126549068 Limba Germana

50
CURS DE LIMBA GERMANA MOMENT MAL-CURS PENTRU INCEPATORI-TOTAL SCHOOL Limba germana esteo limba de circulatie internationala si care este limba oficiala de stat in urmatoarele tari:Austria,Germania si Elvetia.Tarile in care se gasesc minoritati germane sunt:Romania,Polonia,Ungaria. SALUTUL Guten Morgen = Buna Dimineata Guten Abend = Buna Seara Guten Tag = Buna Ziua Gute Nacht = Noapte Buna Poezie Guten Morgen! ruft die Sonne Buna dimineata! Striga soarele Guten Morgen! ruft der Wind Buna dimineata! Striga vantul Guten Morgen! ruft der Vogel Buna dimineata! Striga pasarea Guten Morgen! liebes Kind. Buna dimineata drag copil. Vocabular: die Sonne = soarele der Vogel = pasarea Liebes Kind = drag copil ruft = striga Sagt = spune Alfabetul limbii germane este la fel cu cel al limbii romane,numai ca anumite litere sau grupuri de litere se citesc altfel decat se scriu. A(a);A.. (e);B(be);C(t.e);CH(t.eha);D(de);E(e);F(ef);G(ghe);H(ha);I(i);J(iot);K(ca);L(el);M (em);N(en);O(o);O..(oe);P(pe);Q(chiu);R(er);S(es);SCH(s,);SS(est,et);T(te);U(u);U..(iu);V (fau);W(ve);X(ics);Y(iupsilon);Z(t.et). Vocabular: die Fibel = abecedary die Sprache = limba der Mansch = omul die Menschen = oamenii die Sprachen = limbile das Land = tara die La..nder = tarile die Hauptstadt = capitala die Stadt = orasul die Sta..dte = orasele die Familie = familia die Familien = familiile

Transcript of 126549068 Limba Germana

Page 1: 126549068 Limba Germana

CURS DE LIMBA GERMANAMOMENT MAL-CURS PENTRU INCEPATORI-TOTAL SCHOOL

Limba germana esteo limba de circulatie internationala si care este limba oficiala de stat in urmatoarele tari:Austria,Germania si Elvetia.Tarile in care se gasesc minoritati germane sunt:Romania,Polonia,Ungaria.

SALUTUL

Guten Morgen = Buna Dimineata Guten Abend = Buna Seara

Guten Tag = Buna Ziua Gute Nacht = Noapte Buna

Poezie

Guten Morgen! ruft die Sonne Buna dimineata! Striga soarele

Guten Morgen! ruft der Wind Buna dimineata! Striga vantul

Guten Morgen! ruft der Vogel Buna dimineata! Striga pasarea

Guten Morgen! liebes Kind. Buna dimineata drag copil.

Vocabular: die Sonne = soarele der Vogel = pasarea

Liebes Kind = drag copil ruft = striga

Sagt = spune

Alfabetul limbii germane este la fel cu cel al limbii romane,numai ca anumite litere sau grupuri de litere se citesc altfel decat se scriu. A(a);A..(e);B(be);C(t.e);CH(t.eha);D(de);E(e);F(ef);G(ghe);H(ha);I(i);J(iot);K(ca);L(el);M

(em);N(en);O(o);O..(oe);P(pe);Q(chiu);R(er);S(es);SCH(s,);SS(est,et);T(te);U(u);U..(iu);V

(fau);W(ve);X(ics);Y(iupsilon);Z(t.et).

Vocabular: die Fibel = abecedary die Sprache = limba

der Mansch = omul die Menschen = oamenii

die Sprachen = limbile das Land = tara

die La..nder = tarile die Hauptstadt = capitala

die Stadt = orasul die Sta..dte = orasele

die Familie = familia die Familien = familiile

Page 2: 126549068 Limba Germana

der Mann = barbatul die Ma..nner = barbatii

die Frau = femeia die Frauen = femeile

das Kind = copilul die Kinder = copiii

der Junge = baiatul die Jungen = baietii

das Ma..dchen = fata die Ma..dchen = fetele

also = deci aus = din

In limba germana articolul hotarat este asezat intotdeauna in fata substantivului si are forme pentru cele trei genuri ca si in limba romana: masculin-der

feminin- die

neutru-das

Articolul nehotarat este asezat de asemenea inaintea substantivului si are la singular doua forme:masculin-ein = un;o Exemplu:das Kind-ein Kind

feminin-eine = o;una der Mann-ein Mann

neutru-ein = un;o. die Frau-eine Frau

Pentru plural articolul hotarat are o singura forma pentru toate cele trei genuri:die.

Articolul nehotarat nu are forma la plural.

Vocabular: hier = aici Hier ist ein Mann. Aici este un barbat.

dort = acolo Dort sind Frauen. Acolo sunt femei.

ist = este Hier sind Ma..nner. Acolo sunt barbati.

sind = sunt

Wo ist der Vater? Unde este tata? Wo ist = unde este

Was ist das? Ce este acesta/aceasta?

Ich weiss nicht = nu stiu Ich weiss = stiu

Ich weiss alles = stiu totul Ich weiss nichts = nu stiu nimic

Vocabular: lernen = a invata schreiben = a scrie sprechen = a vorbi

wenig = putin viel = mult zu viel = prea mult

Page 3: 126549068 Limba Germana

und = si wie ist? = cum este?

Wie ist die Frau? = Cum este femeia?

klein = mic;mica gross = mare yung = tanar/tanara

alt = batran/batrana niedrig = scund/scunda hoch = inalt/inalta

dick = gras/grasa mager = slab/slaba zu = prea

sehr = foarte wa..ht = bate/adie scheint = straluceste

Was macht? Ce face?

Reguli de citire pentru vocale:

-punctele puse deasupra vocalelor a,o,u se numesc „trema“ sau „umlaut“.

-semnul „=“ pus intre doua litere inseamna „se citeste“.

a..=e das Ma..dchen = fata

o..=oe scho..n = frumos

u..=iu gru..n = verde

ie=i lung hier = aici

ei=ai clein = mic

eu=oi heute = azi

a..u=oi die Ba..ume = pomii

e din terminatia cuvintelor urmat de consoana se citeste intotdeauna a_.Ex. Machen = a face;sagen = a spune;lernen = a invata.

Reguli de pronuntare pentru consoane:

ck(teca) = c das Ku..cken = puiul

tz(tetet) = t, die Katze = pisica

ch(teha) = h machen = a face

ge=ghe geben = a da

gi=ghi gibt = da`

ig la final = ih zwanzig = 20

Page 4: 126549068 Limba Germana

st=st stehen = a sta (in picioare)

sp=sp springen = a sari

qu=cv die Quitte = gutuia

ph=f das Telephon = telefonul

ss(estet)=s die Strasse = strada

-„s“ inaintea si intre doua vocale se citeste „z“.Ex. „Susanne“.

J(iot)=i der Junge = baiatul

K(ca)=c die Klasse = clasa

V(fau)=f verlieren = a pierde

Sch=s, es schneit = ninge

W(ve)=v der Wind = vintul

Z(tet)=t, der Zucker = zaharul

Tion=t,ion die Lection = lectia

die Information = informatia

In limba germana exista doua consoane de acelasi fel,alaturate,denumite consoana dubla care se citesc una singura.Consoanele duble sunt:dd;ll;mm;nn;rr;pp;ss;tt.

Ex.:Teddy = ursuletul

alle = toti,toate

der Schwamm = buretele

die Sonne = soarele

der Scharr = cardul

die Puppe = papusa

die Tasse = cana

das Bett = patul

Cand o vocala se afla inaintea unei consoane duble sau este urmata de alte doua consoane,ea este „scurta“.

Page 5: 126549068 Limba Germana

Consoana „h“ dupa o vocala nu se citeste,ea fiind doar un semn ortografic care ne arata ca vocala este „lunga“.

Ex.: gehen = a merge (pe jos)

fahren = a merge (cu un vehicul)

„h“ nu se citeste decat la inceput de cuvant si in alte cuvinte compuse unde al doilea cuvant incepe cu „h“.

Ex.: das Haus = casa

das Heft = caietul

das Lektu..reheft = caietul de lectura

Consoanele b;g;d la sfarsitul cuvantului,la sfarsitul unei silabe si inainte de alte consoane se pronunta p;c;t. b = p; g = c; d = t.

Ex.: der Hubschrauber = elicopterul

der Tag = ziua

In limba germana toate substantivele,indiferent de locul lor in propozitie sau de felul lor,ele se scriu cu litera mare (majuscula).

DER PERSONALPRONOMEN PRONUMELE PERSONAL

Einzahl (singular) - pers. 1 – ich = eu der = er der Mann = er

-pers. 2 – du = tu die = sie die Frau = sie

-pers. 3 – er = el (masculin) das = es das Ma..dchen = es

- -sie = ea (feminin)

- -es = el,ea (neutru)

Mehrzahl (plural) - pers.1-wir = noi

-pers. 2-ihr = voi

-pers. 3-sie = ei,ele

was? = ce? wo? = unde? wie? = cum? wer? = cine? Wohin? = incotro?

welcher,welche,welches? = care? woher? = de unde?

Page 6: 126549068 Limba Germana

Danke! = multumesc! Danke scho..n! = multumesc frumos!

Mit vergnu..gen = cu placere Bitte =te rog (va rog)

Bitte zeige mir! = te rog,arata-mi! Bitte zeigen Sie mir! = va rog aratati-mi!

Pronumele personal este scris cu litera mare numai cand este la inceput de propozitie sau ca forma de politete. Ex.:Sie macht einen Ausflug. = Ea face o excursie.

Vocabular: wohnen = a locui verschieden = diferit

aber = dar English = engleza

Schwedisch = suedeza Tschechisch = ceha

Spanisch = spaniola Tu..rkisch = turca

Franzo..sisch = franceza andere = altele

der Norden = nordul der Westen = vestul

der Su..den = sudul der Osten = estul

der Name = numele das Wohnort = locul de resedinta

der Familienname = numele de familie die Namen = numele (pl)

die Familie + der Name = der Familienname

wohn(en) = a locui + der Ort = locul = der Wohnort = locul de resedinta

die Wohnung = locuinta die Adresse(n) = adresa

Verbele

In limba germana verbele se termina toate la infinitiv in „en“.

Verbele limbii germane se impart inpatru mari categorii:1.Verbe auxiliare

2.Verbe regulate

3.Verbe neregulate

4.Verbe modale

1.Verbele auxiliare sunt:haben = a avea

sein = a fi

Page 7: 126549068 Limba Germana

werden = a deveni

Verbele auxiliare sunt neregulate si ajuta la formarea timpurilor compuse.

Prezentul verbelor auxiliare:

haben = a avea sein = a fi werden = a deveni

ich-habe ich-bin ich-werde

du-hast du-bist du-wirst

er,sie,es-hat er,sie,es-ist er,sie,es-wird

wir-haben wir-sind wir-werden

ihr-habt ihr-seid ihr-werdet

sie-haben sie-sind sie-werden

Ich bin aus Ruma..nien/Russland/Ungarn/Bulgarien/Vereinigten Staten Amerikas/Nord Amerika/Sud Amerika.

Holland-Niederland = Olanda

Vocabular: kommt = vine lebt = traieste gerade = tocmai

Entschuldigung = scuzati auch = de asemenea liegt = se afla,se gaseste

die Wortfrage = cuvant de intrebare aussagesatz = propozitie afirmativa

der Fragesatz = propozitie interogativa

Fragesatz: Wo ist Peter? = Unde este Peter?

Aussagesatz: Peter ist in Insbruck. = Peter este in Insbruck.

Wie hest du? = Cum te cheama? Wie heisen Sie? = Cum va cheama?

Wo wohnst du? = Unde locuiesti? Wo wohnen Sie? = Unde locuiti?

La substantivele terminate in „er“ care denumesc meserii sau nationalitati,pentru feminin adaugam sufixul „in“.Ex.:der O..stereicher = austriacul/die O..stereicherin = austriaca.

Page 8: 126549068 Limba Germana

vorstellen = a se prezenta Ich stelle mich vor = ma prezint.

auch = si,de asemenea

CONJUGAREA VERBELOR REGULATE LA PREZENT

Pentru conjugarea oricarui verb regulat la prezent pornim de la radacina verbului la care adaugam terminatia prezentului.Radacina verbului se obtine prin inlaturarea terminatiei infinitivului (en).Ex.:machen = a face :mach = radacina verbului.

Pronumele si termuinatiile pentru prezent sunt:

1.ich – e

2.du – (e)st

3.er,sie,es – (e)t

1.wir – en

2.ihr – (e)t

3.sie – en

In limba germana exista verbe a caror radacina se termina in consoana si de aceea intre terminatie si radacina se adauga vocala „e“la persoana a 2-a si a 3-a singular si la persoana a 2-a plural.Exemplu: arbeiten = a munci

Ich – arbeite = eu muncesc

Du-arbeitest = tu muncesti

Er, sie,es – arbeitet = el,ea munceste

Wir – arbeiten = noi muncim

Ihr – arbeitet = voi munciti

Sie/sie – arbeiten = dvs./ei,ele munciti/muncesc

La prezent verbele neregulate isi modifica ocala din radacina (din „e“ in „i“ ).Exemplu: sprechen = a vorbi

Ich – spreche = eu vorbesc

Du – sprichst = tu vorbesti

Er,sie,es – spricht = el,ea vorbeste

Wir – sprechen = noi vorbim

Page 9: 126549068 Limba Germana

Ihr – sprecht = voi vorbiti

Sie/sie – sprechen = dvs/ei,ele vorbiti/vorbesc

Aceasta modificare seaplicanumai la persoana a 2-a si a 3-a singular.

In limba germana verbele au trei forme de baza si se invata ca atare.Cele trei forme de baza sunt:- infinitivul-sprechen

-imperfectul – sprach = a vorbit

-participiul 2 –gesprochen = vorbit

arbeiten – arbeitete – gearbeitet = a munci

Ih habe gearbeitet. = Am muncit.

h..ren – ho..rte – geho..rt = a auzi

sehr = foarte

Daca un verb isi schimba la imperfect vocala din radacina,atunci el este neregulat.

Singen-sang-gesungen = a canta

Ich – singe = eu cant

Du – singst = tu canti

Er,sie es – singt = el,ea canta

Wir – singen = noi cantam

Ihr – singt = voi cantati

Sie/sie – singen = dvs/ei,ele cantati/canta

u..ben-u..bte-geu..bt = a exersa die U..bung = exercitiul

spielen-spielte-gespielt = a se juca

lesen-las-gelesen = a citi

schreiben-schrieb-geschrieben = a scrie

korigieren-korigierte-korigiert = a corecta

vergleichen-vergleichte-vergleicht = a compara

Page 10: 126549068 Limba Germana

bewerten-bewertete-bewertet = a aprecia

kommen-kam-gekommen = a veni

heisen-heiss-geheissen = a se numi,a se chema

due Aussprache = pronuntia

der Partner = partenerul die Partnerin = partenera

das Wort = cuvantul die Wa..rter = cuvintele

der Text = textul die Texte = textele

das Verb = verbul die Verbe = verbele

das Subjekt = subiectul die Subjekte = subiectele

die Aufforderung = cerinta die Aufforderungen = cerintele

Pentru exprimarea unei porunci sau a unui imperativ,daca este vorba de formula de politete,folosim persoana a 3-a plural punand pronumele dupa verb,care se va scrie cu majuscula.Exemplu:Sagen Sie! = spuneti / Sprachen Sie! = vorbiti!

Pentru singular,cand ne adresam unei persoane apropiate,pornim de la persoana a 2-a prezent,inlaturand pronumele si terminatia.Exemplu:sprich! = vorbeste!

Auf = pe,in der Zigeuner = tiganul

Pentru forma de plural a imperativului se porneste de la persoana a 2-a plural,prezent,la care se inlatura numai pronumele.Exemplu:ihr macht = voi faceti =>macht = faceti

Verstehen = a intelege Ich verstehe. = Eu inteleg. Ich verstehe nicht. = Nu inteleg.

Negatia „nicht“ se foloseste numai pentru verbe!!!

Ich sage nicht. = Eu nu spun. Ich sage nichts. = Eu nu spun nimic. Ich sage etwas. = Eu spun ceva. Ich sage besser nichts. = Mai bine nu spun nimic.

Besser = mai bine.

DIE ZAHLEN – NUMERELE

dieZahl = cifra,numarul

null = 0 fu..nf = 5 zehn = 10

eins = 1 sechs = 6 elf = 11

zwei = 2 sieben = 7 zwo..lf = 12

Page 11: 126549068 Limba Germana

drei = 3 acht = 8

vier = 4 neun = 9

Numeralele germane sunt simple pana la 13.De la 13 in sus ele sunt compuse.Pana la 20,din unitati si zeci,si anume:

Dreizehn = 13 sechszehn = 16 neunzehn = 19

Vierzehn = 14 siebzehn = 17 zwanzig = 20

Fu..nfzehn = 15 achtzehn = 18

Pentru numeralele de la 20 in sus vom proceda astfel:punem mai intai unitatea,apoi conjunctia „und“,iar la urma punem zecile.Exemplu:einundzwanzig – 21............dreizig = 30.

De la 40 in sus,pentru formarea zecilor pornim de la unitati la care adaugam terminatia „zig“.

Vierzig = 40 siebenzig = 70 neunzig = 90

Fu..nfzig = 50 achtzig = 80 hundert = 100

Sechzig = 60

De la 100 in sus numeralele se formeaza punand mai intai suta,iar apoi celelalte numere:

Hundertzwei = 102 eine milion = 1.000.000 eine tausend = 1.000

Zwei tausend = 2.000 drei hundert = 300

Dreihundertdreiunddreizig = 333

Das Komma = virgula die Kommas;die Kommata = virgulele

Der Grossvater = bunicul die Grossmutter = bunica der Opa = tataia die Oma = mamaia

Die Seite = pagina die Seiten = paginile

Fremd = strain fremde = straina

Suchen-suchte-gesucht = a cauta

Der Bahnhof = gara im Bahnhof = la gara die Bahnho..fe = garile

Gleich = imediat

Links = la stanga rehts – la dreapta geradeaus = inainte

Page 12: 126549068 Limba Germana

Vorne = in fata zu..ruck = inapoi hinten = in spate

Der Zug = trenul die Zuge = trenurile

Dann = apoi;dupa aceea

Der Gleis = peronul die Gleise = peroanele

Die Kreuzung = intersectia die Kreuzungen = intersectiile

Die Ankunft = sosirea die Anku..nfte = sosirile

Die Abfahrt = plecarea die Abfahrte = plecarile

Die Station = statia die Stationen = statiile(la gara)

Die Haltestelle = statie die Haltestellen = statiile(pt. Transport in comun)

Die Strassenbahn = tramvaiul die Strassenbahnen = tramvaiele

Gehen-ging-gegangen = a merge (pe jos)

Fahren-fuhr-gefahren = a merge (cu un vehicul);a calatori

Mit = cu

Der Buss = autobuzul die Busse = autobuzele

Der Troleybuss = troleibuzul die Troleybusse = troleibuzele

Die Untergruntbahn = metroul die U-bahn = metroul(prescurtare)

Der Dank = multumirea vielen Dank = multe multumiri

Die Danke = multumirile

Die Post = posta

Die Stadtbibliotek = biblioteca municipala

Fu..r etwa = in jur de;aproximativ

Ein moment = un moment

Da = aici

Das Einzelzimmer = garsoniera;camera pentru o persoana

Kosten-kostete-gekostet = a costa

Page 13: 126549068 Limba Germana

Lindenhof = curtea cu tei

Nehmen-nahm-genohmen = a lua Das nehme ich. = O iau (pe asta).

Gern = cu placere

Genau = precis;exact

Wisen-wusste-gewusst = a sti Ich weiss nicht genau. = Nu stiu precis.

Wann = cand

Ganz = foarte

Einfach = simplu

Die Richtung = directia die Richtungen = directiile

Fu..llen-fu..llte-gefu..llt = a completa

Buchstabieren-buchstabierte-buchstabiert = a silabisi

Stadtplan = planul orasului

Der Anfang = inceputul die Anfa..nge = inceputurile

Am = la

Zu Fuss – pe jos der Fuss = laba piciorului die Fu..sse = labele picioarelor

Die Endung = terminatia dieEndungen = terminatiile

An die Tafel = la tabla

Das Gera..usch = zgomotul die Gera..usche = zgomotele

Die Stimme = vocea die Stimmen = zgomotele

Kombinieren-kombinierte-kombiniert = a combina

Das Cafe = cafeneaua die Cafees = cafenelele

Die Frau = femeia die Frauen = femeile

Sammeln-sammelte-gesammelt = a strange;a colectiona

Erga..nzen-erga..nzte-erga..nzt = a completa

Notieren-notierte-notiert = a nota

Page 14: 126549068 Limba Germana

Das Lehrbuch = manualul die Lehrbu..cher = manualele

Lerntipp = mod de invatare

Das Arbeitsbuch = caietul de lucru die Arbeitbu..cher = caietele de lucru

Der Lo..sungschlu..ssel = cheia rezolvarii

Die Aussprache = pronuntarea

Der Lehrer = profesorul die Lehrerin = profesoara

U..ben-u..bte-geu..bt = a exersa

Zuordnen-ordnete zu-zugeordnet = a asocia

Vergleichen-vergleich-vergleichen = a compara

Markieren-markierte-markiert = a marca;a sublinia

Beschrieben-beschrieb-beschrieben = a descrie

Korigieren-korigierte-korigiert = a corecta

Ankreuzen-kreuzte an-angekreuzt = a bifa

Wiederholen-wiederholte-wiederholt = a recapitula

Bewerten-bewertete-bewerten = a aprecia

Passen-passte-gepasst = a se potrivi

Mitlesen-las mit-mitgelesen = a citi cu

Der Schu..ler = elevul die Schu..lerin = eleva

Die Schule = scoala

Lautschrift = scrierea sunetului

Der Rhytmus = ritmul

Der Wortschatz = vocabularul

Das Worterbuch = vocabularul;dictionarul

Jemand = cineva

Die Ecke = coltul die Ecken = colturile um die ecke = dupa colt

Page 15: 126549068 Limba Germana

Fast = aproape

Einfach = simplu kompliziert = complicat

Ganz = total;foarte

Der Weg = drumul;calea die Wege = drumurile;caile

Viel = mult wenig = putin

Die Geld = banul die Gelder = banii

Reich = bogat

u..berall = peste tot

das Ziel = tinta;finis

die Karte = meniul

heiss = fierbinte kalt = rece

das Getra..nk = bautura die Getra..nke = bauturile

das Wasser = apa

der Saft = sucul der Apfelsaft = sucul de mere

die Limonade = limonada

der Kuhen = prajitura

trinken-trank-getrenken = a bea

der Salat = salata der Ka..se = branza

der Salami = salamul der Schinken = sunca

die Nusstorte = tort cu nuci die Sachertorte = tort caramel

Gutten Appetit = pofta buna Mahlzeit = sa-ti fie de bine

Prosit! = Noroc!

Dumm = prost dummkopf = prostanac

Daca am uitat in timpul scrierii cand trebuie sa folosim o consoana dubla,deasupra celei existente se pune o linie.

Was mo..chten Sie? = ce doriti?

Page 16: 126549068 Limba Germana

Mo..gen-mo..chte-gemo..cht = a dori

Der Lindentee = ceai de tei der Minzetee = ceai de menta

Der Kamomillentee = ceai de musetel

Der Hunger = foamea

Ich habe Hunger = mi-e foame Ich bin Hungrig = mi-e foame

Nehmen-nahm-genommen = a lua

Essen-ass-gegessen = a manca

Das Bier = berea der Wein = vinul der Schnaps = tuica

Die Speise = felul de mancare die Speisen = felurile de mancare

Die Mo..glichkeit = posibilitatea die Mo..glichkeiten = posibilitatile

Die Kunstausstellung = expozitia de arta

Die Kunstausstellungen = expozitiile de arta

Zuerst = mai intai

Die Stadtrundfahrt = turul orasului dieStadtrundfahrten = tururile oraselor

Zusammen = impreuna

Verbele in timpul conjugarii la toate timpurile au trei forme:-afirmativa

-negativa

-interogativa

Forma afirmativa este forma de baza si se compune din pronume si verb.Exemplu:Ich sage = eu spun.

Forma negativa este formata din cea afirmativa la care se adauga negatia pentru verbe:nicht.Exemplu:Ich sage nicht. = eu nu spun.

Forma interogativa este formata din verb la inceput,iar dupa aceea vine pronumele,iar la sfarsit semnul intrebarii.Exemplu:Sage ich? = eu spun?

Etwas = ceva

Glu..cklich = fericit;fericita

Das Paket = pachetul

Page 17: 126549068 Limba Germana

Die Sache = lucrul die Sachen = lucrurile

Die Kirhe = biserica

Das Kino = cinematograful

Der Pra..sens = prezentul die Vergangenheit = trecutul

Die Zukunft = viitorul

Weit = departe nahe = aproape

Zu = prea

Wissen-wusste-gewusst = a sti

Doch = titusi

Nein = nu ja = da

Vieleicht = poate

Vorgestern = alaltaieri gestern = ieri

Heute = astazi morgen = maine

u..bermorgen = poimaine u..beru..bermorgen = raspoimaine

am morgen = de dimineata

der Stamm = radacina die endung = terminatia

das Trinkwasser = apa potabila

mo..gen-mo..chte-gemo..cht = a dori

die Tasse = cana;ceasca die Tassen = canile;cestile

das Jahr = anul die Jahre = anii

die Jahreszeit = anotimpul die Jahreszeiten = anotimpurile

der Fru..hling = primavara die Fru..hlinge = primaverile

der Sommer = vara dieSommere = verile

der Herbst = toamna die Herbste = toamnele

der Winter = iarna die Wintere = iernile

Page 18: 126549068 Limba Germana

der Monat = luna die Monate = lunile

die Monate des Jahres = lunile anului

der Mond = luna(astrul)

der Stern = steaua die Sterne = stelele

Lunile anului:

Januar = ianuarie Februar = februarie Ma..rz = martie

Aprill = aprilie Mai = mai Juni = iunie

Juli = iulie August = august September = septembrie

Oktober = octombrie November = noiembrie Dezember = decembrie

Die Woche = saptamana die Wochen = saptamanile

Die Tage der Woche = zilele saptamanii

Der Montag = luni

Der Dienstag = marti der Dienst = serviciul die Dienste = serviciile

Der Mittwoch = miercuri die Mitte = mijlocul

Der Donnerstag = joi der Donner = tunetul

Der Freitag = vineri frei = liber

Der Sammstag = sambata der Sammt = catifeaua

Der Sonnabend = sambata

Der Sonntag = duminica

Am Montag = lunea

Daca propozitia incepe cu un complement sau orice alta parte de propozitie sau vorbire,pronumele este asezat dupa verb.Exemplu:

Montag gehe ich in die Stadt. = Luni merg in oras.

Dienstag schreibe ich eine U..bung. = Marti fac un exercitiu.

Die Welltturnee = turneu mondial

Page 19: 126549068 Limba Germana

Immer = mereu

Das Ende = sfarsitul die Enden = sfarsiturile

Weiter = mai departe

Fu..r = pentru;de

Der Sanger = cantaretul

Der Samplre = orga electronica

Das Schlagzeug = bateria

Schlagen-schlug-geschlagen = a bate

Das Zeug = obiectul;martorul die Zeuge = obiectele;martora

Bekannt = cunoscut(a)

Reisen-reisste-gereisst = a calatori

Oft = adesea

Unterwegs = pe drum

Nie = niciodata

Die Zeit = timpul die Zeiten = timpurile

der Terminkalender = programul concertelor

das Termin = termenul

der Kalender = calendarul

voll = plin,plina

na..chste = urmatoarea

finden-fand-gefunden = a gasi

spitze = antaia;exceptional

super = superb

ho..ren-ho..rte-geho..rt = a auzi

gern = cu placere

Page 20: 126549068 Limba Germana

natu..rlich = natural;desigur

Wie alt bist du? = Ce varsta ai? Wie alt sind Sie? = Ce varsta aveti dvs.?

Vielen dank = multe multumiri

Laut = tare sehr laut = foarte tare

Das Klawier = pianul Ich spiele Klawier = eu cant la pian

Das Band = trupa die Ba..nder = trupele

Volksmu..sik = muzica populara

Toll = nemaipomenit

Schlecht = rau

Moment mal! = O clipa,va rog!

Marschmuzik = muzica de marsuri

Der Zeitungsbericht = relatarea din ziar

Der Bericht = relatarea die Berichte = relatarile

Die Zeitung = ziarul die Zeitungen = ziarele

Das Blatt = foaia die Bla..tter = foile

Mixen-mixte-gemixt = a mixa;a remixa;a mesteca

Explosive Muzik = muzica exploziva

Von = de

Der Gott = Dun\mnezeu;zeu die Go..tter = zeii

Seit = de

Schon = deja

Nach = dupa;spre

Dann = apoi

Immer unterwegs = mereu pe drumuri

Dauern-dauerte=gedauert = a dura

Page 21: 126549068 Limba Germana

Die stunde = ora die Stunden = orele

Der Besucher = vizitatorul die Besicherin = vizitatoarea

Auch = de asemenea;si

Treffen-traf-getroffen = a intalni

Zufrieden = multumit unzufrieden = nemultumit

Schlafen-schlief-geschlafen = a dormi

Der Schlaf = somnul schla..frig = somnoros

Ganz = total

Die Magie = die Magic = magie

Hatte = a avut

Weg sind sie = au plecat

Weggehen = a pleca

u..ber = despre

unbekannt = necunoscut

neu = nou alt = vechi

In limba germana exista verbecare cer un anumit caz,fie dativul,fie acuzativul.Verbele care cer acuzativul sunt:

Finden = a gasi machen = a face haben = a avea

Singen = a canta spielen = a juca ho..ren = a auzi

Sprechen = a vorbi lesen = a citi schreiben = a scrie

Declinarea articolului hotarat are la singular trei forme,pentru fiecare cate una,iar pentru plural o singura forma pentru toate cele trei genuri.articolul nehotarat primeste in cadrul declinarii terminatiile articolului hotarat,neavand forma pentru plural.

MASCULIN FEMININ NEUTRU

N-der – ein N-die – eine N-das – ein

G-des – eines G-der – einer G-des – eines

Page 22: 126549068 Limba Germana

D-dem – einem D-der – einer D-dem – einem

Ac-den – einen Ac-die – eine Ac-das – ein

Pentru plural;M,F,N:

N-die

G-der

D-den

Ac-die

Exista cazuri in limba germana cand substantivele nu au articol.Atunci ele au inainte ori un verb,ori un adverb.

Die Blo..kflote = flautul

Die Vorwahl = prefixul

Die Botschaft = ambasada

Der Bote = solul;emisarul die Boten = solii;emisarii

Die Auskunft = informatia die Ausku..nfte = informatiile

Inland = intern ausland = extern

Gedulden-geduldete-geduldet = a avea rabdare

Der Augenblick = clipa

Der Platz = locul die Pla..tze = locurile

Platznehmen = a lua loc

Platzen-platzte-geplazt = a crapa

Nahmen Sie bitte Platz = luati loc va rog

Gewu..nscht = dorit

Lautet = suna;este

Wiederholen-wiederholte-wiederholt = a repeta;a recapitula

Bleiben-bliebt-gebleiben = a ramane

Geteilt durch = impartit la

Page 23: 126549068 Limba Germana

Die Zuschauer = spectatorii

Waldsterben = moartea padurii

Der Zeitungsname = numele ziarului

Die Bildlegende = explicatia pozei;legenda pozei

Die Schlagzeile = articolul de fond

Das Titelbuch = titlu de carte

Zu Hause = acasa

Ta..nzer = dansator

Noch = inca

Die Bu..hne = scena

Der song = slagarul

Gemeinsam = impreuna

Ru..ckschau = privire inapoi;retrospectiva

Langsam = incet schnell = repede

Geboren = nascut

Das leben = viata

Langsam,langsam aber sicher = incet,incet dar sigur

Sicher = sigur

Die Sicherheit = siguranta der Sicherkeitsgurtel = centura de siguranta

Numeralele cardinale sunt numeralelede baza care ne ajuta sa numaram,sa socotim,sa exprimam date si ani.Spre deosebire de acestea,exista numeralele ordinale care ne arata ordinea sau ierarhia.La numeralele de la 2 la 20,la numeralele cardinale se adauga sufixul „te“.Numai primul si al 3-lea se formeaza deosebit.Numeralele ordinale au inaintea lor articolul hotarat .Exemplu:der,die,das erste = primul;prima

Der,die.das dritte = al 3-lea;a3-a

Der,die,das zehnte = al 10-lea

Der,die,das lezte = ultimul;ultima

Page 24: 126549068 Limba Germana

Fu..nfzehnte = al 15-lea

Neunzehnte = al 19-lea

Toate numeralele de la 20 in sus primesc sufixul „ste“.Exemplu:

Der,die,das zwanzigste = al 20-lea.

Pentru scrierea datei punem numeralul in cifre,apoi punct,iar dupa aceea urmeaza luna.Exemplu:der 26.Februar = der sechsundzwanzigste Februar.

Das Datum = data

An der Reihe = la rand

Der Untrricht = invatamantul;orele

Die Stunde ora die Stunden = orele

Die Deutschestunde = ora de germana

Die Uhr = ora;ceas

Drei Stunden = trei ore

Warten-wartete-gewartet = a astepta

Der Tagesablauf = decursul unei zile

Der Morgen = dimineata

Der Vormittag = inainte de pranz

Der Mittag = pranzul

Das Mittagessen = masa de pranz Ich nehme das Mittagessen = iau pranzul

Das fru..hstu..k = micul dejun

Fru..h = devreme

Das Stu..ck = bucata die Stu..cke = bucatile

Die Jause = gustarea die Jausen = gustarile

Das Abendessen = cina

Der Abend = seara

Die Mitternacht = miezul noptii

Page 25: 126549068 Limba Germana

Der Nachmittag = dupaamiaza

In der Nacht = noaptea

Das Gespa..nst = stafia die Gespa..nster = stafiile

Tief = adanc

Der Untergang = amurgul

Ein Uhr = ora 1

Zwei Uhr = ora 2.......pana la zwo..lf Uhr = ora 12.

Zwo..lf Uhr = ora 12(ziua)

Dreizehn Uhr = ora 13.......pana la vierundzwanzig Uhr = ora 24.

Wie spa..t ist es? = cat este ceasul? Wievil Uhr ist es? = cat este ceasul?

Spa..t = tarziu fru..h = devreme

Der Viertel = sfertul

Viertel nach sieben = 07 si 15 oder fu..nfzehn Minuten nach sieben.

Die Sekunde =secunda die Sekunden = secundele

Die Minute = minutul die Minuten = minutele

Halb = jumatate

07,30 = halb acht (jumatate opt)

07,45 = fu..nfundfierzig Minuten nach sieben oder Viertel vor acht.

07,55 = sieben uhr fu..nfundfu..nfzig

die Begru..ssung = salutul die Begru..sungen = saluturile

die Verabschiedung = despartirea die Verabschiedungen = despartirile

verabschieden-verabschiedete-verabschiedet = a se desparti

Ich verabschiede mich =ma despart

Alles Gute! = toate cele bune

Mich = ma

Page 26: 126549068 Limba Germana

Dich = te

Sich = se

Uns = ne(noi ne)

Euch = va

Sich = se

Von mir = de mine

Von dir = de tine

Von ihm = de el

Von ihr = de ea

Von uns = de noi

Von euch = de voi

Von sie = de ei,de ele

Wie geht es?(es = forma impersonala) = cum merge?

Die Leute = die Menschen = oamenii

Gut = bun,bine so und so = asa si asa schlecht = rau,prost

Schlimm = rau(la persoana)

Der Teufel = dracul Geh zumTeufel = Du-te la dracu

Blind = orb

Die Kuh = vaca der Ochse = boul

Geh in deine wilde Urgrossmutter! = Du-te la strabunica ta salbatica!

Der Schwein = porcul die Ferkelin = purceaua,scroafa

Dumm = prost dummkopf = prostanac

Die Fo..tze = .....organ sexual feminin

Die Hammer = ciocan,.....organ sexual masculin

Die Brust = sanul die Bru..ste = sanii

Page 27: 126549068 Limba Germana

Der Arsch = curul Lekh mich am Arsh.

Der Dreck = rahatul,cacatul,mizeria Iss mein Dreck.

Essen-ass-gegessen = a manca

Der Arschloch = anus

Ku..ssen-ku..sste-geku..sst = a saruta

Umarmen-umarmte-umgearmt = a imbratisa

Lieben-liebte-geliebt = a iubi

Klingen-klingte-geklingt = a suna

Der Wecker = ceasul desteptator

Blieben-bliebt-geblieben = a ramane

Aufstehen-stand auf-aufgestanden = a se scula

Zuerst = prima data

Dushen-dushte-gedusht = a face dus

Losgehen-ging los-losgegangen = a pleca

Genau = precis,exact

Abfahren-fuhr ab-abgefahren = a pleca

Die Abfahrt = plecarea die Ankunft = sosirea

Ankommen-komm an-angekommen = a sosi

Ausstiegen-stieg ein-eingestiegen = a urca

Der Arbeitstag = ziua de lucru

Dort = acolo

Erza..hlt = povesteste

Der Arzt = doctorul,medicul die A..rtzte = doctorii,medicii

Das Essen = mancarea Essen gehen = a merge la masa

Ich bin hungrig = mi-e foame Ich habe hunger = mi-e foame

Page 28: 126549068 Limba Germana

Der Hunger = foamea der Durst = setea

Ich bin durstig = mi-e sete Ich habe durst = mi-e sete

Die Scheisse = rahat

Das Besprech = convorbirea

Frei = liber besetzt = ocupat

Vorbereiten-bereitete vor-vorbereitet = a pregati

Die Planung = planificarea

Die Agentur = agentia

Passen-passte-gepasst = a se potrivi

Leider = din pacate

Anrufen-rief an-angerufen = a suna,a telefona

Auf Wiederho..ren = la revedere(la radio,la telefon)

Erzahlen-erza..hlte-erza..hlt = a povesti

Die Erza..hlung = povestirea die Erza..hlungen = povestirile

Normalweise = in mod normal anormalweise = in mod anormal

Etwa = cam,aproximativ

So = asa,deci

Treffen-tref-getroffen = a intalni

Der Freund = prietenul die Freunde = prietenii

Die Freundin = prietena die Freundinen = prietenele

Die Blume = floarea die Blumen = florile

Die Rose = trandafirul die Rosen = trandafirii

Verzeihung! = iarta-ma! Ich bitte um Verzeihung! = Va rog iertati-ma!

Es tut mir leid = imi pare rau. Es tut mir sehr leid = Imi pare foarte rau

Oft = adesea selten = rar

Page 29: 126549068 Limba Germana

Sto..ren-sto..rte-gesto..rt = a deranja

Niemand = nimeni jemand = cineva

Etwas = ceva alle = toti,toate alles = totul

Verstenden-verstand-verstanden = a intelege

Kaufen-kaufte-gekauft = a cumpara

Verkaufen-verkaute-verkauft = a vinde

Die Arbeit = munca

Die Freizeit = timpul liber

Ganz = toata

Von = de bis = pana

Der Brief = scrisoarea die Briefe = scrisorile

Manchmal = cateodata

Einkaufen-kaufte an-angekauft = a cumpara

Allein = singura

Fernsehen-sah fern-ferngesehen = a se uita la televizor

Am Wochenende = la sfarsit de saptamana

Der Bekannt = cunoscutul die Bekannten = cunoscutii

Die Bekannte = cunoscuta

Treffen-traf-getroffen = a intalni

Der Ausflug = excursia dieAusflu..ge = excursiile

Wandern-wanderte-gewandert = a drumeti

Der Zelt = cortul die Zelte = corturile

Zelten-zelte-gezelt = a sta in cort un timp

Schwimmen-schwamm-geschwommen = a inota

Segeln-segelte-gesegelt = a naviga

Page 30: 126549068 Limba Germana

Das Segelboot = barca cu panze

Das Boot = barca die Boote = barcile

Kochen-kochte-gekocht = a gati

Lange = lung

Das geht leider nicht. = Asta din pacate nu se poate(sau nu merge).

Doch = totusi

Der Staat = statul die Staate = statele

Die Zahl = cifra

Das Fest = sarbatoarea die Fste = sarbatorile

Za..hlen-za..hlte-geza..hlt = a numara

Betrunken = beat,matol

Der Ei = oul die Eier = ouale

Anfangen-fang an-angefangen = a incepe

Losgehen-ging los-losgegangen = a porni

Nehmen-ahm-genohmen = a lua

Zu Hause sein = a fi acasa

Schnarchen-schnarchte-geschnarcht = a sforai

In limba germana exista cinci grupe de plural.Din prima grupa fac parte substantivele terminate in consoana si care la olural primesc terminatia „e“.Exemplu:der Tag-die Tage.

Substantivele din grupa a 2-a de plural se termina la singular in vocala „e“si primesc la plural terminatia „n“.

Alta categorie de substantive,tot din aceasta grupa,se termina in consoana si primesc terminatia „en“.Exemplu:die Sprache-die Sprachen;der Mensch-dieMenschen.

In grupa a 3-a de plural intra substantivele terminate in consoana dar care au in interiorul cuvantului sau in radacina lui „a“ si atunci primeste „..“.Exemplu:das Land-die La..nder.

In grupa a 4-a de plural intra substantivele care la singular se termina in „er“, „en“ sau „el“.

Page 31: 126549068 Limba Germana

Exemplu:das Zimmer-die Zimmer,das Zeichen-die Zzeichen.Caracteristica acestor substantive este ca la plural nu primesc nici o terminatie.

In grupa a 5-a de plural intra toate cuvintele straine sau neologismele,aceste substantive primind la plural terminatia „s“.Exemplu:das Auto-die Autos.

Der PKW = der Personenkraftwagen = autoturismul

Der LKW = der Lastkraftwagen = der Laster = camionul

Die Last = greutatea

Die Kraft = puterea

Der Wagen = masina,vagonul

Mu..de = obosit

Dannach = dupa aceea

Wie bitte? = cum va rog?

U..brigens = de altfel

Fru..her = mai devreme

Schauen-schaute-geschaut = a privi,a se uita

Leise = incet laut = tare(sunete)

Deutlich = rar

Auf = pe

Langsam = incet schnell = repede

Ancreuzen-kreuzte an-angekreuzt = a bifa

Vergleichen-vergliech-vergleichen = a compara

Vergehen-verging-vergangen = a trece

Trennbar = separabil

Brauchen-brauchte-gebraucht = a avea nevoie

Aussteigen-stieg aus-ausgestiegen = a cobora

Einssteigen-stieg ein-eingestiegen = a urca

Page 32: 126549068 Limba Germana

Satzklammer = acolada in propozitie

Holen-holte-geholt = a aduce

Abholen-holte ab-abgeholt = a lua de undeva

Der Flughafen = aeroport

Cand numeralul ordinal nu are nimic inainte de el primeste terminatia „er“.

Das Buch = cartea die Bucher = cartile

Das Heft = caietul die Hefte = caietele

Der Bleistift = creionul die Bleistifte = creioanele

Warum? = de ce? Darum = de aceea

Der Drehbleistift = creionul mecanic die Drehbleistifte = creioanele mecanice(0.5)

Der Kugelschreiber = pixul

Der Fu..hler = stiloul

Das Lineal = linia die Lineale = liniile

Der Radiergummi = radiera die Radiergummis = radierele

Der Gummi = guma die Gummis = gumele

Der Kangummi = guma de mestecat

Kauen-kaute-gekaut = a mesteca(in gura)

Der Federkasten = penarul

Der Dreieck = echerul die Dreiecken = echerele

Die Tafel = tabla

Alles auf einmal = totul deodata

Gemeinsam = impreuna allein = singur

Der Ort = locul die Orte = locurile

Die Angabe = informatia,relatarea die Angaben = informatiile,relatarile

Einladen-lud ein-eingeladen = a invita

Page 33: 126549068 Limba Germana

Zwischen = intre

Die Stimme = vocea

Die Reise = calatoria die Reisebu..ro = agentia de voiaj

Die Mo..glichkeit = posibilitatea mo..glich = posibil

Unmo..glich = imposibil

Das Zeichen = semnul

Bilden-bildete-gebildet = a forma

Der Fragezatz = propozitie interogativa

Propozitia interogativa incepe intotdeauna cu verbul sau predicatul,urmat de pronume,iar dupa aceea celelalte parti de vorbire sau propozitie.

Reden-redete-geredet = a vorbi

Woru..ber? = despre ce?

Benutzten-benutzte-benuzt = a folosi

Fertig = gata

VERBELE CU PARTICULA SEPARABILA

TRENNBARE VERBEN

Trennbar = separabil untrennbar = inseparabil

Verbele cu particula separabila sunt o categorie distincta de verbe germane care au inainte un prefix sau particula separabila care in timpul conjugarii se separa de verb,adaugandu-se la sfarsitul acestuia.In propozitie, particula separabila este asezata la sfarsitul propozitiei.In aceasta categorie de verbe intalnim si verbe care au particula inseparabila.

Particule neseparabile:

Be- bekommen-bekam-bekommen = a deveni

Emp- empfehlen-empfohl-empfohlen = a recomanda

Ent- entwerfen-entwarf-entworfen = a concepe,a crea

Er- erza..hlen-erza..hlte-erza..hlt = a povesti

Page 34: 126549068 Limba Germana

Ge- gerieben-geriebte-geriebt = a rade

Miss- missverstehen-missverstand-missverstanden = a nu intelege

Ver- verbringen-verbrachte-verbracht = a petrece

Zer- zerbrechen-zerbrach-zerbrochen = a sparge

Ich zerbrache etwas. = Eu am spart ceva.

Exista verbe separabile care mai contin si un alt prefix si anume „vor-„ :

Vorbereiten-bereitete vor-vorbereitet = a pregati

Ich bereitete das Essen vor. = Eu pregatesc masa.

Ich bereite mich vor. = Ma pregatesc.

Aufmachen-machte auf-aufgemacht = a deschide

Zumachen-machte zu-zugemacht = a inchide

La participiul 2 sau a 3-a forma de baza prefixul nu se mai separa de verb, darintre prefix si radacina se adauga „ge“.

(sich)anziehen-zog an-angezogen = a (se) imbraca

Ich ziehe das kind an. = Eu imbrac copilul.

(sich)ausziehen-zog aus-ausgezogen = a (se) dezbraca

sich anziehen = a se imbraca

Ich ziehe mich an = ma imbrac

Du ziehst dich an = te imbraci

Er zieht sich an = el se imbraca

Sie zieht sich an = ea se imbraca

Es zieht sich an = el,ea se imbraca

Wir ziehen uns an = noi ne imbracam

Ihr zieht euch an = voi va imbracati

Sie ziehen sich an = ei,ele se imbraca

DIE MODALVERBEN

Page 35: 126549068 Limba Germana

VERBELE MODALE

Verbele modale sunt verbe auxiliare de mod.Verbele modale nu sunt de sine statatoare,folosindu-se cu infinitivul altor verbe.Ex.:Ich kann lernen = eu pot sa invat:du musst schreiben = tu trebuie sa scrii.

In propozitia dezvoltata verbul la infinitiv este asezat intotdeauna pe ultimul loc.Ex.:Ich kann Deutsch,Englisch,Italienisch lernen. = Eu pot sa invat.....:Du musst die Lection schreiben. = Tu trebuie sa scrii lectia.

Verbele modale se refera la vorbitor si exprima pozitia sa fata de cele exprimate in propozitie.Ex.:Du musst sehr scho..n schreiben. = Tu trebuie sa scrii foarte frumos.

Scho..n = frumos Nett = dragut(a) garstig = urat(a)(infatisare)

Schlimm = rau Ein schlimmes Kind = Un copil rau

Brav = cuminte Ein braves Kind = Un copil cuminte

Das brave Kind = copilul cuminte Das schlimme Kind = copilul rau

Daca adjectivul are in fata articolul nehotarat,el va primi terminatiile articolului hotarat dupa cum urmeaza: Masculin – ein-er ex.:der Vater-ein guter Vater = un tata bun

Feminin – eine-e ex.:die Mutter-eine gute Mutter = o mama buna

Neutru – ein-es ex.:das Kind-ein braves Kind

Daca adjectivul este precedat de articolul hotarat,pentru toate genurile el va primi terminatia „e“.Masculin-der – e der gute Vater

Feminin-die – e die ho..fliche Mutter

Neutru-das – e das unho..fliche Kind

Ho..flich = politicos

Unho..fliche = nepoliticos

Die Ho..flichkeit = amabilitatea

Gescheit = destept

Die Scho..nheit = frumusetea die Dummheit = prostia

Verbele modale se refera la o persoana sau la mai multe persoane care in majoritatea cazurilor nu sunt numite.Verbele modale sunt:

-ko..nen-konte-gekont = a putea

Page 36: 126549068 Limba Germana

-wollen-wollte-gewolt = a vrea;a voi

-mu..ssen-mu..sste-gemu..sst = a trebui

-du..rfen-durfte-gedurft = a avea voie

-sollen-sollte-gesollt = a trebui

-mo..gen-mochte-gemocht = a dori

-ko..nen-exprima o capacitate,o posibilitate sau o presupunere

-wollen-exprima o dorinta.o cerinta sau o indoiala fata de afirmatia facuta de cineva

-mu..ssen-exprima o necesitate,o obligatie sau o presupunere.Ex.:Ich muss heute die Lection schreiben = Trebuie sa scriu astazi lectia

-du..rfen-exprima o permisiune

-sollen-exprima o necesitate,o dorinta,o indoiala sau o porunca,neavand sens propriu sau un timp de executare.Ex.:Ich soll die Lection schreiben = Trebuie sa scriu lectia

-mo..gen-exprima o posibilitate,o dorinta atenuata.

Was mo..chten Sie? = Ce doriti dumneavoastra?

Die Pra..sens = prezentul

Die Vergangenheit = trecutul

Die zukunft = viitorul

Cu ajutorul verbelor modale si un alt verb la infinitiv se pot forma o multitudine de propozitii care ne ajuta sa ne exprimam.

Verbele modale au in cadrul conjugarii cele trei forme si anume:

-afirmativa-ich kann

-negativa-ich kann nicht

-interogativa-kann ich?

Nur = numai

Ansehen-sah an-angesehen = a privi

Zuru..ckbringen-brahte zuru..ck-zuru..ckgebraht = a aduce inapoi

Bekommen-bekamm-bekommen = a primi

Page 37: 126549068 Limba Germana

Suchen = a cauta

Ausleichen-liech aus-ausgeliehen = a imprumuta(carti)

Die Hilfe = ajutorul

Die Zeitschrift = revista dieZeitschriften = revistele

Die Mediotek = laborator de limbi straine

Der Kassettenrecorder = casetofonul

Das Blatt = foaia,coala die Bla..tter = foile,colile

Das Arbeitsblatt = foaia de lucru

Der Ausweis = permisul die Ausweise = permisele

Mitbringen-brahte mit-mitgebraht = a aduce cu sine

Die Bedeutung = insemnatatea,importanta die Bedeutungen = insemnatatile,...

Die Notwendigkeit = necesitatea die Notwendigkeiten = necesitatile

Das Erlaubnis = invoirea;invoiala die Erlaubnise = invoirile;invoielile

Die Vorliebe = predilectia

Die Abneigung = aversiunea die Abneigungen = aversiunile

Die Zuneigung = inclinatia die Zuneigungen = inclinatiile

Der Verbot = interzicerea die Verbote = interzicerile

Rauhenverboten = fumatul interzis

Rauhen-rauhte-gerauht = a fuma

Die Fa..higkeit = insusirea;abilitatea

Der Wille = vointa die Willen = vointele

Die Absicht = intentia die Absichten = intentiile

Der Auftrag = comision;mandat die Auftra..ge = comisioanele;mandatele

Der Rat = sfatul die Ra..te = sfaturile

Das Rathaus = primaria die Ratha..user = primariile

Page 38: 126549068 Limba Germana

Der Kollege = colegul die Kollegen = colegii

Die Kollegin = colega die Kolleginen = colegele

Das Spiel = jocul die Spiele = jocurile

Viel = mult

U..ber = despre;peste

Die Regel = regula die Regeln = regulile

Schwer = greu leicht = usor

Seit wann? = de cand?

Woher? = de unde?

Wohin? = incotro?

Warum? = de ce?

Wie? = cum?

Der Beruf = meseria die Berufe = meseriile

Der Spass = placerea die Spasse = placerile

Besonders = deosebit

Durch = prin

Die Leute = oamenii---nu are singular

Oft = adesea;des

Der Mensch = omul die Menschen = oamenii

Die Hausaufgabe = tema de acasa die Hausaufgaben = temele de acasa

Die Klassaufgabe = tema din clasa die Klassaufgaben = temele din clasa

Die Aufgabe = tema die Aufgaben = temele

Anschauen-schaute an-angeschaut = a viziona

Aussehen-sah aus-ausgesehen = a arata

Lerntipps = mod de invatare

Page 39: 126549068 Limba Germana

Testaufgaben = teme de test

DERIVAREA SAU FORMAREA SUBSTANTIVELOR

COMPUNEREA SUBSTANTIVELOR

Substantivele noi pot fi formate prin derivare si compunere din substantive sau alte parti de vorbire.Derivarea se poate face cu ajutorul prefixelor si sufixelor.Cel mai frecvent procedeu este derivarea cu ajutorul sufixelor.Cele mai des folosite sufixe sunt:

a)-er; -ler; -ner –pentru masculin

-erin; lerin; nerin – pentru feminin.

Substantivele formate astfel indica de obicei persoane care exercita o activitate,o meserie.Ex.:arbeiten – der Arbeiter = muncitorul

-die Arbeiterin = muncitoarea

die Kunst = arta – der Ku..nstler = artistul

- die Ku..nstlerin = artista.

Substantivele care au in radacina lor vocalele „a“, „o“, „u“,prin derivare primesc „..“(umlaut).

b)-e – care indica substantive feminine si totodata se formeaza multe substantive abstracte.Ex.:gross = mare die Gro..sse = marimea

Mit wem? = cu cine?

Lieben = a iubi die Liebe = iubirea;dragostea

Die Allerliebste = cea mai iubita dre Allerliebste = cel mai iubit

Substantivele formate cu sufixul „-el“sunt masculine si indica o unealta.Ex.:der Schlu..ssel = cheia; der Lo..ffel = lingura.

Substantivele formate cu sufixul „-ei“sunt feminine si indica o activitate exercitata intr-un atelier sau cu un sens periorativ.Ex.:die Schneiderei = croitoria; die Bu..cherei = die Bibliotek = biblioteca; die Spielerei = joaca.

Substantivele formate cu ajutorul sufixului „-ling“ sunt masculine si indica ceva tanar sau un sens periorativ(un mod de a face misto).Ex.:der Jungling = tanarul; der Lehrling = ucenicul(lehren = a invata pe cineva); der Feigling = lasul(feige = las).

Substantivele formate cu sufixul „-ung“ sunt intotdeauna feminine si indica o actiune sau rezultatul unei actiuni.Ex.:die Rechnung = socoteala(rechnen = a socoti); die Erfindung = descoperirea(erfinden = a descoperi); die Ordnung = ordinea(ordnen = a ordona).

Page 40: 126549068 Limba Germana

Cu ajutorul sufixului „-heit“ se formeaza substantive feminine care indica o colectivitate,un substantiv abstract.Daca substantivul se termina in „-r“; „-ch“; „-ig“, punem „keit“.Ex.:die Menschkeit = omenirea; die Kindheit = copilaria;die Herzlichkeit = marinimia(herzlich = inimos).

Cu ajutorul sufixului „-schaft“ formam substantive feminine care indica o colectivitate,un raport intre doua sau mai multe persoane.Ex.:der Bu..rgerschaft = toti cetatenii;cetatenia(der Bu..rger = cetateanul); die Freundschaft = prietenia.

Substantivele formate cu sufixul „-tum“ sunt neutre si arata o colectivitate,o stare, o ideie.Ex.:das Burgertum = burghezia; das Heldentum = eroismul(der Held = eroul).

Cu ajutorul sufixelor „-chen“ si „-lein“ se formeaza toate diminutivele din limba germana, care sunt intotdeauna de gen neutru.Ex.:das Ha..uschen = casuta; das Vo..gelchen = pasarica;das Bu..chlein = carticica; das Junglein = baietelul; das Ma..dschen = fetita; das Tishlein = masuta.

Der Tishleifer = mileul

Das Leben = viata mein Leben = viata mea

Versuchen-versuchte-versucht = a incerca

Derivarea se poate face si cu ajutorul prefixelor,iar dintre cele mai folosite sunt:ge-; ur-; un-.

Cu prefixul „ge-„ se formeaza substantivele colective.Ex.: der Berg = muntele – das Gebirge = muntii in totalitate.Ich gehe ins Gebirge. = Eu merg la munte.;der Busch = tufa – das Gebu..sch = tufisul.

Prefixul „ur-„ are sensul de „foarte vechi“ si imprima acest sens substantivului nou format.Ex.:der Wald = padurea – der Urwald = padurea virgina;die Zeit = timpul – die Urzeit = preistoria;die Urmenschen = oameni preistorici;die Sache = lucrul – die Ursache = cauza.

Prefixul „un-„ arata contrariul sau intareste sensul.Ex.:der Dank = multumirea – der Undank = nemultumirea; das Glu..ck = fericirea – das Unglu..ck = nefericirea; der Unmensch = neomul; die Menge = multimea = die Unmenge = (tot)multimea(forma intarita).

Un alt procedeu prin care putem obtine substantive este procedeul compunerii.Cu ajutorul compunerii noi putem sa formam din doua cuvinte unul singur,printr-o litera de legatura.Primul cuvant se numeste „determinativ“si este si cel pe care cade accentul,iar ultimul cuvant, „determinant“,este intotdeauna un substantiv care da si genul substantivului compus.Cuvantul „determinativ“ poate sa fie si o alta parte de vorbire decat substantiv,si anume:adjectiv – gross + der Vater = der Grossvater = bunicul

-hoch + das Haus = das Hochhaus = blocul

-hoch + das Parter = das Hochparter = parter inalt(mezanin)

Page 41: 126549068 Limba Germana

verb – schlafen + das Zimmer = das Schlaufzimmer = dormitorul

- wohnen + das Zimmer = das Wohnzimmer = camera de locuit,de zi

prepozitie – vor + das Mittag = das Vormittag

- nach + das Mittag = das Nachmittag

Cand cele doua cuvinte sunt substantive,pentru a se forma substantivul compus,se intercaleaza o consoana de legatura si anume:

- „s“-daca ambele substantive au consoana la sfarsit,respectiv la inceput

- „n“-daca primul substantiv se termina in vocala.

Exemple:-die Einkaufstasche = sacosa de cumparaturi:der Einkauf = cumpara + die Tasche = geanta,buzunarul

-das Haus = casa + die Aufgabe = tema – die Hausaufgabe = tema de acasa

-die Klasse = clasa + der Leiter = conducator – der Klassenleiter = dirigintele

Daca ambele substantive au unul la sfarsit vocala,iar cel de-al doi-lea tot vocala,vocala de la primul cuvant cade,se inlatura.Ex.:die Klasse + die Aufgabe = die Klassaufgabe.

DER POSSESSIVPRONOMEN

PRONUMELE POSESIV

Pronumele posesiv se acorda in gen,numar si caz cu substantivul inaintea caruia sta. Pronumele posesiv are urmatoarele forme:

-de singular – mein = al meu Ex.:mein Heft = caietul meu

- meine = a mea meine Tasche = geanta mea

- dein = al tau dein Buch = cartea ta

- deine = a ta deine Klasse = clasa ta

- sein = al sau sein Vater = tatal sau

- seine = a sa seine Mutter = mama sa

- unser = al nostru unser Haus = casa noastra

- unsere = a noastra unsere Katze = pisica noastra

- euer = al vostru euer Hund = cainele vostru

Page 42: 126549068 Limba Germana

- euere = a voastra euere Schule = scoala voastra

- ihr = al lor ihr Kind = copilul lor

- ihre = a lor ihre Hausaufgabe = tema lor

Pentru formele de plural,la formele singularului se adauga un „e“.Exemplu:

-meine = ale mele

-deine = ale tale

-seine = ale sale

-unsere = ale noastre

-euere = ale voastre

-ihre = ale lor

Daca folosim pronumele posesiv nu se mai pune articolul hotarat.

Das ist meine Klasse. = Aceasta este clasa mea.

Mein Haus ist gross. = Casa mea este mare.

Pronumele posesive nu sunt de sine statatoare,ci trebuie sa aiba dupa ele neaparat un substantiv.Doar cand este vorba de o intrebare,raspunsul poate fi dat numai prin pronume. Pentru a putea pune intrebari referitoare la cazuri,avem pronumele: „wer?“ = cine?; „was?“ = ce? N – wer?;was?

G – wessen? = al,a,ai,ale cui?,carui?,carei?

D – wem? = cui?

Ac – wen? = pe cine?,ce?

Wessen Hefte sind hier? = Ale cui caiete sunt aici?

R: Meine. = Ale mele./ Meine Hefte. = Caietele mele.

Niemand = nimeni

Was ist hier? R: Hier ist eine Klasse.

Mehr = mai mult mehrere = mai multe

Cand in propozitie avem deja o negatie sau un cuvant negativ,negatia „nicht“ care sta langa verb nu se mai pune.Ex.:Niemand spricht. = Nimeni nu vorbeste.

Page 43: 126549068 Limba Germana

Niemand spricht nichts. = Nimeni nu vorbeste nimic.Alle schweigen.

= Toti tac.

Schweigen-schweigte-seschweigt = a tacea

Schweigen-schweig-geschweigen = a tacea

Denken-dachte-gedacht = a gandi;a crede

Versuchen-versuchte-versucht = a incerca

Brauchen-brauchte-gebraucht = a avea nevoie

Meinen-meinte-gemeint = a fi de parere

Seit = de

Beruf = meserie

Wichtig = important

Fremd = strain

Die Fremdsprache = limba straina die Fremdesprachen = limbi straine

Wie? = cum?

Jeden tag = in fiecare zi

Jede,jedes = fiecare

Ausserdem = in afara de aceasta

Die Lo..sung = rezolvarea die Lo..sungen = rezolvarile

Beim = la

Beim dem Lernen = la invatare

Ausleichen-lieh aus-ausgeliehen = a imprumuta(carti,casete)

Borgen-borgte-geborgt = a mprumuta bani

Der Personalweis = buletinul

Der Pass = pasaportul die Pa..sse = pasapoartele

Sofort = imediat

Page 44: 126549068 Limba Germana

Der Betrieb = agitatia,forfota die Bbetriebe = agitatiile,forfotele

Beraten-beratete-beratet = a sfatui

Dieser = acest diese = aceasta dieses = acesta,aceasta

Die Grundstuffe = ciclul de incepatori,cursul de incepatori

Die Studierenden = cei care studiaza

Eigen = propriu

Das Fest = sarbatoarea,petrecerea die Feste = sarbatorile,petrecerile

Ab = de la bis = pana la

Der Aufenthaltsraum = sala de primire

Der Hinterhof = curtea din spate

Der Hof = curtea die Hofe = curtile

Das Streichquartett = cvartetul de coarde

Streichen-strich-gestrichen = a mangaia,a atinge

Der Vortrag = prelegerea die Vortra..ge = prelegerile

Dias = diapozitive

Der Raum = incaperea,sala die Ra..ume = incaperile,salile

Das Papierfaltens = indoirea hartiei

Die Falte = cuta

Falten-faltete-gefaltet = a indoi,a plia

Die Postkarte = cartea postala die Postkarten = cartile postale

Die Ansichtkarte = vederea die Ansichkarten = vederile

Regen-regnete-geregnet = a ploua Es regnet = Ploua

Die Ausstellung = expozitia die Ausstellungen = expozitiile

Der Schmuck = bijuterie,podoaba die Smu..cke = bijuteriile,podoabele

Der Schmarotz = mucul die Schmarotze = mucii

Page 45: 126549068 Limba Germana

Der Nase = nasul

Der Verkauf = vinzarea

Die Wiedergabe = redarea

Der Beste = cel mai bun die Beste = cea mai buna

Der Preis = premiul,pretul die Preise = premiile,preturile

Die Ero..ffnung = deschiderea,inaugurarea die Ero..ffnungen = inaugurarile

Der Erlo..s = produs,incasare,ofranda die Erlo..se = produsele,incasarile,ofrandele

Gemeinnu..tzig = in folosul comunitatii

Gespa..ndet = donat wird gespa..ndet = va fi donat

Spa..ndet-spa..ndete-gespa..ndet = a dona

Der Tanz = dansul die Ta..nze = dansurile

Die Flur = holul die Flu..re = holurile

Gospel = spiritual

Singen-sang-gesungen = a canta

Das Lied = cantecul die Lieder = cantecele

Tanzmuzik = muzica de dans

Der Wettweberv = concursul die Wettweberve = concursurile

Der Regen = ploaia

Bei = la

Gewinnausgabe = primirea

Besuchen = a frecventa

Verschieden = diferit

Besuchen-besuchte-besucht = a frecventa,a vizita

Feiern-feierte-gefeiert = a sarbatori

Lachen-lachte-gelacht = a rade

Page 46: 126549068 Limba Germana

Sich unterhalten-unterhielt sich-sich unterhaltet = a se intretine(a face conversatie)

Tanzen-tanzte-getanzt = a dansa

Der Gast = oaspetele die Gga..ste = oaspetii

Fro..hlich = vesel

Die Festkleider = rochii,haine de sarbatoare

Die Kontrollarbeit = lucrare de control die Kontrollarbeiten = lucrarile de control

Entschuldigen Sie mich = scuzati-ma

Negatia pentru substantive este articolul hotarat negat kein = nici un;nici o

keine = nici o;nici un.

Exista substantive al caror gen din limba germana nu corespunde cu genul din limba romana.

Gemeinsam = comun

Sehen-sah-gesehen = a vedea Wie man sieht = cum se vede

Man = se

Man spricht Deutsch = Se vorbeste nemteste.

Die Einladung = invitatia die Einladungen = invitatiile

Berichten-berichtete-berichtet = a relata

Anbieten-bat an-angeboten = a oferi

Sich freuen-freute sich-sich gefreut = a se bucura

Ganz = total;complet

Ernst = serios

Tra..umen-tra..umte-getra..umt = a visa

Traurig = trist;trista

Faul = lenes faulpel = puturos

Fleissig = silitor

USW = und so weiter = si asa mai departe

Page 47: 126549068 Limba Germana

Teilnehmer = participant teilnehmerinen = participanta

Passen-passte-grpasst = a se potrivi

Beraten-beratete-beratet = a sfatui

Helfen-half-grholfen = a ajuta

In propozitie locul al 2-lea sete intotdeauna locul verbului.Daca verbul este la un timp compus, verbul auxiliar sta pe locul al 2-lea ,iar participiul trecut pe ultimul loc.Cand propozitia incepe cu un complement sau orice altceva,pronumele este asezat dupa verb.

DECLINAREA ARTICOLULUI

In limba germana ,articolul hotarat,asezat intotdeauna inaintea substantivelor,se declina astfel:

M F N

N der die das

G des der des

D dem der dem

Ac den die das

Pentru plural exista o singura forma pentru toate cele trei genuri:

M F N

N die

G der

D den

Ac die

Articolul nehotarat, care este asezat tot inaintea substantivului,nu are decat forme pentru singular.

M F N

N ein eine ein

G eines einer eines

Page 48: 126549068 Limba Germana

D einem einer einem

Ac einen eine ein

Articolul nehotarat negat are atat forme de singular precum si o singura forma de plural,primind terminatiile articolului hotarat dupa cum urmeaza:

SINGULAR PLURAL

M F N

N kein keine kein keine

G keines keiner keines keiner

D keinem keiner keinem keinen

Ac keinen keine kein keine

In limba germana exista situatii cand articolul hotarat se poate contopi cu prepozitii pentru prescurtarea exprimarii:

An = la an + das = ans = la

Ich gehe an das Fenster. = Ich gehe ans Fenster. = Eu merg la fereastra.

Auf = pe auf + das = aufs = pe

Ich sitze auf das Bett. = Ich sitze aufs Bett. = Eu stau pe pat.

Fu..r = pentru fu..r + das = fu..rs = pentru

Ich arbeite fu..r das Leben. = Ich arbeite fu..rs Leben. = Eu muncesc pentru viata.

In = in in + das = ins = in

Komm in das Haus. = Komm ins Haus. = Vino in casa.

Um = pentru um + das = ums = pentru

Um das Leben. = Ums Leben. = Pentru viata.

Vor = in fata vor + das = vors = in fata

Vor das Leben habe ich Angst. = Vors Leben habe ich Angst. = De viata mi-e frica.(In fata vietii mi-e frica.)

U..ber = peste u..ber + das = u..bers = peste

U..ber das Land ist Nebel. = U..bers Land ist Nebel. = Peste tara este ceata.

Page 49: 126549068 Limba Germana

Durch = prin durch + das = durchs = prin

Durch das Land weght der Wind. = Durchs Land weght der Wind. = Peste tara bate vantul.

Aceste contopiri se folosesc cu substantive aflate in cazul acuzativ.Exista alte prepozitii care se contopesc cu articolul numai la dativ.

An = la an + dem = am = la

Ich bin an dem Fenster. = Ich bin am Fenster. = Eu sunt la fereastra.

Bei = la (persoane) bei + dem = beim = la (persoane)

Ich bin bei dem Arzt. = Ich bin beim Arzt. = Eu sunt la doctor.

In = in in + dem = im = in

Die Kinder spielen in dem Hof. = Die Kinder spielen im Hof. = Copiii se joaca in curte.

Von = de la von + dem = vom = de la

Von dem Vater habe ich das Heft. = Vom vater habe ich das Heft. = De la tata am caietul.

Ich komme vom der Freundin. = Vin de la prietena.

Ich komme vom meiner Freundin. = Vin de la prietena mea.

Zu = la;spre zu + dem = zum = la;spre

Zu dem Theater wollen alle gehen. = Zum Theater wollen alle gehen. = Toti vor sa mearga la teatru.

Zu = la;spre zu + der = zur = la;spre

Zu der Post ist ein langer Weg. = Zur Post ist ein langer Weg. = La posta este o cale lunga.

La verbele care indica directia miscarii sau arata modul de deplasare,prepozitiile vor fi folosite cu cazul acuzativ.Pentru acuzativ intrebarea este „wohin?“(unde?;incotro?).La verbele care arata stare pe loc sau miscare statica,prepozitiile se vor folosi cu cazul dativ.Intrebarea la care raspunde este „wo?“(unde?).

Ich gehe in der Park. = Merg in parc.(wohin?) (Ac)

Ich bin im Park. = Sunt in parc.(wo?) (D)

Ich bin im Zimmer.

Ich bin in der Klasse.

Contopirea articolului cu prepozitia se intampla numai la genul masculin si neutru.

Page 50: 126549068 Limba Germana