1.2 Obiective de învăţare

217
2013-1-RO1-LEO05-28756 LLP-LdV/TOI/2013/RO/007 Curs nivel 1- Cunoştinţe elementare privind siguranţa alimentară pentru elevi şi lucrători în industria alimentară, industria hotelurilor şi restaurantelor

Transcript of 1.2 Obiective de învăţare

Page 1: 1.2 Obiective de învăţare

2013-1-RO1-LEO05-28756 LLP-LdV/TOI/2013/RO/007

Curs nivel 1- Cunoştinţe elementare privind siguranţa alimentară pentru elevi şi lucrători în industria alimentară, industria

hotelurilor şi restaurantelor

Page 2: 1.2 Obiective de învăţare

1

Indicaţii generale pentru utilizarea acestui manual

Scopul general: După parcurgerea nivelului 1, toţi elevii vor demonstra comportamentul adaptat stipulat în regulile de conduită. Aceste reguli vizează igiena, siguranţa şi grija pentru mediu, aşa cum sunt prevăzute în directivele HACCP.

Indicaţii: 1. Profesorii sunt liberi să folosească acele componente pe care

le consideră utile pentru elevii lor. 2. Scopul tuturor exerciţiilor din manual este de a constitui o

sursă de inspiraţie pentru profesori. Ele vin în sprijinul profesorilor tineri sau al profesorilor care predau această disciplină. În nici un caz nu s-a intenţionat obligativitatea parcurgerii tuturor subiectelor sau a efectuării tuturor exerciţiilor.

3. Indicaţiile didactice generale menţionate în manual au un character interdisciplinar, se concentrează pe limbajul utilizat şi se referă şi la alte discipline. Acestea ţin cont şi de principiul de diferenţiere, atât individual, cât şi relativ la colectivul clasei. Din acest motiv este important ca profesorul să selecteze acele indicaţii didactice care se pot aplica grupului respectiv.

4. Manualul pentru profesori este organizat după cum urmează:

Pentru fiecare parte din curs: 1. Mai întâi se menţionează obiectivele de învăţare. 2. În continuare se oferă indicaţii didactice şi note

metodologice. 3. În încheiere, se oferă informaţii suplimentare

privind studiul, care pot fi utilizate opţional. 4. După discuţiile purtate cu profesorii privitor la

indicaţiile metodice pentru fiecare capitol, manualul profesorului cuprinde acum şi manualul pentru elevi.

5. Evaluarea obiectivelor de învăţare, care trebuie să fie menţionate la începutul fiecărui subcapitol, este inclusă la sfârşitul fiecărei lecţii. Evaluarea se efectuează prin observarea comportamentului elevului cu ajutorul examinărilor orale sau scrise.

Page 3: 1.2 Obiective de învăţare

2

Cuprins

Igiena Partea 1: Igiena personală Partea 2: Îmbrăcămintea Partea 3: Întreţinerea materialelor Partea 4: Riscuri de contaminare Partea 5: Obiceiuri alimentare Siguranţa Partea 1: Siguranţa materialelor Partea 2: Siguranţa personală Partea 3: Primul ajutor Partea 4: Citirea indicatoarelor Mediul Partea 1: Utilizarea raţională a energiei Partea 2: Deşeurile şi prelucrarea acestora Bibliografie Material fotografic Cărţi

Page 4: 1.2 Obiective de învăţare

3

Igiena

Page 5: 1.2 Obiective de învăţare

4

Partea 1: Igiena personală

Cuprins

1. Igiena capilară 2. Igiena orală 3. Igiena mâinilor 4. Utilizarea şerveţelelor / batistelor de

hârtie

Page 6: 1.2 Obiective de învăţare

5

1.Igiena capilară

1.1. Completaţi: Părul meu este îngrijit şi legat la spate

Page 7: 1.2 Obiective de învăţare

6

1.2. Obiective de învăţare

După parcurgerea lecţiei despre igiena capilară:

- Elevii pot explica cu propriile cuvinte ce este igiena

capilară

- Elevii pot aplica pe ei înşişi igiena capilară corectă

- Elevii pot spune cum vor asigura igiena capilară

corectă

1.3. Indicaţii didactice privind igiena capilară - Verificaţi care dintre elevi sunt în regulă

Care dintre elevi se descurcă mai bine?

Punct de lucru

- Sarcină de lucru: Luaţi un fir de păr şi priviţi-l la

microscop

- Sarcină de lucru: Invitaţi o coafeză care să le explice

elevilor cum să-şi îngrijească părul, care să le

vorbească despre diferitele tipuri de şampon, etc.

Acest lucru se poate realiza în colaborare cu

departamentul specializat în coafură sau din afara

şcolii.

Page 8: 1.2 Obiective de învăţare

7

- Subiect de curs: - Puteţi pregăti această activitate interdisciplinară

printr-un curs având ca subiect “mătreaţa”. Conţinutul cursului: Mătreaţa este ceva comun, există la aproape 50% din adolescenţi. La fiecare trei zile, capul nostru produce celule noi ale pielii. Celulele moarte ale pielii se cojesc şi produc mătreaţa. În fiecare zi, zece miliarde de “fulgi” de piele moartă se cojesc de pe corp, plutesc în aer şi se depun pe podea, pe noi înşine sau pe alte persoane. Ştiaţi că, de-a lungul vieţii, puteţi umple doi saci de 10 kilograme, cu “fulgi” de piele? Şi animalele acoperite cu păr, pene sau piele au astfel de “fulgi”. În cazul animalelor, le numim “fulgi de piele”, iar în cazul oamenilor, le numim “mătreaţă”. Adolescenţii produc celule sebacee cu mare rapiditate. Din acest motiv, începând de la 12 ani, suferiţi de mătreaţă şi acnee. Cu toate acestea, mătreaţa nu poate fi cauzată de un pieptene sau o perie, chiar dacă aceasta este plină de “fulgi”. Uneori, oamenii intră în panică şi când au o “falsă mătreaţă”. Acest lucru se poate întâmpla, de exemplu, când nu ne clătim suficient după spălare cu şampon. Şamponul coagulează şi se desprinde de pe păr. Deci, clătiţi părul bine. Şi acum, cum să scăpăm de mătreaţă? Iată cum vei proceda:

o Spală părul de mai multe ori pe săptămână, dacă se poate zilnic

o Clăteşte bine părul de şampon o Dacă nu ajută şamponul normal, încearcă un

şampon special contra mătreţii

Page 9: 1.2 Obiective de învăţare

8

1.4. Informaţii pentru studiul igienei

1. Ce este igiena capilară? Completaţi. - Spălarea părului de mai multe ori pe săptămână sau chiar zilnic - Pieptănarea sau periajul zilnic al părului

- Legarea părului lung

2. De ce este necesară igiena capilară? - Pentru a evita pătrunderea părului în alimente

3. Cum asigurăm o igienă capilară corectă? - Evităm părul unsuros - Evităm mătreaţa vizibilă - Evităm apariţia păduchilor: controlaţi părul în mod

regulat (ex. în fiecare lună) - Legăm părul la spate - Limităm utilizarea gelului de păr ( dacă şcoala

permite folosirea gelului) - Când lucrăm cu alimente: este obligatorie folosirea

bonetei ( vezi igiena partea a 3-a: îmbrăcămintea)

Page 10: 1.2 Obiective de învăţare

9

1.5. Exerciţii

a) Încercuiţi imaginea corectă

1

2

Page 11: 1.2 Obiective de învăţare

10

3

4

b) Puteţi să spuneţi care tip de coafură este igienic sau nu? Explicaţi.

c) Decupaţi patru imagini cu coafuri igienice dintr-un articol pe teme culinare dintr-o revistă sau un ziar.

Page 12: 1.2 Obiective de învăţare

11

2. Igiena orală

2.1 Completaţi: Mă spăl pe dinţi.

Page 13: 1.2 Obiective de învăţare

12

2.2 Obiective de învăţare După lecţia despre igiena orală:

- Elevii vor putea să facă diferenţa dintre un periaj corespunzător al dinţilor şi o igienă orală defectuoasă

- Elevii vor putea să dea două exemple de igienă orală defectuoasă

2.3 Indicaţii didactice privind igiena orală - O respiraţie neplăcut mirositoare apare după ce

consumăm un anumit fel de alimente. Ne gândim la usturoi, ceapă, dar şi la cafea, la fumat şi la lipsa spălării pe dinţi, sau la spălarea necorespunzătoare a dinţilor, care permite putrezirea resturilor alimentare din gură. Puteţi testa acest fenomen în clasă, consumând o bucată de ceapă sau usturoi.

- Profesorul le poate arăta elevilor fragmente putrezite de alimente şi să le atragă atenţia că astfel de fragmente pot rămâne pe dantură dacă nu se periază dinţii cel puţin o dată pe zi.

Page 14: 1.2 Obiective de învăţare

13

- Subiect de curs: Placa dentară: cât de bine vă spălaţi pe dinţi? Conţinutul cursului: Gura noastră este un loc grozav. Este caldă şi umedă şi introducem hrană în ea în mod regulat. Aceasta face din gura noastră un paradis acvatic subtropical pentru mai mult de 100 milioane de microbi pe mililitru de salivă. Gura noastră nu este de loc lipsită de dăunători. Este una din cele mai neigienice părţi ale corpului. Gândiţi-vă la prietenii voştri microscopici dacă uitaţi din nou să vă spălaţi pe dinţi. Dacă repetaţi aceasta timp de câteva zile, vă veţi alege cu o peliculă murdară, lipicioasă pe dinţii voştri albi. Această peliculă se numeşte “placă dentară” sau pur şi simplu “placă”. “Placa” este un amestec de resturi alimentare, celule moarte din gură şi multe bacterii. Cum să scăpăm de acest amestec? Prin spălarea corectă a dinţilor puteţi îndepărta placa dentară. Mai multe straturi de placă dentară rigidă se numesc “tartru”. Medicul stomatolog îndepărtează tartrul cu un cutter şi un minipolizor.

Page 15: 1.2 Obiective de învăţare

14

- Testul pentru placa dentară:

o De ce avem nevoie? O periuţă de dinţi, un tub de pastă de dinţi, detectori sau tablete pentru placa dentară ( disponibile la dentist sau farmacist), apă. (Alternativă: periuţă pentru îndepărtat resturile dintre dinţi sau aţă dentară) Cum acţionăm?

o Spălaţi-vă pe dinţi ca de obicei. Puneţi un detector în gură şi mestecaţi. Luaţi o gură de apă şi clătiţi bine gura cu ea pentru a se răspândi substanţa în toată gura. Priviţi în oglindă şi zâmbiţi: vai, ce s-a întâmplat cu dinţii mei? Tabletele conţin o substanţă care colorează placa dentară şi indică locurile unde nu am periat bine. Periaţi dinţii din nou. În acest fel, îndepărtaţi petele şi placa pe care aţi omis-o înainte. Puteţi folosi şi o periuţă pentru îndepărtat resturile dintre dinţi (sau aţă dentară). O introduceţi între dinţi şi veţi vedea imediat ce se află între dinţi, chiar după ce i-aţi periat.

- O carie este cauzată de două lucruri: resturi alimentare şi bacterii. Bacteriile se hrănesc cu resturile alimentare dintre dinţii voştri (le place în mod special zahărul). Ele transformă zahărul în acid ( o substanţă puternică care distruge dinţii), ceea ce produce cariile. Prin spălarea corectă a dinţilor şi curăţarea spaţiilor dintre dinţi , nu veţi mai da nici o şansă resturilor alimentare şi bacteriilor!

Page 16: 1.2 Obiective de învăţare

15

- Testul: o De ce aveţi nevoie? Cola, un borcan din cele

folosite pentru gem cu capac, un dinte de lapte vechi sau o bucată de coajă de ou şi un calendar.

o Cum acţionaţi? Turnaţi nişte cola în borcan şi puneţi dintele în el. Strângeţi bine capacul şi puneţi borcanul într-un loc sigur. Marcaţi data în calendar. Scoateţi dintele din borcan în fiecare săptămână şi investigaţi-l. Continuaţi să faceţi acest lucru timp de mai multe săptămâni, ce observaţi? Notaţi aceste observaţii într-un tabel săptămânal (vedeţi exemplul) şi apoi discutaţi observaţiile elevilor pe marginea experimentului la oră. Puteţi împărţi elevii pe grupe şi puteţi lăsa fiecare grupă să îşi scrie observaţiile într-un tabel săptămânal diferit (vedeţi paginile următoare). După aceea, observaţiile elevilor sunt discutate în clasă. De ce să folosim cola? Acidul din cola acţionează exact în acelaşi mod în care lucrează acidul produs de bacteriile din gură. Acesta afectează smalţul dentar şi roade dintele. Atunci când bei, cola trece atât de repede prin gură încât nu îţi poate afecta dinţii în mod direct (aşa cum s-a întâmplat în borcan). Singurul mod în care cola îţi poate distruge dinţii este prin ţinerea ei în gură timp de câteva sptămâni. Iar acest lucru nu este recomandat. Dacă nu se observă nici o schimbare la dintele (sau coaja de ou) din cola, continuaţi experimentul încă două-trei săptămâni.

Page 17: 1.2 Obiective de învăţare

16

Exemplu de tabel săptămânal:

Numărul săptămânilor

Grupa de elevi Concluzii

Săptămâna 1

Săptămâna 2

Săptămâna 3

Săptămâna 4

Săptămâna 5

Săptămâna 6

2.4 Informaţii de studiat cu privire la igiena orală

A. Spălatul pe dinţi 1. De ce ai nevoie ca să te speli bine pe dinţi? Periuţă de dinţi + pastă de dinţi

Page 18: 1.2 Obiective de învăţare

17

2. De ce trebuie să te speli pe dinţi?

o Face parte din igiena corporală zilnică o Ai grijă de dinţii tăi pentru a preveni cariile o Dinţi spălaţi = înfăţişare plăcută, îngrijită o Nu uita: la spălatul pe dinţi cu periuţa adaugă şi

curăţarea acestora cu aţa dentară.

3. Ce se întâmplă dacă nu te speli pe dinţi sau te speli foarte puţin, altfel spus: care sunt consecinţele unei igiene orale deficitare? Dinţi neglijaţi: dinţi urâţi, gingii dureroase şi o respiraţie urât mirositoare.

Page 19: 1.2 Obiective de învăţare

18

Dinţii neglijaţi duc la:

Dinţi falşi

Page 20: 1.2 Obiective de învăţare

19

Şi dacă mesteci gumă, asta se întâmplă:

Deci, ce concluzie tragi? Mă spăl pe dinţi în fiecare zi!

Ştii ceva? Sunt mai multe bacterii în gura ta decât oameni pe

pământ. Şi asta înseamnă mult!

Page 21: 1.2 Obiective de învăţare

20

3. Igiena mâinilor

3.1. Completaţi: Eu mă spăl pe mâini

Page 22: 1.2 Obiective de învăţare

21

3.2 Obiective de învăţare După lecţia despre igiena mâinilor:

- Elevii se pot spăla pe mâini corect. - Elevii ştiu când este obligatoriu să se spele pe mâini

şi se spală pe mâini în mod spontan. - Elevii au unghiile tăiate şi curate când pregătesc

mâncarea. Elevii nu au unghiile făcute cu ojă sau cu gel şi nu poartă bijuterii în timpul practicii.

3.3 Indicaţii didactice cu privire la igiena mâinilor

- Cursul de practică începe cu permiterea elevilor să se spele pe mâini aşa cum o fac de obicei.

- Profesorul îi lasă pe elevi să facă un film pe grupe despre cum se spală pe mâini în acest moment. După cursul despre igiena mâinilor, profesorul le dă aceeaşi sarcină de lucru dar le permite să aplice planul de acţiune (vezi p.29 şi 30). Diferenţele sunt discutate în clasă.

- Se demonstrează cum se foloseşte şi se dezinfectează o perie de unghii. Peria de unghii poate fi utilă doar dacă este dezinfectată. Altfel, peria devine la rândul ei un loc de înmulţire a bacteriilor.

- Prezentaţi un fragment din filmul “Ratatouille”: Igiena mâinilor

- Predaţi conform planului de acţiune din cursul practic permiţându-le elevilor să acţioneze conform planului pas cu pas.

Page 23: 1.2 Obiective de învăţare

22

3.4 Informaţii de studiat despre igiena mâinilor

1. Ce este igiena mâinilor? Completaţi. Asiguraţi-vă că aveţi mâinile curate şi îngrijite întotdeauna. Unghiile sunt tăiate scurt şi nu aveţi murdărie sub cuticule.

2. De ce este atât de importantă igiena mâinilor? Oamenii sunt expuşi la multe bacterii chiar şi fără să îşi dea seama de acest lucru. De exemplu: când tuşeşti sau strănuţi, adeseori pui mâna la gură. În acest interval, pe mâna ta s-au depus nenumărate bacterii. Dacă nu te speli pe mâini după aceea şi continui să lucrezi cu mâncare, îi poţi infecta pe mulţi oameni.

3. Cum să abordăm igiena mâinilor. Fă-ţi un obicei din spălatul des al mâinilor şi încheieturilor şi dacă este cazul, chiar dezinfectează-le. Vei observa că, după un timp, vei face acest lucru fără să te mai gândeşti. Astfel, eviţi să fii infectat sau să îi infectezi pe alţii.

Page 24: 1.2 Obiective de învăţare

23

4. Igiena mâinilor presupune de asemenea: Nefolosirea ojei pe unghii.

Page 25: 1.2 Obiective de învăţare

24

Unghii nefăcute cu gel sau acril.

Page 26: 1.2 Obiective de învăţare

25

Fără desene cu henna pe mâini.

Page 27: 1.2 Obiective de învăţare

26

5. Dar bijuteriile şi piercingurile?

- Bijuteriile: interzise - Ceasul: interzis - Piercingurile: interzise, cu excepţia celor care nu sunt

vizibile (de exemplu, piercingurile abdominale)

6. De ce sunt interzise bijuteriile şi piercingurile?

- Bijuteriile precum ceasurile, inelele şi lanţurile pot conţine agenţi patogeni cum ar fi bacterii, ciuperci sau viruşi.

- Bucăţi mici se pot desprinde, ca de exemplu o piatră mică desprinsă dintr-un inel sau de pe un lanţ care se rupe şi ajunge în supă. Bijuterii întregi precum inele sau cercei pot ajunge de asemena în mâncare. Şi chiar şi atunci cînd scoţi un lanţ din supă, rămân acolo multi agenţi patogeni.

- Inelele sunt interzise şi pentru a se evita, de exemplu, ca inelul să rămână blocat într-o maşinărie iar degetul să fie spintecat. Bacteriile ascunse sub inel sunt de asemenea o problemă.

Page 28: 1.2 Obiective de învăţare

27

7. Cum să ne asigurăm că igiena mâinilor este impecabilă? Spălaţi-vă pe mâini folosind cei 6 paşi din planul de acţiune de mai jos: Pasul 1: Udaţi-vă mâinile sub robinet.

Pasul 2: Săpuniţi bine.

Page 29: 1.2 Obiective de învăţare

28

Pasul 3: Frecaţi bine mâinile timp de cel puţin 20 de secunde: partea de sus, partea de jos şi, nu uitaţi, degetele, degetul mare şi încheieturile.

Pasul 4: Frecaţi sub unghii cu o perie de unghii curată.

Page 30: 1.2 Obiective de învăţare

29

Pasul 5: Clătiţi bine mâinile cu apă fierbinte.

Pasul 6: Uscaţi-vă mâinile cu un prosop curat sau un şervet din hârtie.

Page 31: 1.2 Obiective de învăţare

30

În această imagine, se văd zonele de pe mâini (colorate în roşu şi violet) care sunt adeseori uitate când vă spălaţi pe mâini.

Aşadar, urmaţi planul de acţiune pentru o igienă a mâinilor impecabilă! 8. Asiguraţi-vă că vă spălaţi pe mâini:

- La începutul fiecărui curs de practică. - După fiecare vizită la baie. - După fiecare pauză din timpul cursului. - După ce aţi strănutat, v-aţi şters nasul sau v-aţi

scărpinat în cap. - După ce aţi atins coşul de gunoi. - După ce aţi atins telefonul, calculatorul şi aşa mai

departe. - După ce aţi lucrat cu carne crudă, peşte şi carne de

pasăre.

Page 32: 1.2 Obiective de învăţare

31

3.5 Exerciţii cu privire la igiena mâinilor a) Când trebuie să aveţi grijă să vă spălaţi pe mâini? Rezumaţi cinci situaţii.

- La începutul fiecărui curs de practică. - După fiecare vizită la baie. - După fiecare pauză din timpul cursului. - După ce aţi strănutat, v-aţi şters nasul sau v-aţi

scărpinat în cap. - După ce aţi atins coşul de gunoi. - După ce aţi atins telefonul, calculatorul şi aşa mai

departe. - După ce aţi lucrat cu carne crudă, peşte şi carne de

pasăre. b) Bijuteriile vizibile sunt interzise. Care din următoarele bijuterii sunt permise a fi purtate?

- Ceas - Inel - Agrafă de păr - Cercei - Brăţară - Lanţ la gât - Piercing în nas - Piercing în abdomen

c) Bijuteriile vizibile nu sunt premise pentru voi şi colegii voştri. Pe scurt: aceasta este valabil pentru toate departamentele unde se vine în contact cu alimentele. Ştiţi de ce?

Page 33: 1.2 Obiective de învăţare

32

4. Utilizarea batistelor de hârtie

4.1 Completaţi:Eu folosesc batiste de unică folosinţă.

Page 34: 1.2 Obiective de învăţare

33

4.2 Obiective de învăţare După parcurgerea lecţiei despre igiena părului:

- Elevii ştiu că utilizarea batistelor de unică folosinţă previne apariţia bacteriilor şi ei aplică acest lucru spontan

- Elevii au întotdeauna la ei batiste de unică folosinţă în timpul activităţilor practice.

4.3 Indicaţii didactice pentru utilizarea batistelor de unică folosinţă - Ca un exerciţiu, puteţi cere elevilor să aducă timp de o lună cu ei o batistă de unică folosinţă. Puteţi lucra în fiecare lună cu puncte de acţiune. Unul din aceste puncte poate fi utilizarea batistelor de unică folosinţă. Desigur că elevii trebuie să aibă batistele la ei. Puteţi verifica acest lucru periodic la unii dintre elevi şi să le acordaţi puncte pentru activitatea lor zilnică.

Page 35: 1.2 Obiective de învăţare

34

4.4 Informaţii pentru studiu privind igiena mâinilor Utilizarea batistei de unică folosinţă poate opri răspândirea bacteriilor provenite din strănutat sau suflarea nasului. Este preferabil să folosiţi batiste de unică folosinţă din hârtie.

Reţineţi următoarele aspecte:

- Să aveţi întotdeauna la voi o batistă de unică folosinţă (evitaţi utilizarea batistelor din pânză)

- Asiguraţi-vă că nu strănutaţi sau suflaţi nasul aproape de alimente.

- Asiguraţi-vă că vă spălaţi pe mâini după ce aţi suflat nasul.

Page 36: 1.2 Obiective de învăţare

35

4.5. Exerciţiu recapitulativ pentru igiena personală

a) Căutaţi termenii următori: igienă – bacteria – alimente – curat – plan de acţiune – spălaţi mâinile – igiena bucală – batistă de hârtie – săpun – plasă pentru păr

b) Bifaţi: corect sau greşit

1. Vă spălaţi pe mâini doar la începutul activităţii practice

2. Puteţi purta cercei în timpul activităţii practice 3. Sunt premise doar piercing-urile invizibile în timpul

activităţii practice 4. O diademă în păr este suficientă pentru siguranţa

alimentară 5. Vă spălaţi pe dinţi de două sau trei ori pe zi 6. Puteţi purta un ceas în timpul activităţii practice 7. Puteţi folosi lac de unghii incolor în timpul

activităţii practice 8. Gelul de păr previne căderea părului 9. Vă spălaţi pe mâini cu săpun timp de aproximativ

20 de secunde.

a) Completaţi cuvintele care lipsesc: Bacterii – a lega – tatuaje henna – igiena corporală zilnică – batiste de hârtie – lac de unghii – gel – unghii acrilice şi gel – a tuşi sau a sufla nasul – a te spăla pe mâini - Prin …………….părului.asigur o igienă corectă - Spălatul pe dinţi face parte din ……………………..

- Fără să observăm, suntem expuşi la multe ……….. - După ce ………… sau…………, …………….. - Când ne suflăm nasul, folosim de preferinţă ………………

Page 37: 1.2 Obiective de învăţare

36

- Pentru o igienă perfectă a mâinilor, este interzisă folosirea ………………….. - Sunt interzise şi ………………………..

- ………………………sunt de asemenea interzise în timpul activităţilor practice sau când lucrăm cu alimente

b) Este important să arătăm bine. Şi în timpul

activităţilor practice este important să avem un aspect corect, curat şi îngrijit. Elaboraţi un colaj în A3 despre cum trebuie să arătaţi când desfăşuraţi activităţile practice. Scrieţi în zece propoziţii de ce este importantă îmbrăcămintea pentru activităţile practice.. Ce înseamnă pentru tine igiena personală? Scrie în 10 propoziţii.

Page 38: 1.2 Obiective de învăţare

37

Partea 2: Îmbrăcămintea

Cuprins 1. Haine de lucru îngrijite

Page 39: 1.2 Obiective de învăţare

38

1. Haine de lucru îngrijite

1.1. Completaţi: Eu port hainele de lucru adecvate şi curate.

Page 40: 1.2 Obiective de învăţare

39

Page 41: 1.2 Obiective de învăţare

40

1.1. Obiective de învăţare După lecţia despre hainele de lucru:

- Elevii pot spune ce înseamnă haine de lucru curate şi adecvate.

- Elevii poartă haine de lucru adecvate şi îngrijite.

1.2. Indicaţii didactice Le puteţi cere elevilor să deseneze un bucătar sau un ospătar aşa cum cred ei că ar trebui să arate. Sau le puteţi cere să creeze o uniformă de bucătărie futuristă. ! Nu uitaţi că uniforma trebuie să fie în concordanţă cu regulile.

Page 42: 1.2 Obiective de învăţare

41

1.3. Informaţii de studiat

1.3.1. Un strop de istorie Originea hainelor de lucru ne duce în trecut în Grecia secolului al VII-lea. Bucătarii erau consideraţi intelectuali pentru că ştiau să citească. Împreună cu filozofii şi artiştii erau persecutaţi. De aceea, s-au refugiat la mănăstirile greco-ortodoxe.

Page 43: 1.2 Obiective de învăţare

42

Pentru a nu atrage atenţia, bucătarii purtau aceleaşi haine şi acoperăminte pentru cap ca şi călugării. Acele veşminte erau albe. Astfel, nu îl supărau pe Dumenzeu. Hainele de bucătărie contemporane sunt originare din secolul XIX şi sunt cu precădere albe. Albul dă o înfăţişare îngrijită, curată. 1.3.2. Hainele de bucătărie Hainele de bucătărie clasice:

1. Bonetă

Ce? Boneta este acoperământul pentru cap specific în bucătărie. De ce? Pentru a evita căderea firelor de păr sau a mătreţii în mâncare (fiecare din noi pierdem între 80 şi 100 fire de păr pe zi). Pentru a proteja părul de vapori.

Page 44: 1.2 Obiective de învăţare

43

Tipuri?

- Tipul clasic: La începuturi, era o regulă “cu cât era mai sus capul, cu atât era mai înalt rangul.” Boneta este făcută din bumbac sau hârtie (material de unică folosinţă).

- Fileul pentru păr: Acoperă capul complet şi este elastic, ceea ce oferă o bună fixare pe cap. Este făcut din material sintetic (neţesut).

Page 45: 1.2 Obiective de învăţare

44

2. Haina de bucătar

Ce? O haină cu două rânduri de nasturi. De obicei, este o haină albă dar pot fi şi de alte culori (vezi imaginea). Datorită celor două rânduri de nasturi, haina poate fi purtată şi pe partea cealaltă în cazul unei murdăriri minore. Cel mai bine este să se poarte haine de bucătar cu mânecă lungă. În acest mod, nu poate să cadă nici un fir de păr în mâncare şi sunteţi şi mai bine protejaţi împotriva arsurilor.

Page 46: 1.2 Obiective de învăţare

45

De ce? Haina este igienică şi este făcută în proporţie de peste 50% din bumbac. Bumbacul are următoarele caracteristici:

- Cel care îl poartă transpiră mai puţin - Bucătarul se poate mişca uşor - Culoarea albă clasică emană căldura.

Tipuri? Hainele cu nasturi de siguranţă: nasturii bombaţi sau capsele sunt recomandate pentru că haina poate fi scoasă dintr-o mişcare. (de exemplu, în cazul unui incendiu) Hainele cu nasturi normali: mai puţin recomandate pentru că fiecare nasture trebuie desfăcut pe rând (iar acest lucru înseamnă pierdere de timp şi mai puţină siguranţă).

Page 47: 1.2 Obiective de învăţare

46

3. Şorţul Ce? Un şorţ (alb) îl protejeajă pe cel care îl poartă de la şold până la cel puţin 1/3 din partea superioară a piciorului.

Page 48: 1.2 Obiective de învăţare

47

De ce? Şorţul protejează pantalonul bucătarului să nu se murdărească. Tipuri? Bumbac: aceste şorţuri conţin cel puţin 50% bumbac şi sunt cele mai clasice. PVC: acestea sunt adeseori folosite în măcelării şi în magazinele de peşte pentru că sunt impermeabile. Ne-ţesături: şorţuri de unică folosinţă. Nu sunt impermeabile.

4. Pantalonii de bucătărie Ce? Pantalonii igienici purtaţi doar în bucătărie. Modelul classic este alb-albastru (pied-de-poule). Dar sunt şi alte modele pe piaţă. (vXLVIIedeţi imaginile)

Page 49: 1.2 Obiective de învăţare

48

Page 50: 1.2 Obiective de învăţare

49

De ce? Pantalonii care sunt purtaţi doar în bucătărie sunt mai igienici. Tipuri? Pantalonii pentru bărbaţi şi femei sunt diferiţi în partea superioară în lăţime şi înălţime.

5. Încălţăminte sigură Ce? Pantofi cu vârf din oţel şi talpă antiderapantă.

Page 51: 1.2 Obiective de învăţare

50

De ce? Papucii pentru bucătărie sunt de obicei albi pentru a putea localiza şi elimina murdăria (vizibilă). Vârful din oţel protejează degetele celui care poartă încălţămintea de obstacole de toate felurile. Mai mult decât atât, protejează picioarele de eventuale obiecte precum cuţite sau casserole în cădere.

Page 52: 1.2 Obiective de învăţare

51

1.3.3. Îmbrăcămintea de sală Ce? Îmbrăcămintea de sală este stabilită de şcoală însăşi. O puteţi considera un fel de uniformă. Uniforma este întotdeauna îngrijită şi curată. Nu trebuie să lipsească nici un nasture, fermuarul trebuie să fie în perfectă stare de funcţionare iar uniforma fără urme de murdărie sau pete. Uniforma de sală constă în principal în:

- Pentru fete: bluză cu pantaloni sau fustă şi cravată sau eşarfă asortată cu bluza. În principiu, pantofii sunt negri şi au toc mic. Aceasta face ţinuta un pic mai feminină decât pantofii fără toc.

- Pentru băieţi: bluză cu pantaloni cu eşarfă sau papion asortat. Pantofii sunt clasici şi negri.

- Sneakerii nu pot fi aceptaţi! În domeniul alimentaţiei publice de asemenea uniforma este stabilită de managerul hotelului, cafenelei sau restaurantului. De exemplu, priviţi următoarele imagini.

Page 53: 1.2 Obiective de învăţare

52

Page 54: 1.2 Obiective de învăţare

53

De ce? Pentru că-i putem distinge uşor pe angajaţi de clienţi. De asemenea, oferă o idee a imaginii şcolii, hotelului, restaurantului sau cafenelei. La ziua porţilor deschise a şcolilor, părinţii şi viitorii elevi vor vedea imediat cine este elev. Oaspeţii hotelului, restaurantului sau cafenelei vor vedea imediat cine lucrează acolo şi cui îi pot comanda ceva.

Page 55: 1.2 Obiective de învăţare

54

1.4. Exerciţii 1.4.1 Vedeţi în următoarele imagini cine poartă hainele de lucru adecvate.

Page 56: 1.2 Obiective de învăţare

55

Page 57: 1.2 Obiective de învăţare

56

Partea 3: Întreţinerea materialelor de lucru

Cuprins 1. Curăţarea 2. Dezinfectarea 3. Folosirea prosoapelor

Page 58: 1.2 Obiective de învăţare

57

1. Curăţarea

1.1 Completaţi: Eu curăţ şi dezinfectez. Aşadar, sunt curat şi îngrijit.

Page 59: 1.2 Obiective de învăţare

58

1.2. Obiective de învăţăre După lecţia despre curăţenie, dezinfectare şi folosirea prosoapelor:

- Elevii pot debarasa şi curăţa bucătăria. - Elevii pun materialele de lucru înapoi la locul lor. - Elevii folosesc produsele de curăţenie corecte şi

metoda de curăţenie potrivită. - Elevii urmează instrucţiunile pentru dezinfectarea

materialelor de lucru. - Elevii întotdeauna folosesc prosoape curate. - Elevii niciodată nu folosesc un prosop murdar pentru

a curăţa farfuriile sau spaţiul de lucru.

1.3. Indicaţii didactice Prezentarea unui videoclip pe tema respectivă. Puteţi ruga compania care livrează produsele de întreţinere să organizeze un atelier despre cum ar trebui făcute lucrurile.

1.4 Informaţii de învăţat 1.4.1. Curăţarea Ce este curăţarea? Curăţarea= îndepărtarea murdăriei= a face curat Curăţarea înseamnă a îndepărta murdăria şi a face curat. Ce este murdăria? Murdăria este tot ceea ce nu ar trebui să fie într-un loc anume. Exemple de murdărie: praf, nisip, pietricele, tencuială, scame, fire de păr, fibre textile, resturi de mâncare, grăsime, ...

Page 60: 1.2 Obiective de învăţare

59

Exemple de bucătării murdare.

Page 61: 1.2 Obiective de învăţare

60

Ce înseamnă să fie curat? Dacă bucătăria este curată, asta înseamnă că nu mai există murdărie vizibilă, cum ar fi, de exemplu, sos vărsat.

Page 62: 1.2 Obiective de învăţare

61

Exemplu de bucătărie curată.

Page 63: 1.2 Obiective de învăţare

62

De ce trebuie să curăţăm? Înainte de a începe să curăţaţi intens, îndepărtaţi murdăria mai mare. Motivaţie:

Cu cât este murdăria mai mare, cu atât este mai greu de curăţat.

Apa cu care se curăţă se murdăreşte repede.

Produsele de curăţat au efect un timp scurt.

Produsele de curăţat nu trebuie să afecteze suprafaţa de curăţat.

Page 64: 1.2 Obiective de învăţare

63

Uneori putem curăţa fără a folosi un produs chimic: prin aspirare, măturare,...

Dar în bucătărie, nu este permis să măturăm (fără apă). De ce? Când măturăm, agităm praful fără să-l îndepărtăm. De ce este bine să clătim cu apă după curăţare? După curăţare, murdăria umezită trebuie îndepărtată. Produsul de curăţat care s-a depus pe suprafaţă trebuie îndepărtat. De ce clătim cu apă caldă şi lăsăm obiectele să se usuce în loc să le ştergem cu prosopul? Dacă ştergeţi cu prosopul, atingeţi uneori obiectul cu mâna. Gândiţi-vă, de exemplu, la uscarea oalelor. Dar mâinile noastre nu sunt întotdeauna curate. .În acest fel, fără a şti, veţi împrăştia murdărie şi bacterii pe suprafaţa de curăţat. La fel se întâmplă şi în cazul utilizării unui prosop.

Page 65: 1.2 Obiective de învăţare

64

Deci: Dacă folosiţi un prosop, trebuie să fie unul curat ( de preferat de hârtie), pe care îl folosiţi doar la curăţat şi preferabil doar o dată. Ei bine, dacă lucraţi în bucătărie, nu trebuie să faceţi curăţenie generală. Dacă locul unde lucraţi este murdar, desigur că trebuie să-l curăţaţi. Deoarece este interzis să lucraţi pe o suprafaţă murdară. Curăţaţi locul de muncă în mod regulat (masa, blatul de tăiat, ustensilele...), sau folosiţi un obiect nou, curat ( cuţit, blat de tăiat., furculiţă). Cum efectuăm curăţarea? O curăţare corectă se efectuează astfel: 1. Îndepărtaţi murdăria mare.

Page 66: 1.2 Obiective de învăţare

65

2. Clătiţi cu apă rece.

3. Folosiţi produsul de curăţat corect la concentraţie corectă şi lăsaţi-l să acţioneze pentru o perioadă corespunzătoare.

Page 67: 1.2 Obiective de învăţare

66

4. Verificaţi dacă mai persistă murdăria, şi dacă este necesar, lăsaţi produsul să mai acţioneze sau frecaţi.

5. Clătiţi cu apă rece.

Page 68: 1.2 Obiective de învăţare

67

Clătiţi din nou cu apă caldă ( de preferat) sau uscaţi cu un prosop absolut igienic ( de unică folosinţă). În timpul curăţării, patru lucruri joacă un rol important:

Tipul de detergent

Temperatura la care se efectuează curăţarea

Durata de acţiune a detergentului

Frecarea sau acţiunea mecanică în timpul curăţării. Sarcină de lucru Efectuaţi următoarele teste: 1. Curăţaţi o parte din bucătărie după ora de pregătire

practică cu trei tipuri diferite de detergent. Notaţi rezultatele.

2. La fiecare test, măsuraţi temperatura la care are loc curăţarea.

3. Verificaţi cu ceasul cât timp acţionează detergentul. 4. Cât timp a durat acţiunea de curăţare? Fişă de înregistrare a rezultatelor testărilor. Test Cantitate Temperatura Perioada de acţiune Perioada de curăţare Detergent 1 Detergent 2 Detergent 3

Page 69: 1.2 Obiective de învăţare

68

91 Ce produs alegeţi pentru o curăţare bună? Sunt tipuri diferite de murdărie.Pentru fiecare tip există detergenţi speciali. Este important să curăţaţi bine pentru a elimina toată murdăria.

Apa nu este un detergent. Totuşi, uneori îndepărtează o parte din murdărie. Să ne gândim, de exemplu, la supă vărsată sau cartofi căzuţi pe jos. Dacă curăţaţi imediat supa sau cartofii de pe jos, ulterior nu va trebui să frecaţi foarte tare. Ştiţi de ce? Pentru că nu aţi lăsat supa să se usuce sau aţi evitat ca cineva să calce pe cartofi (să nu uităm nici de siguranţă!). Şi, mai ales, aţi ajutat mediul înconjurător, deoarece folosiţi mai puţin detergent pentru îndepărtarea murdăriei.

Page 70: 1.2 Obiective de învăţare

69

92 Când mama voastră curăţă acasă, foloseşte un detergent sau produs de curăţat general. Pentru murdărie dificilă, intensă şi care a pătruns în material, va fi probabil nevoie de un detergent profesional puternic care descompune grăsimea (ca cele folosite în hoteluri şi restaurante). ! Aceste produse de curăţat profesionale sunt uneori foarte agresive – caustice – pentru piele şi chiar şi pentru suprafaţa de curăţat. Şi produsele care îndepărtează tartrul sunt agresive pentru piele: de fapt ele conţin acid. ! Este de asemenea foarte important să folosiţi cantitatea corectă de detergent. Ştiţi de ce? Dacă nu folosiţi suficient detergent, nu puteţi curăţa corect. Iar o cantitate prea mare este o risipă. Deci: citiţi instrucţiunile cu atenţie! ! Şi nu uitaţi: Schimbaţi apa în mod regulat. Frecaţi intens! Astfel veţi scăpa repede de cele mai multe bacterii.

Page 71: 1.2 Obiective de învăţare

70

2. Dezinfectarea

2.1. Obiective de învăţare După parcurgerea lecţiei despre curăţare, dezinfectare şi utilizarea prosoapelor, elevii:

- Vor şti să cureţe şi vor curăţa bucătăria. - Vor pune la locul potrivit materialele utilizate. - Vor utiliza, în timpul curăţării, produsele corecte şi

metoda corectă de curăţare. - Vor urma cu atenţie instrucţiunile pentru

dezinfectarea materialelor. - Vor folosi întotdeauna un prosop curat. - Nu vor folosi niciodată un prosop murdar pentru

curăţarea vaselor de mâncare sau a locului de muncă.

2.2. Informaţii pentru studiu 2.2.1. Dezinfectarea Ce este dezinfectarea? Tocmai aţi curăţat foarte bine. Indiferent cât de intens aţi frecat sau cât de multe bacterii aţi eliminat, este totuşi insuficient. Mai rămân nişte fiinţe minuscule (cum ar fi ciupercile) pe care nu le puteţi vedea. Din acest motiv dezinfectăm după curăţare. De ce dezinfectăm? Deoarece detergentul nu ucide toate bacteriile, este necesar să dezinfectăm ulterior cu un produs special.

Page 72: 1.2 Obiective de învăţare

71

! Deoarece nu aveţi voie să utilizaţi orice tip de dezinfectant într-un loc unde lucraţi cu alimente, există multe produse care nu sunt permise în bucătărie. Cum se dezinfectează? O bună dezinfectare se efectuează astfel: 1. Mai întâi curăţaţi cu atenţie.

2. Lăsaţi produsul corect să acţioneze la concentraţia corectă o perioadă de timp potrivită.

Page 73: 1.2 Obiective de învăţare

72

3. Clătiţi cu apă rece.

Page 74: 1.2 Obiective de învăţare

73

4. Clătiţi din nou cu apă caldă sau uscaţi cu un prosop curat ( de unică folosinţă).

Page 75: 1.2 Obiective de învăţare

74

3. Utilizarea prosoapelor

3.1. Completaţi: Eu folosesc prosopul potrivit (de unică folosinţă) pentru sarcina de lucru potrivită.

Page 76: 1.2 Obiective de învăţare

75

3.2. Obiective de învăţare După parcurgerea lecţiei despre curăţare, dezinfectare şi utilizare a prosoapelor, elevii:

- Vor şti să cureţe şi vor curăţa bucătăria. - Vor pune înapoi la locul potrivit materialul utilizat. - Vor utiliza, în timpul curăţării, produsele corecte şi

metoda de curăţare corectă. - Vor urma cu atenţie instrucţiunile pentru

dezinfectarea materialelor. - Vor folosi întotdeauna un prosop curat. - Nu vor folosi niciodată un prosop murdar pentru a

curăţa vasele de mâncare sau suprafeţele de lucru.

Page 77: 1.2 Obiective de învăţare

76

3.3. Informaţii pentru studiu De ce nu putem folosi orice fel de prosop? Când aveţi mâinile murdare, vedeţi sau simţiţi acest lucru. Mesajul corect este să vă spălaţi mâinile corect ( vezi igiena, partea 1, igiena personală)! Dar ceea ce nu cunoaşteţi şi nu puteţi vedea sunt bacteriile (microorganismele).

Acestea sunt răspândite pe mâinile voastre, dar şi mai mult pe prosopul din bucătărie.

Page 78: 1.2 Obiective de învăţare

77

Cum folosim corect prosopul? Un prosop de bucătărie se foloseşte doar pentru a usca vasele, de exemplu. Mai puteţi folosi prosopul pentru a prinde oalele sau tigăile fierbinţi.Ulterior nu mai trebuie să folosiţi acest prosop pentru a usca vasele. Folosim prosoapele în bucătărie pentru:

Curăţarea vaselor

Curăţarea suprafeţei de lucru

Curăţarea mâinilor

..... (Pentru a scăpa de murdărie!)

Un prosop murdar conţine multe bacterii. Cu un astfel de prosop nu veţi mai putea curăţa nimic.

Fotografie: un prosop murdar care conţine multe bacterii. Din acest motiv: folosiţi prosoape de hârtie de unică folosinţă.

Page 79: 1.2 Obiective de învăţare

78

3.4. Exerciţii Descrieţi procedura de dezinfectare folosind imaginile următoare:

1.

Page 80: 1.2 Obiective de învăţare

79

3.

Page 81: 1.2 Obiective de învăţare

80

4. Soluţia: 1. 2. 3. 4.

Page 82: 1.2 Obiective de învăţare

81

Partea 4: Riscuri de contaminare

Cuprins 1. Boli 2. Mâncare şi băutură

Page 83: 1.2 Obiective de învăţare

82

1. Boli

1.1. Completaţi: Îi spun bucătarului şef că sunt bolnav.

Page 84: 1.2 Obiective de învăţare

83

1.2. Obiective de învăţare După lecţia despre boli:

- Elevii vor şti când să raporteze o boală. - Elevii vor şti să explice cu cuvintele lor de ce

raportează acea boală.

1.3. Informaţii pentru studiu

Page 85: 1.2 Obiective de învăţare

84

Ce înseamnă să fii bolnav şi când eşti bolnav? O întrebare dificilă cu un răspuns simplu. Dacă te simţi rău, îţi curge nasul, ai febră, tuşeşti şi strănuţi, atunci eşti bolnav pentru sectorul de alimentaţie publică. Toată lumea, adică oaspeţi, membri ai conducerii, profesori, furnizori, tehnicieni şi chiar inspectorii care lucrează în sectorul alimentar trebuie să fie perfect sănătoşi. Persoanele care au febră, diaree, le curge nasul şi tuşesc nu sunt admişi într-un mediu unde se lucrează cu alimente. De ce? Alimentele pot fi infectate cu agenţi patogeni sau bacterii. În acest fel, persoana care consumă acele alimente va fi în pericol. Mai mult, cresc şansele ca şi colegii, membrii familiei şi alte personae să fie infectate. Cum? Când vă simţiţi rău, sau observaţi că altcineva se simte rău, întotdeauna avertizaţi persoana care răspunde de voi (supraveghetorul). Acesta va decide cine va avea voie să intre în clasă , în atelierul de practică sau alte spaţii unde se află alimente.

Page 86: 1.2 Obiective de învăţare

85

2. Mâncare şi băuturi

2.1. Informaţii pentru studiu

Ce? Este interzis să mâncaţi şi să beţi într-un loc unde lucraţi cu alimente. De asemenea, este interzis să mâncaţi bomboane sau să mestecaţi gumă. De ce? Deoarece, dacă mâncaţi sau beţi, puteţi contamina alimentele. S-a întâmplat ca elevilor să le cadă guma de mestecat din gură şi alimentele să fie prelucrate împreună cu guma. Poftă bună!

Page 87: 1.2 Obiective de învăţare

86

Cum? Nu mâncaţi, nu beţi pe parcursul orelor de pregătire practică sau în locuri unde se află alimente. Puteţi mânca şi bea în pauze. Mestecatul gumei este absolut interzis!

2.2. Exerciţii pentru riscuri de contaminare ADEVĂRAT SAU FALS Indicaţi răspunsul correct. 1. Am voie să mănânc dulciuri în bucătărie, atâta timp cât nu mă vede nimeni. 2. Am voie să beau doar în spaţiile permise. 3. Mă simt rău, mai bine nu-i spun nimic bucătarului şef.

Page 88: 1.2 Obiective de învăţare

87

Partea 5: Practicarea meseriei de bucătar

Cuprins 1. Ordinea şi curăţenia la locul de muncă 2. Informaţiile de pe ambalaje 3. O privire asupra normelor de acceptare a alimentului 4. Degustarea corectă

Page 89: 1.2 Obiective de învăţare

88

1. Ordinea şi curăţenia la locul de muncă

1.1.Completaţi: Eu curăţ şi dezinfectez. Sunt ordonat şi curat.

Page 90: 1.2 Obiective de învăţare

89

1.2. Obiective de învăţare La sfârşitul lecţiei despre ordine şi curăţenie la locul de muncă: - elevii pot face diferenţa între ordine şi dezordine. - elevii pot pune în aplicare diferenţa dintre ordine şi dezordine.

1.3. Indicaţii didactice despre ordinea şi curăţenia la locul de muncă. Sarcina de lucru 1: Profesorul face, împreună cu elevii, o fişă de lucru (a se vedea exemplul). Prin rotaţie, elevii trebuie să ducă la îndeplinire mici sarcini de lucru. Astfel, învaţă să fie responsabili cu privire la atribuţiile lor. Sarcina de lucru 2: Elevii primesc o hartă a bucătăriei în care fac practică şi a împrejurimilor. Ei indică poziţia celor mai importante elemente. În felul acesta, elevii se familiarizează cu materialele care se găsesc într-o bucătărie de practică şi cu amplasarea acestora. Exemplu de listă cu materiale care pot fi indicate pe hartă: - frigider - sobă/cuptor - tocătoare - farfurii - cratiţe - tacâmuri - produse de curăţat - loc pentru sortarea gunoiului

Page 91: 1.2 Obiective de învăţare

90

Exemplu de fişă de lucru (a se vedea sarcina de lucru 1): Data + ora Profesor Sarcină de lucru Puncte realizate bine de elevi 05.08.2014. Toată lumea se spală pe mâini 8:30 când intră în sala de practică. Verificaţi dacă toată lumea are un set de cuţite.

Verificaţi dacă tocătoarele sunt curate.

Aruncaţi gunoiul.

Sortarea gunoiului provenit de la ambalaje după ora de practică.

Verificaţi dacă produsel

folosite sunt la locul lor în dulap.

Verificaţi dacă toate produsele au fost acoperite, etichetate şi puse la rece.

Verificaţi dacă totul este în ordine în vestiare.

Sfat: Puteţi lucra cu metoda SSCSC: această metodă vă ajută să vă organizaţi bine locul de muncă (sala de practică, de exemplu).

Page 92: 1.2 Obiective de învăţare

91

1) Separaţi şi faceţi curat: învăţaţi-i pe elevi să facă diferenţa între ceea ce este necesar şi ceea ce este perimat. Ce nu este necesar pentru îndeplinirea sarcinii de lucru dispare. 2) Sortaţi şi ordonaţi: elevii învaţă că fiecare lucru are locul lui. Locul de muncă trebuie organizat astfel încât toată lumea să găsească totul uşor şi repede. Locul potrivit pentru fiecare lucru şi fiecare lucru la locul potrivit. Ergonomia şi igiena trebuie avute în vedere aici. 3) Curăţaţi: elevii învaţă să cureţe toate obiectele şi materialele dar şi locul de muncă conform unor proceduri de curăţenie prestabilite. Firma care livrează produse de curăţenie şcolii poate oferi un atelier elevilor. În timpul practicii, elevii vor învăţa cum să folosească produsele de curăţenie, şi în acest sens, va exista o legătură cu pictogramele şi alte subiecte discutate în această carte. 4) Standardizaţi şi sistematizaţi: lăsându-i pe elevi să exerseze şi aplice auto-controlul prin fişa de lucru, îi vom învăţa cum să lucreze după procedură. Ordinea şi curăţenia vor deveni parte integrantă din viaţa lor şcolară şi aşa se va forma o atitudine. 5) Continuitate: elevii vor menţine ordinea şi curăţenia continuând să lucreze în acelaşi mod pe parcursul fiecărei lecţii de practică. Prin repetiţie, prin control şi formare continuă, elevii vor ajunge să lucreze în mod automat după metoda SSCSC. Mai jos, acest demers va fi ilustrat prin câteva imagini.

Page 93: 1.2 Obiective de învăţare

92

1.4. Informaţii de învăţat cu privire la ordinea şi curăţenia la locul de muncă. Ce înseamnă să lucrezi curat şi ordonat? Depozitaţi materialele folosite la locul lor stabilit iniţial, înainte, în timpul şi după utilizare. Lucrurile folosite sunt curate şi nu sunt avariate. Propriile haine, încălţăminte şi obiecte sunt curate. Propriile haine, încălţăminte şi obiecte sunt depozitate la locul lor.

Este frumos să se lucreze într-o bucătărie curată şi ordonată.

Page 94: 1.2 Obiective de învăţare

93

De ce este atât de important să se lucreze curat şi ordonat? Servicul decurge mult mai lin, fără agitaţie. Toate materialele sunt găsite cu uşurinţă. Riscul de căderi sau accidente este limitat. Menţinând totul curat şi ordonat, ne arătăm respectul faţă de materialele cu care lucrăm şi faţă de colegii noştri. Cum se munceşte ordonat şi curat? Puncte de acţiune: Obiectele şi materialele sunt: Curăţate şi spălate.

Tocătoare diferite.

Page 95: 1.2 Obiective de învăţare

94

Materialele redundante, gunoiul şi resturile sunt adunate şi aruncate. Aruncaţi toate ambalajele goale la locul corect. Prosoapele murdare trebuie puse la spălat. Materialele şi obiectele rupte vor fi aruncate în coşurile de gunoi potrivite. Se raportează bucătarului şef orice defect al vreunui material sau obiect.

Page 96: 1.2 Obiective de învăţare

95

2. Informaţiile de pe ambalaj

2.1 Completaţi: Eu verific întotdeauna data de expirare.

Page 97: 1.2 Obiective de învăţare

96

2.2. Obiective de învăţare După lecţia despre informaţiile de pe ambalaje:

- elevii ştiu să citească informaţiile de pe ambalaj. - elevii pot explica înţelesul datelor de pe ambalaj.

2.3. Indicaţii didactice cu privire la informaţiile de pe ambalaje Sarcină de lucru: Spuneţi-le elevilor să aducă un produs la oră. Discutaţi cu elevii data menţionată pe produsul adus. Luaţi în considerare datele posibile în funcţie de produs. Nişte teste drăguţe: Tema lecţiei: pâinea mucegăită Conţinutul lecţiei: Ştiaţi că există mucegai peste tot în casă? În frigider, în camera de zi (vedeţi fotografia), în baie, da, şi chiar în dormitor.

Page 98: 1.2 Obiective de învăţare

97

Denumirea savantă pentru mucegai este „fungus”. Dar mucegaiul nu se găseşte sporadic, întotdeauna apare în cantităţi mari. Astfel, există fungi pe fructe stricate, de exemplu.

Page 99: 1.2 Obiective de învăţare

98

Oriunde apar ciupercile, acestora le place să mănânce. Se vede acest lucru în imagine. Dar unde credeţi că se dezvoltă mucegaiul de pâine cel mai bine? La întuneric sau la lumină? Nu sunteţi siguri? Atunci, faceţi următorul test: De ce aveţi nevoie? 2 felii de pâine 2 două pungi de plastic resigilabile Apă

Page 100: 1.2 Obiective de învăţare

99

Cum faceţi experimentul?

- Puneţi câte o felie de pâine în fiecare pungă (dacă vreţi mult mucegai, puneţi feliile într-un loc plin de praf timp de o oră, înainte de a le pune în pungi).

- Stropiţi cu apă fiecare felie. Feliile ar trebui să fie umede dar nu chiar îmbibate în apă.

- Închideţi pungile. - Puneţi o pungă la întuneric, cealaltă într-un loc însorit

sau bine luminat. - Uitaţi-vă la pungi după 5 zile. - În care pungă găsiţi mai mult din “prietenul păros”?

Concluzie: Aţi observat că există mai mult mucegai pe pâinea ţinută în întuneric? Mucegaiului îi plac locurile calde, umede, întunecate. Din acest motiv de obicei se găsesc lemne putrezite la baza grămezii de lemne şi nu în vârf. Probleme? Dacă nu a crescut nimic pe pâine? Atunci verificaţi dacă pâinea este tare. Nu aţi adăugat destulă apă pe pâine dacă este tare şi uscată. O pâine foarte moale indică faptul că aţi adăugat prea multă apă. În acest caz, repetaţi experimentul cu mai puţină apă. Fungilor le place umezeala şi căldura. Dacă nu apare mucegaiul, poate că locul în care aţi ţinut pâinea este prea rece. În acest caz, de asemenea, repetaţi experimentul şi puneţi punga într-un loc însorit şi cald şi pe cealaltă într-un loc cald şi întunecat.

Page 101: 1.2 Obiective de învăţare

100

Tema lecţiei: Laptele acru Conţinutul lecţiei: Dimineaţa îţi torni rapid nişte lapte peste cereale. O înghiţitură şi gata. Scârbos! Sau duci un pahar de lapte la gură şi înghiţi ..... Groaznic! Acru! Nu este vina vacii care a dat laptele, ci bacteriile sunt personajele negative. Chiar şi o sticlă proaspătă de lapte conţine câteva bacterii. Fără a putea fi observate, bacteriile se înmulţesc în lapte. După o săptămână laptele începe să se acrească. În cele din urmă, proteinele din lapte încep să se coaguleze şi să formeze bucăţi închegate. Laptele se strică mai repede la cald sau la frig? Veţi afla prin următorul experiment. De ce aveţi nevoie? Lapte Un pahar Două borcane mici pentru dulceaţă cu capac şi curate Un frigider

Page 102: 1.2 Obiective de învăţare

101

Cum faceţi experimentul?

- Puneţi laptele într-un pahar. Lăsaţi-l vreo două ore până când laptele ajunge la temperatura camerei.

- Puneţi o etichetă cu “Nu beţi” pe pahar. - Turnaţi jumătate din lapte într-un borcan pentru gem. - Acoperiţi şi puneţi laptele în frigider.

Dacă elevii vor primi ca temă acest experiment, asiguraţi-vă că părinţii ştiu despre el, astfel încât nimeni să nu bea jumătate din experiment. Turnaţi restul laptelui în celălalt borcan. Acoperiţi-l şi puneţi-l într-un loc călduros. Uitaţi-vă la lapte după vreo două zile. Deja observaţi ceva? După o săptămână, verificaţi din nou (la acel moment, nu mai mirosiţi laptele – s-ar putea să emane un danf groaznic!). Goliţi ambele borcane. Concluzie: Laptele care a stat la cald se acreşte mai repede decât laptele care a stat la rece. Bacteriilor le place căldura. La căldură, ele se reproduc mai repede. Probleme? Dacă laptele nu se încheagă, mai aşteptaţi câteva zile. Dacă tot nu se întâmplă nimic în această perioadă, poate nu sunt destule bacterii în lapte. Repetaţi experimentul. Aşteptaţi un pic mai mult până la împărţirea laptelui în cele două borcane. O altă problemă posibilă ar fi că cel de-al doilea borcan este pus într-un loc prea rece. Căutaţi un loc mai cald.

Page 103: 1.2 Obiective de învăţare

102

Tema lecţiei: Cum putem dezvolta bacterii? Conţinutul lecţiei: Bacteriile sunt peste tot! Ele trăiesc pe faţa noastră, în intestinele noastre, în ghiuveta de la bucătărie şi în baie.

Page 104: 1.2 Obiective de învăţare

103

Mulţi oameni vorbesc despre germeni în loc de bacterii. Germenii sunt răi. Germenii bacterieni sunt responsabili de boli precum intoxicaţia alimentară (salmonella) şi laringita (streptococul). Dar bacteriile pot fi şi benigne (de aceea termenul de “germeni” nu este potrivit). Intestinele noastre sunt pline de bacterii. Ele descompun mâncarea şi produc vitamina K. Fără bacterii, totul ar avea mai puţin gust. Aşadar: vă mulţumim, bacteriilor, pentru toată brânza gustoasă şi pentru iaurt!

Experiment: De ce aveţi nevoie? Apă distilată (apa de la robinet este bună de asemenea, dar într-o mai mică măsură). O cană gradată O caserolă cu capac în care se poate încălzi Un cub de bază pentru mȃncăruri de pui Zahăr O lingură 3 boluri foarte curate Folie de plastic Cum se face experimentul? Folosiţi cuptorul din sala de practică sau faceţi experimentul acasă în prezenţa unui adult. Turnaţi 750 ml de apă în caserolă şi aduceţi apa la punctul de fierbere. Adăugaţi baza pentru mâncăruri de pui şi o lingură de zahăr. Lăsaţi amestecul să fiarbă câteva minute. Acoperiţi vasul şi luaţi-l de pe foc. Puneţi cantităţi egale de amestec în fiecare bol. Găsiţi trei locuri diferite pentru a pune bolurile timp de o zi (în spatele toaletei, lângă o scrumieră sau lângă o ghiuvetă ar fi variante bune. Puteţi să şi strănutaţi în unul din boluri, să vă băgaţi degetele în al doilea şi

Page 105: 1.2 Obiective de învăţare

104

să nu faceţi nimic în privinţa celui de-al treilea). Lipiţi o etichetă cu “nu mâncaţi sau beţi!” pe fiecare bol. Acoperiţi bolurile cu folie de plastic şi puneţi-le într-un loc cald. Verificaţi ce s-a întâmplat cu bolurile după o săptămână. Concluzie: Când sunt bacterii în bol, lichidul devine tulbure. Probleme: o bază lichidă pentru mâncăruri care rămâne limpede sugerează că nu s-a dezvoltat nimic în ea. Poate că aţi pus bolul într-un loc prea rece sau poate că în prima zi l-aţi pus într-un loc cu puţine bacterii. Încercaţi din nou.

Page 106: 1.2 Obiective de învăţare

105

2.4. Învățarea informațiilor de pe ambalaje. 2.4.1. Data expirării Ce este data expirării?

Această dată (vezi imagine) va fi găsită de obicei pe ambalajul produselor alimentare. Excepție fac, de exemplu, zahărul, condimentele, ... Uneori este menționată doar data ambalării, de exemplu, în cazul legumelor. De ce se pune data expirării pe produse? Mâncarea poate fi consumată sau conservată doar pentru o perioadă limitată de timp. Pentru a se preveni consumul de mâncare alterată, produsele alimentare sunt etichetate cu o dată de expirare. Cum găsim data de expirare? Pe produsele alimentare și pe multe altele veți găsi data de expirare pe ambalaj. În cazul sticlelor, o veți găsi pe capac sau pe fundul sticlei. De obicei, data expirării va fi găsită pe etichetă.

Page 107: 1.2 Obiective de învăţare

106

2.4.2. Durata minimă de valabilitate Ce este durata minimă de valabilitate? Până la această dată produsul își menține calitatea când este păstrat în mod corect (conform condițiilor de păstrare a produsului indicate). Pe aceste produse, durata minimă de valabilitate apare după cum urmează: 'A se folosi de preferință înainte ...' sau 'A se folosi de preferință înainte de sfârșitul lunii ...'

Page 108: 1.2 Obiective de învăţare

107

De ce se pune o durată minimă de valabilitate pe produse? Deoarece unele produse alimentare pot fi păstrate mai mult, este de preferat să se indice o durată minimă de valabilitate. Cum se aplică acest lucru? Vedeți exemplul de mai jos.

2.4.3. Data limită la care se poate consuma produsul Ce este data limită de consum? Este data pentru produsele perisabile cu o perioadă scurtă de conservare. 'A se folosi până ... ' 'A se folosi înainte de ...' De ce e nevoie de o dată limită de consum? Această dată este folosită în cazul produselor care se pot altera rapid. Odată ce s-a depășit data limită de consum, este mai bine să aruncăm produsul.

Page 109: 1.2 Obiective de învăţare

108

Cum putem pune în aplicare aceste lucruri? Când cumpărați mâncare, verificați data de pe ambalaj. 2.4.4. Termenul de valabilitate al produselor proaspete. Ce înseamnă acest lucru? Pe multe produse alimentare nu este menționată data finală de consumare, de exemplu legumele proaspete sau fructele, cartofii, vinul sau băuturile răcoritoare. Totuși, produsele proaspete nu pot fi ținute la infinit. În zilele de vară, observăm foarte repede că fructele devin prea coapte, de exemplu: mucegaiul și prezența vizibilă a musculițelor de fructe sunt un semn clar că ar fi bine să le consumăm imediat sau să le aruncăm.

De ce nu se menționează întotdeauna termenul de valabilitate? Este ușor de evaluat prospețimea unui produs precum pâinea. Mâncarea vândută la raionul de ”produse proaspete” al unei măcelării sau al unei pescării nu are o dată limită de consum. Motivul: consumatorul cumpără aceste produse pentru a le consuma de obicei în termen de trei zile. Sau le păstreză în frigider sau le congelează. Pentru a preveni coacerea excesivă sau stricarea produselor proaspete, puteți lipi o etichetă pe ele indicând data când le-ați cumpărat. Astfel puteți verifica imediat dacă produsele și-au păstrat prospețimea și pot fi folosite fără nici un risc pentru sănătate.

Page 110: 1.2 Obiective de învăţare

109

3. Atunci, cum lucrăm cu aceste produse proaspete? Folosiți produsele proaspete imediat după ce le-ați cumpărat. Le puteți păstra în frigider doar un timp limitat. ! Știați că mucegaiul verde care apare pe pâine sau pe portocale este un mucegai miraculos? Este penicilina, un antibiotic. Dar, stați, nu vă grăbiți să lingeți pâinea mucegăită! Penicilina pe care v-o recomandă docotrul este tratată și sterilizată. ! Știați că laptele este format în proporție de 88% din apă cu vitamine, proteine, minerale, grăsimi și câteva bacterii microscopice diluate în ea? ! Știați că o lingură de iaurt poate conține mai mult de 10 milioane de bacterii vii?

Page 111: 1.2 Obiective de învăţare

110

3. Norme de acceptare a alimentelor

3.1. Completați: Este încă bun pentru a fi consumat?

Page 112: 1.2 Obiective de învăţare

111

3.2. Obiective de învățare După lecția despre normele de acceptare:

- elevii pot enumera normele de acceptare. - elevii pot aplica normele de acceptare.

3.3. Indicaţii didactice Completați lista de deficiențe posibile ale sălii de clasă. Invitați elevii să găsească exemple acasă sau să realizeze o temă de grup prin efectuarea unor poze ale unor produse de bază care prezintă deficiențele din listă. Temă pentru acasă: în timp ce fac cumpărături sau acasă elevii caută produse care prezintă unele defecte cuprinse în listă. Aceste produse pot fi găsite de exemplu în „vânzările rapide” din supermarket. Ei își notează totul într-un grafic sau schemă. Această temă poate fi discutată mai târziu în clasă Niște teste drăguțe de făcut în clasă: 1) Un ou slab: puneți un ou în oțet timp de o noapte (urmăriți dacă apar bule: acidul atacă coaja). Clătiți oul a doua zi. Organizați un mic dejun și serviți oul: este complet moale acum. 2) Un ou fiert tare sau un ou crud? Învârțiți oul ca pe un titirez. Opriți-l cu două degete și dați-i drumul imediat. Dacă se oprește din învârtire, oul este fiert tare. Dacă nu, este crud: conținutul continuă să se miște și determină oul să înceapă din nou să se învârtă.

Page 113: 1.2 Obiective de învăţare

112

3.4. Învățarea informațiilor despre normele de acceptare

Ce înseamnă acest lucru? Când ne sunt livrate bunuri comandate, este necesar să verificăm toate ambalajele.

De ce este nevoie de norme de acceptare a alimentelor? Pentru a preveni livrarea unor produse proaste, toate alimentele livrate sau cumpărate ar trebui verificate. De aceea, aceste produse ar trebui să fie conforme cu anumite reguli (norme de livrare). Cum sunt definite aceste norme de acceptare? Printr-o listă de posibile defecte/deficiențe (vedeți și sfaturile didactice) puteți să faceți un control.

Page 114: 1.2 Obiective de învăţare

113

Iată o listă de deficiențe posibile: Conservare Strâmb Ruginit Ciobit ... Ambalaj Deschis Rupt Avariat Murdar Găuri Umed ... Miros Miros anormal Miros neplăcut Miros care provoacă greață Amoniac (câteodată în cazul peștelui proaspăt) ... Etichetă Lipsește eticheta Eticheta nu este conformă ... Termen de valabilitate Data limită este depășită ... ...

Page 115: 1.2 Obiective de învăţare

114

Siguranţa

Page 116: 1.2 Obiective de învăţare

115

Partea 1: Siguranţa materialelor/ ustensilelor

Cuprins 1. Tehnici de tăiere corecte 2. Păstrarea corectă a cuţitelor 3. Ustensile la locul potrivit 4. Citirea fişelor cu instrucţiuni privind siguranţa

Page 117: 1.2 Obiective de învăţare

116

1. Tehnici de tăiere corecte

1.1 Obiective de învăţare

După parcurgerea acestei părţi a cursului privind siguranţa:

- Elevii vor fi capabili să să folosească propriile ustensile şi materialul de la clasă în siguranţă

- Elevii vor aplica correct şi în condiţii de siguranţă tehnicile de tăiere pentru fructe, legume, carne, etc.

- Elevii vor poziţiona în mod correct degetele şi mâna

Page 118: 1.2 Obiective de învăţare

117

1.2 Indicaţii didactice privind tehnicile de tăiere Elevii vor reţine cu uşurinţă informaţiile învăţate dacă sunt însoţite de suport vizual Nu este întotdeauna uşor de găsit imagini sau filme adecvate. Passie voor Horeca este un site pe internet unde se găsesc o mulţime de astfel de filme şi alte informaţii. Navigaţi pe http://passie.horeca.nl şi apoi mergeţi la 'snijden'. Acolo veţi găsi o gamă largă de videoclipuri care descriu tehnici diferite de tăiere. Puteţi merge şi pe www.youtube.com şi să căutaţi “snijttechnieken door meester Andre”, un film bun.

1.3 Informaţii pentru studiul tehnicilor de tăiere

Ce este o tehnică de tăiere corectă? Pentru a tăia carne, legume, fructe ş.a., aveţi nevoie de un cuţit. Există multe tipuri de cuţite, dar dacă lucraţi într-o bucătărie, veţi folosi cuţite profesionale. Acestea sunt cuţite

Page 119: 1.2 Obiective de învăţare

118

fabricate special pentru industria alimentară şi de alimentaţie puplică.

ŞTIAŢI CĂ?: Mânerul unui cuţit profesional nu este niciodată din lemn!

Un set de cuţite de bucătărie profesionale - ISPC Horecagroothandel in Gent

Page 120: 1.2 Obiective de învăţare

119

Diferite tipuri de cuţite de bucătărie - ISPC Horecagroothandel in Gent

Însă nu este suficient să ai un cuţit bun, profesional. Este necesar să ţii şi să tai cu cuţitul bine şi corect. Dacă folosiţi mâna dreaptă, procedaţi astfel: În timpul tăierii, ţineţi mâna stângă astfel: fiecare deget este îndoit şi vîrfurile degetelor sunt întoarse înspre interior. În acest fel, vârfurile degetelor nu pot intra în contact cu cuţitul. Degetul mare şi degetul mic de obicei prind leguma de ambele laturi, iar celelalte trei degete stau deasupra ei. Încheietura cea mai sus a degetului mijlociu conduce cuţitul. Este aşezată înainte, mai pronunţat decât restul mâinii stângi. Încercaţi să nu mişcaţi mâna dreaptă. Pentru a obţine o tehnică de tăiere corectă, reţineţi: practica vă perfecţionează.

Page 121: 1.2 Obiective de învăţare

120

De ce este nevoie de o tehnică de tăiere corectă? Pentru a evita tăieturi ale degetelor sau pentru a evita alte accidente, este nevoie de o tehnică de tăiere corectă. Dar, totodată, dacă pregătiţi o masă (mise-en-place) în bucătărie sau în cameră, sunt necesare viteza şi corectitudinea pentru a tăia produsele în mod corespunzător şi pentru a fi gata la timp. Există mai multe moduri de a tăia legumele, ca de exemplu: Brunoise: tăierea legumelor în cubuleţe.

Cartofi tăiaţi Brunoise Julienne: tăierea legumelor în fâşii (fideluţă). .

Page 122: 1.2 Obiective de învăţare

121

Legume tăiate Julienne

Mirepoix: tăierea legumelor în forme arbitrare. Legume tăiate mirepoix

Page 123: 1.2 Obiective de învăţare

122

Paysanne: tăierea legumelor în triunghiuri mici.

Morcovi tăiaţi paysanne

Page 124: 1.2 Obiective de învăţare

123

Cum să aplicăm o tehnică de tăiere corectă. Când tăiem legume sau carne, scopul este de a fi capabili să le preparăm cu uşurinţă. Uneori este imposibil să tăiem produsul manual. În acest caz, folosim o maşină de tăiat sau un robot de bucătărie. Imagine: o maşină de tăiat.

178

Page 125: 1.2 Obiective de învăţare

124

Un exemplu de robot de bucătărie

Ca să învăţăm cum să utilizăm correct această maşină, trebuie să citim cu grijă instrucţiunile de siguranţă, să le aplicăm corect şi să acumulăm experienţă prin folosirea frecventă a acestor maşini. Tehnicile de tăiere manuală sunt de asemenea învăţate cel mai bine prin aplicarea lor frecventă.

Page 126: 1.2 Obiective de învăţare

125

2. Păstrarea corectă a cuţitelor

2.1 Obiective de învăţare După parcurgerea acestei părţi din manual privind siguranţa materialelor

- Elevii vor fi capabili să folosească ustensilele prprii şi materialul didactic în condiţii de siguranţă

- Elevii îşi depozitează corect şi în siguranţă ustensilele personale

Page 127: 1.2 Obiective de învăţare

126

2.2 Informaţii pentru studiu

Siguranţă înainte de toate. Nu constituie ceva neobişnuit să aducem cuţitele de acasă. Mai ales când folosim autobuzul sau venim la şcoală cu bicicleta. O teacă pentru cuţit este convenabilă pentru transportarea cuţitului în siguranţă şi aducerea lui la şcoală. În acest fel cuţitele nu se deteriorează şi se păstrează în acelaşi loc. Şi mai convenabil este să folosim o teacă prinsă la şold. În acest fel avem toate cuţitele la îndemână, fără risc de tăiere când luăm un cuţit.

ATENŢIE: Când mutaţi cuţitele, luaţi câte un cuţit o dată. Îl prindeţi de mâner cu fermitate şi îl menţineţi paralel cu corpul. Vârful cuţitului va fi îndreptat spre podea. Lama cuţitului este orientată spre spate.

Page 128: 1.2 Obiective de învăţare

127

3. Ustensilele la locul potrivit

3.1 Obiective de învăţare

După parcurgerea cestei părţi din curs referitoare la siguranţa materialelor

Elevii vor fi capabili să folosească propriile ustensile şi materialul didactic în condiţii de siguranţă

Elevii îşi depozitează ustensilele personale în mod corect şi în siguranţă

3.2 Indicaţii didactice

Profesorul îi invită pe elevi să realizeze o hartă a bucătăriei şi a sălii de restaurant, cu toate ustensilele amplasate la locul potrivit. Sunt numiţi unul sau doi “coordonatori pentru siguranţă” pentru fiecare oră de teorie / practică, care vor răspunde de material. Ei vor controla dacă totul este în regulă în orele de pregătire practică. Coordonatorii pentru siguranţă vor efectua apoi controlul cu corectitudine. Aceştia pot primi note suplimentare sau unele activităţi pentru toată ora. Acest fapt îi motivează pe elevi să execute sarcina de lucru cât mai bine. Elevii vor fi numiţi prin rotaţie, dând astfel posibilitatea tuturor elevilor să joace acest rol pe parcursul unui an şcolar.

3.3 Informaţii pentru studiu

Un loc pentru fiecare obiect şi fiecare obiect la locul lui. Astfel nu veţi fi nevoiţi să căutaţi după cuţite sau alte ustensile. Păstrând fiecare material la locul său constituie şi o garanţie a siguranţei.

Page 129: 1.2 Obiective de învăţare

128

Acest lucru nu se aplică doar la cuţitele voastre, ci şi la tot ceea ce folosiţi, purtaţi sau aruncaţi. Materialele din bucătărie şi suprafeţele utilizate trebuie curăţate conform regulilor de igienă. Nu uitaţi să clătiţi obiectele murdare din bucătărie înainte să le puneţi în maşina de spălat vase. După spălare, depozitaţi totul în locul potrivit. Deşeurile trebuie sortate şi depozitate în pubelele potrivite. Imagine: un interior curat.

Page 130: 1.2 Obiective de învăţare

129

Imagine: un interior curat al unui restaurant de hotel. - ISPC Horecagroothandel din Gent

Page 131: 1.2 Obiective de învăţare

130

Imagine: O masă aranjată perfect creează invitatului o impresie bună. Restaurant De Snip - Waasmunster

Page 132: 1.2 Obiective de învăţare

131

4. Citirea fişelor de instrucţiuni privind siguranţa

4.1 Completaţi: Eu citesc corect fişele de instrucţiuni privind siguranţa

Page 133: 1.2 Obiective de învăţare

132

4.2 Obiective de învăţare După parcurgerea acestei părţi a cursului privind siguranţa materialelor:

- Elevii vor citi fişele cu instrucţiuni privind siguranţa înainte de folosirea materialelor

- Elevii vor şti să citească şi să aplice corect fişele cu instrucţiuni privind siguranţa

4.3 Indicaţii didactice

Profesorul le cere elevilor să găsească fişele cu instrucţiuni privind siguranţa pentru materialele prezente în atelier. Poate fi o sarcină de lucru în grup sau individuală pentru toţi elevii.

4.4 Informaţii pentru studiu

La pagina următoare veţi găsi un exemplu de fişă cu instrucţiuni privind siguranţa.

Page 134: 1.2 Obiective de învăţare

133

Fişă cu instrucţiuni privind siguranţa

Page 135: 1.2 Obiective de învăţare

134

Partea 2: Siguranţa personală

1.1 Completaţi: Păstrez podeaua curată

Page 136: 1.2 Obiective de învăţare

135

1.2. Obiective de învăţare După parcurgerea lecţiei despre siguranţa personală: . - elevii vor putea aplica regulile privind siguranţa personală

1.3. Informaţii pentru studiu

Ce este siguranţa personală? Siguranţa personală este siguranţa care începe cu noi înşine. Îti vei proteja propria persoană dacă eşti atent şi vei avea grijă în tot ceea ce vei face. De ce siguranţă personală? Siguranţă înainte de toate! Dacă lucrezi în siguranţă cu toate materialele, dacă cureţi toate materialele şi le cureţi perfect, vei limita numărul de accidente. În acest fel vei avea grijă de propriul tău corp, de propria ta siguranţă şi de siguranţa celorlaltor persoane. Putem distinge pericole diferite, ca de exemplu: Răniri cauzate de tăiere sau arsuri Răniri cauzate de căzături

Page 137: 1.2 Obiective de învăţare

136

Cum vom avea grijă de siguranţa personală? Apa, grăsimile sau alte produse vărsate pe podea trebuie curăţate imediat. În acest fel evităm alunecările şi căzăturile. Purtarea de încălţăminte de siguranţă cu talpă antiderapantă reprezintă un lux necesar. Nu purtaţi bijuterii şi inele în bucătărie ( vezi partea 1 despre igiena personală) Nu transporaţi singuri obiecte grele.

Pentru a ridica o oală sau o tigaie fierbinte, folosiţi un prosop uscat. Cel mai bine folosiţi prosoape de unică folosinţă ( vezi partea a 3-a privind igiena: materiale de întreţinere). Aplicaţi regulile privind siguranţa.

Page 138: 1.2 Obiective de învăţare

137

Exerciţii 1.4.1. În imaginile următoare, bifaţi dacă comportamentul este carect sau nu.

Page 139: 1.2 Obiective de învăţare

138

1.4.2. Completaţi spaţiile libere cu informaţia corectă. ............... şi având grijă la ceea ce fac, mă protejez pe mine şi pe ceilalţi împotriva accidentelor. Limitezi accidentele dacă lucrezi ................cu toate materialele, dacă ..................... şi ....................... ..............................este încălţămintea cu talpă antiderapantă. Se folosesc .................................. când ridicăm o oală fierbinte. 1.4.3. Următoarele situaţii sunt corecte sau greşite privind siguranţa personală? Motivaţi răspunsul în fiecare caz.

Page 140: 1.2 Obiective de învăţare

139

1. Quinten împrăştie puţină făină pe podea, când cântăreşte ingredientele pentru pâine. Mai întâi doreşte să amestece şi să frământe ingredientele. Va curăţa podeaua mai târziu. 2. Ellen intră în bucătărie cu cizmele de piele cele noi. 3. Mary poartă cercei în bucătărie. Pentru că îi plac foarte mult, îi acoperă cu halatul. 4. Glenn îl roagă pe prietenul său Kevin să îl ajute să ia de pe foc un castron greu cu supă. 5. Prosopul lui David s-a umezit când a strecurat cartofii. Înainte să continue activitatea, el ia un alt prosop uscat.

Page 141: 1.2 Obiective de învăţare

140

Partea 3: Primul ajutor

Cuprins 1. Arsuri 2.Tăieturi 3. Vânătăi şi lovituri ale capului sau membrelor 4. Leşin 5. Alcoolul şi drogurile

Page 142: 1.2 Obiective de învăţare

141

1. Arsuri

1.1 Completaţi: Raportez problemele bucătarului şef.

Page 143: 1.2 Obiective de învăţare

142

Reguli generale: 1. Evitaţi accidentele, aceasta este cea mai bună soluţie.

2. Anunţai imediat orice accident profesorului sau bucătarului şef.

1.2 Obiective de învăţare

După parcurgerea acestei părţi a cursului:

- Elevii vor şti să explice cum să evite arsurile în bucătărie

- Elevii vor şti să spună cu cuvintele lor ce trebuie făcut în cazul arsurilor

- Elevii vor şti să aplice pe ei înşişi tratamentul corect al arsurilor

1.3 Indicaţii didactice

Elevii învaţă despre pericolul focului şi cum să-l evite din o revista comică ilustrată. Profesorul împarte clasa în grupuri. Fiecare grup citeşte un fragment din povestirea comică şi apoi povesteşte clasei fragmentul citit.

Page 144: 1.2 Obiective de învăţare

143

1.4. Informaţii pentru studiu

1.4.1. Arsuri

1. Tipuri de arsuri Gradul unu:

Pielea arsă este uşor inflamată (roşie). Gradul doi:

Se formează băşici pe suprafaţa arsă. Gradul trei:

Pielea este foarte distrusă, are culoare alb şi negru şi se desprinde.

Page 145: 1.2 Obiective de învăţare

144

Cum pot să evit producerea arsurilor? - urmez cu atenţie indicaţiile când folosesc o sobă sau un cuptor. – evit vărsarea uleiului sau grăsimii încinse. – folosesc întotdeauna un prosop sau mănuşă pentru cuptor când lucrez cu vase sau tigăi încinse. - sunt foarte atent când deschid un cuptor cu aer cald sau un vas cu aburi. - Las vasele încinse să se răcească pe grătarul de vase. - în caz de incendiu, folosesc întotdeauna folia contra incendiu ( fire blanket)

2. Primul ajutor În cazul arsurilor, folosiţi întotdeauna apa rece ca măsură de prim ajutor.

Clătesc fiecare arsură timp de 15-20 de minute cu apă obişuită de la robinet ( nu foarte rece !) Acopăr arsurile de gradul doi şi trei cu un pansament steril şi imediat merg la infirmerie sau la medic.

Page 146: 1.2 Obiective de învăţare

145

2. Tăieturi

2.1. Completaţi: Tratez rănile imediat.

Page 147: 1.2 Obiective de învăţare

146

2.2 Obiective de învăţare După parcurgerea acestei părţi a cursului:

- Elevii vor şti să indice la ce trebuie să fie atenţi pentru a evita tăieturile.

- Elevii vor folosi plasturi de protecţie de culoare albastră în cazul tăieturilor la mâini.

- Elevii vor şti să indice un număr de telefon de urgenţă în cazul apariţiei unor răniri serioase.

2.3. Indicaţii didactice Pentru a-i face pe elevi conştienţi de pericolul rănirii în bucătărie, puteţi face următorul test. Tema cursului: Crustele de pe răni Conţinutul cursului: Crustele de pe răni sunt nişte pansamente naturale. Dacă ai o rană, organismul îţi oferă primul ajutor , oprind imediat sângerarea şi acoperind rana cu un strat subţire de sânge uscat. Grozav! Reţineţi că majoritatea rănilor mici se vindecă repede - cel puţin dacă le menţineţi curate şi nu le atingeţi. Pentru a determina cât de repede vindecă organismul vostru o rană, puteţi efectua următorul experiment, când voi sau unul dintre colegi are o rană mică. Ai nevoie de:

Persoana ta ( provocându-ţi o rană sau iritaţie uşoară)

Un ceas

Apă şi săpun

Pansament sau plasture albastru (HACCP)

Un calendar

Un creion

Page 148: 1.2 Obiective de învăţare

147

! Atenţie: Efectuaţi acest experiment doar cu răni sau iritaţii mici. În cazul unei tăieturi adânci, cereţi ajutor imediat.

Cum procedaţi? Când cineva se răneşte uşor , luaţi un ceas. Notaţi ora când s-a produs rănirea. Curăţaţi rana cu apă şi săpun. Observaţi rana şi măsuraţi timpul necesar pentru oprirea sângerării Data următoare când cineva se răneşte uşor, luaţi un ceas. Notaţi ora când s-a produs rănirea. Curăţaţi rana cu apă şi săpun. Observaţi rana şi măsuraţi timpul necesar pentru oprirea sângerării Acoperiţi rana cu un pansament. Notaţi data producerii rănirii pe calendar. Observaţi rana în fiecare zi ( înlăturaţi pansamentul sau plasturele albastru HACCP şi înlocuiţi-l dacă este necesar). Notaţi pe calendar când începe să se formeze crusta. Marginile crustei încep să se onduleze. Notaţi când crusta cade jos (fără a o forţa). Cât timp i-a trebuit organismului dumneavoastră să vindece rana? Ce se întâmplă de fapt? După şase minute rana mică încetează să mai sângereze. Crusta apare după două zile. Între două zile şi o săptămână marginile crustei încep să se desprindă de pe piele. După una sau două zile crusta cade. Întregul experiment, de la rănire până la vindecare completă, durează între zece şi paisprezece zile. Este surprinzător cât de repede se reface organismul. Tema cursului: crustele De ce le place oamenilor să se “joace” cu crustele? Crustele sunt formate din sânge coagulat şi uscat şi servesc ca un pansament natural. Crusta protejează pielea rănită de dedesubt până când totul este OK din nou şi sunt eliminaţi intruşii. Deoarece o rană este un mic câmp de bătaie !

Page 149: 1.2 Obiective de învăţare

148

Corpul nostru trebuie să se protejeze împotriva atacului bacteriilor în timp ce rana se vindecă. Apărarea internă în patru etape: Organismul nostru are întradevăr o armată internă, iar o tăietură echivalează cu un atac. Prin această tăietură vor invada bacteriile inamice. Ele se concentrează acolo, deoarece sângele este o hrană excelentă pentru ele. Organismul va da semnalul de alarmă. Etapa 1: Substanţele de luptă şi celulele de explorare iau contact cu invadatorii (bacteriile) şi trimit semnale de alarmă şi informaţii către armata din organism. În acelaşi timp celulele mici din sânge, trombocitele, intră în acţiune şi încep să baricadeze rana. Ele devin lipicioase când este vorba de o rană. Ele coagulează şi formează un suport care închide rana temporar. Din această cauză o rană mică sângerează doar câteva minute. Etapa a 2-a: Apoi sângele din rană începe să se modifice. Aţi atins vreodată o rană după câteva minute? Sângele a devenit ca o gelatină groasă şi tulbure.: un cheag de sânge. În acest cheag se dezvoltă nişte cabluri miniaturale care ţes un fel de plasă peste rană. În această plasă se pot instala celule noi ale pielii. Cheagul se usucă şi devine crustă. Etapa a 3-a: Înapoi la câmpul de luptă: celulele sosesc exact ca nişte ogari ai sângelui care iau o urmă. Aceste celule numite fagocite arată ca nişte mici cheaguri de gelatină. Ele forţează ieşirea prin peretele vasului sanguin şi încep atacul. Grămada de fagocite şi bacterii, moarte sau vii, formează puroiul. Din această cauză rana se umflă. Etapa a4-a: După aceea apar macrofagele, marii mâncători. Aceştia pur şi simplu devorează umflătura. Organismul încă mai are în vedere o linie defensivă, anume prin “celulele ucigaşe”. Acestea omoară bacteriile şi rezultă un strat de celule noi ale pielii sub crustă. Acest strat este realizat de alte celule care produc fibrină, ceea ce duce la formarea unui strat nou de piele şi la căderea crustei.

Page 150: 1.2 Obiective de învăţare

149

Cum să imităm o rană? Este ceva nostim de încercat cu elevii în perioada sărbătorii de Halloween. Aveţi nevoie de:

Vaselină

Vopsea roşie

O scobitoare

Un vas mic

Un prosop de hârtie

Pudră de cacao

Cum procedaţi?

Puneţi puţină vaselină în vas. Adăugaţi câteva picături de tinctură şi puţină pudră de cacao şi amestecaţi cu scobitoarea. Luaţi un strat dintr-o batistă de hârtie şi decupaţi un dreptunghi, cam de 5x8 cm, aşezaţi-l unde se presupune că va fi rana şi acoperiţi-l cu vaselină. “Modelaţi” cu aceasta o rană, care are marginile mai ridicate decât centrul. Vopsiţi cu roşu vaselina din mijlocul rănii. Presăraţi nişte cacao pe margini., care vor căpăta o culoare mai închisă. Alegeţi o victimă care nu suportă sângele şi lăudaţi-vă cu rana voastră. Sigur veţi face victima să ţipe!

2.4. Informaţii pentru studiu 1. Rosături (julituri) şi tăieturi superficiale Previn tăieturile Urmez indicaţiile de siguranţă când utilizez maşini de tăiat Utilizez cuţitele conform indicaţiilor Aplic întotdeauna tehnica corectă de tăiere (vezi partea 1, siguranţa materialelor) Adun imediat cu o perie cioburile de sticlă sau de porţelan. Primul ajutor în caz de julituri sau tăieturi superficiale Întotdeauna mă spăl pe mâini înainte şi după ce tratez o rană.

Page 151: 1.2 Obiective de învăţare

150

Parcurg etapele următoare în caz de julituri sau tăieturi: 1. Curăţaţi rana cu apă rece şi eventual cu săpun. 2. Dezinfectaţi rana cu isobetadină sau rivanol. 3. Aplicaţi un pansament sau plasture. 4. Pe rănile de la degete aplicaţi un pansament sau plasture albastru. OBLIGATORIU!

Page 152: 1.2 Obiective de învăţare

151

2. Împunsături Parcurg etapele următoare:

1. Clătiţi rana cu jet de apă rece

2. Acoperiţi rana cu o compresă sterilă

3. Aplicaţi un pansament

4. Mergeţi la medic pentru o eventuală injecţie.

5. În caz de împunsătură la deget, este obligatoriu un pansament albastru.

3. Tăieturi adânci Parcurg etapele următoare:

1. Curăţaţi puţin rana sub jet de apă rece

2. Acoperiţi rana cu o compresă sterilă.

3. Aplicaţi o compresă rece.

4. Mergeţi la doctor pentru a sutura rana.

5. În cazul unei tăieturi adânci la deget, este

OBLIGATORIU un pansament albastru!

Page 153: 1.2 Obiective de învăţare

152

4. Tăieturi cu pierdere masivă de sânge Urmez etapele următoare: 1. Acoperiţi rana cu pansament steril

2. Puneţi o mănuşă sterilă şi presaţi puternic rana.

3. Aplicaţi pe rană un pansament compresiv (elastic)

pentru a reduce sângerarea – vezi capitolul despre

sângerări.

4. Mergeţi imediat la medic sau sunaţi la serviciul de

urgenţă 112

5. Sângerări Primul ajutor Întotdeauna spălaţi mâinile cu apă şi săpun după ce trataţi o sângerare. Sângerări nazale 1. Aşezaţi-vă.

2. Aplecaţi capul uşor înainte.

3. Astupaţi nasul cu degetele timp de aproximativ

10minute la nivelul osului nazal; dacă este nevoie, repetaţi

încă 10 minute.

4. Poate fi de ajutor şi un prosop rece în jurul gâtului.

Sângerări cauzate de răni Vezi primul ajutor în caz de tăieturi adânci cu pierderi de sânge.

Page 154: 1.2 Obiective de învăţare

153

3. Echimoze și lovituri ale capului și membrelor

3.1 Completaţi: Eu păstrez podeaua de lucru curată

Page 155: 1.2 Obiective de învăţare

154

3.2. Obiective de învăţare

După această parte a cursului:

- Elevii pot întocmi o listă a modurilor în care se pot evita echimozele sau loviturile la nivelul membrelor sau capului.

- Elevii aplică gheaţă pe echimoze.

3.3. Indicaţii didactice

Eu previn echimozele și loviturile la cap sau la membre . Nu mă joc și nu alerg în bucătărie. . Întotdeauna menţin pardoseala fără obiecte inutile. . Întotdeauna închid ușile și dulăpioarele. . Am grijă să nu vărs pe jos sosuri și diverse lichide. Primul ajutor în cazul echimozelor sau loviturilor la cap sau membre Gheaţa ajută mult! . Aplic o compresă cu gheaţă timp de cel puţin zece minute. . Dacă nu avem gheaţă la dispoziţie, orice produs bine îngheţat ne poate fi de ajutor. Desigur, produsul respectiv nu va mai putea fi folosit după aceea. . Mă duc la cabinetul medical pentru un bandaj de susţinere dacă e nevoie sau la un medic pentru îngrijiri suplimentare. Imagine: compresa cu gheaţă

Page 156: 1.2 Obiective de învăţare

155

Cum aplic un bandaj de susţinere la degetul mare sau la celelalte degete ale mâinii? Imagini: Un deget de la mână/Degetul mare Deget Deget mare

Acoperiţi rana cu o compresă.

Fixaţi la nivelul încheieturii

Rulaţi peste partea dorsală a mâinii până la degetul în cauză.

Treceţi cu bandajul o dată în jurul degetului

Page 157: 1.2 Obiective de învăţare

156

Deget Deget mare

Întoarceţi-vă pe partea dorsală a mâinii până la încheietură

Mutaţi mai mult de 1/3 din lăţimea bandajului (în direcţia inimii).

Repetaţi bandajarea încă o dată, paralelă cu prima, dar 1/3 în direcţia inimii.

Fix at the level of the wrist with two circular windings

Page 158: 1.2 Obiective de învăţare

157

Pe partea dorsală a mâinii se va vedea un model de linii intersectate.

Deget Deget mare

Pe partea dorsală a mâinii se vede un model de linii intersectate.

Palma rămâne liberă

Page 159: 1.2 Obiective de învăţare

158

4. Leșinul

4.1. Obiective de învăţare

După această parte a cursului: - Elevii pot întocmi o listă a caracteristicilor leșinului și pierderii cunoștinţei. - Elevii urmează prescripţiile de prim ajutor care trebuie aplicate în caz de leșin.

Page 160: 1.2 Obiective de învăţare

159

4.2. Informaţii de învăţat 1. Leșinul

Caracteristicile leșinului: - Ten palid - Transpiraţie la nivelul frunţii

Primul ajutor în caz de leșin: Rămân calm. O las pe persoana respectivă să stea jos, aplecată, cu capul între genunchi. Dacă persoana e întinsă, îi ridic picioarele un pic mai sus decât capul. Aplic o compresă proaspătă pe frunte și eventual pe încheieturi. Evit orice înfășurare strânsă a gâtului. Verific dacă persoana este conștientă (îl întreb cum îl cheamă cu voce tare).

Page 161: 1.2 Obiective de învăţare

160

2. Pierderea cunoștinţei Caracteristicele pierderii cunoștinţei

- Faţa palidă, trasă sau foarte roșie. - Nici o reacţie în momentul în care este

întrebat cum îl cheamă. - Respiraţie normală sau greoaie.

Primul ajutor în cazul pierderii cunoștinţei Dacă pierderea cunoștinţei durează mai mult de două minute sau dacă respiraţia este neregulată, sunaţi la serviciul de urgenţă 112. Pun victima pe o parte, într-o poziţie stabilă.

Poziţie stabilă, pe o parte Rămâneţi cu pacientul până când sosește ambulanţa.

Page 162: 1.2 Obiective de învăţare

161

Ce faceţi:

Daţi jos ochelarii victimei.

Vă puneţi în genunchi lângă victimă și vă asiguraţi că

ambele picioare sunt întinse.

Poziţionaţi braţul dinspre dumneavoastră în sus într-

un unghi drept cu corpul, cotul îndoit, palma

îndreptată în sus.

Trageţi celălalt braţ peste piept și ţineţi dosul mâinii

pe obrazul cel mai aporopiat al victimei.

Cu cealaltă mână, prindeţi piciorul de pe partea

cealaltă, de deasupra genunchiului și trageţi-l în sus,

laba piciorului rămâne pe podea.

Trageţi piciorul în timp ce menţineţi mâna victimei

strâns lipită de obrazul acesteia și întoarceţi victima

spre dumneavoastră, să stea pe o parte.

Plasaţi piciorul de deasupra în așa fel încât șoldul și

genunchiul să formeze un unghi drept.

Așezaţi capul astfel încât să stea un pic pe spate și

aveţi grijă ca tractul respirator să rămână liber. Gura

este întoarsă în jos în această poziţie.

Dacă e nevoie, mutaţi mâna de sub cap astfel încât

să menţineţi capul întors spre spate.

Dacă victima rămâne în această poziţie mai mult de o

jumătate de oră, întoarceţi-o pe cealaltă parte.

Page 163: 1.2 Obiective de învăţare

162

Page 164: 1.2 Obiective de învăţare

163

5. Alcoolul și drogurile

5.1. Obiective de învăţare

După această parte a cursului: - Elevii pot explica cu cuvintele lor riscurile

alcoolului și drogurilor. - Elevii discută despre folosirea sau oferirea de

substanţe interzise.

5.2. Indicaţii didactice

Tinerii câteodată nu sunt conștienţi de faptul că și alcoolul este un drog. Acceptarea legală și socială a alcoolului se datorează faptului că el este frecvent considerat inofensiv și nu este văzut ca un drog. Totuși, alcoolul poate avea consecinţe grave, mai ales asupra tinerilor. Alcoolul, un drog legal, este consumat de obicei în familie. Așadar, ca începător, trebuie ”să înveţi” cum se bea alcoolul. Dar alcoolul nu este băut doar pentru gustul său. El are un efect clar asupra modului în care se simt oamenii, asupra imaginii de sine, și de asemenea, asupra comportamentului. Dacă tânărul descoperă că întâlnirea cu alcoolul este plăcută, el va continua să bea. Mediul joacă un rol important în acest context. Exemplu: Când un tânăr observă în mod repetat că prietenii lui care beau par să aibă mai mult succes și să se comporte mai relaxat, atunci este foarte probabil ca acel tânăr, în ciuda gustului rău al berii pe care îl simţea iniţial, să continue să bea când iese în oraș.

Page 165: 1.2 Obiective de învăţare

164

Este tipic pentru adolescenţi: Să se desprindă de părinţi și să se apropie mai mult de cei de aceeași vârstă cu ei. Părinţii și ceilalţi adulţi (precum profesorii) se dovedesc a nu deţine monopolul asupra adevărului, așa cum credeau adolescenţii pe când erau copii. Aceștia încep să își caute propria identitate, nu mai sunt copii. Dar cine sau ce este adolescentul? Experimentarea este parte a acestei căutări precum și dezvoltarea unor noi subiecte și activităţi de interes. Acest lucru poate fi uneori foarte distractiv și captivant. Dar altleori poate fi destul de obositor, confuz și stresant. Alcoolul poate începe să joace un rol în ambele sensuri. Uneori într-un mod pozitiv și de multe ori într-un mod negativ. Presiunea grupului și alcoolul. Presiunea și normele grupului pot sta la baza consumului continuu de alcool. Din nevoia de a fi parte a grupului și de a fi considerat complet, poţi lua încă un rând, și încă unul. Acest lucru se întâmplă în primul rând în cazul băieţilor din grupurile mari. Mai mult decât atât, băieţii pot începe uneori competiţii pentru a dovedi cine poate bea cel mai mult. ”A fi capabil să bei mult” este egal cu ”a fi puternic”. Dacă bei puţin, nu ești considerat un bărbat adevărat. Și reversul este valabil, cultura unui grup poate de asemenea să acţioneze într-un mod protector. Tinerii își explică unii altora când lucrurile sunt ”exagerate” și când au luat-o într-o direcţie greșită. Majoritatea tinerilor sunt conștienţi de faptul că, de exemplu, condusul mașinii sub influenţa alcoolului este greșit. Imaginea de sine și alcoolul. ”Imaginea de sine” înseamnă: modul în care te privești pe tine însuţi și cum te apreciezi. Atât o stimă de sine prea ridicată cât și o stimă de sine prea scăzută pot duce la consum de alcool. Nu e în mod automat o problemă dar uneori chiar poate fi. Dacă în mod constant ai nevoie de alcool pentru a-ţi schimba stima de sine, ești în mare pericol.

Page 166: 1.2 Obiective de învăţare

165

Unul din efectele alcoolului este creșterea sentimentului subiectiv de stimă de sine și încredere în sine. Alcoolul îţi poate da impresia că ”te simţi bine în pielea ta”. Pentru unii tineri care au deja multe îndoieli specifice vârstei, acest sentiment poate fi foarte bine-venit uneori. Mai mult decât atât, consumul de alcool atenuează sentimentele negative și stresul. Aceasta este o soluţie ușoară după o ceartă cu părinţii: bei câteva pahare și lași toată ”agitaţia” în urmă. De asemenea, un club pare mult mai puţin ameninţător dacă ai băut deja un pahar înainte de a intra acolo. Deoarece consumul de alcool duce la o supraevaluare de sine, acest lucru implică un comportament riscant și impulsiv. Poţi fremăta într-un mod plăcut. Dar poţi de asemenea începe să faci lucruri pe care nu le-ai face niciodată când ești treaz, lucruri pe care le-ai putea regreta mai târziu. Exemple: Lauda de sine și vorbitul tare, cheful de ceartă, flirtul exagerat, sexul neprotejat, vandalismul, ... În grup, tinerii se pot încuraja unii pe alţii. Rezultatul poate fi un cocktail exploziv. Experimentarea și combinarea Experimentarea are adeseori ca rezultat combinarea mai multor droguri (alcoolul fiind unul dintre ele). Uneori se întâmplă intenţionat, alteori accidental pentru că ţi se oferă. Alcoolul te face mai nesăbuit și uneori ești tentat să cauţi cu impetuozitate ”experienţe mai puternice”. Multe droguri pot duce la efecte mai puternice. Adeseori unele neplăcute!

Page 167: 1.2 Obiective de învăţare

166

! Știai că: Dacă lucrezi sub influenţa alcoolului sau a drogurilor ești concediat imediat pentru că ești un pericol pentru tine și pentru colegii tăi. De asemenea, la școală generezi o situaţie de nesiguranţă pentru tine și ceilalţi elevi.

De ce nu ţi-ai face un cocktail fără alcool în timpul practicii. Iată cel puţin două reţete.

Șoferul Ingrediente pentru ”Șoferul”: 10 cl suc de portocale 6 cl suc de ananas 2 cl suc de lămâie proaspăt stors 2 cl sirop de maracuia Decor: o felie de lămâie Pregătire ”Șoferul”: 1. Amestecaţi toate ingredientele (cu excepţia feliei de

lămâie) împreună cu 4/5 cuburi de gheaţă într-un shaker pentru cocktail.

Page 168: 1.2 Obiective de învăţare

167

2. Agitaţi bine timp de 15 secunde.

3. Puneţi 3/4 cuburi de gheaţă într-un pahar și turnaţi conţinutul shaker-ului în el printr-o sită.

4. Tăiaţi felia de lămâie până la mijloc și puneţi-o pe marginea paharului.

Dragoste de zahăr (dulce-fructat) Ingrediente ”Dragoste de zahăr”: 3 căpșuni proaspete și bine coapte 8 cl nectar de banane 4 cl nectar de piersici 2 cl smântână Decor: o bucată de banană, o scobitoare Pregătire ”Dragoste de zahăr”: 1. Spălaţi căpșunile, uscaţi-le, înlăturaţi codiţele. Puneţi-le

în mixer împreună cu nectarul, smântâna și patru cuburi de gheaţă, și amestecaţi-le timp de un minut. Turnaţi amestecul într-un pahar lung.

2. Înfigeţi bucata de banană în scobitoare și puneţi-o pe marginea paharului.

Page 169: 1.2 Obiective de învăţare

168

5.3. Informaţii de învăţat

Eu evit să fiu sub influenţa alcoolului sau drogurilor. Caracteristicile consumului de alcool sau droguri - Transpiraţia,

- Dilatarea pupilelor,

- Tremurat,

- Greaţă

Ce pot face? Nu folosesc droguri sau alcool Îmi informez profesorul despre utilizarea sau tranzacţionarea drogurilor în școală

Page 170: 1.2 Obiective de învăţare

169

5.4. Exerciţii Completează: Este întotdeauna cel mai bine ………………. accidentele. În cazul unui accident eu întotdeauna îl informez pe ……………………….. sau pe…………………………. Eu tratez rănile de arsură prin ………………………… timp de …………………………………………………………………. Recunosc rănile de arsură după cum urmează: Gradul 1: ……………………………………………………………………….. Gradul al doilea: Sunt bășici pe locul ars Gradul al treilea: Pielea este albă sau neagră și se desprinde de pe locul ars În cazul rănilor la un deget, întotdeauna aplic …………………………….sau un…………………………. Echimozele sau loviturile de la cap sau membre sunt tratate prin aplicarea unei ……………………… timp de………………………….. Îl informez pe profesor despre…………………………………………………... Sun la ……………………………………………………….în caz de………………………………………………………….. 1. Numiţi 7 moduri de a evita rănirile prin ardere:

2. Cum tratezi arsurile de gradul 2? 3. Cum evit rănile prin tăiere? 4. Numiţi cei 4 pași de curăţare a unei răni prin tăiere.

Page 171: 1.2 Obiective de învăţare

170

Partea 4: Citirea pictogramelor

Page 172: 1.2 Obiective de învăţare

171

1. Pictograme

1.1 Completaţi: Știu să citesc pictograme corect.

Page 173: 1.2 Obiective de învăţare

172

1.2. Obiective de învăţare După această parte a cursului: Elevii pot formula sensul pictogramelor. Când văd o pictogramă, elevii pot pune în aplicare sensul acesteia. Elevii pot spune ce înseamnă un indicator roșu, galben, albastru sau verde.

1.3 Indicaţii didactice

Profesorul imaginează o plimbare prin școală și îi provoacă pe elevi să găsească 5 pictograme într-un spaţiu anume și pe produsele din acel spaţiu, și să le noteze împreună cu înţelesul lor. Aceasta poate fi oferită și ca temă individuală. Astfel, elevii învaţă să citească pictograme în spaţii și pe produse de acasă și din mediul lor.

1.4 Informaţii de învăţat Ce sunt pictogramele? Pictogramele sunt figuri. Aceste imagini sunt ușor de recunoscut, ușor de învăţat și ușor de reţinut.

Page 174: 1.2 Obiective de învăţare

173

De ce se folosesc pictogramele? Pictogramele sunt ușor de înţeles. Nu e nevoie să înţelegi o limbă pentru a înţelege sensul lor.

Dacă te uiţi la pictograma de mai sus, știi ce înseamnă ea fără a avea nevoie de cuvinte. Urmezi în mod automat direcţia indicată de săgeată pentru că știi că te conduce la ieșire. Cu alte cuvinte: o pictogramă pe al cărei sens îl cunoști este ușor de recunoscut. Nu trebuie să citești sau să traduci nimic. În multe situaţii pictogramele au multe avantaje. Gândiţi-vă doar la traficul aglomerat sau la o gară sau un aeroport. Fiecare sector își are pictogramele specifice, fiecare cu sensul său.

Indicatoarele de interzicere

Indicator de interzicere 1 Indicator de interzicere 2: Interzise mașinile călătorilor! Interzis fumatul!

Page 175: 1.2 Obiective de învăţare

174

Interzis fumatul!

Apă nepotabilă

Foc, flacără deschisă. și fumatul interzis

Interzis accesul persoanelor neautorizate

Acces interzis pietonilor.

Acces interzis vehiculelor de transport

Interzisă stingerea cu apă

Intrarea interzisă

Un indicator de interdicţie însemnă că ceva nu îţi este permis să faci. De aceea se folosește roșul. Un indicator de interdicţie este întotdeauna rotund, circular cu o pictogramă neagră și cu un fundal alb. În exemplul 1 pictograma este o mașină neagră, în exemplul 2, o ţigară.

2. Indicatoare de obligativitate

Indicator de obligativitate 1. Indicator de obligativitate 2. Protejarea ochilor obligatorie. Mănușile de protecţie obligatorii.

Page 176: 1.2 Obiective de învăţare

175

Protecţie auditivă.

Mănușile de protecţie obligatorii.

Costumul de protecţie obligatoriu.

Protecţia feţei obligatorie

Protejarea ochilor obligatorie

Casca de protecţie obligatorie

Semnul de comandă înseamnă că este obligatoriu să faceţi ceea ce indică pictograma de pe panoul cu semen. Semnul de comandă 1 înseamnă că trebuie să purtaţi ochelari pentru a vă proteja ochii. Semnul de comandă 2 vă obligă să purtaţi mănuşi de protecţie. Semnul de comandă are formă rotundă, circulară, cu o pictogramă albă pe fond albastru. 3.Semne de avertizare

Semnul de avertizare: pericol Semnul de avertizare înseamnă că există un pericol posibil de care trebuie să vă feriţi şi să aveţi grijă. Semnul de avertizare are formă de triunghi cu o pictogramă neagră şi fond galben. .

Page 177: 1.2 Obiective de învăţare

176

253

Substanţe inflamabile sau temperatură înaltă

Substanţe dăunătoare sau iritante

Pericol tensiune electrică

Substanţe caustice

Substanţe otrăvitoare

Pericol

Exemple de semne de avertizare

4. Semne indicatoare sau de salvare

Ieşire de urgenţă

Spre ieşirea de

urgenţă

Direcţia care trebuie urmată ( combinată cu unul din semnele de mai jos)...

Primul ajutor.

Ieşire – ieşire de

urgenţă

Duş de siguranţă

Clătiţi ochii

Telefon pentru Salvare sau prim ajutor.

Targă

Exemple de semne indicatoare sau de salvare Semnul de salvare dă indicaţiile pe care trebuie să le urmaţi pentru a ajunge la un loc sigur sau să găsiţi un loc unde este prezent material de siguranţă.

Page 178: 1.2 Obiective de învăţare

177

Semnul de siguranţă este dreptunghiular sau pătrat, cu o pictogramă albă pe fond verde.

5. Semne contra incendiilor ...

Direcţia indicată, combinată cu unul din semnele următoare

Extintor

Furtun pentru

stingerea incendiilor

Scară

Telefon pentru apel

pompieri

Pătură pentru

incendii

Punct de întâlnire

Aceste semne contra incendiilor constau dintr-o săgeată şi un semn. Săgeata indică direcţia pe care trebuie să o urmaţi pentru a găsi materialul necesar stingerii incendiului sau pentru a găsi drumul spre punctual de întâlnire. Aceste semne sunt pătrate sau dreptunghiulare, cu o pictogramă albă pe fond roşu.

Aceste săgeţi pot fi folosite întotdeauna în combinaţie cu o pictogramă pătrată sau dreptunghiulară contra incendiilor.

Page 179: 1.2 Obiective de învăţare

178

Cum citiţi o pictogramă? Fiecare pictogramă are semnificaţie proprie. Semnificaţia desenului se va afla întotdeauna în pictograma respectivă. Exemplu:

Ieşire de urgenţă

Spre ieşirea de urgenţă

Direcţia de urmat se combină cu una dintre următoarele

Primul ajutor

Ieşire – Ieşire de utrgenţă

Duş de siguranţă

Clătiţi ochii

Telefon pentru salvare sau prim ajutor Stretche

Targă

Lângă fiecare pictogramă se află o scurtă explicaţie a semnificaţiei acesteia

Page 180: 1.2 Obiective de învăţare

179

1.5. Exerciţii Listă: pictograme şi semnificaţia acestora:

Pictogramă

Explicaţie a semnificaţiei

__________________________

__________________________

__________________________

__________________________

__________________________

__________________________

__________________________

__________________________

__________________________

__________________________

__________________________

Page 181: 1.2 Obiective de învăţare

180

__________________________

__________________________

__________________________

__________________________

Page 182: 1.2 Obiective de învăţare

181

Mediul

Page 183: 1.2 Obiective de învăţare

182

Partea 1 : Utilizarea raţională a energiei

1.1 Completaţi: Sting lumina

Page 184: 1.2 Obiective de învăţare

183

1.2. Obiective de învăţare

După parcurgerea acestei părţi din curs despre utilizarea raţională a energiei Elevii vor putea explica cu propriile cuvinte ce înseamnă utilizarea raţională a energiei Elevii vor şti să aplice un număr de sugestii concrete. .

1.3. Indicaţii didactice

Profesorul poate cere elevilor să elaboreze pe grupe sugestii pentru economisirea energiei acasă şi la şcoală. În acest fel ei vor putea fi îndemnaţi să aplice propriile lor sugestii la şcoală şi acasă. Astfel vor învăţa să abordeze conştient problema energiei. Împreună cu informaţiile de studiat veţi găsi o listă întreagă de sugestii pe teme diferite. Când explicaţi elevilor răcirea şi congelarea, le puteţi cere elevilor să indice temperatura din celula de răcire înainte de a intra. La ieşire puteţi verifica temperature din nou.În acest fel elevii vor putea vedea cum creşte temperatura , chiar dacă uşa a fost deschisă pentru un timp scurt. Sau le puteţi cere să nu vorbească timp de trei minute, de exemplu. Astfel ei vor afla imediat cât timp îi trebuie celulei de răcire să atingă temperatura optimă.

Page 185: 1.2 Obiective de învăţare

184

1.4. Informaţii pentru studiu Ce înseamnă Utilizarea Raţională a Energiei(RUE)? Este modul inteligent de a gestiona sursele de energie diferite. Aşa se poate traduce RUE. Ce este o sursă de energie? Este un sistem care permite împrumutul de energie, cum ar fi o centrală hidraulică, care generează energie prin curentul de apă. Aceste surse de energie sunt necesare pentru a permite funcţionarea unor aparate precum computerul, cuptorul cu microunde, etc. Exemple de surse de energie sunt: Petrolul şi gazele Energia eoliană (vântul)

Page 186: 1.2 Obiective de învăţare

185

Energia solară

Page 187: 1.2 Obiective de învăţare

186

Energia electrică Energie fosilă / minerală (cărbune)

De ce utilizarea raţională a energiei? Este o prostie să irosim fără rost energia. Energia ieftină şi inepuizabilă aparţine trecutuluit. Este nesesar să gestionăm raţional energia. Cu ajutorul unor sugestii şi mici ajustări puteţi găsi modalităţi uşoare şi la îndemână pentru a economisi energie.

Page 188: 1.2 Obiective de învăţare

187

Cum putem aplica utilizarea raţională a energiei? Iată câteva sugestii pentru un mod de viaţă prietenos cu energia:

Pornirea căldurii absoarbe multă energie.Când studiaţi sau vă faceţi temele, nu puneţi cărţi sau alte materiale pe radiator. Nu plasaţi dulapuri sau canapele în faţa sursei de căldură deoarece acestea împiedică răspândirea căldurii în cameră. Când aerisiţi camera, limitaţi-vă la un sfert de oră. În acest timp, opriţi căldura. Ţineţi uşile şi ferestrele închise cât mai mult posibil.

S-a ars becul de la veioză? Nu mai funcţionează lampa de deasupra oglinzii din baie?Acum este momentul să vă rugaţi părinţii să folosească becuri economice.. Nu uitaţi să stingeţi lumina când ieşiţi ultimii din clasa, cameră sau alt spaţiu.

Page 189: 1.2 Obiective de învăţare

188

Este necesară purtarea îmbrăcăminţii curate. Spălatul, uscatul şi călcatul hainelor proprii nu necesită aşa de multă energie. Maşinile de spălat şi de uscat au dispozitive economice care aleg automat un program cu consum redus de energie pentru rufele voastre. Puteţi umple o cuvă cu haine murdare. Dar asiguraţi-vă că vă încape mâna deasupra rufelor. Încercaţi aceasta acasă, va fi de folos mamei. Uscarea rufelor pe frânghie sau pe un uscător economiseşte multă energie. În plus, rufele capătă miros plăcut! Asiguraţi-vă că aţi umplut complet maşina de spălat vase înainte de folosire. La jumătate de capacitate maşina consumă multă energie şi apă. Mai mult, vasele nu se curăţă bine.

Limitaţi consumul de apă caldă. Aceasta este un mare devorator de energie. Apa caldă se produce doar prin încălzirea apei reci, ceea ce necesită multă energie.

Page 190: 1.2 Obiective de învăţare

189

Dacă lucraţi în bucătărie, nu lăsaţi să curgă apa caldă. Este o mare risipă.Lăsaţi să curgă apa caldă doar când este nevoie.

Nu lăsaţi uşa de la frigider deschisă. Pentru fiecare minut în care uşa rămâne deschisă, frigiderul are nevoie de 3 minute pentru a se răci din nou. Doriţi ceva gustos din congelador? Puneţi produsul mai întâi în frigider pentru a se decongela. ( cu excepţia îngheţatei, desigur). Astfel frigul eliberat de produsul congelat va fi folosit la răcirea frigiderului. Nu lăsaţi aparatele electrice în priză mai mult decât este nevoie. Nu uitaţi să deconectaţi încărcătorul telefonului mobil, al periuţei de dinţi electrice, a gameboy-ului, etc. când nu le folosiţi sau când sunt complet încărcate. Deoarece aceste aparate consumă energie şi când nu sunt folosite, chiar dacă sunt complet încărcate. . Nu lăsaţi calculatorul sau televizorul pe stand by , deconectaţi-le complet. În acest fel, nu vor consuma inutil energie. Consumul raţional de energie reprezintă în esenţă un set de mici utilizatori care economisesc energia. Dacă utilizăm raţional energia acasă şi la şcoală, vom încheia anul cu multe economii! Şi acestea pot fi folosite pentru materiale valoroase destinate elevilor. Poate încă o excursie.

Page 191: 1.2 Obiective de învăţare

190

! Ştiaţi că? Becurile economice consumă de cinci ori mai puţină energie decât becurile obişnuite şi au durată de viaţă de zece ori mai mare. Lumina zilei este gratuită, plăcută şi ne încarcă cu energie! O baie în cadă foloseşte 13 găleţi de apă a câte 10 litri. Duşul are nevoie doar de 5 găleţi. Nu puneţi vasele cu mâncare caldă în frigider. Lăsaţi-le mai întâi să se răcească , apoi le introduceţi în frigider. Astfel frigiderul va necesita mai puţin timp pentru răcire. Dacă fierbeţi cartofi sau legume, ele trebuie să fie scufundate o treime în apa de fiert..

Page 192: 1.2 Obiective de învăţare

191

1.5. Exerciţii 1. Completaţi

- Energia provine din ………………………………...

- Locul unde energia este produsă prin jet de apă se numeşte …………………………………………………….

- Becurile electrice vechi care s-au ars trebuie înlocuite cu ………………………………………………………..

- Pentru a face o baie avem nevoie de 13 găleţi de apă, pe când avem nevoie doar de ………………………………………… pentru un duş.

2. Corect sau greşit? - Există multă energie care se poate risipi.

- Înlocuiţi un bec ars cu un bec economic.

- Ţineţi uşa şi ferestrele deschise când aerisiţi o cameră.

- Cuva maşinii de spălat trebuie umplută cu rufe până rămâne loc de o palmă deasupra.

- Aveţi nevoie de 13 găleţi de apă pentru un duş.

- Vasele cu mâncare caldă trebuie puse imediat în frigider.

- Cartofii şi legumele trebuie să fie doar o treime în apă când sunt fierte

-Când s-a încărcat telefonul mobil, ţineţi-l cu încărcătorul în priză. Încărcătorul nu mai consumă energie.

- Lăsaţi calculatorul pe stand by.

-Aerisiţi sala de clasă timp de un sfert de oră. Da

Page 193: 1.2 Obiective de învăţare

192

3. Cu ce surse de energie au legătură aceste fotografii ? Foto 1............................................................

Foto 2............................................................

Page 194: 1.2 Obiective de învăţare

193

Foto 3..........................................

Page 195: 1.2 Obiective de învăţare

194

Partea 2 : Deşeurile şi prelucrarea acestora

1.1 Completaţi: Sortez deşeurile potrivite în containerul potrivit

Page 196: 1.2 Obiective de învăţare

195

1.2. Obiective de învăţare După parcurgerea acestei părţi din curs despre deşeuri şi prelucrarea lor: - elevii vor şti să sorteze corect deşeurile provenite de la lecţiile practice. - elevii vor şti să plaseze deşeurile sortate în containerele potrivite.

1.3. Indicaţii didactice Profesorul le poate cere elevilor să aducă fiecare câte un deşeu. Prin deşeu înţelegem doze de Coca Cola, un pet de apă, un borcan de sticlă, un pătrăţel de ciocolată cu lapte, etc. Elevii vizitează un restaurant sau un hotel şi întreabă patronul sau operatorul ce deşeuri se adună după o zi de lucru., apoi le notează pe un grafic al deşeurilor .Întorşi la şcoală, ei ei vor completa graficul în grup cu “unde “ şi “de ce”. Elevii vor cântări deşeurile aduse şi cele rezultate în urma gătitului , după încheierea lecţiei practice. Ei calculează cantitatea totală de deşeuri pentru toată clasa după o lecţie. Astfel vor putea calcula cantitatea de deşeuri pe lună dau pe an. La încheierea lecţiei practice, profesorul le cere elevilor să sorteze şi să arunce deşeurile. Un elev va nota într-un grafic ceea ce a fost aruncat , unde şi de ce ( vezi exemplu de grafic).Elevii vor avea în caietele lor exemplul de grafic, cât şi propriul lor grafic.

Page 197: 1.2 Obiective de învăţare

196

Graficul deşeurilor. Exemplu Tipul de deşeu Unde De ce --------------------------------------------------------------------------------------------- Coji de cartofi Container separat pentru legume, fructe şi resturi din grădină Plastic Hârtie Resturi de grăsime animală Oase de peşte Resturi de grăsime, ex. ulei de gătit Deşeurile proprii. Profesorul cere elevilor să întocmească o listă cu cantitatea de deşeuri produse într-o zi. Îi lasă de asemenea să sorteze deşeurile.

Activităţi în afara şcolii

Vizitaţi împreună cu elevii locul de depozitare a deşeurilor unde fiecare îşi depozitează fiecare tip de deşeu în containerul corespunzător. Sau elevii pot vizita: – Procesorul de deşeuri

- Un cuptor pentru arderea deşeurilor

- Un atelier de reciclare

- O instalaţie de produs compost

Elevii completează etapele de pe scara Lansink (??) şi plasează deşeurile pe poziţia pe care o consideră corectă, explicând de ce. ( acest exerciţiu este menţionat şi în notele pentru elevi).

Page 198: 1.2 Obiective de învăţare

197

De ce plasezi deşeul pe poziţia următoare: Pasul 1 : ---- ------- ------- Pasul 2 : ---- ------- ------- Pasul 3 : ---- ------- ------- Pasul 4 : ---- ------- -------

Page 199: 1.2 Obiective de învăţare

198

1.4. Informaţii pentru studiu Ce sunt deşeurile? Tot ce folosim devine deşeu. Adesea deşeurile provin din ambalajele produselor.

! Ştiaţi că? - produceţi 560 kg de deşeuri anual ? Asta înseamnă 1,5 kg pe zi! - şcolile produc 100 kg per elev pe an şcolar

Desigur, doriţi cât mai puţine deşeuri când cumpăraţi ceva. Totuşi, ambalarea este necesară pentru anumite produse: protejează alimentele împotriva deteriorării, contaminării sau alterării. Ambalajul exterior al produselor este necesar pentru transportarea , distribuirea şi păstrarea acestora. De asemenea ajută la stivuirea unor cantităţi mari ( vezi imaginea).

Page 200: 1.2 Obiective de învăţare

199

Page 201: 1.2 Obiective de învăţare

200

“Muntele” de deşeuri. Şcolile produc deşeuri industriale: mai ales în bucătărie, sala de mese şi locul de joacă.

Imagine cu scara lui Lansink. 1. Prevenţia 2. Reutilizarea 3. Reciclarea 4. Arderea

Page 202: 1.2 Obiective de învăţare

201

Ce facem cu deşeurile? Discutăm acest aspect folosindu-ne de scara lui Lansink: Treptele scării arată în principiu ce trebuie făcut cu deşeurile:

Prevenţia este mai bună decât refolosirea.

Refolosirea este mai bună decât reciclarea.

Reciclarea este mai bună decât arderea. Mediul, încălzirea pământului, tratarea deşeurilor etc. sunt foarte importante pentru viaţa voastră. De aceea, este necesar să preţuim pământul. Şi, pentru a ne asigura că avem cât mai puţine deşeuri, trebuie să producem puţine deşeuri. Asta înseamnă prevenţia: prevenirea producerii cantităţilor mari de deşeuri. Când deşeurile sunt retratate, vorbim despre refolosire şi reciclare. Totuşi există o diferenţă între ele. Ce este “refolosirea”? Se vorbeşte despre refolosire când un obiect este folosit din nou. Acesta poate fi folosit în scopuri diferite de cel iniţial. De exemplu, în dezmembrările de maşini unele componente pot fi vândute pentru a fi folosite din nou. Dar multe lucruri se pot folosi în moduri diferite. Putem duce haine care ne-au rămas mici sau pe care nu le mai folosim la un magazin second hand sau le putem vinde pe internet. Sau se pot refolosi părţi ale unui obiect (de exemplu, bateria unei maşini). Se poate refolosi un obiect fără ca materialul să trebuiască să fie topit în acest scop. Gândiţi-vă la sticlele din plastic folosite pentru sucuri, de exemplu.

Page 203: 1.2 Obiective de învăţare

202

Ce este reciclarea? Se poate recicla materie primă precum sticla pentru acelaşi scop. Acest lucru înseamnă că se reciclează sticle şi se fac sticle noi sau borcane din acelaşi material.

! Ştiaţi că: Sunt borcane şi sticle care sunt reumplute de până la treizeci de ori?

Sau se pot recicla sticle din plastic, aşa-numitele pet-uri, pentru industria textilă, de exemplu. Se folosesc aceste materiale pentru producerea sacilor de dormit, huselor, mesadelor din haine etc.

Page 204: 1.2 Obiective de învăţare

203

Se poate recicla şi hârtia. Aceasta este folosită de exemplu pentru fabricarea hârtiei igienice, dar şi a hârtiei de desenat, de scris şi chiar a ziarelor.

Page 205: 1.2 Obiective de învăţare

204

Chiar şi un grătar poate fi făcut din material reciclat.

Dar nu uitaţi: înainte de refolosire sau reciclare trebuie să sortăm deşeurile! Care sunt diversele tipuri de deşeuri? PMB Sticlele din plastic, ambalajele din metal şi sticlele din carton folosite la băuturi (tetrabrik).

Page 206: 1.2 Obiective de învăţare

205

Sticla, în diverse culori

Hârtia

Page 207: 1.2 Obiective de învăţare

206

LFG Legume, fructe şi deşeuri din grădină

! Ştiaţi că: Aproape jumătate din deşeurile domestice provin din legume, fructe sau grădină? Dar nu doar legumele, fructele sau resturile din grădină sunt plasate în categoria LFG. De asemenea, pliculeţele de ceai, cojile de pâine, oasele de peşte şi multe altele se înscriu în această categorie. Aceste deşeuri sunt uneori considerate “deşeuri organice” pentru că natura le poate asimila. În acelaşi timp, aceste resturi sunt şi mâncare pentru animale şi plante.

Page 208: 1.2 Obiective de învăţare

207

DMP DMP înseamnă “deşeuri mărunte periculoase”. Acest gen de deşeuri sunt periculoase pentru mediu dacă sunt aruncate la gunoi pur şi simplu. Exemple de DMP: - Baterii

- Medicamente

Page 209: 1.2 Obiective de învăţare

208

- Vopsea

- Ulei de motor

Page 210: 1.2 Obiective de învăţare

209

Gunoiul Acesta este ultimul tip şi cel mai enervant. Acesta este deşeu pe care îl arunci pe stradă uneori, în pădure sau pe geamul maşinii. Din păcate, acest gen de resturi este un dezastru pentru natură. În cazul unora dintre ele, durează o eternitate până reuşeşte natura să le descompună. Pentru a veni în ajutorul naturii, aţi putea face următoarele lucruri împreună cu clasa: Organizaţi o drumeţie pentru a aduna gunoi. Elevii fac o poză de la acea activitate şi o adaugă la notele de curs. Aţi putea crea un link spre o mică surpriză pentru cea mai bună fotografie.

! Ştiaţi că: Îi trebuie naturii între unu şi cinci ani să descompună un muc de ţigară?

Page 211: 1.2 Obiective de învăţare

210

Şi ce credeţi despre următoarea listă? Gunoi. Timpul de descompunere ------------------------------------------------------------------- O coajă de banană. 3 ani O conservă. 5 până la 50 de ani O sticlă de plastic. 5 până la 10 ani O pungă de plastic. 10 până la 20 ani Gumă de mestecat. 20 până la 25de ani O conservă de aluminiu. 80 până la un milion de ani O sticlă de sticlă. Un milion de ani O cană/pahar de polistiren. O eternitate Dar ce se întâmplă cu uleiul şi grăsimea folosite la prăjit? Grăsimea şi uleiul folosite la prăjit nu pot fi aruncate la gunoi pur şi simplu ci ar trebui duse la un loc special amenajat cu containere speciale. Este chiar atât de simplu! Dar aparatele electronice şi electrocasnice? Dacă nu pot fi reparate, trebuie de asemenea duse în locuri special amenajate în acest scop. Acolo vor fi sortate într-un container separat. De asemena, aceste dispozitive vor fi reciclate: părţile dăunătoare vor fi aruncate, părţile reutilizabile vor fi selecate sau procesate. Părţile reutilizabile sunt reciclate, permiţând construirea unor noi dispozitive.

Page 212: 1.2 Obiective de învăţare

211

Aşadar puteţi merge cu toate deşeurile reutilizabile şi reciclabile la astfel de locuri special amenajate.

Ce este “arderea”? Deşeurile care nu pot fi reciclate sau reutilizate sunt arse (sau îngropate). Arderea are avantajul că volumul deşeului este redus cu 90% şi greutatea lui este redusă cu 60-70%. Arderea deşeurilor produce şi energie pentru electricitate sau încălzire. Cuptoare speciale (vezi imaginea) pot trata chiar şi deşeurile periculoase.

Page 213: 1.2 Obiective de învăţare

212

1.5. Exerciţii Veţi găsi mai jos nişte imagini ale diferitelor tipuri de deşeuri. Puteţi arunca fiecare deşeu în coşul de gunoi corect? Scrieţi numărul primei coloane “tipul de deşeu” lângă containerul corect, sacul de gunoi sau tipul de sortare. Tipul de deşeu

Container, sac de gunoi sau tip de sortare

1 folie de plastic

container pentru sticlă

5. Sticle de carton pătrate (Tetrabrik)

Instalaţie de compostare

Hârtie şi carton

Page 214: 1.2 Obiective de învăţare

213

3 Peturi –Sticle de plastic

4. Ambalaje de carton

5. Deşeuri de fructe şi legume

Sac pentru gunoi

Sac PMD

Page 215: 1.2 Obiective de învăţare

214

6. Ambalaje de aluminiu 7. Sticlă

Page 216: 1.2 Obiective de învăţare

215

Ambalarea anumitor tipuri de produse este necesară. Scrieţi trei motive: ………………………………………………………

De ce unele produse au şi un ambalaj exterior? Ambalajul exterior este necesar pentru: ……………………………………………… Prin prevenţie putem evita producerea multor deşeuri. Dacă, de exemplu, refolosim bateria unei maşini, acest lucru se va numi “refolosire”. Dacă facem hârtie igienică din hârtie veche, înseamnă că reciclăm. În spaţiul special de colectare, putem sorta deşeurile. Ce înseamnă următoarele abrevieri? LFG = DMP = PMB =

Page 217: 1.2 Obiective de învăţare

216

Bibliografia