1 - VALERIU POPA

8/7/2019 1 - VALERIU POPA

http://slidepdf.com/reader/full/1-valeriu-popa 1/160

D~RUIMLUMIN~ {I IUBIRE

PENTRU VINDECAREASUFLETULUI {I A TRUPULUI

BUCURE{TI - 2002

1



Foto coperta: Valeriu Popa [i Raluca DumitracheDesign coperta:Tipar: Tipografia Everest 2001Culegere text: Spectrum Media & Advertising

Edi]ie PrincepsTiraj: 1200 exemplare

Toate drepturile rezervateAceast` carte nu poate fi reprodus` sub nici o form`, par]ial sau total f`r` acceptul scris prealabil al

d-lui Cezar Dumitrache- produc`tor exclusiv -

ISBN: 973-0-02851-6

2



MOTTO

„}ine]i minte!Tot ceea ce facem, de la gând,

privire, gest, vorb`, fapt`, se \nre-gistreaz` undeva, \n finitul care ne \ncon-

joar`, [i când plec`m din via]` ne \ntâl-nim cu noi, fiind direct r`spunz`tori pen-tru tot ce am f`cut.“

VALERIU POPA

3



MAI |NTÂIA FOST

CUVÂNTUL

5



6



Cuvânt omagial

Acest volum omagial este \nchinat celei ce a fost \n aceast` via]`lumina sufletului meu, so]ia mea, Raluca Dumitrache (Veveri]a - Veve),fiin]` de o puritate moral`, o distinc]ie, o delicate]e [i o fine]e de excep]ie,cum numai un spirit de \nalt` evolu]ie poate fi.

Prin Voin]a Divin` \n ianuarie 2003, se \mpline[te un an de cândVeve a devenit o „veveri]` de lumin`“ printre cei iubi]i de Dumnezeu.

Mi-e dor de tine Veve, mi-e tare dor de tine,A[a un dor cuvintele nu-l pot cuprinde .....

Fie cu voia Domnului ca dorul arz`tor din sufletul meu s` ia formabucuriei [i armoniei , a bucuriei de a te [tii eliberat`.

{i mântuit` de suferin]` s` te \nal]i cât mai sus \n |mp`r`]iaCerului.

Vreau s` fi fericit` acolo sus,

Vreau s` fi \nconjurat` de muzica celest` care-]i place,Vreau s` fi iubit` [i ocrotit`,Vreau s` fi pre]uit` pentru ceea ce e[ti.

Nu te voi putea uita niciodat`, [i nici nu doresc s` te uit vreodat`,iar amintirea ta plin` de dragoste o voi purta cu mine \n ve[nicie.

Sper din tot sufletul [i din toat` inima ca bunul Dumnezeu s` ned`ruiasc` bucuria reântâlnirii.

CEZAR DUMITRACHE

7



S` ne rug`m:

Iubirea [i Lumina Divin`S` te \nconjoare ve[nicVeveri]` de Lumin`.

Amin.

Tu, Puterea Iubirii, Spiritul |n]elepciunii,Al c`rui suflu dai, [i care reiei totul ce ai creat,Puternic` |n]elepciune,Coboar` mila Ta asupra lui Veveri]a-Veve,{i ajut-o prin subalternii T`i,|n numele Sfintei Treimi,S` evolueze \nv`luit` de Lumina Ta Divin`,|n planul corespunz`tor evolu]iei sale spirituale,C`ci numai Tu e[ti Unicul Creator [i Unicul Salvator.

Amin.

8



Cuvânt despre finan]are

Aceast` carte omagial` scris` [i conceput` \n ideea de \ntrajutorare

a semenilor, a fost finan]at` integral din contul personal al celei ce a fostRaluca Dumitrache (Veveri]a-Veve), [i este un dar de lumin` [i iubire pecare ea ni-l face de acolo din \naltul Cerului, al`turi [i sub \ndrumareamarelui Spirit de Lumin` - Valeriu Popa -.

Iubirea [i Lumina Divin`S`-i \nconjoare ve[nic.

Amin.

9



10



CUVÂNT DESPRE VALERIU POPA

|ntreb`rile nelini[titoare „de unde venim?, cine suntem? [i \ncotro

ne ducem“ n-au \ncetat s` str`bat` genera]iile una dup` alta. |nc` din tim- puri antice omul s-a aplecat plin de interes asupra tainelor lumii. |n anti-chitate, cei dota]i cu o inteligen]` ascu]it` [i capacit`]i native, se orân-duiau sub conducerea unui mare preot cunosc`tor, exersat al tainelor naturii [i cu \ndemânare \n cuno[tin]e oculte. Zeci de ani, ace[tia seinstruiau \n locuri retrase \n mijlocul naturii practicând cu ri-gurozitate

ritualuri de cur`]ire trupeasc` [i sufleteasc`. |n mijlocul materiei pipìbileconcrete \[i dezvoltau capacit`]ile prin care deslu[eau codurile [i sem-nalele trimise de lumea invizibil`. Numai \n momentul \n care discipolulrespectiv reu[ea s` comande sim]urile [i dorin]ele sale, s` resping` influ-en]ele nefaste ale unor contacte sociale, \n aceast` faz`, dotat cucuno[tin]ele [tiin]ifice apar]inând tuturor domeniilor cercetate atunci [i

posedând virtutea de a fi lucid, discipolul devenea el \nsu[i o „Lumin`“.|ntreb`rile privitoare la OM, la sensul vie]ii, la na[terea

Universului au c`p`tat noi r`spunsuri prin intermediul celui care a fostOMUL Valeriu Popa.

A fost un semen [i contemporan al nostru, n`scut pe 4 iunie 1924, jude]ul Dolj.

A fost un copil care adesea \i \ncurca pe cei mari cu \ntreb`ri maideosebite \nc` de la vârsta de 3-4 ani: „de ce e paznic la vie?, de ce earmata, când zici cuvântul OM; cine este omul, de unde vine, [i undemerge?“.

Cùt`rile pentru a doua parte a corpului uman - partea energetic` -au \nceput s`-i preocupe tot din fraged` copil`rie. La vârsta de 7 ani led`dea copiilor, prietenilor lui de joac` s` manânce dovleac spunându-le

c` este pepene, ace[tia mâncându-l cu nesa] chiar cu coaj` cu tot. Maitârziu, la liceu când diver[i colegi se \mboln`veau l` f`cea frec]ii(masaje) dup` care ei spuneau c` se simt foarte bine. {i-a fixat \n mintetot felul de „de ce“ - uri \n cùt`rile sale de mai târziu.

|n anul II de facultate a luat cuno[tin]` cu o femeie - medium, care\n stare de trans` i-a spus: „A ! Cine a venit \n casa noastr`! Tu [tii sau

vei [ti ce se \ntâmpl` cu mine \n anii care urmeaz`“. |nc` un „de ce“.Apoi pe la 23 de ani, a aflat de lucrarea „ Din tainele vie]ii [i ale

11



Universului“ - autor Scarlat Demetrescu, \n care erau relatate foarte multer`spunsuri pe care oamenii de [tiin]` le-au cùtat din totdeauna.Explica]iile date [tiin]ific unor fenomene necunoscute \nc`, i-au dat posi-bilitatea ca atât pe linie profesional` cât [i psihic s` se dezvolte putând

\n]elege cu mai mult` u[urin]` multe fenomene a[a - zis „paranormale“.A ajuns s` intre \n corpul uman printr-o gândire inginereasc` plecând de la faptul c` la baza fiec`rui efect exist` [i o cauz`, con-cluzionând astfel c` nimic nu este \ntâmpl`tor, c` totul este programat decineva sau ceva pe care-l vom explica prin cunoa[tere \n anii ce vor urma.

A crezut \ntotdeauna c` menirea lui \n via]` era de a ajuta oamenii

\n suferin]` [i o f`cea gratuit cu demnitate [i modestie.„Nu eu te vindec, tu te autovindeci, tu e[ti propriul tù vindec`tor,eu doar te sf`tuiesc. Dac` te faci c` faci, nu sari groapa, dac` faci maimult decât \]i spun eu o s` câ[tigi. A[a c` : mingea e la tine...“, le spuneamereu bolnavilor.

Avea o precizie uimitoare \n a diagnostica orice maladie, chiar [i pe cele nedetectate \nc`. Era un fel de senzor viu ce decodificainforma]iile din corpul pacientului.

Ne-a oferit un nou mod de via]`, o alimenta]ie \n armonie cu natu-ra.

Valeriu Popa a fost [i este \n noi [i pentru noi pentru a ne ghida. Nuavea nevoie de adulare pentru c` era adev`rul, autenticitatea [i sinceri-tatea. Via]a sa a fost mesajul sù.

Prezen]a sa printre noi a fost o binecuvântare. |n afar` de s`n`tateam mai \nv`]at de la dânsul s` pre]uim [i lucrurile misterioase pentru càvea o curiozitate accentuat` pentru cercetarea [tiin]elor oculte.

A f`cut parte din grupul intelectualilor care practicau medita]iatranscedental`. |nainte de aceea perioad` \ncepuse s` vindece boli pe caremedicina le socotea incurabile chiar dac` a fost persecutat de regimul

comunist, dat afar` de unde lucra [i r`mas pe drumuri.Adrian Pùnescu a fost singurul care a avut curajul s`-l ajute [is`-i fac` publicitate \n revista al c`rui redactor-[ef era \n vremea respec-tiv`.

|n ultima parte a vie]ii s-a ocupat de foarte multe [tiin]e adiacentevindec`rii naturiste [i spirituale, ca de exemplu: \nv`]`tura despre reân-

carnare, [tiin]e esoterice din Tibet, telepatia, medicina holistic`, sta-bilirea diagnosticului pe baza modific`rilor din aura uman`. |ncredereaextraordinar` \n sine a fost \ntotdeauna o calitate a marilor personalit`]i.

12



Aceasta l-a propulsat pe marele vindec`tor pe cele mai \nalte culmi. Era\nzestrat cu o voin]` uria[` [i neobosit` [i \ntotdeauna \[i ducea lucrarea

pân` la cap`t.Cerul l-a h`r`zit cu o energie colosal` care se putea obser-va atât \n influen]a pe care o exercita asupra interlocutorilor sau audito-

rilor, cât [i asupra pacien]ilor [i mai presus decât atât, chiar [i asupra pu-blicului care niciodat` nu-l v`zuse sau auzise, ci doar aflase de la al]iidespre miraculoasele sale calit`]i de vindec`tor.

Oferea ajutoare necondi]ionate atât prietenilor cât [i pacien]ilor pecare-i trata, mai bine spus \i sf`tuia [i consulta gratis.

Va r`mâne ca un uria[ \n domeniu, chiar pe plan mondial, \n vin-

decarea spiritual`. Stabilea diagnosticul pacien]ilor chiar [i de la distan]`, putând s` spun` când a \nceput boala [i dac` are continuitate din reân-carn`rile precedente.

|i mul]umim marelui „OM“ c` ne-a \nv`]at s` trìm \ntr-un echili-bru firesc, c` ne-a \nv`]at nutri]ia curat` [i c` ne-a \nv`]at ce are omul maide pre] - s`n`tatea - care se afl` \n mâinile fiec`ruia pentru c` dezechili-brele vin din propriul sù interior.

A plecat dintre noi la 21 mai 1997 f`r` s`-[i vad` ]elul atins, acelade l`sa \n urm` o [coal` plin` de toate \nv`]`turile sale. Consider`m cèste de datoria noastr` moral`, a celor care l-am cunoscut [i am reu[it s`\nv`]`m din [tiin]a sa, de a face public tot ceea ce cunoa[tem pentru ceice vor s` primeasc`, pentru cei ce sunt cùt`tori pe acest drum.

Regret`m cu to]ii c` a murit \ntr-o perioad` \n care putea s` mai

aduc` mari contribu]ii la [tiin]ele vindec`rii naturiste, la [tiin]ele eso-terice care au luat un adev`rat avânt dup` anul 1989.

Dac` am respecta toate \nv`]`turile dânsului, via]a noastr` ar fi maibun`, mai u[oar`, mai frumoas` [i mai plin` de iubire.

SANDA {TEFAN

13



Câteva cuvinte ale lui Valeriu Popa(extrase din \nregistr`ri video)

- „ Din punct de vedere chimic, omul este o crea]ie a Divinului, dar fizicul nu poate s` s`l`[luiasc` singur [i s` se dezvolte f`r` cea de a doua

parte psihic`. Deci, acest corp uman este format din dou` elemente: fizic- pip`ibil [i bioenergetic - demonstrabil „mâine“ dup` ce [tiin]a \l vaaccepta.

Corpul fizic e format din mai multe elemente, unul din ele fiindcorpul vital. Conform Legii Divine, partea aceasta vital`, \n timpul som-nului iese din corp pentru a se \nc`rca \n vederea activit`]ii zilei de mâine.

Ne \nc`rc`m energetic din alimentele consumate, \ns` elementele deimportan]` deosebit` nu le putem lua decât din zona (corespunz`toareevolu]iei) \n care am fost \nainte de a veni la via]`.“

- „ Un copil când vine la via]` preia energia din spa]iu, o integreaz`\n materia care cre[te \n pântecul mamei, ia energia din alimentele pe caremama la ingereaz`, ia energie [i de la tat` \n timpul zilei, iar de la mam`\n timpul nop]ii [i a[a, \ncet \ncet, \mpreun` cu \ngerul \ntrup`tor constru-iesc corpul \n care va s`l`[lui via]a pe care o \ncepe pe aceast` planet`.“

- „ Nu e suficient s` fii religios, trebuie s` fii profund \n a te conec-ta cu Energia Universal`, trebuie s` ai tr`irea de conectare cu Energia

Divin`, nu numai prin vorbe.“- „ O rug`ciune f`cut` pentru acele st`ri de boal` care sunt dobân-

dite prin liberul arbitru f`r` s` respec]i Legea Divin`, acelea pot fi aju-tate; cele care ]i le-ai luat ca boal` [i ca s` \nve]i din gre[elile anterioare,acelea nu ]i le poate ierta nimeni. Noi trebuie s` \nv`]`m s` ne rug`mDivinit`]ii s` ne ajute s` nu gre[im, nu s` ne rug`m Divinit`]ii dup` ce am

gre[it.“- „ |n fa]a mea vin dou` categorii de bolnavi: autoprogama]i [iautoaccidenta]i prin liberul arbitru. Autoaccidentat este un individ caredatorit` nerespect`rii unor reguli, a ajuns \n stare de dezechilibru; face ce-i spun [i chiar mai mult decât \i spun, [i se reface. Cel autoprogramat,care [i-a luat \n programul lui boala respectiv` se apuc` de regim, se face

c` face [i nu reu[e[te.“- „ S`n`tatea este cea mai perfect` meserie a acestei planete.Corpul uman este cea mai perfect` ma[in` a acestei planete . Meseria de

14



s`n`tate n-o po]i \nv`]a decât de la natur`, de la nimeni altcineva.“- „ Medicul de mâine trebuie s` \nve]e atâta religie \nât s` [tie mai

mult decât preotul, preotul trebuie s` \nve]e atâta medicin` \ncât s` [tiemai mult decât medicul; el trebuie s` vorbeasc` \n cadrul bisericii [i

despre factorul s`n`tate.“- „ Din via]` nu r`mâi decât cu cuno[tin]ele [tiin]ifice acumulatedin toate domeniile [i faptele de iubire moral`. ~sta e bagajul cu care

pleci sus, asta e toat` averea ta.“- „ Prin credin]` [i [tiin]` trebuie s` ajungem la convingerea c` nu

suntem independen]i ci dependen]i, modul de dependen]` fa]` de ceva saude cineva, va fi demonstrat mâine.“

- „ Spritismul [tiin]ific va lumina lumea.“- „ De la gest, gând, privire, vorb`, fapt` totul se \nregistreaz`, se

computerizeaz` [i dup` ce plec`m din via]` ne \ntâlnim cu noi.“- „ Nimic nu este \ntâmpl`tor, totul este programat.“- „ Boala \ncepe \n energetic cu mul]i ani \nainte [i se manifest` \n

fizic; de exemplu, un cancer \ncepe cu 8 ani \nainte ca el s` apar` ca boal`fizic`.“

15



Cuvânt de mul]umire

Mul]umesc Creatorului pentru c` exist pe lâng` atâ]ia oameni mi-nuna]i.

Mul]umesc Bunului Dumnezeu pentru cei 9 ani tr`]i al`turi deVeve, un suflet atât de ginga[ [i pur, lâng` care am \nva]at multe desprevia]`.

Mul]umesc atât \n numele meu cât [i al Raluc`i, tuturor celor care

cu mult` dragoste [i d`ruire ne-au fost al`turi [i au luptat \mpreun` cu noiatât cât a permis Programul Divin, ajutând-o pe „veveri]a“ mea, s`tr`iasc` o via]` demn`, echilibrat` fizic [i psihic, ocolind suferin]acumplit` proprie unei asemenea boli necru]`toare. M` refer aici atât lacolectivul medical de la Sec]ia Hematologie a Spitalului Fundeni, cât [ila oamenii de suflet -terapeu]ii autentici - atât din capital` cât [i din

\ntreaga ]ar`.Mul]umesc bunului meu prieten Ovidiu Harb`d`, pentru noua ori-entare a destinului meu.

Mul]umesc tuturor celor de sus, entit`]i benefice [i luminoase(Valeriu Popa, Veveri]a - Veve [i al]ii) care ne-au inspirat [i ghidat cu voiaSfintei Treimi \n scrierea acestui volum.

Mul]umesc prietenilor de pe P`mânt, care au pus um`rul la editarea[i produc]ia acestei c`r]i, [i doresc s`-i men]ionez aici:

- Sanda {tefan - autor - Dan Abraham - patronul „Tipografiei Everest 2001“- colectivul Tipografiei Everest 2001 care a participat la pro-

duc]ia acestui volum- Spectrum Media & Advertising - culegere text

CEZAR DUMITRACHE

Dumnezeu s`-i lumineze [i s`-i binecuvânteze pe to]i ace[tia.Amin.

16



Cuvânt \nainte(relansarea unui concept)

Am editat aceast` carte [i o ofer gratuit pentru a-i omagia pe ceacare a fost scumpa mea so]ie, Raluca Dumitrache (Veve), [i pe mareaFor]` de Lumin` Valeriu Popa, a[a cum am gândit eu [i prietenii mei c`ar fi pe m`sura dorin]elor lor, [i \n spiritul pentru care au tr`it ei aici pe

p`mânt.Credem cu toat` fiin]a c` cea mai bine primit` form` de omagiu

este \ntr-ajutorarea semenilor, \ndrumându-le pa[ii c`tre vindecareasufletului [i a trupului, f`r` nici un interes material, concept propriumarelui Om Valeriu Popa.

Sper`m c` apari]ia acestui volum, s` duc` la relansarea acestuiconcept, deoarece exist` mult` suferin]` [i s`r`cie \n jurul nostru [i mul]ioameni sunt nevoi]i s` renun]e la tratamente datorit` costurilor insuporta-bile pentru ei.

Noi credem c` dreptul la via]` al oamenilor nu trebuie s` fie legatde condi]ia lor material`.

De aceea, aceast` carte se dore[te a fi [i un apel la \ntrajutorarec`tre medicii alopa]i [i vindec`torii autentici pe de o parte, [i compatrio]iino[tri cu o situa]ie material` bun` [i foarte bun` pe de alt` parte.

S` nu-i ignora]i pe cei afla]i \n suferin]` [i f`r` posibilit`]i.

Dac` sunte]i medici sau terapeu]i, consulta]i gratuit cu mult`c`ldur` sufleteasc` [i compasiune pe cei bolnavi [i f`r` posibilit`]i.

Dac` sunte]i \nst`ri]i, apleca]i-v` asupra celor nevoia[i din juruldumneavoastr` [i oferi]i-le cele trebuincioase din inim` cu mult`dragoste (hran`, \mbr`c`minte etc).

V`d adesea la televizor, \n special \n campaniile electorale sau \n

preajma lor, oameni politici de toate culorile care se deplaseaz` la diferitec`mine de copii sau de batrâni, d`ruind diverse (hran`, juc`rii, televizoarecolor, etc.), dar numai \n prezen]a camerelor de luat vederi [i dac` se

poate s` fie prezente toate televiziunile sunt [i mai mul]umi]i.Eu numesc aceast` atitudine \ntrajutorare \n stil politicianist.Sigur exist` [i un fapt pozitiv \n aceste ac]iuni, \n sensul c` poate

vizionând secven]ele respective, le vin [i altora idei de generozitate, decompasiune.Dar a[ dori s`-i \ntreb pe cei ce se f`lesc pe posturile de televiziune

17



cu tot felul de dona]ii ([i nu este vorba aici doar de oamenii politici):A]i fi la fel de genero[i f`r` publicitate?.

Eu v` propun s` l`s`m la o parte orgoliile [i vanitatea [i pa[ii nos-tri s` urmeze calea credin]ei.

S` ne \ndrept`m spre calea credin]ei este un al] ]el pe care sper`ms`-l ating` editarea acestui volum.„Prin credin]` la [tiin]` [i prin [tiin]` la credin]`“ afirma marele

Om Valeriu Popa.

*

Lecturând paginile din cuprins, v` ve]i \ntâlni cu un limbaj popu-lar, deoarece am dorit ca ceea ce am scris s` fie pe \n]elesul tuturor, s`ajute [i oamenii simpli. Nu ne intereseaz` s` culegem eventuale laudevis-a-vis de un limbaj literar elevat pe care probabil nici nu-l posed`m,noi fiind de forma]ie tehnic`.

*

Subliniez faptul c` nu ne adres`m celor familiariza]i cu lumea spir-itual`, pentru care multe texte din aceast` carte pot p`rea puerile. Pentrudân[ii exist` pe pia]` multe volume de specialitate valoroase.

|i avem \n vedere aici pe cei care \ncep s`-[i pun` semne de \ntre-

bare despre via]` [i sunt poate, dezorienta]i.Sper`m, ca m`car \n parte, aceast` lectur` s`-i l`mureasc`.

Nu avem preten]ia c` de]inem noi ADEV~RUL, dar vreau s` [ti]ic` tot ce s-a scris aici, s-a scris cu sufletul curat, prin prisma experien]elor

personale prin care am trecut.R`mâne ca dumneavoastr` s` ne acorda]i credit sau nu, dup` cum

v` dicteaz` probabil propriul instinct.

*

Ne-am gândit \n acela[i timp [i la cei cu diferite afec]iuni care nuau g`sit rezolvarea (par]ial` sau total`) \n medicina alopat`.

|n cazul \n care terapiile [i re]etele naturiste publicate aici, nu v`sunt foarte clare, sau dori]i l`muriri suplimentare pute]i lua leg`tura cudoamna Sanda {tefan la telefon: 0745 153 875. Dânsa v` poate ajuta cu

18



sfaturi \n mod gratuit, având o bogat` experien]` acumulat` al t̀uri de celce a fost marele Om Valeriu Popa, [i care este acum un mare Spirit deLumin`.

|n ceea ce prive[te terapiile [i regimurile naturiste, mare parte din

ele apar]in lui Valeriu Popa, altele au fost publicate \n diverse c`r]i \ntr-oform` sau alta (noi nu ne asum`m paternitatea lor), celelalte fiind culesedin popor. Meritul nostru este acela de a v` pune la dispozi]ie acesteinforma]ii \n mod gratuit.

Faptul c` discut`m aici numai de tratamente, terapii [i re]ete natur-iste, nu \nseamn` c` neg`m medicina alopat`, care are rolul ei bine definit\n societate, iar noi avem toat` stima pentru acei medici care \[i practic`meseria cu abnega]ie [i d`ruire.

Oricum indiferent ce crede]i acum despre cele scrise aici, noi v`rug`m s` l`sa]i o fereastr` deschis` spre viitor, poate experien]ele ulte-rioare prin care ve]i trece v` vor determina s` ne lua]i \n considerare.

*

De ce titlul „D`ruim Lumin` [i Iubire“?Pentru c` Luminile Cerului ne transmit continuu aceast` lumin` [i

iubire cu voia Sfintei Treimi, ca s` ne \nc`lzeasc` sufletele, s` ne ajute s`dep`[im momentele grele din aceast` existen]` [i pentru a ne sprijini \nevolu]ia noastr` spiritual`.

Gândi]i-v` câ]i dintre dumneavoastr` nu a]i recep]ionat aceast`

dragoste sub diverse forme, le-a]i sim]it prezen]a benefic`, mângâierealor, mesajele de \ndrumare [i avertizare \n vise etc, fiecare având propri-ul sistem decodificator. |n special cei dragi nou`, cu care am avut aici pe

p`mânt leg`turi suflete[ti foarte apropiate, \ncearc` cu permisiuneaDivinit`]ii s` ne trimit` de sus aceast` Iubire [i Lumin` Divin`, adic`esen]a Crea]iei. Noi, la rândul nostru trebuie s` trimitem tuturor [i celor

dragi de sus [i semenilor no[tri de pe p`mânt continuu aceea[i Lumin` [iIubire.Dac` vom proceda astfel, via]a pe p`mânt va fi mult mai bun`, noi

vom evolua mult pe plan spiritual [i ne vom vindeca suflete[te [itrupe[te.

Aceast` carte se vrea ea \ns`[i un mesaj de lumin` [i iubire.

CEZAR DUMITRACHE

19



20



CUVINTE DE LUMIN~

21



22

IISUS HRISTOS



IISUS HRISTOS

Iisus Hristos a coborât \n lume acum 2000 de ani pentru a ajutaomul s`-[i transforme natura sa uman` \n natur` divin`, pentru ca el s`-

[i realizeze natura divin` \n el \nsu[i [i s`-[i g`seasc` locul sù exact \nRegatul lui Dumnezeu.

CELE 10 PORUNCI DUMNEZEIE{TI

1. Eu sunt Domnul Dumnezeul tù, s` nu ai al]i dumnezei afar` deMine.

2. S` nu-]i faci chip cioplit, nici alt` asem`nare, nici s` te \nchini lor.3. S` nu iei numele Domnului Dumnezeului tù \n de[ert.4. Adu-]i aminte de ziua Domnului [i o cinste[te.5. Cinste[te pe tat`l tù [i pe mama ta ca bine s`-]i fie [i mul]i ani

s` trìe[ti pe p`mânt.6. S` nu ucizi.

7. S` nu fii desfrânat.8. S` nu furi.9. S` nu ridici m`rturie mincinoas` \mpotriva aproapelui tù.

10.S` nu pofte[ti nimic din ce este al aproapelui tù.

TAT~L NOSTRU

Tat`l nostru Carele e[ti \n Ceruri,Sfin]easc`-se nemele Tù,Vie \mp`r`]ia Ta,Fac`-se voia Ta,Precum \n cer a[a [i pe p`mânt.

Pâinea noastr` cea de toate zilele,D`-ne-o nou` ast`zi,{i ne iart` nou` gre[alele noastre,Precum [i noi iert`m gre[i]ilor no[triCi ne izb`v`[te de cel rù.C` a Ta este \mp`r`]ia [i puterea [i slava,

A Tat`lui [i a Fiului [i a Sfântului Duh,Acum [i puterea [i \n vecii vecilor Amin.

23



CUVINTE DE LUMIN~ ALE LUI IISUS HRISTOS

„ Omul nu poate trì numai cu pâine, el are nevoie de fiecarecuvânt pe care \l roste[te Dumnezeu.“

„ Ferici]i cei ce plâng, c`ci Dumnezeu \i va alina.“„ Ferici]i cei umili, c`ci vor primi ce le-a promis Dumnezeu.“„ Cel mai mare |mp`r`]ia Cerului este cel ce se umile[te [i devine

ca acest copil.“„ Ferici]i sunte]i când lumea v` insult` [i persecut`, [i spune tot

felul de minciuni rù-voitoare despre voi, fiindc` atunci voi m` urma]i peMine. Fi]i ferici]i, c`ci r`splata v` a[teapt` \n Ceruri. Profe]ii care au trìt\naintea voastr` a[a au fost persecuta]i.“

„ Ferici]i cei persecuta]i, fiindc` fac ce le cere Dumnezeu. Al lor vafi Regatul Cerurilor.“

„ V-am f`cut cunoscut tot ce am \nv`]at de la Tat`l meu.“„Fiul omului este Domn chiar [i al Sabatului.“„Fiul omului a venit s` caute [i s` mântuiasc` ce era pierdut.“„ Nimeni nu l-a v`zut vreodat` pe Dumnezeu, dar dac` ne iubim

unii pe al]ii, Dumnezeu r`mâne \n noi.“„Cine nu iube[te, nu l-a cunoscut pe Domnul, c`ci Domnul este

iubire“.„Dumnezeu este dragoste. Cine r`mâne \n dragoste, r`mâne \nDumnezeu.“

„ Vei iubi pe aproapele tù ca pe tine \nsu]i.“„ Fi]i perfec]i precum Tat`l vostru Ceresc este.“

24



SRI SATHYA SAI BABA

Sai Baba, n`scut \n 1926 \n sudul Indiei, este recunoscut de mi-

lioane de persoane din \ntreaga lume ca Avatar. |n hinduism, Avatarulreprezint` \ncarnarea uman` a Divinit`]ii care posed` prin \ns`[i natura safacult`]ile de omniprezen]`, omnipoten]` [i atot[tiin]`.

„ De fiecare dat` când domne[te \n lume dezordinea, Domnul se\ncarneaz` [i ia chip de om, astfel \ncât s` le arate oamenilor calea p`cii“- spune Sai Baba.

Acest sfânt indian este o m`rturie vie a minunilor sale care trecdincolo de legile [tiin]ifice cunoscute [i sunt comparabile cu cele ale luiIisus. A \nf`ptuit miracole [i continu` s` le fac` vindecând mul]i bolnavi,ajutându-i pe s`rmani, materializând diverse obiecte, ca [i cenu[a divin`numit` „ vibhuti“ ce serve[te \n tratarea tuturor maladiilor.

Sai Baba n-a venit s` r`spund` intereselor unei comunit`]i sau uneireligii anume, ci pentru a sluji omenirea \ntreag` prop`v`duind o religie

unic`, cea a iubirii [i a p`cii.Este un maestru divin al timpurilor noastre, a[a cum au fost la vre-

mea lor, Budha, Krishna, Iisus.Mesajul lui Sai Baba este acela de unitate [i iubire \ntr-o lume

sfâ[iat` de contradic]ii. El s-a \ntors pentru \n`l]area spiritual` a omenirii.

SANDA {TEFAN

CUVINTE DE LUMIN~ ALE LUI SAI BABA

„ Doamne! Ia-mi iubirea [i las-o s` curg` pe de-a-ntregul \ndevo]iune c`tre tine.

Doamne! Ia-mi mâinile [i las`-le s` munceasc`f`r` \ncetare penru tine.Doamne! Ia-mi mintea [i gândurile [i las`-le

s` fie \n acord cu tine.Doamne! Ia-mi totul [i las`-m` s` fiu

instrumentul t`u.“

„ Iubirea e Dumnezeu, iar Dumnezeu e iubire. Dumnezeu se ma-nifest` acolo unde e Iubire. S` iubi]i tot mai mul]i oameni, cu tot maimult` for]`. Preface]i aceast` iubire \n ajutor [i ajutorul \n rug`ciune, iat`

25

disciplina spiritual` cea mai \nalt`.“



p p„ S` nu a[tepta]i nimic \n schimb de la cei pe care-i iubi]i.“„ |nv`]a]i Iubirea Univesal`, astfel Divinitatea din voi se va putea

exprima \n toat` plenitudinea sa.“

„ Religia [i disciplina spiritual` sunt esen]iale pentru perfec]iuneauman` [i realizarea de c`tre fiin]a omeneasc` a celui mai \nalt ideal alsù. Religia este una \n UNITATE.“

„ Controlul sim]urilor este devo]iunea adev`rat`.“„ Nu poate exista fericirea adev`rat` f`r` credin]` [i devo]iune.“„ Adev`rat` fericire \nseamn` s` te \ncredin]ezi voin]ei supreme.“„ Ochii fizici trebuie s` v` arate slava lui Dumnezeu, iar ochiul

interior s` v` arate Divinitatea din voi [i din Crea]ie.“„ |n]elepciunea poate salva \ntreaga omenire [i fiecare fapt` a

noastr` trebuie s` izvorasc` din \n]elepciune.“„ Fericirea acestei lumi va fi garantat` atunci când armonia [i

\n]elegerea vor cobor\ \ntre oameni.“„ Dumnezeu de]ine exclusivitatea \n guvernarea cosmosului. El

n-are dorin]e. Datoria omului este s`-I ofere iubirea [i s`-L sl`veasc`manifestând aceast` iubire cum poate mai bine.“

„ Aminte[te-]i c` te apropii de Dumnezeu cu fiecare pas f`cut, [ic` Dumnezeu, atunci când faci un pas c`tre El, face zece pa[i c`tre tine.

Nu exist` oprire \n acest pelerinaj; este o c`l`torie continu`, zi [i noapte, prin vì [i de[erturi, printre lacrimi [i zâmbete, prin moarte [i na[tere,

prin morminte [i pântece.“„ Drumul c`tre fericire nu se afl` \n a face ce \]i place, ci \n a-]i place ceea ce trebuie s` faci.“

„ Eu predic numai o singur` religie, a iubirii pentru to]i, care sin-gur` este capabile s` reuneasc` rasa uman` \ntr-o fraternitate a omuluiaflat` sub paternitatea lui Dumnezeu.“

„ Dumnezeu nu va fi mi[cat de comentariile filozofice stricte. Eleste mul]umit numai de practica efectiv`; de str`dania autentic`; de efor-tul sincer, onest; de lupta neobosit` de a-]i cur`]a mintea. Lupta trebuie s`fie alert` [i activ` pân` ce ]elul este atins.“

„ AUM-ul lui OM reprezint` principiul OM TAT SAT adic` Acestaeste Adev r̀ul, Eu sunt Adev`rul [i Adev r̀ul este Unul. Sunetul OM estemereu prezenta voce interioar`, Eco-ul chem`rii Divine din cavitateainimii. Asculta]i-l, sim]i]i fiorii sì.“

„ Sunetul unei mantre este la fel de valoros ca [i \n]elesul sù.“26



OMRAAM MIKHAEL AIVANHOV

Filozof [i pedagog francez de origine bulgar`, maestrul Omraam

Mikhael Aivanhov (1900-1986) ne propune o nou` religie: solar` [i uni-versal`, dându-ne posibilitatea s` cuno[tem adev`rurile cele mai sublime pe care religiile [i filozofiile le-au ]inut prea mult timp ascunse explicân-du-ne astfel existen]a noastr` pe acest p`mânt conform marilor legi alelumii divine. Aceast` \n]elegere privind des`vâr[irea omului va penetra

pu]in câte pu]in spiritele, via]a devenind universal`, nemaiexistândsepar`ri \ntre oameni, nemaiexistând frontiere [i r`zboaie. |n noua safilozofie nu exist` decât iubire, abnega]ie, lumin` [i puritate.

|nv`]`mântul s`u se aplic` \n „Fraternitatea Alb` Universal`“ pecare a \nfiin]at-o \n Fran]a, precum [i \n alte societ`]i din \ntreaga lume,sub aceea[i denumire.

SANDA {TEFAN

CUVINTE DE LUMIN~ ALE LUI OMRAAM

„ Când o fiin]` reu[e[te s` \l pun` pe Dumnezeu pe primul loc, dea-

supra tuturor dorin]elor [i intereselor personale, ea va suferi mari trans-form`ri interioare, devenind o lume organizat`.Când a[ezi Divinitatea pe culmea fiin]ei tale, \nseamn` c` g`se[ti

un punct de echilibru stabil. Când un obiect este foarte bine fixat, \l pute]iface s` se mi[te \n toate sensurile, pentru c` el va reveni mereu la pozi]iade echilibru. La fel se \ntâmpl` [i cu fiin]a uman`. Atât timp cât nu [i-a

stabilit un punct de sprijin \n Dumnezeu, cea mai mic` tulburare ce vainterveni \n via]a ei, o va putea dezechilibra. Dar, dup` ce a \nv`]at, s` \[i pun` toate speran]ele, credin]a, \ncrederea, iubirea sa \n Creator, orice s-ar \ntâmpla, ea va r`mâne solid` [i rezistent`.“

„ Acela care \ncearc` s` scape de eforturi [i de greut`]i va \ntâlniobligatoriu dificult`]i mult mai mari. |n loc s` \ncerce s` scape de prob-leme, el trebuie s` \ncerce s` le rezolve, altfel cea de a doua situa]ie va fimult mai rea decât prima.“

„ Primele cuvinte pe care trebuie s` le ave]i pe buze diminea]a la27

trezire trebuie s` fie:|



- |]i mul]umesc }ie Doamne, pentru c` mi-ai d`ruit via]a [is`n`tatea. Umple-mi inima de iubire [i d`-mi for]a s`\ndeplinesc voin]a Ta, astfel ca toate faptele mele s` fie \ntru

slava Ta [i \n numele Tù.“„ Iubirea de Dumnezeu rezolv` toate problemele.“„ Somnul se transform` \ntr-un act sacru atunci când te culci cu

inten]ia s` studiezi \n cealalt` lume, fiindc` acolo prime[te adev`rataIni]iere.“

„ Dac` arunca]i priviri rele, proiecta]i o for]` care \ncepe s` lucrezef`r` [tirea voastr` [i care se va \ntoarce \ntr-o zi \mpotriva voastr`.“

„ Cuvintele sunt puternice, dar noi nu [tim cum s` le folosim, nicicum s` le pronun]`m corect. Când v` sim]i]i \n \ntuneric, ca [i cum a]i fic`zut \ntr-o pr`pastie, pronun]a]i cuvintele: |n]elepciune, Lumin`, pân`când ele vor vibra [i vor cùta s` p`trund` \n toate celulele corpuluivostru. |n acel moment, totul se va lumina...“

„ Ura creeaz` leg`turi la fel de strânse ca [i iubirea.“

„ Pentru a v` ap`ra de du[manii vo[tri, iubi]i-i. Dac` \i detesta]i, \idispre]ui]i sau \i urâ]i, aura voastr` se destram` [i prin aceste por]iunidestr`mate se stabile[te o comunicare cu tot ceea ce este negativ, dis-trug`tor \n ei, [i astfel ve]i primi toate rùt`]ile lor, ura lor, care o dat`declan[at` \n voi, va \ncepe s` v` distrug`.“

„ Lumina .... acest cuvânt rezum`, condenseaz` tot ceea ce este mai

pur, mai puternic, mai frumos, mai sublim : pe Dumnezeu |nsu[i.“„Ceea ce numim \mp`r`]ie, este \n realitate un contact cu o for]`,cu o inteligen]`, cu o entitate care apar]ine unei lumi superioare.“

„ Când omul lucreaz` pentru slava lui Dumnezeu, \ncerc`rile apar pentru a-l \mpinge spre perfec]iune. Atunci când lucreaz` f`r` lumin`,toate \ncerc`rile pe care trebuie s` le suporte sunt corec]ii, pedepse.“

28



VALERIU POPA

Valeriu Popa (1924-1997) a fost [i r`mâne marele vindec`tor al

României, un deschiz`tor de [coal` [i drum \n domeniul naturismului [ibioenergeticii \n ]ara noastr`.Primind sfaturile lui, mii de oameni - bolnavi f`r` alte [anse pe

calea medical` alopat` - s-au autovindecat.Om de \nalt` moralitate [i spiritualitate, oferea ajutorul

necondi]ionat [i gratuit. |nv`]a oamenii s`-[i poarte singuri de grij` \ntr-un mod simplu [i corect, s`-[i reconstruiasc` s`n`tatea prin propriilefor]e.

A fost promotorul c`lùzirii pa[ilor no[tri prin labirintul unei prac-tici naturiste pu]in cunoscute la noi [i mai pu]in acceptat` de lumea me-dical`.

Dotat cu capacit`]i enorme de vindecare, to]i cei care l-au cunos-cut au crezut [i cred \n miracolul terapiei naturiste.

Datorit` generosului, neobositului [i marelui iubitor de oameni,Valeriu Popa, trìesc ast`zi mii de „fo[ti pacien]i“ [i se bucur` de via]`.

SANDA {TEFAN

CUVINTE DE LUMIN~ ALE LUI VALERIU POPA

„ Iertarea este calea spre adev`rata s`n`tate [i fericire.“„ Esen]a fiin]ei noastre este dragostea universal` necondi]ionat`.“„ Via]a este cea mai dur` [coal` a acestei planete, prin ea trec toate

formele emanate de la natur` pentru a c`p`ta evolu]ie.“

„ Dac` medicina de mâine vrea s` fie medicina viitorului, trebuies` \nve]e omenirea instictoterapia.“„ Fugind de natur`, fugim de noi.“„ Binele de azi este binele de mâine, rùl pe care-l faci azi \l

prime[ti mâine.“„ }ine minte omule: ce emi]i, aia atragi.“„ Gândul e for]`, dac` ai emis un gând [i nu ai dreptate se \ntoarce

contra ta cu dubl` intestitate.“„ Ori de câte ori oamenii tulbur` echilibrul natural, atrag asupra lor

29

consecin]e de la nefaste pân` la dezastruoase.“E i d i d f d Di i it t “



„ Eu nu vindec, vindecarea o face doar Divinitatea.“„ Boala este o \nc`lcare a legilor Naturii, iar \n termeni religio[i

este un p`cat.“„ Orice boal` sau moarte prematur` \nainte de 111 ani constituie

accidente datorate infrac]iunii de nerespectare a regulilor naturale alevie]ii.“

„ Drag` române, dac` exi[ti cu adev`rat, ]ine minte c` oricine vinedin afar` s` te ajute, nu o face f`r` interes.“

* * *

Analizând fiecare fraz` din rug`ciunea de capatâi Tat`l Nostru,vorbind despre p`cat [i gre[eal`, Valeriu Popa a sesizat c` p`catul estef`cut cu bun` [tiin]`. El se isp`[e[te, nu se iart`. De aceea sim]ea nevoias` sublinieze c` se iart` gre[elile, cele f`cute f`r` de voie, c`ci cele f`cute

cu voie, adic` cu bun` [tiin]`, erau de fapt p`cate.O problem` care l-a fr`mântat mult` vreme a fost \n leg`tur` cu

fraza: “ ...{i nu ne duce pe noi \n ispit`”.Dânsul se \ntreba [i \i \ntreba pe cei care ascultau:”Cine ne duce \n

ispit`, binele sau rùl?” Bineân]eles c` oamenii r`spundeau, cum e [ifiresc, c` rùl ne duce \n ispit`.

La acest r`spuns Valeriu Popa punea o \ntrebare care \]i tìar`suflarea:”{i atunci, cum pot eu s` acuz \n rug`ciune Divinitatea c` m`duce \n ispit`. ?”

Pentru a r`spunde la aceast` \ntrebare, pre] de câ]iva ani a studiattraducerile rug`ciunii “Tat`l nostru” [i din alte limbi, cerând \n acela[itimp [i sfatul preo]ilor. De fapt rug`ciunea a fost spus` de Isus \n limba

aramaic`. Apoi Luca, Marcu [i Ioan au scris evangheliile \n limba greac`,iar Matei a scris evanghelia \n limba aramaic`. Noi, românii, am f`cut tra-ducerea din greac`,dar [i alte ]`ri europene au traduceri ale rug`ciunii (\nfrancez` de ex.) unde nu apare enun]ul c` Divinitatea duce \n ispit`.

Astfel, sensul acestei fraze este:”{i ne ajut` s` nu c`dem \n ispit`”sau “{i nu ne l`sa s` c`dem \n ispit`”.

Aceste formul`ri, Valeriu Popa le considera mai adecvate, rostin-du-le [i \n cadrul unor conferin]e, dar nu ca pe un adev`r absolut, ci ca pe

30

o ipotez` desprins` din preocup`rile sale.Câ d i \ t ]i d t \l \ t b



Când cei \nseta]i de cunoa[tere \l \ntrebau :Cum \i ajut` Dumnezeu pe oameni?Valeriu Popa le explica:

Creatorul ne ajut` prin intermediul subalternilor sì, care suntentit`]i benefice de lumin` (\n limbaj popular oamenii \i numesc \ngeri)[i au misiunea de la Sfânta Treime s` ne aib` \n grij` [i paz` [i s` nesus]in` \n realizarea programului divin cu care am venit \n aceast` via]`.

Pentru c` sublinia deseori Valeriu Popa, omul când vine la via]èste \nzestrat de Dumnezeu cu un program divin care \i este dat (dac` este

spirit mai evoluat [i-l alege singur cu acceptul Sfintei Treimi acesta fiindautoprogram) [i cu liber arbitru.Prin liberul arbitru de care dispune \nc`lcând legile divine omul se

poate abate de la programul dat (sau autoprogramul luat ) c`zând \ngre[eal`.

|n aceste idei, dânsul a formulat rug`ciunea “Tat`l nostru” astfel:

Tat`l nostru, Care e[ti \n ceruri, sfin]easc`-se numele Tù, vie\mp`r`]ia Ta, fac`-se voia Ta, precum \n cer a[a [i pe p`mânt. Pâineanoastr` cea de toate zilele d`-ne-o nou` ast`zi, [i ne iart` nou` gre[elilenoastre cele f`cute f`r` de voie, precum [i noi iert`m gre[i]ilor no[tri. {ine ajut` prin subalternii Tì s` nu c`dem \n ispit` prin liberul arbitru fa]`de programul dat sau autoprogramul luat când am revenit la o nou` via]`.

{i ne izb`ve[te de cel rù.C` numai Tu e[ti Unicul Creator [i Unicul Salvator. Amin.

OVIDIU HARB~D~CEZAR DUMITRACHE

31



32

PLEDOARIE PENTRU GÂNDIREA POZITIV~



„De la gând, privire, gest, vorb`, fapt`, totul se \nregistreaz` [i se computerizeaz` undeva \n finit, [i suntem direct r`spunz`tori pentru c` mâine

ne \ntâlnim cu noi“ spunea marele Om Valeriu Popa.Da, dup` ce plec`m din aceast` via]`, ne \ntâlnim cu noi, adic`vom fi judeca]i pentru tot ceea ce am trìt aici pe p`mânt [i bine [i rù.C`vrem noi s` credem sau nu, c` ne place sau nu ne place, aceasta este real-itatea: totul pleac` de la gând.

„Gândul este o mare for]`“, au afirmat [i afirm` to]i oamenii lumi-na]i de pe acest p`mânt. Realmente, prin gândirea noastr` putem generao for]` benefic` nou` sau o for]` negativ` ce va ac]iona \n detrimentulnostru.

|n ziua de azi, din nefericire, facem multe gre[eli de gândire, uneledin ne[tiin]`, la care concur` [i lipsa de credin]` (cel pu]in \n plancon[tient) la unii dintre noi.

Se \ntâmpl` \ns`, [i este mult mai grav s` gândim \n mod premed-

itat cu rea inten]ie, iar consecin]ele pot fi fapte reprobabile dintre cele mai periculoase pentru lumea \nconjur`toare.

{i \ntr-un caz [i \n cel`lalt, aceste defec]iuni de gândire formeazà[a numita gândire negativ`, care pe lâng` faptul c` matematic creeaz`dizarmonie \n Univers, ne poate conduce \n multe cazuri la boal`, iar \nunele situa]ii chiar la o boal` grav`.Sunt a[a numitele boli prin autoacci-

dentare ( de la Valeriu Popa citire) care pot fi vindecate chiar dintr-oform` mai grav` (la formele foarte grave [ansele sunt de 10-15%) cutratament sau terapii [i regimuri adecvate, dar numai cu condi]ia obliga-torie ca persoana \n cauz` s`-[i schimbe radical modul de gândire, implic-it modul de via]`. Excep]ie fac bolile karmice, a[a numitele boli autopro-gramate (tot de la Valeriu Popa citire), care sunt nevindecabile indiferent

de calea pe care o alegem, dar aici intr`m \ntr-o zon` delicat` pe care nune-am propus s` o atingem acum (poate \ntr-o apari]ie viitoare).Deoarece modul de gândire pozitiv este vital pentru o via]` plin`

de armonie [i s`n`tate, mi-am permis prin cele câteva paragrafe ceurmeaz`, s` aduc, sper eu, o pic`tur` de lumin` \n universul cunoa[teriidumneavoastr`.Poate, parcurgându-le se va \nfiripa m`car un \ndemn lamedita]ie pe aceast` tem` pentru unii dintre cititori.

* * *33

Ca o idee general` \ncerca]i permanent s` gândi]i pozitiv.



Ca o idee general` \ncerca]i permanent s` gândi]i pozitiv.Este \ntradev`r foarte dificil s`-]i controlezi permanent gândirea,

dar progresiv muncind cu noi, cu efort, putem emite din ce \n ce maimulte gânduri pozitive.

Ce semnific` aceasta?|nseamn` s` fim ferici]i c` tr`im, c` exist`m, s` ne bucur`m de tot

ceea ce ne \nconjoar`, s` mul]umim Divinit`]ii pentru ce ne-a dat, ne d`[i ne va da , s` fim optimi[ti, s` iubim Crea]ia [i implicit pe cei din jurulnostru, chiar [i pe cei ce ne-au gre[it, s` atingem o lini[te [i o pace inte-rioar` pe care vicisitudinile vie]ii s` nu o poat` clinti.

Cum?Prin conectare permanent` la Cel de Sus.

* * *

Nu pune]i nimic [i pe nimeni mai presus de Dumnezeu.Nici copilul

pe care-l adora]i, nici so]ia iubit`, nici p`rin]ii minuna]i , nici pasiuneadumneavoastr`, nici casa, ma[ina, etc.

A pune pe primul plan altceva \naintea Domnului, semnific` oeroare fundamental` existen]ial`, o mare lips` de recuno[tin]` fa]` de Celce ne-a creat, pentru c` f`r` El nu ne-am fi n`scut.S` [ti]i c` legile Divinefunc]ioneaz` perfect, iar lipsa de gratitudine este aspru sanc]ionat`.

Poate c` a]i auzit de situa]ii de genul \n care o familie avea uncopil foarte reu[it, toat` dragostea lor era \nchinat` acestui copil [i \ntr-un moment nea[teptat copilul cel divinizat s-a \mboln`vit grav sau asuferit un accident \n care a plecat dintre noi pentru totdeauna. {i mul]i s-au \ntrebat de ce? Pentru c` lipsa de recuno[tin]` fa]` de Cel de Sus se

pl`te[te foarte scump.

Constat cu durere c` recuno[tin]a este pas`re rar` \n ziua de azi.Profit`m de semenii no[tri dup` care uit`m de ajutorul primit \n diferitemomente ale vie]ii. De fapt recuno[tin]a scade direct propor]ional cul`comia noastr` atunci când suntem subjuga]i interesului material, adorin]ei de \navu]ire cu orice pre].

Ne apar câteodat` fel de fel de ghinioane [i credem noi c` vin dinsenin. Nici vorb`, ni le atragem [i prin lipsa de gratitudine, pentru c`sup`rarea celui nedrept`]it dac` este corect motivat` ia diverse formeenergetice, care \ntr-o zi \i vor lovi pe cei vinova]i.

34

Pentru c` totul se pl`te[te.



* * *

Este foarte benefic ca \n discu]iile purtate s` amintim numele Domnuluicu recuno[tin]`, cu mult` dragoste, pentru c` ne conect`m \n acel moment lacea mai pur` [i mai \nalt` form` de energie care ne va lumina calea.Vomacumula \n acela[i timp o energie extrem de puternic` [i pre]ioas`, care neva ajuta \n desf`[urarea activit`]ilor cotidiene.

Dac` vre]i s` v` convinge]i, citi]i \n mod repetat capitolul CUVINTEDE LUMIN~. Dar citi]i-l cu inima deschis`, \n lini[te, c`utând s` v` con-

centra]i cât mai bine astfel \ncât acele cuvinte s` v` p`trund` toat` fiin]a.Efectul acestei lecturi de lumin` v` las s`-l constata]i dumneavoastr`.

* * *

Rug`ciunea cea mai drag` lui Dumnezeu este rug`ciunea de

mul]umire.Prea mul]i oameni [i prea des folosesc rug`ciunea ca s` cear`:„D`-mi Doamne s`n`tate, d`-mi Doamne noroc \n dragoste, d`-mi

Doamne cas`, ma[in` etc.“ ajungând pân` la cereri hilare („d`-mi Doamnenoroc s` câ[tig la Loto“) etc.

Dar de mul]umit pentru ce am primit [i ce primim, când mul]umim

oameni buni? Oare Dumnezeu e dator s` ne dea \n continuu de toate, [i noinu avem nici m`car obliga]ia moral` [i bunul sim] s` mul]umim?Recuno[tin]a noastr` unde e?Oricum degeaba cerem noi câte \n lun` [i \n stele, c` Bunul Dumnezeu

tot ce va considera c` avem nevoie ne va da, func]ie de destinul pe care-lavem de parcurs \n aceast` via]`, aici pe P`mânt. Aceste rug`ciuni de cerere

nu fac, prin multitudinea lor, decât s` intoxice v`zduhul [i s`-i indispun` peCei de Sus.|n schimb, rug`ciunile sincere de mul]umire sunt cel mai bine primite

de Cer.C` tot am vorbit \n acest paragraf de ceea ce primim de Sus, sunt

semeni de-ai no[tri care au impresia c` (aici lucreaz` invidia, probabil) dac`unii au primit mai mult prin bun`voin]a Celui de Sus, au obliga]ia s` \mpart`totul cu cei care au posibilit`]i mai reduse \n a[a fel \ncât s` dispar`diferen]ele. A

C E S

T V O L U M O

M A G I A L

E S T E O F E R I T G R A T U I T

35

Nimic mai fals.Fiec`ruia i se d` dup` ceea ce merit` [i nu avem noi dreptul s` judec`m



p [ p j[i s` analiz`m. Nu putem [ti noi ce merite a avut fiecare \nainte de a cobor\ peP`mânt sau cât a muncit fiecare aici, \n aceast` via]` (\n cazul \n care a acu-mulat o avere din munc` cinstit` f`r` s` \n[ele sau s` calce pe „cadavrele alto-ra“, ceea ce este dificil, dar posibil).

Sunt unii care din comoditate accept` un servici u[or 4 - 6 - 8 ore/zi pl`tit, \n consecin]` tot „u[or“ [i vor s` aib` posibilit`]ile celor ce trudesc dediminea]` pân` sear`, \nva]` permanent ca s` acumuleze noi cuno[tin]e [i

preiau responsabilit`]i ce presupun un consum nervos ridicat. Nu se poate a[a ceva [i n-ar fi drept.

Fiecare trebuie s` ne mul]umim cu ceea ce avem, s`-i mul]umimDomnului pentru ce ne-a dat [i dac` dorim mai mult nu avem decât s` muncimmai mult. Obliga]ia noastr` moral` este s`-i sprijinim numai pe cei ce nu dis-

pun de venituri suficiente [i n-au nici posibilitatea de a munci (copii, b`trâni,bolnavi).

* * *

Nemul]umirea creeaz` \n organism o stare energetic` negativ` [i dac`aceast` atitudine vis-a-vis de via]` se perpetueaz`, poate conduce la boal`.

Sunt situa]ii \n care din nemul]umire se nasc gânduri de sinucidere.Doar c` ne gândim la sinucidere [i comitem un mare p`cat. Cât despre sinu-

cidere (nu o spun eu, ci spirite evoluate), ]ine]i minte:„Sinuciderea este cel mai mare p`cat posibil pe care pute]i s`-l face]i peacest P`mânt“.

Suferin]a spiritului celui care \[i abandoneaz` \n mod voit corpul fizic pe P`mânt \nainte de a-[i \ndeplini destinul trasat de Sfânta Treime estemaxim`. Pentru c` pedepsele dictate de Cer pentru acest gest sunt cele maiaspre. Excep]ie fac bolnavii mintali, f`r` discern`mânt, care se sinucid \nmod incon[tient.

* * *

Mul]umi]i Domnului pentru c` sunte]i s`n`tos, acesta fiind darul celmai de pre] pe care-l au oamenii pe p`mânt.

Din p`cate mul]i dintre noi, pân` când nu ne \mboln`vim nu apreciems`n`tatea la justa ei valoare.Alerg`m dup` bani, vrem s` acumul`m cât mai

36

multe bunuri materiale, s` facem avere, suprasolicitându-ne propriul organ-ism, lucrând \n condi]ii de stres, cu o alimenta]ie haotic`, f`r` s` ne odihnim



suficient. Uit`m c` organismul nostru nu este f`cut din fier beton, el are ni[telimite pe care noi le dep`[im cu non[alan]`, crezând (grav` eroare) c` nimicnu ni se poate \ntâmpla, ci numai al]ii se pot \mboln`vi, pot face infarct etc.

Dar, vine o zi când inevitabilul se produce [i ne pr`bu[im. {i atunci, cei\n cauz` realizeaz` c` f`r` s`n`tate nu-]i folose[te la nimic averea, c` pelumea cealalt` nu avem cum s` lu`m cu noi nici un bun material, c` dac`ajungi neputincios \i afectezi [i pe cei din familie (care poate te-au avertizat\n repetate rânduri s` te potole[ti).

Abia acum abordezi o gândire corect`, dar de multe ori este prea târziu.

Sunt [i cazuri \n care nu neap`rat motiva]ia material` st` la baza distrugeriis`n`t`]ii.

Dorin]a exagerat` de afirmare generat` poate de un nivel de orgoliuridicat, conduce la acela[i rezultat. Practic, din egoism, ei pun activitatea

preferat` pe primul plan \naintea Creatorului [i nu-i intereseaz` nimic altce-va. Indiferent de motiva]ia excesului de activiate, foarte pu]ini sunt cei care

]in cont de avertismentele date de propriul organism (atunci când acesteaapar).Aici trebuie precizat c` exist` organisme umane primitive (pu]in

evoluate) [i organisme umane inteligente (evoluate). Aceast` clasificare nuare nici o leg`tur` cu preg`tirea intelectual` a individului. Po]i fi doctor docent \n mai multe domenii [i s` ai un organism primitiv. {i atunci ai impre-

sia c` e[ti foarte puternic [i rezistent iar dup` ani de zile de supraefort cazi„din picioare“ cum se spune, adic` po]i s` faci como]ie cerebral`, infarct, parez` sau ajungi direct la o boal` grav`.

A[a c` ar trebui s` ne bucure mult atunci când organismul nostruinteligent ne aten]ioneaz` din timp asupra unui mod de via]` gre[it.Semnalele pot fi sub forma unor banale dureri de cap care se tot repet`,ame]eli, insomnii, aciditate crescut` \n organism ce duce la colite, \nceput deulcer, la contact`ri de r`celi [i gripe ce se succed nepermis de frecvent,oboseal` accentuat` atât la efort fizic cât [i intelectual, scaun dereglat, dureride inim`, de bil`, de spate, etc.

De regul`, trecem mult prea u[or peste aceste semnale, nu ne gândimcare este cauza lor adev`rat` (ea se afl` \n modul nostru de gândire carecomand` modul de via]`), consider`m aceste avertismente ni[te \ntâmpl`ri

bizare [i ne limit`m doar la a lua ni[te medicamente. Acestea, din nefericire,\n unele cazuri nu fac decât s` elimine efectul ce se manifest` fizic (de regul` A

C E S T V O L U M O

M A G I A L


37

durerea), dar cauza simptomelor r`mâne nerezolvat`, [i gre[eala este numai anoastr`.



Ast`zi, [i datorit` publicit`]ii agresive, mul]i dintre noi s-au obi[nuit ca pentru orice afec]iune, oricât de minor`, s` recurg` imediat la medicamente.

Este o metod` superficial` prin care cùt`m rezolvarea problemelor printr-un sprijin din exteriorul nostru (pilula minune), dar cauza se afl` \n noi[i este profund`.

Din p`cate, \n multe cazuri medicamentele reu[esc doar s` amor]eascò perioad` de timp cauza primar`, care se dezvolt` apoi, conducând de multeori la boli grave. De asemenea, datorit` compu[ilor chimici, medicamentele desintez` produc uneori \n plus [i efecte secundare nedorite ce pot afecta unele

organe.Trebuie s` \n]elegem c` adev`rata vindecare o \nf`ptuim prin schim-

barea modului nostru de gândire [i de ac]iune, printr-o voin]` de fier.Medicii [i vindec`torii ar trebui s`-[i concentreze eforturile \n primul

rând pentru a ne \nv`]a cum s` trìm ca s` nu ne \mboln`vim, punând mareaccent pe latura preventiv`. Dar noi suntem \ncuraja]i ca atunci când avem

dureri de cap s` lu`m calmante.Faptul c` durerea ne trece cu pilule, nu trebuie s` ne mul]umeasc`, pen-tru c` n-am rezolvat fondul problemei. Orice traum`, orice stare de disconfort,are o cauz` ce o declan[eaz` [i aici trebuie intervenit, nu s` trat`m durerea \nsine.

Sigur c` este mult mai dificil s` tratezi originea afec]iunii decât s` iei o

pilul`, dar [i rezultatele sunt pe m`sura implic`rii noastre. Altfel, ne am`gim[i ne min]im singuri.Care este situa]ia \n care merit` s` lu`m un medicament ?S` zicem c` ne doare capul [i trebuie s` particip`m la un simpozion la

care ]inem o prelegere. Lu`m pilula ca s` ne putem desf`[ura \n bune condi]iiactivitatea impus`, dar apoi, când ajungem acas`, ne lini[tim [i analiz`m careeste cauza care a putut genera anomalia. Dac` nu ne d`m seama, apel`m laun medic alopat sau terapeut pentru a depista cauza durerii, pe care o trat`mcu toat` seriozitatea conform protocului indicat de specialist.

Procedând a[a, multe boli grave [i multe necazuri mari ne-ar ocoli.Foarte periculos este, de asemenea, abuzul de antibiotice (unele sunt la

ora actual` foarte puternice), pe care le lu`m uneori pentru o simpl` r`ceal` cas-o anihil`m rapid. |ns`, prin r`ceal`, organismul nostru vrea s`-[i fac`

cur`]enie \n propria ograd`, eliminând o parte a rùlui din el (guturaiul, expec-torarea mucozit`]ilor prin tuse, etc.). Oprind brutal aceast` ac]iune de

38

expulzare cu antibiotice, toxicitatea blocat` \n organism se dezvolt`, se\nt`re[te, \nva]` \n timp s` lupte [i cu medica]ia puternic` administrat`, [id ` â ` li \ d ` ` i



dup` câteva r`celi tratate \ntr-un mod asem`n`tor ne putem trezi cu un can-cer.

|n acest sens, utilizarea antibioticelor trebuie limitat` numai la situa]iileexcep]ionale (temperatur` mare care nu cedeaz` la frec]ia cu alcool sau alte

proceduri naturale, probleme grave de respira]ie etc.).Sunt semeni de ai no[tri care prefer` tratamentele [i terapiile naturiste,

deoarece tot ceea ce este natural este mult mai bine suportat de organismuluman. Dar s` ave]i mare grij` la ce terapeut apela]i, pentru c` tratamentul

prescris, chiar dac` este natural, trebuie foarte bine acordat cu afec]iunea de

care suferi]i.Pot spune cu regret c` terapeu]ii autentici sunt pu]ini la num`r. Exist`

vindec`tori care au anumite calit`]i, dar pun câ[tigul pe primul plan [i cândinteresul material primeaz`, puterea de vindecare scade.

Sunt impostori care vând tot felul de leacuri cu sume mari de bani carechipurile vindec` toate bolile. Omul trebuie s` ia numai pastila miraculoas`

de sute de mii sau milioane de lei (care este compus` de fapt din plante pre-sate \n valoare de câteva mii de lei), [i scap` de orice boal`. |ns` \n majori-tatea cazurilor, pacien]ii se aleg doar cu pierderea financiar`.

Oamenii buni, \nc` nu exist` un leac miraculos, un panaceu universal.Cine afirm` a[a ceva v` minte [i v` stoarce inutil de bani. Exist`

\ntradev`r puteri miraculoase \n |mp`r`]ia Cerului, dar entit`]ile benefice [i

luminoase de acolo nu cer bani [i nici alte avantaje materiale pentru vinde-care.Trebuie s` recunoa[tem c` este posibil ca urmare a leacului minune

bolnavul s` se vindece. Dar oamenii trebuie s` [tie c` \n realitate au fost vin-deca]i prin puterea subcon[tientului lor, pentru c` au crezut cu t`rie c` la a[aun pre] piperat, produsul respectiv are un efect sigur.

De fapt s-au f`cut bine prin credin]a lor \n aceast` licoare. Pentru c` prin puterea credin]ei [i apa [i aerul te pot \ns`n`to[i, bineân]eles numai dac`ai dreptul de Sus s` te vindeci.

Dar câ]i dintre noi avem aceast` credin]`? Altfel ne putem vindecanumai muncind mult cu noi.

* * * A C E S T V O L U M O

M A G I A L


39

Cum putem s` ne recâ[tig`m sau s` ne men]inem starea de s`n`tate cene-a fost dat`? Simplu ! Fiind lini[ti]i [i \mp`ca]i cu noi [i cu cei din jurul

t i bi d i j tâ d ii i li â d \ t ti it t



nostru, iubindu-ne [i ajutându-ne semenii, implicându-ne \ntr-o activitatebenefic` din care s` aib` [i al]ii de câ[tigat, dozându-ne corect efortul pe care-l facem pentru a nu ne pierde starea de echilibru, alimentându-ne f`r` l`comiedar s`n`tos (cât mai pu]ine pr`jeli, multe legume, fructe, cereale, de preferin]`carne de pe[te [i pas`re - dac` se poate de curte, evitând alimentele [i bùturicu multe E-uri, bând multe lichide - ap`, ceai din plante), f`când mult`mi[care \n aer liber [i punând pe primul plan credin]a \n Creator manifestat`

prin fapte.

* * *

Nu a[ vrea s` se \n]eleag` c` numai prin supraefort ne putem\mboln`vi. Sunt [i alte „metode“ prin care se poate pierde cu u[urin]`s`n`tatea.

Lipsa de activitate, lenea, comoditatea, sedentarismul, lipsa de mi[care

duc \n aceea[i direc]ie.Pentru c` organismul uman este proiectat de Dumnezeu ca un„vehicul“ pe care noi s`-l folosim \n mod activ, pentru acumularea de noiexperien]e, pentru a \ndrepta gre[elile din trecut etc. Pe de alt` parte, omul vine

pe P`mânt [i ca s` creeze, s` lase ceva \n urma lui.De aceea, lene[ii sunt amenda]i prin tot felul de necazuri, ghinioane,

boli care au rolul s`-i mobilizeze s`-[i foloseasc` corpul fizic [i mentalul la parametri normali.

* * *

Neâmp`carea cu sine este o surs` sigur` de \mboln`vire, pentru c` cinenu se accept` a[a cum este, nu se va putea \n]elege prea bine nici cu cei din

jurul sù. {i prin aceast` atitudine vis-a-vis de via]` ne fabric`m energia neg-ativ` care produce boal`. Acela[i tip de energie este generat` [i de toatetr`s`turile de caracter negative.

Oamenii mândri, orgolio[i (orgoliul este foarte periculos pentru om),invidio[i, rùt`cio[i, bârfitori, lacomi, mincino[i, pref`cu]i, pemanent nervo[ise auto\mboln`vesc.

Mul]i, atunci când dau de sume mari de bani sau sunt numi]i \ntr-ofunc]ie important`, \[i schimb` caracterul, devin mândri, foarte orgolio[i, \n

40

loc s` \ncerce s`-[i ajute semenii, s` se aplece cu dragoste asupra celor \nsuferin]`.

Este imperios necesar s` v` corecta]i aceste tr`s`turi de caracter



Este imperios necesar s` v` corecta]i aceste tr`s`turi de caracter reprobabile cât mai ave]i timp, c`ci altfel pute]i fi lovi]i \n ceea ce ave]i maidrag pe lume.

* * *

Cred unii c` dac` merg la biseric`, se spovedesc [i \mp`rt`[escde câteva ori pe an, au rezolvat toate problemele, pot face orice pentruc` \i iart` Dumnezeu.

Spovedania este o mare binefacere pentru cel care vrea s`-[irecunoasc` gre[elile, deoarece se u[ureaz` de povara acestora, [i \[i

purific` sufletul dac` nu mai repet` rùl f`cut.|ns` cine crede c` gre[elile se [terg a[a din senin [i apoi suntem

imacula]i, se \n[eal`. Doar prin rug`ciune, prin apropierea de Divinitate, prin fapte de iubire fa]` de semeni putem s` compens`m cumva rùl

f`cut.Dac` merge]i la biseric` ca s` face]i act de prezen]`, iar \n timpulslujbei sunte]i cu mintea \n alt` parte, perturbându-i (cel pu]in energetic)

pe cei care caut` conectarea, pentru ca apoi toat` s`pt`mâna s` v` purta]i ca [i când „nu a]i avea nici un Dumnezeu“, v` pierde]i timpuldegeaba.

Bunul Dumnezeu a[teapt` de la noi fapte de credin]`. Mai mult,spun unii lumina]i: „Credin]a f`r` fapte de credin]` nu e credin]`“.Sunt mul]i care au impresia c` sunt foarte credincio[i, se declar`

ei foarte credincio[i, dar prin atitudinea lor nu prea respect` multe dincele 10 porunci dumnezeie[ti. Le consider` ca fiind facultative. A[a c`\[i permit s`-[i judece semenii cu patos, \i ur`sc [i \i invidieaz` pe al]ii

pentru bog`]ia dobândit` sau pentru alte calit`]i, sunt ve[nicnemul]umi]i [i li se pare soarta lor nedreapt`.

|n mod cert, nu aceasta este credin]a care ne poate apropia deDumnezeu. Mult mai credincios decât fariseii este cel care nu merge labiseric`, nu poste[te, nu se roag`, dar \n via]a de zi cu zi, respect` multedin cele 10 porunci. El nu con[tientizeaz`, dar este credincios prinfaptele sale.

A[adar, cùta]i s` intra]i \n Casa Domnului cu umilin]` [i smerenie[i atunci energia purificatoare a Sfântului Duh, pogorât` \n timpul slu- A

C E S T V O L U M O

M A G I A L

E S T E O F E R I T G R A T U

I T

41



p`trunde, pentru c` r`ul nu va g`si nici o fisur` \n scutul dumneavoastr` pro-tector. Poate sunte]i sceptic, dar chiar a[a se \ntâmpl`. Mai mult decât atât, or`utate \ndreptat` \mpotriva unui om pur se \ntoarce \mpotriva celui care a



r`utate \ndreptat` \mpotriva unui om pur, se \ntoarce \mpotriva celui care aemis-o, cu o for]` dubl`. Clarv`z`torii autentici simt [i v`d aceste fenomeneenergetice.

Poate \ntr-o apari]ie viitoare vom aborda [tiin]ific aceste aspecte alecunoa[terii spirituale.

* * *

A[a cum exist` Bunul Dumenzeu, exist` [i cel`lalt. |l voi numi d.... pentru c` nu vreau [i nici nu pot s`-i scriu numele (sincer \mi vine foarte greu

s` scriu aceste rânduri, am vrut chiar s` renun], dar cred c` trebuie trasneap`rat acest semnal de alarm`).

Din nefericire, mul]i dintre noi folosesc \n vorbirea curent` \n mod pe-riculos de frecvent cuvântul d...., care \i ajut` la alc`tuirea unor \njur`turi sau

pur [i simplu pentru c` a[a s-au obi[nuit, [i li se pare c` \n acest mod au unlimbaj mai interesant.

Nu este deloc interesant s` te conectezi atât de des la energia celui\ntunecat, pentru c` pute]i primi numai necazuri, ghinioane, boal`.Apelându-l foarte des pe d...., nu face]i decât s` v` \ndep`rta]i de ceea ce\nseamn` Bine.

}ine]i minte !Acest cuvânt (d...) trebuie s` dispar` definitiv din vocabularul dum-

neavoastr`.* * *

Viciile: tutunul (oricât de pu]in), alcoolul \n exces (de droguri nici numai are sens s` vorbim) [ubrezesc semnificativ s`n`tatea.

Alcoolul produce \n timp leziuni ireversibile pe creier, afecteaz` gravficatul [i sistemul digestiv etc., te poate conduce la starea de epav` uman`.

Tutunul afecteaz` grav c`ile respiratorii, pl`mânii, periclitând bunafunc]ionare a unor organe vitale (inim`, ficat, rinichi, [i altele). |n acela[itimp se num`r` printre factorii principali care determin` cre[terea acidit`]ii\n organism, luând fiin]` astfel multe boli care \n aparen]` n-au leg`tur` cufumatul. De asemenea, \i \mboln`vi]i cu nep`sare [i pe cei de lâng` dum-

neavoastr`, care nefum`tori fiind, sunt obliga]i s` v` suporte fumul.Chiar nu v` gândi]i deloc la cei dragi (copii, nepo]i) c`rora le scurta]i A

C E S T V O L U M O

M A G I A L


I T

43

via]a, doar ca s` consuma]i dumneavoastr` aceast` otrav` ?Implica]iile acestui viciu sunt mult mai ample decât s`n`tatea fizic`; el

ac]ioneaz` \n planuri subtile (care nu fac obiectul acestui volum) [i când ne



ac]ioneaz` \n planuri subtile (care nu fac obiectul acestui volum) [i când neretragem la momentul fixat de Dumnezeu din aceast` via]` lu`m cu noiaceast` \nc`rcare energetic` nociv`.

O cuno[tin]` de a mea \ntreba ceva de genul : „care este diferen]a din-tre un mort s`n`tos [i un mort care a fumat?“. R`spunsul este: „Diferen]a esteenorm` ! Mortul s`n`tos fizic [i mental se ridic` la lumin` mult` \n planulcorespunz`tor evolu]iei sale spirituale (putem s`-l numim generic RAI), iar mortul intoxicat cu tutun, alcool, gânduri [i fapte urâte ajunge acolo undemerit`, toxicitatea din corpul sufletesc, care nu moare o dat` cu trupul fizic

nepermi]ându-i o \n`l]are \n straturile spirituale superioare.“ {i abia atunci, celce a gre[it pe P`mânt va con[tientiza prostiile f`cute, [i din p`cate, suferin]acorpului sufletesc are un impact mult mai puternic asupra noastr` decâtsuferin]a \n corp fizic.

Poate, pentru mul]i dintre dumneavoastr` este un r`spuns [ocant, carem`rturisesc c` dep`[e[te limita pe care mi-am impus-o la editarea acestui

volum [i este un subiect care poate, va fi tratat \ntr-o apari]ie viitoare.Indiferent ce crede]i, debarasa]i-v` de vicii, m`car pentru impactul ne-gativ pe care-l au asupra corpului fizic. Parc`-i aud acum pe cei care spun:„Dar bunicul a trìt 95 de ani, a fumat mult [i a murit de moarte natural`!“Da, dar bunicul dumneavoastr` a trìt probabil la ]ar` (m`car tinere]ea), \n aer curat, cu alimenta]ie f`r` E-uri, cu mult` mi[care fizic`, f`r` stres [i a avut

[ansa s` aib` un organism mai rezistent. Ave]i garan]ia c` organismul dum-neavoastr` este la fel de puternic ? {i dac` da, oricum trì]i \n cu totul altecondi]ii decât a trìt bunicul dumneavoastr`, [i oricum, fumatul v` afecteaz`grav corpul sufletesc care nu moare o dat` cu corpul fizic.

Le-a[ spune tinerilor din ziua de azi care se apuc` de fumat, unii de lao vârst` fraged`, c` m`car, pentru motivul de a fi \n pas cu moda, ar trebui s`se debaraseze de acest obicei nociv, pentru c` \n ]`rile dezvoltate la care eiviseaz`, cum ar fi SUA, acest obicei a devenit o ru[ine. Numai ultimii oameni,(paria societ`]ii) mai fumeaz` acolo.

Doi prieteni ai mei, so] [i so]ie, fum`tori amândoi, care s-au \ntors decurând din America au \ntâmpinat mari probleme. |n casa gazdei, (un prietenamerican), nu puteau fuma pentru c` fumul degajat risca s` declan[eze sis-temul de stingere al incendiului cu care era prev`zut` locuin]a .Pe strad` era

de-a dreptul jenant [i nu vedeai pe nimeni tr`gând din ]igar` \n zonele civi-lizate.

44

* * *Un alt factor puternic nociv pentru organism este stresul. Cei care [i-l



p p g [asum` \n mod con[tient (lucreaz` \n condi]ii de stres) trebuie s` se gân-deasc` foarte bine la ceea ce fac, pentru c` este demonstrat [tiin]ific medical

c` stresul se acumuleaz` \n timp, [i când atinge un anume nivel critic, omulse \mboln`ve[te.

Pu]in cunosc c` perioadele de odihn` (care au multe efecte beneficeasupra organismului ) nu anuleaz` [i cumulul de stres.

Practic trebuie s` avem grij` ca acest stres adunat \ntr-o via]`, s` nuating` un prag care s` ne pun` \n pericol s`n`tatea.

* * *St`rile nervoase sunt iar`[i, periculoase. De multe ori ne enerv`m din

motive puerile [i ne afect`m starea de s`n`tate \n mod gratuit, pentru lucruricare nu ne ating deloc: s-a dat o lege nedreapt` care \ns` dezavantajeaz` pealtcineva , un politician a declarat ceva nepl`cut, o cuno[tin]` de-a noastr`

a luat o decizie contrar` sfatului nostru, etc.Sunt [i situa]ii care ne afecteaz`, [i aparent avem motiv s` ne enerv`m,dar am fi tare de[tep]i dac` nu le-am pune la suflet, m`car pe acelea carenu le putem schimba.

Se \ntâmpl` ca atunci când conduci un autoturism, un altul „s`-]i taiefa]a“. Reac]ia obi[nuit` [i imediat` (cel pu]in la noi \n ]ar`) este „de a com-

plimenta“ pe cel`lalt cu \njur`turi, gesturi obscene, cu alte cuvinte, unadev`rat „schimb de amabilit`]i“. Constat`m c`, dup` un asemenea meci,suntem \ntr-un hal de nervi \ngrozitor, tensiunea cre[te, buna dispozi]ie

piere [i astfel, ne-am \nc`rcat negativ [i am mai acumulat un pic de strescare putea s` lipseasc`.

Cu alte cuvinte, ne \mboln`vim inutil, pentru c` nu o s` reu[im s` maifacem educa]ie cuiva care nu are cei 7 ani de acas`. Pe de alt` parte, putem\ntâlni o situa]ie \n care cineva s` gre[easc` f`r` inten]ie, trecând printr-unmoment greu \n via]`, [i trebuie s`-l \n]elegem.

* * *

Spiritul critic exacerbat este boal` curat`. To]i sunt \n fel [i chip, to]i

gre[esc numai noi suntem foarte grozavi. Este amuzant cum \[i critic` uniisemenii pentru ni[te fleacuri, dar nu observ` cum cheltuiesc ei din pu]inul A

C E S T V O L U M O

M A G I A L


I T

45

pe care-l au, \n fiecare zi, pe ]ig`ri, alcool ca s`-[i ruineze s`n`tatea (vorbaaceea „nu-[i v`d bârna din propriul ochi“).

Le recomand celor care nu mai pot de grija altora s`-l lase pe Bunul



Dumnezeu s` ne judece. Noi nu câ[tig`m nimic dac` ne critic`m sau ne bâr-fim semenii, doar pierdem o energie pe care o putem folosi \n scopuri benefice

[i, orice pierdere de energie, creaz` un dezechilibru \n organism.

* * *

Dac` suntem genero[i, ne iubim semenii [i \i apreciem ajutându-i pem`sura posibilit`]ilor noastre \n mod dezinteresat, \nseamn` c` facem fapte de

credin]` pe placul Bunului Dumnezeu.S` nu fim orbi [i lacomi [i \n egoismul nostru s` nu ne pese decât s` ne

fie nou` bine, \n timp ce, aproape de noi exist` atâta suferin]`. Sunt oamenicare trebuie [i merit` s` fie ajuta]i cu hran`, \mbr`c`minte , o vorb` bun`, unsfat prietenesc etc. Ajutorul pe care-l d`m unui prieten, ca [i el la rândul lui s`ne faciliteze ceva, sau pentru c` cineva din familia lui are o func]e important`

[i la o adic` putem profita, acela nu este ajutor, este interes.Când ajut`m sau d`ruim, trebuie s` facem aceste gesturi cu dragostedin toat` inima, f`r` s` a[tept`m vreodat` ceva \n schimb. Aceasta este ati-tudinea corect` [i bine primit`. Vede]i \n jurul dumneavoastr` mul]i oamenis`rmani. Nu a[tepta]i s` v` cear` ei, ci d`rui]i-le dumneavoastr` cele trebuin-cioase, pentru ca ei s` poat` supravie]ui [i \nf`ptui destinul dat. Sunt c`mine

de copii orfani sau abandona]i, c`mine de batrâni, mul]i pensionari care, dup`o via]` de munc`, nu-[i pot pl`ti nici \ntre]inerea. Dac` dumneavoastr` nu-iajuta]i, atunci cine? Pentru c` majoritatea celor \n drept s` o fac`, nu-[i v`ddecât propriile lor interese.

Face]i \n a[a fel ca, [i \n sufletul celor am`râ]i, s` se aprind` flac`rabucuriei, c`ci Bunul Dumnezeu vã va rãsplãti \nzecit. A[a c` cine d`, \[i d` lui,cine ia de la al]ii, ia de la el. Atunci când face]i o poman` pentru sufletul cuivadrag plecat dintre noi, pune]i \n pachetele alc`tuite cu dragoste, alimente decalitate, care s`-i bucure pe cei ce le primesc. Dac` ave]i o situa]ie material`delicat`, da]i un simplu covrig de poman`, dar da]i-l din inim` [i va fi la felde bine primit. S` nu v` zgârci]i dac` ave]i posibilit`]i, pentru c` satisfac]ia[i bucuria celor ce primesc pomana, ajung \n mod real, prin puterea gândului,la sufletul \n numele c`ruia s-a dat hrana [i acesta simte \ntradev`r o senza]ie

de fericire. Nici nu putem descrie \n cuvinte vibra]iile \nalte de lumin` care-i\nv`luie pentru faptul c` \n numele lor, sunt ajuta]i oameni aici pe p`mânt, iar

46

noi cei apropia]i lor nu i-am uitat [i le cinstim memoria prin fapte de credin]`[i nu cu plânsete care n-ajut` pe nimeni.

Din contr`, bocetele produc mult` suferin]` celor pleca]i dintre noi,



pentru c` durerea noastr` exteriorizat` f`r` m`sur` devine o energie negativ` pe care o transmitem corpului lor sufletesc. Sau mai simplu spus, ei

recepteaz` ce emitem noi. Le transmitem dragoste, vor fi \nv`lui]i dedragostea noastr`; le transmitem lacrimi de suferin]`, sufletul lor va fi ars delacrimile noastre.

* * *

Atunci când suntem invita]i la o aniversare, cump`r`m de obicei uncadou. S` [ti]i c` este foarte important ca acel cadou s`-l d`rui]i din suflet [i\n acela[i timp s`-l bucure pe s`rb`torit. Bucuria lui vi se va transmite ener-getic dumneavoastr` [i ve]i avea mult de câ[tigat prin recep]ionare unei ast-fel de energii benefice, chiar dac` aten]ia respectiv` v-a costat ceva mai mult.

Tat`l meu, Dumnezeu s`-l lumineze acolo unde este el acum, avea pe

vremuri (anii ‘60) un prieten foarte bun, [tiu c` se numea Ni]u. Acesta a fosttrimis \n interes de serviciu \n Japonia [i când s-a \ntors, pe lâng` alte aten]ii,tat`l meu a primit de la el un desf`c`tor de conserve [i o unghier`, amândou`fabricate cu sim] de r`spundere dintr-un o]el excep]ional [i \n mod cert n-aufost cump`rate de la solduri, cum fac unii ca s` scape de obliga]ii. {i \n ziuade azi, dup` aproape 40 de ani, eu folosesc acea unghier` [i acel desf`c`tor

de conserve pentru c` sunt mai bune decât altele noi, de firm`. {i de fiecaredat` când le utilizez, m` gândesc cu drag la domnul Ni]u, [i \i mul]umesc.S`-i dea Dumnezeu s`n`tate, dac` mai este printre noi, sau Dumnezeu s`-llumineze dac` a p`r`sit P`mântul, pentru c` nu mai [tiu nimic de dânsul dezeci de ani.

A[a c` domnule Ni]u, dac̀ mai e[ti printre noi [i sim]i câteodat` o starede bine care parc` vine de undeva, din exterior, s` [tii c` s-ar putea s` des-fac eu o conserv`.

Vede]i cum, un cadou simbolic, poate bucura pe cineva practic toat`via]a !

* * * A C E

S T V O L U M O

M A G I A L


I T

47

La polul opus generozit`]ii stau egoismul, l`comia, \n[el`toria caregenereaz` mult` durere [i sup`rare celor nedrept`]i]i, [i când se va face drep-

i i i i il i i i il



tate, tot ceea ce a]i emis negativ [i toate necazurile pricinuite semenilor se vor \ntoarce \mpotriva dumneavoastr` cu o for]` devastatoare.

Pentru c`, cei ce \ncalc` legile divine universale, pl`tesc scump.Singura necunoscut` aici este momentul \n care ei primesc nota de plat`

pentru r`ul creat, dar este irelevant dac` raport`m la scara evolu]iei spiritualeve[nice. Faptul c` sc`p`m nepedepsi]i 10-20 de ani aici pe p`mânt, nici nu sesimte la nivel universal [i, cu cât pl`tim mai târziu, exist` riscul s` acumul`mmai multe gre[eli.

|n multe tranzac]ii, afaceri, vânz`ri de case, autoturisme, când estevorba de sume importante de bani, mul]i nu [tiu cum s` te p`c`leasc` ascun-zându-]i diferite defecte. E o chestiune de timp pân` când cel`lalt realizeaz`c` a fost \n[elat. {i, toat` sup`rarea \ndrept`]it` a celui \n[elat, se transmiteenergetic celui care a p`c`lit, pricinuindu-i \n timp diverse necazuri sau prob-leme de s`n`tate.

A[a c`, \ntr-o afacere câ[tig` cel care a ob]inut un pre] corect, dar \nacela[i timp, [i-a mul]umit [i partenerul, iar amândoi se pot privi \n ochi f`r`resentimente, atunci când se vor mai \ntâlni.

Sau altfel spus, „ \nvinge“ \ntradev`r \ntr-o afacere cel ce câ[tig` ener-getic (pot fi ambii parteneri deopotriv`).

* * *|n ceea ce prive[te rela]iile sau alte leg`turi interumane de prietenie, de

colegialitate, trebuie s` avem t`ria s` recunoa[tem atunci când am gre[it (cugândul, cu vorba , cu fapta). „O gre[eal` recunoscut` este pe jum`tate iertat`“,spune un vechi proverb românesc. Sunt foarte penibile situa]iile când cineva\[i men]ine cu t`rie p`rerea \ntr-un domeniu \n care nu este preg`tit, doar pen-tru c` el crede c` le [tie pe toate sau c` o opinie contrar` chiar demonstrat`[tiin]ific nu este pe placul lui.

Oamenii de acest gen nu reu[esc s` ne demonstreze decât c` sunt orgo-lio[i [i pro[ti. Pentru c` cineva \ntradev`r inteligent, chiar dac` nu arecunoa[tere \ntr-un anumit domeniu, are deschiderea necesar` de a se informasau m`car se ab]ine de la comentarii, eventual pune \ntreb`ri. Mul]i nu de]in

nici m`car 5% din informa]ii despre o tem`, o persoan` sau o anumit` situa]ie,dar se apuc` s` comenteze sau s` critice chiar virulent.

48

Dac` nu sunte]i \n mijlocul evenimentelor, ab]ine]i-v` s` v` expune]i punctul de vedere la modul absolut, c`ci deveni]i ridicoli, agresând energeticni[te oameni nevinova]i [i veninul emis se va \ntoarce la „surs`“.

P t ` i i i it



Pentru c`, noi primim ceea ce emitem.Una dintre situa]iile cele mai stupide pe care le-am \ntâlnit, au fost cele

\n care cineva a \ncercat s` m` conving` de contrariul a ceea ce am trìt eu prin propriile mele experien]e. V` da]i seama, este ca [i cum dumneavoastràve]i o Dacia ro[ie [i eu \ncerc s` v` conving contrazicându-v` pe un tonsuperior c` de fapt sunte]i posesorul unui Trabant verde. Nu devin eucaraghios ? Procedând a[a, ve]i constata c` lumea \ncepe s` v` evite pentruc` deveni]i obositor. Aceea[i senza]ie o genereaz` cei care, \n timpul unor

discu]ii, \ncep s` se vaite la nesfâr[it, cu alte cuvinte \[i de[art` tot sacul cunecazuri \n bra]ele voastre. Prin aceast` atitudine, f`r` voia lor, se transform`\n vampiri energetici, [i dup` o astfel de \ntâlnire pleci cum se spune „golitde energie“.

S` [ti]i c`, nim`nui nu-i face pl`cere s` v` asculte povestind \n contin-uu despre toate suferin]ele voastre [i cu timpul, lumea v` va ocoli.

Unul dintre motivele importante pentru care unii oameni nu sunt dori]i\n societate [i nu prea au prieteni, este [i faptul c` \ncearc` s` trìasc` invol-untar pe energia altora.

Oricum, cei care cupleaz` la astfel de discu]ii ar fi bine s` [tie c` esteo mare gre[eal` s` se \ncarce cu problemele altora; ei trebuie s`-[i consacreenergia pentru a-[i dep`[i propriile greut`]i. |n caz contrar, nu face]i decât s`

v` dezechilibra]i energetic [i s` preg`ti]i terenul pentru o viitoare afec]iune.Ce-i de f`cut \n astfel de cazuri? Ruga]i-l pe interlocutorul dumneav-oastr` s` comute discu]ia pe subiecte mai pl`cute sau mai interesante, de lacare eventual pute]i \nv`]a ceva, \n caz contrar scurta]i \ntrevederea la min-imul posibil [i, pe viitor, r`ri]i cât se poate de mult contactele cu el.

Un caz aparte, sunt oamenii care se vait` de „mama focului“ c` nu leajung banii pentru mâncare, achitarea \ntre]inerii etc. dar stau \n apartamentesau case de peste 30.000 de dolari. Ei nu admit \n ruptul capului s` se mute\n spa]ii mai modeste pentru a ie[i din impas. S` [ti]i c` \l mânia]i peDumezeu. |nzestra]i cu o asemenea avere nu ave]i dreptul s` v` plânge]i.Gândind corect, f`r` s` v` lega]i \n mod boln`vicios de pere]ii \n care locui]i,

pute]i s` v` asigura]i din resurse proprii un trai decent pân` la sfâr[itul vie]ii.Tot epuizan]i sunt cei care au ni[te fixa]ii pe anumite subiecte [i

episoade din via]a lor, ]i le povestesc ori de câte ori te \ntâlnesc, chiar dac`tu le [tii pe dinafar`, dar pân` nu-[i fac num`rul nu scapi (mai ales vârstnicii A

C E

S T V O L U M O

M A G I A L


I T

49

au acest talent). Sunt oameni c`rora le place foarte mult s` se aud` vorbind [inici nu-i prea intereseaz` dac` \i ascult` cineva sau nu. |n situa]ia \n care vreis` le spui [i tu câteva cuvinte, nu-]i permit, pentru c` vor s` se aud` numai peei



ei.|nv`]a]i oameni buni s`-i asculta]i [i pe cei din fa]a dumneavoastr`,

dac` nu din respect, m`car c`, de multe ori ave]i ceva de \nv`]at.Am observat c` aceast` tipologie uman` are [i mania de a arunca vina

\n exterior. Al]ii sunt de vin` pentru ceea ce li se \ntâmpl` lor, ei n-au gre[itniciodat` cu nimic.

Vinova]i sunt, prietenii, rudele, guvernul, etc. pentru situa]ia \n care auajuns. Dar lipsa de prevedere de care au dat dovad` \n via]`, indolen]a, lenea,

dezorientarea, neseriozitatea i-a condus aici. Nici nu-[i dau seama mul]i ([inici nu afl` \n multe cazuri) cât de mult pierd prin neseriozitate \n via]`.Pot rata multe oportunit`]i f`r` s` afle, c`ci nimeni nu le spune „ ]i-a[

\ncredin]a un post bine pl`tit, o afacere foarte avantajoas` sau a[ garanta pen-tru tine dac` nu m-ai fi dezam`git \n situa]ia X sau Y“. {i uite a[a, suport`mconsecin]ele prostiilor f`cute anterior [i se verific` \nc` o dat` c` tot ceea ce

gre[im pe acest p`mânt, pl`tim.Suntem sanc]iona]i direct dar percepem indirect prin sc`derea calit`]iivie]ii.

* * *

Vrem de multe ori s` ob]inem un anumit avantaj de la o cuno[tin]`, dela [eful ierarhic, oricum de la o persoan` pe care nu o prea avem la inim` dinindiferent ce motive.

Ne adres`m cu zâmbetul pe buze foarte politicos dar,\n interiorul nos-tru fierbem, iar aceast` stare l`untric` se transpune printr-o agresiune ener-getic` \ndreptat` c`tre interlocutorul nostru. {i constat`m cu surprindere c`,r`spunsul primit nu concord` cu modul mieros cu care ne-am adresat. Noi ne-am fi a[teptat s` ni se r`spund` cu aceea[i amabilitate [i s` ni se satisfac`dolean]a.

Ce se \ntâmpl` de fapt: energia negativ` care pleac` din noi simultan cuvorbele alese, este corect perceput` de câmpul energetic al celui c`ruia neadres`m. |l irit` pe acesta [i \n mod incon[tient el ne r`spunde precummerit`m.

De multe ori, \ns`, lucrurile nu se opresc aici. Pentru c` r`spunsul nu nesatisface, ne enerveaz`, iar interlocutorul nostru ne devine [i mai antipatic,

50

conflictul energetic se amplific` [i, câteodat` se ajunge la ruperea rela]iilor.Vinova]i pentru ceea ce se \ntâmpl`, suntem \ns` numai noi, cei caregener`m aceste conflicte energetice, pentru c` gândim anapoda [i n-am\nv`]at c` nu avem voie s` urâm pe nimeni nici s` fim sup`ra]i (nici m`car



\nv`]at c` nu avem voie s` urâm pe nimeni, nici s` fim sup`ra]i (nici m`car pe cei ce ne-au gre[it), nici s` desconsider`m pe nimeni.

Când cineva ne-a nemul]umit, este normal s` fim sup`ra]i pe respec-tivul cinci secunde, un minut, cinci minute. Suntem oameni, [i pentru ceimai mul]i dintre noi, pân` vom atinge gradul de evolu]ie la care, din reflexs` nu ne mai irite nimic din ceea ce ni se \ntâmpl`, nici m`car o secund`, maieste o cale lung`.

Pericolul nu-l reprezint` minutul de sup`rare, ci neputin]a noastr` de a

ierta, ceea ce duce la crearea unei st`ri permanente de iritare, care genereaz`energie negativ`, \nboln`vindu-ne treptat. Dac` reu[im printr-un efort devoin]` s` ne \mp`c`m \n adâncul inimii cu to]i, o s` constat`m cu sur-

prindere, c` acelea[i rug`min]i adresate la fel de civilizat, vor avea unr`spuns mult mai avantajos pentru noi.

{i dup` câteva experien]e de acest gen, vom ajunge la concluzia c` ne

cost` prea mult s` urâm pe cineva. {i vom \nregistra un mare progres \nmodul nostru de gândire.

* * *

Se consum` foarte mult` energie pe planeta P`mânt \n mod inutil prinfel de fel de dispute pe teme religioase sau datorit` unor p`reri diferite \nceea ce prive[te spiritualitatea.

Din punctul meu de vedere nu conteaz` (sau conteaz` mult prea pu]in)dac` credem sau nu \n reâncarnare, de exemplu . Au \ns` o importan]`imens` pentru noi [i semenii no[tri faptele de iubire moral` pe care le facemaici pe p`mânt [i cuno[tin]ele [tiin]ifice din toate domeniile pe care le acu-mul`m [i ne ajut` s` fim mai buni (de la Valeriu Popa citire).

Adic` s` facem cât mai mult bine \n jurul nostru [i s` ne preg`tim pen-tru ce urmeaz` mâine.

Altfel, ne pierdem \n discu]ii sterile risipind o energie pre]ioas`, [i nu„construim“ nimic valoros pentru sufletul nostru.

* * * A C E

S T V O L U M O

M A G I A L


I T

51

Dac` nu exist` un singur mod de alimenta]ie benefic general valabil,datorit` cerin]elor specifice fiec`rui organism \n parte (mai ales \n situa]ii deboal` ) modul de gândire corect este acela[i pentru to]i oamenii respectiv



boal` ), modul de gândire corect este acela[i pentru to]i oamenii, respectivgândirea pozitiv` cu care ne putem integra \n marele ocean de lumin` al spir-

itului universal.Trebuie s` gândim benefic f`r` excep]ie [i cei boga]i [i cei s`raci [i cei

inteligen]i [i cei mai pu]ini dota]i cerebral [i cei cu trei doctorate [i cei cu patruclase primare, dac` vrem s` evolu`m spiritual.

* * *

Este absolut obligatoriu s` gândim pozitiv pentru c` ast`zi suntem ceeace am gândit ieri , iar mâine vom deveni ceea ce gândim acum.

CEZAR DUMITRACHE

P.S. Dac` considera]i c` pute]i deveni mai buni \nsu[indu-v` din ideilecomentate anterior, \nseamn` c` am câ[tigat \mpreun`.

R`mâne s` medita]i, s` judeca]i [i, propria dumneavoastr` intui]ie vadecide.

52



TERAPII ADIACENTETRATAMENTULUI NATURIST

A C E

S T V O L U M O

M A G I A L


I T

53



AVERTISMENT

Terapiile prezentate \n acest capitol, pot fi foarte periculoase dac`

nu sunt aplicate la sfatul [i sub \ndrumarea strict` a unui medic alopatspecialist \n astfel de tratamente, sau a unui terapeut autentic cu expe-rien]` \n astfel de proceduri.

|n func]ie de terapia aleas`, pacientul trebuie s` dispun` de ocondi]ie fizic` [i un suport energetic minime obligatorii, \n caz contrar

putând surveni afec]iuni grave, mergând ( Doamne fere[te !) pân` la

deces.Credin]a puternic` \n Dumnezeu este vital` pentru ob]inerea vin-dec`rii.

* * *

Prin regimurile, terapiile [i re]etele inserate \n continuare, am

urm`rit s` relat`m cât mai obiectiv cu putin]` efectele lor benefice,dovedindu-se extrem de eficiente atunci când s-a lucrat corect cu ele.Re]etele sunt culese din medicina tradi]ional` [i au caracter infor-

mativ. O parte din ele au fost experimentate chiar de Valeriu Popa, iar regimurile \i apar]in \n totalitate ( concep]ie, prezentare [i terapeutic`).

Rela]ii suplimentare (informare, documentare) pute]i ob]ine \nmod gratuit de la doamna Sanda {tefan, tefelon: 0745 153 875.

54

POSTUL

Postul, care este o ac]iune de renun]are complet` sau par]ial` de lahran`, reprezint` principalul mijloc de vindecare [i transformare a



, p p p j [fiin]ei umane prin eliminarea otr`vurilor toxice din corp.

Cel mai des \ntâlnit, cu o larg` r`spândire \n rândul popula]iilor dediferite na]ionalit`]i este postul religios, pentru români postulcre[tinesc. Practicat de mii de ani, transmis din genera]ie \n genera]ie ela devenit parte integrant` din via]a cre[tinului practicant.

Motivat sentimental [i religios de exemplul lui Iisus Hristos, pre-cum [i de evenimentele legendare din via]a bisericii cre[tine, postul se

]ine \n diferite perioade ale anului, având durate [i grade de severitatediferite, \n func]ie de evenimentul la care se face referin]`.Se subân]elege c` postul are efect global de dezintoxicare [i

purificare a structurii fizice [tiindu-se c` produsele de origine animal`se altereaz` rapid l`sând multe reziduuri \n organism. Astfel, \n tradi]iacre[tin`, postul Pa[telui are rolul de a cur`]a fiin]a uman` dup` excese-

le alimentare din timpul iernii permi]ându-i rena[terea la o condi]ie mai pur` [i vital` \n acord cu noile for]e regeneratoare ale prim`verii; la fel postul Cr`ciunului preg`te[te omul pentru perioada iernii. Aceasta esteforma cea mai u[oar` de post \n care nu se consum` alimente de orig-ine animal` (carne, ou`, icre, lactate).

O alt` abordare a postului este cea [tiin]ific` care studieaz` corpuluman utilizând tehnolohie de ultim` or` \n domeniul electronicii, fizicii,chimiei, [.a.m.d.

|n mod inexplicabil pentru medicina clasic`, naturi[tii reu[esc s`„p`c`leasc`“ o serie de boli considerate incurabile printr-un mijlocfoarte simplu [i extrem de eficient, \ns` foarte puternic care este postulnegru. El este practicat \n clinici specializate, renumite fiind cele dinAustria, Elve]ia, fosta U.R.S.S., Statele Unite, etc. Pacien]ii sunt asista]ide medici cu experien]` \n domeniu, programul este riguros, postul fiindasociat [i cu alte terapii naturiste menite s` dezintoxice organismul, s`\i refac` echilibrul pierdut ca urmare a unui mod de via]` dezordonatcare \ncalc` legile naturii.

Acest tip de post este indicat drept cur` de dezintoxicare fiind te-rapia cea mai puternic` [i cu efectele cele mai rapide atât pentru vinde-

carea trupului, cât [i a sufletului.Este forma de post recomandat` persoanelor cu o voin]` foarte A

C E

S T V O L U M O

M A G I A L


I T

55

puternic`, precum [i celor afla]i \n situa]ii limit` [i care au o motiva]ie pentru a recurge la acest tip de tratament.

Valeiu Popa, fiind el \nsu[i un practicant al postului negru, cel mailung pe care l-a ]inut fiind de 52 de zile, l-a promovat ca form` de trata-



ment, având rezultate spectaculoase. Pentru oamenii ajun[i \n pragul dis-

per`rii, bolnavi irecuperabili pe cale medical`, f`r` speran]` de via]`,aceast` terapie reprezenta ultima solu]ie. |n cazurile de cancer [i toatebolile grave este considerat principala „terapie-[oc“ a medicinii naturiste,

prin aceasta stopându-se evolu]ia lor [i chiar vindecându-se.Postul negru nu este recomandat \n primul rând persoanelor sub-

ponderale, cu o vitalitate sc`zut`, hipotensive, cu caren]e grave de min-

erale [i vitamine. |n aceste cazuri, sunt de preferat posturile cu sucuri delegume [i fructe.De la caz la caz, Valeriu Popa recomanda 7,14 sau 21 zile de post

cu ap` distilat`. Foarte rar sugera posturi de 21 de zile sau mai mult.Celor afla]i \n situa]ii limit` le spunea franc: „Omule, fizic e[ti mort,energetic mai ai \ns` [anse. Lupt`, f` ce ]i-am recomandat [i po]i sc`pa.“

Dânsul nu garanta via]a sau vindecarea nim`nui: „Eu nu sunt Dumnezeu,nu eu \]i dau via]`, nu eu te pot salva; pot \ns` s`-]i spun ce au f`cut al]isemeni [i contemporani cu tine afla]i \n situa]ii similare cu a ta, care acumtr`iesc, care au ie[it din pr`pastia mor]ii.“

|n timpul postului se consum` 2 litri de ap` distilat` (pentru uz ali-mentar) pe zi [i se fac dou` clisme: una diminea]a cu 2 litri ceai demu[e]el [i alta seara cu 2 litri de ceai de rostopasc`. Cei doi litri de lichid

pentru clism` se introduc \n dou` sau mai multe reprize pentru a nu for]acolonul.

Este bine ca postul s` fie \nso]it de rug`ciune pentru c` el are darulde a ac]iona asupra fiec`rui aspect din fiin]a uman`, fiind prilej decur`]ire a min]ii [i sufletului [i de \n`l]are spiritual .̀

Pe durata postului este bine s` ave]i activitate fizic` [i intelectual`

moderat` (atât cât este posibil), s` se evite statul \n pat peste limitafireasc`, necesar` somnului. Feri]i-v` de situa]ii conflictuale, dicu]ii con-tradictorii.

|mp`ca]i-v` [i ierta]i pe to]i cei care considera]i c` v-au nec`jit [icere]i-v` iertare celor c`rora le-a]i gre[it; astfel postul câ[tig` mult \n efi-cien]`.

Nu posti]i \n scopuri revendicative, protestare c`ci vibra]iile nega-tive cu care v` \nconjura]i \n asemenea situa]ii v` afecteaz` s`n`tatea.

56

Tot pe parcursul postului, limba se racleaz` cu o spatul` de lemn(coad` de lingur` de lemn), de 2-3 ori/zi, de fiecare dat` când limbadevine \nc`rcat`.

La fel de important` ca postul \n sine, dar prezentând riscuri mari



pentru s`n`tate dac` e f`cut` incorect - este revenirea din post.

De obicei, Valeriu Popa recomanda 7 zile de revenire, perioad` \ncare se consum` \n continuare 1 pân` la 1,5 litri de ap` distilat` zilnic,la care se adaug` :

- \n prima zi : zeama de la o lingur` de orez fiert \n 0,5 litri ap` dis-tilat` timp de 10 minute

- \n a doua zi : zeama de la 2 linguri de orez fiert \n 0,5 litri ap` dis-

tilat` timp de 10 minute- \n a treia zi : zeama de la 3 linguri de orez fiert \n 0,5 litri ap`distilat` timp de 10 minute

- \n a patra zi : Se fierb 3 linguri de orez [i una de arpaca[ \ntr-unlitru de ap` distilat`, 10 minute. Se bea zeama [i se consum` 2-3 linguride fiertur` treptat pe parcursul zilei.

- \n a cincea zi : Se fierb 4 linguri de orez [i 2 linguri de arpaca[\ntr-un litru de ap` distilat`, 10 minute. Se consum` zeama [i jum`tatedin fiertur` pe parcursul zilei.

- \n a [asea zi : Se fierb 4 linguri de orez [i 3 linguri de arpaca[ \ntr-un litru de ap` distilat`, 10 minute. Se bea zeama [i se consum` fiertu-ra pe parcursul zilei.

- \n a [aptea zi : Se fierb 5 linguri de orez [i 3 linguride arpaca[\ntr-un litru de ap` distilat`, 10 minute. Se bea zeama [i se consum`fiertura.

|n cazul posturilor de 3-4 s`pt`mâni [i mai mult, perioada derevenire de 7 zile trebuie prelungit` \n func]ie de organism. Dup` aceas-ta, fiecare intr` pe un regim echilibrat, specific fiec`ruia [i bolii respec-tive.

Efectele secundare ale postului negru \[i fac apar]i]ia \nc` din primele zile. Apar diverse tulbur`ri, oboseal`, transpira]ii, tremur`turi, palpita]ii, gre]uri, v`rs`turi, tulbur`ri vizuale, cefalee, nervozitate, iri-tabilitate - care sunt provocate de eliminarea toxinelor sub diverseforme [i de un consum energetic mai mare din partea organismului pen-tru a le expulza. |n fa]a unor astfel de manifest`ri nu trebuie s` v` spe-

ria]i [i s` \ntrerup`]i postul, prin aceste elimin`ri se regenereaz` [iregleaz` anumite func]ii [i procese ale corpului. A C E

S T V O L U M O

M A G I A L E S T E O F E R I T G R A T U

I T

57

Tot pe parcursul postului se elimin` gradat [i diverse „ impurit`]i“din aura energetic` [i Lumina interioar` se va manifesta din ce \n ce mai

pregnant \n voi. Deveni]i astfel mult mai u[ori [i mai ferici]i.Aten]ie! Dac` se urm`re[te un post negru mai mare de 5-7 zile, este

bi ` fi f` b h di l` d i li C l i



bine s` fie f`cut sub supraveghere medical` de specialitate. Consulta]i un

medic naturist \nainte s` v` hazarda]i la astfel de auto-tratamente [i asigu-ra]i-v` c` ave]i asisten]a lui.

SANDA {TEFAN

58

T`ierea sub limb`

Este o alt` terapie veche practicat` \n ]ara noastr`.De când ne [tim am auzit de câte un b`trân sau o b`trân` la ]ar`

i b li b` \ i l `lbi “ di ` h i i i



care taie sub limb` \n special pentru „ g`lbinare“, adic` hepatite, icter [i

boli ale ficatului. |ns` efectul este benefic \n orice boal` [i pentruoricine. Se elimin` astfel toxine ce nu pot fi \ndep`rtate pe alte c`i dinorganism. Sângele toxic vine din ficat eliberându-se astfel sistemulhepato-biliar. Ficatul - care reprezint` farmacia organismului - \[i reia

prin aceast` procedur` func]iile corecte [i de aici \ncep s` func]ionezenormal [i celelalte organe de filtrare [i eliminare: bil`, rinichi, pancreas.

Cele dou` vini[oare care sunt crestate au leg`tur` direct` cu fica-tul [i reprezint` un canal de deversare pentru tot ce este r`u \n sânge.Când ele sunt negre (adic` pline) toxinele r`mân \n sânge. {i a[a apar tot felul de boli.

Iritarea permanent` a celulelor de toxin`, conduce la o disfunc]ie aficatului. El constituie o minune \nchis` \n el. Func]ia sa este atât de sta-

bil` \ncât \l putem califica drept un organ extraordinar. |n plus fa]` deimportanta sa func]ie de eliminare a produ[ilor toxici, el ia parte \n maimulte moduri la metabolismul organismului. Când el este bolnav, cor-

pul \ntreg este afectat. Atunci când func]ioneaz` normal, totul este cugrij` transformat [i filtrat de ficat. Toxinele sunt de asemenea descom-

puse, distruse inofensiv [i eliminate. Ficatul are deci constant nevoie deo irigare bun` sangvin`.

Atunci când el este atins, nu mai are capacitatea de a descompunesuficient diferitele toxine, el p`trunzând astfel \n circuitul sangvin

provocând o iritare cronic` a ]esuturilor celulare [i constituind un teren propice cancerului. Deci, \n primul rând ar trebui \ngrijit [i cur`]at ficat-ul \n lupta \mpotriva oric`rei boli.

Revenind la terapia sus men]ionat`, rezultate foarte bune s-au

ob]inut \n :- boli ale ficatului : ciroz`, icter, cancer, hepatite, steatoz` (se elim-

in` fibrina din ficat)- cancere de orice tip- tensiune (mic`, mare, oscilant`)- ateroscleroz`

- reumatism- boli ale rinichilor (efecte de excep]ie \n cazul bolnavilor cu dia- A

C E

S T V O L U M O

M A G I A L E S T E O F E R I T G R A T U

I T

59

liz`)- tulbur`ri de menopauz`- acnee- psoriazis

boli autoimune : colegenoz` lupus



- boli autoimune : colegenoz`, lupus

- diabet- pancreatite- ulcer varicos, varice, arterit`, tromboflobit`- gut`- boli de nervi- prostat`

- impoten]`, frigiditate- miopie, retinopatie, cataract`- dureri de capEste bine de [tiut ca atuci când v` tìa]i sub limb` s` mânca]i ceva

\nainte [i s` be]i un ceai \ndulcit sau un suc dulce pentru a evita o criz`de hipoglicemie. Nu se \ntâmpl` nimic, \ns` pute]i avea o senza]ie de

ame]eal`, o paloare brusc` [i transpira]ie. Deci, nu v` duce]i ca la anal-ize: nemânca]i [i nebù]i.Pentru efect maxim [i pentru cur`]area cât mai complet` a ficatu-

lui, se impune tìerea sub limb` de 3 ori \n 3 luni, adic` o dat` pe lun`sau de 3 ori \n maxim 6 luni.

Tìatul sub limb` ar trebui \nso]it de cura de dezintoxicare de o zicu laxativ [i ulei de m`sline pentru a elimina depunerile din vezica biliar`[i a elibera ficatul de colesterol.

Este bine ca \nainte de a \ncepe o diet` naturist` s` face]i tìereasub limb` [i cura de dezintoxicare. Asta \nseamn` peste 50% vindecare [iechivaleaz` cu multe zile de post negru.

Dup` ce v-a]i tìat sub limb` de 3 ori, este bine s` o mai face]i odat` pe an, prim`vara, pentru \nter]inere.

Cura de dezintoxicare de o zi se poate repeta la \nceput o dat` pelun`, apoi o dat` sau de dou` ori pe an.

Cura de dezintoxicare de o zi o d`m pe pagina urm`toare.

Aten]ie la condi]iile igienico-sanitare \n care v` tìa]i sub limb`!Castronul \n care devars]i sângele trebuie s` fie de unic` folosin]` (el se

arunc` , NU se spal` [i NU se folose[te la alt pacient); lama cu caresunte]i tìat trebuie s` fie steril` [i unic` (se arunc` dup` folosire), iar cel60

care v` taie trebuie s` poarte m`nu[i sterile. Asigura]i-v` c` sunt\ndeplinite toate condi]iile [i nu va exista pericolul s` v` infecta]i sau s`contacta]i alt` boal`.

SANDA {TEFAN



SANDA {TEFAN

A C E S T V O L U M O

M A G I A L E S T E O F E R I T G R A T U I T

61

Cura de dezintoxicare de o zi

Ave]i nevoie de:- 2 plicule]e de sare amar` (sulfat de magneziu) din farma-

cie de 30 gr plicule]ul pe care le dizolva]i \n 750 ml ap` Ob]ine]i o



cie de 30 gr plicule]ul pe care le dizolva]i \n 750 ml ap`. Ob]ine]i o

solu]ie laxativ` pe care o \mp`r]i]i \n 3 c`ni de câte 250 ml fiecare.- 200 ml ulei de m`sline presat la rece + zeama de la 3 l`mâi

|n ziua respectiv` lua]i masa de diminea]` la ora 10.00 [i pân` laora 14.00 nu mai mânca]i nimic.

Ora 14.00 - Lua]i prima can` (250 ml) de laxativOra 16.00 - Lua]i a doua can` (250 ml) de laxativ

Ora 18.00 - Se \nghite uleiul de m`sline (250 ml) cu zeama de la3 l`mâi [i apoi, obligatoriu se st` pe partea dreapt` 1/2 or`.Ora 22.00 - Lua]i ultima can` (250 ml) de laxativOra 23.00 - Se m`nânc` o can` de gri[ fiert \n lapte.Pe parcursul curei se poate bea ap` \n afar` de o or` \nainte [i o or`

dup` ce lua]i uleiul.

Ve]i avea multe scaune; e bine s` v` controla]i fecalele pentru avedea ceea ce elimina]i.Excesul de bilirubin` precipit` sub form` de bilu]e verzi gelati-

noase (sunt \mbibate cu ulei), colesterolul sub form` de bilu]e albe; iar nisipul [i mâlul ies ca atare.

Dup` cura de dezintoxicare pute]i \ncepe regimul naturist propriu-zis.

Aten]ie!- Cei cu diabet, pe parcursul curei pot mânca normal \ns` \n can-

tit`]i foarte mici. O or` \nainte [i dup` ce lua]i uleiul de m`sline numânca]i nimic.

- Cei cu gastrit` hiperacid` [i ulcer nu folosesc solu]ia laxativ`,

ci numai solu]ia uleioas` de la ora 18.00. |n schimb, timp de dou` zile,\ncepând cu ziua \n care se face cura, vor face dou` clisme pe zi: unadiminea]a [i una seara.

SANDA {TEFAN

62

Minunile urinoterapiei - ca remediu universal

Iubitorul Dumnezeu care are grij` de toate ne-a dat un dar atât depre]ios [i de valoros chiar de la na[tere care are posibilitatea s` vindece



pre]ios [i de valoros chiar de la na[tere care are posibilitatea s` vindece

aproape orice boal`.Terapia cu urin` poate fi f`cut` de oricine, tân`r sau b`trân, chiar

[i copil, la domiciliu [i f`r` o cheltuial` oarecare.„Apa vie]ii“ - este un dar primit de la Creator pentru bun`starea

noastr` fizic`. Ea a fost folosit` de oameni din toate timpurile. Terapian-a fost niciodat` pierdut`, cu numai t`inuit`. Ea a fost atestat` \nc` de

acum dou` milenii când medicii romani Galen (129-199 \. Hr.) [i Pliniu(25-79 d. Hr.) recomandau acest remediu pentru vindecare oamenilor suferinzi.

Cartea canadianului A. L. Pauls „Shivambukalpa“ indic` urina cametod` de tratament.

O alt` carte „ The water of life“ a englezului John W. Armstrong

vorbe[te despre puterea de vindecare a urinei proprii.{i Hipocrate (aprox. 400 \. Hr.) [i Paracelsus ( aprox. 1500 )recunosc virtu]ile terapeutice ale urinei.

Deci, metoda are o vechime de peste 2500 de ani.|n zilele noastre, terapeu]i din toat` lumea fac referire la eficien]a

tratamentului cu urin`.{i \n satele din Maramure[ [i Bucovina urina este folosit` pe scar`

larg` ca mijloc de tratament.O bioenergetician` celebr` din România, Alexandra Mo[neaga

prescrie bolnavilor de cancer consumarea urinei proprii.A]i fost c`l`uzi]i s` g`si]i [i aceast` informa]ie; citi]i-o [i medita]i

asupra ei.Terapia cu urin` este o metod` de vindecare a unei boli prin apli-

carea [i folosirea urinei proprii.Urina, introdus` \n organism ac]ioneaz` ca un autovaccin nu numai

vindecându-l ci [i \ntinerindu-l.Domnul Valeriu Popa avea convingerea c` urina este un elixir al

vie]ii d`ruit de natur` [i c` reprezint` o m`sur` terapeutic` pentruaproape toate bolile.

Am v`zut \n preajma dânsului multe cazuri vindecate de cancer,diabet, boli de piele, boli de inim`, boli de rinichi [i chiar SIDA cu aju- A C E S T V O L U M O


63

torul acestei terapii.Bolile sunt numeroase, la fel ca [i numele lor, \ns` remediul este

unul singur [i anume propria noastr` urin` care vindec` boala prin\ndep`rtarea toxinelor [i de[eurilor din organism prin stimularea mecan-ismului de ap`rare al corpului.



p p

Este de preferat s` nu se foloseasc` alte medicamente \n timpulacestei terapii. |n toate cazurile trebuie consultat un specialist.Ca tonic general pentru men]inerea unei st`ri corespunz`toare de

s`n`tate [i energie [i de asemenea, preventiv contra tuturor bolilor infec]ioase, 200 ml (un pahar) o dat` pe zi sau chiar de dou` ori poate filuat \n siguran]` (primul [i ultimul jet se arunc`). Cu cât cantitatea este

mai mare este mai benefic` [i nu este dùn`toare.Pentru orice \mboln`viri minore 1-2 pahare/zi reprezint` o canti-tate suficient`.

Se poate ]ine post de 1 - 3 - 7 - 14 - 21 de zile numai cu urin` [iap` (plus 2 clisme /zi) vindecându-se astfel orice boal` cronic`. O

perioad` lung` de post se face sub controlul unui expert pentru c` au loctot felul de elimin`ri de toxine, \n special erup]ii cutanate [i vom`.

Cât timp se face terapia cu urin`, dieta trebuie s` fie u[oar`: deso-dat`, f`r` carne, gr`simi animale, alcool, cafea, tutun, zah`r, o]et.

Urina veche de 4 zile este foarte bun` pentru bolile de piele, pen-tru frec]ie [i masaj, nu pentru bùt.

Poate fi folosit` [i pentru \ntre]inerea p`rului, drept crem` de ras,lo]iune antiseptic` pentru r`ni [i tìeturi, pentru co[uri [i acnee, pentruarsuri, mu[c`turi de insecte, \mpiedic` formarea ridurilor.

Aceast` terapie vindec` boala prin eliminarea toxinelor \n afaracorpului pe cale bucal`, nazal`, anal` sau prin piele. De aceea, pacientul

poate avea vom`, tuse, r`ceal`, diaree sau erup]ie pe piele. Nu trebuie s`se \ngrijoreze de aceste reac]ii care \l ajut` \n vindecarea bolii. Ele dispar automat \n 2-3 zile. |n toate cazurile este necesar` supravegherea de c`tre

un specialist.Ar fi bine ca oamenii s` \ncerce aceast` terapie cel pu]in pentru

acele suferin]e pentru care nu exist` \nc` o vindecare [i s` afle singurirezultatele minune.

Acest remediu exist` de când e lumea [i este consemnat chiar [i \nBiblie - Vechiul Testament: „ Bea ap` din fântâna ta [i din izvoarele

pu]ului tù“.Valeriu Popa \l recomanda al`turi de terapiile naturiste, spunea c`64

„ o can` cu urin` \n fiecare diminea]` ne men]ine s`n`to[i.“Cele ce le-am scris sunt cu titlu informativ, am dorit s` reamintesc

terapia despre care Valeriu Popa sus]inea c` este un sistem de vindecarecomplet, necostisitor [i nemedicamentos.

Pentru documentare \n acest domeniu, v` recomand`m trei c`r]i



]

ap`rute \n România:- „Urina, tratament pentru via]`“ - Daniel Menrath- „Shivambu Kalpa - No]iuni introductive despre autoterapia

cu urin`“ - Medic Camelia Ro[u- „Tratamente naturale cu argil`, urin` [i hran` vie“ -

Elena Ni]` Ibrian

SANDA {TEFAN



65

TERAPIA CU ARGIL~

Argila este cunoscut` ast`zi ca panaceu universal [i f`r` con-traindica]ii, fiind folosit` \nc` din antichitate cu rezultate excep]ionale.



Practicat` [i \n ]ara noastra ca remediu tradi]ional, aceast` terapie plaseaz` argila la rangul de medicament al viitorului. Este foarte bogat`\n minerale naturale: calciu, fier, magneziu, aluminiu, siliciu, sodiu, pota-siu, etc.

Propriet`]ile de baz` ale argilei sunt: dezinfectant, bactericid,regenerator, antiseptic, remineralizant, vitalizant, tonifiant, cicatrizant,

antitoxic, absorbant, degresant [i nu \n ultimul rând: putere antioxidant`.Se folose[te atât \n cure interne cât [i externe sub form` de ap` deargil`, lapte de argil`, cataplasme [i b`i restabilind echilibrul acido-bazical organismului [i remineralizându-l [i stimulând activitatea glandelor endocrine.

Ca remediu intern este indicat` \n urm`toarele afec]iuni: ulcer, gas-trite, colite, enterocolite, parazitoze, hemoroizi, fisuri anale, hepatite,ciroze, insuficien]` hepatic` [i biliar`, nefrite, cistite, litiaze renale, pro-stat`, anexite, astm, tuberculoz`, bron[it` traheic`, otite, sinuzite, boli denervi, paradontoze, micoze bucale, abcese dentare, pancreatit`, insufi-cien]` tiroidian`, afec]iuni reumatice, intoxica]ii, obezitate, diabet, boliale inimii, tumori benigne [i unele forme de cancer cum ar fi: cel al stom-acului, colonului, rinichiului, vezicii urinare.

Ca remediu extern se utilizeaz` \n: tratarea ulcerelor varicoase, a pl`gilor, exemelor, deger`turilor, infec]iilor dermatologice, entorse, con-tuzii, furunculoze, panari]iu, Zona Zoster, acnee, conjunctivit`, arsuri,flebite, celulite [i altele.

Sunt foarte pu]ine contraindica]ii \n tratamentul cu argil`, [ianume: \n cazuri de hernie, constipa]ie sever`, tratament cu raze X [i de

c`tre femei \n perioada ciclului menstrual.Cura intern` se face \n prima faz` pe durata a trei s`pt`mâni, \n

fiecare zi bându-se câte un pahar de ap` argiloas` de 3 ori/zi, pe sto-macul gol diminea]a [i \naintea meselor de prânz [i seara cu 1/2 or`.Paharul cu ap` de argil` se prepar` de seara pentru a doua zi, se pune olinguri]` de argil` \ntr-un pahar cu ap`. Primele trei zile se bea doar apa

f`r` a agita argila din pahar, Dup` aceea, se consum` \mpreun` cu argilaamestecând cu o linguri]` \nainte de a consuma amestecul din pahar. Cura66

se continu` timp de 6 luni câte 10 zile/lun`.|n timpul acestei cure nu se consum` gr`simi animale [i alcool.|n primele zile de tratament urina [i scaunul pot prezenta

modific`ri: miros urât, u[oar` constipa]ie sau diaree, urin` tulbure [i\nchis` la culoare. Nu trebuie s` se \ntrerup` tratamentul, \ncep s` se



elimine toxinele purificându-se astfel organismul.Pentru uzul extern se prepar` pasta de argil`. Punem argila \ntr-unvas, turn`m progresiv ap` amestecând continuu cu o lingur` de lemn

pân` ob]inem o past` dens`. Din ea se prepar` cataplasmele care seaplic` de 2-3 ori/zi timp de 2-3 ore. Pentru acnee se \ntinde pasta pe fa]`l`sând-o 10-15 minute, apoi se spal` fa]a cu ap` c`ldu]`.

Se pot face [i sp`l`turi vaginale [i clisme \n doze de 3-4 linguri la1 litru de ap`, la temperatura corpului.Folosind regulat cura cu argil` ve]i sc`pa de riduri [i obrazul se va

catifela.Eficien]a mare pe care o are \n majoritatea afec]iunilor face din te-

rapia cu argil` un tratament naturist de excep]ie.

SANDA {TEFAN


M A G I A

L E S T E O F E R I T G R A T U I T

67

EFECTELE CURATIVE ALE BITTERULUI SUEDEZ

Plantele folosite sunt urm`toarele:



- 30 gr aloe - frunze- 10 gr r`[in` de brad- 5 gr [ofran (r`d`cin`) sau stânjenel (r`d`cin`)- 10 gr salcâm (flori)- 10 gr dafin (frunze) sau scor]i[oar` pisat`- 20 gr frasin (frunze)

- 10 gr fenicul sau anason- 20 gr troscot sau r`d`cin` de rubarb`- 20 gr gen]ian` (sau 50 gr pelin [i 5 gr anghinare)- 10 gr scaiete (r`d`cin`)- 10 gr angelic`- 20 gr ienup`r (boabe pisate)

- 20 gr soc- 30 gr ]intaur`- 20 gr t`t`neas`- 20 gr rostopasc`- 20 gr salvie- 20 gr odolean- 20 gr coriandru- 20 gr anghinare- 30 gr g`lbenele- 30 gr sun`toare- 25 gr ciubo]ica cucului- 30 gr urzic`- 30 pufuli]` cu flori mici

- 30 gr coada calului- 30 gr coada [oricelului- 30 gr ungura[- 25 gr traista ciobanului- 25 gr vâsc- 30 gr pedicu]`

- 25 gr osul iepurelui- 30 gr cimbru68

- 30 gr p`tlagin`Acest amestec se pune \n 3 litri de alcool de 38-40°; se amestec`

de dou` ori/ zi [i se las` la macerat 14 zile, dup` care se strecoar` printifon [i se toarn` \n sticle mici de culoare \nchis`. Pot fi p`strate ani. Cucât st` mai mult, cu atât are efect mai bun.



Profilactic, se iau 2 linguri]e/zi, una diminea]a [i una seara.Linguri]a de bitter suedez se dilueaz` \n 125 ml ceai de plante sau ap`[i se ia cu 1/2 or` \nainte de mas`.

|n bolile maligne se iau 2-3 linguri/zi dup` cum urmeaz`: câte olingur` diluat` \n 125 ml ap` sau ceai de plante, prima se ia cu 1/2 or`\nainte de masa de diminea]` iar celelalte cu 1/2 or` dup` mas`.

Enumer`m o parte din efectele curative:- Dac` este mirosit sau inspirat des [i dac` se umeze[te cu bitter baza craniului, dispar durerea de cap [i ame]eala [i se \nt`resc creierul[i memoria.

- Ajut` vederea \nl`turându-le ochilor ro[ea]a, durerea [i injectarea.Vindec` cataracta dac` se umeze[te coada ochilor sau se pune o bucat`de pânz` umezit` cu bitter pe ochii \nchi[i.

- Vindec` exemele de orice fel [i bubele din nas dac` acestea seumezesc bine [i des.

- Calmeaz` durerile de din]i ]inându-se \n gur` un amestec din pu]in` ap` [i o lingur` de bitter, sau se pune o compres` \nmuiat` pedintele dureros. Durerea dispare [i infec]ia se retrage.

- Aftele, b`[icile de pe limb` sau alte afec]iuni care apar pe limb`

dispar dac` sunt umezite sistematic cu acest bitter.- Pentru dureri de gât - când el este ro[u [i inflamat, se \nghit \ncet

3 linguri]e/zi - diluate \n ceai.- Pentru dureri de stomac se ia la o criz` o lingur`.- Pentru colici se iau 3 linguri, \ncet, una dup` alta.- Elimin` nepl`cerile gazelor intestinale.

- Este de mare ajutor ficatului \n toate bolile sale.- Dureri ale

vezicii biliare se ia câte o lingur` diminea]a [i una seara, [i se punnoaptea comprese, durerea dip`rând repede.

- Ajut` \n constipa]ie.- Pentru hidropizie se ia câte o lingur` \n pu]in vin alb diminea]a

[i seara timp de 6 s`pt`mâni.- Pentru dureri de urechi [i vâjâit \n urechi se umeze[te o bucat` de A C E S T V O L U M O

M A G I A

L E S T E O F E R I T G R A T

U I T

69

vat` [i se bag` \n ureche. Red` chiar [i auzul pierdut.- Elimin` viermii intestinali, chiar [i tenia.- Vindec` icterul dac` se ia câte o lingur` de 3 ori/zi [i se aplic`

comprese pe ficatul inflamat.- Hemoroizii se umezesc des [i se face [i cura intern`.



- |n caz de tuberculoz` se iau 3 linguri]e/zi timp de 6 s`pt`mâni.- Ajut` la vindecarea secre]iilor vaginale.- Regleaz` ciclul menstrual.- Ajut` \n vindecarea epilepsiei fortificând nervii [i \ntreg organis-

mul.- Duce la dispari]ia indispozi]iilor.

- Vindec` paralizia.- Foarte eficient \n caz de febr`.- Trateaz` foarte bine cancerul.- E foarte bun pentru negi, cicatrice, t`ieturi, r`ni, umfl`turi,

vân`t`i.- Cur`]` sângele, stimuleaz` circula]ia [i ajut` \n anemie [i reuma-

tism.

Aten]ie:- Toate cantit`]ile indicate trebuie diluate cu ceai de plante sau ap`.- Nu se consum` lapte \nainte [i dup` administrare.

SANDA {TEFAN

70

REGIMURI CONCEPUTEDE VALERIU POPA



Este bine ca aceste regimuri s` fie f`cute sub supravegherea unuispecialist, mai ales postul cu ap` distilat`, pentru c` pe parcursul lor apar fenomene inexplicabile pentru cei care nu au cuno[tin]e desprecrizele de eliminare a toxinelor pentru vindecarea organismului(ame]eli, furunculoz`, alte elimin`ri prin piele, st`ri de vom`,\nchiderea la culoare a urinei, crize la organele bolnave [i altele).

Aceste regimuri medicament, vin \n ajutorul celor suferinzi \ndem-nându-i [i pe cei s`n`to[i s` se apere de boal`. Ele reprezint` un \ndemnspre a ne apropia de natur`, de a ne adapta unui nou mod de via]` -celnaturist- [i de a renun]a la vechile obi[nuin]e.

Cei care sincer vor s` ob]in` rezultate favorabile \n prevenirea [iredobândirea echilibrat` a s`n`t`]ii, trebuie s` respecte urm`toarele:

- Nu trebuie s` mai fumeze nici bolnavul, nici membri familiei sau ceicare \ngrijesc pacientul.- Nu trebuie s` consume cafea sau alte intoxicante.- Nu trebuie s` consume alcool.- Trebuie s` aib` dantura bun` altfel nu pot mesteca bine alimentelecrude; digestia \ncepe de la privit, miros, auz [i apoi, printr-o mestecare

corect` alimentele trebuiesc b`ute, lichidele mâncate; fiecare bol ali-mentar, trebuie mestecat de 30-50 de ori. Deci, nu uita]i: stomacul nuare din]i !- Trebuie s` se doarm` natural, nu cu tranchilizante.- Trebuie s` se \nve]e s` se respire, s` se lucreze [i s` se locuiasc` \n aer neviciat.(Evita]i s` v` desf`[ura]i activitatea \n birouri \n care sefumeaz`).- Mi[carea este via]`.- Evita]i sedentarismul [i statul orelor \n pat \n afara orelor de somn.- Somnul cel mai odihnitor este \ntre 20.00 [i 1.00 noaptea.- Evita]i lucr`rile de orice fel [i mai ales discu]iile negative \n timpulmesei.- Trebuie s` se practice automasajul, autopresopunctura (nu masajul).

Masajul poate fi folosit \n cazuri extreme când bolnavul nu-l poate A C

E S T V O L U M O

M A G I A


U I T

71

practica [i de persoane compatibile cu el.(Se \ncearc` mai multe persoane[i se va alege cea \n urma c`reia bolnavul se simte cel mai bine).

Acestea sunt doar câteva din sfaturile pe care ni le reamintea zilnicValeriu Popa.

Regimurile recomandate de Valeriu Popa, pe care le voi descrie



mai jos, se fac \n cure de 45 de zile.

REUMATISM

ALIMENTE RECOMANDATE: orez, grâu, porumb, mei, ov`z,orz, lapte, legume verzi fierte cu condimente, sup` de fasole, ceai cu

ghimbir, cafea [i alte b`uturi fierbin]i.ALIMENTE INTERZISE: mânc`ruri grase, unt, iaurt, smântân`,brânz`, fructe, carne, b`uturi alcoolice, dovleac, nap, cartofi, ciuperci,o]et, alimente fripte [i pr`jite, ulei, nuci,. arahide, nuc` de cocos,mânc`ruri grele.

INDICA}II PENTRU REGIM

|ntre 18.00 [i a doua zi ora 11.00, nu se m`nânc` nimic; deci ulti-ma mas` este la 18.00 [i pân` a doua zi se pot consuma doar lichide.

Diminea]a la trezire se face terapia cu ulei de floarea soarelui, apoila ora 10.00 se spal` 4 linguri de orez integral [i se pun la \nmuiat timpde o or`.

La ora 11.00 este prima mas` când se \nghit cele 4 linguri de orez\nmuiat.

La ora 13.00 se poate lua a doua mas` alc`tuit` numai din ali-mentele recomandate.

Exemplu de mas` de prânz [i sear`; variante:- sup` de legume sau sup` de fasole boabe(f`r` ro[ii, f`r` bulion; doar cu

pu]in` sare de mare).- 1/2 litri lapte crud de capr` \ndoit cu ceai de salvie.- legume (morcovi, ]elin` p`trunjel, p`stârnac, varz`, praz, broccoli,conopid`) fierte cu ghimbir, la care se adaug` p`trunjel verde tocat,andive, pu]in` zeam` de l`mâie, sare marin`, o lingur` de ulei de m`sline

presat la rece.

- terci de grâu \ncol]it cu o linguri]` de miere [i o banan`.- se pot bea sucuri de morcovi, p`trunjel, sfecl` ro[ie, varz`.72

- boabe de porumb fierte cu pu]in` sare de mare.- dou` g`lbenu[uri de ou/s`pt`mân`(crude sau fierte tari).- orez fiert cu legume.- arpaca[ fiert cu legume.

Se pot bea ceaiuri depurative recomandându-se \n mod special:



coada calului, urzic`, salvie, p`p`die [i g`lbenele.

DEFICIEN}E SANGUINE, TOXEMIE, SIFILIS, INFEC}II,SIDA

ALIMENTE RECOMANDATE: orez, grâu, orz, mei, porumb,sup` de fasole, produse lactate,exceptând iaurtul, sup` de iepure sau defazan, dovlecel, dovleac, sparanghel, castravete, spanac, l`ptuc`, miere,

pepene verde, cantalup, banane, struguri [i alte fructe dulci.- ap`(distilat`) [i ceai de salvie \ntre mese.

ALIMENTE INTERZISE: porc, pe[te, vit̀ , pui, berbec, bivol,alcool, sare, fructe acre, lamâie, ro[ie, condimente picante, soia, ulei desusan, b`uturi fierbin]i, cartofi, ridichi, legume verzi, iaurt, o]et,mânc`ruri grase, alimente fripte sau pr`jite.

INDICA}II PENTRU REGIM- Se respect` perioada de repaus alimentar \ntre 18.00 [i 11.00.- Diminea]a la sculare: terapia cu ulei.

- Ora 11.00 prima mas`: 4 linguri de orez integral \nmuiat cu o or`\nainte.Celelalte mese pot con]ine:- 5 linguri de grâu \ncol]it cu miere [i brânz` de vaci.- 1/2 litri lapte crud de capr` \ndoit cu ceai de salvie.- sup` de iepure de câmp sau fazan(carnea nu se consum`) fiart` cu

ceap`, morcov, dovlecel, ]elin`, petrunjel, m`rar, chimen, busuioc,coriandru, ment`.- salat` din l`ptuc`, spanac(crud), p`trunjel, ]elin`, busuioc [i altecondimente carminative(coriandru, fenicul, anason) \n care se pun 2 lin-guri de orez fiert.- orez cu condimente carminative.

- arpaca[(grâu) fiert cu pu]in` miere.- dovleac copt sau crud. A C

E S T V O L U M O

M A G I A


U I T

73

- dovlecel fiert, cu smântân` [i (sau) brânz` de vaci.- toate fructele dulci.

ACIDITATE, ULCER GASTRIC {I DUODENAL, PIETRE LAVEZICA BILIAR~, GASTRIT~



ALIMENTE RECOMANDATE: orez, grâu, orz, sup` de legume,sup` de fasole, p`stì verzi, legume verzi fierte, papaia, portocale, l`mâi,struguri, mandarine, pepene verde, fructe dulci, lapte, sucuri de fructe [iap` \ntre mese.

ALIMENTE INTERZISE: carne, bùturi alcoolice, alimente friptesau pr`jite, soia, alimente grase, conopid`, varz`, ridiche crud`, o]et, bis-cui]i, coaj` de pâine, ceai(negru), cafea, bùturi fierbin]i, dulciuri,

pr`jituri de cas`, ardei iute, ulei, mur`turi.Regimul alimentar se alc`tuie[te dup` modelul celorlalte dou` de

mai sus respectând orele de repaus alimentar (18.00-11.00), prima mas`(orezul crud, \nmuiat) [i terapia cu ulei (diminea]a la sculare).

|n acest regim nu se consum` brânz` de vaci [i smântân`. Se poate

consuma foarte pu]in` miere [i trebuie s` ave]i ore regulate de mas`.

BOLI URINARE, BOLI DE RINICHI

ALIMENTE RECOMANDATE: orz, porumb, mei, grâu, orezvechi de un an, fasole, legume verzi fierte cu condimente (tarhon, chi-

men, busuioc, ment`, ghimbir, coriandru, piper moderat, dafin, p`trunjel,m`rar, leu[tean), brânz` de vaci (capr`) f`r` cheag, ou` fierte3/s`pt`mân`, ulei de mu[tar, ulei de m`sline, struguri, l`mâie, m`r,banane [i alte fructe.

ALIMENTE INTERZISE: alcool, cafea, bùturi fierbin]i, produselactate (excep]ie brânz`), alimente grase, cartofi, zah`r, ceap`, orez nou,

alimente fripte sau pr`jite, nuci.Regimul se stabile[te dup` modelul celor anterioare.

ANEMIE, LEUCOREE, LIPS~ DE CALCIU,LIPS~ DE IOD

ALIMENTE RECOMANDATE: orez, grâu, orz, linte, fasoleboabe [i p`stì, spanac, l`ptuc`, sfecl`, morcovi, cartofi fier]i \n coaj` [i74

apoi cop]i 1/2 or` \n cuptor, legume verzi fierte cu condimente carmi-native (coriandru, fenicul, anason, p`trunjel, tarhon, busuioc), unt, sup`de carne ( pas`re de curte, fazan, porumbel, iepure de câmp), produselactate, struguri, stafide, curmale, pepene verde, cantalup, rodie, cire[e,banane [i alte fructe dulci.Ap` \ntre mese.

ALIMENTE INTERZISE i t it i l` âi ii i b` t i



ALIMENTE INTERZISE: iaurt, citrice, l`mâie, ro[ii, mei, bùturialcoolice, soia, ulei de susan, o]et, ceai negru, cafea, bùturi fierbin]i,ardei iute \n exces, fructe prea coapte, sare \n exces, alimente fermen-tate, alimente fripte sau pr`jite.

Este esen]ial s` se ia masa la ore regulate.

HEMOROIZIALIMENTE RECOMANDATE: orez, grâu, lapte de capr`, zer,

brânz`, toate fructele, sup` de ridichi, ceap`, ro[ii, coriandru verde,legume bine fierte cu condimente carminative, sup` de linte, ap` saubùturi reci \ntre mese(ceai de salvie).

ALIMENTE INTERZISE: bùturi alcoolice, condimente iu]i,ardei iute, carne, o]et, soia, ceai negru, cafea, bùturi fierbin]i, alimentegrase, mânc`ruri grele, ulei, sare.

Respectarea orelor fixe de mas` este esen]ial`.

BOLI DE INIM~

ALIMENTE RECOMANDATE: orez, grâu, orz, lapte cu ap`, untsau untur`, legume fierte, toate fructele, dar mai ales cele dulci [iacri[oare, portocal`, rodie, m r̀, l`mâie, ananas, grapefruit, mango,sucuri de fructe, sup` de fasole.

ALIMENTE INTERZISE: bùturi fierbin]i, alcool, cafea, toateintoxicantele, carne, pe[te, alimente fripte sau pr`jite, o]et, mânc`ruri

grase, melas`, ulei de susan, condimente iu]i, soia, tuberculi, alimentefermentate organic.

FEBR~, GRIP~, FEBR~ TIFOID~, OREON, AMIGDALIT~

ALIMENTE RECOMANDATE: regim u[or lichid, orz, sup` de

fasole, pâine, biscui]i, legume fierte(inclusiv spanac), l`ptuc`, cartofi,castravete, vân`t`, p`stì, papaia, pepene verde, cantalup, lamâie dulce, A C

E S T V O L U M O

M A G I A


U I T

75

struguri, ap` cald` de bùt, lapte cald, ceai, cafea.ALIMENTE INTERZISE: fructe acre, alimente grase, mânc`ruri

grele, orez, carne, pe[te, iaurt, \nghe]at`, brânz`, alimente fripte sau pr`jite, o]et, sosuri, ardei iute, salat` crud`, alcool, bùturi reci.

INSOMNIE



INSOMNIEALIMENTE RECOMANDATE: orez, grâu, toate produsele lac-

tate, \n special laptele de bivoli]`, sup` de fasole, legume verzi, fructe,bùturi reci, suc de fructe.

ALIMENTE INTERZISE: pe[te, carne, condimente iu]i, ceai

negru, cafea, bùturi fierbin]i, mei, porumb, ov`z, usturoi, o]et.BOLI DE PIELE, EXEM~, URTICARIE, LEPR~,

LEUCODERM~, VIERMI INELARI

ALIMENTE RECOMADATE: orez, orz, mei, porumb, fasole,legume verzi, banane, m`r, ceai(negru, verde), cafea, bùturi fierbin]i.

Se bea pu]in` ap` dup` mas`.ALIMENTE INTERZISE: produse lactate, fructe acre, mandarine,

portocale, ananas, piersic`, prun`, pe[te, carne, zah`r, susan, ulei, sare,alimente grase, mânc`ruri grele, alimente fripte sau pr`jite, alimente fer-mentate.Observa]ie: Extern se unge pielea cu suc de ]elin`.

VIERMI

ALIMENTE RECOMANDATE: grâu, porumb, orez, orz, fasole,legume fierte cu condimente [i ghimbir, usturoi, bùturi alcoolice, ceainegru, cafea, ap` fierbinte, brânz`, ardei iute, piper negru, ghimbir, papa-

ia, banan`, castravete, m`r.ALIMENTE INTERZISE: fructe acre sau dulci, carne, pe[te, pro-duse lactate(excep]ie brânz`), zah`r, melas`, cartofi, alimente grase, nuci,biscui]i.Observa]ie: Cu o or` \nainte de culcare, se bea o can` de ceai de cimbri[or [i se consum` 50 semin]e crude de dovleac pentru adul]i; copii 1-4 ani -

10-12 semin]e, copii 5-10 ani - 30 de semin]e.76

PARALIZIE

ALIMENTE RECOMANDATE: orez, grâu, sup` de fasole cugr`sime (sl`nin`), lapte cu caimac, legume verzi fierte, fructe dulci, por-tocale, mandarine, l`mâi, struguri, bùturi reci, suc de fructe.

Se bea zilnic timp de o lun` un litru suc combinat din morcovi [id i d j l



Se bea zilnic timp de o lun` un litru suc combinat din morcovi [ir`d`cin` de p`trunjel.ALIMENTE INTERZISE: ceai fierbinte, cafea, alcool, condi-

mente iu]i, carne, soia, sare, ulei, ceap`, usturoi, praz, iaurt, o]et, ali-mente fripte sau pr`jite, mânc`ruri grase sau grele.

OBEZITATEALIMENTE RECOMANDATE: orz, ov`z, porumb, mei, legume

verzi, fasole, cartofi, toate fructele(cele acre NU), ceai sau cafea.Se bea ap` cu miere diminea]a [i seara.ALIMENTE INTERZISE: orez, carne, pe[te, alimente grase, pro-

duse lactate, fructe acre, zah`r, melas`, fructe uscate, alcool.

BOLI DE NERVI, TUBERCULOZ~,SCLEROZ~ MULTIPL~

ALIMENTE RECOMANDATE: orez, grâu, produse lactate,carne, alimente grase, fructe dulci, nuci, migdale, stafide, b`uturi

fierbin]i, cafea, condimente, alimente cu mare valoare nutritiv`.ALIMENTE INTERZISE: salat̀ verde crud`, fructe zemoase,

dovleac, papaia, cartofi, varz`, conopid`, ciuperci, morcovi, carne deoaie, \nghe]at`, b`uturi alcoolice.

MALARIE

ALIMENTE RECOMADATE: grâu, orez, carne (\n special vit`),alimente grase, fructe acre, toate legumele.

ALIMENTE INTERZISE: iaurt, fasole, mei, porumb, sare \nexces, alcool, o]et, alimente fermentate organic.

A C

E S T V O L U M O

M A G I A


U I T

77

DEMEN}~, DEFEC}IUNI ALE CREIERULUI

ALIMENTE RECOMADATE: orez, grâu, orz, sup` de fasole saulinte, suc de citrice, sup` cu unt sau gr`sime(sl`nin`), toate produsele lac-tate, toate fructele, legume verzi fierte cu gr`sime sau c`lite, sucuri de

fructe ALIMENTE INTERZISE t l l i f



fructe.ALIMENTE INTERZISE: carne, pe[te, alcool, ceai negru, cafeafierbinte, o]et, ulei, usturoi, ceap`, praz, ardei iute, condimente iu]i,

porumb, mei, ov`z, soia.

HEMORAGIE, MENORAGIE

ALIMENTE RECOMANDATE: orez, mei, fasole boabe mari,linte, portocale, nùt, lapte(\n special cel de capr`), leguminoase fierte (\nspecial flori de lotus), sup` de porumbel, de iepure, fructe zemoase dulci,

pepene, struguri, ou` crude, sucuri de fructe reci, ap` rece cu zah`r.ALIMENTE INTERZISE: condimente iu]i, alcool, ceai negru,

cafea, alte bùturi fierbin]i, fructe acre, o]et, sare, carne, pe[te,legumeverzi, mânc`ruri grele, alimente fripte sau pr`jite.

TUMORI ABDOMINALE

ALIMENTE RECOMANDATE: orez, grâu, sup` de fasole, untsau smântân`, legume verzi fierte cu ulei, sup` de ridiche, condimente

(ghimbir, piper negru, frunze de dafin, usturoi moderat), suc de portocale,lamâi, struguri, ro[ii, fructe dulci, produse lactate, iaurt, zer, ap` \ntremese.

ALIMENTE INTERZISE: alimente fripte sau pr`jite, carne, porumb, mei, bob, ov`z, condimente iu]i, pâine uscat`, biscui]i, ceainegru, cafea, bùturi fierbin]i, fructe prea coapte, tuberculi.

ALCOOLISM

ALIMENTE RECOMANDATE: grâu, orez, oaie, pe[te, preparatedin alimente dulci-acri[oare, legume cu piper, legume verzi cu unt, fructeacre, portocale, ananas, struguri, produse lactate, sucuri de fructe.

ALIMENTE INTERZISE: carne(excep]ie oaie), pe[te gras, fasole,mango, lamâi, ou`, nuc[oar`, cafea, fructe coapte, \nghe]at`, ciuperci,78

ceap`, iaurt, brânz`, smântân`, acizi organici, alimente fermentate, o]et,ap` rece.

APENDICIT~

ALIMENTE RECOMANDATE: regim u[or lichid cu orz r`d`cin`de scaiete linte cu zah`r pâine f`r` coaj` sup` de legume fierte cu



ALIMENTE RECOMANDATE: regim u[or lichid cu orz, r`d`cin`de scaiete, linte cu zah`r, pâine f`r` coaj`, sup` de legume fierte cuspanac, l`ptuc`, castravete amar, sparanghel, vân`t`, papaia, pepeneverde, cantalup, l`mâie dulce, struguri, lapte, ap` cald` de bùt.

ALIMENTE INTERZISE: fructe, citrice, mânc`ruri grase, unt,iaurt, brânz`, carne, orez copt sau pr`jit, alimente grele sau pr`jite,

jeleu, gem, sosuri, o]et, bùturi alcoolice, ceai negru, cafea fierbinte,ardei iute, ciuperci.

ARTRIT~, ARTROZ~

ALIMENTE RECOMANDATE: grâu, orez, produse lactate,carne, alimente grase, toate fructele acre, ceai negru, ceai verde, cafea

[i alte bùturi fierbin]i, bùturi alcoolice dup` mas`, preparate culinarecu condimente(ghimbir, piper, nuc[oar`, dafin), fructe uscate.

ALIMENTE INTERZISE: verde]uri, \n special salate crude, fructezemoase, pepene verde [i cantalup, dovleac, iguana, napi, sfecl`,cartofi, ciuperci, muguri de bambus, ml`di]e de ferig`, conopid`, varz`,\nghe]at`, fasole, nuci, porumb, berbec.

ASTM, BRON{IT~

ALIMENTE RECOMANDATE: orez vechi de peste un an, grâu,orz, sup` de fasole, sup` de ridiche, sup` de pui cu condimente iu]i,cartofi, spanac, l`ptuc`, p`trunjel, schinduf, alge marine, sparanghel,

castravete amar, ciocolat`, brânz`, ceai verde, cafea [i alte bùturifierbin]i, bùturi alcoolice, struguri, stafide, curmale, smochine, porto-cale, miere, ap` \ntre mese.

ALIMENTE INTERZISE: lapte, unt, iaurt, pe[te, porc, vit`,berbec, o]et, fructe acre, iguana, arahide, nuc` de cocos, nuc` de mahon,ciuperci, dovleac, conopid`, varz`, mugur de bambus, mânc`ruri grase.

A C

E S T V O L U M O

M A G I A


U I T

79

CANCER

ALIMENTE RECOMANDATE: orez, grâu, orz, porumb, fasoleboabe mari, linte, maz`re dulce, nùt, l`ptuc`, spanac, alge marine, mor-cov, dovleac, sparanghel, castravete, schinduf, sfecl`, conopid`, varz`,

toate produsele lactate cu excep]ia iaurtului, iepure, fazan, porumbel,papaia cantalup l`mâie dulce struguri cire[e curmale rodii nuc` de



toate produsele lactate cu excep]ia iaurtului, iepure, fazan, porumbel, papaia, cantalup, l`mâie dulce, struguri, cire[e, curmale, rodii, nuc` demahon, migdale, fistic, stafide, fructe dulci, miere.

ALIMENTE INTERZISE: vit`, porc, berbec, bivol, verde]uri, p`stì, fasole boabe mici, soia, ulei, semin]e de susan, tuberculi, cartofi,ciuperci, o]et, fructe acre, bùturi alcoolice, ceai negru, cafea, sare, fructe

prea coapte, alimente fermentate.COLIT~, C~DERI DE P~R

ALIMENTE RECOMANDATE: orez vechi de un an, grâu, orz,mei, legume verzi fierte cu condimente carminative(condimente care scotgazele din stomac: coriandru, fenicul, anason), iaurt, brânz`, sup` defasole, ceai verde, cafea, usturoi, ceap`, praz, p`trunjel, anason,sparanghel, flori vegetale, ap` fiart` de bùt, rodii, stafide, curmale.

ALIMENTE INTERZISE: carne, ou`, mâncare gras`, lapte,bùturi alcoolice, o]et, fructe acre, tuberculi, \nghe]at`, sucuri reci defructe, condimente iu]i, zah`r, melas`, prune, mânc`ruri grele.

TUSE SEAC~

ALIMENTE RECOMANDATE: orez, grâu, sup` de carne cucondimente carminative, ro[ii, sfecl`, cartofi, legume bine fierte cu ulei,fructe(numai pân` la ora 17.00), ceai, cafea, alte bùturi fierbin]i, fructeuscate, curmale, stafide, nuci, smochine, lapte, ap` fierbinte de bùt sau

ap` cald` cu sare.ALIMENTE INTERZISE: salate crude, conopid`, ridiche crud`,arahide, nuc` de cocos, bùturi alcoolice, ardei iute, nap, dovleac, piper,iaurt, brânz`, fructe seara sau diminea]a devreme, bùturi reci.

80

TUSE CU EXPECTORA}IE

ALIMENTE RECOMANDATE: orez, grâu, porumb, mei, fasole,legume verzi fierte cu condimente iu]i, cartofi, sup` de pui f`r` gr`sime,

bùturi alcoolice, ceai de ghimbir, cafea [i alte bùturi fierbin]i, miere,brânz`



, g , [ ] , ,brânz`.ALIMENTE INTERZISE: produse lactate cu excep]ia brânzei,

porc, vit`, berbec, pe[te, bivol, ceap`, nap, conopid`, varz`, sfecl`, mor-covi, fructe acre, nuc` de cocos, arahide, alimente grase sau preparatecu gr`sime, ciuperci, salate crude, bùturi reci, \nghe]at`.

DIABET

ALIMENTE RECOMANDATE: grâu, orz, porumb, mei, sup` defasole, legume fierte cu condimente carminative, maz`re dulce, nùt,sup` de pui, ou`, lapte, toate fructele, fructe uscate, ceai, cafea f`r`zah`r.

ALIMENTE INTERZISE:zah`r, cartofi, sfecl`, tuberculi, porc, pe[te, bivol, orez, ov`z, gr`simi animale, iaurt, \nghe]at`, melas`, dul-ciuri, alimente grase sau preparate cu gr`sime, ceap`, ciuperci.Observa]ii: - 4 mese/zi \n cantit`]i mici

- se bea ceai din amestec: teci de fasole, frunze dafin,salvie, coada calului, g`lbenele, pufuli]` cu flori mici, cimbri[or.

Se fierbe o linguri]` de amestec la o can` cu ap` timp de 3 minute.Se strecoar`, se consum` zilnic 3 c`ni, câte una \naintea fiec`rei mese

principale cu 1/2 or`(ceai cald).

DIZENTERIE

ALIMENTE RECOMANDATE: regim de lichide, r`d`cin` descaiete, orz, fasole boabe mari, linte, portocale, mâncare cu sare sauzah`r, lapte de capr`, pu]in` pâine sau biscui]i, iaurt, flori de legume,spanac, alge marine, anason, sparanghel, p`trunjel cu condimentecarminative, rodie, smochine, curmale, buc`]i mici de banan`, se beanumai ap` fiart`.

ALIMENTE INTERZISE:alimente grele, carne, ou`, alimentegrase, produse lactate cu excep]ia iaurtului, fructe acre, fructe prea A C

E S T V O L U M O

M A G I A


U I T

81

coapte, legume verzi, salat` crud`, bùturi alcoolice, \nghe]at`, ceai [icafea fierbinte.

DIAREE

ALIMENTE RECOMANDATE:regim de lichide, fasole cum`sur`, praz, mâncaruri cu sare sau zah`r, linte, flori vegetale, ro[ii,



gm`sur`, praz, mâncaruri cu sare sau zah`r, linte, flori vegetale, ro[ii,usturoi, ceap`, ghimbir, anason, p`trunjel, iaurt, brânz`, rodie, lamâie,

portocal`, m`r, mandarine, curmale, ceai, cafea f`r` lapte, bùturi alcoo-lice cu m`sur`.

ALIMENTE INTERZISE: alimente grele, mânc`ruri grase, carne,legume verzi, salat` crud`, fructe zemoase, produse lactate cu excep]iabrânzei [i iaurtului, \nghe]ata, bùturi reci, tuberculi, cartofi, fructe preacoapte.

EDEM

ALIMENTE RECOMANDATE: orez vechi de un an, grâu, linte,

fasole, soia, sup` de pui cu condimente, caimac, unt, praz, sup` de ridicheuscat`, spanac, l`ptuc`, sparanghel, ghimbir, cartofi, castravete, ceainegru, cafea [i alte bùturi.

ALIMENTE INTERZISE:toate fructele, porc, berbec, vit`, pe[te,bivol, legume verzi, salat` crud`, sare, iaurt, susan, orez nou, zah`r, o]et,alimente crude, mânc`ruri grele, tuberculi, sfecl`, morcovi, cartofi,

dovleac, bùturi reci alcoolice.

EPILEPSIE

ALIMENTE RECOMANDATE: orez, grâu, orz, legume cu uleisau untur`, produse lactate, toate fructele, ou`, sparanghel, spanac,

l`ptuc`, sucuri dulci de fructe, zah`r.ALIMENTE INTERZISE:carne, pe[te, bùturi alcoolice, toateintoxicantele, fasole, bùturi fierbin]i, ceai negru [i verde, cafea, o]et,usturoi, ceap`, praz, alimente uscate ca: porumb, mei, ov`z, condimenteiu]i.

82

BOLI DE OCHI

Acela[i regim ca la „Epilepsie“, dar cu foarte pu]in` sare.

FEBRA PROVOCAT~ DE R~NI ACCIDENTALE



ALIMENTE RECOMANDATE: orez, grâu, carne sau sup` decarne, produse lactate, ulei, ou`, legume fierte cu ulei [i condimente,bùturi fierbin]i, ceai negru, cafea, fructe uscate.

ALIMENTE INTERZISE: fasole, soia, porumb, ov`z, mei, orz,fructe acre, bùturi reci, dovlecel, fructe zemoase, salat` crud`.

GONOREE

ALIMENTE RECOMANDATE: regim de lichide, orz, orez, sup`de fasole, legume fierte, lapte, papaia, pepene, lamâie dulce, morcov,castravete, cantalup, ap` mult` de bùt, suc dulce de fructe, \nghe]at`,

pu]in` sare.ALIMENTE INTERZISE: condimente iu]i, inclusiv ardei iute,

fructe acre, carne, pe[te, ceai negru [i verde, cafea [i alte bùturifierbin]i, o]et, bùturi alcoolice, usturoi, ceap`, sosuri.

GUT~

ALIMENTE RECOMANDATE: orez, grâu, porumb, mei, sup` defasole, p`trunjel, spanac, l`ptuc`, sparanghel, ap` de bùt fierbinte,lapte, legume fierte, ou`(1 ou/zi), banane, papaia, cantalup, pepeneverde.

ALIMENTE INTERZISE: fructe acre, ananas, m`r, portocale,

mandarine, carne, pe[te, verde]uri (excep]ie p`trunjel), alcool, alimentefripte sau pr`jite, fasole \n exces, soia, o]et, sosuri, alimente fermentate,ceai negru [i verde, cafea, cacao, ciuperci.

A C

E S T V O L U M O

M A G I A


U I T

83

HEPATITA

ALIMENTE RECOMANDATE: orez, orz, grâu, porumb, mei,sup` de fasole, sup` de ridiche, sup` legume, ou` fierte (3/s`pt`mân`),

papaia, dovleac, pepene verde, cantalup, castravete, banan`, struguri,smochine, cire[e, l`mâie dulce [i alte fructe dulci, ap` cu zah`r sau suc



dulce de fructe.ALIMENTE INTERZISE: alimente grase inclusiv lapte, unt, ulei,

iaurt, brânz`, carne, fructe acide ca: lamâie, ananas, m`r, piersic`, alcool,ceai fierbinte, cafea, bùturi fierbin]i, ardei iute, \nghe]at`, ulei de nuc`,ulei de arahide.

CONSTIPA}IE

ALIMENTE RECOMANDATE: orez, sup` de fasole, maz`reverde dulce, legume verzi, toate felurile de fructe cu excep]ia bananei,

produse lactate (exceptând iaurt, brânz`, unt), bùturi reci inclusiv apa [i

sucuri de fructe.ALIMENTE INTERZISE: preparate fripte sau pr`jite, carne,

bùturi alcoolice, o]et, ceai negru, cafea, bùturi fierbin]i, condimenteiu]i, iaurt, brânz`, unt, ou`, mei, porumb, grâu, ceap`, usturoi, praz, fasole\n exces.

84

AUTOTRATAMENTUL RECOMANDAT DE VALERIUPOPA PENTRU BOLI FOARTE GRAVE {I CANCERE -

BG1-(45 de zile)

ORAR TERAPEUTIC:



Ora 7.30. Terapia cu ulei.Dup` trezire, primul gest s` fie scuiparea din gur` a

salivei adunate; dup` aceasta se ia o lingur` ulei de floarea-soarelui [ise mestec` potrivit de ritmic timp de 20 de minute stând \n fotoliu cucapul ]inut drept, apoi se scuip` uleiul [i se racleaz` limba cu o coad`de lingur` de lemn \ndep`rtându-se astfel stratul albicios-g`lbui depus.Se cl`te[te gura cu ap` s`rat` ( o lingur` de sare la o can` de ap`) [i serepet` raclajul limbii de circa 30 de ori. Apoi se perie limba de câtevaori cu o periu]` de din]i destinat` special pentru acest lucru.- se pune pe foc ap` \n dou` vase de câte 2-3 litri [i se prepar` infuziile

pentru clism` [i sp`l`tur` vaginal`;- se preg`te[te ap` cald` pentru igienizarea de dup` clism`.

Ora 8.00. Terapia cu m`lai.Se ia \n gur` o lingur` de m`lai [i se mestec` stând \n

fotoliu 10-15 minute pân` când \ncepe s` curg` saliva. Apoi, gura se

cl`te[te cu ap` s`rat`.

Ora 8.30. Clisma.Se strecoar` infuzia cald` de rostopasc` \n irigator

(temperatura se controleaz` cu cotul cu dorin]a de a fi cât mai cald`), [i\n pozi]ia genupectoral` se introduce canula (dup` ce s-a uns anusul cu

ulei de m`sline). Se face un masaj pe burt` \n jurul ombilicului. Dup`defecare se face igienizarea stând cu fundul \ntr-un lighean. |n cazulie[irii mu[chilor se reintroduc printr-o ap`sare u[oar` cu degetul.

Ora 9.00. Sp`l`tura vaginal`.Se strecoar` infuzia c`ldu]` de nalb` mare \n irigator A C

E S T V O L U M O

M A G I A

L E S T E O F E R I T G R A T U I T

85

[i stând cu fundul \n ligheanul gol (sau pe un prosop) se introduce canu-la \n vagin [i se a[teapt` pân` se scurg cei 2 litri.

Ora 9.30. S`rituri pe vârfuri.Se deschide geamul [i \n fa]a lui se fac 100 s`rituri pe

vârfuri mi[când bra]ele ritmic [i respirând \n acela[i timp (ritmic).i l i



Ora 10.00. Preg`tirea orezului.4 linguri de orez nedecorticat se spal` \ntr-o can` [i se

las` la \nmuiat pân` la ora 11.00.Se execut` automasajul \n talp`, \n puctele indicate

(pentru organele afectate).

Ora 11.00. Masa 1.Orezul preg`tit cu o or` \nainte se \nghite \ntreg sau se

mestec`. Apoi se consum` 1/2 litru ap` distilat`. Toat` opera]iunea tre-buie s` dureze o or`.

Ora 12.30. Preg`tirea mesei 2.Se rad [i se amestec` cu o lingur` de lemn

urm`toarele: 5 linguri grâu \ncol]it, 2 linguri ]elin` mic`, 2 lingurir`d`cin` p`trunjel (gros), 1 lingur` gulie (gulioar` verde), 2 linguri sfecl`ro[ie, 1 lingur` miere pur`, 2 linguri mere.

Ca desert: o linguri]` (de lemn) cu polen conservat \n

miere.

Ora 13.00. Masa 2.Cele de mai sus se amestec` bine [i se servesc cu o

lingur` de lemn.Obligatoriu: masa trebuie s` dureze o or`.

Ora 14.00.Se pune \n func]ie distilatorul [i se fac 2-3 litri de ap`.

Ora 16.00. Masa 3.Se bea o can` de ceai de salvie neândulcit (250 ml ap`

distilat` \n care se fierbe o linguri]` de plant` 1-2 minute).

86

Ora 18.00. Masa 4.- se consum` 100 gr. semin]e de bostan crude;- se bea o can` de infuzie de cimbri[or (250 ml ap`

distilat` clocotit` + 1 linguri]` de plant`, infuzat 10 minute).

Ora 19.00.Se preg`tesc infuziile pentru clism` [i sp`l`tura vagi-l`



nal`.

Ora 20.00. Somniferul.Se preg`te[te [i se ia somniferul astfel: se cur`]` 4

mere ionatan, iar coaja se infuzeaz` 15 minute \n 250 ml ap` distilat`.Se adaug` o lingur` ras` de miere. Apoi se consum` cojile de mere, iar zeama se soarbe \ncet din lingur`.

Toat` opera]iunea trebuie s` dureze 45 de minute.

Ora 21.00.Se fac clisma [i sp`l`tura vaginal`.

Ora 21.30.Culcarea \n pat cu geamul deschis 10 minute. Apoi

somnul cu geamul \nchis.

Prepararea infuziilor.

- infuzia pentru clisma 1 (de diminea]`)2 linguri rostopasc` \n 2 litri ap` clocotit`/infuzat 10 minute;- infuzia pentru clisma 2 (de sear`)

2 linguri mu[e]el \n 2 litri ap` clocotit`/infuzat 10 minute;- infuzia pentru sp`l`tura vaginal`

2 linguri nalb` mare \n 2 litri ap` clocotit`/infuzat 10

minute.

A C

E S T V O L U M O


87



88



Re]ete de „IERI“

pentru tratamentulde „AZI“ [i „MÂINE“



89



90

CANCER

Adjuvant \n metastaze

Este o re]et` din fosta U.R.S.S. confirmat` de Institutul Oncologicdin Moscova.1 5 kg r`d`cin` de t`t`neasc` tocat` prin ma[ina de tocat carne se



1,5 kg r`d`cin` de t`t`neasc` tocat` prin ma[ina de tocat carne, seamestec` cu 2,2 kg miere de salcâm [i 3,5 litri de vin ro[u de ]ar`.

Preparatul se pune \ntr-un borcan de sticl`, se \nchide ermetic [i semacereaz` 5 zile ferit de orice surs` de lumin`. Se strecoar` [i se

p`streaz` la rece.Se ia câte o linguri]`, de 3 ori pe zi, \naintea meselor principale cu2 ore mai devreme timp de 5 zile, apoi se ia câte o linguri]` \nainteameselor principale dar numai cu o or` timp de 3 s`pt`mâni, putându-secontinua pân` la 2 luni.

Acela[i amestec, \n acelea[i doze se recomand` [i \n tratarea altor boli: grip`, angin` pectoral`, amigdalit`, eczeme, astenie, trombofletit`,scleroze, reumatism [i altele.

Cancer, anemie, afec]iuni oculare, ulcer, colit`, ciroz`,infarct miocardic, astm

Se face cura cu suc de orz verde.

Tulpinile de orz verde se recolteaz` când ajung la \n`l]imea de 25-30 cm, prin t`iere de la suprafa]a p`mântului. Se spal` bine, se taiem`runt, se \mbib` cu pu]in` ap` [i se macin` pân` devin past`, pentru a

putea fi introduse \n storc`tor. Se ob]ine sucul prin stoarcere.Se administreaz` 3-4 pahare/zi \n cure de 3-4 s`pt`mâni, de dou`

ori/an (prim`vara [i toamna), pentru fortificarea organismului.

Comparativ cu alte plante, orzul con]ine de 250 de ori mai mult`vitamina A decât salata, de 25 de ori mai mult potasiu decât banana, de11 ori mai mult calciu decât laptele proasp`t, de 11 mai mult fier decât]elina, de 7 ori mai mult` vitamina C decât portocala, de 10 mai mult`vitamina B1 decât spanacul [i de 23 de ori mai mult` biotin` decâtlaptele.

|n scurt timp organismul se revitalizeaz`, [i multe din simptomele A C E S T V O L U M O


91

bolii dispar.

Cancer la ficat (metastaze la ficat)

- O linguri]` de pulbere de pedicu]`, una de pulbere de t`t`neas`(ob]inut` din r`d`cin` râ[nit`) [i una de pulbere de obligean` (ob]inut`din r`d`cin` râ[nit`) se pun \n 1/2 litru de ap` [i se las` s` se macereze latemperatura camerei de seara pân` diminea]a.



p p ]- Preparatul se filtreaz` diminea]a.- Se op`re[te \nc` o linguri]` de pulbere de pedicu]` la o can` de

ap` clocotit`, dup` care se las` s` se r`ceasc` [i se filtreaz`.- Se combin`, \n final, cele 2 preparate (infuzia [i maceratul) [i

amestecul astfel ob]inut se bea \n 3 reprize \naintea meselor principale cuo jum`tate de or`.

Cancer hepatic, pancreatic, gastric, intestinal; cancer cumetastaze

Se recomand` tratamentul cu extract apos antitumoral. Se ]in 3-7cure a câte 40 de zile cu 10 zile pauz` \ntre ele.

Prepararea extractului :- dou` linguri r`d`cin` de t`t`neas` (buc`]i) se las` de seara pân`

diminea]a la macerat \ntr-un pahar cu ap`.- \n alt pahar se pun la macerat \n ap`, tot de seara pân` diminea]a

urm`toare plante: o linguri]` pulbere de frunze de nuc, o linguri]` coada[oricelului; o linguri]` mu[e]el, o jum`tate de linguri]` de rostopasc`.- diminea]a se filtreaz` ambele macerate, iar t`t`neasa r`mas` se

pune la fiert la foc mic \ntr-o can` de ap`. Dup` 20 minute de fiert, se iade pe foc [i se adaug` restul de plante r`mase dup` filtrare, care se las`s` se infuzeze 15 minute.

- se strecoar` infuzia, apoi se combin` cu cele 2 macerate la rece.- se bea pe parcursul zilei \n 3 reprize.- cu plantele r`mase se pun comprese pe locul afectat.

Cancer la gât neoperat

Se face un macerat din: 300 g usturoi pisat, 500 g r`d`cin` ras` det`t`neas` proasp`t`, 50 g sânziene galbene m`run]ite, 50 g propolis solid

92

m`run]it \ntr-un litru de alcool de 75°. Se las` la macerat 10 zile. Sestrecoar` [i se ia câte o linguri]` de tinctur` plus o linguri]` de miere de3 ori/zi. Se va \nghi]i foarte \ncet, pentru a „sp`la“ cât mai bine gâtul.

Cancer bucal

Se culeg ml`di]e de soc de 2-3 cm diametru de pe care se desprindecoaja.



jCojile de soc se pun \ntr-o oal` cu 4 litri de ap` astfel \ncât s` fie

pu]in acoperite [i se fierb la foc potrivit pân` r`mâne un litru de lichid.Se las` la r`cit cu coji cu tot, dup` care se strecoar`. Lichidul se punedin nou la fiert cu 250 ml ulei rafinat de floarea - soarelui, 3 linguri demiere [i cear` curat` cât un ou. Se fierbe totul pân` scade la jum`tate,apoi se r`ce[te, se strecoar` prin tifon [i crema astfel ob]inut` se

p`streaz` \n cutii de plastic la frigider. Se unge zona afectat` de 2-3ori/zi.

Cancer uterin, mamar sau ovarian

Se râ[ne[te n`praznic sau [ovârv.Din aceast` pulbere se iau 1-2 linguri]e de trei ori/zi. Pulberea se

]ine sub limb` 15 minute dup` care se \nghite cu pu]in` ap`.

Cancer, boli de inim`, diabet, artrit`, scleroz` multipl`,

boli de piele, alergii, st`ri inflamatoriiUlei de semin]e de in: 7 linguri/zi ca terapie timp de 21 de zile [i

doza de \ntre]inere:1-2 linguri/zi.

Cancer esofagian

- se fierbe timp de o or` un litru de o]et de mere cu 300 gr coaj` dedud, m`run]it` bine. Dup` r`cire, se strecoar` lichidul [i se \ndulce[tecu 200 gr miere. Se beau zilnic câte 50 ml, o dat` sau \n câteva reprize.

- se fierb 60 gr frunze de garoafe \ntr-un litru de ap` timp de 15minute, se adaug` 1/2 linguri]` de rostopasc` [i se ia vasul de pe foc,apoi se infuzeaz` 10 minute. Se beau dou` c`ni pe zi.


M A G I A L E S T E O F E R I T G R A

T U I T

93

Cancer gastric

Suc proasp`t de cartofi, jum`tate de pahar de 4 ori/zi, timp de olun`

Tratamentul cancerului cu petrol distilatPetrolul trebuie s` fie distilat \ntre 100-150°. Se verific` dac` este



bun astfel: se pune \n palm` [i se freac` bine palmele; dac` pielea r`mânealb`, \nseamn` c` este bun.

Se consum` câte o lingur` de petrol distilat diminea]a [i seara pestomacul gol cu 1/2 or` \nainte de mas`. |n acea jum`tate de or` pân` cese poate mânca, bolnavul trebuie s` se \ntoarc` de câteva ori (din 10 \n 10minute) alternativ pe partea stâng` [i pe partea dreapt` pentru ca petroluls` poat` p`trunde \n curburile [i pliurile gastrice.

Tratamentul dureaz` 4 s`pt`mâni.

Clisma cu cafea \n tratarea cancerului

Aceste clisme diminueaz` spasmele, durerile precordiale [i, maiales, determin` eliminarea masiv` de toxine. Clismele cu cafea nuac]ioneaz` asupra intestinelor, ci asupra ficatului, organul cel mai lezat \nboala canceroas`.

Cofeina produce \n ficat o stimulare excep]ional`, cre[te produc]ia

de bil`, se deschid canalele biliare, toxinele sunt prompt evacuate.Se pot face dou` clisme /zi una diminea]a [i una seara, iar \n cazuriextreme se pot face [i din 4 \n 4 ore.

Aten]ie: ingerarea cafelei pe gur` nu are nici pe departe vreunul dinefectele enumerate aici.

Clisma cu cafea: se prepar` cafeaua prin ad`ugarea a 2-4 linguri]e

cu vârf de cafea, \n 200-400 ml de ap` clocotit`. Se fierbe 5 minute la focmic, apoi se filtreaz` [i se las` la r`cit pân` devine c`ldu]`. Se introduce\ntreaga cantitate \n intestin, unde se ]ine 15 minute, dup` care poate fievacuat`.

94

Tratarea cancerului cu regimul Oshawa

Prin acest regim sâgele se reânnoie[te printr-o alimenta]ie pur`,corespunz`toare.

Mii de bolnavi s-au vindecat cu aceast` cur`, nu numai de cancer,

ci [i de : diabet, epilepsie, astm, reumatism, boli de inim`, scleroz` \n pl`ci, labilitate psihic`, [.a.Regimul este urm`torul:



* Timp de 10 zile se consum` numai cereale Yang (grâu, orez, mei[i hri[c`). |n afar` de ap` [i sare nu se mai accept` nimic altceva. Sem`nânc` pe s`turate \n dou` sau mai multe mese/zi [i \n nici un caz nuse va r`bda de foame \n timpul curei.

* |n cazul unor afec]iuni cronice, este indicat s` se urmeze maimulte cure succesive de câte 10 zile, cu pauz` de 3-4 zile \ntre ele, pân`la vindecare. |n pauz` [i \nc` 3-4 luni dup` \ns`n`to[ire se va]ine o diet`lacto-vegetarian` pur`.

* Se beau 2 litri de ap` plat`/zi.* Dac` apare tendin]a de constipa]ie, se fac clisme.

* Dup` urmarea acestui regim cre[te vitalitatea, capacitatea demunc`, se \mbun`t`]esc memoria [i capacitatea de concentrare, somnuldevine mult mai odihnitor [i se amplific` magnetismul curativ. Are loco reântinerire, revitalizare [i regenerare.

* Este un regim de purificare indicat \n toate afec]iunile.

Tumor` \n (pe) corpSe amestec`: fagure din cear` de albine cu ]uic` curat` [i pelin

pisat pân` se ob]ine un terci. Se unge locul bolnav, se acoper` cu tifon[i se las` peste noapte. Se repet` pân` la dispari]ia tumorii.

Tumor`, nodul, furunculSe iau 2 linguri de t`mâie (smirn`) de calitate foarte bun`, se

piseaz` foarte fin; 2 linguri de cear` de albine (curat`), se dau per`z`toare.

Se amestec` bine cele 2 ingrediente [i se adaug` 6 linguri de uleide m`sline. Se pun la fiert \n bain-marie pân` ce devin lichide. Se ia de

pe foc compozi]ia [i se amestec` cu o spatul` de lemn pân` ce se A C E S T V O L U M O

M A G I

A L E S T E O F E R I T G R A

T U I T

95



mentul. Dac` nu ajunge cantitatea preparat` in]ial, se mai face o por]ie.

Tumor` hepatic`

|ntr-o sticl` de 1,5 litri de culoare \nchis` se pun la macerat: 350 gr r`d`cin` de leu[tean dat` prin r`z`toare mare, 350 gr miere de albinecurat`, 350 ml vin de ]ar` curat- timp de o s`pt`mân`. Sticla va sta la\ntuneric, agitându-se de câteva ori pe zi.

S i ât li ` d 3 i/ i 1/2 ` \ i t l i i



Se ia câte o lingur` de 3 ori/zi, cu 1/2 or` \naintea meselor principale cu tot cu leu[tean. |ntre timp se preg`te[te o alt` por]ie dinamestecul de mai sus. Cura se \ntrerupe dup` vindecare. Concomitent,se urm`re[te ecografic evolu]ia bolii.

Tratamentul trebuie completat cu ceai de t`t`neasc` 1 litru/zi, iar pe regiunea ficatului se vor aplica comprese c`ldu]e cu terciul r`mas dela fiertura plantei care se aplic` seara la culcare timp de 3 ore.

A

C E S T V O L U M O

M A G I

A L E S T E O F E R I T G R A

T U I T

97

APARATUL CIRCULATOR - Vase de sânge, sânge, inima, boli de circula]ie -

Arterit` obliterant`

Se prepar` tinctura de spânz.Se introduce \ntr-o sticl` de culoare albastr`, r`d`cin` de spânz

l l d 60° i l l 30 il



ras` peste care se toarn` alcool de 60° [i se las` la macerat 30 zile. La o parte de spânz se adaug` 6 p`r]i alcool. Se folose[te extern \n compresesau \n masaje u[oare. Dup` folosire sp`la]i-v` bine mâinile, tinctura estefoarte toxic`.

Boli de inim`, deregl`ri de circula]ie a sângelui

Se prepar` vinul de ciubo]ica cucului.Se umple o sticl` de 2 litri cu flori de ciubo]ica cucului [i se toarn`

deasupra vin alb, de ]ar`. Se las` la macerat 14 zile la soare sau lâng`

calorifer.Se ia câte o lingur` de vin de 3 ori/zi cu 1/2 or` \nainte de mesele

principale.

Fragilitate vascular`

Se consum` câte o farfurioar`/zi de boabe de secar` pisate [i fiertetimp de 10 zile la rând.

Insuficien]` cardiac`

- Suc de dovleac din 1/2 fg. Se bea \n 2 reprize, diminea]a [i seara.

- Decoct din r`d`cin` de osul iepurelui, 4 linguri la un litru de plant`, fiert 30 de minute la foc mic. Se beau 3-4 c`ni/zi.- Se beau sucuri de fructe, u[or \ndulcite; berea este interzis`.- Se consum` banane, prune [i caise uscate, smochine, curmale.

98

Tulbur`ri de circula]ie

Se amestec` 400 g miere cu 3 litri vin alb [i se las` s` fiarb` la focmic 5 minute. Se adaug` 150 ml suc de pelin [i se mai las` s` dea câte-va clocote. Dup` ce s-a r`cit se \mbutelieaz` \n sticle sterilizate. Se bea150 ml de preparat diminea]a pe stomacul gol. Dispare oboseala, cre[te

puterea de concentrare, dispare palpita]iile, ame]eala [i senza]ia de vid\n cap.



Hipertensiune

- Se fac 4 tincturi din: talpa gâ[tei 20 g, rozmarin 20 g, rani]` 20 g,

vâsc 40 g, p`ducel 40 g.Fiecare din aceste plante se pune \n sticlu]e de 250 ml, dup` ce au

fost m`run]ite; se toarn` peste ele 200 ml alcool de 87°. Sticlele se\nchid ermetic. Se agit` zilnic. Dup` 14 zile se strecoar` prin tifon, se

pune fiecare tinctur` \n câte o sticl` care se \nchide ermetic. Se con-sum`, cu 30 minute \nainte de fiecare mas` (de 3 ori/zi) principal` câte

5 pic`turi din fiecare diluat \ntr-un pahar cu ap`.Tratamentul dureaz` cel pu]in 3-4 luni.- Se amestec` o lingur` de r`d`cin` ras` de hrean cu o lingur` de

miere pân` când se ob]ine o past` omogen`. Acest amestec se \nghite\n \ntregime diminea]a \nainte de micul dejun. Cura se ]ine 30 de zile [ise repet` la fiecare 2 luni. Tratamentul se aplic` de 4 ori/ani, timp de 3

ani. |n paralel se bea o infuzie de leu[tean ob]inut` din 2 linguri defrunze la o can` cu ap` clocotit`. Se infuzeaz` 15 minute, se strecoar`,se beau 2 c`ni/zi.

Mult mai puternic` este tinctura din 20 gr frunze + 20 gr r`d`cinide leu[tean macerat 10 zile \n 100 ml alcool de 70°. Se iau de 3 ori/zi

câte 25 de pic`turi diluat \n jum`tate de pahar cu ap`.Cardiopatie ischemic`

- timp de 30 de zile \n fiecare diminea]` se ia o lingur` de hrean rascu o linguri]` de miere, \nainte de micul dejun. Se poate repeta o dat` lafiecare 2 luni;

- se bea infuzia de p`ducel, o linguri]` la can` (200 ml ap` clo- A

C E S T V O L U M O


T U I T

99

cotit`) - 10 minute-o can`/zi

Cur`]area venelor [i arterelor de depuneri

|ntr-un litru de vin alb natural se pun la macerat 4-5 cepe ro[ii(aprox 500 gr) tocate m`runt .

Separat se firb la foc mic \ntr-un litru de vin alb 250 gr r`d`cin` de p`trunjel [i 2 leg`turi de frunze de p`trunjel pân` lichidul scade la 500 gr.

Se strecoar` ambele preparate [i se amestec` Se adaug` 150 ml



Se strecoar` ambele preparate [i se amestec`. Se adaug` 150 mlmiere. Se astup` bine recipientul [i se las` la macerat 7 zile, agitându-sede câteva ori/zi.

Dup` o s`pt`mân` se strecoar` din nou. Se p`streaz` la rece. Se

consum` câte o lingur` de 3 ori/zi cu o jum`tate de or` \nainte de mese-le principale.

Normalizarea sistemului circulator

- se face un amestec \n p`r]i egale din : salvie, p`ducel, cimbri[or

- macerat la rece, 2 linguri]e la can` timp de 10 ore- se beau: 3 c`ni/zi timp de 6 s`pt`mâni; 2 c`ni/zi timp de 3s`pt`mâni; o can`/zi \n urm`toarele 2 s`pt`mâni

- se administreaz` diminea]a [i seara \nainte [i dup` mas`.

„Vin“ pentru boli de circula]ie, inim`, cardiopatie ischemic`

10 r`d`cini de p`trunjel cu frunze cu tot, date prin ma[ina de tocatse fierb \ntr-un litru de vin alb de ]ar` timp de 15 minute. Se adaug` apoi300 gr miere de salcâm [i se mai fierb 1-2 minute, dup` care se r`ce[te [ise strecoar`. Se p`streaz` la rece.

Se iau 3 linguri zilnic, \nainte de mese minim 100 de zile.

„Vin“ pentru circula]ie

Se preapar` din: 2 litri de vin alb, 100 gr vâsc m`cinat (râ[nit), 200ml suc de ceap`, 200 gr usturoi pisat, 200 gr miere poliflor`.

Se pun toate componentele la macerat \ntr-un borcan de 3-5 litricare se ]ine la soare sau la temperatura camerei timp de 14 zile. Dup`

aceast` perioad` (\n care se amestec` zilnic cu o spatul` de lemn), se stre-100

coar`, se pune \n sticla \nchis` la culoare [i se p`streaz` la frigider.Se consum` câte 50 ml de dou` ori/zi cu 1/2 or` \nainte de micul

dejun [i cin`.

Hipertensiune

- se prepar` un macerat la rece din: 3 linguri]e de vâsc uscat, 1 lin-guri]` de rozmarin la o can` (250 ml ap`)

Se las` de seara pân` diminea]a la temperatura camerei.



Se las` de seara pân` diminea]a la temperatura camerei.Se beau 2 c`ni/zi diminea]a [i seara timp de 1 lun`.- tinctur` de talpa-gâ[tei- se prepar` din 20 gr plant` la 100 ml de

alcool de 70°.

Se las` la macerat 8 zile, dup` care se consum` câte 20-40 pic`turio dat`, de 3 ori/zi.

Arterit` obliterant`

Se pun la macerat timp de 14 zile \n 750 ml alcool de secar` (sau

alcool de 38-40°) urm`toarele: 10 gr aloe frunze zdrobite, 5 gr r`[in` debrad, 2 gr [ofran, 10 gr flori de salcâm, 10 gr foi de dafin, 10 gr troscat,10 gr gen]ian`, 10 gr frunze de frasin, 5 gr fenicul, 5 gr r`d`cin` de scai-ete, 10 gr angelic`, 10 gr boabe de ienup`r pisate.

Sticla se pune aproape de o surs` de c`ldur` [i se agit` zilnic. Dup`14 zile se strecoar` [i se pune \n sticlu]e mici de culoare \nchis`.

Se ia câte o linguri]` de 3 ori/zi \naintea meselor principale cu 15-20 minute.Se ]ine regim f`r` carne de porc, gr`simi, alcool, cafea, tutun, o]et,

zah`r, pâine alb`.

Ateroscleroz`

Se ia zilnic 1 lingur` ulei de nuc` (se procur` de la plafar).

Vin pentru ateroscleroz`, hipertensiune [i pietre la vezicaurinar`

Se macereaz` 10 zile, 100 gr praz tocat \ntr-un litru de vin alb nat-

ural. A

C E S T V O L U M O


T U I T

101

Se beau 50 ml \n fiecare diminea]` dup` micul dejun.

Arterit`, boli de circula]ie

Se cur`]` 4 c`]ei de usturoi, se pun \ntr-o cea[c` [i se toarn` pesteei o lingur` de ulei de m`sline presat la rece. Se adaug` pu]in p t̀runjelverde [i o frunz` de dafin. Se las` la macerat amestecul pe timpul nop]ii.Se consum` preparatul diminea]a pe stomacul gol cu o felie de pâine

pr`jit`, timp de 3 luni.



p j , p

Cur`]area vaselor sanguine

Se folose[te un amestec de plante: sun`toare, mu[e]el, siminoc,muguri de mesteac`n.

O lingur` de plante se infuzeaz` 20 minute \n 0,5 litri ap` clocotit`.250 gr din cantitate se bea diminea]a pe stomacul gol (se poate

ad`uga o linguri]` de miere)250 gr se bea seara la culcare.Preocedura se repet` 21 de zile.

Cur`]area vaselor (vene [i artere)

Se amestec` urm`toarele: un pahar de semin]` de m`rar, 2 linguride r`d`cin` de valerian` m`run]it` [i 2 pahare de miere natural`. Se puntoate \ntr-un termos, [i peste ele se toarn` pân` la 2 litri de ap` clocotit`.

Se p`streaz` 24 de ore \n termos, apoi se strecoar`. Se ia pe parcursul zileicâte o lingur` din 30 \n 30 de minute pân` la terminarea lichidului.

Cur`]area sângelui

- Se consum` leurd` \n fiecare zi \n salat` timp de 2-3 s`pt`mâni.- Se iau câte 30 pic`turi de tinctur` de nuci verzi de 2 ori/zi \n câte

un pahar cu ap` sau ceai, diminea]a [i seara \nainte de mas`.- Se beau ceaiuri de p`p`die.- Una din mesele de peste zi s` fie numai o salat` de crudit`]i, cel

pu]in 3 s`pt`mâni.- Se face cura anual` cu urzici.

102

Circula]ia sângelui

Se prepar` vinul de salvie: 80 gr salvie + 1 litru vin alb sec (curat)se las` la macerat 8 zile. Se filtreaz`. Se bea 100 ml \naintea meselor

principale de 3 ori/zi. |n acest pahar (de 100 ml) se va amesteca zeamade la o l`mâie.

Se beau 3 ceaiuri/zi din amestecul de plante: coada-[oricelului,vâsc, c`tin` alb`, \n p`r]i egale. Ceaiul se prepar` dintr-o linguri]` la200 ml ap` clocotit` (infuzie 10 minute).



p ( )

A

C E S T V O L U M O


T U I T

103

APARATUL LOCOMOTOR -oase, reumatism-

Artroz`

- Se aplic` o past` ob]inut` din usturoi pisat amestecat cu ap`, pezona afectat`.

- Se amestec` 3 linguri de troscot cu 2 linguri de frunze de



g gmesteac`n [i 2 linguri de fructe de m`ce[. Se pune amestecul \ntr-un ter-mos [i se toarn` deasupra un pahar de ap` fiart`. Se las` peste noapte, iar a doua zi se adaug` \n infuzie 2 linguri]e de sare. Se \nmoaie o cârp`curat` de bumbac \n aceast` infuzie, se stoarce [i se aplic` pe locul bol-nav. Se acoper` cu ceva gros [i se men]ine câteva ore dup` care se repet`

procedura.Tratamentul se face pân` la dispari]ia bolii.- Se iau paie de ov`z, se toarn` o cantitate corespunz`toare de ap`

[i se fierbe 30 minute la foc mic.

Se aplic` cataplasme c`ldu]e.- Se toarn` ulei de masline peste frunze tinere de nuc [i se las` timp

de 3-4 ore, dup` care se aplic` frunzele \n 3-4 straturi pe locul bolnav.- Se aplic` pe locul bolnav cataplasme cu ceap` tocat` sau usturoi

pisat.

Artroz`, spondiloz`- Se face o crem` pentru masat locurile dureroase. Se pun la mac-

erat frunze m`cinate de dafin \n ap` rece 24 de ore. Se strecoar` [i seadaug` o cantitate dubl` de osânz` de porc. Se pun la fiert „bain-marie“4 ore. Se strecoar` prin tifon [i se p`streaz` la rece.

- se pun comprese cu bitter suedez.- se consum` zilnic 1 [i 1/2 litru de ceai de coada calului + urzic ,̀\n fiecare can` de ceai se pune câte o lingur` de bitter suedez.

- Se face cur` cu tinctur` de urzic` timp de 5-6 luni, câte 10 pic`turi \ntr-o can` de ceai, de 3 ori/zi.

- Se pun comprese cu frunze de varz` zdrobite, \n 2-3 straturi, deseara pân` diminea]a.

104

Lumbago

- Fric]ie local` cu unguent preparat din 100 gr m`ghiran uscat +500 gr untur` topit` + 1/4 litru ulei de m`sline. Amestecul se \nc l̀ze[te\n „bain-marie“ timp de 3 ore.

- Se aplic` local sticle cu ap` cald`, pern` electric` sau ventuze.- Se fac b`i calde pentru jum`tatea inferioar` a corpului cu : infuzie

de coac`ze (2 pumni), ace de pin (2 pumni) la 5 litri de ap` timp de 10minute.



Lombosciatica

- Se consum` zilnic, timp de 6 luni câte 5 linguri de grâu \ncol]itsub form` de terci + o linguri]` de miere + o jum`tate de linguri]` dedrojdie de bere.

- Se face frec]ii cu o jum`tate de ceap` pe locurile dureroase.- Se beau 2-3 c`ni/zi de infuzie de soc (2 linguri]e la o can` de ap`

clocotit`).

- Se pun cataplasme cu hrean ras amestecat cu pu]in` ap` [i fìnìntegral`.- Se fac frec]ii cu ulei de ienup`r.

Gut`, reumatism, artroz`

3 felii de m`r necur`]at de coaj` se fierb \ntr-un litru de ap` timpde 15 minute. Se strecoar` [i se bea cantitatea pe parcursul unei zile.Tratamentul se face 3 s`pt`mâni. Se poate relua de 3 ori \n cursul

anului.

Reumatism

- Se fierb 10 minute: o ceap` mare tìat` fin, 4 linguri de ulei dem`sline, 150 ml ap` [i 40 gr untur` nes`rat`. Se bea foarte cald` maimulte seri la rând. Dup` 2 ore, la culcare, se bea un decoct de cru[in (olinguri]` la can`, fiert 3 minute).

Tratamentul se face o dat` pe an timp de 7 zile.- Se pun 8 linguri de piper negru m`cinat \ntr-un litru de rachiu tare

[i se las` la macerat 5-7 zile. A

C E S T V O L U M O


T U I T

105

Se filtreaz` [i se maseaz` cu aceast` solu]ie zonele dureroase de 2-3 ori/zi.

Ciocuri pe coloan`

- Alifia de sânziene: 20 g plant` uscat`, bine m`run]it` se pun lamacerat timp de 12 ore \n 30 ml spirt sanitar, \ntr-un borcan \nchis ermet-ic. Se adaug` 200 ml ulei de m`sline [i se ]ine \n „bain marie“ timp de 3ore, agitând vasul din când \n când. Se las` \n repaus 3 zile, dup` care sefilt ` D ` filt \ t f i d ` 50 `



filtreaz`. Dup` filtrare, se pune \ntr-un vas pe foc [i se adaug` 50 g cear`de albine, amestecându-se \ncontinuu pân` se tope[te. Dup` r`cire, se

p`streaz` la rece. Se fac fric]ion`ri de-alungul coloanei vertebrale \n

fiecare sear`.- Tinctur` din: 70 g m`rul lupului, 10 g jojoba, 10 g t`t`neas`, 10

g cimbru. Peste aceste plante, \ntr-un borcan, se adaug` 500 ml spirt san-itar. Borcanul se \nchide ermetic [i se las` la macerat 15 zile, agitându-sedin când \n când. Se filtreaz` [i se p`streaz` \n sticle de culoare \nchis`.Cu aceast` tinctur` se pun comprese pe zona afectat`, ]inându-se de seara

pân` diminea]a.

Osteoporoz ,̀ reumatism

Se prepar` o solu]ie din: 1/2 litri alcool medicinal + 50 aspirine pisate + 2 linguri de sare de l`mâie. Se las` la macerat 2-3 zile, agitând

de câteva ori pe zi pân` se dizolv` complet. Cu acest preparat v` unge]iseara locurile dureroase.

Osteoporoz`

- Se amestec` 3 vârfuri de cu]it de piper negru, \ntr-un pahar desare grunjoas`, 1/2 litru de coniac. Se las` la macerat 5 zile. Se pun apoicomprese cu aceast` solu]ie pe locurile dureroase.

- Se ia câte o linguri]` de tinctur` de m`rar diluat` \ntr-o jum`tatede pahar cu ap` de 3-4 ori/zi minim 6 luni.

Tinctura se prepar` din 20 de linguri de semin]e de m`rar care seamestec` cu 1/2 litru alcool alimentar de 70° [i se las` la macerat 8 zile,dup` care se filtreaz`. Se p`streaz` \n sticlu]e mici, \nchise la culoare.

106

Boala oaselor de sticl` (boala Lebstein)

Se pun de seara la macerat \ntr-un litru de ap` (\ntr-un borcan), latemperatura camerei, 500 ml o]et de mere (de preferin]` preparat \ncas`) [i câte 25 gr de coada calului [i 25 gr troscot. Dup` 12 ore se stre-coar` acest preparat [i se bea pe parcursul unei zile, \ndulcit u[or cumiere natural`.

Se folose[te 10 zile/lun`, minimum 6 luni.

Le i ni ale coloanei ertebrale



Leziuni ale coloanei vertebrale

Pentru masarea zonelor dureroase se folose[te un ulei de m`sline

presat la rece combinat cu pulbere de ardei iute.

Dureri ale coloanei vertebrale

Se amestec` o can` de hrean ras [i o can` de m`lai [i se pun \ntr-obucat` de material de bumbac.

Se unge pielea cu osânz` de porc [i apoi se a[eaz` compresa Se ]ine45 de minute. Se repet` cel pu]in 3 zile.

Monturi

- Se tamponeaz` \n fiecare sear` cu tinctur` de iod;

- Se fac b`i calde la picioare cu un pumn de sare de Bazna la unlighean de ap`.Volumul monturilor se reduce [i deseori cedeaz` [i pintenii.- Într-un borc`nel se pun 10 lame de ras peste care se toarn` un

pahar de o]et din vin. Se las` o lun` pân` când o]etul \[i schimb`culoarea.

Seara, se pune vat` \mbibat` \n acest o]et pe monturi, apoi se prinde cu un leucoplast [i se pune o [oset`. Se las` peste noapte s`-[ifac` efectul. Diminea]a, vata se arunc`.

Sp`latul pe picioare este interzis pân` la terminarea tratamentului.Procedeul se poate repeta.

A

C E S T V O L U M O


T U I T

107

Dureri de c`lcâie

Hrean ras foarte fin cu 2-3 pic`turi de gaz (de lamp`) se fixeaz` pelocul dureros cu un bandaj obi[nuit, apoi se aplic` o [oset̀ . Se aplic` deseara pân` diminea]a. Se repet` pân` când durerea dispare.

Dac` apare o alergie pe piele, se face pauz` câteva zile, timp \ncare se unge locul cu alifie de g`lbenele.

Cârcei



Se umple un s`cule] de pânz` cu pedicu]` uscat` de la plafar. Se pune pe picioare sau unde apare cârcelul. Se doarme cu el. Pedicu]a din

s`cule] se \nlocuie[te cu alta dup` un an.

108

ORGANELE DE SIM}- gura, nasul, ochii, urechea, pielea-

Miopia

Se prepar` o infuzie (10 min) dintr-o linguri]` de frunze de corn lao cea[c` (150 ml) ap` clocotit`.

Se strecoar` lichidul se r`ce[te [i se \nmoaie \n el un tifon steri



Se strecoar` lichidul, se r`ce[te [i se \nmoaie \n el un tifon steri-lizat. F`r` a-l stoarce se pune pe ochi timp de 20-30 minute [i se clipe[tedin pleoape din când \n când pentru ca lichidul s` p`trund` \n`untru.

Compresa se aplic` alternativ 3 zile da [i 3 zile nu.Tratamentul se face 18 zile [i se poate relua dup` o lun`.|n aceast` perioad` nu sta]i \n camere cu lumini fluorescente [i nu

v` uita]i la televizor.Dac` se observ` o \mbun`t`]ire a vederii nu mai purta]i ochelari.

Blefarit`Se cl`te[te zilnic ochii cu suc proasp`t de morcovi.

Toate bolile de ochi

- |n fiecare diminea]` se pun \n ochi câte 3 pic`turi de urin` proasp`t`, colectat` din jetul de mijloc.- |n fiecare sear` se pune \n ochi o pic`tur` miere diluat` sau fizio-

logic (1:1).- Se consum` alimente bogate \n vitamina A [i C.- Solu]ie 5-10% de propolis \n ap` cald` - se pun 3-5 pic`turi \n

fiecare ochi . (Se piseaz` propolisul uscat, apoi se dizolv` \n ap` cald`[i se filtreaz`).

Oftalmie

Se fierb 100 gr frunze de vi]`-de-vie \n 300 ml ap`, timp de 15minute. Dup` r`cire, se strecoar`.

Se fac sp`l`turi, de 3 ori/zi \nmuind un tampon de vat` \n acest A

C E S T V O L U M O

M A G

I A L E S T E O F E R I T G R A T U I T

109

preparat. Acest ceai nu trebuie p`strat mai mult de 24 de ore.

Boli de ochi

Este o re]et` practicat` de vechii fenicieni descoperit` pe t`bli]eledin manuscrisul de la Cairo.

Se iau 200 gr ficat de vac` [i se fierb \n ap` câteva minute, apoi se pune un prosop peste cap [i se face baie de ochi cu aburii ficatului timpde 10 minute, dup` care se st` cu prosopul pe ochi pân` se r`ce[te. Serepet` procedeul 10-14 zile. Rezultatul este garantat \n: cataract`, miopie,



repet` procedeul 10 14 zile. Rezultatul este garantat \n: cataract`, miopie, prezbitism.

Cataract`

- Se pune câte o pic`tur` de suc de pin \n ochiul bolnav timp de10-15 zile.

- |n fiecare zi, timp de o lun` se m`nânc` 3 morcovi cruzidiminea]a pe stomacul gol.

- Se bea zilnic 1 litru de suc proasp`t din morcovi, p`trunjel [i]elin` diminea]a pe stomacul gol, de preferat \ntre orele 7.00-11.00. Se poate mânca dup` ora 12.00

- Se face un amestec din: 20 gr silur, 20 gr valerian`, 20 gr mu[e]el,10 gr verbin` [i 30 gr flori de soc. Se op`resc 5 linguri din acest amestec\n 1/2 litru de vin alb. Aburul este l`sat s` ac]ioneze asupra ochilor

\nchi[i.Conjunctivit`

Timp de 2 s`pt`mâni se pun comprese calde cu ceai de alb`strele[i concomitent se aplic`, seara [i diminea]a, pe gene o pelicul` sub]ire deulei de ricin.

Glaucom ocular

- o lingur` de fenicul [i o lingur` de p`trunjel se fierb \n 100 ml ap` pân` scade la jum`tate. Cu acest lichid se pun 3 comprese \ntr-o zi.

- o lingur` de rostopasc` se fierbe \n 100 ml ap` pân` ce r`mâne

cam o lingur` de lichid.110

Mai \ntâi se pune pe ochi compresa \nmuiat` \n decoctul de fenicul[i p`trunjel [i se las` 5 minute, apoi se pun câte 2 pic`turi din ceaiul derostopasc` \n fiecare ochi. De obicei, dup` 12 zile vindecarea este com-

plet`.

Otit`

- local se pun s`cule]e calde cu sare sau m`lai- propolis \n solu]ia alcoolic` de 30°; se \mbib` o me[` de tifon [i

se pune seara \n ureche



p- bitter suedez combinat cu ulei cald de cimbruSe picur` 1-2 pic`turi de ulei cald de cimbru \n ureche, apoi dup`

un minut bitter-ul suedez tot 1-2 pic`turi.

Hipoacuzia

Se introduce \n ureche un tampon de vat` sub]ire [i lung \mbibat \nulei de ricin (tamponul trebuie s` ajung` cât mai aproape de timpan). Se

]ine de seara pân` diminea]a. Rezultatul se va sim]i dup` primele 4-5zile.

Afte

Se badijoneaz` gura de mai multe ori pe zi cu un decoct concentrat

de afine: 10 gr la 1/2 litru ap`, fiert 10 minute.Sinuzit`

- inhala]ii cu mu[e]el- masaj zilnic a frun]ii, tâmplelor, nasului cu ulei de mu[tar - se consum` hrean ras cu suc de l`mâie câte o linguri]` de 2 ori/zi

diminea]a [i seara, dup` care timp de 30 de minute nu se m`nânc` [i nuse bea nimic. Tratamentul se poate face pân` la 1 an.

Laptele [i produsele lactate se exclud din alimenta]ia bolnavilor desinuzit`.

Se prepar` un ceai din: cimbru, ienup`r, muguri de pin, coada[oricelului, t`t`neasc`, mu[e]el, salvie \n p`r]i egale. Se face infuzie

dintr-o lingur` de amestec la 250 ml ap`. Se las`3 minute. Se beau 3 A

C E S T V O L U M O

M A G


111

c`ni/zi - ceaiul va fi c`ldu] [i \ndulcit cu miere.Se mestec` zilnic o lingur` de c`p`ceal` de miere de albine.Extern se pun cataplasme din cartofi cruzi da]i pe r`z`toarea mare.

Eliminarea polipilor

Se prepar` un macerat de anason.15 gr de anason se m`run]esc \ntr-o piuli]` de lemn, se pun \ntr-o

sticl` [i se toarn` deasupra 100 ml spirt medicinal. Totul se macereaz` 10zile \ntr-un loc \ntunecos, agitând periodic con]inutul. Când este gata, se



, g p ] g ,strecoar` maceratul care apoi se dilueaz` cu ap` distilat` \n propor]ie de1:3 (o parte macerat cu trei p`r]i ap`).

Se pun 10 - 15 pic`turi, de 3 ori/zi pân` la dispari]ia polipilor.

Psoriazis

- Se prepar` un unguent din untur` de porc netopit` (ap`sat` cu olingur` pân` când devine ca o past`) [i tot atâta pucioas` (sulf). Pasta ast-

fel preparat` se ]ine la \ntuneric.Se face apoi un ceai : 2 linguri de m`rul-lupului la o can` cu ap`se fierb 10 minute, apoi se strecoar`.

|n fiecare sear` se spal` locul bolnav cu acest ceai c`ldu], apoidup` ce pielea se zvânt` pu]in, se unge cu unguentul cu sulf.

Tratamentul se face pân` la vindecarea total`.

|n timpul tratamentului nu sp`la]i cu s`pun partea afectat` de pso-riazis.- Se unge cu ulei de semin]e de in zona afectatã.- Alifie preparat` din: suc de rostopasc` 5 gr sau suc proasp`t de

nalb` 5 gr, amestecat cu 50 gr osânz` de porc. Cu aceasta se vor unge de2-3 ori/zi zonele afectate.

- Se ung zonele afectate de 2-3 ori/zi cu urin` proasp`t` a persoaneibolnave timp de 10-15 zile. Dup` o pauz` de 10 zile se poate relua pro-cedura.

- Se scoate din alimenta]ie obligatoriu cartoful.- Se consum` infuzie de t`t`neas` o can`/zi.- Se consum` infuzie de rotopasc` o linguri]` la 250 ml ap` clo-

cotit`. Se ia câte o lingur` din 3 \n 3 ore.

- Se fac b`i de cimbru, pelin, soc, busuioc, p`tlagin`, g`lbenele,112

urzic`, cicoare, mesteac`n, coada racului.- Se face cura intern` cu ulei de semin]e de in timp de 21 de zile

câte 7 linguri/zi, apoi doza de \ntre]inere: 2 linguri/zi.- Baie general` cu sare grunjoas` \n fiecare sear`.- Pl`gile se spal` de 2-3 ori/zi cu infuzie de g`lbenele [i se ung cu

o alifie preparat` din: câ]iva c`]ei de usturoi proaspe]i, cur`]a]i de coaj`

[i zdrobi]i, amesteca]i cu pu]in ulei de susan pân` se ob]ine o past`omogen`. Acest tratament stopeaz` evolu]ia bolii [i pl`gile \ncep s` serestrâng`.



Boli de piele grave, psoriazis, acnee

Timp de 30 de zile se ia tinctur` din boabe de soc. |n prima zi se iao linguri]` diluat` \n jum`tate de pahar cu ap` diminea]a pe stomaculgol. |n a doua zi , se iau 2 linguri]e,......., pân` \n a [aptea zi când se iau7 linguri]e [i se men]ine aceast` doz` pân` \n a 30-a zi.

Prepararea tincturii: se stoarce un suc din fructele de soc neajunsecomplet la maturitate (au culoare ro[ie spre violet). Sucul se combin` \n

propor]ie de 1:1 cu alcool alimentar de 90°, apoi se pune \n sticle mici\nchise la culoare.Preparatul are ac]iune de dezintoxicare extrem de puternic`,

favorizând vindecarea acestor boli.

Ceai pentru psoriazis

Se face un amestec \n p`r]i egale din : cimbri[or, coada calului,g`lbenele, trei fra]i p`ta]i, urzic`.

Se face infuzie dintr-o linguri]` la o can` (250 ml) ap`, 10 minute.Se bea 1 ºi 1/2 ceai/zi.

Ceai pentru tratamentul extern al psoriazisului

Se face un amestec din : 40 gr coaj` de salcie, 40 gr scoar]` de ste- jar, 20 gr semin]e de in, 20 gr flori de arnic`, 20 gr flori de g`lbenele,20 gr flori de ventrilic`, 20 gr flori de lumân`ric`, 20 gr r`d`cin` descai, 20 gr fructe de ienup`r.

Se pune o lingur` de amestec \n 300 ml ap` clocotit`. Se las` 15

minute la infuzat. Se strecoar`. se \nmoaie buc`]i de tifon \n infuzia A

C E S T V O L U M O

M A G


113

c`ldu]`, se storc [i se aplic` pe zonele afectate. Compresele se schimb` odat` la 30 minute.

Lupus eritomatos [i tuberculos

Este o boal` autoimun`, de piele.

Se fierbe \n 3 litri de ap` timp de 30 de minute urm`torul amestec:rostopasc` 5 gr, m`rul-lupului 3 gr, g`lbenele 70 gr, plop negru 40 gr.

Cu el se fac sp`l`turi locale [i se pun comprese de 3 ori/zi.Pentru consumul intern, se fierbe un amestec 30 minute \ntr-un



litru [i jum`tate de ap` din : rostopasc` 3 gr, m`rul-lupului 1 gr, g`lbenele10 gr, plop negru 21 gr.

Se beau câte 50 ml de ceai, de 3 ori/zi, \naintea meselor cu 30 deminute.

Acnee juvenil`

Se consum` 1 litru ceai de urzic`/zi.

Diminea]a [i seara se aplic` pe fa]a umezit` o]et de hrean [i se las`s`-[i fac` efectul 10 minute. Se cl`te[te apoi fa]a cu ap` c`ldu]`.Prepararea o]etului de hrean: se introduce hrean ras \ntr-o sticl` [i

se toarn` peste el o]et de fructe. Se las` 10 zile la temperatura camerei.Se strecoar` [i se p`streaz` la rece.

Eczeme- Comprese locale cu ap` de mare (ap` \n care s-a dizolvat sare de

mare) sau cataplasme reci cu suc de cartofi.Se beau 3 c`ni de infuzie de trei fra]i-p`ta]i (o linguri]` de plant`

la o can` de ap` clocotit` infuzat 10 minute).- Se face o past` din frunze proaspete de busuioc [i pu]in ulei de

m`sline presat la rece. Se aplic` pe zona afectat`.- Se face o past` din scor]i[oar` [i suc de l`mâie [i se spal` zilnic

pe locul afectat.

114

Eczeme, herpes [i arsuri

Se folose[te „ulei de g`lbenu[ de ou“.Se iau g`lbenu[urile de la câteva ou` fierte tari, se \n]eap` cu o sâr-

muli]` [i se ]in deasupra unei fl`c`ri de lumânare. La suprafa]ag`lbenu[urilor apar ni[te pic`turi. Acestea sunt folosite ca „ulei“ pen-

tru ungerea locurilor afectate. Se aplic` seara la culcare.

Vitiligo



Suc de ]elin`, se beau câte 100 gr la prânz [i câte 100 gr seara, cu1/2 or` \nainte de mas`.

Cu tinctura de ]elin` se ung zonele depigmentate. Ea se prepar` prin macerare timp de 10 zile a frunzelor [i r`d`cinii rase de ]elin` \n palinc`.

Acnee

Se spal` tenul cu un decoct 10 minute, din 2 linguri]e la 300 ml ap`din amestecul de plante: þintaur`, coada-calului, ieder`, pelin, ment`,g`lbenele la care se adaug` 6 linguri de o]et de mere dup` r`cire. Dup`zvântare se tamponeaz` u[or pielea cu tinctur` de propolis 15 %. Seara,se maseaz` pielea obrazului cu o crem` pe baz` de propolis.

Co[uri [i acneeSe pune past` de ment` (ob]inut` din frunze proaspete) pe zonele

afectate [i se las` peste noapte.

Herpes, bube dulci

Se ung locurile afectate cu muguri de plop fier]i \n untur`(osânz`)[i cear` de albine.

Se unge cu albu[ de ou b`tut spum` locul afectat de 5-7 ori/zi [iherpesul dispare.

A

C E S T V O L U M O

M A G


115

Bube dulci

Morcov copt [i sf`râmat se aplic` pe bube.

Zona Zoster

Se topesc \ntr-un vas 100 gr cear` curat` de albine, 50 ml ulei dem`sline, 25 gr r`[in` de brad [i 250 gr unt, uleiul se adaug` la final.

Compozi]ia se strecoar`, apoi se amestec` cu o spatul` de lemn pân` la r`cire. Crema se p`streaz` la rece \n recipiente de sticl`.

S f l d 3 i/ i â d b i l il f



Se folose[te de 3 ori/zi punându-se un strat sub]ire pe locurile afec-tate de boal`. Intern se iau 20 pic`turi de tinctur` de propolis diluat` de 3

ori/zi \nainte de mas`.

Pistrui

- Se tamponeaz` pistruii cu suc de p`trunjel- |n 2-3 linguri de ulei de m`sline se fierb câteva frunze de spanac,

bine m`run]ite, pân` se \nmoaie.Se aplic` sub form` de masc` pe fa]` timp de 30 de minute.

Inflama]ii ale pielii

Se fierb pu]in \n ulei l`ptuci proaspete. Se pun cataplasme pe piele

de 2-3 ori/zi câte 20 minute.R`ni, arsuri, acnee

Se prepar` o alifie din : g`lbenele 50 gr, p`tlagin` 50 gr, pelin 25gr, r`d`cin` de t`t`neas` 25 gr. Plantele se fierb \n osânz` de porc 15minute. Se las` s` stea o zi preparatul, iar a doua zi se \nc`lze[te \n „bain-marie“ [i se strecoar` [i se p`streaz` la rece. Se ung zonele afectate.

Pecingine

Se unge zona afectat` cu suc proasp`t de nuc` verde.

116



R`ni

Se prepar` o crem` astfel: se amestec` r`[in` de pin [i untur` \n p`r]i egale [i se fierb \n „bain marie“.

Se ung zonele afectate.

Urticarie

- Se aplic` pe pielea de 2-3 ori/zi Propolis-spray 10%, dup` care seunge cu crem` de propolis.

Se bea infuzie din r`d`cin` de brusture Se prepar` din 15 gr pul



- Se bea infuzie din r`d`cin` de brusture. Se prepar` din 15 gr pul-bere de r`d`cin` la 300 ml ap` clocotit` timp de 30 minute. Se bea o

can` /zi.- Infuzie de coac`z-negru, 5 gr la 200 ml ap` clocotit`, 10 minute.

Se beau 2-3 c`ni/zi.- Se pun local cataplasme cu infuzie din mu[e]el, tre-fra]i-p`ta]i [i

p`p`die.

Celulit`Se pun la macerat \ntr-un vas: 30 gr boabe de ienup`r, 20 gr tre-

fra]i-p`ta]i, 20 gr cre]u[c`, 10 gr frunze de salvie, 10 gr flori de soc \n 750ml spirt sanitar. Se acoper` vasul [i se las` timp de 2 s`pt`mâni \ntr-unloc \ntunecos [i rece. Se agit` maceratul zilnic cu o lingur` de lemn. Se

filtreaz` printr-un tifon curat [i se pune preparatul \n sticlu]e \nchise laculoare.|n fiecare sear`, dup` du[, se agit` recipientul. Se umezesc palmele

[i se fric]ioneaz` abdomenul, coapsele [i picioarele timp de 10-15 minutecu aceast` solu]ie. Se repet` zilnic 4-5 s`pt`mâni, sau cât este necesar.

Cr`p`turi sângerânde [i dureroase ale c`lcâielor

O cutie de alifie de g`lbenele se amestec` toat` cu ceap` dat` per`z`toarea mic`. Se ]ine la frigider [i v` unge]i \n fiecare sear` t`lpile [ic`lcâiele, apoi v` culca]i cu [osete.

118

B`t`turi

- O ceap` t`iat` \n douã se coace pe o tabl` la flac`ra de aragaz,apoi se strope[te cu o]et (preferabil de mere). Se aplic` pe b`t`tur`, sefixeaz` cu un pansament [i se ]in e timp de 12 ore.

- Se unge b`t`tura cu ulei de ricin, dup` care se aplic` un pansa-

ment cu propolis topit la foc.- Se pune seara pe b`t`tur` un pansament cu coaj` de l`mâie pe

care a r`mas [i pu]in miez.

Micoz` la unghii



Micoz` la unghii

- Se face o cafea tare [i se \nmoaie degetele bolnave \n mod repetatde 5-10 ori/zi câte 10 minute.- Se bag` degetele \ntr-un vas cu o]et diluat 1:1 cu ap`, diminea]a,

prânz [i seara câte 1/2 or`.- Seara la culcare se pune o vat` cu o]et pe unghiile bolnave

\nf`[urândule \n plastic. Diminea]a se râcâie partea moart` a unghiei. Se

repet` pân` la vindecare. |ntr-o lun` cresc unghii s`n`toase.

|ngrijirea mâinilor

Se amestec` bine: 3 linguri glicerin`, 1 linguri]` miere, o jum`tatede pahar de ap`, o linguri]` amoniac, un vârf de cu]it de borax.

Se agit` \nainte de \ntrebuin]are.

Panari]iu

- Se pune frunz` de aloe t`iat` [i se leag` degetul.- Se pune zah`r pudr` pe locul cu puroi. Zah`rul absoarbe secre]iile

[i distruge mediul prielnic \nmul]irii microbilor.- Se \mbib` \n tinctur` de propolis o compres` [i se pune pe locul

bolnav, apoi se \nvele[te cu o folie de plastic.


M A G

I A L E S T E O F E R I T G R

A T U I T

119

Ciuperc` pe t`lpi

Timp de 10 zile se pune pe suprafa]` afectat` pu]in` vat` \nmuiat`\n albu[ de ou. Este de preferat s` se stea cu ea toat` noaptea. Ciuperca seva sufoca [i pilea se va vindeca frumos.

Negi plantari

- Se ung cu ulei de ricin.- Se maseaz` cu sare de buc`t`rie.- Se maseaz` cu coaj` verde de nuc`



Se maseaz` cu coaj` verde de nuc`.- Se tamponeaz` cu tinctur` de rostopasc`.

Negi pe limb` [i amigdale

Gargar` [i sp`l`turi bucale de 3 ori/zi timp de 15-20 minute,fiecare repriz` dintr-un amestec de : 5 ml tinctur` de propolis cu 5 mlinfuzie de g`lbenele.

Tratamentul dureaz` 21 de zile.De 2 ori/zi timp de 45 de minute se ]ine \n gur` ulei de ricin. Secontinu` tratamentul pân` la dispari]ia total` a forma]iunii.

Arsuri [i deger`turi

Se ung zonele afectate cu ulei de c`tin` (se procur` de la Plafar).

Re]ete \mpotriva c`derii p`rului

- Se preg`te[te un decoct din 30 gr r`d`cini m`run]ite de brusturela 1 litru de ap`. Se fierbe pân` scade la jum`tate [i se freac` zilnic pieleacapului.

- Se amestec` pulbere râ[nit` din coada-[oricelului sau pulbererâ[nit` din tulpina de in cu ulei de m`sline.

- Se freac` zilnic pielea capului cu acest amestec.- Se aplic` pe pielea capului un amestec dintr-o lingur` de alcool

de 40° [i un g`lbenu[ de ou crud. Dup` 40 de minute se cl`te[te p`rul cuap` cald`.

- Se prepar` o tinctur` de ardei iute (20 gr de pulbere de ardei iute120

\n 100 ml alcool 40° timp de o s`pt`mân`). Se fac frec]ii cu ea de 2-3ori/s`pt`mân` masând r`d`cina p`rului.

- Se amestec` o ceap` ras` pe r`z`toarea mic` cu o lingur` de uleide ricin [i 10 ml vitamina A.

Zilnic se pun comprese timp de 5 ore. Se spal` apoi p`rul cu ap`cald`.

- Se face un amestec din 100 gr urzic`, 2 linguri o]et \n 500 ml ap`care se fierb 30 de minute. Se maseaz` pielea capului zilnic timp de os`pt`mân`.

Dureri de din]i



]

- Se fric]ioneaz` gingia cu o buc`]ic` de sl`nin` de porc timp de15-20 minute.- Se face un amestec de ceaiuri din: t`t`neas`, mu[e]el, coada-

[oricelului [i pelin \n p`r]i egale. Se folosesc 2 linguri]e de amestec la200 ml ap` [i se fierb 30 de minute la foc mic. Dup` r`cire se face gar-gar` [i se ]ine \n gur` cât se poate de mult, dup` care se arunc`.

Sânger`ri ale gingiilor

Se face o infuzie concentrat` dintr-o linguri]` de scor]i[oar` la ocan` de ap` clocotit`, timp de 15 minute. Se fac cl`tiri ale gurii de 2-3ori/zi.

Paradontoz`

- Se face un amestec de plante \n p`r]i egale din: mu[e]el, salvie,coada-calului, turi]` mare. Se infuzeaz` 10 minute o linguri]` dinamestecul de plante la 200 ml ap`. Se strecoar` [i se pune o lingur` detinctur` de nuci verzi. Se cl`te[te gura prelung [i se arunc`.

- Se vor lua de 3 ori/zi câte 40 de pic`turi (o linguri]`) de tinctur`de propolis. Se ]i \n gur` 5-10 minute, apoi se \nghit.

- Se sug 4-6 tablete/zi de PROPOSEPT (preparat apicol).- Se vor amesteca zilnic 4-5 gr de propolis, care se vor \nghi]i ulte-

rior pân` la vindecare.- Se mestec` zilnic r`d`cin` de hrean.


M A G


A T U I T

121



GLANDELE ENDOCRINE- metabolism, pancreas -

Fortificarea sistemului imunitar

Se pune \ntr-o cea[c` drojdie de bere alimentar` cât o nuc` [i ocantitate egal` de miere, deasupra. Se las` s` stea 10 minute, apoi seamestec` bine.

Se m`nânc` diminea]a [i sera \nainte de mese 4 zile/lun`.



Anemie

Se prepar` un lapte tonifiant:|ntr-un vas de sticl` se pun urm`toare alimente: 1/2 litru lapte

dulce, 4 linguri drojdie de bere, o cea[c` de lapte praf degresat, o lin-gur` de miere de albine.

Se amestec` pân` se dizolv` mierea complet. Se mai adaug` 1/2

litru lapte prosp`t. Se bea o can` \ntre mese [i una sera la culcare.Cantitatea ajunge pentru 2 zile. Drojdia folosit` trebuie s` fie proasp`t`.Tratamentul se face câte 10 zile cu 10 zile pauz`.

Tonic general

Se umple o sticl` de 0,5 litri cu usturoi pisat peste care se adaugàlcool. Se p`streaz` preparatul douã s`pt`mâni la c`ldur`, dup` care sestrecoar`.

Doza: o doz` /zi, \nainte de mas` \ncepând cu 2 pic`turi [iadùgând \n fiecare zi câte o pic`tur` pân` se ajunge la 25 de pic`turi.Apoi se mic[oreaz` doza descrescând \n fiecare zi cu o pic`tur` pân` seajunge la 0 pic`turi. Tratamentul se face de 2 ori/an.

Tonic pentru sistemul imunitar

1. Timp de 3 s`pt`mâni se bea \n fiecare diminea]` sucul ob]inut prin mixare de la 3 c`]ei de usturoi pe stomacul gol. Nu se m`nânc`nimic pân` la prânz.

Se face cura o dat` pe an, de preferat iarna. A C E S T V O L U M O

M A G


A T U I T

123

2. Se prepar` un macerat din usturoi astfel: se cur`]` 2 c`]ei maride usturoi, se piseaz` bine [i se pun \n 250 ml vin alb. Se las` la macerato s`pt`mân`.

Se ia \n fiecare diminea]` timp de o s`pt`mân` câte o linguri]` demacerat pe stomacul gol.

Tonic general [i \mbun`t`]irea circula]iei sangvine

Se face un suc (mixat) din 2 morcovi mari, 2 grùn]i de usturoi [io r`d`cin` de p`trunjel. Se bea \n fiecare diminea]` pe stomacul gol timpde 10 zile.



Tonic pentru sistemul imunitar [i pentru \nt`rirea memorieiSe pun \ntr-un borcan de 800 gr : 1/2 kg miere, 100 gr sâmburi de

nuc` m`run]i]i [i 3 linguri de polen. Se las` borcanul la \ntuneric 7 zile.Se ia câte o linguri]` de 3 ori/zi dup` fiecare mas`.

Caren]e vitaminice, anemie, rahitism, convalescen]`,b`trâne]e, boli grave

Sucul din 2 kg de l`mâi se amestec` cu pulberea ob]inut` dinrâ[nirea a 10 coji de ou` de ]ar`. Se p`streaz` \ntr-un borcan la loc\ntunecos timp de 10 zile, amestecându-l o dat` pe zi cu o spatul` delemn. Dup` aceast` perioad`, se strecoar` prin tifon.

Separat se sparg 10 ou`, se bat bine [i se toarn` peste sucul proasp`t strecurat. Se mai ]in \nc` 5 zile amestecându-l o dat` pe zi. Apoi,se va turna \n borcan 1 kg miere poliflor` amestecându-se zilnic de 2-3ori cu o spatul` de lemn. Spuma care se formeaz` se arunc` timp de 3zile. Se adaug` apoi 1 kg de nuc` m`cinat`, 100 ml alcool de 40°. Se va

pune amestecul \n borcane mici care se \nchid ermetic [i se p`streaz` la

frigider. Produsul se va consuma \n 30 de zile. Ce nu s-a consumat se vaarunca.

Se administreaz` :- la copii : o linguri]` de 3 ori/zi- la adul]i : o lingur` de 3 ori/zi

Cei slabi vor lua la 30 de minute dup` mas`.

Cei gra[i vor lua chiar \nainte de mas`, t`ind \n acest fel pofta de124



Obezitate

Se amestec` \ntr-un vas de por]elan 440 gr miere lichid` cu 500 mlo]et de mere [i 9 c`]ei de usturoi cur`]a]i [i pisa]i. Se las` totul la macer-at 5 zile. Preparatul se agit` zilnic [i vasul se ]ine acoperit.

Se ia câte o lingur` de preparat diminea]a [i una seara \nainte de

mas`.Acest tratament dureaz` minimum 6 luni, timp \n care nu se con-

sum` pâine.

Gu[`



- Se pun frunze de varz` zdrobite pe gât [i se ]in toat` noaptea.- Se beau 2 c`ni (500 ml) suc de varz` diminea]a, pe stomacul gol,\n decurs de 2 ore.

- Se pun cataplasme groase de argil` pe gât [i se ]in toat` noaptea.- Se bea un litru de ceai de sânziene/zi.

Hipocalcemie- Se consum` zilnic 1 litru de suc din: 750 ml, suc de glucoz` + 250

ml suc de morcov, diminea]a pe stomacul gol, \ntr-un interval de 2 ore.Dup` terminarea de ingerat a sucului, pentru ca el s` se asimileze bine,timp de o or` nu se consum` nimic.

- Se face cur` cu argil` timp de 3 luni.- Se beau ceaiuri simple sau combinate \n p`r]i egale din: c`tin`,

m`ce[e, zmerur`, coada-calului.- Se face o cur` cu grâu \ncol]it 4-5 linguri/zi, cel pu]in 3 luni.- Se consum` zilnic o salat` de crudit`]i din: r`d`cin` de ]elin`,

morcov, pu]in m`r, pu]in` zeam` de l`mâie, o leg`tur` de p`trunjel la carese adaug` dou` linguri de orez fiert. Salata nu se consum` cu pâine.

126

APARATUL RESPIRATOR

T.B.C. - cu cavern`

12 ou` cu coaj` cu tot se ]in timp de 12 ore \n suc natural de l`mâie(trebuie s` le acopere), apoi se bat bine, se amestec` cu 1 kg de hreancur`]at de coaj` [i dat pe r`z`toare, 1 litru de ]uic` natural` tare (palinc`de prune), 1 kg miere. Amestecul se ]ine la macerat timp de 9 zile, dup`care se ia zilnic câte un p`h`rel (100 ml), dup` mesele principale.



Supura]ie cronic` pulmonar`- Cura cu usturoi: 80 c`]ei de usturoi pisa]i se pun \n 200 ml ap`

clocotit`, \ntr-un vas emailat bine acoperit. Dup` 1 minut se ia de pefoc, se las` acoperit s` se r`ceasc`. Toat` cantitatea se bea pe parcursulunei zile, câte o linguri]` din timp \n timp. Se face o cur` de 20 de zile.

Dup` o pauz` de 10 zile se poate relua.- Se beau 3 c`ni/zi de infuzie de busuioc, o linguri]` la can`.- Se bea o can` de ceai de podbal/zi - infuzie o linguri]` la can`.- Vin de t`t`neas`: 5 r`d`cini de t`t`neas` proasp`t` sp`late [i

t`iate fin se vor l`sa 5 s`pt`mâni \ntr-un litru de vin alb natural. Se beaucâte 100 ml de 3 ori/zi cu 1/2 or` \nainte de mas`.

- 40 c`p`]âni de arpagic se op`resc cu ap` fiart` (ap` cât s` leacopere). Se las` la r`cit cu capac, se scurge apa [i se acoper` arpagiculcu 1/2 litru ulei de m`sline. Se freac` pân` se ob]ine un piure, din carese ia câte o linguri]` diminea]a [i una seara \nainte de mas`.

- Tinctur` de propolis: câte 40 pic`turi de 3 ori/zi \ntr-un pahar culapte cald cu o or` \naintea meselor.

Inflama]ii ale c`ilor respiratorii

Se prepar` un sirop de propolis pentru: bron[ite, traheobron[ite,tuse, astm.

Se fierb 5 gr propolis \n 200 ml ap` la foc mic pân` ce scade la jum`tate. Se strecoar` [i se adug` 500 gr miere amestecându-se pân` la

omogenizare. A C E S T V O L U M O

M A G


A T U I T

127

Se iau 4-6 linguri /zi.Preparatul este valabil 2 s`pt`mâni la frigider.

Bron[it` astmatic`

Se prepar` re]eta din: 1 kg morcovi (ra[i pe r`z`toarea mare), 1 kg

zah`r, drojdie cât o nuc` [i 3 litri ap`. Se pun toate \ntr-un borcan, seamestec` pân` se tope[te zah`rul [i se a[eaz` aproape de o surs` dec`ldur`. Se las` 3 s`pt`mâni acoperit cu o hârtie la gur`, ca s` nu intre

praful. Compozi]ia nu se mai amestec`. |n timpul macer`rii morcovii semi[c` prin borcan \n sus [i \n jos, iar când medicamentul este gata, sea[eaz` pe fundul borcanului Lichidul se limpeze[te Se strecoar` [i se



a[eaz` pe fundul borcanului. Lichidul se limpeze[te. Se strecoar` [i se

trage \n sticle. Se ia de 3 ori/zi \nainte de mesele principale câte un p`h`rel de 100 ml. Dup` ce lichidul se termin` tratamentul se poate repe-ta la un interval de 3 s`pt`mâni.

Silicoz`

Se preapar` infuzie de podbal 2 linguri]e la 250 ml ap`.Se beau 3c`ni/zi.

|n timpul tratamentului se recomand` ingerarea de 3 ori/s`pt`mân`a câte 2 linguri]e de hrean ras m`runt amestecat cu 4 linguri]e de miere.

Acest tratament dureaz` maxim 4 luni.

Bron[it`

Se preapar` un sirop contra bron[itei astmatice [i anginei pec-torale.

Se pun \ntr-un vas la macerat timp de 7 zile urm`toarele ingredi-ente: 1 kg miere, sucul de la 10 l`mâi [i 10 c`p`]âni de usturoi date prinma[ina de tocat. Se iau câte 4 linguri]e/zi.

Bron[it`, grip`

Se pun \ntr-un litru de ap` coaja de la o portocal` [i 4 frunze dedafin. Se las` la macerat 4 ore, se filtreaz` [i se bea pe stomacul gol \nmai multe reprize.Acest preparat scade febra, elimin` durerile de cap [i

ajut` la o refacere rapid`. 128

Tusea

Se fierb pân` ce apa scade la jum`tate \n 300 ml ap` urm`toarele:o lingur` de chimen, o lingur` floare de tei, 2 cepe mici, 6 nuci [i 2 lin-guri de zah`r. Se strecoar`. Seara se iau câte 5 linguri, una la interval de10 minute de cealalt`. Se repet`, dac` e cazul a doua [i a treia zi.

Bron[it` cronic`, tuse, r`gu[eal`

Se amestec` un pahar suc de ridiche neagr` cu un pahar miere.Preparatul se p`streaz` la frigider.

Se iau 2 linguri de 3 ori/zi



Se iau 2 linguri de 3 ori/zi.

Tuse convulsiv`

Se prepar` siropul de ridiche neagr`: se a[eaz` \ntr-un borcan stra-turi alternative de rondele de ridiche neagr` [i zah`r. Se formeaz` pân`a doua zi un sirop abundent. Se iau 4-6 linguri din acest sirop zilnic.

Siropul este \n acela[i timp [i un foarte bun fortifiant \mpotriva oboselii.Boli de pl`mâni (bron[it`, pneumonie, T.B.C., etc.)

Se prepar` apa de sfecl`: se iau 2 borcane de 10 litri fiecare, 2 kgde sfecl` ro[ie cur`]at`, se dau pe r`z`toarea mare dup` care se pun\ntr-un borcan peste care se toarn` ap` clocotit` pân` se umple borcan-ul. |ncepând cu a doua zi se consum` numai acel lichid \n loc de ap`(1 1/2 - 2 litri/zi). Când lichidul este pe sfâr[ite, preg`tim cel de aldoilea borcan. Tratamentul nu trebuie \ntrerupt 3 luni.

Astm

Se fierb 3 c`]ei de usturoi pisa]i \ntr-o can` de lapte 5 minute [i sebea amestecul \nainte de culcare timp de 21 de zile.

Astm bron[ic

- 400 gr usturoi pisat se amestec` cu sucul de la 24 de l`mâi \ntr-

un borcan, se acoper` ermetic borcanele [i se las` 24 de zile; se agit` A C E S T V O L U M O

M A G I A L E S T E O F E R I T G R

A T U I T

129

\nainte de folosire.O linguri]` de amestec se pune \n 100 ml de ap` [i se bea seara

\nainte de culcare. Dup` 10-14 zile boala scade \n intensitate foarte mult.- Se fierbe lapte de capr` cu flori [i frunze de p`stârnac, timp de

10-15 minute, la foc mic. Se ia de pe foc [i dup` 30 de secunde se beaucâte 100-200 ml, de 3-5 ori/zi.

- 125 gr de semin]e de in puse \ntr-un tifon se fierb \n 400 ml ap`la foc mic pân` se ob]ine un lichid gros. Lichidul ob]inut se amestec` cusucul de la 4-6 l`mâi (func]ie de m`rimea lor), se pune \ntr-un borcan\nchis la culoare [i se p`streaz` la rece. Dup` 3 zile se ia câte o linguri]`de preparat de 6-8 ori/zi.



Laringit`500 gr suc de varz` ro[ie, 3 gr [ofran, 500 gr miere se fierb pân` la

ob]inerea unui sirop.Se ia câte o lingur` de 3-4 ori /zi.

Dureri de gât

Se prepar` un sirop astfel: 6 linguri de zah`r caramelizat (ars \ncrãticioar`), se sting cu o can` de ap`. Se fierbe timp de 10 minute \mpre-un` cu o ceap` mic` (necur`]at` de coaj`), o nuc` \n coaj` (sp`lat` [ispart`), o linguri]` de semin]e de chimen [i 3 frunze de dafin.

Dup` cele 10 minute se ia de pe foc, se ]ine vasul acoperit pân` la

r`cirea lichidului, care se strecoar`, se pune \ntr-o sticl` [i se ]ine la rece.Se iau o dat` pe zi 5 linguri]e, \ntre mese, pân` când siropul se termin`.

Tuse rebel`

Se prepar` un ceai din [tiule]i de porumb. Se spal` un [tiulete cu

boabe cu tot (de preferin]` cu cocean ro[u), indiferent de soi, indiferentde anotimp.Se pune la fiert \ntr-un litru de ap`. Când lichidul \ncepe s` secoloreze, se strecoar` [i se bea. Ceaiul se bea c`ldu] timp de 2-3 zile \nloc de ap`.

130

Bron[it`

O ceap` t`iat` m`runt se fierbe cu 250 ml alcool rafinat, pe focfoarte mic, pân` când spirtul se evapor` complet, iar cepa se\ng`lbene[te pu]in. Se adaug`: 250 gr zah`r, 250 gr miere de albine, 250gr unt, 250 gr ulei de floarea soarelui. Se fierb pân` se ob]ine un sirop

u[or legat ( aproximativ 800 gr). Se strecoar` [i ceapa se arunc`. Seadaug` 30-40 de pic`turi de tinctur` de propolis când produsul s-a r`cit.

Se iau 3 linguri]e/zi pentru copii [i 3 linguri/zi pentru adul]i.

R`gu[eal`, pierderea vocii, infec]ii ale gingiei



Se pun 10 frunze de dafin \ntr-o can` cu ap` clocotit`. Se las` lar`cit, dup` care se fac gargar` [i cl`tiri ale gurii cu acest preparat.Tratamentul este mai eficient dac` este repatat de 3 ori/zi.



A T U I T

131

APARATUL URINAR

Infec]ie urinar`

Se amestec` \n p`r]i egale: splinu]`, dr`gaic`, urzic`.

Se face infuzie din 4 linguri]e de amestec la 1 litru de ap`. Se beaucele 4 c`ni \nghi]itur` cu \nghi]itur` \ntr-o zi. |n fiecare din ele se adaug`o linguri]` de bitter suedez. Tratamentul dureaz` 21 de zile.

Cistit`



- Ceai de muguri de plop, 3 c`ni/zi dintr-o infuzie de 2 linguri]e lacan`. Se consum` zilnic 2 linguri]e de o]et de mere diluate \n ceai.- Ceai din crengu]e de vi[in. Se cur`]` numai coaja de pe crengu]e

[i se prepar` un ceai fiert 3 minute. Se bea o can` pe zi.- Ceai de busuioc, 2-3 c`ni pe zi. Se consum` c`ldu].- Ulei de coriandru: 3 pic`turi \n ceai de 2 ori/zi timp de 4 zile.

Pentru crizele de colibacili se m`re[te doza de ulei de coriandru la 3reprize/zi timp de 10 zile.

Dizolvarea pietrelor la rinichi

T`mâia de smirn` granulat` [i de culoare alb-g`lbui (nu cea cuarome) este un leac foarte bun pentru dizolvarea pietrelor [i restabilireaechilibrului ionic \n organism.

Se iau câte 3 boabe de t`mâie (nu mai mari decât un bob demaz`re), se \mbrac` fiecare bob \n miez de pâine (pentru a nu atingedin]ii, pentru protec]ia lor) [i se \nghit diminea]a pe stomacul gol.Boabele se iau alternativ, o zi da, o zi nu pân` la dispari]ia pietrelor.

Regimul va fi f`r` carne [i f`r` ap` bogat` \n s`ruri minerale.

Prostatit` cronic`

Se iau zilnic, 3 linguri]e cu vârf de polen, câte una \naintea fiec`reimese, ]inându-se \n gur` pân` la dizolvarea granulelor. Se consum` 2 linguride semin]e de dovleac/zi.Se fac b`i de [ezut \n fiecare sear` cu t`râ]e de grâu

timp de 20 de minute.Tratamentul dureaz` \ntre 21 - 42 de zile.132

Prostat`

- |ntr-un pahar cu ap` cald` se pune o linguri]` de suc de usturoi [io linguri]` de ulei de m`sline. Se beau 3 asemenea pahare/zi \nainte demese. Tratamentul dureaz` cel pu]in 21 de zile.

- 2 linguri de mu[e]el + 2 linguri de pufuli]` cu flori mici se fierb

10 minute \n 2 litri de vin alb. Dup` r`cire, se strecoar` [i se adaug` 100rg miere. Se p`streaz` la rece.Se consum` câte 100 ml lichid diminea]a pe stomacul gol [i 100 ml seara cu 1/2 or` \nainte de cin`.

Tratamentul dureaz` un an.- Suc din frunze de urzic` proaspete, se ia câte o lingur` de 3 ori/zi.- Suc proasp`t din frunze [i r`d`cin` de p`trunjel: se consum` câte



150 ml/zi, diminea]a pe stomacul gol.- Se face cura cu drojdie de bere, timp de 10 zile.|n 1/2 litru suc demorcovi se pun 4 linguri praf de drojdie uscat`. Se amestec` bine [i se]ine \n frigider. Se agit` \nainte de a se consuma.

Se bea \ntreaga cantitate \ntr-o zi \n 3 reprize.

Afec]iuni urinare, colit`, enterocolit`Se amestec` \n p`r]i egale urm`toarele plante: cimbru, sun`toare,

busuioc, coada-calului.Se fae o infuzie din 4 linguri de amestec \n 1 [i1/2 litru de ap` clocotit`, timp de 10 minute. Se r`ce[te [i se strecoar`,se adaug` 2 linguri de miere.Se consum` cantitatea \ntreag` pe parcur-sul unei zile.

Nefrit`

Se prepar` seara din 2 linguri frunze de mesteac`n infuzate \n 250 mlap`. Dup` ce se r`ce[te se adug` un vârf de cu]it de bicarbonat de sodiu ali-mentar; se acoper` [i se las` pân` diminea]a când se strecoar` [i se bea

jum`tate din cantitate. Cealalt` jum`tate se bea dup` 4 ore. Se repet` 7 zile.

Cistit`

Se usuc` \n cuptor coaja de la 4 mere, se piseaz` [i se pune o lin-gur` din aceast` pulbere \n 400 ml ap` clocotit`. Se infuzeaz` 15

minute. Se beau 3 c`ni/zi. A C E S T V O L U M O


A T U I T

133

Adenomul de prostat`

- Infuzie o linguri]` la can` din amestec: ghimpe 50 gr, cimbri[or 100 gr, coada [oricelului 100 gr, mu[e]el 100 gr, fenicul 50 gr. Se beadiminea]a pe stomacul gol o can`.

- Se amestec` : ulei de ienup`r 4 ml, ulei de chimen 5 ml, ulei de

fenicul 5 ml. se iau 3-5 pic`turi de 2-3 ori/zi \ntr-o linguri]` de miere.- Se fierb \n 500 ml ap` 3 minute: 3 linguri]e de r`d`cin` t`t`neas`[i o linguri]` ghimpe. Se las` la infuzat 20 de minute, se strecoar` [i sebea \n cursul zilei.

- Pufuli]` cu flori mici - o linguri]` de plant` la o can` de ap` clo-cotit`, infuzat 10 minute. Se beau 2 c`ni/zi, una diminea]a pe stomacul



gol, cealalt` seara \nainte de culcare.

Litiaz` renal` [i biliar`

Se amestec` 10 ml ulei de porumb cu 500 gr miere, apoi se adaug`la compozi]ie 4 albu[uri b`tute spum`. Se ia câte o linguri]` diminea]a\nainte de mas`.

Pietre, nisip la rinichi

- Coaja de la o portocal` (uscat`) se ]ine o noapte \ntr-un litru deap`. Diminea]a se pune la foc mic aproximativ o or`, pân` ce lichidulscade la 1/2 litru. Se bea cu \nghi]ituri mici timp de 12 ore. Re]eta se

repet` 3-5 zile. Dup` a doua zi pute]i analiza urina.- Timp de 7 zile \n fiecare diminea]`, cu 2 ore \nainte de a mânca

se bea un p`h`ru] de ]uic` plin cu suc de ridiche neagr`.- Timp de 3 s`pt`mâni \n fiecare diminea]` cu 2 ore \nainte de mas`

se bea un ceai f`cut din 2 linguri de semin]e de cânep`, zdrobite [i fierte\n 150 ml ap`, pân` ce lichidul r`mâne la jum`tate.

- Se râ[ne[te un pahar de semin]e de cânep` [i se fierbe cu 3 paharede lapte proasp`t, pân` ce lichidul scade la un pahar. Se strecoar` [i se beafierbinte \nainte de masa de diminea]`. Procedeul se repet` 5 zile consec-utiv cu o pauz` de 10 zile, dup` care se reia [i se poate continua pân` laun an. Eficien]a este maxim` atât pentru rinichi cât [i pentru ficat.

134

Insuficien]` renal`

Se râ[nesc 30 gr r`d`cin` de anghinare, iar pulberea se pune lamacerat \n 1/2 litru de vin alb natural, timp de 7 zile. Se strecoar` [i sebeau câte 50 ml de 3 ori/zi \naintea meselor principale.

Reten]ie de urin`, nefrit`, cistit`, calculi renali, gut`Infuzie din 25 gr de m`tase de porumb \ntr-un litru de ap` clo-

cotit`. Se strecoar` [i se \ndulce[te cu miere.Se bea pe parcursul unei zile. Nu se dep`[e[te 1 litru /zi.



Dezintoxicarea rinichilorSe bea un suc \nainte de masa de prânz cu 30 minute timp de 7 zile

din : o sfecl` mic` ro[ie, 2 mere, jum`tate varz` alb`.

Cur`]area de s`ruri

Se acoper` cu ap` 2 linguri de orez nedecorticat sau integral [i selas` a[a 24 de ore. Diminea]a se fierbe orezul timp de 5 minute dup` cea dat \n clocot [i se consum` pe stomacul gol. Dup` aceasta, 4-6 ore nuse m`nânc` nimic. Tratamentul se face câte 2 s`pt`mâni de 2 ori pe an.

Eliminarea depunerilor calcaroase

Se fierb la foc mic timp de 5 minute 25 gr foi de dafin. Se ia vasulde pe foc [i se las` acoperit 3 ore. Se strecoar` [i se bea lichidul cu\nghi]ituri mici pe parcursul zilei. Procedeul se repet` a doua [i a treiazi. Peste o s`pt`mân`, ciclul de 3 zile se repet`. Dup` un an, acest pro-cedeu se va repeta timp de 6 zile.

Cur`]area rinichilor

Dureaz` o s`pt`mân`, vara, [i se poate repeta dup` 2-3 s`pt`mâni.Se vor consum` numai pepeni [i pâine neagr`. E bine s` se fac` o baiefierbinte \ntre 2 [i 3 noaptea (\n faza de bioritm a rinichilor) [i \n acel

moment s` se consume pepeni cu pâine. A C E S T V O L U M O


135

APARATUL GENITAL

Deregl`ri menstruale

-Tinctura de m`rar

|n 100 ml alcool de 45°-50° se pun 7 linguri]e de plant` uscat`râ[nit`. Se las` la macerat 7 zile dup` care se strecoar` [i se pune \n sti-clu]e mici \nchise la culoare. Se ia o linguri]` de tinctur` diluat` \n

jum`tate de pahar de ap` de 3 ori/zi pe stomacul gol.Tratamentul dureaz` minim 21 de zile.- Pulberea de semin]e de m`rar



Semin]ele se macin` fin cu râ[ni]a de cafea. Se administreaz` o lin-guri]` ras` de 3 ori/zi. Pulberea se ]ine sub limb` 15 minute, apoi se\nghite cu pu]in` ap`. O cur` dureaz` minimum 21 de zile.

Ambele tratamente cu m`rar (tinctur` sau pulbere) au drept efectreglarea ciclului menstrual, remedierea amenoreei , cre[terea sânilor,\ncetinirea ritmului de cre[tere a pilozit`]ii la femei, cre[terea secre]iei delapte la femeile care al`pteaz`.

Amenoree

- Se râ[nesc fin 50 gr semin]e de m`rar, 50 gr r`d`cin` de lemndulce, 50 gr semin]e de chimen. Se amestec` cele 3 pulberi de plante [ise ]in \ntr-un borcan \nchis ermetic. Se administreaz` 1-2 linguri]e, de 3

ori/zi, pân` la terminarea borcanului. Pulberea se ]ine sub limb` 15minute, apoi se \nghite cu pu]in` ap`.

Aceast` re]et` favorizeaz` declan[area ciclului menstrual putând prelungi tinere]ea biologic` a femeilor ajunse \n prag de menopauz`.

Se recomand` pruden]` \n administrare \n caz de fibrom uterin,chist oranian, mastoz`, cancer.

- Se fierb \n 2 litri: 5 gr foi de dafin [i 50 gr r`d`cin` de p`trunjelt`iat` m`runt pân` ce cantitatea de lichid scade la jum`tate. Se strecoar`[i se va consuma treptat pe parcursul zilei. Se repet` 7 zile.

136

Dismenoree

-Se râ[nesc fin: semin]e de m`rar, cre]i[oar` [i traista ciobanului.Se pun \ntr-un borcan de sticl` 5 linguri]e pulbere de m`rar, 10 lin-

guri]e de cre]i[oar` [i 5 linguri]e de traista ciobanului. Se toarn` pesteele alcool de 45°-50° cât s` le acopere [i se las` la macerat 10 zile, dup`

care se strecoar` [i se pune tinctura \n sticlu]e mici, \nchise la culoare.Se ia o lingur` din aceast` tinctur` diluat` \ntr-o can` cu ap`, de3ori/zi pe stomacul gol.

Tratamentul dureaz` minim 2 luni.-Se râ[nesc fin, \n cantit`]i egale: semin]e de angelic`, muguri de

zmeur [i cre]i[oar`. Se combin` plantele [i se administreaz` o linguri]`



ras` de pulbere de 4 ori/zi ]inându-se sub limb` 15 minute, apoi\nghi]indu-se cu pu]in` ap`.Tratamentul dureaz` minim 3 luni.

Pentru apari]ia fluxului menstrual \ntârziat

- infuzie din o linguri]` de ieder` la can` timp de 10 minuteSe beau 2 c`ni/zi.

Insuficien]` ovarian`

Se face un amestec din: r`d`cin` de lemn dulce 100 gr, sun`toare100 gr, [ofran 50 gr. Se toarn` peste 2 linguri]e de amestec 250 ml ap`

clocotit` [i se infuzeaz` 10 minute \ntr-un vas acoperit. Se strecoar`, sebeau 2 ceaiuri pe zi timp de 6 s`pt`mâni. Dup` o lun` de pauz` se poaterelua.

Regularizarea ciclului menstrual

Se prepar` vin de aloe:1/2 kg plant` de aloe de 3-5 ani se toac` m`runt [i se amestec` cu

1 kg miere + 2 litri vin ro[u (Cabernet). Se amestec` cu o spatul` delemn la 2-3 zile. Dup` ce a fermentat 6 s`pt`mâni, se strecoar` [i se

p`streaz` \n sticle \n frigider. Se beau 3 linguri zilnic, câte o lingur`\naintea celor 3 mese.


M A

G I A L E S T E O F E R I T G R A T U I T

137

Fibrom uterin

Se beau 50 ml tinctur` de t`t`neas`, de 2 ori/zi \nainte de mas`timp de 3-4 luni.

Tinctura se prepar` \n cas`:Se taie m`runt r`d`cinile de t`t`neas` [i se pun \ntr-o sticl` de 1

litru pân` la jum`tate. Cealalt` jum`tate se umple cu alcool (]uic` curat`).Se las` la macerat 3 s`pt`mâni . Se strecoar`.

Mastoz` fibro-chistic`

|n 600 ml ap`, se fierb la foc mic, 2 linguri de r`d`cini de t`t`neas`



timp de 25 minute. Apoi se adaug`: o linguri]` frunz` de nuc, o linguri]`coada [oricelului, o linguri]` mu[e]el [i 1/2 linguri]` rostopasc`. Totul seinfuzeaz` 15 minute, apoi se strecoar`. Lichidul se \mparte \n dou` : ocea[c` se bea seara [i una diminea]a cu o or` \nainte de mas`. Cu planteler`mase de la prepararea ceaiului se pun comprese pe sân.

Tratamentul dureaz` 42 de zile.

Mastoz`

Se amestec`: 100 gr terci din r`d`cini prospete de brusture, 100 gr miere, 100 gr ulei de ricin, sucul de la 2 l`mâi. Aceste ingrediente se pun\ntr-un tifon [i se aplic` pe piept peste noapte. Acest tratament se face 2s`pt`mâni cu pauz` de 10 zile, apoi se poate repeta.

Fibrom uterin

Se pun la macerat \ntr-un recipient de sticl` timp de 3 zileurm`toarele: 1/4 litru ]uic` de tescovin`, 1/4 kg zah`r candel pisat, 1/4litru suc de l`mâie strecurat, 1/4 litru ulei de m`sline presat la rece. Se

agit` de câteva ori pe zi. Se ia de trei ori pe zi câte un p`h`ru] (de ]uic`) pe stomacul gol.

Amenoree

Se amestec` \n p`r]i egale: talpa gâ[tii, salvie, lemn dulce, coada

[oricelului, urzic`, [ofran. Se infuzeaz` o lingur` la can`. Se beau zilnic138

3 c`ni timp de 6 luni.

Noduli mamari [i ovarieni

Se amestec` 100 gr miere de albine curat`, cu 50 gr Apilarnil [i seiau zilnic cel pu]in 3 linguri. Se pot lua pân` la maxim 100 gr zilnic.

Acest tratament dureaz` 3 luni. Se mai poate lua diminea]a pestomacul gol o lingur` de polen.

Trichomonas vaginalis

Un tampon de vat` \mbibat cu iaurt natural (care s` nu fie pasteur-



izat), se introduce \n vagin seara la culcare. Tratamentul dureaz` 7 zile.Mastoz` chistic`

Se amestec` cear` de albine ras` pe r`z`toarea mare, o mân` cu pelin uscat sau verde, peste care se toarn` ]uic` de tescovin` (]uica s`fie numai din struguri de vin). Acest amestec se pune \ntr-un tifon [iapoi \n sutien peste sânul bolnav. Se va uda acest amestec cu ]uica, atun-ci când se usuc`, dup` 4-5 ore. Se poate folosi de 6-8 ori, apoi se

prepar` altul. |nc` din primele ore \ncepe s` cedeze durerea. |nainte s`se aplice compozi]ia, sânul se unge cu alifie de g`lbenele.

Nivel de progesteron sc`zut

Tinctur` de coada [oricelului câte 30 de pic`turi de 3 ori/zi timp de10 -15 zile /lun`.

Impoten]a

Se prepar` vin de ]elin`: se pun la macerat timp de 3 zile 2 ]elinemari proaspete \ntr-un litru de vin alb natural. Se bea un p`h`rel (150ml) la fiecare mas`.

Se consum` 1 litru de ceai de ]elin`/zi: infuzie din frunze [i ramuri.


M A


139

Impoten]` [i sterilitate masculin`, hipofunc]ie a glandelorcortico-suprarenale

Timp de 2 luni se consum` 7 linguri de sirop de pin pe zi pe sto-macul gol.

Siropul de pin se prepar` numai din ace care se culeg proaspete [i

se zdobesc pe o plan[et` de lemn cu un toc`tor de lemn. Se umple treisferturi un borcan cu acele de pin zdrobite peste care se toarn` miere. Se\nchide borcanul [i se las` la macerat 3 s`pt`mâni. Siropul se filtreaz`. Se

poate face [i din muguri, prim`vara, dar cel din ace culese \n luna ianua-rie este cel mai bogat \n uleiuri volatile [i ca atare, are efectele cele maibune. Pentru tuse, bron[it`, astm, pneumonii, se iau câte 4 linguri zilnic.



Anexit`

Se face un aluat din 200 gr f`in`, 100 ml o]et [i 100 ml ulei. Cocaob]inut` se a[eaz` pe partea de jos a abdomenului, se acoper` cu un plas-tic [i se las` toat` noaptea. Tratamentul dureaz` 14 zile.

Reglarea activit`]ii hormonale

Se ia sublingual o linguri]` de pulbere de r`d`cin` de lemn dulcede 3 ori/zi [i se ]ine 10 minute, dup` care se \nghite cu ap`.

R`ni pe colul uterin

O lingur` de m`rul-lupului (pulbere) + o lingur` r`d`cin` det`t`neas` (pulbere) + o lingur` mu[e]el se las` la \nmuiat \n 1/2 litru deap` rece de seara pân` diminea]a, când se filtreaz`. Plantele r`mase sefierb \n 1/2 litru de ap` pân` când lichidul scade la jum`tate. Dup` r`cire,se strecoar` [i se amestec` cele dou` extracte. Cu acest concentrat se face

sp`l`tura vaginal` cu ajutorul irigatorului. La 2-3 zile se fac [i b`i de[ezut cu acela[i ceai. Tratamentul se face pân` la vindecare.

140

APARATUL DIGESTIV- Ficat, vezica biliar`, intestine, stomac-

Toate bolile de ficat

Se face un amestec \n p`r]i egale: pelin, urzic`, anghinare, þintaur`.Se face o infuzie dintr-o linguri]` de amestec la 250 ml ap` clo-cotit`, timp de 10 minute. Se strecoar`, se bea c`ldu] diminea]a pe stom-acul gol [i se st` pe partea dreapt` 30 de minute.

Cura dureaz` 16 s`pt`mâni astfel:- 1 s`pt`mân` cura zilnic`/ 1 s`pt`mân` pauz`



- 2 s`pt`mâni cura zilnic`/ 2 s`pt`mâni pauz`- 3 s`pt`mâni cura zilnic`/ 3 s`pt`mâni pauz`- 4 s`pt`mâni cura zilnic`/ 4 s`pt`mâni pauz`

Afec]iuni hepato-biliare, afec]iuni gastro-intestinale,afec]iuni cardiace, probleme respiratorii, transpira]iapicioarelor, afec]iuni renale, psoriazis, scleroz` multipl`,paralizie, gut`

Se face cura cu boabe de ienup`r. Aceast` cur` dureaz` 23 de zile.|n prima zi se iau 4 boabe, \n a 2-a zi - 5 boabe, apoi se cre[te pro-

gresiv pân` \n ziua a 12-a, când se vor lua 15 boabe. |ncepând cu ziuaa 13-a, \ncepem s` sc`dem câte o boab` zilnic, pân` la sfâr[itul curei,

când se va ajunge din nou la 4 boabe.Pentru un tratament complet sunt necesare 213 boabe de ienup`r.

|nainte de a fi \nghi]ite, boabele de ienup`r se vor mesteca foarte bine.Cura cu boabe de ienup`r mai este indicat` [i \n tratamentul altor

afec]iuni ca: hemofilie, stomatit`, neuroastenie, hipertensiune arterial`,reumatism, ascit`, anexit` [i metroanexit`, cefalee, sciatic`, obezitate,

impoten]`, mastoz` chistic`.

Boli ale ficatului, cur`]area sângelui

Se prepar` siropul de p`p`die. Se pun \ntr-un litru de ap` rece doi pumni de flori de p`p`die, care se pun apoi pe foc mic. Dup` ce d` 2-3

clocote, se ia vasul de pe foc [i se las` s` stea o noapte, acoperit. A doua A C E S T V O L U M O

M A


141

zi, se strescoar`, presându-se bine florile \n mâini pentru a ie[i tot sucul.|n lichidul ob]inut se pune 1 kg de zah`r [i o jum`tate de l`mâie, f`r`coaj`, t`iat` felii. Se pune vasul pe foc foarte mic, f`r` capac. Lichidulse \ngroa[` f`r` a firbe.

Se las` compozi]ia s` se r`ceasc`. Trebuie s` se formeze un siropde consisten]a mierii lichide. Dac` este prea sub]ire, se mai pune o dat`

pe foc. Se iau 3 linguri/zi, fiecare lingur` diluat` \ntr-o can` cu ceai.

Ciroz` umed`

Aceast` re]et` ajut` la eliminarea lichidului \n ciroza umed`.Se ia pelin uscat, se freac` \n palme pentru a se arunca be]ele, apoi

se râ[ne[te pentru a se ob]ine pulberea de pelin. Din acest praf se ia câte



o linguri]` cu o or` \nainte de mas`, diminea]a, la prânz [i seara - \n primas`pt`mân`, dup` care se bea câte o can` de ceai \ndulcit cu miere.

A doua s`pt`mân`, se iau dou` linguri]e de pelin, tot diminea]a, la prânz [i seara, iar a treia s`pt`mân` câte trei linguri]e diminea]a, la prânz[i seara, tot \nainte de mas`. |n urma acestui tratament se elimin` penesim]ite tot lichidul acumulat. Tratamentul se poate repeta dup` o pauz`de trei s`pt`mâni.

Hepatit` epidermic`

|ntr-un litru de ap` op`rit` se pun 5 grame de rostopasc` uscat` [ise las` la infuzat 12 ore. Dup` aceea, se strecoar` [i se se amestec` cu 200

grame miere. Totul se pune \n sticl` [i se p`streaz` la frigider. Se ia câteo lingur` din or` \n or` de 12 ori/zi. Cura pentru un copil dureaz` 5 zile,iar pentru un adult 10 zile.

Ciroz`

- 2 pahare suc de varz`/zi; se consum` varz` \n`bu[it`- Se râ[nesc \n cantit`]i egale: rostopasc`, armurariu [i pedicu]`.Se ia o jum`tate de linguri]` din acest amestec (pulbere) [i se ]ine

sub limb` 15 minute, dup` care se \nghite cu ap`, de 3 ori/zi \nainteameselor principale cu 1/2 or`.

142

Ciroz` lichid`

- Un pumn se a[chii de r`d`cin` de dud alb (agud), se pun seara \ndoi litri ap`. A doua zi se fierb pân` scade lichidul la 1,250 litri. Se stre-coar` [i se bea timp de o zi.

Ceaiul se bea pân` când scade burta. Se face o pauz` de 3

s`pt`mâni [i apoi se mai repet` \nc` 14 zile. Se va urina foarte des, iar la \nceputul tratamentului urina va avea culoare ro[iatic`.|n fiecare an, aceast` re]et` se poate repeta timp de 3 s`pt`mâni.- 1 kg ceap` ro[ie se cur`]` [i se toac` m`runt. Se pune \ntr-un bor-

can [i se toarn` peste ea 5 litri ]iuc` curat`. Se las` la macerat 10 zile.Din acest amestec se iau diminea]a pe stomacul gol 30-40 ml, apoi se

` l d ` 30 d i d ` d|



st` culcat pe partea dreapt` 30 de minute, dup` care se serve[te masa dediminea]`. |n cel mai scurt timp ficatul \ncepe s` se regenereze.

Icter

- 30 gr rostopasc` se pun la macerat 3 ore \n 1/2 litru de vin albcurat, de ]ar`. Se strecoar` [i se beau 150 ml \nainte de mese. |nl`tur`rapid icterul.

- 20 gr g`lbenele, 20 gr [ofran se fierb 5 minute \ntr-un litru de vinalb. Se beau câte 50 gr de 3 ori/zi \naintea meselor principale.

- Se bea 3 zile la rând câte 1 litru de lapte dulce \n care a fiertr`d`cin` de [tevie.

Dezintoxicarea ficatului

Se bea un amestec de sucuri timp de 7 zile, seara cu o jum`tate deor` \nainte de culcare din: 2 morcovi, 1 r`d`cin` de p`trunjel, o ridicheneagr`, 3 mere.

Hepatite- Ceai de anghinare: infuzie 10 minute din 2 linguri]e de plant` \n

750 ml ap` clocotit`. Se bea cantitatea \ntreag` \n cursul unei zile \n maimulte reprize.

- Ceai din fructe de armurariu (protejeaz` celula hepatic`), infuzie

10 minute din: 2 linguri]e de fructe zdrobite \n 300 ml ap` clocotit`. Se A C E S T V O L U M O

M A


143

bea o cea[c` diminea]a pe stomacul gol (150 ml); 75 ml dup` masa de prânz [i 75 ml seara.- Ceai de rostopasc` ( decongestioneaz` ficatul); infuzie 10 minute

din: 1 linguri]` la 200 ml ap` clocotit`. Se \mparte cantitatea \n 3 [i se bea pe parcursul zilei timp de 10 zile.

- Ceai de pedicu]`: infuzie 10 minute din o linguri]` de plant` la

250 ml ap` clocotit`. Se bea diminea]a pe stomacul gol cu 1/2 or` \nain-tea micului dejun.- 50 gr muguri de mesteac`n se pun \n 500 ml vodc` timp de 10

zile. Se bea câte o linguri]` din preparat cu pu]in` ap` de 3 ori/zi cu 15-20 minute \naintea meselor.

- Din 2 c`]ei de usturoi pisa]i amesteca]i cu sare se fac dou` „bile“care se ]in sub buza superioar`, atâta timp cât suport` bolnavul. Se repet`t t t l 3 il ti d ` i d t` l d ` il D `



tratamentul 3 zile consecutiv, dup` care se reia o dat` la dou` zile. Dup`10 zile, vindecarea este garantat`. Acest usturoi, se pare c` distruge toc-mai virusul.

- |n fiecare sear`, \nainte de culcare se \nghite o lingur` de ulei desemin]e de dovleac presat la rece [i se st` pe partea dreapt` 1/2 or` (Estefoarte eficient [i \n adenomul de prostat`).

Hepatite, ateroscleroz`, anemie

Se prepar` cidrul din fructe de c`tin` astfel: se iau 400 gr fructeuscate sau 1 [i 1/2 kg fructe proaspete [i se pun \n 10 litri ap` \mpreun`cu 3 kg zah`r. Se las` la fermentat 10-15 zile. La suprafa]` se formeaz`,

de obicei, o pelicul` uleioas` pe care e bine s-o aduna]i [i s-o depozita]iseparat, c`ci este foarte eficient` \n tratamentul r`nilor greu vindecabilesau al arsurilor severe.

Dup` ce cidrul este gata, se strecoar` [i se beau câte 50 ml/zi\nainte de masa principal`.

Boli de ficat, \n special hepatita CSe prepar` bor[ul de sfecl` : 1 kg sfecl` roºie t`iat` buc`]i, o

leg`tur` de p`trunjel, o leg`tur` m`rar, o leg`tur` leu[tean, o c`p`]ân` deusturoi, o linguri]` de drojdie sau o mân` de m`lai.

Deasupra lor se toarn` ap` [i se las` la macerat la temperatura camerei.

Când lichidul este gata acrit, se strecoar` [i se reumple borcanul cu144

ap`. Bor[ul care rezult` a doua oar` este mai slab. Din prima strecurarese beau câte dou` pahare/zi, iar din a doua , câte 4 pahare/zi.Bor[ul se poate bea \n tot cursul anului. Este bun [i \n bolile de

pl`mâni [i ca depurativ general al organismului.

Chisturi pe ficat, pl`mâni, rinichi

|n prima s`pt`mân` se \nghite \n fiecare diminea]`, pe stomacul golun bob de t`mâie alb` (cât un bob de maz`re) \nvelit \n miez de pâine(ca s` nu ating` din]ii fiindc` formeaz` carii). |n urm`toarele 3s`pt`mâni se procedeaz` la fel, dar numai din dou` \n dou` zile.

|n paralel se beau 3-4 pahare cu ceai de traista ciobanului \nainteameselor principale [i chiar \ntre mese, \n loc de ap`.



Cur`]area ficatului

Se fierb 40 gr g`lbenele timp de 10 minute \ntr-un litru de ap`.Aceast` cantitate se bea \n cursul zilei de trei ori/zi , cu 20 minute\nainte de mas`. Tratamentul dureaz` 2-3 s`pt`mâni.

Eliminarea pietrelor de la bil` [i ficat

- Prima zi : se ia masa de prânz, cina nu. |nainte de culcare se ia unamestec de 100 gr ulei m`sline cu 100 gr suc proasp`t de l`mâie [i sest` pe partea dreapt` 20-30 minute.

- A doua zi: diminea]a se face clism .̀ |n timpul zilei se bea numaiap` fiart` pu]in \ndulcit` cu miere [i cu un adaus de suc de l`mâie. Searase face din nou clism`.

- A treia zi: diminea]a se face clism`. Ziua se consum` legumefierte [i fructe. Dup` una din clisme vor ap`rea pietrele. Dac` dup` ulti-ma clism` nu vor ap`rea pietre, atunci procedura se repet` peste cinci

zile. Procedura se mai repet` o dat` peste dou` s`pt`mâni.

Eliminarea pietrelor de la bil`

1 kg de r̀ d`cin ̀de p t̀runjel se fierbe \n 2 litri de ap ̀pân ̀scade la 1 litru.Se beau 150 ml diminea]a [i seara pe nemâncate [i se st` apoi pe

partea dreapt` 20 minute.Tratamentul poate dura 3-4 luni.


M A

G I A L E S T E O F E R I T G

R A T U I T

145

Eliminarea pietrelor de la bil` [i rinichiSe prepar` dou` ceaiuri separat :

- ceai de brusture : decoct din 2 linguri r`d`cin` m`run]it` se pun \n 500 ml ap` clocotit` [i se mai las` s` fiarb` 2 minute.

- ceai de turi]` mare : infuzie din o lingur` de plant` se

op`re[te cu 500 ml ap` clocotit`.Dup` r`cire, cele dou` ceaiuri se stre-coar` [i se amestec`.Se bea \ntreaga cantitate par]ionat` pe o zi. Re]eta semai repet` \nc` 3 zile.|n aceste zile nu se m`nânc` alimente care con]incalciu (lactate, fasole, etc.).

Eliminarea pietrelor de la bil`

Se râ[nesc semin]e uscate de pepene ro[u Timp de 10 zile



Se râ[nesc semin]e uscate de pepene ro[u. Timp de 10 zile,diminea]a pe nemâncate se ia o linguri]` din pulberea ob]inut` \mpreun`cu o lingur` de ulei de m`sline presat la rece [i se st` culcat pe parteadreapt` 20 minute. Tratamentul dureaz` 3 luni, câte 10 zile pe lun`,atunci când luna este \n descre[tere.

Disfunc]ii ale vezicii biliare [i ale ficatului

- Se amestec` urm`toarele plante \n cantit`]ile indicate: tinctur` 10gr, semin]e de chimen 15 gr, frunze de roini]` 15 gr, frunze de ment` 20gr, cimbri[or 20 gr [i muguri de ienup`r 20 gr.

Peste o linguri]` de amestec se toarn` o can` de ap` clocotit` [i se

las` s` stea 5 minute. Se strecoar`. Se beau zilnic 2 c`ni de ceai cald.- Se amestec` urm`toarele plante \n cantit`]ile indicate: r`d`cin` de

obligean` 10 gr, frunze de strugurii ursului 10 gr, frunze de trifoi[te debalt` 10 gr, semin]e de in 10 gr, coada calului 10 gr, frunze de mesteac`n20 gr, teci de fasole 30 gr. Se fierb 3 linguri]e de amestec 10 minute \n750 ml ap`. Se strecoar`. Se beau zilnic 3 c`ni de ceai cald.

Dischinezie biliar`, hepatite, gastrit`

Se pun \ntr-un vas emailat 30 gr de semin]` de p`trunjel. Se toarn` peste ele un pahar cu ap` [i se pune amestecul s` fiarb` \n „bain-marie“1/2 or`. Se strecoar`. Se ia câte o lingur` de 5-7 ori/zi.

146



Ulcer gastric [i duodenal- 20 gr sun`toare se pun la macerat \n 20 ml alcool de 90°. Se ]ine

\ntr-un borcan cu capac 2 s`pt`mâni, dup` care se adaug` 200 ml ulei de porumb sau floarea soarelui. Acest amestec se ]ine \n baia de abur dou`ore. Se strecoar` [i se ia câte o linguri]` \nainte de mas` de 3 ori/zi.

- 60 ml ap` (dou` linguri de sup`), o lingur` de m`lai cernut foartefin, o lingur` de miere de albine curat`.Se pune apa la fiert \ntr-un ibric, se pune m`laiul [i se freac` la foc

mic circa un minut. Se ia de pe foc, se adaug` mierea de albine [i seamestec` pân` ce se ob]ine o past` perfect omogen`. Se consum` c`ldu]`,diminea]a pe stomacul gol. Tratamentul dureaz` 21 de zile.

- 100 gr de cear` de albine, 100 gr r`[in` de brad [i 100 gr de untproasp`t se amestec` [i se \nc`lzesc \ntr-un vas acoperit Când preparat-



proasp`t se amestec` [i se \nc`lzesc \ntr un vas acoperit. Când preparatul s-a omogenizat, se ia de pe foc [i se las` s` se r`ceasc`. Apoi, se

prepar` pastile de m`rimea boabelor de maz`re [i se iau câte 4-6 pastilu]e pe stomacul gol, cu 15-20 minute \naintea meselor principale.

- |n lunile mai, iunie, se cur`]` coaja verde de deasupra nucilor, iar restul se rade [i se pune \n borc`nele astfel: un rând de nuci, un rând dezah`r, [.a.m.d. Borcanele se \nchid ermetic [i se las` la c`ldur` 10-14 zile.Se iau din acest preparat 2-3 linguri]e cu 15-20 minute \naintea meselor

principale.

Ulcer

La un litru cu ap` se pune o lingur` de r`d`cin` de ghimbir m`cinat`. Se fierbe 30 minute, se strecoar`, se r`ce[te. Se poate ad`uga

pu]in` miere. Se beau 3-4 pahare/zi, \n timpul mesei sau dup` mas`.

Arsuri la stomac- Ron]`i]i zilnic 15 boabe de mu[tar [i o linguri]` de semin]e de anason;

- Mesteca]i \ncet felii de cartof crud;- Be]i 1/4litru suc de morcov prosp`t imediat dup` apari]ia simptomelor;- 2-3 c`ni pe zi din infuzie 10 minute de troscot, 2 linguri]e la 200

ml ap` clocotit`;- 2 c`ni pe zi din infuzie 10 minute de mu[e]el, o linguri]` la can`;- 2 c`ni pe zi din infuzie 15 minute de flori uscate de salcâm, 1 lin-

guri]` la 250 ml ap` clocotit`. 148

Colit`- Se beau 3 c`ni de infuzie de leu[tean/zi cu 1/2 or` \nainte de mas`.Se infuzeaz` 3 fire de leu[tean proasp`t sau uscat \n 3 c`ni de ap`

clocotit` 5-6 minute, apoi se strecoar` [i se bea neândulcit.- |nfuzie din 2 linguri]e mu[e]el \n 250 ml ap` clocotit`, timp de 10

minute. Se beau 2 c`ni/zi, dup` mese.- Se face un amestec din : 20 gr mu[e]el, 30 gr coada [oricelului,20 gr frunze de ment`, 10 gr salvie, 10 gr fructe de coriandru.

Se infuzeaz` o lingur` de amestec \n 250 ml ap` clocotit`, timp de10 minute. Se beau 2 c`ni/zi.

- Se râ[ne[te o lingur` de semin]e de in [i se \nghite imediat pul-berea fin`, dup` ce \n prealabil a fost amestecat` cu ap` clocotit`.

Tratamentul se face de 2 ori/zi, \nainte de mas`, timp de 14 zile.



Tratamentul se face de 2 ori/zi, \nainte de mas`, timp de 14 zile.

Colita de fermenta]ie

Se fierb 2 linguri cu vârf de semin]e de in \n 250 ml ap` timp 10-12 minute (se adaug` mereu ap` ca s` r`mân` aceea[i cantitate ca la

\nceput). Mucilagiul ob]inut se bea diminea]a pe stomacul gol.Micul dejun se serve[te dup` o or`.

Dischinezie biliar`

1 kg de pelin se fierbe \n 2 litri de ap` pân` r`mân 750 ml. Se stre-

coar` [i se amestec` cu 250 gr miere de albine [i 250 ml vin natural. Seiau câte 100 ml \nainte de mese de 3 ori/zi, iar dup` mas` o can` deinfuzie de sun`toare (1 linguri]` de plant` la 250 ml ap` clocotit`,infuzat 10 minute).

Gaze \n stomac

- O linguri]` de semin]e de anason [i o linguri]` de miere se fierb\n 200 ml ap`, timp de 10 minute. Se r`cesc [i se strecoar`. Se iau 2 linguri/zi.

- O linguri]` de pelin [i o linguri]` de miere se fierb \n 200 ml ap`timp de 10 minute. Se r`cesc [i se strecoar`. e iau 2 linguri/zi.

- Se pun seara \n ap` semin]e de p`tlagin`. Peste noapte se formeaz` o

mas` gelatinoas`. Se ia diminea]a o lingur` \nainte de micul dejun.


M A


R A T U I T

149

- O linguri]` de semin]e de m`rar fierte 15 minute cu o can` de ap`.Se strecoar` [i se bea lichidul fierbinte.

Gastrit`, aciditate

2 linguri de caimac de lapte se bat bine cu 2 g`lbenu[uri [i cu 2 lin-

guri de miere de albine pân` se ob]ine o crem`. Se ia de 3 ori/zi, cu o jum`tate de or` \naintea de mesele prinncipale.

Enterocolite cronice

Se preapar` apa de t`râ]e de grâu.O mân` de t`râ]e de grâu la 1 litrude ap` rece se amestec` [i se las` 8-10 ore, apoi se strecoar` apa printifon. Se bea pe parcursul zilei cu \ngi]ituri mici.



p p g ]

150

CUR~}AREA LIMFEI

Cur`]area limfei

Procedura dureaz` 3 zile. Se fac clisme diminea]a [i seara cu ceaide coada-calului (2 litri). Nu se m`nânc` nimic, \n fiecare zi se bea un amestec din : 2 litri

ap` + 1 litru suc grapefruit + 1/4 suc l`mâie + 3/4 suc portocal` (\n total4 litri lichid).

Pe parcursul celor 3 zile se elimin` din organism 12 litri de limf`acid` bolnav`.



Cur`]area profilactic` pentru sistemul limfatic

Se bea ceai concentrat din dr`gaic` (sânziene), o linguri]` la can`fiert 10 minute, câte 2 litri/zi timp de 3-4 s`pt`mâni.


M A


R A T U I T

151

PARAZI}I INTESTINALI

Parazi]i intestinali

Se macereaz` timp de 6 zile o ceap` mare t`iat` felii \ntr-un litrude vin alb.

Se beau 100 ml \n fiecare diminea]` timp de o s`pt`mân`, cândluna este \n descre[tere.

Se reia timp de 2 sau 3 luni.

Teniaza



Se fierb 2 cepe mari t`iate m`runt \n 300 ml lapte pân` scade la jum`tate. Se strecoar`, se r`ce[te [i se adaug` o linguri]` de miere.

Solu]ia se poate ]ine \n frigider timp de o s`pt`mân`.Se administreaz`:

- copii \ntre 6-9 ani : 2 linguri]e de preparat seara- copii pân` la 12 ani : 3 linguri]e- adul]i: 3-4 pahare de ceap` cu lapte/s`pt`mân`.Tratamentul dureaz` 2 s`pt`mâni.

Limbrici, panglica

- Diminea]a pe stomacul gol se \nghit 50 de semin]e de dovleac,crude, pisate, amestecate \ntr-un pahar de lapte.

- Se face o past` din 15-30 gr semin]e de dovleac cur`]ate de coaj`,crude, pisate, amestecate cu tot atâta zah`r [i pu]in suc de l`mâie (o lin-guri]`). Se consum` diminea]a pe stomacul gol.

Re]etele se pot face alternativ o zi una, o zi cealalt`.

152

SISTEMUL NERVOS

Scleroza \n pl`ci

Este o boal` neurologic` de etiologie necunoscut`, se pare viral`.

- Diet` cu multe cereale, mere dulci, grâu \ncol]it, polen, c`tin`, ginseng.- Ceaiuri amare, hepatoprotectoare- B`i aromatice , la 37°C, timp de 20 de minute cu: coada calului,

muguri de pin, lev`n]ic`, busuioc, tei, amestecate \n p`r]i egale.- Masajul p`r]ilor afectate cu tinctur` de t`t`neas` [i ulei de

sun`toare. Coloana vertebral` va fi masat` cu ulei de mu[e]el.

Scleroz` multipl`



p

Cura cu ulei de semin]e de in, timp de 21 de zile. Se iau 7linguri/zi, apoi doza de \ntre]inere 2 linguri/zi.

Afec]iuni ale sistemului nervos

Se iau zilnic 15-35 gr (\n func]ie de vârst`: copil sau adult), polensau 5-15 pastile de p`stur`.

Epilepsie

Câte 19 semin]e de mu[tar de 3 ori/zi, timp de 3 s`pt`mâni.

Meningit`

- Se pun comprese pe zona occipital` cu bitter suedez.- Tinctur` de propolis - se iau câte 25-35 pic`turi de 3-4 ori/zi, cu

30 de minute \naintea meselor, timp de 3 s`pt`mâni.- Se face un decoct, 10 minute, dintr-o lingur` la can` dinurm`torul amestec \n p`r]i egale: salcie, soc, ]intaur`, troscot, p`ducel,afin sau meri[or, c`tin` sau m`ce[e.

Dup` fierbere, se infuzeaz` 30 de minute. Se strecoar`. Se beau 3c`ni/zi cu 30 de minute \naintea meselor. Ceaiul nu se \ndulce[te.Tratamentul dureaz` o lun`. A

C E S T V O L U M O

M A


R A T U I T

153

- Se consum` câte o linguri]` de drojdie de bere uscat` de 3 ori/zi,dup` mas`, dizolvat` \n lapte sau \n ceaiul \ndulcit.Tratamentul dureaz` 2 s`pt`mâni.- Se consum` 4-5 linguri/zi de grâu \ncol]it.- Se ia câte o linguri]` de polen de 3 ori/zi dup` mas`, timp de o lun`.

|nt`rirea memoriei- Se iau câte 3-5 pic`turi de 3 ori/zi dup` mese, de ulei de corian-

dru. Pic`turile se pun \n 100 ml ceai sau ap`.- Se consum` morcov [i ananas.- Se ia polen: 30 gr/zi.- Se consum` usturoi zilnic.- Ceaiuri recomandate: salvie, pelin, rozmarin, urzic`. |n ceai se

2 li i] d bitt d il i



pun 2 linguri]e de bitter suedez, zilnic.

Scleroza \n pl`ci, afec]iuni ale m`duvei spin`rii

Coada-[oricelului ac]ioneaz` asupra m`duvei spin`rii determinând

formarea de noi celule \n sânge. Are efecte bune [i \n paralizii [i \n leucemii.Se beau dou` c`ni de ceai pe zi, \nghi]itur` cu \nghi]itur` (infuzie

dintr-o linguri]` de plant` la can` 10 minute).Se fac b`i de [ezut (una pe zi - seara \nainte de culcare) [i se unge

coloana vertebral` diminea]a cu tinctur` de coada-[oricelului, iar seara seface masarea ei cu alifie de coada [oricelului.

* Baia de [ezut: 100 gr de coada-[oricelului se pune de diminea]a pân` seara \n ap` rece; \nainte de baie, se \nc`lze[te pân` la punctul defierbere, se strecoar` [i se adaug` peste apa din lighean.

* Tinctura de coada-[oricelului: se umple o sticl` pân` la gât cuflori de coada-[oricelului. Se toarn` deasupra rachiu de fructe sau vodc`de 38-40°. Se las` 14 zile la soare , dup` care se strecoar`. Se p`streaz`

\n sticle de culoare \nchis`.* Alifie de coada-[oricelului: 90 gr unt nes`rat sau osânz` curat`de porc se pun pe foc \ntr-o crati]`. Se adaug` 15 inflorescen]e de coada-[oricelului bine m`run]ite [i se las` s` se c`leasc` pu]in, amestecând con-tinuu cu o lingur` de lemn. Se trage vasul deoparte [i se las` pân` adoua zi. |n ziua urm`toare se reânc`lze[te u[or [i se ia de pe foc. Se stre-coar` printr-un tifon [i se pune \n borcane, care se p`streaz` \n frigider.

154

Câteva c`r]i recomandate

1. Din tainele vie]ii [i ale universului - prof. Scarlat Demetrescu2. Mâini vindec`toare - Barbara Ann Brennan3. Putreri t`m`duitoare - Barbara Ann Brennan4 Toate volumele scrise de S N Lazarez



4. Toate volumele scrise de S. N. Lazarez5. Toate volumele ce cuprind \nv`]`mântul lui Omraam Mikhael

Aivanhov6. Al meu Baba [i eu - Dr. John Hishop7. Dumnezeu este Unitate - din discursurile lui Sai Baba

8. Vindecare spiritual` [i nemurire - Patrik dronot9. Universul lui Edgar Cayce - D. K. de Bizemont10. Hrana vie - Ernst Günter 11. Toate volumele scrise de Dr. Jeanine Fontaine12. |mbr`]i[at` de lumin` - Betty J. Eadie13. O m`rturie a reâncarn`rii - Brian L. Weeiss

14. Cunoa[te-te pe tine \nsu]i - Paul Brunton

155



CUPRINS

Cuvânt omagial .................................................................7Cuvânt despre finan]are.....................................................9Cuvânt despre Valeriu Popa.............................................11Cuvinte ale lui Valeriu Popa (din \nregistr`ri video) 14



Cuvinte ale lui Valeriu Popa (din \nregistr`ri video)......14Cuvât de mul]umire.........................................................16Cuvânt \nainte (relansarea unui concept)........................17Cuvinte de lumin`............................................................21Pledoarie pentru gândirea pozitiv`..................................33

Terapii adiacente tratamentului naturist...........................53Regimuri concepute de Valeriu Popa...............................71Re]ete de „IERI“ pentru tratamentulde „AZI“ [i „MÂINE“ ....................................................89Câteva c`r]i recomandate..............................................155

157



158

Pentru a primi un exemplar din acestvolum omagial, care se ofer` gratuit, v` rug`ms` ne suna]i la telefon:0745 153 875 (D-na Sanda{tefan) sau telefon: 653 51 58 (D-nul CezarDumitrache).



Aceast` carte este un dar de Lumin` [iIubire din partea celei ce a fost \n aceast` via]`

lumina sufletului meu, so]ia mea RalucaDumitrache.

159



160

1 - VALERIU POPA

Documents

Transcript of 1 - VALERIU POPA