10 Greseli Frecvente in Audit

7/2014

erori frecventeidentificate în

cursul audituluisituaţiilor financiare

An

ul X

, n

r.5 -

7/2

01

II11

4

�

�

�

�

�

Aplicabilitatea web-ului semantic în auditul financiarStudiu de eveniment privind impactul raportării financiare asupravalorii acţiunilor SIFIndicatorii financiari din balanced scorecard. O abordare dinperspectiva companiilor de leasingAnaliza conformităţii cu cerinţele de informare prevăzute de IFRS.Cazul societăţilor cotate la Bursa de Valori BucureştiReconsiderări privind afirmarea abordării economice acontabilităţii în mediul românesc în prima jumătate a secolului alXX-lea

În opinia profesioniştilor financiari contabili: Încrederea în mediul de afaceri intră pe un făgaş pozitiv

10

Întâlnirea grupului de lucrupe probleme de audit

organizată de FEE

�

�

Evenimente profesionaleorganizate de Banca Mondială

Examen pentru atribuireacalităţii de auditor financiar

www.cafr.ro

La 20 mai a.c., la Bruxelles, a avut loc întâlnirea grupului delucru pentru probleme de audit, la care a participat

, prim-vicepreşedinte al Consiliului CAFR.

Agenda întâlnirii a cuprins prezentarea calendaruluieducaţional IES 8 privind competenţele profesionale şiresponsabilităţile partenerului de audit în misiunea de audit asituaţiilor financiare şi discutarea noutăţilor privind ritmulauditului şi paşii următori după publicarea noii Directiveeuropene privind auditul statutar al conturilor anualeconsolidate, în vederea aplicării acesteia de către statelemembre. S-au discutat, în formă de draft, supervizareaprofesiei de audit, numirea auditorului, comunicarea în audit.De asemenea, s-au prezentat demersurile FEE privindStandardul ISA 720 (revizuit) emis de IAASB.

Pentru a-şi produce efectele, trebuie să fietranspusă de statele membre UE şi de cele din SpaţiulEconomic European în legislaţia lor naţională. După intrareaîn vigoare a Directivei statele membre vor avea la dispoziţiedoi ani pentru a o adopta şi a se conforma prevederilor sale.

auditului statutar al entităţilor de interes publicintră în vigoare la 20 de zile de la publicarea în JurnalulOficial. Cu toate acestea, datorită faptului că Regulamentulface referire la , care prevede doi ani pentrutranspunerea în legislaţia naţională, există o întârziere de doiani în punerea în aplicare a majorităţii dispoziţiilor cuprinse înregulament, cu excepţia:

articolului 16 cu privire la numirea auditorului, care areo întârziere de trei ani;

dispoziţiile privind rotaţia obligatorie a firmei de auditcare intră în vigoare imediat, dar cu dispoziţiitranzitorii.

În perioada 2-3 iunie 2013 Camera Auditorilor Financiari dinRomânia a fost reprezentată de prof. univ. dr.

, membru al Consiliului CAFR, la două evenimenteprofesionale importante pentru raportarea financiară,organizate la Viena de către Banca Mondială - Centrul pentruReforma Raportării Financiare (CFRR).

La , organizat la 2 iunie 2014de CFRR din cadrul Băncii Mondiale în colaborare cuFederaţia Internaţională a Contabililor (IFAC), au luat partereprezentanţi ai organizaţiilor profesionale de audit şicontabilitate din peste douăzeci de ţări. Tema dezbaterilor a

constituit-o procesul de raportare financiară pentru IMM-uridin Europa şi Asia Centrală. Atenţia a fost concentrată peactualele schimbări legislative şi demersurile pe care le potîntreprinde organizaţiile profesionale pentru a oferi sprijinIMM-urilor pentru a le ajuta în misiunea asumată, pentru acontribui la dezvoltarea lor.

În cadrul celor patru sesiuni participanţii, inclusivreprezentatul CAFR, au adresat întrebări care prezintă interespentru profesia de audit şi cea contabilă. La o parte dinproblemele ridicate au răspuns reprezentanţii IFAC,

şi , celelalte urmând a ficlarificate şi transmise ulterior către organizaţiile profesionale.

La 3 iunie 2014 a avut locla Centrul pentru Reforma Raportării Financiare

(CRRF) al Băncii Mondiale. Au participat miniştri de finanţe,reprezentanţi ai autorităţilor de reglementare, ai organizaţiilorprofesionale şi ai mediului academic, experţi din instituţiiinternaţionale şi europene, lideri de afaceri din peste 20 deţări din Europa şi Asia Centrală.

În cadrul conferinţei s-a relevat importanţa IMM-urilor pentrupromovarea creşterii economice şi competitivităţii, pentrucrearea locurilor de muncă. S-a apreciat că existenţa unuimediu de reglementare care ajută IMM-urile să prospereconstituie un obiectiv esenţial în cadrul procesului de reformăfinanciară corporativă axat pe dezvoltarea cadrelor deraportare financiară durabile pentru IMM-uri, aşa cum arezultat din luările de cuvânt ale vorbitorilor:- director general în cadrul Ministerului Finanţelor al Austriei,

- vicepreşedinte pentru Europa şi Asia Centralăal Băncii Mondiale, - consilier principalîn cadrul Comisiei Europene, - ministrulfinanţelor din Serbia, - ministrul finanţelor dinAlbania, - ministrul finanţelor din RepublicaMoldova.

Camera Auditorilor Financiari din România a organizat, înperioada 10 – 17 mai 2014, examenul de competenţăprofesională pentru atribuirea calităţii de auditor financiar.

La examen au participat 192 de candidaţi, dintre care au fostdeclaraţi admişi 89, lista acestora fiind publicată pe site-ulCamerei, la rubrica „Ştiri şi evenimente” şi la secţiunea„Stagiari”/„Examen de competenţă profesională”.

Candidaţii declaraţi admişi în urma examenului decompetenţă profesională, sesiunea mai 2014, au la dispoziţieun an de zile pentru a se înscrie ca membri ai CAFR înRegistrul public al auditorilor financiari – persoane fizice.

Detalii pe site-ul Camerei secţiunea„Membri”/„Cum devin membru CAFR”.

AnaDincă

Directiva

Regulamentul

Directivă

TatianaDănescu

Forumul Regional PAO 2014

SylviaWei Yen Tse Paul Thompson

cea de-a cincea Conferinţăministerială

Harald Waiglein

Laura TuckChristian Weinberger

Lazar KrsticShkelqim Cani

Anatol Arapu

Informaţii

Oana BENDOVSKI10 erori frecvente identificate în cursul auditului statutar al situaţiilor financiare10 Common Errors Identified during the Statutory Audit of Financial Statements

Sabina-Cristina NECULA & Laura-Diana RADUConsideraţii privind aplicabilitatea web-ului semantic în auditul financiarDiscussing the Applicability of Semantic Web for Financial Audit

Dragoş BÎLTEANU, Marianna BOTIKA & Ion STANCUStudiu de eveniment privind impactul raportării financiare asupra valorii acţiunilor SIFEvent Study on the Impact of Earnings Announcement upon the Market Value of SIF

Alina CHIŢUIndicatorii financiari din balanced scorecard. O abordare din perspectiva companiilorde leasingFinancial Indicators of Balanced Scorecard. An Approach of Leasing Companies

Ionelia Alexandra FELDIOREANU Analiza conformităţii cu cerinţele de informare prevăzute de IFRS. Cazul societăţilor cotate la Bursa de Valori BucureştiThe Analysis of Compliance with the Information Requirements of IFRS. The Case of Entities Listed on the Bucharest Stock Exchange

Ion IONAŞCUReconsiderări privind afirmarea abordării economice a contabilităţii în mediul românescîn prima jumătate a secolului al XX-leaRevisiting the Economic Perspective on Accounting in the First Half of the Twentieth Century in Romania

Un studiu printre profesioniştii contabili atestă: Încrederea în mediul de afaceri intră pe un făgaş pozitivA Study Conducted among Financial-Accounting Professional Reveals: Business Confidence Is Winning Ground

43

31

37

52

Un filon neexplorat

11

Se cunoaşte faptul că auditorul financiar este profesionistulcare preia informaţiile contabile din raportările financiare aleentităţilor şi le analizează în vederea formulării unui raport

de opinie asupra credibilităţii acestor raportări, de natură să con-stituie un element de decizie în interesul public. În esenţă, aşadar,munca auditorului financiar se concretizează într-un raport deaudit, în care sunt consemnate şi bune şi rele, şi rezultate poziti-ve, dar şi erori depistate în situaţiile financiare.Cei cărora le este destinat – finanţatori, creditori, fiscalişti, acţio-nari – îl pot considera un reper important al deciziilor cu privireatât la calitatea managementului, dar şi la viitorul previzibil al entităţii auditate. O astfel de valorificare, punctuală, a unorinformaţii este deci utilă unui grup interesat, pentru a adopta măsuri, de asemenea, punctuale.Surprinzător, o tânără cercetătoare în domeniu ne pro-pune o nouă abordare: să urcăm o treaptă în utiliza-rea rapoartelor de audit, valorificând informaţiile pe care acestea le conţin în scopul relevării unor neajunsuri repetate în întocmirea situaţiilor finan-ciare ale entităţilor. Deci a avut ideea – şi răbdarea – de a parcurge filă cu filă mai multe asemenea rapoarte

şi a pus în evidenţă 10 erori ce apar mai frecvent semnalate înrapoartele de audit. Şi nu s-a mulţumit doar să le identifice, ci a şistudiat cauzele lor şi a propus soluţii, cu putere generalizatoare,pentru prevenirea sau eliminarea lor.Vă invităm să consultaţi articolul respectiv în paginile acestuinumăr de revistă. Veţi putea constata bunele intenţii ale autorului,dublate şi de o anumită experienţă în materie. Puteţi fi de acord,integral ori parţial, sau nu cu concluziile sale. Dar dincolo deaceas ta, ideea de a explora şi exploata pe un palier superior acest filon preţios de informaţii reprezentat de munca audito-

rului ni se pare demnă de a fi luată în considerare.De cine anume? Cu prioritate de către cei care elaborea-

ză şi aplică politicile în domeniul afacerilor şi în general în viaţa socială, cu precădere de către normalizatorii în

materie fiscală şi contabilă, dar şi de către cei care au menirea de a monitoriza corectitudinea mediu-

lui de afaceri. Şi, de ce nu, de către auditorii finan-ciari, care astfel au la îndemână un sumar de indi-caţii cu privire la „zonele sensibile” ale situaţiilor

financiare spre care merită să-şi orienteze cu precădere investigaţiile.

Sumar //ContentsAnul XIINr. 1157/2014

3

18

DINU AIRINEI – Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, IaşiVERONEL AVRAM – Universitatea din Craiova

SORIN BRICIU – Universitatea „1 Decembrie 1918”, Alba IuliaALAIN BURLAUD – Institut National des Techniques Economiques et

Comptables, ParisTATIANA DĂNESCU – Universitatea „Petru Maior”, Târgu Mureş

ROBIN JARVIS – director pentru IMM-ACCA, Universitatea Brunel, Marea Britanie

DAVID HILLIER – Leeds University Business School, Marea BritanieALLAN HODGSON – The Univeristy of Queensland, AustraliaEMIL HOROMNEA – Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi

LILIA GRIGOROI, Academia de Studii Economice, Chişinău, Republica MoldovaDUMITRU MATIŞ – Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca

MARIA MANOLESCU – ASE, BucureştiION MIHĂILESCU – Universitatea „Constantin Brâncoveanu”, Piteşti

ANA MORARIU – ASE, BucureştiVASILE RĂILEANU – ASE, Bucureşti

ION STANCU – ASE BucureştiDONNA STREET – Universitatea Dayton, SUA

IOAN TALPOŞ – Universitatea de Vest din TimişoaraEUGENIU ŢURLEA – ASE, Bucureşti

IULIAN VĂCĂREL – academician

B.D.I.: http://www.ulrichsweb.com;http://www.proquest.com; www.ebscohost.com,

www.cabells.comRevista este inclusă în platforma

editorială română SCIPIO: www.scipio.roRevista este indexată în trei baze de date

recunoscute de Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor

Universitare (CNATDCU)Marcă înregistratã la OSIM,

sub nr. M2010 07387

Telefon: (021) 410.74.43 interior 120; Fax: (021) 410.03.48; E-mail: [email protected]; http: revista.cafr.roISSN: 1583 - 5812, ISSN on-line: 1844 - 8801

Tipar: Print Group S.R.L., Şoseaua Fundeni nr. 50B, Bucureşti, tel: 0744.638.772

Director ştiinţific:prof. univ. dr. Pavel NĂSTASE

Director editorial: dr. Corneliu CÂRLAN

Redactor şef: Cristiana RUS

Secretar de redacţie: Cristina RADUPrezentare grafică şi tehnoredactare:

Nicolae LOGIN

Colegiul editorial ştiinţific şi colectivul redacţio -nal nu îşi asumă responsabilitatea pentruconţinutul articolelor publicate în revistă.

Colegiul editorial ştiinţific

IntroducereConform Standardului Internaţional deAudit nr. 300 „Planificarea”, în cadruletapei de planificare a misiunii de auditfinanciar are loc stabilirea strategieigenerale de audit pe baza unui plangeneral care include cunoaşterea activi-tăţii entităţii auditate, sistemul contabilşi sistemul de control, riscul şi pragulde semnificaţie, natura, durata şi gradulde cuprindere al procedurilor, detaliiprivind coordonarea, asistenţa, supervi-zarea, revizuirea muncii şi alte aspecte(Stoian A.&Ţurlea E., 2001).

Riscul de audit, aşa cum este definit deACCA (Jones M., 2013), constă în ris-cul ca auditorul să îşi exprime o opinieneadecvată în cazul unor situaţii finan-ciare denaturate semnificativ.Identificarea riscurilor este fundamen-

Abstract

Cuvinte cheie: audit statutar, eroare, risc, situaţii financiare

10 Common Errors Identified during theStatutory Audit of Financial StatementsThis paper is addressed to both companies and auditors. It presents common errorsidentified during statutory audits and offers the possibility to companies of analyzingwhether the same situations are applicable for them in order to take the necessarymeasures to avoid such errors. For auditors, it facilitates the identification of risks thatmight lead to material misstatements of the financial statements.The paper is mainly structured in 10 parts, each part representing an identified issue.For each of these, the paper contains the documentation extracted from the applicablelaw or regulation regarding the mentioned issue, the description of the error encoun-tered, the corresponding risk and solutions proposed for mitigating the risk.Key words: statutory audit, error, risk, financial statementsJEL Classification: M42

37/2014

Oana BENDOVSCHI*

erorifrecvente 10

identificate în cursul auditului statutar al situaţiilor financiare

* ASE Bucureşti, e-mail: [email protected]

4

tală în cadrul auditului, întrucât scopulauditului nu este de a analiza toate tran-zacţiile pe baza cărora sunt întocmitesituaţiile financiare, ci se pune accent peanaliza ariilor în care sunt identificateriscuri.

Procedurile efectuate de către echipa deaudit în cadrul unei misiuni variază înfuncţie de o serie de factori, printrecare: riscurile identificate în etapa deplanificare a auditului, industria în careactivează entitatea analizată, specificulafacerii, evoluţia pieţei şi alţi factori.Unul dintre articolele CPA Journal(Colbert J., Luehlfing M., Alderman W.,1996) prezintă termenul de risc almisiunii1 definit ca totalitatea riscuriloraferente unei anumite misiuni de audit.Riscul misiunii este alcătuit din treicomponente: riscul afacerii clientului,riscul de audit şi riscul afacerii auditoru-lui2. Riscul afacerii clientului se află înstrânsă legătură cu capacitatea compa-niei de a-şi continua activitatea şi de a-şiasigura profitabilitatea. Riscul de auditconstă în riscul ca opinia de audit să nufie modificată, deşi ar exista denaturărisemnificative ale situaţiilor financiare.Riscul afacerii auditorului este definit catotalitatea evenimentelor care afecteazăîn mod negativ reputaţia auditorului(cum ar fi, litigiile, publicitatea negativăetc.), cu toate că auditorul ar fi respec-tat întocmai standardele de audit, iaropiniile întocmite ar fi fost corecte.

Fiecare entitate şi afacere în parte secaracterizează prin anumite particulari-tăţi, astfel încât există şanse limitate dea fi întâlnite aceleaşi tratamente saupolitici contabile corespunzătoare între-gului flux de activităţi aplicate de douăcompanii diferite. Totuşi, întrucât existăcompanii cu acelaşi obiect de activitatesau afaceri similare, pot fi identificatepolitici şi tratamente specifice comune.

Din diverse motive, fie din cauza com-plexităţii activităţii sau a modificărilorfrecvente ale reglementărilor şi ale nor-

melor aplicabile, fie din cauza fluctua-ţiei de personal sau pur şi simplu dinomisiune, din înţelegerea incompletăsau din alt tip de eroare, situaţiile conta-bile transmise spre a fi analizate încadrul misiunii de audit financiar potcuprinde o serie de erori care, prin omi-siunea identificării şi a corectării acesto-ra, ar conduce la denaturarea situaţiilorfinanciare care se întocmesc pe bazalor.

Lucrarea de faţă prezintă un număr de10 erori comune, identificate în cadrulunor misiuni de audit efectuate înperioada 2012-2013. Prezentarea aces-tor erori este însoţită de o scurtă des-criere a tratamentului contabil prevăzutde normele şi legile aplicabile, de o aso-ciere cu riscul corespunzător erorii res-pective şi de o soluţie propusă pentruminimizarea riscului apariţiei acelui tipde eroare. În funcţie de specificul enti-tăţii auditate, acestea pot fi un punct depornire în identificarea unor riscuri afe-rente misiunilor de audit viitoare.

Metodologia de cercetare

Erorile prezentate în această lucrare aufost identificate în urma analizei unuinumăr de 30 de dosare de audit aferen-te exerciţiilor financiare încheiate la 31decembrie 2012 şi la 31 decembrie2013. Industriile în care activează com-paniile analizate sunt diverse, de laretail, industria farmaceutică, industriaproducătoare de bunuri din oţel, indus-tria producătoare de tutun şi a produse-lor din tutun, la industria crescătoare deanimale, agricultură şi real estate.

În vederea argumentării ajustărilor pro-puse, lucrarea are la bază analiza litera-turii de specialitate corespunzătoare,normele şi legile în vigoare şi compara-rea tratamentului aplicat de companii cuspecificaţiile documentaţiei amintite mai

sus. În continuarea lucrării sunt prezen-tate erorile comune identificate şi soluţiipropuse pentru prevenirea acestora.

Prezentarea eroriloridentificate şi

a soluţiilor propuse1. TRANSFERAREA ERONATĂ A

REZERVEI DIN CONTUL DEREZERVE DIN REEVALUARE(105) ÎN CONTUL DE REZERVEREPREZENTÂND SURPLUSULREALIZAT DIN REZERVE DEREEVALUARE (1065).

Conform OMF 3055/2009, transferulsurplusului din reevaluare din contul105 în contul 1065 se efectuează înmomentul în care surplusul respectivreprezintă un câştig realizat. Astfel, înfuncţie de politica contabilă aplicată defiecare companie în parte, acest transferse realizează fie la ieşirea mijlocului fixcăruia îi corespunde acel surplus dinreevaluare, fie pe măsura utilizării aceluimijloc fix, respectiv a amortizării sale.

Erori frecvent întâlnite în practica enti-tăţilor privind acest transfer constau îndescărcarea eronată la ieşirea mijloculuifix, fie din cauza inexistenţei unei evi-denţe clare a rezervei de reevaluareconstituite la nivelul fiecărui mijloc fix,fie din cauza calculului eronat al valoriirămase de descărcat din soldul contuluide rezerve din reevaluare aferent mijlo-cului fix în cauză (în cazul în care politi-ca aplicată de companie constă în trans-ferul pe măsura amortizării, astfel încâtvaloarea rezervei din reevaluare lamomentul ieşirii mijlocului fix diferă devaloarea de la momentul constituiriiacesteia). Acest tip de eroare a fost

BENDOVSKI l

Audit financiar, anul XII

1 Traducere din limba engleză a termenului “engagement risk”2 Traducere din limba engleză a termenilor “client’s business risk”, “audit risk”, “auditor’s business risk”

identificat în şase dintre dosarele deaudit analizate, aferente unor clienţicare activează în industrii precum pro-ducţia şi distribuţia de ţigarete, produc-ţia de bunuri din oţel şi real estate.

Risc identificat: Eroare de clasificaregenerată de denaturarea conturilorde rezerve din reevaluare şi a celuide rezerve reprezentând surplusulrealizat din rezerve din reevaluare.

Pentru minimizarea acestui risc,compania ar trebui să ţină o evidenţăclară a evoluţiei rezultatelor reevaluă-rii mijloacelor fixe şi a rezervelor dinreevaluare constituite la nivelul fiecă-rui mijloc fix, astfel încât, la scoate-rea din evidenţă a acestuia, să sepoată cunoaşte exact valoarea rezer-vei din reevaluare aferentă mijloculuifix în cauză. Totodată, în cazul apli-cării politicii contabile de descărcarea rezervei din reevaluare pe măsurautilizării mijlocului fix, compania artrebui să întocmească o situaţieactualizată a valorii rezervelor din

reevaluare rămase de descărcat lanivelul fiecărui mijloc fix, astfel încâtla data ieşirii mijlocului fix să poată fidescărcată strict valoarea aferentărămasă în sold.

2. ÎNREGISTRAREA CHELTUIELI-LOR/VENITURILOR DIN PRESTĂRIDE SERVICII ÎN CADRUL UNUIEXERCIŢIU FINANCIAR DIFERITFAŢĂ DE CEL ÎN CARE A AVUTLOC PRESTAREA SERVICIULUIRESPECTIV („CUT-OFF”)

Conform principului privind indepen-denţa exerciţiului, prevăzut de OMF3055/2009 în Secţiunea 7 „PrincipiiContabile Generale”, cheltuielile şi ve -niturile trebuie înregistrate în perioadaîn care a avut loc evenimentul generatoral acestora, fără a se ţine cont de peri -oada în care a fost plătită sau încasatăvaloarea aferentă serviciilor respective.

Cele mai frecvent întâlnite erori în ceeace priveşte nerespectarea acestui princi-piu sunt înregistrarea cheltuielii şi veni-

tului odată cu primirea facturii (eveni-ment ce se poate întâmpla într-o altăperioadă decât cea aferentă prestăriiserviciului). Erori de acest tip au fostidentificate într-un număr de opt dosaredintre cele analizate, clienţii auditaţiaparţinând unor industrii printre caredistribuţia de telefoane mobile şi acce-sorii, producţia de componente pentruautomobile, producţia de pompe şi sis-teme de pompare, respectiv agricultură.

Risc identificat: Denaturarea conturi-lor de venituri şi cheltuieli şi a con-turilor corespondente acestora (con-turi de activ, pasiv, contul de rezul-tat).

În cazul în care pentru serviciileprestate de către furnizori nu a fostprimită factura până la sfârşitul exer-ciţiului financiar, este necesară înre-gistrarea de către companie a cheltu-ielii estimate a fi facturată pentruacel serviciu («accrual»). În funcţiede caz, această estimare poate fiefectuată pe baza unei facturi profor-me sau a altor documente justificati-ve. Pe de altă parte, în cazul în carela sfârşitul exerciţiului financiar existăservicii prestate în beneficiul alorentităţi pentru care încă nu a fostemisă factura, aceste venituri trebuieestimate şi înregistrate, în funcţie decaz, conform documentelor sausituaţiilor prezentate mai sus. Încazul în care se primeşte o facturăaferentă unui serviciu ce va fi prestatîn perioada următoare, cheltuiala afe-rentă este indicat să afecteze doarexerciţiul următor. De asemenea,pentru facturile care cuprind valorileunor servicii prestate în cursul adouă exerciţii financiare, valorile res-pective trebuie defalcate şi înregistra-te separat în cadrul fiecărui exerciţiufinanciar căruia îi corespunde servi-ciul respectiv. Această defalcare serealizează conform anexei contractu-lui sau a altor documente şi calculeexistente, în funcţie de caz.

Soluţie propusă

Soluţie propusă

5

10 ERORI FRECVENTE

7/2014

6 Audit financiar, anul XII

3. ÎNREGISTRAREA ACHIZIŢIEI/LIVRĂRII DE MARFĂ ÎN ALTEXERCIŢIU FINANCIAR DECÂTCEL ÎN CARE A AVUT LOCTRANSFERUL DREPTURILORŞI OBLIGAŢIILOR PRIVIND MARFARESPECTIVĂ, CONFORMINCOTERMS.

În special în tranzacţiile cu entităţi dinafara ţării, achiziţiile şi livrările de marfăse efectuează în conformitate cuINCOTERMS, aşa cum este prevăzutîn contract. INCOTERMS reprezintăacronimul pentru InternaţionalCommercial TERMS, definit de CameraInternaţională de Comerţ. În funcţie deaceşti termeni, transferul dreptului deproprietate, respectiv a drepturilor şiobligaţiilor aferente bunurilor în cauză,are loc într-un anumit moment, care

poate să nu coincidă cu momentul pri-mirii sau livrării bunurilor respective.

Deseori, în ciuda existenţei acestor con-diţii prevăzute în contracte, nu se ţinecont de momentul în care are loc trans-ferul riscurilor şi a drepturilor de pro-prietate privind bunurile în cauză, ci încazul achiziţiei se înregistrează bunulodată cu recepţia, iar în cazul livrării seînregistrează vânzarea şi descărcarea dingestiune în momentul livrării. Data re -cepţiei, respectiv a livrării de bunuri,poate aparţine unui alt exerciţiu finan-ciar faţă de cel corect conform condiţii-lor de livrare. Acest tip de eroare a fostîntâlnit în patru din dosarele de auditanalizate, entităţile în cauză activând înindustrii precum producţia şi distribuţiade produse alimentare, servicii medicale,respectiv producţia de bunuri din oţel.

Risc identificat: Denaturarea conturi-lor de stocuri şi a conturilor cores-pondente acestora

Compania trebuie să conducă o evi-denţă clară a condiţiilor de livrareaferente operaţiilor de achiziţii şi/saulivrare şi să ţină cont de acestea, ast-fel încât fiecare tranzacţie să poată fiînregistrată în exerciţiul financiar încare are loc transferul drepturilor şiobligaţiilor aferente acelui bun, con-form INCOTERMS.

4. DIMINUAREA ERONATĂ ASOLDURILOR CONTURILOR DEFURNIZORI CU SOLDURILEDEBITOARE REPREZENTÂNDAVANSURI ACORDATE

Conform OMF 3055/2009, avansurileacordate furnizorilor se înregistrează încontul 409, urmând să fie prezentate înbilanţ pe linia de „Creanţe comerciale”,respectiv „Avansuri pentru cumpărăride stocuri”, în funcţie de caz.

În practică există situaţii în care soldulcontului de furnizori este diminuat deexistenţa unor solduri debitoare cores-punzătoare unuia sau mai multor furni-zori, generate de o valoare a plăţilorefectuate către furnizorii respectivi maimare decât datoria existentă la acelmoment. Acest tip de eroare a fostidentificat în şase dintre dosarele anali-zate, cei şase clienţi auditaţi aparţinândunor industrii printre care: retail, pro-ducţia şi distribuţia de aditivi furajeri,respectiv comerţul cu produse metalice.

Risc identificat: Eroare de clasificaregenerată de prezentarea denaturatăîn bilanţul contabil şi în note a valo-rii datoriilor şi a creanţelor comer-ciale, respectiv avansurilor plătitefurnizorilor.

La înregistrarea decontărilor cu fur-nizorii, este necesară verificarea sol-durilor furnizorilor şi reclasificareacorectă în contul de avansuri acorda-

Soluţie propusă

Soluţie propusă

BENDOVSKI l

te a valorii plăţilor care depăşescdatoria existentă. Totuşi, este necesara se avea în vedere că nu toate soldu-rile debitoare ale furnizorilor trebuiereclasificate, ci numai în cazul amin-tit anterior (spre exemplu, solduldebitor poate fi generat de o facturăde regularizare cu semn negativ, cazîn care nu sunt aplicabile cele men-ţionate mai sus).

5. PREZENTAREA GARANŢIILORDE BUNĂ EXECUŢIE CA DATORIECOMERCIALĂ

Aşa cum este menţionat în OMF3055/2009, garanţiile de bună execuţiereţinute de la furnizori se înregistreazăîn contul 167 „Alte împrumuturi şidatorii asimilate”.

O eroare frecvent întâlnită în auditulstatutar este înregistrarea de către com-panii a garanţiilor de bună execuţie încontul de furnizori (cont 401), ce seprezintă ulterior în bilanţ pe linia de„Datorii comerciale”, în locul celei de„Alte datorii”. Acest tip de eroare a fostîntâlnit în trei dintre dosarele analizate,clienţii aparţinând unor industrii pre-cum producţia şi distribuţia de ţigarete,respectiv prestarea de servicii medicale.

Risc identificat: Eroare de clasificareşi prezentare a datoriilor în situaţiilefinanciare

Companiile trebuie să analizeze natu-ra datoriilor, urmând că acestea să fieînregistrate conform naturii lor încontul corespunzător, pentru prezen-tarea corectă în situaţiile financiare

6. OMISIUNI ÎN PREZENTAREADISTINCTĂ A TRANZACŢIILOR CUPĂRŢILE AFILIATE ÎN SITUAŢIILEFINANCIARE

În România, părţile afiliate sunt definiteconform Legii 571/2003 privind CodulFiscal, art.7, alin (1), pct. 21. Astfel, o

parte este afiliată altei părţi dacă seîndeplineşte cel puţin unul dinurmătoarele criterii:

è afilierea între două persoane fizice(grad de rudenie până la gradul alIII-lea inclusiv);

è deţinerea de către o persoană sau opersoană afiliată acesteia, direct sauindirect, a minimum 25% din titlu-rile de participare (valoric saunumeric) sau din drepturile de votaferente persoanei juridice sau dacăentitatea este controlată în modefectiv de persoana în cauză;

è afilierea între două persoane juridi-ce, în cazul în care o altă persoanădeţine – ţinându-se cont şi de deţi-nerile persoanelor afiliate – directsau indirect, minimum 25% din tit-lurile de participare (numeric sauvaloric) sau din drepturile de vot încadrul fiecăreia dintre cele douăpersoane juridice sau dacă aceastacontrolează efectiv aceste două per-soane juridice.

În multe cazuri se constată că, deşipotrivit structurii grupului există părţiafiliate cu care compania desfăşoarătranzacţii, aceste tranzacţii nu sunt tra-tate că fiind aferente unor astfel deentităţi. Companiile fie omit a verificadacă vreuna din companiile cu careefectuează tranzacţii se află în cazurileconform cărora entitatea respectivă ar ficonsiderată parte afiliată, fie nu reali-zează această verificare în mod suficientde frecvent, fie nu iau în consideraretoate cazurile potrivit cărora entitatea arfi considerată parte afiliată.

Acest tip de eroare a fost întâlnit înpatru din dosarele analizate, clienţii încauză activând în industrii precum pro-ducţia de energie electrică, respectivproducţia şi distribuţia de aditivi fura-jeri.

Risc identificat: Eroarea în prezenta-rea distinctă în situaţiile financiare atranzacţiilor şi soldurilor generate detranzacţiile cu părţile afiliate

Prezentarea tranzacţiilor cu părţileafiliate şi a soldurilor generate deaceste tranzacţii impune a fi efectua-tă pe baza unei situaţii actualizate alistei cu părţi afiliate, în conformitatecu structura grupului. Astfel, estejustificat să existe la companie o listăa părţilor afiliate stabilite în baza pre-vederilor legislaţiei în vigoare şi custructura grupului. Această listănecesită a fi revizuită şi actualizată,dacă este cazul, la fiecare modificareîn reglementările aplicabile sau înstructura grupului. La prezentarea însituaţiile financiare, tranzacţiile şi sol-durile aferente companiilor ce seregăsesc pe lista menţionată anteriortrebuie prezentate distinct.

7. ANULAREA ERONATĂ A PROVI-ZIOANELOR ŞI A AJUSTĂRILORPENTRU DEPRECIERE

Aşa cum este prevăzut în OMF3055/2009, valoarea generată de dimi-nuarea sau anularea provizioanelor şi aajustărilor pentru deprecierea imobiliză-rilor, stocurilor şi a creanţelor se prezin-tă sub formă de venit, în creditul contu-lui 781 „Venituri din provizioane şiajustări pentru depreciere privind activi-tatea de exploatare”.

În practică, sunt frecvent întâlnite cazu-rile în care companiile anulează un pro-vizion iniţial înregistrat pe cheltuieliprin debitarea contului 681 „Cheltuielicu amortizările, provizioanele şi ajustă-rile pentru depreciere sau pierdere deva loare” (subconturile privind provi-zioanele şi ajustările pentru depreciere),prin stornarea acestei înregistrări.Aceas tă eroare a fost identificată într-unnumăr de patru dosare dintre cele anali-zate, clienţii având ca obiecte de activi-tate prestarea de servicii medicale, agri-cultură şi altele.

Risc identificat: Denaturarea conturi-lor de venituri şi cheltuieli privindprovizioanele şi ajustările pentrudepreciere

Soluţie propusă

Soluţie propusă

77/2014

10 ERORI FRECVENTE


Anularea provizioanelor şi a ajustări-lor pentru depreciere se justifică a fiînregistrată prin debitarea contuluide pasiv în care a fost reflectat provi-zionul sau ajustarea pentru deprecie-re, concomitent cu creditarea contu-lui de venituri aferent. Pentru pre-zentarea corectă a tranzacţiilor însituaţiile financiare, această anularenu trebuie înregistrată prin reversareatranzacţiei înregistrate iniţial pentrucrearea provizionului sau a ajustăriipentru depreciere.

8. ÎNREGISTRAREA ERONATĂA REDUCERILOR COMERCIALEPRIMITE

Reducerile comerciale primite de la fur-nizor şi înscrise pe factura de cumpăra-re se înregistrează prin diminuarea cos-tului de achiziţie a mărfii.

În cazul reducerilor comerciale acordatede furnizor ulterior facturării, înregistra-rea acestor reduceri se efectuează sepa-rat în contul 709 „Reduceri comercialeacordate” . Reducerile considerate a ficomerciale sunt rabaturile, remizele şiristurnurile.

Reducerile financiare primite de la fur-nizor se înregistrează în contul 767„Venituri din sconturi obţinute”. Acesttip de reduceri constau în sconturileacordate pentru plata datoriilor înaintede data scadenţei.

În practică, se întâlnesc frecvent cazuriîn care companiile nu înregistreazăreducerile amintite în conturile contabile corespunzătoare tipului dereducere.

Acest tip de eroare a fost întâlnit înşapte din dosarele de audit analizate,clienţii în cauză activând în industriiprecum telecomunicaţii, prestarea de servicii portuare, producţia de componente pentru automobile, respectiv distribuţia de produse alimen-tare.

Risc identificat: Eroare de clasificare areducerilor şi denaturarea conturilorde cheltuieli şi venituri aferente

La înregistrarea reducerilor primitede la furnizori, trebuie analizatănatura reducerilor respective, stabilittipul de reducere în funcţie de crite-riile prevăzute mai sus, precum şiînregistrarea valorii reducerilor încontul corespunzător tipului acesto-ra.

9. REEVALUAREA CREANŢELORŞI DATORIILOR ÎN VALUTĂ LASFÂRŞITUL EXERCIŢIULUIFINANCIAR

Aşa cum este prevăzut în OMF3055/2009, creanţele şi datoriile învalută se reevaluează la cursul deschimb valutar comunicat de BancaNaţională a României de la data aferen-tă sfârşitului exerciţiului financiar.

Contrar acestor prevederi, sunt frecven-te cazurile în care companiile omit în areevalua toate soldurile în valută înaintede întocmirea situaţiilor financiare.

Această eroare a fost întâlnită în patrudin dosarele analizate, la clienţi alecăror obiecte de activitate constau înproducţia de componente pentru auto-mobile, prestarea de servicii medicale şialtele.

Risc identificat: Denaturarea conturi-lor de creanţe, respectiv datorii şi aconturilor de venituri şi cheltuielidin diferenţe de curs valutar.

Revizuirea elementelor de activ şipasiv pentru identificarea tuturorcreanţelor şi datoriilor în valută şi reevaluarea corespunzătoare aacestora, la cursul de schimb valabilla data încheierii exerciţiului finan-ciar.

10.OMISIUNI ÎN CONSTITUIREAAJUSTĂRII PENTRUDEPRECIEREA CREANŢELOR

Valoarea ajustării pentru depreciereacreanţelor se stabileşte atât în funcţie depolitica de provizionare a companiei(deseori ajustarea creanţelor a căror sca-denţă este depăşită cu peste 360 zile),cât şi în funcţie de deciziile rezultate în

Soluţie propusă

Soluţie propusă

Soluţie propusă

BENDOVSKI l

urma analizei şanselor de recuperabilita-te, în funcţie de schimbările şi evoluţiasituaţiei financiare a clientului de la caretrebuie recuperată creanţa.

Deseori companiile nu ţin cont de aces-te analize privind recuperabilitateacreanţelor în ceea ce priveşte înregistra-rea valorii ajustării pentru depreciere. Înafară de ajustarea generată de vechimeacreanţei, alte evenimente conform căro-ra ar trebui înregistrată o astfel de ajus-tare ar fi intrarea în insolvenţă a clientu-lui, respectiv dizolvarea entităţii caredatorează acea sumă, existenţa unui liti-giu privind creanţa în cauză şi confir-marea din partea casei de avocaturăcare reprezintă compania a unor şansereduse de câştig, respectiv şanse mini-me de recuperabilitate a creanţei etc.

Totodată, valoarea ajustărilor pentrudepreciere necesită a fi stabilită şi înfuncţie de evenimentele ulterioare dateisituaţiilor financiare. Conform OMF3055/2009, evenimentele ulterioarecare au loc între data situaţiilor finan-ciare şi data autorizării acestora pentrua fi emise şi ale căror condiţii se dove-desc a fi existat la data situaţiilor finan-ciare, generează ajustarea situaţiilorfinanciare cu impactul produs de acesteevenimente.

Se constată că sunt frecvente cazurile încare la stabilirea valorii ajustărilor pen-tru depreciere se ţine cont numai deefectul evenimentelor ce au avut locpână la sfârşitul exerciţiului financiar şinu şi de evenimentele ulterioare acesteidate.

Acest tip de eroare a fost identificat laopt dintre clienţii analizaţi, industriile încare aceştia activează fiind prestarea deservicii de asistenţă în domeniul exploa-tării instalaţiilor, în telecomunicaţii şiproducţia de energie electrică şi termi-că, real estate şi altele.

Risc identificat: Denaturarea valoriiajustării pentru deprecierea creanţe-lor

Pentru calculul şi înregistrarea valoriiajustării pentru deprecierea creanţe-lor, opinăm să se ţină cont atât de

vechimea creanţelor, cât şi de ceilalţifactori menţionaţi mai sus, care arputea aduce indicii privind şansele derecuperabilitate a creanţelor. Până laautorizarea situaţiilor financiare,compania trebuie să analizeze eveni-mentele care ar putea influenţa şan-sele de recuperabilitate a creanţelor şisă înregistreze ajustarea pentrudepreciere ţinând cont de impactulacestor evenimente.

Numărul dosarelor de audit în cadrulcărora a fost identificată fiecare dintreerorile prezentate anterior este prezen-tat în Figura 1.

ConcluziiÎn vederea reducerii atât a riscului deeroare, cât şi a celui de fraudă, estenecesară implementarea unor măsuri decontrol. În special în cazul înregistrări-

Soluţie propusă

97/2014

10 ERORI FRECVENTE


lor efectuate cu o anumită regularitate,pentru minimizarea riscului de eroare serecomandă automatizarea înregistrărilor.Astfel, riscul apariţiei unei erori manua-le este redus. O altă măsură de controlar fi separarea responsabilităţilor, astfelîncât persoane diferite şi aflate pe pozi-ţii distincte una faţa de cealaltă să seocu pe de aprobarea înregistrării, înre-gistrarea, respectiv verificarea înregistră-rii.

În afară de procedurile de audit aferen-te fiecărei secţiuni în parte, o procedurăpracticată în auditul companiilor oreprezintă testarea înregistrărilormanuale efectuate în cursul anului. Oparte din această revizuire constă şi înverificarea respectării segregării respon-sabilităţii mai sus menţionate.

Direcţii viitoare de cercetare includrevizuirea modificărilor în legile şireglementările aplicabile în domeniulcontabil, care – neabordate corespunză-tor – ar conduce la denaturarea semnifi-cativă a situaţiilor financiare.

Odată cu aceste modificări, companiiletrebuie să adapteze tratamentul contabilconform noilor prevederi, astfel încâtsituaţiile financiare să fie întocmite înconformitate cu legile şi reglementărileactualizate. Întrucât aceste schimbări detratament este necesar a fi puse în prac-

tică rapid, există riscul ca noua abordaresă nu fie înţeleasă complet sau să nuexiste suficiente indicaţii în acest sens,ceea ce poate conduce la apariţia erori-lor în tratamentul contabil aferent ele-mentelor care intră sub incidenţa modi-ficărilor efectuate. l

BENDOVSKI l

Colbert J., Luehlfing M., Alderman W, Engagement Risk, dis-ponibil la: http://www.nysscpa.org/cpajournal/1996/mar96/depts/auditing.htm, accesat la 29.04.2014.

Martyn Jones, ACCA Technical article: Audit Risk, disponibilla: http://www.chinaacc.com/upload/html/2013/06/27/ lixingcun749b34e3316246639474b20cfcb7553f.pdf, accesat la 30.04.2014

Stoian A., Ţurlea E., Auditul Financiar - Contabil, Ed.Economică, Bucureşti, 2001, disponibil lahttp://www.biblioteca-digitala.ase.ro/, accesat la30.04.2014

ACCA Technical Article, Answering audit risk questions, dispo-nibil la: http://www.accaglobal.com/an/en/student/acca-qual-student-journey/qual-resource/acca-qualifica-tion/f8/technical-articles/audit-risk0.html, accesat la29.04.2014.

ACCA Technical Article, Risk and environmental auditing, dispo-nibil la: http://www.accaglobal.com/hk/en/student/acca-qual-student-journey/qual-resource/acca-qualifica-tion/p1/technical-articles/risk-and-environmental-audi-ting.html, accesat la 29.04.2014

*** OMFP 3055/2009 pentru aprobarea reglementărilorcontabile conforme cu directivele europene, cu modifică-rile şi completările ulterioare, publicat în MonitorulOficial al României nr. 766 bis/10 noiembrie 2009

*** Legea Contabilităţii 82/24.12.1991, publicată înMonitorul Oficial al României nr 265/ 27.12.1991 cumodificările şi completările ulterioare

*** Legea 571/2003 privind Codul Fiscal, publicată înMonitorul Oficial nr. 927/ 23.12.2003, cu modificările şicompletările ulterioare

*** Standardul International de Audit ISA 300 Planning anAudit of Financial Statements, disponibil lahttp://www.ifac.org/auditing-assurance/clarity-center/clarified-standards, accesat la 27.04.2014

*** Standardul International de Audit ISA 315 Identifying andassesing the risks of material misstatement through understandingthe entity and its environment, disponibil la:http://www.ifac.org/sites/default/files/downloads/a017-2010-iaasb-handbook-isa-315.pdf, accesat la 27.04.2014.

Bibliografie

IntroducereScopul auditorului, în cadrul uneimisiuni de audit financiar, este expri-marea unei opinii obiective, indepen-dente şi profesioniste privind corectitu-dinea situaţiilor financiare. El trebuie săofere, în cazul unei opinii favorabile, oasigurare rezonabilă că nu există dena-turări semnificative generate de fraudesau erori şi că informaţiile sunt prezen-tate în conformitate cu standardelecontabile relevante (IFAC, 2013, p. 75).Demersul unei misiuni de audit finan-ciar presupune parcurgerea a patru fazefundamentale (Arenset al., 2012, pp.414-423): (1) în prima fază are loc pla-nificarea misiunii şi definirea metodeide auditare, (2) în faza a doua se efec-tuează testarea sistemului de controlintern şi se realizează o serie de testesubstanţiale ale tranzacţiilor, (3) în cea

117/2014

* Cercetător dr., Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, e-mail: [email protected] ** Cercetător dr., Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, e-mail: [email protected]

Sabina-Cristina NECULA* & Laura-Diana RADU**

Cuvinte cheie: audit financiar, web semantic, ontologie, active

Discussing the Applicability of Semantic Webfor Financial AuditThe expression of the audit’s opinion is based on obtaining sufficient appropriate evi-dence concerning the preparation and presentation of financial statements. The infor-mation technologies have helped the auditors in carrying out audits in all specificstages. In this respect, the Semantic Web is considered a useful technology for dataintegration and data description provided by audited organizations and used by auditorsto formulate opinions. It can be used in audit firms which manage financial and account-ing data held by several customers. The advantages of Semantic Web lies in the possi-bility of integrating data from different sources and data querying to contribute to a fairaudit opinion and risk reduction. The objective of this paper is to show how SemanticWeb can be used in financial audits. In order to illustrate this, we developed and pre-sented an ontology for the audit of assets.Key words: financial auditing, semantic web, ontology, assetsJEL Classification: M42, M41, L86, D83

Abstract

aplicabilitatea web-ului semantic în auditul financiar

Consideraţii privind


de-a treia fază se aplică procedurile ana-litice şi testele de detaliu ale soldurilorconturilor, iar (4) în ultima fază are locrevizuirea finală de către responsabilulde misiune şi emiterea raportului deaudit (Jaba et. al., 2014, pp. 19-27).

Importanţa auditului rezidă din faptulcă situaţiile financiare reprezintă singurasursă de informare pentru o varietatede utilizatori şi, pe măsură ce relaţiilesociale şi economice devin mai comple-xe, creşte riscul ca informaţiile obţinutede aceştia să nu fie conforme cu realita-tea. (Arens et. al., 2006, p. 7).Necesitatea acestei activităţi a fostpotenţată de conflictul de interese din-tre realizatorii şi utilizatorii situaţiilorfinanciare, de practicile de contabilitate

creativă, de volumul tot mai mare deinformaţii furnizate de organizaţii, defundamentarea unor decizii de investiţiişi/sau de împrumut şi de caracterul totmai complex al contabilităţii, dar şi dedistanţa dintre informaţii şi utilizatori.Extinderea utilizării aplicaţiilor de tipERP, CRM, SCM (Hurbean et. al.,2013) şi a unor forme de virtualizare aactivităţilor specifice unor domeniivariate, a determinat, de asemenea,schimbări importante în auditul finan-ciar, precum şi o rigurozitate mai maredin partea utilizatorilor de informaţiifinanciar contabile din cadrul firmelorşi din exterior.

Între utilizatorii externi de informaţiicontabile şi cei care le întocmesc, prinpreluarea şi prelucrarea datelor, potapărea adesea diverse conflicte de inte-rese. De exemplu, în cazul managerilor,interesul este orientat, în principal, spreobţinerea unei cote de profit cât maimari, ceea ce poate determina utilizareaunor proceduri care să le permită men-ţinerea sau creşterea veniturilor la unnivel pe care să-l considere satisfăcător.Auditorul extern este cel care poate evi-denţia conflictul de interese dintre diferite ca -tegorii de utilizatori prin verificarea infor-maţiilor furnizate de întreprindere şiofe rirea unei imagini reale a activităţiiacesteia.

Creşterea complexităţii tranzacţiilor şi volu-mul mare de informaţii sunt premise careau condus la necesitatea realizării audi-tului. Creşterea volumului şi complexi-tăţii tranzacţiilor din ultimele deceniipot deveni motive reale de apariţie aerorilor sau pot fi utilizate ca pretextepentru producerea greşelilor. În acestecondiţii, auditul garantează că situaţiilefinanciare respectă normele stabiliteprin Standardele Internaţionale deContabilitate.

Distanţa dintre informaţii şi utilizatori esterezultatul imposibilităţii factorilor dede cizie de a dispune întotdeauna de cu -noştinţe directe, empirice despre orga-nizaţie şi, ca urmare, devine necesar săse bazeze pe informaţiile furnizate de

NECULA & RADU l

Avantajele web-ului semanticrezidă din posibilitateaintegrării datelor din surse diferite şi ainterogării lor pentrua contribui la formarea unei opinii de audit corecteşi la reducerea riscurilor

alte persoane. (Arens et. al., 2003, p. 9)Auditorii financiari au un rol im portantîn acest sens deoarece ei pot garantacorectitudinea şi completitudinea infor-maţiilor recepţionate de decidenţi.

Adoptarea deciziilor de investiţii şi alte mă -suri de natură financiară impun furnizareade informaţii privind poziţia pe piaţă şirezultatele obţinute de organizaţie, pu -blicate prin intermediul situaţiilor finan-ciare ale perioadei, iar modul în caresunt folosite de utilizatorii externi îidetermină adesea să solicite realizareaauditului pentru a le verifica veridicita-tea şi corectitudinea.

O altă premisă care a impus apariţia şidezvoltarea auditului este utilizarea teh-nicilor de contabilitate creativă. Conceptulnu este nou, dar amploarea exploatăriilui a crescut pe măsura creşterii com-plexităţii tranzacţiilor economice. Au -ditorii trebuie să identifice existenţaunor practici specifice contabilităţiicreative datorită cunoştinţelor pe caretrebuie să le deţină în domeniul conta-bilităţii şi profesiei contabile. Pornindde la această premisă, se consideră căproblemele în depistarea acestor prac-tici ţin de respectarea codului de etică alauditorilor şi nu de competenţa lor pro-fesională. Se presupune că auditoriisunt destul de calificaţi pentru practica-rea auditului şi au cunoştinţe suficienteprivind profesia contabilă, dar dacă nuvor respecta principiile etice ale mese-riei lor nu vor fi capabili să ofere bene-ficii profesiei de audit ca tot unitar şinici să ofere soluţii rezonabile pentrurezolvarea problemelor de contabilitatecreativă (Al Momani, Obeidat, 2013,pp. 118-136).

Metodologia de cercetare a impus:(1) observarea realităţii, (2) relevareacunoaşterii din domeniu şi a explicaţii-lor cauzale, (3) definirea ipotezelor, apredicţiilor şi operaţionalizarea acestora,(4) observarea situaţiilor specifice învederea validării ipotezelor, (5) descrie-

rea rezultatelor, (6) integrarea în teoriileexistente şi enunţarea unor direcţii vii-toare de cercetare.

Observarea realităţii şi relevareacunoaşterii din domeniu au fost realiza-te în partea introductivă şi în secţiunileurmătoare ale articolului.

Ipotezele de cercetare sunt:

I1: auditul, privit ca proces decizionalposibil a fi influenţat de calitateainformaţiei, poate fi considerat unproces afectat de descrierea seman-tică a datelor oferite de probele deaudit.

I2: descrierea semantică a datelor luateîn considerare în procesul de auditse pretează utilizării tehnologieiweb-ului semantic.

Observarea situaţiilor specifice în vede-rea validării ipotezelor şi descrierearezultatelor sunt prezentate în secţiunea3 a articolului.

În secţiunea Concluzii am enunţat direc-ţiile viitoare de cercetare.

Considerăm motivele enumerate sufi-ciente pentru a augmenta importanţaauditului financiar pentru toţi partici-panţii la activitatea economică şi pre-zentăm în continuare dimensiunea deci-zională a procesului de audit la nivelulauditării activelor, datoriilor şi capitalu-rilor proprii, precum şi posibilitatea uti-lizării web-ului semantic în derulareamisiunii, în vederea ameliorării munciiauditorului şi a rezultatelor obţinute.

Audit şi decizii contabile - interferenţe

Pentru a putea aborda aplicabilitateaweb-ului semantic în activitatea finan-ciar-contabilă şi de audit ne propunemsă tratăm, pentru început, aspectele pecare profesionistul contabil le poate

interpreta în activitatea sa, deoareceweb-ul semantic este un web al datelordescrise din punct de vedere semanticşi, astfel, pornind de la premisa că oriceconcept (cum ar fi activ, datorie, capitalpropriu) poate fi descris în relaţie cualte concepte putem imagina aplicabili-tăţi ale tehnologiei web-ului semantic încontabilitate şi audit.

Într-un sistem contabil normalizat, caredispune de un plan de conturi, recu-noaşterea elementelor de activ, datoriisau capitaluri proprii se realizează prinîncadrarea pe un tip de cont corespun-zător naturii elementului şi caracteristi-cii tranzacţiei care l-a creat. Într-un ase-menea sistem, care se bazează pe prin-cipii şi reguli general admise, recunoaş-terea elementelor de activ, datorii şicapitaluri proprii se realizează prin ale-gerea unei alternative de modele conta-bile: modelul costului (de referinţă) saumodelul valorii juste (alternativ).1

Astfel, problemele de recunoaştere, cla-sificare şi, în mod special, cele de eva-luare se referă atât la aplicarea unei teh-nici sau metode de evaluare în instru-mentarea luării deciziilor, cât şi la alege-rea unui tratament de evaluare în vede-rea îndeplinirii obiectivului de imaginefidelă şi oferirii unei informaţii calitati-ve.2 Metodologia îmbunătăţită a auditu-lui financiar se bazează pe teste defond, instrumente analitice, modele deafaceri şi de cunoştinţe specifice dindiferite domenii, dar şi pe acordareaunei atenţii deosebite controlului internşi riscului de fraudă şi permite transfor-marea informaţiilor în cunoştinţe carepot fi utilizate de clienţi pentru agestiona mai bine riscurile, pentru acreşte eficienţa şi pentru evaluarea opti-mă a performanţelor (Grosu, Chersan,2011, pp. 107-112).

Contabilii sunt o categorie profesionalăcare îşi pot desfăşura activitatea, potprofesa (în sens de consultanţă) şi evo-lua nu neapărat „ierarhic” pe cât pot

137/2014

WEB-UL SEMANTIC ÎN AUDITUL FINANCIAR

1 Odată cu IFRS şi IAS 2004, termenul de tratament este înlocuit cu cel de metodă sau model.2 Malciu (2000) prezintă problema leasingului financiar şi a investiţiilor materiale; Feleagă, Malciu (2002), Minu (2002) prezintă un studiu

comparativ cu privire la diferitele tratamente contabile normalizate după IASC, FASB, Franţa şi România.


evolua profesional. Profesionistul con-tabil liberal este reprezentat fie de osocietate de profesionişti contabili careexercită în mod liber profesia, fie prinorice persoană – asociat, salariat saucolaborator al unui cabinet care prestea-ză servicii profesionale unui client. Di -

ferenţierile dintre expertul contabil/contabilul autorizat şi economistul/contabilul salariat sunt prezentate sinte-tic în Figurile 1. a) şi 1. b).

Luarea în considerare a manifestăriilibertăţii decizionale în activitatea con-tabililor este prezentată în Figura 2.

Cercetările în domeniul luării deciziilorde audit financiar sunt: descriptive, nor-mative şi prescriptive. Astfel, de-a lun-gul timpului s-a urmărit descriereamodului în care auditorii iau decizii şicât de bune sunt aceste decizii. Înaintede anii 1970, auditul era considerat oartă şi nu făcea subiectul cercetărilor.De aceea, putem considera deciziilereferitoare la audit a fi împărţite între:(1) auditul financiar, (2) auditul strate-gic, (3) controlul intern.

Trebuie accentuat faptul că auditul caproces de decizie şi evaluare a riscului deaudit se apropie foarte mult de aborda-rea raţională prin instrumentarul destandarde de audit existent (IFAC,2013), deşi există numeroase studii carepun accent pe experienţa şi cunoaştereanecesare auditorilor. Acestea din urmăsunt condiţionate de capacitatea audito-rului de a asimila cunoaştere şi de a outiliza în misiunile de audit, procescunoscut sub denumirea de internaliza-re. Conceptul a fost prezentat dePopescul (2012, pp. 445-453) ca fiindtransformarea cunoaşterii explicite încunoaştere implicită, interiorizată înmintea şi comportamentul utilizatoruluişi presupune includerea cunoştinţelorexplicite în acţiuni, practici sau simulăride situaţii de viaţă reale. Riscul de auditeste riscul ca auditorul să exprime oopinie de audit care nu este adecvatăatunci când situaţiile financiare sunteronate semnificativ (IFAC, 2013, p.14). Evaluarea riscului de audit este, înfapt, evaluarea calităţii informaţiei pre-zentate investitorilor. Ca în orice eva-luare de calitate şi în audit se impunstandarde pe care auditorii le utilizeazăpentru formularea unei opinii.Investitorii vor informaţie utilă şi pri-mesc o evaluare a calităţii informaţiei.Organizaţiile încearcă să denatureze sausă ascundă informaţia care nu cores-punde dorinţelor comune cu cele aleinvestitorilor ei. Auditorul evalueazăcalitatea informaţiei oferite prin impac-tul produs de analiza denaturărilor.Abordarea raţională se manifestă în uti-lizarea pragului de semnificaţie şi a cal-

NECULA & RADU l

culelor ulterioare de utilitate a informa-ţiei, dar utilitatea este stabilită prinraţionament profesional pe baza uneiabordări raţional-limitate.

Auditul strategic exprimă evaluarea per-formanţelor şi examinarea oportunităţiideciziilor de gestiune (de exploatare),reprezintă un feedback al proceselordecizionale şi constituie etapa de valida-re a cunoaşterii dezvoltate de organiza-ţie în realizarea unui proces decizional,dar nu se constituie în luarea unei deci-zii.

Controlul intern, analizat din punct devedere decizional, reprezintă ansamblulde activităţi capabile să genereze deciziilegate de menţinerea unui nivel sufi-cient al stocurilor disponibile, al mijloa-celor băneşti. La fel ca auditul strategic,el este un instrument de gestiune careajută decidenţii în luarea deciziilor prinasigurarea informării în timp real.

Aplicabilitatea web-ului semantic

în integrarea datelorreferitoare la probele

de auditWeb-ul semantic este construit pe stan-dardele W3C: modelul de dateResourceDescription Format (RDF)(W3C, 2004), SPARQL Protocol andRDF QueryLanguage (SPARQL)(W3C, 2008), RDF Schema (W3C,2014) şi Ontology Web Language(OWL) (W3C, 2012) pentru specificareavocabularelor şi definirea ontologiilor.

Cu timpul a apărut şi comunitateaLinkedOpen Data care a dezvoltatseturi de cele mai bune practici în ceeace priveşte publicarea datelor pe web(Segaran et. al., 2009, p. 106 ). Heath,Bizer şi Berners-Lee (2009) prezintă in -formaţii valoroase despre Linked Data.

Web-ul semantic are aplicabilitate îndomeniul integrării datelor, în cel al

vizualizării datelor şi în căutarea datelorinterconectate semantic. O aplicaţiesemantic web constă în utilizarea RDF,OWL, SPARQL şi a unui mediu dedicatşi portabil, cum ar fi Jena şi presupune,în principal, lucrul cu vocabulare dedescriere a datelor, altfel spus, lucrul cuontologii.

O ontologie defineşte formal un setcomun de termeni folosiţi pentru a des-crie un domeniu. Scalabilitatea oferităde o aplicaţie semantic web este maimare decât cea oferită de o aplicaţieweb care nu foloseşte tehnologiisemantic web deoarece ontologia poatefi modificată mult mai uşor atunci cânddomeniul de modelat se schimbă.(Necula, 2013, p. 155) O ontologie pen-tru active, de exemplu, va permite utili-zatorilor descrierea acestor componentefinanciar-contabile. Descrierile respecti-ve reprezintă metadate care pot fi cău-tate, colectate sau integrate de cătreorice agent software. Utilizatorul des-crie produsul într-un document RDFcare utilizează ontologia anterior defini-tă. Odată descrise toate activele, datelepot fi interogate cu ajutorul SPAQL şise pot obţine răspunsuri la întrebăricum ar fi: (1) care este valoarea investi-ţiilor dintr-o anumită perioadă de timp?,

(2) care este valoarea activelor deprecia-te?, (3) care este preţul acţiunilor uneifirme?

Web-ul semantic permite utilizatorilorpartajarea conţinutului dincolo de limi-tele aplicaţiilor şi ale website-urilor. Afost descris în diverse feluri: o viziuneutopică, un web al datelor, o paradigmănaturală,un modul actual de utilizare aweb-ului. El a inspirat dezvoltatorii încrearea tehnologiilor şi aplicaţiilorsemantice.

Un vocabular RDF este un set de pre-dicate care poate fi folosit de orice apli-caţie. Vocabularul RDF specifică şitipul datelor folosit de fiecare predicatşi relaţiile dintre predicate, dacă există.Un vocabular RDF poate descrie relaţii-le dintre predicatele unor alte vocabula-re RDF. Subiectul desemnează resursaweb, predicatul descrie un aspect alresursei şi exprimă relaţia dintre subiectşi obiect.

Pentru a exemplifica descrierea datelorîn RDF prezentăm un graf RDF (Fi -gu ra 3). Am folosit vocabularul Se -curity Exchange Commission disponibilla adresa http://www.rdfabout.com/demo/sec/ pentru a descrie date prove-nind dintr-un fişier Excel.

157/2014



Triplele RDF pot fi descrise prin folosi-rea sintaxei Turtle, pentru care prezen-tăm un exemplu în Figura 4.

Descrierea datelor obţinută prin folosi-rea vocabularului definit de noi arată caîn Figura 5.

Dacă dorim să aflăm care este URI-ul şitotalul activelor primelor zece companiicu cea mai mare valoare a activelor,vom realiza o interogare ca în Figura 6.

În următorul exemplu, prezentăm inte-rogarea necesară pentru a afla URI-ul şitotalul activelor companiilor care autotalul activelor sub 9000 (Figura 7).

ConcluziiApreciem că orice încercare de modela-re a exprimării unei opinii referitoare laaudit nu poate fi exhaustivă, întrucâtaceastă activitate presupune foartemultă expertiză şi contexte diferite dederulare. Acestea din urmă sunt carac-terizate de risc, incertitudine, factori deeroare poate mult prea mulţi, diferiţi şicu consecinţe dificil de evaluat.

Modelul decizional al exprimării uneiopinii de audit trebuie să fie implemen-tat într-un mediu interactiv: (1) manual- prin chestionare sau liste de controlelaborate de auditor în contextul activde lucru, (2) informatizat - prin utiliza-rea unui instrument de lucru capabil săpermită auditorului specificarea inferen-ţelor proprii de raţionament în tandemcu extragerea probelor de audit.Asemenea condiţii presupun un nivelde integrare informatică aproape deconcept.

Web-ul semantic poate fi o tehnologiefolositoare în integrarea şi descriereadatelor, cu posibilităţi de implementarela nivelul unei organizaţii, corporaţii saumari firme de audit care gestioneazădate financiar-contabile aparţinând maimultor clienţi. Promisiunea pe care ooferă web-ul semantic vine din posibili-tatea integrării datelor care provin dinsurse diferite şi care, la rândul lor, pot fidescrise folosindu-se termeni care apar-

NECULA & RADU l

ţin unui vocabular general acceptat.Interogarea datelor astfel descrise esteîn măsură să clarifice auditorul în pri-vinţa probelor analizate şi să reducă ris-cul de audit.

Direcţiile viitoare de cercetare:

è folosirea ontologiei propuse încadrul unei aplicaţii informaticeextinse;

è realizarea unui studiu de caz încadrul unei acţiuni de audit;

è studiul şi prezentarea im-pactului. l

177/2014

Amat, O., Blake, J., Dowds (2003), The Ethics of CreativeAccounting, în Journal of AccountingResearch, Vol II, No. 1: 58-71

Arens, A.A., Elder, J., R., Beasley, S., M. (2006), Auditing andAssurence Sevices. An integrated Approach, 11th Edition,Pearson Education, Inc., New Jersey.

Arens, A.A, Loebbecke, J.K., Elder, J.R., Beasley, S.M. (2003),Audit. O abordare integrată, Editura Arc, Chişinău.

Bizer, C. Heath, T., Berners-Lee, T. (2009), Linked Data – TheStory So Far, International Journal on Semantic Web andInformation Systems, 5 (3).

Cristea, H., Toma, M. (2001), Doctrină şi deontologie în profesiacontabilă din România – ghid de pregătire pentru stagiari – (colec-ţie de întrebări si răspunsuri), Editor CECCAR, Bucureşti înToma, C. (2006), Doctrină şi deontologie în profesia contabilă,ELITEC, www.elitec.uaic.ro/site/elitec/sup-curs-Doctrina-06-07.pdf.

Feleagă, N., Malciu, L. (2004), Recunoaştere, evaluare şi estimareîn contabilitatea internaţională, Editura CECCAR, Bucureşti.

Grosu, M., Chersan, I.C. (2011), Information Risk and InsuranceTheory in Financial Audit, Annals of “Dunarea de Jos”University of Galaţi, Fascicle I. Economics and AppliedInformatics, 01/2011, pp. 107-112.

Hurbean, L., Fotache, D., Păvăloaia, D., Dospinescu, O.(2013), Platforme integrate pentru afaceri. ERP, EdituraEconomică, Bucureşti.

Jaba, E., Robu, I.B, Robu, M.A. (2014), Eşantionarea statisticăîn auditul financiar pentru estimarea denaturărilor contabile,Revista „Audit Financiar” 04/2014; 12(112):19-27.

Malciu, L. (2000), Contabilitate aprofundată, EdituraEconomică, Bucureşti.

Minu, M. (2002), Contabilitatea ca instrument de putere, edituraEconomică, Bucureşti.

Al Momani, M., A., Obeidat, I., M. (2013), The Effect ofAuditors’ Ethics on Their Detection of Creative AccountingPractices: A Field Study, International Journal of Businessand Management; Vol. 8, No. 13, Canadian Center ofScience and Education.

Naser, K. (1993), Creative financial accounting: its nature and use,Prentice Hall, 1993.

Necula, S. (2013), Aplicarea cunoaşterii în sistemele de fundamenta-re a deciziilor, Editura Sedcom Libris, Iaşi.

Popescul, D. (2012), Knowledge Flows Percolation Model – a NewModel for the Relation between Knowledge and Innovation,Proceedings of The 18th International BusinessInformation Management Association Conference(Innovation and Sustainable Economic CompetitiveAdvantage: From Regional Development to WorldEconomies), Istanbul, Turkey, pp. 445-453.

Segaran, T., Evans, C., Taylor, J., (2009). Programming theSemantic Web, Sebastopol: O’Reilly Media.

International Federation of Accountants – IFAC &International Auditing and Assurance Standards Board –IAASB (2013), Handbook of International Quality Control,Auditing, Review, Other Assurance, and Related ServicesPronouncements, New York, USA.

W3C (2008), SPARQL Query Language for RDF,http://www.w3.org/TR/rdf-sparql-query/.

W3C (2012), OWL 2 Web Ontology Language Document Overview(Second Edition), http://www.w3.org/TR/owl2-over-view/.

W3C (2014), RDF Vocabulary Description Language 1.0: RDFSchema, http://www.w3.org/TR/rdf-schema/.

W3C 2004), Resource Description Format,http://www.w3.org/TR/2004/REC-rdf-primer-20040210/.

Bibliografie



Abstract

Cuvinte cheie: raportarea financiară, studiu de eveniment, modelul de piaţă, modelul „build-up”, randamente anormale

Studiu de eveniment privind impactul raportăriifinanciare asupra valorii acţiunilor SIF

Event Study on the Impact of Earnings Announcement Upon the Market Value of SIF

* Preşedinte SIF Banat Crişana, e-mail: [email protected]** Analist financiar, Hewlett-Packard Romania, e-mail: [email protected]*** Prof. univ. dr., Academia de Studii Economice din Bucureşti, auditor financiar, e-mail: [email protected]

Dragoş BÎLTEANU*, Marianna BOTIKA** & Ion STANCU**

Financial reporting enables companies to obtain financial infor-mation about their performance. The financial report has (orshould have) a significant impact on the market, increasing theearnings of those who can correctly predict the direction andmagnitude of results.Research conducted by the authors includes two parts, namelythe theoretical foundations of the study event (subject to this arti-cle) and the impact of financial reporting empirical research onthe value of the SIFs (in a future article). Literature synthesis ofthis article covers research on indicators (earnings, cash flow,market liquidity etc.) that may be impacted by the period of finan-

cial statements publication and the consequences arising fromthe announcement of financial results. Research methodologypresents the stages of the event study, fixation window (period)of the event study, highlighting the assumptions and return high-lighting patterns changed following the publication of financialresults. Event study method emphasizes changes in actualreturns during the event analyzed to estimate returns as normal,according to the two models (market or build- up).Key words: financial reporting, event study, market model,

"build-up" model, abnormal returnsJEL Classification: G12, L25, M41

IntroducereMotivaţia principală care a stat la bazaacestei cercetări a fost dorinţa autorilorde a aduce un plus de valoare cercetări-lor existente cu privire la cunoaştereacomportamentului pieţei de capital înmomentul anunţării rezultatelor finan-ciare anuale de către societăţile deinvestiţii financiare din România. Amrecurs la analiza acestui evenimentdeoarece considerăm că prin interme-diul lui managementul companiei îşijustifică corectitudinea deciziilor luateîn decursul anului raportat, valideazăstrategiile abordate şi, cel mai importantprobabil, îşi confirmă privilegiul de aocupa poziţia de lider în sectorul speci-fic de activitate.

Principalii interesaţi de valorile financia-re anunţate sunt acţionarii, care, pebaza rapoartelor financiare, stabilescvaloarea câştigurilor în afaceri şi devinconştienţi de potenţialul existent.Alături de acţionari apar şi participanţiipieţei, cunoscuţi sub denumirea de“market makeri”. Aceştia din urmă suntdirect interesaţi în anunţarea rezultate-lor financiare deoarece sunt motivaţi decâştigurile speculative, ceea ce reprezin-tă o componentă-cheie a oricărei pieţede capital şi contribuie în mod direct lalichiditatea acesteia.

Acest articol studiază în mod particularcomportamentul pieţei de capital dinRomânia în momentul anunţării rezulta-telor financiare de către SIF-uri.Apreciem că rezultatele cercetării noas-

tre şi propunerile făcute vor fi utile înplanificarea strategiilor de investiţii dinindustria financiară.

Studiul de eveniment al raportării finan-ciare este intens cercetat în literatura despecialitate, fapt confirmat de existenţaunui număr ridicat de lucrări cu factorde impact semnificativ. Fundamentareateoretică a studiului de eveniment şimetodologia cercetării fac obiectul pre-zentului articol. Cea de a doua parteprezintă contribuţiile proprii ale autori-lor privind studiul empiric de eveni-ment pe piaţa financiară românească şiformularea unei opinii proprii în expli-carea fenomenelor observate (ce vorface obiectul unui articol viitor).

Metodologia studiului de evenimentcuantifică impactul produs de diferen-ţierea randamentelor efective înregistra-te în piaţa de capital în perioada deimpact a evenimentului în raport curandamentele normale, pentru aceeaşiperioadă, estimate pe baza a douămodele normative. Cel mai utilizatmodel de estimare a randamentelornormale este modelul de piaţă, careinclude parametrii estimaţi αi şi βi.Apelarea acestui model se justifică prinfaptul că este cel mai frecvent utilizat încercetările din ţările occidentale, undepieţele financiare sunt dezvoltate şimature. În cazul nostru, al ţărilor încurs de dezvoltare, utilizarea exclusivă amodelului bazat pe parametrul βi esti-mat oferă o credibilitate redusă în rezul-tatul cercetării, fapt care ne-a determi-nat să efectuăm un studiu comparativ încare randamentele normale să fie esti-mate pe baza modelului progresiv(build-up, în engleză) de determinare acostului capitalului.

Folosirea modelului build-up răspundemai bine particularităţilor pieţei româ-neşti prin estimarea detaliată a compo-nentelor costului capitalului (rentabilita-tea fără risc şi diferite prime de risc: de

piaţă, de mărime a companiei, de sectorindustrial etc.). Se speră a se obţine uncost al capitalului specific pentru piaţade capital din România, în special pen-tru SIF-uri. Acest cost al capitaluluiexprimă randamentul normal, alternatival acţiunilor SIF în studiul de evenimentcomparativ.

Lucrarea de faţă are ca scop o mai bunăcunoaştere a pieţei de capital dinRomânia în momentul anunţării rezulta-telor financiare de către SIF şi va aduceun plus de valoare în studiul de eveni-ment al companiilor româneşti.

Sinteza studiilor empirice privind

raportarea financiarăşi metodologia

aplicată1. IMPACTUL ECONOMIC AL

PUBLICĂRII REZULTATELORFINANCIARE

Cercetarea derulată de către Graham J.R. et al. (2005)1 a urmărit rapoartelepublice anunţate pentru a identificavalorile financiare cu cel mai mareimpact. Conform studiului realizat, pro-fitul operaţional (EBIT) este cel maiimportant indicator financiar pentrumediul extern. Figura 1 prezintă listacelor mai importanţi indicatori finan-ciari pentru investitorii externi.

Putem observa că pentru majoritateainvestitorilor externi valoarea profituluioperaţional (EBIT) este cea mai repre-zentativă. Profitul net, cash flow-uloperaţional, cash flow-ul total şi profi-tul operaţional estimat2 sunt de aseme-nea de o importanţă semnificativă.

197/2014

IMPACTUL RAPORTĂRII FINANCIARE

1 Graham John R., Harveya Campbell R., Rajgopal Shiva, The economic implications of corporate financial reporting, Journal of Accounting andEconomics 40 (2005) 3–73

2 Profitul operaţional estimat - prezintă câştigurile prognozate pe baza unui set de ipoteze prestabilite şi de multe ori se foloseşte pentru aprezenta un plan de afaceri. Acestea nu provin din metodele standard de contabilitate (US GAAP sau IFRS).


Deseori în economiile naţionale suntprestabilite o serie de valori dereferinţă3, fapt care duce invariabil laîntrebarea: de ce este important ca ocompanie să satisfacă aşteptările setatedin exterior şi să îndeplinească acestevalori de referinţă? Literatura de specia-litate4 oferă câteva motivaţii pe bazacărora managerii vor putea utiliza meca-nisme contabile creative pentru a atingeo serie de obiective dorite (de exemplu,modificarea artificială a profitului ope-raţional): bonificările salariale, beneficiiprimite în obligaţiuni, motivarea stake-holderilor, interese particulare în valoa-rea preţurilor acţiunilor. În cercetareaefectuată de Graham J. R. (2005) s-auevaluat probe pentru fiecare din acestemotivaţii şi au fost subliniate principale-le motive care au putere de influenţăasupra managerilor în privinţa publicăriirapoartelor financiare. Figura 2 prezin-tă valorile obţinute pentru cele maiimportante criterii de influenţă.

Putem observa cât este de importantăcredibilitatea pe piaţa de capital, care larândul său implică menţinerea sau creş-terea preţurilor acţiunilor. Aceste douădomenii au cea mai mare influenţă asu-pra managerilor şi poate fi astfel o ten-taţie majoră în utilizarea mecanismelorde contabilitate creativă în vedereaîndeplinirii valorilor de referinţă presta-bilite. Toate criteriile prezentate suntcritice pentru orice companie şi aducacesteia un plus de valoare.

Dar ce viitor poate fi prezis unei com-panii care nu va reuşi să îndeplineascăvalorile de referinţă? Care este percepţiainvestitorilor externi privind aceastănon-performanţă realizată? Aceştia credcă orice companie trebuie să fie capabi-

BÎLTEANU, BOTIKA & STANCU l

3 Literatura de specialitate propune câtevavalori de referinţă, precum valorile dinanii precedenţi, valorile trimestrelor ante-rioare, evitarea pierderilor sau analizaestimărilor aşteptate (vezi Burgstahler şiDichev, 1997; DeGeorge şi alţii, 1999)

4 Lucrările lui Healy, P. şi Wahlen, J. (1999),Dechow, P. şi Skinner, D. (2000), şiFields, T. şi alţii. (2001) au rezumat celmai bine subiectul contabil cercetat.

lă să reproducă câştigurile anterioarepentru a face faţă target-urilor propuse,chiar dacă este vorba de o perioadă difi-cilă şi un mediu instabil. Piaţa aşteaptăca întreprinderea să atingă target-ulpropus sau chiar să-l depăşească uşor,însă adevăratele probleme pot apărea încazul în care compania nu va reuşi acestlucru5. Figura 3 prezintă implicaţiilecare reies în cazul în care valorile dereferinţă nu sunt atinse.

Astfel, nerespectarea valorilor de refe-rinţă a rezultatelor financiare poatederuta persoanele din afara companii-lor, lăsându-le impresia că întreprinde-rea are un viitor incert, probleme necu-noscute şi va avea nevoie de timp şi deresurse pentru a-şi recăpăta credibilita-tea anterioară. Neîncrederea investitori-lor externi va impune automat o reti-cenţă faţă de acţiunile companiilor încauză.

Subiectul conexiunii între anunţareapublică a informaţiilor importante şilichiditatea pieţei a atras un număr decercetători care au studiat această temă.Frost C. et al. (2006) au demonstrat căprocedurile de anunţare publică a infor-maţiilor importante (reprezentate prinreglementarea şi monitorizarea aplicăriiacestora) sunt într-o relaţie directă culichiditatea pieţei. Haddad A. et al.(2009)6 au studiat anunţarea voluntară ainformaţiilor importante şi lichiditateacompaniilor publice, ajungând la con-cluzia că un nivel ridicat de anunţarevoluntară implică reducerea distanţei

dintre cerere şi ofertă, crescând semni-ficativ lichiditatea pieţei de capital.

Cercetătorii Frino A. et al.(2012)7 auajuns la concluzia că adoptarea standar-delor de raportare IFRS are puterea dea influenţa lichiditatea activelor pepiaţă. Această lichiditate are o sensibili-tate crescută şi este printre primele carereacţionează la orice schimbare apărutăpe piaţa de capital.

Cercetătorul Lakhal F. (2004)8 susţinecă credibilitatea informaţiilor negativeeste mult mai crescută pentru investi-tori decât cea a informaţiilor pozitive.De asemenea, anunţarea rezultatelorpublice sporeşte lichiditatea pieţei decapital. Amplitudinea diferită a acestorinformaţii este, însă, accentuată vizibilde către previziunile financiare dedinaintea şi de după anunţarea propriu-zisă. Autorul susţine însă că previziunilefinanciare pot face parte dintr-un pro-ces de manipulare şi trebuie să fie maipuţin credibile pentru participanţii depe piaţa de capital.

Prin analiza lucrărilor ştiinţifice mai susmenţionate am urmărit identificareaimpactului economic al evenimentuluide anunţare a rezultatelor financiareatât la nivel micro, asupra investitorilor,cât şi la nivel macro, asupra condiţiilorgenerale ale pieţei de capital şi anumeasupra lichidităţii pieţei. Observăm căvaloarea profitului operaţional este uncriteriu hotărâtor care influenţeazăcomportamentul investitorilor, iarnerespectarea angajamentelor privind

performanţele viitoare şi atingerea valo-rilor de referinţă atrage după sine oserie de consecinţe. Impactul evenimen-tului asupra pieţei este ridicat, ţinândcont că acesta influenţează în moddirect lichiditatea pieţei. ConformChami R. (2009)9, lichiditatea insufi-cientă, de cele mai multe ori, se consi-deră a fi obstacolul principal în dezvol-tarea pieţei de capital.

2. ANALIZA ŞI CUANTIFICAREAIMPACTULUI PRODUS DE EVENI-MENTUL PUBLICĂRIIREZULTATELOR FINANCIARE

Procesul raportării financiare reprezintăanunţarea publică a rezultatelor finan-ciare realizate, care impactează piaţa decapital reglementată. Studiile ştiinţificedin domeniul impactului s-au concen-trat pe evidenţierea consecinţelor gene-rate de anunţarea rezultatelor financiare(Tabelul 1).

Dezbaterile privind impactul raportăriifinanciare într-o economie modernăsunt destul de aprinse, fiecare părereavând un număr impresionant de susţi-nători. Cercetătorii Lev B. şi Zarowin P.(1999) sunt destul de agresivi în prezen-tarea limitărilor rapoartelor financia-re.10 Autorii susţin că utilitatea raportă-rii câştigurilor realizate, a fluxurilor detrezorerie şi a valorii contabile a active-lor s-a deteriorat în ultima perioadă.Inovaţia, competitivitatea şi schimbărilefluxurilor operaţionale sau ale condiţii-

217/2014


5 Brown, L. and Caylor, M. (2005), A temporal analysis of quarterly earnings thresholds: propensities and valuation consequences, The Accounting Review,Vol. 80, pp. 423–440; disponibil la http://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=488222, accesat la data 21.07.2013

6 Haddad, A.E., Al Shattarat W.K. and Nobanee, H. (2009), Voluntary Disclosure and Stock Market Liquidity: Evidence from Jordanian CapitalMarket, International Journal of Accounting, Auditing and Performance Evaluation, 5 (3), pp. 285–309; disponibil lahttp://ideas.repec.org/a/ids/ijaape/v5y2009i3p285-309.html, accesat la data 21.07.2013

7 Frino, A., Gerace, D. and Palumbo, R. (2012), Information Disclosure and Stock Liquidity: Evidence from Borsa Italian, Research Paper, presentedon American, Accounting Association Annual Meeting and Conference on Teaching and Learning in Accounting, Washington, DC, USA;disponibil la http://www.csef.it/seminarpdf/Frino.pdf, accesat la data de 15 mai 2013

8 Lakhal, F. (2004), Stock market liquidity and information asymmetry around Voluntary earnings announcements: New evidence from France, InternationalJournal of Managerial Finance, Vol. 4, Issue 1, pp. 60 – 75; disponibil la http://www.efmaefm.org/efma2005/papers/143-lakhal_paper.pdf,accesat la data 16 mai 2013

9 Chami, R., Fullenkamp, C. and Sharma, S. (2009), A Framework for Financial Market Development, IMF Working Paper WP/09/156; disponibilla http://www.imf.org/external/pubs/ft/wp/2009/wp09156.pdf, accesat la data de 14 mai 2013

10 Lev, B. and Zarowin, P. (1999), The boundaries of financial reporting and how to extend them, Forthcoming, Journal of Accounting Research, Vol.37, No. 2, pp. 353 - 385; disponibil la http://pages.stern.nyu.edu/~pzarowin/publications/P14_Boundaries_Financial_Reporting_1.pdf,accesat la data 22.07.2013

lor economice nu sunt în mod adecvatreflectate în metodele raportării curen-te. De exemplu, investiţiile care gene-rează cele mai mari schimbări într-ocompanie, precum restructurarea saucercetarea şi dezvoltarea, sunt privite dela bun început drept cheltuieli pe operioadă de câteva exerciţii financiare şidupă aceea se transformă în beneficiipropriu-zise.

Procesul raportării financiare, bazat peo comparaţie periodică a veniturilor şi acheltuielilor, poate fi deseori incapabilsă redea o situaţie reală a companiei.Autorii ajung la concluzia următoare:schimbările mediului de afaceri repre-zintă factorul responsabil de deteriora-rea conexiunii dintre condiţiile pieţei şivalorile contabile raportate.

Raportarea financiară este oportunitateacompaniilor de a furniza informaţiilegate de performanţa înregistrată. Fărăaceastă oportunitate, economia noastrăar fi mult mai vulnerabilă. În consecin-ţă, raportarea financiară are un impactvizibil pe piaţă, iar persoanele care vorintui amploarea şi direcţia acestuia voravea, cu siguranţă, de câştigat.

Ittonen K. (2012)11 a ilustrat cronolo-gic evenimentele financiare corelate cuprezentarea situaţiilor financiare. Primuleveniment pe axa timpului, evidenţiat înFigura 4, este momentul prezentăriiraportului de audit. Cronologia prezen-tată este identică cu organizarea admi-nistrativă utilizată în Statele Unite, înanumite ţări ordinea proceselor fiinddiferită.

Cel mai important moment de pe axacronologică este acela al depunerii ofi-ciale a rezultatelor financiare la SEC(U.S. Securities and Exchange Commission –Comisia de Valori Mobiliare din SUA)într-un formular intern denumit 10-K.Acesta este echivalent cu momentulpre-anunţării publice pe piaţa autohtonăa rezultatelor financiare preliminareprin intermediul BVB (Bursa de ValoriBucureşti).

Ultimele momente cronologice prezentate în Figura 5 au o legăturădirectă cu momentul analizat, însăimportanţa lor este semnificativ mairedusă deoarece sunt, mai degrabă, elemente conexe ale evenimentuluiurmărit.

237/2014


11 Ittonen, K. (2012), Market reactions to qualified audit reports: research approaches, Accounting Research Journal, Vol. 25, Issue 1, pp. 8 - 24;disponibil la http://leeds2.emeraldinsight.com/journals.htm?issn=1030-9616&volume=25&issue=1&articleid=17043999&show=html,accesat la 23.07.2013


Metodologia cercetării şi

stabilirea ipotezelor1. ETAPELE OBLIGATORII ÎN

EFECTUAREA STUDIULUI DEEVENIMENT

Impactul urmărit de evenimentul anali-zat se poate observa din evoluţia randa-mentelor anormale ale activelor analiza-te. În literatura de specialitate, randa-mentele anormale sunt definite ca fiinddiferenţele dintre randamentele efectiveale activelor studiate şi randamentelenormale (sau aşteptate), adică rentabili-tăţi ce urmau a fi obţinute în absenţaevenimentului.

Pentru efectuarea oricărui studiu deeveniment este obligatorie parcurgereaurmătoarelor etape12:

1. Definirea evenimentului. Etapa aceastavizează determinarea evenimentuluiurmărit şi a perioadei de timp încare se vor analiza efectele produsede către acesta (aşa-numita fereastrăa evenimentului). Este foarteimportant să estimăm o fereastrăadecvată astfel încât să evităm oriceomisiune a unor efecte importante.

2. Selectarea criteriilor. Criteriile de selec-ţie trebuie să fie prezentate foarteclar şi să fie, în acelaşi timp, justifi-cate. De exemplu, pot fi selectatecompaniile publice dintr-o anumităindustrie. Caracteristicile întreprinderilor trebuie să fie măsura -bile, de exemplu: capitalizarea bursieră, ponderea în industrie,frecvenţa evenimentului. De aseme-nea, perioadele analizate trebuie să fie identice pentru toţi reprezen-tanţii.

3. Cuantificarea rentabilităţilor normale şianormale. Importanţa evenimentuluieste definită în funcţie de mărimearentabilităţilor anormale. Acesteadin urmă prezintă diferenţe întrerentabilităţile realizate şi rentabilită-ţile aşteptate sau normale (care seaşteptau a fi obţinute în absenţaevenimentului).

4. Rezultate empirice. Prezentarea rezul-tatelor şi diagnosticarea lor.

5. Interpretări şi concluzii. Scopul studiu-lui de eveniment efectuat este acelade a stabili dacă rezultatele empiriceobţinute contribuie la explicareaimpactului produs pe piaţa de capi-tal. Anumiţi factori suplimentaricare ar putea aduce explicaţii supli-mentare privind rezultate obţinutear trebui, de asemenea, menţionaţiîn această etapă.


12 Aceste etape sunt foarte bine descrise în cartea lui Seiler, M. J. (2004), Performing financial studies: A methodological cookbook, Upper SaddleRiver, NJ: Prentice Hall

2. IDENTIFICAREA CORECTĂ AFERESTREI ANALIZATE

Un aspect destul de important în măsu-rarea impactului anunţării rezultatelorfinanciare este selectarea corectă a fe -res trei analizate. Conform studiuluiefectuat de către Trueman B. (2003)13,alături de colegii săi, există o mişcaresemnificativă a preţurilor acţiunilor cu ozi înaintea anunţării propriu-zise a re -zul tatelor, urmată de o mişcare inversă,agresivă chiar, timp de câteva zile.Aceas tă evoluţie a rentabilităţilor, aso-ciată cu mişcările pieţei, fluctuează, înmedie cu mai mult de 11% pe o perioa-dă de 10 zile. În acest caz se naşte în -tre barea: cât de mare trebuie să fie fe -reastra evenimentului pentru a cuantifi-ca cât mai bine efectele evenimentuluistudiat?

În cadrul unei ferestre de evenimentputem identifica trei sub-perioade:

è Pre-anunţarea: se referă la o abatereuşoară a preţurilor acţiunilor înain-tea raportării rezultatelor financiare,care pot aduce eventuale“surprize”.

è Anunţarea: efectul preţului reflectămagnitudinea şi direcţia “surprizei”,cu o creştere moderată a preţurilor,ca reacţie la rezultatele anunţate.

è Post-anunţarea: cel mai interesanteste faptul că preţurile continuătendinţa adoptată după anunţarearezultatelor “surpriză”.

Ball R. et al. (1991)14 au analizat renta-bilităţile acţiunilor în preajma anunţăriirezultatelor financiare. Autorii constatăcă perioada de 10 zile pentru pre-anun-ţare şi 10 zile de post-anunţare, plus ozi pentru anunţare (în total o perioadăde 21) este o fereastră optimă. Acestlucru ne-a determinat să utilizăm încadrul studiului nostru o fereastră de 21de zile.

Figura 5 ilustrează fereastra aleasă,împărţită în trei sub-perioade predefini-te astfel: primele 9 zile reprezintă pre-anunţarea evenimentului; zilele 10-12(un total de 3) reprezintă anunţareapropriu-zisă a informaţiilor importante,sau producerea evenimentului; iar zilele13-21 (un total de 9 zile) reprezintăpost-anunţarea.

Anunţarea oficială a rezultatelor finan-ciare în România are loc astfel: con-form legislaţiei în vigoare, toate societă-ţile pe acţiuni au obligaţia de a aprobaşi descărca din gestiune situaţiile finan-ciare pentru anul încheiat. Această pro-cedură se realizează în cadrul adunăriigenerale a acţionarilor (AGA). Dar ziuaadunării generale a acţionarilor (AGA)nu poate fi considerată drept ziua eve-nimentului deoarece anunţarea rezulta-

telor preliminare se face în prealabil.Impactul major se produce în momen-tul anunţării acestor rezultate prelimina-re deoarece valorile anunţate iniţial suntfoarte apropiate de cele finale. Bursa deValori Bucureşti publică pe site-ul ofi-cial rezultatele financiare preliminare,care devin publice cu mult înainte deAGA, astfel vom considera ziua anun-ţării rezultatelor preliminare pe site-ulBVB drept ziua producerii evenimentu-lui. Tabelul 2 prezintă în detaliu zileleanunţării rezultatelor financiare prelimi-nare pentru fiecare SIF analizat. Ob ser -văm apariţia predominantă a lunii fe -bruarie, fapt care confirmă că este unadintre cele mai active luni de pe piaţă.

Aşadar, ziua producerii evenimentuluieste considerată ca fiind ziua publicăriipe site-ul oficial BVB a rezultatelor

257/2014


13 Trueman, B., Wongb, M. H. F. and Zhang, X.-J. (2003), Anomalous stock returns around internet firms’ earnings announcements, Journal ofAccounting and Economics, Vol. 34, pp. 249–271; disponibil la http://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=377561, accesat la22.07.2013

14 Ball, R. and Kothari, S. P. (1991), Security Returns around Earnings Announcements, The Accounting Review, Vol. 66, No. 4, pp. 718-738;disponibil la www.jstor.org/stable/248152, accesat la 22.07.2013


financiare preliminare, deoarece acesteadevin publice înaintea AGA.

3. STABILIREA IPOTEZELOR

Următorul pas important în metodolo-gia cercetării îl reprezintă analiza ipote-zelor stabilite. Pentru testarea lor trebu-ie parcurşi anumiţi paşi, precum: defini-rea ipotezelor; identificarea testului sta-tistic ce are capacitatea de validare arezultatelor finale; specificarea niveluluide relevanţă al acestui test; specificarearegulilor decizionale; colectarea datelor;luarea deciziilor statistice; şi luarea deci-ziilor economice.

Ipoteza nulă a studiului ia în considera-re posibilitatea absenţei rentabilităţiloranormale, diferite de zero, în urmaanunţării rezultatelor financiare:

H0: Nu există conexiune între procesulanunţării rezultatelor financiare şivaloarea de piaţă a întreprinderii.

Ipotezele alternative vizează apariţiarandamentelor anormale în urma anun-ţării rezultatelor financiare:

H1: Randamentele anormale zilnice aleacţiunilor analizate vor fi diferite dezero în sub-perioada pre-anunţăriirezultatelor financiare, şi anumeîntre zilele -20 şi -2 (inclusiv), şi vorfi generate de evenimentul anunţăriirezultatelor financiare pe piaţă.

H2: Randamentele anormale zilnice aleacţiunilor analizate vor fi diferite dezero în sub-perioada anunţăriirezultatelor financiare – şi anumeîntre zilele -1 şi +1 (inclusiv) – şivor fi generate de evenimentulanunţării rezultatelor financiare pepiaţă.

H3: Randamentele anormale zilnice aleacţiunilor analizate vor fi diferite dezero în sub-perioada post-anunţă-rii rezultatelor financiare – şianume între zilele +2 şi +20 (inclu-siv) – şi vor fi generate de eveni-mentul anunţării rezultatelor finan-ciare pe piaţă.

Prezentarea modelelorde calcul aplicate

1. METODOLOGIA CUANTIFICĂRIIRANDAMENTELOR ANORMALEAVÂND LA BAZĂ MODELULDE PIAŢĂ

Autorii au decis, în prima etapă, cuanti-ficarea randamentelor normale ale acti-velor pe baza modelului de piaţă, iarapoi compararea acestor rezultate curandamentele normale estimate pe bazamodelului „build-up” de estimare pro-gresivă a costului capitalului. Aceastăcomparaţie a fost introdusă pentru averifica credibilitatea rezultatelor obţi-nute cu ajutorul modelului de piaţădeoarece acesta este în totalitate depen-dent de o piaţă de capital stabilă, iarpiaţa de capital din România este ade-seori volatilă şi imprevizibilă.

În prezent, ne confruntăm cu un feno-men interesant: majoritatea cercetărilordin domeniul studiului evenimentuluisunt efectuate pentru pieţe dezvoltate,deoarece analiştii pieţelor dezvoltatesunt mult mai preocupaţi de cercetărileprivind studiul de eveniment. Modelulde piaţă, utilizat în studiile de eveni-ment, are capacitatea de a previzionarandamentele normale în afara eveni-mentului produs doar în condiţiile unorpieţe de capital stabile şi mature, aşadarutilizarea exclusivă a modelului de piaţăîn cadrul studiului nostru de evenimentar fi pus la îndoială concluzia cercetării.

Modelul de piaţă estimează rentabilităţi-le anormale în corelaţie cu rentabilitateapieţei de capital RMt şi cu coeficientulde volatilitate beta, βi:

è Rentabilitatea normală conformmodelului de piaţă

Rit = αi + βiRMt,è Rentabilitatea anormală

è Cumularea rentabilităţilor anormalene arată intensitatea impactului pro-

dus de evenimentul studiat

Prezenta cercetare a presupus o analizădetaliată a momentelor de raportarefinanciară a SIF-urilor. S-a analizat fie-care SIF, la nivel individual, unde s-aţinut cont de momentul unic al anunţă-rii rezultatelor pentru fiecare în parte.Tabelul 2 prezintă zilele anunţării rezul-tatelor financiare, care, conform meto-dologiei aplicate, sunt considerate a fiziua 0 în producerea evenimentului, iarfereastra analizată a cuprins un total de21 de zile. În continuare, vom prezentaanaliza comparativă a momentului deanunţare a rezultatelor financiare decătre SIF1 şi celelalte patru SIF-uri.

2. DETERMINAREA COSTULUICAPITALULUI PENTRU METODAALTERNATIVĂ

Cea de a doua etapă presupune selecta-rea modelelor de estimare a costuluicapitalului pentru varianta alternativă decuantificare a randamentelor normale.Dintre modelele existente în lumea şti-inţifică putem evidenţia modelul tri-fac-torial elaborat de Fama-French, mode-lul CAPM; modelul APT, modele ceconţin ipoteze greu acceptabile pentrupiaţa de capital din România. Aşadar,modelul „build up” de estimare a costu-lui capitalului, pe baza căruia vom esti-ma randamentele normale, este celcompatibil în cazul pieţelor de frontie-ră, mai concret în cazul pieţei de capitaldin România.

Modelul Ibbotson Build-Up este unmodel recunoscut la nivel mondial înestimarea rentabilităţilor viitoare aleactivelor. Profesorul Roger Ibbotson aîntreprins o serie de studii avansate înexaminarea relaţiei dintre risc şi rentabi-lităţile generate de diferite grupe deactive: titluri de stat sau capitalizărilecompaniilor mari şi mici.

Metoda Ibbotson sau modelul “build-up” înseamnă, în traducere din limbaengleză, metoda “construcţiei” pas cu


pas. Modelul a primit această denumirepentru că este construit din însumareaprogresivă a diferitelor prime de risc larentabilitatea fără risc Rft, astfel:

unde, RPeq reprezintă prima de risc apieţei de capital, RPs reprezintă primade risc în funcţie de mărimea companieişi Ri este prima de risc acordată secto-rului companiei analizate.

În analiza detaliată a componentelormodelului remarcăm următoareleaspecte:

è Rft reprezintă rata fără risc, cea aobligaţiunilor guvernamentale petermen lung. Se presupune căîncorporează rata rentabilităţii de lainvestiţii fără risc care se poateobţine doar de la titlurile de stat. Încadrul analizei sale, Ibbotson selec-tează obligaţiunile guvernamentalecu o scadenţă de 20 de ani.

è RPeq reprezintă prima de risc a pie-ţei de capital. Determinarea acesteiprime a adus o serie de controverseîn mediul academic. Acest riscreprezintă cuantumul rentabilităţiiadiţionale care este solicitată decătre investitor, din cauza risculuisuplimentar asociat investiţiilormobile faţă de cele ale obligaţiuni-lor guvernamentale. Cuantificareaprimei de risc ţine cont devolatilitatea pieţei specifice.

è RPs reprezintă prima de risc asocia-tă cu mărimea companiei şi presu-pune ca investitorii să ceară un sur-plus de rentabilitate în cazul investi-ţiilor în companii de dimensiuni di -ferite, deoarece acestea încorporea-ză un procent suplimentar de risc.

è RPi reprezintă prima de sector.Anumite industrii sunt privite deinvestitori ca având un grad ridicatde risc în comparaţie cu celelalte.De exemplu, investiţiile în compa-

niile care operează în industria desoftware sau a bio-inovaţiei suntmult mai riscante decât industriabancară sau a transporturilor.Totodată, industriile de software şide bio-inovaţie generează profiturimult mai mari decât industria ban-cară sau cea a transporturilor.Asociaţia Ibbotson a calculat pri-mele de risc aferente fiecărei indus-trii şi a publicat rezultatele (cu revi-zuiri anuale) în Ibbotson SBBIValuation Yearbook.

Determinarea ratei dobânzii fără risc şi a primei de risc pe piaţă de capital

Rata dobânzii fără risc Rft este identică curata de rentabilitate a titlurilor de stat,obligaţiuni cu o maturitate de peste 10ani. Am decis utilizarea acestei maturi-tăţi, deoarece prezintă o lungime opti-mă a titlurilor pe termen lung, ce aducecredibilitatea ratei fară risc utilizate. Am luat în considerare perioada deemitere a titlurilor de stat între anii

2008 – 2013. Toate aceste obligaţiuni auînregistrat un randament la scadenţă de6.6%.15

Rata dobânzii fără risc este rata cu risczero, care se consideră a fi rata minimăde remunerare a investiţiilor de capital.Aceasta cuprinde rata reală de creşterePIB şi rata inflaţiei. Prima de risc deţară intră în componenţa acesteia,încorporată în evoluţia PIB şi a inflaţieinaţionale. În practica internaţională,prima de risc de ţară este determinatăîn funcţie de ratingul acordat de cătreagenţiile de rating recunoscute la nivelinternaţional. Acestea situează SUA întopul listei, cu un rating Aaa, acordândacesteia o primă de risc de ţară de 0%.România este clasificată cu un ratingBaa3, cu o primă de risc de ţară de3%.16

Obligaţiunile de stat ale SUA pe termenlung au o dobândă medie de 4.5%, iarcele ale României de 6.6%. De aici reie-se faptul că dobânda fără risc a inclus2.1% (6.6% - 4.5%) din prima de risc

277/2014


15 http://bnr.ro/Emisiuni-pe-piata-primara-5651.aspx, calcule proprii.16 http://pages.stern.nyu.edu/~adamodar/New_Home_Page/datafile/ctryprem.html, accesat la 12.08.2013


de ţară, restul de 0.9% va fi inclusă înprima de risc de piaţă de capital.

Prima de risc de piaţă de capital RPsq sedetermină ca diferenţa dintre rentabili-tatea pieţei de capital şi rata dobânziifără risc. Se ia în calcul prima de risc apieţei de capital din SUA (ERP =5.78%)17 la care se adaugă diferenţa deprimă de risc pentru România (0.9%),rămasă neutilizată din calculul dobânziifără risc. Astfel, prima de risc pentrupiaţa de capital din România este 5.78%+ 0.9% = 6.68%.

Cuantumul total al dobânzii fără risc şial primei de risc pentru piaţa de capitaleste de 13.28%. În continuare, vomdetermina prima de risc de mărime afirmei şi prima de risc de sector indus-trial.

Determinarea primei de risc în funcţie de mărimea firmei PRsPentru a avea rezultate specifice pieţeide capital din România autorii au deciso transpunere sau o echivalare a prime-lor de risc din mediul bursier americanla mediul bursier românesc. Această

echivalare a fost executată şi verificatăconform metodologiei prezentate încontinuare:

è Metodologia Duff & Phelps,LLC18 defineşte 25 de portofoliidistincte care cuprind companiilecu o dimensiune specifică a capita-lurilor proprii. Acestora li s-a atri-buit un procent de risc specificdimensiunii capitalurilor. Astfel,toate companiile din eşantionulanalizat au fost împărţite în 25 deportofolii şi au primit un procentde risc de dimensiunecorespunzător.

è Următoarea etapă constă în verifi-carea corectitudinii împărţirii între-prinse. Astfel, am comparat ponde-rea fiecărui portofoliu de risc lanivelul indicelui bursier local BET-C cu ponderile aceloraşi portofoliiîn S&P500, indicele bursieramerican.

è În Tabelul 3 prezentăm ponderilecomparative ale portofoliilor încomponenţa indicelor BET-C şiS&P500. Observăm o dinamicăsimilară şi, prin urmare, putemadmite metodologia de echivalarepropusă pentru acordarea primelorde risc de dimensiune a companii-lor autohtone.

În Tabelul 4 sunt prezentate primelede risc de mărime pentru societăţile deinvestiţii financiare analizate în cadrulacestei lucrări.

Astfel, prin metodologia aplicată, alăturide explicaţiile practice aferente, am sta-bilit că primele de mărime ale firmei,echivalate în conformitate cu datele fur-nizate de către Duff & Phelps, LLCpot fi aplicate pieţei de capital dinRomânia, deoarece dinamica datelorrespectă acelaşi trend ca şi în piaţa deorigine, în cazul de faţă piaţa americană,pentru care acestea au fost estimate.


17 ERP = Equity Risk Premium (Prima pieţei de capital); Damodaran A., Implied Premiums for US Market, http://pages.stern.nyu.edu/~ada modar/, accesat la data 12.08.2013

18 Compania specializată în domeniul cercetării şi aplicării finanţelor corporative

Determinarea primei de risc de sec-tor industrial PRiPrima de risc de sector industrial remu-nerează riscul nesistematic mai mare însectorul din care face parte investiţiafaţă de riscul general al pieţei de capital.Asociaţia Ibbotson a publicat RiskPremia Over Time Report19 în care aspecificat, în detaliu, dimensiunea pri-melor alocate fiecărei sub-industrii depe piaţa americană. Formula de calculcare stă la baza acestei determinări esteurmătoarea:

IRPi = (RIi x ERP) – ERP.

Unde, IRPi - reprezintă prima de riscde sector de industrie i aşteptată,sau coeficientul anticipat al investi-torului, care să reprezinte rata decreştere a industriei faţă de rata ge -nerală de creştere a pieţei de capital;

RIi – reprezintă indicele de risc (betaintegral) pentru industria i; şi

ERP – reprezintă prima de risc a pieţeide capital aşteptată20

Aceasta poate fi utilizată şi pentru piaţaautohtonă. Am decis aplicarea acesteiapentru eşantionul studiat în vederea de -terminării primei de risc autohtone desector industrial. Tabelul 5 prezintăcal culul detaliat al primelor de risc desector industrial pentru SIF-urile anali-zate.

Aşadar, am ajuns la ultima şi cea maiinteresantă fază a cuantificării costuluide capital, compunerea ratei fără risc cutoate primele de risc calculate în subca-pitolele anterioare.

Prezentarea finală a costului decapital cuantificat conform modelu-lui Build-up (progresiv)

În conformitate cu aşa numita metodăa “construcţiei” pas cu pas, în Tabe-lul 6 am prezentat costul de capital esti-mat pe baza modelului build-up pentruSIF-uri. Deoarece toate aceste companii

au caracteristici aproape egale, costul decapital al acestor companii este identicpentru fiecare dintre acestea.

Într-un articol viitor, vom studia empi-ric randamentele anormale din perioadapublicării rezultatelor preliminare aleSIF1, comparativ cu celelalte SIF-uri.

ConcluziiIndicatorul financiar cu cel mai mareimpact pentru investitori la publicarearezultatelor financiare este profitul ope-raţional (EBIT). Piaţa de capital aşteap-tă ca orice companie să fie capabilă săreproducă câştigurile anterioare sau săle depăşească uşor pentru a face faţătarget-urilor propuse, chiar dacă este

vorba de o perioadă dificilă şi un mediuinstabil.

Adoptarea standardelor de raportareIFRS determină o transparenţă ridicatăasupra performanţelor reale ale compa-niilor şi are puterea de a influenţa lichi-ditatea pieţei de capital ca volum, valoa-re şi preţ al tranzacţiilor. Sunt cercetăricare reflectă limitări ale impactului pu -blicării rezultatelor financiare. Ino vaţia,competitivitatea şi schimbările fluxuri-lor operaţionale sau ale condiţiilor eco-nomice nu sunt în mod adecvat reflec-tate în metodele raportării curente.

Deoarece anunţarea rezultatelor preli-minare se face cu mult înainte de apro-barea lor în adunarea generală a acţio-narilor, apreciem că impactul major seproduce în momentul anunţării rezulta-

297/2014


19 Ibbotson Risk Premia Over Time Report, (2011), Estimates for 1926–2010, Morningstar, Inc., 22 W. Washington Street, Chicago, Illinois60602, USA

20 Aceasta se determină ca fiind diferenţa între rentabilitatea pieţei de capital şi rata dobânzii fără risc şi este egală cu 6.68%


telor preliminare (luna februarie) deoa-rece valorile anunţate iniţial sunt foarteapropiate de cele finale (anunţate înluna aprilie). Modelul de piaţă este util

pe o piaţă de capital stabilă, iar piaţa decapital din România este adeseori vola-tilă şi imprevizibilă. De aceea, apreciemcă modelul alternativ „build-up”, de

estimare progresivă a costului capitalu-lui, este cel compatibil în cazul pieţelorde frontieră, mai concret în cazul pieţeide capital din România. l


Ball, R. and Kothari, S. P. (1991), Security Returns around EarningsAnnouncements, The Accounting Review, Vol. 66, No. 4, pp.718-738;

Brown, L. and Caylor, M. (2005), A temporal analysis of quarterlyearnings thresholds: propensities and valuation consequences, TheAccounting Review, Vol. 80, pp. 423–440;

Chami, R., Fullenkamp, C. and Sharma, S. (2009), A Frameworkfor Financial Market Development, IMF Working PaperWP/09/156;

Frino, A., Gerace, D. and Palumbo, R. (2012), InformationDisclosure and Stock Liquidity: Evidence from Borsa Italian,Research Paper, presented on American, AccountingAssociation Annual Meeting and Conference on Teachingand Learning in Accounting, Washington, DC, USA;

Graham John R., Harveya Campbell R., Rajgopal Shiva, The eco-nomic implications of corporate financial reporting, Journal ofAccounting and Economics 40 (2005) pp. 3–73

Ittonen, K. (2012), Market reactions to qualified audit reports: researchapproaches, Accounting Research Journal, Vol. 25, Issue 1, pp.8 - 24;

Haddad, A.E., Al Shattarat W.K. and Nobanee, H. (2009),Voluntary Disclosure and Stock Market Liquidity: Evidence fromJordanian Capital Market, International Journal ofAccounting, Auditing and Performance Evaluation, 5 (3),pp. 285–309;

Lakhal, F. (2004), Stock market liquidity and information asymmetry

around Voluntary earnings announcements: New evidence fromFrance, International Journal of Managerial Finance, Vol. 4,Issue 1, pp. 60 – 75;

Lambert, R., Leuz, Ch., Verrecchia, R. E. (2011), AccountingInformation, Disclosure, and the Cost of Capital, Journal ofAccounting Research, Volume 45, Issue 2, pp. 385–420,

Leuz, Ch., Schrand, C. (2009), Disclosure and the Cost of Capital:Evidence from Firms’ Responses to the Enron Shock, NationalBureau of Economic Research, Working Paper 14897,

Lev, B. and Zarowin, P. (1999), The boundaries of financial reportingand how to extend them, Forthcoming, Journal of AccountingResearch, Vol. 37, No. 2, pp. 353 - 385;

Seiler, M. J. (2004), Performing financial studies: A methodological cook-book, Upper Saddle River, NJ: Prentice Hall

Stancu, I., Stancu D. (2012), Finanţe Corporative cu Excel, EdituraEconomica, pp. 226 – 229

Trueman, B., Wongb, M. H. F. and Zhang, X.-J. (2003),Anomalous stock returns around internet firms’ earnings announce-ments, Journal of Accounting and Economics, Vol. 34, pp.249–271;

http://bnr.ro/Emisiuni-pe-piata-primara-5651.aspx, http://pages.stern.nyu.edu/~adamodar/New_Home_Page/data

file/ctryprem.html.

Bibliografie

Introducere Sintagma balanced scorecard (BSC) afost folosită prima dată în anii ‘90.Aceasta împrumută idei din lucrărileunor ingineri francezi care au dezvoltatconceptul de tablou de bord, în Franţa.În 1950 s-a realizat un proiect în cadrulcompaniei General Electric, unde a fostanalizat managementul performanţei lanivel de divizie pentru a determinamăsurile necesare pe anumite departa-mente. Angajaţii companiei au fostimplicaţi în proces (Lewis, 1955).Recomandarea echipei de proiect a fostca performanţa diviziei să fie măsuratădin punct de vedere financiar şi non-financiar (Kaplan, 2009).

BSC utilizează metrici financiari camăsuri ale succesului companiei(Kaplan, 2009). Acestea se completeazăcu măsuri operaţionale privind satisfac-

317/2014

Abstract

Cuvinte cheie: balanced scorecard, perspectiva financiară, SWOT, AHP

Financial Indicators of Balanced Scorecard. An Approach of Leasing CompaniesBalanced scorecard highlights the ability to connect and to measure the quality of man-agement, work environment, customer satisfaction and financial results. It appears as aperformance management tool that generate interprets based on financial and nonfinancial information held. There are times when companies' profitability is achieved entirely by analyzing financialresults. These limitations make it necessary to use non-financial reporting. Moreover,the balanced scorecard provides the ability to integrate organizational performancemeasurement to strategy.This paper proposes to determine key indicators from financial perspective of the bal-anced scorecard, after interviewing some employees with executive function. Theanswers are analyzed using SWOT AHP model that is a key to determine the impor-tance of financial indicators. It is recommended reorganizing priorities and managementdecisions linked with companies' profitability.Key words: balanced scorecard, financial perspective, SWOT, AHPJEL Classification: G23, C31

Alina CHIŢU*

O abordare dinperspectiva companiilor de leasing

Indicatorii financiari din balanced scorecard.

* Drd., Academia de Studii Economice Bucureşti, e-mail: [email protected]


ţia clientului, procesele interne, inovareaşi îmbunătăţirea activităţilor operaţiona-le, care sunt factori de performanţăfinanciară viitoare a organizaţiei(Farooq şi Hussain, 2011). BSC combi-nă măsurarea performanţei prin metricifinanciari cu strategia organizaţională.Perspectiva financiară prezintă efecteleacţiunilor pe care compania le-a efec-tuat în trecut. Modelul creat în anul2000 de Lee şi KO care urmăreşte săformuleze strategia este SWOT AHP.Scopul lui este să îmbine conceptele deBSC, analiza SWOT şi funcţiile deimplementare a calităţi.

Lucrarea este împărţită în trei părţi,după cum urmează: prima parte cuprin-de revizuirea literaturii de specialitateprivind utilizarea BSC limitată la per-spectiva financiară, a doua parte dezvol-tă analiza perspectivei financiare cu aju-torul modelului SWOT AHP şi ultimaparte urmăreşte diseminarea rezultate-lor privind stabilirea principalilor indi-catori financiari după aplicarea modelu-lui SWOT AHP. Concluzia accentueazăreferinţele adresate managementului şimarchează noi oportunităţi destinatecercetărilor viitoare.

Balanced scorecard – abordare din

perspectiva financiarăBalanced Scorecard a apărut în 1992 înarticolul „The Balanced Scorecard -transpunerea acţiunii în strategie”, ela-borat de Kaplan şi Norton. Scopulurmărit era să convertească obiectivelestrategice într-un set coerent de măsuride performanţă. Versiunea iniţială aBSC nu lua în calcul posibilitatea dez-voltării strategiei la nivele mai mici alestructurii ierarhice, însă versiuneacurentă poate fi utilizată pentru toatenivelele. BSC include raportul cauză-efect dintre obiective şi măsuri, cât şifactorii cheie ai succesului (Kaplan şiNorton, 2011).

BSC îşi propune să transpună strategiaîn acţiune. Pe lângă obiectivele pe ter-

men lung propuse iniţial, BSC urmăreş-te şi obiectivele pe termen scurt dinpunct de vedere al acţionarilor deoarecese preocupă de consecinţele financiarece pot apărea. Obiectivele financiarepot fi diferite la nivelul fiecărui stadiude dezvoltare al activităţii companiei.Măsurile financiare au fost caracterizateca retrospective, istorice, agregate şiprea concentrate pe rezultatele pe ter-men scurt (Opriş, 2012). Măsurile non-financiare sunt considerate a fi mai pre-dictive performanţelor din viitor şi maiutile în performanţa “de conducere”.

La fel ca şi tabloul de bord, cuprindedouă principii: importanţa strategică amăsurătorilor şi viziunea integrată aperformanţei. Acestea trebuie să fie înechilibru (Biazzo şi Garengo, 2012).BSC se prezintă ca un instrument demonitorizare a performanţei organizatîn jurul a patru perspective: financiară,clienţi, procese interne şi învăţare şi

creştere (McPhail et al., 2008).Perspectiva financiară consideră impor-tanţi următorii indicatori: valoareaacţionarilor, cota de piaţă a clienţilor şisatisfacţia clientului, competenţele debază ale proceselor interne şi, pentruperspectiva învăţare şi creştere, atitudi-nea angajaţilor.

Au existat reacţii adverse ale conceptu-lui. Atkinson şi colab. în 1997 considerăBSC ca fiind împrumutat de la tabloulde bord din Franţa. BSC nu este untablou de bord, ci reprezintă un instru-ment al managementului ale căror efec-te sunt legate de clienţi sau de satisfac-ţia clienţilor (Hoque, 2013)

Metoda SWOT AHPMisiunea, viziunea şi strategia uneicompanii necesită cunoaşterea principa-lelor puncte critice. În urma chestionă-

CHIŢU l

rii şi intervievării managerilor se poatedetermina analiza SWOT, ca un instru-ment strategic ce urmăreşte puncteleforte, slabe, oportunităţile şi ameninţă-rile cu care compania se confruntă(Kartalis et al., 2013).

Ideea de analiză SWOT a apărut în anul1960, când resursa principală era consi-derată resursă internă. Întreaga activita-te a organizaţiei guverna în jurul angaja-tului, ce reprezentă cheia de succes înrelaţia cu competitorii (Seker şiOzgürler, 2012). Analiza SWOT consti-tuie sursa pentru modelarea matriceiSWOT.

În această etapă, datele colectate suntcombinate între ele, luând în considera-re gândirea critică. Metoda AHP oferăo măsură cantitativă a semnificaţiei fie-cărui factor asupra procesului decizio-nal. Modul de desfăşurare a acestormetode de integrare se realizează în maimulte etape (Weihrich, 1982; Seker şiOzgürler, 2012).

Fiecare organizaţie ar trebui să defi-nească o selecţie specifică a acestor

KPIs, dar şi să îşi prezinte obiectivelede optimizare şi de disponibilitate adatelor (Meier et al., 2013). Indicatoriide performanţă pot fi definiţi ca “ele-mente de informaţii colectate la interva-le regulate, pentru a urmări performan-ţa de sistem”. Aceştia sunt baza pentruevaluarea şi analiza comparativă a per-formanţei organizaţiilor şi a proceselor( Meier et al., 2013). Cei mai mulţi indi-catori cheie de performanţă îşi au origi-nea, conform revistei “The publica-tions”, în finanţe şi în managementul deproducţie.

Conceptul SWOT AHP apare în anul2000, când Lee şi KO au creat un mo -del prin care urmăreau să formulezestrategia pornind de la îmbinarea con-ceptelor de BSC, analiza SWOT şi func -ţiile de implementare a calităţi. Pentrurealizarea unui management stra tegic seutilizează un instrument de planificarestrategică, care constituie fundamentulpentru identificarea situaţiilor şi elabora-rea acţiunilor viitoare (Mantegh şiZohrabi, 2011). Practic, acest lucru ar fiînsemnat o bază mai bună pentru exa-minarea situaţiei prezente sau o nouăalternativă strategică mai cuprinzătoare(Seker şi Ozgürler, 2012).

Structura ierarhică a procesului de eva-luare se realizează atunci când metodaAHP este combinată cu analiza SWOT.Nivelul superior reprezintă strategiile pecare se evaluează SWOT (Shareef,Jahankhani, Pimenidis, 2012). După maimulte experimente şi după ce se faccomparaţiile pereche cu hotărârileexperţilor, se pot obţine scări de priori-tate pentru factorii SWOT şi strategiilefirmei. Acest lucru generează un AHPstructurat în patru nivele ierarhice.

La primul nivel este prezentat obiecti-vul care urmăreşte atingerea deciziei,următorul este constituit la nivelul celorpatru grupe de factori, aşa cum suntdefinite prin tehnica SWOT: puncte tari(S), puncte slabe (W), oportunităţi (O)şi ameninţări (T); al treilea nivel esteconstituit de către factorii incluşi în fie-care dintre cele patru şi, în sfârşit, al

patrulea nivel este constituit de strate-giile ce trebuie evaluate şi comparate(Seker şi Ozgürler, 2012).

Analiza bazată pe legătura dintreSWOT şi AHP este implementată îndomenii precum: mediul, turismul, agri-cultura, managementul de proiect şiindustria prelucrătoare (Seker şiOzgürler, 2012).

Metodologia cercetării

După definirea conceptului de BSC şidupă implementarea lui în companiaGeneral Electric, Norton şi Kaplan l-auaplicat şi în alte companii, precum:organizaţii non profit, ca Oak KnollAcademy, Vinfen Corporation; organi-zaţii guvernamentale, ca DefenseFinance and Accounting Service(DFAS), Federal AviationAdministration Logistics Center,Energy Federal Procurement System,Energy Federal Personal PropertyManagement; dar şi organizaţii comer-ciale ca liniile aeriene şi companiile decredit (BalancedScorecard.org, 2013).

Studiul se limitează la KPI din perspec-tiva financiară a BSC, analizat prin pris-ma angajaţilor fără funcţie de execuţieprin modelul SWOT AHP. Companiape care se realizează studiul are caobiect de activitate leasingul cu un por-tofoliu capabil să genereze câştiguripentru următorii ani de existenţă (Sekerşi Ozgürler, 2012). Sediul se află înBucureşti, România.

Este membră a unui grup internaţionalbancar. Identificarea punctelor critice încadrul AGA din decembrie 2013 impli-că introducerea BSC în analiză. Pentrua se stabili importanţa îndepliniriiobiectivelor s-au elaborat interviuri curăspuns pe scară Likert. Interviul seadresează angajaţilor fără funcţie deconducere şi conţine o matrice princare aceştia stabilesc importanţa unuiobiectiv faţă de alte obiective.

337/2014

BALANCED SCORECARD


Etapa de intervievare s-a adresat unuieşantion de 100 de persoane, însănumai 86 de persoane au acordat răs-punsuri valide. Acestea au fost modela-te prin modelul SWOT. Toate persoa-nele intervievate au studii superioare şicunosc termenii analizaţi, deoarece con-stituie baza analizei şi întocmirii unuicontract de leasing.

Indicatorii menţionaţi în cadrul per-spectivei financiare sunt: volumele devânzări, costurile, marjele peste liniilede refinanţare, veniturile portofoliuluivechi, profitul net după taxare.Conform modelului SWOT AHP indi-catorii menţionaţi sunt consideraţi indi-catori de performanţă.

Rezultate Managementul ar trebui să fie în măsu-ră să cunoască mai multe despre nevoilecompaniei, pentru a asigura alinierea

proceselor de management cu strategiilepe termen lung. Acest punct este atinsdoar prin aplicarea BSC ( Kaplan şiNorton , 1993, 1996 ). Managementul adorit să afle părerea angajaţilor fărăfuncţie de conducere despre noileobiective financiare.

Procesarea răspunsurilor a indicat rezul-tatele sintetizate în Tabelul 1.

Conform SWOT AHP indicatorul deperformanţă cu cea mai mare influenţăasupra activităţii este volumul de vân-zări, urmat mai apoi de diminuarea cos-turilor şi analiza marginilor (Tabelul 2).

În pasul al doilea se determină raportuldintre fiecare indicator analizat şi totalulpe coloană. Se adună un alt total lanivel fiecărei linii, ca sumă de indicatorianalizaţi pe coloane. Scorul AHP (MO)se obţine ca raport între totalul fiecăreilinii şi totalul tuturor liniilor (Kartalis etal., 2013) - Tabelul 3.

În pasul al treilea se realizează o matri-ce ajustată, creată prin înmulţirea coloa-nei MO cu matricea iniţială din primulpas. Scopul matricei ajustate este să secompare cu o măsură pentru a observadacă rezultatele obţinute sunt în con-cordanţă (Kartalis et al., 2013) -Tabelul 4.

Ultimul pas compară rezultatele obţinu-te pe fiecare linie a matricei cu linia detotal. Se determină media atât la nivelde rezultat, cât şi la nivel de măsură.Pentru testarea validităţii şi consistenţeirezultatelor, dar şi pentru testarea omo-genităţii modelului se determină ovaloare de coerenţă, care nu trebuie sădepăşească 10% (Tabelul 5). În mode-lul obţinut, valoarea de coerenţă =(Media - 4) / (3*1,24) = -0,281> 0,10rezultă acceptarea ipotezei stabilite ini-ţial. Indicatorul urmărit pe viitor decătre companie este volumul de vânzări.Creşterea indicatorului va genera creşte-rea profiturilor companiei, dar şi pre-lungirea duratei de viaţă. În acestmodel, optimul lui Pareto confirmăanaliza SWOT AHP şi importanţa indi-catorilor din modelul analizat.

Indicatorul de performanţă cu cea maimare influenţă asupra profitabilităţiicompaniei este volumul de vânzări,conform analizei SWOT AHP (tabelulnr. 5) şi vizualizat prin optimul luiPareto (Figura 1). Acesta constituiebutonul principal pe care managemen-tul companiei trebuie să apese pentruaplicarea strategiei.

CHIŢU l

Un alt indicator de performanţă impor-tant îl constituie costurile. Reducereacosturilor pune accent pe scăderea celorvariabile. Aceasta generează o ulterioarăcreştere de profituri financiare.

După implementare este necesară ocreştere a volumului de afaceri, care arconduce la un profit, la o rentabilitate avânzărilor, o cifră de afaceri şi un ran-dament al investiţiilor mare. Cel de-altreilea indicator important îl reprezintămarginile de refinanţare.

ConcluziiLiteratura de specialitate utilizează KPIfinanciari, mai puţin pe cei non-finan-ciari. Doar prin luarea în considerare aKPI financiari şi non-financiari esteposibil ca o companie să obţină infor-maţii despre probleme pe care le au înafaceri (Meier et al, 213).

Pentru a defini principalele obiective,măsuri şi targeturi prezente la nivelulfiecărei perspective de balanced score-card, a fost elaborată matricea SWOT,utilă în definirea KPI-lor companiei.

După utilizarea modelului SWOT AHPşi optimul lui Pareto se observă că indi-catorii de performanţă principali suntvolumul de vânzări, costul şi margineade refinanţare.

Cercetarea pe care o propunem apareca o continuare a analizei SWOT AHPprezentată de Kartalis în 2013. Există

357/2014

BALANCED SCORECARD


limitări ale studiului actual judecând dinpunct de vedere al răspunsurilor primi-te, limitate la conştiinţa umană subiecti-vă. În al doilea rând, este inevitabil săse formeze un grup de experţi care săconducă la o judecată în selectarea indi-catorilor. l

CHIŢU l

Biazzo Stefano, Garengo Patrizia, Performance Measurement with theBalanced Scorecards, Springer-Verlag Berlin Heidelberg,Londra, 2012, Disponibil la:<http://link.springer.com/book/10.1007%2F978-3-642-24761-3>[Accesat March2014]

Farooq Ayesh, Hussain Zareen, Balanced scorecard perspective onchange and performance: a study of selected Indian companies,Procedia Social and Behavioral Sciences, India,2011,Disponibil la:<http://www.sciencedirect.com/science/arti-cle/pii/S1877042811015710>[Accesat March 2014]

Hoque Zahirul, 20 years of studies on the Balanced Scorecard:Trends,accomplishments, gaps and opportunities for future research,The British Accounting Review, SUA, 2013, Disponibil la:<http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S089083891300084X>[Accesat March 2014]

Kaplan S. Robert and Norton P. David, Putting the BalancedScorecard to Work, Harvard Business Review, Boston, 1993,Disponibil la:<http://hbr.org/1993/09/putting-the-bal-anced-scorecard-to-work/ar/1>[Accesat March 2014]

Kaplan S. Robert, Conceptual Foundations of the Balanced Scorecard,Handbook of Management Accounting Research, SUA,2009, Disponibil la:<http://www.hbs.edu/faculty/Publi -cation%20Files/10-074.pdf>[Accesat March 2014]

Kaplan S. Robert, Norton P. David, Strategy Maps: ConvertingIntangible Assets into Tangible Outcomes, Harvard BusinessSchool Press, Boston, 2000

Kaplan S. Robert, Norton P. David, The Balanced Scorecard:Translating strategy into action, Harvard Business School Press,Boston,1996

Kaplan S. Robert. şi Norton P. David, Strategy ExecutionChampions: The Palladium Balanced Scorecard Hall of FameReport, Harvard Business Review, Boston, 2011, Disponibilla:<http://hbr.org/balanced-scorecard/hall-of-fame>[Accesat March 2014]

Kartalis Nikos, Velentzas John and Broni Georgia, BalancedScorecard and Performance measurement in a Greek Industry,Procedia Economics and finance, Grecia, 2013, Disponibilla:<http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S221256711300049X >[Accesat March 2014]

Lee F. Sun, KO Andrew Sai On, Building balanced scorecard withSWOT analysis, and implementing ‘’Sun Tzu’s The Art of BusinessManagement Strategies’’ on QFD methodology, ManagerialAuditing Journal, China, 2000, Disponibilla:<http://www.emeraldinsight.com/journals.htm?arti-

cleid=868452>[Accesat March 2014]Lewis W. Roland, Measuring, reporting and appraising results of opera-

tions with reference to goals, plans and budgets. Planning, Managingand Measuring the Business: A case study of management planningand control at General Electric Company, ControllershipFoundation, New York,1955,

Manteghi Nikzad, Zohrabi Abazar, A proposed comprehensive fra-mework for formulating strategy: a Hybrid of balanced scorecard,SWOT analysis, porter`s generic strategies and Fuzzy quality functiondeployment, Procedia Social and Behavioral Sciences , NewYork, 2011, Disponibil la: <http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S187704281100601X>[Accesat March2014]

McPhail Ruth, Heringtonb Carmel şi Guilding Christopher,Human resource managers’ perceptions of the applications and meritof the Balanced Scorecard in hotels, International Journal ofHospitality Management, Germania, 2008, Disponibil la:<http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0278431907000618>[Accesat March 2014]

Meier Horst, Lagemann Henning, Morlock Friedrich, RathmannChristian, Key performance indicators for assessing the planning anddelivery of industrial services, Procedia CIRP,USA, 2013,Disponibil la: <http://www.sciencedirect.com/science/arti-cle/pii/S2212827113005301>[Accesat March 2014]

Opriş, E. Mădălina, Responsible information disclosure, Proceedingsof the 7th International Conference Accounting andManagement Information Systems, ASE Printing House:Bucharest, 2012

Shareef Mustafa, Jahankhani Hamis, Pimenidis, E., Analysis ofthe e-Government stage model evaluation using SWOT-AHP method,Procedia - Social and Behavioral Sciences, Turcia, 2012,Disponibil la:<http://roar.uel.ac.uk/1314/>[Accesat March2014]

Şeker Seker, Ozgürler Mesut, Analysis of the TurkishConsumerElectronics Firm using SWOT-AHP method, Procedia -Social and Behavioral Sciences, Turcia, 2012, Disponibil la:<http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1877042812046034>[Accesat March 2014]

Weihrich Heinz, The TOWS Matrix: A Tool for Situational Analysis,Long Range Planning, Germania,1982, Disponibil la:<http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/0024630182901200>[Accesat March 2014]

http://balancedscorecard.org

Bibliografie

AcknowledgementsAceastă lucrare a fost finanţată prin intermediul Institutului de Studii Doctorale,Academia de Studii Economice din Bucureşti (IOSUD ASE).

This paper was financed through the Institute for Doctoral Studies, TheBucharest University of Economic Studies (IOSUD ASE).

IntroducereConformitatea rapoartelor financiare cu cerinţele de informa-re prevăzute de referenţialul contabil internaţional este o pro-blemă complexă, abordată în numeroase lucrări de specialita-te, care necesită în prealabil o cunoaştere amănunţită a modu-lui de recunoaştere, evaluare şi prezentare a tuturor tranzacţii-lor existente într-o societate.

Scopul acestei lucrări este acela de a analiza măsura în caresocietăţile cotate la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) suntconforme cu cerinţele de informare prevăzute de referenţialulinternaţional. Este foarte important ca informaţiile prezentatesă permită utilizatorilor să înţeleagă corect şi complet realita-tea ce stă în spatele pregătirii lor.

Având în vedere faptul că 2012 este primul an în care acestesocietăţi sunt obligate să întocmească situaţiile financiare indi-viduale în conformitate cu Standardele Internaţionale deRaportare Financiară, am considerat util a analiza gradul dedivulgare privind conformitatea cerinţelor specificate deIFRS. Spre deosebire de cadrul de contabilitate românesc,care este unul bazat pe reguli, cadrul IFRS se bazează peprincipii. Astfel, un beneficiu imediat al societăţilor care facparte din grupuri internaţionale îl reprezintă posibilitatea de aaplica politicile contabile ale Grupului (bazate pe IFRS) în

377/2014

Analiza conformităţii cu cerinţele de informare prevăzute de IFRS.Cazul societăţilorcotate la Bursa de Valori Bucureşti

* Drd., Academia de Studii Economice din Bucureşti, e-mail: [email protected]

The Analysis of Compliance withthe Information Requirements ofIFRS. The Case of Entities Listedon the Bucharest Stock ExchangeThe aim of this study is to analyze the compliance with the infor-mation requirements of entities listed on the Bucharest StockExchange (first tier) in accordance with IFRS. The author ana-lyzed the 2012 annual reports of all 16 entities included in thistier. The author further investigated the association between thelevel of compliance with the requirements of IFRS and the fol-lowing factors: size and the type of auditor. Results confirmedthat entities audited by a Big 4 auditor comply to a higher extentthe requirements of IFRS. The conducted study highlights thetendency of the size of the entities to influence the value of thedisclosure index compliance with IFRS.Key words: IFRS, Romania, compliance, type of auditor, BVBJEL Classification: M41, M48

Cuvinte cheie: IFRS, România, conformitate, audit, BVB

Abstract

Ionelia Alexandra FELDIOREANU*


cadrul contabilităţii româneşti, deci putem spune că acestdemers a fost realizat în vederea armonizării cerinţelor statu-tare şi a celor de raportare către grup. Toţi jucătorii de pepiaţă au nevoie de informaţii transparente, coerente, compara-bile şi complete pentru fundamentarea deciziilor. Extindereasferei de aplicare a IFRS în România este rezultatul acorduluiîncheiat de România cu Fondul Monetar Internaţional şi alprocesului de convergenţă europeană.

Beneficiile aplicării IFRS în ţara noastră sunt numeroase, prin-tre care putem enumera faptul că se vor asigura: comparabili-tatea informaţiilor, creşterea transparenţei informaţiilor finan-ciare, reducerea asimetriei informaţionale, atragerea de investi-ţii străine şi, nu în ultimul rând, scăderea costului capitalului.

Trecerea în revistă a literaturii de specialitate şi a studiilor privind aplicarea IFRSDe-a lungul timpului, au existat foarte multe studii privindraportarea financiară, în care fiecare cercetător a încercat să îşiaducă propria viziune. Cuc şi Kanya (2009) au ajuns la con-cluzia că situaţiile financiare şi informaţiile furnizate în gene-ral de către societăţile cotate la bursă au un grad mai mare detransparenţă.

Conform unui studiu realizat de KPMG în anul 2010, cel maiimportant factor care poate genera dificultăţi la implementa-rea IFRS este nivelul de cunoştinţe şi aptitudini tehnice alepersonalului, iar cele mai importante costuri sunt cele legate

de pregătirea personalului şi actualizarea/achiziţionarea deprograme informatice.

Ionaşcu et al. (2011) investighează beneficiile implementăriiIFRS şi factorii instituţionali care influenţează procesul deimplementare. Ca rezultat al studiului este de subliniat faptulcă directorii financiari consideră că adoptarea IFRS a îmbună-tăţit sau va îmbunătăţi calitatea informării investitorilor, înspecial datorită creşterii comparabilităţii şi utilizării valoriijuste. Este foarte important ca nivelul de transparenţă al situa-ţiilor financiare să crească pentru atragerea investitorilor şipentru îmbunătăţirea pieţei de capital.

Gîrbină şi Bunea (2009) au analizat conformitatea cu IFRS 7a entităţilor care au publicat un raport anual în conformitatecu Standardele Internaţionale de Raportare Financiară şi auajuns la concluzia că domeniul de activitate şi structura finan-ţării influenţează gradul de raportare financiară privind riscu-rile.

Albu şi Guţă (2013) au realizat un studiu prin care au analizatcalitatea informaţiilor prezentate în situaţiile financiare conso-lidate întocmite conform IFRS ale societăţilor cotate la BVB.Rezultatul studiului a fost acela că nivelul de transparenţă şicomunicare este relativ bun şi în creştere faţă de studiile ante-rioare. Au observat un nivel ridicat de transparenţă în ceea cepriveşte raportarea efectelor standardelor noi, informaţii cuimpact financiar, audit şi, nu în ultimul rând, informaţii des-pre comunicarea non-financiară.

Situaţiile financiare întocmite conform legislaţiei naţionalesunt mai puţin credibile pentru investitori decât cele care suntîntocmite în conformitate cu Standardele Internaţionale deRaportare Financiară. Chiar dacă România a încercat să se ali-

FELDIOREANU l

nieze cu prevederile Uniunii Europene în materie de contabi-litate şi audit, investitorii preferă situaţiile financiare în con-formitate cu IFRS şi care sunt auditate de companiile Big 4(PricewaterhouseCoopers, KPMG, Ernst&Young,DeloitteTouche&Tohmatsu).

În urma studiilor realizate s-a ajuns la următoarea concluzie:cu cât o societate este mai mare cu atât aceasta va publica maimulte informaţii şi de calitate mai bună, reprezentând unlucru care ţine de imaginea şi prestigiul firmei, iar celelalteentităţi din acelaşi sector de activitate vor încerca să ţină pasulacestui nivel de informare, altfel ele fiind percepute ca socie-tăţi care au ceva de ascuns utilizatorilor.

Studiu de caz privind conformitatea cu cerinţele de informare a rapoartelor financiareaferente societăţilor cotatePentru anul 2012, în cadrul primei categorii a BVB au fost lis-tate 28 de companii, din care 10 desfăşurau activităţi financia-re. Acestea din urmă au fost eliminate din analiză din cauzaparticularităţilor tipului de activitate. De asemenea, am elimi-nat alte 2 companii care au fost încadrate în categoria I dupăanul 2012. Prin urmare, studiul investighează măsura în careaceste companii divulgă informaţiile prevăzute de StandardulInternaţional de Raportare Financiară în cazul tuturor celor16 societăţi listate pe BVB în prima categorie.

1. METODOLOGIA DE CERCETARE ŞI DEZVOLTAREAIPOTEZELOR

Metodologia de cercetare se va realiza prin analizarea rapoar-telor anuale ale companiilor din eşantion, precum şi confor-mitatea, pe baza unei grile realizate pornind de la cerinţele deraportare din IFRS.

În cadrul acestui studiu vom calcula un indice de divulgare alelementelor specifice cerinţelor prevăzute de StandardulInternaţional de Raportare Financiară. Acest indice este alcă-tuit din 25 de variabile.

Pe baza variabilelor acordate vom construi următorul indice: I = Σ Vi , unde i reprezintă numărul de companii din eşan-tion şi este cuprins între 1 şi 25.

Indicele total va fi calculat ca o sumă neponderată a noteloracordate pentru fiecare cerinţă de informare, întrucât am con-siderat că fiecare element are aceeaşi importanţă pentru utili-zatori. Pentru fiecare cerinţă informaţională vom acorda ovariabilă, în funcţie de existenţa şi gradul de detaliere alacesteia, după cum urmează:

è 0 dacă informaţia lipseşte;

è 0.5 dacă informaţia este prezentată la un nivel minim;

è 1 dacă informaţia este prezentată detaliat.

Având în vedere că valoarea 0 este înregistrată atunci cândinformaţiile lipsesc, iar valoarea 1 este înregistrată atunci cândinformaţiile din situaţiile financiare sunt prezentate detaliat,reiese că valoarea minimă pe care o poate lua indicele este 0,iar valoarea maximă 25.

397/2014

ANALIZA CONFORMITĂŢII


Pentru a putea evalua calitatea rapoartelor financiare prinintermediul valorilor indicilor de mai sus, am consideraturmătoarele:

è pentru valori între 0 şi 10 puncte: conformitatearaportărilor este scăzută;

è pentru valori între 10 şi 15 puncte: conformitatearaportărilor este medie;

è pentru valori între 15şi 25 puncte: conformitatea raportă-rilor este ridicată.

2. ANALIZA REZULTATELORAnalizând variabilele stabilite pornind de la ReferenţialulInternaţional, am calculat indicele de divulgare, aşa cum sepoate observa din Tabelul 1.

După cum putem observa în Tabelul 1, nici o companie nu areuşit să obţină punctajul maxim, cel mai aproape fiind OMVPetrom SA, care a cumulat 23.5 de puncte din 25. Acesta nu aprezentat informaţii despre rezultatul pe acţiune obţinut şidespre rata de capitalizare a costurilor îndatorării. Celelalteinformaţii au fost prezentate detaliat, furnizând utilizatorilortoate datele necesare despre activitatea desfăşurată de compa-nie. La polul opus se află Impact Developer & ContractorSA, care a obţinut cel mai mic punctaj, de 16 puncte din cele25 maxim admise. Aceştia au omis prezentarea multor infor-maţii solicitate de Standardele Internaţionale de RaportareFinanciară. Diferenţierea s-a făcut în special la nivelul infor-maţiilor prezentate în notele explicative.

Rezultatul obţinut este coerent, raportat la alte studii conformcărora OMV Petrom ar putea reprezenta un model pentrucelelalte entităţi, având un nivel ridicat de transparenţă şicomunicare.

Doar două companii nu au prezentat deloc o reconciliereîntre IFRS şi principiile aplicabile exerciţiilor precedente.Anumite companii au omis să prezinte informaţii desprecapacitatea de a-şi continua activitatea. Toate companiile auadoptat IAS 29 “Raportarea financiară în economiile hiper-inflaţioniste” , dar două dintre acestea nu au prezentat infor-maţii despre sumele obţinute efectiv în urma retratării.

Cu privire la evaluarea la valoarea justă, există o lipsă acută detransparenţă, nu sunt prezentate suficiente informaţii referi-toare la metodele de evaluare şi la ipotezele folosite. Nu suntprezentate informaţii cantitative aferente valorii juste, care arfi extrem de eficiente pentru posibilii investitori. Doar patrucompanii prezintă informaţii complete despre modalitatea dedeterminare a valorii juste.

În ceea ce priveşte reconcilierea impozitului pe profit, acestaspect nu a fost tratat de multe companii, ceea ce poate con-duce la scăderea încrederii investitorilor în informaţiile furni-zate.

FELDIOREANU l

De foarte multe ori, în politicile contabile se specifică faptulcă societatea aplică metoda capitalizării costurilor îndatorării,dar nu se prezintă informaţii cantitative despre rata de capita-lizare folosită sau despre sumele capitalizate. Patru companiinu au furnizat deloc informaţii despre IAS 23 “Costurileîndatorării”.

Managementul riscurilor şi analizele de senzitivitate au fostprezentate de majoritatea societăţilor, semn că acestea dorescsă îşi protejeze angajaţii, clienţii şi investiţiile. O singură com-panie nu prezintă deloc aceste informaţii, iar alte cinci compa-nii nu prezintă analize de senzitivitate.

Considerăm că erau necesare informaţii suplimentare în note-le explicative pentru o înţelegere mult mai bună a valorii anu-mitor elemente de activ şi de datorie, respectiv capitaluri pro-prii, dar şi a altor aspecte care au un impact direct asupra acti-vităţii desfăşurate de companiile în cauză. Este foarte util caanumite aspecte să fie cât mai detaliate, deoarece în acest felorice tip de utilizator poate înţelege mult mai uşor informaţii-le prezentate şi poate lua o decizie cât mai corectă pe bazaacestora.

Deoarece numeroase studii au precizat faptul că investitoriipreferă situaţiile financiare auditate de Big4, am analizat ipote-za conform căreia companiile auditate de Big 4 prezintă maimulte informaţii conforme cu referenţialul internaţional. Înacest sens, am realizat un tabel în care am prezentat dacăauditorul face parte din categoria Big 4 sau nu. După cumputeţi observa în Tabelul 2, doar 7 din cele 16 companii ana-lizate au apelat la serviciile furnizate de o companie din Big 4.

Studiile anterioare au arătat că informaţiile furnizate prinintermediul rapoartelor financiare auditate de Big 4 oferă unnivel mai înalt de încredere în rândul utilizatorilor. Acestaspect poate fi validat şi în cazul nostru; astfel, companiileauditate de Big 4 sunt companiile cu un indice de divulgare aelementelor specifice IFRS mai mare. Chiar dacă la prima

vedere se poate observa că sunt companii auditate de cătreauditori din afara Big 4 cu un Indice de divulgare foarte ridi-cat ( de exemplu, ELECTROMAGNETICA SABUCUREŞTI, cu un indice de 22,5), per total indicele compa-niilor auditate de către Big 4 este de 20,78, faţă de 19,55 alcelor ce nu sunt auditate de Big 4.

Un alt aspect pe care am dorit să îl analizăm a fost acela de averifica dacă companiile cele mai mari din punct de vedere alvalorii activelor totale sunt şi cele ce divulgă mai multe infor-maţii privitoare la cerinţele prevăzute de StandardulInternaţional de Raportare Financiară.

Astfel, în Tabelul 3 am împărţit în mod egal numărul compa-niilor: primele 8 companii în funcţie de cele mai mari valoriale activelor totale şi ultimele 8 companii clasate în funcţie devaloarea totală a activelor.

Se poate observa din această analiză că diferenţa nu este unafoarte mare între media indicelui de divulgare al companiilormari faţă de cele mici, 20.563 faţă de 19,625. Acest aspect esteunul favorabil, deoarece înseamnă că majoritatea companiilordoresc să divulge suficiente informaţii ce pot fi de folos utili-zatorilor şi implicit acest lucru se va reflecta şi în situaţiafinanciară a companiilor. Însă din analiza efectuată se poateobserva că este validată şi ipoteza că, în general, companiilemari divulgă mai multe informaţii decât companiile mici.

ConcluziiStandardele Internaţionale de Raportare Financiară reprezintăun limbaj universal pe care un investitor îl înţelege şi o modali-tate prin care acesta poate să compare informaţiile furnizate decompaniile cotate la BVB cu alte informaţii de pe alte pie ţe.Aplicarea IFRS în România a fost o noutate atât pentru so cie -tăţile cotate, cât şi pentru investitorii locali, care au nevoie deexplicaţii referitoare la tranziţia la IFRS şi de informaţii com-

417/2014

ANALIZA CONFORMITĂŢII


parabile. Diferenţele nu au fost extraordinare pentru toatesocietăţile cotate datorită procesului de armonizare contabilădesfăşurat în ultimii ani. Considerăm că această schimbare estebenefică întrucât multe companii întocmeau atât un set desituaţii financiare conform RAS, cât şi unul conform IFRS, lacererea acţionarilor sau a instituţiilor financiar-bancare, ceea cese reflectă în costurile ocazionate de această dublare.

Asemenea raportări financiare sunt foarte utile utilizatorilorde informaţie financiară, care, în funcţie de categoria din carefac parte, pot lua decizii privind investiţiile în compania res-pectivă, încheierea de contracte, acordarea de împrumuturietc. Totuşi, pentru a le fi utile, informaţiile prezentate trebuiesă fie inteligibile, relevante, credibile şi comparabile cu celeprezentate anterior sau cu ale altor societăţi.

Scopul acestui articol a fost acela de a analiza măsura în caresunt respectate cerinţele prevăzute de StandardulInternaţional de Raportare Financiară ale entităţilor cotate laBursa de Valori Bucureşti (BVB categoria I), precum şi facto-rii care pot influenţa gradul de divulgare al informaţiilor. Dincercetarea efectuată a rezultat că entităţile au făcut eforturipentru a prezenta părţilor interesate raportări financiare con-forme cu cerinţele de raportare prevăzute de StandardeleInternaţionale de Raportare Financiară. Astfel majoritateacompaniilor au încercat să divulge cât mai multe informaţiiprevăzute de Referenţialul Internaţional. Principalele limite ale

cercetării ţin de dimensiunea redusă a eşantionului şi desubiectivismul cercetărilor în stabilirea nivelului variabilelor.

Pentru situaţiile financiare aferente anului 2013 ne propunemrealizarea unui studiu similar, pentru a ob serva dacă lipsa fur-nizării anumitor informaţii a fost efectul aplicării pentruprima dată a standardelor, precum şi o analiză mai amănunţităa elementelor publicate de companii ce pot in fluenţa deciziileutilizatorilor şi implicit situaţia companiilor. l

FELDIOREANU l

Albu, N., Albu, C.N., Bunea, Şt., Calu, D.A., Girbină, M.M.(2011), A Story about IAS/IFRS Implementation in Romania: AnInstitutional and Structuration Theory Perspective, Journal ofAccounting in Emerging Economies, vol. 1, nr. 1, pp. 76-100.

Albu, N., Guţă, N., (2013), Analiza calităţii comunicării financiare lacâteva entităţi cotate la Bursa de Valori Bucureşti, Revista„Contabilitatea, expertiza şi auditul afacerilor”, vol. 4, pag.21-25;

Brown, P. (2011), International Financial Reporting Standards: WhatAre the Benefits?, Accounting and Business Research, vol. 41,nr. 3, pp. 269-285.

Cuc, S., Kanya, H. (2009), Corporate Governance – A TransparencyIndex for the Romanian Listed Companies, Annals of Faculty ofEconomics, vol. 2, nr. 1, pp. 60-66;

Feleagă, N., Feleagă, L., Albu N. (2008), Politici şi opţiuni contabile,Bucureşti, Editura InfoMega;

Gîrbină., M, Bunea., Şt, (2009), Risk disclosures of Romanian firms.Do they comply with IFRS 7?, Accounting and ManagementInformation Systems, vol. 8, nr. 1, pp. 53-77;

Gîrbină, M.M., Minu, M., Bunea, Şt., Săcărin, M. (2012),Perceptions of prepares from Romanian banks regarding IFRS appli-cation, Bucharest University of Economic Studies, The

Journal of the Faculty of Accounting and ManagementInformation Systems, vol. 11, nr. 2, pp. 191 – 208;

Ionaşcu, I., Ionaşcu, M., Munteanu, L. (2011), Motivaţii şi conse-cinţe ale adoptării IFRS: percepţii privind factorii instituţionali dinmediul românesc, Revista „Audit Financiar”, vol. 12, pp. 33-41.

KPMG (2010), IFRS: are you ready? The race is on, KPMG Surveyof the Romanian Financial Institutions’ Use of InternationalFinancial Accounting Standards compared with RomanianAccounting Standards, Bucharest, available on line athttp://www.kpmg.com/RO/en/IssuesAndInsights/ArticlesPublications/

Legea contabilităţii nr. 82/1991, http://static.anaf.ro/sta-tic/10/Anaf/legislatie/Legea_contabilitatii.htm

OMFP nr. 881/2012 privind aplicarea de către societăţilecomerciale ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzac-ţionare pe o piaţă reglementată a Standardelor Internaţionalede Raportare; http://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legisla-tie/OMFP_881_2012.pdf

OMFP nr. 1286/2012 privind aprobarea Reglementărilor conta-bile conforme cu Standardele Internaţionale de RaportareFinanciară, aplicabile societăţilor comerciale ale căror valorimobiliare sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglemen-tată; http://www.lege-online.ro/lr-ORDIN-1286-2012-(141714).html

Bibliografie

Abstract

Cuvinte cheie: economia întreprinderilor, I.N. Evian, contabilitatea românească

Reconsiderări privindafirmarea abordăriieconomice a contabilităţii în mediul românesc în primajumătate a secolului al XX-lea

Revisiting the Economic Perspective on Accounting in the First Half of the Twentieth Century Romania

* Prof. univ. dr., Academia de Studii Economice din Bucureşti, e-mail: [email protected]

Ion IONAŞCU**

This study shows that with the establishment of higher economiceducation in Romania, a teaching approach integrating account-ing in courses of business economics has developed. The mostnotable exponent of this approach was Professor Ion N. Evian,who was the one to focus the most on accounting issues in thelectures of business economics that he delivered at theCommercial Academy in Cluj (during 1922-1943). Although Evianconstrued accounting only as an economic technique belongingto business economics, he subsequently introduced an economicapproach within the accounting discipline, next to the traditional

legal perspective, and can be regarded as the promoter of man-agement sciences in Romania. The economic approach inRomanian accounting was introduced in the first half of the twen-tieth century as an alternate perspective to the legal one, underthe influence of the German school of business administration(Betriebswirtschaftslehre, germ.). Key words: business economics, I.N. Evian, Romanian account-

ing JEL Classification: M49, N34, N84


IntroducereDupă înfiinţarea învăţământului supe-rior economic românesc, disciplina decontabilitate a fost abordată într-o opti-că juridico-patrimonialistă. Însă, aşacum am arătat într-un studiu precedent(Ionaşcu, 2014), în paralel, s-a dezvoltato abordare care integra contabilitatea încadrul cursurilor de economia între-prinderilor şi care privea contabilitateaca principalul instrument de administa-re a afacerilor, concepţie preluată dinşcoala germană de economia întreprin-derilor (Betriebswirtschaftslehre, germ.). Înacest studiu, punem în evidenţă faptulcă exponentul cel mai reprezentativ alacestei abordări a fost profesorul IonN. Evian, care a dezvoltat cel mai multproblematica contabilităţii în cadrulcursului de economia întreprinderilor laAcademia de Înalte Studii Industriale şiComerciale din Cluj – instituţie cunos-cută şi cu numele de Academia Comer -cială din Cluj (1922-1943). Ulterior(1943-1948), el a introdus o abordareeconomică chiar în cadrul disciplinei decontabilitate. Cu toate că Evian a consi-derat contabilitatea doar ca o tehnicăeconomică în cadrul ştiinţei economieiîntreprinderilor, el a contribuit la doctri-na contabilităţii prin (re)formulareaunei teorii materialiste cu două serii deconturi – de avere şi de capital, cât şiprin optica sa economică asupra conta-bilităţii, putând fi considerat promoto-rul ştiinţelor de gestiune în mediul ro -mânesc. Abordarea economică a conta-bilităţii în mediul românesc s-a consti-tuit, în prima jumătate a secolului alXX-lea, ca un curent alternativ la viziu-nea tradiţională – juridico-patrimonialis-tă asupra contabilităţii, sub influenţaşcolii germane de economia întreprin-derilor.

Concepţia lui Ion N. Evian

privind includerea contabilităţii în cadrul ştiinţei

economiei întreprinderilor În anul 1920 a fost înfiinţată AcademiaComercială din Cluj, după modelul celeidin Bucureşti (Malinschi, 1978:202), iardisciplina de economia întreprinderilora fost predată de la început pentru maibine de două decenii (1922-1943) decătre I.N. Evian, care avea studiicomerciale şi economice în Germania,finalizate cu un doctorat în 1914.Literatura contabilă românească(Demetrescu, 1972; Rusu, 1991;Ionaşcu, 1997; Calu, 2005) a reţinut camoment important polemica declanşatăde Evian privind statutul ştiinţific al con-tabilităţii prin publicarea lucrării”Teoriile conturilor”, în 1940. De fapt,în spatele polemicii privind statutul şti-inţific al contabilităţii se află confrunta-rea legată de optica asupra contabilităţiica instrument al afacerilor, respectiv opozi-ţia între abordarea tradiţională, juridico-

patrimonială şi cea economică asupra con-tabilităţii. De aceea, considerăm cămomentul apariţiei lucrării lui Evian din1940 nu a fost întâmplător în peisajulcontabil românesc. Până în anii 1940, lacele două Academii Comerciale dinRomânia, de la Bucureşti şi de la Cluj,cursurile de contabilitate aveau o abor-dare predominant de factură patrimo-nială, care începuse să facă istorie. LaAcademia Comercială din Bucureşti,această abordare fusese iniţiată deSpiridon Iacobescu chiar de la înfiinţa-rea ei, în 1913 (Ionaşcu, 2013:61), apoicăpătase o consacrare prin teoria juridi-co-patrimonială formulată de Iacobescuşi Sorescu (1923; 1928) şi a fost susţi-nută până la începutul anilor 1940. Şi laAcademia Comercială din Cluj existatot o abordare preponderent juridico-patrimonială a contabilităţii, cel puţinpentru deceniul 1930-1940, cândAlexandru Sorescu a ocupat catedra decontabilitate (Dumitrescu şi Mircea,1984:69). La momentul la care Evian şi-a publicat lucrarea din 1940 privindteoria economică a conturilor, el ocupa cate-dra de economia întreprinderilor de laAcademia Comercială din Cluj (Evian,1947:28) şi prezenta, de fapt, o poziţieexplicită a abordării economice a conta-bilităţii în cadrul disciplinei de econo-mia întreprinderilor, ca opoziţie faţă deabordarea juridico-patrimonială din cursurile de contabilitate. Acest lucrureiese din concepţia cursului de între-prinderi susţinut de Evian la AcademiaComercială din Cluj, redactat îndeosebipe baza lucrărilor autorilor din şcoalagermană de economia întreprinderilorşi, în special, prin referinţă la opera luiH. Nicklisch (Evian, 1938:18). În con-secinţă, şi la Evian abordarea cursuluide economia întreprinderii era centratăpe contabilitate, ca în optica luiNicklisch – fostul său profesor. Astfel,Evian adopta o definire a întreprinderiiplecând de la premisa separării averiiîntreprinderii de averea personală aîntreprinzătorului, o definire din per-spectiva principiului entităţii (Ionaşcu etal., 2010:544). Drept urmare, Evian şi-aconstruit cursul de „întreprinderi”

IONAŞCU l

(1938) în jurul noţiunii de avere, deoare-ce întreprinderea ca entitate are o avereproprie, ce trebuie organizată şi admi-nistrată astfel încât să obţină un câştig(profit). Însă, măsurarea averii şi a câşti-gului (profitului) întreprinderii se faceprin contabilitate. În acest sens, Evian(1938) arăta că averea întreprinderii estereprezentată în bilanţ atât ca avere concre-tă, sub formă de bunuri grupate înavere fixă şi avere circulantă şi care for-mează activul bilanţului, dar şi ca surse carefinanţează întreprinderea – proprii, cât şistrăine - şi care formează „capitalul saupasivul aceleiaşi întreprinderi” (1938:69).Plecând de la premisa că „întreagaavere este exprimată printr-o sumă devalori care este egală cu suma capitalu-lui”, Evian concluziona că ”astfel seexplică şi de aici rezultă egalitatea debilanţ: avere totală = capital total”(1938:81).

Evian adoptase din şcoala germană deeconomie a întreprinderii concepţiaautorilor care integrau contabilitatea încadrul ştiinţei economiei întreprinderii.De aceea, plecând de la premisa că„activitatea unei întreprinderi este înfuncţie de averea de care dispune”, iar„prin avere sau activ se înţelege repre-zentarea concretă a bunurilor (...) uneiîntreprinderi exprimată în bani”, iar„opusul averii este pasivul sau capitalul”şi că „aceste noţiuni se suprapun în şti-inţa întreprinderilor, nu ca în contabili-tate” (1938:87), Evian căuta să formule-ze o (nouă) teorie care să explice func-ţionarea conturilor în contabilitate.Până la Evian, mai mulţi autori dinşcoala germană de economia întreprin-derii formulaseră după anul 1900 diver-se variante ale teoriei materialiste a con-turilor (Mattessich, 2008:44). De pildă,F. Hügli, plecând de la ecuaţia „(active– datorii) = capitaluri proprii”, aformulat o teorie cu două serii de con-turi, conform căreia conturile de activeşi de datorii formează o clasă distinctăfaţă de conturile de capitaluri proprii. Ovariantă a acestei teorii a fost dezvolta-tă, apoi, de J.Fr. Schär. De asemenea, pebaza relaţiei bilanţiere „active = (datorii

+ capitaluri proprii)”, H. Nicklish aformulat o teorie cu două serii deconturi, conturi de avere şi conturi decapitaluri, derivată din egalitateabilanţieră „avere = capitaluri (proprii şistrăine)” şi folosită la explicareafuncţiunii conturilor.

Şi Evian pleca în explicarea teoriei con-turilor de la noţiunea de capital, „care nueste altceva decât abstractizarea valoriibunurilor concrete din activ exprimateîn bani. Felul acesta de a concepe ave-rea şi capitalul serveşte la fundamenta-rea teoriei conturilor necesară la expli-carea înregistrărilor din contabilitate”(1938:88).

Datorită limitelor teoriei personaliste aconturilor în oferirea unor explicaţiicare să permită reflectarea fenomeneloreconomice prin conturi, Evian arăta căprofesorii F. Hügli şi J.Fr. Schär „au for-mulat o nouă teorie, teoria materialistă aconturilor” prin care „au reuşit să înlătureconcepţia juridică, dar au făcut mareagreşeală că au introdus noţiunea de«avere curată». Susţinerea lor era: avereaeste egală cu capitalul propriu plus pasi-vul, adică datoriile întreprinderii, iardacă din avere scădem pasivul obţinem

averea curată. Lucrul acesta nu esteadevărat, într-o întreprindere nu existăavere curată” (1938:89). Motiv pentrucare Evian propunea „o nouă teorie aconturilor, în parte împrumutată şi înparte originală”. El pleca de la egalitateabilanţieră, formulată de Niklisch, activ= pasiv, egalitate stabilită între douănoţiuni opuse, avere şi capital, iar „dinopoziţia lor tragem concluzia opoziţieioperaţiunilor. După această concepţiereducem toate conturile la două feluri:de avere şi de capital, deci [conturi de]bunuri concrete şi [conturi de] valori”.Pe baza acestui raţionament Evian îşiformula explicaţiile privind funcţiuneaconturilor, arătând că „grupa conturilorde avere, de bunuri reale sau concrete,începe [să funcţioneze] prin a se debitaîn contabilitate”, iar conturile de capitalfuncţionează invers şi, deci, „îşi începapariţia în contabilitate prin creditare”(1938:90). În ce priveşte conturile decheltuieli, Evian considera că acesteatrebuie „asimilate conturilor de avere”deoarece „cheltuielile unei întreprinderisunt valori în devenire, deci avere îndevenire”, căci „cheltuiala de oricenatură ar fi, fie că este directă, indirectăsau n-are legătură cu productivitateaîntreprinderii, trebuie imputată şi recu-perată de întreprindere”, fiind „un costsau valoare de cost” (1938:91). De ase-menea, el justifica asimilarea funcţieicontului contabil de profit şi pierdereunui cont de capital propriu (1938:93).Deci, Evian integra teoriile conturilorîn cadrul cursului de economia între-prinderilor, aşa cum arăta chiar el: „Lacursul meu de „Economia Întreprinde-rilor” (...), pe care-l predau (...) laAcademia Comercială din Cluj, dau odeosebită importanţă teoriei conturilor(pe care o tratez după ce termin studiulbilanţului şi al structurii întreprinde-rii...”) (1940:11).

Evian trata în cursul său de „economiaîntreprinderii” (1938) gestiunea averiiîntreprinderii prin contabilitate, cea maimare parte a problematicii fiind dedica-tă organizării averii (structură, principiide organizare, evaluarea averii întreprin-

457/2014

ABORDAREA ECONOMICĂ A CONTABILITĂŢII


derii, valoarea din contabilitate şi valoa-rea reală), circulaţiei averii (deverul şidesfacerea), studiului costurilor şi al rezul-tatului activităţii întreprinderilor (contul deprofit şi pierdere, rentabilitatea şi risculîntreprinderilor) – similar cu Madgearu(1916) şi Slăvescu (1926;1928).

De multe ori, explicaţiile teoretice dincursul de studiul întreprinderilor suntdemonstrate de Evian cu înregistrăricontabile şi calculaţii. Interesant este dearătat că unele explicaţii şi soluţii pre-zentate de Evian îşi găsesc şi astăziactualitatea în doctrina contabilă inter-naţională. De exemplu, el afirmă desprecreanţe că acestea „sunt bunuri de tran-zacţie nu numai în comerţul de bancă,dar şi în comerţul de mărfuri”, deoareceîntr-o tranzacţie de cumpărare sau vân-zare de mărfuri pe credit „avem în faţanoastră două afaceri: 1) cumpăr sauvând [mărfuri], 2) iau sau dau credit”.Drept urmare, Evian arăta că pentruvânzarea pe credit comercial, preţul de vân-

zare se compune din „contravaloareamărfii vândute, dar cuprinde şi dobân-zile şi prima de risc pe care eu, vânză-tor, le cer de la cumpărător pentru că i-am acordat credit” (1938:98). Apoi,Evian îşi ilustra aceste explicaţii cuexemple practice care implicau tranzac-ţii de vânzări pe credit şi înregistrarealor în contabilitate (1938:98-100).Trebuie să remarcăm că soluţia prezen-tată de Evian privind vânzarea pe creditse regăseşte astăzi consacrată în doctri-na contabilă internaţională prin normaIAS 18 „Venituri” (IASB, 2013).

Evian (1938) avea cursul de economiaîntreprinderii centrat pe contabilitate cainstrument de gestiune a unei întreprin-deri. Însă, în anul 1940, Evian a publi-cat o lucrare prin care urmărea să clari-fice distincţia dintre teoriile conturilor şiteoriile contabilităţii şi totodată să formu-leze o nouă teorie a conturilor. El arătacă teoriile conturilor ofereau explicaţiiştiinţifice şi didactice numai pentru

„contabilitatea în partidă dublă, lăsândla o parte alte feluri şi sisteme de conta-bilitate” – iar teoriile contabilităţiiinclud şi teoriile conturilor, care explicăformalismul înregistrărilor în partidădublă şi, în consecinţă, „noţiunea teorii-lor contabilităţii este mult mai cuprinză-toare: aceste teorii urmăresc tratareasistematică şi principială a întreguluidomeniu al contabilităţii” (1940:7).Analizând diverse teorii legate de statu-tul ştiinţific al contabilităţii, Evian con-sidera că până la acea dată nici chiarîncorporarea contabilităţii în domeniulştiinţei economice nu-i aducea contabi-lităţii o bază ştiinţifică şi, drept urmare,„atâta timp cât nu i se poate găsi conta-bilităţii o bază ştiinţifică, nu [se] îngădu-ie a se atribui contabilităţii calitatea deştiinţă” (1940:9). Studiul lui Evian pri-vind teoriile conturilor se dorea atât „oistorie critică a teoriilor conturilor, darşi un studiu economic-privat”(1940:10),deoarece, în optica multor autori ai şco-lii germane, ştiinţa economiei private, în

IONAŞCU l

„Esenţa şi caracteristicaîntreprinderii capitaliste (...)

este punerea în valoare aunui capital, în scop de

câştig. (...). Ceea ce se ceredeci sistemului dublei

înregistrări a uneiîntreprinderi economice esteţinerea socotelilor capitaluluiîntreprinderii şi a modului în

care acesta evoluează sub influenţa activităţii

desfăşurată în procesul de producţie”

(I.N. Evian, 1947)

care se includeau şi întreprinderile, seocupa de studiul fenomenelor economi-ce specifice întreprinderilor, iar contabi-litatea reprezenta o tehnică de reflectarea acestor fenomene. În acest studiuEvian includea şi contribuţia lui perso-nală prin „prezentarea sub un aspectnou a teoriei materialiste cu două seriide conturi”, prezentare care „tinde laînsuşirea de către ştiinţa economieiîntreprinderii a teoriei conturilor”(1940:11). Drept urmare, Evian consi-dera că astfel furniza argumentele princare contabilitatea să aibă „calitatea deartă a conturilor, de tehnică, iar nu deştiinţă, contabilitatea rămânând a ficonsiderată drept suplimentul aritmetical ştiinţei economiei întreprinderilor”(1940:11). În opinia lui Evian, deoareceştiinţa economiei întreprinderilor stu-diază fenomenele economice din între-prinderi, iar aceste fenomene „formea-ză obiectul înregistrărilor contabile”(1940:13), atunci şi teoriile conturilor aucăpătat caracter ştiinţific deoarece auto-

rii lor „nu se mai preocupă în primulrând şi exclusiv de latura formală adopicei contabile [partidei duble, n.n.],ci de elementul material predominantdintr-o întreprindere, adică de avereaei” (1940:14). Evian a aderat la teoriamaterialistă a conturilor formulată deNicklisch, lucru explicat aşa cum arătael „în bună parte fiindcă am fost stu-dentul lui Nicklisch în anul 1910 laAcademia Comercială din Leipzig, când(...) studiul întreprinderilor economicenu se cristalizase într-un sistem decunoştinţe, ci era o simplă materie destudiu facultativ” şi care a fost „punctulde plecare şi constituie fundamentulteoriei conturilor” (1940:58), formulatăulterior de Evian.

Tot atunci el critica teoria materialistăcu două serii de conturi, formulată deIacobescu şi Sorescu (1923; 1928) şirecunoscută de Evian ca fiind, totuşi,„prima încercare ştiinţifică de acest fella noi în ţară”, demers care înlocuia teo-ria personificării conturilor din manua-lele româneşti de contabilitate(1940:63). După ce Evian a analizatteoria Iacobescu-Sorescu, care eraenunţată de autorii ei ca o teorie juridi-co-economică a contabilităţii, el a ajunsla concluzia că aceasta este o „teoriejuridică patrimonială”, deoarece autoriiei „vor să bazeze teoria conturilor şicontabilitatea pe Drept şi încă exclusivpe Drept” (1940:68). Astfel, Eviandeclanşa o polemică legată de abordareajuridico-patrimonială şi cea economică a con-tabilităţii, benefică pentru mediul conta-bil românesc deoarece a contribuit laintelectualizarea acestui domeniu, pole-mică comentată pe larg în literatura despecialitate (Rusu, 1991; Ionaşcu, 1997;Calu, 2005).

Aşa cum am arătat, Evian a acordat oimportanţă deosebită contabilităţii înadministrarea întreprinderii, considerând că„studiul întreprinderilor presupunecunoaşterea temeinică a contabilităţii”(1940:79). Evian arăta că introducereateoriei conturilor în cadrul ştiinţei între-prinderilor nu ţine de specificul local alînvăţământului comercial românescdeoarece, „în Germania, care este ţara

în care s-a născut şi s-a dezvoltat maimult ca oriunde Ştiinţa EconomieiÎntreprinderilor, nu există tratat deîntreprinderi care să nu acorde o deose-bită importanţă teoriei sau teoriilorconturilor. Acesta este de altfel şi moti-vul pentru care am afirmat (...) că Ştiin-ţa Economiei Întreprinderilor îşi însu-şeşte teoria conturilor” (1940:79).

Evian arăta că în formularea teoriei luia plecat de la concepţia lui Nicklishconform căruia bilanţul prezintă egali-tatea bilanţieră între avere (activ) şicapital (pasiv), însă fără să accepteexplicaţia lui Nicklisch după care capita-lul întreprinderii din pasivul bilanţului„arată cine are drepturi asupra acesteiaveri, adică proprietarul sau străinii şicât de mari sunt aceste drepturi” şi,drept urmare, „întreprinderea datoreazăîntreg capitalul care i-a fost încredinţat,chiar dacă ea datoreşte capitalul propriuîn alt sens decât datoreşte capitalul stră-in” (1940:85). Astfel, el considera că„ajungem la o expresie de valoare totalăa averii, care este egală cu suma capita-lului”, relaţie care „explică egalitateabilanţului: Avere totală = Capital total”(Evian, 1940:88). Pe baza acestui raţio-nament, Evian formula o „teorie economi-că a conturilor” cu două serii de conturi,respectiv conturi de avere (sau de activ) şiconturi de capital (sau de pasiv) (1940:88-120), teorie schiţată de el anterior(1938). El afirma că teoria sa era bazatăpe „studierea fenomenelor şi fapteloreconomice din întreprinderi – care for-mează obiectul înregistrărilor contabili-tăţii – numai sub unghiul economic” şiconsidera că valoarea ei ştiinţifică eradată de faptul că această teorie „are ovaloare de aplicare permanentă şi uni-versală. Ea poate explica toate concep-tele contabile şi toate înregistrările con-tabile ale unei exploatări economice deorice fel ar fi ea şi în orice ordine eco-nomică şi de drept şi în orice timp aractiva exploatarea”(1940:126).Observăm că Evian îşi însuşise idealuldupă care oamenii de ştiinţă ar trebui săformuleze teorii universal valabile, care săexplice fenomene „obiective”, cu carac-

477/2014



ter de legitate - chiar şi în domeniulsocialului, cum este domeniul contabili-tăţii. De asemenea, la AcademiaComercială din Cluj s-a manifestat şi unalt autor - Ion V. Tarţa, discipol şi suc-cesor al lui Evian la catedra de econo-mia întreprinderilor, şi care a avut con-tribuţii legate de contabilitatea costurilor,urmând concepţia autorilor din şcoalagermană de economia întreprinderilor.Lucrarea lui –„Costurile industriale şi calcu-laţia lor” (1940) poate fi considerată cacel mai important demers de asimilareîn mediul românesc a problematicii cos-turilor din şcoala germană de economiaîntreprinderii.

Impunerea abordăriieconomice a

contabilităţii în mediul românesc

ÎN PRIMA PARTE A SECOLULUIAL XX-LEA

De la înfiinţarea Academiei Comercialedin Bucureşti şi până la numirea lui

Evian ca profesor de contabilitate laînceputul anilor 1940 la această institu-ţie universitară, cursul de contabilitate afost conceput într-o optică predomi-nant patrimonial-juridică. Însă, odată cuvenirea la Bucureşti, Evian s-a angajatîntr-un proiect intelectual care urmăreaimpunerea unei perspective economice încadrul disciplinei de contabilitate. El anegat patrimoniul ca obiect al contabili-tăţii, aşa cum au făcut şi unii dintreautorii din şcoala germană de economiaîntreprinderii – Simon, Schmalenbach şiSchmidt, care au creat teorii contabilenoi, opuse teoriei statice, potrivit căreiacontabilitatea are doar rolul de măsura-re a patrimoniului (Richard, 2005).Pentru Evian, contabilitatea în partidădublă era asociată cu tehnica reprezen-tării fenomenelor din cadrul întreprin-derii capitaliste, considerând „dublaînregistrare contabilă ca un sistem desocoteli născut şi crescut cu întreprin-derea capitalistă şi, prin urmare, ca unsistem de socoteli care are în vederefenomenele economice din întreprin-deri”. În consecinţă, „concluzia logică aacestui fel de a privi contabilitatea cainstrument principal şi indispensabil alîntreprinderilor economice, este chiarintegrarea ei în ştiinţa economiei între-

prinderii” (Evian, 1947: 2). El a împru-mutat de la autorii germani şi sensulnoţiunii de contabilitate, arătând că „chiartermenul «contabilitate» este utilizat lanoi cu un înţeles impropriu, noţiuneaaceasta fiind restrânsă la sistemele desocoteli cu ajutorul conturilor”, deoare-ce contabilitatea „are o sferă mult mailargă cuprinzând toate felurile de soco-teli ale întreprinderilor”, fiind aşadar„tehnica socotelilor întreprinderiloreconomice” (Evian, 1947: 3). Drepturmare, Evian adopta viziunea autorilorgermani - în special a lui Nicklisch,după care contabilitatea întreprinderii inclu-de patru sectoare de calcul: i) tehnica înre-gistrării în conturi a operaţiilor între-prinderilor (sectorul înregistrărilor contabile);ii) sectorul calculării costurilor; iii) statistica deîntreprindere (socoteala statistică) şi iv)bugetul (socoteala preliminară) (1947: 4).Această concepţie este întâlnită şi la alţiautori români aflaţi sub influenţa şcoliigermane de economia întreprinderii: V.Madgearu, V. Slăvescu, I. Tarţa, D.Voina (Tabelul 1).

Evian aplica perspectiva economică şiîn prezentarea cursului de contabilitate.De pildă, plecând de la premisa că teh-nica contabilă înregistrează procesul de

IONAŞCU l

formare a valorii în cadrul întreprinde-rilor, în cursul de contabilitate industrială(1947), el expunea mai întâi calculul costu-rilor şi, apoi, înregistrările în conturi, „con-trar metodei întrebuinţată de majorita-tea autorilor de contabilitate industrială,care încep cu sectorul înregistrării con-tabile” (1947:4). Această logică eraargumentată prin faptul că în contabili-tatea industrială, „având drept obiectprincipal înregistrarea curgerii valorilorprin exploatare, valori care în mişcarealor îmbracă haina costurilor de produc-ţie, se naşte necesitatea cunoaşteriiprealabile a costurilor, pe care abiadupă aceea înregistrarea contabilă tre-buie să le urmărească şi să le înscriecifric în conturi” (Evian, 1947:4).Pentru Evian, contabilitatea în partidădublă era instrumentul de administrarea valorificării capitalului, căci „esenţa şicaracteristica întreprinderii capitaliste –în sânul căreia şi pentru nevoile căreias-a născut înregistrarea dublă – estepunerea în valoare a unui capital, înscop de câştig. (...). Ceea ce se cere decisistemului dublei înregistrări a uneiîntreprinderi economice, este ţinereasocotelilor capitalului întreprinderii şi amodului în care acesta evoluează subinfluenţa activităţii desfăşurată în proce-sul de producţie” (1947:8).

Evian a dorit să-şi operaţionalizeze con-cepţia economică asupra contabilităţii.În acest sens a avut mai multe iniţiativelegate de standardizarea contabilităţii firme-lor. El a publicat o lucrare privind stan-dardizarea bilanţului contabil – „Bilanţul tipal întreprinderilor comerciale şi industriale”(1946), unde a propus un model debilanţ calificat drept „economic şi finan-ciar”, construit prin înlocuirea concep-telor juridice cu cele economice şifinanciare. Despre această concepţie abilanţului, Evian arăta că „schemabilanţului nostru unitar nu cuprinde nicidrepturi şi nici obligaţii, ci numai valoricare se găsesc în întreprindere, valori«de primit» de la partenerii de afaceri şivalori «de plată» către parteneri”(1947:22). De asemenea, sub influenţalucrărilor lui Schmalenbach, Evian a

fost implicat în proiectarea unui plan deconturi unitar, organizat după sistemulzecimal şi aplicabil tuturor tipurilor deorganizaţii economice, care să serveascăla „urmărirea continuă a curgerii valori-lor prin întreprindere” (1947:4), planulde conturi unitar integrând astfel calcu-lul costurilor.

Chiar dacă din punct de vedere ştiinţi-fic, pentru Evian, „contabilitatea între-prinderilor nu este o ştiinţă, şi deci nueste o disciplină de sine stătătoare”(1947:25), deoarece considera că aceastanu avea o bază teoretică proprie, fiinddoar „tehnica socotelilor întreprinderii”inclusă în ştiinţa economiei întreprinde-rilor, el are meritul de a fi imprimat oviziune economică contabilităţii cainstrument de gestiune a afacerilor înmediul românesc. Evian trata contabili-tatea ca o tehnică de observare a fenome-nelor economice din întreprindere, caun „mijloc pentru calcularea câştiguluiîntreprinderilor, iar nu un scop în sine”,contabilitatea fiind principalul instru-ment al administrării întreprinderilor(1947:26). Prin opera lui contabilă,Evian a produs o ruptură de paradigmă înabordarea tradiţională, de orientare juri-dico-patrimonială a contabilităţii româ-neşti, fiind cel mai proeminent expo-nent al conturării ideii de contabilitateca tehnică de gestiune a afacerilor dinmediul românesc din prima jumătate asecolului al XX-lea. De altfel, viziuneautilitaristă a lui Evian, după care „conta-bilitatea în înţelesul ei larg nu este altce-va decât totalitatea procedeelor între-buinţate în vederea stabilirii şi socotiriicu ajutorul cifrelor a fenomenelor dinîntreprinderile economice” (1947:35),este destul de aproape de actuala abor-dare a IASB (2013), care afirmă că„rapoartele financiare reprezintă feno-menele economice în cuvinte şi cifre”(QC 12).

Sub influenţa vizibilă a şcolii germanede administrarea afacerilor au fost şi alţiautori din domeniul contabilităţii româ-neşti, îndeosebi V.M. Ioachim (1944) şiDumitru Voina (1944), dar ei nu s-ausituat de partea celor care înglobau con-

tabilitatea ca o tehnică în cadrul ştiinţeieconomiei întreprinderilor, ci au consi-derat domeniul contabilităţii ca o disci-plină ştiinţifică distinctă.

Discuţii şi concluzii După introducerea în anul 1916 decătre V. Madgearu a cursului de studiulîntreprinderilor la Academia Comercialădin Bucureşti, şi la Academia Comer -cială din Cluj s-a manifestat un feno-men similar, unde I.N. Evian a predatacest curs începând cu anul 1922, inte-grând contabilitatea în economia între-prinderilor, tot în optica şcolii germanede economia afacerilor. Acest lucru nepermite să afirmăm că, în prima parte asecolului al XX-lea în România, înAcademiile comerciale de la Bucureştişi Cluj au existat două discursuri universita-re în contabilitate: unul promovat încadrul disciplinei de contabilitate şidominat de o viziune juridico-patrimonialăşi un alt discurs „paralel”, de factură eco-nomică, susţinut în cadrul cursurilor destudiul întreprinderilor şi care abordacontabilitatea ca un instrument privile-giat în administrarea afacerilor, discurspreluat din şcoala germană de econo-mia întreprinderii. Literatura străină (deexemplu, Canziani 2007; Mattessich,2008; Mattessich, 2013) a pus în evi-denţă rolul pe care l-au acordat contabi-lităţii autorii din spaţiul german în legi-timarea noii discipline de economia afa-cerilor (business economics, engl.). ÎnRomânia, abordarea economică a contabilită-ţii în cadrul disciplinei de economia între-prinderilor s-a realizat, mai întâi, la Aca -demia Comercială din Bucureşti, avândca exponenţi pe V. Madgearu, V. Slă -vescu şi, într-o măsură mai mică, C.Bungeţianu (Ionaşcu, 2014), iar laAcademia Comercială din Cluj - pe I.N.Evian şi I. Tarţa.

În cadrul acestei perioade care se întin-de pe mai bine de trei decenii - din1916 până spre finele anilor 1940, celmai notabil exponent românesc al abor-dării contabilităţii în optica şcolii ger-

497/2014



mane de economia întreprinderii a fost,în opinia noastră, profesorul I.N.Evian, care a realizat o ruptură de para-digmă în abordarea contabilităţii ca disci-plină universitară în mediul românesc.Această poziţie a lui Evian în contabili-tatea românească poate fi explicată prinurmătoarele premise: el a predat maimult timp cursul de studiul întreprinde-rilor (din 1922 până în 1943) – fiind„peste 20 de ani (...) titular al catedreide Economia întreprinderilor la Acade -mia Comercială din Cluj” (1947:28), înraport cu Madgearu (nouă ani) şiSlăvescu (şase ani), ceea ce i-a permis oreflecţie mai îndelungată asupra tratăriicontabilităţii în cadrul economiei între-prinderii. Apoi, considerăm că Evian aurmărit să-şi dezvolte cariera universita-

ră în aceeaşi manieră cum se manifestauprofesorii germani de economia între-prinderii, care deveniseră celebri pentruteoriile lor originale din perimetrul con-tabilităţii (de exemplu, Schär,Schmalenbach şi Schmidt sau, profeso-rul său, Nicklisch) şi a dorit să imprimeo viziune economică asupra contabilită-ţii în mediul românesc chiar de pe pozi-ţia de universitar în cadrul acestei disci-pline. De aceea, credem că Evian a lan-sat lucrarea „Teoriile conturilor” în1940 pentru a-şi explicita originalitateaconcepţiei privind contabilitatea încadrul ştiinţei economiei întreprinderi-lor. Deşi unii autori susţin că „el repre-zintă Şcoala de Contabilitate de la Cluj”(Crişan şi Tiron Tudor, 2011:556), con-siderăm că această apreciere ar trebui

nuanţată, deoarece Evian nu a fost pro-fesor de contabilitate la AcademiaComercială din Cluj, ci a abordat conta-bilitatea în cadrul cursului de economiaîntreprinderilor, preluând optica şcoliigermane de economia afacerilor, aşacum începuse Madgearu în anul 1916 laBucureşti.

Apoi, pentru o perioadă relativ scurtă -din anul 1943, când Evian a devenittitularul cursului de contabilitate laAcademia Comercială din Bucureşti -prin pensionarea profesoruluiIacobescu, care iniţiase o şcoală de con-tabilitate patrimonialistă, şi până la epu-rarea sa din învăţământul superior înanul 1948, Evian şi-a adâncit preocupă-rile privind contabilitatea în partidădublă (1946) şi calculaţia costurilor(1947), ca instrumente ale gestiunii afa-cerilor, în optica şcolii germane de eco-nomia întreprinderii. În felul acesta,Evian a instituit abordarea economică acontabilităţii - după optica autorilorgermani şi, în special, după concepţialui Nicklish, chiar în cadrul acestei dis-cipline universitare. La începutul anilor1940, abordarea economică a contabili-tăţii a devenit mai vizibilă în literaturacontabilă românească. Acest fapt l-adeterminat pe Evian să afirme că „înistoria dogmatică a contabilităţii dinRomânia, concepţia juridică (patrimo-nialistă) a acestei discipline este pe calesă apună – cu excepţia unui mic numărde adepţi” (1947:1). Argumentul acesteiafirmaţii consta în lucrările şi studiilecontabile româneşti ale unor autori carenu au îmbrăţişat concepţia patrimonia-listă, fiind citaţi prof. I. Tarţa, prof. D.Haşigan, dr. N. Badea-Buzău, dr. C.Purcărete etc., dar şi ale unor autoricare au renunţat „mai mult sau maipuţin” la concepţia patrimonialistă acontabilităţii, ca profesorii D. Voina şiV.M. Ioachim (Evian, 1947:2).

Deci, abordarea economică a contabili-tăţii în învăţământul superior economicromânesc a început chiar din primii anide la constituirea lui - începând cu anul1916, în cadrul disciplinei de economiaîntreprinderilor, prin preluarea modelu-lui şcolii germane de economia între-

IONAŞCU l

prinderilor. Pentru o perioadă relativscurtă, după anul 1940, această perspec-tivă s-a impus chiar în cadrul disciplineide contabilitate, demers care a conti-nuat până la finele anilor 1940, când s-apreluat modelul contabil sovietic, caurmare a instaurării regimului comunist.

În opinia noastră, cunoaşterea acestuifenomen din contabilitatea româneascăare o dublă importanţă. În primul rând,lămureşte dezvoltarea contabilităţii cadiscurs universitar din România înprima jumătate a secolului al XX-lea încontext european. Apoi, explică impor-

tanţa aderării la o şcoală de idei şi aabordărilor transdisciplinare – econo-mia afacerilor şi contabilitate, pentruevoluţia unui domeniu profesional şiştiinţific cum este contabilitatea, undeîmprumuturile şi hibridările conceptualepot avea un efect de sinergie. l

517/2014


Canziani A. (2007), Economia Aziendale and Betriebswirtschaftslehreas autonomous sciences of the firm, in The Firm as an EntityImplications for economics, accounting and the law, edited by YuriBiondi, Arnaldo Canziani and Thierry Kirat, Routledge.

Calu D.A. (2005), Istorie şi dezvoltare privind contabilitatea dinRomânia, Editura Economică.

Crişan T.V. şi Tiron Tudor A. (2011), Professor I.N. Evian –precursor of accounting school from Cluj, The Annals of theUniversity of Oradea, Economic Sciences, tom XX, 1stissue/july: 552-556, disponibil la http://steconomiceuora-dea.ro/anale/volume/2011/analele-universitatii-oradea-seria-stiinte-economice-numarul-1-iulie-2011.pdf.

Demetrescu C.G. (1972), Istoria contabilităţii, Editura Ştiinţifică. Dumitrescu T., Mircea V. [1984], Monografiile şi biografiile corpului

profesoral al Academiei de Inalte Studii Comerciale şi IndustrialeCluj-Braşov şi al I.S.E.P -ului Braşov : 1927/1929 - 1948 şi1948-1950 : vol. 3, f.a., [litografia ASE] Bucureşti.

Evian I.N. (1947), Contabilitatea industrială, Tip. ”Lupta” N.Stroilă, Bucureşti.

Evian I.N. (1946), ”Contabilitatea dublă”- înţelegerea raţională a econo-miei acestui sistem de înregistrări contabile, Tip. ”Lupta” N. Stroilă,Bucureşti.

Evian I.N. (1946), Bilanţul unitar al întreprinderilor comerciale şiindustriale, Astra, Braşov.

Evian I. N. (1940), Teoriile conturilor. Studiu economic-privat şi de isto-rie critică a teoriei conturilor în contabilitate, Imprimeria FondulCărţilor Funduare, Cluj.

Evian I.N. [1938], Curs de întreprinderi. După prelegerile d-luiProfesor Dr. I. Evian, editat de R. Ciurea, student, litogra-fiat, Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale”Regele Carol al II-lea” Cluj, f.a.

Iacobescu S. şi Sorescu A. (1923; 1928), Curs de contabilitate comer-cială generală (în legătură cu dreptul şi legile speciale comerţului), vol.I 1923, vol. II 1928, Biblioteca contabilă.

Ioachim V.M. (1944), Tratat de contabilitate cu aplicaţie la industrie,vol. I: Contabilite generală, Întreprinderile A. I. Botez.

Ionaşcu I. (2014), Contribuţii noi privind emergenţa abordăriieconomice a contabilităţii în mediul românesc, AuditFinanciar nr. 6 : 53-60.

Ionaşcu I. (2013), Un secol de contabilitate şi auditul conturilorla Academia de Studii Economice din Bucureşti (1913-2013), Audit Financiar nr. 4 (100): 59-71.

Ionaşcu I., M. Ionaşcu, M. Minu, M. Săcărin (2010), Local

accounting culture facing globalization: the case ofRomania’s “patrimoniality” principle, Accounting andManagement Information Systems, vol. 9, no. 4: 539-557.

Ionaşcu I. (1997), Epistemologia contabilităţii, Editura Economică. Madgearu V. (1916), Studiul practic al întreprinderilor comerciale şi

industriale. Partea generală, lecţii ţinute la Academia de ÎnalteStudii comerciale şi Industriale [din Bucureşti], Tipografiaprofesională Dim. C. Ionescu.

Malinschi V. (1978), Din trecutul învăţământului economic, EdituraAcademiei Republicii Socialiste România.

Mattessich R. (2013) Accounting theories of the first half ofthe twenties century. The genesis of an academic discipline,in Accounting and Business Economics: Insights from NationalTraditions, edited by Yuri Biondi, Stefano Zambon,Routledge.

Mattessich R. (2008), Two-hundred Years of Accounting Research: Aninternational survey of personalities, ideas, and publications (from thebeginning of the nineteenth century to the beginning of the twenty-firstcentuy), Routledge.

Slăvescu V. (1930), Curs de întreprinderile industriale (partea a treia),editat de C. G. Constantinescu, litografiat de I. Vernescu.

Slăvescu V. (1928), Analiza critică a bilanţului unei întreprinderi,Bucureşti, ”Curierul Judiciar”, S.A.

Slăvescu V. (1926), Studiul practic al întreprinderilor industriale şicomerciale, anul III, Academia de Înalte Studii Comerciale şiIndustriale din Bucureşti, litografiat, editat de N. Stoica.

Richard J. (2005), Herman Veit Simon, Eugen Schmalenbach,Fritz Schmidt : les « trois S » de la pensée comptable alle-mande, in B. Colasse (Dir.), Les grands auteurs en Comptabilité,Editions EMS.

Rusu D. (1991), (sub redacţia), Fra Luca di Borgo şi doctrinele conta-bilităţii în cultura economică românească, Editura Junimea.

Tabără N. (1995), Studiu introductiv, în B. Colasse, Contabilitategenerală, traducere, Editura Moldova.

Tarţa (Tarţia) V.I. (1940), Costurile industriale şi calculaţia lor. Studiueconomic-privat, Tipografia Institutului Cartografic ”Unirea”,Braşov.

Voina (1944), Curs de contabilitate generală, Editura Academiei deÎnalte Studii Comerciale şi Industriale ”Regele Mihai I” dinCluj-Braşov.

IASB (2013), eIFRS, http://eifrs.ifrs.org/eifrs/PDFAr -chive?id=379.

Bibliografie


IntroducereStudiul privind condiţiile economiceglobale (SCEG), efectuat de ACCA încooperare cu Institutul Contabililor deGestiune (IMA), este cel mai mare stu-diu economic derulat periodic cu parti-ciparea contabililor din întreaga lume,atât în ceea ce priveşte numărul de res-pondenţi, cât şi variabilele economicepe care le monitorizează. Indicii săiprincipali reflectă cu acurateţe creştereaprodusului intern brut în ţările Organi -zaţiei pentru Cooperare şi DezvoltareEconomică (OECD) şi deviaţiile ten-dinţelor zilnice sunt bine corelate cuindicele de „teamă”, care măsoară vola-tilitatea estimată a preţului acţiunilor.

Aceasta este cea de-a 21-a ediţie a stu-diului şi a 10-a de când ACCA şi IMAşi-au unit forţele în vederea desfăşurăriiacestei cercetări. Pe baza datelor com-binate din 2009, se pot compara acumtendinţele de la an la an, din ultimiicinci ani consecutivi.

Abstract

Cuvinte cheie: profesionişti financiari-contabili, mediu de afaceri, stabilitate financiară,trend pozitiv

Un studiu printre profesioniştii

financiar-contabili atestă:Încrederea

în mediul de afaceri intră

pe un făgaş pozitivA Study Conducted Among Financial-AccountingProfessionals Reveals:Business Confidence Is Winning GroundThis Global Economic Conditions Survey Report (GECS) was carried out jointly byACCA (Association of Chartered Certified Accountants) and IMA (Institute ofManagement Accountants) and is the largest regular economic survey of accountants inthe world in term of both the number of respondents and the economic variables it mon-itors. The fieldwork was conducted between 27 February and 22 March 2014 and itattracted 1772 responses from ACCA and IMA members around the world; 700 of therespondents were senior finance professionals, including 171 chief financial officers.The indices shown by the survey reveal that business confidence is beginning to winground, reaching a positive territory, for the first time in five years. More than half of therespondents sample were more confident in their national economies, reporting thateconomic recovery was underway or about to begin.Key words: financial-accounting professionals, business, financial stability, positive

trendJEL Classification: E30, G01

Cercetarea propriu-zisă pentru aceststudiu, aferent trimestrului 1 din2014, a avut loc între 27 februarie şi 22martie a.c., cuprinzând escaladarea eve-nimentelor din Crimeea, precum şiperioada de început a căutărilor zboru-lui MH370. Studiul a atras 1772 de răs-punsuri din partea membrilor, la nivelglobal, ai ACCA şi IMA, dintre care700 sunt profesionişti cu experienţă îndomeniul finanţelor, iar 171 – directorifinanciari.

Încrederea în mediulde afaceri este în creştere, în ciuda

surmontării riscurilorAmbii indici SCEG referitori la încre-dere şi revenirea pieţei au crescut laînceputul lui 2014, astfel că încredereaîn mediul de afaceri începe să intre peun făgaş pozitiv, pentru prima dată înultimii cinci ani. 30% dintre respon-denţi sunt acum mai încrezători în vii-torul organizaţiilor lor decât erau cucâteva luni înainte, situaţie neschimbatăîn raport cu sfârşitul anului 2013. Pe dealtă parte, 31% dintre participanţii lastudiu au raportat o pierdere a încrede-rii, proporţie care la sfârşitul lui 2013era de 34%.

Percepţiile asupra condiţiilor macro-economice şi-au revenit mult mai repe-de decât încrederea în mediul de afa-ceri. Peste jumătate dintre eşantionul derespondenţi la studiu (58% faţă de 55%la finalul anului trecut) s-au declaratoptimişti cu privire la starea economii-lor lor naţionale, raportând că revenireaeconomică este în curs sau pe punctulde a surveni. Doar 38% dintre respon-denţi s-au declarat pesimişti, cifra lorscăzând de la 42% (potrivit studiuluiaferent trimestrului anterior). Acesteasunt cele mai ridicate cifre din ultimiicinci ani, sentimentul pozitiv faţă deeconomie este cel mai ridicat faţă de tri-mestrul 2/2010, în timp ce percepţiile

asupra politicilor guvernamentale şi-aurevenit de asemenea, înregistrând celmai ridicat scor de la finalul lui 2010 (ase vedea Figura 1).

Impactul standardizatal factorilor

fundamentali asupraîncrederii în mediul

de afaceri globalÎn ciuda rezultatelor care par îmbu -curătoare, analiza ACCA şi IMA suge-

rează că recuperarea economică estegreoaie, devenind, în prezent, mult maifragilă.

De la începutul anului 2013, încredereaîn mediul de afaceri global depinde dince în ce mai mult de stabilitatea preţuri-lor şi a ratei de schimb. Această tendin-ţă este un semn al turbulenţelor finan-ciare, înregistrându-se o accelerare dra-matică la începutul anului curent.Stabilitatea financiară contribuie acum mai mult la încrederea în afaceridecât fluxul de numerar sau cererea. În mod similar, aşteptările privind cheltuielile publice şi rating-urile afe -rente politicilor guvernamentale audevenit factori semnificativi la înce -putul anului 2014.

În concluzie, contribuţia altor factorifundamentali (oportunităţile de afaceri,capitalul de creştere, stabilitatea preţuri-lor şi a ratei de schimb, fluxul de nume-rar & cererea, oportunităţile de investi-ţii) la încrederea în mediul de afaceri ascăzut brusc, la fel ca şi sentimentuleconomic general. Combinate, acestetendinţe sugerează faptul că revenirea aîncetat la începutul lui 2014, fiind acumhiper-dependentă de politică (a se vedeaFigura 2).

537/2014

ÎNCREDEREA ÎN MEDIUL DE AFACERI


Investiţiile comercialedin nou în creştere,

susţinute prin inovaţieÎn ciuda depăşirii riscurilor care ame-ninţă revenirea economică, nu poate finegat dinamismul în creştere al compa-niilor, pe plan mondial. Locurile demuncă şi cheltuielile de capital sunt încreştere, atât în economiile dezvoltate,cât şi în cele emergente, în timp ce alţiindici privind comenzile de pe pieţeleemergente sunt în curs de stabilizare.

Un număr redus de noi comenziînseamnă dificultăţi viitoare pentru eco-nomiile în curs de dezvoltare. Tocmaipromisiunea unor noi comenzi, alăturide capacitatea de inovare a companiilor,au susţinut cheltuielile de capital dinultimii trei ani – şi ambii factori devincu mult mai influenţi în cele 6 luni dedinainte de martie 2014.

La nivel global, cheltuielile de capital alecompaniilor par, de asemenea, să devi-

nă mai receptive la rentabilitatea investi-ţiilor şi sprijinul guvernamental1.Factorii care influenţează cheltuielile decapital includ:

è creşterea numărului de comenzi,

è oportunităţile produse prin inovare,

è un acces mai uşor la capitalul decreştere,

è oportunităţi de investiţii maiprofitabile,

è oportunităţi pe pieţele/produselede nişă,

è oportunităţi aferente unor pieţenoi,

è un sprijin guvernamental accentuat,

è creşterea costurilor de exploatare,

è furnizori nesiguri, clienţi nesiguri,

è probleme privind accesul la finanţe,

è scăderea comenzilor,

è venituri incerte etc.

Dezlegarea misteruluiprivind tiparul

revenirii economice la nivel global

Comparaţia dintre pieţele dezvoltate şicele emergente devine din ce în ce mainuanţată, în cazul unei analize la nivelregional. După cum demonstreazăFigura 3, percepţiile aferente reveniriieconomice au cunoscut evoluţii diferiteîn ultimele şase luni, în timp ce respon-denţii din Europa Centrală şi de Est,Asia-Pacific, Africa şi regiuneaCaraibelor încep să abandoneze mode-lul unui consens global în materie derecuperare. Atât încrederea în mediul deafaceri, cât şi cheltuielile de capital crescsau scad doar marginal în fiecare dintreaceste regiuni – cu toate că EuropaCentrală şi de Est a rezistat pe măsurăce criza din Ucraina s-a intensificat.Aceste evenimente au avut un impactevident asupra tuturor ţările vecine şi,cu precădere, asupra Rusiei înseşi.

Chiar şi regiunile care continuă să susţi-nă modelul unui consens în ceea ce pri-veşte revenirea au traiectorii foarte dife-rite. În Asia de Sud, alegerile viitoaredin India şi progresele Pakistanului îndomeniul infrastructurii susţin puternicîncrederea în afaceri, consolidând încre-derea respondenţilor în revenirea eco-nomiei.

Indicii referitori la încredere şi revenireeconomică au suportat o corectură pen-tru Dubai, la începutul lui 2014, dupăexuberanţa de la sfârşitul anului trecut,când a fost anunţat câştigătorul DubaiEXPO 2020 (Figura 3). Cu toate aces-tea, avântul cheltuielilor de capital dinregiune continuă, devansând restullumii şi fără a da semne de încetinire(Figura 4).

America de Nord a simţit cum certitu-dinea şi încrederea în recuperarea gene-rală a economiei şi-a revenit, pe fondul

UN STUDIU PRINTRE PROFESIONIŞTI l

1 Această analiză s-a bazat pe o analiză a regresiei binomiale, care a ţinut cont de regiune, dimensiune, sector de activitate, internaţiona-lizare, încrederea în mediul de afaceri, percepţiile asupra economiei şi asupra politicii publice, inclusiv perspectivele de cheltuieli pe termenmediu.

îmbunătăţirii condiţiilor financiare şi areconsolidării sectorului imobiliar, întimp ce în Africa şi în Europa de Vestsentimentul economic a crescut, darîncrederea în mediul de afaceri a rămasmai mult sau mai puţin neschimbată, iarcheltuielile de capital au scăzut.

Prin urmare, dat fiind ritmul inegal derevenire, firmele mijlocii de pe piaţă(care depind de integrarea economicăregională şi de comerţul regional) auîntâmpinat un decalaj inferior faţă derestul companiilor, în ceea ce priveşteîncrederea în afaceri, în timp ce nivelulcel mai ridicat de încredere a fost înre-gistrat în rândul corporaţiilor mari, cuprecădere multinaţionale şi în sectorulpublic (Tabelele 1 şi 2).

Situaţia cheltuielilorpublice

Ediţiile anterioare ale Studiului privindCondiţiile Economice Globale au ilus-trat că autorităţile publice guvernamen-tale din marile economii precum Rusia,China şi (ocazional) Statele Unitedădeau semne de reducere a cheltuieli-lor publice. Primul trimestru al anului2014 marchează o abatere semnificativăde la această tendinţă, estimările aferen-te cheltuielilor crescând substanţial întoate cele 3 jurisdicţii de mai sus, pre-cum şi în India.

Totuşi, după cum se poate observa înFigura 5, nu toate guvernele au loc demanevră: respondenţii din Malaiezia şidin Statele Unite şi-au exprimat vehe-ment îngrijorarea privind politicile fis-cale guvernamentale2. Pe de altă parte,respondenţii din China, Singapore şiEmiratele Arabe Unite şi cei din econo-miile occidentale, precum Canada şiAustralia, au fost mult mai relaxaţi înceea ce priveşte fiscalitatea publică.

557/2014


2 Conform aproximărilor anterioare aleacestui studiu, nivelurile aşa-numite “peri-culoase” ale cheltuielilor excesive sau sub-utilizării de fonduri au reflectat aşteptărimai reduse în ceea ce priveşte revenireaeconomică.


Factorii fundamentaliluaţi în considerare de

acest studiuAMERICA DE NORDÎncrederea în mediul de afaceri şi senti-mentul de revenire economică au cres-cut faţă de studiul anterior, 60 % dintrerespondenţi declarându-se optimişti cuprivire la starea economiei (faţă de 50%la sfârşitul lui 2013), iar 25% au rapor-tat o încredere în creştere în propriileorganizaţii (comparativ cu procentulanterior – de 23%). Respondenţii dinStatele Unite continuă să fie temători înceea ce priveşte creşterea cheltuielilorpublice, 44% declarând la începutulacestui an că se aşteaptă la niveluri peri-culoase de cheltuieli publice excesive înurmătorii cinci ani (această cifră înregis-trează cel mai ridicat nivel de la sfârşitullui 2011).

Atât oportunităţile de afaceri, cât şi celede investiţii au scăzut, participanţii lastudiu remarcând o mare volatilitate a

preţurilor şi a ratei de schimb, mai maredecât în 2013.

În ceea ce priveşte perspectiva diferite-lor sectoare de activitate, încrederea înmediul de afaceri al SUA a fost încura-jată de performanţe semnificative încer cetare şi tehnologie, în timp ce încre-derea în industria producătoare de bu -nuri pare să îşi fi pierdut avântul. Maiîngrijorător este că distribuţia şi comer-ţul en gros înregistrează pierderi, pentrual treilea trimestru consecutiv, ceea cemarchează o prăbuşire a cheltuielilor decapital.

Profesioniştii din domeniul finanţelordin Canada au raportat scăderi ale cere-rii de pe piaţă şi ale condiţiilor fluxuri-lor de numerar, încă din 2011. Însă, laînceputul anului în curs se pare că situa-ţia se îmbunătăţeşte şi sunt şanse derevenire, cu atât mai mult cu cât înce-putul lui 2014 aduce un acces mult maiuşor la capital decât în orice altmoment din 2011 încoace. Prin urmare,încrederea în mediul de afaceri a crescutîn rândul respondenţilor canadieni, pen-tru al doilea trimestru consecutiv –

29% dintre respondenţi au raportat omai mare încredere (în creştere de la20%), în timp ce 26% (în scădere de la28%) au raportat o scădere a încrederii.73% dintre participanţi şi-au exprimatoptimismul faţă de starea economiei (încreştere de la 63%) şi doar 22% (în scă-dere de la 30%) s-au declarat pesimişti.

EUROPA DE VESTPerspectiva macro-economică a Irlandeis-a îmbunătăţit la începutul anului 2014.Peste două treimi din eşantionul de par-ticipanţi irlandezi la studiu (69% faţă deprocentul anterior – de 65%) s-au arătatoptimişti cu privire la starea economieinaţionale, în timp de doar 28% erau pe -simişti, procent care a scăzut în compa-raţie cu cel de 35% de la finalul lui 2013.

După o stagnare temporară la finalulanului trecut, fluxul de numerar şi cere-rea şi-au revenit simţitor la începutul lui2014, fiind acum mai puternice decât aufost în ultimii trei ani. De asemenea,preţurile şi rata schimbului valutar suntcele mai stabile din ultimii doi ani.Pentru prima dată în ultimii ani respon-


denţii din Irlanda se aşteaptă ca cheltu-ielile publice să crească pe termenmediu, iar încrederea în dezvoltareadurabilă a cheltuielilor publice rămâneridicată, practic neschimbată faţă definalul anului trecut.

Dar nu toţi factorii fundamentali sunt lafel de sănătoşi: accesul la fondurile deinvestiţii s-a îmbunătăţit, dar rămânefirav, oportunităţile de afaceri au scăzutla începutul lui 2014, ceea ce înseamnăcă întreprinderile nu sunt încă capabilesă beneficieze integral de pe urmamacro-economiei în revenire.

În Marea Britanie, situaţia s-a transfor-mat comparativ cu mijlocul anului2013, iar traiectoria în creştere a conti-nuat şi la începutul acestui an.Respondenţii au raportat un număr deoportunităţi de afaceri în creştere, unmai bun acces la fondurile de investiţiişi, de asemenea, niveluri ale preţurilor şirate de schimb mai stabile. În linii mari,tendinţa generală de revenire economi-că s-a întărit, 70% dintre participanţii lastudiu manifestându-şi optimismul cuprivire la recuperarea economiei (în

creştere faţă de 69%, conform studiuluianterior) şi doar 26% s-au arătat pesi-mişti (în scădere de la 30%).

În ciuda diferitelor semne de progres,nivelurile încrederii în afaceri au rămasneschimbate şi un procent mai mic din-tre companii a ilustrat noul dinamism alpieţei. Acest lucru se datorează aşa-zisului ”efect de buget”, observat şi laînceputul anului trecut: atenţia s-aîndreptat, în mod covârşitor, asupraaspectelor fiscale şi a deciziilor privindcheltuielile, lăsând în stand-by investiţii-le, ceea ce se va traduce cu o nouăaccelerare a încrederii în afaceri, în tri-mestrul doi al anului 2014.

Pentru prima dată de la demararea aces-tui studiu, reacţiile respondenţilor brita-nici au fost echilibrate, aprobând răs-punsul guvernului la condiţiile econo-mice, chiar dacă aceştia sunt de părereacum că rigoarea bugetară a durat puţinmai mult decât s-a estimat iniţial. Nouaatitudine a profesioniştilor financiari sedatorează, mai mult ca sigur, îmbunătă-ţirii stării economice, respondenţiiadmiţând, de asemenea, că sprijinul

guvernului în materie de investiţii acrescut la începutul acestui an.

ASIA DE SUDPerspectiva respondenţilor din Indiaasupra situaţiei macro-economice s-aîmbunătăţit considerabil, astfel că înmartie 2014 aceştia sunt mai optimiştidecât au fost în ultimii doi ani şi jumă-tate. Două treimi din eşantionul de par-ticipanţi la studiu (67%) s-au declaratoptimişti cu privire la economia locală,proporţie care a crescut de la 46% cuşase luni în urmă. Pesimiştii au fostdoar în procent de 33%, numărul lorscăzând de la 50% cu şase luni în urmă.

Oportunităţile de afaceri au crescutsemnificativ în ultimele şase luni, suge-rând o recuperare rapidă după doi anide recesiune. Infrastructura mediului deafaceri, fluxul de numerar şi cererea par,de asemenea, să îşi revină. Dar cel maiimportant, volatilitatea preţurilor şi aratei de schimb este cea mai scăzutăacum faţă de ultimii doi ani. Prin urma-re, încrederea în mediul de afaceri acrescut, 43% dintre respondenţi rapor-

577/2014



tând o creştere a încrederii (în compara-ţie cu 29% în studiul precedent), întimp ce doar 30% au raportat o pierde-re a încrederii (spre deosebire de pro-centul anterior – de 49%).

Însă, în ciuda creşterii factorilor funda-mentali în numeroase domenii, existătotuşi semne că economia Indiei seconfruntă cu noi turbulenţe.Respondenţii din această ţară au rapor-tat că accesul la fondurile de investiţiieste încă dificil şi situaţia acestora s-adeteriorat substanţial în ultimele luni.

În Pakistan, încrederea în mediul deafaceri este în creştere continuă deaproape un an şi jumătate, atingândnivelul cel mai ridicat din ultimii treiani. În prezent, factorii economici fun-damentali nu sprijină aceste niveluriridicate ale încrederii, cu toate că aceştiasugerează o revenire în urma incertitu-dinilor cauzate de procesul electoral.Perspectiva macro-economică este pozi-tivă, dar percepţiile aferente reveniriieconomice par să fi atins un plafon lafinalul anului 2013. Respondenţii auidentificat, de asemenea, o scădere a

inflaţiei şi a volatilităţii ratei de schimbla începutul anului 2014. Deşi acestaeste un progres, tendinţa pe termenmediu pare să indice unele neajunsuri înacest domeniu.

Acestea fiind spuse, la trei trimestredupă perioada de alegeri, respondenţiise aşteaptă la o politică fiscală mai pru-dentă, pe termen mediu. În consecinţă,ei şi-au revizuit opiniile asupra politici-lor guvernamentale, acestea crescânddramatic la începutul anului în curs,marcând al treilea trimestru consecutivde creştere. Parţial ca urmare a acestuifapt, infrastructura mediului de afaceridin Pakistan s-a întărit semnificativ pen-tru al doilea trimestru consecutiv şi esteacum mai puternică decât în oricemoment din ultimii trei ani.

ASIA PACIFICCifrele studiului derulat de ACCA şiIMA arată o diminuare a crizei lichidită-ţilor din China, situaţia părând să rein-tre în normal. Se poate ca peste şaseluni fluxul de numerar şi cererea să sestabilizeze, dar accesul la fondurile de

investiţii a crescut deja, comparativ cunivelurile anterioare crizei.

În ciuda unor semne de ameliorare,63% dintre respondenţi şi-au manifestatpesimismul referitor la situaţia econo-mică a ţării, procentaj în creştere de la60% cu şase luni în urmă; doar 38%sunt optimişti, cifră rămasă neschimba-tă în comparaţie cu studiul precedent.Ca o opinie unanimă, încrederea înmediul de afaceri a scăzut pentru altreilea trimestru consecutiv, majoritatearespondenţilor (53%, în creştere faţă de43% cu şase luni în urmă) raportând opierdere a încrederii în viitorul organi-zaţiilor proprii.

Motivele acestor deteriorări par să fiereprezentate de o încetinire continuă aeconomiei Chinei, oportunităţile de afa-ceri şi de dezvoltare fiind în scădere.Acestea, combinate cu efectele crizei şiale instabilităţii financiare accentuate,fac ca întreprinderile să nu îşi poatăreveni – situaţie observată la începutulacestui an. Totuşi, situaţia pare să rein-tre în normal, căci atât oportunităţile deafaceri, cât şi infrastructura economicădau semne de revenire. Mai mult, res-pondenţii se declară în favoarea politici-lor guvernamentale şi par să se aşteptela un răspuns financiar robust din par-tea autorităţilor, pe termen mediu.

Între timp, în Hong Kong perspectivamacro-economică a respondenţilor s-aîmbunătăţit pentru al şaselea trimestruconsecutiv. Peste jumătate din eşantio-nul de participanţi (52%) sunt acumoptimişti cu privire la economia naţio-nală, faţă de 41% cu şase luni în urmă,doar 35% fiind pesimişti, în scădere dela 44% în trimestrul 3 din 2013.Această stare de fapt ilustrează factoriieconomici fundamentali, oportunităţilede afaceri fiind în creştere pentru altreilea trimestru consecutiv, fluxul denumerar şi cererea cunoscând îmbună-tăţiri substanţiale.

În ciuda sentimentului de încredereraportat de către respondenţi şi al unuiacces mai bun la fondurile de investiţii,instabilitatea financiară în curs din


regiune şi creşterea aşteptărilor privindreducerile fiscale pe termen mediu cau-zează scăderea infrastructurii mediuluide afaceri, pentru al doilea trimestruconsecutiv.

În Malaiezia, atât nivelurile de încredereîn mediul de afaceri, cât şi perspectivamacro-economică a respondenţilor s-audeteriorat marginal: 63% erau pesimiştiîn ceea ce priveşte situaţia economică aţării (în creştere de la 62%), doar 27%fiind optimişti (în scădere de la 31%).Aproape jumătate (49%, în scădere dela 51%) şi-au pierdut încrederea în şan-sele propriilor organizaţii, doar 12% (înscădere de la 21% la finalul lui 2013)raportând o creştere a încrederii.

Perspectiva macro-economică a respon-denţilor din Singapore s-a modificatdramatic în noul an: deşi s-a păstrattendinţa de creştere din ultimii doi ani,un procent fără precedent de 20% eraunesiguri dacă situaţia se va îmbunătăţisau nu, comparativ cu doar 3% la fina-lul anului trecut. Sentimentul de incerti-tudine este argumentat de factorii eco-nomici fundamentali. Potrivit respon-denţilor SECG, volatilitatea preţurilor şia ratei de schimb a fost moderată, dartendinţa pare să fie către o oarecareinstabilitate. Încrederea în mediul deafaceri a crescut, pentru al doilea tri-mestru consecutiv.

EUROPA CENTRALĂ ŞI DE ESTDin multe puncte de vedere, condiţiilede la începutul anului 2014 păreau pro-miţătoare. După o lungă perioadă derecesiune, între mijlocul anului 2012 –mijlocul anului 2013, condiţiile cererii şifluxului de numerar păreau să îşi revinăîn ritm alert. Oportunităţile de afaceriau scăzut doar marginal, păstrându-setotuşi tendinţa de creştere înregistratătimp de un an. Accesul la fondurile deinvestiţii, reduse la mijlocul lui 2013, s-astabilizat.

Incertitudinile geopolitice îşi făceaudeja simţită prezenţa printr-o volatilitateaccelerată a preţurilor şi a ratelor deschimb valutar, infrastructura de afaceri

înregistrând o scădere, pentru al doileatrimestru consecutiv. Dar, cu siguranţă,respondenţii simţeau că ce era mai răuurma să apară.

Încrederea în mediul de afaceri, dejascăzută la finalul anului 2013, s-a prăbu-şit: 50% dintre participanţii la studiudin regiune (în creştere de la 39% în tri-mestrul 4 al anului 2013) au raportat opierdere a încrederii în viitorul organi-zaţiilor lor. Doar 17% au raportat ocreştere a încrederii, în scădere faţă de19% anterior. Încrederea în revenireaeconomiei a scăzut, de asemenea.Pesimiştii au reprezentat 63% din eşan-tionul studiului încheiat în martie 2014(54% în studiul precedent), optimiştiireprezentând 36% (în scădere faţă decifra precedentă – de 43%).

ConcluziiPrimul trimestru al acestui an i-a pus pegânduri pe profesioniştii financiari dinîntreaga lume. Pe fondul unei încrederimai mari în mediul de afaceri, pentruprima dată în ultimii trei ani şi jumătate,fără îndoială că cifrele trimestriale ofi-ciale ale PIB-ului vor fi încurajatoarepentru multe economii mondiale majo-re, dar se va pune în discuţie adevăratacapacitate a revenirii economice.

Impasul dintre Rusia şi Ucraina dăunea-ză perspectivelor de afaceri din întreagaregiune şi riscă să contamineze şi altestate.

În alte părţi ale lumii, diferenţele cu pri-vire la performanţă, dintre economiiledezvoltate şi cele emergente par să seaccentueze.

La nivel global, investiţiile în mediul deafaceri continuă să se amelioreze, iarcheltuielile de capital vizează din ce înce mai mult proiecte inovative, cu ratede rentabilitate ridicată. O nouă creşterea cheltuielilor publice din Rusia, India şiChina va contribui, cu siguranţă, laacest climat. Şi încă o veste bună, crizalichidităţilor din China este, aproape cucertitudine, sub control şi economia re -ală a ţării este pe punctul de a-şi reveni.

Per total, se estimează că restul anuluiva fi marcat de numeroase provocări,investiţiile corporative îndelung aştepta-te susţinând o revenire slabă pe termenscurt. Dar dacă factorii de decizie poli-tici din întreaga lume vor continua sărămână determinaţi în vederea atingeriiunei stabilităţi financiare şi vor încurajainvestiţiile pe termen lung, revenireaeconomică se poate produce în cursulanului 2014. l

Traducere şi adaptare,Adriana Spiridon

597/2014



Conferinţa internaţională

AMIS – 2014Academia de Studii Economice din Bu -cureşti, prin Facultatea de Contabi litateşi Informatică de Gestiune, a organizatîn perioada 11-12 iunie 2014 cea de-a 9-a ediţie a Conferinţei internaţionaleAMIS Accounting and ManagementInformation Systems (www.amis.ase.ro).Conferinţa a inclus o sesiune plenară(susţinută de prof. KatherineSchipper, Duke University, fost mem-bru FASB), paneluri pe trei mari temede interes (contabilitatea internaţională,guvernanţa corporativă şi contabilitateamanagerială) şi secţiuni paralele.

Principalele coordonate ale conferinţeiAMIS - 2014 au fost: (a) dezvoltareacompetenţelor tinerilor cercetători (prinasocierea cu workshop-ul IAAERACCA) şi organizarea de sesiuni dedi-cate acestora; (b) realizarea unei reţele acercetătorilor din regiunea EuropeiCentrale şi de Est; (c) dezvoltarea par-teneriatului cu mediul practic şi apro-pierea cercetării de practică (prin activi-tăţile desfăşurate în parteneriat cuKPMG şi ACCA).

La 10 iunie 2014, asociat cu conferinţaAMIS 2014, IAAER (International

Association for Accounting Educationand Research) şi ACCA (Association ofChartered Certified Accountants) auorganizat un workshop destinat tineri-lor cercetători din economiile emergen-te, în cadrul căruia cercetători cu marevizibilitate la nivel internaţional au in ter -acţionat şi oferit suport pentru 20 de ti -neri cercetători, din şase ţări din regiune.

Vom reveni cu detalii de la acest impor-tant eveniment. l

Olimpiada naţională de contabilitate

organizată deUniversitatea de Vest

din TimişoaraÎn perioada 22-24 mai 2014, la Uni ver -sitatea de Vest din Timişoara („UVT”),prin Departamentul Contabilitate şiAudit din cadrul Facultăţii de Econo -mie şi Administrare a Afacerilor, s-adesfăşurat Olimpiada naţională a eco -no miştilor în formare, ediţia IX-a, Sec -ţiunea Contabilitate şi Informatică deGestiune. Evenimentul ştiinţific şi pro-fesional, la care au concurat 77 studenţidin 19 centre universitare, cu un număr

de 48 lucrări, a fost organizat sub egidaAsociaţiei Facultăţilor de Economie dinRomânia (A.F.E.R.), Camera Audito ri -lor Financiari din România fiind repre -zentată de prof. univ. dr. Tatiana Dă -nescu, membru al Consiliului CAFR.Au mai participat reprezentaţi ai ACCA,Corpului Experţilor Contabili şi Conta -bililor Autorizaţi din România, Associa -ted Business Advisors, Ernst&Young,PricewaterhouseCoopers.

Din juriul competiţiei a făcut parteprof. univ. dr. Tatiana Dănescu, mem-bru al Consiliului CAFR, care, în inter -venţia sa a menţionat importanţa par ti -cipării profesioniştilor la activităţi cepri vesc pregătirea celor mai tineri debu -tanţi în profesia contabilă, acordându-letoată încrederea de care au nevoie şiară tându-le rolul audi-torilor financiariîn reuşita mediului de afaceri.

Marele premiu „Dumitru Rusu”, pentrusecţiunea masterat, a fost acordat stu -denţilor Universităţii de Vest din Timi -şoara, Eusebiu Bureană şi RamonaAdela Bordea, pentru lucrarea „Modeleconometric privind testarea riscului deafectare a principiului prudenţei de că -tre companiile listate la Bursa de ValoriBucureşti”, de la specializarea Auditfinanciar-contabil. La secţiunea licenţă,marele premiu a fost acordat studenteiCătălina Dobre de la Universitatea dinCraiova, pentru lucrarea „Capacitateacreativă a contabilităţii”.

„Olimpiada Naţională de Contabilitate s-adovedit a constitui un prilej de cunoaştere apreocupărilor ştiinţifice şi profesionale ale stu -denţilor din toate centrele universitare inte -resate; un motiv de identificare şi raportare acunoştinţelor şi, de ce nu, de ierarhizare im pli -cită a şcolilor universitare din România. Eve -nimentul s-a bucurat de un sprijin deosebit dinpartea mediului de afaceri şi a organismelorprofesionale, care au girat astfel calitatea acti -vităţilor, dar şi-au afirmat şi interesul pentruun învăţământ contabil de calitate”, a pre-cizat conf. univ. dr. Ovidiu ConstantinBunget, directorul DepartamentuluiContabilitate şi Audit al Universităţii deVest din Timişoara. l

INFORMAŢII l

Recent, la editura TipoMoldova a apărut lucrarea„Sisteme contabilecomparate”, ediţia a II-arevizuită şi adăugită, autorfiind prof. univ. dr.

, de la Universita-tea „Alexandru Ioan Cuza”din Iaşi, auditor financiarşi reputat cercetător îndomeniul profesieicontabile.O succintă, dar edifica-toare prezentare a acesteicărţi o realizează o perso-nalitate de anvergură a

profesiei contabile, prof. care apreciază, printre altele:

NeculaiTabără

univ. dr. ,Mihai Ristea -

„Arareori am întâlnit în perimetrul literaturii contabile o cartecu o tematică atât de complexă şi actuală…Prin conţinut, se

adresează studenţilor economişti, masteranzilor, doctoranzi-lor, profesioniştilor şi teoreticienilor în domeniu care doresc săcunoască geneze, fundamentele ştiinţifice ale contabilităţii peplan internaţional şi influenţa unor factori asupra sistemelorcontabile. Lucrarea îşi propune şi reuşeşte să problematizezepentru toţi cei care în cadrul sistemelor de contabilitate dorescsă aleagă şi să aplice tratamente şi metode de elaborare şiprezentare de informaţii, analiză şi interpretare. Totodată,cartea pune în evidenţă o construcţie ştiinţifică seducătoaredin punct de vedere intelectual.Demersul autorului este unul dezinvolt prin formă şi conţinut,motivat prin soluţiile pe care le propune pentru teoria şipracticile contabile, riguros prin abordare, creativ şiperseverent, dominat de nuanţă şi problematizări pentru asparge adevărul într-o policromie care să valideze sintagma

ă ştiinţă decât în general, nu există adevăr decât înparticular, fiecare problemă se rezolvă pe măsură şi nu de-agata. Într-adevăr, este o carte elegantă şi bogată din punctde vedere creativ, ce impune respect şi recunoaşterea valoriiştiinţifice a autorului”.

«nu exist

»

Important pentru autori!Evaluarea

Criterii de evaluare

Recomandãrile

[email protected]

românãenglezã

Detalii

,

articolelor ºtiinþifice se realizeazã, în paralel, de cãtrecel puþin doi membri din Consiliul ªtiinþific al revistei, înmodalitatea double-blind-review, ceea ce înseamnã cãevaluatorii nu cunosc numele autorilor ºi nici autorii nu cunoscnumele evaluatorilor.

a articolelor: originalitatea, actualitatea,importanþa ºi încadrarea în aria tematicã a revistei; calitateametodologiei de cercetare; claritatea ºi pertinenþa prezentãrii ºiargumentãrii; relevanþa surselor bibliografice utilizate;contribuþia adusã cercetãrii în domeniul abordat.

Consiliului ªtiinþific al revistei sunt: acceptare;acceptare cu revizuire; respingere. Rezultatele evaluãrilor suntcomunicate autorilor, urmând a fi publicate numai articoleleacceptate de Consiliul ªtiinþific. Articolele se trimit redacþiei la

adresa de e-mail: , obligatoriu în format electroniccu extensia , cuprinzând urmãtoarele elemente: limba deredactare a articolului - , pentru autorii români sau

pentru autorii strãini; textul în limba românã seredacteazã cu diacritice, conform prescripþiilor lingvistice aleAcademiei Române; dimensiunea maximã a articolului 7-10pagini/2000 caractere grafice cu spaþii/paginã; în articol seprecizeazã metodologia decercetare folositã, contribuþiile autorilor ºi referinþele bibliograficeîn subsolul paginii; un rezumat în limbile englezã ºi românã decirca o paginã , în care se prezintãobiectivul cercetãrii, principalele probleme abordate ºi contribuþiaautorilor; rezumatul este însoþit de 4-5 termeni cheie, în limbileromânã ºi englezã .

pe site-ul www.revista.cafr.ro, la secþiunile „Recenzii" ºi„Manuscrise".

titlul în limba română ă,

redactat la persoana a III-a

, inclusiv clasificarea JEL

şi englez

Semnal editorial

Important for theAuthors!The review

Assessment criteria

recommendations

[email protected]

English

Details

of the articles is performed in parallel by at least twomembers of the Scientific Council of the „FinancialAudit" Journal,a double-blind-review, which means that those who perform thereviews do not know the names of the authors, and also theauthors do not know the names of the reviewers.

for articles: innovative input, actuality,importance and the relevance for the subject matter of the review;the quality of the research methodology; presentation andargumentation clarity and pertinence; the relevance of thebibliographic sources used; contribution made to the research inthe area.

The of the Scientific Council are: accepted,

accepted with reviewing, rejected. The results of theassessments are communicated to the authors and only thearticles approved by the Scientific Council are published. Thearticles are submitted to the editor by e-mail at: ,compulsory in Microsoft Word format containing the followingelements: the language the article is drafted is ; themaximum size of the article 7-10 pages/2000signs/page spacesincluded; the article mention the research methodology used,authors' contributions, footnote references from the bibliography;an abstract in English presenting the subject of the research andauthors' contributions; the abstract is accompanied by 4-5 keywords, in English .

on our website www.revista.cafr.ro, section: „Reviews"and „Manuscripts".

, and also by JELCla sifications

10 Greseli Frecvente in Audit

Documents

Transcript of 10 Greseli Frecvente in Audit