136866534 Neagu Djuvara Intre Orient Si Occident

download 136866534 Neagu Djuvara Intre Orient Si Occident

of 245

  • date post

    28-Oct-2015
  • Category

    Documents

  • view

    260
  • download

    22

Embed Size (px)

Transcript of 136866534 Neagu Djuvara Intre Orient Si Occident

  • NEAGU DJUVARA

    INTRE ORIENT SI OCCIDENT

    Trile romne la nceputul epocii moderne (1800-1848)

    Fiicei mele, Domnica.

    Prefat la editia romneasc

    Aceast carte n-a fost scris pentru romni. A fost scris pentru occidentali, care, n general chiar n sferele cele mai culte , nu stiu aproape nimic despre trecutul trii noastre.

    De mult m btea gndul s ncerc s povestesc felul n care Tara Romneasc si Moldova n mprejurrile care caracterizeaz sfirsitul veacului al XVIII-lea si nceputul celui de al XlX-lea (slbirea imperiului otoman, rzboaiele austro-ruso-turce, revolutia francez, aventura napoleonian) sufer deodat o prefacere adn-c, trecnd, n mai putin de dou generatii, de la o civilizatie" la alta, de la modelul bizantin oarecum alterat si sclerozat la modelul occidental, adoptat cu pasiune si chiar, uneori, cu o grab excesiv.

    Prin 1960, cnd lucram la o tez de filozofie a istoriei, n care problema contactelor dintre civilizatii si a asa-ziselor fenomene de aculturatie" detinea un loc nsemnat, am destinuit acest proiect profesorului Alphonse Dupront de la Sorbona, fost director al Institutului francez din Bucuresti. Dupront, spirit subtil si unul dintre putinii istorici francezi sensibili la problemele de filozofie a istoriei, m-a privit cu un zmbet ironic: Vrei s-1 scrii din nou pe Pompiliu Eliade?" Am rmas descumpnit. Auzisem de cartea lui Pompiliu Eliade*, dar mrturisesc c n-o citisem. M-am grbit s-o caut la Biblioteca National de la Paris si am stat apoi o vreme nedumerit.

    * E vorba de teza lui de doctorat la Sorbona, De l'influence francaise sur l 'esprit public en Roumanie (1898), care a stmit la vremea ei vii polemici, dar n-a fost tradus n romneste dect relativ recent: Influenta francez asupra spiritului public n Romnia, Ed. Univers, Bucuresti, 1982, cu prefat si note de Alexandru Dutu.

    7

    Oare aceast viziune maniheist" a societtii romnesti la nceputul veacului trecut s se apropie ea de adevr (n msura n care se poate vorbi de adevr" n istorie)? S fi fost trile noastre, pn la primele semne ale influentei franceze, adncite n beznele inculturii si ale tiraniei mostenite dintr-un Ev Mediu prelungit de dominatia otoman prin mijlocirea fanariotilor? Iar tot ce este azi valabil la noi pe plan cultural, social, politic s se datoreze numai si numai influentei franceze asupra spiritului public n Romnia"? Instinctiv mi se prea c realitatea era mai nuantat si, dup matur chibzuint, am hotrt s uit de observatia ironic a lui Alphonse Dupront.

    ntr-un fel, punctul meu de plecare nu era foarte diferit de al lui Pompiliu Eliade: aveam simtmnrul c adncile prefaceri prin care trecuse tara noastr n veacul trecut prezentau caracteristici tipice ale fenomenului de aculturatie n ipostaza unei ntlniri ntre dou civilizatii. Pe de alt parte ns, mi ddeam seama c prezentarea unei asemenea teze risca s provoace la unii compatrioti, chiar la intelectuali dintre cei mai luminati si mai bine intentionati, unele reactii negative: afirmatia c pe la 1800 trile noastre nu apartineau civilizatiei occidentale" e perceput de multi ca nsemnnd c ele nu fceau parte din Europa! Atitudine antipatriotic!" Se uit c, de aproape un mileniu si jumtate, Europa era tiat n dou. Erau dou" Europe. Prima ruptur se produsese o dat cu mprtirea

  • imperiului roman n dou, n 395. De o parte si de alta a acelei linii de desprtire, cu totul arbitrar la nceput (tia de-a curmezisul Iugoslavia de ieri!), aveau s se dezvolte cu ncetul doua lumi care, cu toate c puntile nu vor fi rupte cu totul niciodat, vor evolua totusi pe ci din ce n ce mai deosebite. Falia" se va lrgi mai n-ti cnd valul slavilor de sud va desprti romanitatea apusean de romanitatea rsritean si de elenismul renscut la Bizant; se va adnci o dat cu schisma din 1054 a Bisericii si, mai dramatic nc, dup cucerirea Constantinopolului de ctre cruciati, n 1204. De atunci se poate vorbi de un adevrat clivaj ntre culturi, ntrit statornic de nesfrsite dispute religioase. Stpnirea otoman se va ntinde o vreme si asupra unei prti a lumii catolice, n Croatia si Ungaria, dar, n ansamblu, ea va coincide cu fosta sfer de influent bizantin, pe care, n tot sud-estul european, o nchide cu o adevrat cortin de fier" avnt la lettre. O nchide si o ngheat n forme nvechite, n vreme ce Occidentul catolic, apoi si protestant, trece, de la nceputul Renasterii, prin uriase prefaceri pe toate planurile culturii n ntelesul larg al cuvntului: religie, filozofie, stiint, arte, institutii, moravuri... Din toat aceast transformare, prea putin ptrunde n lumea noastr. Se poate chiar spune c n se-

    colele al XVII-lea-al XVIlI-lea, pe msur ce turcocratia" pentru a folosi expresia bizantinistului Petre S. Nsturel se face mai apstoare n trile romne, acestea se vor ndeprta si mai mult de modelul occidental dect fusese cazul n primele veacuri ale voievodatelor. Desi cteva influente occidentale se manifest n art, desi ctiva boieri sau pretendenti la domnie (trei-patru ntr-un secol!) cltoresc n Apus si snt marcati de acea experient, aceste fenomene rmn cu totul marginale si superficiale, fr vreun impact real asupra mentalului colectiv", asupra trii".

    Adevratul proces de aculturare nu ncepe dect trziu, n veacul al XVIII-lea, nti n Transilvania, prin contactul cu Roma si cu Viena al preotilor si crturarilor uniti", apoi dincoace de Carpati, prin ptrunderea lent a-literaturii franceze a Luminilor, ptrundere accelerat, paradoxal, de ocuparea sporadic a Principatelor de ctre austrieci si rusi. Occidentalizarea a avut loc, n toate trile ortodoxe din Europa, n faze si ritmuri diferite: n Rusia, prin ucaz mprtesc si cu sila dar naintea raialelor" din imperiul otoman; n Grecia aici ns biserica ortodox a avut un rol conservator mult mai activ dect n trile noastre , prin contactul mult mai vechi si aproape nentrerupt cu Venetia si Genova, precum si cu alte natiuni maritime, ca Franta, Anglia, Olanda; n Serbia si Bulgaria n fine, procesul a fost ncetinit de absenta unei clase aristocratice, cea medieval fiind nimicit sau nstrinat chiar de la nceputul stpnirii otomane. Asa se face c, dintre toate popoarele ortodoxe din Europa rsritean, romnii au fost cei la care Occidentalizarea a fost cea mai rapid si, mai cu seam, cea mai spontan, favorizat fiind de apartenenta la familia popoarelor neolatine si de afinittile sentimentale si temperamentale cu italienii si francezii, n sfirsit de afirmarea aproape obsesiv a latinittii, devenit o idee-fort n lupta de emancipare.

    n loc de a oculta sau minimiza acest fenomen de aculturatie, cum vedem c se face adesea n istoriografia noastr ca si cnd ar fi o scdere ca romnii s nu fi fost occidentali" dintotdeauna! , am avea motive mai curnd s ne mndrim cu ritmul n care s-a nfptuit, n prima jumtate a veacului trecut, aceast formidabil revolutie n moravuri si mentalitti.

    Dar si o dat admis existenta pn la cumpna secolelor al XVIII-lea si al XlX-lea a dou Europe, cea de stil occidental si cea de traditie bizantin, aceast prezentare bipolar rmne prea simplificatoare. O analiz spectral" a societtii romnesti de la nceputul veacului trecut reveleaz o situatie mai complex: se pot dis-

    tinge cel putin trei sau patru straturi de cultur", care, la rndul lor, nu snt uniform distribuite n straturile sociale. Boierii mari au adoptat de la domnii fanarioti, pn n amnunt, stilul de viat trigrdean (mai mult turcesc dect bizantin), de la mbrcminte si mobilier pn la gusturile alimentare, iar cultura lor n ntelesul restrictiv al cuvntului e aproape exclusiv greceasc. Aceste moravuri s-au extins curnd la boierii de tar si la marii negustori, ba, cu vremea, si la trgoveti. La toti

  • ns, respectarea canoanelor bisericii rsritene si a datinilor strmosesti mentine legtura cu viata trneasc, inclusiv cu latura ei artistic, poezia, cntecul, jocul cu att mai mult cu ct limba e aceeasi pe toat scara social. In anii 1780, cum vom vedea, frantuzul d'Hauterive constat cu uimire c tranul vorbeste o limb tot att de curat ca boierii. Se nsela doar n sensul c boierii erau cei ce vorbeau aceeasi limb ca tranii c nu apucaser s creeze o limb de cultur". La tar, mai dinuiesc obiceiuri strvechi, crora nu li se poate pune cu usurint eticheta bizantin, datini si credinte ale cror origini se pierd ntr-un trecut imemorial, precrestin, uneori si preroman; iar deprinderile vietii zilnice, acas, ca si la cmp, par ncremenite de veacuri.

    Atunci apare n stratul cult al societtii, si asa destul de subtire, o minoritate activ" care adopt cu pasiune ideile si moravurile Apusului si care prin actiunea ei politic si intelectual izbuteste, n mai putin de dou generatii, s preschimbe n adncime cultura unui neam ntreg.

    Nu mi-am propus s ncerc vreo explicatie teoretic a fenomenului, ci doar s dau o imagine a ntregii societti la un moment dat, o fresc, pe ct se poate mai apropiat de realitate, si s evoc apoi pe scurt cteva din elementele si evenimentele cruciale ale schimbrii, ale metamorfozei. Istoria evenimential" a fost redus la minimum (mai mult dect n versiunea original francez, cum au fost de altfel scurtate si anumite descrieri considerate ca prea familiare cititorului romn).

    n fine, n a doua jumtate a crtii mai cu seam, am mpnat naratiunea cu cteva ntmplri sau povesti adevrate" care s-ar califica n jargonul gazetresc drept fapte diverse" si care de regul nu-si gsesc locul n lucrrile de istorie. Mi s-a prut c, pentru descrierea unor moravuri si ntelegerea unor mentalitti, erau mai gritoare dect orice expunere sau ncercare de explicatie. Cititorul va judeca.

    NEAGU DJUVARA

    Introducere la editia francez

    La nceputul veacului al XlX-lea, snt trei sute de ani de cnd turcii stpnesc unul din cele mai mari imperii din istoria universal: el se ntinde de la hotarele iraniene pn la muntii Atlas si de la Carpati pn la golful Oman. Din Dalmatia pn la coastele marocane, dou treimi din Mediterana snt ale lor, iar Marea Neagr a fost un lac tu