Constructia si functionarea releelor de protectie electromecanice

Definirea si clasificarea releelor de protectie electromecanice (cu contacte)

1.Generalitati Releele reprezinta categoria cea mai importanta de aparate din cuprinsul unei instalatii de protectie si comanda automata.In general, prin releu se intelege un aparat care fiind supus unei actiuni exterioare, realizeaza automat o operatie, pentru o gama data de valori ale marimii aplicate la intrare care provoca actionare acestuia.In functionarea oricarui releu este caracteristica variatia brusca(in salt) a marimii de iesire cand marimea de intrare, de regula, atinge sau depaseste o valoare prescrisa, numita valoare de actionare (excitare).La scaderea marimii de intrare sub o anumita valoare, numita valoare de revenire are loc saltul invers al marimii de iesire.Raportul intre valoarea de revenire si cea de actionare se numeste factor de revenire Krev. Marimile care caracterizeaza un anumit releu sunt urmatoarele:-natura marimii de intrare (sau actionare )-puterea ce trebuie absorbita la intrarea pentru ca releul sa actioneze (cu valori cuprinse intresub 1W si circa 40W);-curentul (puterea) rezultat in circuitul de iesire, in conditile unei tensiuni admisibile date si in functie de natura sarcinii (de exemplu, se spune ca un contact rupe 2A la 110V si sarcina rezistiva, sau 0,5A la 220V si sarcina inductive)-numarul si pozitia contactelor releului : Un releu poate avea un numar de contacte normal deschise si (sau) un numar de contacte normal inchise. Prin pozitia normala a unui contact se itelege pozitia acestuia cand releul este neexcitat (sau pozitia in stare de magazie a releului );-domeniul de actionare sau gama de reglaj pentru marimea de intrare ;

-timpul propriu de actionare, care masoara timpul scurs intre momentul aplicarii marimii de actionare, pana la inchiderea contactelor (de la valoari de circa 10-50ms, la relee instantanee, la valorii de 0,1.10s si mai mult, in cazul releelor cu actionare temporizata prin constructia lor).

2.ClasificareRleele elecromecanice (cu contacte ) se pot clasifica in mai multe categorii. Dupa principiul de constructie si functionare a elementului sensibil al releului se deosebesc:-relee electromagnetice (nepolarizate sau polarizate)-relee electrodinamice (fara fier sau cu fier)-relee magnetoelectrice-relee magnetice (cu circuite magnetice saturabile sau cu amplificatoare magnetice)-relee electronice (cu tuburi cu vid sau cu gaz si element de executie electromecanic)

Dupa natura marimilor aplicate la intrare se deosebesc:-relee de curent (pt curent continu sau alternativ)-relee de tensiune (pt tensiune continua sau alternativa)-relee de putere (activa, reactiva, aparenta)-relee de impedanta (de rezistenta, reactanta, impedanta)-relee de frecventa (sau de alunecare)-relee de defazaj (de succesiune a fazelor )

1

Dupa felul variatie marimii de actionare, adica a marimii de la intrarea releului, se deosebesc:-relee maximale, a caror actionare se produce atunci cand marimea de intrare depaseste o anumita valoare maxima, dinainte stabilita;-relee minimale, a caror actionare se produce atunci cand marimea de intrare scade sub o anumita valoare minima, dinainte satabilita;-relee directionale, a caror actionare se produce numai la schimbarea sensului marimii de intrare (de exemplu, schimbare sensului unei puteri electrice, in cazul releelor directionale;-relee diferentiale, a caror actionare se produce atunci cand diferenta valorilor sunt doua marimi aplicate la intrare devine, in valoare absoluta, mai mare decat o valoare dinainte stabilita.

Definirea releelor de protecie. Funcii. Cerine.

Un sistem de protecie prin relee este alctuit din totalitatea dispozitivelor i aparatelor destinate s asigure, n mod automat, deconectarea unei instalaii la apariia unui defect sau regim anormal de funcionare periculos pentru instalaie, sau cel puin s semnaleze aceasta.

2

Dezvoltarea tehnicii de protecie prin relee i etapele parcurse

3

Prin separarea automat a unei instalaii defecte se urmresc trei obiective:

- s mpiedice dezvoltarea defectului i extinderea acestuia asupra altor instalaii;- s prentmpine distrugerea izolaiei i aparatelor ca urmare a ocului electrodinamic i

electrotermic, ntrerupnd rapid toate posibilitile de alimentare a locului de defectare;- s contribuie la restabilirea funcionrii normale pentru continuitatea alimentarii

consumatorilor de energie electric.

Releul electric de protecie este, deci, un aparat electric care execut nchiderea, deschiderea sau comutarea unuia sau mai multor contacte la variaii ale unor marimi electrice aplicate la intrarea acestuia.

n cazul releelor fr elemente mobile , respectiv fr contacte, are loc o basculare a valorii de ieire la producerea unei variaii n salt la intrare.

Releul transmite comanda de declanare la mecanismul (dispozitivul) de declanare al ntreruptorului.In figura 1.1 este reprezentat sintetic dezvoltarea tehnicii de protecie prin relee i etapele parcurse.

Structura releului de protecie:

n figura 1.2, a, b i c sunt reprezentate: schema bloc, schema desfsurat i simbolul general pentru releul de protecie.

Scheme ale releelor i simbolizarea lor:a.)schema bloc; b.)schema desfurat; c)simbol pentru releul de protecie

ES - Element Sensibil (de intrare);EC - Element de Comparaie sau prelucrare logic a informaiei i de Decizie;EE - Element de Execuie.

4

Caracteristica intrare ieire (static) a unui releu de protecie

Schema bloc de elemente a unui circuit de protecie prin relee

Parametrii principali ai releelor:

1) Parametrii nominali ( Un, In, fn, Zn , etc.) - mrimi ce pot fi suportate timp ndelungat de aparat;2) Valori de pornire (acionare) - valori la care acioneaz releul;3) Valoarea de revenire - valoarea mrimii controlate la care elementele de execuie ale aparatului

acioneaz invers dect la acionare;4) Factorul de revenire :

1pornire de valoarearevenire de valoarea

=revK (1.1)

5

La releele maximale care acioneaz la depirea unei mrimi Krev 1.

Se consider ca un releu este cu att mai bun cu ct Krev este mai aproape de 1.5) Timpul propriu de acionare al releului care este timpul msurat din momentul atingerii valorii

de acionare pn la emiterea mrimii de execuie (la ieire). La acest timp se adaug ineria proprie a aparatului, la care se adun timpul reglat al aparatului.

6) Puterea consumat de releu - este n raport invers cu sensibilitatea releului. Aceast mrime intervine la ncrcarea circuitelor secundare i la calculul i alegerea transformatoarelor de msur care alimenteaz schema (TC,TT)

7) Puterea de rupere (capacitatea de comutare) este puterea maxim din circuitul comandat prin contactele releului fr ca acesta s se deterioreze.

8) Poziia normal a contactelor (normal deschise sau normal nchise). Se consider poziie normal a contactelor starea lor iniial,cu aparatul nealimentat.

9) Stabilitatea termic i electrodinamic care este capacitatea aparatului de a suporta un timp limitat efectele curenilor de scurtcircuit, far consecine negative.

10) Eroarea releului este diferena dintre valoarea real de acionare i valoarea reglat pentru acionare.

n concluzie : Se poate spune c releele electrice sunt aparate automate care, sub aciunea unui parametru electric aplicat la intrare, produc variaia n salt (brusc) a mrimii de ieire la o anumit valoare a parametrului de intrare. Ele funcioneaz pe baza codului DA/NU i fac parte din categoria aparatelor pentru comenzi discontinue.

n figura 1.3, caracteristica static intrare - ieire pentru un releu de protecie, n general.n cazul unei variaii a parametrului x de la intrare ntre 0 i x, acestuia i corespunde o valoare

constant a parametrului de ieire y=ymin, i cel mai des ymin=0. Cnd x atinge valoarea xpornire, y variaz n salt de la ymin la ymax, iar timpul n care se produce aceast variaie este determinat de durata procesului tranzitoriu n circuitul comandat. La o cretere ulterioar a parametrului x de la intrare (de exemplu x=xmax) valoarea lui y rmne neschimbat. La descreterea parametrului x (xmaxxmin), valoarea y=ymax rmne neschimbat dar pentru x=xrev se produce micorarea prin salt n jos pn la valoarea y=ymin.

Funcia releului de protecie realizeaz o comand automat de tip releu cu o caracteristic unidirecional.

Schema bloc de elemente a unei instalaii de protecie prin relee este ilustrat n figura 1.4, unde s-a considerat o protecie maximal de curent pentru o linie electric aerian conectat prin ntreruptorul I1 la barele SEE. Elementele din schem sunt: transformatorul de curent TC, transformatorul de tensiune TT, blocul de intrare BI care poate fi realizat cu relee cu contacte, sau printr-o interfa format din traductoare i/sau filtre la instalaii realizate cu P sau automate programabile. Mrimile M1 i M2 se aplic blocului de prelucrare logic a informaiei BPL care este i un bloc de decizie. Acesta stabilete dac exist regim anormal de funcionare, iar n caz afirmativ elibereaz un semnal de execuie la blocul de ieire BE. De la aceasta pleac comanda de declanare la ntreruptor, respectiv semnalizarea execuiei acestei comenzi.

BTP - blocul de temporizare care asigur dac este necesar o anumit temporizare;BA - blocul de alimentare al schemei care asigur tensiunile operative de CC pentru funcionarea

ntregii scheme de protecie.

Instalaia de protecie - are un caracter mai larg, putnd fi examinat n mai multe ipoteze:1. protecia de tip sau funcie elementar independent de obiectivul protejat (de exemplu:protecia

maximal de curent sau protecie diferenial sau protecie minimal de impedan etc);

2. protecia ca instalaie de comand automat pentru un anumit tip de defect (protecie mpotriva scurtcircuitelor polifazate, protecie mpotriva suprasarcinilor, protecie mpotriva punerilor la pmnt);

3. protecia ca instalaie complex cu funciuni corelate n cadrul unui ansamblu de elemente de protejat (protecia prii electrice a unei centrale sau protecia unei reele electrice).

Scheme folosite in reprezentarea instalatiei de protectie prin relee:

Acestea pot fi:

6

- scheme functionale;- scheme bloc;- scheme logice - n care apar elementele din sistem n succesiunea logic a funciunilor

ndeplinite.

Schemele de principiu (sau principiale) ale instalaiilor de protecie pot fi:- scheme de principiu restrnse, monofilare sau trifilare;- scheme de principiu desfurate;- scheme de amplasare;- scheme de montaj;- scheme de execuie.

Relee electromagnetice

Releele construite pe principiul electromagnetic sunt cele mai raspandite relee electrice cu contacte.Aceste relee sunt utilizate in curent continuu si alternativ; functionarea lor se bazeaza pe atragerea unei armaturi de otel de catre o bobina cu miez de fier (electromagnet).

1.RELEE ELECTROMAGNETICE DE CURENT SI TENSIUNE

Releele electromagnetice de curent si tensiune sunt relee de curent maxim, si tensiune maxima si de tensiune minima. Din aceasta categorie fac parte releele de tip RC (relee de curent) si de tip RT (relee de tensiune ), fabricate in tara. Releul maximal de curent tip RC (fig. 1.1) este un aparat electromagnetic cu armatura mobila rotitoare, alimentat cu curent alternativ de 50Hz. Releul se compune dintr-un miez de fier 1, pe care sunt atasate bobinele 2.

In intrefierul electromagnetului se poate roti o armatura de otel 3 (paleta mobila), solidara cu axul releului .Pe acelasi ax este fixat un capat al resortuli 4.celalalt capat al resortului 4 este solidar cu levierul indicatorului de regalaj 7, care se poate deplasa intre limitele fixate pe scara de reglaj 8.O piesa izolata poarta calaretul metallic 5 care asigura ichiderea contacelor fixe 6 se leaga la cele doua borne ineterioare ale rleului. Cand bobinele electromagnetuli sunt parcurse de curent, armatura 3 tinde sa se roteasca in intrefier spre polii miezului 1. sub actiunea proportionala cu patratul fluxului magnetic , ocupand pozitia cea mai favorabila unui flux maxim. Cuplul activ care produce deplasarea armaturii se poate exprima prin relatia; Ma=Kt2=K2I2r

7

Ir fiind curentul prin bobina releului, iar K1 si K2 constante care depind de caractersticile constructive ale releului . Deplasarii armaturii 3 in sensul direct indicat de sageata in fig. 1.1 (sensul actionarii contactelor mobile ale releului) I se opune cuplul antagonist dat de resortul 4 si cuplul antagonist produs de frecari in lagare. Se poate scrie deci relatia cuplului antagonist rezultat; Mr=Mro+K3(-o)+Mfr,In care, Mroeste cuplul antagonist initial, -o deplasarea unghiulara a armaturii, Mfr cuplul antagonist produs de frecari (practi constant); In cazul cresterii curentului in infasurarile releului pina la valoarea pentru care Ma>Mr, pe tot parcursul deplasarii armaturii mobile, in urma atragerii acestei armaturi spre polii electromagnetului , contactele 5 si 6 (normal deschise) se inchid si releul actioneaza . Valoarea minima a curentului Ir la care releul actioneaza, inchizandu-si contactele se numeste curent de actionare al releului Iar. Raportul dintre curentul de revenire si curentul de actionare a releului reprezinta factorul de revenire a releului :

ar

revrev I

rIK =

Factorul de revenire este intodeauna subunitar pentru releele maximale si supraunitar penutru cele minimale. Releul de curent tip RC este un releu de maximal, actionand numai in cazul cresterii curentului Ir, peste valoarea reglata.Coeficientul de revenire a releului RC este : Rrev=0,85. Releul are infasurari cu spire putine, de sectiune mare, care sunt parcurse de curenti mari; Irn=0,2.200A. Curenrul de actionare a releului maximal de curent RC poate fi reglat prin variatia tensiuni initiale a resortului antagonist (reglare continua) si prin schimbarea conixiunii (serie sau paralel) la cele doua sectii ale bobinei releului (reglare in trepte). Alte relee electromagnetice de curent si de tensiune fabricate in tara sunt prevazute cu o singura bobina, avand o priza mediana, pentru modificarea domeniului de reglaj de la simplu la dublu. Tensiunea resortului se modifica, rotind indicatorul de reglaj 7. Punerea la punct a releului se modifica (aducerea in scara) se poate face cu doua suruburi care limiteaza pozitia de repaus (corespunzatoare curentului Ir) si pozitia de actionare (corespunzatoare curentului Irev r) a paletei mobile 3 in campul magnetic al electromagnetului 1. Timpul propriu de actionare al releului RC este practic nul (de ordinul 0,05s).Releul poate fi folosit atat in curent continuu cat si in curent alternativ , are o constructie simpla si prezinta mare stabilitate in functionare. Releul de tensiune RV maximal sau minimal de tip electromagnetic.

Se deosebeste de releul de curent RC, numai prin faptul ca bobinele releului de

tensiune au spire multe si subtiri, fiind construite astfel incat sa reziste la o tensiune

nominala de alimentare. Releul maximal de tensiune actioneaza la cresterea tensiuni peste

valoarea reglata, inchizandu-si contactele normal deschise; cel de tensiune minima (sau

minimal) actioneaza la scaderea tensiunii sub valoarea reglata.

Tensiunea de actionare al releului se regleaza prin modificarea tensiunii iniiale a resortului antagonist si prin schimbarea (serie sau paralel) la cele doua sectii ale bobinelor de tensiune. Factorul de revenire al releului maximal de tensiune este 0,85, iar minimal are valoarea :

2,185,01

8

RELEE ELECTROMAGNETICE DE TIMP

Releele electromagnetice de timp se folosesc in schemele de protectie in scopul introducerii temporizatorilor necesare pentru functionarea selective a protectiei prin relee. Releul electromagnetic de timp RT, cel mai frecvent intalnit, este compus dintr-un system electromagnetic de tip solenoidal si un mecanism de ceasornic care este armat de sistemul electromagnetic (fig. 1.2). La trecerea curentului prin bobina electromagnetului 1, miezul acestuia este atras si, prin intermediul surubului fara sfarsit 2 si al rotii dintate 3, determina rotatia piesei intermediare 4. Aceasta produce tensionarea resortului 5, care antreneaza in rotetie axul echipajului mobil 6 (de retinut ca axu rotii dintate 3 nu este cuplat mecanic cu axul echipajului mobil). Roata dintata 7, fixata pe axul 6, se angreneaza cu roata dintata de pe axul unui mecanism de ceasornic 8, care determina o anumita viteza de rotatie a echipajului mobil al releului de timp. Tot pe axul 6 este fixat contactul mobil 9, care se roteste odata cu cu axul echipajului mobil, pana ajunge la contactul fix 10, inchizand circuitul AB (releu actioneaza).

9

Dupa intrerupere curentului din bobina electromagnetului 1, miezul acestuia este impins de resortul de revenire 11 spre stanga . Axul echipajului mobil impreuna cu toate elementele solidare cu axul revine brusc in pozitia initiala (releu dezeexcitat). Un opritor 12 limiteaza cursa contactuluimobil 9 la revenire. Timpus de actionare a releului RT se regleaza prin variatia distantei dintre pozitia initiala a contactului mobil 9 si a contactului fix 10 care limiteaza cursa. Pentru fixarea unui anumit reglaj de timp (timpul de actionare al releului Iar) contactul 10 se deplaseaza pe sacara de reglaj 13 pana la o anumita diniziune a acestuia . Scara de reglaj a releului este etalonata in secunde si are o foarma semicirculara. Bobina electromagnetului 1 este calculata pentru un curent de scurta durata (de maxim 20-30s) la tensiunea nominala Temporizarea releului RT este independente de valoarea tensiunii amplificate bobinei, cu conditia asigurarii unei tensiuni de actionare Uar 0,7Unr.

RELEE ELECTROMAGNETICE INTERMEDIARE

In cazurile in care capacitatea de rupere a contactelor sau numarul de contacte de lucru ale releelor principale electromagnetice (de exemplu de tensiune, de timp etc.) sunt insuficiente se folosesc relee inermediare . Releele inermediare de tip RI, se construiesc in tara noastra. Sunt aparate electromagnetice cu armatura basculanta, de curent continuu sau alternativ;in fig. 1.3 este reprezentat schematic un astfel de releu. Circuitul magnetic este construit din tole magnetice. Cand curentul circula prin infasurarea bobinei 1, miezul ei atrage armatura basculanta 2, impruna cu puntea de contacte mobile 3, care deschid contactele fixe , normal inchise 5 si inched contactele, fixe, normal deschise 4 si, in consecinta, releul actioneaza. Dupa intreruperea curentului din bobina 1, sub actiunea resortului 6, armatura basculanta 2, revine imediat in pozitia initiala si contactele releului revin la pozitia normala (releu dezexcitat).Timpul de actionare a releelor inermediareeste de numai cateva sutimi de secunda si din aceasta cauza, ele influientiaza putin aspra timpului de actionare a protectiei Releele intermediare se utilizeaza fie pentru a amplifica un semnal mai slab, de la un traductor sau un alt releu , fie pentru multiplicarea numarului de circuite. Releele intermediare se executa pentru tensiuni nominale de 24, 48, 110 si 220 V, avand tensiunea minima de actionare 0,5Un (la aceasta tensiune este invinsa forta antagonista a resortului 6). Contactele releului suporta , fara sa se deformeze, un curent de 5A timp de 20 min. In fig 1.4 este reprezentat un astfel de releu intermediar

10

RELEE ELECTROMAGNETICE DE SEMNALIZARE

Releul de semnalizare tip Rds, fabricat de asemenea in tara, este un releu electromagnetic care semnalizeaza optic si isi inchide contactele, in functie de marimea de actionare (curentul continuu sau tensiunea continua) ce se aplica bobinei. In fig. 1.5 este reprezentata schema constructiva a unui asemenea releu . In momentul in care infasurarea 2 a electromagnetului 1 este parcursa de current (bobina se alimenteaza la bornele A, B), armatura mobila 3 este atrasa spre electromagnet. Cand armatura 3 se deplaseaza , clapeta de semnalizare (steguletul) 6 nu mai este sustinuta si cade sub actiunea greutatii proprii, efectuand o rotatie de 900pana in dreptul ferastruici 7 . Clapeta 6 este readusa manual in pozitia normala (corespunzatoare starii dezexcitate a releului) cu ajutorul butonului 8. Intregul mecanism al releului este inchis intr-o carcasa , avand o ferastruica in dreptul pozitie clapetei cazute . Daca steguletul (clapeta ) este in dreptul vizorului , inseamna ca releul a lucrat . Readucerea clapetei se face manual pentru ca personalul de serviciu sa fie obligat sa inregistreze protectia care a lucrat .

Deoarece actionarea unor tipuri de protectii este insotita de o semnalizare luminoasa s-a prevazut o lama de contact 4, care, la rotirea clapetei , inchide contactele 5 ale circuitului de semnalizare .

11

Releele de semnalizare din seria Rds se construiesc in doua variante ; -releu tensiune, avand bobina cu un numar mai mare de spire (se conecteaza in derivatie cu infasurarea releului de timp, sau cu infasurarea releului intermediary. -releu de current, avand bobina cu spire mai groase si mai putine (se leaga in serie cu bobina de declansare a dispozitivului de actionare a intreruptorului, sau infasurarea releului intermediar).

Relee magnetoelectrice

Functioanare releelor magnetoelectrice se bazeaza pe cuplul care se exercita aspura unei bobine parcurse de curent continuu de catre campul magnetic al unui magnet permanet. In figura 1.6 este prezentat schematic un releu magnetoelectric.In intrefierul magnetului permanet 1 se gaseste un miez cilindric 2, de fier moale, in jurul caruia se poate roti un cadru mobil 3, care poarta bobina 4 a releului.Curentul continuu I este adus la bobina releului prin intermediul unor antagoniste. O data cu rotirea intr-un sens sau altul a cadrului mobil se deplaseaza contactul fix 6, solidar cu cadrul, ceea ce provoaca inchiderea sau deschiderea contactelor fixe 7. Cuplul aplicat bobinei releului este proportional cu, curentul care o parcurge conform relatiei : M = K I Releele magnetoelectrice sunt foarte sensibile, putand fi construite pentru puteri de actionare de ordinul 10-10 W. Ele prezinta insa dezavantajul ca nu pot funciona in curent alternativ, deoarece atunci cuplul midiu de actionare este nul.

Relee de inductie

12

Releele de iductie sunt relee electrice cu contacte a caror functionare se bazeaza pe cuplurile si fortile electromagnetice care se exercita asupra unor conductoare masive sau filiforme (situate intr-un camp magnetic variabil in timp), in care se induc curenti prin inducti electromagnetica. Relee de inductie sunt de mai multe feluri : de curent, directionale, de impedanta,diferentiale si releele-balanta (ele lucreaza numai in curent alternativ).

Releu de inductie directional de putere In cele ce urmeaza se prezinta, spre exemplificarea, releul de inductie directional de putere.Releul de putere directional (tip IMB 171/1), cu doua bobine cu rotor cilindric, actionand la schimbarea sensului puterii electrice este reprezentat schematic in figura 1.7.

In principiu, releul este format dintr-un circuit magnetic m cu poli aparenti, un rotor cilindric de aluminiu r, infasurarile de curent si tensiune plasate pe jugul m, un contact normal deschis c si un contact mobil actionat de paleta p, fixata pe axul rotorului cilindric. Cilindrul de otel f, plasat in interiorul cilindrului de aluminiu r, serveste la reducerea reluctantei circuitului magnetic total. In intrefierul electromagnetului M se roteste cilindrul de aluminiu ( polii sunt notati cu M in figura 1.8.), avand rolul de a amortiza oscilatiile rotorului, si un resort antagonist RA, care mentine contactele releului dezexcitat in pozitia normal deschis. Infasurarea este formata de doua bobine legate in serie, aezate pe doi poli, iar Infasurarea de tensiune din patru bobine legate in serie, aezate pe toate laturile circuitului magnetic exterior. In figura 1.9 este reprezentata diagrama fazoriala a tensiunilor si a curenilor. Funcionarea releului de putere se bazeaz pe aciunea reciproca dintre fluxurile magnetice variabile in timp si curenii indus de acestea in elementul mobil al releului ( rotorul cilindric r ). Cuplul de rotaie al releului este dat de relaia :

13

M rot = K I U cos ( r + ). ( 1. 5. )

Pana la saturaia miezului magnetic, fluxurile sunt proporionale cu curenii, adic :

I = K1 I r ; U = K 2 I t = K 3 U

r

ZU

= K 4 U r ( 1. 6. )

Unde Z U este impendanta bobinei de tensiune a releului, iar K 1, K 2, K 3, K 4 sunt coeficienii de proporionalitate. La funcionarea in regim nesaturat, in relaia 1. 5. devine : M rot = K U r I r cos ( r + ). ( 1. 7. )

Expresia U r I r cos ( r + ) are aspectul unei puteri. Dup cum aceasta expresie este pozitiva sau negativa, releul acioneaz sau nu acioneaz ( rotorul se rotete intr-un sens sau altul ). De aceea, releele de putere se mai numesc si relee direcionale. Pentru = 0, cuplul de rotaie maxim se obine la valoarea : r = 0. In acest caz, releul are o caracteristica de acionare cosinusoidala si se numete releu Wattmetrie ( acioneaz numai pentru U r Ir cos r > 0 ). Daca in serie cu bobina de tensiune se leag un condensator de capacitate C, care defazeaz curentul I t, compensnd complet reactana inductiva a bobinei ( ceea ce echivaleaz cu = 90 0 ), expresia cuplului M rot devine ( in modul ) : M rot = K U r I r sin r, iar condiia de acionare al releului este : U r I r sin r > 0. Un asemenea releu are o caracteristica sinusoidala si poarta numele de releu varmetrie. Valorile uzuale pentru unghiul sunt cuprinse intre 30 0 si 45 0. Releul direcional intra in funciune atunci cnd cuplul de rotaie M rot ntrece cuplul antagonist, dat de resortul RA ( fig. 1. 8. ) .

14

Funcionarea releului direcional poate fi studiata pe caracteristica unghiulara al releului, care reda dependenta dintre tensiunea de acionare U act si defazajul r pentru I r = ct ( fig. 1. 9. ). Pe aceasta curba, pentru fiecare curent I r dat se poate citi care este valoarea tensiunii de acionare U r = U act corespunztoare unui anumit defazaj r 0 . Pentru diferite valori ale lui I r se obine o familie de astfel de caracteristici cu Ir = ct . Cu ajutorul curbelor U act = f ( r )pentru I r = ct, se poate determina unghiul r la care releul direcional are cea mai mare sensibilitate numit si unghiul sensibilitii maxime ( fig. 1. 10. )

Construcia si funcionarea releelor statice

Avantajele introducerii releelor statice (electronice) in schemele de protecie

Din punct de vedere al rapiditii de acionare, releele electronice statice (fara contacte) sunt superioare celor electromecanice, datorita eliminrii ineriei elementelor in micare. In plus, timpul propriu de acionare a releelor electronice este foarte redus (aproape nul), iar revenirea se produce mai rapid. Proteciile realizate cu relee electronice permit obinerea unor caracteristici de acionare complicate, necesare in cazul proteciilor complexe (de exemplu, protecia de distanta), ceea ce conduce la o buna selectivitate si sensibilitate a proteciei prin relee. In comparaie cu releele electromecanice, functioanrea releelor electronice este mai puin influenata de ocuri mecanice, vibraii, sau de prezenta prafului in atmosfera. Durata mare de viata,

15

independenta de conditile exploatrii, consumul redus de putere si numrul mare de acionari sigure (practic nelimitat) confer, de asemenea, nsemnate avantaje releelor electronice de protecii. O data cu apariia semiconductoarelor si a circuitelor integrate (de data mai recenta), proteciile cu relee electronice fara contacte au capatat o utilizare din ce in ce mai larga. Sa extins, tot o data , utilizarea releelor cu contacte in gaz (relee reed sau relee fara armatura). Schemele de protecie cu relee statice au permis aplicarea unora dintre principiile moderne ale automatici in tehnica proteciei prin relee (ca de exemplu, principiul adaptrii si cel al optimalitii).

Exemple de relee statice

In fig. 2.1 este reprezentata schema unui releu static electrionic, realizat cu tranzistore.Doua tranzistore identice T1 si T2 sunt conectate, in fig. 2.1 in montaj simetric.

Intrucat rezistentele R1=R2 si R1=R2 au valori relativ mari (de ordinul zecilor de kiloohmi), iar rezistentele Rc1=Rc2 sunt rezistente de sarcina (de circa 12k), rezulta ca valorile curentilor de circulatie I1 si I2, ca si ale curentilor din baza IB, sunt neglijabile in raport cu curentii de emitor IE sau de colector IC. Sa presupunem ca numai tranzistorul T1 se afla in regim de conductie, adica rezistenta de sarcina (de colector R ct) este strabatuta de un curent mare I ct (plus I 2 neglijabil), in timp ce prin rezistenta de sarcina Rc2 curentul este practic zero (I 1 este neglijabil). Fata de o stare initiala in care T1 este blocat, potentialul colectorului C 1 creste (devine mai pozitiv). Acest lucru are ca efect scaderea curentului I2, adica o pozitivare a bazei B2, paralel cu o negativare a punctului E2, datorita curentului IE1, ceea ce face ca tensiunea baza-emitor a lui T2 sa devina pozitiva, adica T2 sa fie blocat. Pe de alta parte, starea de blocare a tranzistorului T2, deci negativarea colectorului C2, creeaz o tensiune negativa baza-emitor a tranzistorului E1 si asigura astfel regimul de conductie al acestuia. Daca se aplica brusc o tensiune pozitive de intrare U 1 pe jonctiunea baza-emitor a lui T1, suficienta pentru ca, pentru moment, UEB1 > 0, tranzistorul T1 se blocheaza, colectorul C1 se negativeaza, I2 creste, deci B2 se negativeaza, ceea ce are ca efect UBE2 < 0, adica T2 incepe sa conduca. Sistemul basculeaza , adica acelasi proces descris la inceput are loc invers (T2 conduce, iar T1 este blocat) si curentul prin Rc2 creste brusc de la zero (deoarece IB1 + I1 sunt neglijabile) la o valoare relativ mare Ic2 (curentul de colector a lui T), ceea ce reprezinta o functionare de tip releu.

16

Conditia de functionare a releului static prezentat este: plus U1 - UBE1, unde UBE1 reprezinta tensiunea baza-emitor a tranzistorului T1 in regim de conductie. Releul prezentat se mai numeste si bistabil (deoarece, in stare deschisa, este stabil in ambele pozitii) sau trigger. Alte relee statice (fara contacte) sunt realizate cu punti redresoare si amplificatoare cu reactie pozitiva sau cu relee reed (cu contacte in gaz).

Comparatie intre releele electromecanice si releele electronice 1. Avantajele releelor electronice

Printe avantajele mai importante a releelor electronice se numara urmatoarele: Releele electronice permit obtinerea unei rapiditati superioare celei atinse de releele electromecanice. Releele electronice perimt obtinerea unor caracteristici de actionare cu performante superioare celor asigurate de releele electromecanice. Folosirea componetelor electronice in constructiea releelor a condus la elabolarea unor noi principii de realizare a protectiilor. Prin utilizarea releelor electronice se asigura o reducere importanta a consumului de la transformatoarele de curent, ceea ce permite evitarea functionarii in saturatie a circuitelor magnetice ale acestor transfoamatoare, deci miscarea erorilor care pot interveni in functionarea protectiileor. Releele si protectiile electronice au gabarite mai mici de cat cele electromecanice, conducand la reducerea dimensiunilor panourilor si a camerelor in care sunt instalate. 2. Dezavantajele releelor electronice

Releele electronice sunt influentate de factori perturbatori (in special de variatiile temperaturii mediului ambiant) in masura mult mai mare decat releele elctromecanice. Trecerea de la tranzistoarele cu germaniu la tranzistoarele cu siliciu a micsorat acest dezavantaj. Vecinatatea dintre instalatiile electromagnetice protejate, prin care circula curentii de ordinul kiloamperilor, si schemele electronice de protectie, prin care circula curenti de ordinul microamperilor, constituie o dificultate in utilizarea releelor electronice. Dificultatea este determinata de faptul ca supra tensiunile induse in circuitele electronice (din cauza variiatiei curentilor din instalatiile protejate, in special la efectuarea unor comutari in circuitele primare, de inalata tensiune) pot conduce in deterioararea tranzistoarelor. Pentru micsiorarea valorilor supratensinilor induse este necesar ca echipamentele electronice de protectiie sa fie judicios amplasate in raport cu circuitele primare protejate, sa fie folosite cabluri ecranate, sa se realizeze in bune conditii legaturile la pamant. De asemenea, influenta comutarilor din circuitele operative de curent continuu ale statilor electrice asupra functinarii releelor electronic constituie un dezavantaj al acestei categorii de releele.

2. Perspective

Una dintre solutiile care se contureaza in prezent consta in folosirea in paralel a noilor protectii electronice cu protectiile clasice, cu relee electromecanice. In acest mod, marea responsabilitate a protectiei unor importante instalatii electroenergetice este impartita intre protectiile electronice si echipamentele indelung verificate cu relee electromecanice, care le dubleaza pe cele electronice. Aceasta dublare este justificata economic, intrucat pentru instalatiile electro energetice importante linia actuala consta nu numai in dublarea protectiilor de baza prin protectii de rezerva, ci chiar in dublarea protectiilor de baza, pentru crestere sigurantei in functioanare. Folosirea circyuitelor integrate permite extinderea utilizarii protectiilor electonice, datorita avantajelor acestor circuite din punct de vedre al fiabilitatii, performantelor si miniatirizarii.

17

Releele directionale IMB 171/1 sunt relee rapide, cu timp de actionare foarte scurt, de cateva sutimi de secunda. Coeficientul de revenire este : Krev=0,7.

Semne conventionale pentru relee si sisteme de protectie prin relee

Semnele conventionale pentru reprezentarea releelor de protectie, precum si a sistemelor de protectie prin relee sunt stabilite de STAS 1590/8-71. In schemele de principiu ale protectiilor, releele se reprezinta printr-un patrat, avand deasupra un semicerc (fig. 3. 1.). Patratul simbolizeaza elementul sensibil al releului; in partea inferioara a acestuia se reprezinta legaturile la circuitele care alimenteaza bobina releului respectiv. Semicercul simbolizeaza elementul mobil al releului, cu contactele acestuia. De aceea, in interiorul semicercului se reprezinta toate contactele releului. Contactele se reprezinta in pozitie de repaus, adica in situatia cand bobina (sau bobinele) releului nu sunt alimentate. Astfel spus, pozitia normala a contactelor este pozitia pe care ocupa acestea atunci cand releul se afla in magazin de aparate. In fig. 3. 2. este reprezentat simbolul unui releu intermediar, avand doua contacte normal deschise (contactele 1 si 2) si doua contacte normal inchise (contactele 3 si 4). In tabela 3.1. se prezinta semnele conventionale ale releelor de protectie (conform STAS 1590/8-71), iar in tabela 3.2. sunt grupate semnele conventionale pentru contactele si bobinele releelor de protectie (conform STAS 1590/6-71 si 1590/8-71). La reprezentarea in schemele detaliate, bornele se deseneaza sub forma unor cercuri in care se noteaza cifrele de numerotate (sau marcarea) a acestora.

Reprezentarea conectarii in circuit a contactelor se face astfel incat parcurgerea circuitului de la comanda la executie se face de la stanga la dreapta (sau de sus in jos)

18

In tabela 3. 3. sunt prezentate cateva din semnele conventionale pentru sisteme de protectie prin relee, mai des folosite. Prin sistem de protectie se intelege combinatie de relee care au scopul de a asigura protectia completa in potriva unor anumite defecte sau regimuri anormale de functionare.

19

20

Relee de protectie

Numarul functiilor integrate intr-un releu a fost extins de-a lungul timpului, in paralel cu cresterea

capacitatii de procesare si stocare a informatiilor. In tabel este prezentata evolutia catorva parametri care

redau aceste modificari.

Dezvoltarea releelor digitale

Releele de protectie au devenit dispozitive multifuncionale universale, numite generic IED .

Functile care nu au ca scop protectia, cum ar fi masurarea, monitorizarea, controlul si automatizarea ocupa

un spatiu din ce in ce mai mare in scopul si functia releului.

Protectia completa a unei instalatii din sistemul electroenergetic (transformatoare, linii) poate fi

acum realizata prin utilizarea catorva asemenea relee integrate. De exemplu, protectia unui mare grup

21

Relee moderne de protectie

generator poate fi realizata cu doua sau trei asemenea relee, fiecare realizand aproximativ 15 functii de

protectie. Folosind relee traditionale era nevoie de metri cubi de cutii negre pentru a realize aceste functii.

Protectiile de baza digitale au suferit numeroase teste in laboratoare precum si in situ, astfel ca ele

sunt foarte bine stabilite si cunoscute. In ultimii ani ele au fost imbunatatite prin aplicarea algoritmilor

inteligenti.

Oferta de functii integrate acopera practica internationala. Utilizatorul poate opta intre diverse

curbe si caracteristici ale impedantelor.

Masurarea si inregistrarea evenimentelor sunt functii standard oferite de releele mici actuale. Erori

de doar 1% in cazul masurarii curentilor si tensiunii si 2% pentru puterea activa sau reactiva sunt destul de

des intalnite.

Timpul de stocare al inregistrarilor erorilor este in general de mai mult de 10s cu o rezolutie de

600 pana la 2400 Hz, depinzand de tipul de releu.

Monitorizarea calitatii energiei este in general realizata de releele moderne. Inregistarea

fluctuatiilor in tensiune mai mari de 10s si a armonicelor de ordinul 5 pana la 10 este suficienta in cele mai

multe cazuri. Monitorizarea regimurilor tranzitorii rapide si armonicilor inalte (pana la ordinul 50) ar

necesita spatii de memorie mult mai mari. Dezvoltarea tehnologica continua si reducerea preturilor

componentelor hardware vor favoriza probabil integrarea acestor functii in releele de protectie.

De-a lungul anilor a aparut o tendinta globala de combinare a functiilor de protectie si control in

cadrul IED. Sfera de aplicare este data in special de retelele de distributie si de cele industriale. Aceste

dispozitive universale integreaza toate functiile secundare ale unei statii cu exceptia masurarii incasarilor.

Bazandu-ne pe capacitatea proprie de monitorizare a IED moderne, intretinerea prin auto-control

s-a constituit intr-un important factor de reducere a costurilor. Studiile teoretice arata ca fiabilitatea unei

protectii digitale este comparabila cu cea a unei protectii analogice redundante, asigurand in acelasi timp

siguranta sporita in ceea ce priveste operarea gresita. Desigur ca nici cel mai bun concept de

automonitorizare nu poate acoperi in proportie de 100% o schema de protectie. In general se recomanda

intertinerea unor astfel de dispozitive o data la 5 ani, nu mai mult insa de 10 ani.

Un studiu asupra motivelor penelor de curent si asupra performantelor protectiilor a relevat faptul

ca alegerea protectiilor era in general buna. Existau insa, o serie de operatii gresite efectuate asupra

protectiilor de linie. Mai multa atentie ar trebui acordata setarii releelor si coordonarii acestora cu

capacitatea de incarcare a grupurilor generatoare.

Studiul a mai relevat ca eliminarea rapida a defectelor, in special a celor aparute pe bare, este

vitala pentru stabilitatea sistemului. Dublarea protectiei si prevederea situatiilor in care intruptoarele refuza

sa declanseze sunt cruciale, in special pe barele importante si liniile de inalta tensiune.

Pe inalta si foarte inalta tensiune, protectii redundante cu relee singulare au fost pastrate in paralel

cu modificarile aparute privind introducerea de relee digitale. Relee cu principii de masurare diferite (de

exemplu protectiile diferentiale si de distanta) sau relee de provenienta diferita sunt preferate. Functiile de

control sunt efectuate de unitati independente aflate pe linii.

22

Odata cu introducerea comunicatiilor digitale din ce in ce mai multe protectii diferentiale sunt

aplicate liniilor electrice aeriene pe distante de pana la 100 km lungime. Acestea garanteaza selectivitatea

fazei si a zonei pentru orice tip de scurtcircuit. Folosirea acestora este avantajoasa in special in cazul

configuratiilor complexe de linii. Protectiile diferentiale si de distanta sunt considerate o combinatie ideala

pentru liniile de inalta tensiune. Transferul datelor prin intermediul unor retele de comunicatii necesita o

planificare atenta. In aceste cazuri sincronizarea GPS ar putea fi necesara. In cazul liniilor scurte de pana la

30 km o conexiune directa back to back a releelor de la capetele liniilor este posibila in special datorita

utilizarii fibrei optice.

Imbunatatirea localizarii defectelor este unul din subiectele preferate ale studiilor si articolelor

recente. In cele mai multe cazuri sunt discutate metode noi si imbunatite care propun reducerea influentei

factorilor cum sunt rezistenta defectului, cuplarea liniilor paralele.

Detectarea defectelor bazate pe masurarea reactantei, ca functie integrata a releelor de distanta are

o precizie de aproape 1% in conditii favorabile. Desigur ca vor aparea erori mai mari odata cu cresterea

rezistentei defectului. In acest domeniu imbunatatirile vor aparea odata cu introducerea sincronizarii bazate

pe GPS a achizitiilor de date si procesarii de informatii la ambele capete ale liniei.

O precizie mai mare este obtinuta prin localizarea defectelor cu ajutorul undelor calatoare. In acest

caz localizarea defectelor se estimeaza prin masurarea diferentei de timp in propagarea undelor purtatoare

la capetele liniei.

Folosirea filtrelor digitale si ale algoritmilor inteligenti au imbunatatit sensibil performanta

protectiei diferentiale a transformatorului. Functiile integrate variaza de la suprasarcina si curent maximal

la defecte de punere la pamant si supraexcitare. Controlul si monitorizarea transformatorului sunt de

asemenea integrate in unele dispozitive combinate.

Unitatile cu porturi sunt conectate la o unitate centrala prin legaturi de fibra optica. Algoritmii

sofisticati garanteaza atingerea independentei in cazul saturarii sistemului. O replica a izolatiei este

realizata prin intermediul software-ului si poate fi adaptata la cele mai complexe configuratii de bare prin

intermediul programelor de setare. Protectiile digitale cu impedanta scazuta sunt oferite chiar si in regiuni

care tranditional aveau o impedanta mare, deoarece in principiu protectile de impedanta mare nu pot fi

integrate prin tehnologia digitala.

O preocupare recenta o reprezinta schemele de protectie a sistemelor (SPS). Ele opereaza pe baza

achizitiei de informatii din sistem si incearca sa evite caderea sistemului care poate aparea in conditiile

puterii active sau reactive instabile (ca o consecinta a scaderii tensiunii sau frecventei sau pierderii

sincronismului). In mod normal se incearca atingerea stabilitatii partiale a retelei prin divizarea sistemului,

previziunea sarcinii si controlarea puterii generate. SPS-urile sunt menite sa functioneze in starea initiala de

instabilitate, inainte de aplicarea masurilor de control a sismului. Exista o serie de SPS-uri care

functioneaza in prezent in Japonia.

23

Tendinta actuala este de a dezvolta protectii combinate si IED-uri controlate, aceasta deoarece se

impune reducerea costurilor. Reducerea conglomeratelor de cutii negre la doar un releu multifunctional

economiseste atat spatiul cat si numarul de cabluri utilizate.

Panouri cu echipamente de comutatie integrate care utilizeaza transformatoare de curent si

tensiune mici castiga din ce in ce mai mult teren.

Retelele traditionale urbane utilizeaza protectii diferentiale. Noile relee digitale trebuie sa se

potriveasca cu cablurile existente. De aceea principiile compararii analogice de curent sunt pastrate dar

upgradate la standardelele releelor digitale. Pentru conexiunile cablurilor scurte pot fi folosite relee cu

comunicatii digitale.

Dezvoltarea generarii distribuite necesita reconsiderarea protectiei distributiei. In multe cazuri

trecerea la relee directionale presupune comunicarea cu generatoarele distribuite. O problema in acest sens

este pierderea protectiilor principale datorita faptului ca releele care functioneaza la frecventa si tensiunea

traditionale sunt prea lente sau insensibile. Desi au fost propuse un numar de principii noi, aceste probleme

nu au fost rezolvate.

Detectarea rapida a defectelor si imbunatatirea capacitatilor sistemului de a furniza energie de

calitate devin din ce in ce mai importante. In acest scop defectele de puneri la pamant si indicatorii de

scrutcircuit sunt evaluati impreuna cu calcularea distantei pana la defect. Managementul modern al

defectului include automat achizitia si procesarea acestor date. Rezultatele sunt indicate intr-o forma

grafica in camera de comanda.

Detectarea defectelor cu rezistenta mare (conductoare puse la pamant) a fost studiata indelung.

Algoritmii propusi se bazeaza pe analiza formei de unda si recunoasterea caracteristicilor tipice ale arcului.

Un studiu recent a relevat faptul ca un algoritm potrivit pentru aplicatii practice nu a fost descoperit inca in

ciuda eforturilor depuse.

Controlul si protectia integrate au aprut initial la mijlocul anilor 80 si s-au dezvoltat de atunci la

solutii complete de automatizari ale statiilor. Sisteme simple pentru retelele de distributie sau industriale

folosesc protectia combinata de linie, IED-uri pentru control si o unitate centrala de tip PC. Alternativ se

pot folosi RTU-uri cu porturi de intrari - iesiri descentralizate. Ethernet este general acceptat ca o retea

locala in substatii. Sistemele mari folosesc o unitate centrala speciala si porturi separate pentru control. La

aceste porturi sunt in general conectate relee de protectie independente. Functia de control la distanta este

emulata in unitatea centrala. Standarul IEC 60870-5-101 a fost intre timp adoptat pentru comunicatiile intre

statie si camera de comanda. Comunicatiile directe pin cu pin intre porturi sunt de asemenea oferite. Ele

sunt folosite pentru control dar nu si pentru protectie datorita timpului mare de reactie (100ms). In figura

urmatoare este redata comunicatia intr-o statie automatizata.

24

Procesul de comunicare intr-o statie automatizata

Ultima tendinta este folosirea tehnologiei internet in cadrul retelelor Intranet sau Internet. Mai

multi vanzatori ofera sisteme de automatizare cu server internet integrat. In acest mod datele achizitionate

pot fi transmise cu costuri foarte mici intr-o retea Intranet si distribuita catre mai multi utilizatori. Lucrarile

de mentenanta, de exemplu implementarea de noi functii, poate fi in acest caz efectuata direct in serverul

central. Releele si alte dispozitive sunt in acest caz conectate la server printr-un canal de comunicatie

Ethernet. Informatiile sunt adunate intr-o baza de date a serverului si pot fi accesate prin proceduri standard

ASP. Exista vanzatori americani care au mers mai departe si ofera sisteme de monitorizare in care datele

sunt administrate de pe propriul server al vanzatorului. Utilizatorul trebuie doar sa-si instaleze releele si

dispozitivele in statii si sa le conecteze la internet prin furnizorul local. Accesul persoanelor neautorizate

este restrictionat prin folosirea de parole, proceduri de autentificare si firewalls.

Sisteme de protectie ale generatoarelor

Masina sincrona reprezinta elementul electric cel mai important si cel mai costisitor. Un generator

sincron trebuie protejat:

impotriva defectelor interne (in rotor si in stator);

improtriva regimurilor anormale de functionare.

Defectele interne in statorul masinii sincrone generatoare sunt:

25

scurtcircuitele polifazate reprezentand defectul intern cel mai grav;

puneri la pamant monofazate (respectiv la carcasa masinii) care provoaca topirea prin arc

electric a fierului statoric si in unele cazuri degenereaza intr-un scurtcircuit polifazat;

scurtcircuite intre spirele aceleiasi faze care determina supraincalzirea bobinajelor si creeaza

pericolul unui scurtcircuit intre faze.

Defectele interne in rotorul masinii sincrone generatoare sunt:

simpla punere la pamant intr-un punct al circuitului de excitatie; evident un astfel de defect nu

reprezinta un pericol imediat si poate fi numai semnalizat la releele protectiei;

dubla punere la pamant in doua puncte ale circuitului de excitatie, care determina deteriorarea

masinii sincrone generatoare si scaderea accidentala a curentului de excitatie, provocand, in ultima

instanta, pierderea stabilitatii functionarii.

Regimuri anormale de functionare ale unui generator sincron sunt:

supraintensitatile provocate de scrutcircuitele exterioare generatorului sau de suprasarcini (care

provoaca uzura, imbatranirea izolatiei);

cresterea curentului de secventa inversa (care determina incalziri suplimentare sau vibratii in

masina sincrona);

cresterile de tensiune (care provoaca distrugerea treptata a izolatiei);

trecerea la functionarea in regim de motor (in cazul unor defectiuni ale turbinei care antreneaza

generatorul);

supratemperaturi datorita defectelor in sistemul de racire (care conduc, de asemenea, la uzura si

imbatranirea izolatiei).

In functie de defect sau de regimul anormal impotriva caruia trebuie sa actioneze, sistemele de

protectie prin relee ale generatorului sincron indeplinesc una sau mai multe din urmatoarele functiuni:

comanda declansarea intreruptoarelor;

comanda actionarea automatului de dezexcitare rapida;

semnalizeaza regimurile anormale de functionare.

Un exemplu de releu digital

modern care realizeaza protectia

diferentiala a liniilor electrice este releul

DGP produs de General Electric

Company, ale carui functii de protectie

sunt descrise pe scurt in continuare.

Functiile de protectie pe care

acest releu le realizeaza sunt prezentate in

26 Releul DGP de protectie a generatoarelor sincrone

tabelul 5.1, alaturi de codurile ANSI atribuite fiecarei functii. Reprezentarea diagramei monofilare a acestui

releu este prezentata in figura 5.2

Diferentiala statorica este functia care asigura protejarea cu viteza foarte mare a statorului

generatorului in timpul defectelor pe doua sau trei faze. Functia nu va opera in conditiile de aparitie unor

defecteturn to turnin legaturile masinii. Nu va opera de asemenea daca doar o faza e pusa la pamant si

sistemul nu are legatura la pamant sau legaturile au impedanta prea mare. Protejarea in cazul punerii la

pamant a unie faze presupune ca neutrul masinii (sau alta masina cae functioneaza in paralel) sa fie pus la

pamant.

O mica portiune a legaturii langa neutru nu va fi protejata, marimea ei fiind determinata de

tensiunea necesara pentru generarea unui curent minim care sa treaca prin impedanta dintre neutru si

pamant. Exista dispozitive care limiteaza acest curent prin cresterea impedante.

Exista mai multe cauze care duc la dezechilibarea generatorului cum sunt sarcinile dezechilibrate,

defectele dezechilibrate si circuitele deschise. Componenta de secventa inversa a curentului statoric I2 este

direct legata de astfel de dezechilibre si genereaza un camp de flux cu o rotatie inversa. Aceasta rotatie in

sens invers duce la incalzirea locala in fierul rotoric. Capacitatea generatoarelor de a rezista la incalzirea

provocata de curentii dezechilibrati este exprimata sub forma unei constante ( ctTI =*22 ) si este

specificata de producator.

Functia de protectie Codul ANSIDiferentiala statorica 87GDezechilibrarea curentilor 46Pierderea excitatiei 40Functionarea in regim de motor 32Supracurent temporizat cu nivel impus al tensiunii 51VPunerea la pamant a statorului 64G1, 27TNSupracurentul de punere la pamant 51GNSupraexcitarea 24Supratensiune 59Subtensiune 27Sub si suprafrecventa 81Defectarea sigurantei transformatorului de tensiune VTFF

Functiile de protectie ale DGP

Functia de protectie are caracteristici de operare-timp exprimate sub forma kTI =*22 . Este

incorporata si o resetare cu caracteristica liniara, care aproximeaza racirea generatorului ca urmare a

dezechilibrarii curentilor. Aceasta functie de protectie dispune si de o alarma in cazul aparitie curentilor

dezechilibrati, care opereaza pe baza componentei de secventa inversa a curentului, fiind setata cu un

anumit timp de intarziere.

27

Functia impotriva pierderii excitatiei are rolul de a detecta pierderea excitatiei la masinile sincrone.

Ea include doua caracteristici mho, fiecare cu timpi de intarziere si declansare ajustabili. Aceasta functie

este blocata de prezenta tensiunii de secventa inversa (care indica o eroare la siguranta de tensiune a

transformatorului).

Excitatia se poate pierde datorita declansarii nedorite a intreruptorului, deschiderea sau suntarea

circuitului legaturii de camp, defectarea regulatorului sau pierderea sursei legaturii de camp.

Schema monofilara a DGP

Pierderea excitatiei poate deteriora masina si, mai mult, poate duce la aparitia unor defecte in

sistem. Cand un generator sincron isi pierde excitatia, va tinde sa functioneze ca un generator inductiv. Va

functiona la o viteza mai mare decat cea nominala, va genera o putere mai mica si se va excita din sistem.

Impedanta observata de un releu legat la generator va depinde de caracteristica masinii, nivelul

sarcinii inaintea pierderii excitatiei si cauza pierderii excitatiei.

Studiile indica ca prima zona mho a functiei de protectie e bine sa fie setata pentru detectarea

cazurilor grave de pierdere a excitatiei cu un timp de intarziere foarte scurt, iar a doua zona pentru celelalte

cazuri de pierdere a excitatiei. Pentru aceasta a doua zona, timpul de intarziere este mai mare.

Sistemul trebuie protejat de contributia generatoarelor la un defect. Releul are o functie de

supracurent temporizata cu tensiunea maxima de 51V integrata, pentru a asigura protectia de rezerva a

sistemului. Aceasta functie e supravegheata de un detector de defecte si de siguranta de tensiune a

statorului. Un algoritm separat este procesa pentru fiecare faza, cu impunerea tensiunii maxime pe faza.

Acest nivel maxim de tensiune este proportional cu amplitudinea tensiunii pe fiecare faza in parte.

Functia de protectie impotriva punerii statorului la pamant are rolul de a detecta defectele de

punere la pamant a statorului intr-un sistem generator legat la pamant printr-o impedanta foarte mare. Sunt

acoperite in intregime toate legaturile statorice prin aceasta functie.

In mod normal neutrul statorului generatorului are un potential apropiat de cel al pamantului. Cand

apare un defect de punere la pamant, potentialul neutrului va creste (cu exceptia cazului in care defectul e

28

foarte aproape de neutru). Functia 64G de protectie va detecta supratensiuniea din neutru pentru

aproximativ 95% dintre legaturile statorice, depinzand de supratensiunea cu franare setata.

Functia 27TN detecteaza armonicile de gradul 3 ale supratensiunii neutrului si se foloseste prin

legarea la un transformator de tensiune conectate in stea sau triunghi. Procentajul legaturilor statorice

acoperite de aceasta functie depinde de nivelul cu franare al supratensiunii ca si de armonicile de ordinul 3

ale tensiunii neutrului (VN3) generate la momentul defectului. Marimea VN3 depinde de mai multi factori

ca tipul generat, curentul de sarcina, factorul de putere al sarcinii, starea sistemului, etc.

Supraexcitarea poate fi cauzata de defectarea regulatorului, rejectarea sarcinii sau o supraexcitare

in cazul in care generatorul nu e conectat. Poate rezulta si din descresterea vitezei atunci cand un operator

incearca sa mentina constanta tensiunea statorului.

Protectia contra supraexcitare contine functia de declansare si alarma.

Sisteme de protectie ale transformatoarelor

Alegerea schemelor de protectie a transformatoarelor electrice depinde de particularitatile schemei

de conexiuni a statiei in care acestea sunt instalate. Se prevad:

protectii impotriva defectelor (scurtcircuitele polifazate sau monofazate) in transformator;

protectii impotriva regimurilor anormale de functionare (impotriva supra sarcinilor si a scaderii

nivelului de ulei in cuva actionand la semnalizare si impotriva supraintensitatilor provocate de

scurtcircuitele exterioare actionand la declansare).

Prin zona protejata se intelege portiunea cuprinsa intre intreruptoarele care leaga transformatorul

de sistem, incluzand conductoarele de legatura spre barele colectoare. Se prevad urmatoarele tipuri de

protectii:

importiva scurtcircuitelor in interiorul zonei protejate:

- protectie diferentiala longitudinala in cazul transformatoarelor cu putere aparenta S

kVA10000 sau cu puteri S < 10000 kVA- sectionarea de curent pentru celelalte transformatoare protectia cu relee de gaze

pentru transformatoare cu puteri peste 1000 kVA

impotriva supraintensitailor provocate de scurtcircuitele exterioare:

- protectia maximala de curent, cu sau fara bloaj de tensiune minima;

- protectii de distanta pentru transformatoare cu puteri superioare lui 200MVA, sau cand

protectiile maximale de curent nu sunt suficient de sensibile

impotriva suprasarcinilor: protectii maximale de curent.

29

Un exemplu de releu digital modern care realizeaza protectia diferentiala a liniilor electrice este

releul 745 produs de General Electric Company, ale carui functii de protectie sunt descrise pe scurt in

continuare. In tabelul 6.1 sunt prezentate principalele functii de protectie pe legatura. Reprezentarea

grafica a acestor functii este realizata in schema monofilara din figura 6.2

Functia de protectie (legatura 2) Simbolul ANSIMaximala de curent instantanee de secventa negativa 250/46Maximala de curent temporizata de secventa negativa 251/46Maximala de curent instantanee pe faza 1 250P1Maximala de curent instantanee pe faza 2 250P2Maximala de curent instantanee pe neutru 1 250N1Maximala de curent instantanee pe neutru 2 250N2Maximala de curent instantanee de punere la pamant 1 250G1Maximala de curent instantanee de punere la pamant 2 250G2Maximala de curent temporizata pe faza 251PMaximala de curent temporizata pe neutru 251NMaximala de curent temporizata de punere la pamant 251GDiferentiala de punere la pamant 287TGFactorul de distorsiune 2THDCurentul necesar 2AD

Functiile de protectie ale releului 745 pe o legatura

Sistemul SR 745 este un Releu pentru Managementul TransformatoarelorTM, trifazat, foarte rapid,

bazat pe multiprocesor, proiectat pentru a asigura protectie de baza si management pentru tranformatoare

de putere mici, medii cu doua sau trei infasurari.

In releul SR 745 se combina elemente de protectie ca diferential procentual, maximal de curent,

frecventa si supraexcitatie alaturi de monitorizarea anumitor armonici si THD (distorsiuni armonice totale)

intr-un singur ansamblu economic.

30

Releul 745 de protectie a transformatoarelor

U<

Schema monofilara a releului 745

Releul dispune de o varietate de caracteristici de protectie adaptive: Frnare la Armonici, care

rezolva problema declansarilor false in timpul magnetizarilor, Elemente Maximale de Curent cu

Temporizare, care-si modifica propriul reglaj de actionare pe baza puterii calculate a transformatorului

cnd alimenteaza o sarcina cu continut mare de armonici, Seturi Multiple de Reglaje, care permit

utilizatorului sa selecteze in mod dinamic pna la 4 grupe de reglaje adaptand astfel cerintele de protectie la

diferite configuratii din sistem, Egalizare Dinamica a Raportului de Transformare a Transformatoarelor de

Curent, care monitorizeaza pozitia comutatorului de ploturi si egalizeaza in mod automat raportul de

transformare a TC si in fine FlexLogicTM care permite ca ecuatiile logice care folosesc intrari logice si

elemente de protectie sa fie asignate la oricare din iesirile releului SR 745.

O functie puternica de testare si simulare oferita de SR 745 este Modul Simulare. Acest lucru

confera inginerului protectionist posibilitatea de a testa functionarea releului pe baza informatiilor legate de

forma de unda inregistrata sau generata pe calculator, care poate fi convertita in format digitizat si incarcata

in bufferul de simulare al releului SR 745 pentru playback.

SR 745 dispune de asemenea de functia sa proprie de Oscilografiere care inregistreaza datele

pentru forma de unda in caz de defect, punere sub tensiune sau stari de alarma.

31

U<

Functia de autoconfigurare elimina necesitatea realizarii oricaror conexiuni speciale la

transformatoarele de curent permitnd conectarea tuturor transformatoarelor de curent in stea.

Def inirea releelor de protecie. Funcii. Cerine.

Un sistem de protecie prin relee este alctuit din totalitatea dispozitivelor i aparatelor destinate s asigure, n mod automat, deconectarea unei instalaii la apariia unui defect sau regim anormal de funcionare periculos pentru instalaie, sau cel puin s semnaleze aceasta.

Protecia prin relee a generatoarelor sincrone

Generatorul sincron este echipamentul electric cel mai important i cel mai scump din central. Normativele prevd protecii obligatorii mpotriva defectelor interne n stator i rotor i mpotriva regimurilor anormale de funcionare.

Defectele interne n stator:- scurtcircuite polifazate;- scurtcircuite ntre spirele aceleiai faze (care supranclzesc nfaurrile , distrug izolaia i

creeaz pericolul unui scurtcircuit ntre faze);- puneri la pmnt monofazate n stator (care provoac topirea prin arc electric a fierului

statoric i pot degenera ntr-un defect polifazat).

Defectele interne n rotor:- simpla punere la pmnt ntr-un punct al circuitului de excitaie rotoric;- dubla punere la pmnt care provoac distrugerea mainii , pierderea excitaiei i a stabilitii

funcionrii .

Regimuri anormale de funcionare:- supraintensiti provocate de scurtcircuite exterioare sau suprasarcini;- creterea curentului de secven invers;- creterea de tensiune la borne;- supratemperaturi provocate de defecte n sistemul de rcire;- trecerea la funcionare n regim de motor, cnd generatorul antreneaz turbina;

Normativele prevd urmtoarele 10 protecii pentru un generator sincron (figura 2.1):

32

I

T

U<

1. 5. R Pex8.

T

9.

IL

IG

3~

ADR

Kint

Kext

G.S.

U

U >

Sistemele de protecii prin relee pentru un generator sincron

1. protecia maximal de curent mpotriva supraintensitilor provocate de scurtcircuitele exterioare,cu sau fr blocaj de tensiune minim;

2. protecia maximal de curent mpotriva supraintensitilor provocate de suprasarcin ;3. protecia diferenial longitudinal mpotriva scurtcircuitelor polifazate n stator;4. secionarea de curent mpotriva scurtcircuitului polifazat n stator ;5. protecia diferenial transversal mpotriva scurtcircuitelor ntre spirele aceleiai faze statorice; 6. protecia homopolar mpotriva punerilor la pmnt n stator;7. proteciile rotorice mpotriva simplei i dublei puneri la pmnt;8. protecia mpotriva reducerii/ pierderii excitaiei;9. protecia mpotriva creterilor de tensiune;10. protecia de putere invers direcionat mpotriva trecerii generatorului la funcionarea n regim

de motor.

Aceste protecii se pot realiza cu relee analogice cu contacte sau n variante hibride ce conin

relee fr contacte cu comutaie static, elemente de ieire cu contact, dar i cu automat programabil i microprocesoare care preiau funciile de protecie i funcioneaz pe baza unor subrutine specializate.

Sistemele de protecie ale generatoarelor acioneaz la semnalizare i/sau declanare concomitent cu acionarea automatului de dezexcitare rapid ADR(figura 2.2)

33

I

T

2.

I - I3.

|| I ||4.

Ih

T

6. (Uh)

RDPP

RSPP

7. RPI10.

Schema de principiu a automatului de dezexcitare rapid (ADR)

n cazul defectelor interne ale generatorului, dac nu exist ADR, generatorul ar

continua s se roteasc i ar alimenta arcul de la locul de defect provocnd n final

distrugerea mainii.

n cazul scurtcircuitelor exterioare, generatorul rmne n gol, se supratureaz i

tensiunea la borne crete nepermis de mult.

Simultan cu funcionarea proteciilor la declanare se transmite impulsul ce

acioneaz ADR , care ntrerupe circuitul rotoric i l comut pe R1 (rezistena de

stingere a cmpului) i n urma deschiderii contactului 3 introduce o rezistent R2

suplimentar de 10 ori mai mare dect rezistena nfurrii de excitaie a

excitatorului limitnd curentul de excitaie i evitnd producerea de supratensiuni la

bornele GS.

34

Releu static de temporizare tip RST-2D cod RS-76090D

Tensiuni nominale U: 24...220 V c.c

Numr contacte: max. 2 comutatoare

Tensiune maxima pe durata: 6A

Domeniul de temporizare: 0,1s ... 10h

Releu static de temporizare RST-301 cod N-87067

Tensiuni nominale U: 24...110 V c.c; 24...220 V c.a.

Numr contacte: max. 2 comutatoare

Tensiune maxima pe contacte: 250V c.c.

Curent maxim pe durata:6A

Domeniul de temporizare: 0,1s ... 12 min.

Releu static de msura tensiune tip RSMT-1 cod RS-74766

Tensiuni nominale U: 24 V c.c; 220 V c.a.

Numr contacte: max. 1 normal nchis; 1 normal deschis

Tensiune maxima pe contacte: 220V c.c.

Curent maxim pe durata: 5A

35

Releu de semnalizare tip RSE-3 Tensiuni nominale U: 12...220 V c.c;

Cureni nominali: I:0,01 ... 5A

Numr contacte: max. 2 comutatoare

Releu miniatura tip RM-4 cod RS-73502 Tensiuni nominale U: 6...60 V c.c

Numr contacte: max. 6 comutatoare

Tensiune maxima pe contacte: 60 V c.c.; V c.a.

Curent maxim pe contacte:1A

Releu miniatura tip RM-6 cod N-82006 Tensiuni nominale U: 6...65 V c.c

Numr contacte: max. 2 comutatoare

Tensiune maxima pe contacte: 250V c.c.; V c.a.

Curent maxim pe contacte:6A

Releu intermediar tip RI-13 cod RS-72500 Tensiuni nominale U: 6...220 V c.c; V c.a.

Numr contacte: max. 3comutatoare

Tensiune maxima pe contacte: 220V c.c.; V c.a.

Curent maxim pe contacte: 6A

36

Releu intermediar tip RI-33 cod RS-74650 Tensiuni nominale U: 6...220 V c.c; V c.a.

Numr contacte: max. 3comutatoare

Tensiune maxima pe contacte: 220V c.c.; 380 V c.a.

Curent maxim pe contacte: 16A

37

38

Relee intermediare. In aceasta sectiune sunt prezentate urmatoarele familii de relee :

relee miniatura tip ZT - sunt relee cu montaj pe soclu, cu doua sau patru contacte basculante si tensiuni de alimentare de 6, 12, 24, 48, 110 si 230Vca/cc. Curentul nominal al contactelor este de 5A.

relee multifunctionale tip MT - sunt relee cu montaj pe soclu, cu doua sau trei contacte basculante si tensiuni de alimentare de 6, 12, 24, 48, 110 si 230Vca/cc. Curentul nominal al contactelor este de 10A. Soclul este special construit astfel incat se pot adauga module de protectie cu dioda, de temporizare sau grupuri RC.

relee de putere tip RM - sunt relee cu montaj pe soclu sau cu conectare prin papuci, cu unul, doua sau trei contacte basculante si tensiuni de alimentare de 6, 12, 24, 48, 110 si 230Vca/cc. Curentul nominal al contactelor este de 10, 16, 25 sau 30A.

relee miniatura tip RP I, RP II - sunt cu montaj pe soclu sau direct pe circuit imprimat, cu unul sau doua contacte basculante si tensiuni de alimentare de 6, 12, 24, 48, 110 sau 230Vca/cc. Curentul nominal al contactelor este de 8 sau 12A.

relee temporizatoare tip ZR - sunt de temporizare multifunctionale, cu montaj pe soclu sau pe sina, cu unul sau doua contacte basculante si alimentare intre 24-230Vca/cc. Temporizarea poate fi facuta intre 0,1 secunde pana la 10 ore, iar curentul nominal al contactelor este de 8A.

relee tip UR - sunt relee de monitorizare a tensiunii, a curentului, a fazelor intr-o retea trifazata sau de urmarire a nivelului intr-un rezervor de lichid, de asemenea relee de comanda pentru reglarea nivelului (inclusiv sonde).

39

Relee i declanatoare termice

Construcie i caracteristici

Releele i declanatoarele termice sunt construite pe baza unor lamele bimetalice (dou lamele metalice, cu coeficieni de dilatare termic diferii, laminate mpreun) nclzite de curentul din circuitul protejat:

- fie direct, prin nseriere n circuit;- fie indirect, printr-o nfurare de nclzire dispus n jurul lamelei,

- fie mixt (direct i indirect).n cazul curenilor mari, se folosete un transformator de curent.Releele termice de protecie care funcioneaz n curent alternativ sunt n general tripolare; trei

lamele bimetalice sunt coninute ntr-o carcas comun. Releele sunt de regul compensate (fiind insensibile la variaia temperaturii ambiante) i prevzute cu un dispozitiv sensibil la ntreruperea unei faze (funcionarea n monofazat). Revenirea n starea iniial dup funcionare (rearmarea) se poate face manual sau automat.

Releele termice sunt asociate cu contactoare, avnd un contact de deschidere (normal nchis) nseriat n circuitul bobinei de acionare a contactorului.

Declanatoarele termice sunt n execuie unipolar, fiind nglobate n ntreruptoare, putnd provoca deschidere aparatului prin dezvorrea mecanismului de meninere n poziia nchis.

Curentul nominal (de serviciu) In este curentul nominal al lamelei bimetalice. Gama de cureni nominali cuprinde un numr de valori discrete (tab. 6.7.1).

Curentul nominal al unui bloc de relee termice (realizat ca element independent) se constituie ntr-o scar de valori discrete, cu mai puine trepte dect In, ntr-un bloc putnd fi montate lamele avnd cureni de serviciu ntr-o anumit gam (tab. 6.7.1).

Tabelul 6.7.1 Trepte de curent pentru relee termice (exemple)

I, A

Lamela (Is) 0,4 0,55 0,75 1,0 1,3 1,8 3,3 4,5 6 8 11 16 20 25 32 40 63

Bloc (In)10 --

32 ---- 63

Pentru a putea acoperi toate valorile curentului din circuitul supravegheat, releul/declanatorul poate fi reglat, ntr-o plaj stabilit, modificnd, cu ajutorul unui urub, cursa unghiular pe care trebuie s-o efectueze extremitatea lamelei pentru a elibera dispozitivul care menine releul/declanatorul armat.

Plajele de reglaj corespunztoare diverselor valori ale curentului de serviciu sunt alese astfel nct s se suprapun parial, dnd posibilitatea alegerii unui dispozitiv de protecie pentru orice valoare a curentului din circuitul protejat.

Curentul de reglaj Ir poate fi situat n una din plajele:( )( )( ) .15,0 18,017,0

nrnrnr

IIIIII

=

=

=

Caracteristica (de declanare) timp-curent este o caracteristic descendent, invers dependent de curent (fig. 6.7.1, 6.7.2), indicat frecvent pentru funcionarea pornind din stare rece (fr trecerea prealabil a unui curent); declanarea se produce dup un timp cu att mai scurt cu ct suprasarcina este mai mare. Declanarea are loc dup depirea unui prag cuprins ntre 105 i 120% din valoarea curentului de reglaj. Timpii de declanare n cazul cnd suprasarcina intervine dup o nclzire prealabil se reduc aproximativ la jumtate.

Protecia la suprasarcin n circuitele motoarelor trebuie realizat innd seama i de particularitile pornirii. Supracurentul de pornire nu trebuie interpretat drept curent de defect. De asemenea, aparatele de protecie trebuie nu trebuie s acioneze pe durata pornirii n diferite condiii (de

40

exemplu, pornire n gol, porniri n sarcin la antrenarea unor maini cu inerie mare. Pentru a putea fi adaptate le caracteristicile motoarelor, au fost stabilite clase de declanare (fig. 6.7.1, tab. 6.7.2).

Tabelul 6.7.2. Clase de declanare

Clasa Timp de declanare, pornind din stare rece (fr sarcin iniial)1,05 Ir 1,2 Ir 1,5 Ir 7,2 Ir10A

> 2 h < 2 h

< 2 min 2 10 s10 , 4 min 4 10 s20 < 8 min 2 20 s30 < 12 min 2 30 s

Protecia termic de clasa 10 (fig. 6.7.2) convine majoritii situaiilor practice (timp de pornire sub 10 s).

Curentul de autoprotecie este valoarea curentului (circa 10 Is) care provoac declanarea aparatului comandat de releu/declanator nainte ca lamela bimetalic s depeasc temperatura limit la care se menin caracteristicile de material.

Alegerea releelor/declanatoarelor termice

a. alegerea curentului de serviciuPentru motoare, se alege acea valoare a curentului de serviciu n a crui plaj de reglaj se situeaz

(recomandabil, ct mai aproape de limita superioar) curentul nominal al motorului:

nmotrt II b. alegerea curentului nominal al blocului de relee termice se face conform tabelului de

coresponden ntre Irt i In.

41

t

1 funcionare echilibrat trifazat, pornind din stare rece2 funcionare n dou faze, pornind din stare rece3 - funcionare echilibrat trifazat, pornind din stare cald

Clasa 10

x Ir

Fig. 6.7.2

t

x Ir

Clasa 10

Clasa 20

Clasa 30

Fig. 6.7.1

Relee de protectie Dezvoltarea releelor digitale

Sisteme de protectie ale generatoarelor Sisteme de protectie ale transformatoarelorRelee i declanatoare termice