surprind aceeaşi realitate psi"ică, din perspective oarecum diferite$

gândirea - concept filosofic, inteligenţa - exprimă latura operaţională a

gândirii, aspectul ei aptitudinal - considerată de unii autori drept o aptitudine

foarte generală

- uinstein gândirea se regăseşte în inteligenţă ca aptitudine

- iaget - cel mai important instrument al inteligenţei este gândirea

d. Eta#e 8n de2vo!tarea inte!i'enţei

- 8& perioadă de construcţie (foarte ine surprinsă de stadiile piagetiene)

- <& perioadă de echilibru (perioada de inserţie activă a persoanei, de creativitate)

- =& perioadă de involuţie

- *ec"sler perioadă evoluţie (: - <9 ani)- uşor stadiu de regresie (<9 ;: ani)

- perioadă mai aruptă de involuţie (dupa ;: de ani)

- diferenţe între deilii mental şi la oamenii normali$

- sunormalii evoluea!ă până pe la 8@ ani

- supradotaţii evoluea!ă până pe la 8? ani

- persoanele din !ona medie evoluea!ă până la 89 ani

- +& +nastasi - inteligenţa - cominaţie de ailităţi solicitate de nevoia de asupravieţui şi de a progresa într-o cultura dată, care se modifică de-a lungul vieţii,

în funcţie de cultura de apartenentă şi de ruta de viaţă individuală

e. actori deter(inanţi > relaţia între ereditate şi mediu

- controverse între oamenii de ştiinţă

- studii care au abordat inteligenţa din perspectiva ereditaţii

- evoluţia gemenilor mono!igoţi rol primordial al eredităţii în

determinarea comportamentului intelligent - >:M din variaţia N&&

la scara tanford - 1inet este atriuit eredităţii, =:M din această

variaţie este atriuit mediului (educaţiei şi experienţei)

- studiile efectuate de către & lomin şi cola& - dove!i elocvente

pentru un suport al eredităţii de 9:M&



- po!iţii teoretice care îndeamnă la o atitudine de echilibru, acord2nd importanţă

factorilor ereditari dar fără să negli4e"e, 3n acelaşi timp factorii culturali,

influenţele mediului

". Teorii i(#ortante 8n studiu! inte!i'enţei

f.1. Teoriile factoriale

f.1.1. Teoria factorială a lui Spearan

- teorie care se concentrea!ă pe aptitudinile mentale, restrângându-le la

două$ factorul general şi factor specific

- pearman - teste de inteligenţă aplicate pe mai mai multe eşantioane -

corelaţii semnificative

- a tras conclu!ia că elementul comun care le face să corele!e ar fi unsustart psi"ologic (denumit factorul g )

- comun comportamentelor inteligente - o formă de energie mentală care

asigură succesul în cele mai variate activităţi&

- testele nu corelau însă 8:: M, ci corelau suunitar - partea care rămâne

până la 8, în concepţia sa, repre!enta elelmentul de specificitate

- el a avansat ipote!a unor factorii specifici pe lângă factorul general,

factori care ar determina succesul în anumite activităţi umane ine preci!ate&

f.1.!. Teoria factorială a lui T"urst"one

- inteligenţa sumă de abilităţi

- nu recunoştea existenţa unui factor general (studiile sale factoriale nu i-

au relevat existenţa unui astfel de factor)

- consideră că există şapte factori intelectuali, care nu corelea!ă între ei$

- Cactorul F compre"ensiune verală

- Cactorul rapiditatea percepţiei

- Cactorul gândire inductivă

- Cactorul A factorul numeric

- Cactorul 0 gândire deductivă

- Cactorul * fluiditate verală



- Cactorul . memorie

- Cactorul - spaţiali!are

f.1.#. Teoria factorială a lui $uilford

- model factorial al inteligenţei - model cuboid care are la ba"a trei

factori$

8& operaţiile evaluare, gândire convergentă, gândire divergentă,

memorie, cogniţie

<& conţinuturile conţinut figural, simolic, semantic, acţional

= . produsele unităţi, clase, relaţii, implicaţii, transformări,

sisteme

- prin înmulţirea componentelor re!ultă 8<: de aptitudini intelectuale

- CONCLUIE - există două direcţii în cercetarea inteligenţei$8& direcţie care restr2nge numărul factorilor (pearman)

<& direcţie care are tendinţa de a multiplica numarul factorilor (#"urstone

şi 3uilford)

- nu poate fi negată existenţa unui factor general care se manifestă ca o

capacitate intelectuală generală care ar asigura succesul în diverse activităţi şi nu

puţine sunt ca!urile în care cei foarte dotaţi au o mare disponiioitate de

capacităţi pentru domenii foarte variate- există însă şi anumite speciali"ări unde succesul este asigurat într-un grup de

profesiuni şi mai puţin în altul

f. !. Teoria triar"ică a inteligenţei (. $. -ternberg, '5)

- ternerg a oţinut pe tot parcursul şcolaritaţii N&& mici - daca profesorii ar fi

treuit să se g"ide!e după aceste indicii, progno!a referitoare la evoluţia lui

academică ar fi treuit să fie una foarte proastă, ceea ce nu s-a întâmplat (&

ternerg a7unge doctor în psi"ologie, specialist în psi"ologie cognitivă)

- nemulţumit de ceea ce îşi amintea privind progno!a reuşitei sale academice,

nemulţumit de capacitatea slaă de predicţie, cel puţin în ca!ul sau, a teoriei

a!ate pe N&& - demarea!ă cercetări concrete

- porneşte de la ceea ce înţeleg oamenii oişnuiţi prin inteligenţa - c"estionea!ă

oameni în tramvaie, metrou, la intrarea sau la ieşirea din supermarLet-uri, în



legătură cu ce înţeleg ei prin inteligenţă, apoi decodea!ă împreună cu

colaoratorii săi aceste informaţii conclu!ia$ potrivit concepţiei comune un

comportament inteligent adoptă acei oameni care au o ună aptitudine verală,

ailitate de a re!olva proleme şi o ună 7udecată socială

- pe această a!ă, în '6 teoria triarhică asupra inteligenţei$

- inteligenţa O o structura compusă din trei tipuri de inteligenţă:

8& inteligenţa componenţială inteligenţa din perspectiva

teoriilor clasice (inteligenţa care asigura reuşita în învăţare şi

care e saturată în primul rând în ailităţi verale)

<& inteligenţa experenţială (creativă) - ailitatea de a comina

experienţe diferite într-un mod inspirat (insig"tfull) pentru a

re!olva proleme noi (comportamentul inteligent al artiştilor,compo!itorilor, mu!icienilor, oamenilor de ştiinţă)

=& inteligenţa contextuală7practică ailitatea de a re!olva

proleme practice în contexte sociale !ilnice (un fel de

inteligenţa a stră!ii)

- reuşeşte să explice anumite ca!uri particulare pe care celelalte teorii le lasă în

afara lor (ca!ul persoanei sla instruite care eşuea!ă total la o proă psi"ologică

de inteligentă, dar care în situaţii de viaţă reuşeşte foarte ine să-şi conducăafacerile şi dă dovadă de isteţime şi şiretenie - inteligenţa specifică omului

simplu - inteligenţa situaţionala)

f.#. Teoria inteligenţei ultiple (Gardner, '8)

- inteligenţa - mai multe subsisteme

- şapte tipuri de inteligenţa$

8& lingvistică

<& matematică

=& spaţială

@& mu!icală

9& Lineste!ică

;& interpersonală

>& intrapersonală (ailitatea de a se cunoaşte pe sine)



'. Inte!i'enţa ?i #ersona!itatea

- inteligenţa nu este cercetată cu scopul a etic"eta persoana, ci pentru a întelege

mai în adâncime structura şi mai ales dinamica, procesualitatea ei necesitatea

aordării gloale a acesteia

- într-o perfomanţă, oricare ar fi ea, se reflectă întreaga personalitate atât cu

aspectul cognitiv cât şi cu laturile ei afective, motivaţionale, atitudinale,

temperamentale etc& - predicţia de!voltării intelectuale ulterioare treuie să se

fonde!e pe cominaţia informaţiei la testele de capacităţi mentale cu informaţiile

privind caracteristiciile motivaţionale şi emoţionale

- lum şi .inium 8E;> - anali!ă date din cinci studii longitudinale pe asolvenţi

de colegiu tineriB aleg pe primii <9M şi pe ultimii <9M din punct de vedere alescorurilor la un test de inteligenţaB cele două grupuri sunt comparate din punct de

vedere ale unor caracteristici necognitive (atitudini, valori, motive)B grupurile cu

scoruri înalte la inteligenţă întruneau intr-o mai mare măsură caracteristiciile unor

personalităţi po!itive

- relaţia dintre personalitate şi inteligenţă este reciprocă - o ună funcţionare

intelectuală asigura o ună structurare a personalităţii în 7urul valorilor

fundamentale ale societăţii pe care, graţie inteligenţei, persoana este capaila să leasimile!e înăuntru să le proiecte!e în afară

- o persoană matură, ec"ilirată, ine armoni!ată social, integrată, cu

responsailitate şi constiincio!itate va face eforturi pentru a se autoreali!a, pentru

a se informa, pentru a învăţa în perioada şcolarităţii şi nu numai, pentru

de!voltarea capacităţilor intelectuale

-. 6trate'ii de investi'are a inte!i'enţei

8& utili!area vocabularului, a asociaţiilor şi a legăturilor verale

- strategie de origine asociationistă

- memoria este considerată coloana verterală a inteligenţei

- sunt date suiecţiilor spre memorare liste de cuvinte sau de

imagini sau li se dau cuvinte associate



- se citeşte prima coloana de cuvinte şi se testea!ă volumul şi

trăinicia asociaţiilor

- în general aceste sarcini de vocaular implică şi unele activităţi

de percepţie şi de oservaţie, mai precis sarcini de a detecta elementele

omise

- metoda asociaţiei verbale (asociaţiile verale sunt considerate în cadrul

acestei metode drept forme de proiectare a structurilor intelectuale)

- strategia structurării sensului unor cuvinte din limbi străine 9 sarcina

descoperirii sensului unor expresii sau cuvinte străine prin relaţii 3ntre

texte bilingve (testul de inteligenţă a lui Ia"4)

<& clasificarea logică (silogisme)

- suiectul are sarcina de a controla 7usteţea unor conclu!ii care decurg dinanumite premise (suiectul treuie să încercuiască răspunsul adevărat /

fals după cum conclu!ia este adevărată / falsă)

- exemplu de silogism ca sarcină cuprinsă în cadrul testului Ia"4$

8& #oţi locuitorii din 1ucureşti sunt înscrişi la poliţia capitalei

(premise )

<& Firgil nu este înscris la poliţia capitalei (premise )&

=& 0eci, Firgil nu este din 1ucureşti&=& operaţiile cu concepte

- există două orientări, două tipuri de sarcini$

8& primul tip se a!ea!ă pe metoda 3nvăţării$ conceptul treuie să

fie identificat într-un material oarecare (ex$ se dă o înlănţuire de

cuvinte în care unul dintre cuvinte este deoseit de celelalte, iar

suiectul treuie să descopere acest cuvînt pentru a se considera că

a reali!at conceptual)

<& a doua variantă este metoda clasificării (care măsoară în special

nivelul gândirii astracte)

i. Te-nici de2vo!tate su* in"!uenţa conce#ţiei 'esta!tiste.



- nu se mai regăsesc astă!i în testele noastre sau în situaţiile pentru investigarea

inteligenţei, dar au o valoare principială

- exemple$

8& expunerea de 4ucării inaccesibile copilului, acesta treuind să

invente!e, să folosească diverse mi7loace u!uale pentru a re!olva

neu!ual o situaţie nouă

<& metoda studiului comprehensiunii, al capacităţii de 3nţelegere

(înţelegerea fiind una dintre componentele principale ale

inteligenţei)

- extragerea moralei şi a semnificaţiilor multiple ale unei faule

- sarcina de a întelege provere

- metoda studiului ingenio!ităţii inventive- sesi!area asurdităţii unor fra!e

=& re"olvarea de probleme care antrenea"ă următoarele aspecte

particulare$

- identificarea de relaţii între diferite date

- identificarea unei noi relaţii implicate în alte relaţii care ne sunt

date

- imaginarea mi7loacelor de a depăşi o dificultate, fără a avea toatedatele la dispo!iţie, etc&

F. Ti#uri "unda(enta!e de teste de inte!i'enţ)

1. teste individuale (mai mare valoare psi"odiagnostică prin specificul lor, prin

complexitatea lor, dar şi prin faptul că permit efectuarea unor

oservaţii interesante în timpul desfăşurării proei - cum se

integrea!ă în sarcină suiectul, dacă are capacitatea de a-şi planifica

activitatea, dacă perseverea!ă şi dacă este capail de a profita de pe

urma re!olvării itemilor anterioriB sunt potrivite pentru depistarea

întâr!ierilor mentale şi a nivelurilor de "andicap)

. teste de grup 9 colective (folosite pentru examinarea unor populaţii mariB având la a!a

etalonării lor eşantioane foarte mari, permit în limitele normalităţii o



ună discriminativitate a suiecţilorB utili!ate mai ales în selecţia

profesională, şcolară, mai puţin în depistarea şi evaluarea nivelului

de "andicap mental)

$. teste analitice de inteligenţă (cara metrică a inteligenţei a lui +lfred 1inet cu revi!iile

efectuate de #erman, ateriile *ec"sler, Ia"i, .eilli, etc&B permit o

evaluare a inteligenţei pe componentele ei masurate prin diverse

suteste$ componenta verală, componenta de performanţă)

&. teste sintetice de inteligenţă

,. teste nonverbale de inteligenţa (administrate prin utili!area cât mai redusă a

instucta7ului veralB unele dintre aceste proe pot fii administrate

suiecţilor cu "andicap auditiv, pe a!a unui instructa7 minim)$

matricile progresive aven

testul desenului din locuri cuurile 2o"s şi variantele sale

lairintele orteus

proele 1onnardel etc&

/. teste clinice de inteligenţă

8& scările de maturitate mentală de tip Polumia

<& scările de performanţă

PROBE PENTRU EVALUAREA NIVELULUI DE DEVOLTARE A COPIILOR

- evaluarea într-un anumit moment a caracteristiciilor psi"ologice ale unei

persoane, fără a lua în considerare dinamica de!voltării acestora, nu poate oferi o

perspectivă realistă asupra nivelului de de!voltare a unei trăsături psi"ologice (în

ca!ul de faţa a capacităţii intelectuale), ceea ce impune necesitatea înregistrării

evoluţiei persoanei, în conformitatea cu prescripţiile principiului de!voltării

- cele mai repre!entative proe pentru evaluarea nivelului de de!voltare a copiilor$

AQRB

ortageB

0enver&



1. BATERIA DE DEVOLTARE NEP6G

Pre2entare 'enera!) $ - aterie de evaluare neuropsi"ologica completa, adaptata şi

validata pe populaţia românească

- conţine H de teste neuropsi"ologice, create special pentru

copii, pe a!a cercetărilor actuale&

;ru# ţint) $ copii cu vârsta cuprinsă între =-8< ani&

Uti!itate$ AQR permite$

• Qvaluarea funcţiilor neuropsi"ologice din următoarele

domenii$ atenţie şi funcţii executive, memorie şi învăţare, lima7,

funcţionare sen!orio-motorie, procesare vi!uo-spaţialăB• 0iagno!a profilului normal sau atipic de de!voltare

neuropsi"ologică a fiecărui copilB

• Cundamentarea ştiinţifică a intervenţiei remediale precoceB

• +nali!a longitudinală a de!voltării neuropsi"ologice a

copilului&

Lista teste!or NEP6G7

Vrsta7 $%& ani8& +tenţia vi!uală

<& Ponstrucţia din cuuri

=& Popierea desenului

@& 0enumirea părţilor corpului

9& Cluenţa verală

;& mitarea po!iţiilor mâinii

>& Snţelegerea instrucţiunilor

?& .emoria narativă

E& reci!ia vi!uomotorie

8:& rocesarea fonologică

88& epetarea propo!iţiilor

8<& ecvenţe motorii manuale



8=& ecvenţe oromotorii

8@& tatuia

Vrsta7 ,%1 ani

8& +tenţia auditivă şi setul de răspuns

<& +tenţia vi!uală

=& 1ătaia ritmică a degetelor

@& Ponstrucţia din cuuri

9& Popierea desenului

;& 0iscriminarea degetelor

>& Cluenţa desenului

?& Cluenţa verală

E& 3ăsirea drumului8:& Ioveste si ate

88& mitarea po!iţiilor mâinii

8<& Snţelegerea instrucţiunilor

8=& Snvăţarea listei

8@& .emoria feţelor

89& .emoria numelor

8;& .emoria narativă8>& Aumire rapidă

8?& reci!ia vi!uomotorie

8E& rocesarea fonologică

<:& epetarea cuvintelor fără sens

<8& epetarea propo!iţiilor

<<& ecvenţe motorii manuale

<=& ecvenţe oromotorii

<@& ăgeţi

<9& #urnul

. TE6TUL PORTA;E



Pre2entare 'enera!)$ - face parte din 5etul de nstrumente si"ologice pentru

Qxperti!area si Qvaluarea Popiilor / Qlevilor in Federea

Grientarii colare”, aproat prin "otararea 3uvernului nr <8? din

> martie <::<

;ru# ţint)$ copii cu vârste de până la ; ani

Uti!itate$

- evaluarea motricitatăţii si psi"omotricităţii copiilor mici

- prin intreari poate crea o idee asupra aptitudinilor si stadiului la

care ar treui sa se afle copilul la o anumita varsta si unde anume

este copilul in mod real in momentul evaluariiB

- evaluarea efectiva a copilului la o anumita varsta poate oferi o

imagine destul de exacta asupra !onelor pe care copilul nu le acoperasi unde acesta are nevoie de a7utor - mare avanta7 in timp astfel incat,

daca se va face o evaluare la fiecare <-= luni - imagine mult mai

exacta despre evolutia copilului (de cele mai multe ori părinţii au

tendinta sa spuna 5copilul meu evoluea!a” fără a putea preci!a

cat/cum a evoluat)

- utilitatea principala a testului o repre!inta faptul ca, avand

evaluarea pe sectiuni, se poate structura programul de lucru alcopilului cu accent pe directiile in care scorul este mai mic,

evaluarile succesive arătând evolutia per ansamlu si pe sectiuni

Conce#te de *a2)$ - varsta cronologica a copilului (varsta iologica)

- varsta mentala a copilului (varsta la care este copilul din punct de

vedere al de!voltarii in momentul evaluarii) - repre!inta in fapt un

cumul al tuturor cunostintelor / aptitudinilor / comportamentelor /

lima7ului pe care un copil le are la o anumita varsta

4odu! de co(#!etare$

- 9 sectiuni care cuprind intreari in functie de stadiul normal de

de!voltare al unui copil$

- GP+IT+Q

- I.1+U



- +%#GQFQ

- PG3A#F

- .G#G

- fiecare sectiune - un numar de intreari la care treuie raspuns

- intrearile - impartite pe paliere de varsta$ : 8 anB 8 - < aniB < - =

aniB = - @ aniB @ -9 aniB 9 - ; ani

- în grila de evaluare treuie raspuns incepand cu intrearea numarul

8 de la fiecare sectiune (c"iar si cand copilul are @ ani si intrearea 8

se refera la o varsta de : 8 an)

- raspunsul afirmativ se traduce prin incercuirea numarului intrearii

pe grila de evaluare, iar raspunsul negativ se traduce prin lasareaneincercuita a intrearii respective

- toate intrearile din test sunt intreari de genul $ 5face copilul dvs

asta V” - raspunsul$ da sau nu

- dacă nu exista siguranta ca executa in mod u!ual o sarcina, se face

o proa cu copilul si apoi se incercuieste sau nu raspunsul la

intrearea respectivaB daca sarcina e efectuată doar oca!ional, atunci

cand vrea el si in marea ma7oritate a timpului nu o face - raspunsnegativ

- este important ca testul să fie completat intr-un mod cat mai

oiectiv pentru a se oţine o evaluare cat mai apropiata de adevar

- se va raspunde la fiecare intreare incepand cu intrearea nr& 8 de la

fiecare sectiune

- atunci cand raspunsurile sunt po!itive la un palier de varsta in

proportie de E:M din intreari, se trece la urmatorul palier de varsta

- în momentul in care se a7unge la un palier de varsta la care

raspunsurile po!itive sunt su 9:M - ;:M din intreari se intrerupe

testarea pentru ca exista doua variante$

- a) trecand la palierul de varsta imediat superior,

oservatia este ca totusi copilul executa cam =:-9: M din



cerintele de acolo in acest ca! se considera ca varsta

mentala a copilului la sectiunea respectiva este intreaga la

palierul de varsta unde nu executa decat 9:M din cerinte

(de exemplu$ s-a remarcat ca raspunde po!itiv la E:M din

intreari pe fiecare palier de varsta la sectiunea PG3A#F

pana la palierul =-@ ani si ca aici nu poate executa decat 9:-

;:M din cerinte, dar poate executa si =:M din palierul @-9

ani in acest ca! se va trece ca are o varsta mentala la

aceasta sectiune de @ ani)B

- ) copilul nu executa decat <-= cerinte de la palierul de

varsta superior si atunci treuie sa se considere palierul de

varsta unde el nu reuseste decat 9:M ca fiind palierulmaxim pentru el in acest moment si se va considera

evaluarea pe acea sectiune ca fiind divi!iune la palierul

respectiv (de exemplu$ s-a remarcat ca poate raspunde

po!itiv la E:M din intreari pe fiecare palier de varsta la

sectiunea PG3A#F pana la palierul =-@ ani si ca aici nu

poate executa decat 9:- ;:M din cerinte si nu poate executa

decat cateva cerinte din palierul @-9 ani in acest ca!, se vatrece ca are o varsta mentala la aceasta sectiune de =,9 ani )&

Pro"i! o*ţinut$ e va oţine o situatie precum cea din exemplul următor$

- varsta cronologica a copilul - 9 ani si = luni O 9,<9 ani

- ociali!are =,9 ani

- Iima7 8,? ani

- +utoservire = ani

- Pognitiv <,9 ani

- .otor @,9 ani

- Farsta .entala O (ociali!are 6 Iima7 6 +utoservire 6

Pognitiv 6 .otor) / 9

- &N& O (Farsta .entala / Farsta Pronologica) x 8::



- varsta mentala a copilului din exemplu O media

aritmetica intre cele cinci sectiuni (=,9 6 8,? 6= 6

<,9 6 @,9 O 89,=) - impartita la 9 se va oţine

varsta mentala de =,:; ani

- scorul (sau N) va fi varsta mentala de impartit

la varsta cronologica W 8:: adica (=,:; ani / 9,<9

ani) x8:: O :,9? W 8:: O 9? pct&

Inter#retare$ corurile intre care se poate inscrie un anumit nivel de de!voltare sunt$

8=: 6 Qxceptional

8<: - 8<E Coarte un

88: - 88E .ediu - uperior

E: - 8:E .ediu?: - ?E .ediu - lnferior

>: - >E Tona de granita

99 - ;E etard usor

@: - 9@ etard moderat

=: - =E etard sever

u =: - etard profund

$. TE6TUL 6CREENIN; DENVER

Pre2entare 'enera!)$ - introdus si experimentat in omania de ec"ipa condusa de A&

.itrofan in 8EE= 8EE@

% are la a!ă #aelele de de!voltare 3essel

6co#$ evidentierea ac"i!itiilor de de!voltare

Descriere$ - 8:9 itemi care implică$

- comportamentul social,

- comportamentul de adaptareB

- comportamentul veralB

- comportamentul motor&

- pentru fiecare domeniu sunt diferentiate comportamentele principale care

definesc domeniul respectiv si care au o evolutie progresiva cu varsta $



- comportamentul motor$

• motricitate in decuit dorsal

(cap, trunc"i, memre)B motricitate

in decuit ventralB po!itie se!and,

posturi de ec"iliruB ortostatism,

mers, alergareB control, vertical,

deplasare pe verticala (urcat

coorat scari)B motricitatea fina a

maini&

- comportamentul cognitiv$

• receptivitate generala la

stimuliB perceptia si repre!entareaBmemoria verala (recunoastere,

denumire de imagini)B activitatea de

constructieB activitatea de

reproducere graficaB caracteristici

calitative de varsta&

- comportamentul veral$

•

gangurit (vocale, consoane)B pronuntia de silaeB lima7ul pasivB

lima7ul activB structura gramaticala

a lima7ului vorit&

- comportamentul socio-afectiv$

• diferentierea reactiilor

afectiveB imitatia si

comunicativitatea afectivaB

activitatea de 7oc cu copii si adultiiB

manifestari de independenta

(preferinte active, opo!itie) si

autoservirea (deprinderi de "ranire,

imracare, igiena



Uti!itate7

• capacitatea de a urmari in dinamica de!voltarea copilului

• dinamica se reflecta$ prin atingerea cotei normale a varstei, prin

surprinderea avansurilor sau retardului fata de vârsta cronologică

• aparitia retardului atrage atentia asupra necesitatii cunoasterii cau!elor

care au determinat situatia, pentru a gasi modalitatile individuale de

ameliorare si recuperare care sa asigure normalitate

&. 6CALA DE DEVOLTARE P6IO4OTORIE BRUNET > LE6INE

Pre2entare 'enera!)7 adaptare a instrumentului 3issel pentru Cranţa

- scară compusă din !ece proe pentru fiecare etapă de vârstă, ;

dintre acestea fiind teste care situea!ă copilul în condiţii

experimentale controlate, in pre!enta unui material usor de

procurat

- examinarea constă în experimente şi întreări adresate mamei sau

copilului

- întrearile incluse facilitea!a primul contact si dau posiilitateade consemnare a conditiilor sociale si afective in care se de!volta

copilul

- testele sunt foarte utile parintilor pentru a ordona si directiona

oservatiile cu privire la copilul mic - servesc ca introducere in

prolematica primei varste, surprin!ând gradul de influenta a

mediului

- c"estionarele permit evaluarea condiţiilor sociale şi afective în

care se de!volta copilul, precum şi influenţa acestor condiţii asupra

copilului

- ateria poate fi completată de nepsi"ologi - este utilă părinţilor

pentru a face oservaţii sistematice asupra de!voltării copiilor lor



- HHH ipote!a existenţei unei relaţii între N&& părinţilor şi N& de

de!voltare a copiilor

Descriere7

- testele - grupate în patru categorii$

- categoria contolul postural şi motricitatea

- categoria P coordonarea oculomotorie (conduita de

adaptare la oiecte prin vă! şi mişcare, deplasarea

memrelor)

- categoria G mânuirea oiectelor (compre"ensiunea)

- categoria I ac"i!iţiile verale

- gruparea se reali!ea!a in functie de diferite etape de varsta alede!voltarii psi"ice&

Qxemplu $ - pana la 8 an este de interes controlul

postural si motricitatea, &

- dupa un an si 7umatate se vor nota si

acestea, dar accentul se pune pe

caracteristicile ac"i!itiilor verale, I si

posiilitatile de manipulare a oiectelor,G&

- examinarea se desfasoara prin intreari si experimente

- durata - aproximativ <: minute pentru copii intre @ si 8< luni,

=: minute pentru cei peste 8< luni pana la @ ani&

una a ';a - actiunile pentru luna a 8<-a se refera la urmatoarele

comportamente$

• merge daca este tinut de mainiB

• prinde un al treilea cu privind la cele doua pe care le

tine de7aB

• arunca un cu in ceascaB

• imita !gomotul lingurii pe care o loveste de farfurieB

• repune cuul in locul lui pe plansetaB



• incepe sa ma!galeasca dupa demonstratie&

<temii$

8& stand in picioare cooara pentru a

ridica o 7ucarieB

<& spune legate trei cuvinteB

=& da oiectul la cerere sau la indicatia

prin gestB

@& repeta actele care au provocat rasul&

una a ;6a - pentru luna a <@-a actiunile cerute sunt$

• la cerere da cu piciorul mingiiB

• construieste un turn din ; cuuriB

• incearca sa indoaie o "artie dataB

• imita o trasaturaB pune trei piese pe plansetaB

• numeste sau arata @ imagini&

<temii:

8& urca si cooara singur scaraB

<& face fra!e din mai multe cuvinteB

=& se numeste prin prenumeB

@& a7uta la aran7area lucrurilor sale&

Inter#retare7

- se poate urmarii ritmul de!voltarii psi"ice si nivelul N&0&, coeficientului

de de!voltare, incepand de la @ luni&

- N&0& re!ulta din raportul vârsta de de!voltare / vârsta cronologica W 8:

- H proele destinate perioadei de la nastere pana la @ luni sunt doar o

indicatie generala asupra unului mers al de!voltarii cominate cu

examenul neurologic

TE6TE DE DEVOLTARE BAATE PE DE6EN

1. TE6TUL LUI . ;OODENOU; (testul omuleţului)



- proă de de"voltare genetică a!ată pe desen

- se aplică 3ncep2nd cu v2rsta de 6= ani, când copilul devine capail să înc"idă

conturul unei linii

- mod de administrare$ individual / colectiv

- instructa% $ ”e această foaie tu vei desena un om& 0esenea!ă cât mai frumos poţi

tu, nu pierde timpul şi desenea!ă cât mai ine&”

- condiţii de adinistrare&

o copilul poate fi încura7at să desene!e ine, dar nu treuie influenţat, fiind

foarte important să se evite orice sugestie

o testul să se desfăşoare astfel încât copilul să nu aiă la îndemână ilustraţii,

desene, gravuri pe perete, talouri cu oameni

o la orice întreare, i se va răspunde$ ”Caci tot ce vrei tuHXX

- cotarea desenului $

' 1. etapa ( $ desenul este clasificat în una dintre următoarele categorii$

- categoria A$ desenele nerecognoscibile, care nu indică intenţia

copilului de a desena un omB dacă totuşi liniile au o

anumită aliură şi par să fie g"idate într-o anumită măsură

de intenţia de a fi reali!at un om, c"iar dacă acesta nu i-areuşit vom cota desenul cu un punct şi-l von considera

încadrându-se în categoria +

- categoria +$ desenele care sunt cotabile - desenele care pot fi

recunoscute ca tentative de repre!entare a corpului uman

oricât de grosolane ar fi ele

- !. etapa ((& cotarea desenelor din categoria 1$

- psi"ologul parcurge un număr de 98 de itemi$

- pentru fiecare item 8 punct dacă este pre!ent în desenul

copilului, : puncte dacă nu

- puncta7 maxim$ 98 de puncte

- puncta7ul oţinut se raportea!ă la un etalon prin care se determină

vârsta mentală a copilului



- se calculea!ă N&& O raportul dintre vârsta mentală şi vârsta

cronologică înmulţit cu 8::&

- clasificarea nivelurilor )( $

- peste 8@: inteligenţă excepţională

- 8<:-8=? inteligenţă superioară

- 88:-88E inteligenţă le7er superioară

- E:-8:E inteligenţă normală sau mi7locie

- ?:-?E încetineală intelectuală nonasimilailă deilităţii

- >:->E !ona marginală a insuficenţei (cuprinde ca!uri de

încetineală intelectuală până cel mai adesea la ca!uri de deilitate)

- >? -;E este graniţa interioară a normalitaţiiB mai 7os de ;EB

întâr!iere mentală- 9:-;? deilitate mentală

- <:-@E imecilitate

- su <: idioţie

. PROBA BENDER > 6ANTUCCI

6curt istoric a! de2vo!t)rii testu!ui

- proă a!ată pedesen

, destinată studierii percepţiei, motricităţii şi a

nivelului mental

- reali!ată în 1*#+ de ,auretta Bender , pe a!a a nouă desene simple

împrumutate de autoare din seria originală de desene utili!ată de

*ert"eimer pentru demonstrarea legilor psi"ologiei configuraţionisteB

desenele - administrate copiilor în mod succesiv, aceaştia fiind solicitaţi să

le reproducă cât mai exactB proa a fost iniţial utili!ată pentru a determina

forme clare de tulurări psi"ice, apoi ca şi proă de performanţă pentru

determinarea nivelului mental

- 1. %. #oppit" - foloseşte această variantă cu nouă desene (denumită

1ender 3estalt) în evaluarea dislexiei între ; şi 8@ ani, dar şi a

inteligenţei între @-88 ani



- +.$. +ar>le/ ('6) - utili!ea!ă tesul pentru a evidenţia le"iunile

cerebrale, rotaţia desenelor fiind criteriul accepatat de clinicieni ca punând

în evidenţa le!iunile cererale

- . ?utt ('5) folseşte testul drept proă pentru evidenţierea

trăsăturilor de personalitate (proă proiectivă) - nevroticii şi sc"i!ofrenii

se diferenţia!ă net de grupul suiecţiilor normali

- varianta Bender ' Santucci (pre!entată acum) este re!ultatul unor

cercetări efectuate de către psi"ologii -. Santucci i $alifret'$ran%on

(8E;E)

numărul desenelor - redus la cinci

- se adoptă a modalitate de cotare mult mai simplă

- desenele copiilor sunt evaluate din trei ung"iuri de vedere$o corectitudinea ung"iurilor

o orientarea figurilor

o po!iţia relativă a figurilor&

- testul evidenţia!ă maturi"area funcţiei vi"ualmotorie (la a!ă - teoria

psi"ologică conform căreia una din condiţiile interne ale însuşirii

lima7ului scris îl repre!inta integrarea relaţiilor multiple dintre

percepţie şi motricitateB coordonarea spaţiului vi!ual şi al celui manual -aspect important al interacţiunii elementelor perceptive Lineste!iceB

reuşita la acest test depinde de nivelul de integrare perceptiv-motorie, în

sensul că depinde de aptitudinea de a percepe cu exactitate configuraţii

spaţiale, de a le compara între ele, deci de capacitatea de a vedea spaţiul

şi formaB această capacitate se formea!ă numai prin contactul nemi7locit

cu oiecteleB cunoaşterea nivelului psi"ogenetic şi al trăsăturilor funcţiei

vi!ual-motorie - importantă în evaluarea nivelului de de!voltare psi"ică,

mai ales la intrarea copilului în clasa )

Te-nica a#!ic)rii testu!ui

- copilul treuie să aiă un creion ascuţit şi o foaie de "ărtie

- nu sunt utili!ate nici rigla, nici guma

- testul se aplică de preferat individual, într-o încăpere familiară



- instructa7$ ”+m să-ţi cer să copie!i desene& ă te strădueşti să le

copie!i cât mai exact, c"iar aşa cum le ve!i”

- i se arată suiectului primul desen, spunându-i-se$ ”ată primul

desen, în total sunt cinci, începe aici” (i se arată colţul superior stâng

sus), după care adăugăm$ ”#reuie să ai loc pentru toate”

- se pun în faţa suiectului succesiv toate celelalte patru desene

- timpul de execuţie nu treuie limitatB el poate fi cronometrat, dar

nu în mod ostentativ

- H necesar să se oserve comportamentul copilului în timpul lucrului

(modul în care copilul reuşeşte sau nu desenul, dificultăţile pe care le

întâmpină şi mi7loacele pe care le utili!ea!ă, dacă are dominanţă laterală

dreapta, dacă are amidextrie, sau dominanţă laterală stânga) - toateaceste aspecte importante, treuie notate

Va!ori"icarea ?i inter#retarea re2u!tate!or testu!ui

- fiecare desen este apreciat pe a!a unui puncta7 acordat din trei

perspective$

- calitatea ung"iurilor

- orientarea figurilor

- po!iţia lor relative- se constitue un puncta7 total, care se raportea!ă la etalonare

- în general, etaloanele - reali!ate în centile

TE6TELE DE INTELI;EN=A

+& #estele de de!voltare analitică a inteligenţei&

1& #estele de inteligenţa pentru adulţi&

Teste!e ana!itice de inte!i'enţ)

- unt teste de nivel intelectual şi se disting printr-un anumit model de structurare a

sarcinilor, model care permite relevarea şi compararea într-un profil a nivelurilor de

de!voltare ale diferitelor componente ale inteligenţei&



1. 6cara 4etric) a Inte!i'enţei a !ui Binet ?i 6i(on 01J9,

- proă cu administrare individuală

- re!ultatul unei munci ştiinţifice de ec"ipă care a durat un an, la a!a

căreia se regăsesc cercetări anterioare reali!ate de-a lungul a peste

un deceniu (conferindu-i lui +lfred 1inet convingerea că

măsurarea funcţiilor generale intelectuale este posiilă)

- iniţial 1inet şi colaoratorii săi au intreprins măsurători craniane,

faciale, ale măinii şi ale scrisului

- ipote!a scării metrice a avut la a!ă oservaţiile efectuate de 1inet

asupra celor două fiice ale sale, oservaţii pe care le-a pulicat în

8E:= în 5tudiul experimental asupra inteligenţei”

- în concepţia lui 1inet, inteligenţa - o ac"i!iţie progresivă demecanisme intelectuale de a!ă care sunt$ maturitatea,

compre"ensiunea, invenţia, cen!ura

1.1. Scara publicată în 1*/0

- =: de itemi, aran7aţi în ordinea dificultaţii

- nivelul de dificultate - determinat prin administrarea testului pe$

- 9: de copii normali cu vârsta cuprinsă între = 88 ani

- câţiva retardaţi mental, copii şi adulţi- autorii interesaţi în special de măsurarea următoarelor funcţii

intelectuale$

- 7udecata

- raţionamentul

- compre"ensiunea&

- aveastă variantă fără grupe de vârste, fără o metodă precisă de

determinare a unui scor total

- exemple de teste incluse în scară$

8 - sarcini simple de ordonare şi de imitaţie de

gesture (pentru a evidenţia limita superioara a idioţiei la

adulţi)



< - repetiţie de cuvinte şi propo!iţii$ examinatorul îi

spunea copilului un cuvânt sau o propo!iţie scurtă şi el

treuia să o reproducă

= - repetiţie de cuvinte şi porpo!iţii care treuiau

reproduse dintr-o singura ascultare evidenţia limita

imecililor

@ - demarcaţia între intelectul la limită şi intelectul

normal adult

9 - detectarea idioţiei / a limitei superioare a

intelectului normal pentru copii de 9 ani

1.!. evizie 1*/+

- înlocuire itemi care se dovediseră improprii, nesensiili,

nediscriminativi, cu alţi itemi consideraţi mai uni

- sutestele - grupate pe nivele de vârstă (în urma studierii unui lot de

=:: de copii, cu vârsta cuprinsă între = 8= ani, pe acest lot

efectuându-se experimentele, grupările de vârstă, determinarea

scorurilor pe nivele de vârstă adică vârsta mentală etc&)- extinsă perioada de vârstă de la = la 8= ani

- exemple$

- nivelul de = ani - incluse testele care au fost

re!olvate de ?:M-E:M dintre copii normali de = aniB scorul

total oţinut de un copil - exprimat ca nivel mental

corespun!ator vârstei copiilor a căror performanţă suiectul

reuşea să o egale!e&

- scară pentru ; ani$ cunoaşterea mâinii drepte şi

stângi, repetarea unei propo!iţii de 8; silae, alegerea

figurii care i se pare copilului cea mai frumoasă din cele

trei perec"i de grupe, definirea oiectelor familiare în

funcţie de utili!area lor, capacitatea de a executa trei



consoane, cunoaşterea vârstei, cunoaşterea deoseirii dintre

dimineaţa şi după amia!ă&

- scara pentru ? ani$ citirea unui pasa7 şi

reamintirea&, însumarea valorii a patru monede diferite,

denumirea culorilor roşu, galen, alastru, verde (culorile

tari), numărarea inversă de la <:-:&, sesi!area a câtorva

deoseiri dintre două oiecte

1.#. evizie 1*11 ( anul morţii premature a lui 1inet)

- modificări minore

- scara - extinsa la vârsta adultă

- adăugaţi itemi pentru anumite nivele de vârstă1.2 Scara Standford – Binet (''5)

- traducere şi adaptare a scării făcută de #erman şi colaolatorii săi la

%niversitatea tandford

- E: de itemi

- intervale de vârstă între =-8E ani, plus două nivele pentru vârstă

adultă

- revi!ia - efectuată pe <=:: de persoane- 8>:: copii normali

- <:: copii superiori şi deficienţi

- @:: adulţi

1.0. Scara Teran – 3errill ('8@)

- revi!ie a scării tandford 1inet

- două forme paralele forma I şi forma . fiecare compusă din 8<E

itemi, scara fiind aplicailă pentru toate vârstele

1.4. evizie a scării Teran – 3errill de către 3errill (#erman decedase în

8E9;)

- efectuată pe @@E? de suiecţi, între < 8? ani

- gradarea tipurilor de deficit intelectual şi a nivelelor inteligenţei

normale în funcţie de N&&



1.5. 6oua scară etrică a inteligenţei (?.1..0., '55)

- revi!ie france!ă a scării 1inet imon, efectuată de către .ic"el

3ill4 şi Ta!!o

- >@ de itemi

- cunoscută su denumirea de +ateria

- departa7are foarte tranşantă între normalitate şi deilitate mentală

-test 8 - test de vocaular permite din start o ună diferenţiere a

nivelurilor de de!voltare

- nivelul de reuşită la această proă determină traseul ulterior al

examinării care poate u!a astfel, de proe mai uşoare sau proe

dificile

- proele$ sarcini de repetare a unor serii de cifre, de descriere a unor grupuri picturi, proleme de logică verală şi numărare de

7etoane, desprinderea de asemănări, completarea de sarcini, proe

coplexe de vocaular

1.+. evizia ro7nească ('6*, lorin Btefănescu Goangă )

- scara este destinată intervalului de vârsta da la = 88 ani&

. Bateria 3ec-s!er- proă individulă

- principiu diferit de evaluare a performanţei - nu utili!ea!ă criteriul

vârstei mentale, ci puncta7ele (notele) oţinute de suiecţi

- cf& *ec"sler$ inteligenţa - formă de energie mentală (asemănătoare

de exemplul cu electricitatea, oiectivailă, la fel ca electricitatea

prin efectele sale, în re!ultatele la teste), capacitate gloală de a

acţiona cu discernământ, capacitate gloală de a gândi raţional,

capacitatea de integrare eficientă a suiectului uman în mediul său

de viaţă

- testele ateriei menite să măsoare atât energia mentală (proele

scării verale), cât şi capacitatea de a utili!a această energie,

motivaţia implicată în reuşită (proele de performantă)



!.1. B8,,89:8 (6T8,,($86C8 SCA,8 ('8 prima variantă a scării)

- denumirea - derivată de la spitalul Be!evue unde *ec"sler era

psi"olog şef

- scara - destinată adulţilor, şi în parte adolescenţilor

!.!. ;8C-S,8 (6T8,l($86C8 SCA,8 <= C-(,D86 (!.<.-.&.,

'6)

- scară pentru copii

!.#. evizia scării B8,,89:8... pentru adulţi ('65)

- această formă va căpăta denumirea de *&+&&&

- revi!ie făcută pe 8>:: de suiecţi adulţi

- cuprinde două grupe de teste$ verale şi neverale

- teste de informaţie, compre"ensiune, aritmetică, similitudini,memoria cifrelor, vocaular

- scara nonverală - teste de codificare, completarea de imagini,

cuurile 2o"s, aran7area de imagini, ansamlarea de oiecte

!.2. Traducere franceză a ;.A.(.S. ('@*)

- modificări şi completări minore

- destinată grupelor de vârstă$ 8=-;@ ani

!.0. 6ouă revizie franceză a ;.A.(.S. ('= 7 ')

- revi!ie făcută pe 8::: de persoane

% modificare structură$ scara verală$ ; suteste, scara de performanţă$

9 suteste

% se calculea!ă N&& veral, N& de performanţă şi N&& total

% înlocuire itemi formulaţi amiguu, nediscriminativi din vec"iul

*&+&&&

% teste verale alternate cu teste de performanţă

- conţine şi scări prescurtate - minimum două suteste originale -

pentru situaţiile când se doresc scurte evaluări

CCC -cara !.A.<.-. 7 permite (3n general):

'. decelarea handicapului intellectual



;. stabilirea D.<. individual

8. diagnosticul diferenţial al nivelului intelectual pentru

diferite grupe clinice ( le"iunile cerebrale, nevro"ele,

psiho"ele, psihopatiile)

6. stabilirea gradului de deteriorare mentală ( foarte

important de determinat pentru anumite boli psihice unde

nivelul intellectual se deprecia"ă odată cu evoluţia bolii)

!.4. :ltia revizie ;.(.S.C. (!.!...-.<.!., '5@)

- pentru preşcolari şi ciclul primar

- ultima scară pe care o face *ec"sler

- adăugate = noi teste care diferă în formă şi conţinut de celelalteteste

- 88 suteste divi!ate în două scări$ de performanţă şi verală

$. Testu! ana!itic de inte!i'enţ) 4ei!! (8E<<)

- test creion-"ârtie

- aplicail individual / colectiv

- autorul încearcă să oiective!e aspectele calitative ale inteligenţei$- inteligenţă concretă

- inteligenţă astractă

- inteligenţă analitică

- inteligenţă inventivă etc&

- aterie formată din ; teste pre!entate într-un caiet$

- aran7area de imagini

- testul de cifre

- testul de fra!e

- testul de lacune

- testul de desen

- testul de analogie



- notele rute - convertite în decile - pentru vârste cuprinse între 88 şi

8> ani / separat pentru 8? ani / vârsta adultă

- decilele oţinute la cele ; teste - repre!entate pe un profil din ;

coordonate, corespun!ător nr& de suteste

B. Teste!e de inte!i'enţ) #entru adu!ţi.

- destinate selecţiei persoanelor adulte pentru diverse posturi, cicluri de instruire, formare

de întreţinere profesională etc&

- sunt 7ustificate prin faptul că, aşa cum s-a oservat, noţiunea de vârstă mentală este

asurdă în ca!ul evaluării inteligenţei adulţilor&

- la a!a lor - ateriile +lp"a şi 1eta construite în timpul primului ră!oi mondial şi

care au stat la a!a selecţiei recruţilor pentru şcolile de ofiţeri&& 0intre multele exemple deteste de inteligenţă pentru adulţi am putea aminti următoarele$

1. Testu! nonver*a! de inte!i'enţ) R. B. Catte!!

- considerat de către & 1& Pattell a fi un test de tip EEculture freeEE

- implică la nivelul cel mai scă!ut, atât în forma administrări cât şi în

ceea ce priveşte răspunsurile, componenta verală

-varianta cu doua subteste

se aplica suiecţilor între ?-8@ ani- varianta formată din 8 subteste saturate în factorul g se aplică

copiilor între 8=-8@ ani, precum şi adulţilor cu nivel de instrucţie

inferior

- timpi de administrare$ = minute pentru primul

sutest, @ minute pentru al doilea şi = minute

pentru al treilea&

- subtestul '$ 8< itemi - matrici, serii de elemente,

serii grafice construite după un criteriu pe care

suiectul treuie să-l descifre!e, completând

astfel seria cu unul din elementele propruse de

test în partea dreaptă a foii



- subtestul doi: 8@ itemi construiţi din rânduri, din

serii de desene, figuri geometrice, puncte, linii,

din care un element se deoseeşte de celelalte @

printr-o caracteristică ce le face pe cele @

asemănătoreB suiectul treuie să descopere în

fiecare rând, în fiecare serie, elemetul care se

deoseeşte de celalate care este o modalitate

pentru a fixa noţiunea

- subtestul trei: 8< itemi - configuraţii de patru

pătrate dispuse în perec"iB în trei dintre ele se

află încadrate deseneB al patrulea pătrat este

lierB completarea cu elementul lipsă sereali!ea!ă prin alegerea lui din partea dreaptă a

paginii dintr-o serie de desene

. Testu! Pieren

- aterie de teste verale şi nonverale (compo!iţie eterogenă)

- decelea!ă nivele medii şi superioare ale inteligenţei, nefiind

folosit pentru depistarea "andicapurilor - sutestele - saturate puternic de factorul g

- sarcinile de a!ă - serii verale, numerice şi grafice

- măsoară şi un factor , raţionare, care se descompune în doi

factori$

- un factor deductiv

- un factor inductiv

- saturat în caracteristica fluiditate - capacitatea de a forma cât mai

multe enunţuri, idei în legătură cu un fapt (foarte sensiilă la

deteriorarea psi"ică, se diminuea!ă o dată cu creşterea

vâsco!ităţii mentale)

$. Teste!e EsencK



- pot fi utili!ate fără a avea o pregătire psi"ologică (la fel ca unele

bab/ test s)

- aterie formată din 8: teste, fiecare având @: de itemi

- saturată în factorul veral (teste verale), numeric (teste formate

din serii de cifre) şi spaţial (proleme aritmetice)

- alte teste$

- proe cu imagini

- sarcini de seriere pe a!a mai multor criterii

precum

- sarcini de completări de lacune

- sarcini de a sesi!a strategii de re!olvare a unor

proleme- unele teste solicită prin diverse sarcini sensiilitatea intelectuală

- variantă prescurtată - 9 teste

&. Bateria de inte!i'enţ) La-

- aterie de tip creion-"ârtie

- aterie de tip veral, structurată pe sarcini verale$

- identificarea dintre cinci lucruri, cuvinte, pe acelacare se deoseeşte de celelalte patru

(identificarea noţiunii prin clasificare)

- stailirea corectitudinii unor silogisme

- proe de raţionamement

- proe de genealogie - stailirea relaţiilor de

rudenie

- proă de limă străină - două texte, unul este

formulat într-o limă imaginară, celălat în lima

românăB sarcina suiectului - a deduce înţelesul

unor cuvinte din DD lima străinăDD

- ateria - adaptată de & .& Aestor în omânia



- permite stailirea numărului total de răspunsuri corecte, precum

şi puncta7ul la suteste

- se aplică suiecţilor de la 89 ani în sus

TE6TELE NONVERBALE DE INTELI;EN=A

a. La*irinte!e Porteus

- aterie de teste a!ate pe lairinte

- prima variantă a testului - pulicată de &0 orteus, în 8E8@

- forma definitivă şi revi!uită a testului pulicată în 8E8E - destinată

copiilor cu vîrstă cuprinsă între = şi 8< ani până la 8= ani

- 8E<@ - a treia revi!ie - adăugate încă două nivele (+dult 8 şi +dult <)- 8E99 8E9E - noi proe - lairint care se aplică suiecţilor de peste 8@

ani - grad de dificultate mai mare

- durată administrare$ 8: =: de minute

- modalitate de pre!entare$ colecţie de lairinte reali!ate fiecare pe foi

diferite, câte unul pentru fiecare nivel de vârstă (administrate în ordinea

crescută a dificultăţilor)B foile tipărite cu lairinte (setul de proe) sunt

aşe!ate în ordinea dificultăţilor şi fiecare grad de dificultate repre!intăun nivel de vîrstăB punctual final atins de suiect repre!intă nivelul său

de inteligenţă, respectiv vîrsta mentală deţinută

- sarcina suiectului$ parcurgerea cu creionul a unui traseu lairintic, de

la punctul de pornire până la punctul ieşire, fără să ridice creionul şi fără

să facă reveniri sau să sc"iţe!e în aer drumul

- sunt cotate ca greşeli încălcarea liniilor care mărginesc culoarul /

conducerea creionului pe un drum înc"is

- dacă suiectul îşi corectea!ă singur greşeala, examinatorul îi dă o altă

foaie de "îrtie pentru a lua mişcarea de la început

- fiecare vârstă - număr prestailit de astfel de încercări

- trecerea la un alt nivel de dificultate (un alt nivel de vîrstă) -

condiţionată de re!olvarea corectă a proelor precedente



- testarea se înc"eie dacă suiectul nu re!olvă două niveluri successive

- testul relevă$

- capacitatea de planificare a activităţii, a re!ultatului final

repre!entat de ieşirea din lairint

- capacitatea de a profita de pe urma exerciţului, de a restructura

stilul de lucru în ca! de nereuşită

- prudenţa şi vivacitata mentală

- aspecte legate de temperament$ impulsivitate, nervo!itate,

iritailitate, ec"ilirul emoţional

- testul - un predictor pentru adaptailitatea socială (în

contextele sociale sunt foarte indicate trăsăturile amintite) - s-

au oţinut coeficienţi de corelaţie de peste :,;? pentru ăieţi şi:,>; pentru fete, între cotele la acest test şi nivelul de

adaptailitate socială, nivel care a fost evaluat de către

persoane care cunoşteau suiecţii pe tot intervalul de la 9-<:

ani

- nereuşita la test este mai predictiilă c"iar decît reuşita

- proa evidenţiea!ă ca!urile de traumă cererală

-avanta4e

$- atractivitate pentru suiecţi

- nu necesită un instructa7 special

- sarcina este uşor de transmis suiecţilor

- utili!ată frecvent în anii ;: >:, mai rar în pre!ent (aceasta neînsemnd

că proa şi-a pierdut din capacitatea ei de sondare atît a nivelului de

inteligenţă cît şi a aspectelor emoţionale temperamentale enunţate)

*. 6cara Pintner Paterson

- scară de performanţă (teste prin care se manipulea!ă cuuri,

imagini, etc& - implică să se facă ceva anume cu anumite oiecte,

să fie manipulate, exteriori!eându-se astfel o anumită conduită

inteligentă)



- conţine proe standardi!ate, în care nici materialul testului, dar nici

reacţile suiectului nu sunt verale

- cuprinde atît teste consacrate de alţi autori, cît şi teste reali!ate de

intner şi aterson

- multe din sutestele acestei aterii au intrat ulterior în componenţa

altor scări de performanţă

- la a!a elaorării aceastei scări 8 criterii$

o eterogenitatea proelor (mai multe tipuri de teste,

verale, nonverale cu întreări înc"ise desc"ise

etc&)

o teste care să conţină materiale noi care să solicite

capacitatea suiecţilor de a se adapta la situaţii noii

o eliminarea totala a instrucţiei verale

- iniţial, testul - instrument pentru investigarea nivelului mental al

copiilor

- ulterior - alte utili!âri, atât pentru copii normali cât şi pentru

nivelele de inteligenţă mai scă!ută

- HHH nu este selectiv pentru copii cu intelectul deasupra nivelului

mediu- -istemul de cotare$

diferenţiat pe proe

a& proe la care contea!ă numărul de mişcări

prin care s-a reali!at proa

& proe unde contea!ă numărul de erori

c& proe care evaluea!ă timpul de execuţie

o

există şi proe la care re!ultatele performanţelesuiecţilor sunt cotate simultan pe a!a a două

criterii

o scara conţine$



89 teste - diferite planşe, incastre sau teste

care conţin sarcini de construcţie / de

completare a unor imagini

un test de cuuri

o planşă de adaptare

- administrare individuală, într-o ordine prestailită

- patru tipuri de etalonări$

pe ani mental

pe vârste mentale mediane (anali!ea!ă

timpul, numărul de mişcări şi numărul de

erori pe fiecare an şi pe fiecare test -

inteligenţa este calculată pe a!a mediei

mentale în care s-au încadrat toate testele)

în centile

pe puncte

- de"avanta4e:

fidelitate redusă

se pretea!ă mai ine în domeniul

"andicapului mental / nivele scă!ute ale

inteligenţei - mai puţin discriminativă în

rândul suiecţilor normali / superdotaţi&

c. Testu! desenu!ui de cu*uri > testu! cu*uri!or +o-s 01J9 +o-s

- test nonveral de performanţă

- 2o"s - testul măsoară următoarele componente ale inteligenţei$

- capacitatea de anali!ă- capacitatea cominatorie

- comparearea

- delierarea

- completarea



- 7udecata

- criticismul

- deci!ia

- de"avanta4$ nu discriminea!ă suficient de ine grupele de vârstă

- avanta4e:

- ună proă clinică, permite oservaţii preţioase în timpul

examenului&

- pot fi evaluate prin oservaţii următoarele aspecte ale

conduitei$

8& capacitatea de apreciere a numărului de

cuuri (repre!entare spaţială)

<& capacitatea de resturcturare a metodei delucru dovedită ineficace

=& aspecte legate de stailitatea emoţională,

nivelul de expectanţă, nivelul de motivare şi

anga7are în sarcină&

% 1. Varianta +o-s a testu!ui

- 8> modele desenate pe cartoane care treuie reproduse cu

cuuri colorate astfel$- @ feţe cu o singură culoare roşie, alastră sau

galenă

- < feţe aveau două culori triung"iulare despărţite

prin diagonala triung"iului, având două triung"iuri

unul de o culoare şi altul de o altă culoare$ roşu

al, galen alastru

- către finalul proei - număr variail de cuuri, de la o

planşă la alta

- primele patru planţe$ patru cuuri

- ultima planşă$ 8; cuuri

- se trecea gradual de la reproducerea de desene monocolore,

la icolore



- planşele - dificultate crescândă din punct de vedere al

cuurilor care erau necesare refacerii planşei, dar şi al

complexităţii desenelor

- etaloanele originale - pentru intervalul de vârstă 9-8; ani

de"avanta4e$

- timp foarte mare de aplicare

- scara pre!enta dificultăţi la limita sa

inferioară

- sistem greoi de cotare (nu permitea

examinatorului oservaţii detaliate

asupra comportamentului suiectului,

acesta fiind oligat să note!e cuexactitate o serie de aspecte - timpul de

execuţie, numărul de mişcări necesare

cominării, etc&)

- următoarele revi!ii au redus numărul de planşe şi au simplificat

modalitatea de cotare a performanţei

% . Varianta 4a5"ie!d

- administrare a ultimelor două desene din memorie, după ceacestea erau privite timp de 8: secunde

% $. Varianta +ent

- 8< planşe

- etalonul - reali!at pe timp de execuţie

% &. Variant) ;o!dstein ?i 6c-erer

- variantă foarte cunoscută

- 8< modele

- preia primele E modele din varianta originală 2o"s

- noutate$ dacă suiectul nu reuşeşte să reproducă desenul pe

a!a modelului iniţial - o serie de a7utoare care fac sarcina

din ce în ce mai concretă, revenindu-se apoi la modelul iniţial



pentru a se vedea în ce măsură suiectul profită de pe urma

a7utoarelor acordate

-HHH afa!icii, spre deoseire de deilii mental, nu reuşesc acest

transfer

- se cotea!ă gradul de concreti!are de care are nevoie pentru

reuşită

- ,. Varianta ;a!i"redt%;ranFon

- noi a7utoare date suiectului

- simplificare a proei

- 8: planşe (preluate din setul 3oldstein) reproduse cu

a7utorul a patru cuuri

d. Bateria 3ec-s!er > a(*ur'

- conţine$

- teste de informare, similitudini şi de lacune

- o variantă 2o"s cu E planşe (primele două de antrenament,

cotaile fiind doar şapte)

- planţele 8-@ (cele de antrenament şi primele douădin cele şapte de lucru) - reali!aile cu patru cuuri

- planţele 9-? - reali!aile cu nouă cuuri (trei a cât

trei, mereu conturul imaginii este un pătrat)

- planţa E - reali!ată cu 8; cuuri

- cotarea re"ultatelor $

- se reali!ea!ă pe a!a timpilor reali!aţi de suiecţi

pentru efectuarea completă a desenului

- se exprimă în puncteB exemplu planşa 8$

- interval reali!are desen$ 8-9 secunde - ;

puncte

- interval reali!are desen$ ;-8: secunde - 9

puncte



- interval reali!are desen$ 88-89 secunde - @

puncte

- interval reali!are desen$ 8;->9 secunde - =

puncte

- nu a terminat planşa în >9 secunde planşa

e luată (timpul acordat a expirat)

- puncta7ul total la cele şapte planşe se adună şi se

transformă în note standard (note #)

- notele standard oţinute la toate cele trei suteste

se însumea!ă cu nota standard oţinută la 2o"s

- se mai adaugă o corecţie

- se caută într-un tael, reli!at pe vârste, în dreptul puncta7ului total, N&&-ul suiectului

- fiecare planşă - timp limită, timp corespun!ător puncta7ului cel mai mic

- dacă e depăşit timpul de >9XX cât se acordă la prima planşă - puncta7ul

!ero

e. Testu! Raven

- la a!a construcţiei sale - ideea matricilor (structuri grafice care se comportă pe principiile gestaltului tind către o ună formă şi sugerea!ă, odată cu un anumit

antrenament pe care suiectul îl doândeşte progresiv, modul de re!olvare)

- configuraţii de desene aşe!ate după o anumită ordine, după anumite criterii din

care lipseşte o anumită parteB su matrice - mai multe figure, toate având aceaşi

suprafaţă cu figura lacunară, însă numai una fiind aceea care completea!ă în mod

coerent, logic locul, lipsă

- de oicei, figurile care sunt date în susolul matricii sunt fie numerotate 8, <, =, @,

9, ;, fie poartă indice alp"aetic (cel mai adesea numerotate)

- sarcina suiectului - să aleagă dintre figurile disponiile pe aceea care

completea!ă în mod logic matricea

- matricile progresive aven - dispuse în ordinea dificultăţii lor&

e.1. 4atrici!e #ro'resive standard 4.P.6.



- ;: de pagini

- pe fiecare pagină - o matrice, iar la susol un număr de ; sau ? desene

- cele ;: matrici - împărţite în cinci serii +, 1, P, 0, Q

- fiecare serie - 8< teme

- fiecare temă - o pagină

- fiecare din cele cinci serii investig"ea!ă un anumit aspect al conduitei

inteligente (simţul de oservaţie, capacitatea cominatorică, capacitatea de a

raţiona corect etc&)

- testul evidenţia!ă capacitatea suiectului de a transfera deprinderiile formate

prin re!olvarea itemilor precedenţi asupra re!olvării temelor ulterioare

- fiecare serie începe cu itemi de dificultate mai mică şi se termină cu itemi de

dificultate maximă- aven însuşi a atras atenţia că matriciile progresive standardi!ate, nu măsoară

inteligeţa generală, ci o componentă, un factor spaţial care solicită

capacitatea de a comina într-un spaţiu idimensional

e.. 4atricii!e Raven revi2ia 1J&H (aven pentru studii superioare)

- reali!at pe a!a re!ultatelor oţinute în urma utili!ării, în timpul ră!oiului, a

testulului . în examinarea recruţilor şi candidaţilor la şcolile de ofiţeri

- ;: de matrici de o dificultate mai mare decât matriciile progresive standard- utili!at în examinarea persoanelor cu nivel de instrucţie peste mediu

e.$. 4atrici!e #ro'resive co!orate

- destinate investigării inteligenţei copiilor de vârstă şcolară şi c"iar preşcolară

- matricile colorate, pentru a-i incita pe suiecţi în re!olvarea lor

- uşor de administrat

- nu necesită un instructa7 sofisticat

- cuprinde oligatoriu o secţiune de antrenament

- Fesfăşurarea examinării$

- primii cinci itemi din seria + - antrenament

- primii 8< itemi din revi!ia @> - antrenament

- se discută cu suiecţii eventualele erori



- administrarea în regim de examen - începând cu itemul 8=

(; în ca!ul .&&&)

- timp impus (. - =:X, la revi!ia X@> - o oră) / timp lier

- timp impus - evaluăm aspectele de randament ale

conduitei inteligente

- timp lier - urmărim aspectele calitative

- administrarea individuală este mai profitailă - datele de

oservaţie permit cunoaşterea nu doar a performanţei

oiectivate în nota finală, dar şi a modalităţilor prin care

suiectul a7unge la re!ultatul final

&otarea răspunsurilor $

- pentru fiecare item re!olvat corect suiectul primeşte un punct

- unii autori menţionea!ă cotarea diferenţiată a

performanţei în funcţie de gradul de dificultate a

itemului respective

- etalonarea se face de oicei în clalse normali!ate - dacă

etalonul este o selecţie întămplătoare a populaţiei

investigate, cotele la test au tendinţa să se distriuiedupă cura lui 3auss

- Fe"avanta4e:

- pot fi date răspunsuri une la întâmplare

- HHH s-a elaorat metodologia de a se calcula pentru fiecare

categorie de itemi +, 1, P, 0, Q, un scor parţial aşteptat

- cota totală reali!ată de suiect la seria respectivă

minus scorul parţial este egală cu discrepanţa fiecărei

seriiB dacă discrepanţa e mai mare de < puncte există

proleme HHH

- HHH totali!ând valorile discrepanţei la cele 9 serii re!ultă

indicile de variailitate - dacă este mai mare sau egal cu

şapte se va acorda o încredere redusă re!ultatelor HHH



- H pentru fiecare puncta7 la o serie sunt date puncta7e

aşteptate& 0e ex& scara +, la 8: puncte posiile este de

aşteptat să se facă numai ;, iar la 89 puncte numai ?&

". Testu! Do(ino 0D &M

- elaorat de ic"ot

- aterie nonverala de inteligenţă generală

- utili!ea!ă ca material plăcuţele 7ocului de domino

- cei care cunosc 7ocul nu sunt avanta7aţi

- măsoară$

- inteligenţa generală - nivelul mental superior vârstei de 8< ani

- deteriorarea mentală (utili!at în asociaţie cu un test de vocaular)- variantă construită după <: de ani - testul 0omino X>:

'. Testu! Bonnarde! ,$

- proă nonverală colectivă

- saturat puternic de factorul 3 - evidenţia!ă aspectul dinamic al inteligenţei

- caiet - ;9 de itemi (primii cinci destinati antrenamentului)

- itemii - ordonaţi după gradul de dificultate- se administrea!ă cu timp impus (89X) / cu timp lier

- avanta7e$

- uşor de administrat nu este oositor

- uşor de corectat (grila - maxim trei minute)

- în timpul proei suiectul nu se oferă indicaţii suplimentare

- limite$

- autorii nu au preci!at fidelitatea testului, alte date referitoare la

construcţia lui

- necesitatea unui studiu aprofundat în ceea ce priveşte anali!a de

itemi

PROBE PENTRU EVALUAREA CREATIVIT<=II



- testele de gândire divergentă ca estimare a potenţialului de gândire creativă au

constituit mi7loace de depistare a copiilor cu ailităţi creative excepţionale

- testele au demonstrat proprietăţi psi"ometrice remarcaile, în unele studii părând

să pre!ică reali!ări în viaţă mai ine decât testele de inteligenţă generală sau

notările şcolare - proele de creativitate sunt considerate relevante şi pentru

atriute umane ascunse, dar utile în de!voltare (#annenaum, 8E?=)&

- testele de creativitate cele mai cunoscute - create de 3uilford, 8E;;, *allac" şi

2ogan, 8E;9, #orrance şi 1all, 8E?@ - toate trei exclud din sistemele de scorare

alţi factori decât cei care ţin de ailităţile gândirii divergente (precum$

ingenuitatea, utilitatea, aspectul estetic, etc&)

1. TE6TUL DE ;NDIRE CREATIV< E. P. TORRANCE

- #re2entare 'enera!)$

- ateria de teste poate cea mai larg utili!ată pentru copii de nivel

şcolar

- datele longitudinale spri7ină ideea stailităţii pe termen lung a

performanţelor de gândire divergentă în copilăria mi7locie şi de-a

lungul adolescenţei- #osi*i!e !i(ite$ - influenţa contextului condiţiilor de testare şi a factorilor

motivaţionali asupra performanţelor la #&#&P&#&

- există studii care contestă aspecte precum validitatea sa de

construct

% sco#$ evaluarea procesului creativităţii prin care$

- indivi!ii devin sensiili la proleme, la ceea ce lipseşte, la

lacunele în cunoaştere, la asenţa unor elemente, la disarmoniiB

- se identifică dificultatea

- se caută soluţia sau se formulea!ă ipote!e legate de deficite

- se testea!ă aceste ipote!e şi, eventual, se modifică şi retestea!ă

aceste modificări

- se comunică re!ultatele&



- descriere7

- proele cuprind$

- sarcini de7a construite şi utili!ate de 3uilford

- < aterii de teste verale (formele + si 1B fiecare

câte > teste)

- < aterii de teste figurative (formele + si 1B fiecare

câte = teste)&

- #ro*e!e ver*a!e A B$

1levi de şcoală generală:

8& e pun întreări legate de desene$ ce

repre!intă persona7ele, oiectele, locurile, acţiunile

<& Sncercaţi să stailiţi de ce s-a întâmplat,ceeace se vede în desennventaţi ce se va întâmpla în

continuarea la ceea ce povesteşte desenul

=& crieţi toate ideile ce vă vin în minte pentru

a face mai amu!anţi micul elefant / maimuţica

@& 3ăsiţi idei noi ce să faceţi cu o cutie goală

de carton sau de fier

9& uneţi întreări neoişnuite despre cutia decarton

;& maginaţi-vă ce aţi putea face dacă ar fi

legate de nori fire şi ar atârna până la pământ (+)

- dacă un rad ar!ând ar cădea pe pă

pământ şi nu s-ar mai putea vedea decât

picioarele oa oamenilor (1)

1levi de liceu:

8& e pun întreări legate de desene$ ce

repre!intă persona7ele, oiecte, locuri, acţiuni

<& maginaţi-vă cau!a care a putut duce la

scena repre!entată în desen& maginaţi consecinţele

proaile a scenei repre!entate de desen



=& crieţi toate sc"imările sau transformările

pentru a ameliora / maimuţa şi a-i face mai

amu!anţi

@& 3ăsiţi utili!ări noi pentru cutii de carton sau

fier

9& uneţi întreări despre cutia de carton ca să

tre!iţi interesul sau curio!itatea altora

;& maginaţi-vă ce am putea face mai deoseit

şi ce s-ar întâmpla mai curios dacă ar fi ataşate fire

de nori şi ar atârna până la pământ (+)

- dacă un rad ar!ând ar cădea pe pământ si

nu putea vedea decât picioarele oamenilor (1)

% #ro*e!e "i'ura!e A B7

- includ următoarele tipuri de sarcini$

- Pompuneţi un desen utili!ând o ucată de "ârtie

vec"e pe care o puteţi detaşa şi apoi lipi de o pagină

ală&

- 0esenaţi în 7ur pentru a face o imagine frumoasă,daţi un nume amu!ant desenului şi adăugaţi o

poveste (+dăugaţi elemente pentru a face un desen

şi o poveste interesantăB daţi un titlu original şi

ciudat desenului şi povestirii)&

- #erminarea unor desene incomplete şi adăugarea

unor idei interesante, de!voltarea unei povestiri&

- Qxecutarea unor desene plecând de la două linii

paralele, ilustrând o povestire ( sau plecând de la un

cerc)&

- ad(inistrarea testu!ui$

- între cele două teste există o pau!ă

- testul veral poate fi administrat colectiv



- testul figurativ poate fi administrat individual sau colectiv

- ti(# impus si cronometrat$

- @9 minute pentru testul veral

- =: minute pentru proele de imaginare figurală

- inter#retarea re2u!tate!or$

- se face prin contaili!area reuşitelor în funcţie de următoarele

criterii$

% !& (fluiditate) considerată ca aptitudine a

suiectului de a produce un număr mare de idei (8

punct pentru fiecare răspuns pertinent) % !. - în

toate testele verale şi testele figurative <,=

- 5& (flexiilitate) considerată ca ailitate de a produce răspunsuri foarte variate, ce ţin de domenii

diferiteB număr de categorii diferite de răspuns - 5.

- în testele verale 8,<,=,@,9 si testele figurative <,=

- O& (originalitate) considerată ca aptitudinea de a

produce idei îndepărtate d ceea ce este comun,

evident, anal, aspecte de7a stailite - O& - toate

proele- E!& (elaorare) considerată a repre!enta

aptitudinea suiectului de a de!volta, lărgi şi

îmogăţi ideileB numărul de detalii în plus utili!ate

în elaorarea răspunsurilor - E!& - testele figurative

HHHHH "ttp$//psi"oteca&info/ - la categoria teste puteti gasi o mare parte din testele

pre!entate in suportul de curs

http://psihoteca.info/category/teste/page/20/

http://psihoteca.info/category/teste/page/20/

137227108-Psihodiagn-Aptit-Intel-Creativ (1).doc

Documents

Transcript of 137227108-Psihodiagn-Aptit-Intel-Creativ (1).doc