7. LECŢIA - PARTEA ÎNTÂISă începem lecţia cu noile cuvinte! Repetaţi cu voce tare şi urmăriţi cu atenţie sensul lor:

der Bus > [der bus] - autobuzul

das Geld > [das gelt] - banii

die Haltestelle > [di: ha:ltăştelă] - staţia

der Markt > [der markt] - piaţa

das Museum > [das m usE:um ] - muzeul

der Sohn > [dcr zo:n] - fiul

der Stadtplan > [der ştatplan] - planul oraşului, harta

die Straltenbahn > [di: ştrarsănban] - tramvaiul

das Taxi > [das taksi] - taxiul

die Tochter > [di: toHter] - fiica

die rumănische Botschaft

> [di: ru:m Enişe bortşaft]

- ambasada română

mein Mann > [ma/'n man] - soţul meu

Acum să repetăm aceste cuvinte împreună cu articolul nehotărât sau ci pronumele posesiv:

ein Taxi > [a/n tacsi] - un taxi

eine StraBenbahn > [a/nă ştrarsănban] - un tramvai

ein Bus > [a/n bus] - un autobuz

cine Haltestelle > [a/nă hailtăstelă] - o staţie

mein Sohn > [ma/n zo:n] - fiul meu

meine Tochtcr > m a/nă toH ter] - fiica mea

mein Mann > [ma/n man] - soţul meu

ein Stadtplan > [a/n ştatplan] - un plan al oraşului

ein Markt > [a/n markt] - o piaţă

mein Geld > [ma/n gelt] - banii mei

ein Museum > [a/n musErum] - un muzeu

eine rumănische > [a/nă ru:m Enişe - o ambasadă românăBotschaft bo:tşaft]

Să exersăm cuvintele în propoziţii simple. Citiţi cu voce tare şi memoraţi sensul românesc al propoziţiilor:

Hicr ist eine > [hi:r ist a/nă - Aici este o staţie.Haltestelle. harltăştelă]

Dort steht ein Bus. > [dort ştE:t a/n bus] - Acolo este un autobuz.

Ich nehme eine StraBenbahn. > [iH nE:m ă a/nă ştra:sănba:n]

- Iau tramvaiul.

Dort steht ein Museum. > [dort ştE:t a/n musE:um ] - Acolo este un muzeu.

Ich nehme ein Taxi. > [iH nE :m ă a/n taksi] - Iau un taxi.

Hier ist der Markt. > [hi:r ist der markt] - Aici este piaţa.

Ich habc einc Tochtcr. > [iH ha:bă a/nă toHter] - Am o fiică.

Dort ist mein Sohn. > [dort ist ma/n zo:n] - Acolo este fiul meu.

Hier ist die rumănische > [hi:r ist di: ru:m Enişe - Aici este ambasadaBotschaft. bo:tşaft] română.

Mein Mann und meine Frau. > [ma/'n man unt m a/nă frau]

- Soţul meu şi soţia mea.

Das ist mein Stadtplan. > [das ist ma/n ştatplan] - Acesta este planul meu al oraşului.

Hast du Geld? > [hast du gelt] - Ai bani?

Completaţi cu cuvintele corespunzătoare propoziţiile germane! Citiţi propoziţiile cu voce tare:

Iau tramvaiul. - Ich nehme > die StraBenbahn.

> [iH nEmă di: ştra:sănba:n]

El nu merge cu taxiul. - Er nimmt kein > Taxi. > [er nimt ka/n taksi]

Ei sunt soţul şi fiul meu. - Das sind > mein Mann und mein > Sohn.

> [das zint ma/n man unt ma/n zo:n]

Unde este planul oraşului - Wo ist der > Stadtplan von > [vo: ist der ştatplan fonBerlin? Berlin? berli:n]

Autobuzul nu merge spre - Der Bus făhrt nicht > zum > [der bus fE:rt niHt ţumpiaţă. Markt. markt]

Staţia este vis-a-vis. - > Die Haltestelle haben Sie dort driiben.

> [di: harltăştelă ha:băn zi: dort drUbăn]

Fiica mea are mulţi bani. - Meine > Tochter hat viei > Geld.

> [ma:/'nă toHter ha:t fl:l gelt]

In apropiere este un muzeu. - In der Năhe ist > ein Museum.

> [in der nE:ă ist a/n musEium]

Acolo este ambasada - Dort ist > die rumănische > [dort ist di: ruimEnişeromână. Botschaft. boitşaft]

Să recapitulăm din nou cuvintele noi ale lecţiei! Cum spunem în limba germană? Folosiţi filtrul roşu:

soţul meu

staţia

fiica mea

piaţa

banii

ambasada română

> mein Mann

> die Haltestelle

> meine Tochter

> der Markt

> das Geld

> die rumănische Botschaft

fiul meu

planul oraşului

taxiul

tramvaiul

muzeul

autobuzul

> mein Sohn

> der Stadtplan

> das Taxi

> die StraBenbahn

> das Museum

> der Bus

Urmează un exerciţiu de traducere din limba română în limba germană. Citiţi cu voce tare propoziţiile germane:

Tatăl meu are mulţi bani.Unde stă autobuzul de Iaşi?Staţia este acolo, vis-a-vis.Tramvaiul merge spre piaţă?Am deja un băiat şi o fată.

Planul oraşului Berlin nu este la soţul meu.

El ia un taxi şi merge în oraş.Unde este aici un muzeu?Acolo este ambasada română?

> Mein Vater hat viei Geld.> Wo stcht der Bus nach Iaşi?> Die Haltestelle ist dort driiben.> Făhrt die StraOenbahn zum Markt?> Ich habe schon einen Sohn und eine

Tochter.> Mein Mann hat den Stadtplan von Berlin

nicht.> Er nimmt ein Taxi und f&hrt in die Stadt.> Wo ist hier ein Museum?> Ist dort die rumănische Botschaft?

Memoraţi folosirea următoarelor cuvinte:

„zu” [ţu] - „la”, „spre” (zu+dem = zum; zu+der = zur)„an” [an] - „pe”, „lângă”-ver1

Der Bus fiihrt zum Rathaus.

Das Rathaus steht am Markt.

Die StraCenbahn fahrt zur Schule.Der Bus steht an der Kirche.

Fahren Sie zum Kino?Ein Mann steht an der Haltestelle.Das Hotel liegt am Bahnhof.

Herr Kurz geht zur Botschaft.

ical, (an+dem = am)

> [der bus fE:rt ţum ra:thaus]

> [das ra:thaus ştE:t am markt]

> [di: ştra:sănban fE:rt ţur şu:lă]

> [der bus ştE:t an der kirHă]

> [fa:răn zi: ţum kino]> [a/n man ştE:t an

der ha:Ităştelă]> [das hotel li:gt am

ba:nho:f]> [her kurţ gE:t ţur

bo:tşaft]

- Autobuzul merge spre primărie.

- Primăria este lângă piaţă.

- Tramvaiul merge spre şcoală.

- Autobuzul stă la biserică.

- Mergeţi la cinema?- Un bărbat stă în staţie.

- Hotelul se află lângă gară.

- Domnul Kurz merge la ambasadă.

Urmează construcţiile prepoziţionale din exerciţiul anterior:

zum Rathaus > [ţum ra:thaus] - la primărie

zum Kino > [ţum kino] - la cinema

zur Schule > [ţur şu:lă] - la şcoală

zur Botschaft > [ţur bo:tşaft] - la ambasadă

am Markt > [am markt] - la piaţă

am Bahnhof > [am ba:nho:f) - la gară

an der Kirche > [an der kirHă] - la biserică

an der Haltestelle > [an der ha:ltăştelă] - în staţie

1. Prepoziţia „zu” - „la ” stă cu cazul dativ. Articolul hotărât are următoarele forme la cazul dativ: în cazul substantivelor masculinc şi neutre „dem”, în cazul substantivelor feminine „der”. Articolul nehotărât are următoarele forme: substantive masculine şi neutre - „einem”, substantive feminine - „einer” . în locul construcţiei „zu dem (Kino)” se foloseşte forma „zum (Kino)”, iar în loc de „zu der (Kirche)” forma „zur (Kirche)”.2. Prepoziţia „an” - „la, lângă”, când răspunde la întrebarea „unde este?”- „wo?” stă cu cazul dativ. Şi aici folosim în loc de „an dem” - „am”:an dem (Bahnhof) - „am (Bahnhof)”. /

în următorul exerciţiu, completaţi propoziţiile germane cu prepoziţiile corespunzătoare:

Taxiul merge la primărie.

Eu stau în staţie.

Primăria este lângă piaţă.

Sunt acasă.

El stă la tablă.

Tu te duci la gară.

Aş vrea să mă duc la bancă.

Autobuzul merge spre primărie?

Este un muzeu lângă piaţă?

Să învăţăm câteva cuvinte noi. Atenţie la pronunţie:

înainte (de) - vorher

din păcate - leider

ori - mal

- Das Taxi fthrt > zum Rathaus.

- Ich stehe > an der Haltestelle.

- Das Rathaus steht > am Markt.

- Ich bin > zu Hause.

- Er steht > an der Tafcl.

- Du f&hrst > zum Bahnhof.

- Ich mflehte > zur Bank gehen.

- Făhrt der Bus > zum Rathaus?

- Gibt es > am Markt ein Museum?

> [forher]

> [la/der]

> [mal]

(De multe ori nu se poate traduce în limba română; n-are sens lexical!)

departe - weit > [va/t]

acolo - dahin > [dahin]

cel mai bine - am besten > [am bestăn]

totul, chiar - ganz > [ganţ]

Să folosim aceste cuvinte în propoziţii scurte! Citiţi cu voce tare propoziţiile şi aveţi grijă la pronunţie:

Ich kommc, abcr vorhcr gehe ich nach Hause.

> [iH komă a:ber forher gE:ă iH naH hausă]

- Vin, însă mai întâi mă duc acasă.

Kannst du das mal bringen? > [kanst du das mal brin8ăn]

- Poţi să mai aduci şi acesta?

Zum Bahnhof ist es weit. > [ţum ba:nho:f ist es va/t] - Gara este încă departe.

Făhrt kein Bus dahin? > [fE:rt ka/n bus dahin] - Nu merge autobuz încolo?

Am besten nehmen Sie die StraBenbahn.

> [am bestăn nE:măn zi: di: ştra:sănba:n]

- Cel mai bine luaţi tramvaiul.

Die Haltestelle ist ganz in der Năhe.

> [di: ha:ltăştelă ist ganţ in der nE:ă]

- Staţia este chiar în apropiere.

Er kommt leider nicht. > [er komt la/der niHt] - El din păcate nu vine.

Traduceţi următoarele propoziţii din limba română în limba germană:

Bei vin? Da, însă întâi aş vrea să mănânc ceva.

> Trinkst du Wein? Ja, aber vorher mochte ich etwas essen.

> [trinkst du vam /a a:ber forher mOhtă iH etfas esăn]

Sora mea vine imediat. > Meine Schwester kommt gleich.

> [ma/'nă şvester komt gla/H]

Ai bani? Din păcate n-am bani.

> Hast du Geld? Leider habe ich kein Geld.

> [ha:st du gelt la/der ha:bă iH ka/n gelt]

Poţi să călătoreşti la Berlin. > Du kannst mal nach Berlin fahren.

> [du kanst mal naH berlirn fairăn]

Gara este departe? > Ist es zum Bahnhof weit? > [ist es ţum ba:nho:f va/t]

Da, dar tramvaiul merge acolo.

> Ja, abcr cine StraBenbahn f&hrt dahin.

> [/'a a:ber a/nă ştra:sănba:n fE:rt dahin]

Cel mai bine luaţi un taxi. > Nehmen Sie am besten ein Taxi!

> [nEmăn zi: am bestăn a/n tacsi]

U rm ează câteva verbe noi. C itiţi cu voce tare şi clar:

zeigen > [ţa/găn] - a arăta

er zeigt > [e r ţaigt] - el arată

frage n > [fra:gănj - a întreaba

er fragt > [cr frakt] - el întrebă

sagen > [za:găn] - a spune

er sagt > [e r za:kt] - el spune

wissen > [visăn] - a ştii

er weiB > [e r va/s] - el ştie

ich weiB >[iH va/s] - eu ştiu

abheben >[aphEbăn] - a ridica

Ultimul verb, „abheben” figurează într-o expresie nouă:„Geld von der Bank abheben”- „a ridica bani de la bancă”

Să folosim aceste verbe în propoziţii! Citiţi propoziţiile şi urmăriţi cu atenţie sensul lor:

Ich will Geld von der Bank > [iH vil gelt fon der bank - Vreau să ridic bani de la abheben. aphEbăn] bancă.

Das wissen wir nicht. > [das visăn vi:r nillt] - Acesta nu ştim.

Ich zeige mein Heft. > [iH ţa/gă ma/n heft] - Eu arăt caietul meu.

Er fragt die Tochter. > [e r frakt di: to:Hter] - El întreabă fiica.

Er sagt: „Guten Appetit!” > [e r za:gt gu:tăn apeti:t] - El spune: „Poftă bună!”

Să mai exersăm verbele din această lecţie! Completaţi următoarele propoziţii:

El vrea să ridice bani de la - Er will Geld von der Bank > [er vil gelt fon der bankbancă. > abheben. aphebăn]

Dvs. ştiţi unde este Eva? - > Wissen Sie, wo Eva ist? > [visăn zi: vo: efa ist]

Din păcate nu ştiu. - > Ich weiB es leider nicht > [iH va/s es la/dăr niHt]

îţi arăt planul oraşului. - >Ich zeige dir den >[iH ţa/gă di:r dEnStadtplan. ştatplan]

îl întreb pe fratele meu. - > Ich frage meinen Bruder. > [iH fra:gă ma/nănbru:der]

îţi spun:„La revedere!” - >Ich sage dir: „Auf >[iH za:gă di:r aufWiedersehen!” viiderzEn]

Cu siguranţă aţi reţinut verbele noi. Spuneţi cu voce tare şi clar:

noi ştim

eu arăt

el întreabă

noi spunem

a ridica

> wir wissen

j jc h zeige

>.er fragt

^.wir sagen

^abheben

> [vi:r visăn]

>[iH ţa/gă]

> [er fra:kt]

> [vi:r za:găn]

.„[aphebăn]

în continuare remarcaţi folosirea cuvintelor „auf’- „pe” şi „neben”- „lângă” în următoarele propoziţii! Aveţi grijă la pronunţie:

>[er ist au f dEm ba:nho:f]Er ist auf dem Bahnhof.

Das Hotel ist neben der Schule.

Das Heft liegt auf dem Buch.

>[das hotel ist nEbăn der şu:lă]

>[das heft li:kt auf dEm bu:H]

Die Botschaft ist neben dem > l& : bo:tşaft ist nEbăn Museum. dEm muzErum]

- El este la gară.

- Hotelul este lângă şcoală.

- Caietul este pe carte.

Ambasada este lângă muzeu.

Ich gehe auf der StraBe. > ['H gE:ă auf de ştrarsă] _ j^ă (juc pe stradă.

Să recapitulăm construcţiile prepoziţionale din propoziţiile anterioare:

pe stradă - auf der StraBe > [auf de ştra:să]

la gară - auf dem Bahnhof > tauf dEm ba:nho:f]

lângă şcoală - neben der Schule > [nEbăn de şu:lă]

lângă muzeu - neben dem Museum > [nEbăn dEm muzE:um]

în această lecţie, prepoziţiile „ a u f’ şi „neben"’ răspund la întrebarea „unde”. în acest caz acestea stau cu cazul dativ, de ex

a u f der Sirafie - pe stradă - neben dem Bahnhof - lângă gară

Completaţi următoarele propoziţii cu prepoziţiile corespunzătoare:

Restaurantul este lângă biserică.

Profesorul stă lângă elev.

Suntem la gară.

Banca se află lângă hotelul „Inter­naţional”.

Muzeul este lângă piaţă.

Vă arăt pe hartă.

Mă duc pe stradă.

- Das Restaurant liegt > ne >̂en der Kirche.

- Der Lehrer steht > nel5en dem SchQler.

- Wir sind > auf dem Bahnhof.

- Die Bank ist > neben dem Hotel „Inter­national”.

- Das Museum ist > am Markt.

- Ich zeige es Ihnen > au^ dem Stadtplan.

- Ich gehe > au^ der StraBe.

Să învăţăm un nou pronume: „welcher”- „care”, „ce”. Citiţi cu voce tare şi fiţi atenţi la pronunţie:

care (masculin) - welcher > [velHer]

care (feminin) - welche > [velHă]

care (neutru) - welches > [velHes]

Urmăriţi cu atenţie folosirea acestui pronume în următoarele propoziţii:

Welcher Tag ist heute? > [velHer ta:k ist ho/tă] - Ce zi este azi?

Welche Straflenbahn ffchrt > [velHă ştra:sănba:n fE:rt - Care tramvai merge lazum Bahnhof? ţum ba:nho:f] gară?

Welches Hotel steht dort? > [velHes hotel ştE:t dort] - Care hotel se află acolo?

Zu welcher Bank gehst du? > [ţu velHer bank gE:st du] - La care bancă mergi?

Welches Taxi nimmst du? > [velHes taksi nimst du] - Cu care taxi mergi?

După pronumele interogativ „welcher, welche, welches”, substantivul se foloseşte fără articol, de ex.:Welche Schule steht dort? - Care şcoală se află acolo?Acest pronume se declină la fel ca articolul hotărât, de ex.: welcher Mann? (der), welche Frâu? (die), welches Kind? (das), welche

^Zigaretten? (die).

Completaţi propoziţiile germane cu forma corespunzătoare a pronumelui „welcher, welche, welches”! Citiţi cu voce tare:

Ce zi este azi?

La care bancă mergi tu?

Care hotel se află acolo?

Cu care taxi mergi?

Ce ţigări ai?

- > Welcher Tag ist heute? > [velHer ta:k ist ho/'tă]

- Zu > welcher Bank gehst > [ţu velHcr bank gE:st du]du?

- > Welches Hotel steht dort? > [velHes hotel ştE:t dort]

- > Welchcs Taxi nimmst du? > [velHes taksi nimst du]

> Welchc Zigaretten hast du?

> [velHă ţigaretăn ha:st du]

Care tramvai merge la gară? - > Welche StraBenbahn fahrt > [velHă ştra:sănba:n fE:rtzum Bahnhof? ţum ba:nho:f]

In continuare, vă facem cunoscute câteva forme de acuzativ şi dativ ale pronum elui personal:

mir

ihr

ihm

ihn

es

> [mi:r]

> [i:r]

>[i:n]

> [es]

Iată câteva exemple! Citiţi cu voce tare şi clar:

Ich kann es Ihnen hier zeigen.

Wir k6nnen ihn fragen.

Konncn Sie es mir sagen?

Ich sage es ihr.

Ich fahre mit ihm.

Fragen Sie das Kind?Ja, ich frage es.

>[iH ka:n es i:năn hi:r ţa/găn]

>[vi:r kOnăn i:n fra:găn]

>[kOnăn zi: es mi:r za:găn]

> [iH za:gă es i:r]

> [iH fa:ră mit i:m]

>[fra:găn zi: das kint /a iH fra:gă es]

- mie

- ei (pentru ea)

- lui

- pe el

- pe acesta (neutru)

- Vă pot arăta aici.

- îl putem întreba.

- îmi puteţi spune?

- îi spună. *

- Eli călătoresc cu el.

- întrebaţi copilul? Da, îl întreb.

Să folosim cele învăţate! Completaţi următoarele propoziţii germane cu forma corespunzătoare a pronumelui personal! Folosiţi filtrul roşu:

Arătaţi-mi planul oraşului!

Am vrea să-i aducem ceva.

Nu vrem să-i arătăm ei caietul.

Unde este Eva? Aş vrea să-i arăt oraşul.

Unde este copilul tău? Vreau să-l întreb.

Fiul tău este acasă? Vreu să-l vizitez.

îmi puteţi spune, unde este muzeul?

Nu este departe de aici.

Eva este aici? Nu ştiu.

- Zeigen Sie > mir bitte den Stadtplan!

- Wir m6chten > ihm etwas bringen.

- Wir wollen > ihr das Heft nicht zeigen.

- Wo ist Eva? Ich mochte > ihr die Stadt zeigen.

- Wo ist dein Kind? Ich will > es mal fra­gen.

- Ist dein Sohn zu Hause? Ich will > ihn besuchen.

- KOnnen Sie > mir sagen, wo das Mu- seum ist?

- > Es ist nicht weit von hier.

- Ist Eva da? Ich weiB > es nicht.

Să repetăm cuvintele noi din această lecţie! Citiţi cu voce tare şi clar propoziţiile germane:

Wollen wir heute in die Stadt gehen?

Gem.

Aber vorher mochte ich noch zur Bank gehen.

Zu welcher Bank gehst du?

Zu der Bank in der SchulstraBe, gleich neben dem Hotel „International”.

Wo ist das Museum?

Das weiB ich leider auch nicht.

> Mergem azi în oraş?

> Cu plăcere.

> Dar înainte aş vrea să mă duc la bancă.

> La care bancă mergi?

> La banca din Strada Şcolii, chiar lângă hotelul „Internaţional”.

> Unde este muzeul?

> Din păcate nici eu nu ştiu.

> Acolo este un bărbat, îl putem întreba.Dort steht ein Mann, wir kflnnen ihn mal fragen.

Kflnnen Sie uns sagen, wo das Museum ist? > Ne puteţi spune unde este muzeul?

Das Museum ist am Markt, nicht weit vom Rathaus.

Ich kann es Ihnen hier auf dem Stadtplan zeigen.

Wollen Sie mit Ihrem Wagen fahren?

Făhrt kein Bus dahin?

Nein. Nehmen Sie am besten die StraBenbahn!

Wo ist die Haltestelle?

Die ist hier ganz in der Năhe.

Dort ist auch die rumănische Botschaft.

> Muzeul este lângă piaţă, nu departe de primărie.

> Vă pot arăta aici, pe hartă.

> Vreţi să mergeţi cu maşina Dvs.?

> Nu merge autobuz acolo?

> Nu. Cel mai bine luaţi tramvaiul!

> Unde este staţia?

> Este chiar aici aproape.

> Acolo este şi ambasada română.

Ultimul exerciţiu din această parte a Traduceţi din limba română în limba respectiv şi recapitulaţi-1 încă o dată:

Autobuzul merge la primărie.

Mergeţi la cinema? (cu un vehicul)

Domnul Kurz merge la ambasadă.

Stau în staţie.

Primăria este lângă piaţă.

Vin, însă întâi mă duc acasă.

Este departe gara?

Din păcate n-am bani.

lecţiei cuprinde toată materia învăţată până acum. germană! Dacă nu sunteţi sigur, căutaţi exerciţiul

> Der Bus făhrt zum Rathaus.

> Fahren Sie zum Kino?

> Herr Kurz geht zur Botschaft.

> Ich stehe an der Haltestelle.

> Das Rathaus steht am Markt.

> leh komme, aber vorher gehe ich nach Hause.

> Ist es weit zum Bahnhof?

> Leider, habe ich kein Geld.

Pot să călătoresc la Berlin?

Un tramvai merge acolo.

Vreau să ridic bani de la bancă,

îţi arăt planul oraşului.

Mă duc pe stradă.

Profesorul stă lângă elev.

La care bancă te duci?

îmi puteţi spune unde este muzeul?

Nu este departe de aici.

Vreţi să mergeţi cu maşina Dvs.?

Unde este staţia?

Este chiar aici, aproape.

în Kiel nu este ambasadă română.

Kann ich mal nach Berlin fahren?

Eine StraBenbahn fâhrt dahin.

Ich will Geld von der Bank abheben.

Ich zeige dir den Stadtplan.

Ich gehe auf der Strafie.

Der Lehrer steht neben dem Schuler.

Zu welcher Bank gehst du?

Konnen Sie sagen, wo das Museum ist?

Es ist nicht weit von hier.

Wollcn Sie mit Ihrem Wagen fahren?

Wo ist die Haltestelle?

Die ist hier ganz in der Năhe.

In Kiel gibt es keine rumănische Bot-schaft.

LECŢIA 7. - PARTEA A DOUAîncepem partea a doua a lecţiei cu noile cuvinte. Repetaţi cu voce tare:

die Ecke > [di: ekă] - colţul

der Name > [der na:mă] - numele

der Vomame > [der forna:mă] - prenumele

der August > [der augu:st] - august

das Gepăck > [das gepek] - bagajul

der Koffer > [der kofer] - valiza

die Koffer > [di: kofer] - valizele

dic Reise > [di: ra/ză] - călătoria

der Zollbeamte > [der ţo:lbeamtă] - vameşul

der Onkel > [der o:nkel] - unchiul

die Tante >[di: tarntă] - mătuşa

der Pafi > [der pa:s] - paşaportul

(das) Osterreich > [das Ostera/H] - Austria

Repetaţi încă odată cuvintele în altă ordine, aveţi grijă la pronunţie:

der August > [der augu:st] - august

die Ecke > [di: ekă]

das Gepăck > [das gepek]

der Koffer > [dcr kofer]

die Koffer > [d i:k o fe r]

der Onkel > [der o:nkel]

die Reise > [di: ra/ză]

die Tante > [d i:ta :n tă ]

der Vomame > [der forna:mă]

der Zollbeamte > [der ţo:lbeamtă] - vameşul

der Name > [der na:mă] - numele

der PaC > [der pa:s]

(das) Osterreich > [das Ostera/'H]

- colţul

- bagajul

- valiza

- valizele

- unchiul

- călătoria

- mătuşa

- prenumele

- paşaportul

- Austria

Să folosim cuvintele noi înpreună cu cele învăţate! Citiţi cu voce tare propoziţiile germane şi urmăriţi cu atenţie pronunţia:

Die Botschaft ist an der Ecke Schubert-HeinestraBe.

Mein Vomame ist Jan.

Ich will im August nach Osterreich fahren.

Der Zollbeamte fragt ihn.

Haben Sie einen Koffer?

Ich besuche meinen Onkel und meine Tante.

Die Reise nach Kiel ist schon.

Ich habe viei Gepăck.

Wie ist Ihr Name?

Bitte Ihren PaB!

> [di: bo:tşaft ist an der ekă - Ambasada este la colţulşu:bert ha/năştra:să ]. străzilor Schubcrt şi

Heinc.

> [ma/n forna:mă ist Jan] - Prenumele meu este Jan.

> [iH vil im augu:st naH Ostera/H fa:răn]

> [der ţo:lbeamtă fra:gt i:n]

> [ha:băn zi: a/năn kofer]

> [iH bezu:Hă ma/năn o:nkel unt ma/nă ta:ntă]

> [di: ra/ză naH ki:l ist şO:n]

> [iH ha:bă fi:l gcpek]

> [vi: ist i:r na:mă]

> [bi:tă i:răn pa:s]

în august vreau să călătoresc în Austria.

Vameşul îl întreabă.

Aveţi o valiză?

Eu îi vizitez pe unchiul meu şi pe mătuşa mea.

Drumul spre Kiel este frumos.

Am multe bagaje.

Cum vă cheamă?

Paşaportul Dvs. vă rog!

Cuvântul „Geld" şi cuvântul „Gepăck” sunt substantive nenumârabile. Ele se folosesc de regula la singular iar cuvântul „viei” din faţa lor nu se declina, de ex.:

viei Geld - mulţi bani viei Gepăck - multe bagaje.

Completaţi cu cuvintclc corespunzătoare următoarele propoziţii germane! Folosiţi filtrul roşu:

Azi călătoresc în Austria.

Numele meu este Kurz.

Şi care vă este prenumele?

Acesta este bagajul Dvs.?

Da, am o valiză şi o geantă.

în august călătoresc Ia mătuşa mea.

N-am paşaport.

Unchiul meu nu locuieşte departe.

Până la el drumul este frumos.

Vameşul îl întreabă pc domnul Kurz.

- Heute fahre ich nach > Osterreich.

- Mein > Name ist Kurz.

- Und wie ist Ihr > Vomame?

- Ist das Ihr > Gepăck?

- Ja, ich habe einen > Koffer und eine Tasche.

- Im > August fahre ich zu meiner> Tante.

- Ich habe keinen > PaB.

- Mein > Onkel wohnt nicht weit.

- Zu ihm ist > die Reise schOn.

- Der > Zollbeamte fragt Hcrm Kurz.

Fără îndoială veţi reuşi să traduceţi fără dificultate cuvintele lecţiei din limba română în limba germană:

prenumele Dvs.

pe colţ

paşaportul meu

august

valizele Dvs.

> Ihr Vomame

> an der Ecke

> mein PaB

> der August

> Ihre Koffer

numele Dvs.

bagajul Dvs.

mătuşa mea

unchiul meu

vameşul

> Ihr Name

> Ihr Gepăck

> meine Tantc

> mein Onkel

> der Zollbeamte

o călătorie în Austria > eine Reise nach Osterreich

Să învăţăm câteva verbe. Urmăriţi cu atenţie sensul şi pronunţia lor:

a crede

el crede

a aparţine

aparţine

a merge pe jos

trebuie

eu trebuie

el trebuie

noi trebuie

a vămui

adică, în sfârşit(de multe ori nu se traduce!)

- glauben

- er glaubt

- gehâren

- es gchftrt

- zu FuB gehen

- mtlssen

- ich muB

- er muB

- wir mussen

- verzollen

- denn

> [glaubăn]

> [cr glaupt]

> [geHO:răn]

> [es gcHO:rt]

> [ţu fu:s gE:ăn]

> [mUsăn]

> [iH mus]

> [er mus]

> [vi:r mUsăn]

> [ferţoilăn]

> [den]

Să exersăm cuvintele noi în propoziţii! Urmăriţi cu atenţie sensul lor! Citiţi propoziţiile cu voce tare:

Das Gcpăck gehort mir. > [das gepek geIIO:rt mi:r] - Bagajul îmi aparţine.

Ich glaube, er kommt nicht. > [iH glaubă er komt niHt] - Cred că el nu vine.

Ich muB in die Schule > [iH mus in di: şu:lăgE:ăn]

> [vi:r mUsăn fi:l arba/tăn]

> [zi: mUsăn dEn va/n fcrţo:lăn]

> [/eţt gE:ăn vi:r ţu fu:s]

gehen.

Wir mtlssen viei arbeiten.

Sie mttssen den Wein verzollen.

- Trebuie să merg la şcoală.

- Trebuie să muncim mult.

- Trebuie să vămuiţi vinul.

Jetzt gehen wir zu FuB.

Was haben Sie zu verzollen? > [vas ha:băn zi: ţuferţoilăn]

- Acum mergem pe jos.

- Ce aveţi de vămuit?

Completaţi propoziţiile germane cu cuvintele corespunzătoare! Citiţi propoziţiile germane cu voce tare şi clar:

Trebuie să lucrez o oră.

Valiza vă aparţine?

Azi trebuie să vorbim cu profesorul.

Mă duc la magazin pe jos.

Sperăm că totuşi veţi veni.

Cartea îmi aparţine.

El trebuie să-mi arate oraşul.

El trebuie să vămuiască cafeaua.

Atunci, cum îi cheamă?

Ce aveţi de vămuit?

> Ich muB eine Stunde arbeiten.

> Gehdrt Ihnen der Koffer?

> Wir miissen heute mit dem Lehrer sprechen.

- Ich >gehe zu FuB ins Geschăft.

- >W irglaubcn, Sie kommen doch.

- Das Buch >geh5rt mir.

- > Er muB mir die Stadt zeigen.

- Er muB den Kaffee >verzollen.

- Wie heiBen sie >denn?

- Was haben Sie >zu verzollen?

> [iH mus a/nă ştundă arba/tăn]

> [geHO:rt i:năn der kofer]

>[vi:r mUsăn ho/tă mit dEm IE:rer şpreHăn]

>[iH gE:ă ţu fu:s ins geşeft]

>[vi:r glaubăn zi: komăn doHJ

>[das bu:H geHO:rt mi:r]

> [er mus mi:r di: şta:t ţa/găn]

>[er mus dEn kafE: ferţo:lăn]

> [vi: ha/'săn zi: den]

>[vas ha:băn zi: ţu ferţo:len]

Conjugarea verbului „miissen” - „a trebui” este neregulată. La persoana a întâia şi a treia singular, cât şi la persoanele a întâia şi a treia plural are forme identice: ich muB - eu trebuie er muB - el trebuiewir miissen - noi trebuie sie miissen - ei/ele trebuieLa persoana a doua singular acest verb se conjugă: du muBt - tu trebuie,

.iar la persoana a doua plural: ihr mtiBt - voi trebuie.

Urmează o scurtă verificare. Puteţi să traduceţi următoarele propoziţii din limba germană în limba română?

Das Heft gehdrt ihm.

Ich glaube, sie kommt doch.

Wir miissen ihr die Stadt zeigen.

Du muBt heute zehn Stunden arbeiten.

Ich muB in die Schule gehen.

Sie muB viei lemen.

Ihr miiBt nach Hause fahren.

>[das heft geHO:rt i:m]

> [iH glaubă zi: komt doH]

>[vi:r mUsăn i:r di: şta:t ţa/găn]

>[du must ho/tă ţE:n ştundăn arba/tăn]

>[iH mus in di: şu:lă gE:ăn]

> [zi: mus fi: 1 lernăn]

> [i:r mUst naH hauză fa:răn]

> Caietul îi aparţine.

>Cred că ea totuşi vine.

> Trebuie să-i arătăm oraşul.

>Azi trebuie să lucrezi zece ore.

> Trebuie să merg Ia şcoală.

>Ea trebuie să înveţe mult.

>Trebuie să călătoriţiacasă.

Urmeză din nou căteva cuvinte noi. Pronunţaţi cu vocc tare:

einmal > [a/nmal] - odată

eigentlich > [a/gentli H] — de fapt

dorthin > [dorthin] - încolo

wcm > [vEm] — cui

dich > [diH] - pe tine

Sie waren > [zi: va:răn] - Dvs. aţi fost

zw6lf > [ţvOlf] - douăsprezece

zwanzig > [ţvanţih] - douăzeci

Iată încă odată aceste cuvinte în altă ordine. Exersaţi pronunţia:

wem > [vEm] - cui

dorthin > [dorthin] - încolo

dich > [diH] - pe tine

einmal > [a/nmal] - odată

zwanzig > [ţvanţih] - douăzeci

nichts > [niHţ] - nimic

zwolf > [ţvOlf] - douăsprezece

eigentlich > [a/gentlih] - de fapt

Sie waren > [zi: va:răn] - Dvs. aţi fost

Să exersăm cuvintele noi în propoziţii! Citiţi-le cu voce tare şi urmăriţi cu atenţie sensul lo r:

Ich habe heute nichts. > [iH ha:bă ho/tă niHţ] - Azi n-am nimic.

Wem gehOren die KofFer? > [vEm geHOrrăn di: kofer] - Ale cui sunt valizele?

Sie gehOren der Dame dort. > [zi: geHOrrăn der da:mă dort]

- Sunt ale doamnei de acolo.

Besuchst du mich? > [bezu:Hst du miH] - Mă vizitezi?

Ja, ich besuche dich noch heute.

> [/a iH bezu:Hă diH noH ho/tă]

- Da, te vizitez chiar azi.

Făhrst du in die rumănischc Botschaft?

> [fE:rst du in di: ru:mEnişă boitşaft]

- Mergi la ambasada română?

Ja, ich fahre dorthin. > [ia iH fa:ră dorthin] - Da, mă duc acolo.

Ich war schon einmal in Berlin.

> [iH va:r şo:n a/nmal in berlhn]

- Am fost deja o dată la Berlin.

Ich glaube, er kennt mich. >[iH glaubă er kent miH]

Wohin geht er eigentlich? >[vo:hin gE:t er aigentlih]

Sie hat zw6lf Koffer. >[zi: ha:t ţvOlf kofer]

Die Botschaft ist in der SchubertstraBc zwanzig.

Sie waren hier.

>[di: bo:tşaft ist in der şu:bertştra:să ţvanţih]

>[zi: va:răn hi:r]

- Cred că mă cunoaşte.

- Unde merge el, de fapt?

- Ea are douăsprezece valize.

- Ambasada este în strada Schubert, numărul 20.

- Ei au fost aici.

Verificaţi-vă vocabularul! Ştiţi deja cuvintele şi expresiile lecţiei? Traduceţi în limba germană:

Nu călătoresc încolo.

Am fost deja o dată la Berlin.

Cred că el mă cunoaşte.

Cui aparţin valizele?

Sunt ale fetei de acolo.

Cine este de fapt doamna?

>Ich fahre nicht dorthin.

>Ich war schon einmal in Berlin.

>Ich glaube, er kennt mich.

>Wem gehOrcn die Koffer?

>Sie gchâren dem Mădchen dort.

>W er ist eigentlich die Dame?

în august călătoresc la KOln. > Im August fahre ich nachK6ln.

Trebuie să vămuicşti cafeaua.

Avem numai douăzeci de ţigări.

N-am paşaport.

De fapt ce aveţi de vămuit?

Dvs. aţi fost în Austria?

> Du muBt den Kaffee verzollen.

> Wir haben nur zwanzig Zigaretten.

> Ich habe keinen PaB.

> Was haben Sie denn zu verzollen?

> Waren Sie in Osterreich?

>[iH fa:ră niHt dorthin]

>[iH va:r şo:n a/nmal in berlirn]

>[iH glaubă er kent miH]

>[vEm geHOrrăn di: kofer]

> [zi: gcHO:răn dEm mE:tHăn dort]

> [ver ist a/gentliH di: da:mă]

>[im augu:st fa:ră iH naH kOln]

> [du must dEn kafE: ferţorlăn]

> [vi:r ha:băn nu:r ţvanţih ţigaretăn]

> [iH ha:bă ka/năn pa:s]

> [vas ha:băn zi: den ţu ferţoilăn]

> [va:rân zi: in Ostera/'H]

în următoarele propoziţii remarcaţi locul predicatului în propoziţiile directe şi indirecte:

Wo işţ die Botschaft?

Wissen Sie, wo die Botschaft işţ?

Wie lange fahren Sie nach Berlin?

Meine Mutter will wissen, wie lange Sie nach Berlin fahren.

Wo işţ die Schule?

Ich weiB nicht, wo die Schule işţ.

- Unde este ambasada?

- Ştiţi unde este ambasada?

- Cât timp călătoriţi până la Berlin?

- Mama mea vrea să ştie cât timp călătoriţi până la Berlin.

- Unde este şcoala?

- Nu ştiu unde este şcoala.

în limba germană predicatul stă pe locul al doilea în propoziţia principală, afirmativă, iar în propoziţia subordonată (după anumite conjuncţii şi pronume) predicatul se află pe ultimul loc din propoziţie, de cx.:Ich wohne in Berlin - Locuiesc în Berlin.(„ich“ subiect, „wohne” - predicat, „in Berlin” - complement)Du weiBt nicht, wo ich in Berlin wohne. - Tu nu ştii unde locuiesc în Berlin. Predicatul „wohncn” stă pe ultimul loc din propoziţie.

Să exersăm noile structuri! Citiţi cu voce tare propoziţiile germane şi completaţi-le cu formele verbale corespunzătoare! Folosiţi filtrul roşu:

Unde este restaurantul?

Un bărbat vrea să ştie unde este restaurantul.

Ştiţi unde este ambasada română?

Din păcate, nu ştiu.

Ştiţi unde este Strada Şcolii?

De când mergi la şcoală?

Profesorul vrea să ştie de când mergi la şcoală.

El nu ştie unde locuieşte ea acum.

Ea nu ştie cum îl cheamă pe fratele tău.

Nu ştiu unde este cartea mea.

- Wo > ist das Restaurant?

- Ein Mann will wissen, wo das Restaurant> ist.

- Wissen Sic, wo dic rumănische Botschaft> ist?

- Das > weiB ich leider nicht.

- Wissen Sie, wo die Schulstrafle > ist?

- Wie lange > gehst dii schon in die Schule?

- Der Lehrer will wissen, wie lange du schon in die Schule > gehst.

- Er weiB nicht, wo sie jetzt > wohnt.

- Sie weiB nicht, wie dein Bruder > heiBt.

- Ich weiB nicht, wo mein Buch > ist.

Să verificăm cele învăţate! Traduceţi din

Was haben Sie heute vor?

Sie will wissen, was Sie heute vorhaben.

Wer wohnt in Kiel?

Er weiB nicht, wer in Kiel wohnt.f-

Wie lange bleiben Sie in Schleswig?

Wir wollen wissen, wie lange Sie in Schleswig bleiben.

Ich weiB nicht, wo mein Sohn wohnt.

Du weiBt nicht, wie das Mădchen heiBt.

limba germană în limba română:

> Ce plănuiţi pentru azi?

> Ea vrea să ştie ce plănuiţi pentru azi.

>~Cine locuieşte în Kiel?

> El nu ştie cine locuieşte în Kiel.

> Cât timp rămâneţi în Schleswig?

> Vrem să ştim cât timp rămâneţi în Schleswig.

> Nu ştiu unde locuieşte fiul meu.

> Tu nu ştii cum se numeşte fata.

Urmează din nou materia nouă. Citiţi cu voce tare propoziţiile din exerciţiul următor! Veţi întâlni verbele la infinitiv şi în faţa lor va sta cuvântul „zu". Fiţi atenţi sensul acestor propoziţii:

Was haben Sic zu verzollen? >[vas ha:băn zi: ţuferţorlăn]

Ich liabc nichts zu verzollen. >[iH ha:bâ niHţ ţufcrţo:lăn]

- Cc aveţi de vămuit?

- N-am nimic dc vămuit

Haben Sie etwas zu essen?

Hast du etwas zu trinken?

Da ist noch etwas /u trinken.

>[ha:băn zi: etfas ţu esăn] - Aveţi ceva dc mâncare?

- Ai ccva dc băut?>[ha:st du etfas ţu trhnkân]

>[da: ist noii etfas ţu trhnkăn]

- Acolo mai este ccva dc băut.

Sie hat viei zu sagen. > [zi: ha:t fi:l ţu za:găn] - Ea arc multe dc spus.

Verificaţi-vă din nou cunoştinţele! Traduceţi in limba germană:

Ea are multe de spus. > Sic hat viei zu sagen.El n-are nimic dc vămuit. > Er hat nichts zu verzollen.N-avem nimic dc citiL > Wir haben nichts zu lesen.Ai ccva de mâncare? > Hast du etwas zu essen?Ce aveţi de vămuit? > Was haben Sic zu verzollen?

Completaţi următorul exerciţiu cu cuvintele corespunzătoare:

Cred că cl te cunoaşte. - Ich glaubc. cr kcnnt> dich.

> (iH glaubă eT kent diH]

Mă cunoaşteţi? - Kennen Sie > mich? > [kenăn zi: miH]

Ştiţi unde este ambasada - Wissen Sie, wo die ru- >[visăn zi: vo: di:română? mănische Botschaft > ist? rurmEnişă bortşaft ist]

Este în apropiere, la colţul - Sic ist in der Năhc, an der > [zi: ist in der nE:ă an derstrăzilor Schubcrt şi Hcinc. > Eckc Schubert-HeinestraOe. ekă şu:bcrtha/năştra:să]

Vă puteţi duce pe jos acolo. - Sic k(jnncn dorthin > [zi: kOnăn dorthin ţu> zu FuB gehen. fii:s gE:ănJ

Aş vrea paşaportul meu. - Ich m6chtc mcincn > [iH mOHtă ma/năn> PaB haben. pa:s ha:băn]

Cum vă numiţi de fapt? - Wic heiflen Sie > cigcntlich?

> [vi: ha/săn zi: a/gentliH]

Numele meu este Kurz. - Mcin > Namc ist Kurz. > [ma/n na:mă ist kurţ]

Iar prenumele meu este Jan. - Und mcin > Vorname ist > [unt ma/n foma:mă istJan. /an]

Domnule Kurz, aţi fost vreodată în Kiel?

Nu, încă nu, dar am fost în Austria.

Acum unde vreji să călătoriţi de fapt?

La Iaşi, la părinţii mei.

Domnul Kurz călătoreşte în august în România.

Vameşul îl întreabă.

Aveţi ceva de vămui t?

Arătaţi-mi bagajul Dvs. vă rog!

Cui aparţin valizele de aici?

Cred că sunt ale doamnei de acolo.

Mulţumesc! Drum bun!

- Waren Sie schon > einmal in Kiel, Herr Kurz?

- Nein, noch nicht, aber ich war in > Osterreich.

- Wohin wollen Sie > dcnn jetzt fahrcn?

- Nach Jaşi, > zu meinen Eltem.

- Herr Kurz f&hrt im> August nach Rumânien.

- Der >Zollbeamte fragt ihn.

- Haben Sie etwas> zu verzollen?

- Zeigen Sie mir bitte Ihr> Gepăck!

- Wem > gehoren die Koffer hier?

- Ich > glaube, sie geh&ren der Dame dort.

- Danke sehr! Gute > Reise!

>[va:răn zi: şo:n a/nmal in ki:l her kurţ]

> [na/n noH niHt a:ber iH va:r in Ostera/H]

> [vo:hin vo:lăn zi: den /cţt fa:răn]

> [naH /'aşi ţu ma/năn eltem]

> [her kurţ fE:rt im augu:st naH ru:mEnien]

> [der ţorlbeamtă fra:gt i:n]

> [harbăn zi: etfas ţu ferţo:Iăn]

> [ţa/'găn zi: mi:r bi:tă i:r gepek]

> [vE:m geHO:răn di: kofer hi:r]

> [iH glaubă zi: geHOirăn der da:mă dort.]

> [darnkă zer gurtă ra/'să]

Exerciţiul următor cuprinde toate cuvintele noi şi problemele gramaticale ale lecţiei. Dacă reuşiţi să rezolvaţi acest exerciţiu fară greşeli înseamnă că v-aţi însuşit foarte bine materia şi puteţi începe rezolvarea temei pentru acasă. Traduceţi din limba română în limba germană:

Azi vreau să mă duc în oraş.

înainte însă, trebuie să ridic bani de la bancă.

Banca este lângă muzeu.

Nu ştiu însă unde este muzeul.

Trebuie să întreb.

Puteţi să-mi spuneţi unde este muzeul?

Este lângă piaţă, nu departe de primărie.

Vă pot arăta aici, pe hartă.

Nu merge autobuz încolo?

> Heute will ich in die Stadî gehen.

> Aber vorher muB ich Geld von der Bank abheben.

> Die Bank ist neben dem Museum.

> Aber ich weiB nicht, wo das Museum ist.

> Ich muB mal fragen.

> Konnen Sie mir sagen, wo das Museum ist?

> Es ist am Markt, nicht weit vom Rathaus.

> Ich kann es Ihnen auf dem Stadtplan hier zeigen.

> Făhrt kein Bus dahin?

Nu, trebuie să luaţi un taxi.

El însă nu vrea să ia taxiul şi întreabă pe o doamnă.

Unde este staţia?

în strada Schubert, colţ cu strada Hei ne.

Puteţi merge încolo pe jos.

Eva, ce ai de mâncare?

N-am nimic.

A cui este valiza?

Este a doamnei de acolo.

Aţi fost deja în Germania?

Da, am fost acolo în august.

Arătaţi-mi bagajul Dvs. vă rog!

Ce aveţi de vămuit?

Am aici nişte cafea şi o sticlă de vin.

Asta-i tot?

Da, bineînţeles.

Drum bun! La revedere!

> Nein, Sie miissen ein Taxi nehmen.

> Er will aber kein Taxi nehmen und fragt einc Dame.

> Wo ist die Haltestelle?

> Sie ist an der Ecke Schubert-HeinestraBe.

> Sie konnen dorthin zu Fufi gehen.

> Eva, was hast du zu essen?

> Ich habe nichts.

> Wem gehort der Koffer?

> Er gehârt der Dame dort.

> Waren Sie schon einmal in Deutschland?

> Ja, ich war dort im August.

> Zeigen Sie mir bitte Ihr Gepăck!

> Was haben Sie zu verzollen?

> Hier habe ich etwas Kaffee und eine Flasche Wein.

> Ist das alles?

> Ja, natiirlich.

> Gute Reise! Auf Wiedersehen!

Cîtiţi cu voce tare următoarele cuvinte! Nu uitaţi, în limba germană consoanele duble se pronunţă scurt ca un singur sunet!

- f f - - nn - - c k - - ss- -11-Koffer kennen Gepăck essen wollenKaffee konnen Ecke wissen verzollen

miissen

RECAPITULARE

Reguli gramaticale

7.1. Declinarea pronumelor personale învăţate:Singular:ich (eu) du (tu) er (el) sie (ca) es (acesta, neutru singular)mich (pe mine) dich (pe tine) ihn (pe el) sie (pe ea) es (pe acela, neutru, acuzativ)mir (mie) dir (ţie) ihm (lui) ihr (ei) ihm (acestui)

7.2.

Plural: wir (noi) uns (pe noi) uns (nouă)

ihr (voi) sie/Sie (ei, ele, Dvs.)sie/ Sie (pe ei, pe ele pe Dvs.)ihnen/Ihnen (lor, pentru Dvs.)

Conjugarea verbului „wissen” - „a şti”:

ich weiB - ştiu wir wissen - ştim

du weiBt - ştii ihr wiBt - ştiţi

er weiB - el ştie sie wissen - ei ştiu

sie weiB - ea ştie Sie wissen - Dvs. ştiţi

es weiB - acesta ştie

7.3. Conjugarea verbului modal „miissen” - „trebuie”

ich muB - eu trebuie wir miissen - noi trebuie

du muBt - tu trebuie ihr miiBt - voi trebuie

er muB - el trebuie sie miissen - ei/ele trebuie

sie muB - ea trebuie Sie miissen - Dvs. trebuie

es muB - acesta trebuie

7.4. în propoziţia subordonată, după anumite conjuncţii şi după pronumele interogative avem ordine inversă. Acesta înseamnă: 1. conjuncţie sau pronume 2. subiect 3. alte părţi de propoziţii şi pe ultimul loc din propoziţie stă verbul.Wo ist der Bahnhof? (Propoziţie interogativă)Ich weiB nicht, wo der Bahnhof ist. (Propoziţie principală cu propoziţie subordonată).

7.5. Pronumele „wclchcr, welehe, welehes” - „care”- sc conjugă la fel ca articolul hotărât:

welcher Mann? - welehe Frau? welehes Kind?

zu welcher Bank? - la care bancă?

7.6. Propoziţiile „an” - „pe” (vertical), „la”, „auf” - „pe” (orizontal) şi „neben” - „lângă” (când răspund la întrebarea „wo?” - „unde”) stau cu cazul dativ, de ex.:

Das Hotel liegt am (an+dem) Bahnhof.

ich gehe auf der StraBe.

Die Botschaft ist neben dem Museum.

- Hotelul se află lângă (la) gară.

- Merg pe stradă.

- Ambasada este lângă muzeu.

7.7. Prepoziţia „zu” - „la” stă totdeauna cu cazul dativ.

Ich komme zu dir. - Mă duc la tine.

Zu wem gehst du jetzt? - La cine mergi acum?

Ich gehe zur (zu+der) Schule. - Mă duc la şcoală.

Ich gehe zum (zu+dcm) Lehrer. - Mă duc la profesor.

7.8. Substantivele „das Geld” - „banii” şi „das Gepăck” - bagajul sunt aşa numite substantive nenumărabile şi stau, de obicei, la singular. In faţa acestor substantive numeralul „viei”- „mult, mulţi, multe” nu se declină: viei Geld - mulţi bani.

7.9. Cuvintele „mal” şi „denn” de multe ori n-au înţeles de sine stătător în limba română, de obicei nu le traducem în limba română. Rolul lor este de a face mai expresivă propoziţia germană.

7. TEMĂ PENTRU ACASĂ

A. Traduceţi în limba română:

1. Heute will ich in der Bank Geld abheben.

2. Sie ist in der SchubertstraGe gleich neben dem Hotel.

3. Verzeihung! Konnen Sie sagen, wo die Bank ist?

4. Das Museum kann ich Ihnen hicr auf dem Stadtplan zeigen.

5. Făhrt denn kein Taxi dorthin?

6. Wollen wir nicht ins Museum gehcn?

B. Traduceţi în limba germană:

1. înainte aş vrea să mă duc la bancă.

2. N-avem nimic de băut.

3. Staţia este în apropiere.

4. Nu ştiu unde este şcoala ta.

5. Cel mai bine mergeţi cu tramvaiul.

6. La care bancă mergem?

C. Corectaţi greşelile din următoarele propoziţii:

1. Wir haben viele Gepăck.

2. Das Gepăck nimmt der Dame.

3. Wollen Sie mit Ihren Wagen fahren?

4. Der Wagen steht jetzt neben das Museum.

5. Welcher StraBenbahn fahrt zum Bank?

LECŢIA 8. - PARTEA ÎNTÂI

Să învăţăm câteva cuvinte noi. Urmăriţi cu atenţie sensul şi pronunţia lor:

der Vati > [dcr fa:ti] - tăticul

die Mutti > [di: muti] - mămica

der Opa > [der o:pa] - bunicul

die Orna > [di: o:ma] - bunica

das Fenster > [das fenster] - fereastra, geamul

der SchlOssel > [der şlUsel] - cheia

der Juni > [der /uni] - iunie

der September > [der september] - septembrie

der Tisch > [der tiş] - masa

der Stuhl > [der ştu:l] - scaunul

sitzen > [ziţăn] - a sta (aşezat)

Repetaţi cuvintele în altă ordine:

der Tisch > [der tiş] - masa

der Stuhl > [der ştu:l] - scaunul

der September > [der september] - septembrie

sitzen > [ziţăn] - a sta (pe scaun)

die Oma > [di: o:ma] - bunica

die Mutti > [di: muti] - mămica

der Vati > [der fa:ti] - tăticul

der Opa > [der o:pa] - bunicul

das Fenster > [das fenster] - fereastra, geamul

der Schlussel > [der şlUsel] - cheia

der Juni > [der /uni] - iunie

Să folosim cuvintele noi în propoziţii scurtc! Citiţi-le şi reţineţi sensul lor:

Jetzt kommen mcin Vati und > [/eţt ko:măn main fa:timeine Mutti.

Dort sitzen mein Opa und meine Orna.

Rechts ist ein Fenster und links ist auch cin Fenster.

unt ma/nă muti]- Acum vine tăticul meu şi

mămica mea.

Mutti! Wo ist der Schlussel? > [muti vo: ist der şlUsel]

Eva fehrt im Septembcr nach > [efa fE:rt im septembăr Kiel.

> [dort ziţăn ma/'n o:pa unt - Acolo stau (aşezaţi)ma/nă o:ma] bunicul meu şi bunica

mea.

> [reHts ist a/n fenster unt - La dreapta este o fereastră links ist auH a/n fenster] şi la stânga este tot o

fereastră.

- Mami, unde este cheia?

Robert ist im Juni noch in der Schule.

naH ki: 1]

> [ro:bert ist im /uni noHin der şu:lă]

- Eva călătoreşte în septembrie la Kiel.

- Robert este încă la şcoală în iunie.

Ich sitze am Tisch.

Du sitzt auf dem Stuhl.

- Stau la masă.

- Tu stai pe scaun.

> [iH ziţă am tiş]

> [du ziţt auf dem ştu:l]

Acum, completaţi propoziţiile cu cuvintele corespunzătoare! Citiţi cu voce tare şi clar:

Eşti acasă în iunie?

Nu, în septembrie sunt acasă.

Cheia ta este la mine.

Unde sunt mămica ta şi tăticul tău?

Ei stau acolo la geam.

- Bist du > im Juni zu Hausc?

- Nein, zu Hause bin ich> im Septembcr.

- Ich habe deinen> Schlussel.

> [bist du im /uni ţu hauză]

> [na/'n ţu hauză bin iH im septembăr]

> [iH ha:bă da/năn şlUsel]

Wo sind >deine Mutti und >[vo: zint da/nă muti unt >dein Vati? da/n fa:ti]

>[zi: ziţăn dort am fensterSie > sitzen dort >am Fenster.

Aici avem doar o masă şi un - Wir haben hier nur >cinen >[vi:r ha:băn hi:r nu:rscaun.

Aici stă bunicul şi acolo bunica.

Tisch und >einen Stuhl.

- Hier sitzt > der Opa und dort (sitzt) > die Oma.

a/năn tiş unt a/năn ştu:l]

> [hi:r ziţt der o:pa unt doi ziţt di: o:ma]

Ştiţi deja cuvintele? Verifîcaţi-vă cunoştinţele! Traduceţi din română în germană:

cheia >der Schlusselfereastra, geamul >das Fenster a sta (aşezat) > sitzenbunica >die Omamămica >die Muttiiunie >der Juni

scaunul septembrie masa bunicul tăticul, tati

> der Stuhl> der September >dcr Tisch> der Opa> der Vati

Acum să învăţăm pluralul câtorva substantive:

ein Fenster > [a/n fenster] zwei Fenster > [ţva/ fenster]

ein Schlusscl >[a /n şlUsel] drei Schlilssel > [dra/ şlUsel]

ein Mădchcn > [a/n mEtHăn] vier Mădchen > [fi:r mEtHăn]

ein Wagen > [a/n va:găn] ftlnf Wagen > [fUnf vargăn]

ein Schuler > [a/n şU:ler] scchs SchOler > [zeks şU:lcr]

ein Frăulein > [a/n fro/Ia/n] drei Frăulein > [dra/ fro/la/n]

. . . \Aceste substantive nu primesc nici o desinenţă la plural. Pluralul se formează cuajutorul formelor de plural ale articolelor sau ale pronumelor, de ex.:das Mădchen - fata die Mădchen - fetelemein Mădchen - fata mea meine Mădchen - fetele meleAceste substantive se notează în felul următor în vocabular:

l^das Fenster, “ - „geamul” - în locul formei de plural întâlnim semnul __ j

Traduceţi în limba germană:

Unde sunt cheile tale?

Casa are patru ferestre.

Cunosc multe fete.

Unchiul meu are două maşini.

Cunoaştem multe domnişoare.

Familia mea are trei maşini.

Unde sunt elevii tăi?

Fetele nu sunt aici.

> Wo sind deine Schlilssel?

> Das Haus hat vier Fenster.

> Ich kenne viele Mădchen.

> Mein Onkel hat zwei Wagen.

> Wir kennen viele Frăulein.

> Meine Familie hat drei Wagen.

> Wo sind deine Schiller?

> Die Mădchen sind nicht da.

Să revenim la tema familiei! Citiţi cu voce tare propoziţiile şi urmăriţi sensul lor în limba română:

Hast du schon eine Familie? > [ha:st du şo:n a/năfamilie]

Ja, natilrlich! Ich habe einen Vati, eine Mutti...

Hast du eine Frau, einen Sohn oder eine Tochter?

> [/a natU:rliH iH ha:bă a/năn fa:ti a/nă muti]

- Ai deja familie?

Da, bineînţeles, am un tată, o mamă...

> [ha:st du a/nă frau a/năn - Ai soţie, un băiat sau o zo:n o:der a/nă toHter] fată?

Ach so! Ich habe einen > [aH zo: iH ha:bă a/'năn - Aşa! Am un frate mai groBen Bruder und eine gro:săn bru:der unt a/'nă mare şi o soră mai mică.kleine Schwester. kla/nă şvester]

Wie alt ist deine kleine Schwester?

> [vi: alt ist da/nă kla/nă şvester]

- Câţi ani arc sora ta mai mică?

Sie ist elf Jahre alt und bcsucht die Schule.

> [zi: ist e lf ia:ră alt unt besu:H t di: şu:lă]

- Ea are unsprezece ani şi merge la şcoală.

Du hast einen groflen Bruder, nicht wahr?

> [du ha:st a/năn gro:săn bru:der niHt va:r]

- Ai un frate mai mare, nu-iaşa?

Ja, er heiBt Maxi und arbcitet in der Năhe von Kiel.

> [/a er ha/st ma:ksi unt a:rbaităt in der nE:ă fon ki:l]

- Da, el se numeşte Maxi şi lucrează în apropiere de Kiel.

Was macht eigentlich dcincOma?

> [va:s maHt a/gentliH da/nă o:ma]

- Ce face de fapt bunica tal

Ich habe keine Oma mehr, ich habe nur noch cinen Opa.

> [iH ha:bă ka/nă o:ma mE:r iH ha:bă nu:r noH a/năn o:pa]

- Nu mai am bunică, am doar un bunic.

Er ist schon sehr alt. > [er ist şo:n zE:r alt] - El este deja foarte bătrân.

Er ist neunzig Jahre alt. > [er ist no/nţih /a :ră alt] - El are nouăzeci de ani.

Ach, jetzt kommcn meine Tante und mein Onkel.

> [aH z'eţt kormăn ma/nă ta:ntă unt ma/'n o:nkel]

- A, acum vin mătuşa mea şi unchiul meu.

Ich mufi schnell nach Hause. > [iH mus şnel naH hauză] - Trebuie să mă duc repede - acasă.

Să învăţăm cuvintele şi expresiile noi din exerciţiul anterior:

bătrân, vechi - alt > [alt]

mai mult (deja) - mehr > [mE:r]

repede - schnell > [şnel]

unsprezece - elf > [elf]

nouăzeci - neunzig > [no/nţih]

fratele mai mare - der grofle Bruder > [dcr gro:să bm :der]

sora mai mică - die kleine Schwester > [di: klamâ şvester]

Ea are unsprezece ani. - Sie ist elf Jahre alt. > [zi: ist elf /'a:ră alt]

a merge la şcoală - die Schule besuchen > [di: şu:lă bezu:Hăn]

sau - oder > [o:der]

Aşa deci! - ach so > [aH zo:]

Să repetăm încă o dată cuvintele şi expresiile din exerciţiu! Precis ştiţi deja să traduceţi din germană în română:

der groBe Bruder die kleine Schwester Ich bin fiinf Jahre alt. altIch habe kein Bier mehr. mehrDas kostet mehr.Sie besucht die Schule.Sie besucht die Oma.besuchenich oder duoderAch so!

> [der gro:să bru:der]>[di: kla/nă şvester]> [iH bin fUnf /a:râ alt]> [alt]>[iH ha:bă ka/n bi:r mE:r] >[m E:r]>[das kostăt mE:r]> [zi: bezu:Ht di: şu:lă]> [zi: bezu:Ht di: o:ma] >[bezu:Hăn]> [iH o:der du]> [o:der]>[aH zo:]

Acum puteţi să traduceţi fără greutăţi următorul

Am zece ani. >

Ea are un frate mai mare.

Tu ai o soră mai mică.

Ea este încă mică.

Eu sunt mare.

N-am bunică.

Tu ai o soră mai mică.

Ea este încă mică.

Eu sunt mare.

Eu nu mai am bunică.

Bunicul este foarte bătrân.

Fiul meu merge deja la şcoală.

Acolo stau bunicul meu şi unchiul meu.

Aşa deci! Asta nu ştiu.

Ei ne vizitează.

Eu sau ea.

Să învăţăm câteva numerale cardinale:

13 - dreizehn

14 - vierzehn

15 - funfzehn

> fratele mai mare >sora mai mică >Am cinci ani.> bătrân, vechi> Nu mai am berc.> mai mult (deja)> Acesta costă mai mult.> Ea merge la şcoală.> Ea vizitează bunica.>a vizita (a merge undeva) >eu sau tu >sau >Aşa!

exerciţiu. încercaţi:

Ich bin zehn Jahre alt.

> Sic hat einen groBcn Bruder.

> Du hast einc kleine Schwester.

> Sie ist noch klein.

> Ich bin groB.

> Ich habe keinc Oma.

> Du hast eine kleine Schwcster.

> Sie ist noch klein.

> Ich bin groB.

> Ich habe keine Oma mehr

> Der Opa ist sehr alt.

> Mein Sohn besucht schon die Schule.

> Dort sitzen mein Opa und mein Onkel.

> Ach so! Das weiB ich nicht.

> Sie besuchen uns.

> Ich oder sie.

>[dra/ţE:n] - treisprezece

>[fi:rţE:n] - paisprezece

>[fUnfţE:n] - cincisprezece

Să repetăm aceste cuvinte încă odată, în altă ordine:

cincisprezece - fllnfzehn

treisprezece - dreizehn

paisprezece - vierzehn

> [fUnf\E:n]

> [dra/'ţE:n]

> [fi:rţE:n]

Să folosim numeralele în propoziţii! Citiţi propoziţiile germane cu voce tare şi urmăriţi i atenţie sensul lor românesc:

Fiul meu are cincisprezece ani.

Locuiesc în Strada Gării numărul 14.

Copilul meu are deja treisprezece săptămâni.

Acolo este numărul doisprezece?

- Mein Sohn ist filnfzehn Jahre alt.

- Ich wohne in der Bahnhofstrafie Nr. 14.

- Mein Kind ist schon dreizehn Wochen alt.

> [ma/n zo:n ist fUnfţE:n /a:ră alt]

> [iH voină in der ba:nh< ştra:să număr fl:rţE:n]

> [ma/n kint ist şo:n dra/ţE:n vohăn alt]

Ist dort die Nummcr zwtflf? > [ist dort di: mimăr ţvOlf] j

Sperăm că vă mai amintiţi conjugarea verbului „k6nnen” - „a putea”. Traduceţi următoarele propoziţii în limba română:

Kann Betti Franztfsisch? > [kan beti franţOziş]

Ihr ktinnt nach Kiel fahren. > [i:r kOnt naH ki:l fa:răn]

Ich kann Sie nicht verstehen. > [iH kan zi: niHtferştE:ăn]

Kannst du Deutsch?

Wir konnen dich gut verstehen.

> [kanst du do/'tş]

> [vi:r kOnăn diH gu:t ferştE:ăn]

Er kann jetzt kommen. > [er kan ieţt komăn]

> Betti ştie franceza?

> Voi puteţi călători laKiel.

> Nu vă pot înţelege.

> Ştii germana?

> Noi te putem înţelege, bine.

> El poate veni acum.

Să repetăm acum verbul „k£>nnen” altfel! Traduceţi în limba germană! Folosiţi filtrul roşu:

Eu pot veni într-o oră.

Numai mama poate înţelege totul.

Noi ştim foarte bine româneşte.

Voi puteţi călători în septembrie la Kiel?

în iunie poţi veni la noi.

Dvs. puteţi călători acasă.

El poate fi acasă?

> Ich kann in einer Stunde kommen.

> Nur die Mutter kann alles verstehen.

> Rumănisch konnen wir sehr gut.

> Konnt ihr im September nach Kiel fahren?

> Im Juni kannst du zu uns kommen.

> Sie kdnnen nach Hause fahren.

> Kann er zu Hause sein?

în lecţile anterioare am învăţat formulele prepoziţionale „ nach Haus ” - „ acasă, spre casă " şi „zu Haus " - „ acasă în limba germană curentă se foloseşte şi forma cu „ e "fără schimbarea sensului: „zu Haus" sau „zu Hause” - „acasă” (unde, locul) şi „nach Haus" sau „nach Hause" — „acasă" (spre casă, mişcarea).

Să revenim la tema noastră iniţială - „familia”. Citiţi cu voce tare următoarele propoziţii şi verificaţi-vă cunoştinţele. Puteţi traduceţi următoarele propoziţii în limba română! Aveţi grijă la pronunţie:

Dort ist meine Familie: meine Eltem, mein Opa und meine Oma.

> [dort ist ma/nă familie ma/nă eltem ma/n o:pa unt ma/nă o:ma]

Mein Opa ist schon sehr alt. > [ma/n o:pa ist şo:n ze:ralt]

> Acolo este familia mea: părinţii mei, bunicul meu şi bunica mea.

> Bunicul meu este deja foarte bătrân.

Er ist neunzig Jahre alt.

Hier auf dem Stuhl sitzt meine Tochter.

Dort am Tisch steht mein Sohn.

> [er ist no/nţih /a:ră alt] > El are nouăzeci de ani.

> [hi:r auf dEm ştu:l ziţt ma/nă toHter]

> [dort am tiş ştE:t ma/n zo:n]

Er ist schon zwdlf Jahre alt. > [er ist şo:n ţvOlf /a:răalt]

Und hier, das bin ich. > [unt hi:r das bin iH]

Bist du hier oder dein Sohn? > [bist du hi:r o:der da/nzo:n]

Ich bin hier sehr klein.

Ach so!

Ich bin hier 14 Tage alt.

> [iH bin hi:r ze:r kla/n]

> [aH zo:]

> Aici pe scaun stă fata mea.

> Acolo la masă stă fiul meu.

> El are deja doisprezece ani.

> Şi aici acesta sunt eu.

> Tu eşti aici sau fiul tău?

> Aici sunt foarte mic.

> Aşa deci!

> [iH bin hi:r fi:rţE:n ta:gă > Aici am paisprezece zile. alt]

Acum puteţi verifica cât de bine ştiţi cuvintele lecţiei. Traduceţi următoarele propoziţii în limba germană şi pronunţaţi-le cu voce tare:

Cheia este la tati.

Bunica stă la fereastră.

Unde sunt elevii tăi?

în septembrie călătorim în Elveţia.

Am un frate mai mare şi o soră mai mică.

El are cincisprezece ani şi ea unsprezece.

Nu mai am mătuşă.

El cunoaşte multe fete.

> Der Vati hat den Schliissel.

> Die Oma sitzt am Fenster.

> Wo sind deine Schiiler?

> Im September fahren wir in die Schweiz.

> leh habe einen groBen Bruder und eine kleine Schwestcr.

> Er ist ftlnfzehn und sie ist elf Jahre alt.

> Ich habe kcine Tante mehr.

> Er kennt viele Mădchen.

Unde sunt cheile tale? > Wo sind deine Schliissel?

Fiica ta are deja doisprezece ani? > Ist deine Tochter schon zwolf Jahre alt?

N-am familie. > Ich habe keine Familie.

Locuiesc în Strada Gării numărul 14. > Ich wohnc in der BahnhofstraBe Nummervierzehn.

Tu stai pe scaun. > Du sitzt auf dem Stuhl.

Ei au 13 maşini. > Sie haben dreizehn Wagen.

La sfârşitul primei părţi a lecţiei 8. să parcurgem alfabetul german! Citiţi cu voce tare şi clar:

A [a] B [bE] C [|E] D [dE] E [E] F [ef]G [gE] H [ha] I [i] J [iot] K [ka] L [el]M [em] N [en] 0 [o] P [PE] Q [ku] R [er]S [cs] T [tE] u M V [fau] W [vE] X [iks]Y [Upsilon] Z [fet] Â [e] 0 [O] u [U] 13 [esţet]ei M eu [oi] au [au] ău [Oi]

Să repetăm încă odată:

Vocale:a, e, i, o, u, a, 0, U.Diftongi:ei, eu, au, ău.Consoane:b, c, d, f, g, h, j , k, 1, m, n, p, q, r, s, (B), t, v, w, x, y, z.

LECŢIA 8. - PARTEA A DOUA

Citiţi cu atenţie şi clar următorul text! Vă propunem să repetaţi exerciţiul până când veţi citi curent textul german şi veţi avea o pronunţie corectă. Silabele accentuate le-am notat cu literegroase.

Fiţi atenţi la accentul propoziţiei:

Heutc gehen wir in die Stadt.Vorher aber will ich noch zur Bank gehen.Die Bank ist in der SchulstraBe neben dem Hotel „International” .Wo ist das Museum hier in Schleswig?Das weiB ich leider nicht.Wir kflnncn mal einen Mann fragen.Kflnnen Sie uns sagen, wo das Museum ist?Das Museum ist am M arkt, nicht weit vom Rathaus.Ich kann es Ihnen hier auf dem Stadtplan zeigen.Wollen Sie mit dem Wagcn dorthin fahren?Făhrt denn kein Bus dahin?Nehmen Sie am besten die StraBenbahn!Die Haltestelle ist hier ganz in der Nahc.Ich will deinen Jungen besuchen.Ist er zu Hausc?Zu welcher Bank gehst du?Der Lehrer steht neben dem SchUler.Mein Wagen steht in der StraBe.Wir kdnnen ihn mal fragen.Eva wohnt nicht weit von hier.

Răspundeţi la următoarele întrebări! Răspunsurile tipărite cu roşu sunt doar modele:

Haben Sie eine Familie?

Wie heiBt Ihr Mann (Ihre Frâu)?

Wie alt ist Ihre Tochter (Ihr Sohn)?

Haben Sie noch Eltem?

Wo wohnen Ihre Eltem?

Haben Sie auch einen Bruder?

Wie alt ist Ihr Bruder?

Hat Ihre groBe Schwester schon einen Mann?

Was besucht Ihre kleine Schwester?

> Ja, ich habe eine Familie.> Ich habe .... einen Mann und ein Kind.

> Mein Mann (meine Frau) heiBt ....

> Meine Tochter (mein Sohn) i s t .......Jahre alt.

> Ja, (n e in ).......

> Sie wohnen in.............

> Ja, (nein )..........

> Er i s t .....Jahre alt.

> Ja, (nein) ...

> Sie besucht die Schule.

Dacă reuşiţi să rezolvaţi următorul exerciţiu foră greutăţi înseamnă că v-aţi însuşit foarte bin materia lecţiei. Traduceţi în limba germană! Folosiţi filtrul roşu:

Trebuie să ridic ban, de la bancă. > Ich muB Geld von der Bank abhcbcn-

Nu ştiu unde este banca.

Trebuie să întreb un bărbat.

îmi puteţi spune unde este aici o bancă?

Nu departe de piaţă.

Vă pot arăta pe hartă.

Trebuie să iau un taxi?

Nu, vă puteţi duce pe jos.

Eva, ce ai de mâncare?

Cui aparţine valiza?

în august am fost în Germania.

Ce aveţi de vămuit?

Arătaţ-mi, vă rog valiza Dvs.!

Unde vreţi (Dvs.) să călătoriţi?

Cred că el te cunoaşte.

Cum vă numiţi de fapt?

Bunica mea stă lângă la fereastră.

In septembrie călătorim la Kiel.

Am un frate mai mare.

El are acum 20 de ani.

N-am soră mai mică.

Mama mea are deja 90 de ani.

Fiul meu stă pe scaun.

El nu merge încă la şcoală.

Unde sunt elevii tăi?

Am 15 chei.

> leh weifi nicht, wo die Bank ist.

> Ich muB einen Mann fragen.

> Konncn Sie mir sagen, wo hier eine Bank ist?

> Sie ist nicht weit vom Markt.

> Ich kann es Ihnen auf dem Stadtplan zeii gen.

> MuB ich ein Taxi nehmen?

> Ncin, Sie kGnnen dorthin zu FuB gehen.

> Eva, was hast du zu essen?

> Wem gehtfrt der Koffer?

> Im August war ich in Deutschland.

> Was haben Sie zu verzollen?

> Zeigen Sie mir bitte Ihr Gepăck!

> Wohin wollen Sie denn fahren?

> Ich glaube, er kcnnt dich.

> Wie heiBen Sie eigentlich?

> Meine Oma sitzt am Fcnster.

> Im September fahren wir nach Kiel.

> Ich habe einen groBen Bruder.

> Er ist jetzt zwanzig Jahre alt.

> Ich habe keine kleine Schwester.

> Meine Mutti ist schon neunzig Jahre alt.

> Mein Sohn sitzt auf dem Stuhl.

> Er besucht die Schule noch nicht.

> Wo sind deine Schtiler?

^ Ich habe fiinfzehn Schlussel.

în încheiere urm ează un exerciţiu de pronunţie . O bservaţi d iferen ţa d in tre vocalele lungi şiscurte:

vocalc lungi

[a:] Bahn, Vati, Wagen, Namen

[e:] Năhe, Mădchen

[o:] Oma, Opa, grofi, schon

[u:] Stuhl, Schule, Bruder

[U:] Schuler, driiben

vocale scurte

[a] Stadt, Mann, Taxi, Familie

[e] Fenster, September, Schwester

[o] Woche, Tochter, Koffer

[u] Mutti, muB

[U] Schlttssel, filnf, fUnfzehn

RECAPITULARE

A. Reguli gramaticale

8.1. Unele substantive nu primesc la plural desinenţă, de ex.:das Fenster - geam die Fenster - geamurider Wagen - maşină die Wagen - maşini

8.2. în limba germană pe lângă formele „nach Hause” - „acasă”(spre) şi „zu Hause” ,,acasă”(unde) se pot folosi şi formele „nach Haus” şi „zu Haus”

B. Pronunţia

8.3. Sunetele limbii germane:vocale: a, e, i, o, u, ă, 6, U (pot fi pronunţate lung sau scurt)diftongi: ei [ai], eu [oi], au [au], ău [o/] (prima vocală se pronunţă mai accentuat decât a doua vocală)consoane: b, c, d, f, g, h, j, k, 1, m, n, p, q, r, s, (B), t, v, w, x, y, z

8. TEMĂ PENTRU ACASĂ

A. Traduceţi în limba română:

1. Im Juni wollen wir nach Kiel fahren.

2. Du kcnnst viele Mădchen.

3. Mein Sohn besucht schon die Schule.

4. Kann ich in einer Stunde kommen?

5. Ich glaube, er ist jetzt in der Botschaft.

6. Ihr m\i(3t die Adrcsse wissen.

B. Traduceţi în limba germană:

1. Am un frate şi o soră.

2. Fiul meu are treisprezece ani.

3. Nu mai am bunică.

4. Trebuie să iau taxiul.

5. Tu n-ai maşină.

6. Stăm la masă şi mâncăm.

C. Trimiteţi-ne propoziţiile greşite şi marcaţi greşeala:

1. Ihr konnt sie besuchen.

2. Ihr konnt sie besuchen.

3. Meine Tochter besucht in die Schule.

4. Meine Tochter besucht die Schule.

5. Die Schliissel gehOrcn zu mich.

6. Die SchIUssel gchtfren mir.

Vocabularul lecţiilor 7. şi 8.

an > [an] - pe (vertical), la

alt > [alt] - bătrân, vechi

au f > [auf] - pe (orizontal)

der August > [der augu :st] - august

im August > [im augu :st] - în august

am besten > [am bestăn] - cel mai bine

der Bus > [der bus] - autobuzul

dahin > [dahîn] - încolo

die Dam e > [di: da:m ă] - doam na

dich > [diH] - pe tine

dorthin > [dorthin] - spre, în direcţia, până acolo

dreizehn > [d ratţE .n ] - treisprezece

die Ecke > [di: ekă] - colţul

einm al > [a/'nmal] - odată

e lf > [elf] - unsprezece

das Fenster > [das fenster] - geam ul

fragen > [frargăn] - a întreba

er fragt > [ e r fra:kt] - el întreabă

zu FuB > [ţu fu:s] - pe jo s

fiinfzehn > [fU nfţE in] - cincisprezece

ganz > [ganţ] - tot, totul, cu totul

gehOren > [geH O :răn] - a aparţine

das G eld > [das gelt] - banii

G eld abheben > [gelt aphE băn] - a ridica bani

das G epăck > [d a s gepek] - bagajul

glauben > [g lau b ă n ] - a crede

die H altestelle,-n > [di: h a :ltă şte lă ] - staţia

ihm > [ i:m ] - lui

ihn > [ i:n ] - pe el

ihr > [ i : r] - ei, pentru ea

der Juni

der KofTer

leider

mal

der Markt

mehr

mich

mir

das Museum

die Mutti

der Namc

neben

neunzig

nichts

oder

die Oma

der Onkel

der Opa

(das) Osterreich

der PaB

die Reise, -n

gute Reise

sagcn

cr sagt

der SchlQssel

schnell

der September

im September

sitzen

er sitzt

du sitzt

so

> [der /uni]

> [der kofer]

> [la/der]

> [mal]

> [der markt]

> [m E:r]

> [miH]

> [mi:r]

> [das muzErum]

> [di: muti]

> [der na:mă]

> [nEbăn]

> [no/nţih]

> [niH ţ]

> [o:der]

> [di: o:ma]

> [der o:nkel]

> [der o:pa ]

> [das Ostera/H]

> [der pas]

> [di: ra/ză]

> [gu:tă ra/ză]

> [za:găn]

> [er za:kt]

> [der şlUsel]

> [şnel]

> [dcr september]

> [im september]

> [ziţăn]

> [er ziţt]

> [du ziţt]

> [zo:]

iunie

valiza

din păcate

...ori (dc ex: de două ori)

piaţa

mai mult, mai multă, mai, încă

pe mine

mie

muzeul

mămica

numele

lângă

nouăzeci

nimic

sau

bunica

unchiul

bunicul

Austria

paşaportul

călătoria

Drum bun!

a spune, a zice

el spune, el zice

cheia

repede

septembrie

în septembrie

a sta (aşezat)

el stă

tu stai

aşa

der Sohn > [der zo:n] - fiul

der Stadtplan > [der ştartplan] - planul oraşului / / harta oraşului

die StraBenbahn > [di: ştra:sănba:n] - tramvaiul

der Stuhl > [der ştu:l] - scaunul

die Tante > [di:ta:ntă] - mătuşa

das Taxi > [das taksi] - taxiul

der Tisch > [der tiş] - masa

die Tochter > [di: toHter] - fiica

der Vati > [der fa:ti] - tăticul

verzollen > [ferţolăn] — a vămui

vierzehn > [fl:rţE:n] - paisprezece

vorhcr > [forher] - înainte de..

der Vomame > [der forna:mă] - prenumele

weit > [va/t] - departe

wem > [vEm] - cui

welcher,-e,-es > [velHer] - care

zu welcher > [ţu velHer] - la care

wissen > [visăn] - a şti

ich/er weiB > [iH/ er va/s] - eu ştiu, el ştie

zeigen > [ţa/găn] - a arăta

er zeigt > [er ţa/gt] - el arată

der Zollbeamte,-n > [der ţoîlbeamtă] - vameşul

zwanzig > [ţvanţih] - douăzeci

zwolf > HvOlf] - douăsprezece

zu > [ţu] - la (+ dativ)