100 ani de zbor românesc - perspective filatelice

Leonard aLexandru PoP

Baia Mare

- 2010 -

100 de ani de zbor românesc

- perspective filatelice -

Tehnoredactare şi copertă: ing. Pop Alexandru LeonardCorectură: Vasile Dragomir

Ilustraţii:corperta I:

planul aerodieni lui Henri Coandă (sursa: soim.ro)pagina 4 sus:

avionul lui Aurel Vlaicu (sursa: tanasadan.blogspot.com)pagina 4 jos:

aeroplanul cu turbină Coandă (sursa: www.bileteavion1.ro)

Parteneri:

© 2010 pentru Leonard Alexandru Pop

PAL 2010-01

Leonard Alexandru Pop

Fiicei mele, CameliaCu multă dragoste,

tata



În acest an avem prilejul de a sărbători împreună două marievenimente de referinţă în aviaţia românească şi universală.Astfel pe 17 iunie 1910 a avut loc pe dealul Cotrocenilor zbo-

rul primului avion conceput, realizat şi pilotat în România de in-ginerul Aurel Vlaicu. Şase luni mai târziu, pe data de 16decembrie, lângă Paris, pe platoul de la Issy les Moulineaux,Henri Coandă testează primul avion cu reacţie din lume, pe caretot el l-a conceput, realizat şi pilotat.


5

AUREL VLAICU (1882-1913) ŞI FILATELIA

Născut la 6 noiem brie 1882, în Binţinţi (astăzi Aurel Vlaicu), sat ceaparţine de oraşul Geoagiu (lângă Orăştie), judeţul Hunedoara (RO1

#3627), din părinţi ţărani, Aurel Vlaicu (RO #3750 - fig. 1) a urmatşcoala primară în satul natal apoi trece la şcoala elementară din Orăştie (1890),localitate unde va urma şi Colegiul Reformat al Liceului Calvin (care din 1919încoace a fost numit „Liceul Aurel Vlaicu”) şi şi-a luat bacalaureatul la Sibiu(RO #3871) în 1902. De timpuriu a îndrăgit tehnica dispunând acasă de un ade-vărat atelier. S-a ocupat cu electricitatea, ceasornicăria, şi-a construit o mică ma-şină cu aburi şi a fost permanent preocupat de ideea unei maşini de zburat.

În 1902, Vlaicu se înscrie la Politehnica din Budapesta, iar în 1903pleacă la München în Germania sperând că va găsi mai multă înţelegere. În 1907obţine diploma de inginer. Serviciul militar îl satisface la marina de război înPola, port la Adriatica, unde se remarcă, de asemenea, prin construirea şi mon-tarea pe un zmeu a unui aparat fotografic, cu care fotografiază la mari distanţe.Întors la München, Vlaicu inventează un nou tip de gramofon. Între timp se an-gajează ca inginer la fabrica de automobile „Opel” din Ruselsheim unde devineîn scurt timp cunoscut. O maşină montată şi reglată de el câştigă la un concurspremiul I.

După câţiva ani de pribegie, împins de o chemare lăuntrică, în 1908,Vlaicu se întoarce pe meleagurilenatale cu credinţa că numai aiciva reuşi să-şi realizeze planurilesale de zbor. Ajutat de tatăl său cubani şi la fel cu 1.000 de coroaneproveniţi dintr-o listă de subscrip-ţie deschisă de Romulus Boca,având colaborarea fratelui său,Ion, om foarte priceput la lucru,Aurel Vlaicu începe construcţiaprimului său planor numit „Gân-dac zburător”.

Planorul lui Vlaicu a fostterminat în câteva săptămâni, înanul 1909. Cu el a efectuat pri-mele sale zboruri. „Impresia ceamai puternică am simţit-o când1 Cotă Mărcile Poştale Româneşti

Fig. 1. RO #3750 - Timbru cu valoarea nomi-nală de 4,80 lei din emisiunea Pioneri ai aviaţiei(LP #972) pusă în circulaţie pe 18 decembrie1978. Marca este tipărită pe hârtie cromo, avânddimensiunea de 48 x 33 mm şi dantelura de 13¼.Macheta este semnată de Vladimir Stoianov(VLASTO). Tiraj: 300.000 exemplare.


6

am zburat pentru prima dată la Binţinţi, înArdeal. Bleriot (RO #5550) încă nu trecuseCanalul Mânecii. Primul meu aparat era înîntregime din lemn, şi nu avea motor. Amlegat trei cai de el, trei flăcăi au prins a pocnidin bice şi aparatul s-a ridicat la vreo 15 mînălţime, după ce a alergat câţiva km pe pă-mânt”, avea să declare la acea vreme tânărulinginer. Imaginea acestuia este reprodusă pemarca poştală de 50 bani din seria „Cente-narul naşterii lui Aurel Vlaicu” din 1982(LP2 #1061, ZC3 #0962) care este compusădin 4 valori (fig. 2). La această emisiunesunt cunoscute patru erori filatelice, trei din-tre ele regăsindu-se la valoarea de 50 bani[punct la buclă; linie brună stânga jos (r.2,c.4); verticală neagră sub U din cuvântulCENTENARUL (r.2, c.3)] şi cea de-a patrala valoarea de 1 leu (S din NASTERII cu se-dilă).

În continuare Aurel Vlaicu a fostpreocupat să înceapă construcţia unui avioncu motor. În acest sens, îndemnat de mai mulţiprieteni dintre care poetul Octavian Goga (RO#923), în octombrie 1909 pleacă la Bucureştipentru a cere sprijinul guvernului român.Printe cei care l-au sprijinit moral au fostscriitori şi poeţi ca Vlahuţă (Mi4 #1703), EmilGârleanu (Mi #2290), Ştefan Octavian Iosiv,Zaharia Bârsan, Ilarie Chendi şi alţii. Cu aju-torul acestora şi a lui Spiru Haret, pe atunciministru, Vlaicu obţine hotărârea guvernuluide a construi avionul la Arsenalul Armatei,cheltuielile urmând să fie suportate de Minis-terul de Război. Vlaicu urma să primească osubvenţie de 300 lei lunar de la ministerul Lu-crărilor Publice.

2 Cotă Romfilatelia3 Cotă Zimbrul Carpatin

4 Cota Michel

Fig. 3. RO #2054 - Timbru cuvaloarea nominală de 10 bani dinemisiunea Ziua aviaţiei (LP #500)pusă în circulaţie pe 15 iunie 1960.Marca prezintă filigran XVII, avânddimensiunea de 42 x 27 mm şi dan-telura de N pentru mărcile orizon-tale şi R pentru cele verticale.Macheta este semnată de HaroldMeschendörfer. Tiraj: 1.000.000exemplare în 100 de coli finite.

Fig. 2. RO #4076/4079 - Tim-brele emisiunii Centenarul naşterii luiAurel Vlaicu (LP #1061) pusă în cir-culaţie pe 27 septembrie 1982. Seriaeste tipărită pe hârtie cromo, avândformatul de 48 x 33 mm şi dantelurade 13¼. Macheta este semnată deAurel Popescu. Tiraj: 250.000 serii.

Când construcţia avio-nului numit „VLAICU I” (Mi#1861, RO #2054) se apropia desfârşit, îi lipsea motorul - care înacel timp nu putea fi construit înţară. Vlaicu pleacă la Paris cusuma de 14.000 lei şi după con-sfătuiri cu inginerul Traian Vuia(ZM5 #3612, LP #1712), face co-manda necesară. În luna mai1910 motorul soseşte şi este aşe-zat pe avion. La data de 17 iunie1910, Vlaicu (ZM #3613) reu-seşte să se dezlipească de pamântcu aparatul său şi să execute pri-mul zbor cu motor. Entuziasmat,

Vlaicu spune prietenilor săi: ”Nu m-am ridicat mai sus de 4 m, cu toate acestea,Alpii nu mi-i închipuiam mai înalţi decât la înalţimea la care mă ridicasem eu.Înalţimea de 4 m era atunci un record, care îmi consacra maşina. Zburasem şiasta era principalul“. Înregistrează brevetul nr. 2258 pentru Maşina de zburat cuun corp în formă de săgeată, care poate fi văzut pe timbrul cu valoarea de 3 Lei,emisiunea din 1982 al Poştei Române (fig. 2), folosită ulterior la realizarea maimultor piese de aerofilatelie. Cu această marcă poştală este francat plicul ani-versar realizat de Cercul Filatelic Municipal Timişoara, cu prilejul expoziţiei fi-latelice „Centenarul naşterii AurelVlaicu – 1882 – 1982” din 19 no-iembrie 1982, din Timişoara.Aceaşi marcă poştală o reîntâlnimşi pe o maximă realizată de Gru-parea Filatelică „Aurel Vlaicu” şipusă în circulaţie la Boboc cu pri-lejul „Zilei Aviaţiei”, pe data de19.06.1983 (fig. 8). La 90 de anide la primul zbor al aeroplanului„Vlaicu I” (Mi #1862), la Bacăua fost marcat evenimentul prinobliterarea unui plic ilustrat cumarcă fixă având nominalul de


7

5 Cotă Zumstein briefmarkenkatalog

Fig. 4. - Eroare la timbrul cu valoarea nominalăde 10 bani (RO #2054), din emisiunea Ziua avia-ţiei (LP #500), de cinci stele având litera R(MOTOR) ilizibil. Poziţia erorii în coala finită ester.6; c.10. La această valoare mai sunt cunoscuteîncă şase erori.

Fig. 5. - Eroare la timbrul cu valoarea nominalăde 10 bani (RO #2054), din emisiunea Ziua avia-ţiei (LP #500), de cinci stele având litera E ca şiF şi R fără primul picior (AEROPLANUL). Poziţiaerorii în coala finită este r.7; c.7.

1.700 lei (fig. 7). Ilustraţia plicului îi repre-zintă pe inginerul Aurel Vlaicu şi GiovaniMagnani în faţa avionului „Vlaicu II”.

În ziua de 16 august 1910, AurelVlaicu zboară cu un deosebit succes la o înăl -ţime de 100 m. Cu acest aparat a participat lamanevrele militare de toamnă şi a reuşit săducă un mesaj cifrat (ordin de luptă) de la Sla-tina la Piatra Olt (27 septembrie 1910), zbu-rând la o înălţime de 500 m, în 35 de minute.Prin acest lucru a situat România pe locul aldoilea în lume (după Franţa) în utilizareaavionului cu destinaţie militară, avionul„Vlaicu I” (model 1910) fiind primul avionmilitar din dotarea armatei române. Vlaicu aintrodus pentru prima dată inelul protector înjurul motorului, cunoscut sub numele de inelNACA. A perfecţionat aripa cu profil variabil (concepută de Vuia), a introdusun reductor între motor şi elice, a utilizat două elice coaxiale contrarotative, aintrodus direcţia dublă, trenul de aterizare pe roţi independente şi frâna pe roţi.Avionul său este reprodus pe timbrul cu valoarea nominală 5+5 lei, de culoareviolet, din emisiunea „Aviaţia” (LP #238) lansată pe data de 26 iulie 1948.

La 17 octombrie acelaşi an seorganizează la Băneasa un miting deaviaţie pentru prezentarea avionului”Vlaicu I”. Cu tot vântul puternic, Vlaicua efectuat o serie de zboruri care i-auadus vii ovaţii. Avionul „Vlaicu I” (ZM#1972) însă s-a uzat şi în decembrie1910 pilotul începe construcţia avionului„Vlaicu II” (ZM #1973) la Şcoala pentruarte şi meserii din Bucureşti. Avionulavea să fie terminat în scurt timp. Con-strucţia aduce multe elemente noi, fără săfie o imitaţie. Întregul aparat nu cântăreadecât 200 kg, pilotul şi motorul stăteaudedesuptul aripei, cea ce mărea stabilita-tea.

Participarea lui Vlaicu, în august


8

Fig. 7. - Piesă de aerofilatelie realizatăpe plic ilustrat (Muzel Aviaţiei) cu marcăfixă (portretul lui Aurel Vlaicu cu valoa-rea nominală de 1.700 lei) în 24 iulie2000, cu prilejul Aerofilei din Bacău. Înilustraţia de pe plic apar inginerii AurelVlaicu şi Giovani Magnani în faţa avio-nului „Vlaicu nr. 2”, iar ştampila oma-gială aniversează 90 de ani de la primulzbor al aeroplanului Vlaicu I.

Fig. 6. RO #2055 - Timbru cuvaloarea nominală de 20 bani dinemisiunea Ziua aviaţiei (LP #500)pusă în circulaţie pe 15 iunie 1960.Marca prezintă filigran XVII, avânddimensiunea de 42 x 27 mm şi dan-telura de N pentru mărcile orizon-tale şi R pentru cele verticale.Macheta este semnată de HaroldMeschendörfer. Tiraj: 1.000.000exemplare în 100 de coli finite.


9

1911, la serbările ASTREI de la Blaja entuziasmat mulţimea. Erau de faţăCaragiale (ZM #1940, #2160; LP#540), Goga şi cei din Ardeal, cândVlaicu zboară în 1911 la Iaşi undeeste primit cu un rar entuziasm. În1912 participă la concursul interna-ţional de aviaţie la Aspern între-cându-se cu cei mai mari aviatori dinlume. Aici câştigă cinci premii me-morabile (1 premiu I şi 4 premii II).Concursul a reunit, între 23 şi 30iunie, 42 piloţi din 7 ţări, dintre care17 din Austro-Ungaria, 7 germani,12 francezi printre care şi RolandGaross, cel mai renumit pilot al vre-mii, un rus, un belgian, un persan şiromânul Vlaicu. Revenit la Bucu-

reşti, Vlaicu (ZM #3108) începe calculele pentru construcţia avionului „VlaicuIII”. Este chinuit permanent de gândul de a trece în zbor Carpaţii. Deoarece pie-sele comandate pentru noul avion întârziau să sosească, iar în septembrie 1913aveau loc la Orăştie Serbările Astrei, Vlaicu hotărăşte să treacă munţii cu vechiulaparat destul de uzat la data aceea. Pentru a apărea pe neaşteptate la aceste ser-bări, astfel ca bucuria celor prezenţi să fie şi mai mare, Vlaicu se preface pentrumoment că renunţă la această hotărâre scri-ind tatălui său: ”La Orăştie m-au chematsă zbor, dar nu vin”. Cu prilejul aniversăriia 75 de ani de la zborul lui Aurel Vlaicu laLugoj are loc o expoziţie filatelică pe datade 23 iulie 1987 unde este pusă în circula-ţie o nouă maximă. Timbrul, cu valoare no-minală de 3 lei, face parte din emisiunealansată în 1982 şi este obliterată cu ştam-pila aniversară (fig. 9). Aceaşi ştampilă amîntâlnit-o şi pe alte plicuri care au fost fran-cate cu timbre uzuale ale perioadei respec-tive, marcând evenimentul filatelic. Tot laLugoj, peste 10 ani, cu prilejul „Aviafila92” este realizat un nou plic special „80 de

Fig. 8. - Maximă de aerofilatelie realizată deGruparea Aerofilatelică “Aurel Vlaicu” cu pri-lejul Zilei Aviaţiei din 19.06.1983. Cartea poş-tală ilustrată este francată cu timbrul de 3 lei(RO #4079) ce reproduce avionul “Vlaicu II”proiectat şi realizat de Aurel Vlaicu cu care aefectuat primul său zbor la 17 iunie 1910 peaerodromul de la Cotroceni, şi obliterat cuştampila aniversară la Boboc.

Fig. 9. - Maximă de aerofilatelie rea-lizată cu prilejul expoziţiei filatelice de-dicată aniversării a 75 de ani de lazborul lui Aurel Vlaicu la Lugoj din23.07.1987. Cartea poştală ilustratăeste francată cu timbrul de 3 lei (RO#4079) ce reproduce avionul “VlaicuII” şi este obliterată cu ştampila expo-ziţiei.


10

ani de la zborul lui AurelVlaicu” având aplicată aceaşimarcă poştală.

În după amiaza zileide 13 septembrie 1913, Vlaicuîşi ia zborul pentru a trece Car-paţii dar cade din înălţimi înapropierea satului Băneşti, delângă Carpaţi, se pare dincauza unui atac de cord. Vesteamorţii sale a îndurerat adânc oîntreagă naţiune în drumul eispre triumf. O frumoasă ştam-pilă ocazională (ŞPOO6 #722)a fost realizată de Cercul Fila-telic din Ploieşti cu prilejul ani-versării a 90 de ani de laprimul zbor peste Carpaţi cuaeroplanul, în care este repro-dusă imaginea inginerului

aviator împreună cu aparatul său de zbor şi este datat Băneşti – 13.09.2003.Când toată ţara de dincolo şi de dincoace de munţi era în doliu naţional,

cel mai bun prieten al său, poetul Octavian Goga, nu aflase nimic. El se afla într-ocălătorie personală la Sevillia, în Spania. Reîntors la Paris, află tragica veste. Eltrimite în ţară cel mai tulburător articol revistei ”LUCEAFĂRUL” de la Sibiu,intitulat ”VLAICU”. Se împliniseră cuvintele lui Caragiale (ZM #3481) rostitela zborul lui Vlaicu de la Blaj, pe Câmpia Libertăţii în 1911, când era singurulcare plângea. Întrebat de Agârbiceanu de ce plânge, Caragiale i-a răspuns:”Plâng pentru că simt că acest geniu va trebui să moară, ca gloria ce o revarsăasupra neamului românesc săfie veşnică!’’. În 1993, la 80 deani de la prima tentativă dezbor peste Carpaţi, este marcatfilatelic la Băneşti prin oblite-rarea cu o ştampilă aniversarăa unei cărţi poştale (cod0136/93) cu marca fixă de 17lei în semiilustraţia căreia

Fig. 10. - Carte poştală semiilustrată (Aurel Vlaicula manşa avionului “Vlaicu 2”), cu marcă fixă (por-tretul inginerului) având nominalul de 17 lei, reali-zată cu prilejul a 80 de ani de la prima încercare detraversare a Carpaţior - Aurel Vlaicu - 13 septem-brie 1913 (cod #0136/93). A fost folosită în vederearealizării unei piese de aerofilatelie, purtând ştam-pila aniversară cu textul “80 de ani de la prima ten-tativă de zbor peste Carpaţi / Aurel Vlaicu /13-09-1993 / 2173 Băneşti”.

Fig. 11. RO #1497/1499 - Timbrele emisiuniiAurel Vlaicu 1882 - 1913 - supratipar (LP #306) su-pratipărită pe 28 ianuarie 1952. Seria foloseşte pie-sele emisiunii LP #269. Tiraj: 1.037.000 serii.

6 Cota Ştampilelor Poştale Ocazionale Omologate a FFR conform revistei Filatelia

apare reprodus avionul „Vlaicu II” (fig.10).

În anul 1948 a fost ales membrupost-mortem al Academiei Române(R.P.R.). La Binţinţi s-a inaugurat în1952 Muzeul Memorial ce-i poartă nu-mele. În 1982 o nouă maximă „AurelVlaicu – Eroii neamului” este obliteratăcu ştampila ocazională „Simpozionul Fi-latelic Centenarul Aurel Vlaicu” (12 no-iembrie) la Bucureşti cât şi „ExpoziţiaFilatelică Aurel Vlaicu – 100 ani de lanaştere” (fig. 12) la Timişoara (19 no-iembrie). Timbrul de pe aceste maximeare valoarea nominală de 2,50 lei (LP#1061). Din aceaşi emisiune, timbrul cunominalul de 1 leu este aplicat pe pliculsemiilustrat cu marcă fixă, cu nominalulde 2 lei, plic emis cu prilejul aniversăriia „100 ani de la naşterea lui AurelVlaicu” şi care prezintă în ilustraţie mo-numentul lui Aurel Vlaicu de la Băneşti-

Câmpina care este reprodus şi pe marca ataşată ce a fost obliterată cu ştampilaaniversară. Acelaşi plic a fost folosit ca suport pentru marcarea centenarului naş-terii inginerului la Bacău unde a fost obliteratcu două ştampile aniversare (fig. 13 şi 14).De-alungul timpului, Poşta Română a emismai multe serii de timbre dedicate lui AurelVlaicu. Prima emisiune filatelică „AurelVlaicu” a fost tipărită în 1950 (LP #269, ZC#0271) fiind compusă din 3 timbre având va-lorile nominale de 3, 5 şi 8 lei (fig. 19). Doiani mai târziu aceaşi emisiune este supratipă-rită (LP #306, ZC #0306), noua valoare nomi-nală fiind de 10 bani (fig. 11), datorităreformei băneşti din 1952 când un leu nou eraechivalat cu 20 lei vechi. La „40 de ani de lamoartea lui Aurel Vlaicu”, în 1953 pe 17 de-cembrie, este tipărită o nouă emisiune dintr-o


11

Fig. 13. - Ştampila omagială apli-cată la Bacău cu prilejul aniversăriia 100 de ani de la naşterea luiAurel Vlaicu, pe data de 6 noiem-brie 1982.

Fig. 12. - Maximă realizată cu prilejulexpoziţiei filatelice de la Timişoara din19.11.1982. Timbrul (RO #4048) faceparte din emisiunea Centenarul naşteriilui Aurel Vlaicu (LP #1061).


12

singură valoare (LP #358, ZC #0360) încare este reprezentat Aurel Vlaicu şiavionul său, având valoarea nominală de50 bani şi culoarea albastru violet. Cei„50 de ani de la moartea lui AurelVlaicu” (LP #567, ZC #0559) sunt mar-caţi prin supratipărirea valorii de 10 bani(ZM #1972) din emisiunea „Ziua avia-ţiei” (LP #500), timbru ce îl reprezintă peAurel Vlaicu şi primul său avion. Mesa-jul supratiparului este „1913 – 1963 / 50ani de la moarte”, iar noua valoare nominală este de 1,75 lei. În tirajul de 300.000bucăţi a fost identificată şi o eroare (LP #2349a) la voloarea nominală unde lip-seşte litera „i” (fig. 15), fiind reprodus doar „1,75 le” (r7.8, c8.4). În lucrarea„Erori filatelice”9 al bunului meu prieten Sergiu-Marian D. Găbureac veţi găsisemnalate alte zece erori catalogate cu una, trei şi patru stele.

Cea mai populară emisiune filatelică românească dedicată ingineruluiaviator (fig. 2) a fost cea lan-sată pe 27 septembrie 1982 –„Centenarul naşterii lui AurelVlaicu” (LP #1061). Tirajul de250.000 serii complete a per-mis realizarea de-alungul tim-pului (după cum se observă şidin referinţele prezentului ma-terial) a mai multor piese fila-telice şi parafilatelice de cătremai multe grupări filatelice dinţară, prilejuite cu diverse eve-nimente aeronautice. Printreacestea se numără şi pliculomagial realizat în 14 noiem-brie 1987 cu prilejul aniversă-rii a „50 de ani de lainaugurarea aerogării aeropor-tului Arad”, plic timbrat cu va-

Fig. 14. - Ştampila omagială aplicatăla Bacău cu prilejul aniversării a 100 deani de la naşterea lui Aurel Vlaicu, pedata de 6 noiembrie 1982.

Fig. 15. RO #2349 - Supratipar pe timbrul emi-siunii 50 de ani de la moartea lui Aurel Vlaicu (RO#2054) realizat pe 15 septembrie 1963. Piesa folo-sită, cu valoarea nominală de 10 bani, face partedin emisiunea LP #500, având dimensiunea de 42x 26 mm. Tiraj: 300.000 serii. În blocul de 4 de maisus apare şi eroarea “1,75 le” lipsă i (LP #567a).Poziţia erorii în coala finită este r.8; c.4. În cadrulacestei emisiuni mai sunt cunoscute încă nouăerori.

7 Poziţia mărcii cu eroare în funcţie de rândul dincoala finită8 Poziţia mărcii cu eroare în funcţie de coloana dincoala finită

9 Eroarea filatelică este abaterea de la marca poştalăstandard, ce se întâlneşte la o anumită poziţie dincoala de tipar, identică cu suratele ei, din colile ante-rioare sau cele care urmează

loarea de 3 lei a emisiunii şi obliteratcu ştampila aniversară. Marca poştalăcu nominalul de 2,50 lei o întâlnim şipe plicul omagial „Centenarul naşte-rii lui Aurel Vlaicu” (fig. 16) din ca-drul Expoziţiei FilateliceInterjudeţene „Aerofila ‘82” de laOrăştie (28.XI – 5.XII.1982). Tot înacelaşi an, dar de data aceasta pe 18august, A.F.R. Alba realizează un plicomagial pe care este aplicat timbrulcu valoarea nominală de 60 bani dinemisiunea „Aniversări: Aviaţie” (LP#803) din 15 august 1972.

Ca şi o curiozitate filatelicăpersonală am întâlnit un plic aniver-sar „14.11.1909 – 14.11.1994 / Arse-nalul armatei – 85 de ani de laconstruirea avionului Vlaicu 1” care

este timbrat cu una din piesele dedicate lui Henri Coandă (!) şi obliterată cuştampila omagială ce poartă inscripţia „85 de ani de la construirea avionuluiVlaicu 1 * 2900 – Arad – 3 / 14.11.94” (fig. 17). Am inclus şi această piesă da-torită dualităţii prezentei lucrări, dedicate celor doi ingineri români.

Cei 125 de ani de la naşterealui Aurel Vlaicu a fost marcată la Ti-mişoara printr-o ştampilă aniversară,pe amprenta căreia se găseşte „avio-nul săgeată”, cu prilejul expoziţiei„Aeromfila 2007” din 3 august, lacea de a XXV-a ediţie.

La începutul anului 2010,Romfilatelia lansează emisiunea 65de ani de Aviaţie Civilă pentru susţi-nerea comunităţii la nivel global(OACI - 65 de ani), pe ilustraţia tim-brului, cu valoarea nominală de 8,10Lei, fiind reprodus avionul “Vlaicu I”(LP #1859). Personal nu văd nici olegătură între tema şi subiectul aces-


13

Fig. 16. - Piesă de aerofilatelie realizată pe28 noiembrie 1982 la Orăştie cu prilejul Ex-poziţiei Filatelice Interjudeţene “Arofila ‘82”.Plicul, dedicat aniversării centenarului naş-terii lui Aurel Vlaicu, ilustrează avionul“Vlaicu II” în zbor deasupra Carpaţilor, estefrancat cu timbrul (RO #4078) cu valoareanominală de 2,50 lei ce reprezintă monu-mentul “Eroilor Aerului” realizat de Lidia Kot-zebue şi Iosif Fekete, şi este obliterat cuştampila expoziţiei.

Fig. 17. - Plic aniversar realizat cu prilejulmarcării a 85 de ani de la construirea avio-nului “Vlaicu I”. Surpinzător este faptul cătema plicului (atât ilustraţia cât şi ştampilaomagilă) îi este dedicat lui Aurel Vlaicu, iarel este totuşi francat cu un timbru dintr-oemisiune dedicată lui Henri Coandă (RO#3077).

tei emisiuni filatelice (fig. 18), dar s-ar putea să greşesc.

Cu prilejul marcării a 100de ani de la zborul lui Aurel Vlaicu,Fundaţia Culturală Bartoc va realizacea de a XXVI-a ediţie a expoziţiei„Aeromfila 2010” sub patronajul Fe-deraţiei Asociaţiilor Filatelice Euro-pene, precum şi reamplasareamonumentului lui Aurel Vlaicu depe Câmpul Libertăţii şi realizareaunui web site.


14

Fig. 18. - Timbrul cu valoarea nominală de8,10 lei (LP #1859) ce reprezintă avionul“Vlaicu I”, piesă a emisiunii OACI - 65 de anilansată de Romfilatelia în 29 martie 2010.Seria este tipărită pe hârtie cromo-gumată,având formatul de 42 x 26 mm. Macheta estesemnată de Mihai Vămăşescu. Tiraj: 38.120timbre.

Fig. 19. - Bloc de 4 din piesele emisiunilor Aurel Vlaicu 1882 - 1913 (LP #269) şi AurelVlaicu 1882 - 1913 - supratipar (LP #306)

HENRI COANDĂ (1886-1972) ŞI FILATELIA

Henri Marie Coandă(n. 7 iunie 1886 - d. 25 noiembrie

1972) a fost un academician şiinginer român, pionier al avia-ţiei, fizician, inventator, inventa-tor al motorului cu reacţie(CMPR ’84 #4133) şi descope-ritor al efectului care îi poartănumele (fig. 24).

Henri Coandă (PM10

#385 - fig. 21) s-a născut la Bu-cureşti la 7 iunie 1886, fiind aldoilea copil al unei familii nu-meroase. Tatăl lui fusese gene-ralul Constantin Coandă, fostprofesor de matematică laŞcoala naţională de poduri şişosele din Bucureşti şi fost prim-ministru al României pentru oscurtă perioadă de timp în 1918.Mama sa, Aida Danet, a fostfiica medicului francez GustaveDanet, originar din Bretania.

Încă din copilărie viito-rul inginer şi fizician era fascinatde miracolul vântului, după cumîşi va şi aminti mai târziu. HenriCoandă (Mi #4302) a fost mai întâi elev al Şcolii Petrache Poenaru din Bucu-reşti, apoi al Liceului Sf. Sava (1896) unde a urmat primele 3 clase, după care,la 13 ani, a fost trimis de tatăl său, care voia să-l îndrume spre cariera militară,la Liceul Militar din Iaşi (1899). Termină liceul, ca şef de promoţie, în 1903, pri-mind gradul de sergent major şi îşi continuă studiile la Şcoala de ofiţeri de arti-lerie, geniu şi marină din Bucureşti (RO #3883).

Coandă a avut şi alte preocupări. A studiat sculptura, împreună cu Auguste Rodin, care îl socotea deosebit de talentat şi a luat şi lecţii de violoncel.


15

10 Cota Poşta Moldovei

Fig. 20. - Maximă cu Henri Coandă realizată cuprilejul Expoziţiei Aerofila Junior de la Pucioasadin 4 iunie 1988. Cartea poştală folosită ilustreazăportretul inginerului, iar timbrul cu valoarea nomi-nală de 2 lei (RO #4480) face parte din emisiuneaAniversări (LP #1169) lansată pe 10 noiembrie1986.

Fractura unei mâini l-a impiedicat săurmeze firul preocupărilor sale artis-tice.

Henri nu avea nici 14 aniimpliniţi când a născocit o seceră-toare-treierătoare, un fel de combină,pusă în mişcare de aripile unei moride vânt.

Detaşat la un regiment deartilerie de câmp din Germania în1904, este trimis la Technische Ho-chschule (Universitatea Technică)din Berlin-Charlottenburg. Pasionatde probleme tehnice şi mai ales detehnica aviaticii, în 1905, la 19 ani,Coandă construieşte un avion-ra-chetă pentru armata română în Ate-lierele Arsenalului Armatei, dinDealul Spirii.

Primele preocupări stator-nice în domeniul aviaţiei le-a avut în1907, în Belgia, unde a început săconstruiască planoare, cu prietenulsău, italianul Caproni.

Între 1907-1908 a urmatcursuri universitare în Belgia, la Liège, şi la Institutul tehnic Montefiore. În 1908se întoarce în ţară şi e încadrat ofiţer activ în Regimentul 2 de artilerie. Datorităfirii sale şi spiritului inventiv care nu se împăcau cu disciplina militară, el a cerutşi obţinut aprobarea de a părăsi armata, după care, profitând de libertatea recâş-tigată, a întreprins o lungă călătorie cu automobilul pe ruta Isfahan - Teheran -Tibet. La întoarcere pleacă în Franţa şi se înscrie la Şcoala superioară de aero-nautică şi construcţii, nou înfiinţată la Paris în 1909, al cărei absolvent devineîn anul următor, ca şef al primei promoţii de ingineri aeronautici.

Tânăr inginer, Henri Coandă (Mi #5367), realizează mai multe cercetăriale căror rezultate au fost prezentate într-o comunicare susţinută la începutulanului 1910 la şcoală Superioară de Aeronautică din Paris şi apoi într-un studiuintitulat „Aripile considerate ca maşini de reacţie”, pe care l-a publicat în lunaiunie 1910 în revista pariziană „La Tehnique Aeronautique”, comunicare ce s-abucurat de un vădit interes în cercurile oamenilor de ştiinţă şi îndeosebi a celor


16

Fig. 21. PM #385 - Timbru cu valoarea no-minală de 25 bani emisă de Poşta Moldoveireprezentând portretul inginerului român.Timbrul face parte din emisiunea Personali-tăţi ilustre lansată pe data de 26 februarie2000. A fost tipărită în sistem ofset pe hârtiealbă, gumată la două culori, în coală de 10 (5x 2) mărci. Dantelura 133/4:14. Format 27,50x 32,80 mm.

care studiau problemele aerodina-mice. Piesa cu valoarea nominalăde 50 bani (Zu #3970) din emisiu-nea „25 ani cosmonautică (1957 –1982)” reproduce portretul savan-tului român şi schema motorului cureacţie proiectat şi experimentat deacesta. Acestă marcă o regăsim pemaxima realizată cu prilejul lansă-rii emisiunii (LP #1071), ce ilus-trează portretul savantului, fiindobliterată cu ştampila „prima zi aemisiunii”. Aceaşi marcă poştalăeste folosită şi în 1983 în realizareaunei maxime cu prilejul expoziţieifilatelice „Avia ‘83”.

Cu sprijinul inginerului Gustave Eiffel (RO #6351), pe şantierul căruiaşi-a început activitatea profesională la Nisa, şi a savantului Paul Painlevé, carel-au ajutat să obţină aprobările necesare, Henri Coandă (RO #3751) a efectuatexperimentele aerodinamice prealabile şi a construit în atelierul de carosaj al luiJoachim Caproni primul avion cu propulsie reactivă, de fapt un avion cu reacţie,fără elice, numit convenţional „Coandă-1910” (LP #750, ZC #0721) pe care l-aprezentat la al doilea Salon internaţional aeronautic de la Paris 1910. De la în-ceput aparatul său a trezit un interes deosebit în rândul tehnicienilor şi oamenilorde ştiinţă care au vizitat salonul de aeronautică. Inventatorul a surprins pe spe-cialişti prin faptul că a ieşit complet din făgaşul drumului bătut de constructoriidin acea vreme în domeniul aeronauticii şi al zborului aerian. El a conceput defapt primul avion cu reacţie din lume (LP #973, ZM #3614). Motorul avionuluiconsta dintr-un compresor acţionat de un motor cu piston de 50 de cai putere.Aerul absorbit de compresor prin partea din faţă a motorului era aruncat cu mareviteză prin spatele lui. În felul acesta se produce un efect de reacţie, împingândavionul către înainte, deci deplasarea în spaţiu a aparatului. Imaginea aparatuluide zbor românesc o regăsim imprimată de ştampila care marchează „prima zi aemisiunii” pe FDC-ul realizat în 1970 de către Poşta Română.

Printre alte inovaţii realizate de inventatorul român la acest prim avioncu reacţie, merită să amintim: rezervoarele cu combustibil au fost instalate înplanul superior al avionului; în locul pânzei a fost folosit placajul vopsit şi lăcuitpentru a opune în aer o rezistenţă cât mai mică, iar în vederea obţinerii unei por-tante cât mai mari a avionului aripa a fost făcută cu fantă (volet) la bordul de


17

Fig. 22. - Plic semiilustrat circulat recoman-dat, cu marcă fixă având nominalul de 2 lei, dinseria Aniversări - Comemorări 1986, dedicatlui Henri Coandă, purtând amprenta ştampileiomagiale realizată cu prilejul marcării a „30 deani de la publicarea brevetului de Aerodină”.

atac; roţile de la trenul de aterizareau fost montate pe resorturi plate deoţel, destul de elastice. Fiind unuldintre cele mai atractive exponateale salonului presa de specialitate apublicat articole elogioase despreavionul lui Henri Coandă, iar con-structorul turnului Eiffel a spus des-pre inventatorul român, care nu aveadecât 24 de ani: „Băiatul acesta s-anăscut cu 30, dacă nu chiar cu 50 deani prea devreme”. Într-adevăr,ideile lui Henri Coandă erau multprea avansate, ştiut fiind faptul căprimele avioane cu reacţie au înce-put să apară abia în perioada celui

de al doilea război mondial - 1939-1945.În timpul unei încercări de zbor din 16 decembrie 1910, pe aeroportul

Issy-les-Moulineaux de lângă Paris, aparatul pilotat de Henri Coandă a scăpatde sub control din cauza lipsei lui de experienţă, s-a lovit de un zid de la margineaterenului de decolare şi a luat foc. Din fericire, Coandă a fost proiectat din avionînaintea impactului, alegându-se doar cu spaima şi câteva contuzii minore pefaţă şi pe mâini. Această zi a fost înscrisă în istoria aviaţiei româneşti şi univer-sale ca o dată de referinţă: a primei desprinderi de pământ a unui avion dotat cumotor reactiv.

Un an mai târziu a construit primul avion bimotor din lume. Pentru operioadă de timp, Coandă a abandonat experimentele datorită lipsei de interesdin partea publicului şi savanţilor vremii. Între 1911-1914 Henri Coandă a lucratca director tehnic la Uzinele de aviaţie din Bristol, Anglia şi a construit avioanecu elice de mare performanţă, de concepţie proprie numit „Bristol-Coandă”. Înurmătorii ani se întoarce în Franţa, unde a construit un avion de recunoaştere,foarte apreciat în epocă, prima sanie-automobil propulsată de un motor cu reac-ţie, primul tren aerodinamic din lume şi altele. În 1916 a creat un avion cu douăelice propulsoare, montate la extremităţile fuselajului. În 1934 obţine un brevetde invenţie francez pentru Procedeu şi dispozitiv pentru devierea unui curent defluid ce pătrunde într-un alt fluid, care se referă la fenomenul numit astăzi „Efec-tul Coandă”, constând în devierea unui jet de fluid care curge de-a lungul unuiperete convex, fenomen observat prima oară de el în 1910, cu prilejul probăriimotorului cu care era echipat avionul său cu reacţie. Această descoperire l-a


18

Fig. 23. - Plic “Par Avion” realizată de cătreSocietatea Filatelică “Aradul” cu prilejul zbo-rului inaugural Romavia pe data de 11 august1994. Plicul este francat cu timbrul de 60 banice reproduce avionul lui Henri Coandă (RO#3077) şi este obliterat cu ştampila ocazio-nală.

condus la importante cercetări apli-cative privind hipersustentaţia aero-dinelor, realizarea unor atenuatoarede sunet şi altele.

În perioada Primului Răz-boi Mondial, în plină criză a meta-lului, a inventat rezervoare pentruhidrocarburi construite din betonarmat. Tot el a descoperit materialulbeton-bois, mai rezistent decât lem-nul, destinat prefabricatelor pentruconstrucţii. Printre alte invenţii alesale se numără şi tunul fără recul dindotarea avioanelor militare, proiec-tul unei instalaţii de desalinizare aapei marine ş.a.

După 1945 a fost solicitatde United States Corporation să par-ticipe la programe de cercetări carevizau aplicarea efectului Coandă la realizarea unor tehnici de zbor, iar apoi a lu-crat la Laboratoarele Diamond din SUA.

Cu ocazia împlinirii vârstei de 70 de ani, în 1956, Henri Coandă a fostsărbătorit atât în ţară cât şi în străinătate. Cu această ocazie la New-York nume-roase reviste de specialitate i-au dedicat savantului român studii şi articole. „In-ginerul Coandă simbolizează prin el însuşi trecutul, prezentul şi viitorulprogreselor aeriene” scria cronicarul unei reviste, numindu-l, pe drept cuvânt,aşa cum au făcut-o şi autorii unor lucrări publicate în ţara noastră, „părinteleaviaţiei reactive”.

La 3 aprilie UNESCO 1965 i-a decernat lui Henri Coandă ordinul „Me-ritul pentru cercetări ştiinţifice, în gradul de comandor”. Pe lângă faptul căaceastă decoraţie este una dintre cele mai înalte distincţii acordate oamenilor deştiinţă, savanţilor, în acest fel, meritele lui Henri Coandă au căpătat încă o con-firmare pe plan mondial. În anul 1961, savantului român i s-a înmânat de cătreguvernul Franţei „Medalia militară” a aeronauticii franceze, una dintre distinc-ţiile foarte importante ale Franţei.

Henri Coandă revine definitiv în ţară, în 1969, ca director al Institutuluide creaţie ştiinţifică şi tehnică (INCREST), iar în anul următor, 1970, devinemembru al Academiei Române (LP #1259).

Prin excepţionalele sale realizări, precum şi prin înfăptuirea şi experi-


19

Fig. 24. RO #4113 - timbru cu valoarea no-minală de 50 Bani din emisiunea 25 de anicosmonautică “1957 - 1982” (LP #1071) pusăîn circulaţie pe 24 ianuarie 1983. Marca estetipărită pe hârtie cromo, având dimensiuneade 48 x 33 mm şi dantelura de 13¼. Machetaeste semnată de Andrei Mihai. Tiraj: 250.000exemplare. Timbrul ilustrează portretul savan-tului şi schema motorului cu reacţie proiectatşi experimentat de acesta pe avionul“Coandă” în anul 1910.

mentarea primului avion cu reacţie(RO #5549), Henri Coandă a rămasunul dintre pionerii aviaţiei româneşi mondiale, iar numele său estelegat de dezvoltarea aviaţiei cu reac-ţie (fig. 25). O parte dintre numeroa-sele sale invenţii precum şibrevetele obţinute în diferite pe-rioade se găsesc expuse la MuzeulTehnic, secţia „Coandă”, din Bucu-reşti. De numele lui sunt legate şiunele realizări ale zborului omuluiîn cosmos. Printre altele lui îi apar-ţin unele dispozitive tehnice deose-bit de complexe, denumite „epoleţiizburători” cu ajutorul cărora s-a asi-gurat frânarea modulului lunar al lui„Apolo 11” şi „Apolo 12” în mo-

mentul aselenizării. La 30 de ani de la publicarea brevetului de Aerodină, pe datade 19.05.1988, este realizată o ştampilă poştală ocazională care a fost aplicatăpe întregul poştal cu marcă fixă „Aniversări – Comemorări 1986” ce-l ilustreazăpe Henri Coandă (fig. 22).

Henri Coandă moare la Bucureşti, pe data de 25 noiembrie 1972, la vâr-sta de 86 de ani. Este înmormântat la cimitirul Belu. Imaginea savantului estereprodusă şi pe timbrul cu valoarea nominală de 2.100 lei din blocul-coliţă „Eu-ropa 1994 – Invenţii şi descoperiri” (LP #1342, Mi #B289). Emisiunea a fostmarcată şi cu un FDC, obliterat cu ştampila „prima zi a emisiunii” la Sibiu pedata de 25.05.1994.

Piesele filatelice dedicate lui Conadă nu sunt puţine. Din tirajul de unmilion de exemplare emise cu ocazia împlinirii a 60 de ani de la primul zbor cuun avion cu reacţie (CMPR ’84 #3077), câteva piese se regăsesc pe plicul ce ani-versează „zborul inaugural Romavia Arad – Stuttgard” realizat de către Socie-tatea Filatelică „Aradul” pe data de 11.08.1994 (fig. 23). Timbrul a fost obliteratcu ştampila aniversară. Aceaşi marcă poştală o întâlnim şi pe maxima realizatăcu prilejul zborului inaugural Iaşi – Bucureşti din 1981. În 1995 marca este partecomponentă din maxima realizată cu prilejul aniversării a „85 de ani de la primulzbor al unui avion cu reacţie”.

Cu prilejul expoziţiei „Aerofila Junior” din 1988 de la Pucioasa (fig.20) a fost realizată o nouă maximă de aerofilatelie cu aplicarea timbrului având


20

Fig. 25. RO #5549 - Timbru cu valoareanominală de 1.100 Lei din emisiunea SecolulXX (LP #1472) pusă în circulaţie pe 22 de-cembrie 1998. Marca este tipărită pe hârtiecromo (Anglia), având dimensiunea de 42 x27 mm şi dantelura de 13½. Macheta estesemnată de Simona Zamşa. Tiraj: 540.000exemplare. Timbrul ilustrează portretul savan-tului şi avionul său cu reacţie.

valoarea nominală de 2 lei (CMPR’94 #4480) din emisiunea “Aniver-sări 1986” (LP #1169).

La 90 de ani de la zborulprimului avion cu reacţie eveni-mentul a fost marcat printr-o ştam-pilă aniversară, datată 16.12.2000,aplicată pe un întreg filatelic cumarcă fixă de 2.000 lei (având ima -ginea inginerului) iar în ilustraţia depe plic este reprodusă imagineaavionului “Coandă 1910” expus laMuzeul Aviaţiei.

Cu prilejul marcării a 100de ani în programul de emisiunipentru anul 2010 al Romfilatelieiam zărit o planificare a emisiunii „Centenarul avionului cu reacţie - 100 de anide la prima testare a unui avion cu reacţie care a fost proiectat, realizat şi pilotatde Henri Coandă în 1910”. De asemenea Fundaţia Culturală Bartoc va realizacea de a XXVI-a ediţie a expoziţiei „Aeromfila 2010” sub patronajul FederaţieiAsociaţiilor Filatelice Europene, marcând 100 de ani de la realizarea motoruluicu reacţie şi încercarea lui de către Henri Coandă (10 decembrie 1910), realizareafilmului documentar “Henri Coandă” precum şi realizarea unui web site. De ase-menea am avut ocazia să văd şi un tablou filatelic (20 x 22 cm) care îl ilustreazăpe savant, avionul său şi secţiune prin motorul cu reacţie, tablou ce are încadratcoliţa dantelată (format 80 x 70 mm cu marca poştală 54 x 42 mm) cu valoareanominală de 10 lei (Mi #B156). Inscripţiile din tablou sunt următoarele: „HenriCoandă / (1886 – 1972)” / „1910 – A Romanian built the first jet plane in theworld” / „2010 – See you in Romania” (fig. 26).


21

Fig. 26. - Tabloul filatelic ce marchează eve-nimentul din 2010.

ÎN LOC DE CONCLUzII

Bineînţeles, în cinstea celor doi ingineri români, pioneri ai aviaţiei, s-au realizat mult mai multe piese filatelice. M-am rezumat a le cita doar pe celepe care le cunosc şi pe care am avut onoarea de a le vedea sau deţine personal.Mai mult ca sigur şi în acest an vor fi realizate piese noi care să marcheze cei„100 de ani de zbor românesc” pe care însă nu am posibilitatea de a vi le dezvăluiacum. Le vom cunoaşte la o dată viitoare. Ce am aflat însă din revista „UniversIngineresc” este faptul că vor fi elaborate mai multe evenimente aniversare con-stând în mitinguri, expoziţii, serate muzeale, conferinţe, editarea de cărţi tema-tice, o emisiune filatelică, precum şi realizarea a două machete 1:1 ale celor douăavioane implicate, „Vlaicu I” şi „Coandă 1910”.

În data de 17 iunie 2010, la Muzeul Naţional de Istorie a României s-avernisat expoziţia „Aviaţia în România. 1910 – 2010”. Expoziţia a fost realizatăcu prilejul împlinirii unui secol de la primul zbor în spaţiul aerian românesc, alunui avion construit şi pilotat de un român: Aurel Vlaicu. Expoziţia este deschisăpână la data de 1 septembrie 2010.


22

BIBLIOgRAFIE:

Univers ingineresc, Anul XXI, Nr. 4 (458), 16 – 28 februarie 2010,„1910 – 2010. Două aniversări centenare aeronautice”

Univers ingineresc, Anul XXI, Nr. 5 (459), 16 – 28 februarie 2010,„1910 – 2010. Două aniversări centenare aeronautice”

eComunitate - Oameni de seamă ai oraşului GeoagiuWikipedia – Aurel VlaicuAurel Vlaicu – Pagina municipiului OrăştieCatalog filatelic – Timbre.roZumstein - Briefmarkencatalog, Ost Europa, 1984, vol. 4Direcţia generală a poştelor şi telecomunicaţiilor – Catalogul Mărcilor

Poştale Româneşti, 1948 – 1984, volumul II, 1984Sergiu-Marian D. Găbureac – România – catalog specializat ilustrat /

Erori filatelice / 1903 – 2006, 2008Prezentarea Fundaţiei Culturale Bartoc Filatelia, Anul LIII, Nr. 9 (569), septembrie 2003, Dan Anghelescu şi

Julieta Dolcu - Ştampile Poştale Ocazionale OmologateWikipedia – Henri Coandă Poşta Moldovei - filatelieGoogle Docs - HENRI COANDĂ, PRECURSORUL AVIAŢIEI CU

REACŢIE Expoziţii – organizatori, expozanţi, jurii Victor Sasu – Catalogul Mărcilor Poştale Româneşti ’84 – ’94, Editura

„Insert” SRL, Bucureşti, 1995DeAGOSTINI – Dicţionar Enciclopedic Britanica, vol.11, CIN-CON,

Editura Litera InternationalDeAGOSTINI – Dicţionar Enciclopedic Britanica, vol.50, VAS-WAL,

Editura Litera InternationalGheorghe Tudor – Mărcile Poştale Româneşti 1858 – 2009, Bucureşti,

2009


23

Leonard Alexandru Pop este li-cenţiat al Facultăţii de Inginerie, programulde studiu Calculatoare, al Universităţii deNord din Baia Mare. În prezent este maste-rand în cadrul programului de studiu Ingine-rie şi Management în Domeniul Electric dincadrul aceleiaşi facultăţi.

Domenii de specializare filatelică:filatelia feroviară (membru AFFR), aerofila-telia, tehnologia informaţiei, marca poştalăromânescă.

Este redactor filatelic la Jurnalul deVineri, unde realizează de trei ani rubrica“Jurnal Filatelic”.

Contact: [email protected].

Prezenta lucrare a fost realizată sub forma uneibroşuri de filatelie tematică cu prilejul marcării unui secolde când cei doi ingineri români, Aurel Vlaicu şi HenriCoandă, au efectut primul zbor în aparatele concepute şi realizate de ei. Autorul mulţumeşte tuturor celor care au fostalături de el şi l-au sprijinit, sub toate formele, în vedereaconceperii şi realizării prezentei lucrări.

100 ani de zbor românesc - perspective filatelice

Documents

Transcript of 100 ani de zbor românesc - perspective filatelice