10014 Lectie Demo Arta Decorarii Locuintei

1

LECŢIE DEMONSTRATIVĂARTA DECORĂRII LOCUINŢEI LECŢIE

DEMONSTRATIVĂINTRODUCERE

V-ar plăcea să aveţi o profesie în care simţul artistic se îmbină cu abilităţile practice? Profitaţi acum de şansa de a vă simţi minunat în propria dvs. casă, dar şi de a atrage admiraţia familiei şi prietenilor, de a descoperi tainele unei profesii de viitor.Cursul EUROCOR de Arta Decorării Locuinţei vă ajută să îmbinaţi utilul cu plăcutul şi vă poate aduce, în acelaşi timp, venituri suplimentare. Cursul EUROCOR Arta Decorării Locuinţei vă oferă toate informaţiile de care aveţi nevoie pentru a excela în acest domeniu!Veţi învăţa cum să aranjaţi fiecare cameră în funcţie de funcţionalitatea ei şi

de specificul locuinţei.Veţi reuşi să creaţi o ambianţă plăcută, personalizată, în orice tip de interioare,

de la camera copilului până la un living sofisticat, de la biroul de lucru până la casa de vacanţă.

Veţi afla lucruri inedite despre obiectele de mobilier şi materialele folosite la decoraţiuni sau importanţa luminii în decorarea unui spaţiu.

Veţi ajunge să realizaţi proiecte atrăgătoare, deosebite, fără costuri ridicate şi să obţineţi chiar câştiguri importante.

Învăţaţi comod!Primiţi acasă pachetele de curs, pe care le parcurgeţi când vreţi! Studiaţi fără stres, în confortul propriului cămin, în fotoliu sau pe terasă, după program sau în weekenduri, vara sau iarna... când şi unde doriţi!

Vă veţi bucura de o atenţie deosebită! Beneficiaţi de sprijinul unui profesor personal, un specialist cu experienţă, care poate fi contactat prin corespondenţă poştală sau online. Arta decorării interioarelor este un domeniu în continuă expansiune. Îmbinaţi profesia cu arta, pentru un viitor mai bun! Mult succes!

LECŢIA DEMONSTRATIVĂ vă ajută să vă familiarizaţi cu materialele şi metoda de studiu EUROCOR. Din punctul de vedere al numărului de pagini,

aceasta reprezintă aproximativ jumătate din conţinutul unui caiet de curs. Vă prezentăm câteva secţiuni teoretice, exemple, exerciţii şi un model de temă, selectate din diverse lecţii, pentru a vedea exact cum sunt structurate caietele.

2

LECŢIE DEMONSTRATIVĂ ARTA DECORĂRII LOCUINŢEI

@

@

STRUCTURA LECŢIILORStudiul eficient al cursului nostru este garantat de structura unitară a celor 16 module.

Informaţiile importante sunt prezentate într-un mod atractiv, astfel încât procesul de învăţare devine simplu şi rapid!

Caietele se parcurg uşor, într-un mod relaxat, datorită semnelor grafice şi cuvintelor-cheie special concepute pentru a marca diverse componente ale lecţiilor.

Aveţi la dispoziţie un conţinut bogat de informaţii, presărat cu numeroase desene, schiţe şi planuri, pentru a vă dezvolta atât abilităţile tehnice, cât şi cele artistice.

Metoda graduală de învăţare, de la simplu la complex, vă ajută să deveniţi un adevărat profesionist în domeniul decoraţiunilor interioare.

Exerciţiile, temele pentru acasă şi colaborarea cu profesorul personal vă oferă o evaluare obiectivă a gradului de însuşire a noţiunilor noi.

PRIMIREA CURSULUILa Eurocor, cursanţii aleg unde să primească pachetul de curs! Dvs. ce alegeţi?1. Acasă, la cutia poştală (Cutia poştală trebuie să aibă dimensiunile de

minimum 22x30x1 cm.).2. La serviciu.3. La oficiul poştal de care aparţineţi (Adresa declarată la înscriere trebuie să

fie cea din buletin).

CONTUL DE CURSANTFiecare cursant are propriul cont pe site-ul www.eurocor.ro. Aici găsiţi informaţii despre stadiul trimiterii pachetelor de curs sau plăţile efectuate şi înregistrate. Din contul de cursant se pot accesa şi aplicaţiile TemeOnline sau PlataOnline.

ABSOLVIREAOdată cu expedierea ultimului pachet de curs prin corespondenţă, veţi primi şi testul de evaluare finală. Calificativele obţinute pot fi: foarte bine, bine şi insuficient (în funcţie de punctajul realizat). Odată promovat acest test, veţi obţine Certificatul de absolvire Eurocor.

3

LECŢIE DEMONSTRATIVĂARTA DECORĂRII LOCUINŢEI

Programa cursului ARTA DECORĂRII LOCUINŢEI

Modulul 1 – Decoratorul, specialist în arta ambientării locuinţeiMeseria de decorator de interioare. Ce trebuie să ştie decoratorul de interioare? Etapele de lucru în cadrul conceperii şi implementării unui proiect de decorare. Clasificarea proiectelor de decorare în funcţie de complexitatea intervenţiei decoratorului. Consilierea beneficiarului. Căminul în timp şi spaţiu

Modulul 6 – Locuinţa contemporanăStructura locuinţei. Istoria artelor şi a decoraţiunilor: de la Thonet la stilul internaţional. Postmodernismul şi contemporaneitatea. Efecte spaţiale, percepţie spaţială, corecţie optică

Modulul 2 – Introducere în estetica vizualăTehnici, instrumente şi materiale. Modalităţi de reprezentare. Noţiuni de desen şi compoziţie bidimensională. Reprezentarea spaţiului în bidimensionalitate. Cromatica

Modulul 7 – ProiectareaDesenul tehnic. Practica proiectării. Câteva noţiuni de perspectivă. Softuri utile în decorare

Modulul 3 – Stiluri istorice şi stiluri regionale (I). Din cele mai vechi timpuri până astăziIstoria artelor şi decoraţiunilor: preistoria, Antichitatea şi Evul Mediu. Stilul tradiţional românesc. Stilul rustic. Locuinţa contemporană

Modulul 8 – Lumina în decoraţiunile de interiorLumina naturală şi lumina artificială. Iluminat şi umbrire. Reprezentarea luminii şi umbrei în cadrul proiectelor

Modulul 4 – Stiluri istorice şi stiluri regionale (II). Occident şi OrientIstoria artelor şi decoraţiunilor: Renaşterea, barocul, rococoul. Specificul regional al ambientării locuinţei. Stilul extrem oriental. Câte ceva despre Feng Shui

Modulul 9 – Mobilier şi ergonomieMobilier – exigenţe funcţionale. Structurile de închidere a golurilor şi ergonomia. Tipuri de uşi şi ferestre. Tipuri de mobilier. Mobilarea locuinţei

Modulul 5 – Stiluri istorice şi stiluri regionale (III). Clasic şi romanticIstoria artelor şi decoraţiunilor: clasicismul şi stilul Empire, stilurile burgheze, romantism, istorism, eclectism. Despre kitsch. Primele noţiuni de proiectare. Compunerea spaţiului interior conţinând texturi şi modele diverse

Modulul 10 – Materiale şi accesorii folosite la decorarea locuinţeiMateriale şi tehnologii de prelucrare. Accesoriile, purtătoare de stil. Reprezentarea materialităţii şi colajul. Natura statică, aplicaţiile genului în decoraţiuni interioare. Plante şi ikebana. Tehnologia aplicării tapetului şi mochetelor

4


Modulul 11 – Holurile. Spaţiile de depozitare. Bucătăria şi baiaLocuinţa familială. Vestibulul şi holurile interioare. Bucătaria. Tipuri de bucătării. Baia. Variante. Tehnologia placării cu materiale ceramice

Modulul 14 – GarsonieraTipuri de garsoniere în funcţie de suprafaţă şi profilul beneficiarului. Studii de caz: demisolul, mansarda. Proiectul de ofertare pentru decorarea unei garsoniere

Modulul 12 – Livingul, sufrageria şi dormitorulLivingul. Posibilităţi de transformare. Sufrageria. Spaţiu mutabil. Locul pentru servit masa. Dormitorul. Tehnologia montării parchetului şi tehnologia zugrăvirii

Modulul 15 – Locuinţa familială citadinăTipuri de case/apartamente în funcţie de numărul de niveluri, suprafaţă, profilul beneficiarului. Posibilităţi de extindere. Încăperi cu funcţiuni speciale: sauna şi sala de gimnastică. Proiectul de ofertare pentru decorarea unei locuinţe

Modulul 13 – Camera copilului şi biroul. AtelierulCamera copilului mic: ergonomie şi culoare. Camera adolescentului: loc de odihnă şi spaţiu pentru studiu. Biroul: spaţiul pentru lucru. Biblioteca. Atelierul. Spaţii de depozitare şi zone de lucru. Ergonomie specială

Modulul 16 – Casa de vacanţăTipuri de case şi modalităţi de realizare a decoraţiei de interior în funcţie de: caracterul regional, istoricul construcţiei, profilul beneficiarului, exigenţele funcţionale şi estetice. Terasa şi grădina, construcţiile anexe. Tehnologii de recondiţionare a mobilierului. Exerciţiu de transformare a unui spaţiu dat, prin recondiţionare generală

5


(selecţie din Modulul 14, pagina 1)

Fiecare modul începe cu o introducere în care sunt prezentate principalele aspecte ce vor fi studiate.

Obiectivele pe care trebuie să le atingeţi prin parcurgerea fiecărui modul vă ajută să vă ghidaţi cât mai bine învăţarea.

Modulul 14

GarsonieraÎn cadrul acestui modul vom discuta despre garsoniere, în care amenajarea se face ţinând cont de faptul că toate funcţiile de bază ale unei locuinţe se vor concentra în cadrul unui volum mic, dispunând de strictul necesar. Pe de altă parte, deoarece garsonierele se încadrează în categoria locuinţelor deschise, vom extinde astfel discuţia noastră asupra unor locuinţe deschise medii și mari care pot fi ocupate de un număr variabil de persoane. Vom discuta pe larg despre profiluri de beneficiar potrivite problemelor spaţiale abordate. Penultimul capitol al modulului este dedicat unor situaţii în care locuinţele mici sau cele deschise sunt situate la demisol sau în pod, locuri unde este nevoie de o abordare specială pentru optimizarea spaţiului folosit. În finalul modului, vom stabili particularităţile conceptului de amenajare specific garsonierelor și veţi exersa realizarea unui proiect de ofertare de acest tip.

La sfârșitul acestui modul ne propunem atingerea următoarelor obiective:¯ să descoperiţi cum se pot clasifica garsonierele în funcţie

de standardele de confort şi care pot fi tipurile de structuri planimetrice;

¯ să cunoașteţi profilurile beneficiarilor garsonierelor sau locuințelor deschise în funcție de vârstă, sex și preocupări, de dispoziția de a împărți spațiul cu mai multe persoane;

¯ să cunoașteși ce fel de obiecte și tipuri de amenajare se recomandă în garsoniere sau în locuințe deschise pentru mai multe persoane, cum poate fi economisit spațiul, care este natura conceptului estetic compozițional și ce stiluri de decorare se pot aplica, cum trebuie abordate proiectele de ofertare pentru garsoniere și spații deschise;

¯ să aflaţi care sunt particularitățile structurării garsonierelor și locuințelor deschise la demisol, în pod sau pe terasele imobilelor.

1

6



25

Exerciţiul 10

Schiţaţi planul casei/apartamentului dumneavoastră şi alegeţi cu atenţie un loc în care să integraţi zona biroului, gândindu-vă şi la ce modificări optime ale circulaţiei sau partiului locuinţei aţi putea face cu această ocazie. Dacă aveţi deja amenajată o zonă sau chiar o cameră pentru birou, reproduceţi acest context sau gândiţi-vă dacă nu cumva aţi putea găsi o altă variantă mai bună de încadrare în locuinţă.

Biroul şi ergonomia

Putem desprinde până la acest moment faptul că piesele de mobilier strict necesare pentru munca de tip intelectual, de scris și citit, care definesc specificul biroului, sunt o masă, un scaun și un corp de depozitare pentru documente pe hârtie sau digitale (CD-uri, DVD-uri etc.).Acestea trebuie să fie ergonomice, prezentând dimensiuni și grade de flexibilitate care să asigure confortul persoanei care folosește acest spaţiu o perioadă variabilă, de la 1-2 ore până la 12 ore pe zi.

În plus, pentru izolarea de restul ambientului, se mai folosesc paravane standard, de tip office sau nonconformiste. Paravanele, în oricare din cazuri, au și ele dimensiuni care le asigură utilitatea, adică acoperirea conului de vedere a unui om care stă așezat.

Înălţimea paravanelor este de 130-140 cm pentru un om care stă jos sau de 180-190 cm pentru unul care lucrează în picioare sau pe scaun înalt.

Fig 57. Loc de lucru amenajat acasă după paravan cu structură de fier forjat

Mobilierul special pentru birou se fabrică în sistem modular. Piesele se pot combina între ele, având, de obicei pe adâncime (lăţime), aceleași dimensiuni.

Masa poate avea lăţimea de 60 sau 80 cm, lungimea variind ca multiplu de 20 (80, 100, 120, 140, 160, 180 cm). Pentru lucrul acasă, lungimi cuprinse între 80 și 120 sunt suficiente.Înălţimea unei mese de lucru este de 72 cm, iar la cele reglabile variază între 63 și 78 cm. Pentru PC, mesele sunt mai joase decât pentru scrisul de mână sau sunt prevăzute cu placă glisantă pentru tastatură.

Fig 58. Masă cu placă de tastatură

Există mai multe forme de mese standard pentru colţ care de asemenea se pot combina între ele.

sistem modular

Definiţiile şi informaţiile importante au fost marcate special pentru a facilita înţelegerea lor.

7



Exemplele, evidenţiate printr-un simbol specific, reflectă situaţii frecvent întâlnite.

De exemplu, un tânăr care dorește să se separe de părinţi își poate amenaja o garsonieră, prin folosirea unui spaţiu obţinut din împărţirea locuinţei iniţiale.

Pentru ca zona creată astfel să se poată numi garsonieră, trebuie să aibă, pe lângă baie și bucătărie, și o intrare separată din vestibul, de pe palier sau direct de afară (dacă este vorba de parterul unui bloc sau vile).

Intrările noi care apar pe palier au nevoie de autorizaţie de construcţie și cadastru, deoarece se consideră că a fost creată o nouă locuinţă.

Garsoniere și locuințe deschise

Garsoniera, în înţelesul general al cuvântului, care denumește o locuinţă mică, între 30 și 45 m², fie ea decomandată sau nu, poate fi folosită de o persoană, două, cel mult trei.

Când spaţiul este mare, depășind 50 m², din punct de vedere ergonomic, raportându-ne la spaţiul vital suficient, poate fi folosită chiar de patru persoane, dar nu se mai numește decât în mod forţat garsonieră, ci mai degrabă locuință deschisă. În acest caz, spaţiul deschis poate fi transformat lesne, dacă este nevoie, prin compartimentare, într-un apartament cu două camere, izolându-se de obicei zona dormitorului.

Totuși, garsoniera în înțelesul de bază al cuvântului este folosită în general de o persoană sau două și suprafaţa ei rar depășește 45 m². Numele vine de la cuvântul francez garçon de la care a derivat cuvântul garçonnière. Garsonieră se poate traduce ca locuinţă pentru un băiat, ceea ce indică la origine folosirea acestei locuinţe de către o singură persoană.

În cadrul acestui modul, ne vom referi la garsoniere, dar pe alocuri și la locuinţe cu suprafaţă medie deschise (cu capacitatea unui apartament de 2-3 camere), care nu mai pot fi considerate garsoniere, dar în care spaţiile comunică tot ca în cazul garsonierelor.

Ca o caracteristică generală, garsonierele sunt toate, într-un anumit grad, locuințe deschise, deoarece zona de zi este legată de zona de noapte fără pereţi despărţitori. Se află practic în aceeași cameră. Dacă și bucătăria și uneori locul de îmbăiat sunt deschise, atunci spunem că garsoniera este deschisă.

garsoniera – înțelesul de

bază

Fig 13. Garsonieră izolată într-un apartament

6

8



Ferestrele împărţite în mai multe canaturi au și o deschidere diferenţiată a canaturilor.

Fig 28. Diverse deschideri ale canaturilor ferestrelor

Ferestrele pot fi așezate la niveluri diferite ale parapetului (nivelul inferior al ferestrei) în cadrul peretelui, mai sus sau mai jos în funcţie de utilitatea încăperii. Diversele tipuri funcţionale de mobilier din încăpere sunt dispuse la rândul lor ţinând cont de ferestre.

La fereastră se aşază, de exemplu, mobilier pentru lucru.

Fig 29. Poziţia ferestrelor în funcţie de mobilier

canaturi

Exemplele, adeseori însoţite de imagini, clarifică aspectele teoretice prezentate.

18

9



Cuvintele – cheie marchează principalele aspecte.

stilul rustic medieval

Alte modalități de abordare stilistică

Interioarele din zonele istorice mai pot fi decorate în stilul rustic medieval, în case de piatră și astfel pot semăna cu interioarele castelelor medievale. Beneficiarii pasionaţi de cultura medievală și de istorie își pot construi și decora case noi în acest stil.

În principiu, un beneficiar pretenţios își poate permite să-și construiască și să-și decoreze o casă de vacanţă, mai ales dacă aceasta este izolată, în oricare stil preferat: de secolul al XIX-lea, renascentist, baroc, Art Nouveau, stil antic grecesc etc.

Nu este exclus ca o casă de vacanţă excentrică să fie construită și decorată în stilul circurilor, în stil carnavalesc, suprarealist, în stilul discotecilor sau al cazinourilor din Las Vegas sau, de ce nu, să aibă curtea dotată cu aparate specifice parcurilor de distracţii.

Fig 35. Mobilier şi accesorii textile coloniale din răchită Fig 36. Mobilier şi accesorii orientale

Fig 37. Accesorii marocane

Fig 38. Bucătărie într-o casă din piatră, medievală, Slovacia

17

10



Vă veţi familiariza cu schiţele, planşele şi planurile specifice domeniului.

19

Garsoniere și locuințe deschise de diverse dimensiuni pentru cuplurile de tineriGarsonierele pentru cupluri de tineri pot avea tot felul de dimensiuni şi forme în funcţie de structura imobilului şi în funcţie de situaţia de confort. Contează şi dacă locuinţa este de sine stătătoare sau face parte dintr-un apartament sau locuinţă unifamilială, la ce etaj este, dacă este la mansardă sau la demisol sau dacă poate, este o locuinţă simplă într-o casă pe pământ.

În orice caz şi oricât de mică este garsoniera, decoratorul ar trebui să o poată amenaja optim pentru ca beneficiarii să poată folosi cât mai eficient spaţiul existent.

În imaginile următoare este expus un caz extrem în care garsoniera este foarte mică, de 20 m², dar totuşi beneficiază de avantajul că pereţii sunt destul de înalţi. Sunt prezentate două variante de amenajare: cu subpantă şi cu podium.

Notăm că, dacă pereţii nu erau înalţi, spaţiul ar fi fost impropriu pentru amenajarea locuinţei unui cuplu.

Fig 42. Imaginea axonometrică şi planul variantei cu galerie

Fig 40. Partiul iniţial Fig 41. Imaginea axonometrică şi planul variantei cu podium

11



29Fig 83. Lumină dispersatăFig 82. Lumină indirectă

Fig 81. Lumină directă şi indirectăFig 80. Lumină directă orientată

Fig 79. Iluminat direct în baie

12



9

Acest lucru se datorează și faptului că, de obicei, casele, locuinţele individuale pe pământ, se construiesc la cererea unui beneficiar, în funcţie de profilul acestuia.Locuinţele unifamiliale pot fi, după cum aţi învăţat: case unifamiliale independente (așezate în interiorul unui perimetru de curte), case cu atrium, case pe o latură a parcelei, case la frontul stradal, locuinţe individuale în sistem de case cuplate.

Fig 19. Interiorul unei case cu un nivel, pe pământ, cu atrium

Fig 21. Planul mobilat al unei case cu un nivel, având pereţii modelaţi, cu

colţurile rotunjite

Fig 20. Case la frontul stradal

Fig 22. Plan cu specificarea pardoselii

Teoria se asimilează rapid, graţie imaginilor reprezentative.

13



Exerciţiile reflectă situaţii concrete din activitatea unui designer de interioare.

36

Contribuția beneficiarului trebuie să se situeze doar la nivelul formulării concrete a pretenţiilor, lăsând specialistul să întocmească variantele de decorare. Decoratorul trebuie să aibă o atitudine deschisă şi să argumenteze orice decizie luată, să explice de ce o variantă de decoraţie poate fi mai bună decât alta.

În plus, pentru ca pretenţiile beneficiarului să fie clare pentru decorator, acesta trebuie să îl încurajeze pe beneficiar să-şi exprime preferinţele şi să îl ghideze în acest demers adresându-i întrebări, cum ar fi următoarele:

Acasă lucraţi la masă sau la birou?Vă place intimitatea? Aveţi nevoie de un loc retras? Sau preferaţi societatea?Aveţi multe obiecte personale? Aveţi multe cărţi?Aveţi un hobby? Ce spaţiu ar necesita acesta?Vă culcaţi târziu? Vă treziţi devreme? Cât timp petreceţi acasă?Călătoriţi? Vă place să colecţionaţi suveniruri?

Exerciţiul 16Priviţi figura 39. Ce spune decoraţia încăperii din imagine despre locatar? Încercaţi să faceţi un profil al acestuia, legându-vă de caracteristicile obiectelor, elementele decorative, de ceea ce vă sugerează culorile folosite, modul de plasare a mobilierului, cantitatea de lumină naturală ce intră în încăpere etc.

contribuția beneficiarului

Fig 39. Profil locatar

14



17

documentarea

menționarea surselor

Exerciţiul 6Stabiliţi o tematică de lucru pentru decorarea unei camere din locuinţa dumneavoastră. Veţi ţine cont de: caracteristicile spaţiului, de exigenţele dumneavoastră în materie de confort şi stil şi eventual de caracteristicile geografice ale zonei în care vă aflaţi. Enumeraţi câteva elemente pe care le-aţi folosi pentru a stabili tematica.Găsiţi un subiect sau titlu pentru această decoraţiune şi enumeraţi câteva elemente care stabilesc acest subiect (culori, obiecte etc.).a. Descrierea tematicii (premisele proiectului) ..........................................................b. Subiectul ................................................................................................................c. Descrierea subiectului (elemente simbolice sau care ţin de tematică) ...................

Documentarea proiectului Odată tematica stabilită, decoratorul începe documentarea. El va consulta reviste, cărţi, albume şi website-uri de specialitate, precum şi ofertele de pe piaţa de materiale şi obiecte folosite în decoraţiuni.

Documentarea implică atât parcurgerea materialelor editate, cât şi luarea de notiţe în scris, dar mai ales cu ajutorul desenului şi al culorilor, asupra conceptelor vizuale găsite. Documentarea presupune în plus şi strângerea de material vizual care ilustrează oferta de produse pentru decoraţiuni de pe piaţă.

În acest sens se vor folosi xeroxul, internetul, scanner-ul, mostre, paletare de culori şi texturi direct de la cei care produc sau comercializează mobilier, obiecte, accesorii şi materiale pentru decoraţiuni.

În cadrul documentării se menţionează toate sursele din care provin imaginile utile. Adică numele autorului decoraţiunii prezentate într-o imagine, publicaţia din care a fost preluată, numele publicaţiei, data apariţiei, ce obiecte s-au folosit şi dacă acestea sunt creaţii ale unor designeri sau artişti menţionaţi în publicaţie, ce stil de decoraţie şi concept vizual s-a folosit la decoraţie, dacă a fost observată influenţa altor designeri sau decoratori în acea imagine etc. Menţionarea surselor este necesară pentru cultura personală a decoratorului, şi pentru informarea beneficiarului.

Dacă o locuinţă decorată este prezentată într-o revistă şi sursele de documentare nu sunt precizate de către decorator, acesta din urmă poate fi acuzat de plagiat de către alţi decoratori din stilul cărora s-ar fi inspirat direct. Într-o prezentare de acest fel se menţionează şi brandul fiecărui obiect de design inclus în decoraţie.

Exerciţiul 7Găsiţi o imagine pe internet sau într-o revistă de decoraţiuni şi citiţi toate informaţiile despre provenienţa imaginii în sine şi a obiectelor din imagine. Notaţi aceste informaţii după cum urmează:a. Data documentării: b. Publicaţia (revistă/website etc.): c. Data apariţiei

15



20

Veţi găsi numeroase recomandări pentru amenajarea interioarelor, evidenţiate printr-un semn aparte.

Deci, limita minimă pentru o gasonieră ar fi 20 m² şi aceasta nu ar fi potrivită decât pentru o singură persoană, în condiţiile în care înălţimea pereţilor e normală, de 2, 5 m.

Am descris până acum mai multe tipuri de garsoniere, de dimensiuni diferite, care se pretează, în general, la a fi locuite de un cuplu de tineri. În figurile următoare, dar şi în capitolele de la sfârşitul modulului sunt prezentate imagini care descriu astfel de garsoniere.

O structură de tip garsonieră mai poate apărea de exemplu şi dacă un apartament cu două sau chiar trei camere nedecomandat sau decomandat este considerat prea mic. În acest caz, dacă este permis, se pot elimina pereţi şi astfel locuinţa se deschide, parţial sau total. Acest lucru duce la câştigarea nu numai de spaţiu, dar şi de lumină.

Eliminarea pereţilor este posibilă numai în locuinţele noi cu structură de stâlpi şi grinzi. Mai ales dacă e vorba de eliminarea majorităţii pereţilor despărţitori, inclusiv a celor de sub grinzi, aceste modificări se permit mai mult la ultimul etaj sau la mansarde, deoarece, chiar dacă pereţii nu sunt portanţi, ei au totuşi un rol în statica şi rezistenţa structurii imobilului, participând la flexibilitatea acesteia în caz de seism. Calculele de rezistenţă au arătat că umplutura cu BCA între grinzi și stâlpi trebuie să se ia în calcul la verificarea structurii.

Fig 43. Garsonieră cu mobilier tip saltea, designer Tamizo Architects (sursa: besttopdesign.com)

Fig 44.

Fig 46. Plan apartament cu două camere transformat în locuinţă deschisă

Fig 45. Plan apartament cu două camere şi plan al locuinţei deschise obţinute

16



21

Oricum, pentru orice modificare în interiorul locuinţei, este nevoie de autorizaţie de construcţie pe baza proiectului realizat de un architect cu drept de ştampilă.

Deoarece s-a observat nevoia de deschidere, mai ales la cuplurile tinere fără copii, în scopul rezolvării unor probleme de iluminat, dar şi pentru simplificarea modului de viaţă prin eliminarea uşilor, se proiectează astăzi structuri de imobile cu garsoniere mari, până la 45-48 de mp, dar şi spaţii deschise chiar mai mari, în poduri, mansarde sau penthouse-uri. Spaţiile deschise se preferă şi în condiţiile soluţionării problemei termoizolaţiei cu ferestre fono şi termoizolante, precum şi cu pereţi exteriori izolaţi termic foarte bine.

Într-o locuinţă deschisă, doar zona de somn este izolată mai mult sau mai puţin, eventual într-o nişă de dimensiunea unei camere mici, ce poate conţine grinzi şi stâlpi (vezi fig 39). O locuinţă deschisă mai mare poate fi compartimentată cu succes şi fonoizolată în cazul apariţiei unui copil.

Exerciţiul 4

Realizaţi planul mobilat și colorat (obiecte de mobilier, sanitare, pardoseală, corpuri de iluminat) al garsonierei de 34 m² din fig 3 pentru un cuplu de tineri proaspăt căsătoriţi.

1. Cum pot fi clasificate garsonierele după standardele de calitate, la ce se referă aceste standarde și ce implică fiecare tip de garsonieră?

2. Care sunt asemănările și deosebirile dintre o locuinţă deschisă și o garsonieră?

3. Cum se amenajează garsoniera pentru o persoană în funcţie de vârsta acesteia?

4. Cum se amenajează garsoniera pentru un cuplu în funcţie de vârstă?5. Care sunt spaţiile care se pot închide parţial sau total într-o locuinţă

deschisă?

Întrebări de verificare

Fig 47 b. Locuinţă deschisă cu pat pe podium (Design D. Lechaud)

Fig 47 a. Plan

Întrebările de verificare au rol recapitulativ.

17



40

Aceste răspunsuri reprezintă sugestii de rezolvare a exercițiilor din modul.

Exercițiul 6a) Descrierea tematicii (premisele proiectului): camera de 4 × 4 m în

apartament cu 3 camere, situat cu vederea spre sud în bloc de locuinţe, Bucureşti, ferestre standard, parchet laminat „Brad”, mobilier etno românesc, lemn de tei, tematica poate fi dată de stilul etno românesc adaptat habitatului urban.

b) Subiectul: „Floarea soarelui”.c) Descrierea subiectului (elemente simbolice): pereţi culoarea mierii,

vase de ceramică cu smalţ vernil uni, reproducere după Van Gogh cu floarea soarelui, străchini cu motive solare, elemente solare sculptate în mobilier, draperii cu imprimeu floral reprezentând floarea soarelui.

Exercițiul 16Locatarii acestei încăperi sunt soţ şi soţie. Acesta poate fi dormitorul conjugal din locuinţa urbană a acestora, din casa de vacanţă sau poate o cameră la un hotel pe care îl agrează. Persoanele sunt firi romantice, amatoare de călătorii şi natură. Iubesc florile, viaţa liniştită la ţară şi alimentele naturale. Cei doi soţi au preocupări intelectuale, sunt amatori de literatură şi istorie. Meseriile practicate de aceştia pot fi legate de aceste domenii.Aleg lucruri de bună calitate, din materiale rezistente şi scumpe. Păstrează mobilierul vechi de bună calitate.Spaţiul din imagine este destinat strict activităţilor specifice dormitorului. Fereastra foarte mică indică faptul că această cameră nu poate fi folosită ca birou.

R\s

puns

uri l

a ex

erci

]iiExerciţiul 6Stabiliţi o tematică de lucru pentru decorarea unei camere din locuinţa dumneavoastră. Veţi ţine cont de: caracteristicile spaţiului, de exigenţele dumneavoastră în materie de confort şi stil şi eventual de caracteristicile geografice ale zonei în care vă aflaţi. Enumeraţi câteva elemente pe care le-aţi folosi pentru a stabili tematica.Găsiţi un subiect sau titlu pentru această decoraţiune şi enumeraţi câteva elemente care stabilesc acest subiect (culori, obiecte etc.).

a. Descrierea tematicii (premisele proiectului) ..........................................................b. Subiectul ................................................................................................................c. Descrierea subiectului (elemente simbolice sau care ţin de tematică) ...................

Exerciţiul 16Priviţi figura 39. Ce spune decoraţia încăperii din imagine despre locatar? Încercaţi să faceţi un profil al acestuia, legându-vă de caracteristicile obiectelor, elementele decorative, de ceea ce vă sugerează culorile folosite, modul de plasare a mobilierului, cantitatea de lumină naturală ce intră în încăpere etc.

Vă autoevaluaţi rapid, cu ajutorul răspunsurilor la exerciţii.

18



Rezumatele prezintă aspectele cele mai importante din fiecare modul.

44

Rez

umat

ul m

odul

ului

66.1 În sec. al XIX-lea, mobilierul încovoiat prin aburire a fost produs în serie

de Thonet.

6.2 Art Nouveau dezvoltă o ramură organică şi o ramură geometrică. Noile materiale şi structuri susţin o organizare mai liberă a construcţiilor, generând o nouă estetică.

6.3 Art déco sintetiza, în perioada interbelică, curentele artistice de avangardă, manifestând două tendinţe: raţională și ornamentală. De la art déco, forma aerodinamică a devenit o constantă a designului de obiecte.

6.4 Absolvenţii Școlii Bauhaus (1919-1933) au devenit exponenţi ai Mişcării Moderniste.

6.5 Mişcarea Modernistă este funcţionalistă. Ludwig Mies van der Rohe este maestrul curentului raţionalist. Le Corbusier a creat Modulorul, sistem de proporţii. Glass House (Philip Johnson) este primul exemplu de minimalism.

6.6 Stilul internațional postbelic a fost fondat pe piaţa capitalistă liberă, bazată pe cererea de design. Mobilierul de depozitare încastrat compartimentat a creat tipul clasic de amenajare modernă.

6.7 Designul organic s-a dezvoltat în afara formalismului Mișcării Moderniste.

6.8 Produsele raţionaliste de „design bun” („good design”) din America, Italia, Scandinavia şi Anglia reţineau caractere naționale distincte.

6.9 Mișcarea de avangardă s-a îndreptat spre un stil orientat pe consumator. Antidesignul a încurajat individualismul mai degrabă decât standardizarea.

6.10 Stilul High Tech a utilizat materiale industriale și a integrat aparatură high tech.

6.11 Redesignul valorifică un produs de serie, clişeu, prin accesorizare.

6.12 Studioul Memphis a fost în centrul Mișcării Postmoderniste care a reprezentat o reală alternativă intelectuală la raţionalism.

6.13 Mişcarea neomodernistă poartă similitudini cu stilul internaţional postbelic.

6.14 În anii 2000 s-au produs din nou obiecte de design modern și postmodern devenit „clasic”. Tendinţa generală în anii ‘90 - 2000 este promovarea minimalismului.

6.15 O casă include zona de zi și zona de noapte.

6.16 Variabilitatea vizuală, subiectivă, a dimensiunii unei suprafeţe sau obiect în funcţie de dimensiunile şi luminozitatea contextului spaţial în care se află se numeşte dimensiune relativă. Orice intervenţie care se face în interiorul unui spaţiu gol, neutru, modifică percepţia asupra acelui spaţiu.

6.17 Scara percepției se referă la raportul dintre dimensiunile spaţiului și ale corpului nostru (când ne aflăm în armonie cu ambientul, reprezintă scara umană).

19



Temele vă ajută să vă fixaţi cunoştinţele dobândite.

44

În cazul exercițiilor cu variante de răspuns, o singură variantă este corectă.

1. În care din următoarele oraşe se producea mobilier renascentist? a) Florenţa, Veneţia, Bologna, Roma. b) Rimini, Ravena, Barcelona, Roma. c) Roma, Versailles, Veneţia, Mansart.

2. Tatami este: a) un tip de casă japoneză; b) unitate de măsură pentru suprafeţe în interioarele japoneze; c) panouri movibile translucide în casa japoneză.

3. Caracteristici ale stilului baroc sunt: a) simetria, forme regulate, pictura de portrete; b) spaţiul infinit, anfilada, arcul - mâner de paner; c) culori pastelate, mobilierul cu elemente arhitecturale.

4. Care dintre următorii sunt pictori rococo? a) Michelangelo, Leonardo da Vinci, Donatello; b) Watteau, Boucher, Chardin, Canalletto; c) Constable, Bernini, Rembrandt, Vermeer.

5. Elementul foc presupune: a) acoperirea pavimentelor cu covoare pufoase; b) ambientarea cu mobile înalte; c) tablouri reprezentând unghiuri ascuţite.

6. Care credeți că sunt caracteristicile, din punctul de vedere feng shui, ale spațiului din imaginea următoare?

Tem

a pe

ntru

aca

s\ 4

20


Amenajarea locuinţelor a cunoscut în ultimii ani noi direcţii de dezvoltare, odată cu dorinţa omului modern de a-şi personaliza locuinţa. Cursul Eurocor de ARTA DECORĂRII LOCUINŢEI se adresează atât celor care vor să-şi decoreze original căminul sau să-şi dezvolte creativitatea, cât şi celor care intenţionează să

transforme această pasiune într-o profesie pe care să o practice cu succes.Vă aşteptăm!

Tel. 021 33 225 33; www.eurocor.ro

Temele se pot rezolva pe formularele speciale inserate în caiet (dacă se trimit spre corectare prin poştă) sau online, în contul de cursant de pe site-ul www.eurocor.ro. Un profesor personal vă îndrumă pe toată durata studiului.

EXEMPLU

http://www.eurocor.ro

10014 Lectie Demo Arta Decorarii Locuintei

Documents

Transcript of 10014 Lectie Demo Arta Decorarii Locuintei