106241250 Sfantul Serafim de Sarov

7/29/2019 106241250 Sfantul Serafim de Sarov

1/29

Sfantul Serafim de Sarov (1759

1833)

La 19 iulie 1759, ntr-o familie de negustori din oraulKursk, din Rusia, s-a nscut Prohor Monin. n copilrie l-au fascinat vieile sfinilor. Iubea smearg la biseric i s se retrag singur n rugciune. De tnr i-a urmat chemarea ctre viaareligioas. i-a trit ntreaga via n sfinenie i druire fa de Dumnezeu, iar clipa morii l-agsit ngenuncheat n faa icoanei Fecioarei Maria. O lume ntreag l tie drept Sfntul Serafimde Sarov.

n calendarul cretin ortodox, Sfntul Serafim de Sarov, unul din cei mai cunoscui ascei imistici ai Bisericii Ortodoxe, este srbtorit de dou ori: pe 2 ianuarie, dat la care sfntul "s-amutat n ceruri", n urm cu 175 de ani, i pe 19 iulie, ziua sa de natere, precum i ziua cnd afost sanctificat de ctre Biseric, n 1903.

De cte ori era bolnav, vindecarea i venea n mod miraculos

"Fericit eti tu, femeie vduv" i-a spus ntr-o zi mamei lui Prohor un "nebun al lui Dumnezeu",ntlnind-o pe strad cu cei doi biei ai ei, "fericit eti tu c ai un fiu care va deveni un puternicmijlocitor naintea Sfintei Treimi, un om al rugciunii i al luminii pentru lumea ntreag."

Primul miracol care i-a salvat viaa i s-a petrecut la vrsta de apte ani. n timp ce vizitampreun cu mama sa o biseric n construcie (construcie finanat de familia lui), a czut de peschela clopotniei, de la o nlime de apte etaje. S-a ridicat nevtmat, spre uimirea mamei luii a celor care mai erau de fa.

La vrsta de zece ani s-a mbolnvit foarte grav. La un moment dat, a avut un vis n care i-aaprut Fecioara Maria, care i-a spus c va veni la el s-l vindece. ntr-adevr, dup cteva zile, o


2/29

icoan a Fecioarei Maria, considerat ca fiind fctoare de minuni, a trecut n procesiune pestrzile oraului. Cnd se apropia de casa familiei lui Prohor, s-a dezlnuit o furtun cu ploaietorenial. Ca s apere icoana, pelerinii au adus-o n cas. Astfel a vzut-o i copilul, care s-avindecat pe loc.

La doi ani dup ce a intrat la mnstire s-a mbolnvit de hidropizie. A suferit timp de trei ani ntcere, refuznd s fie chemat un medic pentru el. Spunea: "Eu m-am ncredinat n ntregimeCelui ce este adevratul doctor al sufletului i al trupului, Domnului nostru Iisus Hristos iPreacuratei lui Maici." La insistenele clugrilor, care voiau s-l ajute cumva, a cerut s i seciteasc o molift pentru sntate.

n timp ce ei se rugau n biseric, Prohor a avut o viziune n care i-au aprut Fecioara Mariampreun cu Apostolii Petru i Ioan. Artnd cu degetul spre clugrul bolnav, Fecioara Maria i-a spus Sfntului Ioan: "Acesta este unul de-ai notri", dup care l-a atins cu un toiag, iar lichiduladunat n corpul su a nceput s ias prin incizia fcut. Dup terminarea slujbei ceilali clugril-au gsit pe Prohor vindecat, avnd doar o cicatrice, ca semn al miracolului ce s-a petrecut. La

scurt timp, pe locul apariiei Fecioarei Maria a fost construit o infirmerie. Sfntul Serafim aconstruit el nsui masa din altarul capelei, din lemn de chiparos. n acel loc a primit de atuncinainte Sfnta mprtanie.

i-a druit viaa n totalitate lui Dumnezeu

La 19 ani s-a decis s mearg la mnstire. Cubinecuvntarea mamei sale, care i-a druit cu aceast ocazie o cruce mare de aram pe care deatunci a purtat-o toat viaa i ndrumat fiind de un btrn clugr, Printele Dositeu, a intrat canovice la mnstirea Sarov. Acolo a fost repede acceptat i iubit datorit veseliei i buntii sale.Spunea mai trziu: "Ce vesel eram atunci! Veselia nu este un pcat, ci dimpotriv, ea alung


3/29

oboseala, din care vine dezndejdea, care-i mai rea dect toate."

Dup opt ani a fost tuns clugr, cu numele de Serafim (care n ebraic nseamn "nflcrat"),iar un an mai trziu a fost sfinit ierodiacon. La 34 de ani a fost hirotonit preot i a fost numitduhovnic al mnstirii de maici Diveevo, de care a avut grij apoi timp de 12 ani, att spiritual

ct i material, asigurndu-le celor care triau acolo tot ce aveau nevoie fr s fi vizitat mcarmnstirea dect o singur dat n trecere.Dup un an, a primit binecuvntarea pentrua ncepe o via de pustnic n pdurea ce nconjoarSarovul. A petrecut urmtorii 16 ani n retragere i tcere deplin: "Tcerea absolut este o crucepe care omul se rstignete cu toate patimile i poftele sale."

A trit ani de zile ntr-un ascetism desvrit

"Dobndete spiritul pcii i mii de suflete se vor salva n jurul tu."

n 1793 s-a retras n pdure, la cinci km de mnstire, ntr-un loc pe care l-a numit "Muntele

Athos". Acolo i petrecea timpul n rugciune i citirea scrierilor sfinte. "Omul are nevoie deSfintele Scripturi pentru c nu este nc n stpnirea adevrului care alung toate greelile. Darde ndat ce Adevrul va umple sufletul omului, nvturile sale se vor nrdcina n el, n locullegii Scripturilor. El va fi n chip tainic condus de Dumnezeu i nu va mai avea nevoie de niciunajutor exterior sensibil."

Postea mult: mnca doar o dat pe zi foarte puin, n afar de miercuri i vineri cnd inea postnegru. Din prima duminic a postului mare inea post negru pn smbta, cnd primea SfinteleTaine. "Care sunt rezultatele unui asemenea regim? Postind, trupul devine curat i uor, viaaluntric se eleveaz, apar revelaii minunate, influenele exterioare nu mai sunt simite, iarmintea, prsind aceast lume, se ridic spre cer i se scufund n ntregime n contemplarea

lumii spirituale.""Rugciunea i postul, interiorizarea i stpnirea perfect a simurilor ridicsufletul spre mpria lui Dumnezeu."

Dormea foarte puin i n poziii care s nu-i permit s doarm prea mult: aezat cu genunchii lapiept i rezemat de perete, n genunchi i sprijinit pe coate, ghemuit pe buteni i pe saci cupietre.

Avea ntreaga atenie i ntreaga sa fiin ndreptate fr ncetare ctre nalt, ctre Dumnezeu.Uneori era att de adncit n rugciunea nencetat a inimii nct rmnea nemicat, fr s vadori s aud nimic n jurul lui. Astfel l vedeau adesea clugrii Marcu cel Tcut i Alexandru,care locuiau i ei n pustie. Atunci cnd l gseau n contemplaie se retrgeau n linite ca s nu-l

deranjeze.


4/29

Pentru ca singurtatea s-i fie deplin a refuzat s maiprimeasc vizitatori. Dac ntlnea un om n pdure, se ntindea cu faa la pmnt pn cndacesta trecea mai departe. Prin rugciunile sale, a cerut un semn de la Dumnezeu, prin care s-i

arate dac aceast singurtate este n acord cu voina Sa. Atunci crarea ctre chilia lui a fostacoperit de crengi mari care au czut din brazii nvecinai, blocnd orice acces.

l mai vizitau doar psrile i animalele slbatice. Acestea veneau la miezul nopii i ateptau cael s-i termine rugciunea, dup care le hrnea cu pine. Maica stare a Mnstirii Diveevo,Matrona Plescheeva, care l-a vzut hrnind un urs, povestea: "Faa marelui printe era minunatde luminoas i vesel avnd o strlucire ngereasc." Un alt martor, Printele Alexandru, l-antrebat o dat cum se face c acea puin pine care se afl n traista sa poate hrni atteaanimale. "ntotdeauna se gsete destul pine n traist." i-a rspuns linitit Printele Serafim.

Una dintre formele de ascez pe care i le-a impus a durat o mie de zile i o mie de nopi, timp n

care s-a rugat aproape ncontinuu, odihnindu-se foarte puin. Pe o stnc din pdure ori ntr-opivni spat sub coliba sa, stnd n picioare sau n genunchi, se ruga cu minile ridicate:"Doamne, miluiete-m" .

Care era rezultatul ascezei? Ceva mai preios dect toate bucuriile lumii: pacea lui Dumnezeu."Of, dac ai ti ce bucurie i dulcea l ateapt n Rai pe un suflet drept! Ai fi de acord sndurai n aceast via toate necazurile, persecuiile i umilina cu mulumire. Dac n chilie arfi plin de viermi care ar mnca trupul nostru, tot restul vieii am fi bucuroi s ndurm, numai snu cumva s pierdem bucuriacea cereasc pe care a pregtit-o Dumnezeu pentru cei ce l iubescpe El."

A revenit la mnstire pentru a-i ajuta pe ceilali oameni

La cererea stareilor (btrnilor) mnstirii, s-a ntors n mnstire n primvara anului 1810,continund s triascn retragere, rugciune i tcere n chilia sa. Dup civa ani a deschis uachiliei, pentru a putea fi vzut de cei care doreau. A mai rmas ns n tcere timp de civa ani,dup care a nceput treptat s rspund la ntrebri i s dea sfaturi.

La 25 noiembrie 1825 Fecioara Maria i-a aprut ntr-un vis, mpreun cu Sfntul Clement i


5/29

Sfntul Petru, i i-a permis s renune la retragere, ndemnndu-l s-i primeasc pe toi cei care-lcutau. Oaspeii si se nmuleau rapid, uneori l vizitau ntre 1000 i 2000 de oameni zilnic.

El era tot timpul umil, bucuros i deschis. Nu avea nevoies i se spun motivul vizitei, pentru c vedea n sufletul fiecruia. Le vindeca slbiciunile trupetii sufleteti prin rugciune i prin cuvintele sale pline de har. Cei care veneau la Sfntul Serafimsimeau dragostea lui nemrginit i blndeea. Iubea ndeosebi copiii. Odat o feti a spusdespre el: "Printele Serafim arat ca un btrn, dar de fapt este un copil ca i noi!"

Ua chiliei sale era deschis oricui pn trziu n noapte. i saluta vizitatorii cu veselie, zicndu-le: "Bucuria mea, Hristos a nviat!" Se bucura mai ales pentru cei care i regretau greelile.Blndeea sa extraordinar nmuia inimile cele mai dure, umilina sa i smerea pe cei orgolioi,fcndu-i s verse lacrimi de copil. Pentru toi chilia sa era ca o anticamer a raiului, iarntlnirea cu el era ca o ntlnire cu Dumnezeu, care putea s le modifice sensul vieii.

Iat cum l descria unul dintre vizitatorii si: "De la cea dinti privire ctre el am fost cuprins deun sentiment de evlavie fa de el. Mi se prea un nger, un om ceresc; chipul i era alb precumceara curat, ochii i erau albatri ca cerul, prul i era alb i i atrna pe umeri.(...) n ciudasentimentului de aglomerare i dezordine, aerul din cmrua sa era de o puritate absolut."

i nc o relatare: "Printele Serafim deschise ua i zise: Ce bucurie mi face Dumnezeu! Mconduse n chilia sa, dar ntruct era plin de diferite lucruri, m pofti s m aez pe prag, n timpce el nsui se aez pe podea fa n fa cu mine, inndu-m tot timpul de mn. mi vorbi attde blnd i chiar mi srut mna n repetate rnduri, att de mare i era dragostea fa deaproapele su. Eu stteam n faa lui ntr-o stare de negrit bucurie." Dup ce oaspetele i-apomenit de boala de care suferea, Printele Serafim i-a dat s bea puin ulei din candela sa. Boalas-a vindecat complet i pentru totdeauna.


6/29

Avea darul profeiei, al clarviziunii i al vindecrilor miraculoase

El vedea ceea ce oamenii nu ndrzneau s mrturiseasc, rspundea la scrisori fr s ledeschid i tia s dea fiecruia sfatul, mngierea, ncurajarea i mustrarea de care avea nevoie.Abandonat voinei lui Dumnezeu, el le spunea exact ceea ce aveau nevoie. Compasiunea lui,

izvort din iubirea lui Dumnezeu, se revrsa asupra tuturor.

A vindecat muli oameni n mod miraculos, ungndu-i cu uleiul din candela sa ori dndu-le sbea din izvorul numit mai apoi "puul lui Serafim", aflat n apropierea mnstirii, n "pustia ceaapropiat", unde i plcea s-i petreac dup-amiezile. i acest izvor i fusese druit de ctreFecioara Maria, care, n timpul unei viziuni, l-a fcut s apar acolo n mod miraculos.

I se aduceau attea cereri de rugciune, nct i era cu neputin s-i pomeneasc pe toi; de aceeaaprindea pentru fiecare cte o lumnare, chilia sa fiind mereu nclzit i luminat de sute deflcri, reprezentnd sufletele celor pentru care se ruga.

A primit de la Dumnezeu i darul profeiei, astfel nct a prezis evenimente viitoare, att pentrupersoane particulare, ct i pentru ara sa. A prezis rzboiul din Crimeea, foametea, precum imarea ncercare la care a fost supus poporul rus n secolul urmtor. i exprima profeiile n modmetaforic i de aceea acestea erau nelese adesea dup ce evenimentele respective se petrecuserdeja.

n ultimul an de via, unul dintre cei pe care i-a vindecat l-a vzut levitnd n timp ce se ruga.Sfntul Serafim, ns, i-a interzis s dezvluie acest lucru pn dup moartea sa. De asemeneaavea darul de a putea fi prezent n mai multe locuri n acelai timp.

Vedea ngerii, pe Fecioara Maria i chiar pe Iisus Hristos

Despre puritatea i profunzimea credinei sale ne putemda seama i din faptul c, adesea, n timpul slujbelor, vedea ngerii cntnd n biseric, iar uneoriavea viziuni cu Fecioara Maria sau cu Iisus Hristos.


7/29

O dat, n timp ce slujea n biseric n Joia Mare, a rmas brusc nemicat, cu un aer absent.nelegnd c s-a petrecut ceva neobinuit, doi ierodiaconi l-au prins de bra i l-au dus n spateleiconostasului. Acolo a rmas n continuare nemicat timp de trei ore. Dup ce i-a revenit, i-aspus duhovnicului: "M-a copleit o lumin orbitoare, asemntoare unei raze de soare. Cnd mi-

am ntors ochii spre aceast lumin nespus de frumoas, l-am vzut pe Domnul nostru IisusHristos n slava Sa, avnd nfiarea unui fiu al omului, nconjurat de otile cereti: ngeri,arhangheli, heruvimi i serafimi. Venind dinspre ua de apus i mergnd prin aer, El binecuvntape slujitori i pe nchintori. Apoi, intrnd n icoana Sa de lng u, i-a schimbat nfiarea.Ct despre mine, care sunt praf i cenu, am primit o binecuvntare special. mi simeam inimacurat, iluminat de bucurie n dulceaa dragostei fa de Domnul!"

Cu un an i zece luni nainte s moar, de srbtoarea Bunei Vestiri, a avut o viziune cu FecioaraMaria mpreun cu doi apostoli i cu 12 fecioare mucenie. Fecioara Maria a vorbit mult timp cuSfntul Serafim. Au vorbit mult i despre clugriele mnstirii Diveevo, pe care SfntulSerafim le avea n grij deja de muli ani. n final Ea i-a spus: "n curnd, preaiubite, vei fi cu

noi." Aceast ntlnire a avut i un martor: una dintre clugriele de la mnstire.

Aciona conform voinei lui Dumnezeu

"Cnd vine cineva la mine, vine ca la un slujitor al lui Dumnezeu. Ce-mi poruncete Domnul, caunui rob al Su, aceea eu i transmit celui care dorete s-i fiu de folos. Lucrez cum vrea El. N-am voin proprie."

Sfntul Serafim i ntmpina pe toi cei care veneau la el cu o plecciune i cu urarea "Bucurai-v, Hristos a nviat!" i numea pe toi "bucuria mea" i le sruta minile n semn debinecuvntare. Dup ntrevederea cu el, toi rmneau cu o stare de fericire i mplinire

sufleteasc.Cea mai emoionant i plin de nvturi descriere a unei ntlniri cu Sfntul Serafim o avemdatorit lui Nikolai Motovilov. Acesta s-a ntlnit cu sfntul n noiembrie 1831 i a consemnat nscris ntlnirea.

Dobndirea Duhului Sfnt


8/29

"Nu s-a fcut aceasta doar pentru tine ca s nelegi, ciprin tine, pentru toat lumea."

Nicolae Alexandrovici Motovilov a fost i el vindecat de Sfntul Serafim. Conversaia sa cuacesta a nceput de la dorina lui Nicolae Motovilov de a nelege scopul vieii cretine. SfntulSerafim i-a spus c elul vieii cretine este dobndirea Duhului Sfnt: "Este nevoie s lsmDuhul Sfnt s ptrund n inimile noastre. Toate cele bune pe care le svrim n numele luiHristos, ni s-au dat prin Duhul Sfnt i le putem face mai ales prin rugciune, care ne este tot

timpul la ndemn."

Motovilov a ntrebat de unde putem ti dac am dobndit sau nu Duhul Sfnt: "Printe, cum aputea vedea harul Sfntului Duh? Cum pot s-mi dau seama dac este ntru mine sau nu?" Sf.Serafim i-a vorbit despre cum ajung oamenii s aib Sfntul Duh i cum recunoatem duhul luiDumnezeu n noi, dar Motovilov nu nelegea. Atunci printele l-a luat de umeri spunndu-i:"Noi acum suntem amndoi ntru Duhul Sfnt, fiule. De ce nu m priveti?"

n acel moment Motovilov a simit c i se deschid ochii i a vzut cum faa btrnului strluceaca soarele. Sufletul i s-a umplut de pace i linite, desftare i bucurie, corpul i-a fost strbtut decldur, iar n jurul lor se rspndea o mireasm foarte plcut. Motovilov s-a speriat de acea

schimbare neobinuit, dar mai ales de faa sfntului care strlucea: "Nu v pot privi printepentru c ochii v lumineaz ca fulgerul i faa v este mai strlucitoare ca soarele."

Sf. Serafim i-a rspuns: "Nu te teme, prietene al lui Dumnezeu, acum i tu eti la fel destrlucitor ca mine. nseamn c i tu eti n lumina Duhului Dumnezeiesc, altfel nu m-ai puteavedea c sunt aa. S mulumim Domnului pentru mila Sa de negrit fa de noi."

Atunci a neles Motovilov cu mintea i cu inima ce nseamn transfigurarea prin pogorrea


9/29

Sfntului Duh asupra omului. Sfntul Serafim l-a asigurat c Domnul i va permite s pstrezeamintirea acestei experiene toat viaa lui.

Serafim de Sarov spunea: "Dobndirea Duhului Sfnt este adevratul scop al vieii cretine, ntimp ce rugciunea, postul, pomenile i alte fapte bune fcute din dragoste de Hristos, sunt doar

mijloace pentru dobndirea Duhului Sfnt.""Dobndete harul Duhului Sfnt i prin practicarea celorlalte virtui, de dragul lui Hristos. Depild, dac rugciunea i privegherea i dau mai mult har de la Dumnezeu, roag-te iprivegheaz; dac postul ii d mult din duhul lui Dumnezeu, postete; dac milostenia ii d maimult, f pomeni. Msurai n acest fel fiecare virtute fcut din dragoste pentru Hristos."

Era iubitor i ierttor fa de toi oamenii

n timp ce tria retras n pdure, a fost atacat de nite hoi.Dei era puternic din punct de vedere fizic i avea untopor n mn n acel moment, el nu a opusrezisten. Cnd l-au ameninat i i-au cerut banii, sfntul a lsat jos toporul, i-a ncruciatminile pe piept i s-a lsat n voia lor. Acetia l-au lovit bestial cu coada toporului n cap pn i-a pornit sngele pe nas i urechi, dup care l-au lovit cu o buturug, l-au clcat n picioare i l-autrt pe jos lsndu-l incontient. Cnd au considerat c a murit, l-au lsat n pace. Unicul lucrude valoare pe care l-au gsit n colib a fost icoana Maicii Domnului cea ndurerat (Umilenie) nfaa creia se ruga mereu Sf. Serafim.

Dimineaa urmtoare a pornit cu mare greutate spre mnstire unde a zcut timp de opt zileuimindu-i pe toi prin faptul c mai era n via. A fost vindecat din nou de Fecioara Maria, care is-a artat mpreun cu Apostolii Petru i Ioan, dar, n urma loviturilor primite, a rmas cocoatpentru toat viaa. A mai rmas cinci luni la mnstire pn s-a refcut, apoi s-a ntors n pdure.I-a iertat pe rufctori i s-a rugat pentru ei s nu fie pedepsii. Acetia au ajuns singuri s seciasc de faptele lor i au venit dup un timp, plini de umilin, s-i cear iertare.

Considera fraternitatea un aliat preios pe drumul desvririi


10/29

"Dei greutile, nenorocirile i nevoile de tot felul sunt nedesprite de viaa noastr pe pmnt,totui Domnul Dumnezeu n-a vrut i nu vrea ca noi s trim numai n greuti i npaste, deaceea ne i poruncete prin apostoli s ne purtm sarcinile unii altora, prin aceasta mplinindlegea lui Hristos. nsui Domnul Iisus Hristos ne d aceast porunc, de a ne iubi unul pe altul i

consolndu-ne ntre noi cu aceast dragoste freasc, s ne uurm calea cea dureroas ingust a cltoriei noastre ctre patria cereasc.

Sf. Serafim s-a dedicat i mbuntirii vieii monastice a maicilor de la mnstirea Diveevo,spunnd c nu el personal le ddea sfaturi, ci Fecioara Maria le ajuta s rzbat n toateproblemele mnstirii. El a fost un adevrat tat pentru surorile mnstirii, care l cutau pentruorice problem sufleteasc sau material. Sf. Serafim a avut grij i de orfanii de la mnstirea demaici Diveevo.

Fii si spirituali i prietenii si spirituali l ajutau pe sfnt s asigure hrana celor care triau nmnstirea Diveevo. Mihail Manturov, vindecat de clugr de o boal grea, era unul dintre

binefctorii mnstirii, asumndu-i srcia voluntar, aa cum l sftuise sfntul.

A fcut minuni i dup moarte

Printele Serafim a cerut s i se pun pe piatra de

mormnt urmtoarea inscripie: "Dup ce nu voi mai fi printre cei vii, venii la mormntul meu:cu ct mai des, cu att mai bine. Orice ai avea pe suflet, orice vi s-ar ntmpla, venii la mine cai cnd a fi viu i, ngenunchind pe pmnt, vrsai-v tot amarul pe mormntul meu. Spunei-mi totul i v voi asculta. Aa cum mi vorbeai n via, la fel s o facei i acum. Pentru c eutriesc i pururea voi fi."

i construise singur sicriul cu mult timp nainte de a muri i l avea tot timpul n chilia lui,folosindu-l ca pe un obiect de mobilier. Depozita n el diverse obiecte i de multe ori vizitatorii l


11/29

gseau aezat nuntru i citind scrieri sfinte, cu o puritate de copil.

n dimineaa zilei de 2 ianuarie 1833 printele Pavel, ajutorul Sfntului Serafim, n drum spreslujba de diminea, a simit miros de fum venind din chilia acestuia. Printele obinuia s laselumnri s ard n chilie i printelui Pavel i-a fost team s nu ia foc ceva. "n timpul vieii

mele nu va fi niciun foc", spusese el cndva, "dar cnd voi muri vei ti, pentru c un foc se vaaprinde." Cnd au deschis ua au vzut cri i alte lucruri mocnind iar Sfntul Serafim era ngenunchi n faa icoanei Maicii Domnului, cu minile ncruciate pe piept. Murise n timpulrugciunii.

A fost sanctificat la 19 iulie 1903, n prezena familiei imperiale, a numeroi ierarhi i a uneimulimi de sute de mii de persoane, venite din toate prile Rusiei. Moatele sale, purtate atuncin procesiune, au fcut multe minuni. n 1926, bolevicii le-au confiscat, vrnd s le expun ntr-un muzeu al ateismului. Dar ele n-au ajuns niciodat n acel loc i se presupune c ar fi fostpstrate de un credincios pios, n ateptarea unor zile mai bune. Moatele Sfntului Serafim seafl n prezent la Diveevo.

SFANTUL SERAFIM DE SAROV

DESPRE DOBANDIREA SFANTULUI DUH

INTRODUCERE

Sfantul Serafim de Sarov s-a nascut in 1759, in orasul Kursk. Parintii sai erau nistecrestini ortodocsi evlaviosi, pilde de adevarata duhovnicie. La varsta de 10 ani,

Serafim a fost tamaduit in chip minunat dintr-o boala grea cu ajutorul icoaneiNascatoarei de Dumnezeu din Kursk. De copil, s-a afundat in scrierile si in slujbelebisericii. A inceput viata monahala in manastirea Sarovului, la varsta de 19 ani. A fosttuns calugar cand avea 27 de ani si, curand dupa aceea, hirotonit diacon. Profunzimeasi curatia participarii Sfantului Serafim in slujbele dumnezeiesti sunt vadite, deoarecei s-a ingaduit sa vada ingerii, si in timpul Sfintei Liturghii din Joia Mare l-a vazut peDomnul Insusi.


12/29

La 34 de ani a fost hirotonit preot, si a fost numit duhovnic al manastirii de maiciDiveievo. In acelasi timp, a primit si blagoslovenie pentru a incepe o viata de pustnicin padurea ce inconjoara Sarovul. Traia intr-o cabana mica, daruindu-se in intregimerugaciunii, postului si citirii Scripturii si a scrierilor Sfintilor Parinti. Sfantul Serafimobisnuia sa mearga la manastire Duminicile pentru a primi Sfanta Impartasanie; apoi

se intorcea in padure.

In 1804, Sfantul Serafim a fost atacat de talhari si batut de moarte. Ranile provocatede acest atac l-au facut sa umble de acum inainte aplecat de spate, avand trebuintade un toiag pentru a merge. Dupa aceasta intamplare, Sfantul a inceput sa se roagecontinuu, mult mai fierbinte, timp de o mie de zile si o mie de nopti, petrecand ceamai buna parte a timpului sau in genunchi pe o piatra de langa chilia sa si strigand"Doamne, miluieste-ma pe mine, pacatosul". Apoi a petrecut trei ani in zavorare, intacere desavarsita. Supunandu-se cererii Staretilor (Batranilor) manastirii, s-a intorsin manastire in 1810, continuandu-si insa viata in rugaciune si zavorare tacuta pentruinca zece ani. Ascultand de o vedenie dumnezeiasca, Serafim si-a incetat tacerea si a

inceput sa vorbeasca, spre folosul celorlalti. Sfantul intampina pe oricine venea la elcu o inchinaciune, un sarut duhovnicesc si cuvintele urarii pascale "Hristos a Inviat!". Iinumea pe toti "bucuria mea". In 1825 s-a intors la chilia sa din padure, unde primeamii de pelerini din intreaga Rusie. Fiindu-i dat darul inainte-vederii, Sfantul Serafimde Sarov, facatorul de minuni, oferea tuturor mangaiere si povata. Sfantul Serafim araposat la 2 ianuarie 1833, ingenuncheat fiind in fata icoanei Nascatoarei deDumnezeu.

O pilda al harului Duhului Sfant lucrator in viata si cuvintele Sfantului Serafim a ajunsla noi cand, in noiembrie 1831, un crestin ortodox evlavios pe nume Nikolai Motovilovs-a intalnit cu Sfantul Serafim, notand convorbirea avuta. Notele lui Motovilov au fost

transcrise si publicate de catre Serghei Nilus, care a scris urmatoarea introducere:

Aceasta descoperire este fara indoiala de importanta mondiala. Intr-adevar, inesenta nimic nu este nou in ea, pentru ca intreaga revelatie a fost data Apostolilordin chiar ziua Pogorarii Duhului Sfant, la Rusalii. Dar acum, cand oamenii au uitatadevarurile fundamentale ale vietii crestine si sunt afundati in intunecimeamaterialismului sau in indeplinirea rutinata si de suprafata a "nevointelor ascetice",descoperirea Sfantului Serafim este cu adevarat extraordinara, asa cum si el insusi asocotit-o. "Nu-ti este dat numai tie sa intelegi aceasta", spune Sfantul Serafim catresfarsitul descoperirii, "ci prin intermediul tau, este data intregii lumi!" Ca stralucireaunui fulger, aceasta minunata convorbire lumineaza intreaga lume ce era deja

cufundata in nepasare si moarte duhovniceasca, cu mai putin de un secol inainte delupta impotriva crestinismului din Rusia si intr-o vreme in care credinta crestina seafla intr-o decadere accentuata in Vest. Aici Sfantul lui Dumnezeu ni se infatiseazaasemenea proorocilor prin care Insusi Duhul Sfant a vorbit.

Redam totul, cuvant cu cuvant, fara nici o interpretare proprie.


13/29

S. A. Nilus

Scopul vietii crestine

Era joi, scrie Motovilov. Ziua era posomorata. Stratul de zapada masura 20 decentimetri; fulgi uscati si tari cadeau abundent din cer, atunci cand Sfantul Serafimsi-a inceput conversatia cu mine, pe un camp din apropierea chiliei sale, de cealaltaparte a raului Sarovului, la poalele dealului ce se coboara spre mal. Mi-a spus sa sedpe buturuga unui copac pe care tocmai il taiase si s-a asezat inainte-mi.

Domnul mi-a aratat spuse marele Staret (batran), ca in copilarie ati avut oputernica dorinta de a cunoaste scopul vietii crestine, si ca ati intrebat, mereu, multepersoane duhovnicesti despre acesta.

Trebuie sa recunosc ca de la varsta de 12 ani acest gand m-a macinat continuu. De

fapt, am intrebat multi preoti despre el, dar raspunsurile lor nu m-au satisfacut.Acest lucru nu avea de unde sa fie stiut de batran.

Dar nimeni, continua Sfantul Serafim, nu v-a dat un raspuns potrivit. Vi s-a spus:Mergi la biserica, roaga-te lui Dumnezeu, pazeste poruncile Domnului, fa fapte bune- acesta este scopul vietii crestine. Unii au fost chiar indignati de faptul ca vamacina o asemenea curiozitate profana si v-au spus: Nu cerceta lucruri care tedepasesc. Dar nu v-au explicat asa cum ar fi trebuit. Acum umilul Serafim va vaexplica care este cu adevarat acest scop.

"Rugaciunea, postul, privegherea si toate celelalte practici crestine, nu constituie

scopul vietii noastre crestine. Desi este adevarat ca ele slujesc ca mijloaceindispensabile in atingerea acestui tel, adevaratul scop al vietii crestine consta indobandirea Duhului Sfant al lui Dumnezeu. Cat despre rugaciune, post, priveghere,pomeni si toate faptele bune savarsite de dragul lui Hristos, sunt doar mijloace spre adobandi Duhul Sfant. Tineti minte vorbele mele, numai faptele bune savarsite dindragoste pentru Hristos ne aduc roadele Duhului Sfant. Tot ce nu este savarsit dindragoste pentru Hristos, chiar daca ar fi ceva bun, nu aduce nici rasplata in viataviitoare, nici harul Domnului in viata aceasta. De aceea Domnul nostru Iisus Hristos azis: "Cel ce nu aduna cu Mine risipeste"(Luca 11:23). Nu ca o fapta buna ar putea finumita altfel decat agoniseala, caci chiar daca o fapta nu este facuta pentru Hristos,este totusi socotita buna. Scriptura spune: "In orice neam cel care se teme de

Dumnezeu si face ce este drept este primit la El"(Fapte 10:35).

"Precum vedem intr-o alta pilda sfanta, omul care face lucruri drepte este placutDomnului. Vedem Ingerul Domnului infatisandu-se, la vremea rugaciunii, lui Cornelie,sutasul cel drept si cu frica lui Dumnezeu, si graindu-i: "Trimite la Iope i cheam preSimon, cel ce se numete Petru. Acesta iti va spune cuvintele vietii vesnice, prin carete vei mantui tu si cei ai casei tale". Astfel Domnul intrebuinteaza toate mijloaceleSale dumnezeiesti pentru a-i darui unui astfel de om, in schimbul faptelor sale bune,


14/29

sansa de a nu-si pierde rasplata din viata ce va sa vina. Dar pana se sfarseste aceastaviata, trebuie sa punem inceput cu o dreapta credinta in Domnul nostru Iisus Hristos,Fiul lui Dumnezeu, Care a venit in lume sa mantuiasca pe cei pacatosi si care, prindobandirea de catre noi a harului Duhului Sfant, aduce in inimile noastre Imparatia luiDumnezeu si ne deschide calea spre castigarea binecuvantarilor vietii ce va veni. Dar

primirea de catre Dumnezeu a faptelor bune care nu sunt savarsite din dragoste deHristos se limiteaza la aceasta: Ziditorul daruieste mijloacele pentru a le face savieze (cf. Evrei 6:1). Sta in puterea omului a le face sa traiasca sau nu. De aceeaDomnul a spus iudeilor: "Daca ati fi orbi n-ati avea pacat. Dar acum ziceti: noi vedem.De aceea pacatul ramane asupra voastra"(Ioan 9:41). Daca un om precum Cornelieeste placut in fata Domnului pentru faptele sale bune, desi acestea nu sunt facute dedragul de Hristos, si apoi crede in Fiul Sau, asemenea fapte ii vor fi socotite ca fiindfacute din dragoste de Hristos. Dar in situatia contrara, omul nu are nici un drept sase planga atunci cand binele pe care l-a facut este nefolositor. Acest lucru nu sepetrece niciodata atunci cand binele este savarsit din dragoste pentru Hristos,intrucat fapta buna pentru El nu numai ca ne aduce o cununa a dreptatii in lumea ce

va veni, dar si in aceasta viata ne umple cu harul Duhului Sfant. Mai mult, s-a zis:"Dumnezeu nu da Duhul cu masura"(Ioan 3:34-35).

"Acesta este, iubitorule de Dumnezeu! Dobandirea Duhului Sfant este adevaratul scopal vietii crestine, in vreme ce rugaciunea, postul, pomenile si alte fapte bune facutedin dragostea de Hristos, sunt doar mijloace ale dobandirii Duhului Sfant."

"Ce intelegeti prin dobandire?" l-am intrebat pe Sfantul Serafim. "Cumva, nu preapricep."

"Dobandirea este acelasi lucru cu luarea in posesie", mi-a raspuns el. "Stiti ce

inseamna a dobandi bani? Dobandirea Duhului Sfant este asemenea. Stiti foarte binece inseamna a dobandi in sensul lumesc, iubitorule de Dumnezeu. Scopul oamenilorobisnuiti este sa adune sau sa faca bani; cat pentru nobilime, se adauga primirea deonoruri, distinctii si alte recompense pentru serviciile aduse stapanirii. DobandireaDuhului Sfant este de asemenea un capital, dar datator de har si vesnic, si se obtinepe cai foarte asemanatoare, aproape la fel cum sunt cele ale capitalului monetar,social si temporal. Dumnezeu Cuvantul, Dumnezeu-Omul, Domnul nostru Iisus Hristosasemuieste viata noastra cu o piata, iar lucrarea vietii noastre pe pamant, o numestenegot. El spune tuturor: "Negutatoriti pana ce voi veni"( Luca 19: 13), "rascumparand

fiecare ocazie, caci zilele sunt rele."( Efeseni 5:16). Cu alte cuvinte, cea mai mareparte a timpului tau fa astfel incat sa primesti binecuvantarile ceresti, prin bunuri

pamantesti. Bunurile pamantesti sunt fapte bune facute din dragoste pentru Hristos,ce pogoara harul Preasfantului Duh asupra noastra."

"In pilda fecioarelor intelepte si a celor nebune, cand cele nebune au ramas fara deuntdelemn, cele intelepte le-au spus: "Mergeti la cei ce vand si cumparati."(Matei25:9). Dar dupa ce au cumparat, usa camarii mireselor era deja inchisa, iar ele n-aumai putut intra. Unii spun ca lipsa untdelemnului din candelele fecioarelor nebune setalcuieste ca fiind lipsa de fapte bune in vremea vietii lor. O asemenea interpretare


15/29

nu este foarte corecta. De ce le-ar lipsi lor faptele bune, cand sunt numite fecioare,chiar daca nebune? Fecioria este virtutea suprema, o stare ingereasca, si ar puteatine locul tuturor celorlalte fapte bune.

"Eu cred ca ceea ce le lipsea lor era harul Prea-Sfantului Duh al lui Dumnezeu. Aceste

fecioare au practicat virtutile, dar, in ignoranta lor duhovniceasca, au crezut ca viatacrestina consta doar in facerea de bine. Facand fapte bune, ele credeau ca faclucrarea lui Dumnezeu, dar putin le pasa daca au obtinut harul Duhului Sfant. Acestemoduri de viata, bazate doar pe facerea de bine, fara a incerca cu atentie daca aducharul Duhului Sfant, sunt mentionate in cartile Sfintilor Parinti. "Exista o alta cale ce

pare buna la inceput, dar care sfarseste in adacul iadului."

"Antonie cel Mare, in scrisorile sale catre monahi, spune despre asemenea fecioare:''Multi calugari si fecioare nu au stiinta despre feluritele vointe care lucreaza in om, sinu stiu ca suntem influentati de trei voi: prima este voia Domnului cea a-tot-desavarsita si a-tot-mantuitoare; a doua este voia noastra omeneasca care, chiar daca

nu este distrugatoare, nu este nici mantuitoare; si a treia vointa este cea a diavolului- pe de-a-ntregul distrugatoare." Aceasta a treia vointa, a vrajmasului, il indeamna peom sa nu faca fapte bune, sau sa le faca din mandrie, sau doar de dragul virtutii,decat de dragul lui Hristos. A doua, propria noastra vointa, ne indeamna sa facemtotul pentru a ne satisface patimile, sau ne invata ca si vrajmasul, sa facem lucruribune doar de dragul binelui si nu pentru harul care este astfel dobandit. Dar prima,vointa a-tot-mantuitoare a Domnului, consta in a face bine doar pentru dobandireaDuhului Sfant, ca o comoara vesnica si nesfarsita, de nepretuit. Se poate zice, intr-unfel, ca dobandirea Duhului Sfant este untdelemnul ce le lipsea fecioarelor celornebune. Au fost numite nebune doar pentru ca uitasera rodul trebuincios al virtutii,harul Duhului Sfant, fara de care nimenea nu este si nu poate fi mantuit, caci: "Prin

Duhul Sfant fiecare suflet este inviorat, iar prin curatire este transfigurat si luminatde Sfinta Treime, intr-o Sfanta taina."

"Untdelemnul din candelele fecioarelor intelepte putea sa arda cu tarie multa vreme.Deci aceste fecioare, cu candelele lor aprinse au putut sa-si intalneasca Mirele, carevenea la miezul noptii. Impreuna cu El, au putut intra in camara de nunta a bucuriei.Insa cele nebune, desi s-au dus sa mai cumpere untdelemn atunci cand li s-au stinscandelele, nu s-au putut intoarce la timp si au gasit usa deja inchisa. Piata este viatanoastra; usa de la camara de nunta care s-a inchis si impiedica drumul catre Mire estemoartea omeneasca; fecioarele intelepte si cele nebune sunt sufletele crestinilor;untdelemnul nu este fapta buna, ci harul Prea Sfantului Duh dobandit prin fapte bune

si care preschimba sufletele dintr-o stare la cealalta - de la starea stricacioasa lastarea nestricacioasa, din intuneric la lumina, de la staulul existentei noastre (undepatimile sunt legate precum animalele fara de minte si ca fiarele salbatice) in templulDumnezeirii, in luminoasa camara de nunta a vesnicei bucurii intru Hristos Iisus,Domnul nostru, Ziditorul, Izbavitorul si vesnicul Mire al sufletelor noastre.

"Ce mare este mila Domnului pentru mizeria noastra, adica neatentia noastra fata degrija pe care ne-o poarta, atunci cand Domnul spune: "Iata, Eu stau la usa si bat"


16/29

(Apocalipsa 3:20), intelegand prin "usa" cursul vietii noastre care nu a fost inca opritde moarte! O, cat as vrea, iubitorule de Dumnezeu, ca in aceasta viata sa fii purureain Duhul lui Dumnezeu! "In ceea ce va voi afla, in aceea va voi judeca,"graiesteDomnul.

"Vai noua daca El ne gaseste prea-incarcati de grijile si necazurile acestei vieti! Cacicine va putea sa duca supararea Sa, cine va suporta mania fetei Sale? De aceea s-aspus: "Privegheati si va rugati, ca sa nu cadeti in ispita."(Marcu 14:38), adica sa valipsiti de Duhul lui Dumnezeu, caci privegherea si rugaciunea ne aduc harul Sau.

"Desigur, fiecare fapta buna, facuta din dragoste pentru Hristos, ne daruieste harulDuhului Sfant, dar rugaciunea ne da acest har in mod deosebit, pentru ca intotdeaunaeste la indemana, ca o unealta de dobandire a harului Duhului Sfant. De pilda, ai vreasa mergi la biserica, dar nu afli nici o biserica sau slujba s-a terminat; ai vrea sa daide pomana unui cersetor, dar nu este nici unul sau nu ai ce sa ii dai; ai vrea sa-tipastrezi fecioria, dar nu ai puterea sa o faci din pricina firii tale sau din pricina tariei

vicleniilor vrajmasului, carora nu te poti impotrivi datorita slabiciunii tale omenesti;ai dori sa faci alte fapte bune de dragul lui Hristos, dar nici nu ai taria sau iti lipsesteprilejul. Acestea, cu siguranta nu se aplica rugaciunii. Rugaciunea este la indemanaoricui, bogat ori sarac, nobil ori umil, puternic ori slab, sanatos ori bolnav, drept oripacatos."

"Puteti judeca cat de mare este puterea rugaciunii, atunci cand este savarsita dintoata inima, chiar si in cazul unei persoane pacatoase, in urmatoarea pilda din SfantaTraditie. Cand, la rugamintea unei mame disperate careia ii murise singurul fiu, oprostituata pe care o intalnise, inca necurata dupa ultimul ei pacat, miscata fiind dedurerea adanca a mamei, a strigat catre Domnul: "Nu de dragul unei sarmane

pacatoase ca mine, ci pentru lacrimile unei mame ce-si jeleste fiul si crezand cu tariein bunatatea Ta cea plina de dragoste si in puterea Ta cea nemasurata, HristoaseDumnezeule, inviaza-l pe fiul ei, o, Doamne!" Si Domnul l-a ridicat din morti.

"Vezi, iubitorule de Dumnezeu! Mare este puterea rugaciunii, iar ea aduce indeosebiDuhul lui Dumnezeu, si este cel mai usor de savarsit pentru toata lumea. Vom fifericiti intr-adevar daca Domnul Dumnezeu ne afla pazindu-ne si plini de darurileSfantului Sau Duh. Atunci putem nadajdui plini de incredere ca "vom fi rapiti in norica sa intampinam pe Domnul in vazduh"(1 Tesalonicieni 4:17) Care vine "cu puteremulta si cu slava"(Marcu 13 :26) "sa judece vii si mortii"(1 Petru 4:5) si "va rasplati

fiecaruia dupa faptele sale"(Matei 16:27).

"Iubitorule de Dumnezeu, tu binevoiesti a crede ca este o mare bucurie sa vorbesti cusarmanul Serafim, socotind poate ca nu este lipsit de harul Domnului. Atunci, ce-ammai putea spune despre Insusi Domnul, obarsia fara de cadere a fiecareibinecuvantari, cereasti si pamantesti? Intr-adevar, in rugaciune ni se ingaduie savorbim cu El, cu Insusi Dumnezeul si Mantuitorul nostru cel plin de har si de datatorde viata. Dar chiar si aici, trebuie sa ne rugam numai pana cand Dumnezeu DuhulSfant se pogoara asupra noastra, cu harul Sau ceresc, in masura cunoscuta de El. Si


17/29

cand El binevoieste sa ne viziteze trebuie sa ne oprim din rugaciune. Pentru ce artrebui atunci sa ne rugam Lui, "Vino si Te salasluieste intru noi si ne curateste pre noide toata intinaciunea si mantuieste, Bunule, sufletele noastre", cand El deja a venit lanoi sa ne mantuiasca, pe cei ce ne incredem Lui, si Il chemam cu adevarat cu NumeleSau cel sfant, ca sa-L putem primi cu smerenie si dragoste pe Mangaietorul, in casa

sufletelor noastre, flamanzind si insetand dupa venirea Sa?

"Voi explica aceasta, iubitorule de Dumnezeu, printr-o pilda. Inchipuiti-va ca m-atichemat in vizita si ca, in urma acestei invitatii, am venit sa stam de vorba. Darcontinuati sa ma chemati, spunandu-mi: "Intra, te rog! Hai intra!" Atunci eu voi fi silita cugeta: "Care este problema lui? Este nebun?''

"Asa, si cu Domnul Dumnezeul nostru Sfantul Duh. De aceea se spune: "Opriti-va sicunoasteti ca eu sunt Dumnezeu; Inaltat voi fi intre neamuri. Inaltat voi fi pe

pamant"(Psalmul 45[46]:10). Adica voi aparea si voi continua sa apar tuturor celorcare cred in Mine si Ma cheama, si voi vorbi cu ei precum am grait odata catre Adam

in Rai, catre Avraam si Iacov si alti slujitori de-ai Mei, Moise si Iov, si cu cei asemenealor.

"Multi explica ca aceasta tacere se refera numai la problemele lumesti; cu altecuvinte, ca in timpul rugaciunilor in care vorbesti cu Dumnezeu trebuie "sa fii linistit"in ceea ce priveste problemele lumesti. Dar iti voi spune, in numele Domnului, ca nueste numai necesar sa fii mort fata de acestea la rugaciune, ci cand prin putereanemasurata a credintei si a rugaciunii Domnul Dumnezeul nostru Duhul Sfant se indurasa ne viziteze, si vine la noi in intregimea bunatatii Sale nespuse, trebuie sa fim mortisi fata de rugaciune.

"Sufletul vorbeste in timpul rugaciunii, dar la pogorarea Duhului Sfant trebuie saramanem intr-o tacere desavarsita, pentru a asculta limpede si cu intelegere toatecuvintele vietii vesnice pe care El se va milostivi atunci sa ni le spuna. Sunttrebuitoare atat trezvia eplina a sufletului si a duhului, cat si neprihanireafeciorelnica a trupului. Aceleasi cerinte au fost facute la Muntele Horev, candisrailitilor li s-a spus ca nici macar sa nu isi atinga nevestele, vreme de trei zile,inainte de aparitia lui Dumnezeu pe Muntele Sinai. Caci Dumnezeul nostru este un focce arde tot ce este necurat, si nimeni cu trupul sau duhul intinat nu poate intra inpartasie cu Dansul."

DOBANDIREA HARULUI

"Da, parinte, dar alte fapte bune, savarsite din dragoste pentru Hristos, in scopuldobandirii Duhului Sfant? Ati vorbit numai de rugaciune."

"Dobandeste harului Duhului Sfant si prin practicarea celorlalte virtuti, de dragul luiHristos. Fa negot duhovnicesc cu ele; fa negot cu acelea care iti aduc profitul cel maimare. Strange capital din belsugul harului lui Dumnezeu, aduna-l in banca cea vesnica


18/29

a lui Dumnezeu, care iti va aduce dobanda nematerialnica, nu patru sau saseprocente, ci suta la suta pentru o rubla duhovniceasca, si chiar nesfarsit mai multdecat atat. De pilda, daca rugaciunea si privegherea iti dau mai mult har de laDumnezeu, roaga-te si privegheaza; daca postirea iti da mult din duhul lui Dumnezeu,posteste; daca milostenia iti da mai mult, fa pomeni. Masurati fiecare virtute facuta

din dragoste pentru Hristos in acest fel.

"Acum va voi spune despre mine, umilul Serafim. Sunt dintr-o familie de negutatoridin Kursk. Astfel, pe cand nu eram inca in manastire, obisnuiam sa facem negot cubunurile care ne aduceau cel mai mare castig. Fa astfel, fiul meu. Si asa cum inafaceri scopul de capatai nu este nici pe departe cel de a face negot, ci obtinerea ape cat se poate mai mult castig, astfel si in "afacerea" vietii crestine scopul principalnu este, nici pe departe, rugaciunea sau savarsirea unor alte fapte bune. Desiapostolul spune: "Rugati-va neincetat"(I Tesalonicieni 5:17), totusi, dupa cum vaamintiti, el adauga: "Vreau sa graiesc cinci cuvinte cu mintea mea, ca sa invat si pealtii, decat zece mii de cuvinte in limbi."(I Corinteni 14:19). Iar Domnul spune: "Nu

oricine Imi zice: Doamne, Doamne, va intra in imparatia cerurilor, ci cel care facevoia Tatalui Meu Celui din ceruri."(Matei 7:21), adica cel ce face lucrarea Domnuluisi, mai mult, o face cu cinstire, caci "blestemat este tot cel care face lucrul Domnuluicu nebagare de seama"(Ieremia 48:10). Iar lucrul Domnului este: credinta inDumnezeu si in Acela pe care L-a trimis, Iisus Hristos (Ioan 14:1; 6:29). Daca noiintelegem poruncile lui Hristos si ale Apostolilor asa cum trebuie, afacerea noastra casi crestini consta nu in sporirea numarului faptelor noastre bune, care sunt numaimijloace de indepartare a scopului vietii crestine, ci in obtinerea castigului cel maimare de pe urma lor, adica dobandirea darurilor celor mult bogate ale Duhului Sfant.

"Cat doresc, iubitorule de Dumnezeu, ca insiva sa puteti dobandi aceasta sursa

nesfarsita a harului dumnezeiesc, si sa va puteti intreba mereu: Sunt intru DuhulDomnului ori nu? - nu este nici o pricina pentru a jeli. Sunteti pregatit sa va infatisatide indata la infricosatoarea judecata a lui Hristos. Caci "In ceea ce te voi gasi, inaceea te voi judeca." Dar daca nu suntem in Duhul, trebuie sa aflam de ce nu suntemsi ce pricina l-a facut pe Domnul Dumnezeul nostru Duhul Sfant sa ne paraseasca.Trebuie sa-L cautam iar si trebuie sa continuam cautarea, pana ce Domnul Dumnezeulnostru Duhul Sfant este aflat si este iarasi cu noi, prin bunatatea Lui. Trebuie saatacam vrajmasii care ne indeparteaza de El, pana ce si tarana lor nu va mai fi,precum a spus Profetul David, "Urmari-voi pe vrajmasii mei si-i voi prinde pe dansii sinu ma voi intoarce pana ce se vor sfarsi. Ii voi zdrobi pe ei si nu vor putea sa stea,cadea-vor sub picioarele mele."(Psalmul 17:41-42[18:38-39]).

Aceasta este, fiul meu. Asa trebuie sa faci negot duhovnicesc intru virtute. Impartedarurile harului Duhului Sfant celor care au trebuinta de ele, asa cum o lumanareaprinsa ce arde cu foc pamantesc da lumina si aprinde alte lumanari, pentru a-ilumina pe toti cei din alte locuri, fara a-si slabi lumina ei. Daca astfel este cu foculpamantesc, ce vom spune despre focul harului Prea Sfantului Duh al lui Dumnezeu?Pentru ca bogatia pamanteasca, impartind-o - scade, dar bogatiile ceresti ale haruluilui Dumnezeu cu cat sunt impartite, cu atat mai mult sporesc intru cel ce le imparte.


19/29

Astfel, Domnul Insusi s-a bucurat a-i grai samaritencei: "Oricine bea din aceasta apava inseta iarasi. Dar cel ce va bea din apa pe care i-o voi da Eu, nu va inseta in veac;ci apa pe care i-o voi da Eu se va face in el izvor de apa, care curge spre viatavesnica."(Ioan 4:13-14)"

PREZENTA DUHULUI SFANT IN ISTORIE

"Parinte", am spus eu, "imi vorbiti mereu despre dobandirea harului Duhului Sfant cascop al vietii crestine. Dar cum si unde il pot vedea? Faptele bune sunt vizibile, darDuhul Sfant poate fi vazut? Cum pot sti daca El este sau nu cu mine?"

"In ziua de azi", raspunse batranul, "datorita racelii noastre aproape universale fata desfanta noastra credinta in Domnul nostru Iisus Hristos, si a lipsei noastre de atentiefata de lucrarile Proniei Sale Dumnezeiesti in noi si fata de partasia omului cuDumnezeu, am ajuns atat de departe, incat se poate spune ca aproape am parasit

adevarata viata crestina. Marturiile Sfintei Scripturi ni se par acum de neinteles;cand, de pilda, prin gura lui Moisi, Duhul Sfant glasuieste: "Si Adam L-a vazut preDomnul Dumnezeu umbland prin Rai"(cf. Facerea 3:8), sau cand citim cuvinteleapostolului Pavel: "Am mers in Ahaia, si Duhul Domnului nu a mers cu noi; ne-amintors in Macedonia, si Duhul Domnului a venit cu noi."Infatisarea lui Dumnezeu catreom este mentionata de mai multe ori, in alte pasaje ale Sfintei Scripturi.

"De aceea unii oameni spun: "Aceste pasaje sunt de neinteles. Este intr-adevar cuputinta ca oamenii sa il vada pe Dumnezeu atat de limpede?" Dar nu este nimic deneinteles aici. Aceasta neputinta de a intelege se datoreaza faptului ca ne-amindepartat de simplitatea cunoasterii crestine originale. Sub pretextul educatiei, am

ajuns la o asemenea ignoranta, incat lucrurile pe care stramosii nostri le-au intelesasa de usor, noua ni se par aproape de neconceput. Chiar si intr-o convorbireobisnuita, ideea aparitiei lui Dumnezeu printre oameni nu parea ciudata. Astfel, candprietenii l-au certat pe Iov pentru hula impotriva lui Dumnezeu, el le-a raspuns: "Cum

poate fi asa cand eu simt Duhul Domnului in suflarea mea?"(cf. Iov 27:3). Adica,"Cum as putea sa Il hulesc pe Dumnezeu cand Duhul Sfant sta cu mine? Daca l-as fihulit pe Dumnezeu, Duhul Sfant s-ar fi departat de la mine; dar priviti! Ii simt suflareain narile mele."

"Se zice ca Avraam si Iacov L-au vazut pe Domnul si au stat de vorba cu El in acelasifel, si ca Iacov chiar s-a luptat cu El. Moisi si toti oamenii care erau cu el L-au vazut

pe Dumnezeu atunci cand a primit de la El tablele legii, in muntele Sinai. Un stalp denori si un stalp de foc, sau cu alte cuvinte, harul vadit al Duhului Sfant, i-au calauzitpe oamenii Domnului in pustie. Oamenii nu l-au vazut pe Dumnezeu si harul DuhuluiSau Sfant in timp ce dormeau, in vise, sau in inflacararea unei imaginatiidezordonate, ci in realitate si trezvie.

"Am devenit atat de neatenti la lucrarea mantuirii noastre, incat interpretam gresit simulte alte cuvinte din Sfanta Scriptura, si asta pentru ca nu cautam harul Domnului,


20/29

si pentru ca, in mandria mintilor noastre, nu ii ingaduiam sa se salasluiasca insufletele noastre. De aceea nu avem adevarata luminare de la Domnul, pe care El otrimite in inimile oamenilor care flamanzesc si inseteaza profund dupa dreptatea sausfintenia Sa."

Multi talcuiesc versetul din Biblie "Dumnezeu a suflat suflare de viata in fata luiAdam", intaiul-zidit, cel ce a fost facut de El din tarana, cum ca pana in acel momentnu era nici suflet omenesc, nici duh in Adam, ci exista doar trupul facut din tarana.Aceasta talcuire este gresita, pentru ca Domnul l-a zidit pe Adam din tarana, asa cumdescrie Sfantul Apostol Pavel: "Intreg duhul vostru, si sufletul, si trupul sa se

pazeasca, fara de prihana, intru venirea Domnului nostru Iisus Hristos."(1Tesaloniceni 5:23). Si toate acesta parti ale firii noastre au fost facute din tarana, siAdam nu a fost zidit mort, ci o fiinta lucratoare, ca toate fapturile Domnului cevietuiesc pe pamant.

Important este lucrul ca daca Domnul Dumnezeu nu ar fi suflat dupa aceea in fata sa,

aceasta suflare de viata - adica harul Domnului Dumnezeului nostru Sfantul Duh, Carepurcede din Tatal, sade in Fiul si este trimis in lume de dragul Fiului - Adam ar firamas fara Sfantul Duh in el. Sfantul Duh e Cel care L-a inaltat pe Adam la demnitateadumnezeiasca. Desi desavarsit, el a fost facut si superior celorlalte fapturi aleDomnului, ca o incununare a zidirii pe pamant; el ar fi fost ca toate celelalte fapturi,care desi au un trup, suflet si duh, fiecare dupa felul sau, nu au pe Sfantul Duh intr-insele. Dar cand Domnul Dumnezeu a suflat in fata lui Adam suflarea de viata, atunci,dupa cuvintele lui Moisi: "Adam s-a facut fiinta vie"(Facerea 2:7), adica plinit siasemenea lui Dumnezeu in toate felurile, si ca El, pururea nemuritor. Adam era imunla actiunea elementelor, in asa masura, incat apa nu il putea ineca, focul nu il puteaarde, pamantul nu il putea inghiti in adancurile sale, si vazduhul nu ii putea face rau

in nici un fel. Toate ii erau supuse, el fiind cel iubit de Dumnezeu, ca imparatul sistapanul zidirii, si toate il priveau ca pe incununarea desavarsita a fapturilorDomnului. Adam a fost facut atat de intelept de aceasta suflare de viata, care a fostsuflata in fata sa de buzele ziditoare a lui Dumnezeu, Facatorul si Stapanitorul atoate, incat nu a existat si probabil nu va mai exista om mai intelept si mai inteligentdecat el, vreodata pe pamant. Cand Domnul i-a poruncit sa dea nume tuturorfapturilor, el a dat fiecareia un nume care-i exprima pe deplin toate calitatile,puterile si insusirile daruite de Dumnezeu atunci cand a zidit-o.

"Ca rezultat al acestui dar, al harului dincolo de fire al lui Dumnezeu, care i-a fostdaruit prin suflarea de viata, Adam putea sa Il vada, sa Il inteleaga pe Dumnezeu

umbland in Rai, sa Ii priceapa vorbele, sa inteleaga convorbirile sfintilor ingeri,limbile tuturor fiarelor, pasarilor si reptilelor si tot ceea ce ne este acum ascuns,noua fapturilor cazute si pacatoase. Toate acestea ii erau foarte vadite lui Adam,inainte de caderea sa. Domnul Dumnezeu i-a dat si Evei aceeasi intelepciune, tarie,putere nemarginita si toate celelalte insusiri bune si sfinte. El nu a zidit-o din tarana,ci din coasta lui Adam, in Edenul incantarii, Raiul pe care El l-a asezat in mijloculpamantului.


21/29

"Pentru ca ei sa poata mereu sa pastreze cu usurinta insusirile nemuritoare,dumnezeiesti si desavarsite ale acestei suflari de viata, Dumnezeu a asezat in mijloculgradinii pomul vietii, cu roade inzestrate de intreaga esenta si plinatate a suflarii Saledumnezeiesti. Daca nu ar fi pacatuit, Adam si Eva, precum si toti urmasii lor, ar fiputut sa manance mereu din roadele pomului vietii si, astfel, sa pastreze de-a

pururea puterea datatoare de viata a harului dumnezeiesc.

"Ei ar fi putut, de asemenea, sa-si pastreze pururea toate puterile trupului, sufletuluisi duhului lor intr-o stare de nemurire si tinerete vesnica, si ar fi putut continua, inaceasta stare a lor de nemurire si fericire, pentru totdeauna. In prezent, insa, ne estegreu chiar si sa ne inchipuim un asemenea har.

"Dar prin gustarea din pomului cunostiintei binelui si a raului care a fost inainte devreme si impotriva poruncii lui Dumnezeu ei au invatat osebirea dintre bine si rau siau fost supusi tuturor consecintelor de dupa nerespectarea poruncii Domnului. Apoi,au pierdut acest dar nepretuit al harului Duhului lui Dumnezeu, pentru ca, pana la

venirea in lume a lui Dumnezeu-omul, Iisus Hristos, "inca nu era (dat) Duhul, pentruc Iisus nc nu fusese preaslvit"(Ioan 7:39).

"Totusi aceasta nu inseamna ca Duhul lui Dumnezeu nu era in lume deloc, ci doar caprezenta Sa nu era atat de vadita. Se manifesta doar exterior, si doar semneleprezentei Sale in lume au fost cunoscute de oameni. Astfel, de pilda, multe tainelegate de mantuirea ce va veni a neamului omenesc i-au fost descoperite atat luiAdam cat si Evei, dupa caderea lor. Lui Cain, in ciuda lipsei de cinstire si aneascultarii sale, i-a fost usor sa inteleaga vocea care purta harul si dumnezeirea, incuvintele acuzatoare. Noe a vorbit cu Dumnezeu. Avraam L-a vazut pe Dumnezeu siziua Sa si s-a bucurat (in Ioan 8:56). Harul Duhului Sfant lucrand exterior se mai

reflecta in toti proorocii Vechiului Testament si in sfintii Israilului. Dupa aceea, iudeiiau intemeiat scoli prorocesti anume, in care fii proorocilor erau invatati sadeosebeasca semnele manifestarii lui Dumnezeu sau a Ingerilor, si sa distinga lucrarileDuhului Sfant de fenomenele naturale obisnuite, ale vietii pamantesti lipsita de har.Simeon, care L-a tinut pe Dumnezeu in bratele sale, bunicii lui Hristos, Ioachim siAna, si nenumarati alti slujitori ai lui Dumnezeu au avut parte mereu de diferiteaparitii dumnezeiesti, descoperiri, si au auzit voci, care au fost insotite de intamplariminunate vadite. Cu toate ca nu cu aceeasi tarie ca la poporul lui Dumnezeu,prezenta Duhului lui Dumnezeu a lucrat totusi si in paganii care nu-L cunosteau peadevaratul Dumnezeu, pentru ca, chiar si printre acestia, Dumnezeu a gasit oameniialesi. De pilda, au existat fecioarele-prorocite pe nume sibile, care si-au inchinat

fecioria unui Dumnezeu necunoscut, dar lui Dumnezeu, Ziditorul lumii, atotputerniculocarmuitor al universului, asa cum era conceput El de pagani. Cu toate ca filosofiipagani au ratacit si in intunericul necunoasterii lui Dumnezeu, totusi, ei au cautatadevarul, care este iubit de Dumnezeu. Din pricina acestei cautari placute luiDumnezeu, ei s-au putut bucura de Duhul Domnului. Se spune ca neamurile care nu-Lcunosc pe Dumnezeu indeplinesc din fire cerintele legii si fac ceea ce este placut Lui(cf. Romani 2:14). Domnul lauda astfel adevarul, caci spune El insusi despre acesta,


22/29

prin Sfantul Duh: "Adevarul din pamant a rasarit si dreptatea din cer a privit."(Psalmul 84:12[85:11]).

"Deci vezi, iubitorul de Dumnezeu, atat la sfantul popor iudeu, un popor iubit deDumnezeu, cat si la paganii care nu-L cunosteau pe Domnul, s-a pastrat o cunostinta

despre Dumnezeu astfel, fiul meu, cu o intelegere limpede si rationala a felului incare lucreaza Domnul Dumnezeul nostru Sfantul Duh in om, si cu ajutorulsimtamintelor noastre launtrice si exterioare, ne putem incredinta ca aceasta este cuadevarat lucrarea Duhului, si nu o amagire a vrajmasului. Astfel a fost, de la caderealui Adam, pana la venirea in lume a Domnului nostru Iisus Hristos, in trup.

"Fara aceasta constientizare perceptibila a lucrarilor Sfantului Duh, care a fostpastrata mereu in firea omeneasca, oamenii nu ar fi putut sti cu siguranta ca rodulsamantei femeii, care fusese fagaduit lui Adam si Evei, a venit in lume sa zdrobeascacapul sarpelui. (Facerea 3:15).

"La urma, Sfantul Duh i-a prevestit Sfantului Simeon, care avea atunci 65 de ani, tainazamislirii fecioresti si a nasterii lui Hristos din prea-curata si pururea Fecioara Maria.Dupa aceea, dupa ce a trait prin harul Sfantului Duh al Domnului vreme de trei sutede ani, in cel de-al 365-lea an al vietii sale, el a grait deschis in templul Domnului:stia cu siguranta, datorita darului Sfantului Duh, ca acesta este cu adevarat Hristos,Mantuitorul lumii, a Carui zamislire si nastere dincolo de fire, din Sfantul Duh, i-a fostprezisa de un inger, cu 300 de ani inainte.

Si mai a fost si Sfanta Ana, o proorocita, fiica lui Fanuil, care de la vaduvie I-a slujitDomnului Dumnezeu, in templul Sau, vreme de 80 de ani, si care era cunoscuta ca ovaduva dreapta, o slujitoare curata a lui Dumnezeu, prin darurile deosebite ale

harului pe care le-a primit. Si ea a anuntat ca El este cu adevarat Mesia, Care fusesefagaduit lumii, adevaratul Hristos, Dumnezeu si Om, Imparatul lui Israil, Care a venitsa mantuiasca pe Adam si intreaga omenire.

"Dar cand Domnul nostru Iisus Hristos a implinit intreaga lucrare a mantuirii, dupaInvierea Sa, a suflat asupra Apostolilor, a restaurat suflarea de viata pe care opierduse Adam, si le-a dat lor acelasi har al Prea Sfantului Duh al lui Dumnezeu decare s-a bucurat Adam. Dar asta nu a fost tot. Le-a mai spus ca este mai bine, pentruei, ca El sa mearga la Tatal, pentru ca daca nu s-ar duce, Duhul n-ar mai veni in lume.Dar daca El, Hristosul, se duce la Tatal, Il va trimite pe Acesta in lume, si El,Mangaietorul, ii va indruma pe ei si pe toti ceilalti ce le vor urma invataturile intru

deplinatatea adevarului, si le va aminti tot ce le-a spus El pe cand era inca in lume.Ce a fost apoi fagaduit a fost "har peste har"(Ioan 1:16).

"Apoi, in ziua Rusaliilor, El le-a trimis in mod solemn, intr-un vant puternic, SfantulDuh, in chipul unor limbi de foc, care i-au luminat pe fiecare dintre ei, au intrat intruei si i-au umplut de puterea arzatoare a harului dumnezeiesc, care sufla ca si cu rouasi lucreaza cu bucurie in sufletele care iau parte la puterile si faptele sale (Fapte 2).Si acest har arzator al Sfantului Duh, care ne este dat noua tuturor, celor credinciosi


23/29

in Hristos, prin Taina Sfantului Botez, este pecetluit prin Taina Mirungerii pe partileosebite ale trupului nostru, dupa cum este randuit de catre Sfanta Biserica,pastratoare vesnica a acestui har. Se spune: "Pecetea darului Sfantului Duh."Pe ce nepunem noi pecetea, Inaltimea ta, daca nu pe vasele care contin niste comori foartepretioase? Dar ce poate fi mai important si mai pretios pe pamant, decat darurile

Sfantului Duh, care ne sunt trimise de sus, in Taina Sfantului Botez? Acest har albotezului este atat de mare si atat de indispensabil, atat de trebuitor pentru om,incat nici chiar un eretic nu este lipsit de acesta pana la moarte; adica, pana lasfarsitul perioadei hotarate de pronia dumnezeiasca, ca o incercare de-o viata aomului pe pamant, pentru a se vadi ce va putea savarsi acesta (in timpul acesteiperioade care i-a fost daruita de Dumnezeu) cu mijloacele puterii harului, care i-afost dat de sus."

"Si daca nu am pacatui niciodata dupa botez, ar trebui sa ramanem pentru totdeaunasfinti ai Domnului, sfintiti, neprihaniti si liberi de toata necuratia trupului si asufletului. Dar problema este ca noi crestem in statura, dar nu crestem in har si in

cunoasterea lui Dumnezeu, asa cum a sporit Domnul nostru Iisus Hristos; din contra,ajungem incetul cu incetul din ce in ce mai ticalosi si pierdem harul Prea-SfantuluiDuh al lui Dumnezeu, devenind pacatosi in diferite grade, si oameni foarte pacatosi.Dar daca un om este starnit de intelepciunea lui Dumnezeu Carele cauta mantuireanoastra si imbratiseaza totul, si daca reuseste sa-si inchine cele dintai ceasuri ale zileilui Dumnezeu si sa se pazeasca pentru a-I gasi mantuirea vesnica, atunci, inascultarea glasului sau, trebuie sa se zoreasca a darui o pocainta adevarata, pentrutoate pacatele sale, si trebuie sa lucreze virtutile ce se opun pacatelor faptuite.Atunci, prin virtutile faptuite pentru Hristos, va dobandi Sfantul Duh Care lucreazaintru noi si aseaza intru noi Imparatia lui Dumnezeu. Cuvantul lui Dumnezeu nu spunein zadar: "Imparatia lui Dumnezeu este inauntrul vostru."(Luca 17:21) si ca "se ia prin

straduinta si cei ce se silesc pun mana pe ea."(Matei 11:12). Acestia sunt oameniicare, in pofida legaturilor pacatului care ii incatuseaza si (prin violenta lor siimpingandu-i spre noi pacate) ii impiedica sa vina la El, Mantuitorul nostru, cupocainta desavarsita, spre a se intelege cu El, se straduiesc sa-si rupa aceste legaturi,sfidand toata puterea lanturilor pacatelor asemenea oameni apar la sfarsit inainteafetei Domnului, fiind prin harul Sau mai albi decat zapada. "Veniti sa ne judecam, ziceDomnul. De vor fi pacatele voastre cum este purpura, ca zapada le voi albi."(Isaia1:18)

"Astfel de oameni au fost vazuti odata de sfantul prooroc Ioan Teologul imbracati investminte albe (adica, in vestminte ale dreptatii) si avand in mana ramuri de finic (ca

semn al biruintei), cantandu-i Domnului o cantare minunata:Aliluia. Si nimeni nuputea imita frumusetea cantarii lor. Un Inger al Domnului a spus despre ei: "Acestiasunt cei ce vin din stramtorarea cea mare si si-au spalat vestmintele lor si le-au facutalbe in sangele Mielului."(Apocalipsa 7:9-14). Au fost spalate cu suferintele lor si aufost facute albe, prin impartasirea cu Tainele preacurate si datatoare de viata, aleTrupului si Sangelui Mielului celui prea-curat si fara de pata Hristos Care a fostjertfit mai inainte de toti vecii, din propria Sa voie, spre mantuirea lumii, si Care estejertfit si impartit pana in ziua de azi, si nu se sfarseste niciodata (in Taina


24/29

Impartasaniei). Prin Sfintele Taine ni se da mantuirea vesnica si nebiruita ca oincredintare spre viata vesnica, ca un raspuns bun la infricosatoarea Sa Judecata si caun inlocuitor de pret dincolo de intelegerea noastra, pentru acel rod al Pomului Vietiide care ar fi vrut sa o lipseasca potrivnicul omenirii, Lucifer, cel cazut din ceruri. Desivrajmasul si diavolul a amagit-o pe Eva, si Adam a cazut impreuna cu ea, totusi

Domnul nu numai ca le-a dat un Mantuitor in rodul samantei femeii, Care a calcat cumoartea pe moarte, dar ne-a si dat tuturor in femeie, Pururea Fecioara Maria, Maicalui Dumnezeu, care zdrobeste capul sarpelui in ea si in toata omenirea, o purureamijlocitoare catre Fiul ei si Dumnezeul nostru, precum si o rugatoare nebiruita sineincetata chiar si pentru cei mai deznajduiti pacatosi. De aceea Maica Domnului estenumita Rana a Diavolilor, caci nu este cu putinta pentru un diavol sa distruga unom, atata vreme cat omul insusi a cerut ajutorul Maicii Domnului.

HARUL ESTE LUMINA

"Si trebuie sa explic mai departe, Inaltimea ta, deosebirea intre lucrarile SfantuluiDuh, Care salasluieste in chip tainic in inimile celor cred in Domnul Dumnezeul siMantuitorul nostru Iisus Hristos, si lucrarile intunecimii pacatului, care la propunereasi indemnul diavolului, se faptuiesc pradalnic in noi. Sfantul Duh ne amintestecuvintele Domnului nostru Iisus Hristos si intotdeauna lucreaza biruitor cu El,bucurandu-ne inimile si calauzindu-ne pasii pe calea pacii, in timp ce duhul mincinos,diavolesc, lucreaza in felul opus Domnului, iar lucrarile sale in noi sunt razvratite,incapatanate si pline de pofta carnii, pofta ochilor si mandria vietii."

"Si oricine traieste si crede in Mine nu va muri in veac."(Ioan 11:26). Cel ce are harulSfantului Duh ca rasplata a dreptei credinte in Iisus Hristos, chiar daca, din pricina

slabiciunii omenesti, sufletul sau ar muri pentru vreun pacat sau altul, totusi nu vamuri pentru totdeauna, ci va fi ridicat prin harul Domnului nostru Iisus Hristos "Care ia

pacatul lumii"(Ioan 1:29), si daruieste fara de plata har peste har. Despre acest har,care s-a aratat intregii lumi si omenirii intru Dumnezeu-omul, se spune in Evanghelie:"Intru El era viata si viata era lumina oamenilor."(Ioan 1:4); si mai apoi: "Si luminalumineaza in intuneric; si intunericul nu a cuprins-o niciodata."(Ioan 1:5). Aceastainseamna ca harul Sfantului Duh, care ne este dat la botez in numele Tatalui si alFiului si al Sfantului Duh, in pofida caderii omului in pacat, in pofida intunericuluicare ne inconjura sufletul, nu inceteaza sa lumineze in inimile noastre cu luminadumnezeiasca (care a existat din vremuri stravechi) a meritelor de nepretuit ale luiHristos. In cazul lipsei de pocainta a pacatosului, aceasta lumina a lui Hristos striga

catre Tatal: "Avva, Parinte! Nu fii suparat de aceasta lipsa de pocainta pana la sfarsit(al vietii sale)." Apoi, la trecerea pacatosilor pe calea pocaintei, sterge pe deplintoate urmele pacatului din trecut si il imbraca, inca o data, pe fostul pacatos, intr-unvestmant al nestricaciunii, tesut din harul Sfantului Duh. Dobandirea acestuia estescopul vietii crestine, ceea ce v-am explicat, iubitorule de Dumnezeu.

"Va voi spune altceva, pentru a putea intelege mai limpede ce inseamna harul luiDumnezeu, cum poate fi recunoscut si cum lucrarile sale se manifesta, in mod


25/29

deosebit, in cei ce sunt luminati de acesta. Harul Sfantului Duh este lumina care illumineaza pe om. Intreaga Sfanta Scriptura vorbeste despre aceasta. Astfel, sfantulnostru parinte David a spus: "Faclie picioarelor mele este legea Ta i lumina cararilormele."(Psalmul 118:105), si "De n-ar fi fost legea Ta gandirea mea, atunci as fi pieritintru necazul meu."(Psalmi 118:92). Cu alte cuvinte, harul Duhului Sfant care este

exprimat in Lege, in cuvintele poruncilor Domnului, este faclia si lumina mea. Dacaacest har al Sfantului Duh (pe care incerc sa il dobandesc cu atata grija si ravna, incatcuget la dreptele Tale judecati de sapte ori pe zi) nu m-ar fi luminat in mijloculintunericului grijilor, care sunt de nedespartit de chemarea inalta a rangului meuimparatesc, de unde as putea primi o scanteie de lumina care sa-mi lumineze drumulpe cararea vietii, ce este intunecata de reaua vointa a vrajmasilor mei?"

"De fapt, Dumnezeu a dovedit deseori, in fata multor martori, in ce fel harul SfantuluiDuh lucreaza in oamenii pe care El i-a sfintit si luminat cu marile Sale insuflari.Amintiti-va de Moisi dupa convorbirea sa cu Dumnezeu din muntele Sinai. El straluceaatat de tare, cu o lumina atat de grozava, incat oamenii nu se puteau uita la el. Chiar

a fost nevoit sa poarte un voal cand a aparut in public. Amintiti-va Schimbarea la Fataa Domnului, in Muntele Tabor. O lumina mare L-a inconjurat "si vestmintele Lui s-aufacut stralucitoare, albe foarte, ca zapada"(Marcu 9:3), iar ucenicii Sai au cazut cufata la pamant de frica. Iar cand Moisi si Ilie I s-au alaturat in acea lumina, un nor i-aumbrit pentru a ascunde stralucirea luminii harului dumnezeiesc, care orbise ochiiucenicilor. Astfel se infatiseaza harul Prea-Sfantului Duh al lui Dumnezeu, intr-olumina nestricacioasa, tuturor celora care le dezvaluie Dumnezeu lucrarea sa."

Tradus deManuela Dascalu si Mircea Narcis

Serafim de Sarov


26/29

Sf. Serafim de Sarov

Cel ntre sfinicuviosulprintele nostru Serafim de Sarov a fost unascetrus care a trit nMnstirea Sarov (Rusia)n secolul al XVIII-lea, i al crui cult a cunoscut o mare rspndire nntreaga lume ortodox ncepnd cu secolul XX. Este prznuit n principal la2 ianuarie, iar nunele biserici i la19 iulie, ziua aflriimoatelorsale.

Cuprins

[ascunde]

1Viaao 1.1Viaa monahalo 1.2 Pustniculo 1.3 Motovilov

2Cugetri duhovniceti 3 Imnografie 4Surs 5Legturi externe 6 Icons

Viaa

Sf. Serafim s-a nscut n19 iulie1754. Prinii si, Isidor i Agatia Moshnin, locuiau nprovincia ruseasc Kursk; Isidor era comerciant. La vrsta de 10 ani, Serafim s-a mbolnvitgrav. n timp ce bolea a vzut-o peMaica Domnuluin somn, care i-a promis c l va tmdui.Dup cteva zile a avut loc o procesiune religioas n Kursk cuicoanafctoare deminuniaMaicii Domnului, preaslvit n localitate. Datorit vremii nefavorabile, procesiunea i-aschimbat cursul, scurtnd drumul i trecnd pe lng casa familiei Moshnin. Dup ce mama l-adus pe copil la icoan acesta s-a vindecat repede. nc de mic Serafim trebuia s-i ajute prinii
http://ro.orthodoxwiki.org/Cuvioshttp://ro.orthodoxwiki.org/Cuvioshttp://ro.orthodoxwiki.org/Cuvioshttp://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Ascet&action=edithttp://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Ascet&action=edithttp://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Ascet&action=edithttp://ro.orthodoxwiki.org/M%C4%83n%C4%83stirea_Sarov_%28Rusia%29http://ro.orthodoxwiki.org/M%C4%83n%C4%83stirea_Sarov_%28Rusia%29http://ro.orthodoxwiki.org/2_ianuariehttp://ro.orthodoxwiki.org/2_ianuariehttp://ro.orthodoxwiki.org/2_ianuariehttp://ro.orthodoxwiki.org/19_iuliehttp://ro.orthodoxwiki.org/19_iuliehttp://ro.orthodoxwiki.org/19_iuliehttp://ro.orthodoxwiki.org/Moa%C5%9Ftehttp://ro.orthodoxwiki.org/Moa%C5%9Ftehttp://ro.orthodoxwiki.org/Moa%C5%9Ftehttp://toggletoc%28%29/http://toggletoc%28%29/http://toggletoc%28%29/http://ro.orthodoxwiki.org/Serafim_de_Sarov#Via.C5.A3ahttp://ro.orthodoxwiki.org/Serafim_de_Sarov#Via.C5.A3ahttp://ro.orthodoxwiki.org/Serafim_de_Sarov#Via.C5.A3ahttp://ro.orthodoxwiki.org/Serafim_de_Sarov#Via.C5.A3ahttp://ro.orthodoxwiki.org/Serafim_de_Sarov#Via.C5.A3a_monahal.C4.83http://ro.orthodoxwiki.org/Serafim_de_Sarov#Via.C5.A3a_monahal.C4.83http://ro.orthodoxwiki.org/Serafim_de_Sarov#Via.C5.A3a_monahal.C4.83http://ro.orthodoxwiki.org/Serafim_de_Sarov#Via.C5.A3a_monahal.C4.83http://ro.orthodoxwiki.org/Serafim_de_Sarov#Pustniculhttp://ro.orthodoxwiki.org/Serafim_de_Sarov#Pustniculhttp://ro.orthodoxwiki.org/Serafim_de_Sarov#Pustniculhttp://ro.orthodoxwiki.org/Serafim_de_Sarov#Motovilovhttp://ro.orthodoxwiki.org/Serafim_de_Sarov#Motovilovhttp://ro.orthodoxwiki.org/Serafim_de_Sarov#Motovilovhttp://ro.orthodoxwiki.org/Serafim_de_Sarov#Cuget.C4.83ri_duhovnice.C5.9Ftihttp://ro.orthodoxwiki.org/Serafim_de_Sarov#Cuget.C4.83ri_duhovnice.C5.9Ftihttp://ro.orthodoxwiki.org/Serafim_de_Sarov#Cuget.C4.83ri_duhovnice.C5.9Ftihttp://ro.orthodoxwiki.org/Serafim_de_Sarov#Cuget.C4.83ri_duhovnice.C5.9Ftihttp://ro.orthodoxwiki.org/Serafim_de_Sarov#Imnografiehttp://ro.orthodoxwiki.org/Serafim_de_Sarov#Imnografiehttp://ro.orthodoxwiki.org/Serafim_de_Sarov#Imnografiehttp://ro.orthodoxwiki.org/Serafim_de_Sarov#Surs.C4.83http://ro.orthodoxwiki.org/Serafim_de_Sarov#Surs.C4.83http://ro.orthodoxwiki.org/Serafim_de_Sarov#Surs.C4.83http://ro.orthodoxwiki.org/Serafim_de_Sarov#Surs.C4.83http://ro.orthodoxwiki.org/Serafim_de_Sarov#Leg.C4.83turi_externehttp://ro.orthodoxwiki.org/Serafim_de_Sarov#Leg.C4.83turi_externehttp://ro.orthodoxwiki.org/Serafim_de_Sarov#Leg.C4.83turi_externehttp://ro.orthodoxwiki.org/Serafim_de_Sarov#Leg.C4.83turi_externehttp://ro.orthodoxwiki.org/Serafim_de_Sarov#Iconshttp://ro.orthodoxwiki.org/Serafim_de_Sarov#Iconshttp://ro.orthodoxwiki.org/Serafim_de_Sarov#Iconshttp://ro.orthodoxwiki.org/19_iuliehttp://ro.orthodoxwiki.org/19_iuliehttp://ro.orthodoxwiki.org/19_iuliehttp://ro.orthodoxwiki.org/Maica_Domnuluihttp://ro.orthodoxwiki.org/Maica_Domnuluihttp://ro.orthodoxwiki.org/Maica_Domnuluihttp://ro.orthodoxwiki.org/Icoan%C4%83http://ro.orthodoxwiki.org/Icoan%C4%83http://ro.orthodoxwiki.org/Icoan%C4%83http://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Minune&action=edithttp://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Minune&action=edithttp://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Minune&action=edithttp://ro.orthodoxwiki.org/Imagine:Seraphim_of_Sarov.jpghttp://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Minune&action=edithttp://ro.orthodoxwiki.org/Icoan%C4%83http://ro.orthodoxwiki.org/Maica_Domnuluihttp://ro.orthodoxwiki.org/19_iuliehttp://ro.orthodoxwiki.org/Serafim_de_Sarov#Iconshttp://ro.orthodoxwiki.org/Serafim_de_Sarov#Leg.C4.83turi_externehttp://ro.orthodoxwiki.org/Serafim_de_Sarov#Surs.C4.83http://ro.orthodoxwiki.org/Serafim_de_Sarov#Imnografiehttp://ro.orthodoxwiki.org/Serafim_de_Sarov#Cuget.C4.83ri_duhovnice.C5.9Ftihttp://ro.orthodoxwiki.org/Serafim_de_Sarov#Motovilovhttp://ro.orthodoxwiki.org/Serafim_de_Sarov#Pustniculhttp://ro.orthodoxwiki.org/Serafim_de_Sarov#Via.C5.A3a_monahal.C4.83http://ro.orthodoxwiki.org/Serafim_de_Sarov#Via.C5.A3ahttp://toggletoc%28%29/http://ro.orthodoxwiki.org/Moa%C5%9Ftehttp://ro.orthodoxwiki.org/19_iuliehttp://ro.orthodoxwiki.org/2_ianuariehttp://ro.orthodoxwiki.org/M%C4%83n%C4%83stirea_Sarov_%28Rusia%29http://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Ascet&action=edithttp://ro.orthodoxwiki.org/Cuvios


27/29

la magazinul pe care l aveau dar afacerile nu-l ncntau deloc. Tnrului i plcea s citeascscrierilevieile sfinilor, s mearg la biseric i s se retrag singur larugciune.

La vrsta de 18 ani Serafim a hotrt s devinclugr. Mama lui l-a binecuvntat i i-a druit ocrucede aram, pe care a purtat-o peste haine toat viaa. Astfel a intrat lamnstireaSarov ca

novice.Viaa monahal

nc din prima zi n mnstire Serafim a artat c avea dou caliti excepionale ale vieii sale:hrana puin i odihna puin. Elmnca o dat n zi, foarte puin, iar miercurea i vinerea numnca defel. Dup ce a primit binecuvntare de lastare, adic printele su duhovnicesc, anceput tot mai des s se retragn singurtatea pdurii pentru rugciune i meditaie religioas.La scurt timp s-a mbolnvit din nou grav, fiind intuit la pat de boal timp de trei ani.

nc o dat Preasfnta Fecioar i-a aprut mpreun cu mai muli sfini i l-a vindecat. Artnd

spreprinteleSerafim, Preasfnta Fecioar i-a spusApostoluluiIoan Teologul: "Acesta este unulde-ai notri." Atunci, atingndu-l ntr-o parte cu toiagul i-a luat boala.

Serafim a depus votul monahal n 1786, pe cnd avea 27 de ani, lund numele care n ebraicnseamn "nfocat" sau "arztor." Curnd a fost numitierodiacon. Serafim a fcut cinste numeluisu prin puterea de foc a rugciunii pe care o avea. Cu excepia timpului foarte scurt n care seodihnea, restul timpului i-l petrecea n biseric. Prin nevoina n rugciune i la slujbelebisericeti Serafim s-a nvrednicit s vadngeriicntnd i slujind n biseric. n timpulSfinteiLiturghiidinJoia mare, el L-a vzut pe nsui DomnulIisus Hristosca Fiu al Omului intrnd nbiseric nconjurat de alaiul ngeresc i binecuvntnd pe cei ce se rugau. Dup aceast vedenieminunat sfntul nu a putut gri o lung perioad de timp.

Pustnicul

n 1793 Sf. Serafim a fosthirotonitieromonah, dup care a slujit zilnic i s-a mprtit cuSfntamprtanietimp de un an de zile. Apoi Sf. Serafim a nceput s se retrag n "ndeprtatapustnicie"a pdurii la aproximativ cinci km deprtare de Mnstirea Sarov. Era deja la omsur duhovniceasc nalt. Animalele slbatice din pdure - uri, iepuri, lupi, vulpi i altele -veneau la coliba sfntului. Maica stare a Mnstirii Diveevo, Matrona Plescheeva, a vzut cumsfntul a hrnit un urs chiar din mna lui. "Faa marelui printe era minunat de luminoas ivesel avnd o strlucire ngereasc," povestea ea. n timp ce tria n mica lui colib din pustie,sfntul a avut mult de suferit din cauza unor tlhari care l-au atacat. Dei era puternic din punct

de vedere fizic i avea un topor n mn n acel moment,sfntul nu a opus rezisten. Cnd l-auameninat i i-au cerut banii, sfntul a lsat jos toporul, i-a ncruciat minile pe piept i s-a lsatn minile lor. Acetia l-au lovit bestial cu coada toporului n cap pn i-a pornit sngele pe nasi urechi, dup care l-au lovit cu o buturug i l-au clcat n picioare i l-au trt pe jos lsndu-lincontient. Cnd au considerat c a murit, l-au lsat n pace. Unicul lucru de valoare pe care l-augsit n colib a fost icoana Maicii Domnului cea ndurerat(Umilenie) n faa creia se rugamereu Sf. Serafim. Dup un timp, cnd tlharii au fost prini, sfntul a depus mrturie nfavoarea lor, dei n urma loviturilor primite sfntul a rmas cocoat toat viaa.
http://ro.orthodoxwiki.org/Hagiografiehttp://ro.orthodoxwiki.org/Hagiografiehttp://ro.orthodoxwiki.org/Hagiografiehttp://ro.orthodoxwiki.org/Rug%C4%83ciunehttp://ro.orthodoxwiki.org/Rug%C4%83ciunehttp://ro.orthodoxwiki.org/Rug%C4%83ciunehttp://ro.orthodoxwiki.org/C%C4%83lug%C4%83rhttp://ro.orthodoxwiki.org/C%C4%83lug%C4%83rhttp://ro.orthodoxwiki.org/C%C4%83lug%C4%83rhttp://ro.orthodoxwiki.org/Crucehttp://ro.orthodoxwiki.org/Crucehttp://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=M%C4%83n%C4%83stirea&action=edithttp://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=M%C4%83n%C4%83stirea&action=edithttp://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=M%C4%83n%C4%83stirea&action=edithttp://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Novice&action=edithttp://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Novice&action=edithttp://ro.orthodoxwiki.org/Stare%C5%A3http://ro.orthodoxwiki.org/Stare%C5%A3http://ro.orthodoxwiki.org/Stare%C5%A3http://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=P%C4%83rinte&action=edithttp://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=P%C4%83rinte&action=edithttp://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=P%C4%83rinte&action=edithttp://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Apostolului&action=edithttp://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Apostolului&action=edithttp://ro.orthodoxwiki.org/Ioan_Teologulhttp://ro.orthodoxwiki.org/Ioan_Teologulhttp://ro.orthodoxwiki.org/Ioan_Teologulhttp://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Ierodiacon&action=edithttp://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Ierodiacon&action=edithttp://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Ierodiacon&action=edithttp://ro.orthodoxwiki.org/%C3%8Engerhttp://ro.orthodoxwiki.org/%C3%8Engerhttp://ro.orthodoxwiki.org/%C3%8Engerhttp://ro.orthodoxwiki.org/Sf%C3%A2nta_Liturghiehttp://ro.orthodoxwiki.org/Sf%C3%A2nta_Liturghiehttp://ro.orthodoxwiki.org/Sf%C3%A2nta_Liturghiehttp://ro.orthodoxwiki.org/Sf%C3%A2nta_Liturghiehttp://ro.orthodoxwiki.org/S%C4%83pt%C4%83m%C3%A2na_Marehttp://ro.orthodoxwiki.org/S%C4%83pt%C4%83m%C3%A2na_Marehttp://ro.orthodoxwiki.org/S%C4%83pt%C4%83m%C3%A2na_Marehttp://ro.orthodoxwiki.org/Iisus_Hristoshttp://ro.orthodoxwiki.org/Iisus_Hristoshttp://ro.orthodoxwiki.org/Iisus_Hristoshttp://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Preo%C5%A3ia&action=edithttp://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Preo%C5%A3ia&action=edithttp://ro.orthodoxwiki.org/Ieromonahhttp://ro.orthodoxwiki.org/Ieromonahhttp://ro.orthodoxwiki.org/Ieromonahhttp://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Sf%C3%A2nta_%C3%8Emp%C4%83rt%C4%83%C5%9Fanie&action=edithttp://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Sf%C3%A2nta_%C3%8Emp%C4%83rt%C4%83%C5%9Fanie&action=edithttp://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Sf%C3%A2nta_%C3%8Emp%C4%83rt%C4%83%C5%9Fanie&action=edithttp://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Sf%C3%A2nta_%C3%8Emp%C4%83rt%C4%83%C5%9Fanie&action=edithttp://ro.orthodoxwiki.org/Pustnichttp://ro.orthodoxwiki.org/Pustnichttp://ro.orthodoxwiki.org/Pustnichttp://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Sf%C3%A2nta_%C3%8Emp%C4%83rt%C4%83%C5%9Fanie&action=edithttp://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Sf%C3%A2nta_%C3%8Emp%C4%83rt%C4%83%C5%9Fanie&action=edithttp://ro.orthodoxwiki.org/Ieromonahhttp://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Preo%C5%A3ia&action=edithttp://ro.orthodoxwiki.org/Iisus_Hristoshttp://ro.orthodoxwiki.org/S%C4%83pt%C4%83m%C3%A2na_Marehttp://ro.orthodoxwiki.org/Sf%C3%A2nta_Liturghiehttp://ro.orthodoxwiki.org/Sf%C3%A2nta_Liturghiehttp://ro.orthodoxwiki.org/%C3%8Engerhttp://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Ierodiacon&action=edithttp://ro.orthodoxwiki.org/Ioan_Teologulhttp://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Apostolului&action=edithttp://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=P%C4%83rinte&action=edithttp://ro.orthodoxwiki.org/Stare%C5%A3http://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Novice&action=edithttp://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=M%C4%83n%C4%83stirea&action=edithttp://ro.orthodoxwiki.org/Crucehttp://ro.orthodoxwiki.org/C%C4%83lug%C4%83rhttp://ro.orthodoxwiki.org/Rug%C4%83ciunehttp://ro.orthodoxwiki.org/Hagiografie


28/29

Curnd apoi a nceput perioada "stlpnic" a vieii sale, petrecnd n rugciune, pe o piatr, cuminile ridicate, aproape nemicat, timp de o mie de zile.

Spre sfritul vieii, Sf. Serafim a avut o viziune minunat cu Maica Domnului, ceea de l-adeterminat s devin printeduhovnic. A nceput sprimeasc pe oricine venea la el pentru

ajutor sau un cuvnt de folos. Mii de oameni din toate colurile i de toate felurile veneau la uasfntului ca s se mbogeasc din harul su, pe care l-a primit prin multele i grelele nevoine.Tuturor se arta smerit, bucuros i deschis. Obinuia s-i primeasc pe toi cu cuvintele: "Bucuriamea!" Pe muli i sftuia s dobndeasc pacea sufletului i atunci se vor mntui oamenii dinjurul lor." Indiferent ce rang aveau oamenii care veneau la el, sfntul se nchina n faa lor i lesruta minile a binecuvntare. Nu avea nevoie s-i spun omul de ce a venit pentru c vedeanluntrul sufletului fiecruia. Obinuia s spun c veselia nu este un pcat deoarece aceastanltur tristeea, din care se nate dezndejdea i nimic nu este mai groaznic dect aceea.

"Of, dac ai ti," spuse el odat unui clugr, "ce bucurie i dulcea l ateapt nRaipe unsuflet drept! Ai fi deacord s ndurai n aceast via toate necazurile, persecuiile i umilina

cu mulumire. Dac n chilie ar fi plin de viermi care ar mnca trupul nostru tot restul vieii am fibucuroi s ndurm numai s nu cumva s pierdem bucuria cea cereasc pe care a pregtit-oDumnezeu pentru cei ce l iubesc pe El."

Motovilov

Minunata transfigurare a sfntului a fost povestit de un ucenic cu mare evlavie la sfntul, penume: Motovilov. ntmplarea s-a petrecut iarna, ntr-o zi noroas. Motovilov sttea pe untrunchi n pdure iar Sf. Seraphim se afla n faa lui, povestindu-i despre sensul vieii cretine iexplicndu-i motivul vieii cretinilor pe pmnt.

"Este nevoie s lsmDuhul Sfnts ptrund n inimile noastre. Toate cele bune pe care lesvrim n numele lui Hristos, ni s-au dat prin Duhul Sfnt i le putem face mai ales prinrugciune, care ne este tot timpul la ndemn," spunea el.

"Printe," ntreb Motovilov, "cum a putea vedea harul Sfntului Duh? Cum pot s-mi dauseama dac este ntru mine sau nu?"

Sf. Serafim a nceput s-i explice prin pilde din vieile sfinilor i apostolilor dar ucenicul tot nupricepea. Atunci btrnul l apuc de umeri hotrt i-i spuse, "Dragul meu frate, amndoi neaflm acum ntru Duhul Sfnt." Atunci parc i s-au luminat ochii lui Motovilov care a vzut cumfaa btrnului strlucea ca soarele. Inima i s-a umplut de linite i bucurie, corpul i-a fost

strbtut de cldur ca i cnd ar fi fost var i n jurul lor se rspndea o mireasm foarteplcut. Motovilov s-a speriat de acea schimbare neobinuit, dar mai ales de faa sfntului carestrlucea. Dar sfntul i-a spus: "Nu te teme, drag frate, c n-ai putea nici mcar s m vezi dacnu ai fi i tu n plintatea Sfntului Duh. S mulumim Domnului c ne-a milostivit astfel."

Atunci a neles Motovilov cu mintea i cu inima ce nseamn transfigurarea prin pogorreaSfntului Duh asupra omului.
http://ro.orthodoxwiki.org/St%C3%A2lpnichttp://ro.orthodoxwiki.org/St%C3%A2lpnichttp://ro.orthodoxwiki.org/St%C3%A2lpnichttp://ro.orthodoxwiki.org/Duhovnichttp://ro.orthodoxwiki.org/Duhovnichttp://ro.orthodoxwiki.org/Duhovnichttp://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Rai&action=edithttp://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Rai&action=edithttp://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Rai&action=edithttp://ro.orthodoxwiki.org/Duhul_Sf%C3%A2nthttp://ro.orthodoxwiki.org/Duhul_Sf%C3%A2nthttp://ro.orthodoxwiki.org/Duhul_Sf%C3%A2nthttp://ro.orthodoxwiki.org/Duhul_Sf%C3%A2nthttp://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Rai&action=edithttp://ro.orthodoxwiki.org/Duhovnichttp://ro.orthodoxwiki.org/St%C3%A2lpnic


29/29

Cugetri duhovniceti

"Cititul cuvntului lui Dumnezeu trebuie s se fac n singurtate, pentru ca ntreaga minte s seafunde n adevrurile dinSfnta Scripturi s se nfierbnte pn la lacrimi; de la acestea omulse nclzete tot i se umple de daruri duhovniceti care bucur mintea i inima mai tare dect

orice alt cuvnt."

"Dumnezeu e foc care nclzete i aprinde inima i strfundurile trupului nostru. De aceea, cndsimim rceala n inimi, aceea este de la diavol pentru c diavolul este rece. Atunci trebuie schemm numele Domnului, Care va veni i va nclzi inimile noastre cu o dragoste pur nunumai fa de El ci i fa de aproapele, iar rceala urtorului de bine va disprea din faa clduriiLui."

"Trupul este un sclav iar sufletul este stpnul, deci din mila lui Dumnezeu trupul este nevoit deboli, pentru c numai aa slbesc patimile i ne ntoarcem la omul dinluntru. Da, uneori boliletrupului sunt cauzate de patimile sale." -- Sfaturi duhovniceti.

"Cei care au hotrt s-I slujeasc Domnului Dumnezeu, trebuie s exerseze rugciunea miniinchinat Mntuitorului i s o rosteasc nencetat: "Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul luiDumnezeu, miluiete-m pe mine, pctosul"!

"Cnd ne cuprinde dezndejdea, s nu ne lsm robii. Mai degrab ntrii i ocrotii de luminacredinei, s spunem vrjmaului cu curaj: "Ce eti tu nou, tu care ai fost alungat de la faa luiDumnezeu, un fugar din rai, un rob al rului? Tu nu ne poi atinge pentru c Hristos, Fiul luiDumnezeu ne este stpn nou i tuturor. Piei, blestematule. Noi credem n dreapt Crucea sa.arpe, te clcm pe cap."
http://ro.orthodoxwiki.org/Sf%C3%A2nta_Scriptur%C4%83http://ro.orthodoxwiki.org/Sf%C3%A2nta_Scriptur%C4%83http://ro.orthodoxwiki.org/Sf%C3%A2nta_Scriptur%C4%83http://ro.orthodoxwiki.org/Sf%C3%A2nta_Scriptur%C4%83

106241250 Sfantul Serafim de Sarov

Documents

Transcript of 106241250 Sfantul Serafim de Sarov