10.S.N. Lazarev - Diagnostic Area Karmei - Principii de Vindecare

8/14/2019 10.S.N. Lazarev - Diagnostic Area Karmei - Principii de Vindecare

http://slidepdf.com/reader/full/10sn-lazarev-diagnostic-area-karmei-principii-de-vindecare 1/128



Serghei Nikolaevici Lazarev

DIAGNOSTICAREA KARM EI

PRINCIPIIDE

VINDECARE

~Traducere din limba rusa

VAL EN TIN A R O~ CA

a.tt:

Editura DHARANABucure§ti



\ "Inainte de lectura acestei carp ar fi bine sa lasapd~oparte orice suparare pe Dumnezeu, pe parinp, pelumea inconjuriitoare, pe dumneavoastrii in~iva ~i p edestin"

s. N. Lazarev



JIA3APEB C. H.) .. (UarnOCTUKa KapMbI .

KHUfa ; :IeC>lTaJI . l lpaAaJ!JKeHUeCaHKT-lleTep6ypr,2005

Copyright @ 2005 by S. N. Lazarev

Copyright @ 2005 by ROVIM ED TRADING S.R.L.

Toate d re ptu rile re ze rv ate p em ru R om an ia ~ i R ep ub lic a M old ov a.

M ultiplicarea~i / sau distribuirea prezentului volum sau a unor

fragm ente din acesta prin orice m ijloace (prezente sau viitoare)

este interzisa fiira'acceptul scris R OV IM ED TR AD IN G S.R .L.

D re pt uri le d e d is tr ib ut ie in s tra in ata te a pa rt in i n e xc lu si vi ta te .

CUVANT INAINTE

t59.961

tMenirea principala a oricarei ~tiinte este asigurarea

ecesitatilor corpului um an ~i a con~tiintei acestuia. Scopul. rincipal al oricarei religii este asigurarea necesitatilor spi-

ritu lui um an ~i a sub con ~tien tulu i ace stu ia.

Universul este unitar in timp ~i spatiu. Orice obiect darcu atat mai mult 0 fiinta poarta in sine informatia despretreptele evolutiei sale din m om entul aparitiei U niversului.La om ~i la animaIe, incepand Cll aparitia primei forme deviata unicelulara apoi a plantelor etc., aceasta informatie

este codificata genetic. M ai mult dedit atat, in subcon~ti-entul nostru exista informaria nu numai despre trecutul dar

~i des p re viitorul Universului. Aceasta informatie esteincomensurabil mai multa decat cea des p re con~tiintanoastra ~i inveli~ul fizic, des pre durata existentei care esteminuscula.

EDITU RA D HA RAN A

Str. Sfanta Ecaterina m .I5 sect.4 O P53

B uc ur est i, c od 0 40 15 5

Tel: 021-337 24 24;

e-mail : busuioc@pcnet. ro

C operta co lec(iei: M ihai M arinescu

Teh no re da cta re: A dria n G ora n.

D escrierea C IP a B ibliotecii N ationale a R om aniei

L AZ AR EV S ER GE ! N IK OL AE Vlt .Dia~nosticareak ar m ei : p ri nc ip ii d e v in d ec ar e : D O l

provocar i, noi r i spunsuri / Se r~hei Niko laev ic i Lazarev ;t rad.: Valentina Ro~ca. - Bucure11t tDharana. 2005

ISBN 973-86957-4-0

I . R o~ ca , Vale nt in a ( tr ad .)

7



Concluzia este simpla. Fara 0 conceptie religioasa

dezvoltata despre lume, la baza careia sa stea prioritatea

univoca a iubirii ~i a moralitatii fata de celelalte valorium ane, este im posibila supravietuirea oricarei civilizatii.Aceasta inseamna aspiratia continua catre Dumnezeu,

Creatorul Universului ~i intarirea permanenta a unitatii cuEl. Respectarea postulatelor religioase nu inlocuie~te, insa,in cercarile perso nale c': aspiratie catre D um nezeu .

Un copil mic are nevoie de sustinerea parintilor ca sa

poata sa mearga ~i sa vorbeasca. Apoi, el trebuie sa invete

sa faca totul de unul singur.Eu am vorbit, in carlile mele, despre incercarile de a

cunoa~te Divinul din noi. Am incercat sa abordez ~i acele

dom enii in care sunt un diletant, dar, con~tientizand aceasta,voi continua, totu~i, sa incerc. Sper ca dezvoltarea ulterioa-ra ma va conduce spre intelegerea corecta. De aceea, estebine ca tot ce am scris sa fie perceput ca 0 experienta per-so nala ~i n icid ecum c a ni~te rec om and ari co nc rete.

Un profesor a fost intrebat: "Care este lucrul cel maiimportant in munca dumneavoastra de pedagog?" Raspun-

sui a fost urmatorul: "Principalul este sa inveti studentulcum sa lucreze cu informatia, sa foloseasca in mod corect

cu no ~tinte le acu mulate, nu sa d ai cu no ~tin te."In aceasta carte propun cateva variante personale de

percepere a unei probleme oarecare. Pentru a intelege cevaeu am nevoie de cateva sute de variante de abordare a pro-blemei. In cartile mele anterioare am propus ca rezultat

8

final 0 singura varianta. A stazi vin cu cateva variante fiind-ca orice concluzie po ate fi supusa unei dezvoltari ulterioare,

adica sa se schimbe. In logica umana nimic nu este in stag-nare deoarece nimic din ce este omenesc nu este ve~nic.

Esenta' oricarei vindecari este schimbarea om ului, ~i inprimul rand, schimbarea modului de a gandi, a conceptiei

lui despre lume ~i nu a alimentatiei sau a modului de viataA ctivitatea mea a devenit ceva asemanator cu ~edintele

din M oscova ~i Peterburg. Ziua intiii - inform atie generala.Ziua a doua - informatie con creta. De aceea am decis sascriu aceasta carte iar in urmatoarea sa ofer mai mult spatiuint rebar ilor p ract ice .

Sper ca aceste carti sa ajute cititorii sa-~i schimbeb en efic sp iritu l, su fle tu l ~ i tru pu l.

9



PARTEA 1

sa omoare 0 pisica sau sa fure de dragul distractiei trebuiesa se opuna. Daca nu yom apara iubirea din suflet chiarprintr-un comportament exterior destul de dur, yom deveniin interiorul nostru robii altora ~i va suferi sufletul nostru,

sanatatea noastra ~i soarta noastra. Hristos I-a alungat dintemplu pe cei care faceau comer!, ~i a facut acest lucrupentru salvarea sufletului. Divinul din om nu trebuie sa secontopeasca cu viata, con~tiinta ~i dorintele lui ~i atunci elva sim ti deosebirea dintre um ilinta trupului, um ilinta sufle-tului ~i umilinta divinului ~i nu va deveni un rob care Ii

ura~te pe toti sau un stapan care Ii um ile~te ~i-i dispretuie~tepe toti. De aceea, in cazul oricarei umilinte este importantsa pastram Divinul in sufletul nostru. Nu va inraiti dar, inacela~i tim p, nu perm iteti sa vi se distruga m oralitatea.

Intreba rea unei eleve:

- C um sa procedezi ~i care ar trebui sa fie atitudi-nea daca nu vrei sa fad ceva, dar e~ti obligat?"

- Deseori sunt intrebat care este deosebirea dintre man-drie ~i trufie? Comportamentul omului mandru ii aparasufletul. C om portam entul om ului trufa~ ii um ile~te pe altii.Comunicarea cu oamenii este un compromis. Pentru a-Iintelege pe eel de alaturi trebuie sa-ti lezezi intr-o masuraoarecare interesele personale. Daca ne sunt lezate doardorintele noastre sau ambitiile, putem sa ne supunem unuialt om. Daca suntem obligati sa savar~im 0 fapta imoralacare om oara iubirea din suflet, trebuie sa ripostam. Daca, deexemplu, prietenii 11 invita pe un baiat sa joace fotbal iaracesta nu vrea, este admisibil ca acesta sa se invinga pe sinede dragul intereselor maj,oritatii dar daca ace~tia II obliga

- Cum sa procedam ca sa scapam de frica de inal-time? Aproape ca imi pierd cuno~tinta daca imi ima-ginez doar marginea acoperi~ului pe care a~ sta. Fricaprogreseaza.

- Frica de inaltime este frica pentru viata ~i pentru

viitor. Problem ele sexuale ies la suprafata con~tiintei noas-tre sub forma de frica, supiirare, gelozie. Daca nu ~tim sa-liubim pe eel de langa noi, adica iubirea noastra este deter-m inata de conditii, eerinte iar ulterior de suparari, gelozie,condam nare, atunci acestea intensifica ata~amentul nostrude bazele vietii: instinctul sexual, om ul iubit, copiii, fam i-

10 11



a. Cu dit mai mult reprimam iubirea din suflet eu atat mai.utina energie avem ~i eu atat mai mult ere~te dependentaIe lum ea Ineonjuratoare. Cre!;ite, totodata, ~i friea de a pier-

. Ie ee va din to a te astea .Asemenea oameni se tern de Inaltime, singuratate, Intu-

. nerie, la vederea sangelui pot sa-~i piarda euno!;itinta. M ulti

dintre ei devin vegetarieni fiindea, din punet de vedere psi-hologie, nu pot sa suporte moartea animalului. Moartearudelor ~i a oamenilor apropiati poate fi pentru ei un stresde neInvins, deoareee punetul de reper din subeon!;itientullor este stramutat de la iubirea Divina la iubirea umana.Care este ie~irea din aeeasta situatie? In primul rand sa nei'nvatam sa iubim. Daca v-a suparat persoana iubita, eonti-

nuati sa-l iubiti ca pe un frate. Daca nu puteti, iubiti-l ca peun fiu. Daea nu reu~iti, iubiti-l ca pe un parinte. Aceasta vava ajuta sa va pastrati legatura cu Dumnezeu. Apoi sa vaIndepiirtati de fericirea um ana. Trebuie sa te Indepartezi Ininterior de omul eel mai apropiat, fiindcii unitatea totalapoate fi doar eu CreatoruI. Suflete~te, nu trebuie sa te ata-~ezi de nim ie. Inca eeva. D ependenta noastra este intensifi-eata ~i de hrana. De aeeea abtinerea periodica de la mane areajuta sufletul sa reduea din ata~amentul sau fata de lume.Consumatorul este dependent iar cel care diiruie~te esteliber. Cu cat m ai m ult daruim (nu este obligatoriu sa daruimbani, ci ealdura sufleteasca, atentie, grija fata de eineva) euatat mai mult cre~te energia noastra ~i cu atat mai mica este

dependenta noastra fatii de lume. Regulile sunt simple - saIe respectam.

- De ce cand ma concentrez gandindu-ma laD um nezeu fncep sa plang?

- Subcon~tientul oricarei fiinte depinde de genotipul sau~i de structurile de cam p In care e continuta inform atia chiardupa moartea trupului. La 0 schimbare radicala a forme lor

eontinutul trebuie sa fie stabil, In caz contrar nu va existadezvoltare, intervine moartea. Sa admitem ca cu cat estemai puternic sufletul unui om cu atat este mai mare vitalita-tea trupului sau; cu cat este mai puternica distrugerea

exterioara, eu atat este mai putemica aspiratia catre centrulde stabilitate. In Univers, punctul suprem de stabilitate esteceea ce nu se distruge niciodata indiferent de timp. Acestaeste Creatorul Universului. A~adar, pentru dezvoltareaoricarui obiect din Univers este necesara sustinereastabilitatii componentei informationale. Acest lucru esteim posibil fara eoncentrarea asupra cauzei primare. VorbindIntr-un limbaj mai simplu, fara aspiratie interioara catreDumnezeu dezvoltarea oricarei fiinte va fi limitata extremde dur ~i va duce spre moart~.

Cand om ul m oare, se declan!;ieaza autom at m ecanism ulsalvarii sufletului care se exprim a printr-o aspiratie evidentasau incon!;itienta catre Dumnezeu ~i care este Insotita dediferite im agini, aceasta depinzand de nivelul de dezvoltare

..,.12 13



al omului. Oar nu numai in caz de moarte dar ~i in cazuloridirei pierderi, a pierderii legaturii cu lumeainconjuratoare, se include de asemenea acest mecanism ~i

functioneaza pentru salvarea omului. El poate fi atat stopat,

cat ~i intensificat. Inca din antichitate oam enii au observat~i au explicat acest fenomen. Daca poti sa daruie~ti cevanesilit de nimeni, nu sa accepti pur ~i simplu pierderea ci sa

0 provoci tu insuti, acest fenomen im bunatate~te destinul ~isanatatea. A aparut notiunea de jertfa care a devenit unuldintre principalele postulate religioase inca in timpurileimemoriale.

Deseori, in timpul ~edintelor primesc scrisorele de launele marne; cu urmatorul continut: ,In timp ce ma aflam tauna dintre conferintele dumneavoastra, copilul m eu, care seafla acasa, a inceput sa vomite, sa aiba diaree ~i i-a crescut,bruse, temperatura." Explicatia este ca, la un nivel subtil,,~ .intre mama ~i " copil exista 0 legatura foarte stransa. Daca

mama se orienteaza spre iubirea de Dumnezeu, la copil

incepe 0 curatire intensa care di.minueaza ata~amentul ~i

dependenta de ea. Lacrimile, voma ~i diareea sunt ca 0 pier-

dere benevola a organismului a uneia dintre partile sale, 0

jertfa adusa de acesta pentru a simti iubirea de Dumnezeu.De aceea, cand dumneavoastra plangeti, copilul incepe sa

vomite ~i sa aiba diaree.

- Fiica m ea ,,0 iube§te" pe fosta ei co"legii de clasii.Ce-i de fiicut, cum s-o ajut?

- Toti acei care sufera de 0 orientare sexuaBi anormalaau probleme serioase in sfera sexualii a subcon~tientului.Am vazutca toti oamenii care au venit la ~edintele mele cuaceasta problema au 0 intoleranta totala la boala, stres inrelatia cu omul iubit. Pentru ca sa apara copiij, boala carepurifica sufletul trebuie sa fie mult mai puternica decat ceape care 0 prim e~te in tim pul vietii.

Intoleranta purificarii provoaca explozia agresivitatii ~ialte distrugeri. In primele etape sufera trupuI, apar bolilefizice ~i neplaceri ale destinului. D aca dependenta de ferici-rea umana este m ai puternica, sufera spiritul, con~tiinta. Potsa apara bolile psihice. In cazul intolerantei totale incepe sa

se distruga sufletul, adica se schimba orientarea sexuala.Subcon~tientul refuza continuarea vietii ~i concomitentreduce continuitatea vietii ~i miq;oreaza durerea necesarapentru purificarea sufletului. Aceasta 11 ajuta pe individ sasupravietuiasca, ram an 1nsa putine ~anse pentru supravie-tuirea societatii. Aceste probleme sunt generate de societa-te, care 1~i educa gre~it membrii oferindu-le 0 conceptie

g re~ita de sp re lum e, ~i sco puri gre~ite.Daca societatea n-o va 1nvata pe femeie sa iubeasca,

aceasta societate va suferi ~i va muri. Progresul tehnico-~tiintific poate doar sa accelereze procesul de destramare asufletului. Una dintre principalele cauze a aparitiei pe lum ea pedera~tilor ~i a lesbienelor este ca parintii, indeosebimamele, nu pot sa se purifice inainte de conceperea~i

14 15



na~terea copilului. Daca nu exista 0 aspiratie catre iubireaOivina deja formata, daca nu exista aspiratia catre unitatea

eu Creatorul atunci orice boala, fie fizica, fie sufleteasca,devine insuportabila ~i pentru a se vindeca omul este instare sa omoare izvorul durerii, adica fie lum ea inconjura-

toare, fie pe sine.La majoritatea femeilor, agresivitatea emotional a care

inchide calea catre Dum nezeu se m anifesta prin deprimare,nemultumirea de soarta ~i situatie, prin lipsa dorintei de atrai. Cu dit mai mult 0 mama incearca sa omoare iubirea dinea, cu aHit mai putine ~anse are copilul sa infrunte oricesituatie dureroasa. De obicei, pentru a supravietui in pre-zent, oam enii i~i distrug viitorul. Cre~terea considerabila anumiirului homosexualilor pe mapamond este 0 dovada calum ea noastra este bolnava. Cand se imbolnave~te sufletul

~i nu aspira la iubirea de Dumnezeu care n poate salva,trupul este condam nat la dezintegrare ~i m oarte.

R evedeti-va trecutul. A cceptati orice durere a trupu-lui ~i a sufletului, orice umilinta a fericirii umane ca pe 0posibilitate de a dobandi Divinul. $i atunci cand nu numaidumneavoastra ci ~i sufletul dumneavoastra va crede acestlucru, rugaciunea pentru copil n va schimba. Nu pun la

indoiala faptul ca pieirea animalelor $i a plantelor ~i 0posibila disparitie a om enirii, adica suferintele in plan fizicdin viitor sunt consecintele bolii sufletelor noastre in pre-zent.

Un suflet neputincios ~i golit de iubire nu-i va oferitrupului ~anse de supravie!uire. Samanta goala in interior nuva putea sa dea vlastari sanato~i. "Din cauza inmul!iriifaradelegilor se va raci in multi oameni iubirea", spuneaIsus Hristos. De~i lumea moare sub ochii no~tri nu-mi pierd

increderea ca aceasta criza va impinge om enirea spre rena~-tere ~i salvare. Schim barile puternice ~i profunde ale oricii-rui organism viu sunt asemanatoare cu moartea ~i de aceeanoi intreprindem ceva concret pentru salvarea noastra abiaatunci cand aproape ca nu exista practic ~anse reale de asupravietui. Dacii doriti sa va ajutati fiica imaginati-va pro-cedura m ortii dum neavoastra posibile ~i luati-va ram as bunde la tot ce va este scump. Inainte de aceasta inva!ati-va

sufletul sa iubeasca lumea inconjuratoare, pe sine ~i desti-nul oricat de imperfecte ar parea sa fie ~i oricata durere v-arpricinui.

- Se poate sa lucrezi cu sine insuti in metrou, ina uto bu z, e tc .?

- Este mai u~or sa te rogi in tim pul postului, izoIandu-teatat cu trupul cat ~i cu sufletul. Dacii nu sunteti irascibil ~inu aveti preten!ii cand va calca cineva pe picior, cand vaimpinge sau va umile~te 'in transportul in comun, puteti savarugati.

Am citit candva despre boala lui Confucius. DiscipoliiIi spuneau: "Roaga-te ~i iti va fi mai bine." Confucius a

16 17



~--"iI:"~' --

ridicat din umeri ~i a dispuns:"M a rog tot timpul." In

principiu, rugaciunea in transportul in comun poate sa

depinda de atitudinea indulgenta fata de oameni ~i situatiicare va deranjeaza. Din punctul m eu de vedere, principalul

este sa nu-ti pierzi iubirea fata de oamenii care nu va plac ~isa incercati sa-i reeducati tinand seam a de faptul ca educatiaunui alt om incepe cu autoeducatia.

- Daca nu va place situatia, trebuie, de asemenea, s-oiubiti, iar aceasta nu exclude actiunile de schimbare a ei. $i,

i.ara~i, nu trebuie sa uitati, cauza oricarei situatii se ascundein starea no astra em otion ala de p ro fu 11 ,zim e care " in teractio-neaza cu aceasta. Tot ce se intampla in jurul unui om la celniai p~ofundnivel corespunde in totalitate cu starea lui em o-tionala. In jurul nostru nu poate sa se intample nimic agre-siv daca in sufletul nostru nu existir' agresivitate. Sufletulcare a uitat de Dumnezeu ~i a..pierdut iubirea se indreapta,in mod automat, spre zgarcenie, invidie, gelozie ~i poate sacomita in vii tor crime impotriva" iubirii ~i. a oamenilor. Injurul omului incep a se produce evenimente neplacute ~i elneintelegand ca aceste evenim ente sunt generate de sufletul

~i subcon~tientul sau incepe a se supdra, condamna ~i a Url,

amplificand in continuare problemele sale. Daca cineva v-~im brancit sau v-a jignit inseam na ea sufletului dum neavoas-tra nu-i ajunge puterea sa iubeasca ~i vi se aininte~te deacest lucru. Acceptati ce vi se intampla ~i zam biti in interi-orul dumneavoastnl .

- Unul dintre cunoscutii mei considera cii pentruun om credincios primeazii credinta apoi iubirea.Dacii nu vom avea credintii in Dumnezeu nu-l vomputea iubi pe Acel in care nu credem. Vii rugiim sacomentati acest punct de vedere.

- Iubirea ca unitate cu Dumnezeu exista intotdeauna insubcon~tientul nostru. O rientandu-ne ~atre iubire ne unimcu intreg U niversul ~i abia atunci apare procesul cunoa~terii

~i al supravietuirii. Notiunea de credinta a aparut atuncicand omul avea un nivel foarte ridicat al con~tiintei ~i,conform datelor istorice, aceasta s-a intamplat relativ nudemult, daca examinam istoria aparitiei omului chiar de la

inceputuri.Chiar daca un om este departe de religie dar a acceptat

iubirea de Dumnezeu, el poate sa-~i schimbe concepti adespre lum e ~i sistem ul de valori. A tunci incepe dezvoltarealu i ~ i s up ra vie tu ire a e ste c on ~tie ntiz ata .

Frica ~i indoiala franeaza iubirea ~i atunci iubirea deD um nezeu din con~tiinta noastra ~i din straturile exterioareale subcon~tientului slabe~te. In consecinta apar bolile,nenorocirile, etc. Credinta ne ajuta sa ne eliberam de frica ~iindoieli, sa depa~im dep~ndenta de con~tient care, fiindleg ata d e tru p, ne prov oa cii ind oia la, frica ~i co nd am narea.

Cand un om care tine de civiliza!ia orientala i~ifraneaza con~tiinta in procesul meditatiei sau un om caretine de civilizatia occidentala i~i pastreaza credinta in

.....

18 19



Dumnezeu indiferent de lips a de logicii, duritatea ~i;tupiditatea evenim entelor care se deruleazii, at at intr-un:az cat ~i in celiilalt are loc depii~irea dependentei decon~tiintii, mai exact de straturile ei exterioare, fapt careperm ite sii sim tim unitatea cu Creatorul prin iubirea fatii deEL A~adar, apare un paradox: credinta in Dumnezeu poate

. fi prima verigii dar poate ~i a doua. Dacii facem abstractiede aceste douii momente ~i ne deplasiim la un nivel multmai inalt al energiilor, pe planuri mult mai subtile, yomvedea cii nu existii contradictii. Pe plan exterior credintaljutii iubirea prin con~tiinta care este legatii de trup. Peplanurile de profunzim e iubirea ajutii credinta. In straturilecele m ai profunde, credinta ca aspect superior al con~tiintei

~i iubirea de Dumnezeu ca aspect superior al sentim entelor

devin un tot, un intreg.

- Cum explicati cuvintele: "totul se iarta cue xce ptia p ac atu lu i fm po triva D uh ulu i Sla nt"?

- In clipa de fatii intelegin felul urmiitor. 0 supiiraremare pe alt om ~i neacceptarea com portamentului acestuiadau na~tere la supiirare ~i condam nare care se exprim ii prin

emotii ~i cuvinte. Atat timp cat agresivitatea se aflii inG on ~tiintii ea nu po ate sii aibii in flu entii asup ra siiniitiitii ~i a.:1e stin ulu i. D acii a gresiv itatea p iitru nd e in su bcon ~tien t, ia r\ceasta se intamplii in cazul unei supiiriiri de lungii duratii;au este intensificatii de conceptia gre~itii despre lume, sau

') ....

I

I

I

I

I

iI

III

i

I(I

I

I

este acumulatii de piirinti sau de omul cel mai apropiat indecursul multor ani, ea va riimane acolo pentru mult timp.Va ie~i doar in caz de m oarte, boalii, nenorociri.

In filosofia c1asicii indianii despre karma se spune ciiomul trebuie sii purifice prin suferintii toate actiunile salegre~ite.

Era adeviirat pentru acel m om ent istoric, ori energeticaomului era mai slabii ~i posibilitiitile sale de a se schimbaerau m inim e. Pentru a depii~i gre~elile siivar~ite de sufletuluman era nevoie de zeci de ani de ascezii, de studiereaciiqilor sfinte. In religiile de m ai tarziu a apiirut notiunea depociiintii. Pociiinta inseam nii schim barea atitudinii fatii delum e, a conceptiei fatii de aceasta, iar ca rezultat schim bareasu bcon ~tien tulu i p rin iu birea fa tii d e D um nezeu .

Cercetand sute ~i mii de cazuri am observat 0 particu-laritate: supiirarea indelungatii pe un vecin poate crea 0problemii, dar aceea~i supiirare indreptatii ciitre un grup deoameni uniti dupii criteriul economic, social, national,religios piitrunde mult mai adanc ~i se vindecii mult maig reu . C on dam narea frecve ntii a sta tulu i, so cietiitii, piitrun defoarte adanc ~i poate sii genereze cele mai grave boli incateva generatii chiar panii la pieirea neam ului. Dacii omulcrede cii toata lum ea este cm dii ~i nedreaptii, agresivitatea incazul dat atinge cota maxim~. Dacii suntem nemultumiti destarea lucrurilor in lum ea inconjuriitoare ~i pe lum e insii~i,suntem nemultumip de Cel care 0 conduce. Cred di aCestaeste piica tul im po triv a S fiin tulu i D uh .

21



'Ti

Grice om, chiar eel mai convins ateu, ~tie insubcon~tientul sau ca lumea vazuta ~i perceputa de noi estedirijata de Creator: "Ponegrirea Sfiintului Duh" este in

esen!a respingerea legilor supreme dupa care se dezvoltaU niversul. In acest caz, agresivitatea piitrunde atat de adancin subcon~tient incat ~ansele de ispa~ire a pacatelor seapropie de zero. C onsecin!a este m oartea neam ului. Postula-tu l desp re in adm isibilitatea p acatu lui im potriva C reato ru lui,respingerea voin!ei Lui exista nu numai in cre~tinism ci ~iin iudaism ~i in alte religii.

Trebuie sa in!elegem particularita!ile con~tiin!ei ~isubcon~tientului. Pe plan exterior, la nive~ul con~tiin!ei,conflictul, adica respingerea situa!iei dureioase provoacaa ctiu ne a ~ i d e zv olta re a. C on cu re n!a , c on flic tu l, a gre siv ita te a

ca'distrugere a legaturilor exterioare care s-au format lanivelul con~tiin!ei este necesara. Pe plan exterior noi sun-tern izola!i ~i de aceea nu ne putem dezvolta [iira conflict.N eacceptarea situa!iei pe plan exterior duce la ac!iuni activepentru schimbarea lumii inconjuratoare. Pe planurile dinprofunzime nu m ai sunt ac!iuni active. Acolo poate sa existeagresivitate ca distrugere a legaturilor superioare, totul sedesfli~oara insa sub controlul iubirii care nu-i permite sapatrunda prea adanc. Pe planurile cele mai profunde, cu ceam ai m are incarcatura energetica, exista doar iubirea. Acololu mea este un itara ~i ag resivita tea e ste im posib ila.

In car!ile anterioare am incercat sa explic notiunea deSfiinta Treim e. Astazi in!eleg acest lucru in felul urm ator:

22

fara 0 iubire continua catJ:e Dumnezeu sunt imposibilesupravie!uirea, dezvoltarea. Creatorul a creat tim pul care seimparte in doua curente: lumea vazuta, materiaUi, pe care 0asociem cu prezentul ~i trecutul ~i lum ea, nevazuta, spiritua-la, pe care 0 asociem cu viitorul. Creatorul se afla dincolo

de limitele timpului ~i ale lumii vazute ~i nevazute. Dacainsa noi yom considera, ca exista Creator numai dincolo delimitele timpului atuncl noi trebuie sa presupunem ca inlumea vazuta ~i nevazuta exista ceva diferit de creator,adica, in final, ajungem la politeism ~i erezie. Cred cadogm a des p re. Sfiinta T reim e Ie perm ite credincio~ilor sasimta in tot ce ne inconjoara, in lumea vazuta ~i nevazuta,p re ze n!a v oin te i D iv in e.

Inca odata des p re particularitatile con~tiin!ei ~i alesubcon~tientului. Daca nu iubim pe cineva la nivelulcon~tiintei rezulta ca vrem sa ne indepartam de acesta, nuvrem sa ne mai intalnim ~i sa avem ceva in comun. Dacasentim entullipsei de iubire care este supiirare, condam nare,ura, patrunde adanc in subcon~tient, logic a ar fi urm atoarea:eu nu iubesc 0 anumita persoana, inseamna ca este un omrau, iar daca este rau, nu trebuie sa existe, trebuie sa fieom orat, ~i incep sa-l omor. Exista doua solu!ii: fie ca moarepersoana respectiva pe care n-o iubesc, fie ca trebuie sa moreu .

Subcon~tientul nostru se deschide in momentul bolii, alpierderii, stresului, ceea ce inseamna ca emotia noastrii dinacel moment se intensifica de mai multe ori. In timpul

23



meditatiei sau al rugaciunii se franeaza functiileorganismului, spiritului, sufletului iar energia necesarapentru functiile de suprafata trece pe planurile interioarecare sunt foarte fine ~i posibilitatile om ului se intensificii.Imp'ulsul distrugator se intensifica la fel ca eel creator.

Subcon~tientul se deschide mult mai tare cand i'ncercam un

sentiment de iubire. Noi ne iubim incon~tient parintii carene-au dat viata. Condam narea, supararea, agresivitatea fatade ei este de fapt agresivitate fata de propria noastra viata,

fata de trupul nostru. Asemenea oameni nu traiesc multoCred ca una din cauzele longevitatii din muntii Caucaz tinede venerarea parintilor ~i a varstnicilor. Una dintre princi-palele porunci ale iudaism ului spune: "Cinste~te-i pe tatal ~ipe mama ta... ca sa se lungeasca zilele tale." Aici este

indicata direct legiitura dintre em otiile om ului ~i sanatatea ~iso arta lu i.

Subcon~tientul se deschide cand ne-i'ndragostim de. cineva. In perioada pubertatii iubirea noastra form eazaemotiile viitorilor copii ~i nepoti. Daca nu ~tim sa iubim,fericirea pentru noi este sa primim cat mai mult, nu sa dam.0 asemenea iubire da na~tere la 0 multime de pretentii ~isuparari, condam nari ~i depresii. Supararile ~i pretentiilesunt semne ale slabiciunii, ale dependentei. Dependenta

na~te agresivitatea. Daca In aceasta perioada parintii nuajuta copilul sa perceapa corect lumea, consecintele se vor

resim ti zeci de ani. Prim a iubire, cas iitori a, graviditatea,na~terea copiilor sunt perioade i'n care are loc deschiderea

subcon~tientului. Em otiile interioare agresive din aceastaperioada sunt 0 crima i'mpotriva iubirii. ~tim deja ce sei 'n tampla u lt er io r.

Sa ne imaginam 0 situatie: un baietel s-a obi~nuit sa sesupere pe fetite apoi, fiind adolescent, continua sa se supere

pe fete ~i, to ate erau bune, dar mai apoi a i'ntalnit 0 fata peca.re a iubit-o dar, din obi~nuinta, se supara ~i pe ea. Iar

peste cateva luni s-a i'm bolnavit ~i a murit fiindca aceasta numai era 0 simpla suparare' ci 0 i'ncercare de a omorI omuliubit. Lumea vazuta este. dirijata de lumea nevazuta~ Candne suparam pe lumea vazuta care este secundara, agresivita-tea nu este atat de puternica ~i avem ~anse sa ne strecuramprin u~ile care se i'nchid. Dacii Cel Care ne dirijeaza ar fivazut, supararile pe el nu ne-ar oferi aceasta ~ansa. Cu to a teastea notiunea de forte superioare nevazute care ne dirijeazapo ate genera pretentii fata de acestea. Trebuie sa retinem ca

"p ac atu li'm po triv a S fiin tu lu i D uh " e ste in ad misib il.

- Explicati-ne, va rog, de ce femeia nu are dreptulsa in tre in bisericii in p erio ad a c ic lu lu i m en stru al?

- Pentru ca viata sa continue trebuie s-o pierdem. Frica

de a ne pierde viata ne i'nalta catre Dumnezeu ~i i'nsu bc on ~tientu l n ostru se restabile ~te sistem ul p rio ritatilo r.Ciclul menstrual Inseamna distrugerea viitoarei vieti ~i Inmasura In care In acel moment femeia aspira ciitreDum nezeu, pastreaza iubirea ~i bunatatea In aceea~i masura

2425



se va na~te sanatos copilul ei. In perioada ciclului m enstrualpresiunea psihologica este uria~a. In subcon~tient parca s-arproduce m oartea femeii ~i a copilului. Cu cat sufletul fem eiieste mai dependent de uman cu atat mai puternice suntem otiile provocate de suparare, irascibilitate, deprim are. C ucat pretentiile fata de barbati patrund mai mult in subcon~ti-ent cu at at mai dureros este ciclul. In ultima vreme tot maimulte fete suprima durerile eu ajutorul medicamentelor,agresivitatea nu mai poate fi stopata de durere ~i in subcon-~tient se produce 0 intensificare a proceselor negative. Sub-con~tientul reprezinta emo!iile noastre de cea mai mareprofunzim e care reprezinta totalitatea cam purilor subtile. Iaracolo emotiile noastre ~i emotiile viitorilor copii form eaza

un intreg. Subcon~tientul agresiv al mamei este sufletulagresiv al copilului care se va na~te. Iar agresivitateain terioara e ste deja b oala, nefericire ~i m oarte.

Am auzit ca in timpul ciclului menstrual se poate intrain biserica dar nu pot fi atinse icoanele. Probabil este yorbade faptul ca omul care n-a putut sa invinga supararea,irascibilitatea sau deprim area este agresiv fata de sentim en-tul iubirii ~i poate sa ~e imbolnaveasca dupa ce intra inbiserica. Se produce, in fond, 0 curatire a sufletului, iardaca om ul este lips it de tarie poate sa apara f~ica ~i indoiala.

Apropo, mi s-a spus ca in America cea mai mica zgarie-tura a copilului ii ingroze~te pe parinti. Imediat ii ung cuiod, ii panseaza, etc. Cred ca intoleranta durerii este unadintre cauzele degradarii masive care a cuprins America in

.....

26

ultima vreme. In Canada, au introdus nu demult 0 lege careinterzice elevilor sa se joace cu bulgari de zapada fiindca, inprimul rand este dureros ~i poate sa-i traumatizeze ~i In aldoilea rand, um ile~te dem nitatea ~i drepturile om ului. Cultu]

corpului ~i al vietii duce la distrugerea spiritului care, l:trand ul sau , prov oac a d ep resia, h om ose xu alitatea, sterilitateaetc. Existenta cultului filozofiei ~i al culturii In GreciaAntica ~i Imprumutarea cu succes a filozofiei ~i valorilorspirituale din India a dus la Inflorirea economiei ~i civili-zatiei. Apoi, cultul spiritului a fost Inlocuit cu cel alcorpului. A Inceput sa ia amploare homosexualitatea,lacom ia, venerarea frum usetii trupului ~i a sexualitatii. M aiapoi a Inceput distrugerea democratiei grece~ti, Intrucat

civilizatia a Incetat sa se mai intareasca prin cultura ~isp iritu alita te , ~ i d istru ge re a c iv iliz atie i in in tre gim e.

Noi il descoperim pe Dumnezeu printr-o iubire conti-nua ~i prin modul de acceptare a durerii. Cel care vrea safuga de durere fuge in final de iubire. Nu demult, in Suedia,a avut loc un experiment interesant. Timp de 0 oras-a filmat na~terea unor copii. La mamele care au nascutfara anestezie, cu durere, copiii aveau un comportament

natural - sugeau la san. Aproape jumatate dintre micutii alecaror marne au nascut fara durere, cu anestezic, au refuzatsa suga la san. Pentru savanti acest fapt a ramas inexpli-.cabil, cu toate ca statistica in Suedia vorbqte des p re 0legitate extrem de periculoasa: toti narcomanii au fostnascuti de mamele lor prin anesteziere. Care este cauza?

27



Durerea ~i suferinta ne obliga sa ne inaltam catreJ)umnezeu. Daca iubirea este putina, suferintele duc Ia

utodistrugere sau udi fata de lume. De aceea, in timpul:ta~terii, sufera mai mult mama dedit copilul. Din punct de

'edere emotional mama ~i copilul sunt unto t u nita r ~ i su fe -intele ei copilul Ie percepe ca pe ale sale. Copilul sufera

. Inai putin din punct de vedere fizic ~i are mai multe posibi-!itati sa se concentreze asupra iubirii. Mama se bucura decopil, 11 i ube~te ~i totodata sufera. Copilul prim e~te astfel:'xperienta de a depa~i durerea ~i de a se indrepta catreiubire. In timpul durerii ~i a umilintei iubirea umana setran sfo rm a in iu bire D iv ina.

Animalele se nasc fara prea mari dureri. De ce? Fiindca!livelul protejarii vietii ~i de dezvoltare a con~tiintei este

mult mai mic. Animalele sunt gata sa moara in orice clipa."entru ele concentrarea asupra fericirii ~i asupra vietii estem ult m ai m ica.

Cu cat nivelul de dezvoltare al omului este mai ridicateu atat mai multa durere fizica ~i sufleteasca trebuie saprimeasca. Aceasta durere va fi insuportabila dad insufletul omului nu va cre~te iubirea fata de Dumnezeu.Faptul ca in Iume cre~te numarul narcomanilor este rezul-(atu l id ola trizarii tru pu lu i ~i a v ietii. N arco ma nu l nu tolerea-

:"a durerea sufleteasca. EI simte ca moare. Stresul devinepentru el un obstacol de neinvins. Pentru a supravietuitrebuie sa-si anihileze con~tiinta ~i sentim entele dupa careurmeaza degradarea personalitatii, etc. Concluzia este

simpla: daca in momentul disconfortului, a durerii ~i aproblem elor fizice ~i spirituale noi renuntam la pretentii infolosul iubirii ~i in aceIa~i timp ne sustinem cu rugaciuni,

ne yom salva nu numai pe noi ci ~i p e copiii no~tri ~i pe ceia pro pia ti n ou a.

- De ce d up a n a§ te re fe me ile nu p rea au atractiesexuala, fapt care creeaza multe problemefn familie?N-am avut mult timp copii §i dupa na§terea mult-a§teptata am senzatia ca am ramas pus tie. Sentimen-tele §i emotiile fmi ajung doar pentru copil. Pentrualtceva nu am nici putere nici timp. Spuneti-mi, varog, va trece aceasta sta re cu timpul sau este nevoie safntreprind ceva §ifn ce directie?

- Primesc foarte multe intrebari de la femei ~im ajoritatea tin de problemele relatiei cu barbatii, fam iliei ~isterilitatii. Cauzele aces tor probleme Ie explic astfel.Sufletele noastre se intiilnesc eu m ulti ani inainte de intalni-rea noastra fizica. Am observat, nu 0 singura data, cuminte ractio nea za sufletele v iitorilor so ti ~ i p iirinti pe p lan urilefine . A re loc 0 educatie reciproca. Toate situatiile din viitorau loc pe planurile fine. 0 traire corecta a acestor situatiiasigura urma~i sanato~i. Sufletul barbatului nu vede cumarata sotia lui in exterior, simte doar calitatile ei suflete~ti:posibilitatea de a iubi, de a accepta durerea ~i de a pastrain

28 29



.l~,w:,~~ - -

acest moment iubirea, capacitatea de a se infrana ~i de aavea grija de aItcineva, sa dea energie.

Prin atitudinea noastra fa!a de alt om trebuie sa-lajutam sa sim ta iubirea fa!a de Dum nezeu. Sufletele noastrecomunica intr-un asemenea mod. Daca ne mi~cam intr-un

sens gre~it, de exem plu ne ata~am prea tare de unele aspecteale fericirii, sufletul om ului apropiat'ne apara, ne opre~te dela fapte necugetate, ne previne asupra unor posibile perico-Ie. Om ul care s-a obi~nuit sa accepte voin!a Divina nevazutadar atotputernica, poate sa primeasca aceste semne ~i acestajutor. A stfel, sufletele vii tori lor no~tri copii ~i a viitorilor

iubi!i pot fi, intr-o anumita perioada de tim p, ingerii no~tripazitori. Daca nu renun!am la iubire, Ii se permite sa ne

ajute.De aceea, deseori cand se intalnesc, unii oameni au

senza!ia ca se cunosc de cand lumea. Un barbat seindragoste~te de 0 femeie fara sa ~tie de ceo Caracterul,inal!imea, greutatea, felul cum arata, varsta pot sa nucorespunda a~teptarilor lui. Cu toate astea 0 iube~te. Dacalogic a exterioara, con~tiin!a lui s-au obi~nuit sa reprimelogica D ivina ~i logic a iubirii, analiza, critica ~i preten!iilepot sa-l determ ine sa renun!e la femeia iubita. In asemeneacazuri intervine foarte rapid moartea. Este foarte greu sadetermini daca iube~ti sau ba 0 femeie, daca este aceastaconsoarta ta. Poate sa vada ~i sa ~tie acest lucru doar un omin subcon~tientul caruia Divinul este mai important decatum anul. Deseori un barbat pentru care logic a, bunastarea,

ambi!ia sunt mai presus decat orice, renun!a la iubire ~i laviitorii copii fara sa banuiasca m acar. U rm eaza destabiliza-rea destinului, a afacerii, a saniita!ii apoi intervine m oartea.Omul care pierde legatura cu Dumnezeu nu are ~anse desupravietuire. D aca va intalni iubirea ~i vor trai im preuna,el 0 va omori, iar daca se vor despaqi, se va sinucide.

~ De ce deseori, femeile nu reu~esc in rela!iile cnbarba!ii? Fiindca acesk relatii presupun aparitia familiei, acopiilor. Fam ilia depinde, in prim ul rand, de fem eie. Sensulexisten!ei familiei este aparitia pe lume a copiilor, iarace~tia sunt nascuti de fem eie. Ca sa apara pe lum e sufletelecopiilor au nevoie de 0 cantitate mare de energie materna.Izvorul principal ~i continuu de energie este unitatea cu

cauza primara, iar pentru ca iubirea ~i energia sa ajunga lasuflet trebuie sa moara umanul. Ruptura de uman este foartedureroasa. Cu cat mai mica este dependent a de lume cu atatmai pu!ina este durerea. Cine s-a obi~nuit sa dea energie, iaraceasta se intampla cand avem grija de altcineva, in timpulprocesului de creatie, in munca, acela depinde mai pu!in delume ~i suporta mai u~or durerea. Cu alte cuvinte, 0 mamamuncitoare, buna ~i grijulie are mai multa energie ~i are maim uIte ~anse sa nasca urm a~i sanato~i. In sentim entul iubirii

fata de alt om se ascunde <.>antitate uria~a de energie, careeste in mai muIte straturi. Exista straturile strategice.superioare - iubirea de Dumnezeu, apoi cele strategiceraspunzatoare de supravietuirea ~i dezvoltarea urm a~ilor-iubirea umana ~i sentimentele pozitive care 0 inso!esc.

~30

3J



ExisH i sexul, actul inevitabil de continuare a vietii. Existarelatiile familiale dintre soti. Pe langa toate astea energia seconsum a pentru m unca, adaptare sociala ~i pentru intereselepersonale. Un om armonios are energie pentru toate. Inclip a in care se ingusteaza canalul de comuniune cu Divinultrebuie sa alegi, iar alegerea trebuie sa fie corecta.

Nu 0 singura data am vazut cum se imbolnaveau copiiiale caror marne erau preocupate mai mult de serviciu.Femeia trebuie sa aiba 0 grija permanenta de copilul saupana in perioada pubertatii ajutandu-l energetic pe planurilefine. Suprasolicitarea la serviciu, pasiunea pentru sex,su pa rare a ~i irascib ilitatea n ecesita can titati m ari de en erg ie.Intrucat rolul fem eii consta in continuarea vieW, concentra-rea subcon~tienta asupra sexului, este foarte mare. Dacasentim entul sexual care are 0 energie uria~a poate fi retinut

pana la aparitia pe lume a copiilor, adica a avea un compor-tam ent conform norm elor m oralitatii, atunci acesta se trans-forma in planuri strategice superioare ~i perm ite aparitia pelume a unor urma~i sanato~i. Pasiunea exagerata pentru sexd in tim pu l g rav id itatii ~i du pa n a~tere po ate sa in rau tateascadestinul ~i sanatatea copiilor. Esenta atractiei sexuale esteconceperea copilului care, in aceste cazuri, s-a produs deja.A ~adar, pentru ca urm a~ii sa supravietuiasca dupa concepe-rea lor sentim entul sexual trebuie sa scada ~i sa se transfor-me intr-un sentiment de caldura, prietenie ~i iubire. Cu catsentimentul iubirii de Dumnezeu este mai puternic cu atatmai u~or are loc procesul de transformare a sentimentului

animalic in sentiment uman. Daca aceasta transformare nuse produce atunci, pentru salvarea ~i apararea copiilor seinclude un mecanism dur: la femeia care nu s-a obi~nuit saiubeasdi ~i sa fie prietena dispare atractia sexuala iar easperiindu-se, incepe sa alerge pe la doctori. Intrucatmedicina contemporana sustine ca sexul este intotdeaunabenefic ~i trebuie sa fie din abundenta, medicii depun toateeforturile ca sa restabileasca ~i sa intensifice atractiasexuala ca sa salveze, dupa parerea lor, familia, fara sabanuiasca macar ca ajuta astfel femeia sa-~i omoare copiii.Daca femeia consuma mai mult decat poate sa of ere,potentialul ei energetic este foarte mic fara sa banuiascamacar, cu toate ca exista anumite semnale de alarma:supararea, deprimarea, frica, gelozia, parerea de rau. Daca

femeia are insuficienta energie pentru sine, cu at at m ai m ultpentru copii, pot aparea probleme la conceperea lor, 0sterilitate temporara sau totala. De aceea, pentru a asigura

supravietuirea copilului, fem eia trebuie sa uite dupa na~tere,pentru 0 vreme oarecare, de sex, serviciu, probleme. Un sot

de~tept va intelege ~i va simti acest lucru. Cu cat 0 femeieare mai putina iubire fata de Dumnezeu cu at at mai putinacaldura, atentie ~i m angaiere ii va acorda sotului oferindu-itot copilului. Dar intrucat acesta este un semn al lipsei dearmonie, pretentiile din part~a sotului sunt intr-o masuraoarecare neintemeiate. In fata femeii apare 0 dilema greu derezolvat: sa uite de copil sau de barbat? Daca i~i va amintide Dumnezeu, ea nu va uita nici de unul, nici de celalalt~ i

3 2~

3 3



7' .........

fam ilia va fi fericita. Acumularea iubirii fat a de Dumnezeueste un proces complicat ~i i'ndelungat. Daca nu reu~imdeodata, sa nu ne pierdem speranta. v om reu~i daca nu yomdispera, nu yom pune la i'ndoiala ~i nu ne yom lasa cuprin~ide deprimare. Eliminati ceea ce va incomodeaza sa iubiti ~itoate problem ele dumneavoastra care pareau greu de rezol-vat, care va i'nehideau viitorul, vor deveni nei'nsemnate ~i

. vor r amane i'n tr ecut.

- Ce piirere aveti despre multiplele tehnici derelaxare, hipnozii, autohipnozii care imbuniitiitescpartial piirerea proastii despre sine. Este spre bineleomului sau in detrimentul lui din punct de vedere al

l eg ilo r D iv ine?

put, provoaea 0 explozie de energie fiindca exclude frica ~i

i'ndoiala. Dar pe masura ce aeeasUi stare interioara intra i'nc on flic t c u lu me a i'n co nju riito are ,

i'n ce pe p ra bu §ire a tu tu ro rdorintelor fntrudit om ul fneepe sa distruga lum ea fnconjura-toare nu numai fn exterior ci §i fn interiorul sau.

D aca om ul traie§te incoreet, strive§te iubirea fn sufletuIsau, viata lui fncepe sa se ruineze. Mai fntai sufera eopiii,

viata personala, apoi se dezintegreazad es tin ul, f§ ip ie rd e

serviciul §i sanatatea. In aceasta clipa omul fncepe sa sesubaprecieze, pune totul la fndoiala, fi este frica §i f§i punesingur frane. Incercarea de a Iupta eu subapreciereac ultiv an d i'n su fle t a gre siv ita te a,

duritatea pentru a cre§teautoapreeierea fntr-un mod primitiv, duce la boli ~1

nenorociri.

Daca omul §tie ca foarte curand i se va dadima cas a, se

poate comporta i'n diferite moduri. Va ud i'ntreaga lume,

soarta sa §i nu va i'ntreprinde nimic, se va uri' pe sine, va

cadea i'n depresie §i iara~i nu va face nimic, va avea 0

atitudine agresiva fata de toate §i va i'ntreprinde ceva pentru

salvarea casei sau va accepta aceasta i'n interioruI sau ca un

mers aI evenimentelor determinat anterior, nu va regreta, nu

se va supara ~i va depune to a te eforturile pentru salvarea

casei. Autoaprecierea exagerata i'nseamna i'ncredere absolu-

ta i'n indeplinirea dorintelor personale la baza carora stau

em otiile de tipul "eu voi face to t ce vreau, voi construi oricecasa, voi distruge pe oricine i'mi sUi i'n cale", care, la i'nce-

- Fiul meu este umilit la ~coalii in permanenfii detoatii lumea. De~i il invaf sa se apere, el acceptaac~astd situatie ~i se comporta ca un clovn. Spunefi-m l dacd procedez corect.

Principala aparare este bunatatea interioara. Dumnea-voastra nu l-ati fnvatat deoeam data acest Iucru.

0 femeie mi-a pus, nu demuIt, 0 fntrebare: cum sareactionezi la un comportament de badaran? Sunt dezarmatai'n fata mitocanilor. Nu pot sa Ie Spun nimic. De dite ori ami'n cereat sa dep a~esc ace asta sta~e, d ar este im posibiI!

3435



Pare 0 situatie fara ie~ire dacii nu in!elegem esen!acelor intamplate ~i incerciim sa luptam cu problemeleinterioare, de fapt, cu morile de vant. Este dificil sa obser-yam emo!iile de mare profunzime care premerg aceasta

stare. Pot sa va spun ce senti m ente va apar intr-un asemeneacaz: furie, condam nare, revolta. Tocmai aces tea va provoa-ca aceasta stare. Sa va explic de ceo D aca in adancul sufletu-lui se produce 0 explozie de agresivitate, emo!ia agresivadevine necontrolabila ~i dumneavoastra pute!i sa-l omoratipentru nimic pe cel care v-a jignit. lnstinctul autoapararii ilim obilizeaza pe om ul agresiv ~i Ii salveaza viata lui ~i celorc are il in co njo ara .

Omul agresiv inceteaza sa se dezvolte in interior. EI nu~tie sa se comporte intr-un conflict fara de care nu exista

dezvoltare. Oricat ar parea de straniu un badaran, de~i lasuprafata este nepoliticos, este bun ~i echilibrat in interior.A~adar, doar un om bun in interior poate sa-i opuna rezis-ten!a. Duritatea exterioara ii este permisa doar celui bun ininterior. De" aceea prima reac!ie de aparare im potriva bada-raniei ~i a obrazniciei este sa va pastrati in suflet iubirea ~ibunatatea. Aceasta creeaza independenta ~i ne permite saapreCiem corect 0 situatie ~i s-o dirijam cu 0 duritate doza-ta. Un om care condamna ~i este dur in interior devinedependent in interior, iai" aceasta dependenta trece pe planexterior. Estenevoie ~i de badarani ca de ni~te "sanitari aip iiduri i" .

36

Deseori copiii se porta dur in rela!ia cu cei de-o varstacu ei dadi simt ca sufletul acestora este agresiv in interior.Daca nu inva!am copilul pe care tori il jignesc sa invete saiubeascii ~i sa ierte, in primul rand prin noi in~ine, prinexperienta noastra trecuta, ci il invatam sa fie dur ~i sa nuaccepte situatia, el poate sa-l omoare pe cel de-o varsta cuel .

Cand psihologii au inceput sa studieze statisticainchisorilor au constatat ni~te fapte inexplicabile. Totiuciga~ii, sadicii ~i violatorii din inchisori erau cei maium ili!i ~i m ai d etesta!i oam en i in lib ertate .

Daca zece cimpanzei, m asculi, sunt pu~i im preuna intr-0 cu~ca, se vor comporta intocmai ca prizonierii intr-ocam era - se creeaza acela~i sistem : liderul, ierarhia, supu~ii.

Comportamentul criminalului este intoarcerea la formeleprimitive de comunicare. Daca omul nu poate sa seadapteze la nivelurile superioare, el se intoarce la celeprimare, inferioare. La orice nivel exista insa prioritatealegilor iubirii. De aceea, ~i la crim inali devine lider cel careeste bun in interior ~i nu este zgarcit, invidios, nu estedependent de sex. Un om ambitios care Ii ura~te ~i ii detestape altii, care depinde de dorintele sale, fapt ce determina

aparitia lacomiei, invidiei ~i a desfraului sexual, va fi peultimul loc ~i in inchisoare. Si, dimpotriva, in lumeainterlopa, in economie, politica, liderii vor avea calita!iasemanatoare.

~3 7



In timpul puterii sovie!tice era permis ca pentrucondamnati sa se organizeze "raiul pe pamant". Conformideologiei com uniste, trebuiau adunati la un loc cei sarm ani,cei m ai umiliti ~i ace~tia sa creeze societatea ideala. Rezul-tatele acestui experim ent n-au fost date in presa. Nici teoria

socialismului, nici psihologii ~i psihiatrii n-au putut saexplice cele intamplate. Cand cei mai umili, cei mai

"degradati", adica cei care erau. folositi pentru indeplinireanecesitatilor sexuale au fost pu'~i .in aceea~i zona dedetentie, nivelul cruzimii ~i desfrftului printre ace~ticondamnati era de cateva ori mai mare decM in alte locuri.Au aparut noi forme de batjocura, nemaiintalnite pana.atunci.

Ciind omul inzestrat cu intelect ~i con~tiinta coboara lanivelul animalelor, el devine m ult m ai agresiv decat acesteafiind ca d eo se birea d intre iu birea sub co n~tien ta ~i d epe nd en-

ta de viata ~i d orinte este mult mai mare la oameni.Supraaprecierea fara iubire ne impinge catre inceputul

animalic. La inceput, ingaduinta prea mare a dorintelorprovoaca supraaprecierea. Ce este magi a? Este 0 religiecare ~i-a pierdut credinta in Dum nezeu. In m agie dom ne~teidolatrizarea dorintelor ~i nicidecum iubirea. Am citit de

curand un articol in care se anunta ca in SUA s-au deschis~coli ~i universitati de magie. Se mai spunea ca religia nu-lajuta pe om sa aiba incredere in sine, sa ~tie sa se autoapre-cieze, iar magia ii of era, sub ac~t aspect, mult mai multe

' b ' l ' taf l Tinerele vra ]' itoare.au inceput sa simta maiOSl 1 1 t.

"

38

T

multa incredere in sine ~i independenta", scria in artico!.

A~a e construita lumea: cu cat suntem mai increzatori infericirea noastra umana cu at at mai mult ne fortificamambitiile ~i pretentiile noastre ~i cu at at mai repede ~i maimari vor fi pierderile noastre. Daca anumite metode ~iprocedee ne ajuta sa simtim iubirea de Dumnezeu, sadepa~im dependenta de elementele de baza ale vietii, intr-oasem enea situatie increderea in noi in~ine va veni din "eu-I"nostru Divin ~i va provoca 0 explozie de energie construc-tiva, controlata de iubire. Daca aceste metode ~i procedeene vor da incredere, putere ~i energie in detrimentul

sufletu lui ~i al iub irii, u rm arile p ot fi d ezastru oa se.

- Spuneati cd iubirea nefmpdrtd§itd inseamndcrearea in vietile viitoare a copiilor cu persoanarespectivd. Ce ne puteti spune 'despre oamenii cunos-cuti, actori, cantdreti, de care se indrdgostesc cumiile?

- Noi dorim sa semanam cu persoana iubita fiindcaiubirea este 0 comuniune, un tot al celor care se iubesc.Pentru a ne uni pe plan extern trebuie sa atragem persoanaiubita ~i s-o facem dependenta de noi. Unitatea pe plan finse atinge prin mi~cari contrarii. Cu cat mai multa iubire,caldura, atentie, ajutor ~tim sa dam, cu at at mai u~or vomsimti sufletul altui om, vom simti unitatea totala cu e!. Peplan fin, noi suntem cu totii unitari, dar pentru a simtiaceasta este nevoie de eliminarea unei cantitati maride

39



energie. Cu dit este mai putina energie cu atat mai multdepindem de forma, mai dogmatice ne sunt conceptiile ~i cuatat mai statica ni se pare lumea inconjuratoare. Ciind neiubim parintii ii imitam. Ciind ne indragostim de cineva ilim itam . A ceasta contribuie la dezvoltarea noastra. lm itareas e tra ns fo rm a in a uto in str uir e.

De regula devin cunoscuti oamenii armonio~i. Dacaarmonia este insuficienta, slava, banii, sexul ii omoaradestul de repede. Cel mai mare potential de armonie poatesa se epuizeze repede daca lipsesc educatia ~i conceptiagre~ita despre lum e. Dragostea pentru idolul creat presupu-ne im itarea starii lui interioare. D ar ~i im itarea exterioarapoate s-o destrame pe cea interioara. Cu cat mai.putinaenergie au un tiinar sau 0 tanara cu atat mai mult il imita peidolullor ~i cu atat m ai isterica ~i m ai lipsita de rationam enteste idolatrizarea lor. Pentru m ajoritatea aceasta constituie 0~coala a iubirii: imitarea armoniei suflete~ti, iubirea farasperan te de rec ip roc it at e.

Copiii se formeaza atunci ciind lntre barbat ~i femeieexista un schimb reciproc de energie. Uneori, pentruaparitia pe lume a unui copil armonios este suficient unsentiment puternic de iubire fara reciprocitate. Sufletulcopilului poate sa se formeze in decursul mai multor vieti ~i

este necesar sa se stopeze energiile inferioare ale sexuali-tatii ~i sa fie lasate energiile superioare ale iubirii. Iubireanelmparta~ita poate fi pe d~oparte un semn al pregatiriipentru copiii geniali, iar pe de alta parte al purificarii

sufletului daca dependenta subconr;;tienta de om ul iubit, decopii ~i sex depar;;er;;te nivelul periculos. Sa nu uitam cesp un ea N ap oleon : "N ereu~ita este m am a g enia litatii."

- Este mai u$or sa ierti jignirea propriei persoane,dar iata ca de jumatate de an nu pot sa iertoameniicare au violat-o pe fata pe care0 iubesc. Cand s-afntamplat acest lucru nu ne cuno$team. Ea i-a iertat $ima roaga $i pe mine sa-i iert. 1mi este foarte greu, amfncaruntit chiaro Ajutati-ma, va rog.

- Ca sa apari pe lume trebuie mai intai sa mori. Intim pul bolii, pierderii,despaqirii, jignirii are loc un procesasemanator cu moartea. In masura in care ne inaltam in

acest moment catre Dumnezeu, In aceea~i masura noi ~icopiii no~tri avem dreptul la viata. Purificarea oamenilorsub aspect material are loc destul de repede. Daca ai pierdut

portofelul cu bani ~i ai pastrat bunatatea inseamna ca nudepinzi de bani.

Pentru ca sa se nasca pruncul, parintii trebuie saaccepte nu num ai um ilinta trupului ~i a valorilor m ateriale.E nevoie sa fie umilite manifestarile superioare alespiritului: ordinea, dreptatea, idealurile, sa fie umilitsufletul: iubirea umana, lp.oralitatea. Problema consta infaptul ca nu poti sa Ie pierzi ca pe un portmoneu. Blocarea,umilirea sentimentelor superioare are loc in caz deschizofrenie, diabet, cancer, autism , sindrom ul Dawn, cand

40~

41



omul este tradat, violat, omorat. Deta~area de iubirea umanaare loc de asemenea in cazul unei atitudini incorecte fa!a denoi in~ine, in caz de suparari ce vin din partea parin!ilor,tradare a oamenilor aP,fopia!i. Daca nu ne-am invatat sa

iubim neconditionat, adid nu ~tim sa ne stapanim pretentii-Ie, supararile sau deprimarile, pregatirea benevola esteinlo cu ita c u cea fo rtata.

Repet inca odata ceea ce spun mereu la ~edinte. Cea

mai u~oara purificare vine prin intermediul oamenilor, eaumile~te sufletul ~i spiritul ~i este cea mai neplacuta ~i maidureroasa. M ult mai dura este purificarea prin interm ediulbolilor. Sufletul sufera mai putin insa trupul incepe sa sedezintegreze. Daca nu putem sa acceptam purificarea fata

de Dumnezeu prin oameni, ni se dau bolile. Dadi nu accep-tam bolile, ni se da m oartea. Faptul ca iubita dum neavoastraa fost violata este, mai curand, 0 dovada ca ea s-a concen-trat extrem de m ult asupra senzualitatii superioare. A ceastablocheaza posibilitatea de a avea copii. Daca dependent a desentim entele superioare este insotita de agresivitate fata desine ~i fatii de biirbati apare un paradox cunoscut: cu catfemeia iube~te mai mult biirbatul, cu atat mai repede acesta

va m uri. In acest caz agresivitatea interioara fatii de biirbatiprovoadi manifestiiri ~xterioare ale agresivitiitii altorbiirba!i.

Candva am incercat sa-l ajut pe un taniir care sufereafoarte tare de prostatii, inflamatia vezicii urinare ~i dureriputernice in regiunea lombarii. Nici un fel de m edicamente

nu puteau sii-l ajute. N-am putut nici eu. Pe atunci n-amacordat atentie la povestea sotiei sale- cii un biirbat a

incercat s-o violeze in lift. Cand i~i amintea de cele intam-plate plangea in hohote defurie ~i revolta. Au trecut anii ~i

abia acum am inteles ca ura fata de orice barbat care patrun-de in interior foarte adanc Ii omoarii atat pe sot cat ~i peviolator.

Femeia care nu I-a iertat in interiorul ei pe violator Ii vaomori in fiecare clipa pe sotul ~i pe fiul ei fiindca, pe pla-nud fine, noi suntem unitari. A~adar, trebuie sii intelegeti inprimul rand cii situatia intamplata a salvat, probabil, nunumai viata dumneavoastra ci ~i a copiilor dumneavoastra.Fata putea sa moarii insii moartea i-a fost inlocuita cu

umilinta fizid ~i spirituala. "Tangoul se danseazii inperechi"- cauza celor intamplate afost starea interioarii afetei ~i a viitorilor ei copii. De aceea este interzis sa-icondam n~m pe crirninali. Pentru a ierta trebuie sii intelegemcii nimeni nu este vinovat. EI este executorul vointei Divine,ca 0 seringii sau ca un bisturiu in mainile chirurgului. Astanu inseamna cii un criminal trebuie sa scape nepedepsit.Dad exista posibilitatea sa fie pedepsit, mai exact sa

ajutiim sufletul lu i b lo cand u-i inten tiile ~i actiu nile ag resiv eprin detentie, este obligatoriu sii-i acordiim acest ajutor.

Cand ne gandim'la viitor putem sii-l influentiim. Nuputem sii influentiim insii trecutul. In trecut nu existii vointaumana, existii doar cea Divinii. Agresivitatea impotrivatrec utu lui, regretare a lui, este d e fap t .ag re siv itate im po triva

42 43



)intei Divine care se transforma repede in program deu tod istrug ere: in carun tire, ch elire, im biltran ire p rem atu ral boli. Boala din sufletele noastre ne im pinge la regretarea

!recutului, la autodistrugere. Incercati sa transformati.! istrugerea in creativitate. Schim bandu-ne atitudinea fata de

. !.ecut noi schimbam trecutul ~i viitorul. Daca yeti vedea inmice boala un impuls catre iubire ~i catre Dumnezeu, nu

veti omori viitorii copii, ci Ii yeti salva ~i ii yeti dezvolta.{)rice situatie duce catre Dum nezeu, iar aceasta inseam na ca

':ea m ai absurda. cea m ai nedreapta ~i cea mai ingrozitoaresituatie trebuie sa ne inalte catre iubire fiindca, dupa logicaDivina, este profund justificata. Prin aceasta durereDumnezeu va da 0 cantitate de energie uria~a pe care puteti:,a 0 fo lositi d istruc tiv, om orand u-v a co piii ~i au tod istru gan -

rlu-va, dar puteti sa 0 folositi ~i pentru salvare ~i creativita-:e. Pe cat de des se repeta aceasta boala tot pe atat de desputeti sa va inaltati catre Dumnezeu deta~andu-va de totceea ce depindeati pana atunci. Alegerea este a dumnea-. 'oastra.

- Omul poate fi ajutat. Ajutorul trebuie indreptat, inprimul rand, catre sufletullui. Daca ne ingrijim mai mult de

alti oameni decat de noi in~ine, yom bloca dezvoltarea lor ~iii tra nsfo rm a m in c on su ma to ri.

Mai intai, barbatul nu trebuie sa cucereasca 0 femeie,

fiindca 0 fac articolele de parfumerie. Apoi, barbatul po atesa nu mai fie barbat, fiindca ~i de data asta 0 fac in loculluiarticolele de parfumerie. Principiul de functionare a televi-ziunii comerciale este satisfacerea dorintelor ascunse aletelespectatorilor. Rezulta ca publicitatea este 0 marturie aunor problem e serioase din societatea noastra.

- Cum sa lucrez cu mine ca imagine a "uratului"din lumea fnconjuratoare sa nu ma deprime?

- Deseori, la televizor, facandu-se publicitate laarticolele de parfumerie, barbatilor Ii se promite ca

Jaca Ie vor folosi vor cuceri femeile fara prea mariforturi. Se fncalca fntr-un asemenea caz legile. .upreme?

- Cu cat avem mai putina iubire in suflet cu atat avemmai putina energie ~i cu at at mai statica este lumea iar

continutullumii se inchide pentru noi tot mai mult iar formasa umbre~te totul. $i atunci vrem sa distrugem ceea ce nu neplace. Un om slab incearca sa nimiceasca ceea ce nu-iplace, unul puternic incearca sa schimbe. Daca nu va placeun om incercati sa-l vedeti in dinamismul dezvoltarii sale.

Astazi este rau dar maine va fi mai bun. Intrucat toti neintoarcem la Dumnezeu,' sufletul fiecaruia dintre noi vadeveni, inevitabil, mai bun. Cand acordam unui alt omposibilitatea dezvoltarii sufletului sau, condamnarea ~ilichidarea sunt inlocuitecu educatia ~i ajutorul carenu

't 45



exclud duritatea. Dadi nu va place 0 situatie, schimbati-o.Daca nu puteti s-o schimbati In exterior, schimbati-o Ininterior. Schim barea interioara de cea m ai mare intensitate aoricarei situatii se produce prin propria noastra schim bare.Adica, daca nu va convine 0 situatie schim bati-o, educati-o.

Cel slab se agita, critica ~i condamna dar nu face nimic. Celputernic este bun In interior ~i Intreprinde actiuni exterioareactive pentru schimbarea situatiei Unul puternic ~i Intelepteste stapan pe situatie atat In exterior cat ~i In interior prinpropria schimbare. Pentru a schimba 0 situatie trebuie sa nudepinzi de ea. De aceea, un om lini~tit In interior atinge unscop dorit suficient de repede In cea mai dura ~i mai criticasituatie. In artele m artiaIe orientale se nume~te starea "apeiIini~t'ite". Pentru a Ie controIa trebuie sa evadati dincolo deIimitele "eului" vostru uman, adica dincolo de limiteledorintelor, con~tiintei ~i vieW. Pentru aceasta evadare pot fifolosite tehnici dure, periculoase pentru viata, dar se poateevada ~i prin iubire ~i aspiratie catre Cre~tor. Cu cat estemai mare concentrarea asupra iubirii cu atat mai putin enev oie de teh niciIe d ure , fortate.

Iubirea umana este timpuI. In ea exista diferite aspecte -senzuale, spirituale ~i materiaIe. Daca iubirea Divinareprezinta radacinile iar cea umana este tulpina, celelaItevalori sunt ram urile, frunzele ~i rodul ~i a1catuiesc fericireanoastra. Pomul da roade apoi moare. Din sem inte apar iara;;iradacini care ne unesc cu Iumea, apoi apar coroana ~i roade-Ie care sunt prosperarea ~i fericirea oricarei fiinte. Tot ce seintampIa cu un porn In timpul vietii se com prima in graunte.Cu alte cuvinte densitatea informa!iei din graunte cre~te cu

fiecare ciclu. Omul se dezvoWi mai repede decat un copac,de aceea procesele suferin!ei, adica a prabu~irii ata~amen-telor, se produc mai des. Cand sufletul va cuprinde toate

situatiiIe posibiIe din Univers, cand prezentuI ~i viitoruI se

vor coi1topi intr-un tot intreg, cand densitatea inform atiei seva apropie de cea primara, atunci sufletul se va intoarceacolo de unde a aparut, adica la Creator. Abia atunciunitatea interioara va deveni permanenta, continua. Atatatimp dit acest Iucru nu s-a intampIat, noi vom iubi,vom primi, vom pierde ~i apoi vom suferi ca am pierdut.Este mai dureros sa piarda pentru acel care nu poate priminouI. Cu cat mai pu!in aspiram catre iubirea Divina cu atatm ai insuportabiIe ~i m ai chinuitoare sunt pentru noi suferin-

tele. Intrucat proportiile' fericirii umane cresc odata cudezvoItarea omenirii aspira!ia catre Dumnezeu trebuie sadevina tot m ai puternica ~i m ai con~tienta. A~adar, izbavi-rea de suferinte consta nu atat In renuntarea la viata ~iplaceri cat in posibilitatea de a iubi ~i a trai prin iubire.

- Poti sa te purifici intr-o viata intr-atat incat sa

nu te mai intinezi vreodata sau oamenii suntcondam nati la suferinte !ji in vietile urmatoare?

- Fara suferinte dezvoItarea devine imposibila. IubireaDivina ajunge in lume ~i se transforma in iubire umana.

46

47



itatea sufleteasca este determinaUi de corelatia dintre,.irea fata de Dumnezeu ~i iubirea fata de viata ~i m anifes-

a r ile e i.

schimbe perechea. Este deosebit de interesant, im i spuneauei, ~i ne descatu:?eaza. Mi se parea cii daca voi merge intr-

acolo nu se va intampla nimic gray. Pentru orice eventua-litate am incercat sa diagnostichez ce mi se va intampladupa vizita in acest club. Rezultatul a fost nea:?teptat. Pu-team sa incarc un program de autodistrugere de ~apte- op t

ori mai mare decat unul periculos. S-a dovedit ca tolerantainceputului animalic nu numai ca distruge sufletul, elomoara iubirea din suflet. Evident ca refuzul meu a fostcategoric. Astazi, in tarile occidentului, indeosebi in Ger-mania, sexul mai multor perechi e in floare ~i ia proportiitot mai mari. Atitudinea incorecta fata de acest fenomen,adica popularizarea lui, ameninta cu ni~te procese irever-sibile nu num ai a urm a:?ilor ci a intregii societati.

Apropo, am avut de curand 0 discutie interesanta cucineva care avea cuno~tinte aprofundate de iudaism . M i-aexplicat ni~te pasaje din Vechiul Testament pe care nu Ieintelegeam.

Un barbat din alt neam, care traia alaturi de iudei, aviolat 0 tanara. Rudele fetei i-au chern at pe toti iudeii sa serazbune. Pentru neam ul vecin, sfar~itul putea sa fie tragic, ila~tepta razbunarea. Reprez.entantii tribului au spus ca suntgata sa accepte iudaismul ~i ritualul circumciziei. ludeii au

simulat ca ii accepta ca pe ai lor ~i ii iarta, iar peste 0 vremei-a u a tacat ~i i-a u d istrus. .

- La prima vedere se pare ca iudeii au procedat perfid ~iimoral, nu-i a~a? - m -a intrebat interlocutorul m eu.

- Ce piirere aveti despre sexul intre douii perechi dewti? Este evolutia sau degradarea societiitii? Poatel~n' om sa se elibereze astfel de sentimentul proprie-

"-'. ..?t a tt t.

- Evident ca poate. Ce-i drept, dupa principiul: "cellIlai bun remediu impotriva matretei este ghilotina". Daca

'.I!1om are cangrena la un picior, acesta trebuie amputat ca.;{\ supravietuiasca organism ul. Trupul sufera iar sufletul se

,.."rifica. Dadi dependentele noastre au depa~it limit ariculoasa, adica lim ita posibila, trebuie taiata 0 parte din

.;uflet. Sufera sufletul - se purifica iubirea catre D um nezeu.C{ind sotii comunica unul cu altul, energia lor sexuala de

baza trebuie sa se transforme in aspiratii spirituale ~i;cnzuale superioare. Anim alicul trebuie sa se transform e in

llman iar umanul in Divin. paca nu are loc transformarea inDivin, energia se concentreaza pe senzatiile umanesuperioare fapt care genereazii cea mai mare dependenta ~iagresivitate. Fad dobandirea Divinului, omul revine la

s1area animalica pentru a supravietui. Sexul intre doua saum ai m ulte perechi inseam na revenirea la starea anim alica.

Acum opt ani am fost intr-o tara occidentala ~i am fostinvitat intr-un club unde vin barbati ~i femei ca sa-~i

:? ~49



Am afirmat dand din cap.

- Aceasta este 0 condamnare superficiaHi. Esentaiudaismului era respectarea poruncilor ~i nu urmareasuperficiaHi a datinilor. Dadi un pagan savar~ea 0 crimaim potriva m oralita!ii, iude ii trebuiau sa ia0 atitudine dura

fa!a de cele intam plate: sa condamne fapta~ul iar in interio-rul lor sa se deta~eze de un asemenea comportament ~i sa-~i

ceara iertare pentru fapta com is-a. N eamul pagan a acceptatcircumcizia dar n-a luat 0 atitudine morala fa!a de celeintamplate, iar aceasta insemna cii au ramas pagani ~i eraugata, de dragul satisfacerii dorin!elor, sa invidieze, ~a fure,

sa ucida ~i sa violeze, de aceea au trebuit sa moara.Ce se intampla, insa, astazi, cu oamenii care, de dragul

realizarii dorintelor, a confortului ~i a bunastarii omoara,violeaza, invidiaza ~i prada. De fapt, ei omoara la fel, doarca mai de sus. Se include programul de autodistrugere careii omoara pe ei ~i pe urma~i. Cu cat mai mult ne indepartamde iubire de dragul dorin!elor noastre, a bunastarii sufle-te~ti, spirituale ~i fizice cu atat m ai de propor!ii ~i ireversi-bil devine programul de autodistrugere care om oara neamul

~i urma~ii. Am adus mai devreme un exemplu cand unui omcare a saviir~it 0 crima impotriva iubirii i-au murit toaterudele. Rezulta ca, rudele, chiar daca nu banuiau macar eraugata, in subcon~tientul lor, sa savar~easca acelea~i ac!iuni,de aceea au murit. Daca vreuna dintre rude ar fi aspiratcon~tient catre D um nezeu, ar fi trecut calea chinuitoare darb in efa ciito are a sc him ba rilo r, a r'fi su pra vie !u it.

Nu demult am fost rugat sa explic ce inseamna fraza luiHristos: "Celui care are i se va da ~i se va inmul!i, celuicare nu are i se va lua ~i ce are."

Aceasta fraza nu poate fi in!eleasa din punct de vederc

superficial, material. Daca avem in suflet aspira!ia catreDumnezeu, sufletul nostru se va umple de iubire ~i va fi maibogat, iar aceasta inseamna ca sanatatea ~i destinul vor

inflori de asemenea. Daca starn pe loc ~i folosim doar celeacumulate fara a dezvolta in noi Divinul, in situa!ia in carein jurul nostru se va produce 0 crima impotriva iubirii neyom imbolnavi ~i yom muri chiar daca in exterior pare ca

nu am savar~it nici un fel de pacate, adica ni se va lua totul.M-am gandit ca destinul unui stat seamana cu destinul

unui singur om. Comuni~tii ~i impreuna cu ei majoritateapoporului sovietie erau siguri ca de dragul unei bunastariviitoare ~i a vie!ii confortabile pot fi omora!i mii de oam eninevinova!i. Societatea a pliitit aeeasta boala a sufletului eu~aptezeci de milioane de mor!i. Lichidarea celor care intrauin eel mai mic conflict cu puterea s-a transformat intr-unmod de autodistrugere care a funetionat zeci de ani.Autodistrugerea a ispa~it intr-o oarecare masura agresi-

vitate a su bc on ~tienta fata d e iu bi're a o am enilo r so vie tici.National - soeialismul german a fost indreptat impo-

triv a alto r rase ~i n a!io na lita!i. P ro gram ul d e auto distru gerca societatii germ ane nu s-a realizat pe plan fizic, dar aceastanu inseamna ca lipsea pe planul subtil. Daca programul deauto distru gere nu n im ic e~te tru pul, n im ic e~te su fletu l.De~i

5051



~rm ania a depus eforturi uria~e, in primul rand m ateriale,;ntru com pensarea lipsurilor fo~tilor detinuti din lagarele

Ltc: concentrare, dar ~i poporului evreu,' programul deautodistrugere se dezvolta in continuare. Atunci cand sem acina sufletul apar hom osexualii, perechile sterile ~i cele

,care prefera sexul in grup, etc. Po ate ca Germaniei iilipse~te pociiinta statului, aprecierea moral a a celor intam-plate. Poate ca e nevoie sa incerce sa inteleaga care estecauza acestei nenorociri ~i ce ar trebui sa faca, cum sa seschimbe ca sa nu se repete in viitor.

muncii noastre este unul dintre aspectele principale alefericirii.

- Se fntampla sa faci 0 fapta buna iar peste untimp oarecare ai indoieli. fti pare rau de bani, detimpul pierdut, etc. De unde apar aceste ganduri

"tradatoare"?

Esus Hristos spunea ca atunci cand savar~e~ti 0 faptabuna nu trebuie sa ~tie stanga ce face dreapta. Aceastainseam na, de asemenea, deta~area de rezultatele activitatii

noastre. Chiar ~i a~teptarea laudelor pentru faptele noastrebune este tot un fel de dependent a de rezultate. Mandriapentru ca faci 0 fapta buna ne permite sa a~teptam recuno~-

tinta in vii tor ~i sa speram la rasplata de sus. Orice a~teptareinseamna dependenta. De aceea, cand regretam ni~te banisau timpul pierdut inseamna ca n-am primit rasplata a~tep-tata, ca avem putina energie ~i putina iubire in suflet. Daciiacordam , continuu, atentie ~i iubire aproapelui nostru, nu

inseamna ca nu trebuie sa-i cerem acela~i lucru. Trebuie sa-i indemnam, periodic, pe prietenii no~tri sa se sacrifice, saajute ~i sa aiba grija de cineva.

Imi amintesc de 0 povestire pe care am citit-o pe candaveam cincisprezece ani. Pe atunci citisem toata literaturafantastica pe care 0 gasisem prin biblioteci. Subiectul esteurmato"rul. Pe 0 nava cosmica ce se indepartase suficient demult de Pamant au aparut ni~te probleme grave. Era nevoiede un schimb de informatie urgent iar pentru transmiterea eiera nevoie de cateva zile. Schimbul reciproc de semnale arfi durat luni de zile ~i membrii echipajului puteau sa moara.Unul dintre coordonatorii. proiectului a avut ideea de atransmite continuu informatia din ambele sensuri iar peparcurs sa uneascii intrebarile ~i raspunsurile. Problema a

- Ce inseamna 0 fapta buna? Este explozia iubirii,::dica a energiei, creatiei, creativitatii ~i altruism ului. D aca,pa curge izvoriind intr-un torent neintrerupt se umple

!,azinul pana la refuz. Daca izvorul seaca, apa poate sacurga indarat. Cu cat senzatia Divinului din noi devineneintrerupta, cu atat avem mai multi! energie ~i iubire ~i

','ncetam sa ne ata~am de activitatea noastra. In filozofiaindiana se spune ca bolile apar din cauza dependenteimarite fata de lumea exterioara. Prin urmare, renuntarea lalume ne permite sa scapam de dependente ~i sa ne Imbuna-tatim san atatea. In filo so fia in dia na, d eta~area de rezu ltatele

5 53



fost rezolvata in cateva zile. Cand a fost intrebat cum de s-agandit la a~a ceva, autorul a raspuns ca astfel comunica

sotia sa cu prietena ei cand stau de yorba. Apropo, aceastaschema sta la baza activitafii creierului cand un grup deoam eni actioneaza conform regulii: sa nu oprim imaginatia

in nici un caz. Critica, analiza, aprecierea sunt interzise.Aceasta inseamna ca adevarata creatie incepe in c1ipa candeste eliminata ratiunea sanatoasa. Cand interactionam lanivelurile de suprafata cu 0 energie scazuta, situa!ia estereglata de ratiunea sanatoasa, adicii funqioneaza regulile,principii Ie, blocarea. Cand tree em la con!inutul interior ~inivelul energetic cre~te bruse, ratiunea sanatoasa cedeazalocul iubirii care trece dincolo de limitele con~tiintei ~i

vietii. In acest caz ratiunea sanatoasa nu este decat 0 parteinfim a a iubirii. Probabil, de aceea sfantul Augustin spunea:"Iube~te-L pe Dumnezeu ~i poti sa faci tot ce dore~ti."

putea sa fie intr-o stare latenta mca? 1n ce masuraputem sa luam de la cineva agresivitatea interioarap rin in te rm ed iu l r ug ac iu nii?.

- La intrebarea daca putem sa ne ata§am deaspiratia catre Dumnezeu dumneavoastrit ati raspunsca este imposibil. Cum sa intelegem, insa, problemafanatismului religios,- a atitudinii ireconciliabiledintre confesiunile religioase fiindca sunt evidenteco nsec in tele a ce sto r a ta §a men te?

- Acum ctitva timp, fratele meu a devenit unortodox exagerat. Cu cat mai mult se roagit §i merge labisericit cu atat devine mai dur §i mai neimpacat.Du§manii lui sunt catolicii, iudeii, american ii, evreii,negrii, ro§ii, alba§trii( lista este farit capitt). Estefoarte greu sa te mtelegi cu el§i este fara rost sa-iexplici ceva. Veti spune, probabil, cit trebuie sit ma rogpentru el, dar imi este frica. Avem acela§i sange §i,probabil, avem programe identice. Poate, oare,rugaciunea sa trezeasca in mine negativul care s-ar

Aspiratia catre Dum nezeu este ca un sentim ent neintre-rupt de iubire fata de eel ce sta la baza lumii vazute ~inevazute ~i se afla dincolo de lim itele tim pului ~i ale

tu turo r lum ilor. In tr-un cu van t, aceasta inseam na po sibilita-tea de a iubi lurnea cu toate imperfectiunile ei, a iubi oame-nii, a ne iubi pe noi in~ine ~i destinul nostru oricare ar fi el.Nu trebuie sa confundam divinul cu religiozitatea. Legilereligioase ne ajuta sa simtim iubirea fata de Dumnezeu.Aceste not1tini, insa, sunt formulate de om ~i ele pot ficorecte dupa continut dar intotdeauna vor fi mai putincorecte dupa forma. Cand iubirea din suflet este purina seintensifica dependen!a de forma ~i dogmele, obiceiurile,ideile, principiile devin ~ai importante decat aspiratianemijlociUi catre Creator. Daca nu ~tim sa iubim, energianoastra nu se consuma pentru dezvoltare ~i esen!a ci pentruform a care devine, bruse, agresiva ~i deosebirile religioaseexterioare devin izvorul fanatismului. Cu cat mai repede

54 55



erdem esen!a Ciar esenta intregului Univers estereatorul) cu atat mai mult ne indreptam catre forma, catre

'ricirea umana, ~i cu atat mai agresiv devine suf1etulIlostru.

C at prive~te ortodoxia, agresivitatea m ultor ortodoc~i se,,'(plica prin lipsa de intelegere. Pentru ei religia este

posibilitatea de a se apiira de lumea agresiva. Ei vor sa fuga,sa se ascunda pe un teritoriu intangibil unde exista doar~;enzatii pozitive, un de con~tiinta lor ~i senti mente Ie lor auun confort total. Dar, pentru a simti divinul, trebuie sa te~;im!i neajutorat. Trebuie sa fim gata sa acceptam durerea ~iu milinta care ne ajuta sa renuntam la uman ~i sa dobandimDivinul. A~teptarea de a primi ceva de la religie ne orien-teaza spre intarirea trupului, spiritului ~i a suf1etului dar nu

spre iubire. Cu cat mai mult dorim sa ne aparam bunastarea.:uf1eteasca ~i spirituala cu atat mai mult uitam de iubire ~isuntem agresivi fata de tot ceea ce ni se pare periculos.

Am ascultat de cudind cuvantarea unui predicator dinbisericile nou aparute. A vorbit minunat citand in perma-

nenta Biblia. Dupa temperament ~i aspiratii il depa~ea peorice preot ortodox. Semana intocmai cu predicatorii ameri-'~ani. TOtul era conform Bibliei, nici un cuvant in plus. Sim-; earn ca"nu com enteaza corect B iblia dar nu in!elegeam ce;re~ea. Deodata am in!eles ca a transformat Biblia intr-unlarcotic "Dumnezeu va iube~te, are grija de voi, va apara,

veniti la noi ~i yeti avea de to a te" . Em otiile negative lipseaucu desaviir~ire. C and nu ~tim sa depa~im situatiile dureroase

nu aveam decat doua cai: fie sa ne invatam sa iubim ~iaceasta va deveni elementul dezvoltarii, fie sa fugim, sa neascundem de durere acolo unde ea nu exista. De durereafizica putem sa fugim, dar unde sa ne ascundem de durereasufleteasca? $i, atunci, unii dintre noi incearca sa faca acest

lucru cu ajutorul alcoolului, al narcoticelor, al cultelorreligioase. Insa, religia care promite doar raiul devine unnarcotic, iar daca incetezi sa-l consumi viata devine iad.Pentru a pastra euforia suf1eteasca ace~ti oameni sunt gatasa jertfeasca totul: fam ilia, copiii, casa, arm onia sufleteas-ca... a~a se intam pla in diferite secte care inlocuiesc iubireade Dumnezeu cu protejarea ~i confortul sufletului ~i al spiri-tului care duce la distrugerea lor ulterioara. Religiile mon-diale, hinduismul, iudaismul antic, cre~tinismul, islamulinva!a altceva. Totodata, atitudinea gre~ita fa!a de ele,cautarea avantajelor suflete~ti ~i spirituale pot avea conse-

cin!e catastrofale. Cu cat mai puternica este prezentatareligia in calitate de organizatie religioasa cu atat mai multse va contopi cu statuI, adica cu puterea ~i banii, ~i cu atatmai multe probleme vor avea credlncio~ii din cauza depla-sarii intereselor de la esenta religiei la manifestarile eiformale.

Din punctul meu de vedere religia trebuie sa fiedeta~ata de stat in to ate Ihanifestarile sale formale ~i sa fieunitara cu el in iubire ~i moralitate. In tarile occidentalereligia a fost separata de stat, de altfel ~i in Rusia. Astfel,separand de stat religia, au separat ~i morala ~i moralitatea

',I)57



care educau la om m anifestarile superioare. In consecinta,oamenii nu mai ~tiu sa iubeasca. La americani iubireadepinde de bani ~i de avantaje. La nemti - de ordine ~id iscip lina, la fran cezi - de sex ~i frumusete, la ru~i- de

principii ~i idealuri, la evreii ortodoc~i - de canoanelereligioase. Daca depinde de ceva, iubirea dispare, iar

consecintele Ie vedem in lum ea contem porana. Confesiunilereligioase nu pot sa se uneasca in iubire, m oral a ~i educatie,singurul punct posibil de contact, iar incercarea de a se uniin exterior duce la concurenta agresiva, fiecare dovedindu-

~i propria dreptate, discreditand concurentii. Oricum neyom uni cu totii. Exista insa iubire benevola prin moral a ~i

iubire de Dumnezeu, dar exista ~i unire fortata cand totul seafla la limita pieirii. Pericolul fizic care se afla in fatanoastra este un mijloc bun de a ne uni. Cu dit mai repedeyom con~tientiza proportiile pericolului in care se afla

intreaga om enire cu at at mai m ult vor cre~te ~ansele noastred e a s up ra vie tu i.

- Cercetariled u m n e a v o a s t r a sunt foa rte profu nde,

interesante §i pot fi aplicate fn viata. U nele aspecte,din cartile dum neavoastra resping, fnsa, credincio§ii.Nu puteti sa editati acelea§i carti omitand cuvintele"Karma", "remcarnare" etc. in acest caz numarul decititori va fi completat de0 armata fntreaga deoameni profund credincio§i. Cred ca scopul scuzamijloacele..Ati putea sa ajutati fnca multi oameni.

58(

\

Pentru mine onestitatea este mai importanta decatpopularitatea. Apropo, jumatate din omenire recunoa~tenotiunile de Karma ~i reincarnare. Sunt admise, de aseme-nea, de islam ~i iudaism. Cand un savant incearca sa-~istructureze cercetarile de dragul unor idei politice ~ireligioase consecintele nu sunt dintre cele mei bune. Nu potsa sustin ca reincarnarea sufleteasca exista 100%. Pot sa

. .vorbesc insa, de 0 probabilitate considerabila care esteco nfirm ata d e ce rcetarile m ele.

Cat prive~te corelatia dintre scop ~i mijloace pot saspun ca daca scopul scuza m ijloacele inseam na ca rezultatul

este mai important decat procesul. Daca rezultatul devinevaloare absoluta atunci poate fi comisa orice crima dedragul rezultatului, iar concentrarea absoluta asupra unuiscop nu ne permite sa trecem la scopuri mult mai inalte ~i seblocheaza dezvoltarea. E senta dezvolH irii consta in faptul caatingand un anumit scop ne formam altul nou. In cele dinurma, scopul suprem este unitatea cu Dumnezeu. In profun-zimea esentei noastre am atins deja acest scop. Intrucat

fiecare scop ramane in trecut dupa care urmeaza altul,procesul de a-L intelege. pe Dumnezeu este mai importantdecat scopurile momentane. Aceasta inseamna ca uncom portam ent moral este m ai im portant decat orice rezultal.

oridit de necesar ar fi acesta.Eu sunt coleric iar in adolescenta, daca imi propuneam

un scop, eram fanatic pana il realizam. In dorintade a

59



obtine cat mai repede rezultatele presam timpul. In clipa:;and imi atingeam scopul deveneam pustiu. Ca sa nu cad in

disperare ~i deznadejde, cautam un alt scop ~i uitam detoate. Apoi, am con~tientizat ca, in realitate, nu vedeamprezentul ~i nu-i acordam atentie fiindca traiam doar cu

. scopul, adica cu viitorul. Eu nu existam nici in prezent dar

nici in viitor. V iata a inceput sa-~i piarda culoarea ~i sensul.A trebuit sa lucrez cinci ani in constructii, intr-o luptacontinua pentru supravietuire, ca sa inteleg ~i sa simt caviata este minunata in fiecare clipa, ca scopul principal nuse afla in viitor ci in interiorul nostru iar rezultatul multa~-teptat 'este sa ~tim sa iubim. Printr-o iubire continua se

d es av ar~ e~ te s uf le tu l n os tru .

- E xista situa tii tara ie~ ire ?

u~or sa determinam daca pictorul este talentat sau ba. Unpictor fara talent copiaza forma obiectului ~i nu simtelegaturile cauza ~i efect. Un pictor talentat i~i picteazasentimentele. Pentru el fiecare obiect este viu in interior ~iinteractioneaza cu lumea inconj!lratoare. Acest lant deinteractiuni se intinde pe 0 poqiune mare de timp. Intr-uncuvant, pentru un pic tor adevarat obiectele de pe panza vorfi pline de mi~care ~i viata. EI deschide prin intermediulformei ~i continutul, iar densitatea informatiei este m ult mairidicata. A ctivitatea legaturilor nevazute dintre obiecte estela fel de mare.

Pictura unui artist genial po ate sa cuprinda intr-unsim plu su biec t isto ria o men irii. O rice arta de scrie su bc on ~ti-entul prin modele con~tiente, adica prin obiecte ~i situatii.

In orice film facut cu talent la fel ca in orice pictura, logicasub con ~tien tulu i este m ai im portanta decM cO h~tiinta.

Acum douazeci de ani am frecventat ni~te cursuri lainstitutul teatral. M -a mirat faptul ca poemul "EvgheniiOneghin" este, in esenta lui, proza, iar "Eroul timpurilornoastre" este poezie. Pentru a intelege esenta trebuie sa nebazam pe sentimente. Acolo timpul curge altfel. In prozatimpul curge continuu. 0 situatie logica decurge din alta.

Proza este ca furnica ce se tara~te pe suprafata Pamantuluiincercand sa inteleaga unde se afla acesta. Poezia este ca unfluture care zboara in interiorul Pam antului atingandu-se deunele puncti~oare ale lui. Ca sa descrie un tab Iou generalfurnica trebuie sa uneasca cu precizie to ate tablourile-

- Am vorbit la una dintre ~edintele mele despre filmul"Titanic". Dupa parerea mea este un film patologic ~iinfluenteaza negativ subcon~tientul spectatorilor. Am fostrugat sa explic de ce? Filmul pare sa fie des pre iubirea carea invins moartea. Pare doar, in realitate este 0 denaturaretotala.Sa lua'm, de exemplu, 0 pictura. Ea reflecta lumea.Lum ea, insa, este tridim ensionala, iar pictura este bidim en-

sionala. A~adar, nu poate sa se reflecte in totalitate. Foto-grafia trans m ite 0 percePtie superficiala a lum ii, iar picturacrebuie sa arate prin form a continutul. In continut, in esentaobiectului, timpul este comprim at ca in graunte. Este foarte

,).....

61



verigii. Fluturele, dim potrivii, trebuie sii distrugii logicapentru a sim!i ce reprezintii globul piimantesc. Un mod deg an dire il c om ple te az ii p e c eliila lt.

A~adar, arta descoperii subcon~tientul prin cursulexterior al evenimentelor care poate avea 0 structurarestrictii ca in majoritatea film elor, dar poate fi fragm entat cain filmele lui Andrei Tarkovski. In orice film, insii, eveni-mentele sunt aranjate conform legilor spiritului ~i nicide-

cum celor fizice. Filmul "Titanic" are 0 logicii contrarie.M ai intai 0 iubire cople~itoare, apoi priibu~irea, dupii careu rm eazii cad av rele, biitran a care a p ierd ut to tul ~i po ve ste~ teu lt ime le amin ti ri .

Subcon~tientul nostru ar structura acest film cu totul

altfel. In primul rand, ar da uitiirii cadavrele, durerea ~imoartea. In al doilea rand, mai intai s-ar derula scenelepriibu~irii vaporului ~i alte situatii problem atice. E le s-ar fiamestecat cu am intirile calde, urm ate de explozii ale iubiriicare ar deveni mai profunde ~i ar dura mai mult. In ultimainstan tii s-ar c on top i in tr-o flaciirii u nitarii d e co ntinu ii iu biretriiitii de aceastii femeie. In realitate, orice situatie duce laD um nezeu ~i esenta fiecarei situatii este un sfar~it fericit.

Dad!. arunciim 0 siimantii in piimant, vlastarul va aveaformii ~i logicii exterioarii de dezvoltare , dar va triii ~i se vadezvolta dupii legile spiritului, adicii a unui bob de timpcomprimat care era in siimantii. Orice eveniment care seproduce in jurul nostru se intamplii mai intai pe planul fin.Inainte de a se produce evenimentul existii bobul lui, adica

timpul, in care sunt comprimate viitoarele situatii. Deaceea, oricat de logicii ~i de consecventii ar fi lumeainconjuriitoare ea triiie~te dupii legile continutului ~i nu aleformei. Spiritul mi~cii materia, spuneau anticii. Materiaeste, intr-un anume fel, spatiu riisucit, spun fizicieniicontem porani. D acii m ateria este funetia spatiului, ce se afliiatunci la baza spatiului? Spatiul se afla intr-o dependentiidirectii de notiunea de mi~care. Dadi mi~carea s-ar opri,

spatiul ar dispiirea. Orice m i~care presupune cauza ~i efect.Potentialul dintre cauza ~i efect se num e~te energie.Notiunile de "mi~care", "energie", "cauza ~i efect" suntsemne ale timpului, adica spatiul este functia timpului.Daca yom incerca sii ne imaginam modelul timpului, acesta

va semana cu un inel, un cera sau un balon. Noi ie~im dintr-un punet, parcurgem cercul ~i ne intoarcem in stareainitialii. Timpul se inchide ~i noi ne intoareem la cauzaprimara. Cu cat suntem mai aproape de planul material cuatat este mai mare diametrul cercului-timp. Cu cat mai multne adancim in planurile fine cu atat mai mic devine cerculpanii ajunge intr-un punct. Oricare ar fi raza cerculuiparcurs de orice situatie, ea se intoarce pe planul fin inpunctul initial ~i riimane acolo. A~a se explica structuraholograficii a Universului.. Ceea ce se intampla in cerculexterior s-a intamplat deja in cercul eel mai mic.

Pentru un om care triiie~te cu logica de suprafata, cucon~tiinta, sau logica trupului ~i a formei, multe situatii parfarii ie~ire. Dar sii incepem de la ceva elem entar. Ne na~tem,

62 63



\

ne dezvoltiim , avem in fatii tineretea, frum usetea, senti m en-tele, aptitudinile, banii, eariera. A poi, treptat, pierdem totulireversibil. S-ar piirea eii situatia in esenta ei este tragieii 1?ifiirii ie1?ire. Daeii ne apropiem putin de logic a spirituluiin ee pe m sii in te le ge m e ii su fle tu l triiie 1? te 1 ?id up ii d ez in te gra -

rea trupului, eii sensul vietii nu eonstii atat in intiirirea

trup ulu i 1? ia bu niistiirii m ateriale cat in b og iitie 1?iplin iitatesufleteaseii iar im biitdinirea 1?imoartea nu ni se mai par atatde tragiee. Cu cat m ai m uIt ineereiim sii ajungem la eontinutsesizand legiitura universalii dintre evenim ente eu atat maim ult intelegem notiunea de ve1?nieie. M iliarde de situatii segeneralizeazii in m ilioane, apoi m ii 1?i, in ultim ii instantii,in tr-o s in gu rii s itu atie .

Iub irea n a1 ?te tim pu l. T im pul n a1 ?te sp atiu l. S patiul n a1? temateria. M ateria, dezvoltandu-se, miire1?te numiirullegiiturilor. G rice legiiturii este 0 situatie eodifieatii. C u catnivelul de dezvoltare a materiei este mai ridieat eu atat maim ult m i1?eii in jurul siiu spatiul 1?ieondenseazii tim pul 1?ieuatat mai multii iubire se aeumuleazii in ea, care ulterior seintoaree eontinand in sine spatiul 1?i tim pul. Situatiile fiiriiie1?ire sunt 0 linie dreapta eu 0 ruptura la eapat. In Universnu e]\:istii linii drepte fiindea struetura tim pului este alta.Lobaeevski spunea ea linia dreapta este un fragment de cere

eu un diametru nelimitat. Cine erede eii in lume exista multesitu atii fara ie1 ?ire i~i lim iteazii po sibilitiitile de p ere epere 1 ?ide eunoa~tere a lumii. In realitate, sfar1?itul fericit a so sitdeja, el a sosit eand a aparut Universul. Ne-a ram as sa

a1?teptiim vreo treizeei de miliarde de ani ea sa vedem aeestlueru pe plan exterior. Prineipalul este ea vom vedea 1?ivompartieipa la aeest lueru, daea nu eu forma noastrii atunei eu

aeea partieieii eterna a Divinitiitii care se aflii mereu inin te rio ru l n os tr u.

- in popor se spune ca ceea ce vrea femeia vrea§iD um nezeu. Cercetiirile dumneavoastra dem onstreazaca dorintele femeii nu intotdeauna sunt armonioase.Reiese ca intelepciunea populara nu are dreptate?

- inca din copilarie (am33 de ani) deseori confundstanga cu dreapta. inainte de a spune unde este stangatrebuie sa ma gandesc. Care este cauza?

Barbatul se orienteazii spre ordine, femeia spre haos.Biirbatul este informatie, femeia energie. Pentru a seorienta, barbatul include eon~tiinta iar femeia subeon1?ti-entul. De aeeea, deseori, biirbatul are dreptate dupa formaiar femeia dupa eontinut. Aeeasta inseamna ea barbatul 1?ifemeia in eoneeptia lor despre lume, se orienteaza dupadiferite fluxuri ale tim pului. Pe stratul superior barbatul esteorientat spre vii tor, spre spiritualitate, iar femeia sprematerial, adiea spre senzualitate. Pe un strat mult maipro fund barbatul se eoneentreazii asupra vietii ~i protejareaei, asupra eondueerii, iar femeia asupra viitorului, asupraeontinuarii vietii. Daeii femeia 1?tie sa iubeasea, ea posedii 0in tu itie fo arte m are 1?id orintele ei n eintele se, eo nfuz ep ot s ii

64 65



com porte in ele logica suprema ~i un sens important. Con to-pindu-se cu situati.a, depinzand de ea, putem sa patrundemin tainele existentei, lucru pe care il face femeia. Pentru adirija 0 situatie trebuie sa ie~im dincolo de Iimitele ei.

Con~tiinta ~i gandirea depind de viata. Ie~irea dincolo delimitele vietii mare~te posibiIitatea de a conduce. Spredeosebire de femeie, barbatul are dreptul sa m oara ~i trebuiesa fie gata pentru aceasta. De aceea el poate avea 0 gandiresistemica, de aceea barbatii pot sa ajunga mari filosofi ~i

conducatori. Pentru femeie este firesc sa traiasca dupaintuitie ~i simturi ~i nu dupa sistem ~i logica. Cand femeiaince pe sa -~i sup rim e p rea tare sen tim en tele ~i su bc on ~tientu labuzand de logica, se decIan~eaza, mecanism ul salvarii care

blocheaza logic a ~i con~tiinta. In acest caz fem eia incepe saconfunde stanga cu dreapta. A~adar, con~tiinta femeii vafunctiona bine atunci cand aceasta va fi secundara in raportcu subcon~tientul.

om ul m erge la biserica sa primeasca sanatate, sa-~i imbuna-tateasca destinul. ~i viata inseamna ca are 0 atitudine decon sum ato r fata de b iserica.

Omul care vrea doar sa primeasca dar nu ~i sa dea, nu

poate fi vindecat. Cel care ia - depinde. Cel care depinde -se supara. Cel care se supara - se imbolnave~te. Exista 0

~tiinta unica descoperita oamenilor de Isus Hristos, darexista ~i concepti a no astra despre lume care este primitiva,de consumator care incearca sa adapteze cre~tinismul la

nevoile sale. In Evul M ediu, in biserica catoIica exista

"indulgenta" care ierta viitoarele gre~eIi pentru bani.E ra 0 d en aturare a esen tei c re~tin ism ului.

Exista adevarul, dar exista ~i perceperea lui denaturata.Hristos vindeca pentru a trezi in oameni iubirea. Fara iubirenu exista iertare ~i ispa~irea pacatelor. Credinta ajutaiubirea vindecand frica, indoiala ~i critica. Dorinta de aprimi de la Dumnezeu totul, fara munca, inseamna Victoriaum anului asupra divinului. D aca slujitorul bisericii sustineaceasta dorinta, reIigia va muri in esenta ei continuandsaexiste un timp oarecare doar ca form a. Aceasta interpretaregre~ita a cre~tinismului s-a intensificat in doctrina

comunismului - "de la fiecare dupa capacitati, fiecaruiadupa necesitati". Picanteria situatiei consta in faptul camarea m ajoritate are mai m uIte necesitati decat capacitati,.

adica acordul de a munci, a produce ~i a da. De aceea, unuimare numar de oameni ideile comunismului Ii s-au parutaUit de bune iar rezuItatele au fost atat de groaznice. Inca

- Nu 0 data auzim spunandu-se: am lost la maimulte biserici, la babe, pe la dilerifi vindecatori# numa ajuta nimic. Boala nu mi-a trecut. Acum nu maicred in nimeni §i in nimic. Poate Ii ajutat un asemeneaom ?

- Nu trebuie sa confundam biserica cu spitalul. Divinulpoate fi cunoscut prin iubire, 0 iubire care dainuie, care ne

deta~eaza de frica, dependente, suparari ~i depresii. Cand

..,.

6667



din copiHirie am auzit ca, in Uniunea Sovietica, medicinaeste fara plata, apoi, spre marea mea mirare, am atlat ca este0 minciuna. Adevarul este ca omul platea toate serviciileprin buzunarul statului ~i nu direct. 0 mare parte din acesteimpozite erau furate. Cred ca ideile comuniste cum ar fiunitatea, 0 societate morala, atentie fata de copii ~i cultura,

se vor realiza indiscutabil. Aceste idei nu sunt comuniste, cim an ifestare a te nd intei g enerale spre iub ire ~ i u nitate.

Din cauza formelor nedezv01tate, metodele de atingerea scopurilor au fost ingrozitoare. 0 societate corecta ~ifericita este 0 societate sanatoasa, iar siinatatea oricarui omeste, in primul rand, sanatatea sutleteasca determinata decantitatea de iubire din sutlet. A~adar daca dorim. saconstruim un viitor luminos trebuie sa vedem, mai intai, ceoameni vor forma aceasta societate. Ce sa facem ca omul saaiba un sutlet sanatos? Cum sa se schimbe intr-un sens bun.Daca omul nu vrea sa se schimbe ~i totodata vrea' sa fiesanatos ~i sa reu~easca, in zadar va merge pe la biserici, pela babe ~i vindecatori. Trebuie sa inteleaga ca daca nu se vaajuta singur, daca nu-~i va ajuta sutletul, nimeni nu-l vaputea ajuta: In acest caz, cel mai bun ~i mai activ ajutor vorfi bo lile, n eno ro cirile ca re II v or im pin ge spreade var.

- Cu cat mai mult depinde sutletul de fericireaumana cu atat mai repede se transforma iubirea independenta, iar 0 dependenta puternica incepe sa-l omoarepe omul iubit. In acest caz, pentru a salva sotul ~i copiii,

subcon~tientul femeii se stramuta la alt barbat ~i apare un

sentiment puternic dar care comporta 0 multime deprobleme, umilinte, disconfort etc. Aceasta situatie 0

t

vindeca intr-o oarecare masura pe sotie ~i diminueaza

d ep en de nta d e v alo rile fu nd am en ta le .Sa ne imaginam 0 alta situatie. Sotia are neplaceri ~i se

cearta cu sotul. Se duce la psiholog care ii spune ca emotiilenegative din cauza certurilor cu sotul Ii creeaza problem e cusanatatea ~i imbatrane~te prematur. Solutia este sa-~i ia unamant ~i sa faca sex. Sotia se va insenina iar sotul va fi ~i el

multumit. ~tiinta triumfa ~i familia e salvata. Sa vedem,insa, ce se intampla pe planul fin. Sa ne imaginam cainainte de sarcina femeia n-a acceptat purificarea data deDumnezeu: suparari, depresii, lipsa dorintei de a trill.Copilul se va na~te cu probleme, dependenta lui interioara

fata de viata este mare, sutletul este agresiv. Bolile ~inenorocirile sunt in preajrna iar mama i~i intensifica,concomitent, dependen!ele sale: va face exces de mancare

gustoasa ~i de dulciuri, va tolera dorin!ele tuturor ~i vacontinua sa se supere pe so!. In loc sa-~i purifice sutletul ~isa depa~easca dependen!a de uman ea 0 intensifica.Prive~te, deseori, filme porno in care nu vede altceva decat

- Sunt casatorita §i nu pot sa nu ma gandesc la unaft om. Abia dupa rugaciunile catre Fecioara Mariapot sa scap de aceste ganduri. Ce sa fac ca sa nu magandesc la alt barbat §i sa traiesc cu iubirefn familie?

68 ..,. 69



energie sexuaH i anim alica. N ici urm a de trecere pe planurilesuperioare. Sexul, insa, 0 face extrem de dependenta deaceasta lume. Intrucat, pana la varsta majoratului intremama 1?icopil exista un puternic schimb de energie, to ate

aces tea trec asupra copilului. Moartea se apropie de copii,cu toate ca in exterior, aparent, este 0 fericire fara nori.M am a traie1?te 1?im unce1?te, se cearta cu tatal 1?iare grija decopii..O fam ilie obi1?nuita. U nul dintre copii, insa, aproapeca este m ort.

Intrucat mama este cu ochii prin piirti cautandposibili am anti preocupata de satisfacerea dorintelor sale, ea

i1 ?id istru ge cop iii 1?im ecanism ul salv arii ap are la tata . E li1 ?ipierde brusc interesul pentru sex. D evine irascibil, 0 um ile1?-te pe sotie 1?i nu-i satisface nici 0 dorinta. Incercand insubcon1?tient s-o sm ulga pe sotie din cercul dependentelor elsalveaza viata copiilor. Spiritele se incing. {ncepe dezinte-grarea fam iliei. Tocm ai in acest m om ent sotia i1?igase1?te unamant. A fost extrem de norocoasa: este holtei, este frumos

1?isex y. D aca so tul, do rin d in su bco n1?tien t sa salv eze co piii,ii lezeaza fericirea, am antulii of e ra din plin aceasta fericire."Dumnezeu mi-a auzit, in sfar1?it, rugaciunile, se bucura

femeia. Sunt din nou fericita". Apoi moare sotul, ~i, unulcate unul copiii. Urmeaza disperarea. "Ce fel de Dumnezeueste daca mi-a dat putina fericire apoi mi-a luat totul,plange femeia. Nu mai cred in nid un Dumnezeu", iar casa-1?i inabu1?e disperarea incepe sa bea sau se im bolnave1?te1?imoare.

Am descris un model dupa care traiesc asUbmajoritatea femeilor. Noi suntem at at de dependenti deaceasta lume, de viata 1?ibunastare incat 0 familie normala;\

devenit 0 exceptie 1?i nu 0 regula. Pentru femeie, a a1?tepla

numai sa primeasca 1?isa nu of ere in schimb mangaiere ~igrija, este mai periculos decat pentru un barbat. Nu-i mai

ramane energie pentru copii. Cand divinul este adumbrit deuman, acesta din urma incepe sa se dezintegreze: se inmul-

te sc d ivo rtu rile, c hiu t:etajele, ste rilitatea, b olile. D ac ii y omincerca sa simtim in noi divinul, procesele negative pot fistopate.

Putem sa-l cunoa1?tem pe Dumnezeu in primul randprintr-o iubire continua fata de el, iar intrucat Dumnezeu seafla la originea a tot ceea ce exista, noi 11 cunoa1?tem printr-0 iubire continua neconditionata fata de lumea inconjurii-toare, fata de noi 1?i destinele noastre. In al doilea rand,Dumnezeu poate fi cunoscut prin durerea trupului, aspiritului 1?i a sufletului, adica prin deta1?area fortata defericirea umana. Posibilitatea de a accepta durerea 1?i npastra iubirea fata de Dumnezeu, inseamna a trece coreetorice situatie traumatizanta. Posibilitatea de a trece orice

stres ne of era atat sanatate fizica cat 1?i sufleteasca. In aItreilea rand: putem sa-L cunoa~tem pe Dumnezeu nu numaiprintr-o deta~are fortata ci ~i printr-o restrictie benevc!;;Abtinerea periodica de la sex, mancare ~i comunicarenajuta sa simtim divinul. Nu intamplator, acum 3,5 mii"ani, in iudaism a fost introdusa notiunea de sfantul sabat -

..,.

70 71



ziua in care omul nu avea dreptul sa faca nimic in afadi de

mgaciune ~i sa aspire catre Dumnezeu. In al patrulea rand:Dumnezeu poate fi cunoscut prin oferirea de iubire ~ienergie. Cu .cat mai multa energie daruim cu at at mai multaprimim. Banii sunt de asemenea iubire sau, mai bine zis,unul dintre aspectele ei. Cu cat mai mult oferim, muncim,

cream, iubim ~i avem grija de cine va, cu atat mai u~or ilyom simti pe Dumnezeu in sufletul nostru. Exercitiile de

gim nastica ne intretin sanatatea fizica fiindca elim inareaenergiei la nivelul corpului ajuta, de asemenea, iubirea,daca, bineinteles, avem 0 dispozitie buna. Sanatatea sufletu-lui, insa, depinde de posibilitatile noastre de a iubi. ChipulFecioarei M aria exprima puterea de a iubi fiindca nu-i erafrica de um ilinte ~i m oarte. D aca pentru fem eie posibilitatea

de a oferi iubire inseamna fericire care nu poate fi blocatade logic a, problem e, con~tiinta, suparari sau chiar de moar-te, ea, intotdeauna, va accepta mai u~or durerea ~i ii va fimai u~or sa se abtina, sa aiba grija de cineva.

Pentru 0 fetita de zece- doispre ze ce ani sexul estedesfrau, depravare. Pentru ea, energia care trebuie sacontribuie la dezvoItarea structurilor superioare esteindreptata spre inceputul animalic. Cand va avea douazecide ani yom vedea cu totul aIta situatie. Primavara, cand

Incep sa se formeze noile noastre dorinte, este necesar safacem 0 luna -doua de infometare pentru sanatatea noastrafizica ~i sufleteasca. In tim pul verii, abtinerea de la m ancareeste absurda. Un porn cu radacinile slabe va supravietui

daca i se va taia coroana. Este 0 nerozle sa i se franezedezvoltarea cand is-au intarit radacinile. Daca sufletul are 0abundenta de iubire ~i nu este avar, invidios, gelos, fricos,daca nu are pareri de rau ~i nu cade in depresii, nu estenevoie de ascetism. Totu~i, nu trebuie sa uitam de morali-

tate. Aceasta ne ajuta sa pastram iubirea nu numai insufletul nostru ci ~i in sufletul altor oameni, de aceea estenecesar sa ne abtinem atunci cand e posibil sa facem raualtcuiva. A~adar, nu va interzice nimeni sa traiti pe piciormare daca aveti iubire in suflet, in caz contrar poate deveni0 tragedie pentru cei din jur ~i pentru dum neavoastra in~iva.Nu trebuie sa confundam moralitatea cu educatia pe care amp rim it-o in U niu ne a S ov ietica.

StatuI are nevoie de un om dependent care este maiu~or de dirijat. De aceea, educatia se baza, in primul rand,pe propaganda de a ne infrana to ate dorintele ~i de a ne

multumi cu putin ~i nu pe acumularea de iubire in suflet.Socialismul s-a prabu~it ~i toti incearca sa traiasca pe piciormare, iar rezultatul este distrugerea culturii, falimentuleconomic ~i degradarea societatii sub mai multe aspecte.Activitatea m ecanism ului social este intotdeauna aceea~i,atat la oameni cat ~i fa animale. Fluxul de energie se

deschide prin um anul superior pe seama abtinerii inceputu-lui animalic. De aceea, trebuie sa aspiram, mai intai, catreDivin, apoi catre uman, ~i, in cele din urma, catre animalic.Nu trebuie, insa, sa ne dezicem de inceputul nostru anima-lic. El va fi mereu prezent in noi ca 0 experientaa

'2

73



mecanismul omorului emotional. A-I justifica ~i a i tesupune In totalitate inseam na sa intensificam dependenta deel. U n om ca re ii u mile~te pe altii ari'itan du -~i su perioritatea,fiind mandru de aceasta, este intotdeauna servil fata de ceiputernici ~i-i aduleaza. Asta inseamna ca pentru el iubirea ~icredinta sunt secundare iar propria viata, bunastarea ~isatisfacerea dorintelor se afla pe prim ul plan. U n om credin-cios nu depinde niciodata de nimic in interiorul lui. Cred caeste una dintre cauzele pentru care puterea sovietica a lichi-dat preotimea. De aceea orice om credincios va fi Intotdea-una In opozitie fata de putere. Aceasta este conditia dezvol-tarii puterii ~i a statului. Puterea Intotdeauna este insotita deviolenta ~i depinde de fericirea umana, iar functionarul destat Inclina spre im oralitate, adica spre pierderea realitatii ~i

a conceptiei corecte despre lum e.Un om care nu depinde de nimic In interiorul lui, a~a

cum sunt unii slujitori ai religiei, unii oameni de cultura ~iarta, poarta In sine posibilitati reale de dezvoltare. C onflic-tul Inseamna dezvoltare. El exista ~i In familie ~i in stat; Infamilie, sotul reprezinta puterea, iar sotia - cultura ~i reli-gia. D aca religia iube~te extrem de m ult puterea iertandu-itotul,. punandu-se In dependenta fata de ea, atunci puterea,In mod normal va deveni dura ~i despotica. Femeia trebuiesa-l iubeasca pe Dumnezeu mai mult decM pe barbat. Dacabarbatul umile~te cu voie sau fara voie iubirea umana afem eii, ea va continua sa-ljubeasca cu iubire Divina.

Dumneavoastra va iubiti copiii oricum ar fi ei, adicaiubirea dum neavoastra nu pune conditii. Totu~i, iertarea nuexclude agresivitatea exterioara, pedeapsa. Daca fiul saufiica dumneavoastra nu este cuminte ii spuneti: "Te iert,asta inseamna ca nu ma supar pe tine, dar va trebui sa te

pedepsesc spre binele tau". Daca nu va yeti pedepsi copilulindreptatindu-i orice comportament, atunci, tolerandu-idorintele ~i agresivitatea il veti transforma in criminal.Criminalul treb~ie iertat In interior. ~i trebuie iubit deasem enea, dar obligatoriu comportam entul sau trebuie sa fiee va lu at ~ i p e d ep sit.

La multe femei, iubirea pentru sot se transforma Inata~am ent. Iubirea este 0 forta uria~a. Prin iubire, sufletul sepoate ata~a m ortal de viata ~i dorinte fapt care inrautate~te

caracterul ~i m are~te agresivitatea. D ependenta interioara ~isclavia amplifica ~i mai mult ata~amentul. In consecinta,Intr-o familie sotia i~i iube~te sotul, il indreptate~te ~i seplocone~te in fata lui, iar el este un mitocan, 0 In~eala ~i i~ibate joc de ea, In alta familie sotia este 0 mitocanca, nucedeaza In nici un caz, nu-~i iube~te sotul ~i are 0 atitudinedispretuitoare, ellnsa are 0 atitudine mult mai buna fata deea ~i ii cedeaza in to a te. Apropo, conform statisticii, sotiile

barbatilor care au succes in bussines, In mare majoritate,sunt ticaloase. Acestea' facandu-le viata insuportabila,vindeca sufletele sotilor lor ~i Ii obliga sa-~i canalizezetoata energia inspre serviciu. Conflictul exterior din viata decuplu inseam na dezvoltare. Pentru a echilibra dorintele

76....

77



amandurora este nevoie de un compromis din ambele par!i,adica de 0 autopedepsire care nu este posibila fara iubire.C onflictul interior adica agresivitatea em o!ionala dauneazasanata!ii ~i se agraveaza cu atat mai mult cu cat este maimare dependen!a no a stra de dorin!e ~i via!a. A~adar, pentru

a construi corect rela!iile fam iliale, soria trebuie in prim ulrand, sa ~tie sa iubeasca. Asta inseamna sa nu depinda ininterior de so! ~i sa pastreze intotdeauna 0 anum ita distan!a.Fiecare om trebuie sa fie absolut singur in interior, insufletul lui sa fie doar Dumnezeu. Doar atunci nu yomdepinde cu sufletul de persoana iubita. In al doilea rand,trebuie sa-l ierte intotdeauna pe so! ~i sa-l educe. Educa!iainseamna formarea unor obiceiuri corecte, adica posibili-

tatea de a iubi, de a accepta durerea, de a infrana dorin!ele,de a avea grija de al!ii. Daca soria n-are aceste calitati esteimposibil sa-i educe pe sot ~i pe copii. De aceea educatiaincepe cu autoeducatia. Apropo, sotul devine deseoriagresiv in raport cu starea em otionala negativa a sotiei dacaaceasta incalca principiile fundam entale ale dezvoltarii: numai are grija, in interior, de cei apropiati, este lene~a, nudaruie~te energie, nu-~i infraneaza dorin!ele sexuale, nupoate sa accepte, in interior, situatiile traumatizante ~i

devine pre a dependenta. Daca sotia se abate de pe calea ceadreapta sau incepe sa educe gre~it copiii, sotul poate sadevina dintr-o data agresiv iar ea nu poate sa inteleaga dece: de iubit 11 iube~te ~i copiilor Ie perm ite orice, depresia ~isupararile Ie ascunde fiindu-i frica sa fie sincera, iar so!ul ~i

copii 0 iubesc tot mai putin. Toate astea se intampla fiindca

traie~te dupa logica umana care poate sa contravina logiciiDivine.

Eu Ie explic pacientilor ca, in prima etapa, trebuie sainvatam sa acceptam durerea pastrand iubirea. Pentru

aceasta trebuie sa-i iertam pe altii ~i sa ne autoeducam. In adoua etapa, trebuie sa invatam ca, pastrand iubirea, saprovocam durere. Pentru aceasta trebuie nu numai sa-iiertam pe altii, dar sa-i ~i educam. Daca n-am invatat safacem primul lucru, nu yom inva!a sa-l facem nici pe aldoilea. Putem sa-i explicam copilului ca procedeaza gre~it.Daca nu accepta educa!ia'morala, 11 punem la colt, adica iisunt limitate dorin!ele ~i ii este umilita viata. Daca nu

intelege nici acum, un parinte iubitor poate sa-l atinga cucureaua ceea ce inseamna lezarea dura a vietii ~i a dorin-telor.

Cu cat sufletul ni se ata~eaza mai mult de lume ~i uitade iubire cu atat mai agresivi ~i mai badarani devenim.Cand sufletul uita de iubire ~i de unitatea cu Dumnezeu, peprim plan apar valorile senzoriale, spirituale ~i materiale,iar indicatorul fericirii devine nu iubirea ci cantitateadorintelor ~i aptitudinilor noastre. Unul incepe sa se

gandeasca doar la sex, al ~oilea la superioritatea sa fata de.altii, al treilea la cat m ai m ulti bani ~i la bogatii.

Toate acestea Ie vedem cu ochii no~tri la televiziunearusa care are drept scop, in primul rand, de a face bani.Iubirea ~i m oralitatea ne suprim a dorintele, de aceeacu e le

78 79



nu faci bani atat de repede. Banii se fac mult mai u~or dadisunt favorizate dorintele inferioare. Propaganda cultuluise xu lui, vio lulu i ~i ba nilo r m utileaza su fletele telespecta to-rilor, intensifica sclavia ~i dependenta lor interioara fata deuman. Cu cat omul este mai marginit cu atat mai u~or este

mintit ~i i se iau banii. Cred ca foarte curand Rusia vadepa~ii aceasta tendinta periculoasa. Astazi, televiziuneaprovoaca mult rau sufletului ceea ce se rasfrange negativasupra familiei ~i a educatiei copiilor. l:J;noralitatea cedomne~te la televiziune poate sa influenteze nemijlocitasupra numarului de chiuretaje ~i divorturi In familiilenoastre.

Nu trebuie sa cautam vinovati nici In cazul de fatafiindca un surplus de ura ~i calomnie nu va salva cultura dar

actiunile pentru salvarea sufletelor om ene~ti sunt necesare,In prim ul rand a propriului suflet.

Cererea da na~tere la oferta. Daca pentru majoritateasexul anim alic, violenta care da senzatia superioritatii, banii

~i bunastarea materiala vor fi principalele aspecte alefericirii, atunci, cultul Inceputului anim alic ~i depravareasufletului In arta, literatura ~i televiziune vor fi cuneputinta de starpit. In masura in care sufletele noastre vortinde mai mult sa iasa din captivitatea valorilor umane

salvandu-se de i~vidie, aroganta ~i dorinte nestavilite, inaceea~i '1nasura vor fi mai curate ~i mai frum oase relatiilefa milia le ~ i c u lu me a in co nju rM oa re .

- Ce credeti despre operatiile estetice§i despredorinta de a sliibi §i de a ariita bine?

- Continutul determina form a, iar un continut frumos nudevine deodata 0 forma frumoasa. Amintiti-va cum arata

Baba Cloanta. Are parul rava~it, este coco~ata, fara dintiidin fara ~i, In acela~i timp, are ni~te coW mari, buze maricare atarna ~i un nas coroiat. Sunt semnele unei sexualitatiridicate, adica a frumusetii feminine. Sa va explic. Parulrava~it mare~te senzualitatea femeii, de aceea femeilecasatorite l~i acopera capul. Evreicele ortodoxe, dupacasM orie, nu au dreptul sa-~i arate parul de aceea l'oartaperuca ~i deseori l~i tund parul. $i In ortodoxia noastra un

comportament imoral este asociat cu parul rava~it iarfemeile pot sa intre In biserica doar cu capul acoperit. N asulmare ~i incisivii mariti sunt sem nul unei sexualitati m arite.Apropo, In multe dintre triburile africane erau omoraticopiii cu dintii m ari. Probabil, Intelegem intuitiv ca sexuali-tatea marita duce la pieirea neamului. Intrucat dintii tin dedorinte, lips a dintilor din fata este dovada unei blocari durea sexualitatii necontrolate. Oamenii suparacio~i nu ~tiu saaccepte umilirea dorinteJor ~i de aceea au coloana Incovo-

iata. $titi de ce Baba Cloanta zburh? Fiindca nivelul ridicatal senzualitatii, proportia uria~a a dorintelor influenteazagravitatia ~i pot fi cauza multor cludatenii. De aceea, demulte ori ciudateniile savar~ite de unii oameni sunt sem nele

se nz ua lita tii n ec on tro la bile ~ i in ge ru l se .tra nsfo rm a

..,.80

81



foarte repede in diavol, sfantul intr-un mag negru, iar chipulm inunat al unei fem ei devine urat r;;irespingator. Nu poti sa

minti natura. Toate subterfugiile fizice actuale ii fac pebarbati tot mai indiferenti fata de forma r;;i sa acorde maim ulta ate ntie esen tei. C oncu rsu rile frum usetii sun t car;;tig atenu de frum oasele care ir;;i dem onstreaza doar sexualitatea.S anii d e silico n ara ta tot m ai resp ing ato r r;;ib arb atii ir;;i pierd

atractia sexuala. D orinta fem eii de a fi frum oasa r;;igratioasaeste fireasca r;;i necesara, insa, daca 0 forma frumoasa nueste incalzita de un interior frumos ea se transforma inmanechin. Cine ir;;i iroser;;te energia. pentru frum useteaexteIioara r;;i n-are grija de cea interioara poate sa piardac hia r c ee a c e ir;;i do re r;;te , c atre c e a sp ira .

cineva inseam na ca r;;titi m ai bine cum trebuie procedat r;;ideaceea trebuie sa fiti demn de urmat. Iar daca starea

dumneavoastra este lipsita de armonie fie ca yeti aruncam izeria asupra pacientului, fie 0 yeti prelua dum neavoastra,

creandu-va probleme. Intrucat in psihologie nu existanotiunea de iubire de Dumnezeu, metodele ajutoruluipsihologic amintesc tot mai mult de magie. Sa admitem capsihologul trebuie sa ajute la restabilirea echilibruluisu fle te sc , la d ep ar;;ire a stre su lu i r;;i r ez olv are a c on flic te lo r.Stresul r;;i conflictul nu pot fi rezolvate fara priori tate aiubirii. Situatia poate fi ameliorata doar schimbandaccentele. Daca iti iuber;;ti prea mult sotia r;;i er;;ti gelostrebuie sa te gander;;ti doar la serviciu. Daca suferi prea m ult

pentru serviciu, gander;;te-te doar la bani r;;i profit. Daca tegander;;ti doar la bani, gaser;;te-ti 0 preocupare fiindca, dacadaruier;;ti energie dezinteresat poti sa te salvezi. Vezi ca nute ajuta, gander;;te-te la sotie r;;i la familie. Pentru a ajutaoamenii, psihologii vor trece, mai devreme sau mai tarziu,la educarea unor principii morale care ne vor ajuta sasimtim intuitiv superioritatea iubirii fata de tot ce esteomenesc.

In ultima vreme, in presa apar tot mai multe articole incare este d ov ed ita leg iituia din te b oa la r;;icalitatile su fleter;;tiale omului. Un om avar in interior este, de regula, foartebolnav, iar unul plictisitor traie~te m ai putin ~i race~tefoarte des. Bolnavii de cancer cad 1'n depresie ~i regretatrecutul. Cand un psiholog ajuta un pacient sa-r;;i schimbe

- Sunt psiholog. Spuneti-mi, va rog, cum sa lucrezcu oamenii ca ace§tia sa nu devina dependenti demine.

I .

- Fiul meu are trei ani §i ii place foarte mult sapoarte fuste, cercei etc.§i spune ca vrea sa fie tanti.Sun.t psiholog. in ce masura poate sa influenteze

profesia mea sufletul copilului? Sa-mi abandonezprofesia sau poate fi §i alta cauza? Deseori simt 0durere sufleteasca mare. Ajutati-ma va rog.

- Oricare ar fi sfatul psihologului pacientul copiazaintotdeauna starea Iui interioara. Daca vreti sa ajutati pe

..,.

8283



atitudinea fata de lum e, sa-~i schim be caracterul, el trece dela magie la religie. A~adar, conducerea va fi inlocuita cu

autoconducerea. Sarcina principala a psihologului - a-Iinva!a pe pacient sa se autoeduce, fapt care mic~oreazanumarul de probleme pe care pacientul Ie pune involuntarp e u m erii p sih olo gu lu i.

Pe un plan de suprafa!a no!iunea de fericire depindenemijlocit de realizarea dorin!elor - "fericirea inseamna sa

!i se faca haHirul cand vrei tu." In ultima instan!a, to atedorin!ele noastre se reduc la sus!inerea ~i continuarea vietii.RezuW i ca problemele din sfera sexuala sunt primare ~irezolvarea lor perm ite solu!ionarea celorlalte, iar im posi-bilitatea de a trece peste situa!iile stresante din sfera sexualada na~tere la probleme din alte sfere ale vie!ii. SigmundFreud, incercand sa reduca orice motiva!ie la instinctulsexual, a facut 0 descoperire geniala. Starea emo!ionala aomului depinde nemijlocit de bolile lui psihice ~i fizice.A ceasta dependen!a nu este exterioara, directa ci interioara.Tocmai emo!iile subcon~tiente, de profunzime, pot sadeformeze psihicul ~i corpul omului. Nu intamplator infilosofia indiana se sus!inea ca energia principala a om uluieste cea sexuala ~i folosirea ei gre~ita provoaca diferite boliale sufletului, trupului ~i destinului. Freud a sesizat baza

bazelor, insa, fiind inchistat in lim itele ~tiin!ei, problem a aramas nerezolvata. De aceea, psihanaliza ca incercare de aajuta sufletul om ului a inceput sa-~i piarda treptat pozi!iile.Orice psiholog care vrea sa-~i vindece cu adevarat pacien-

tul, inevitabil, fara sa banuiasca asta va trebui sa rezolve inprimul rand problemele din sfera sexuala. ~i daca psiholo-gul in interiorul lui este necredincios, atunci ajutorul dat

pacientului va fi din contul lui. In cele din urma pot suferifam ilia, san atatea, psih icul ~ i d estinu l p siho log ulu i. P siho lo -gii care of era consultatii pe probleme de bussines, situatii

materiale vor avea probleme mai tarziu, iar la cei care of eraconsulta!ii pe problem e de fam ilie, sex, rez,ultatele negativepot sa apara mult mai repede. Pare-se ca am mentionat dejadespre asocia!ia psihologilor pentru c'are principaleleproblem e erau cele fam iliale. "Am avut rezultate uluitoare;spunea unul dintre membrii asocia!iei, insa, peste un timpoarecare am divortat cu to!ii."

Cat prive~te cea de-a doua intrebare, am sunat-o de

curand pe autoarea ei care frecventase ~edintele mele.Voiam sa aflu daca s-a schimbat ceva in situa!ia ei. Mi-aspus ca exista schimbari pozitive. Fiul ei nu mai are

tendin!e accentuate de schimbare a sexului. EI poate deja sadepa~easca situa!iile traumatizante in ceea ce prive~teiu bire a u ma na , se xu l, re la !iile .

- Scuza!i-ma, a spus femeia, el vrea foarte mult sa vaa ud a v oc ea .

- Ce mai faci, I-am intrebat, cum te cheama?Nu mi-a raspuns nimic. Probabil voia doar sa-mi audavocea.

84

85

,---~ -..



- ~titi, mi-a spus femeia, nu are nici patru ani dar maobliga sa-i pun casetele dumneavoastra video ~i se uita ~ia sc ulta c u p la ce re .

- Minunat, i-am raspuns eu. Copilul asculta cu sufletulnu cu con~tiinta, de aceea copilului i se poate vorbi despreDumnezeu inainte de a-I concepe ~i in timpul graviditatii.

~titi ca exista 0 fraza: "Educatia copiilor incepe inm om en tu l na~terii parintilo r." D urerea p utem ica a sufletulu idespre care mi-ati povestit in biletel este dovada unorp ro ble me se ntim en ta le , se xu ale , n ere zo lv ate .

- Da, imi este foarte greu sa depa~esc supararea,rep ro ~urile la a dre sa sotu lui, m i-a m artu risit fem eia.

- Vor trece cu timpul, i-am spus eu. Cine are 0 durere

sufleteasca mare ~i nu 0 poate depa~i din start, dupa pareream ea nu este de dorit sa fie psiholog.

- Nu mai sunt psiholog. Acum ma ocup de copiii cudeficiente com portam entale. N-o sa-m i faca rau?

- Dimpotriva, va va ajuta, Este mult mai u~or sa iube~ti

un copil cu toate neajunsurile lui dedit un om matur. Candiu~im ceea ce nu ne place noi iubim, trecand dincolo deforma, esenta a ceea ce se intampla, fie 0 situatie, fie un om.

In principiu, personalitatea oricarui om este totalitateaunor situatii care se afla incadrate in em otii, la nivel genetic

~i de camp. Iar cand iubirea noastra nu este franata deforma, oricat de neplacuta ar fi aceasta, inseamna ca noiiubim continuu esenta, adica in ultima instanta peDumnezeu, Creatorul Universului. In acest caz, oricare ar fi

profesia noastra - psiholog m d . .. A '

e IC , m uncltor f .

aJutandu-i pe altii n . . 'pro esor, n01,

. . u ne vom pncmui ~ - A .Tlmpul este mi"care D -

rau noua m~me.y . aca nu ne dezv Ie .

Daca nu ne mi~cam ina ' t . -0 am, ne stmgem.

me, ne ml~cam Ad- -a ra ta m n oi, p ac ie ntilo r 1 . .

m arat. Daca nu Iet , ca ea spre punflcar .

l' .

ne vor aduce doarProbl '.

e ~I ummare, eJerne ~I boh Trebu' -

A

doar acest lucru "i sat.. Ie sa m telegem

y ragem concluzla.

- Fiica mea este prietena de doi .Idila lor este plina d . ~ .

am cu un baiat.

b un e a lte rn ea za ce a s~e T1 .ta tl. P erio ad ele d e rela tii

u perlOade de ct.r ec ip roce , d is co rd ii D A

e r U T1 ., re pro ~u ri. e curand, dupa 0 ceart ~ ~. .

mea m-a in t rebat: "Tata A .

a, J I le a

rea?" ce i-ati rasp un d A 'Intr-adevar a~a este iubi-

, e In acest caz unei tinere?

- I -a~ spune' "F"'IA . .

. Ilca mea, este pregatirea Pe n tr u . b .n lUblre in . lU Ire

vmge acela care estePre g at i t S~ .c

.

It d A - a o~ere m ult m a'mu ecat sa primeasca " lb"

I

acela care vrea doar sa' .u Ire~ devm e nefericire pentru

pnmea.sca Su - - '1

cerintele exagerate nu suntd A

. p ara n e , re pro ~u rile ,ecat consum Daca nut' I

ceva la persoana iubita' ~

. -tl pace

d A 'aJut-o sa se schimbe, educand -

ar n-o omon cu - - .1

0,suparan e. Este inadmisibil s-o d '

cu suparari sau cu lips a de . b '

pe epse~ tl

lU Ire Dac - f' .prietenul ei fiindca este av'ar

. a etel nU-I place.

A A 'a ro ga nt sa u g elo s, c re de ti-m -

10 adancul sufletului ei este la fel Sch' bAda,

interioara noi schimbam I .'. I~ an lumea no astraumea mtenoara a persoanei iubite.

86 87



Am primit de curand un biletel de la un tanar om deafaceri.

- Sunt falimentar in afaceri. Orice incercare de aschimba situatia este un e~ec. Sa rabd, a~a cum mi-ati spus,sau poate ca imi mai dati vre-un sfat?

- Tocmai sa rabzi nu trebuie. Trebuie sa schimbam inprimul rand, nu situatia ci pe noi in~ine. Daca dorintelenoastre nu se indeplinesc inseamna ca sunt in detrimentulnostru. Ele devin un prejudiciu atunci cand in ele esteputina iubire. ~titi ce inseamna depresia? inseamna sa nuavem incredere in noi, iar daca nu avem aceasta incredereincetam sa mai intreprindem ceva, nu mai eliminam ener-gie. Daca nu mai oferiti energie nu veti primi iubire. Deaceea lenea ~i depresia interactioneaza intotdeauna intre ele.

Exista 0 poveste despre doua broa~te care au nimerit intr-ooala cu lapte. Una dintre ele credea ca nu exista ie~ire dinsituatie, a cazut in disperare ~i a murit, cea de-a doua acontinuat sa se zbata pana cand a ie~it unt din lapte ~i aputut sa sara din oala. Cu cat avem mai multa iubire fata deDumnezeu cu atat mai multe incercari putem sa facempentru. a ne schimba noi ~i lumea inconjuratoare ~i cu atatmai multe succese yom obtine. Faraday a facut zece mii de

experiente pentru a descoperi legea inductiei electrom ag-netice, legea transformarii mi~carii mecanice in energieelectrica. De m ii ~i mii de ori i-au fost um ilite dorintele careinseam na concentrare asupra vietii, a bunastarii, el a pastrat,insa, iubirea, credinta ~i optimismul, iar cand importanta

iubirii continue a devenit mai presus de viata ~i dorinte,descoperirea s-a facut posibila. Civilizatia contem poranae ste im po sib ila fara en erg ia elec trica.

Pentru ca un porn sa nu moara, bobul trebuie sa fiecurat. De aceea orice lucru inceput cu iubire ~i optimism are

~anse sa se dezvolte cu succes. Acela~i lucru se intampla ~icu relatiile. in masura in care suntem gata sa ne jertfim, saavem grija de cineva, sa iertam necazurile pricinuite, in

aceea~i masura relatiile noastre cu cei apropiati sunt maivariate ~i mai frumoase. Ca sa primim trebuie mai intai sadam ceva macar pe planul fin. Aceste adevaruri sunt simpledar pentru rea1izarea lor trebuie sa iubim ~i sa tindemneincetat sa devenim mai buni

- Dripa un efort fizic sau nervos ma dor rinichii..Investigatiile nu dovedesc prezenta pietrelor, iaranaliza sangelui dovede$te un proces inflamator. Caree ste c au za ?

- Efortul fizic ~i psihic este urmat de eliminarea uneicantitati mari de energie. Daca nu ne ajunge bunatateainterioara ~i ne lipse~te sentim entul iubirii, 0 cadere brusca

de energie decIan~eaza programul de autodistrugere careeste blocat de durere ~i de procesele inflamatorii. Daca

Iacest p ro ces n u este stop at in cep e d istrug el"ea fu nctiilo r,procesul inflamator este urmat de forl1?area pietrelor larinichi. D aca procesul se agraveaza, distrugerea functiilor

88 "

89



d ulti an i traiesc- Stimate dom nule Lazarev, em , ~~ f ltima vreme ma

dupa~ cartile dumneavoastra. n u . ..

"" .S ex sex <::t tar.' d

. t "" I'oarte Puterntcu. , ...htnUte~te 0 ortn,u J'. . C

. d. ~ b ' l a - cincizeci de am. e-t eA m 0 varsta onora tex...facut?

.

- Energia divina ajunge la noi din planu.~ilefine. De

- . mult la to a te funetl1le de supra-aeeea eu cat re~un~a~ mal.It cu energie. Somnul este- cu at at ne mcarcam mal mu .fata

1. - . de Plan urile exterioare. Ie~lrea p cdesprinderea de oglca ~l

planurile fine nu numai ca ne incarca energetic dar Ill'desehide ~i clarviziunea. Intrucat pe planul fin timpul estccomprimat legaturile dintre evenimente sevad mai bine.M editatia perm ite ie~irea con~tienta pe planuri subtile ~i nuspontana. Cu toate acestea omul prime~te energie ~iextinderea posibilitatilor are loc in mod corespunzator.Adevarul este ca daca avem putina iubire in sufIet ~iaspiram de asemenea putin catre Dumnezeu, patrunderea inp lanu rile fin e, d ezv oltarea senzu alitatii ~i ap titud in ile p en truclarviziune pot provoca probleme grave ale psihicului ~!

sanatatii.A~adar, energia Divina vine de pe planurile fine ~i sc

repartizeaza uniform pentru to a te functiile fiecarei fiin!e:sufIet, spirit ~i trup. Energia D ivina se transform a in energie

sexuala, energia con~tiintei ~i energia corpului. Aceastaeste, insa, consumarea tactica, secundara a energiei. Eatrebuie sa fie consumata, in primul rand, pentm asigurareaurm a~ilor, adicii scopurilor spirituale suprem e, strategice,pentru aspiratia catre Dum nezeu. D aca autoarea intrebariisau mama ei au avut depresii puternice, lipsa dorintei de atriii, supariiri m ari pe tata sau pe persoana iubitii, apar un felde cicatrice pe corpul energetic. In acest caz energia trecedoar prin canalele animalice ~i nu se transforma in energiespiritualii ~i apoi in cea D ivina. A stfel, sexualitatea ridicaU i'este dovada nu a unei armonii ~i energii mari ci invers, aimposibilitatii de a iubi ~i a unor probleme serioase peplanurile fine care due la degradarea lor.

. - . eaza moartea. Cu cat mai multdevine orgam ca apol, urm . - 'dorinte cu atatd

. de m in interiorul nostru, de vlata ~l,

' - -" .pm ,t Paran ~l. f

. ."i avem mai multe regre e, susuntem mal neO~l'{ . oate fi.. . cu atat mai putina energle avem care nu pepresll ~l

- . l 'ment~ "i atunci efortul fizic ~i nervoscompensata pnn a l"f . - I~ sa ne ruineze sanatatea. Apropo, chlar daca omueepe . dar timp indelungat estesuficient de armomos, ~ .ste

e care 0 efectueaza, peste catlvasuprasolicitat de munca PC - a face. oate sa se imbolnaveasca foarte gray ara .am p

-.' ntele trecute. Stresul contl-lega tu ra in~r~

b::l~u~~ e;:m::rgia fina ~i este urmatn ~nu:~e~:p:~;:le trupului, ci poate sa afecteze ~i psihic~l. ~l

~:stinul. D e aceea respectarea legilor elem entare:ru.g:;l~~

ea b un atatea, ab tinerea, etc. creeaza baza care ne aJu:up~rtam suprasolicitarea fara consecinte grave pentm

sanatate.

9!

90



Exploatarea peste masura a sentimentelor sexualedenota distrugerea sentimentelor supreme care asigura

mentinerea sentimentelor sexuale. Pentru restabilireaaces tor sentimente supreme trebuie sa pastram iubireapentru Dumnezeu in c1ipele de umilinta ~i prabu~ire totala.Adica sa pastram iubirea fata de Dumnezeu indiferent de cedurere avem in suflet. Daca acest lucru nu se infaptuie~teatunci toata energia se concentreaza asupra dorintei sexuale

~i incepe distrugerea ei. Intr-o alta viata 0 asem enea femeiepoate fi frigida. Copii ~i nepotii ei pot sa fi fie frigizi fie cavor avea 0 alta patologie fizica sau psihica: sterilitate,

hom osexualism etc. Iisus H ristos spunea:"C ine i~i va pierdesufletul de dragul meu acela il va ca~tiga." Sufletul estetotalitatea sentimentelor ~i dorintelor noastre superioare

legate de bazele vietii. Dacii in momentul prabu~iriisentimentelor ~i dorintelor noastre supreme noi pastramiubirea pentru Dumnezeu, adica pierdem sufletul nu dedragul banilor ci de dragul iubirii de Dumnezeu se producenu degradarea ci renovarea sufletului nostru ~i deschidereacelor mai inalte canale strategice. ~i atunci orice energiecare trece prin necesitatile noastre de baza nu Ie va umfla ~inu Ie va distruge ci Ie va lasa aHit cat Ie trebuie I?i se vaind rep ta ca tre sfere le sup erio are ale con l?tiin tei ~i sen tim en -telor salv an du -n e su fletele no astre I?i ale urm al?ilor no ~tri.

d u m n e a v o a s t r a cu cea pe care 0 primim in fiecare zi Lainstitut. Ajutafi-ma, va rog, sa infeleg cum sa imbininformafia $i care dintre eLe este prioritara?

- Sunt in anul patru La institutul de medicina $ifmi este foarte greu sa imbin informafia din carfile

- Omul este invelil?ul fizic, adicii trupul, spiritul sau

con~tiinta, psihicul ~i sufletul, adica em otiile I?i s entim en-tele no astre, ~i an um e c ele su bco nl? tiente. A cestea alca tuiescgrauntele Divin care, invizibll, este prezent in orice fiinta I?iin oricare obiect din Univers. Pentru a vindeca sufletultrebuie sa invatam sa iubim Creatorul. Intrucat medicinacontemporana este lipsita de suflet, trupul este privit ca unmecanism in care se poate rasuci ceva, se poate taia saucorecta I?i acesta se va insanatol?i. Aceea~i abordaremecanica 0 intaInim in farmaceutica: asupra corpului sepo a te influenta fiziologic, chimic, prin intermediul

diferitelor medicamente, a dietei, alimentatiei, etc.Medicina a considerat intotdeauna con~'tiinta ca fiind 0functie a corpului ~i pentru a vindeca ~onl?tiinta trebuieactionat I?i asupra corpului, iar cand un medic vede cumbolnavii de schizofrenie se vindeca dupa comunicarea cupreotul I?i dupa multe rugaciuni, ii este foarte greu sainteleaga ~i sa accepte ace~t lucru, fiindca, din punct de

vedere al medicinii contemporane acest lucru esteim posibil. Cu toate aces tea abordarea m ecanica a avutrezultate, contribuind foarte mult la dezvoltarea mediciniicontem porane. Trupul, spiritul ~i sufletul sunt unite intre elela fel ca materia, spatiul ~i timpul. Influentand trupuln o i

)2 ~

9 3



influentam inevitabil ~i con~tiinta ~i emotiile noastre, iarcand ~bordarea mecanica este considerata ca singuraposibila pierdem ~ansele unei vindecari reale fiindcii,ajutand trupul pricinuim rau sufletului. Trebuie sa intele-gem ca medicina noastra este doar 0 parte a cun~~tin!el~r

despre om de care dispunem. Ea poate ~i trebme sa fIeutilizata dar sa n-o absolutizam, cu atat mai mult cu cat inultimul timp se observa 0 indepartare considerabila de laperceperea mecanica ~i refractara a omului ca fenomen.Medicina ~tie sa vindece concomitent trupul ~i sufletul.Medicii au observat, mai intai, ca vindecand un organ seimbolnave~te altul. Astfel, ei au ajuns sa inteleaga:a

imunitatea scazuta este cauza imbolnavirii generale. In

cazul imunitatii sciizute sistemul endocrin nu face fata ~iintotdeauna yom avea un organ bolnav. Daca yom vindeca

un organ se va im bolnavi altul. Pentru a intelege imu~it~t~as-a facut legatura cu emotiile ~i caracterul omulm ~l 1llconsecinta, a aparut psihoterapia ca ~tiinta pentru carevindecarea bolilor inseamna a influenta in primul rand,em otiile omului ~i nu corpul. A~adar, m edicina contem po-rana' se dezvolta cu succes in cunoa~terea ~i perceperea

om ului interactionand pe aceasta cale cu filosofia ~i religia.

Acest proces este sustinut de situatia actuala de pe mapa-mond. Medici ~i medicamente sunt din plin dar sanatatea etot mai putina, ceea ce nu inseamna falimentul medicin~icontem porane, ci este, de fapt, falimentul abordarii mecam~ce, absolutizarea lui. Firmele farmaceutice amintesc tot mal

mult de sindicatele formate de gangsteri. M edicamentelecosta tot mai mult, iar efectul lor este tot mai superficial.Com plicatiile sunt tot m ai free vente iar consecintele sunt totmai complicate. Aceasta criza a medicinii contemporane vade ven i, fo arte curand , cau za dezv oltarii ei u lterio are.

- Deseori simt ca ma schimb mult cand beau cafea:pot sa lucrez, sa creez, sa iau decizii. Fara cafea nllpot sa lucrez, sunt macinat de indoieli§i nu am nici 0dorinfa de a face ceva. Cum influenfeaza, dupa pare-rea dumneavoastra, stimulatorii, cum ar fi cafeaua,asupra structurilor de camp. Cat de grava este aceasti'id ep en de n fa ?

A lcoolul, tigarile, cafeaua, narcoticele stim uleazaeliminarea energiei subtile. Schema dopajului este urma-toarea: daca omul genereaza formarea energiei mai m uIt subinfluenta stim ulatorilor, organism ul slabe~te treptat. Sursaenergiei devine in acest caz nu iubirea din suflet ci are locgoIirea rezervelor strategice de energie sub influentastim ulatorilor iar consecintele sunt bolile ~i intensificareadependentei totale. Stim ulatorii sunt deosebit de periculo~i

prim avara cand in subcon~tientul nostru se activeaza senti-m entul iubirii care ne of era 0 noua energie ~i ne conecteaza'la p la nu rile s ub tile .

94 95



- fmpreunii cu sofia frecventiim §coala de §tiinfeparapsihologice §i oculte. Cuno§tinfele suntfenomenale, existii, fnsa, un dar: majoritatea celorcare frecventeazii aceastii §coalii pierd posibilitateade a avea copii. Cum sii ne protejam §i care estecauza?

psihiatrie unde a stat timp de doua luni. Are, oare, vreoleg iitu ra cu starea m ea?

- Evident ca are, i-am raspuns eu. Cand omul prime~temai multi bani decat i se cuvine, situatia creata incepe sa-lomoare. Fericirea omoara incet ~i pe neobservate. ~tim cu

totii ca banii nemunciti 11 corup pe om. Cine vrea saprimeasca bani fara sa munceasca, de exemplu sa ca~tige lacazinou sau mintind ~i furand, este deja bolnav. Ati primit 0placere senzoriala sublima care n-a fost asigurata de 0cantitate suficienta de iubire fata de Oumnezeu, lucru ceputea sa va coste moartea fiicei. Pentru a putea incerca

asemenea senzatii este nevoie de eliminarea unei cantitatiuria~e de energie pe care n-o aveati ~i ati luat-o de la copiluldumneavoastra.

- Mi-a povestit cineva istoria unei femei care i~i doreafoarte mult un apartament. Ea citise undeva ca Oumnezeuasculta intotdeauna rugaciunile noastre ~i daca ne rugam ~icerem cu insistenta intotdeauna obtinem ce dorim . S-a rugatdoi ani cerand continuu un apartament. In cele din urma acumparat apartamentul iar peste 0 luna i-a murit fiul. A~a-dar, dad Oumnezeu nu ne da ceva, este inutil sa invidiempe altii sau sa disperam. Trebuie sa visam la iubire in suflet

~i nu la apartament, trebuie sa facem ordine in sufletulnostru. Oaca nu ne ajunge energie pentru un apartament maibun, pentru 0 ma~ina ~i un cont in banca, dar vrem sa Ieavem cu orice pret, noi yom lua energia necesara pentru a Ie

- Oeschiderea celui de-al treilea ochi, clarviziunea intim p ~i spatiu, descoperirea aptitudinilor tin de patrundereain planurile fine. Cu cat patrundem mai mult in planurilefine cu at at este mai ridieat nivelul renuntarii la fericireaumana. Aceste posibilitati ni Ie of era iubirea fata deDumnezeu. Oaca aceasta iubire este insuficienta, estenevoie sa ne deta~am de to ate dependentele. Nivelulmaterial: mancarea, banii, serviciul. Nivelul senzorial:sexul, copii, familia. Intrucat nivelul senzorial se afla labaza fericirii materiale ~i spirituale, pentru a supravietui,omul care patrunde pe planurile fine trebuie, in primul randsa piarda, sa-~i prejudicieze aspectul sau senzorial. Deaceea, in to ate ~colile mistice, una dintre principaleleconditii de inscriere este lipsa fam iliei, copiilor ~i a sexului.0 pacienta m-a intrebat: frecventam cursurile de m editatiecand, peste 0 luna, am avut senzatia unei iubiri uria~e fata

de lumea intreaga, de unitate total a cu ea. Oamenii pare ausa fie rudele me Ie apropiate. Acest sentiment de iubire mi-aumplut toata fiinta ~i ma simteam cea mai fericita dintremuritori. Peste doua zile fiica mea a ajuns la spitalul de

96 ..,.

97



avea de la sufletul nostru sau de la copiii no~tri distrugandu-Ie sa na ta te a, p sih ic ul ~ i c ara cte ru l.

Deseori mi se pune intrebarea: de ce in Rusia care este

atilt de bogata nivelul de trai este atat de scazut? De ceRusia se afla pe unul din primele locuri in lume in ceprive~te coruptia. Anul trecut, au fost alocati doar 1O~milioane dolari pentru constructia de avioane. Pentru ~coh

~i profesori, pentru educatie, adica pentru viitorult~r~i, au

fost alocate ni~te rama~ite, Zeci sau chiar sute de mIllOanesunt sustrase din econom ie prin furt ~i neachitarea im pozite-lor. Am fost extrem de mirat cand, acum doi ani, am auzit la0 intalnire a Pre~edintelui cu praprietarii companiilor degaze ca sum a pe care ace~tia n-o pliitesc~a

A

buge t .este ~a i

mare decat bugetul tarii. Tara degenereaza mcet dlstrugan-d u-~i viito ru l, ~tiinta , cultu ra, m oralitatea ~i~o~ul se. ~etrecein prezenta unor fonduri gigantice de bam msu~* de

~ ~mana de oameni bogati ~i imorali. Cel mai simplu este sa-linvinuim de toate necazurile noastre dar daca tinem seamaca aceasta situatie n-a aparut intamplator yom intelegefoarte repede care este cauza. Tocmai bogatiile Ru~~ei _ a~i~tensificat atitudinea de cons urn la nivelul intregll tan.Bunurile nemuncite au macinat sufletele. Pe acest fon~,dezvoltarea con~tiintei religioase avea loc incet ~i superfI-cial. Dupa parerea mea, Rusia n-a fost niciodata in esenta.eicre~tina. Pentru a fi cre~tin trebuiesc respectate _poruncI~ecare ajuta sa simtim iubirea fata de Dumnezeu, sa, ~e c~ra-

tam sufletele. Sa nu furi, sa nu invidiezi, sa nu UCIZI, sa nu

hule~ti, sa nu te inchini la bani ~i la slava, sunt porunci aleiudaismului antic. Nu mai vorbesc despre poruncile luiH ristos in care altruism ul, posibilitatea de a -darui energie,grija, intr-aJutorarea ~i concentrarea asupra iubirii este cu

mult mai mare decat in alte religii. In secolul al XIX-lea, inRusia, au aparut terori~ti, sociali~ti, etc. a carar filosofieexcIudea notiunile de iubire ~i m oralitate iar societatea rusan-a lu at nici 0 atitud ine .

Imi amintesc dit de mare mi-a fost mirarea cand amcitit in "Dialectica naturii" de F. Engels, fraza urm atoare:

"Nu se poate discuta de morala ~i moralitate cand este yorbade interesele de cIasa ale proletariatului." Imi amintescversurile poetului rus Nekrasov, un om cu 0 moralitate

decazuta: "Tine minte, e ve~nicia, cand sangele curge~uvoi." Poetul poveste~te cu extaz cum taranii au inmor-mantat de viu un neamt care ii invata cum sa munceasca.Imi amintesc fraza lui M akar Nagulinii din "Pamant

destelenit": "Daca mi-ar pune in fata 0 suta de femei ~icopii, i-a~ cosi pe toti cu mit:raliera de dragul revolutieimondiale". Imoralitatea inseam na a da priori tate valorilormateriale ~i spirituale fata de iubire. Oricare ar fi formaace s tor valo ri

-fie viitorul luminos al intregii omeniri

ca~tigat pe seama sangeh.ii varsat de cei care nu sunt deaco rd , ca la com un i~ti, fie fe ricire a p erso nala peseama distrugerii tarii, ca la oligarhia contemporana, fiecele mai sublime ~i mai frumoase senzatii din timpuJmeditatiei - toate om oara sufletul apoi trupul.

9899



- Stimate domnule Lazarev! Am28 de ani, suntcasatorita, eu cu sotul ne iubim dar nu doresc sa amcopii, am 0 repulsie pentru ei. Ce-i de facut?

Dad nu ne dezvoItiim, ne degradiim. M odul in care nevedem noi in~ine poate sii se deosebeascii foarte mult defelul cum aratii sufletele noastre in realitate. Siiniitatea ~idestinul sunt determinate de ceea ce avem in adanculsu fle te lo r n oa stre , a dic ii in su bc on ~tie nt.

Voi expune in continuare istoria vietii a doi oameniindragosti!i pe care am citit-o in presii.

- Copiii sunt simbolul continuarii vietii, familiei,relatiei, sexului. Cu cat 0 femeie depinde mai mult defericirea familial a cu atat mai multe supiiriiri, gelozie ~idepresie se adunii in subcon~tientul ei. Toate acestea trec laco pii ia r co piii in ten sificii orien tarea su bc on ~tien tii a piirin-tilor. Cand mama simte cii sufletele copiilor sunt lipsite dearmonie, ea simte in subcon~tint cii aparitia pe lume acopiilor presupune 0 purificare. Cu cat mai jalnicii estestarea sufletelor acestor copii cu at at mai dureroasii este

purificarea. Bolile, nenorocirile, supariirile din parteasotu lu i, triid iirile, div ortu l p ot preced a co nce perea cop ilulu i,pot fi concomitente cu graviditatea sau pot aparea dupa

na~terea copiilor. Dad'i 0 asemenea femeie simte ci'i nu vasuporta purificarea ea nu are nici 0 ~ansii sii aibii copiisiiniito~i, pierde dorinta de a avea copii. Doar noi putem sadecidem dacii vom avea copii sau ba. Copiii, grija fata de ei,dragbstea fat a de ei este 0 fericire uria~ii. Pentru ei trebuiesii pliitim cu dureri, pierderi ~i um ilinte dad nu avem iubirein suflet. Lipsa copiilor ne ajutii sii suportiim mai u~orin ce rc iirile , p urific are a c are su nt in ev ita bile .

Dacii vii lipse~te dorinta de a avea copii nn trebuie sii viigriibiti, trebuie, insa, sii vii grabiti sii vii purificati sufletul.

0 iu bire stra nie

Inainte de a deveni ziarist, singura mea sursa dein spiratie erau cazu rile d e d eten tie ~i rezu ltatele ex pertizelo rmedico-legale. Timp de douiizeci ~i doi de ani am lucrat in

procuratura regionalii. Un prieten de-al meu cu care stiiteamla 0 halbii de bere mi-a sugerat sii pun pe hartie experientatriiitii de m ine. A tunci a inceput totul.

Ceea ce vreau sii propun atentiei dumneavoastrii nucorespunde cu preocuparile m ele. A m fiicut-o la rugiim inteaprietenilor mei. Este 0 poveste aproape irealii, n-aminventat, insii, nim ic. Eroina este 0 fem eie foarte cunoscutii,dar nu-i voi da num ele adeviirat.

Lena Sidihin venise s"a se inscrie la institut dintr-uncatun din nordul indepartat. Nu numai cii era frumoasii daravea ~i 0 personalitate puternicii ~i chiar din primul an lafacultatea de drept intrigantele institutului au porec1it-o

10 010 1



"Vassa Jeleznova", fadind aluzii la negustoreasa dinliteratura clasica a secolului XX. Existau foarte multipretendenti la mana ~i inima Lenei, ea, insa, ramaneaindiferenta. Doi ani m ai tarziu s-a casatorit, totu~i. A lesulinimii ei a fost un tanar foarte vesel, geologul Serghei: care

a plecat, imediat dupa nunta, pe teren, pentru 3 a~i. Into :acest timp nu i-a trimis sotiei nici un banut. Da, mtasem sava spun ca ram asese insarcinatiL . U ite a~a, prim a noa~te,:i a

ramas gravida. Da, se poate intampla orice. Uneon, vlat~poate sa of ere asemenea cazuri. Tocmai de aceea nu.vo~aglomera povestirea mea cu detalii, fiindca faptele eXlsta

d in abunden ta .Tatal ~i-a vazut fiul pe care 11 chema de asemenea

Serghei cand acesta im plinise deja trei ani. Geologul~

sta~cu familia 0 saptamana ~i a plecat din nou. Peste noua lumLena a nascut 0 fetita, Ala, pe care tatal a sarutat-o peste unan. A sarutat-o ~i pe sotie ~i a spus ca a indragit 0 altafemeie ~i ca vrea sa pIece la iubita lui in ora~ul Ca~in dar nuare bani fiindca a fost pradat in tren. Lena n-a plans inprezenta lui, nu i-a cazut la picioare ~i n-a ~peculat cu

..:. dat in schimb bani cat a cerut. ~l. a plecat,O plll, l-a "A . - .

pentru 0 jumatate de an. Apoi, a revenit spunan~u-~ c~-~~recunoa~te gre~eala ~i se roaga sa-I ierte. Peste 0 saptamana

a venit pe urmele lui fosta lui amanta Olga, 0 fata fo~tetanara, aproape adolescenta. Sotul fugar s-a ascuns,la ~

Lena, la rugamintea lui, a mintit-o ca a plecat intr-o noua

expeditie. In noaptea spre 8 martie, cand se intorcea de la

10 2

serviciu, Lena a gasit-o pe Olga spanzurata in casa scarii,chiar langa apartamentul ei. Lena nu s-a pierdut cu firea, aluat-o pe Olga in cas a la ea ~i a chemat salvarea care a venitpeste 0 ora. lntre timp, Olga ~i-a revenit ~i a plans in

genunchi in fata salvatoarei ei. Imaginati-va doar ca Lena atinut-o in cas a pe amanta sotului ei pana aceasta s-ainsaniito~it luandu-~i chiar ~i concediu de odihna pentru a 0ingriji. Geologul era foarte furios ascunzandu-se la unprieten. Olga s-a insanato~it ~i a plecat acasa, iar fostulamant a cucerit 0 aIta inima, de data aceasta a suroriiprietenului sau care 11 adapostise ~i a plecat cu ea in Turciasa se odihneasca. Iubirea lor a durat ~ase ani. Copii Lenei,insa, cre~teau iar mama lor a absolvit intre timp Academia

administrativa, a doua ei facuItate, ~i a ocupat un postimp~rtant in conducerea unui mare ora~ de pe Volga.

Intr-o zi senina de vara s-a intors sotul facandu-~i meaculpa ~i Lena I-a primit din nou. Era tacut, ingandurat ~ifoarte critic la adresa lui. Foarte curand in casa Lenei auinceput nenorocirile. Serghei a inceput sa bea foarte tare,avea probleme la serviciu, se afla in permanenta in compa-nia unor oam eni decazuti. A incercat sa-l ajute sa se recupe-

reze, dar in zadar. A~a au dus-o timp de doi ani. Mai multdecat at at incepuse s-o batao Intr-o seara, fiullor Serghei,a luat arma de vanatoare ~i a tintit in taUil care bause cruntcu un nou prieten. Lena se afla in preajma ~i I-a acoperit cutrupul ei. Glontul i-a perforat plamanul ~i i-a atins 0 verte-bra. Militia, la cererea Lenei, I-a incadrat la articolul -

10 3



impu~care, descarcare din gre~eala, accidentala a armei.Fiul a fost salvat iar Lena a fost tintuita la pat. A paralizat.

S-a intamplat insa 0 minune. Sotul ei u~uratic, fiedin cauza ~ocului, fie din alta cauza, a inceput sa aiba grijade ea, de casa ~i sa munceasca noptile ca un condamnat:picta portrete in miniatura ale unor persoane avute ~i ale

unor cadre adm inistrative pentru banchetele din cabinetele~efiIor. A pictat chiar ~i' pentru muzeul tinutului natal. Aavut trei expozitii la M oscova. Inainte de a se inscrie lafacultatea de geologie a dorit sa-~i faca studiile la ~coala dearte plastice "Suricov", decizia, insa, i-a apartinut tataluisau care era geolog. Dar iata ca intr-o situatie extrematalentul "ascuns" a inceput sa dea roade.

Foarte curand a cumparat 0 casa in afara ora~ului ~ia mutat-o acolo pe sotia lui bolnava. Apoi, a cumparat 0ma~ina "V olga" ~i 0 purta pe sotie prin cele mai frumoaselocuri din tara. In YaIta, a urcat-o pe brate pe muntele Ai -Petri fara elevator ca sa fie totul cat mai real. "Te iubesc ~i

e~ti povara m ea cea m ai scum pa," i-a spus Serghei sotiei.Peste cativa ani, in epoca unei totale "capitalizari" a

adunat 0 suma mare de bani ~i a dus-o pe Lena intr-o clinicafoart~ scumpa peste hotare ~i, dupa doua operatii foartedificile, a inceput sa mearga. Medicii erau uimiti de

tandretea, grija ~i devotam entul "acestui rus" fatii de sotiasa .

un bar pe malul unui lac ~i, se spune, chiar ~i dansau, cutoate ca medicii i-au interzis cu strictete sa faca eforturi.Peste putin timp s-au in tors acasa fericiti. La aeroport,Serghei ~i-a luat ma~ina din pare are ~i s-au indreptat catre

ora~. Pe ~osea, in fata barierei feroviare au fost loviti de unjeep ~i, in plina viteza, s-au lovit de un copac. Sergheia

murit pe loc iar Lena a mai trait 0 zi. Inainte de moarteLena ~i-a revenit ~i primele ei cuvinte au fost: "Ce-i cuSerghei?" Cand i-au spus ca a murit, a oftat ~i a zis:"A tun ci, to tul s-a sfiir~it," ~i a inch is o chii pen tru totd eau na .

F. Zamia tin

Dupa operatie, timp de douazeci ~i p atru de zile s-auodihnit intr-un hotel din munti petree and fiecare seara intr-

Pentru multi, aceasta istorie pare ilogica ~i inexpli-cabila. Ea poate fi explicata prin ciiteva fraze. In lumeacontem porana care idolatrizeaza valorile m ateriale, spiri-tuale ~i sentimentale se degradeaza iubirea. Situatia esteaproape de limita. Pentru a supravietui, nivelul aspiratieiditre Dumnezeu ~i iubire trebuie sa fie destul de mare in cazcontrar fericirea pentru care se irose~te energia ~i iubireaincepe sa ucida. Cu cat 0 femeie este mai frumoasa, maide~teapta cu cat este mai .senzuala ~i are 0 vointa ~i uncaracter foarte puternice, cu atat va fi mai cunoscuta, vaavea mai multa putere ~i mai multi bani, dar va avea cu atatma; putine ~anse de a na~te copii saniito~i fiindcava fi

10 410 5



foarte agresiva in interiorul ei. In acest caz fie ca morcopiii, fie ea sotul 0 tradeaza, fie ca este un alcoolic !?iare 0atitudine dura fata de ea. Nenorocirile sau bolile ce se abatasupra unei asemenea femei blocheaza agresivitatea din

interiorul ei !?i barbatul poate s-o iubeasca fara prim ejdii, iardaca se insanato!?e!?te, concentrarea asupra fericirii um aneva functiona ca un detonator al agresivitatii din subcon!?tientdespre care nici nu banuie!?te:. Po ate sa intervina !?i d eterio-rarea destinului, imbolnavirea !?i moartea familiei saudezintegrarea sufletului care este cea mai periculoasa, cu

to ate ca, initial, acest proces este foarte lent !?i impercep-tibil, fiindea sanatatea relativa !?i bunatatea se pastreaza un

timp oarecare. Deseori, pentru salvarea iubirii intervinem oartea, iu birea, insa, ram an e.

0 pacienta m i-a povestit propria istorie:

- Sunt easatorita de cativa ani !?i eram in relatiifoarte bune cu sotul, copii, insa, nu aveam, de!?i mi-idoream. Am inceput sa ma rog !?i, deodata, 0 voce parca mi-,

. Cu rand vei avea un copil". M-am bucurat destul despus." - -mult. A doua zi sotul mi-a declarat ca ma parase!?te, faranici 0 explicatie. A urmat un divort pripit !?i am ramas. a Odata in timp ce m erge am pe strada, aceea!?i vocelngur . ,. pu s ' Fl ' I atenta in fata ta se afla tatal viitorului taul-a s ." ,t

copil". Am vazut in fata mea un barbat necunoscut pentrucare nu aveam nici un fel de sentimente. Primul lucru pecare l-aIIJ;.facut - m -am intors !?i am plecat. C a sa uit aceasta

10 6

It!

poveste stresanta am plecat la sanatoriu a doua zi. De laaeroport am luat un taxi. Cand am ajuns in fata hotelului !?iam vrut sa cobor din ma!?ina cineva mi-a intins mana. Erabarbatul de care fugisem. Am facut cuno!?tinta apoi, totul s-

a petrecut ca in vis. Im i pierdusem autocontrolul. Am petre-cut 0 noapte impreuna, iar dim ineata mi-am strans lucrurile!?i m-am in tors acasa. Nu I-am mai vazut niciodata pe acelbarb at. Peste vreo luna ~i jumiitate am sim tit ca sunt insarci-nata. Graviditatea a decurs fara complicatii, dar in timpulna!?terii a murit copilul. M edicii incercau sa ma ajute eu,insa, simteam ca mor. Cand au inteles ca nu mai pot sa masalveze au trecut la copil !?i incercau sa-l invie. A fost un

miracol. Copilul a inviat !?i I-au adus langa mine. Cand ainceput sa tipe m i-am revenit !?i eu. Peste cateva zile am fostexternati. Au trecut multi ani de atunci. Fiul meu estesanatos, eu, insa, am ni!?te tem eri. V-a!? ruga, daca puteti, sava uitati la cam purile lui, m i-a zis fem eia.

- Campurile lui sunt foarte curate, i-am spus eu, iarin preajma e 0 pata luminoasa, ingerul Iui pazitor.Problem ele dumneavoastra parca ar fi impachetate in cam p,de!?i este arm onios, pot inca sa-i provoace m ari neplaceri.

Inainte de concepere sufle,tul lui era destul de curat ~i pHnde iub ire.

Astazi, pentru majoritatea femeilor iubirea s-atransform at in ata!?am ent. E ra posibil sa nu puteti na!?teacest copil armonios deoarece dimpurile mamei si alecopilului trebuie sa coincida intrucatva ~i nu atat cam purile

10 7

d it struc tura lor princip aH i- orientarea D um neavoastra va V i 1 ? i i l



d it struc tura lor princip aH i- orientarea. D um neavoastra valipsea orientarea catre iubirea de Dumnezeu, de aceea, pe de0 parte, ati primit din timp informatia ca 0 protectie, pe dealta parte, v-ati deta1?at de dependente, dorinte, destin, 1?i,inultima instanta, de viata. Faptul ca amandoi ati trecut prinmoarte a fost singura 1?ansa sa primiti portia de iubire careva lipsea din cauza ca erati dependent a de viata. Fiul dum-

neavoastra are un nivel al aptitudinilor foarte ridicat. Sa nuva grabiti sa Ie dezvoltati, s-ar putea sa muriti, fie dumnea-voastra, fie baiatul. Invatati-l, mai intai, sa se roage, saiubeasca, sa ierte, sa se bucure 1?isa aiba grija de altii. Sanu-l obligati sa se dezvolte dar nici sa-l incurcati. Atuncitotul va fi bine.

- Vro iam sa 1 ?tiu c e s-a in tam plat.

- M ai intai, de ce ati facut chiuretajul?- Nu demult, la mama mea a fost in vizita ucenicul unui

sfant din Caucaz, 0 cuno1?tinta de-a ei. Nimeni nu i-a spusnimic despre mine sau despre mama. Sfantul ii transmiteaprin ucenicul sau urmatoarele: "Fiica dumneavoastra esteinsarcinata. Trebuie sa faca chiuretaj. Daca nu va face, vaparaliza inainte de na1?tere. Acesta va fi doar inceputul unuilung 1?ir de nenorociri." N-a dat pre a multe explicatii, acontinuat femeia. Situatia este extrem de misterioasa,nimeni nu poate sa-mi explice, de aceea am apelat ladumneavoastra.

M a uit la campul copilului m ort 1?itotul devine c1ar.

- N ivelul senzualitatii dum neavoastra este uria1? Sunteti0 femeie frumoasa, cu vointa, 1?i e xceptionala pe toate

planurile. Proportiile planului senzual sunt cu m ult mai maridecat iubirea Divina. De aceea 1?ansele primului copil de ase na1?te . sanatos erau minime. Faptul ca sunteti 0 femeiefrumoasa, capabila, cu capacitati deosebite 1?i nu sunteticasatorita oficial este pentru dumneavoastra 0 mareumilinta. M ai mult decat atat, concubinul mai are 0 femeie.Toate au fost necesare pentru salvarea copilului.

- D a, aveti dreptate, a continuat fem eia.- Prezenta amantei era 0 umilinta dubla. A yeti un

intele ct 1 ?i0 con 1?tiinta fo arte dezv olta te. D e acee a, era p ulin0 sin aura umilinta sentimentala. Era nevoie de situatii care0, t

sa um ileasca ad evarul, ide .alu rile 1 ?i spiritualitate a d um ne a-

Imi mai amintesc 0 poveste mai trista. Dadeam consul-

tatii la telefon. Unul dintre pacienti era 0 femeie cu 0 pro-blema foarte grava. Concubinul, 0 iubea frenetic 1?iaveagrija de ea mai mult decat multi soti oficiali. A nascut uncopil m inunat 1?isanatos 1?isotul era fericit. A u trecut cativaani, copilul se dezvolta normal, relatia cu sotul era foartebuna, 1?i femeia a ram as din nou insarcinata. ~i deodata,

sotul a devenit de nerecunoscut. Insista sa faca chiuretaj. Eaa refuzat, iar el a amenintat-o ca-i va omori pe ea 1?icopilulsau se va sinucide. Era disp~rata 1?ia venit la m ine.

- Am auzit ca vreti sa va faceti chiuretaj - i-am spus eu.- N-am vrut, dar I-am facut- mi-a spus ea.- De ce ati hotarat sa veniti la mine?- am intrebat-o

10 8 10 9

,":'".

I i



voastra. Aeest lucru este evident in eazul primului eopil.Situatia era, insa, diferita cand ati ramas insarcinata cu eelde-al doilea copil. Lipsa casatoriei oficiale nu mai erapentru dumneavoastra 0 umilinta, va obi~nuisera!i deja.Posibilitatea aparitiei unei alte femei nu va mai deranja.

Sotul avea grija de dum neavoastra asigurandu-va confortul

~i' sta bilitate a. A paritia c opilulu i in se am na d ete ria rare a

fericirii in subcon~tientul dum neavoastra, iar daca nu exista

0 aspiratie continua catre Dumnezeu ~i tendin!a de a vapune in ordine sufletul, fericirea umana, chiar daca nu .estedeplina, va face dependenta de ea fundamental. A ve!I uncamp bioenergetic foarte puternic ~i gre~elile ce trecneobservate la 0 alta femeie sunt mortale in cazul dumnea-

voastra.Deseori sunt intrebat: "De ce erau omora!i barbatii in

Uniunea Sovietica?" Cele mai luminate minti ale ~tiintei,artei ~i economiei erau lichidate cu cruzime. Explicatia estefoa rt e s impla .

Diavolismul inseamna genialitate fara iubire. Cand 0

societate renunta la iubire ~i moralitate divinizandbunastarea ~i dorintele, aceasta moare. Cu cat liderul unei

asemenea societati este mai talentat cu at at mai repedetalentul, aptitudinile, vointa ~i energia lui, in lipsa iubirii

fata de Dumnezeu, vor distruge sufletul, aura ~i viitorulsocietatii.

Cel de-al doilea copil avea 0 proportie catastrofala infavoarea eon~tiintei, vointei ~i dorintelor umane. Cu cat

~

11 0

r capacitatile mamei unui asemenea copil sunt mai mari, cuatilt are mai putine rezerve de iubire ~i energie, deci cu atiltmai mult aeest copil va trai realizand programul de lichidarea iubirii D ivine de dragul idolatrizarii ferieirii um ane.

- Ati avut noroe, i-am spus eu, ca m i-a!i facut cunos-euta aceasta informatie. Poate ea m-a!i ajutat ~i pe mine.Intrucat pentru mine viata este 0 notiune sfanta, n-a~ fiputut sa va reeomand un chiuretaj. Pentru pastrarea vietiicopilului a~fi platit probabil, eu propria mea viata. In e~lmai bun eaz, dad ineepeati sa va rugati, atifi pierdutsarcina.

Candva ne yom intoarce cu totii la Dumnezeu ~i fiecaresuflet, mai devreme sau mai tarziu, vafi eurat. De aeeea,

arice suflet trebuie ajutat sa dobandeasea Divinul. Sufletuleopilului nenascut sufera. D istrugerea vietii I-a purificatintr-o oarecare m asura. EI poatefi ajutat nu prin incetarea

suferintelor ei prin aspiratia eatre iubire ~i Dumnezeu. Nutrebuie sa va rugati pentru copil, nu veti putea sa-l salvati.Deoarece orieum este in contact eu dumneavoastra, ajutan-du-va sufletul 11 veti ajuta ~i pe el.

Suntem responsabili pentru fieeare suflet nedesavar~itcare este in legatura eu noi, iar daca nu-l salvam, 11omoramcu toate eonseeintele de rigoare. De aceea, eu cat mai intensvom lucra asupra noastra, eu atat mai mult ii yom ajuta pe.toti.

11 I



Femeia ~i-a luat ramas bun inchizand telefonul, iar eu,nu ~tiu din ce cauza incep sa-mi amintesc de prima mea

c on su lta tie la te le fo n.Era acum zece ani, la New - York. Inainte de aceasta,

Insa, m i s-a intam plat un lucru foarte ciudat. Fiecare consul-

tatie costa 0 suta de dolari dintre care cincizeci ii dadeamfirmei care ma invitase, iar cincizeci imi reveneau mie. Peatunci puteam sa ca~tig cateva mii de dolari intr-o luna,ceea ce pentru mine insemna foarte mult. Inainte de a plecala New - York, sotia mi-a cumparat cu ultimii bani 0 scurtade piele ca sa arat mai bine ~i mi-a dat 0 suta de dolari incaz ca nu ma va a~tepta nimeni.

lata-ma ajuns in aeroportul Kennedy. Incercam saillteleg cine ma a~teapta. Peste 0 jumatate de ora eramingrozit ca nimeni nu venise sa ma intalneasca. Tocmai in

acel moment am fost observat de cel care venise dupa mine.S-a dovedit ca nu eram imbdicat pre a bine ~i nu m-a recu-noscut. Consultatiile au decurs excelent ~i toti erau multu-miti. Speram ca intr-o luna sa ca~tig cateva mii de dolari.

Sa va povestesc insa 0 situatie amuzanta. Peste catevazile s-a apropiat de mine ~efa firmei care ma invitase ~i-mi

- Va gasi mai m ult, - mi-a raspuns ~efa m ea.- Trebuiesa va duceti acasa la ea, pe 0 insula. Va trimite elicopterule i d up a d um n ea vo as tra .

- E ste 0 fem eie in varsta,- am zis eu.- Sunt de acord.- Exista, insa, 0 conditie. Va trebui sa stati acolo vreo

5- 7 zile. Mancarea, casa ~i tratamentul vor fi asigurate de

d um ne ae i, p lu s re mu ne ra re a.- Ce va trebui sa fac in acest timp?- am intrebat eu

pu tin supara t.

- Este 0 femeie in varsta ~i singura. Veti rade, yetid iscuta ~i 0 y eti c on sulta.

- Nu e profilul meu. 0 voi consulta pe batrana, aici,pentru 0 suta de dolari.

- Ea va plati treizeci ~i ~apte de mii de dolari. Nupretind nici un ban. Puteti sa-i luati pe toti.

- Apreciez bunatatea dum neavoastra, dar raspunsul meueste nu.

~efa mea a ramas foarte mirata.

- N u inteleg. Sunteti atat de categoric.- 0 suta de dolari ~i 0 a~tept pe batrana aici.Batranas-a suparat ~i n-a mai venit. Vroiam, insa, sa va

povestesc despre prim a m ea consultatie la telefon.Trecuse 0 saptamana ~i ~efa a venit la mine cu 0

zlce:

- Langa New York locuie~te 0 batrana foarte bogatac are d or e~ te s -o c on su lta ti.

- Nici 0 problema, i-am raspuns eu. - Va gasi ea vreosu ta d e d ola ri.

propunere.- Vad ca munciti din greu. V -am cumparat un bilet la

Miami.

TI



Veti fi insotit. Va yeti odihni 0 saptamana dupa careye ti r eveni .

- Nu, i-am raspuns eu. Ma "oi plictisi. Sunt 0 persoanasociabila. Sau pleci'im cu totii, sau ram anem aIC l.

Vazan du -i m irarea am co ntinu at:

-Gasiti pe cineva care sa plateasca, pentru opt

persoane, drum ul ~i ~ederea in M iam i, plus 4-5 mii de dolari

pentru faptul ca m a voi necaji toliinindu-m ii pe plaja.In principiu, glumisem. Peste cateva zile a venit ~efa

m ea ~i m i-a spus: - L-am giisit.

- Va pliiti pentru toti?, m-am mirat eu.- E xa ct.

- ~i-mi va plati mie vreo cinci mii de dolari?- Bineinteles. M ai mult decat atat, a adiiugat ~efa, daca

va urma 0 ameliorare evidentii a siinatatii s-a promis 0prim a de cateva m ii de dolari.

- Pentru inceput nu este rau, i-am raspuns eu. Candplecam?

- Peste vreo trei zile. Trebuie sa cumpar biletele ~i sarez olv p ro blem a cu ho telu !.

, Peste diteva zile ~efa a venit din nou.

- Scuzati-ma, dar aceastii femeie vrea sa se convinga cii,in tr-a de va r, su nte ti v in de ca to r ~ i v iz io na r.

- In ce mod ar vrea sa se convinga, am intrebat eu.- Vrea sa vorbeasdi cu dum neavoastra la telefon. Va

suna peste 0 ora.

- B in e, a~tep t.

11 4

I'

t

I!rI

A sunat exact peste 0 ora. Vorbea ruse~te.

- Ce trebuie sa va spun despre mine?- Nu trebuie sa-m i spuneti nimic. Este suficient ca va

aud vocea. Vii voi spune eu.'

Peste zece minute mi-a multumit ~i a inchis telefonul.Au trecut trei zile. Am inUUnit-o pe ~efii ~i am intrebat-o dep lecarea la M iam i.

- Femeia, a refuzat, .m i-a riisp uns ea.- N -a satisfiicut-o nivelul m eu?

- Da. A spus cii: "Lazare v mi-a auzit doar vocea ~i mi-aspus mai mult decat ~tie sotul m~u care triiie~te cu mine dedouiizeci de ani." Lmi este fricii ~i refuz sa vin la consul-tatie.

Situatia era atat de absurdii incat n-am putut sii nu

observ un sens supremo Au trecut anii ~i am inteles cii nuaveam dreptul sii primesc bani nemunciti. Destinul m-aprotejat. in fond, i-am respins intuitiv, simtind un marepericol pentru suflet ~i viatii. Ferieirea ca~tigatii estea sig ura tii d e iu bire ~ i d iiru ire a e ne rg ie i.

Oacii genetic este mo~tenit un program al invidieiliicom iei, geloziei, a unui consum exagerat, fericirea brusc~

~i d in abundentii poate sii om oare ~i sufletul ~i trupul.Am avut noroe in viatii. Lntotdeauna mai mult am

pierdut deeat am primit. Oe'stinul m-a invatat sa iubesc ~i siiiert m ai mult decat sa ca~tig bani.

imi amintesc cum aeum treizeci de ani m-am dus siisehiez. impreunii eu noi era 0 femeie care ghieea foarte bine

11 5



In palma. I-am Intins mana ~i peste cateva minute am avutun ~oc. M i-a spus despre caracterul m eu, despre to ate eveni-mentele din viata mea pan a In cele mai mici detaIii de pardar fi trait lan ga m ine an i Ind elun gati.

- Care este viitorul meu ~i cati copii voi avea?, amIn tre ba t-o e u.

- Nu vei avea copii, mi-a raspuns ea. Nu-i vad In palmata.

iubirii fata de Dumnezeu In m om entul bolii, a dezintegrarii

~i a mortii. Cu cat mai devreme va Invata copilul sa iubeas-ca, cu atat mai sanatos va fi sufletul lui. Iar dad parintii au0 atitudine corecta fata de botez, acesta va fi de un folosmult mai mare pentru copil. Din timpuri imemoriale, oa-menii Incercau sa gaseasca m ecanism ul transformarii sufle-tului ~i al trupului pentru Intelegerea mult mai ampla aUniversului. In multe triburi africane s-a pastrat pana Inzilele noastre ritualul initierii cand biiietelul devine adoles-cent. Aceasta tine de Invingerea fricii, a durerii, a mortiiposibile. Nici 0 religie nu creeazii legi universale, ea doar sein itiazii In ele ~i aju tii oam en ii sii Ie cun oasc a.

Am simtit ca are Intrucatva dreptate. Poate ca a fostprimul impuls pentru schimbarile din subcon~tientul meusau ale destinului. Astazi, nu mii mira cand pacientii Imispun ca dupii ce frecventeazii ~edintele m ele sau chiar dupiilectura ciirtilor Ii se schimbii Iinia destinului din palma.Singurul lucru pe care I-am Inteles este ca de mine nu

depinde nimic. N-am dreptul sa schimb destinul. Amdreptul sa ajut oamenii sa-~i purifice sufletele, restul seho tara~te d e sus.

- Am cancer la glanda mamarii. In timpul

diagnosticului computerizat mi s-a spus cii ADN-ulmeu contine informatia potrivit ciireiain neamul meuau fost cazuri de boli venerice care au fost unul dinfactorii care au predispu§i spre oncologie. Care estelegiitura dintre bolile venerice §i oncologie? Ce-artrebui sii fac? Sii mii rog pentru tot neamul?

- Ce credeti despre botez? Intr-o miisurii oarecareacesta incalca intangibilitatea vointei omului. Copi-lul nu poate inca sii facii 0 alegere, iar pentru el0 fac

altii. C hiar §i Iisus Hristos Q fost cre§tinat abia latreizeci de ani.

- Sunt expuse la boIile venerice persoanele extrem desuparacioase, geloase, care sunt concentrate asupra sexului

~i a relatiilor de famiIie -mai mult decat este permis. 0dependenta m arita slabe~te iubirea ~i provoaca 0 agresivi-tate exagerata iar In consecintii scade im unitatea. C u

- Cand Invatiim copilul sa mearga, sa manance, savorbeasca, noi facem alegerea pentru el. Fiirii acesta el nuva supravietui. Esenta ritualului botezului este pastrarea

11 6..,.

11 7

TI!



alte cuvinte, persoana care nu poate sa depar;;easca stresuldin sfera sexual a este predispus la bolile venerice r;;ioncologice. Cand cercetam femei bolnave de cancer, deregula, la nivelul biodim pului imi aparea principala cauza:aceasta era zona genitala, anume aici incepeau dereglarile

initiale urmate de cancerul mamar r;;i al altor organe. Maiintai suprimam sentimentul iubirii care provoaca 0 cadere anivelului energetic principal. Daca jignim prin cuvintepersoana iubita putem sa ne alegem cu un cancer la buze, lalimba sau gingii, iar daca yom critica in permanent a ne yomimbolnavi de hepatita sau cancer hepatic. Daca ne yomsupara in perm anenta pe persoana iubita, pe sine r;;ipe soarta

ne yom imbolnavi de cancer la piept, iar daca yom gandiagresiv despre cei apropiati riscam un cancer la stomac.Cand nu iubim lum ea inconjuratoare au de suferit plamanii.

La una din lectiile mele am adus urmatorul exemplu.Cumparasem un apartament nou r;;idormitorul era de douaori mai mic dedit al celui precedent. Nu-mi placea r;;i nuputeam sa-l iubesc. Repulsia era atat de puternica inditpeste cinci minute incepusem sa tur;;esc foarte tare §i sa masufoc. Semana cu 0 criza astmatica. Eram uluit cat derepede putea sa se rasfranga neacceptarea unei situatii

asupra starii me1e. Daca nu acceptam r;;i nu iubim timpindelungat 0 situatie uitand ca nu este intam platoare r;;iestedata de Dumnezeu, putem sa ne imbolnavim de pneumonie,astm, cancer pulmonar. Apropo, cred ca tuberculoza dinpur;;carii inseam na neacceptarea situatiei r;;i a destinului.

..,.

11 8

I

Ii

I

II

I

I

I

Orice agresivitate emotionala se intoarce ca un burnerangim potriv a izvo ru lui sau .

Programul de autodistrugere love§te, de obicei, asupracapului, colonului, a pielii sau a sistemului uro-genital.Aceasta se intampla in cazul cand programul evolueaza

repede §i este exploziv. Daca acesta se acumuleazii incet,scade energetica organismului §i imunitatea lui. Inconsecintii, sufera locul cel m ai slab.

In ultima vreme, se vindeca mult mai greutrichom oniaza, hlam idioza decat sifilisul sau blenoragia.Aceste boli depind intr-o oarecare masura de programul de

autodistrugere r;;i de aceea se vindeca mai greu. Daca suntvindecate, totur;;i, ele sunt inlocuite de alte boli mult maigrave. Dupa 0 boala~enerica in cepe cancerul. Acest fapt apermis medicinii sa lanseze ipoteza ca hlamidiile pot sa setrans form e in celule canceroase §i invers. In realitate, cauzaoncologiei este incapacitatea de a accepta 0 situatie traum a-tizanta, un protest interior continuu impotriva ei. Protestulinterior impotriva oricarei situatii este de fapt, impotrivadestinului §i a vointei Creatorului. Deseori ne suparam pesitu atiile c re ate d e n oi in r;;in e.

Odata, incercam sa ajut 0 pacienta. Imi spunea ca

bunicul ei a fost hipersexual r;;i chiar la 0 varsta destul deinaintata se gandea doar la sex. Era nefericita in viatapersonala. Pe de 0 parte aceear;;i concentrare puternicaasupra sexualitatii, pe de alta parte, sotul care 0 trada mereur;;i0 contamina cu boli venerice. In cele din urm a a divortat.

11 9



Aeelea~i problem e Ie avea ~i fiul ei, haos in viata personaHi

~i pasiune pentru automatele de joe. Oridit s-a stdiduit sar-mana sa lupte eu aeeasta patima, totul a fost in zadar. Sesupara pe el , 11 eondamna, 11 eerta, eauta noi metode de a-I

influen!a. Mai tarziu fiul s-a imbolnavit ~i a fost internat inspital. Nimerise intr-un salon unde murise cineva cu acela~idiagnostic. Dupa internare a venit la mine ~i ma implora sa-i salvez fiuI. I-am explicat ca imposibilitatea de a-~i stapanidorin!ele sexuale a generat dependenta de alte dorin!e.Problemele din sfera noastra sexuala ajung pe planulexterior ~i unul devine un om vrednic, muncitor, altul estepasionat de jocurile de noroc, al treilea incepe sa bea, alpatrulea devine un avar patologic etc. I-am explicat, deasemenea, ca trebuie sa accepte orice suparare din partea

unui biirbat ca pe 0 salvare a fiului ei. Trebuie sa-~i schim beatitudinea fata de sex. Sexul nu este 0 sursii de desfatare ciun mijloc de eoncepere a copiilor. Sursa desfatarii esteiubirea. Avarul 0 face dependenta de bani, trufa~ul desuperioritatea sa fa!a de al!ii ~i aproape toti 0 fac dependen-ta de sex. Iubirea este cea mai mare forta din Univers. Deaceea, tocmai iubirea trebuie indreptata, in primul rand,catre Dumnezeu, iar daca noi 0 indreptam doar spre ferici-rea umana, ea plezne~te ca 0 bula de sapun impreuna cusanatatea ~i viata. Cand direc!ionam iubirea doar sprepersoana apropiata aceasta ne love~te ~i se comporta ural cunoi pentru a supravie!ui. Iar daca ne suparam pe persoanaapropiata atunei ~i mai tare ne straduim s-o omoram. Nu

trebuie sa va mai supara!i pe fiu. Cel mai bun ajutor pentruel este sa lucrati asupra dum neavoastra. G elozia, supararea,depresia de pana la graviditate 11 fac dependent mortal dedorinte ~i devine sclavul lor. Nu are niei 0 importan!a ce felde dorin!e sunt aeestea: senzuale, sexuale, spirituale sau

m ateriale. Repro~urile nu pot sa-l salveze. Salvarea lui estein prim ul rand iubirea .de D um nezeu ~i propria schim bare.Pacienta a in!eles ~i a inceput sa se roage. Peste cateva

zile, medicii i-au spus ca s-a inHimplat 0 minune. Fiul ei s-a

in sanato ~it ~i a fo st ex tern at foa rte cu ra nd .Trebuia sa luereze asupra ei in continuare dar obiceiu-

rile s-au dovedit a fi mai puternice. A inceput sa se supereiara~i pe fiu ~i sa-i repro~eze. A hotarat in cele din urma samearga la psiholog, hipnotizori ca sa-l opreascii de la jocu-

rile de noroc. Am prevenit-o ca nu e bine, ca totul poate sase termine rau pentru eI. N-a vrut sa ma asculte ~i destinul aprocedat altfel. Peste cateva luni pacienta mea a fost operatade hemoroizi. Operatia a fost reu~ita ~i problemele fizice aufost anulate. Peste jumatate de an a fost diagnosticata cu uncancer la colon. A fost din nou operata ~i de data aceasta cusucces. Peste catva timp cancerul a dat metastaze. Peste unan a mai fost odata operata, iar peste doi ani a murit. Una ~i

aceea~i suparare poate sa provoace guturai, apoi, sa zicem,broi1~ita, iar daca mai dureaza poate provoca 0 boala multmai grava. Cu cat este mai puternica supararea cu atat maigrave su nt

12 0~

12 1

T



consecintele. De regula, cancerul este 0 crima foarte gravaimpotriva iubirii. D iabetul ~i bolile cardio-vasculare deasem enea. De aceea, prima regula a vindecarii este elim ina-rea prin pocainta a tuturor formelor de agresivitate fata de

iubire.Deseori sunt rugat sa scriu un text concret de pocainta.

Este imposibil. Daca ati suparat pe cineva n-o sa va ceretiiertare dupa notite. N-o sa va creada. Ati renuntat la iubirea

de Dumnezeu, ati inabu~it-o cu suparari, condamnari ~idepresii. Cereti-i iertare lui Dum nezeu pentru aceasta. Dacaun timp oarecare va yeti gandi doar la Divin ~i yeti renuntala tot ce domina sentimentele, con~tiinta, trupul dumnea-voastra, va va fi m ai u~or sa depa~iti orice situatie traum ati-zanta. Prima regula de vindecare este sa va invatati ca inorice situatie dureroasa sa va pastrati iubirea de Dumnezeuoricat de mult ar suferi trupul, spiritul ~i sufletul. Uneorieste suficient acest prim pas elementar ca sa ne punem inordine din punct de vedere fizic.

Nu demult, au fost la mine doua femei. Una chelise detot: ~i nu-i ajutase nici un fel de medicamente, ierburi,vindecatori. Is-au recom andat cartile m ele pe care le-a citit

~i a inceput sa se schimbe. I-a crescut parulla loco Venise lamine fiindca mai avea 0 pata la 0 tampla.

- Este. un semn ca ati facut doar primul pas, iar

ameliorarea starii dumneavoastra este doar un avans.Emotiile noastre subcon~tiente au 0 energie uria~a ~i semani'festa ani in ~ir. Rugaciunea nu trebuie sa fie un

-;.

12 2

TI

I

II

m edicam ent. A ~teptarea unui rezultat este deja dependentiicare intotdeauna genereaza pretentii. Iubirea de Dum nezeune vindedi sufletul, ea, insa, are ritmul sau ~i logic a sasuprema ~i nu e de dorit ba chiar este ~i periculos s-o

dirijam . In principiu, singurul instrum ent cu care D um nezeune dirijeaza este iubirea. De aceea, doar acel care s-a riitacitserios poate incerca sa dirijeze iubirea, s-o faca dependentiide ceva. Despre acela~i lucru i-am vorbit ~i celeilalte fem eicare venea la mine a doua sau a treia oara. Venise la minepentru fiica ei. Initial cantarea aproximativ 110 kg, aveaschizofrenie, diabet, nem aivorbind de bolile mai neinsem -nate. Acum sliibise vreo 60 kg, se vindecase de diabet darm ai avea problem e cu psihicul ~i em otiile.

- E 0 problema de timp, i-am spus eu. Lipsa rabdi'irii,irascibilitatea sunt urmare a utilizarii incorecte a energiei.In orice situatie stresanta energia se im parte in doua torente.Intr-o situatie critica, mortal a aproape toata energia esteeliminata pentru necesitatile trupului. Sentimentul de fricablocheaza planurile fine pentru salvare. Daca incercamacest sentim ent inainte de situatia periculoasa, el pricinu-ie~te un rau uria~ sanatatii fiindca nu permite controlarea

situatiei pe planul fin ~i in primul rand a schimbarilornoastre de profunzime. A~a cum spunea un antrenor: "Fricaeste un foe. Daca 11 dirijam, incalze~te, daca ne supunemlui, ne arde, iar daca lipse~te cu desavar~ire putem sain gh eta m. "

12 3



~



- Sustineti ca bussines-ul este0 arta "militara," ii,

atribuiti aureola barbatiei $i nobletei. Totu$i, esteevident ca bussines-ul, la fel $i capitalismul ingeneral, se bazeaza pe individualismul patologic, pecruzime fata de alti oameni. Ce-i de facut? Sa

a$teptam piina Cel de Sus va salva planeta de acestgunoi? Or, dumneavoastra sunteti impotriva echitatiisociale?

- Pentru unii, dreptatea sociaHi este sa-l omoare pe celcare nu Ie place. M etoda banditeasca de gandire este ceamai primitiva forma de conducere. Cautarea celor vinovatieste, in primul rand, 0 rezolvare superficiala a problemei,este lupta cu efectul ~i nu cu pricina. In al doilea rand, toataenergia este consumata de agresivitate ~i nici 0 pici'itura nueste utilizata pentru schimbarile personale. Aceasta atitu-dine fata de realitate, fie a unui singur om sau a unui stat,creeaza un program de autodistrugere. In Rusia, au cautatvinovati ~i au om orat deja in 1917, apoi in anii' 3 0 ,

,40 ~i

'50.Com uni~tii au distrus m oralitatea redudind-o la stim u-

lare materiala. Daca spiritul este secundar ~i depinde de

materie, gandeau comuni~tii, yom crea 0 economie socia-lista ~i yom avea 0 noua moralitate. Moralitatea, insa, n-aaparut ~i a inceput decaderea economica. Da, con~tiintadepinde de timp dar nu intr-o masura aHit de mare. S-adovedit ca inceputul spiritual ~i m oral ne ajuta sa renuntam

0;.

12 6

la dorintele momentane ~i sa ne gandim ~i la altii, sa vedemnu numai prezentul ci ~i 0 perspectiva indepartata. Tocmaiaceasta Ie lipsea conduditorilor sovietici. Tara a consumatrezervele sale morale, s-a epuizat sentimentul unitatii ~i alg lln dir ii c ole cti v e.

Astazi suntem m artorii de~teptarii poporului. M ulti seintereseaza de economie ~i politica. Se formeaza 0 opiniepu blic a ce n-a e xistat a ltadata.

Atitudinea fata de bogati a fost intotdeauna duala. Pe de0 parte, deveneau bogati cei mai de~tepti, mai energici ~imai talentati. Pentru un prost ~i un lene~ este foarte greu saajunga bogat. Pe de alta parte, ajungand bogati, multi decadin plan spiritual. De ce? Pentru a deveni bogat trebuie sa

avem aptitudini, vointa, sa lucram cate 15-18 ore pe zi.Acest lucru este posibil pentru un om bun ~i armonios ininterior. Cand avem suficienti bani care asigura toatenecesitatile nu mai consumam energie ~i ne transformamd in d on ato ri in c on su ma to ri.

In Rusia multi au adunat bogatii fara mari eforturi. Deaceea, decaderea morala a "ru~ilor noi" s-a produs intr-unritm accelerat. Pentru a pastra sufletul trebuie sa pastramiubirea ~i sa oferim energie, iar pentru a pastra iubirea neajuta m oralitatea ~i credinta- in Dumnezeu. StatuI, insa, n-aasigurat moral itatea .

Dra fata de bogati ~i ciiutarea dreptatii tine de psiholo-gia consumatorului. Bogatii trebuiesc protejati, pe de 0p arte, ~i v erificati ~i lim itati, p e d e alta p arte, aju tand u-i

12 7



.;a puna pe primul loc interesele statului. Este 0 lipsa de

noblete sa impaqim lumea in oameni saraci ~i buni ~i bogati

~i rai. Nu trebuie sa personificam problema. Mediul dana~tere la criminali. Inseam na ca trebuie nu aHit sa-i pedep-sim pe criminali cat sa schimbam mediul. Pentru a schima

. mediul trebuie sa ne invatam sa gandim. Pentru a gandicorect, trebuie sa ne punem in ordine con~tiinta ~i sufletul.A~adar, daca nu dorim ~i nu putem sa ne schimbam yom ficondamnati sa cautam toata viata vinovati ~i sa-i uramd istru gan du-n e p e n oi ~i destin ul n ostru.

Rusia are 0 energeticil specifica. In Rusia are locaccelerarea tuturor proceselor pe seama unitatii a douaco ntrarii: gan direa accid entala ~i cea orie ntala. D ezv oltareaare loc intr-un ritm rapid ~i la fel de rapid are loc degrada-

rea. De aceea suntem martorii unor manifestari spirituale deun nivel foarte ridicat ~i a unor mari talente ~i in acela~ilimp exem ple inimaginabile de tradare, lacom ie ~i prostie.Cu cat suntem mai spirituali cu atat yom deveni mai duridaca ne yom pierde moralitatea. Oamenii de~tepti, cu 0m oralitate foarte inalta ajung la putere doar cand tara se aflaIn situa~ii catastrofale sau in pericol de moarte. Astazi,R usia se afla intr-o a sem en ea situatie.

Ni se pare ca aceasta e politica sau economie.Comunismul, pentru noi, era, de asemenea, politica. In"ealitate, este yorba de psihologie. Ideea unei societatilrm onioase ~i fericite nu Ie apartine comuni~tilor ace~tia se;traduiau <loar sa gas ease a conditiile pentru realizarea unui

vis. P ro prietatea co mu na, inv atatura m aterialista tran sfo rm aomul intr-un mecanism care neaga notiunea de suflet ~i estede acord cu repartizarea uniforma a tuturor bunurilor etc.C om unism ul nu s-a prabu~it din cauza gre~elilor econom ice

~i politice. Un om imperfect, mediocru poate sa primeasca

acelea~i bunuri ca unul talentat, dar cu 0 singura conditie:sa se dezvolte continuu ~i sa se schimbe in sens pozitivdevenind de~tept, talentat ~i cu 0 moralitate ridicata. Doaratunci bunurile primite vor fi pentru el un avans. Oricecopil prime~te de la mama lui mangaiere, lapte indiferent decapacitatile lui. In lumea animala, femela ii strive~te cucapul ei ~i refuza sa-i hr~neasca pe puii incapabili sasupravietuiasca. Ace~tia nu pot sa se schimbe. sunt decicondamnati.

In lumea umana, orice copil este sustinut ~i protejat. EIinvinge greutatile ~i devine putemic. Tocm ai prin aceasta se

deosebe~te omul de animal. Incercarea de asemanare cuanimalele ~i lichidarea celor slabi nu amelioreaza fondulgenetic uman. De aceea. nici in Sparta antica, unde nou-nascutii slabi erau inecati, nici in G erm ania fascista n-a avutlo c d ez vo lta re a c iv iliz atie i.

A~adar. un om prost~ unul de~tept. unul slab ~i altul

putemic se pot egala numa.i in cazul unei con~tiinte inalte.Com uni~tii doreau sa atinga acest nivel.de con~tiinta creandstim uli materiali ~i psihologici dar au e~uat. Proprietateacomuna ~i "repartizarea corecta a bunurilor" i-au istovit pecei de~tep ti ~i en erg ici ~i Ie of e re a 0 v iata con fo rtab ila

~28

12 9

T



pro~tilo r ~i len e~ilor. A u fo st aplic ate v iolen !a, co nstrang e-rea, frica, dar con~tiin!a comunista n-a mai aparut. Nici nuputea sa apara. Pentru autodesavar~irea continua e nevoiede energie, iar energia este generata de iubire. Fara iubireade Dumnezeu rezervele umane se epuizeaza ~i ele. Exista,

insa, 0 mica nuan!a. Lipsa con~tiin!ei comuniste a inmor-mantat sistemul din URSS. In China, inca din antichitate,copiilor Ii se educa dragostea de mundi. Este im posibil sa-!iimaginezi un chinez lene~ ~i posac. Am primit, de curand, 0intrebare: "Exista vreo legatura intre lene ~i deprim are?"Exista 0 legfitura foarte stransa. Daca omul nu of era ener-gie, iubirea parase~te sufletul ~i apare depresia. Lenea este

de doua feluri. Lenea superficiala, cand omul nu vrea sa setransform e in anim al de trac!iune, iar pentru a-~i u~ura mun-ca, a inventat roaba. Aceasta lene impune transformareaenergiei fizice de nivel redus, in energie inalta, spirituala.Pustnicul poate fi considerat un lene~ fiindca nu munce~tefizic de dragul binelui comun. Insa lenea considerata mamatuturor viciilor inseamna lipsa dorin!ei de a da energie ingeneral. Totodata, omul inceteaza de a mai fi donator ~i setransforma in consumator. In acest moment incepe degene-rarea. Dependen!a de mediu e in continua cre~tere. Energia

scade, cresc, in schim b, agresivitatea, preten!iile, depresia.D e aceea, socialism ul ca economie planificata, ca priori tatea scopurilor strategice, ca stat un de dezvoltarea n-a fostdistrusa in favoarea valorilor m ateriale s-a pastrat in C hina.Astazi, in China, gandirea colectiva demonstreaza

~

13 0

prioritatea sa evidenta fa!a de lum ea occidentala. Dar, inca-pacitatea de a asigura dezvoltarea spirituala nu este cea maimare nenorocire a comunismului. A fost gre~it impulsulprimar. Scopul comunismului era de a-I face fericit pe fie-care. La intrebarea "Ce este, insa fericirea?", com uni~tii

raspundeau foarte simplu: "Fericirea inseamna bunastaremateriala repartizata uniform tuturor". Imperfec!iuneaacestei fericiri era simpta chiar de cei neavizati De aceea, .vi suI s-a schimbat partial: "Omul nu trebuie sa aiba 0fericire m ateriala particulara. EI trebuie sa fie Iiber, iar toatafericirea materiala trebuie sa fie ascunsa in structura destat. "

Prin distrugerea intereselor m ateriale private se avea invedere reorientarea cardinala a omului. Daea energia nueste orientata spre m aterial, ea va fi orientata spre spiritual.Trebuie sa reeunoa~tem ea spiritualitatea ~i eon~tiin!a s-audezvoltat, totu~i. Comunism ul a fost 0 ineereare de eompro-mis intre Divin ~i uman. EI a ineereat sa rupa omul de lainteresele sale materiale, dar n-a reu~it sa-l direc!ionezecatre interesele Divine. Oceidentul a redus fericirea laaspeetul material, Orientul - la eel spiritual. Oecidentul are nun!at la a spectul sp iritual, O rientul- la eel m aterial.

Comunismul a incereat sa .uneasea aeeste doua moduri degandire creand un nou model de stare materiala limitatacare ajuta spiritualul. Existenta lui a fost fireasca ~i necesa-ra ca 0 ineercare de dezvoltare ~i de formare a omului

13 1



nou. Poate fi fericita societatea care in!elege ca jericireaoricarui om consta nu numai intr-o via!a materiala indestu-lata :;;i in renun!area la spiritualitate. Fericirea este im posi-bila fara boga!ia sufletului incalzit de iubire, iar posibilita-tea de a iubi se obtine prin iubire de Dumnezeu.

Incerdind sa dezvolte con:;;tiinta com unista eu ajutorulunei conceptii gre:;;ite despre fericirea um ana :;;i v azand ea

n u reu:;;e sc , c om un i:;;tii au in cep ut sa lic hid eze "m aterialuluman" inutil din punctullor de vedere. Lagarele de concen-trare pentru "reeducarea celor incon:;;tienti" inventate deD zerjinsk i :;;i Tro tki :;;i foam ea p ro vo cata artific ial, aplica tepentru prima data de Lenin, au redus numarul celor"incon:;;tienti" cu m ai bine de 70 m ilioane de oam eni.

National - socialismul, adica fascismul, a fost maiconsecvent in crearea viitorului lum inos. V iitorul om eniriiconsta in viitorul anumitor oameni. A:;;a c um va fi un anu-m it om a:;;a va fi viitorul societatii. Fasci:;;tii au renuntat dela bun inceput la posibilitatea schimbarii, transformarii :;;idezvoltiirii omului. Ei credeau ca materialul nu este princi-pal, iar spiritualul - :;;i mai putin important. Exemplul su-

prem' de manifestare a spiritualitatii este India antica. Deacolo a fost preluat sim bolul svasticii. Schem a societatii pe

caste unde unii au dreptul la to ate bunurile iar altii audreptul sa fie .doar sclavi a fost preluata de asemenea dinIndia.

Pe portile lagarului B uhenvald era scris: "Fiecaruia ce-ieste dat". Actionand conform acestei scheme, nazi:;;tii nu Ie

permiteau oamenilor sa se schimbe :;;i rezolvau problemaintru-un mod radical: "Cine nu corespunde cu idealul de omal viitorului sa fie lichidat". Pentru a-i face pe toti fericititre bu ie sc lic hid ati c ei n efe ric iti.

Comunismul a rezolvat aceasta problema putin altfel:

"Pentru ca toti nefericitii sa se simta fericiti, trebuiescomorati cei fericiti." Ideea com unismului adm itea, totu:;;i,reedu carea, schim barea, co n:;;tiin ta in cre~tere a o am enilo r,de aceea socialismul a trait mai mult. EI a fost, totu~i,condamnat, fiindca impulsul primar a fost nedesavar~it. Ainceput cel de-al doilea razboi mondial care a insemnatzdruncinarea economiei mondiale ~i milioane ~i milioane demorti. Era consecinta rezolvarii incorecte a unei "rnici",

probleme psihologice: cum sa se faca un om fericit ~i sa fietransformat astfel incat sa devina armonios ~i sa of ere maim ult d ecat co nsu ma?

Popoarele tarilor occidentale care s-au format pe baza

conceptiei cre~tine des p re lume au acumulat energieinterioara ~i au invatat s-o utilizeze in muncii, disciplina ~icrearea valorilor materiale. In Orient, energia superioara afost transformata in realizari spirituale. Rusia, care arelegaturi cu Orientul, a simtit influenta lui puternica dar n-a

devenit 0 tara orientalii. Dupa reformele lui Petru, Rusia s-ain tors catre Occident dar n-a devenit 0 tara occidentala.Totu~i, in con~tiinta R usiei s-au unit doua stiluri de gandire,uneori distrugandu-se reciproc, alteori, obtinand cele maim ari re zultate sub asp ectele m ateria l ~i sp iritu al.

~

13 2 13 3

".,.....



- De curand, la televiziune, s-a dezbiitut problemalegaliziirii prostitutiei. Un birocrat de la 0 gruparepoliticii binecunoscutii sustinea cii aceastii legalizareva avea eject economic. Banii vor ajunge in visteriastatului ~i nu la maJie. Care este piirerea dumnea-voastrii?

Exem plul politicianului pentru care principala valoare

sunt banii ~i cre~terea economica fie ~i in detrimentulmoralita!ii este des intalnit in Occident. Consecin!ele uneiasemenea abordari vor fi, mai devreme sau mai tarziutragice. Iubirea ~i moralitatea sunt radacinile noastre. Dadun om strope~te coroana pomului ~i nu radacina sau incear-

ca sa taie radacina ca sa creasca coroana, acesta nu va finiciodata pomicultor. Atitudinea de consum fa!a de lumeduce la caderea energetica a sufletului. Cand cineva are

. pu!ina_-energie, nu poate sa se schim be, sa se transforme.Adaptabilitatea la lume scade brusc. EI nu poate sa depa-~easca stresul ~i in cep e m oa rtea lenta .

La inceputul fiecarei lec!ii eu diagnostichez sala dupadoi parametri:cat de pregatita este sala sa of ere energie ~icat de pregatita este sa consume. Cand consumul este multmai mare, omul este deja bolnav. Pute!i sa ma intrebati cumramane cu copiii mici care consuma doar? Raspunsul estesim plu. Dezvoltarea, schim barea copilului, m aturizarea luiinseamna eliminarea unei cantitati uria~e de energie. Aiciconsumul este inevitabil. Teatrul, artele trebuie sa fie

~

13 4

subven!ionate de stat. Fara sus!inerea statului nu pot sa scdezvolte ~tiin!ele fundamentale. Trebuie sa in!elegem caacolo unde disponibilitatea de a oferi este uria~a, dezvolta-rea ~i transform area sunt continue, iar ajutorul m aterial estcinevitabil. Randamentul va fi de zeci, chiar de sute de orim ai m are dedit avansul.

Astazi statuI incearca sa lupte cu consumatorismultrecand totul pe baza de comer!. Este ca ~i cum ai obliga uncopil sa alerge dupa cateva ore de la na~terea sa, iar pestecateva zile sa se alimenteze singur. Cand un sfant meditea-za, se roaga, cedand 0 cantitate uria~a de energie, pe planu I

fin el este sus!inut de acei care muncesc fizic. In cele dinurm a, randamentulla nivelurile de suprafa!a sau de profun-

zim e trebuie sa fie m ai mare decat consumul.U nul dintre indicii dezvoltarii om ului este capacitatea

lui de a munci chiar ~i atunci cand cerin!ele materiale ~ispirituale sunt, in principiu satisfacute. Daca salbaticul amancat, el nu va mai munci. Pentru orice animal, condi!iade baza pentru eliminarea energiei sunt frica, setea, foam easau sentimentul sexual. Omul, chiar daca ~i-a satisfacutdorin!ele, continua sa cedeze energie. Aceasta este dezvoJ-tarea.

Am citit in ziar ca s~a facut un sondaj de opinie printrcoamenii de afaceri ~i oamenii care traiesc din salarii:

"A ticontinua sa lucra!i daca a!i prim i cinci milioane de dolari?,,'.

Cam 80% dintre oamenii care traiesc din salarii auriispuns cii nu ar m ai lucra. A ceasta inseam nii cii degradarea

us



pe fondul bunasUirii pe ei ii satisface pe deplin. Printre

oamenii de afaceri acest indice era mai scazut. Totu~i,depa~ea 50%. Ce inseamna asta? Conc1uzia este deplora-bila. In societatea noastra, chiar ~i acei care s-au obi~nuit samunceasca raman, in esenta, consumatori. Rezulta ca au

. putina energie, iar pentru purificare stresul este insuficient.

Putem vorbi despre boli ~i despre probleme nu numai laace ~ti o am eni ci la in treag a soc ietate.

,

Ce este prostitutia? Este dorinta de a ca~tiga bani m aiu~or ~i m ulti. D aca lipse~te iubirea ~i m oralitatea din suflet,este greu sa te abtii de la ispita de a primi un salariu intr-osingura noapte. De obicei, un om imoral nu se gande~te carevor fi repercusiunile asupra sufletului fiindd sensibilitateasufletului sau, este scazuta. Pentru 0 prostituata totul se

sfar~e~te, de regula, foarte trist. Dad 0 asemenea "munca"ii produce placere, concentrarea asupra sexului, adica asu-pra vietii ~i a continuarii ei, am plificii de 'm uIte ori depen-

denta de fericirea umana nu numai a femeii ci ~i a urma~ilorei. De aceea copiii au 0 vitali tate scazuta. Daca aceastaocupatie nu-i produce placere ~i-i provoaca em otii negative,apare agresivitatea din partea clientilor, incep bolile ~iprabu~irea destinului. Sufletele copiilor se um plu de agresi-vitate ~i au 0 vitali tate de asem enea scazuta.

Sa vorbim putin despre c1ientii prostituatelor. Energiasexuala trebuie sa se trans forme la orice om in sentiment deiubire. T ransform area energiei sexuale in energie spiritualaeste continua. Cu cat mai mult aspiram catre Dumnezeu cu

at at mai u~oara este transformarea ~i cu atat mai spiritualidevenim, cu atat mai bogat este sufletul nostru ~i cu at at

suntem mai buni ~i mai talentati. Cu cat mai mult oferim, cuat at mai u~or simtim iubirea ~i cu atat mai u~or energiasexuala contribuie la dezvoltare. Consumul tinde mai multspre nivelul animal. Multi calugari de la manastiri ~i dori-tori de a deveni monahi nu rezista la aceasta viata. Pentru a

simti iubirea de Dumnezeu trebuiesc infranate aspiratiiletrupului, sufletului ~i spiritului. De aceea calugarii fac unleg amant sa nu faca averi, de ascultare ~i puritate morala.

Renuntarea la bani ~i avere franeaza functiile trupului.A scu ltarea infran eaza trufia ~i fun ctiile sp iritu lui. P uritateamorala infraneaza dorintele arzatoare ~i functiile senzualeale sufletului. Cea mai grea este lupta cu dorintele arza-

toare. Daca mecanismul transformarii energiei sexualeanimalice in energie spirituala umana nu este dezvoltat,omul incepe sa-~i iasa din minti cand este obligat sa-~iinfraneze dorintele arzatoare. Un asemenea om pleaca dinmanastire. Dar ~i in via!a sociala ii va fi greu sa comunicecu femeia fiindca se va gandi doar la satisfacerea dorin!elorsexuale. In acest caz el va apela la serviciile prostituatelor.

D ezvoltarea societatii nu inseam na crearea confortuluipentru oamenii cu 0 patologie sufleteasca. 0 societatearm onioasa trebuie sa ajute' oam enii sa depa~easca aceastapatologie. Credinta in Dumnezeu, orientarea catresentim entele superioare, bunatatea ~i altruism ul, abtinereaperiodica de la sex ~i mancare sunt factori care contribuie

-/:f$f6 I~ C~

1 3 7



la corectarea acestei patologii. Daciio societate pretinde ciieste umanii tolerand patologia sufletului, atunci un omsiiniitos 11 va imita pe cel bolnav ~i i~i va orienta, tot maiputin, energia ciitre iubirea de Dumnezeu, sentimenteleiniiltiito are ~ i v a ape la to t m ai d es la serv iciile p ro stituate lor.Nu trebuie sii te rogi, nu trebuie sii ai grijii de cineva, sepoate sii prime~ti repede ~i fiirii biitaie de cap pliiceriledorite. Se consum ii m inim um de energie, iar pliicerile fizicesunt la m axim um . A pelarea regulatii la serviciile prostitua-telor inseamnii boala sufletului ~i spiritului apoi ~i a trupu-lui. Cu cat mai m ulti biirbati vor pliiti serviciile prostitua-telor, cu atat mai multe femei vor pomi pe aceastii cale. In

co nsec intii - d egradea zii so cietatea . S e leg alizeaza p ro stitu -tia, n arco man ia ~i alte luc ruri im orale ~i pe ricu loas€ .

Apropo de narcotice. Insuficienta iubirii din suflet,distrugerea energeticii, a sentimentelor luminoase,atitudinea de con s um fatii de viatii duc la cre~tereap ro stitu tiei. Insu ficien ta en ergiei ~i in toleranta stresu lui du c

l~ narcomanie ~i hom osexualitate. In tiirile Europei Occi-dentale bolile mentale sunt intensificate ~i nu vindecate.O am enii care renuntii la iubire nu suporta durerea sufleteas-ca. Ei, fie se sinucid, fie cautii m oartea incon~tient. A jutorulprincipal pentru ace~ti oameni este in primul rand sa fie

invata!i sii iubeasca, in al doilea rand, sa se abtina de lasinucidere.

In Olanda, totul s-a rezolvat foarte simplu. Pe langiinotiunile de libertate, democratie ~i umanism, au introdus

13 8

TII

i

i

leg e a care p enn ite sin ucid ere a- e uta na sie re a. A u le ga liz at,de fapt, narcomania. In Franta au deschis un post de televi-

ziune pentru homosexuali. Aceasta inseamna legalizareasexului la televizor ~i propaganda homosexualitiitii. La

des c hid ere a participat ~i ministrul culturii. Po ate ca utili-zarea frecventii a cuvintelor "um anism ", "libertate", "dem o-cratie", pentru Occident este 0 minciuna? Despre careumanism poate fi yorba dacii occidentul dezvoltii in omtendintele patologice? C e fel de dem ocratie poate sii perm itiicoruperea sufletelor copiilor. Care libertate transform ii,treptat, oamenii in animale? Riispunsul este simplu. In

O rieA nt, o mul este spirit ~i suflet. Trupul este oarecum negli-jat. In Occident, omul este trup ~i toata democratia ~i uma-nismul trebuie sii asigure confortul trupului ~i n-are nici 0im portantii daca m oare sufletul. H om osexualitatea,. narco-mania ~i sterilitatea care inundii tiirile occidentale suntconsecintele materialismului proferat consecvent decivil izatia occidentali i.

Existii un lucru mult mai periculos decat minciuna-adevarul spus pe jumatate. Adeviirurile superficiale suntmult mai periculoase decat orice riitacire. In conceptia

materialistii despre lume. exista 0 ratiune saniitoasa care acreat civilizatia occidentalii. Este, insii, 0 jumatate deadevar. Faptul ca societatea occidentalii degenereaza ~idispare fiind inlocuita de populatia arabo-m usulm anii, ~i ciiin Franta fiecare a doua femeie nu poate avea copii, suntcon secin ta ace stei ju matiiti d e ad eviir.

13 9



La inceputul cercetarilor mele credeam ca biodimpuleste totalitatea campurilor fizice care inconjoara corpulomului. Presupuneam ca odata cu schimbarea corpului seschimba I?i structura campului. Daca se imbolnavel?te unorgan, se deformeaza structura campului. Biocampul este

secundar fata de organ I?i, in acelal?i timp este primar. Seexclud unul pe celalalt. Mai tarziu am inteles ca existadiferite straturi ale campurilor. Unele de profunzime, careformeaza corpul I?i determina starea lui, I?i altele desuprafata, care depind de corp, I?i s unt formate de el. Uncamp trece in altul. Spiritul devine materie I?i materiadev ine spi ri t.

Am observat ca structurile de camp principale sunt, inesenta, emotiile noastre, ca emotia este primara fata de

corp, del?i straturile de suprafata ale emotiilor depind decorp. A m inteles ca idealism ul I?i materialism ul se intersec-teaza in iubire fiind parti ale unui intreg, iar ciclul dedezvoltare a oricarei fiinte incepe cu energia I?i iubireaDivina care se transforma in inceput spiritual apoi Instructuri m ateriale. Energia Divina vine de pe planurile fineI ?ic re ea za re lig ia . R elig ia c re ea za c ultu ra , ia r c ultu raci vi-lizatia. Daca civilizatia nu se intoarce la Dumnezeu I?i l areligie, m oare. Unul dintre semnele principale ale apusului

civilizatiei este crel?terea brusca a hom osexualitatii, adicaprimeaza interesele trupului in detrimentul sufletului. Sa neamintim de Sodoma I?i G omora. Cu cat mai mult incearcaEuropa sa ajute trupul muribund, cu atat mai grave sunt

problemele civilizatiei. Cand Am erica incearca sa salvezecivilizatia cu ajutorul hegemoniei planetare, iar acestareprezi~ta un exemplu clasic al sistemului fara conexiuneinversa, orice om poate intelege ca tara Soarelui Apune vapu tea av ea m ulte p ro blem e.

.Dinozaurii au disparut din cauza ca energIa lor

principala era folosita pentru puterea fizica I?i pe~truprotectie. Mamiferele slabe, lipsite de aparar~ I?l-a~concentrat energia asupra continutului I?i nu a forme!. Dupa

cum s-a dovedit deja, dezvoltarea spirituala, emotional aprotejeaza mult mai bine decat orice haina antiglont.Apararea suprema este sentimentul iubirii fata deDumnezeu care ne-a creat I?i care este prezent in fiecarefa ra ma d in U niv ers.

14 014 1

I



la corectarea acestei patologii. Dadio societate pretinde caeste umana tolerand patologia sufletului, atunci un omsiinaros il va imita pe eel bolnav ~i i~i va orienta, tot maiputin, energia carre iubirea de Dumnezeu, sentimentele

in altato are ~ i v a ap ela tot m ai d es la serviciile prostitu atelor.Nu trebuie sa te rogi, nu trebuie sa ai grija de cineva, sepoate sa prime~ti repede ~i fara baraie de cap placeriledorite. Se consuma m inimum de energie, iar placerile fizicesunt la m axim um . A pelarea regulatii la serviciile prostitua-telor inseam na boala sufletului ~i spiritului apoi ~i a trupu-lui. Cu cat mai multi barbati vor plari serviciile prostitua-tel or, cu atat mai multe femei vor porni pe aceasta cale. Inconsecin!a - degradeaza societatea. Se legalizeaza prostitu-

tia, narcom an ia ~i alte lucm ri im orale ~i p eric ulo as~.Apropo de narcotice. Insuficienta iubirii din suflet,

distmgerea energeticii, a sentimentelor luminoase,atitudinea de consum fata de viata duc la cre~tereaprostitu tiei. Insuficien ta en erg iei ~i in toleranta stresulu i d ucla narcomanie ~i homosexualitate. In tarile Europei Occi-dentale bolile mentale sunt intensificate ~i nu vindecate.O am enii care renunta la iubire nu suporta durerea sufleteas-ca. Ei, fie se sinucid, fie cauta m oartea incon~tient. A jutom lprincipal pentm ace~ti oameni este in primul rand sa fieinvatati sa iubeasca, in al doilea rand, sa se abtina de lasinucidere.

In Olanda, totul s-a rezolvat foarte simplu. Pe langanotiunile de libertate, dem ocratie ~i um anism , au introdus

"'\0

13 8

I

I

I

lege a care perm ite sinuciderea - eutanasierea. Au legalizat,de fapt, narcomania. In Franta au deschis un post de televi-ziune pentm homosexuali. Aceasta inseamna legalizareasexului la televizor ~i propaganda homosexualitatii. Ladeschidere a participat ~i ministml culturii. Poate ca utili-zarea frecventa a cuvintelor "um anism ", "libertate", "dem o-cratie", pentm Occident este 0 minciuna?Despre careumanism poate fi yorba daca occidentul dezvolta in omtendintele patologice? C e fel de dem ocratie poate sa perm itacomperea sufletelor copiilor. Care libertate transforma,treptat, oamenii in animale? Raspunsul este simplu. InOrient, omul este spirit ~i suflet. Tm pul este oarecum negli-jat. In Occident, omul este tmp ~i toata democratia ~i uma-

nismul trebuie sa asigure confortul trupului ~i n-are nici 0importanta daca m oare sufletul. Homosexualitatea,. narco-mania ~i sterilitatea care inunda tarile occidentale suntconsecintele materialismului proferat consecvent decivil izatia occidentala .

Exista un lucm mult mai periculos decat minciuna -adevaml spus pe jumatate. Adevamrile superficiale suntmult mai periculoase decat orice ratacire. In concepti amaterialista despre lume exista 0 ratiune sanatoasa care acreat civilizatia occidentala. Este, insa, 0 jumatate deadevar. Faptul ca societatea occidentala degenereaza ~i.dispare fiind inlocuita de populatia arabo-m usulm ana, ~i cain Franta fiecare a doua femeie nu po a te avea copii, suntco nsecin ta acestei ju matati d e ad ev ar.

13 9

La inceputul cercetarilor mele credeam ca biodimpul



La inceputul cercetarilor mele credeam ca biodimpuleste totalitatea campurilor fizice care inconjoara corpul

omului. Presupuneam ca odata cu schimbarea corpului seschimba ~i structura campului. Daca se imbolnave~te unorgan, se deformeaza structura campului. Biocampul este

secundar fata de organ ~i, in acela~i timp este primar. Se

exclud unul pe ceHilalt. M ai tarziu am inteles ca existadiferite straturi ale campurilor. Unele de profunzime, careformeaza corpul ~i determina starea lui, ~i altele desuprafata, care depind de corp, ~i sunt formate de el. Uncamp trece in altul. Spiritul devine materie ~i materiad ev in e s pirit.

Am observat ca structurile de camp principale sunt, inesenta, emotiile noastre, ca emotia este primara fata decorp, de~i straturile de suprafata ale emotiilor depind decorp. Am inteles ca idealism ul ~i materialismul se intersec-teaza in iubire fiind parti ale unui intreg, iar cic1ul dedezvoltare a oricarei fiinte incepe cu energia ~i iubireaDivina care se transforma in inceput spiritual apoi instructuri m ateriale. Energia Divina vine de pe planurile fine

~i creeaza religia. R eligia creeaza cultura, iar cultura- civi-lizapa. Daca civilizatia nu se mtoarce la Dumnezeu ~i lareligie, moare. U nul dintre sem nele principale ale apusului

civilizatiei este cre~terea brusca a hom osexualitatii, adicaprim eaza interesele trupului in detrim entul sufletului. Sa neamintim de Sodoma ~i Gomora. Cu cat mai mult incearcaEuropa sa ajute trupul muribund, cu atat mai grave sunt

problem ele civilizatiei. Cand A merica incearca sa salveze

civilizatia cu ajutorul hegemoniei planetare, iar acestareprezinta un exemplu clasic al sistemului fara conexiuneinversa, orice om poate intelege ca tara Soarelui Apune vap utea ave a m ulte prob lem e.

Dinozaurii au disparut din cauza ca energia lor

principala era folosita pentru puterea fizica ~i pe~truprotectie. Mamiferele slabe, lipsite de aparar~ ~l-a~concentrat energia asupra continutului ~i nu a form eI. Dupa

cum s-a dovedit deja, dezvoltarea spirituaHi, emotionalaprotejeaza mult mai bine decat orice haina antiglont.Apararea suprema este sentimentul iubirii fata deDumnezeu care ne-a creat ~i care este prezent in fiecarefa ra ma d in U niv ers.

14 0 ~ 14 1



PARTEA A TRElA

- Trebuie, oare, anulata condamnarea la moarte?In unele dintre statele din SUA condamnarea la moar-te n-a fost anulata.

Cred di la cum ati pus intrebarea nu se poate da unriispuns corect. Sii luiim, de exemplu, Europa. Ea se man-dre§te, de regulii, cu un nivel foarte ridicat de culturii §icivilizatie. Culturii inseamnii nu numai teatru sau balet,cultura este ~i egalitate in fata legii, §i furtul minim alftln ctio narilor, ~i lip sa d e inv idie , tru fie ~i b iid iiran ie. Toa teacestea inseam na iubire ~i respect fata de aproapeIe nostru.

Este logica concluzia ca omul, fie el §i criminal, nu trebuieomorat. Aceasta corespunde cu moral a cre§tina. Pozitiacontrara in aceasta problema este cea a islamului caredecurge din legile Coranului: ai furat - trebuie sa ti se taie 0mana, ai om orat - e§ti supus executiei. In Europa civilizata

~

14 2

r demult nu se mai executii astrologi §i vrajitoare cum se cen;in Vechiul Testament, iar criminalii continua sa se inmul-teasca. Acum cativa ani am fost in Emiratele Arabe §l amin treb at p e cine va d aca aco lo e xista crim ina litate.

- Nu, - m i s-a raspuns.

- Cum adica? - am intrebat mirat.- Uite-a§a. Dubai, de exemplu, este cel mai putin

p ericu los o ra§ d in lu In C.

- B in e da r a ltadata a ex ista t crim in alitate?- B in eintele s c-a ex istat.

- ~i unde a disparut?- Intr-o buna zi emirul a spus:"P e m ulti ii d etan jeaz[[

cre§terea criminalitatii. Cred ca a sosit momentul sa nu maie xiste." P este trei zile crim inalitate a a disp aru t.

- Foarte ciudat, - am ZlS eu. - In Europa nu s-ar fiinta mp lat a ~a cev a.

- In Europa nu exista religie. Cre~tinismul este unparavan pentru europeni, - a spus conlocutorul meu. Aici,o am en ii su nt m ai c re din cio ~i.

- Care este nivelul de trai la dum neavoastra.- Nu este rau. Salariul me diu este in jur de 2000 de

dolari. Conform ordonantei emirului, fiecare locuitorprime§te un surplus la salariu ca venitullunar sii fie de 2000de do la ri .

- E com unism adeviirat - am replicateu .

14 3

- In orice caz, conducerea tarii are grija de popor.



Pentru ei, valorile m orale nu sunt cuvinte goale.

M -am gandit, apoi, cum sa rezolvam aceasta problem a.In Europa, au facut 0 statistica ~i au Inteles ca introducerea

pedepsei cu m oartea nu reduce crim inalitatea. In Em irateleArabe nu s-au preocupat de statistica. Daca religia spune caeste un pacat sa omori, sa furi, Inseamna ca piicatul nutrebuie sa existe ~i orice pedeapsa, In acest caz esteju s~ ific ata . ~ i, c rim in alita te a a d isp aru t.

In Rusia a fost introdus moratoriul pentru pedeapsa cumoartea. A fost Inlocuita cu Inchisoarea pe viata pentru aceicare au putini bani. Ceilalti I~i rascum para libertatea foarterepede ~i com it alte infractiuni fiind convin~i ca In aceastatara corupta totul e posibil daca ai bani.

Acum cativa ani mergeam In compartiment cu un

m ilitar care se Intorcea din C ecenia.- In armata e un dezmat total- p ov es te a m ilita ru I.

Pentru a face ordine In Cecenia trebuie facuta ordine, Inprim ul rand, in arm ata. Aici, cadrele superioare Ii tradeazape ofiteri, iar ofiterii pe soldati. Im prejurarile ii determ inasa procedeze astfeI. Hotii ~i tradatorii sunt decorati ~ipremiati.

'.Cei corecti sunt omorati sau Ii se ridica gradul

m ilitar. N oi ne jertfim vietile facandu-i pe ceceni prizonieri,iar peste doua saptam ani ii vedem luptand. Ei se rascumpara

~i lupta in continuare. C ecenii trec liber, inarm ati fiind, prinorice punct de control. Civilii a~teapta in rand iar militarii

ceceni pliitesc 200 de dolari ~i trec. Noi am renun!at sa-im ai facem prizonieri pe ceceO l.

Au trecut multi ani dupa aceasta discu!ie. Astazi,armata se regenereaza, noi, ins a, nu avem opinie publica, nuavem legi care sa-l iJIfluen!eze pe criminalul incepator.Eram sigur ca in Rusia este necesara introducerea pedepsei

cu moartea. Am primit, insa, 0 scrisoare din inchisoare de laun crimina l:

- Am organizat ~i am savar~it un om or. Sunt condamnatp e v ia !a .

Am citit car!ile dumneavoastra ~i am devenit alt om.M i-ar fi im posibil sa com it 0 alta crima.

Dupa aceasta scrisoare am in!eles care e sensulpedepsei cu moartea. Sa-l ajute pe om sa nu mai comitacrime. Vorbind intr-un limbaj religios, sa nu-i permita sapiiciituiasca in continuare. Cu fiecare crima com isa om ul i~iinnegre~te mai mult sufletuI. Cand comite 0 crima dinlacomie, omul omoara ~i iubirea in sufletul sau. Un sufletnegru intoxicii spa!iul in jurul sau ~i-i impinge pe altii lafaradelegi ~i la renuntarea la Dum nezeu. Rezulta ca m oarteaeste 0 binefacere pentru un asem enea om . Apare intrebarea:de ce Dumnezeu nu-l pedepse~te pe un asemenea om?Raspunsul este simplu. Spre deosebire de judecata umana,

indeosebi cea rusa, principiul inevitabilita!ii pedepsei laJudecata Divina nu functioneaza in totalitate. Daca omulcom ite pac ate marunte, ele se trans.form a, im inent, in aItelem ai m ari ~i piitrund adanc in subcon~tient ~i devin

14 4

14 5



convingeri personale. In acest m om ent incepe degenerarea,b olile ~ i in te rv in e m oa rte a.

Deseori, sunt intrebat unde este dreptatea? D e ce pentrug re ~elile un ora raspu nd altii?

Cand ne urcam in avion ii incredintam viata pilotului.Pentru gre~elile lui raspundem noi, iar pentru moarteanoastra raspunde el, daca ramane in viata. Pedeapsaprincipala pentru un crim inal este m oartea ~i degenerareau rm a ~ilo r lu i.

A ~adar, legile um ane - penale, adm inistrative, m orale-grabesc procesul pedepsei salvand crim inalul de degenerare

~i moarte in viitor. M ult mai repede functioneaza legeamoral a, apoi cea administrativa ~i, in ultimul rand, cea

penala. Toate, insa, trebuie sa actioneze pentru salvareasufletului om ului. R ezulta ca pedeapsa cu m oartea inseam naa recunoa~te ca este imposibil ca sufletul criminalului sa seschimbe. Existenta lui pe Pamant inseamna omorareacontinua a iubirii din sufletul sau. Doar moartea poate sa-lajute sa-~i purifice sufletul, sa stopeze intinarea inpI;ofunzime a subcon~tientului. Anularea pedepsei cumoartea este valabila cand criminalul poate sa se schimbe.Para credinta in D um nezeu acest lucru este im posibil.

In URSS, inchisorile se numeau institutii de corectieprin munca. Corectia se reducea doar la munca. Astaziinchisoarea inseam na pedeapsa. D espre corectie nu vorbe~tenimeni. Toti au inteles ca nu are rost. Dar au inteles gre~it.Omul po ate ~i trebuie sa se schimbe in sensul bun. Iar cand

legislatorii se gandesc doar daca sa introduca sau sa anulezepedeapsa cu moartea, este dovada ca nu ~tiu sa gandeasca.0 gandire superficiala nu va putea niciodata sa rezolve0

problema. Daca nu se creeaza posibilitati ca un criminal sa-

~i purifice ~i sa-~i salveze sufletul, introducerea sau anula-rea pedepsei cu m oartea doar ii vor inrautati situatia, ,.

Calea occidentala este umanismul fata de criminal ~iare ca efect cre~terea continua a criminalitatii. Calea

o rien tala este lich idarea o ric aru i crim in al ~i a crim inalita !iiin general. Rezultatele modalitatii occidentale de abordareau fost evidente in Germania fascista. In anii.60, in Brazi-lia traia un batran pe care 11 iubeau foarte m ult copiii fiindciiii rasfata cu bomboane. Apoi, dnd a fost ares tat, s-a aflat cii

era un calau fascist binecunoscut care a omorat mii de copiipentru experim entele sale. Pentru el, copiii de alta nationa-litate erau criminali care nu aveau dreptulla existenta. Atatcalea occidentaHi dit ~i cea orientala sunt condamnate ladegenerare. Ele pot sa se uneasca doar in cazul cand sufletulfiecarui om se va schim ba benefic.

Sa vorbim putin despre psihologia criminalului. Amcitit nu dem ult 0 scrisoare ciudata de la 0 doam na:

- Am avut leucemie. Am citit cartile dumneavoastra :;;im -am vin de cat. S un t sal1 iito asa , su nt fe ricita, m -am casato ritcu tatal m eu.

I-am examinat campul dupa scris ~i am inteles ciiproblema e rezolvata superficial. Boala a trecut iar cauza aramas. Ce inseamna incestul? Ce se intampla in acest caz pc

~

14 6 14 7

planul fin. In orice religie este un piicat. In Orient, energiaiar om ul in sufletul ciiruia s a decIan at mecanism ul pieirii



de bazii a omului este cea sexualii. Ea trebuie irositii dite

putin iar aceasta este 0 dovadii a siiniitiitii. Am ajuns la ni~teconcluzii sim ilare dar intrucatva diferite. Energia de bazii aomului este curata fiirii vreo nuantii. Ea se transformii, inprimul rand, in energie sexualii de continuare a vietii, apoiin energie spiritualii, adicii a con~tiintei, m ai apoi in energiatrupului. Universul este holografic in timp ~i spatiu, adicii,in orice obiect, pe plan subtil, se ascunde intreaga inform a-

tie despre Univers, in trecut,. prezent ~i vii tor. In limbajreligios, Dumnezeu este prezent, dar nevazut, in intregulUnivers. A~adar, in fiecare zecime de secundii, in noi, sena~te, se dezvoltii, im biitrane~te ~i m oare intregul U nivers.E se nta a ce ste i d ez vo ltiiri e ste u rm iito are a.

Iubirea divina creeazii timpul; timpul creeazii spatiul;

spatiu l cre eazii m ateria; m ateria, o rg an izand u-se, dev ineto tm ai sp iritu alii c re an d to t m ai m u lte le giitu ri; s piritu alita te ase transformii in sentim ente suprem e care sunt in legiituriicu timpul, iar sentim entele supreme se transformii in iubirede Dumnezeu. Acest cicIu se desfii~oarii in noi in fiecarezecim e de secunda cand energia Divinii ajunge la noi. Intru-cat ea, se transformii de la bun inceput in energie sexualii, 0parte din ea trebuie restituitii in mod obligatoriu, in cazcontrar ea trece treptat, de la nivelul senzual - temporar lae el s pi ri tu al - spatial, apoi la nivelul material ~i se blochea-

zii in punctul extrem . A ici incepe dezintegrarea. Intoarcerenu exista. A cesta este m ecanism ul distrugerii U niversului,

iar om ul in sufletul ciiruia s-a decIan~at mecanism ul pieiriiU niversului este expus lichidiirii ~i urm a~ii lui de asem enea,c a p urtiito ri a i u ne i te nd in te p eric ulo ase .

A~adar a mare parte, dacii nu cea mai mare din energiasexuala trebuie sa se intoarca la Creator. Cum se intamplaacest lucru? Trebuiesc infrante dorintele sexuale care lovesc

in noi in fiecare zecime de secundii, sa renuntiim la elepentru un timp. Trebuie sii separiim sentimentul iubirii dein stinctu l sex ual. A ~a aqio ne aza iub irea parinteasca .

Am riimas uluit cand am vazut ce se inHimpla cu noicand avem emotii pozitive. Tot ce ne place, chiar ~i innatura moartii, ne provoacii senti mente sexuale. Noi avemsentimente sexuale subcon~tiente i?i fata de 0 persoanii carene place. La suprafata, insii, ele se manifesta insii fatii de 0persoana de sex opus doar in anumite perioade. lnstinctulsexual fatii de parinti, chiar ~i fata de parintele de sex opus,este franat eel mai puternic fiindca iubirea subcon~tientafata de parintii care ne-au dat viatii este uria~a. Este ~tiintadespre iubire care ne perm ite sa supravietuim . Ea este fixatade identitatea genetica, iar degenerarea fizica ce incepeodata cu incii1carea acestei legi, este doar 0 dublare a uneidegeneriiri mult mai periculoase a sufletului. Franareadorintelor sexuale fata de parinti ~i rudele apropiate este de

fapt 0 profilaxie a crimei. In acest caz codurile penal ~i civilnu functioneaza. ludecatorul ~i politistul nu pot sii patrundain sut1etul om ului. A ici e valabila doar legea moralii pe care

(4 ~8 ...,.14 9



0 ~tim cu totii intuitiv. In ultimele mii de ani, aceasta lege afost sustinuta de religie. Daca omul nu poate sa-~i infranezedorintele sexuale, el nu va putea sa Ie infraneze nici pecelelalte, iar aceasta nu este decat cale deschisa spre crim i-nalitate.

Am citit intr-un roman politist des pre sistemul deselectare a spionilor. Acolo se spunea ca daca. om ul m anan-

ca repede ~i se uita cu invidie in farfuria vecinului, el vavinde ~i va trada, de aceea trebuie exclus din serviciilesecrete. M i-am am intit unul dintre prim ele teste psihologicedin istoria omenirii despre care am vorbit deja. Pentru aselecta cei m ai buni luptatori, arm ata era trecuta prin pustiu,apoi, soldatii erau du~i la un riiu ~i urmariti cum beau apa.

Cine se arunca in apa ~i bea cu lacomie, ca un animal, nuera un luptator bun. Invinge acela care i~i infriineaza dorin-tele pastrandu-~i dem nitatea umana. Cand energia se consu-ma pentru satisfacerea dorintelor omul devine sclavul lorfiindca nu are alt punct de sprijin. D orintele depind de viata.Sclavul dorintelor este sclavul propriei vieti. Cine are team ain permanenta de viata sa este un la~. EI va pierde ~i va tra-d a in lup ta.

Ani de-a randul am incercat sa inteleg de ce ne simtimbine dind vorbim urat despre cineva, sau il umilim. In celedin urma am inteles. Cu cat mai mult ingenunchem in fatavietii ~i a dorintelor cu atat mai greu este sa acceptamumilinta ~i atunci il judecam pe acel care ne-a suparat saune-a umilit, sau il uram. Cand umile~ti sau omori 0 alta

viata apare bucuria: "Eu traiesc, pe mme nu ma umile~tenimeni '" A~a cum avarul tremura bucuros la vedereacatorva banuti in plus, la fel ~i un om dependent de viata sebucudi ~apd cineva este furat, ii invidiaza pe acei care au un

trai mai bun ~i simte plaeere cand altii mor iar el ramane inviata. Lipsa dorintei ~i neputinta de a infrana dorintele,concentrarea asupra vietii, ura fata de cei prin care seprovoaca durerea, purificarea, depresia, lips a dorintei de atrai eand se prabu~e~te ferieirea, toate astea formeazaviitorul criminal. Sufletul fara iubire este apt de a comite 0crima, iar modalitatea de a eom ite crima 0 va gasi oricand.

$tim eu totii cati oameni au omorat comuni~tii. Zeei ~izeci de milioane. De ee? Fiindca la Dumnezeu nu se intor-eea niei un dram de energie. Sistemul ideologic comunistnega notiunea de moralitate ~i iubire ca inceput primar.Toata energia era pentru un viitor luminos ~i pentru bunas-tarea m ateriala a prezentului. Esenta comunism ului consHiin di vinizarea vietii ~i a dorintelor umane, de aceea ii omorape altii ~i de aceea a fost condam nat.

In una dintre calatoriile mele am fost in vizita la 0familie de oameni in varsta. Erau foarte buni ~i primitori. In

timp ce batrana punea mas a, un nepotel de ditiva ani~ori acerut ceva ~i nu i-au dat ~i deodata i-a strigat bunicului:"Am sa te omor." Nu i-au acordat nici 0 atentie.

- M ulte po a te spune un copil, - a zis batriinul. Bunica ah ota ra t sa -l c ore cte ze sp un an du -i:

- Dragul meu, nu-i frumos sa vorbe~ti a~a.'"'"

15 0 15 1



- Am sa te omor ~i pe tine, - a !ipat baie!elul. - Am saiau automatul ~i am sa te omor.

.

Bunica s-a apropiat ~i i-a dat 0 palma. Baie!elul a ince-put sa pHinga. in clipa aceea a intrat tatal ~i i-a certat pebunici:

- Im i b ate !i c op ilu l?BiHranii au inceput sa se justifice. Am incercat sa-i

e xp lic e u s itu a!ia .

- Nu se po ate sa nu fie pedepsit pentru un asemeneacomport ament, - i-am spus eu. - Pe urma va fi prea tarziu.Dacii parintele nu-~i va pedepsi copilul agresiv, 0 va facedestinul, m ult m ai dur.

Mi s-a parut ca tatal nu m-a in!eles, dar nu mai puteamsa fac nim ic altceva. Apropo, eu ~tiam ca nu schimbi copilul

p ed ep sin du -l. S a-l o pre ~ti- da, ~i este inevitabil. De~i nuin!elege, este deja un criminal. Situa!ia era neobi~nuita ~iam hotarat sa diagnostichez copilul. Campul era ambiguu.Pe 0 parte era armonios, clar, aproape sclipitor, pe de altaparte, era intinat, agresiv, deform at. A nalizand dupa tendin-

!e, cel deformat il va distruge pe cel curaL Chiar daca inviitor acest copil ar trebui sa comita crime, el va putea sa sesalveze cat timp va mai fi neintinat, pur in interior. Candam incercat sa gasesc cauza am vazut ca de vina era mama.In timpul sarcinii era geloasa pe so!ul ei ~i se supara mereupe el. Nu I-am intrebat pe tatiil copilului des pre rela!ia lui

. cu soria in timpul sarcinii. Pe planul fin, se vedea suficientde clar cii mama, inainte de sarcina ~i in timpul ei trebuia sa

treaca purificarea standard. Daca nu exista tendin!a bene-vola spre iubire ~i spre Dumnezeu iar de dragul acestoraabtinerea de la dorintecare inseam na via!a, se declan~eaza

'mecanismul purificarii for!ate. In loc sa accepte durerea ~inecazurile pe un semn al unei situa!ii nefavorabile interi-

oare, femeia a inceput sa ~e apere 'cu suparari ~i imputari. Inloc sa inmul!easca iubirea din suflet, ea a contribuit laim pu!inarea ei. C op iii, insa,inten sifica e mo !iile p arin !ilo r.

Starea nefavorabW i pe care i-a transmis-o mama, puteasa-i distruga copilului trupul. Putea sa se nasca foarte bol-nay sau sa sufere mai tarziu. Aceasta stare putea sa fie

transm isa spiritului blocandu-i aptitudinile sau con~tiin!a.Lovitura a fost data in punctul eel mai vulnerabil: a inceputdezintegrarea sufletului $i a destinului. Sunt foarte multecazuri in ultimele decenii a~a incat, putem vorbi, despre 0anumita tendin!a: oamenii depun toate eforturile pentrusanatatea trupului ~i a con~tiin!ei uitand de suflet.

Am citit intr-un ziar ca justitia franceza a hotarat sa-ldeporteze pe un preot musulman care locuia in Fran!apentru concep!iile lui. Dacii soria te-a in~elat sa n-o love~tiin cap ~i peste fa!a ci mai jos de mijloc. Iudeciitorul aconsiderat ca este 0 justitlCare a violen!ei fa!a de aHa

persoana ~i I-a condamnat. la deportare. Faptul ca soriaperm i!andu-~i desfraul sexual va om ori sufletele propriilorcopii nu I-a preocupat pe judeciitor.In O cc id en t, lip se ~ten o!iun ea d e p ro tec!ie a su fletu lu i ~i a m ora lita!ii.

-t o~5 2 15 3



M oralitatea este inteleasa superficial ca 0 contradiqie intreviata ~i dorinte. M oralitatea ~i iubirea rezulta din notiunilede viata ~i dorinte, prin urmare depind de ele.

Am incercat sa inteleg cum se formeaza sufletulcriminalului. In subcon~tientul nostru, in fiecare secunda se

m odeleaza diferite situatii. Intrudit in subcon~tientul nostruprincipalul este pastrarea ~i continuarea vietii, m ajoritatea

situatiilor au intotdeauna doua directii: intarirea vietii ~idistrugerea ei. Procesele de distrugere sunt necesare la felca ~i procesele de creatie. Distrugerea devine creatie atuncicand se afla sub controlul iubirii. Dad iubirea este putina,ideea creatiei degenereaza in ideea pastrarii, ~i intangibili-

tatii vietii ~i divinizarea ei, iar ideea distrugerii se transfor-ma in ideea suprim arii vieW. A gresivitatea subcon~tientaeste rezultatul divinizarii subcon~tiente. D aca ne infranamfericirea, placerile, aceasta contribuie la marirea iubirii insuflet. Daca franam distrugerea, agresivitatea, aceastacontribuie, de asem enea, la m arirea iubirii in suflet. E nergiacare vine in sufletul nostru se manifesta prin emotiilenoastre creand situatii. Daca am furat, am violat imaginar ~in-am apreciat situatia din punct de vedere moral, ea sefixeaza in subcon~tient. Asem enea situatii se acumuleaza ~i

nivelul lor energetic cre~te. Cand acesta din urma atinge 0anumita limita, devine imposibila lupta cu un program caredicteaza comportamentul emotiilor. Omul nu dore~te sa fiecriminal, dar concentrarea emotiilor il impinge la furt sau

U n cunoscut m i-a povestit 0 intam plare interesanta:

- Mi-au pradat firma, dar inainte de acestea eu amtransmis 0 sum a mare de bani cu trenul printr-o insotitoarede vagon. Cand au venit sa ia banii a spus ca au fost doua

persoane care i-au luat ~i le-a descris. S-a purtat frumos ~i afost im posibil sa fie suspectata. Proprietarul banilor a fost la0 clarvazatoare care i-a spus ca banii sunt la insotitoarea devagon. In ultima clip a i-a transmis unui apropiat de-al ei.

Insotitoarea de vagon ~i-a dat demisia ~i n-a mai intorsbanii. M i-ati spus ca vina e in mine. De atunci totul se

naruie~te oricat a~ incerca sa m a schim b. M i-a disparut0

suma mare de bani. Puteau sa-i fure doar cativa oameni. 0banuiam pe 0 femeie. Am hotarat sa apelez din nou la

vizionara.

..;,

- Un barb at a furat. banii,- mi-a spus femeia ~i I-ad esc ris p e b arb at.

Am inteles despre cine era yorba.

- De~i are multe probleme, femeia la care te-aigandit n-a furat, - a adaugat vizionara.

- M-am in tors acasa, - a continuat conlocutorul meu,- I-am chemat pe barbatul in cauza, am vorbit cu el intrepatru ochi, ~i a recunoscut. Apropo, era singurul ateu lafirm a m ea. M ai ex act, necredin cio s.

- Da, pentru credincio~i este mult mai greu sa fure, -am confirmat eu.

- Eram sa uit, - ~i-a amintit barbatul - vizionara mi-a spus: "Vei mai avea probleme cu banii, dar, la mine, sa nu

omor.

15 4

15 5



mai vii. Cauza e in tine." L-am iertat pe acel om ~i nu I-amconcediat. A trecut 0 jumatate de an ~i a furat din nou. 0suma nu prea mare. L-am chemat ~i i-am spus: "Te-amiertat, te-am crezut, ti-am oferit posibilitatea sa te corectezi.

De ce m-ai mintit?" dind m-a furat prima data nici nu I-am

banuit macar. Este un om foarte de~tept, sufletist, insa,necredincios. Sotia mi-a spus de la inceput ca este el. $titice mi-a raspuns? "Inteleg ca nu trebuie sa fur, ca imi taicraca de sub picioare, simt, insa, ca nu ma pot abtine. " I-amiertat, am procedat cre~tine~te. Acum nu ~tiu cum saprocedez.

A m ridicat din um eri.

- P ro ba bil treb uie sa-l co nce diez?- Iubirea nu exclude pedeapsa. Nu v-ati gandit ca a

fu rat ca sa fie co ncedia t.- Interesant, - a cazut pe ganduri barbatul.- I-ati oferit posibilitatea sa se schimbe la exterior, dar

este foarte greu daca nu exista schimbari din interior. Esteimposibil sa te schimbi fara iubirea de Dum nezeu. Adevaruleste ca, daca in decursul multor vieti iti infranezi dorintele,dad pastrezi bunatatea in momentul durerii, mortH ~i apierderii, punctul de sprijin poate fi trecut, intuitiv, dincolo

de limitele vietH ~i ale dorintelor. Poti sa te schimbi atat demult, ineat sa nu mai fii criminal dar sa purifici sufletul into ta lita te e ste im p os ib il.

De aceea un om necredincios i~i vindeca sufletulprin dureri ~i pierderi ~i nu prin iubire ~i infranare. Cand un

~

15 6

asem enea om simte ca. sufletul lui incepe sa m oara el com ite0 crima dorind, in subcon~tient, sa fie pedepsit. Aceastadurere ii vindeca sufletul. Iertarea presupune schimbari inprofunzime. Daca dumneavoastra iertati, nu cereti schim-

bari ~i lasati crim a nepedepsita, ii pricinuiti rau sufletuluiomului respectiv ~i el se va razbuna. Dumnezeu va vapedepsi de asemenea. De multe ori copiii special fac anumi-

te lucruri, pentru a fi pedepsiti. Copilul se poarta urat pentruca parintii sa-l dojeneasca. Durerea provocata de parinti diniu bire e du ca ~ i p u rific a su fle tu l.

- Eu nu sunt de parere ca trebuie sa batem copiii,- i-am spus conlocutorului meu. Bataia nu este necesadi dacainvatam copilul sa iubeasca ~i sa se infraneze.

- Este foarte interesant. In copilarie cand se intam-

pIa sa ma bata tata, mi se facea mai u~or pe suflet ~i mi selumina fata. Evident ca atunci eand ~tiam de ce ma bate, deexemplu, cand mai ca n-am incendiat ~coala. Cand simteam

ca sunt pedepsit pe nedrept, m a supiiram .

- Notiunea de dreptate este relativa - am adaugat eu.Deseori pentru om dreptatea este ceea ce corespundedorintelor lui. 0 cuno~tinta de-a mea a avut 0 problemafoarte grava, in copilarie care putea sa se soldeze cumoartea. Daca cineva nu-i indeplinea dorintele, incepea sastrige ~i sa planga a~a incM se sufoca, se invinetea apoi numai putea sa respire. De cateva ori era cat pe-aci sa moara ~iparintii au apelat la m edici. Hipnoza, medicam ente, bai, etc.totul era in zadar. Li s-a propus sa se adreseze unui medic

.15 7

TI



in varsta, foarte intelept. Acesta le-a recomandat 0 re!eta

foarte simpla: "Data viitoare, dind incepe sa se sufoce ~i sa

se invineteasca, mangaiati-l bine cu 0 curea, fad rautate,

dar fara mila." Ce erau sa-i faca? L-au "mangaiat" ~i totul s-.

t Nu S a mal. su focat nu s-a mai invinetit nicio-termlna . - ,

data. Astazi, oamenii cred in Dumnezeu formal, fad con-. a- da- bl.ne Reli gia s-a redus la respectarea unorIllgere, c .

tr ad itii ~ i o bic eiu ri n ein te le se .Am fost de curand in Europa ~i am intrat intr-o

bisericii catolica. M -am apropiat de locul unde se apri.ndlumanarile. Am introdus cateva monede ~i s-au apnns

cateva lumanari electrice pentru cateva m inute. S-a pierdutesenta ritualului. Plate~te bani ~i Dumnezeu te va izbavi de

aca~e - este tot ce-a ramas. Care este sensu 1 aprinderii

1 D'.

-lumanarii in fata icoanei? Cu cat exista mai mu t IVIll IIIdorintele noastre, adica mai multa iubire ~i mai putiniilaco~ie, cu atat exista mai multe ~anse ca acestea sa seindeplineasca. Dacii nu vrem sa ne schimbam dar ape~am laDumnezeu pentru intarirea vietii ~i realizarea donntel~rnoastre este deja magie. Daca aceste dorinte sunt III.:detrimentul altora, este magie neagra. Atunci cand lacom lainv ing e, este o' viitoare boala. Focul e~tesim bo lu l ~ istru -

.. . t.. ",' a dorl.ntelor Cand apnndem 0 lumanare,genl VIetH .,.1" . . .

renuntam in subcon~tientul nostru la lacomle ~I ne este mal

"'or sa ne indreptam catre iubire ca la un bun suprem pe.,. . ._1

. . de la Du mnezeu Esenta icoanei este victonacare I pnmlm "

15 8

I

I

II

I

iubirii Divine asupra vietii ~i a dorintelor. Ceea ce am vazutin biserica catolica sem ana cu victoria banilor.

Pierderea continua de iubire in lum ea contem poranada na~tere la criminalitate. Sa analizam, acum, problemanarcomaniei. Pe de 0 parte, exista tot mai multe victime,

adica acele persoane care au putina iubire in sufIet ~i nu potsa depa~easca stresul iar pe de alta parte sunt crim inalii careii aprovizioneaza cu narcotice. Dar, lupta cu narcomania cuajutorul fortei este condamnata la e~ec. In lume se confisdidoar 10 % din narcotice. Aceasta nu inseamna ca trebuie sase renunte la pedepsirea vinovatilor sau sa inceteze luptaim potriva crimelor. Profilaxia doar la nivelul corpului nu vafi niciodata eficace, trebuie sa se inceapa cu profilaxiasufletului. C om unitatea intern~tionala, indeosebi din tarileoccidentale, este convinsa ca crim inalitatea este 0 actiunefizica care ameninta viata, sanatatea ~i averea omului.Justitia contemporana are radacini in dreptul roman. A fostfoarte bine gandit. Cu toate ~bestea, Imperiul Roman s-aprabu~it din cauza imoralitatii; Nici un fel de legi n-au pututsa-l salveze de la pieire. Pe atunci, notiunea de aparare ~isalvare a sufletului era inferio~ra, notiunii de aparare ~isalvare a trupului. De aceea observam ca in tarile occiden-

tale, cu cat este mai dura disciplina, cu atat mai puternicenergia distrugatoare va trece de pe planurile exterioare ~ise va indrepta tot mai adanc pe cele interioare, distrugandcon~tiin!ele ~i sufletele oam enilor, ceea ce se ~i intampliia sta zi. In co nsecin ta, iau p ro po rtii

15 9

fascism ului. Nimic nu este intam pliitor. Este un semn destulhomosexualitatea perversitiitile numiirul copiilor eu



- E ste p os ib ilii re na §te re a ja sc is mu lu i in Rusia?

p

de alarmant. Oamenii cu 0 gandire siiniitoasii deja ajung laconcluzii corecte. ldeile lor se fac auzite in presii ~i la tele-viziune. C auza aparitiei fascism ului este inactivitatea pute-rii. D acii aceasta nu poate sii apere poporul, elincearcii sii seapere singur. Evident cii forma de apiirare este foarte

primitivii. Acest primitivism care debordeazii ca 0 furieoarbii devine cu timpul foarte periculos. Astiizi, vedem latelevizor emisiuni care descriu cum "capetele rase" (Skin-head) omoarii oameni de altii nationalitate decat cea rusiiurm ate de 0 frazii standard:"a fost deschis un proces penal,

vor fi judecati conform articolului ...". Ce inseamnii asta?Inseamnii sliibiciunea puterii. Pentru a lupta cu un fen om enoarecare trebuie sii i se facii 0 apreciere corectii. Incercareade a aprecia mi~carea skinhead doar de pe pozitii penalee ste u nila te ra lii ~ i in co re ctii.

Terori~tii ~i narodnici~tii din R usia taristii erau perce-

puti de putere doar din punct de vedere penal contrapu-nandu-Ie puterea intregului aparat de stat. Prioritatea acestuiaspect era incontestabilii. Puterea s-a lini~tit. A fost 0mi~care politicii ~i tocmai sub acest aspect bol~evicii auavut 0 priori tate evidentii. Regimul tarist rigid ~i conser-vator n-a avut ce sii opunii bol~evicilor. De aceea tarismul a

fost condamnat. Criminalul actioneazii in interesele salep erso na le , p olitic ian ul - in interesele unui grup mare de

oam eni. Tocmai in aceasta constii puterea lui. Politieianultrebuie sii adune energiile poporului, sii Ie canalizeze spre

homosexualitatea, perversitiitile, numiirul copiilor euafectiuni psihice, sterilitatea femeilor. Toate aces tea pot firezultatul apiiriirii exagerate a trupului in detrimentul

con~tiintei ~i al sufletului. M edicina contem poranii avandgrijii doar de trup poate sii contribuie la dezintegrarea lui.D e aceea n-are rost sii rezolviim problem a crim inalitiitii prin

intensificarea pedepsei crim inalului sau prin im blanzirea ~ielim inarea ei. In prim ul rand, crim inalul trebuie ajutat sii seschimbe. Miisurile drastice sunt numai primul pas spreschimbare. M ai intai durerea ~i infranarea.. urm atii apoi deiubire ~i abtinere benevolii. D acii cineva ne-a priidat, cauzacelor intamplate se ascunde in primul rand, in sufletulnostru. Inseamnii cii primul ajutor pe care 1l putem oferiunui criminal este: capacitatea noastrii de a iubi ~i, priniubirea continuii fatii de D um nezeu, a avea grijii perm anentiide sufletele noastre dezvoltandu-Ie ~i indreptandu-Ie intr-od irec ti e corec ti i.

.- Cred cii intrebarea ar trebui sii sune altfel: cecontribuie la aparitia fascismului in Rusia ~i care suntconditiile care ar determ ina dezvoltarea lui?

- Apropo, astii noapte, 28 decembrie, m ii gandeam daeiisii riispund sau ba la aceastii intrebare. D im ineatii, am viizutpe u~a de la intrare cii cineva desenase cu creta svasticafascistii. Acesta este riispunsul: este posibilii rena~terea

16 0.,. 16 1



apiirarea reciprocii s nt mai pres s decat ni el l nitiitii



apiirarea reciprocii sunt mai presus decat nivelul unitiitiiu nu i sing ur clan.

Grice stat reprezintii 0 uniune de clanuri. Cu cat statuIeste m ai capabil sii apere fiecare cetiitean ~i sii aibii grijii deel, cu at at scade necesitatea unei gandiri de clan. Idealul

com uni~tilor era distrugerea statului ca aparat al violentei.De fapt, era yorba despre revenirea la psihologia clanului.NQtiunea de "conduciitor" este specifidi doar pentru trib,pentru clan. Comuni~tii au renuntat la religia unitarii, laideea de Dumnezeu unic ~i au revenit la idolatrie, au ince-put sii se inchine lui Karl Marx, partidului comunist, lui

Lenin pe care I-au inm orm antat dupii traditia piiganii. Idola-trizarea liderilor politici a fost urm ata de lichidarea religii-lor traditionale. Idolatria elementarii, vroia sii distruga, in

primul rand, reprezentantii altor religii. Erau omorati nunumai preotii ortodoc~i ci ~i cei musulmani ~i catolici.Lichidandu-i pe ortodoqi, Uniunea Sovieticii devenise unclan puternic, capabil sii-i supunii, sii-i elim ine ~i sii-i lichi-deze pe toti ceilalti. Ideea superioritiitii clanului propriu,lsupra altui clan a fost utilizatii ~i de fasci~ti. A~a a apiirut

n atio na l,- so cia lis mu l. C are s un t c on clu ziile ?Astiizi, con~tiinta de clan, fie economicii, fie politicii

sau religioasii, conduce spre pieirea inevitabilii. Esenta

con~tiintei de clan constii in suprim area ~i lichidarea clanu-rilor concurente ~i nu in unificarea lor. Dacii statuI nu este,:a pa bil sii p ro pu nii id ei, p olitic a e fic ac e, a piira re ~ i s ig ura ntii;"iecaruia, un asemenea stat se va dezintegra mai intai pe

clanuri, apoi in tari separate. Sau, un clan, 0 nationalitate

vor trebui sii lichideze sau sii provoace degenerarea saud is pa ritia a lto r g ru pu ri.

Distrugand statuI rus, comuni~tii s-au ciocnit de un.haos inim aginabil. Con~tiinta poporului a dispiirut ~i a fostnevoie sa fie creatii din nou. A existat insii principalul- 0

idee ~i un program care ii unea pe toti. A existat concepfiadespre apiirarea poporului sovietic de du~m anii din exterior.

A existat concepti a, de~i in descre~tere, a grijii fatii decetiitenii sai. E xistau cre~e ~i gradinite de copii, instruirea ~imedicina gratuite. De aceea statuI a putut sii supravietu-iasca, sii se reunifice. NEP (noua politica economidi) adistrus ideea u nitiitii. A u d ispiirut scop urile com une. F iecaremiza doar pe propriile puteri. A inceput formarea rapidii a

clanurilor economice ~i politice. A aparut pericoluldezintegrarii statului. Acest proces a fost stopat in anul

1929. ~tim cu totii ce s-a intamplat in continuare. Ideeacomunismului nu s-a consolidat. Credinta intr-un vii torlum inos a inceput sa slabeasca. Unirea clanurilor concuren-te care i"ncepusera sa se inm ulteascii extrem de repede a fostposibilii printr-un pericol care i"i am eninta pe toti ~i 0 disci-plina de fier care i-a lichidat pe liderii oridirei grupiiri. Pe

parcursul existentei sale Uniunea Sovietica i"~i gasea noidu~mani ~i se unifica in interior pentru a lupta cu ei. Canddupa intalnirile lui Gorbaciov cu Regan s-a vazut ca nuexista du~m ani externi, s-a intensificat tendinta de dezinte-grare a societatii pe fundalullipsei scopurilor com une.

~

g G116 5

r



G orbaciov a 1ncercat sa salveze situatia prom itiind fiecaruiaapartamente pana 1n anul 2000. lntroducerea legii anti-alcoolice care a distrus reform a a fost 0 1ncercare deunificare spirituala a tarii. Situatia nu s-a schimbat iarputerea agoniza. Ea nu putea sa apere interesele cetatenilor

sai.Nemtii au fost consternati cand Gorbaciov a scos

armatele de pe teritoriul Germaniei Democrate fara apretinde ceva 1n schimb. Putea sa primeasca zeci dem ilioane de dolari drept com pensatie ~i sa-i utilizeze pentrudezvoltarea tarii sale ~i a cetatenilor ei. M ai m ult decat atat,giganticul potential m ilitar al Uniunii Sovietice a fost furaLConducatorul statului, introducand legea antialcoolica, acreat mafia, de~i ~tia ca 0 asemenea mafie a existat la1nceputul anilor '30, 1n America. Risipind bogatii uria~e,conducatorul statului consolida gruparile m afiote ~i c1anu-rile criminale. Care este cauza? Nu ~tia ce sa faca. Nu aveanici scopuri, nici un program concreto StatuI murea. Pentrusalvarea lui era nevoie de reforme. Nu ~tia, 1nsa, care artrebui sa fie esenta acestor reforme. Ramanea 0 singurasolutie - sa sustina O ccidentul. Stereotipurile ~i conditiilesovietice n-au elaborat un mecanism efectiv de legatura

indirecta. Liderii politici marc anti sovietici au pierdutcontactul cu situatia reala din tara ~i s-au dezobi~nuit saa ctio ne ze a de cv at u ne i situ atii d ific ile .

Im i am intesc ca la 1nceputul ani lor' 80 un econom ist1mi spunea: "Biroul politic a hoHirat 1n cele din urma sa se

16 6

intereseze ce se 1ntampla cu tara. Ne-au 1ntrebat referitor lasfera economiei. Am 1nteles ca la conducere se afla ni~tebatrani fara putere de aceea am 1nflorit totul ~i Ie-am trim isun raport. Au tacut timp de trei zile, apoi au sunat ~i ne-au

1 ntre ba t: "E ste 1 ntr-a de va r situ atia ta rii a ta t d e c ata stro fa la ?"

De ce, totu~i, conducerea tarii pierduse capacitatea de aconduce? De ce orice situatie este privita unilateral ~i dena-turat? Fiindca mecanismul aprecierii corecte este alcatuitdin m ai m ulte planuri: religios, filozofic, politic, econom ic.Trei nivele superioare de apreciere a situatiei au fost lichi-date de doctrina comunista. 0 apreciere corecta ~i exacta a

situatiei nu putea sa existe, 1n principiu, deoarece condu-cerea tarii cu trecerea timpului a 1nceput sa sufere de 0

paralizie generalii atat la nivelul de intelegere a situatiei cat~i la cel de conducere ~i gestionare a ei. Reformand statuI,c on du cato ru l sin gu r I-a ~i distrus.

C e aveau urm a~ii dem ocrati? Aveau scopuri, program e?Da, aveau, dar nu aveau poporul, nu-l apiirau. Exista unsin gu r scop - detronarea fostului regim ~i cucerirea puterii.Rezolvarea principalelor probleme de supravietuire ~idezvoltare se reducea la 0 singura formula: imitareaOccidentului ~i 1mprumutarea metodelor economice ~i

politice. Tara s-a 1mpartit in c1anuri ~i fo~tii comuni~ticereau din nou decentralizarea puterii. Economia a inceput.

sa se 1nvioreze putin dar politica ~i ideologia piereau. Tarase priibu~ea dar revenirea la comunismul de razboi ~idisciplina de fier care sa uneasca societate era im posibila.

16 7

Totul a revenit la formele primare de evolutie: triburicare nu i va permite sa faca afaceri 0 boala incurabila va fi



separate, grupari; clanurile cucereau noi zone de influentaeconomica. Cele mai puternice clanuri s-au grupat in jurulputerii care se mai men tinea pe vechile structuri de stat.Evident ca cel mai puternic trebuia sa fie clanul pre~edin-telui. A aparut, insa, 0 problema. S-a dovedit ca in condi-

tiile in care, pe de 0 parte, erau promise libertati demo-cratice, iar, pe de alta parte, lipseau interesele unificatoare

~i structurile puterii erau distruse, era aproape im posibiHipastrarea statului ~i a ordinii. Toti scuipau pe pre~edinte ~i

d em oc ra tia lu i.Oar sa ne abatem putin de la acest subiect. Eram la

odihna in Crimeea ~i stateam de yorba cu un cunoscut de-almeu.

- Prietenul meu are probleme cu sanatatea. Ati putea sa-I aju tati cu m v a?

- Cu ce se ocupa? -I-am intrebat eu.- Cu afacerile. La inceput avea vreo 2-3 buticuri ~i van-

zatori angajati. Facea totul singur. Astazi are 15 buticuri ~imunce~te la fel, singur. Este suprasolicitat dar nu poate sasch imbe s itua ti a.

- Nimeni nu-l va putea ajuta, - i-am raspuns eu. - Cumsa-l ajute m edicii sau vindeciitorii daca este m ereu supraso-

licitat autodistrugandu-se. Este un caz mortal. Pentru a-~isalva stapanul "prostanac",organism ul incepe sa creeze boli

~i sa se im potriveasca sa fie vindecate. lar dad! stapanul nu-~i schimba comportamentul, organismul va inventa 0 boala

care nu-i va permite sa faca afaceri. 0 boala incurabila va fisalv area v ietii lu i.

- Ce-ar trebui sa faca?- S a-~ i sc him be c on ce pfia .

- N -a m in te le s. -- Concepti a este un mod de a gandi, aprecieri ~i reactii

la mediul inconjurator. Un mic bussinesman traie~te inlimitele unei singure conceptii. Un mare bussinesmantrebuie sa aiba 0 alta conceptie. E ceva asemanator cuprincipiul de functionare a cutiei de viteza la automobil.

Poti sa te mi~ti din loc la prima viteza, iar daca vrem s-omarim, trecem la alta mult mai mare. La fel e ~i in afaceri.Capacitatea de a trece la 0 viteza mult mai mare inseamna

sa-ti pastrezi sanatatea ~i sa supravietuie~ti. Un mare

bussinesman are gandire de psiholog ~i politician ~i nu demuncitor. Trebuie sa gaseasca un adjunct priceput ~i sa-lconduca iscusit. Oe aceea, daca un bussinesman vrea sa sedezvolte din punct de vedere economic, el trebuie sa sedezvolte spiritual sau sa aiba din timp un asemeneapotential. Banii putini sunt bani, banii multi inseamnaeconom ie, banii foarte m ulti inseam na politica.

In anii '90, fiecare escroe ~colit vroia sa devinabussinesman, fieeare bussinesman de~tept vroia sa devinapolitician, fieeare politician- eu perspicacitate era nevoit sastudieze psihologia ~i filosofia. In toate tim purile, filosofiiintelegeau ca este imposibil sa cuno~ti lumea doar inlim itele logicii um ane ~i a cerintelor um ane. Filosofii

16 8 ...16 9

~

"" ,....



tindeau spre mistica, mistica spre religie. Intotdeauna aexistat un proces invers. Religia crea fiIosofia, fiIosofiaeduca poIiticienii, politicienii aIegeau bussinesman-ii deperspectiva, m arii bussinesm an-i ii invatau sa munceasca pe

cei mici. DezvoItarea presupune doua curente de energie

situ ate u nu l in in ta mp in are a a Itu ia ..

Sa revenim la situatia poIitica actuaIa. DezvoItareaIeg atu rii in directe Ia oricare o rg anism inseam na dez vo ItareasenzuaIitatii care cuprinde un voIum tot mai mare de timp r;;i

spatiu. Cu cat mai voIuminos r;;i mai cIar ne imaginam unproces pericuIos pentru noi cu atat mai m ari sunt r;;ansele ca

sa-I dirijam r;;i, p rin urm are, sa supravietuim . Im aginati-vaca ati agatat 0 cratita de pe 0 polita care a cazut r;;iv-a lovit

dureros peste picior. Dacii yom reactiona doar Ia niveIuIcorpului, yom injura r;;i0 yom arunca. Prim a reactie prim i-tiva este sa Iichidam izvoruI durerii. Un nivel superior aIIegaturii indirecte presupune urmatoarea reactie. Sa nuaruncam cratita revarsandu-ne asupra ei furia ci s-o rididimr;;is-o punem Ia locul ei astfeI incat sa nu mai cada. Un nivelr;;iJ;l1aiinaIt aI reactiei este sa m utam poIita in aIt loc sau sacu;nparam un dulap care sa excIuda accidenteIe. Ar;;adar, unniveI superior de aparare presupune un nivel superior de

conducere, ceea ce inseamna pronosticare, prognozare. Inanii '90 deveneau bancheri cei cu studii de matematica, saufizica, deoarece erau capabili sa gandeasca abstract r;;ip oten tiaIu l spiritual rid icat Ie m area p osib ilitatea co nd uc eriifin an cia re, e co no mic e r;;i po litic e.

~

17 0

Iir

II

I

Imi amintesc 0 discutie cu reprezentantuI unei bancicare avea probIeme. Situatia era critica. Banca putea fiinchisa, iar ditiva colaboratori riscau sa fie bagati in

inchisoare. I-am explicat ca e yorba de 0 Iupta politicii.Partidele au nevoie de bani. Ca sa aiba bani, boIr;;evicii

pradau bancile. Aceasta metoda de sustinere a partidelorpoIitice este vaIabiIa r;;i astazi. Veti fi nevoiti sa dati bani.

Dati vina pe un singur om r;;iconcediati-I pentru un an. VorIua banii, situatia va reveni Ia normal iar omuI se vaintoarce Ia serviciu. A cer;;ti bancheri aveau, insa, problem ecu gandirea analitica. N -au inteIes propunerea m ea. Au furatbani r;;i ditiva oam eni nevinovati au nim erit Ia inchisoare.lata de ce un mare bussinesman, cu atat mai mult unp olitician treb uie sa gan deasca abstra ct, in perspectiv a.

Ce se intampla astazi pe arena politicii a Rusiei? Nuexista nici un partid politic cu un program mai muIt sau maiputin rational. De ce? Fiindca gandirea strategic a, reaIa afost intotdeauna educata de religie r;;i filosofie. Nu in tam -pIator Alexandru M acedon il avea invatator pe AristoteI.Pentru a supravietui r;;ia ne adapta Ia 0 situatie dureroasa nutrebuie sa reactionam doar la niveluI corpului. Reactiatrebuie sa aiba loc r;;i la niveluI spiritului, sufIetului r;;i al

stru cturilor care trec d in colo de lim itele vietii r;;i do rin telor.AstfeI, noi yom putea sa vedem dincoIo de 0 situatie simpla.un sens profund, yom putea sa reaqionam la cauza r;;inu laefect r;;iy om pu tea sa Ie in fIu en tam in m od c ore sp un zato r.

17 1

In URSS l i 1t d ii f tnoastre, daca vom reanaliza privatizarea vor suferi, in

i 1 d i ib i l j f i i i



In URSS, pe parcursul mai mu1tor decenii au fostsuprim ati ~i 1ichidati 1ideri religio~i, filosofi, politicieni.Lipsa gandirii strategice se sim te ~i astazi. Po1iticienii cautarau1 unii in cei1a1ti. Scot mizeria la suprafata dar nu pot saraspunda 1a i ntrebarea principala: cum sa se asigure unitateastatului? Nu numai unitatea politica ~i economica ci, inprim ul rand, cea spirituala. In jurul caror valori sa se uneas-

ca? Care valori sa Ie apere? Ce sa protejeze in primul rand?Chiar ~i in lipsa totala de idei care se formeaza pe baza unorconceptii religioase ~i filosofice despre lum e, tara iese trep-tat din situatia catastrofala. Totu~i, spontaneitatea nu of eranici un fel de garantii pentru viitor. Grice rezultate ineconomie, politica ~i cultura pot sa dispara intr-un timprecord dad puterea nu va invata sa gandeasca, adica sa

reactioneze 1a situatia aparuta. M i~carea Skinhead se af1a incre~tere ~i reprezinta una din form ele ascunse ale nemultu-mirii fata de 0 situatie. Daca aceasta energie va cre~te ~iputerea nu va fi in stare rezo1ve problema cu mij10acepolitice situatia poate sa iasa de sub control.

Astazi, in presa ~i la te1evizor se discuta in perm anenta

des pre privatizarea ttilhiireasca din anii '90. Proprietatea destat este a poporu1ui. Daca cineva 0 fura, 0 fura de 1a popor.E deja 0 situatie penala. Poporul intelege ca a fost pradat.Revolta ascunsa cre~te ~i apare 0 dilema de nerezolvat.Daca nu vor fi analizate rezultatele privatizarii, poporulmintit va acumu1a ura ~i 0 va revarsa in forme1e cele maidistrugatoare. Dupa cum s-a mentionat in unul din ziarele

primu1 rand cei care au contribuit la jefuirea ei iar acum seaf1a la putere. Situatia este fara ie~ire daca nu ~tim sagandim, dar avem oameni care ~tiu sa gandeasea ~i aupro pus deja ni~te po sibile variante :

1) Atunci au furat totu1, dar nu trebuiesc judecati

functionarii de stat, nu trebuie inten~ate proeese penale, ci

sa redea statu1ui intreprinderile eumparate pe un pret denimic.

2) De lasat oligarhilor (persoane eu averi foarte mari)

tot ce-au furat dar sa fie obligati sa plateasca valoarea realaa bogatiilor furate. Sa Ii se aeorde un timp real de plata.

3) Comuni~tii pot sa renunte la trecutu1lor sangeros, sa

promita 0 presa independent a, sa recunoasca credinta inDum nezeu, dreptul 1a proprietatea privata, ca vor transfor-

ma principalele bogatii ale tarii in bogatii de stat. In conse-cinta, revolta maselor se va revarsa in votul general pentrucom uni~ti sau tineretul va intensifica starea parintilor indu~iin eroare ~i vor ineepe sa omoare ~i sa distruga totul in jura~a cum procedeaza tinerii national-bol~eviei sau skinhead-ii (C ap ete le ra se ).

Incapacitatea puterii de a unifica tara la toate niveluri1e,

nedorinta de a avea grija de cetatenii ei, de a reactiona latimp, filosofie ~i politic la cele in tamp late pot provocaexplozia tendintelor fasciste. Aeesta este doar inceputul.Teritoriul Rusiei este un poligon pentru viitoarele eveni-mente mondiale. Daca omen ire a nu va gasi putere sa

17 3

i72

r



gaseasdi scopuri comune care s-o uneasca, con!?tiinta de

clan care se intensifica va distruge lumea firava !?i c ivili-zatia. Este 0 problema a zilei de maine. Astazi, Rusiatrebuie sa invete sa gandeasca, sa se uneasca prin spiritua-litate !?i moralitate pentru propria salvare !?i a omenirii

intregi.

- Unii spun ca to tu l e ste p red estin at, ca in toateeste voia lui Dumnezeu. Altii spunca totu l p oate fischimbat, se poate influenta viitorul darnu numai altau ci ~i a l a lto ra , ca lu me a se am an a cu un joc foartecomplicat la computer. Putetisa ne explicati putin cese intampla cu noi ~iin ju ru l n ostru ?

Dati-i drumul unei libarci intr-o camera goala ~i vetivedea ca e foarte greu sa-i numarati mi!?carile. Daca incam era nu existii giiuri, puteti fi incredintat cii mi~carile eivor fi limitate la spatiul din camerii. Dacii yom pune 0farfurioarii cu apii, m i~ciirile libiircii pot fi ghicite. Setea 0va duce spre farfurioarii. Vorbind despre faptul cii oam eniis~nt dirijati, noi subintelegem cii dirijarea are loc din exte-rior, adicii sunt fortati ~i dorintele umane sunt limitate. Se

poate dirija ~i din exterior prin dorinte. Dacii yom ~ti dorin-tele om ului, putem sii ghicim conduita lui ~i sii incepem sii-ldirijiim . "C iiu tati-l pe cel care are d e ca~tig at"- este una dinmetodele principale de descoperire a crimei. De aceea candunii spun cii nu au 0 vointii realii, iar, altii spun cii fac ce

....

17 4

vor, ~i unii ~i al!ii au dreptate. A devaruleste .

f 'pecI IC pentrilf iecare s itua ti e .

t .Pe plan exterior, putem vorbi de intam

pla-' I .l ' b fl, (cI ertatea voin!ei. Pe Planul fin toat ., e evelllmentele s-auprodus deja. Cu cat sunt mai fine planurile cu at at maj

mu!te ev~nimente ale viitorului s-au produs deja. IntreguJUlllvers ~l-a incheiat deja ciclul ~i s-a intors in punctul carese a pr op ie

~e c~uza primara. In planurile de suprafa!a noipute~ vorbl de mtamplare, de libertatea voin!ei. In planulsubtll to ate evenimentele deja s-au petrecut. ~i cu catplanurile sunt mai subtile, adica cu cat sunt mai aproape decauza primordialii, cu at at mai multe evenimente din vii tordeja s-au petrecut. In punctul care se apropie de cauza

~rim ordialii tot universul deja a term inat ciclul ~i s-a intors.In planurile de exterior exista notiunile de intam plare, liber-tate a voin!ei !?i este posibil conf1ictul dintre dorin!ele om u-lui ~i voin!a D ivina care se m anifesta in feluI urm ator.

Dumnezeu ne dirijeaza prin iubire. Daca ne conducemdupa ace~t sentiment fara sa-l dirijam, nu renuntam la eI ~iou-l ~~pflm~m, atunci nu numai subcon~tientul nostru ci ~ico ~~tllnta ~l

~

vointa se apropie de Divin ~i inteleg legil eU lllversului. In iubirea D ivina este ascunsa toata inform atia

despre Univers ~i toate legilelui. Dorintele noastre ~esuprafata sunt in legatura cu trupul nostru ~i locul de trai.'Ele depind de mediu, iar dind Ie absolutizam, noi punem 0particica infima mai presus de intreg. Iotrucat, pe planul fin.em o!iile noastre depind de spatiu !?itim p ~i se raspandescin .

17 5

intregul Univers, divinizarea lor incalca principiul unitatii

Jniversului ~i se dec1an~eaza mecanismul apararii ~i

au savar~it crime impotriva iubirii nu pot sa pi'itrunda nicichiar in lumea de dincolo Ele nu se mai afla pe Pamant dar



Jniversului ~i se dec1an~eaza mecanismul apararii ~i

~orectarii iar noi suferim de 0 anumita boala ce tine de 0

a nu mi ta in ca 1c ar e.

chiar in lumea de dincolo. Ele nu se mai afla pe Pamant, darnu pot sa pi'itrunda nici pe planurile fine. Daca un asem eneasuflet va fi zamislit, acest copil nu va putea sa se nasca.Cand sufletul patrunde in lumea de dincolo are loc stratifi-carea in continuare a emotiilor ce tin de viata anterioara. Cucat sufletul celui mort are mai multa iubire de Dumnezeu cuat at mai rapid este procesul de transformare. In aceste c1ipeomul poate sa vada orice. Con~tiinta ~i imaginatia lui carese 'pastreaza pot sa-i of ere diferite imagini. Aflandu-se inlumea de dincolo, sufletele vad viitorul celor apropiati, alrudelor, uneori se straduiesc sa-i ajute, sa-i anunte de apro-pierea pericolelor aparandu-le in som n. Aflandu-se un timp

oarecare in lumea de dincolo, sufletele curate tree in aItelumi. Cu cat mai multa iubire exista in suflet, cu cat este

mai curat, cu atat mai mare este numarul lumilor prin caretrece. Cand un astfel de suflet se reincarneaza pe pamantsau pe aIte planete, se na~te un om talentat saa genial. De~inu banuie~te macar, acesta este un c1arvazator de nivelsuperior.

Am vazut in timpul diagnosticarii magilor ~i astrolo-giIor ca ace~tia sunt conectati la lumea de dincolo. Sfintiierau conectati la alte lumi iar informatia pe care 0 primeauera m ai curata, m ai ampla ~i m ai exacta. In principiu, pentruom, alegerea principala in orice situatie este sa urmezeiubirea sau. sa renunte la ea. Aceasta alegere este determi-nata , intr-o m asu ra co nsid erab ila d e em otiile p arin !ilo r

Fiindca ne orientam mai intai cu sufletul apoi cu

con~tiinta ~i in cele din urma cu trupul, se imbolnave~te, inprimul rand, sufletul care pierde iubirea. Este procesul eelm ai periculos ~i eel mai putin vizibil. Apoi se im bolnavesccon~tiinta ~i trupul. Suferin!ele trupului purifica sufletul, deaceea, pe planul fin, un invalid ~i un om sanatos pot sa arateabsolut contrar. De ce, candomul moare, viata Ii trece ca unfilm prin fata ochilor? De ce muribunzii devin, de regula,mai buni? De ce oamenii care au trecut prin moartea c1inicaau aptitudini supranaturale? Fiindca moartea intrerupecontactul cu straturile de suprafata ale con~tiintei ~i em otii-

lor. Eul interior al omului trece pe planuriIe fine undetimpul este comprimat ~i intr-o secunda se poate vedea maimuIt decat vedem timp de ani de zile intr-o viata obi~nuita.Trupul, care intensifica egoism ul, lacom ia, invidia, gelozia,trece pe planul doi ~i ne este mai u~or sa sim !im iubirea.

De ce inainte de moarte oamenii se spovedesc ~i i~i ceriertar~? Fiindca, daca omul moare supiirat sufletul lui vapatrunde foarte greu pe planurile fine.

M-am uitat ce se intampla cu sufletul dupa moarte. Maiintai ajunge in lum ea de dincolo un d e trece printr-un procesde pregatire. Aceasta se intamplii in cele patruzeci de zile dedupii m oarte. Sufletele sinuciga~iIor ~i ale altor oam eni care

:7 6 . . . . 1 7 7

c.

d i fata de femei viafa personala revine la normal incep insa



. - da r "1 de educatia lu i a ct ua Hi,t- antenoara '{ ,form ate intr-o v1a ta

t Da di tinem seama dede com p ortamen . tde modul de tra1, . - . are de ales.. n em la concluzla ca nu maltoate astea, aJu g . - ~ to ta lita te e mo -. t i actual determma mLocul de tra1, trecu ~ ' - d' rnrejele

. - ~ lui Omul poate sascape mtiile ~1 hotararea . Q ' atunci se'. 'n iubirea de Dumnezeu. ",1

,

destinulUl doar pn . dul de viata, genele, care~ ~ 1- n m iracol. E ducatla, m o -tamp au.

b oaUi grea ce nu of e rat' ' 1 ~i au provocat 0au format emOtll e

.' de dominatie asupravietuire i~l p1erd puterea .~ an se d e s up ra ~.., bolile dispar. Deseon, 0

1. El se schim ba 111m tenor ~1mu U1. . - se soldeaza cu moartea, Dar

a stf el d e tra ns fo ~~ are ~utern~ct ~t' mari de iubire purifica ~i

1 10Zle1 une1 cant1 at1in cazu exp - . - f" sanatos ~i i se va- C' tie sa mbeasca va 1salveaza. me ~ . - d rinte Asemenea oameni au

permite re alizare a on~aro .r0 t.

dreptulla libertatea v0111te1.

. A an se repeta aceea§i situafie: am bar--- Dtn an t~b' n-am barbat. Ajutafi-ma, vabat n-am bant, am ant,

A l V?

ro/{ sa infeleg ce se in tamp a.

. . 1 Comunicarea.B

.. ~nseam na indeplinirea donnte or. .- anll 1~ na de asemenea , indeplinirea donntelor.

c u u n b arb at 111 se am-

.D aca in suflet exista. - multa energ1e. . - ..Donntele consuma . - 1

. La inceputul activ1tatn.' ti nevOlt sa a eg1.putina mb1re, e~ .d t la sportivi. Un sportivobservat un lucru cm a -ele am . . . A roblem ele in viata personala.

da ca ob tine V1cton1, 111cep p - libe reaza de sup ararileTrece un timp in care se roaga, se e

17 8

t!

I,

\

fata de femei, viafa personala revine la normal, incep, insa,

nereu~itele in sport, care se tin lant. Am inteles ca exista 0

oarecare legatura intre gelozie ~ i trufie. C on~ tiinta ~ i do rinta

trec din una in alta, iar dacii exista 0 dependenta de profun-

zime, problema va trece de la gelozie la trufie. Vor suferi

fie familia, fie serviciul sau destinul. Apoi, am ajuns la

urm atoarea concluzie: ceea ce num eam dindva dependente,

ata~amente, astazi poate fi numit altfel - insuficienta de

iu bir e ~ i e ne rg ie .

Ciindva Ie spuneam tuturor: "Trebuie sa pastrati iubirea

in suflet." Ma refeream la faptul ca pentru a pastra iubirea

nu trebuie s-o suprimam cu ura, suparari, frica, depresie,

regrete. A trecut 0 etapa ~i astazi ~pun: "Daca ati invatat sa

piistrati iubirea, invatati s-o oferiti. Cu cat m ai m ult oferim

cu atat mai mult prim im." In acest caz, notiunea de ata~a-ment i~i pierde sensu!. Omul care iube~te dezinteresat nu

d ep in de d e n im ic .

Altadata a~ fi spus cii ata~amentul de barbati se

intensifica dublu cand apar banii. Cre~te agresivitatea ~i

trebuie sa pierzi ceva. A stazi voi spurre ca:"Incapacitatea de

a iubi transformii iubirea in ata~ament iar ata~amentul ne

obliga sa uitam de Dumnezeu. Rezulta ca ata~amentul

trebuie sa fie mai mic." Capacitatea noastra de a iubi se

dezvolta prin con~tiinta religioasa care ne ajuta sa simtim

iubirea fata de Dumnezeu. Atitudinea noastra fata deDumnezeu este arbitrul principal ce decide daca yom fi

ferici!i sau ba. C u cat m ai avide sunt rugaciunile noastre,cu

I

I

\17 9

cat eerem m ai m ulti bani, bunastare, Indeplinirea dorintelor,t t t t i d t t t t d 1 b ti

- Dumneavoastra ma presati 1n permanenta, i-am spus



sanatate eu atat m ai adane toate as tea patrund 1n subeon~ti-entul nostru. Comuniearea eu oamenii formeazii emotiilenoastre de suprafata. Cand apeliim la Dumnezeu se des chidprofunzimile saere ale subeon~tientului care vor formasufletul nostru ~i sufletele urma~ilor no~tri. Rezulta ca 0rugaeiune avida ne omoara sufletul ~i neferiee~te urma~iinO!;ltri. De aeeea exista ateii. Deeat sa te rogi la Dum nezeueu aviditate, m ai bine sa nu !;Itiinimie des pre El.

Am eonsultat 0 femeie prin telefon care mi-a spus:

- Am probleme eu fiiea mea. Nu vrea sa eomuniee eumine.

- Problemele sunt 1n primul rand ale dumneavoastra.F em eia m -a In tre ru pt z ie an du -m i:

- Veti vorbi eu fiica mea?

- Da, voi vorbi, dar a~ vrea, mai 1ntai, sa vorbim des preprob lemele dumneavoas tra.

M -a Intrerupt din nou:

- Da, da, va aseult!- Dumneavoastra aproape ea nu aeeeptati situatiile

tra um atiz an te . A ee asta se In ta mp la .... M -a 1ntrerupt a treia oara:

- Cum ramane eu fiiea mea?- Situatia fiieei e mai grava deeat a dumneavoastra. In.

tim pul diseu tiei, fem eia m -a 1 ntreru pt d e vreo ein cisprezeee

p p peu. Ma 1ntrerupeti 1n permanenta. Nu ~titi sa va 1nvingetidorintele. Cum sa va ajutati fiiea daea sunteti sc1avatr up ulu i ~ i a d orin te lo r d um n ea vo as trii?

Ii este greu, dar se straduie~te sa se abtina. Ineep savorbese eu fiiea. Sufletul ei este plin de nem ulfum ire.

- Mai 1ntai, trebuie sa 1ndepartati prin rugaeiunenemultumirea de sine ~i destin. Rugati-va lui Dumnezeu !;Ii1ndepartat i pretenti ile.

- Eu nu ered 1n Dumnezeu, - mi-a raspuns fiiea. - Candam eitit eartile dumneavoastra, eredeam, dar eand amIneereat sa m a sehim b, n-am reu~it.

- Am sa va explie altfel. Vreti sa fiti ferieita?- D a.

- La baza oriearei ferieiri se afla sentimentul iubirii.Daca doriti sa fiti ferieita renuntati la eeea ee va 1neurea saiubiti: supararea pe sine ~i pretentiile fata de mama. Nuexista iubire fara durere. Daca fugiti de durere, fugi!i deiubire. In fieeare zi eonvingeti-va sufletul ea trebuie saiub easea, sa ie rte, sa fie g riju liu.

- N u reu~ese sa fae aeest lueru,- a raspu ns fata.- A~a suntem noi. Vrem salariu, dar sa nu muncim.

Via!a este, 1nsa, altfel. II eunoa~tem pe Dumnezeu prin

iubire. Pentru a sim!i iubirea, trebuie sa oferim mult ~idezinteresat. In filosofia indiana, aeeasta 1nseam na sa nu teata~ezi afeetiv de rezultat. Cand ne rugam doar pentru

ori.

n

18 018 1

..,.......



,

bu n eaz rezultaten eel mal ,ata t e yom avea,an ,,

" b ' a, - yom slmt1 lU Ire,neinsemnate fllndea nu ,

va n t ~tiinta este'I mele doar ea sa .'? ,Am ineeput eereetan~ ~ d ta ta s pre in de plin ir ea

' atoare :;;1este m repo eu pa t1 e e on su m.' f- - reli gie eorupe om ule aeeea :;;tllnta araorintelor noastre,

, -' - - iu bir ea d or in te lo r.i-I obhga sa sup una , ,e neobservate :;;- ~ Ie d oa r p os ib 1h ta te a'I Ie au vazut m eMulti, eitind eart1 e me

"

.d rin rugaciune, eeea ee Ie .. d -' "oare:;;l rap1 e Punei vm eean u.,.

"t~ d la m edieam ente. Cu- f - e eo no m ll, re nu nta n

~

perm ite :;;1sa aea-' 1 ~ tele geam tot mai mult cat'

~ eereetanle me e m,it inamtam m" d - fata de Dumnezeu. Am

' - t atitudmea aVl at .e peneuloasa es e .. r' InseS1za-reu sa u ne:;;ti :;;tlln ta eu re 19 la. .azut cat este de g ~ - domine treptat :;;1pe' d umanul meepe sail, pe aseuns, aV1,

,. ~ - ~ngh ita re lig ia . P en tru

.

ul ~tllnta meepe sa 1 ~neobservate D 1vm .,b

. sa ne purifieam mse intam ple tre Uleea aeest lueru sa nu - 1- O mia "i sa ne mi:;;eamsa luptam eu ae .,.permanenta suf le tu ,,

Iubirea de D um nezeu ne. b ' e :;; lDumnezeu.o ntin uu e atre lU U- - -t te bani, bunastare.- '

,e senzuala, sana a ,f era v1ata, fene1r .

b 'sa uitam de intere-l' Dumnezeu tre UleCand ne adresam Ul" 1 . Trebuie sa ne intere-'t 1 1 :;;1 sufletu Ul.sele trupului, spIn u u

- t a aeeas ta dezinteresare" 'pentru a pas rseze doar lUbuea, 1arfm p o ar ee are d orin te le

' - ~ franam pentru un 1, ,rebUle sa ne m

Iti d eve neau pu stm e1, ului. De aeeea mutpiritulUl :;;1 ale trup , . - 1 nu po ate sa apeleze' 'manastln. Daea omu~

~,:;;is e re fu g1 au p nn

, - se invete, mai mta1,D nezeu trebUle saezinteresat la urn,1 sa se abtina de1 ~ eepand eu trupu - ,sa-"i infraneze donnte e m

fl - ~ asea- Sa in fr aneze., .

- a amanze .la maneare, sa posteasea, s~

18 2

. ~i

dorintele spiritului: sa nu se surmeneze prin munea,S; 'renun!e la televizor, sa se izoleze, sa stopeze eon:;;tiin!a, s:nu se irite :;;isa nu judece. Sa Infraneze

dorin!ele suf le tu lu i:sa se ab!ina de la dorin!ele sexuale, sa depa:;;easca frica~i

regretu l, sa n u se g rab easca,

"C redin!a fara fapte este m oarta"- se Spune in Biblie,Daca omul face abuz de man care, judeca :;;i s e grabe:;;te,daea este avar, irascibIl :;;i gelos, rugaciunea lui va fi Inzadar. Daca va incepe sa se roage eu ravna, aspirand spreiubire :;;iD um nezeu, poate sa se 1m bolnaveasca :;;i sa m oara,

Renun!area la dependen!e poate fi prea grea pentru el. Nuoricine poate ajunge la 0 rugaeiune adevarata. Probabil deaeeea Hristos Ie spunea ucenicilor sai ea Vor putea sa simta

iubirea de Dumnezeu doar prin El. Valorile spirituale pot saInchida mult mai dur calea spre iubire decat valorile mate-riale.

Perceperea iubirii de Dumnezeu este un proeeseomplieat :;;i Indelungat care decurge foarte greu, sed ez vo lta :;;i se p erfe c!io ne az a.

Capacitatea de a iubi seea:;;tiga de-a lungul anilor, a deeeniilor sau a intregii vie!i.Despre aceasta a vorbit Hristos In parabola despre feeioare~i eandele. Trebuie sa n~ pregatim din timp pentru a fisupu~i Incerearii daea suntem capabili sa iubim. Cand yomeunoa:;;te iubirea divina va fi deja tarziu sa ne cairn :;;i saeerem: "Creatorule, eu am paeatuit- iarta-m a!". In m asurain care Invatam In fiecare zi sa iubim deiinteresat, Inaeeea :; ;i masura depa :; ;imdep en den ta d e d orintel~ trup ulu i,

I

fi

IJ

;R

I,,I~.

i( !in

spiritului ~i sut1etului ~i in aceea~i masura rugaciunea trebuie ciiutata, in prim ul rand, in filosofie ~i psihologie.



spiritului ~i sut1etului ~i, in aceea~i masura, rugaciuneaadresata lui Dumnezeu ne va influenta pozitiv pe noi ~iu rma~i i no~t ri .

Astazi este 30 decembrie. Nimeni n-a mai desenat

svastica pe u~a mea. Asemenea semne anunta prezenta unorsituatii critice in stat. Clnd tara slabe~te cu duhul, multioameni incep sa se urasca unii pe altii ~i cauta arice mijlocpentru a-~i m anifesta nemultum irea. Odata cu alegerea unuinou pre~edinte, Rusia a inceput sa-~i revina nu numai dinpunct de vedere economic. Pentru Rusia au aparut perspec-tive de supravietuire. Exista asemenea perspective pentruintreaga omenire? In lume domina aceea~i moral a de stat-clan ca in Rusia, acela~i cult al banilor, aceea~i tendinta delichidare a culturii ~i moralitatii. Lum ea a devenit idolatra.

Pentru mare a majoritate, religia s-a transformat intr-unritual frum os, intr-o form alitate lipsita de sens.

Epoca socialismului s-a incheiat. Poporul a respirat

u~urat. S-a sfar~it cu om orurile, arestarile, condamnarilepolitice. Cuvantul nu mai este suprimat. A inceput 0 altaperioada. Poporul este preocupat de stabilitate ~i ardine.Rusia va incepe sa se dezvolte ca 0 tara occidentala. Ce raue in asta? ~i ce daca va fi schimbata cultura rusa cu ceaoccidentala de masa ? De ce tara este atat de bolnava? Poateca Rusia are destinul sau? De ce in momentul cand Rusia apornit pe calea orientala au inflorit cultura ~i moralitatea?De ce atunci cand a incercat sa traiasca doar ca in occidenta inceput sa moara, sa se dezintegreze? Cred ca explicatia

gDezvoltarea inseamna energie. Energia presupune

deosebirea dinte potentiale. Principala sursa de energie estetim pul. Principala deosebire dintre potentiale este trecutul ~iviitorul, cauza ~i efectul. Dezvoltarea a tot ce este viu pePamant ar fi fost imposibila fara interactiunea cu doua

curente ale tim pului fara lupta dintre inceputurile m asculin~i feminin.

Inceputul m asculin reprezinta lum ea nevazuta care tinede viitor. Inceputul feminin reprezinta lum ea materiala care

tine de trecut ~i prezent. Inceputul masculin este agresivfata de trup, dar are grija de suflet. Inceputul feminin aregrija de trup ~i este agresiv fata de spirit. Inceputul

masculin franeaza dezvoltarea trupului, a materiei ~i

civilizatiei. Inceputul fem inin are energie dar ea transfor-m andu-se in valori m ateriale, stoarce structurile spirituale.Civilizatia se na~te ~i se dezvolta ca inceput masculin darprospera ~i m oare ca inceput fem inin.

Lumea se imparte in Occident ~i Orient. Aceste suntdoua stiluri de gandire care nu pot fi unite in exterior. Ingandirea orientala, intregul sau inceputul spiritual sedescom pune in parti separate devenind m aterial. In gandireaoccidental a, intregul spiritual se compune din anumite

unitati materiale. Occidentul democratic ~i Orientuldespotic. In O rient, conducerea se efectueaza preponderentde la varf, in Occident- de jos. In realitate Orientul ~lOccidentul au fost intotdeauna unitare dar nu numaidi n

..

18 418 5



cauza ca popoarele ~i culturile au interaction at intre ele.Sufletele celor care au trait in Orient se reincarnau inOccident ~i invers. De aceea cultura occidentala a avutintotdeauna un potential spiritual ascuns sustinut de cre;;ti-

nism. Civilizatia materiala este imposibila fara prezentastratului spiritual anterior. Interacfiunea curentilor energe-tici ai celor doi poli, occidental ~i oriental, ai planetei apermis dezvoltarea omenirii. Procesul de transformare aunui tip in altul era intensificat in punctele de frontiera.Civilizatiile din zonele de m ijloc Ie depa~esc pe celelalte indezvoltarea lor. Babilonul antic, Mesopotamia, Asiria,Egiptul, Grecia antic a, Roma antica, au fost locurile de

contact a doua curente. In aceste locuri, trecerea spiritua-

lului in material ~i invers era mult mai intensa. Orientulascetic care renunta la trup se unea cu Occidentul plin deviata, imoral ~i lipsit de spiritualitate. Poruncile moraleinteractionau cu viata de zi cu zi influentand starea statului.

Legile Divine expuse sub forma unor prescriptii m orale

sunt valabile nu numai pentru fiecare om in parte ci ~ipentru toate popoarele. Anticii intelegeau acest lucru. Unom imoral se imbolnave~te ~i moare. Daca nu are grijii desuflet, trupul sau este condamnat la suferinta. Despreaceasta au vorbit misticii, filosofii din India Antica ~iOrientul Apropi~t. Evident ca omul trebuie sa aiba grija detrupul sau. Daca nu se va ingriji ~i de suflet, nu-~i va salvatrupul oricat de puternic ar fi ~i oricata hrana i-ar da.Religiile m ondiale spun ca omul trebuie sa-~i ingrijeasca in

primul rand sufletul. Acest model de comportament apatruns in con~tiinta ~i subcon~tientul oamenilor ~i a fostimpulsul unei dezvoltari ~i al unei armonii ulterioare. Inultimii doua mii de ani omenirea s-a dezvoltat intr-un ritmnemaivazut. Schimbarea celor doua curente ale omenirii pe

Pamant avea loc cu aceea~i viteza. De aceea s-a produs 0ru ptu ra ex terio ara intre cu Jtu rile O cciden tu lui ~ i O rientu lui.Occidentul care s-a dezvoltat cu pa~i uria~i in ultim ele sutede ani n-a reu~it sa se inspire din m oralitatea ~i spiritualita-tea Orientului. Trupul a uitat de sufletul sau japt ce amenin-

ta cu pieirea in treg ii o meniri.Tocmai aceasta, dupa toate probabilitatile, a fost

impulsul pricncipal al aparitiei comunismului ~i a unei noioranduiri sociale unde inceputul moral ~i spiritual era maiimportant decat cel material. Unul dintre principaleleimpulsuri subcon~tiente ale comunismului era sa supunatrupul spiritului. De aici a inceput economia planificata,gandirea strategic a, codul m oral al constructorului com unis-mului. Cre~tinismul slabea ~i nu mai putea sa facii fatascopului sau de educatie moral a ~i salvare a sufletelor.Aspiratia spre consum a majoritatii popoarelor nu mai puteafi stapanita fji i n Europa au aparut ~i au prins radacini ideile

comunismului. Impulsulsubcon~tient spre comunism inexecutare europeana a aparut ca ideea de egalitate, frater-n ita te ~ i fe ric ire g en era la .

18 6 18 7

La sfar~itul sec. X X s-a prabu~it socialism ul. O menirea Este mai problematic sa atace Franta sau Germania.



ajuns din nou pe muchia prapastiei. Locul lui I-a ocupat;lamul care s-a raspandit foarte repede ~i pe teritoriul:uropei. A stazi, islam ul reprezinta O rientul inver~unat care,leaga vehement psihologia occidentala. SUA reprezinta

. \)ccidentul intransigent. Ele nu au puncte de contact. Daca

vom analiza din punct de vedere economic ~i politic, estelogic ca SUA, cu potentialul ei economic, sa invinga repedeislamul impreuna cu tarHe arabe. Poate ca un economist saupolitician vor spune ca aceasta va fi garantia stabilitatii, alipsei terorismului ~i a prosperarii omenirii. Pentru unfilosof, victoria SU A inseam na m oartea civilizatiei. Lum eacu un singur pol nu are energie pentru dezvoltare.

Principalul oponent al SUA este considerata, astazi,China. Este adevarat din punct de vedere economic. Chinaeste 0 tara ce se dezvolta cu pa~i rapizi care va ajunge ~i vadepa~i SUA. Este un antagonism economic evident. Nuexista, insa, contradictii politice. China este 0 tara oriental acare viseaza sa devina occidentala. Tineretul chinezgande~te occidental. Femeile chineze vor emancipare.D eocatp.data, C hina ~i India sunt in exterior tari orientale, ininteriOl:, insa, devin, tot mai rapid. occidentale. Rezulta ca

islamul trebuie sustinut de sus pentru ca omenirea sa

supravietuiasca. Este interesant cum se intiim pla acest lucrupe plan exterior. SUA pot sa atace orice tara araba. Inprincipiu, acest lucru se poate obtine ~i prin subjugareeco no mic a ~i po liti ca.

AsHizi, fiecare al doilea elev din clasa intai este deprovenienta araba ~i de credinta islam ica. O pozitia gandiriioccidentale se dezvolta chiar pe teritoriul tarilor occiden-tale. A~adar, daca va invinge gandirea occidentala lumea vapieri, iar daca va invinge cea orientala', lumea va pieri de

asemenea. Politica terori~tilor islamici' este 0 dovada ina ce st se ns.

Sa vorbim acum despre misterul sufletului rus. Rusiaeste oriental a ~i occidental a in acela~i tim p. D a, socialism ulchinez une~te modelul oriental ~i cel occidental, dar, acestfenomen este spontan, temporar. China devine tot maioccidentala ~i se simte minunat. Rusia a incercat sa imite into ate Occidentul ~i s-a in~elat. A aparut urmiitoarea maxi-m a: "Salvati sufletele noastre." Calea orientala s-a doveditinsuficienta pentru Rusia. Socialismul s-a prabu~it. Caleaoccidentala s-a dovedit a fi ~i mai nefolositoare. Rusia vatrebui sa uneascii idealismul ~i materialismul, religia ~i~tiinta, conceptiile despre lum e orientala ~i occidentaHL Incaz contrar, R usia se va prabu~i.

De doua sute de ani exista SUA care s-a supranumittara fagaduintei, a democratiei ~i a libertatii. Esteintruchiparea gandirii occidentale. D oar la 90 km distanta se

afla insula Libertatii in frunte cu de neinlocuitul FidelC asstro. E ste yorba de C uba, bastionul civilizatiei orientale

t .Este singura tara din lume unde nu exista proprietate pri vataa su pra m ijlo acelo r de p ro du ctie, un d e s-a p astrat p rio ritatea

....18 8 18 9

l il l f d d fi A i di Daca tinem seama de legile fizice ~i materiale, are



valorilor morale fata de setea de profit. Am scris diprabu~irea socialismului a lovit mult mai crunt America.Este un lucru evident. America a pierdut energetic ~ispiritual, dar a ca~tigat din punct de vedere economic ~lpolitic.

P en tru se rv ic iile F BI- (Biroul Federal de Investigatii alSUA) este extrem de simplu sa lichideze orice om de peplaneta. Dadi n-o fac din prima incercare, vor intreprinde 0

a doua ~i 0 a treia. Au incercat de 637 de ori sa-l omoare peF.Casstro, dar n-au reu~it. Casstro i-a spus uneia dintreamantele sale: "Este imposibil sa ma omoare." America

dore~te deliberat m oartea lui Casstro, iar in subcon~tient iidore~te 0 viata lunga ~i multa sanatate. Cuba, 0 tara nein-sem nata teritorial ~i infim a din punct de vedere m aterial are

0 energetic a ~i 0 importanta uria~e. Nu intamplator acoloexista, in anumite ramuri, cea mai buna medicina din lume.

Nu se ~tie cat va mai putea sa reziste acest echilibru fragil.D eo ca md ata fu nc tio ne az a p en tru sa lv are a c iv iliz atie i.

A~adar, 0 parte minuscula po a te fi prin energetica eim ult m ai puternica decat una uria~a care este slaba spiritual.La (, em isiune televizata, un savant a fost intrebat: "C redeti

in sfar~itul lumii? Omenirea poate sa provoace, prin acti-

unile sale, pieirea planetei?" savantul a raspuns:- Este 0 grandomanie sa atribui omenirii asemenea

posibilitati. Ea este mult mai mica comparativ cu masa ~ip ro po r! iile p la ne te i n oa str e.

Daca tinem seama de legile fizice i materiale, areperfecta dreptate. Sa incercam sa analizam aceasta proble-ma din alt unghi. Sa admitem ca un om este infectat Cllciuma sau holera. Masa microbilor este mult mai micacomparativ cu cea a omului, dar microbii nu mor. De ce';'F iin dca m icrob ii ataca fun c!iile p rin cip ale ale organ ism uluicare tin de energetic a pianurilor fine ~i nu masa. Daca omu]sU ibe~te energetic, ii seade im unitatea ~i infeqia reapare sanv in e a lta d in e xte rio r.

Ieri am fost anuntat despre numarul moqilor in urmacutremurului de duminica din Asia de Sud-Est. Acumcateva zile cifra mor!ilor era de 12,5 mii. leri a fost preciza-ta: mai mult de 125 mii. Totu~i, poate oare omul sa influen-

teze starea planetei? R eligiile m ondiale spun ca este posibil.

Am discutat nu demult eu 0 fem eie care eunoa~te iudaismul.Conform eredin!ei evreilor, daea nu se vor ruga, in lume VOTavea loc catastrofe in cele mai diferite loeuri. Acum eatevazile am auzit 0 parere similara. S-a dovedit ea aeeasta idee afast lansata eu eateva decenii in urma de un eunoseutsavant rus: daca in bisericile ortodoxe nu se vor mai facerugaeiuni atunci va exploda planeta. Ceea ee este maiinteresant este ca ~i eu am ajuns la aceea~i eoncluzie. Saincepem eu ni~te simple experien!e. Savan!ii francezi auscos ni~te molu~te din seoiei ~i Ie-au pus in apa distilata.

unde lipse~te ealciul, dar inveli~ul de protee!ie a apiirut dinnou. Concluzia este una singura. In organismul viu are lac 0dezintegrare term onucleara. La nivelul fizie exterior este

19 019 1

urmat de eliminarea unei cantitati de energie uria~a. Peplanurile energetice fine acest proces este invizibil ~i nu

d istru g curentii en erg etici ~i fun ctiile fizio log ice ~i o rga nis-



planurile energetice fine acest proces este invizibil ~i nueste dureros. Care este conc1uzia? Energia principala aUniversului se afla pe planurile energetice fine prin care seregleaza to ate procesele din Univers. Orice fiinta vie areacces la aceste planuri ~i poate sa aiba influenta asupra lor.Dar influentele spontane sunt slabe ~i de aceea nu suntpericuloase. Totul consta in faptul ca im pulsurile energeticeale omenirii nu mai sunt haotice. In ultima vreme oameniiau inceput sa observe ca manifestarile urii umane depropoqii ~i cutremurele coincid intr-un mod straniu, dar nuatat actiunile agresive ~i omorurile cat emotiile agresivec oin cid c u c utr em u re le .

Agresiunile fizice, chiar ~i una precum exploziaatomic a, nu sunt periculoase pentru Pamant. Asemenea

actiuni sunt de proportii microscopice. Functiile corpuluiceresc pe care traim depind de curentii de energie dininteriorul planetei. Dupa toate probabilitatile, energianegativa a omenirii, unindu-se intr-un singur curent poatedeveni un pericol fundamental pentru planeta noastra.Totu~i, ura nu patrunde atat de adanc in energetic a planetei.

Exista, oare, ceva mai periculos decat ura? Exista.Exista depresia sau programul de autodistrugere. De~i m asa

om enirii este m inuscula, program ul de autodistrugere poatesa distruga planeta daca va patrunde mai adanc decat limitapermisa. Cum este posibil? Daca intr-o persoana oarecaremecanismul autodistrugerii depa~e~te limita permisa, se

m ul m oare. Principiul uniH 'itii sta la baza existentei U niver-sului. Am descris 0 situatie cand un singur om comite 0crima impotriva iubirii ~i ii moare tot neamul. Rudele suntunitare pe planul fin. Daca yom patrunde in planurile fine,yom vedea ca omenirea este unitara. Fiecare dintre noi este

raspunzator de intreaga omenire. Pe un plan mai fin putemvedea unitatea a tot ce este viu, iar pe altul ~i mai fin nu maiexista deosebire intre materia vie ~i cea moarta. Se pare ca e0 adancime imensa dar oridit ar parea de straniu omul areacces la aceasta adancime. Dovada este fenom enul m ateria-lizarii obiectelor. Rezulta ca omul poate sa influentezecurentele energetice care determina starea ~i integritateaplanetei. Programul de autodistrugere, a urii fata de sineajunge in interiorul sufletului. C e provoaca acest program ?

Am fost de curand in Israel. Intr-un ziar de limba rusaam citit des pre prorocul Isaia. Evenimentele au avut locacum cateva mii de ani. Prorocul Ii spunea imparatului:"Daca vei comite faradelegi '~i crime impotriva iubirii,Dumnezeu te va pedepsi ~i va fi un cutremur care te vadistruge pe tine, neam ul tau ~i palatul impreuna cu ora~ul."Se m ai spunea ca palatul era din filde~. Savantii contem po-rani credeau ca este im posibil sa coristruie~ti un asemenea

palat, de asemenea nu credeau nici in celelalte lucruri. Decurand, in tim pul sapaturilor, au descoperit urm ele cutrem u-rului ~i ruinele palatului. E ra din caram ida obi~nuita

19 2 ...19 3

acoperita cu placute de filde~ de aceea crea impresia ca



acoperita cu placute de filde~, de aceea crea impresia capalatul era cioplit doar din filde~.

In invatatura budista des p re karma se spune ca existaun letopiset universal unde este inregistrat tot ce a fost creat

- cronica Akasha. Nici 0 fapta savar~ita de om nu dispare

fara urma in valtoarea timpului - totul se inregistreaza.Pentru fiecare fapta a sa om ul este fie rasplatit fie pedepsit.Om ul este in prim ul rand suflet apoi trup. Faptele savar~itespre binele sufle~ului ~i unitatea lui cu Creatorul imbuna-tatesc karma. Faptele savar~ite doar spre binele trupului ind~trimentul sufletului se transforma in gre~eli ~i crime.Pedeapsa este iminenta. Legatura dintre com portamentulomului, destinul ~i sanatatea lui 0 gasim in to ate religiilem ondiale. Iudaism ul abordeaza altfel aceasta tem a.

Am fost in repetate randuri in Israel ~i de fiecare dataam observat ca deasupra fiecarei u~i este fixata 0 cutienumita mezuza in interiorul careia se afla un fragment dinTora scris de mana. Este un citat din Vechiul Testament.Starea in care omul intra in casa va determina energeticaincaperii. Daca in acea clip a se va gandi la Dumnezeu,~ederea lui intr-o asemenea casa ii va ajuta sa aiba grija desuflet. Icoanele ortodoxe au aceea~i functie. Nu cuno~team

textul din mezuza, I-am aflat de cudind ~i am ramas uluit.Traducerea este urmatoarea: "Dad. poporul Israelului vaindeplini poruncile Mele, ploaia va veni la timp." Esteechivalentul karmei colective, adica legatura dintre m ora-litate ~i soarta poporului, a~adar, ~i a om enirii. Invatatura

lui Hristos: "Nu va faceti griji pentru ziua de maine...omultraie~te nu doar cu paine." atentioneaza ca a uita de suflet, apierde iubirea ~i m oralitatea este un pericol nu numai pentrusanatate ~i destinul unui singur om dar ~i pentru existenta

. planetei. Toate astea erau actuale ~i acum 2000 de ani. Incade atunci om enirea i~i stram utase grija de la suflet la trup.

M aine este 31 decembrie. Ne yom lua ramas bun de laanul vechi ~i d e la lumea veche. Vom intalni un An Nou ~i 0Lume Noua. Vom putea, oare, sa ne schimbam ~i sa

supravietuim intr-o Lum e N oua? Cine ~tie...

~

19 419 5

i di l ii fl l 0 i



PARTEA A PATRA

este un indicator al starii sufletelor noastre, ca este 0 posi-bilitate de a ne schimba de~i huliganismul poate fi eliminatpartial cu ajutorul sistem ului anti injuraturi pe net ~i mode-ratiei. Ne-ar fi de mare folos parerea dumneavoastra inaceasta problema fiindca, pe de 0 parte, este 0 posibilitate

de a ne schimba, iar, pe de alta parte inseamna- distrugereaun o r conditii pentru discutarea unor problem e serioase.

Cred ca i~i fac un cadou in primul rand lor ~i nu mie.

De~i sunt necesare, eu nu particip la forumuri, ele creeaza 0conexiune inversa pe care cartea n-o creeaza. Am renuntatsa mai raspund la intrebari prin po~ta electronica fiindca peoameni ii intereseaza mai mult telefonul de la biroul meu. -

,

posibilitatea de a se inscrie la ~edinte ~i achizitionareacasetelor video dar nu apeleaza aproape deloc la rubricilecreate in mod special pe internet. Imi pun de multe oriaceea~i intrebare fara sa citeasca raspunsurile mele. Nuexista comunicare. M ajoritatea vor sa primeasca ~i putinisunt cei care vor sa of ere. Aceasta e particularitatea gandiriinoastre. Vrem sa primim ajutor dar nu ne invatam sa-iajutam pe altii. Daca in interiocul nostru este blocataeliminarea energiei este im posibil sa fim ajutati. Am vorbitin una dintre cartile mele despre 0 oaie care moare dar,

aducandu-i mielul de la 0 alta oaie, are grija de el, elimina 0cantitate uria~a de energie, grija ~i iubire, ~i depa~e~te astfelsuferinta m ortala. D e aceea a~ vrea sa ma adresez cititorilorde pe internet. Doriti sa va insanato~iti ~i sa va rezolvatiproblem ele? Sa nu a~teptati ajutor, ajutati-va singuri. C u cat

Au trecut cateva zile dupa Anul Nou. Rasfoindeorespondenta am gasit 0 felicitare cu ocazia Anului Nou ~i0 propunere despre crearea unui forum pe internet: "Innoaptea de Anul Nou ne yom intalni cu prietenii ~i rudele ~ine yom aminti despre cele mai importante evenimente aleanului trecut. Pentru unii dintre noi aceste evenimenteinseamna a te intelege pe tine, a intelege lumea, a intelegedestinul ~ i a ob tine un pun ct de sprijin in v iata..."

.

.N oi, p articip an tii la fo ru m- ortodoc~i, budi~ti , ca to lici ,luterani, atei, musulmani, ezoteri~ti, filosofi, yoghini,eompozitori, studenti, parinti, holtei, ru~i, americani,

osetini, evrei, uzbeei... dorim sa va faeem eadou cu prilejulAnului Nou un nou forum care sa eorespunda eerintelore on te mp ora ne .. .

Ne straduim sa-i primim la acest forum eu toata iubirea

~i fara agresivitate pe huligani, intelegand ca prezenta lor~

19 6 19 7

d l d

r

:;;tie, p oate ca aceasta situatie creata de a ajuta pe cineva, eu



mai putin va yeti gandi in aceasta c1ipa la dumneavoastra,cu at at mai sanato:;;i yeti fi. Imi amintesc situatia prin caream trecut. Diagnosticul m eu- cancer cu metastaza. Nuaveam nici 0 :;;ansa sa supravietuiesc. Revenisem din Soci inPiter cu 0 recomandare la institutul de ontologie. In acel

m oment m -a sunat una dintre pacientele m ele.~titi, am 0 problema ingrozitoare. Doar

d um ne av oa stra 'p ute ti sa m a a ju ta ti,- im i sp un ea plan ga nd .

Va rog sa veniti in statia de metrou "lnstitutul Tehnologic".M-am dus :;;itimp de 0 ora am ascultat povestea ei.

- Am 0 stare ingrozitoare, mi-am pierdut sensul vietii,nu m ai vreau sa traiesc.

M a uitam la ea de parca eram in alta lume.

- S pu ne ti-m i con cret ce s-a in tam plat?- ~titi, :;;eful meu nu ma pretuie:;;te, ma :;;icaneaza la

fiecare pas. S-a creat 0 situatie fara ie:;;ire.0 fractiune de secunda m-am gandit: "Ce-ar fi sa ne

sch imbam locur ile pen tru0 c1ipa."- V a trece un timp :;;i yeti uita de acest necaz. Cand 0

problema vine din viitor ni se pare uria:;;a, iar cand peste untimp oarecare 0 privim in trecut, ni se pare minuscula.Credeti-ma, nu este eel m ai m are necaz.

S -a uita t la m in e :;;ia z am bito- Ati avut 0 puternicii influenta pozitiva asupra mea.

Ma simt mult mai bine,- :;;i, mai :;;optind cateva vorbe, adisparut in multime. Eu, insa, ma gandeam cat este de bineca intr-o situatie ca a mea sa poti sa ajuti pe cineva. Cine

19 8

fiind intr-o stare catastrofala, m -a ajutat s-o transform intr-osituatie neplacuta cu care poti sa te lupti.

Am indeplinit intuitiv cele patru reguli care te ajuta sa

sim ti D iv in ul :;;i co ntrib uie la in sa na to :;;ire .Unu: am eliminat tot ce ma incurca sa iubesc, in primul

rand frica pentru viata mea. Am incetat sa mai contez pemedicina :;;i in general sa mai contez pe ceva, dar amcontinuat sa lupt, iar obiectivul salvarii m ele era sufletul :;;i

nu trupul. Am citit Biblia :;;i am gasit acolo cuvantul"lu bire ." :;;iI-a m u rm at in tu itiv.

D oi: Nu-mi m ai era frica de durere :;;iproblem e, fiindcii

tineau de trupul m eu. Ele au devenit m inuscule.T rei: A m stopat toate dorintele :;;iscopurile, adica absti-

n en ta to ta la .Patru: Am inceput sa caut posibilitati de a ajuta familia

care, dupa moartea mea, ar fi ramas fara mijloace deexistenta. N-am renuntat la ajutorul acordat altora. A ceastaa dim inuat dependent a m ea de viata :;;isanatate.

In Vechiul Testament se spune: "San u p rim e :;;ti d aru ri

intrucat ii orbesc pe cei care vad." Omul care s-a obi:;;nuitdoar sa primeasca - slabe:;;te. Slabe:;;te, in primul randsufletul. Este greu sa credem, dar tocmai aceste nuante alesenzatiilor determ ina. sanatatea noastra :;;i posibilitate<:.p ie irii sa u a su pra vie tu irii c iv iliz atie i n oa stre .

1')')

Dad. pentru un om fericirea suprema este doar sa a putut sa se schimbe §i sa-§i puna in ordine sufletul.



p pprimeasca, este bolnav. Boala se va ascunde in trupul, in

con§tiinta §i in sufletullui, ea nu va putea fi vindecata.Am incetat sa mai raspund la intrebarile de pe internet

ca sa nu sustin aceasta tendinta. Rubrica "Schimb de expe-

rienta nu mai exista. Cativa oameni m-au ajutat cu 0 nouainformatie de care aveam nevoie. Aproximativ zece mii deoam eni vroiau sa Ii ajut, personal. Este foarte bine ca m i-amschim bat parerea cu privire la aceasta problem a. Altadata a§fi spus: "Un om bolnav este un consumator. La nivel fizicinseam na lacom ie, la nivel spiritual- invidie §i condam -nare, iar la nivelul sufletului - gelozie." Daca este unconsumator, n-ai ce sa discuti cu el.

Astazi, vad altfel aceasta problema. Boala sau

consumul este incapacitatea de a gandi corect. Rezulta catrebuie sa ajutam omul sa se schimbe pozitiv. Sunt necesaremetode noi care sa-l ajute sa of ere §i sa iubeasca.

Comunicarea inseamna educatie. Daca nu va place cevain om, ajutati-l sa se schimbe. Daca nu va place ceva inlumea inconjuratoare, ajutati-o sa se schim be. Supararea,condamnarea §i cautarea celor vinovati inseam na blocareaenergiei iubirii sau imposibilitatea de a ne schimba. Laorice boala sau problema trebuie sa raspundem cu energiecreatoare. Intrucat energia vine din iubire Divina, la oriceboala, pierdere sau suparare trebuie sa raspundem in modreflex cu iubire. ~i at unci va disparea parerea noastra despreun om rau, pagubos. In fata noastra se va afla 4n om care n-

~

00

, ,!

p § § pA ceasta inseam na capacitatea de a gandi corect.

Imi am intesc ca cineva mi-a pus 0 intrebare.

- Cum sa procedezi cu un om care te-a tradat?

- Inlocuiti cuvantul "tradat" cu "vindecat" §i problem acare pare de nerezolvat va disparea. Ati idolatrizat umanul§i de sus vi s-a trimis purificarea. Capacitatea de a gandi

este determinata de masura in care putem sa ne schimbam.Pentru aceste schimbari este nevoie de energie pe care 0primim de la Dumnezeu prin iubire. Cu cat avem mai multaiubire de Dumnezeu, cu atat avem mai multa energie insuflet cu atat mai mult ne schimbam, iar prin noi schimbamlumea inconjuratoare. Rezulta ca prima regula estesa. nu

blodim iubirea Divina prin suparari, condamnari, frica §i

regrete. Cea de-a doua regula este: sa ajutam iubirea prinin fran are a in cep utu lui an im alic § i activiz area sentim en telorsuperioare. Chiar §i munca fizica, sportul ne ajuta in acestsens nemaivorbind de activitatea intensa a con§tiintei §i as en tim e nte lo r n oa str e.

0 cuno§tinta de-a mea me-a povestit 0 istorioarainteresanta. La un congres un nou venit s-a exprimatindecent la adresa ei.

- Nu i-am raspuns nimic, - spunea ea. - In acel momentam inceput sa ma rog. Persoana respectiva a disparut §i n-am ai v en it la co ng res.

20 1

Cand cineva se concentreaza asupra iubirii 'este foarte sufleteasca in cele mai grele conditii, deja va rugati. Daca



periculos sa fii agresiv fata de eL Orice vietate simte acestlucru,

Injuratura de mama inseamna jignirea sentimentelorsupreme. Daca cineva din preajma incepe sa injure dem am a, inseamna ca ~i dum neavoastra aveti 0 vina oarecare.Inseam na ca principiile ~i idealurile dum neavoastra se aflape prim plan, iar sufletul a uitat de iubire. Cand omul se aflaintr-o situatie critica, mortala, nu se deosebe~te prin nimicde animale. Prima reactie este sa se apere, sa se ascunda,sau sa imobilizeze inamicul, iar cand nu exista nici unpericol pentru viata, omul poate ~i trebuie sa se comportealtfeL Cu dit manifesta mai putina agresivitate cu atat estemai intelept comportamentul lui. Cred ca eel mai bun lucru

la forum - pe chat este sa stabiliti 0 anumita perioada derepaus fata de cei care injura.

La una dintre lectii 0 doamna m-a intrebat cum sa seroage daea situatia din familie nu-i permite sa faea acestlucru. Sotul este agresiv, are mult de lucru prin casa, copiii0 incurca .

D e ce a aparut aceasta problem a? Fiindea nl.lintelegearostul rugaciunii. Pentru ca rugaciunea era un ritualsuperficial pentru care sunt necesare izolarea, lini~tea,confortul sufletesc. Rugaciunea este pentru a sim ti iubirea.Daca la inceput omul are nevoie de izolare, mai tarziu elpo a te sa se roage in orice conditii. Daca yeti continua saiubiti omul care v-a suparat, daca va pastrati bunastarea

sentimentele . dumneavoastra de iubire, buniitate, daruire,depind mai putin de durere, de pierdere sau suparare, cu atatm ai c ura ta v a fi ru gaciu nea.

Care ar trebui sa fie atitudinea fata de cineva careinjura? Ca fata de un om care are putina iubire in suflet. EIsimte pericolul idolatrizarii sentimentelor superioare ~iincearca sa se salveze intr-un mod primitiv. Inseamnii ca inorice injuriitura ~i mitociinie exista un sens. Orice mitocan

~i injurator de mama are nevoie de ajutorul nostru la fel cacineva cu trupul bolnav. Atitudinea corecta fata de oricesituatie 0 schim ba din interior apoi ~i in exterior.

Ce inseamna, astazi, 0 conceptie corecta despre lume?

In lume vor ,exista intotdeauna doua tipuri contrare degandire. Con~tiinta noastra se dezvolta ~i are nevoie decontradictii ~i contrarii. Occidentul ateu ~i Orientul m isticau provocat dezvoltarea gandirii ~i perceperea religioasa ~i~tiintifica a lumii. In ~tiinta, omul este centrul, in religie -periferia. R eligia ~i ~tiinta erau de neunit. In cazul unirii, orica~tiga una ori se autodistrugeau reciproc. In India exista 0maxima: "Nu exista oam eni, exista idei."

Candva, unii oameni traiau doar cu banii, cu bucuriamateriala ~i se simteau minunat. Altii renuntau la to ate ~isustineau ca doar ei sunt fericiti cu adevarat. Ei nu seincurcau unii pe altii ci se completau creand 0 armonie.Pentru a intelege dreptatea unora ~i a altora trebuie sa ie~im

. . . .

20 2 20 3

la nivelul unde logica trupului cu idolatrizarea valorilorm ateriale ~i lo gica sp iritu lui cu ido latrizarea id eii, reprezin-ta un tot intreg Este nivelul unde trupul spiritul ~i sufletul

depinde in totalitate de aceasta, nu se dezvolta. Astazi, lateleviziunea rusa, timpul de emisie este ocupat de programe



ta un tot intreg. Este nivelul unde trupul, spiritul ~i sufletulsunt 0 substanta unitara. Este nivelul D ivin. Pentru a ajungela acest nivel trebuie sa avem 0 capacitate mult mai mare dea iubi. Prin iubirea de Dumnezeu putem vedea unitateaoricaror contrarii. Daca nu este suficienta iubire, ambele

m oduri de gandire tind sa se distruga reciproc.M odul de gandire occidental a dezvoltat civilizatia.

Daca mobilul principal pentru construirea unei fabrici, amagazinelor, pentru producerea de marfuri, este profitul,efectul va fi extraordinar, se va elimina 0 cantitate uria~a deenergie ~i va exista 0 diversitate a formelor. Socialismul ademonstrat caeconomia nu po ate fi construita fara stimu-lente materiale. Civilizatia nu poate sa se dezvolte fara bani,fara recom pense materiale ~i fadi avantaje economice. Candacela~i principiu este m utat din sfera materiala in cea spiri-tuala au loc schim bari catastrofale. Spiritualitatea ~i culturanu se m ai dezvolta ci degenereaza vertiginos. De ce? .Fiind-ca spiritualitatea este 0 notiune strategica iar atitudinea de ascoate U n ca~tig im ediat din cultura ~i spiritualitate inseam -na Iichidarea acestora. Acest proces are loc astazi in Rusia.S~ propune ca teatrele sa se autofinanteze. Inseamna cateatrul trebuie sa degenereze ca sa ca~tige bani. BaIciul ~i

teatrul de masciirici au fost unitare cu publicul ~i aveaulegatura indirecta , dar nu puteau sa se dezvolte. Candteatrul nu depinde economic de spectator, moare, iar cand

televiziunea rusa, timpul de emisie este ocupat de programecomerciale al diror scop este de a face bani. Este mai u~orsa iei bani de la un prost decat de la un de~tept. Dad vom

tolera cele mai primitive dorinte ale telespectatorilor,prostindu-i con~tient, banii se intorc mult mai repede.Rezultii cii televiziunea contemporana, pentru a face bani,trebuie sa distrugii, cu voie sau fiirii voie, cultura ~i spiritua-Iitatea poporului. D aca intr-o Ii briirie , cum piiratorul poatesa-~i aleaga 0 carte buna, la televiziune exista tot mai putineposibilitati de a face 0 alegere. Cultura de strada, comer-ciala nu sustine cauzele superioare, strategice, spirituale. Indipa in care religia incepe sa fad comert, iubirea ~i credin-

ta dispar pe neobservate, iar in locul lor raman obiceiuriIe,economia ~i politica. Comertul este permis pana la 0

anumitii limita. Iubirea ~i moralitatea trebuie sa sustinacomertul ~i nu invers. CuItura trebuie sa fie comerciala deasem enea pana la 0 anum ita lim ita, altfel, degenereaza.

Economia trebuie sa fie comerciala dar asta nu inseam-na di trebuie sa fie lipsita de moralitate ~i de notiuni strate-gice. Astazi, de exem plu, industria alim entara occidentalaomoara oamenii prin provocarea unui numar uria~ de boli.M edicina este preocupata de vanzarea m edicamentelor ~i de

profitul comercial ~i nu .de insiinato~irea oamenilor. D ouacontrarii nu se unescoProportiile uria~e ale prioritatii banilor asupra m oralitatiia me nin ta e xiste nta c iv iliz atie i c on te mp ora ne .

', ,

20 4~

20 5

---"" ~ ~

.- --".-.

Cand banii devin valoarea principal a adica invinge form eazii un tot intreg Un tot intreg form eazii ~i Piim antu!



Cand banii devin valoarea principal a, adica invingem odul materialist de gandire, sufletul Incepe sa moara. M aimult decat atat, orice om cu 0 conduita morala, de~tept, cuspirit de previziune va fi intotdeauna un pericol pentru ceicare vor sa ca~tige bani cu orice pret. Sa ne imaginam ca

cineva a cumparat un canal de televiziune ca sa ca~tigebani. Inseamna ca trebuie sa elaboreze 0 anumita schema ~isa subordoneze totul scopului principal de a face bani.Deodata, unul dintre angajati declara ca existii scopuri multm ai im port ante cum ar fi interesele poporului ~i ale statului,apiirarea prin cip iilor m ora le ~ i r elig ioase. P ro prietaru l: in sa,nu are nevoie de a~a ceva ~i n concediazii imedlat peangajatul in cauza. Dar iatii cii incepe "poveste~". Pop~~lprive~te la televizor cu satisfactie ~i inghite once pubhcl-tate. Cu cat mai multe emotii pozitive primesc telespecta-torii cu atat mai multi bani pliitesc dupii care vine raiul.Oamenii se uitii la televizor ~i Ii se indeplinesc dorintele.Ce urmeaz ii ?

Imi amintesc cerul sclipitor de albastru de deasupraM arii Moarte. Eram pentru prima datii pe acele locuri. Pe 0tiibIitii era scris "Sodoma." Este numele unuia dintre cele

douii ora~e bibIice de trista amintire Sodoma ~i Gomora.Emotiile omului sunt in legiiturii cu destinul luL Destinulunui 'popor este de asemenea legat de emotiile lui, adicii dereIigiozitate, moralitate ~i culturii. Oamenii sunt 0 parte aPiimantului. Riidiicinile, tulpina ~i coroana copacului

20 6

form eazii un tot intreg. Un tot intreg form eazii ~i Piim antu!cu tot ce se aflii pe eI. Aceastii unitate este, In primul rand,

inform ationalii, de aceea starea informationalii a unui grupde oam eni poate sii influenteze starea Piimantului. Existii 0ipotezii cii in. sistemul nostru Solar a mai existat 0 planetii

care a explodat nu se ~tie din ce cauzii. Aceastii ipotezii aapiirut din cauzii cii in locul presupusei orbite poate fiobservat un brau de asteroizi care ar fi apiirut In urmaexploziei. Aceastii planetii se numea Faeton. Poate cii aexplodat, in prim ul rand, din cauza situatiei inform ationalcfoarte proaste? Incerc sii Inteleg cum ariitau oamenii dinSodoma ~i Gomora. M ancare din abundentii, agresivitate,atitu dine riiu vo itoare fa tii d e n oii ven iti, satisfac erea tu turord orin telor, co nce ntra re asup ra p liicerilo r, ad icii, da cii v rea usii savurez pliicere, fie m ancare, sex, sau buniistare, nim eni

~i nimic nu mii poate opri. Au fost spulberate notiunile deinfriinare, iubire, moralitate, credinta In Dumnezeu. Inprincipiu a fost 0 concentrare asupra principalelor functiiv ita le , a d iv in iz iir ii v ie ti i ~ i a Gontinu it ii tii e i. '

Orice obiect din Univers se dezvoitii dupa principiulunitiitii care poartii in el cauza primarii ce une~te IntregulUnivers ~i n reduce la un singur punct. Dacii energetica unei

stele este orientatii doar spre nevoile ei ~i nu spre asigurareaunitiitii cu cauza prim arii, steaua explodeaza. D aca energe- 'tica planetei se inchide In sine, se declan~eazii program ulde autodistrugere ca mecanism de salvare a Universului, iarplaneta moare. Cu cat este mai mare energetic a unui grup

I

~20 7

de oameni, cu atat mai repede se dezvoW i programul deservieii Atmosfera este izbitor de asemanatoare eu eea care



autodistrugere dadi ace~tia renun!a la iubire de draguldorin!elor lor. C u cat este m ai puternica idolatrizarea vie!ii,cu at at mai tare se distruge via!a i?i incep bolile, femeile num ai pot sa nasca, incep seceta i?i inunda!iile. Toate religiileremarca legatura energetic a dintre emo!iile omului i?ifenomenele naturii. Eu am vazut aceasta legatura la Paris, ina ju nu l a nu lu i 2000. De ce a inceput uraganul dupa Craciun?De ce au fost afectate cele mai bogate regiuni? De ce afacut pagube uriai?e chiar in ajunul anului2000? Am vazutcopaci de 0 suta de ani scoi?i din pamant cu tot cu radacini.Au fost i?i alte uragane m ult mai puternice dar tocmai acestaa smuls copacii din pamant. Apoi am in!eles. In ortodoxie,sarbtHoarea principal a este Pai?tele, adica descoperirea

Divinului prin m oarte, pierderea umanului. In catolicism ,sarbatoarea principal a este nai?terea lui H ristos. Inseam na cadupa Craciunul catolic, in subconi?tientul a milioane deoam eni s-a produs concentrarea asupra vieW, idolatrizareae i, d up a c are , s-a d ec la ni? at p ro gra mu l a uto distru ge rii.

Ceea ee s-a intamplat inainte de Anul Nou in sudulA siei ,:>easeam ana eu cele intamplate la Paris. Primele ziledupa Craeiunul eatolie. Un numar uriai? de turii?ti s-auadunat intr-un anumit loe pentru indeplinirea dorin!elor.Asia de sud-est se afla in zona dolarului. Inseamna capentru majoritatea turii?tilor europeni vacan!a de Anul Nou aeostat de doua ori mai ieftin. Apropo, tocmai Thailanda n-adat dovada niciodata de moralitate in oferirea diferitelor

....

20 8

II

I

servieii. Atmosfera este izbitor de asemanatoare eu eea caredomnea eandva pe loeul marii M oarte. Omenirea se unifieaastazi vertiginos. Ce se va intampla eu planeta eandasemenea emo!ii vor euprinde nu doar eateva milioane deoameni ci intreaga popula!ie? In Biblie gasim0 deseriere

a pro xim a ti v a.Privese prin geam la Peterburgul aeoperit de zapada.

Ma gandese la0 noua versiune. Daea se va adeveri sau ba0va dovedi timpul. Sunt eonvins ea lumea, in eel mai apro-piat timp, trebuie sa se sehimbe. Trebuie sa ne sehimbam, inprimul rand, noi. Noi suntem eeea ee gandim i?i sim!im. Demodul in care yom sim!i i?i yom gandi depinde destinulint reg ii p lanete.

- Serghei Nicolaevici, ati scris ca pentru un ani-m al, s ta piin ul este ca un Dumnezeu. De multe ori sefntiimpla ca animalul f§i schimba atitudinea lata desta piin . C are este g re§eal a s tapanulu i?

A m sa va explie prin eateva exem ple.Primul. 0 femeie traia in pace i?i linii?te impreuna eu

pisiea i?i cainele ei. Pisiea era frumoasa, de rasa, i?i toti0

iubeau ea pe un eopil. Pe dUne, nu-l iubeau la fel de mult.Stapana hranea, in primul rahd, pisiea eu ee avea mai bun,apoi hranea eainele. Odata, eand i-a ehemat la maneare, avenit intai eainele iar pisiea a intarziat. Stapana a hranitintai cainele. Pisiea a vazut, s-a infuriat i?i i ?i-a infipt eoltii

(

20 9

i f ii i t i l l i t

r

ca 0 tradare ~i provoaca 0 durere inimaginabila.Este



in mana femeii, i-a mu~cat apoi palma pana la os, i-a rupttendoanele, nervii ~i cu mare greutate a smuls-o. Femeia a

fost operata, dar a ramas invalida pentru tot restul vietii.Degetele de la mana dreapta au ramas imobilizate. '

Al doilea exemplu. Un barbat avea un caine ~i il iubea

foarte mult. Cainele era gelos pe stapan. Odata a venit invizita nepotica de care ii era foarte dOL Fetita I-a cuprins degat ~i a inceput sa-l sarute. Cainele s-a aruncat la fetita ~i ~i-

a infipt coltii in gatul ei. Au incercat sa-i descle~teze dintiidar nu au putut. Au omorat cainele, dar era prea tarziu. Iisp arsese d eja v erteb ra cervicaH i ~i fetita a m urit.

Al treilea exemplu. Un caine lup german i~i iubea foar-

te mult stapanul dar nu putea suferi oamenii beti. Odatastapanul a venit acasa beat ~i cainele I-a mu~cat atat de tare

ca a fost nevoit sa apeleze la chirurg.Credeti ca oamenii nu procedeaza la fel? In m ajoritatea

cazurilor 0 fac pe neobservate. Schizofrenia, cancerul, dia-betul, hom osexualitatea, moartea prem atura sunt urm ari aledisfunctiei planului energetic inform ational. 0 femeie tru-fa~a., irascibila, neechilibrata se omoara nu numai pe sine,dar ~i copiii, ~i sotul. 0 femeie educata gre~it inseamnacopii mutHati ~i 0 societate muribunda. De ce credeti ca

ex ista , astazi, .u n nu mar u ria~ de d ivo rtu ri ~i c asatorii civ ile?Cand sufletul uita de Dumnezeu, energia iubirii care esteuria~a, tinde sa se uneasca cu sufletul persoanei iubite. Darin locul unui tesut moale, armonios, apare 0 cicatrice. Ceam ai m ica schim bare intr-un suflet este perceputa de celalalt

...

21 0

imposibil sa rezi~ti. Apare dorinta, greu de evitat,om ori persoana iubita sau de a te sinucide.

Omenirea nu mai ~tie sa iubeasca. Cu cat mai putemice

sunt sentimentele noastre ~i cu cat mai mare este iubireanoastra cu atat mai mari sunt dezastrele pricinuite de ea.Iubirea se transforma foarte repede in patima, iar patima independenta, dependenta in ura, iar ura in crima. Pentru asupravietui, om ul trebuie sa m ic~oreze cantitatea de energie

~i de iubire din sufletul sau. Este m ecanism ul subcon~tiental supravietuirii. Savantii nu pot sa inteleaga cum a aparutsindrom ul oboselii cronice. D e ce oam enii i~i pierd interesulpentru viata? De ce in ultimii 50 de ani, la barbati s-amiqorat de doua ori cantitatea lichidului seminal? De ce

d eg en ere az a b ar ba tii?Astazi, este foarte modern stilul de imbracaminte

unisex. Fem eile i~i pierd fem initatea, iar barbatii se poartaca fem eile. Arta ~i m od a sustin ~i dezvolta aceasta tendinta.Care este cauza? Deosebirea dintre barbat ~i femeie estepotentialul energetic care asigura energia sexuala, rosibili-tatile creatoare. Cu cat este mai mica deosebirea dintrebarbat ~i femeie cu atat e mai putina energia orientata de launul spre celalalt, are loc degenerarea am andurora. Fem eilebarbiitoase, inseamna nu immai sterilitate ci ~i copii bol-n av i, a gre siv i fa ta d e lu me a in co nju ra to are .

Am fost rugat sa comentez un articol de ziar des prem oartea a doi soti despre care am vorbit la inceputul cartii.

de a

21 1

De obicei, explicati totul prin exemple, descifratifiecare situatie iar aici v ati rezum at la ni~te fraze generale

alarma. Pe de altii parte, faptul cii civilizatia moare nu



fiecare situatie iar aici v-ati rezum at la ni~te fraze generale,,

- mi-a replicat conlocutorul meu. Este greu de inteles de ceau murit. De ce bea atat de tare sotul acestei femei? De ceea I-a iubit dad el nu venea acasii cu anii?

Am ridicat din umeri. Straniu, m-am gandit eu,- totul

este clar. In principiu, aceastii intamplare descrie stareacivilizatiei actuale. C ivilizatia se na~te ca inceput m asculin

~i m oare ca unul fem inin. Inceputul m asculin neagii incepu-tul feminin. Inceputul feminin este simbolul vietii, conti-nuarea ei. La aparitia civilizatiei trebuie sii existe 0 concen-trare minimii asupra vietii care ii oferii un potential ener-g etic m ax im .

Dacii vorbim de form area civilizatiei contem porane,cred cii trebuie sii ne intoarcem in India de acum 7-8 mii deani. Ideea renuntiirii absolute la lume ~i la viatii a permiscrearea unui potential energetic necesar pentru aparitiareligiilor mondiale, a culturilor ~i a civilizatiei contem-porane. Cu cat mai mult triumfii inceputul feminin, cu atatmai multii energie masculinii se eliminii. Este un semn ciienergia civilizatiei este pe sfar~ite. Civilizatia actualiim oare. Are loc un proces firesc.

Este adeviirat cii, pe de 0 parte civilizatiile au murit ~i

aW i datii, iar oam enii au continuat sii triiiasca a~a ca existam otive sa fim optim i~ti, insa, notiunile "omenirea actuala"

~i "civilizatia contemporanii" s-au contopit ~i, probabil,destinele lor de asemenea. De aceea exista motive ~i pentru

exclude posibilitatea degenerarii. M ecanismele acesteidegeneriiri trebuie sii existe. D ar prorocii ~i clarvaziitorii nuvorbesc despre pieirea om enirii. Dupii datele m ele incorda-rea trebuia sa se termine, mai mult sau mai putin, ciitre anul2002. Incepe 0 noua fazii de dezvoltare. Calendarul poporu-

lui antic maya se sfar~e~te cu anul 2012, de~i erau ni~teastronomi ~i astrologi excelenti nu este exclus sa Ie fi fostinchisa inform atia referitoare la om enirea din noua era.

Sa revenim la articolul din ziar.

- $titi, povestea celor doi oam eni indriigostiti seam iiniicu 0 pies ii,- i-am spus e u c onIoc utoruIu i m eu . Viata noastriieste un teatru, spunea Shakespeare. In fiecare piesii existiiun punct culm inant. Ce credeti, care este punctul culm inant

d in a ce asta p ov este ?- M oartea sotiei? - a presupus conlocutorul meu.- N u. P un ctu l c ulm in an t p re su pu ne d es co pe rire a e se nte i

spectacoIuIui care constii in faptul ca fiul incearcii sii-~iomoare tatiil. Fiti atent, el nu I-a lovit, n-a chemat militia.Dacii fiul a incercat sii-~i omoare tatiiI, in sufletul lui I-aucis deja. Nu ~tiu de ce, agresivitatea cea mai mare se aduniiin copii atunci cand i~i uriisc tatiil ~i nu mama. Este cea maipericuloasii. $titi, am inteles un Iucru. In subcon~tientulnostru, mama este simbolui v\etii ~i agresivitatea fatii dem am a ne va distrug e v iata ~i siiniita tea fizic ii. A gresiv itatea

fatii de tatii ne va distruge lumea spiritualii care inseamnii,deja, diavolism. Pare-se ca am amintit in una dintre dirtile

(I

~)12 21 3

rIt l i b b t l fl i t it ti f i i d d! i i



me Ie despre semnul satanist. !vii I-a adus un militian ~i aspus di I-a luat de la un tip cu un comportament patologic.Dadi 0 hartie cu un asemenea semn va fi strecurata intr-ocasa, oamenii care traiesc in ea se vor imbolnavi $i vormuri. Cand am descifrat acest semn am descoperit 0agresivitate uria~a fata de tata. Agresivitatea fata deinceputul feminin este superficiala, iar fata de inceputulmasculin patrunde in straturile mult mai fine ~i omoara nunum ai sufletul ci ~i trupul. Daca te indragoste~ti de 0 femeie

~i strive~ti iubirea fata de ea, agresivitatea poate patrunde laarice nivel, dar asta este deja 0 alta discutie.

Inainte de zam islire ~i in timpul graviditatii, emotiilemamei formeaza conceptia despre lume ~i caracterul

viitorului copil. Daca mama are depresii, pretentii fata desine ~i fata de destin, acest program de autodistrugere se vaintensifica in copil. Daca mama are 0 dependenta marita,am bitii care sunt am plificate de un caracter puternic, vointa,studii ~i educatie, ea nu va putea sa accepte 0 purificareinevitabila prin sotul ei. Cu cat mai spiritualizata esteaceasta femeie cu atat mai dur i~i va omori sotulla un nivelfoarte fin. Daca sotia este agresiva fata de sot, va suferisufletul copilului ~i nu trupul lui.In s ub co n~ tie ntu l n os tru ,iubirea de Dumnezeu ~i iubirea de tata sunt foarteasemanatoare. De~i vor merge la biserica ~i se vor numicre~tini, musulm ani, etc, copiii nascuti de 0 m am a agresivavor fi in esenta lor atei. Intr-o familie unde copilul are unprogram de distrugere a tatalui iar mama de distrugere a

.....

21 4

t

I\t

~otului, ba~batul se afla intr-o situatie fara ie~ire dad!. i~ilUbe~te sotla. Daca div°rteaza, inseam na ca a tradat iubirea

~i va muri. Daca ramane in familie, 11 vor omori. Faptul cii

t~tal I-a obligat pe eroul povestirii sa devina geolog ~i nupICtor a fost 0 previziune subcon~tienta a viitoarei situatii.

Profesia de geolog i-a perm is sa ram ana suflete~te im pre~niicu iubita lui, dar sa se indeparteze fizic de ea ~i sa blocheze

dep~ndenta ~i agresivitatea. C u cat este m ai puternica vointaunUl om, cu atat mai greu va accepta vointa Divina. Apelamla Dumnezeu dnd suntem slabi ~i neajutorati. De aceea, 0femeie trufa~a ~i cu vointa puternica are putine ~anse de ana~te copii sanato~i, cu aUit mai mult dadi are studiisuperioare. Este 0 excePtie daca este credincioasa sau s-an asc ut in tr-o fa milie d e c re din cio ~i.

.Apropo, nu intampHitor biserica din sec. al XIX-leainterzicea femeilor sa fadi studii. Sofia Kovalevski, deexemplu, a fost nevoita sa faca 0 disatorie fictiva ~i sa pIecepeste hotare ca sa studieze. Multe femei emancipate audeclarat ca sunt un misogin ~i au renuntat sa citeascalucrarile mele. Ele cred ca parerea mea este ca femeia sa fieumilita, sa nu faca studii, sa fie lipsita de drepturi. N u-iadevarat. Eu Ie spun femeilor sa iubeasca. Am descris

mecanismul purificarii foitate a sufletului. Daca ~nteticapabil sa-l purificati benevol, yeti putea sa va bucurati, sa

na~teti copii. M ajoritatea fem eilor nu accepta purificareafortata ~i nu pot, dar nici nu vor, sa-~i puna in ordine

r

It

21 5

sufletul benevol, ~i atunci, natura revine la purificareafortatii, de data asta, insii, prin boli sau m oarte.

Femeile din Israel au 0 independentii totalii ~i au detoate mai mult decat este necesar. Am simtit acest lucru pe

i l Mii fl i t t l i h t l l l



- $titi cum a apiirut ~i a supravietuit Israelul?- amin treb at eu pe cinev a.

N ic i u n riisp un s.

- Prima idee ii apartine lui Einstein, apoi Stalin, ONU ~iin cele din urmii izraelitii. Oar ce a urmat? De ce URSS iarastiizi R usia au 0 atitu din e n ~ce, distan tii, fatii de Israe l?

- Presa n-a scris niciodatii des p re acest lucru,- aconstatat interlocutorul meu. Nimeni n-a spus nici uncuvant.

- Uite ce a urmat apoi, Arabii au hotiirat sii lichidezeIsraelul. Ar fi reu~it dacii Stalin nu dota cu armament micaarm ata israelianii. Scopul era sii tinii sub control O rientulApropiat ~i sa-~i realizeze programul politic ~i econom ic.

Israelul n-a avut incotro~i a acceptat ideile socialismului.A~a au apiirut un fel de colhozuri (kibutzuri) care existiipanii astiizi in Israel. Apoi, viizand ce se intamplii in URSS,Israelul a inteles cii socialismul este condamnat ~i a trecutde partea Americii. Iar URSS s-a indepiirtat ~i ea de Israel ~ia inceput relatiile de prietenie cu palestinienii, arabii ~iegiptenii.

De ce vii spun toate astea? Fiindcii, trecand de parteaAm ericii, Israelul a ca~tigat din punct de vedere economic,dar a pierdut in plan spiritual ~i strategic. Orientarea catreOccident a influentat negativ energetic a Israelului care ap relu at sistem ul ed ucatio nal de la am erican i.

21 6 -to

I

I

I

I

1

pielea mea. Mii aflam in restaurantul unui hotel pe malulmiirii Moarte. Am vazut, la un moment dat, cii spre mine seindreaptii 0 femeie cu un platou plin ochi cu mancare.Venea ca un tractor dandu-mi de inteles cii trebuie sii-i facloco La un metru jumiitate era un spatiu liber printre mese

dar a preferat sii nu ocoleascii mesele. M-am ridicat, m-amlipit de masii, ~i i-am dat voie sa treaca. Avea un comporta-ment social ~i nu personal. Am aflat mai tarziu ca femeiledin Israel se bucura de to ate drepturile. StatuI are cultulfemeii. 80% dintre barbatii izraeliti care stau in inchisoarese afla acolo in urm a denunturilor sotiilor.

Imi amintesc de 0 pacientii din Israel care mi-a povestidespre situatia grea din familia fratelui ei. Sotia acestuia

avea un comportament urat ~i Ii jignea pe toti.- De ce ii permite? - am intrebat-o eu.- A sarit la el cu cutitul ~i a vrut sa-l omoare. Ii este

frica.

- De ce n-a chem at politia?

- Daca ar fi chemat politia, ar fi declanit ca a fostagresata de sot ~i s-a apiirat. EI ar fi stat cativa ani inpu~carie. A sta e situatia la noi in Israel.

Oar nu e totul. In Israe1, la fel ca in SUA, exista 0 grijatotala fata de trupul fizic al copilului ~i 0 ignorantii total a acom ponentei moral-spirituale. Este interzis sa pedepse~ti

(

21 7

copilu!. Televiziunea de limba rusa din Israel a aratat un tar~ destul de du~a ~i morala, dar conceptia ei despre



profesor mutilat ~i ramas fara dinti. In pauza dintre ore le-a

facut observatie elevilor care fum au. Oupa lectii, I-au batutcu ni~te vergi de m etal ~i I-au s,ehilodit. Erau ni~te adoles-centi intre 12-14 ani. Nici un trecator n-a luat atitudine. Toti,

~tiu: daca te atingi de vreun copil, nim ere~ti la inchisoare.Profesorul a declarat ca va pleca pentru totdeauna din inva-tamant. Pe copii nu numai ca nu i-au pedepsit, nici nu i-aucertat macar. Ei au ramas in aceea~i ~coala. Una dintreporuncile principale ale Talmudului spune: "Sa nu-ti faciidoli." C red, oare, in D um nezeu izraelitii? Probabi!. StatuI,insa, dupa toate probabilita!ile, nu crede.

Oaca va imaginati ca aceasta este limita idolatrizariiinceputului feminin, va in~elati. In America, un artist

suficient de cunoscut a fost vizitat la hotel de 0 adolescenta,fana a lui. A dormit cu el din proprie dorinta, apoi, probabiln-a acceptat ~antajul ei ~i ea a chemat politia. Acum se aflain fata unei dileme: inchisoare pe viata sau 25 de ani deinchisoare. Judecata sanatoasa nu functioneazii. Justitiaa pa ra d re ptu rile fe me ii.

.Oar iata ~i un alt caz. 0 femeie a dormit cu un hocheist

iar prezervativul cu sperm a I-a pastrat in frigider ~i I-a facutcadou prietenei sale de ziua acesteia de na~tere. Prietena afacut fertilizare artificiala, iar cand a nascut copilul a cerutpensie alim entara. Expertiza genetic a a determ inat paterni-tatea. Hocheistul a fost obligat sa-i dea unei femei pe caren-a vazut-o niciodata jumatate dinsalariu. America este 0

..,.

21 8

. -fer~cIrea umana ~I notiunea de moralitate se reduce laapararea bunastarii ~i a vietii omul

uI "1 I -" '. ''f nu a apararea

D lV lllU IU l dID om ~i a sentim entuIuI 1.

b '..

D. u In!. e aceea, pe de0 p~te, ~eamunle ~coIiIor americane sunt acoperite cu 0

p ia sa . a p~ I~u

zabrele, iar, pe de alta parte, copiiIor Ii sep erm Ite sa-~I v ioleze su flete le cu 0 sexu alitate ne po tolita.

0 doamna mi-a POVest1t cum copiii ei s-au odihnit intr-

o. tabara din America. "Tabara era curata, placuta, era pur ~isIm pIu minunata. Puteam doar sa visez Ia 0 asem enea tabarala noi, in Rusia. M-am dus sa vizitez copiii peste vreo zecezile. Aratau destul de prost, plangeau ~i-m i spuneau: "Totule in regula, mama". Am vazut ca se intfunpla ceva ~i amhotarat sa-i iau acasa. Educatorul nu vroiasa mi-i dea nici

in ruptul capului. Imaginati-va ca nu vroia sa-mi deaprop riii m ei co pii. M -a m a dresa t Ia p olitie, d ar ad min istratianu vroia sa-mi dea copiii. Mi-au povestit, apoi, despre ceera yorba. Acolo toti copiii incepaQd cu varsta de 12 anifaceau sex. Sa nu dea Dumnezeu ca un om matur sa facasex cu un copil, dar copiii intre ei, poftim , cat Ie place.CopiiIor mei Ie-au spus ca-i vor viola ~i-i vor omori' dacavor spune. N-am inteles de Ia bun inceput de ce nu voiau sa-mi dea copiii. Oricum i-a~ fi luat cand expira termenul.Apoi am inteles. Pentru ceiIaIti copii ei erau straini.Trebuiau sa-i faca sa sem ene cu ceilaIti."

Daca un om se frange moralice~te in interior, el nu seva mai impotrivi mediului ~i va accepta repede orice

I

2 1 9



Conflictul trebuie sa existe chiar !Ji in m ono log, doar atuncieste interesant Cum ar trebui sa fie? Sa admitem ca un om

- Suntem diletanti in teatru, - i-am raspuns eu. Nusuportam 0 doza mare de arta



este interesant. Cum ar trebui sa fie? Sa admitem ca un omi!Ji e xpune punctul de vedere dar nu are 0 singura parere, ease imparte in doua pareri contrarii. El simte ci'i amandouasunt corecte !Ji oscileaza intre ele, dar cu cat este mai durc on flictu l !Ji m ai intra nsig ente parerite cu a tat m ai inte resan t

va fi m onologul care trebuie sa se sfar!Jea;"ca prin unificarealo r, a dic a p rin e xp lo zia iu birii !Ji a c ata rsisu lu i.

Regizorul a avut 0 idee originala. Monologul, practic,n-a existat. Douazeci de minute de invinuiri, suparari !Jipretentii la adresa cui v a de sus. Uitandu-ma la scenaincercam un singur sentim ent- 0 stima uria!Ja fata de artistcare a putut sa memoreze un text dezlanat !Ji nespus de mare

!Ji apoi, sa-l declame eroic. Incepuse sa ma doara capu!.

Po a te ca era un spectacol bun dar nu I-am inteles. Eroul ainceput pe nea!Jteptate sa alerge dintr-un capat al scenei incelalalt lovind cu putere in m arginea scenei. Sotia im i faceasemn ca ar trebui sa plecam. Am sustinut parerea ei cu toateca nu ajunsesem la catarsis. N e-am strecurat prin intunericuldin sala spre ie!Jire dar am ratat din gre!Jeala trecerea dintreranduri, am ajuns pana la peretele din pavele de lemn apoi,gafaind, ne-am intors spre ie!Jice. Zburand pe scari !Jialergand spre ie!Jire n-am observat panta abrupta !Ji am ajuns

de-a berbeleacul in coridor. A !J~dar, punctul culm inant I-amtrecut, catarsisul I-am simtit atunci cand mi-am lovit toatecoastele de scari, dar, am rezistat, totu!Ji.

- Nu v-a placut? - a intrebat controloarea de la intrare.

suportam 0 doza mare de arta.Cand i-am povesti unei prietene, ea a dat din mana !Ji a

zis: "Ati avut noroc. Am fost acum trei ani la spectacoluluflui regizor foarte la moda !Ji extravagant. M -am saturatatat de tare ca nici astazi nu mai merg la teatru."

Oar sa revenim la biletelul des pre animale. Am fostintr-o toamna cu sotia in Soci. Am hotarat sa intriim intr-oberarie. Imi permit uneori sa beau bere la halba, este maiputin nociva pentru sanatate. Am cerut un pui la rotisor,haciapuri nuc!Joare etc. S-a apropiat 0 pisica !Ji a inceput samiaune cerand de mancare. I-am dat cateva bucatele, el aprins curaj, s-a urcat langa m ine !Ji a vrut sa se lingu!Jeasca.

Am lovit cu palm a peste scaun !Ji am strigat: "Cat!"

- De ce ai alungat-o? - s-a mirat sotia. - mai intai ii daide mancare iar acum 0 alungi?

- Intre om !Ji animal trebuie respectata distanta. Itiam inte!Jti ce spunea Saint Exupery: "Purtam raspundereapentru acei pe care i-am invatat." Daca incepeam sa-lm angai, em otia ar fi continuat !Ji ar fi trebuit sa-l iau cumine. Daca 11 lasam !Ji plecam, ar fi fost intr-o oarecarem a su ra tra da re .

Inca 0 sit~atie. Am fost intr-o vara in vizita la ni!Jte

prieteni. S-a apropiat de mine un caine !Ji a pus capul pegenunchi. L-am mangaiat. A yea 0 blana neobi!Jnuit dematasoasa. Era foarte prietenos. La un moment dat amsimtit ca trebuie sa m a retrag !Ji sa alung cainele. Incepeam

(I

~

2-24 22 5

sa devin dependent de el in interior iar aceasta distruge deveneau schim nici, faceau legam antul tacerii. D aca pentru



sufletul. Probabil, aceasta vine de sus ca sa ne amintim deDumnezeu. Cu dit exista mai putina iubire de Dumnezeu,cu atat e mai mare pericolul ca sufletele sa depinda unul dealtul ~i cu atat este mai mic sentimentul iubirii dintre

oameni. Daca nu respectam aceasta tehnica a securitatii,sufletele se contopesc at at de mult unul de altul incat: unpas la stanga, un pas la dreapta- m oarte. Nu conteaza pecine leaga aceste relatii, oameni sau animale. Nimerim insituatii fara ie~ire: dad oferim prea putina iubire- slabim -neim bolnavim ~i degeneram . Daca oferim pre a m ulta iubire

- devenim dependenti, uram , ne im bolnavim ~i murim .De ce populatia rurala este mai sanatoasa suflete~te

decM cea urbana? Fiindca muncesc in permanenta, iar

munca il face pe om mai bun, cresc vite pe care toamnatrebuie sa Ie taie. A~adar trebuie sa pastram 0 distanta fatade orice animal ~i sa nu devenim dependenti de el. Intrucatomul este 0 fiinta integra atitudinea lui fata de vietuitoareeste, se asemenea, integra. Care va fi atitudinea no a stra fatade oameni, aceea~i va fi ~i fata de animale..

Cum apar criminalii? Uitand de Dumnezeu ~i de iubire,parintii dau frau liber emotiilor ~i sufletele lor devin

dependente unul fata de altul. In interiorul sau, orice omtrebuie sa fie singur ~i atunci, pentru depa~irea acesteisinguriitati el va tinde spre unitatea cu Dumnezeu. Dacasinguriitatea interioara nu exista, omul trebuie sa devinasin gu r in ex terio r. De aceea oamenii plecau in manastiri,

~

226

i

g pnoi fericirea suprema este unitatea interioara cu persoanaiubita, aceasta conceptie des pIe lume va duce la singura-tatea exterioara. Vor urma tradarile, divorturile etc. Daraceasta nu este cel mai groaznic. Copiii unor asemenea

parinti, sunt lipsiti de imunitate sufleteasca. La cele maineinsemnate sentim ente fata de alta persoana sufletele lor sccontopesc. ~i cat ne-ar parea de straniu, pentrusalvareasufletului sau omul devine criminal. EI simte, pe de 0 parte,ca nu poate sa iubeasca alti oameni, un lucru foarte peri-culos pentru el, iar, pe de alta parte, simte ca cea mai bunaatitudine fata de alt om este ca fata de un taura~ care trebuietaiat toa mn a fara sen tim ente ~i ex cese em otion ale.

N e am intim cu totii m axim a lui Iisus H ristos: "Iube~te-.Ipe aproapele tau ca pe tine insuli" ~i ne straduim s-o

urmam. In primul rand, afost spusa inainte de H ristos. Dadvom citi Vechiul Testament ne yom convinge de acestlucru. In al doilea rand, amintindu-ne de porunca lui H ristosdespre iubirea unuia fata de celalalt, am uitat de 0 alta

m axim a:"D u~m anii om ului sunt cei apropiati, fam ilia lui."Tocmai oamenii apropiati, devenind ata~ati cu sufletele denoi, ne omoara, obligandu-ne sa uitam de Dumnezeu ~i sa

pierdem sentimentul iubirii care ne une1?te cu El. Noi nu1?tim sa gandim . Noi, cand gandim, categorisim lucrurile eafiind bune sau rele de dreapta sau de stanga Este greu saintelegem ea rudele pot fi un bine uria~ pentru noi 1?i inaeela1?i timp un perieol uria~ pentru sufletele noastre.

r

2T'::.J

Socialism ul ne-a dezvatat sa gandim dialectic. O rice religie,Insa, Im binand interesele Divinului ~i umanului, ne ajuta sa

sa rupem legaturile exterioare, sa ne indepartam de fiintaiubita pastriind iubirea fata de ea ca m anifestare a D ivinului.



gandim dialectic. U n asem enea ganditor a fost Iisus H ristos.Cu mult Inainte de Hristos, au existat exemple

exceptionale de gandire armonioasa atat in iudaism cat ~i infilosofia indiana. Acum ciitiva ani, am aflat cu mirare ca infilosofia indiana exista notiunea virtute cu sot. Virtutea nupOlite sa existe de una singura. Ea trebuie echilibrata deoimsul ei. Un om generos poate sa devina un risipitor. Deaceea, generozitatea trebuie echilibrata de economie,curajul de precautie, iubirea de eschivare, bunatatea deseveritate, soc iabilitate a de in sin gurare, etc.

In raport cu progresul tehnic de astazi noi neconsideram ni~te oam eni civilizati ~i intelepti. In reaIitate,abia invatam sa gandim ~i nu intotdeauna reu~im. Ce este

mintea? Este gandirea abstracta. Pentru a face abstractie descaunul pe care starn, trebuie sa cream notiunea de "scaun",iar pentru aceasta trebuie sa ne deta~am de dependenta desc aunul c oncre t, da r sa pastra m lega tura cu e senta lui.

.

Pentru a rupe legaturile exterioare, avem nevoie depriceperea de a accepta durerea, de a ne stapani dependen-tele ~i dorintele, de a renunta la legaturi incIusiv la viata.Pentru a pastra unitatea cu esenta fenomenului sau obiectu-lui avem nevoie de sentim entul iubirii. RezuIta ca sentim en-tele superioare, dezvoItarea con~tiintei sunt im posibile faraiubirea de D um nezeu, fiindca, doar ea ne of e ra posibilitatea

Nu este intru totul corecta yorba: "pentru animalstapanul este Dum nezeul lui." Anim alulinvata de la stapan,imita emotiile lui. De ce oamenii tin animale? Oricecomunicare cu alt om este intotdeauna un conflict, adica

stres ~i durere, pretentii ~i suparari. Ce fel de pretentii ~isuparari putem sa avem fata de un animal? De aceea,comunicarea cu animalele ne ajuta sa iubim dezinteresat.Oamenii de creatie, de exemplu, au deseori, 0 oarecarepasiune. De ce? Fiindca cedeaza 0 cantitate uria~a, scopuleste bucuria, placerea iar compensarea este minima. Deaceea problemele strategice superioare care devin apoivitale, se manifesta, intai, ca 0 distractie sau pasiuneinofensiva, iar comunicarea cu anim alele poate sa influen-teze pozitiv sanatatea. Apropo, speciaIi~tii au observat lacopiii cu deficiente fizice ~i psihice ca se simt mult maibine cand ingrijesc animalele ~i comunica cu ele. Atuncicand anim alele se transforma intr-un narcotic ce ne permitesa fugim de stres ~i suferinte orientandu-ne pe noi ~i pe eledoar catre emotii pozitive, orice situatie dureroasa seamplifica nespus de mult. Orice placere poate deveni unnarcotic. Daca uitam de iubirea de Dumnezeu, sexul ~l

iubirea umana pot sa devina eel mai puternic narcotic.

(

Ce-ar fi daca planeta ar reactiona la energetica noastra?In America n-a fost ratificata legea despre legalizarea

E 2 8 ~

2 2 9

emi&rantilor. Dadi va fi aprobata, circa 15 milioane deoameni se vor con centra asupra fericirii umane. Cine te

singura concePtie - sa faca bani. EI tinde, In subcon~tientulii ii f i i I ii d l i



ppoate salva de fericirea care a devenit periculoasii? Nicicodul penal, nici constitutia. Po a te salva concepti a care seaflii la baza aces tor legi, perceperea filosoficii ~i religioasa alumii. In Europa ~i America, aceasta conceptie este

concentrata asupra bunastiirii. D e aceea sose~i:e tim pul dindeste periculos sa te bucuri.

Pan a nu demult, In Rusia exista 0 singura concePtie-Im bogatirea care s-a schim bat, apoi, cu salvarea tiirii. Careeste urm iitoarea? Poate cii oam enii bogati ~i energici nu vorpomi pe calea americana ~i vor aparea noi Tretiakovi,Mamontovi, Morozovi, Orlovi. Gratie acestora au devenitcunoscuti multi pictori francezi. Multi negustori ~i fabri-canti ru~i au investit foarte m ulti bani In dezvoltarea culturii~i artei. In Rusia prerevolutionara Incepuse sa se formezeconceptia despre grija pentru suflet ~i nu numai pentru pai-nea cea de toate zilele. Cred ca va trece un timp ~i to ate vorreveni la locul lor. Afacerile care au nevoie de multii ener-gie, istetime, intuitie, inteligentii, un nou mod de a gandi

vox trece In m ainile proprietarilor privati. B ussinesul m ate-riei prim e care aduce venituri uria~e cu cheltuieli m inim e vaajunge In m ainile statului. EI trebuie sa creeze conditii pen-

tru cei de~tepti ~i energici pentru 0 creatie continuii. A tunci,bogatii nu-~i vor pierde m intile de atiitia bani care Ie-au blo-cat evolutia. In principiu, un om bogat este un cal de trac-tiune care este primul ~i trage dupa el toatii tara. EI are 0

siiu, sii of e re continuu energie care Inseam nii dezvoltare ~i

perceperea Divinului. Banii sunt doar un prilej, de aceea unom bogat care a atins 0 anumita stare, tinde reflexiv spre

po liticii. D e~i ar pu tea sa -l co ste libertatea ~i viata .In realitate, cu cat un om of era mai multa energie ~i se

dezvolta, cu atat mai periculoasa este oprirea. De aceeanegustorii ru~i adunand capitaluri uria~e voiau sa ajunga nunumai In politica. Cea mai mare galerie de arta din lume afost creatii de Tretiakov. Se pricepea la arta ca cel mai bunspecialist. Cumparand vreun tablou de la vreun pictor, aceladevenea cunoscut. Tretiakov a lasat prin testament galeriastatului, iar poporul s-o viziteze gratuit. Daca ar apareaastazi, In Rusia, 0 conceptie care ar prevedea dezvoltarea nu

numai prin bani ~i politica, atunci acei care astazi, incon-~tient suprim a moralitatea, spiritualitatea, ~i iubirea Ie vorsalva ~i Ie vor dezvolta. $i atunci arta ~i cultura, ramanandcom erciale, vor fi orientate, In prim ul rand, spre salvareasufletului ~i nu a trupului. Dar pentru aceasta este nevoie de0 no ua g an dire.

$tiinta trebuie sa se uneasca cu religia. De ce religia, Intrecut, interzicea autopsia? Fiindca se considera caomuleste 0 fiinta Divina iar ~tiinta nu are ce cautaacolo a ltfe l s-ar fi pierdut credinta In Dumnezeu, iar odata ce pamantuleste creat de Dumnezeu nu poate fi considerat un baloncare atama In gol ~i nu pot fi calculate orbitele planetelor.D aca planetele sunt dirijate de legea atractiei, legea inertiei,

...23 0

23 1



Europei occidentale ~i pentru acei care consum a produseleim portate de acolo. C redeti ca am facut inH im plator legaturaintre alimentele de proasta calitate ~i homosexualitate?

energie sup l imen tara poate fi primita prin sex, undeeliminarea energiei este spontana, prin alcool, narcotice ~idistrugerea urma~ilor. Aceasta energie nu este creatoare ci



Imaginati-va ca un om consuma carne de pasare sau vitaimportata din occident. Este plina de hormohi careintensifica concentrarea asupra dorintelor ~i a energieisexuale, iar antibioticele 0 distrug. Omul consuma acest

produs ~i i~i distruge rezervele de energie sexuala, care nuva mai fi suficienta pentru na~terea urm a~ilor. Daca urm a~iise vor na~te, totu~i, vor muri parintii. Moartea parintilor Iepoate salva viata, iar daca nu este suficienta nici aceasta, ses ch iII 1b a o rie nta re a s ex ua la .

- Nu se leagii, - intervine interlocutorul meu. In show-bus sines exista foarte m ulti homosexuali, fapt care contra-z ic e c on clu ziile d um n ea vo astr a.

- Dimpotriva, Ie confirma. Scena ~i podiumul necesitaun cons urn uria~ de energie psihica, iar daca iubirea nu estesuficiel1ta, este luata din alta parte. C andva, subcon~tientulomului gandea astfel: pentru crearea unei opere inspirateeste nevoie de eliminarea unei cantitati mad de energie ~ieste periculos. D e dragul sufletului, voi pastra aptitudinile,adica iubirea trebuie sa fie mai importanta decat succeselecreat'oare, decat gelozia, popularitatea etc. Conceptia con-temporana a societiitii consolidata de moravuri permite

orice com prom is de dragul succesului. Are loc distrugereaplanurilor fine, adica a sufletului. In acest caz incepe furtuldin planurile strategice care asigura supravietuirea. 0

23 6....

g gdistrugatoare.

Am vazut la televizor un idol al tineretului nostru. Petricoul lui era scris: "Rock, sex, drog". Trebuia sa scriehomosexual. In ultima vreme, aceste notiuni se unesc tot

m ai m ult intre ele.- De ce in iudaism este interzisa utilizarea sangelui de

animale in mancare? Puteti sa explicati din punct de vederea l c er ce ta rilo r d um n ea vo as tra ?

- Evident. Dar mai intai am sa va povestesc 0 micaintamplare. Intr-o buna zi, un cunoscut de-al meu radioelec-tronist mi-a spus: "Am sa va comunic 0 informatie extraor-dinara. C ercetarile dum neavoastrii sunt aplicate ~i in radio-electronica. Im aginati-va 0 schem a din cateva blocuri uniteintre ele care au aceea~i sursa de alim entare, un cerc infor-mational comun ~i 0 energie comuna. Daca Ie yom uniconsecutiv, apoi sa Ie racordam la sursa de alim entare apareun camp informational. Daca fiecare bloc ar fi racordat labaterii separate nu se vor observa nici un fel de perturbatii

informationale. Ce se intampla? Cercul energetic esteconcomitent ~i informational. Noi primim impreuna cuenergia ~i informatia. Aceasta schema este specifica ~i

pentru oameni ~i s-ar intampla astfel: Cand uita deDumnezeu oamenii incep sa se bruieze unui pe altii ~i apare

IIIII

1

23 7

0 perturbare inform ationala care, intensifidindu-se distrugesiste mu l "

sticla in care turn am apa a fost aItceva, apa nu va mai fitii i f ti l D 0 t di i t b i l



siste mu l.

- Sangele din organism , - am continuat eu,- este ~i elun cerc energetic ~i in acela~i tim p inform ational. Senzatiaunitatii, necesara organismului, este asigurata nu numai desistemul nervos, dar ~i de sange. Sangele poarta in el con-

ceptia fiintei vii, orientarile lui valorice. Acest lucru estementionat ~i in Noul Testament unde se spune ca sufletulanim alului se afla in sangele lui. Astfel, consum and carnea,om ul trebuie sa prim easca maxim um de energie ~i minim umde informatie. In iudaism este interzis sa se consum e carneaanimalelor de prada, a pasarilor ~i animalelor care se hra-ne sc cu ho ituri, fiin dca d evo ra rea cad av relo r ~i ag resivitate asunt permise animalelor dar pentru om pot avea consecinte

grave. La un moment dat am observat ca am probleme cugingiile cand mananc prea des slanina. Aceasta inseamna cama concentrez asupra dorintelor. Slanina de casa este a unuianim al om nivor, care nu-~i infraneaza dorintele. Purcelu~iipot sii-i m iinance pe confratii lor morti. Im preunii cu restu-rile de mancare ale oam enilor porcii miinancii ~i m urdiiria"informationalii.

Ap;opo, de ce pe~tele de mare este mai scump decat cel

din crescatoriile de pe~te? Un gurmand va spune ca este maigustos, ~i are dreptate. Pe~tele de mare nu numai ca este maigustos, este m ai curat inform ational, adicii este m ai sanatos.

- ~titi care apa este cea mai bunii? - I-am intrebat peconlocutorul m eu, - cea care e curata informational. Dacii in

..,.

23 8

curatii informational. De ce 0 parte din vin trebuie sa-lturniim in pamant ~i sa ardem 0 bucaticii de paine?

Inseam nii distrugerea dorintelor ~i a vietii, inseam nii jertfainformationalii care imbuniitate~te com ponenta informa-tionala a produsului. De ce m ancarea curatii inform ationaltrebuie pregiitita de un evreu? Fiindca se presupune caacesta va fi un om echiIibrat suflete~te. De ce, biirbatii suntcei mai buni bucatari? Fiindca depind mai putin de dorinte

~ i d e v ia tii.Cineva m i-a povestit 0 intam plare interesantii. Am icul

sau avea in jur de zece restaurante- "Vii imag ina ti , - im ispunea - cum deschide un restaurant - lumea da niivala.Ca~tigul este maxim . M ai intai i~i acopera cheItuielile, apoi

datoriile, apoi, cand incepe sa lucreze pentru sine lumeadispare. Aceia~i buciitari, aceea~i calitate a bucatelor, iarclienti i l ipsesc."

- D up ii 0 situ atie catastro fala ecolo gica,- a m c on tin ua teu d iscu ti a, - noi vorbim despre piidurile care mor, despreraurile infectate, des pre animalele bolnave etc. Nu spunem,insa, cii Intinarea sufletelor noastre, incIusiv cu mancareeste m UIt m ai periculoasa. D acii ~tiinta va continua sii aibii 0atitudine im oralii fata de noile domenii, consecintele vor fiingrozitoare. ~tiinta l?i m edicina de astiizi vor sa ne opereze

~i sii ne insanatol?eascii sufletele ca ~i trupul dar nu Intelegca sufletul existii du pii alte leg i.

23 9

- Poate ca e mai bine sa renuntiim la carne ~i la pe~te ~isa d ev en im v eg eta rie ni?

~titi ce mi-a riispuns?: "Am vrut ca ~i la serviciu sa fie la felde placut ca acasa." Va imaginati ce atmosfera avea acasa!



- Cred cii este timpul sa renuntam la modelul de gandirecare imparte lumea in bine ~i in rau. Nu exista situatii bune

~i rele, exista situatii legitim e. Intr-un caz vegetarianism ulpoate fi benefic, in alt caz- m alefic. A m sa va explic prin

povestea unui bussines-m an vegetarian pe care 11 preocupa. filoso fia o rien tala. E ste 0 p ersoa na de licata ~i sp iritu alizata.

"Unul dintre angajatii mei,- povestea aceasta, - eranefericit in dragoste ~i a incercat sa se sinucida. Probabil caera foarte gelos ~i suparacios. Dar, a supravietuit. Dupaaceasta intam plare s-a facut adept allui Krishna. Nu consu-ma carne, a renuntat la toate in interior ~i era fericit. Apoi,s-a indragostit din nou. La inceput era bine, insa, la unm om ent dat, au inceput certurile. A suportat foarte greu celeintamplate, iar peste un timp, nu se ~tie de ce, a murit. Sepresupune ca s-a sinucis. In locul lui am angajat un alt omcare consuma carne in cantitati uria~e. Tot timpul mestecaceva. Era preacupat daar de interesele sale. Deodata, ainceput sa ceara m arirea salariului. I-am explicat ca trebuiesa mai munceasca, sa se manifeste prin ceva, apai yomputea vorbi despre salariu. Ce credeti ca mi-a raspuns?:"M ai int§.i mariti-m i salariul ~i atunci voi lucra." Intr-o zi,

m-am apropiat de biroul lui ~i am vazut 0 funie legata deveioza. La un capat era agatat un cartona~ pe care eradesenat un ursulet cu ~treangul de gat, in ochi avea infipteace, iar sub el ardea un rug. L-am intrebat de ce a facut-a.

~tiu cii nu exista intamplari dar nu pot sa inteleg de ce unasemenea om a aparut Ia firma mea. Mai tarziu, s-aimboinavit ~i a renuntat la serviciu. A~ vrea sa va intreb

daca aparitia Iui Ia firma mea are legatura cu mine sau ba?"

- Evident ca are, - i-am raspuns eu. Este portretuld um ne avo astra in viito r.

- Dar n-am nimic in comun cu acest om,- s-a miratbusinessman-ul.

- Fie. Haideti sa Ie Iuam pe rand,- i-am propus eu. -D um nea voastra nu va plac florile ta ia te?

- D a .- N u pute ti sa suportati ve dere a sa ngelui?- Da.- In c op ila rie v a e ra f ric a d e s in gu ra ta te ~ i in tu ne ric ?- D a.

- Sa ~titi ca aveti 0 concentrare marita asupra vietii.Pentru dumneavoastra, este 0 durere prea m are distrugerea

dorintelor ~i a vietii. A tidevenit vegetarian fiindca nu putetisa acceptati m oartea unei fiinte.

- E ceva rau in asta?

-.Este bine atata timp cat viata nu devine mai imp°l!:'-

tantii decat iubirea. Atunci cand valoarea vietii devineabsoluta, se intensifica brusc teama de a 0 pierde ~i agre-sivitatea fata de acei care ar putea sa-i pricinuiasca vreun

(

~24 0 24 1

diu. Cand toate as tea ajung la 0 anumitii limitii, apare

i i ii id l i i ii f ii i ii f ii

1 dieta riguroasa poate sa-i provoace epuizare ~i sa se imbol-naveasca Surplusul de m ancare ne face dependen!i de via!ii



reactia inversii: idolatrizarea vietii se transformii in urii fatii, ,

de ea. Apare 0 necesitate de a distruge greu de suportat.M oartea unei alte fiinte sau suferintele ei produc pliicere.De aceea vi s-a trimis un asemenea om. S-a imbolnavit !;'i ad em ision at fiin dcii asp iratia du mn eav oa strii ciitre D um nez eu

a elim inat, intr-o oarecare m iisurii idolatrizarea vietii. D aciil-ati fi condamnat pe acel om ~i ati fi fost agresiv fatii de el,ati fi devenit dependent tot mai mult de viatii, iar el s-ar fisimtit tot mai confortabil. Cand un asemenea om incepe sase ro ag e, se im bo lniiv e!;'te fo arte g ray. B oala d ev ine sa lvarealui. Viata ~i iubirea stau prea aproape una de alta ~i, omo-ra nd v ia ta , o mo ra m !;'i iu bire a.

Cine poate deveni vegetarian fara consecin!e pericu-

loase pentru saniitate? Omul al carui suflet tinde catreDum nezeu ~i iubire. Vegetarianism ul poate sa intensificebrusc e nergetic a p lan urilo r fine da r !;'i gelozia , ag resiv ita teacelor care depind de via!ii.

M ulti dintre vegetarieni sunt agresivi in plan spiritual.De aceea un vegetarian care a trait toatii via!a intr-o !ariisudica cu temperaturi foarte ridicate, unde soarele oferiienergia necesarii, poate sii se nascii intr-o altii viatii intr-o

tarii nordicii unde este putin soare iar pentru intre!inereavietii trebuie sa manance carne. Dadi, de exemplu, unciilugiir se concentreazii asupra Divinului, se roagiielim inand frica, regretele ~i supararile, se va sim ti m inunat,iar in caz cii este nemultumit de sine ~i se supiira pe altii, 0

.....

24 2

naveasca. Surplusul de m ancare ne face dependen!i de via!ii

~i dorin!e, iar energia de suprafa!a apare nu din mancare cide pe planurile fine. A!;'adar, cu cat ne dezvoltam mai mult,cu atat yom m anca nu numai carne ci !;'ialte produse.

Apropo, in ultima vreme, oamenii au observat in ei

ni~te schimbari neobi!;'nuite. Au inceput sa manance maipu!in !;'i sa nu mai consume bauturi alcoolice. Am incercatsa ma urmaresc pe mine ~i am constatat ca nu vroiam samiinanc la pranz, renuntam la cina pe care altadata 0savuram . Inseam nii cii stomacul meu ~tia ce se va inHimpla.Daca toata lumea a inceput sa manance mai putin exista 0singura coneluzie. Nu ne ajunge energie fina necesarapentru adaptarea la noile condi!ii. Pentru a supravie!ui,

trebuie sa ne schimbam nu numal emo!iile ~i modul deg and ire ci !;'i mo du l de v iata.

In timpul cutremurului in Asia de Sud-Est, din anul2004, n-a pierit nici un animal. P 'te cii in plan informa!io-nal sufletele ar;1imalelor erau mu curate decat ale oame-nilor? Ne-am obi~nuit sa credem ca dezvoltarea este doarbine. Abia de curand am observat di dezvoltarea are loc in

detrim entul sufletului, cii este 0 sinucidere treptata. A cum aeste elar de ce a fost pedepsit Prometeu care a daruitoamenilor focul. Focul inseamna caldura, confort, bunas-tare. De ce vulturul ii devora tocmai ficatul? Acesta esteorganul care simte eel mai bine viitorul. Sensul legendei

24 3

este urmatorul. Omul care a uitat de suflet de dragulcon fo rtu lui trup esc ~i al b un astarii, n u are v iitor. Viito ru llui



sufera ~i se dezintegreaza. Grija de suflet inseamna grija deviitoarea supravietuire. Con~tiinta ~i moralitatea sunt

notiuni strategice. Ne-a ram as fo~te putin ca sa intelegema ce st lu cru .

INCHEIERE

Revelionul I-am sarbatorit intr-un restaurant. S-a spus

~i un toast pentru anul coco~ului ~i pentru calitatile lui:curaj, perseverenta, energie, ~i ca aces tea sa se intruchipeze

in noi. Nu m-am putut abtine ~i am rostit ~i al doilea toast:"~titi ce ma impresioneaza la coco~? Alearga sarmanelegaini flamande, iar impreuna cu ele ~eful lor. Se vede casunt flamande. Le arunci 0 bucatica de paine ~i oriciit demult ar vrea coco~ul sa manance, Ie of era gainilor in primulrand. Aceasta cumpatare in dorintele sale ii permite nunumai sa dirijeze gainile dar ~i sa asigure siinatatea urma-~ilor.

Apropo, ~titi cand se taie coco~ulla tara?,- toti m a pri-veau intrebiitori. - Primul semn ca trebuie taiat coco~ul,este cand a inceput sa manance din fata giiinilor. De aceearidic acest pahar pentru ca destinul sa fie cu noi binevoitor,iar noi sa fim mai dem ni."

(

~24 4 24 5

Au urmat ~i alte toasturi. Cineva a spus unul neobi~-nuit: "Cind ne comportam corect, dnd ne jertfim, cand



nuit: Cind ne comportam corect, dnd ne jertfim, candsuntem grijulii ~i ne rugam, speram ca Oumnezeu sa neauda, mai devreme sau mai tarziu, ~i daca nu peste 10-20 de

ani atunci macar in lumea de dincolo. Sa bem pentru ca,sav ar$ ind fap te b un e, s-o facem dezin tere sa t"

Nu m-am abtinut ~i am strigat: "E adevarat ca trebuiesa fim dezinteresati, fiindca suntem Jasplatiti instantaneu.Atunci dnd iubim, ne jertfim, ne abtinem pe planul fin noideja suntem raspliititi, doar cii nu ~tim asta. In acel mom entnoi atingem Oivinul ~i sim tim unitatea cu El. Poate sa existeoare 0 rasp lata mai mare?"

Toti se bucura, danseaza, iar eu ma gandesc cum va fiacest an pentru planeta Pamant? Cum va fi pentru Rusia

care are multe probleme? Acum 15 ani, Rusia se afla incomuna primitiva. Intre anii 1995-2000 - epoca scIavagis-mului dezvoltat. Incepand cu anul 2000 Rusia a trecut lafeudalism, iar in anul 2004 a inaintat spre Capitalism. Inritmul asta cred ca peste vreo cinci ani Rusia va ajunge inviitorul luminos. Oar oricare ar fi acest viitor, principal anoastra grija trebuie sa fie pas~rarea iubirii, a bunatatii $i aoptimismului.

CUPRINS

Cuvant fnainte ."" """"" ... "'" "'"'''' 7

Partea 1 ""''''

"""" "''''''''"'" 10

Partea a doua75

0 iu bire stran ie10 1

P artea a tre ia "'"''''

""'" """142

Partea a patra19 6

fncheiere . . . " ' "

"" "" ' " " """

"""" ' ". . . . . . 24 5

24 6 24 7

GHID DE UTILIZARE ASUPLIMENTELOR

VIDEO A



VIDEO SISTEM UL DE CARTE PRIN PO~T A -PLATA R AM BU RS

Numero~i paeienti, luerand eu easetele, observapartieularitatea influentei aeestora In eomparatie euinform atiile prezentate In eiiqi. La m ulti se na~te Intrebarea:care dintre easete este mai bine sa Ie vizionezi? Din punetulmeu de vedere, aeeasta Intrebare este asemanatoare euurmatoarea: "In ee clasa sa ma Inseriu? Poate In clasa azeeea?"

Puteti com anda oricare din cartile aparute laEditura Dharana ~i Ie veti prim i prin po~ta In cel m ai

scurt tim p. Plata 0 vetiface ra mb ur s, fa p rim ire acoletului.

Taxele po~tale vor fi platite de catre editura.T ransm iteti com anda prin po~ta, telefon sau e-m ail.

Luerurile sunt destul de u~oare ~i la indemana mintiinoastre, insa sunt greu pereepute de eon~tiinta ~i emotiiIenoastre.

Timp de douazeei de ani eu m-am oeupat de eercetareaserioasa a modului In care sa prezint informatia pevideoeasete. U~urinta exterioara a prezentarii ii induce in.eroare pe multi cititori, de aeeea cei care dorese In mod seriossa lucreze asupra propriei persoane, eu ered ca trebuie sa aiba0 a titu din e se rio asa fa ta d e p re ze nta re a tu tu ro r v id eo ea se te lo r.

Cu s timii ,Autorul

E d it ur a D h ar an a, Strada Sfanta Ecaterina nr.15, sect. 4,B uc ure ~ti, c od . 0 40 15 5

Tel. 021.337.24.24e-mail : [email protected]

Cumparand in acest m od, beneficiati de,0 reducere de minim 10%

din pretu l d e lib ra rie.

('

24 8

~tt:cartea a cincea



tt: RASPUNSURI L A IN TR EB .A R I

cartea a $asea

E ditu ra D haranaT RE PT E C .ATR E D IV IN ITAT E

publiciseria cartell. a $aDtea

DIAGNOSTICAREA

de

Sergbei Nikolaevici Lazarev

KARMEITR AN SC EN DER EA F ER IC IR II

cartea a oDta

A u a pa ru t: DIALOGURI

cartea intdi cartea a noua '"

S IS TE MU L A UT OR EG L.A RIICAMPURILOR

INDRUMAR DE SUPRA VIETUIRE

KARMA PURA

$i primele doua suplimente video la"D iagnostie,area K arm ei"(M aterialul vid eo este inlim ba ru sa # su btitr at in r om iin a):

cartea a doua

cartea a trem Cartea cu sUDliment video nr.l

PROGRES iN PLANUL LOGICII DIVINEIUBIREA

Cartea cu sUDliment video nr.2

10.S.N. Lazarev - Diagnostic Area Karmei - Principii de Vindecare

Documents

Transcript of 10.S.N. Lazarev - Diagnostic Area Karmei - Principii de Vindecare