*

CORNELlU BLAGA

intentionat, cind ii com/enea. De altfel, Lucian Blaga spunea in pagini decorespondenta ea Hronicul nu este 0 autobiografie adevarata -iar eu zic eaeste una rornantata si plina de gfmduri filosofice 9i de imagini poetice,metafore stralucltoare, fortele lui, cum ii era firea si constructia spirituala,acestea fac valoarea Hronicului nu autenticitatea totala a ce scrie in el.

lar Chemarea lupilor con~ne pagini cu femei nu tocmai cinstite, douachiar curvistine, sl un popa brutal si befiv, era 9i pe post de plutas, contragologani, trecere de oi 9i carufe dlncolo la malul celalalt al unui riu narava9,iar "Univers.itarul" batea drumurile de la Sibiu, si pe ploaie 9i pe vint, ea s'ogaseasca la marqine de rau, in casa, pe muierea tlnara si calda cind nu erapopa acasa, erau dealtfel prieteni, venea omul in vizita arnicala, cu desagicu tot ( ea tu 0 proba de damist 9i el chiar daca mare filosof, ea Lula nu vreasa stie de filosofie. le are pe-ale ei, si nici Lulu popii nu fu vrun duh pur sifar'de scuta, ca ornul cu·cit e mai_mare.: cu. atl~ e mai uman, chiar daca 9icurvar, nu-i pacat de moarte, afara daca-o iarta pe vreuna 9i-1blestearna -oricum, Hronioul nu poate servi ea Indreptar pentru 0 biografie eorecta a luiLucian Blaga,' dear una ideatica, dupa cum Chemarea lupilor nu poatefigura in galeria marilor romane rorna ;e9ti, Lucian Blaga nu avea stofa deromancier, prea era filosof 9i poet, desprins de realitati, din care romanul selnspira direct.

Lucian Blaga s-a dedicat filosofiei si la patruzeci de ani, sl dupa ce atrecut acel prag. A gandit filosofie pina a inch is vesnic ochii - "Cresc arboridin mine" - i-au fost ultimile cuvinte.

Din cele documentare de m~i. ~us rezulta clar ea Lucian Blaga nulnteleqea in 1937-1938, cind i9i definitiva intentiile 9i proiectele literare, saconsacre poeziei decit anii tineretii, cum i-a spus dealtfel si.tul Mircea Eliade( a fost apoi altfel, nu din vina I~i ) -iar filosofiei virsta matura, implinitaspiritual, de ganduri. $i socotea ea romanul putea fi pentru el 0 preocuparefinal~. Daca ar fi scris un roman adevarat, in genul specific 9i consacrat, ar

. fi iesit -cred- un roman filosofic, continlnd pagini asemenea celor ale luiRabindranah Tagore in romanele ~ale alegorice, sau ca cel al aceluiasi inL'Offrande Iyrique ( titlul in fr~nce~a, tr~ducere din enqleza de Andre Gide )sau ceva in genul romanulUl pSlhologlc, ca cele ale lui Paul Bourget, Ledisciple, de exemplu. '

Se pare Insa ca Chemarea lupilor este 0 nereusita, singura din tot ceLucian Blaga a scris. Fiindca a abordat un gen literar cu care nu avea nimicin comun, nu avea talent. Unii literali si istorici 0 qresesc cu politica, LucianBlaga 0 qresi cu rornanul. Nu-i chiar am de gray, caz de lrnpuscare.,

*. Intr-o dupa arntaza de la sfirsitul lui ianuarie 1938, plimbindu-ne pe

marginea lacului Herastrau sl dupa ce ~miterminase, in linii mari, expunereasistemului sau filosofic, Lucian s-a oprrt deodata din mers, s-a uitat la mine

-1 00-

LUCIAN BLAGA NECUNOSCUT

~ii lui adinci si rni-a spus cu glasul aproape sugrumat: "Sarni spui tuIfIie CAND MA MAl FAC EU OM?".

Am Inghelat.Revenindu-mi si ascunzlndu-rni emotia, i-arn spus =lasa Magister,

reci dumneata :;>iprin perioada asta lrnbicsita ai sa scapi de ea si te veitltoarce la ale dumitale. Si l-am prins cu rnainile arnindoua de umeri, J-am

nprt usor. cu afectiune sa-I scutur de acel qand, sa i-I alung. M-am abtinutstring la pieptu-mi, cum rni-a venit sa fae, ea sa nu-l impresioneze si sa-

tulbur inca mai tare de cum era. Dealtfel la Blaqesti efuziuni sentimentaleraJ prea sunt, austeritate :;>iinteriorizare In aceasta privinta, revarsari numaicMJS lungi separari tatal meu nu m-a sarutat declt 0 data in viata lui, cindftHUTl intors din accident, in mai 1937, cu 0 colectie de diplome ~i l-am pus

mana un exemplar voluminos de teza de doctorat. A fost fericit, unul~ putinele momente in viata sa cind a fost, in ultimii ani haituit :;>iel debeStiile rosii, De aceea sunt eu anticomunist feroce.

Am reprodus mai sus cuvint cu cuvint cele pronuntate atunci, in1938, pe marginea lacului Herastrau, de Lucian Blaga. Acele cuvinte mi-aulImas intiparite in minte,m-am gandit mereu la ele de-alungul anilor, rn-auQbsedataproape, cuvlntul OM mai ales.

$i cred ca interpretarea corecta a unor cuvinte, ca si a unui text, cereo vibrape in unison cu autorul.Daca nu exista, Inteleqerea este qresita,_rpretarea. alaarrea, daca nu complet eronata. Este marea problem a care

pune in critica si in istoria literara, ea :;>iin filosofie, si in relatiileaponale, acest aspect fiind cel mai grav prin consecinte. Buna ziua

Istrate, trei boboci de gisca frate. Problema Inteleqerii corecte se punetoate domeniile, In viata oamenilor In general si in raporturile dintre ei,tonantele psihice si parerile complet diferite pot duce la dezastre.

tituie cauza prima si generatoare a neinteleqerilor dintre oameni,a ar fi ei, intelectuali sau cu sapa, dogmatici sau empiristi, destep] sau" in toate domeniile In cari ideile se confrunta. lar partea proasta e ea'i au li>iei ideile lor :;>ise zbat, se dau de ceasul rnortii sa le irnpuna,pplor sau unora Inca mai prosti. Si culmea e ea reusesc, Fiindca In

itarism forta e buldozer iar In dernocratie egalitate total a, genii :;>i.. i de-a valma, cu drepturi egale la vot si la cuvlntul In public, :;>iauIun papagal!

.................................................................................."Cand ma mai fac eu Om?". Aceste cuvinte rezurna drama existentei

, ala a lui Lucian Blaga. Caci s-a desfasurat In el 0 drama In cea de'-aparte a viepi lui, si nu rna refer la sfirsitul vietii lui Lucian Blaga, acelaun canon nu 0 drama, boala ( cancer) contribuind. Se dusesera de

,anii de liniste ai tineretii lui spirituale, efervescenta :;>iprim-creatoare,~ata :;>ide lirism, anii din linistea universitatii :;>ibibliotecilor din Viena,n de Cornelia Brediceanu, muza si sprijinul moral, confidenta pertecta,

-101-

CORNELlU BLAGA

se dusesera !?itimpii frecuti in drurnetiile prin jurul Lancrarnului !?i in m;vSebesulul, Dusi erau, ~ie~duli i~ .m~ri Ce~ti !?i vr~~i, !?i an~i de lini~t~creatoare de la Bema !?IViena, linisfitele IUI popasun hterare !?Ifilosofice _venisera tribulaliile de la Ministerul de Externe, mai ales zarva politica dinBucuresti, insuportabila de 0 fire sensibila ea cea a lui Lucian Blaga ~muncit mereu de gandul filosofiei. Filosofie in mijlocul politicanilor ~ivulgului? Imbecilizare,nu filosofie. Toate .acestea pe Lucian Blaga iIexasp_erau. Nu se mai simtea Om. Apo.i -avansi~d in timp cu. gandul- dupace scapase de cosrnarul de la Bucuresti- scurtul Intermezzo diplomatic de laLisabona, un an, aprilie 1938-aprilie 1939. Acolo a trebuit sa le faca singuraproape pe toate, ir Legalie -irni scria el de la Esturil, unde locuia -primulsecretar ( grad !?iunicul in Legalie) Mihai Carnarasescu ( fiul proeminentuluiliberal, Ministru al Agriculturii etc) fiind absent !?icind era prezent, avea altadiverse preoeupan. mondene cu osebire, era !?i baiat aratos, de toate eraafara de diplomat in post, i!?i permitea, propta lui taica-su, cu Titulescu nu-lmersese Insa, Il expedie pe fuse, pe undeva, pe la protocol, ca sa nu-lpofteasca atara, ca de ! era baiatul lu' Camara!?escu. Astfel fiind, in lagunaportugheza Lucian Blaga iar nu a avut linistea necesara sa scrie filosofie,doar rapoarte catre Ministerul de Externe, citeva versuri descriptive ~ianodine. Si sa se Intretina cu Salazar in umbra parcului UniversitaliiCoimbra. Oar cei doi nu au discutat la Colmbra politica, nici rnacardiplornatle, raporturi rornano-portuqheze, aceea era 0 alta treaba, LucianBlaqa 0 indeplinea si solutiona la Lisabona, 'la Ministerul de Externe aIPortugaliei. Cu Salazar la Colrnbra, Lucian Blaga discuta literatura $ifilosofie, uneori filosofie politica. A scris despre acele intrevederi. Mi-a scrissi mie despre impresia pe care i-o lasase singurul dictator cu manusi !?ideinalta cultura cu care a daruit soarta rea Europa dupa primul razboi mondial,rnana forte a lui Salazar nu se simtea, nici in razboi nu s-a bagat Salazar,Portugalia si-a continuat drumul inceput prin Tratatul de la Methuen cuAnglia, in secolul XVI, Portugalia !?iAnglia avind economii complementare $ischimburi continuui, produse industriale britanice contra vinuri de Porta,citrice l?i minereuri portugheze, lemn pretios din colonia Angola, tee $i

, abanos.Apoi, anii ca profesor la Universitatea din Cluj ( efectiv din toamna lui

1939 pina in '1948) la catedra de filosofia culturii, creiata pentru el. A fastsingurul rastirnp cind Lucian Blaga s-a mai facut, oarecum si temporar -Om.

Lucian Blaga a demisionat din postul ispititor l?i invidiat de Minis~Plenlpotentiar in strainatate - caz cu totul insolit, unic in diplomatlarornaneasca- pentru a'si urma vocatia culturala, profesor la UniversitatesOacia Superioara, din Cluj, catedra Filosofia-Culturii, anume infiinlata pen~el (prin transform area cate~ei de socioloqie rurala, care nu gasea studenfj,era destul ce facea pe tema profesorul Gusti la Bucuresti, iar laranii aye:nevoie de pluguri nu de sociologie, nici nu stiau ce-i aia ). Se ocupaproblema $i Tudor Vianu, curs la Universitatea din Bucure!?ti, dar~

-102-

LUCIAN BLAGA NECUNOSCUT

~ cu alte idei, si nu in cadrul unui sistem filosofic constituit. La 'cursulIUI Lucian Blaga nu facea istorie a culturii li>ifilosofiei, nu vorbea despre~irea lui Platon, Kant, Schopenhauer si alti mari maestrli ai gandirii,

~Ii ai lui Luci~n B!ag~ person~l, ci Isi expunea propriile idei si sistem indOfTIeniu, parte din Triloqia Culturn. .

Didactic, ea profesor, Lucian Blaga era mediocru. Nu vorbea liberauditoriului, ci isi citea cursul. Si 0 facea anost, fara reliefari, Il rostea ea peo litanie. Flindca la catedra Lucian Blaga nu vorbea clt gandea inoontinuare. Nu'i placeau, in general, retorica si oratoria, le socotea a fi'gaunoase". Fapt este Insa ca Lucian Blaga nu avea talent oratoric. Sioonsidera oratoria, retorismul in general, nu 0 calitate, ci aproape un defectde gandire camuflat sub vorbe frumoase rostite, zicea ea zgomotulcuvintelor, retorica, ascunde adesea un gol interior. Despre Gandhi, dupa ceI-a auzit vorbind la Geneva in 1931, Lucian Blaga a scris: "Aveam asttel infata mea tntala oara in viata primatul existentei spirituale fata de cuvant". larla Berna, i-a spus prietenului sau Marti in legatura cu ce auzise de laGandhi: " Impresia nu se poate descrie, ar fi un sacrilegiu. Afla lnsa ea eu,care intotdeauna am avut 0 pronuntata aversiune fata de oratorie, amcteclaratdusrnanie neimpacata aceste arte gaunoase. Acesta va fi razboiulmeu de treizeci de ani". (se referea la cel istoric, v. in Mahatma Gandhi,cum I-am cunoscut).

Deschiderea cursului lui Lucian Blaga la Universitatea din Cluj a fostun eveniment, cu irnbulzeala. Apoi auditorii s-au rarit, Oamenilor le placcascadele de cuvinte, nu gandurile grave. Doar metaforele sclipitoare ale luiLucian Blaga mai atraqeau, Nelipsiti erau insa intelectualii atrasi de filosofie,de cea a lui Blaga, tineret mai ales.

Ceea ce mai tirziu a fost considerat un pericol, in lumea prostilor~Unli>ila putere. De ce? Vazutu-sa oare vreodata vreun filosof periculospolitic, cu pistol sau bornba in rnana? Caci de social Lucian Blaqa nu sei]teresa, filosofia nu-i pentru masele populare, atara de cea a barbosutuit~ta dinarnita de impostori. Politica este cu totul alta chestie decit filosofiapri, nemilitanta. $i Lucian Blaga nu a militat niciodata pentru vreo alta ideesau cauza, afara de cultura romaneasca. Asta era baiul -cultura- si nu

nfismul mintal. Filosofii adevarati nu se ocupa de politica, nu au timp denici nu se pricep, si daca nu se pricep nu se baga, ii lasa pe altii sa

'njure li>isa'li>isparqa capetele. Daca totusi 0 fac -filosofeii, cinta fals.Lucian Blaga si-a deschis cursul din cadrul Filosofiei Culturii, cu

biectul Despre plenitudinea istorica. Si-a tinut cursul timp de 0 luna, dupaa a trebuit sa se intoarca la Legatia din Lisabona pentru a solutionaale probleme importante, tntre cari li>i de ordin economic bilateral'!.'ania-Portugalia (astfel de trebi erau pe atunci solutionate de sefiiIIlor diplomatice ale Homaniei, nu era nevoie sa piece de la Bucuresti 0

.. da de speclalistl, in ce oare?). A fost conditia care i-a fost impusa deIsterul de Externe ea sa-i accepte demisia.

A fost suplinit la catedra de bunul sau prieten, fost coleg de elasa "la-1 3-

CORNELlU BLAGA

$aguna", distinsul D.D.Ro~a (Lucian ii zicea "Mai Dede, cum te mai I~Dede lui Lucian "Lulu, ce mai zgirii tu pe hirtie?" Care Dede desigur a vorb·tla curs alta ceva decit despre ideile in domeniu ale lui Lucian Blaga, a ~n~un curs clasic despre istoria filosofiei proiectata asupra culturii universalede la Socrates l?i Platon la Kant, Schopenhauer l?i Fichte incoace, vorbind :despre Bergson, unul dintre preferatii lui Lucian Blaga. Erau amindoi intuiti~si mergeau pe intuitii in sondarea sufletului omenesc l?i manifestarilor lui.

Apoi, si pentru Lucian Blaga, durerea cedsrii Ardealului de Nord, ~i eIla Sibiu urmind Universitatea de la Cluj. Incepeau l?i pentru el vremile greleale razboiulu', mai aspre decit cele de la Externe-Bucuresti in ianuarie-februarie 1938. Totusi, in timpul razboiului, Lucian Blaga a reusit sa'l?i publicadin trilogii, ce terminase din sistemullui filosofic (clnd a venit pacea rosls nua mai putut publica nimic, nici filosofie,nici poezie). Dar liniste sa conceapa,necum sa materializeze in scris ce avea in gfmduri, nu a mai avut LucianBlaga dupa anul 1937. lar dupa 1938 si apoi ..... apoi a fost facut neom dinOmul care era. Bani-i-ar Scaraotki ca Dumnezeueste prea blind pentru ei.

lar mai inainte, in 1943, atacat de ortodoxia si de prietenul lui, Crainic,apoi in 1948 toamna, complet Inlaturat din cadrul universitar. Din otel sa fiil?i tot te incovoi, te apuca desperarea, daca nu nebunia.

Dupa toatea acestea, Lucian Blaga a fost Inca mai putin Om, asacum el intelegea aceasta existentialitate. Nu am mai fost din momentul cindmi-a spus ea nu mai era l?i se intreba cind va mai fi -atunci, la sfirslt deianuarie 1938, pe marginea lacului Herastrau,

Totusi, in anii framintarii razboinice, Lucian Blaga si-a adunat scriereafilosofica in patru trilogii. Dar nu a mai scris -repet- in sensul de gandit. nu amai creiat in plus. Concepuse in linii mari l?i 0 a cincea trilogie, una finala,avind ca sarnbure finalitatea Marelui Anonim. Cred ea ar fi fost in aceastaultima trilogie -lntentiona sa 0 numeasca Trilogia praqmatica- 0 sinteza, l?i0incununare in acelasi timp, a sistemului sau filosofic, incercind sa arate ceoricine asteapta sa citeasca intr-o carte: unde duce tot ce s-a scris inainte,ce explica ce s-a scris. Nascuta odata cu Pietre pentru templul meu, filosofialui Lucian Blaga nu are friza templului l?isculpturile de pe fronton. Sta totu~adinc infipta in parnantul l?i in gandul rornanesc.

Men~onez ~l?irepet in acest context cu finalitati- ea in ultimii ani avietii, Lucian Blaga si-a dat seam a ca nu va mai putea scrie, necum publicamai mult, l?isi-a facut un testament literar rostuind doar patru trilogii: TrilogicCunoasterii, Trilogia Culturii, Trilogia Valorilor 9i Trilogia Cosmoloqica Titluultimei arata clar incotro se indrepta gandirea lui Lucian Blaga. Nu i-a fos1dat. $i fatalismul face parte din etosul rornanesc. bar:

, "In padureToate pasarile dorm

" Numai una n'are somnCata sa se faca om"

------------------------~~.---------------------------104-

LUCIAN BLAGA NECUNOSCUT------------------~~~~~~*~~~~~-----------------Proscris al filosofiei rornanesti -nu a celei din celelalte parfi ale lumii

uncle nu se gaseau dobitoci unsi mari filosofi -precum Socrates din Atenaantica ':;;icu sclavi, Lucian Blaga a fost obligat sa se refugieze in poezie, 0dragoste a lui mai veche. Nu singura, filosofia fiind cea esentiala pentru el ,continua lui preocupare de cind era in liceu. Om deja batrtn traind spiritualdin inspiratii cu miresme de tei inflorit, dar strabatind mereu in ele fiorulmetafizic.

Dar nici poezia lui nu s-a permis a fi cunoscuta, Lucian Blaga a fostmult timp ostracizat :;;i din poezie. 0 scria in sufletul lui :;;i 0 citea cui maiavea inima :;;iintelegere. Pastrez acelor fiinte alese rnulta recunostinta, celorcan au suplinit cum au putut, lipsa vechilor prieteni ai lui Lucian Blaga, de 0seama cu el :;;i fra~ intru litere frumoase -Nichifor Crainic, Aron Conus siVasile Bancila, cu cari putuse pe vremuri sa discute in profunzirni, acum totirazle~~ de el, si de teama, sau risipi~ in patru vinturi -Aron Cotrus si BazilMunteanu prin Occident, ultimul dind lectii de literatura franceza francezilorla Sorbonna!- al~i traind in prudenta izolare ~i lipsuri -Vasile Bancila :;;iVasile Voiculescu- iar Nichifor Crainic prin puscarii. Soarta de qeneratie,cica. Nu, ci mizerie :;;ivinovatii rosii. Bestii ignore. lar celor mai tineri :;;idesfrr:;;it de viata prieteni, Lucian Blaga le citea ultimile lui poezii (rarnasepostume) asa cum i:;;i citeste un poet debutant productia, cercului sau detineri pr.ieteni :;;iprietene. A:;;aa fost cu lucian Blaga pina la sfirsit, Pacat. $ipaguba pentru literatura romaneasca. In acest context redau mai jos slcamplet inedit, 0 judecata- sentiment, putind merge pina la 0 desiraresufleteasca in cazul unui om de litere, sigur 0 acuzare, redau citeva cuvintecu tllc ale lui Tudor Arghezi. De:;;i imi vine greu s-o fac textual si ma jenez,nu stiu cum sa exprim aci, pe ocolite, acele vorbe in cruditatea lor, stilArghezi- acea judecata'' literara", putind servi unei biografi complete siadevarata a marelui poet. Totusi, redau, este mai bine decit sa se piarda.Anume, care era starea de spirit in primii ani de dupa razboi sl cu cornunistiila putere, a marelui dalmitor de"cuvinte potrivite", Lucian Blaga fiind inaceeast perioada magul metaforelor incandescente :;;i Inabusite. Derevelionul1948 spre anu11949, am fost invitat la Tudor Arghezi la Marfi:;;or.Era acolo numai tineret, nici un om de litere, Arghezi parasit de mai tof fostiai sai confrati de litere frurn'oase, :;;i de caractere la fel, Sadoveanu printreei, acu mare politician rosu. S-a facut de bafta, I-ar fi belit fratii Jderi.

lar eu la Arghezi acasa de revel ion fiindca sotia (prima, Nup Dona)era prietena (de la Opera- balet) cu Mitsura, fiica poetului, iar Mitsura neinvitase pe amindoi (0 cunoscuse dealtfel inainte) sa facem revelionulimpreuna, la Marfi:;;or- Arghezi.

In timp ce ceilal~ dansau :;;ise veseleau, eu stateam retras, numai declans :;;ide veselie nu-mi ardea mie, trebuise, cu putine zile mai inainte saparasesc Ministerul de Externe, pierdusem intr-un sfert de ora tot ceci:;;tigasem prin invatatura si munca cinstita timp de 30 de ani.

Arghezi- :;;i dinsul de unu singur. uitat de literatorii la moda. ba :;;i-1 05-

CORNELlU BLAGA

atacat- sta tacut in capul mesei din sufragerie, cu nelipsitu-i beret basq;-pe inteliqenta, rarnas din anii cit fraise in Franta l?i Elvetia l?i le batus~drumurile catare pe bicicleta, acum nici rnacar de trotineta nu mai aVeachef- in tirnp ce sotia si cumnata, mari gospodine, nu stiau ce sa mai facaea sa fie de toate in casa pentru acea ocazie unica in an, cu toate marilelipsuri in cari traiau tof la Marlil?or- vezi D. Corbea Memorii,ed CarteaHornaneasca, 1982- iar D. Corbea poetul cu viers de piatra l?iom de stingadar cinstit, arestat in 1939 pe malul Nistrului, cauta 0 barca, spune despr~tribulatiile lui Arghezi pina la 'poernul "1907"(apoi Arghezi si academicianmasina la scara etc privilegii, in timp ce Lucian Blaga tragea mita de coad~la Cluj fiindca nu vrea ea Argezi, fiecare cu caracterlul lui), spune 0 Corbaadespre viata lui Arghezi in acea penoada ante"1907", mult mai mult l?imultedecit imi pot permite sa scriu eu aci, nefiind membru de partido Spune DCorbea l?i de atacul declansat asupra sa, ea si asupra lui Arghezi, de unfost bunisor poet apoi numai influent si piezind harul, unu mic l?i sfrijit l?i lacap sucit dar mare goanga literara la partid, care habar n-are de literaturanici la rnuraturi nu se pricepe, acelasi care iI ataca l?i pe Lucian Blaga cind1i era greu, ea nu mai gasea individul fraudulos loc de cei trei in poeziarornaneasca, clt este ea de mare, insa omul mic de caracter nu se incapenici intr-un pogon literar.

Dupa citva timp de stat in capul mesei si dupa un pahar ciocnit,productie propie din. via din jurulcasei, nescotind nici unul nici altul decitciteva cuvinte conventionale l?i rnasurari din priviri, Arghezi mi-a tacut semnsa-l urmez in biroul sau. M-a poftit pe-o canapea, dinsul alaturea. Si m-aintrebat ce mai face si ce mai scrie Lucia Blaga (desl mai Inainte ii zisese"poetul de la Cluj "ea asa e intre literati, spirit l?icoeziune de breasla). l-amaratat in ce faza trista pentru creatia lui se afla Lucian, tocmai primisem dela el 0 scrisoare in acel sens (0 reproduc la sfirsitul acestui capitol irnreunacu alta docurnentatie pe tema Lucian Blaga). L-am intrebat l?i eu, la rindu-mi, pe marele Arghezi, ce mai scria dinsul. Cu maniera sa directa de aspune lucrurilor pe nume l?i pe sleau, gen Bilete de papagal, Tudor Arghezirni-a raspuns :"ce sa scriu domnule Blaga? Sa scrii $i sa nu pof publica,asta-i malahie curata".

In acea perioada, ca l?i mai tirziu in anii '50, scriind poezii, unele·lirico- erotice ( nu le prea apreciez, dupa ce te-ai ridicat la inalturi nu coborila tina ), si citindu-Ie noilor sai admiratori si' admiratoare la Cluj, pe valeaDraqanutui si la Uioara, drumuri odihnitoare l?i reconfortante respirind aerulcurat al padurii sau privind indelung scurgerea molcorna a Murel?ului la vale:fluviul- zeu al Ardealului- Lucian Blaga nu mai gasea in el puteri sa m~1scrie filosofie.Caci era prins in mijlocul nou - lui cotidian, salbatec l?i stenl,care Il tortura mult mai rau decit Il torturase in 1938 Ministerul de Externe.Acum trebuia sa-~i cil?tige cu greu plinea, a lui l?i cea a fam~

-1 06-

LUCIAN BLAGA NECUNOSCUT

UnWersitatea jj inchisese lntr-o noapte portile, dimineata portarul nu-l maiISSase sa intre spunindu-i ea nu mai era profesor de la ora 12. Nici unpreaviz, nimic, rnitocanie curata ea asa sint ei. Pina la urma i s-a facut "faVOarea"sa lucreze ea obscur bibliotecar acolo unde fusese profesor titu-lar, sa lucreze pentru 0 scriere cornandata despre gindirea rornaneasca inTransilvania in secolul al optsprezecelea, chestie didactica la Indernina slde facut de orice modest profesionist in specialitatea respectiva, ~i saintocmeasca Lucian Blaga filosoful ~i creatorul unui sistem de filosofieromaneasca, niste fise, 80 in fiecare zi, cu raport -pontaj la doua saptarnlniasupra a ce lucrase in acel rasfirnp, daca ~i-a facut norma au' ba!

Ce s-a intimplat atunci cu Lucian Blaga a fost dramatic, rusinos ~ivinovat, si ridicol, ridicolul vinovatilor si al motivarilor lor. Dupa ce a fostbrutal lnlaturat de la catedra universitara ( scena cu portarul ), ~i catedra deFilosofia Culturii retransformata in ... catedra de sociologie rurala ( ce aresapa cu filosofia ? rna rog frumos si invers taran'ul vrea plug nu sociologie,nu ara doar turuie teorii, se sterqe taranul cu ele la pardon cuc) a intervenitpentru Lucian Blaqa profesor arheolog Daicoviciu, vechi prieten de-al luiBlaga, batusera Irnpreuna Inaltirnile de la Gradistea- Sarmisegetuza, aintervenit ~i Sadoveanu, a facut barem acest gest, ~i Philippide, toti treiapreciau opera lui Lucian Blaga si pe el ea om. S-a discutat "problemaBlaga " si la Uniunea Scriitorilor Romani. $i cu greu lui Lucian Blaga i s-adat 0 piine.A ocupat posturi secundare la institutele de specialitate, laBiblioteca Universitara Cluj ajutor de bibliotecar, apoi chiar bibliotecar,inainte de a muri chiar director-adjunct al bibliotecii, mare onoare! $i toateacelea, slujbe ~i titulaturi formale, ca sa se acopere situana de inferioritafespirituala ~i lipsuri materiale din existenta lui Lucian Blaga ... ~i pina la urmaapare in unele scrieri cvasi-oficiale, ca Lucian Blaga nu ar fi dus-o greu ni~un moment dupa ce a fost dat afara de la Universitate! Multe apar formal ~inu sint in real deloc. Fapt este Insa ca omul de vasta si Inalta cultura,creator de sistem filosofic, Lucian Blaga, a fost pus sa faca fise la norma, calucra Intr-o camaruta de la mansarda cladirii bibliotecii clujene - pe care easa se resemneze si sa-si faca curaj, Lucian Blaga 0 numea "barloqul meufau::>tian",vai de om ~i de Faust in asemenea birlog ea ursul iarna lahibernare ~i suqindu-si labele de foame. La Lucian Blaga dupa 1948, a fosto continua si inghetata hibernare, strins ca un tat cu genunchii la gura, sacuvinte nu avea voie. lar in ce privests situatla lui rnateriala de atunci,adevarul nu apare din ce s-a scris postum in aceasta privinta - ci este aratatct::'iarde el Insusi, Lucian Blaga, Intr-o scrisoare, de la inceputul anului 1953~tre Ion Chinezu: " Eu ma gasesc intr-o grozava fundatura baneasca. AmaJunsla un salar de 600 lei lunar. Fara de un ajutor din alta parte nu pot sa-I traduc pe Faust 11".

lar in anul 1948, cind Lucian Blaga a fost cu mult succes neutralizat,el a~e~ 50 de ani. Adica era in plina putere creatoare. Si totusi, in timpurilenoUl ~I progresiste, de aur din tinichea, Lucian Blaga continua sa scrie~me ~i poezii, uneori filosofie adinca, pentru auditoriu de trei parale.

-1 07-

CORNELlU BLAGA

Cind Irni amintesc, imi vine sa racnesc si sa injur ea sa nu poc':;;;Degeaba, capete de rinocer. .

Apoi, intr-un tirziu, reuseind sa iasa putln din constrinsa lui izolareLucian Blaga a trebuit sa "debuteze", ca un poet tinar care nu gasel?t~

, editor sa-l publice - cu traduceri din Lessing ~i din lirica universala, ~i sa-Itraduca pe Faust al lui Goethe, asta treaba mai a catarii, dar tot lucrareminora, nu opera personals oriqinala.

Traducerea lui Lucian Blaga din Faust allui Goethe, este pe alocurjun Faust rornanizat si ardelenizat. Acesta este singurul aport original _socot al lui Lucian Blaga in aceasta lucrare. Imi amintesc, intre altele, de unpasaj cu un joc Intr-o poiana.parca 0 hora dintr-un sat ardelenesc pepejistea de la marginea satului - ritmul, cadenta versurilor date de LucianBlaga textului goethian. In definitiv, 0 replica rornaneasca, caci cite nu ne-auluat noua romanilor Occidentul si Rasaritul! Occidentul ne-a luat documenteistorice, le-au dus in arhivele lor, si petrolul; Rasaritul, turcii, qranele, copii l?ifecioarele, iar rusii ne i-au de veacuri tot pe ce pot pune laba, de 0 jumatatede veac vor sa ne ia si sufletul, sa-l faca rosu cum ~i-I facura ei, ignarii l?iprostli.

Oar nu pe aceasta traducere din Faust 0 avea in cap Lucian Blaga,a facut-o ca sa cistiqe un ban - ci filosofie pura. lar painea tot ea bibliotecarsi-o ci~tiga, conf. stat de salarii, Stas, condica si norma, lei 600 lunar. Halalde asa tratament pentru un mare filosof si poet, ~i incurajare la cultura, totStas, cind toate se mi~ca prin lume sl prin Tara.

Dupa 1955, Lucian Blaga a intrat tntr-o noua etapa de creatie po-etica. Nu i-a fost publicata nici aceea. A fost editata postum, si cu rnultatocrneala.

"Cand incepe recunoasterea - incepe si putrefactia" - ii scriseseLucian Blaga lui Emil Isac in 1927. Lucian Blaga nu si-ar fi putut insainchipui in acel an 1927, nimeni nu ar fi putut, ea dupa ce se va fi impus inliterele rornanesti, aproape fulqerator in poezie, apoi adinc in filosofie, vatrebui dupa un relativ scurt timp pentru viata unui scriitor consacrat - sa 0 iade la inceput. Singurul caz in literatura rornana, ~i din cea universalaArghezi apoi la fel, ~i dinsul atacat ~i ostracizat 0 vreme, la Marti~or, lingapiata Puisor, unde ea sa poata supravieful, Arghezi i~i vindea laptele :;;ibrinza de capra productie propie, merele si perele, morcovii ~i guliile dingradina de langa rnanastirea Vacare~ti, tot 1'1 facuse el pe caluqarul odata -zisera activistil - insa Arghezi izolat doar pina cind ....poemul "1907", apoiacademician, rnasina la scara etc - in timp ce Lucian Blaga a fost izolat tottirnpul, caci le era frica de el, putea polariza forte spirituale romane:;;ti.Fiindca rnortii nu pot face rau nirnanui, nici rnacar prostilor si hainilor. De-arputea, ar fi dezqropati ~i arsi. De prosti, ignari, invidiosi si haini. _

Numai putrefactia I-a impus definitiv pe Lucian Blaga, ~i i-a sapatadinc numele in rabojul literelor si filosofiei romanesfi, Prea tirziu pentrUfiinta lui interioara, tare trudita in ultima parte a vietii, Amin si blestem sa lefie celor ce i-au facut-o a~a, 0 zic de~i sunt cre~tin. Caci nici ei n~

-108-

LUCIAN BLAGA NECUNOSCUT

procedat crestineste cu Lucian, cu nimeni nu au procedat, erau doarabotezaf nu tabricati anonim pe banda in epoca de piatra. Poate ea au sifost. De Marx, Engels si alti barbosi sau cu cioc .

.•Am spus mai sus - generalizind dar si exceptind poezia erotica - ca

poezia lui Lucian Blaga tot filosofie este. Trebuie insa sa precizez ce inlelegprin aceasta afirmatie totala, caci asemenea torrnulari generalizatepacatuiesc tocmai prin caracterul lor general. Vreau sa spun ea in filosofialui Lucian Blaga exista 0 poenca irnplicita, iar in pomele lui poetica esteexplicita, oarecum expresionista, dar tonalitatea este de tenta irnpresionista,introverta. in poeme Lucian Blaga "eu" - "Eu nu strivesc corola de rninuni alumii..." in alte poeme la fel. in filosofie vorbests impersonal ridicindu-se laculmi si coborind in abisuri imposibil de sondat in poezie. Poezia lui LucianBlaga este subiectiva ea orice poezie. Este oarecum ~i sinusoidala, trece dela eros la cosmos ~i inapoi, sfirsind metaforic.· Ceea ce nu apreciez, cind te-ai ridicat la inalturi se irnpune sa ramii acolo nu sa revii la lut si la eros,atunci de ce te-ai straduit sa te ridici? Sau inallimile ili ard aripile? L-amcunoscut sub toate aspectele pe Lucian Blaga, avea ~i slabiciuni distonantepentru un filosof de maxima concentrare ~i inalturi ea el (ma refer la cele detenta erotica, sl mai ales in pragul batrine~i cind omul se linisteste si selnsenineaza) - dar Lucian Blaga era ~i poet! $i poetii fara eros nu mai suntpoeti d scribalaiIa prefectura. De nu ar fi avut ac~le hipersensibilitatispeciale, Lucian Blaga nu ar mai fi fost un ales al muzelor - ci al ratiunii reci,un Descartes sau Schopenhauer roman. Pe cind in filosofie Lucian Blagaare grija obiectivizarii, se rnisca pe coordonatele ratiunii pure, filosofia luieste liniara, fara salturi irationale, de geniul nebun - dar care geniu .nu estepe alocuri nebun nu bate carnpii comparat cu norm alii din jurul lui. Oar careeste normalul ~i cari sunt anormalii? Platul, sablonatul, turma? Care este"normal', Nila Pitpalac sau Eminescu, Rica Venturianu sau Schopenhauer?Diferenta intre geniu :;ii normal-mitocan sau parvenit- impostor -exista totusi,

.•A fost acuzat Lucian Blaga la un moment dat, nu numai de idealism

~i misticism, ci si de ermetism, ca I-ar cultiva ~i intrebuinta nu numai in .filosofie, ci ~i in poezie. De cite nu poate fi acuzat un om! chiar unul simplu,odata ce a fost luat in tarbaca - darmite un poet sau un filosof. Victimesigure, nu stiu sa se apere, nu au colti de lup ca cei ce ataca de dupacolluri ~i pe nedrept, specialisf calificati si cu bale la gura, caini furbati, deobicei sunt lrnpuscati fiind pericol social, in cel mai blind caz trebuie sa li sedea peste bot.

Ermefica a fost considerata ~i poezia lui Ion Barbu, fiindca nu au"utut sa 0 inleleaga top cei ce 0 citeau si aveau anumite sabloane fixate incap, Ca sa citesf bine poezie ip trebuie descatusare de comun, uneori siImagina~e ea sa poti inteleqe metaforele ascunse,

-1 09- -

*

CORNELlU BLAGAIn adevar, In mare parte poezia lui Lucian Blaga este 0 po~

filosofica, ea nu este errnetica, dimpotriva, este stravezle si cristalina ca apade izvor lll?nind din coarna de munte. Poezia I~i. Lucian Blaga arde 111metafore splendide cari pot fi Intelese de oricine. "Intre cele doua razboaiemondiale s-a vorbit mult si doct despre poezia ennetica. Sa prelntampinamo confuzie ce mereu se face ..... Exista un ermetism ce porne~t~ de lacuvant si ramane la cuvant, un ermetism al falselor taine, ca al ghicitorilorl?i exista 0 poezie anevoloasa, greu accesibila sensibilita~i si inteligenlei d~toate zilele, 0 poezie care se lupta cu tainele lumii, ca lacob cu Ingerul". 0asemenea ultima aci explicata poezie este cea a lui Lucian Blaga. Nu esteo poezie ennetica, ci una care cere un anumit rafinament intelectual ea safie Inteleasa. lar cuVintele mai sus citate au fost spuse l?i scrise de LuciallBlaga In eseul despre Rainer Maria Rilke (publicat In Steaua , nr.12, dec.1956, p.76 - 77). Se stie ca Blaga a fost un admirator, daca nu adept, alluiRilke, "poetul care cultiva un panteism crestin deformule aproapebrahmane, l?i care ducea 0 viala In saracie franciscana" scria Lucian BlagaIn eseul mai sus rnentionat, despre factura poeziei lui Rilke - asemeneavietii sale.

Se considera ca proza este mai dificil de scris decit poezia - rima,clteva imagini si gata, nu atlta teorie l?idernonstrafie - fiindca proza solicitamereu creierul - mai ales proza filosofica l?iscrisul despre ea (ea acesta deexemplu, Irni da mult de furca, cum sa fac sa n'o grel?esc l?i sa nu batcarnpii despre Lucian Blaga In gura mare, s'o faca al~i, au dexteritate). LaLubian Blaga nu este asa, la el l?i poezia - cu exceptia celei erotice ~descriptive, cele scrise la Esturil de exemplu - i-a solicitat mult creierul dupace izbucnise din fiinta lui, poate mai mult decit proza (Iui Eminescu la f~I).Poezfa este eoncentrata, fermata din esente, nu se Intinde pe pagini dedemonstratii l?i analize, iar imaginea, metafora, este mai greu de alcatuitdecit zeci de pagini de proza De aceea se poate spune ca poezia luiLucian Blaga tot filosofie este, desi unii exegeli nu sunt de acord cu acestpunct de vedere, separlnd poezia lui Lucian Blaga de filosofia lui. $i se totvorbeste peste tot, si la TV.- cultura?, de "Lucian Blaga marele poet", filosofnu a fost? Acea distinclie este arfificiala si confine 0 delimitare tot aut cl!arbitrara ea cea care desparte, pentru uzul didactic, evenimentele dupaseeole si epoci - Antichitatea, Evul Mediu, Evul Modem si Evul Conterl~poran- In timp ce exista interpenetratii $i prelungiri .de la un eveniment importantla altul(fara Hevolutia Americana nu ar fi fostHevolutia Franceza) si de la 0epoca la alta - se leaga Intre ele prin timp $i locuri. .

Dealtfel $i figura, expresia felii $i atitudinea in general ale lui Lucla~Blaga nu erau cele ale unui poet - ci ale unui ganditor profund, fata ~Ifruntea brazdate de cute adinci. lar In comportament, Lucian Blaga nu aveanimic exuberant, ea poetii In g~neral $i plete'n vint, scarmanate mereU ~degetele de te Intrebi daca nu-i alta cauza, dimpotriva, la Lucian Blag~

-110-

LUCIAN BLAGA NECUNOSCUT

era calculat, cel pupn asa arata. Ca ades fierbea in sinea lui, aceasta nu sevedea.

lnsa, fara Indoiala este ea Lucian Blaga avea in el, din nascare,suflet de poet. Oar nu numai atita.

Filosofia lui are poezie in ea, intrebuinteaza imagini si rnodalitatipoetice, metafore, legendele rornanilor, poetizate si acestea, si miturileuniversale.

lar poezia lui Lucian Blaga - cu exceptia celei erotice - confinefilosofie. Asl spune chiar ea fondul ~i temeiurile poeziei lui Lucian Blagasunt ideile lui filosofice. lar dernonstratiile - in proza sau in poezie - suntviguros rationale. Raliunea si luciditatea I-au dominat toata viata pe Lucian

'Blaga, iar in exlstenta de toate zilele, el a fost un om raponal, nu "poet" cucapul in nouri, visator in mijlocul realului necrutator. Altfell-ar fi mincat cainii~i lupii sl inainte de 1948. •

Primele lecturi ale lui Lucian Blaga, cele cari irnpresioneaza adinc sirnarcheaza pentru totdeauna, au fost cartile din biblioteca tatalui sau, preotulIsidor Blaga din Lancrarn, popa ~i nu prea preot dat fiind ce cjtea, lucrari denatura filosofica, nu teoloqica, Sfintele Canoane si Psaltirea. Acelea aveaulocul lor in casa popii Isidor ~i mai la vedere, precum ca sa se stie ca seintra in casa de preot, $i asupra lucrarilor de filosofie pura - Platon,Socrates, Kant, Schopenhauer, Bergson - s-a aplecat in continuarefineretea sfudioasa a lui Lucian Blaga.

Tot atit de adevarat este insa ca mare parte din creatia lui filosofica,Lucian Blaga a tratat-o cu mpdalitap poetice, uneori mitizind. Ceea ce nuinsearnna deloc misticism, mitul poetic si filosofic este cu totul alta cevadecit misticismul si telologicul. .

In scrierile lui din domeniul filosofiei, Lncian Blaga a Intrebuintat forme~i accente subtil literare, portice, asa cum Rudolf Steiner - fie-mi iertatacornparafia - si-a scris lucrarile ~i tinut cornferintele de istorie a evolu!ieispiritualitatii omenirii, in simboluri lirice, unele aproape indescifrabile de cel .care nu este initiat in tehnica expunerii si a miezului antropozofiei eaincercare de explicarecosmologica, pe linga "~tiin!a omului", cum numeleacestei discipline intelectuale 0 arata.

*In ianuarie 1938, recitisem 6 carte de Inalta elsvatiune spirituala - 0

aveam de cind eram student la Paris - anume La sagesse divine , deteozoafa arnericana Annie Bessant, cea care-I descoperise in India pecopilul Krishnamurti, viitorul yoga. lar cartea tusese publicata in traducerefranceza la Gallimard, Paris, VI.

I-am dat-o lui Lucian sa 0 citeasca si el, nu vazusem carti in cameralui de la hotel, ma miram ca nu erau. Oupa vreo saptamina I-am intrebat ceparere are despre acea carte. "E frumos sensa, contine citeva idei den-mede retinut, dar prea mult fum teozofic in ea" (Oar cartea cu fum teozofic,Lucian nu mi-a mai inapoiat-o. 0 fi uitat.) I-am propus atunci ce mai

-111-..._-.--

CORNELlU BLAGA

curnparasem, Kayserling L'Analyse spectrale de l'Europe, Maeterlinck L'oiseau B1eu , i-arn propus si ceva mai usor si amuzant, pentru inainte desomn, sa fie :;;i cu fete, (ii placeau) La madone des sleeping cars , a luiMaurice Dekobra, carte mai veche, dadusern peste ea in biblioteca de laSeverin si-o luasem la Bucuresf s'o recitesc, chiar ea taceal "I~ multumescdar eu nu mai citesc nimic, am citit mai tot ce s-a scris important, ce ramine;cind allii de virsta mea jucau poarca, eu i1 citeam pe Goethe, :;;i am cititmereu, nu am vrut insa sa devin un erudit, doar sa-mi astlmpar setea decunoastere, iar acum trebuie sa creez, nu mai citesc nimic ".

Cred ca avea dreptate Lucian, nu se poate face nimic bine ir:1Jume,chiar numai a scrie 0 lucrare pur literara :;;ide irnaqinate, fara 0 concentrareexhaustive, la nevoie exclusiva, asupra subiectului abordat. Cu atit maivirtos cind este vorba de 0 opera filosofica,

*Lucian rni-a mai afirmat Inca ceva care m-a mirat: rni-a spus ea el nu

stapine:;;te bine limba qermana, in sensu I ca nu i:;;iputea mu la bine gfmdireain rnodalitatile de exprimare ale limbii germane, sau limba germana nu puteaimbraea bine exprimarile gfmdirii tui "CU toate ca am invatat carte la eiincepind cu scoala primara de la Sebesul Sasesc apoi Universitatea laViena :;;i am vorbit tot timpul nernteste, nu ma simt la largul meu cugermana. Cind lfn 0 conferinla in limba germana, trebuie sarni caut mereucuvintele, expresiile. In mine clmta in soapta, graiul romanesc" incheie el.

Vers neintentionat si necunoscut allui Lucian Blaaa.Nici daruif cu har oratoric Lucian Blaga nu era. I:;;i citea monoton

conterintele, la Universitate cursu!. Introspectivii nu sunt oratori, nu au fostSocrates, Platon, Kant :;;i Schopenhauer, nici a~i mari filosofi nu au fost. Ince cuvanta Lucian Blaga numai gandul stralucsa, si atragea auditoriul (altfelar fi cascat), uneori if fascina ..

Lucian Blaga - magul, truditul mag, al literelor :;;i filosofiei romanesti,

(Sfa,-,Itutpirfll fnt5i)

,..

-112~