ІНШШ1 UIMI P R O P R I E T A R :

S O C . A N . „ U N I V E R S U L " B U C U R E Ş T I , B R E Z O I A N U 23

DIRECTOR ŞI AD-TOR DELEGAT, STELIAN POPESCU înscrisă sub No. 163 Trib. Ilfov

A B O N A M E N T E :

autorităţi şl instituţii 1000 lei de onoare 500 .. particulari 250 „

REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA

BUCUREŞTI I Str. Brezoianul 23-25

T E L E F O N 3.30.10

APARE SĂPTĂMÂNAL

P R E Ţ U L 5 L E I

A N U L X L I X • Nr. 40

SÂMBĂTA 28 Septembrie 1940 R e d a c t o r r e s p o n s a b i l : MIHAI NICULESCU

S E N S d e ERNEST BERNEA

O m u l t răeş te uneori fără să-şi d e a s e a m a . In lucrul a c e s t a nu a r s ta n imic rău , d a c ă v ia ţa lui s 'ar de s f ă şu ra în chip firesc nu­m a i spre b ine . O m u l d e azi este o fiinţă potr ivnică, în toarsă ; în a-cest caz e r ă u c ă t răeşte fără să-şi d e a s e a m a .

V ia ţ a e lup tă şi îndemn; e a p o a t e fi p o v a r ă s a u bucur ie , d u p ă c u m e u r ă s a u dragos te , moar te s a u crea ţ ie . Din aces te virtuali­tăţi, din l ibertate se despr inde sen­sul t ragic a l activităţii noas t re .

O m u l es te o fiinţă tragică, inte­riorizată ; el t r ebue s ă lupte, să-şi facă da tor ia , să-şi împl inească le­g e a lui d e om, s ă t ră iască de ­plin, c u volupta te . Necunoscute le vieţii s a l e n u t rebue să-l d e g r a d e ­ze ci d impot r ivă să-l înalţe, nu t rebue să-l d e p r i m e ci să-l întă­r ea scă . Necunoscu te le destinului s ă u îl fac o făptură tragică. Tra­gedia , d r a m a lăuntr ică nu trebue să fie î n să isvor d e a m ă r ă c i u n e şi moar te ci isvor de bucurie şi crea­ţie.

V i a ţ a este libertate, e joc a s c u n s de forme şi înţelesuri, este creaţ ie . Via ţa e c u r s a în ca re c a d cei în­tunecaţi . V ia ţ a este întrecere în joc şi frumuseţe pentru cei buni. O m u l t rebue să-şi filtreze zările. Omul , omul a d e v ă r a t , trăeşte în duh luminat , a d i c ă în adânc ime , in s â m b u r e viu, trăeşte intens în ritmul cosmic, în dragos te şi în­d e m n .

Liber ta tea n e este da t ă c a o ca­le d e s c h i s ă zărilor mari ; o ca le ce d u c e meş teşugi t în zonele vră­jite şi autent ice . Cucer i rea vieţii fireşti, a pl inătăţ i i ei, face să scal­de în l u m i n ă şi să purifice făp­tura.

G â n d u r i l e b u n e , meditaţiile şi cân tece le sferelor super ioare le a f lăm în p r e a j m a naturii, a firii şi a tainelor ei. Dumnezeu e a-p r o a p e ; îl s imţim umblând , îl sim­ţim în noi. O a m e n i i a l e a r g ă şi se os tenesc c u priviri în tunecate şi frunţi trudite c a u t ă „mai b inele" . Lupta lor e o s â n d ă , rătăcire, sinu­cidere în loc s ă fie bucur ie şi cre­aţie. F r u m u s e ţ e a le s tă în preaj­m ă p e n t r u c ă e pretut indeni . Ei n'o află. E a t â t d e uşor s ă fii în ea , s ă simţi c u m te înoeşte p â n ă la c e a din u r m ă p i că tu r ă de suflet şi s â n g e . N u m a i s ă fii om ; om făp­tură şi faţă a lui Dumnezeu.

Trăi re a d â n c ă , îndemn, cântec , r isipă d e suflet. S ă a l u n g ă m , să s u p u n e m tot ce este întunerec, ce este prilej d e urît şi moar te . Des­tinul nost ru d u c e la frumuseţe d a c ă fiinţa noas t r ă nu este vân­dută . S ă ce r ce t ăm crinii şi s ă le af lăm e s e n ţ a ; s ă c ă u t ă m orizon­turile largi şi limpezi. S ă c ă u t ă m paj iş tea lui Dumnezeu, u n d e su­fletul s e scu tu ră d e poveri , devine sprinten, c a ld şi b l ând . In paj iş tea lui D u m n e z e u n e d e s c ă t u ş ă m de urît, d e non-exis tenţă şi n e înfră­ţim cu cerul .

Datorie şi bucur ie : om c a r e ve­de faţa lui Dumnezeu . Credinţa nouă, c red in ţă totală, d ragos te şi creaţie. Astfel v ine bucur ia , ne câş t igă; b u c u r i a plină, multiplă şi înal tă .

D a c ă în lume şi în v ia ţă este sens , es te conţinut d e jar şi jar de frumuseţe, es te întors şi neu­man a c e l a c a r e luptă împotriva vieţii s a u o- ignoră . Via ţa trebue înd ruma tă ; omul p o a t e s ă rătă­cească , poa t e s ă c a d ă în întune­rec.

Via ţa e s t e e sen ţă , este tărie, este e lan , e s t e s l avă . Viaţa este un d a r din Dumnezeu . Să o iubim şi s ă n e purif icăm trăind în ţesă­tura ei lumina tă .

Via ţa noas t r ă este o ne înceta tă creştere. Prin a c e a s t a î n s e a m n ă ea omenie .

Lagărul Vaslui — Mai 1939.

Slăbiciunea noastră de VICTOR POPESCU

In noi a fost s lăb ic iunea , nu în a l t ă pa r t e . Ar trebui s ă înce­pem s ă pr icepem a c e a s t a . Sunt unii, ş i sunt des tu l d e mulţi încă aceşt ia , cari n ' a u priceput şi pare-se n u vor s ă p r i c e a p ă reînoi-rile d e azi. Sunt foarte socotiţi, şi n u e rău, d a r sunt r ă u socotiţi. Ei cred c ă răul nostru a venit d e p e al te me leagur i . Sunt ace i a cari nu pot p r icepe renaşteri le . Pentru ei, tot c e văd , sunt urmă­rile unor fatalităţi, în loc s ă s e g â n d e a s c ă ma i b ine şi s ă înţelea­g ă c ă noi iam eşit din rându l fatalităţii. P â n ă a c u m destinul p u t e a fi o înt ruchipare l ega tă la ochi, lovind în d r e a p t a şi în s t ânga , în faţa c ă r e i a n e p l e c ă m . — Să fim înfioraţi, cât ne -am plecat . — Au crezut a tâ ţ ia în victoria mediocrităţii , spre a s e a p ă r a de destin. Poate d a c ă n e făceam mici, neauziţi , nu n e ma i a t ingea . C a şi cum făcându-ne mici, a m fi isbutit s ă deven im mari . In noi a fost s lăbic iunea, n u în a l tă pa r t e . Ne-am a s c u n s d u p ă tot ce ni se pă­rea c ă n e poa te a s c u n d e . Tot m a i resemnaţ i , tot mai cuminţi, tot mai înţelepţi. Atunci dece, oare , mai r ă s u n a s e a d â n c a înţelep­ciune a apostolului: Şi Dumnezeu şi-a a les pe cele bune ale lumii, ca să ruşineze pe înţelepţi. (Corinteni I. 27).

Şi u n d e e r a cumin ţen ia ? Să n u a r ă t ă m n imănu i că suntem şi noi. Pa rcă d a c ă n e a s c u n d e a m nu p u t e a m fi văzuţi. Numai pierind, pu t eam fi nevăzuţ i . Dar. noi n ' a m vrut să s u p ă r ă m p e ni­meni, n ' a m vrut s ă fim. Neamur i le car i n u ştiau să fie, rân jeau vazându-ne cum ven im către ele. Iar noi, n e omoram sufletele şi trupurile mişeleşte, doar s ă n u fim. Ştiţi c u m ? D a c ă n u n e a u d e nimeni, vcim deven i poa t e m a r i . D a c ă suntem cuminţi şi înţelepţi, ni s e v a dărui totul. D e a c e e a cine n u e r a cuminte, n u mai a v e a dreptul să fie. Şi nu ne în t rebăm : oa r e istoria a fost vreo­da t ă d a r n i c ă eu cei ce n ' a u cucerit-o ? Vizionarul p c e l a al puterii, ca re a fost Nietzsche, s p u n e a la un moment da t : Dar pentrucă un arbore s ă devină mare, trebue să-si înfigă rădăcinile sa le SOLIDE în PUTERNICE STÂNCI.

Arborelui aces tu ia nu-i este frică d e s tânci . Şi d a c ă v r ea s ă fie arbore, nu se a s c u n d e printre crăpătur i . Atunci p u t e a cel mult fi un târîtor.

In noi a fost s lăb ic iunea , fiindcă noi n ' a m ştiut s ă fim. Dece s ă a c u z ă m soar ta noas t ră şi m a i cu s e a m ă a altora, d e ce le c e ni s ' au în tâmpla t ? Fi indcă noi t rebue s ă ştim s ă vrem, iar d a c ă v reoda t ă n u a m ştiut să vrem, numa i noi suntem vinovaţi .

Cum a m p u t e a îndrăsni s ă p u n e m în s a rc ina al tora du re rea noas t ră ? N ' a m mai fi renăscut atunci . Trebue s ă p r icepem cu toţii sensul lumii noi, a României . Taamai fiindcă în noi a fost slă­biciunea, e a poa te fi. O pu tem socoti i spăş i re s a u a l tcum dorim. Dar e a a fost a noastră , cumpli ta noas t r ă durere , e a a slujit re­naşterii .

Fi indcă a m fost mici şi p r e a înţelepţi, şi fiindcă ne-am cu­fundat ma i mult decâ t în micime, în josnicie, în mişelie, şi fiindcă nu ma i p u t e a m fi aşafel, a c u m suntem, pu tem fi altfel, pu tem fi mari . Faceţi ce veţi dori, dar fiţi în primul rând cei ce pot voi, — spune tot ace l Nietzsche, îndrăgostit a l puterii. Dar ca s ă pu tem voi, s ă ne convingem c ă noi suntem cei ce n ' a u voit. Durerea este în noi ca şi pu terea . C a şi voinţa. D a c ă ar fi în a l tă par te , n o u ă nu ne-ar fi d a t ă măr i rea . Fiindcă, scr iam mai sus, istoria nu e darn ică . Şi n ' a fost nicicând. Iar r enaş t e r ea n u vine fără ispăşire . Ea este o înviere .

S'a văzut oa re înviere fără moar te ? Nu cine ştie cine alţii sunt vinovaţi d e cele ce ne-au zdrun­

cinat inimile. Iar d a c ă alţii a r fi vinovaţi, atunci Român ia n o u ă n u a r fi

puternică. Dar fiindcă a isvorît din i spăş i rea propriilor noas t re fărădelegi, e a poa t e întări sufletele şi spe ran ţe l e .

In noi a fost s lăbic iunea, şi ia tă c ă d e a c e e a re învierea Ro­mânie i es te subl imă. Este r enaş t e rea patr ie i noas t re din greşelile ei, şi este r enaş t e re fiindcă a greşit. Dece m a i c red aceia , cari n u pr icep vremile, c ă d o a r p ie i rea a l to ra a reclădit România . Ei sunt a epa r t e d e a Cunoaşte ce î n s e a m n ă d e s c h i d e r e a unei noui istorii. Ei sunt încă l umea veche, ca re n u t răeşte Renaş t e r ea României .

Noi e r a m p e ca le de a pieri, d e a c e e a s labi , n u alţii, şi noi ne-am reîntărit.

C U V I N T E L E IŞI CAUTÂ ÎNŢELESURI

C u v i n t e l e — m a t e r i a p r i m ă a poeziei — a u o b iogaf ie s e c r e t ă c a r e n u s e c o n s u m ă p r i n des­f ă ş u r a r e c r o n o l o g i c ă a p a r e n t ă , î n v ă z u l t u t u ­ro r , ca f a p t e l e o a m e n i l o r î n i s to r ie . I n d i f e r e n t d a c ă p o e t u l p l e a c ă d e l à „e fec tu l f i n a l " pe c a r e v r e a să - l p r o v o a c e l a c i t i t o r — c u m p r e t i n d e a P o e — s a u d e l à e x p r e s i a r e v e l a t o a r e a u n e i in­t u i ţ i i p r o f u n d e a p o e m u l u i — ace l i nexp l i cab i l vers donné r e c u n o s c u t d e P a u l Va l é ry , — c a o f u l g u r a ţ i e b r u s c a p ă r u t ă î n h a o s u l a ş t e p t ă r i i î n ­f r i g u r a t e , c u v i n t e l e e x e r c i t ă a s u p r a c o n ţ i n u t u ­l u i i d e a l e şi s u f l e t e ş t i p e caire le e x p r i m ă o n e ­i s tov i t ă p u t e r e m o d e l a t o a r e .

Se a f i r m ă t o t u ş i , o b i ş n u i t , că poez ia e s t e ,,o s t a r e s u f l e t e a s c ă " . D a r poez ia nu este ci creiază, p r i n f o r ţ a r e v e l a t o a r e a v e r b u l u i , f e lu r i d e a fi, m o d u r i e x i s t e n ţ i a l e . O b i ş n u i n ţ a î n d ă t i n a t ă d e a c o m u n i c a p e î n ţ e l e s u l t u t u r o r p r e t i n d e , s i m ­p l i f i c â n d d i d a c t i c , c ă poez ia e x p r i m ă idei ori s e n t i m e n t e r e l ig ioase , soc ia le , e t c . D a r a s t a e n u m a i o î n d e m â n a r e p r o z a i c ă , b a s t a r d ă a ver-

V. D O B R I A N „Fecioara şi Collomba"

B A S S A R A B Horia

Statul legionar, stat cultural d e L U C A D U M I T R E S C U

U n r e g i m s e s c h i m b ă r e l a t i v i u t e . T r e i s p r e z e c e a n i d e l u p t ă l e g i o ­n a r ă , n u f a c d e s i g u r o c i f ră i m p u n ă t o a r e . C e e a c e i m p r e s i o n e a z ă î n d e o s e b i , n u e s t e n u m ă r u l an i lor , c i c a l i t a t e a l u p t e i .

S'au d a t î n a c e a s t ă ţ a r ă f e l d e f e l d e l u p t e ş i s ' a u per indsj t p r i n d r e -gători i l le p u b l i c e , d e v r e - o z e c e an i î n c o a c e m a i c u s e a m ă , t o t s o i u l de o a m e n i . A m v ă z u t f â l f â i n d a c o l o u n d e n i s e î n d r e a p t ă t o a t e n ă d e j d i l e ş i c ă m a ş a a l b ă ţ ă r ă n e a s c ă ş i v e n e r a b i l a b a r b ă a s a v a n t u l u i .

N e - a c o n d u s t o t s o i u l d e o a m e n i ş i n e o a m e n i . . G e a b a ! Ţ a r a n'a f ă c u t u n p a s î n a i n t e .

I n t o a t e î n c h e i e t u r i l e e i r o d e a c a r i a ş i a a j u n s a c o l o u n d e e r a f i ­r e s c s ă a j u n g ă : l a « i o p â r ţ i r e , l a d e z a s t i c u l a r e , l a a g o n i e .

D a r d a c ă u n r e g i m s e s c h i m b ă r e l a t i v r e p e d e , c e e a c e s e d o v e d e ş t e p r i n c e i n u m a i t r e i s p r e z e c e a n i d e l u p t ă ( i n d i f e r e n t c u m a f o s t ea) l e ­g i o n a r ă , iun s t a t s e s c h i m b ă c u bini işorul . P e n t r u c ă , a s c h i m b a u n s t a t , n u î n s e a m n ă a_l î n l o c u i c u a l t u l , c i a-1 c o n s t r u i . A d ă r â m a î n t â i ş i a p o i a c o n s t r u i . I a r c o n s t r u c ţ i a u n u i s t a t , c e r e c o n d i ţ i i c u to tu l p a r t i c u l a r e . A r h i t e c ţ i i o b i ş n u i ţ i — d a c ă v o r — rad d i n t e m e l i e v e c h e a c l ă d i r e , a r d m a t e r i a l u l r ă m a s ş i cu c ă r ă m i d ă , c i m e n t ş i f i e r n o u , f a c a l t a . A r h i t e c ţ i i s t a t u l u i , v r â n d , n e v r â n d , t r e b u i e s ă î n t r e b u i n ţ e z e ş i m a t e r i a l u l r ă m a s . F i e c a r e c ă r ă m i d ă a v e c h i u l u i s t a t t r e b u i e p r i v i t ă c u a t e n ţ i e ş i p e o p a r t e ş i p e c e a l a l t ă ş i , a r u n c a t ă , or i c u g r i j ă p u s ă l a loc . O p e r a ţ i a c e r e m i g a l ă ş i c o n ş t i i n ţ ă ; c e r e a d â n c i r e a l u c r u l u i , p â n ă î n u l t i m e l e s a l e i s v o a r e . D e _ a c e e a c o n s t r u c ţ i a s t a t u l u i s e f a c e c u b i n i ş o r u l .

A c e a s t ă a t i t u d i n e d e m i g a l ă ş i c o n ş t i i n ţ ă c a r e d u c e l a u l t i m a a d â n ­c i r e a l u c r u l u i , n o i o r e c u n o a ş t e m : e s t e a t i t u d i n e a c u l t u r a l ă : c o n ş t i i n ţ a da tor i e i ş i e r o i s m u l c u c a r e n o u i i z i d i t o r i a i s t a t u l u i ş i - a u p u r t a t p â n ă l a i z b â n d ă l u p t a , p r e c u m ş i s e n s u l s t r u c t u r a l a l a c e s t e i l u p t e p u s ă p e p l a ­n u r i , i n c o n t e s t a b i l , e s e n ţ i a l e , d o v e d e s c c u p r i s o s i n ţ ă c e l e c e a f i r m ă m a c i .

L e g ă t u r i l e f u n d a m e n t a l e a l e m i ş c ă r i i ou l e g e a m o r a l ă , m u n c a ş i c â n t e c u l g a r a n t e a z ă d e c i c u s i g u r a n ţ ă i d e i a că s t a t u l l e g i o n a r n u v a m a i f i o s i m p l ă s p o i a l ă , o a a c e l f a i m o s s t a t ţ ă r ă n e s c ş i a l t e l e a i d o m a , d e ­c e d a t e î n p r o e c t e , c i o c o n s t r u c ţ i e s o l i d ă ş i a u t e n t i c ă , z i d i t ă c u m s e c u ­v i n e d e j o s î n s u s .

(Urmare în pag. 3-a)

de MIHAI NICULESCU

s i f i c a to ru lu i , n e d e m n d e a se n u m i p o e t . P r o z a e x e r c i t ă î n t r ' a d e v ă r o f u n c ţ i u n e c e n t r i f u g ă , d is -p e r s a t o a r e , a c e e a d e a d i v u l g a î n ţ e l e s u r i l e , p e n ­t r u a le face s ă c i r c u l e î n a n o n i m a t u l m u l ţ i m i ­lor . Altfel s p u s , p r o z a face i s to r i e î n l e s n i n d co­m u n i c a r e a g r u p u r i l o r soc ia le s a u e t n i c e , poezia î n s ă c o n t u r e a z ă e x i s t e n ţ e i zo la te , c o m u n i c a ­bi le î n t r e ele d o a r p r i n a f i n i t ă ţ i de s t r u c t u r ă i n ­t i m ă . I s t o r i a se î n f ă ţ i ş e a z ă î n a c e s t î n ţ e l e s c a o d e s f ă ş u r a r e d i a l ec t i că , u n d i a log al p o p o a r e l o r , la c a r e p r o z a e s t e o n e c o n t e n i t ă s o l i c i t a r e — n u î n s ă poez ia , o a r e n u p o a t e fi î m b i a t ă s ă p a r ­t i c ipe , d e c â t c u r i s c u l de a n u m a i fi poezie ci poetizare — f a p t d ivers . F i i n d c ă poez ia n u p l e a ­c ă de l à c o n ţ i n u t u r i , a fec t ive s a u de idei , de l à u n „ s u b i e c t " c u p r e c ă d e r e a les , ci de l à a ş t e p t a ­r e p a t e t i c ă î n r ă s t i m p u l c ă r e i a — entre le vide et l'événement pur — ţ â ş n e ş t e b r u s c a r eve l a ţ i e a v e r b u l u i . L a o r i g i n e a p o e m u l u i n u se g ă s e ş t e o d a t ă , u n m o m e n t i s to r ic ci s t a r e a d e v e g h e a c u t ă p r e m e r g ă t o a r e „ e v e n i m e n t u l u i p u r " . P o e m u l î n t r e g s e a f l ă v i r t u a l c u p r i n s î n ace l p u r e v e n i m e n t a l v e r s u l u i decis iv î n c a r e c u l m i n e a z ă i n t e n s i t a t e a expres ie i . T o a t ă c a z n a v o l u n t a r ă a p o e t u l u i , d o s p i t ă î n t ă c e r e şi r ă b d a r e p r i n su ­f e r i n ţ e d e n e î n c h i p u i t , r o d e ş t e î n m o m e n t u l s u p r e m î n ca re - ş i c a p ă t ă u n s e n s , p r i n e x p r e s i a r e v e l a t o a r e .

F ă r ă ' n d o i a l ă , c u t o ţ i i t r ă i m c a să e x p r i m ă m . I n d r a g o s t e , c ă u t ă m e x p r e s i a c e a m a i sa t i s f ă ­c ă t o a r e a v i t a l i t ă ţ i i n o a s t r e , a i n s t i n c t u l u i de p e r p e t u a r e p r i n g e n e r a ţ i e — în r ă z b o i ca ş i î n r e v o l t a soc ia l ă , s e e x p r i m ă v o i n ţ a p o p o a r e l o r şi a s o c i e t ă ţ i l o r der-a se m a n i f e s t a n e s t â n j e i i i t e , î m p o t r i v a q p r i m ă r i i d i n a f a r ă s a u a t i r a n i e i l ă u n t r i c e . D a r î n t o a t e a c e s t e î m p r e j u r ă r i a c ­c e n t u l c a d e p e f u n c ţ i u n i l e v ie ţ i i c a r e n u sunt m a i p u ţ i n c h i a r a t u n c i c â n d n ' a u i s b u t i t s ă fie e x p r i m a t e . Ş i t o t u ş i , n i m e n i n u p o a t e m a i m u l t d e c â t s ă le afirme, î n m ă s u r a î n c a r e ele ex i s t ă . •

A r t i s t u l t r ă e ş t e î n s ă n u m a i î n m ă s u r a î n c a r e e x p r i m ă . A fi, î n s e m n e a z ă p e n t r u el a e x p r i m a . V i a ţ a n u d e v i n e o r e a l i t a t e p e n t r u p u t e r e a lu i c u n o s c ă t o a r e d e c â t p r i n exp res i e . P r o p r i a lu i e x i s t e n ţ ă , c a şi a ce lo r l a l ţ i , îi a p a r e c a o v a g ă a p r o x i m a r e a r e a l i t ă ţ i i ce i se r e v e l e a z ă prim m i j l o c i r e a exp re s i e i c r e a t o a r e — a c u v i n t e l o r , î n c a z u l p o e t u l u i . D a r p e c â n d , p r a c t i c , î n ţ e l e s u ­r i le se c o m u n i c ă p r i n c u v i n t e , î n l i m b a j u l aces­t u i a c u v i n t e l e îşi c a u t ă î n ţ e l e s u r i n e c o n d i ţ i o ­n a t e d e c o n s t r â n g e r e a de -a se i ros i p e n t r u fo­losu l o r i cu i , d e t e r m i n â n d a p a r i ţ i a u n e i exis­t e n ţ e a u t o n o m e , a poemului.

D e s p r i n d e r e a s i m b o l i c ă a (poeziei d i n c o n s t r â n ­ge r i l e l i m b a j u l u i p r o z a i c , a fost î n c h i p u i t ă , — î n t r e a l ţ i a u t o r i d e n o t o r i e t a t e a celor a m i n t i ţ i l a î n c e p u t u l a c e s t o r r â n d u r i — şi d e p o e t u l p u ţ i n c u n o s c u t l a no i , J e a n Pe l l e r i n , î n v e r s u ­r i l e d e u n d e s e n a t â t d e g r a ţ i o s d i n La romance du retour p e c a r e le v o m c i t a :

Le vers se lave de la prose Comme Aphrodite jaillissant De l'écume qui la fomente D'un serpent vert, algue infamante Libère un torse éblouissant.

E x e m p l u l e s t e î n s ă i l u s t r a t i v şi p e n t r u c e e a ce s o c o t i m c ă ţ i n e c h i a r d e e s e n ţ a a r t e i poe­t u l u i : f u n c ţ i u n e a d e m i r u r g i c ă a c e r b u l u i poe­tic , a v e r s u l u i , c a r e a s e m e n e a ze i ţe i ce iese d i n s p u m a m ă r i i , se c o n t u r e a z ă , î n t r ' o a v â n t a r e i dea l ă , isvor a l u n e i n e i s t o v i t e î n c â n t ă r i .

P l a s t i c i t a t e a vie a c o r p u l u i î n m i ş c a r e e s t e -c h i p u l p e c a r e 4 î m p r u m u t ă poez ia : î n t r ' u n a d ­m i r a b i l p o e m î n t r ' u n ve r s a l l u i I o n P i l l â t :

De când îţi legi sandala s'au deslegat milenii. ( F r i z ă )

I n p e r s p e c t i v a m e r e u c u r g ă t o a r e a t i m p u l u i , m i ş c a r e a ce lu i ca re - ş i l e a g ă s a n d a l a s u g e r e a z ă d e s i g u r , p r i n f a r m e c u l n e t u l b u r a t a l g e s t u l u i de o g r a ţ i e p e r f e c t ă , p e r e n i t a t e a a r t e i . Aşa d a r , ceeace s u p r a v i e ţ u e ş t e n e a n t u l u i e x i s t e n ţ e l o r r o s t o g o l i t e î n a l b i a t i m p u l u i , e g e s t u l s a u i m ­p u l s u l c r e a t o r d e a r t ă . Şi i a t ă c u m , f ă r ă s ă v r e a să fie c u d i n a d i n s u l i n s t r u c t i v ă s a u m ă c a r con ­c l u d e n t ă , poez ia , p r i n s i m p l u l f a p t c ă este, r e ­p r e z i n t ă u n c r i t e r i u s u p r e m .

UNIVERSUL LITERAR 28 Septembrie 194Û

C R O N I C A L I T E R A R A S p u n e m d e la î n c e p u t că g â n ­

d i r e a l u i C o r n e l i u C o d r e a n u ş i a lu i I o n M o ţ a a f o s t p o l i t i c ă , î n s e n s u l ş t i i n ţ i f i c a l c u v â n t u l u i , a d i c ă a c e ş t i î n t e m e i e t o r i s 'au s t r ă d u i t să a f l e tot ce trebue să se ştie, fără eroare, d e s p r e n a ­ţ i u n e şi s tat . S u b l i n i i n d „tot ce t r e b u e s ă s e şt ie", d ă m c u v â n t u l u i „pol i t ie", s e n s u l c l a s i c ş i - 1 f a c e m d e c i o b i e c t a l u n e i c u g e t ă r i t e o ­l o g i c e şi f i l o so f i ce . „ P o l i s " e r a c e t a t e a , s ta tu l , ş i o r g a n i z a r e a e i p e p r i n c i p i i f o r m a t r e a p t a u l t i ­m ă p â n ă la c a r e s e u r c a ştiinţa ant i că . L e g â n d p r o b l e m a d e f i l o ­so f i e şi t e o l o g i e , v r e m s ă a c c e n ­t u ă m n a t u r a ei c u n o s c ă t o a r e , şi s ă a m i n t i m l e c t o r u l u i că ş t i i n ţ a ( e p i s t ê m ê ) , e r a î n t r u c â t v a c e e a c e e s t e la m o d e r n i i u l t i m e i s u t e d e a n i , e p i s t e m o l o g i a . Z i c e m „întru­c â t v a " , p e n t r u c ă î n t r e cunoaşte­rea a n t i c ă şi t e o r i a c u n o a ş t e r i i d e az i e x i s t ă d e o s e b i r e a i m p o r ­t a n t ă a s c o p u l u i ş i a libertăţii. A m p o m e n i t î n s ă d e s p r e t e o r i ? c u n o a ş t e r i i , n u s p r e a - i s p e c u l a a ic i f o l o a s e l e î n r a p o r t c u c e e a ce n e p r e o c u p ă , c i s p r e a s e r v i ca p u n c t d e p l e c a r e , p e n t r u t e m a d e fa ţă , a n a ţ i u n i i eterne şi s p r e а fi, d e a s e m e n i , p u n c t d e p l e c a r e şi în a l t e t e m e c e l e v o m d i s c u t a .

I n t r ' a d e v ă r , c i t i t o r u l o b i ş n u i t c u p r e t e n ţ i i l e m a r i a l e f i losof ie i m o d e r n e , t r e b u e să f i e i s b i t d e u r m ă t o a r e a c o n s t a t a r e c a t e g o r i c a f i r m a t ă î n „Crani i d e l e m n " : , . N a ţ i o n a l i s m u l R o m â n i l o r n u e s t e s i m p l u l p r o d u s , m a i m u l t s a u m a i p u ţ i n d u r a b i l , a l u n e i a c t i ­v i t ă ţ i f i l o s o f i c e a g â n d i t o r i l o r , a l u n e i p r o p a g a n d e a b i l e a p u b l i ­c i ş t i lor , s a u a l u n e i d i r i j ă r i i d e o ­l o g i c e i n f i l t r a t e î n m a s s e d e c ă t r e c o n d u c ă t o r i i po l i t i c i" , (op. c i t . p . 203). L e c t o r u l d e s p r e c a r e b ă n u i m că ş t i e p r e t e n ţ i a t e o r i e i c u ­n o a ş t e r i i d e a p u n e f u n d a m e n t e t u t u r o r d i s c i p l i n e l o r , f i e i s t o r i c e e t i c e şi j u r i d i c e , s e v a î n t r e b a m i r a t ce e s t e „ n a ţ i o n a l i s m u l R o ­m â n i l o r " , d a c ă n u e s t e „ p r o d u ­sul. . . u n e i a c t i v i t ă ţ i f i l o s o f i c e a g â n d i t o r i l o r " ? Şj a d m i ţ â n d că n u ­m a i n a ţ i o n a l i s m u l r o m â n e s c n u s e î n t e m e i a z ă p e o e p i s t e m o l o g i e savantă, e l v a r ă m â n e p o a t e n e ­d u m e r i t a s u p r a Cal i tăţ i i a c e s t u i n a ţ i o n a l i s m , f a ţ ă d e a l t e l e s u s ­ţ i n u t e f i losof ic . F ă r ă p r e l i m i n a r i i , p e n t r u î m p r ă ş t i e r e a o r i c ă r o r n e ­d u m e r i r i , a f i r m ă m că n a ţ i o n a l i s ­m u l r o m â n e s c , a ş a c u m î i g ă s i m î n „ P e n t r u L e g i o n a r i " , şi , ,Crani i d e l e m n " , s e a f l ă a ş e z a t p e c e a m a i a d â n c ă t e m e l i e l a c a r e p o a t e a j u n g e g â n d i r e a o m e n e a s c ă ş i c ă a l t e c o n c e p ţ i i n a ţ i o n a l i s t e , s p r e a s e în tăr i a u p r i l e j u l s ă se i n s p i r e d i n d o c t r i n a l e g i o n a r ă . R ă m â n e , d u p ă a f i r m a ţ i a a c e a s t a p r i n c i p i a l ă , s 'o d o v e d i m şi s ă - i a n a l i z ă m c o n s e c i n ţ e l e î n v i a ţ a n o a s t r ă , ş i m a i a l e s să e l u c i d ă m p r o b l e m a r a p o r t u l u i c u f i l o s o f i a m o d e r n ă . C e e a ce n e s t r ă d u i m să f a c e m . P u n c t u l , e s e n ţ i a l e s t e d e c i n a t u r a ş i profunzimea n a ţ i o ­n a l i s m u l u i l e g i o n a r . D u p ă c e îi neagă o b â r ş i a s p e c u l a t i v a , I o n Moţa. c o n t i n u ă : ,,E1 e s t e , î n r â n d . d u l î n t â i , o s u p r e m ă î n ţ e l e p c i u n e c â ş t i g a t ă p r i n e x p e r i e n ţ a d e v e a c u r i a v i e ţ i i n o a s t r e r o m â ­n e ş t i , s c u m p p l ă t i t ă c u s u f e r i n ţ e l e n o a s t r e propr i i , v e a c d e v e a c , î n ­ţ e l e p c i u n e c o b o r â t ă p â n ă î n s u b ­c o n ş t i e n t , i n f i l t r a t ă p â n ă î n i n ­s t i n c t . E l i s v o r ă ş t e d i n e x p e r i e n ­ţa, «din c u n o a ş t e r e a i n d u c t i v ă , p r i n c a r e a m v e r i f i c a t a n d e a n , s e c o l e d e - a r â n d u l , e x i s t e n ţ a a -c e s t e i r ea l i tă ţ i i r e d u c t i b i l e a f r â n ­ger i o m e n i r i i î n n a ţ i u n i e t n i c e c o n c u r e n t e ş i r i v a l e , g a t a d e a a b u z a o r i c â n d d e u n v e c i n c a r e e s l a b f i e p r i n î n s u ş i r i l e rase i , f i e p r i n s i t u a ţ i i u n i l e g r e l e î n c a r e a f o s t p u s d e î m p r e j u r ă r i i s tor i ce . N a ţ i o n a l i s m u l n o s t r u e s t e o d a t i n ă , o a t i t u d i n e s u f l e t e a s c ă

Naţiunea eterna şi duhul de spaima t rad i ţ i ona lă , m a i v e c h e c h i a r d e c â t e x i s t e n ţ a t e r m e n u l u i de „ n a ­ţ i o n a l i s m " (loc. c i t . ) . S ă o b s e r v ă m , fără a s t ă r u i d e o c a m d a t ă , că a u ­t o r u l a p e l e a z ă t o t u ş i la o cu­noaştere ş i a n u m e la c e a i n d u c ­t ivă . S ă n e o p r i m în s c h i m b şi să c ă u t ă m c e e a c e ni s e p a r e a s c u n s , î n f o r m u l a : . ,o s u p r e m ă î n ţ e l e p c i u n e câş t iga tă" . V e d e m c u m î n j u r u l i d e i i d e „câşt ig", d e o b ţ i n e r e a u n u i bum p r i n e for t , s e a g l o m e r e a z ă o a r e c u m n ă v a l ­n i c e i d e i a d e t i m p . ( e x p e r i e n ţ a d e v e a c u r i ) , i d e i a d e s p a ţ i u şi mişcare, ( c o n s t a t a r e a „ f r â n g e r i i o m e n i r i i î n n a ţ i u n i e t n i c e şi r i ­v a l e " ) ; n a ţ i u n e a d e eternitate ; ( i m p l i c a t ă î n „ a t i t u d i n e s u f l e ­t e a s c ă t r a d i ţ i o n a l ă ) " ; ş i , î n s f â r ş i t , s e n s u l d e latenţă, d é r e a l i t a t e nevăzută, ( g â n d i t î n „ î n ţ e l e p c i u n e c o b o r â t ă p â n ă î n s u b c o n ş t i e n t ,

i n f i l t r a t ă p â n ă în ins t inc t" ) . S p r i j i n i t ă p e e l e m e n t e d e t i m p , m i ş c a r e , e t e r n i t a t e şi t r a n s c e n ­d e n ţ ă ( n e v ă z u t u l ) , g â n d i r e a t r e ­b u e să „câş t ige" , să a j u n g ă l a î n ţ e l e g e r e a a d â n c ă a naţiunii, care , p e n t r u R o m â n i e s t e o „ s u ­p r e m ă î n ţ e l e p c i u n e " . E v o r b a , c u a l t e c u v i n t e , de î n s ă ş i naşterea n a ţ i u n i i ca realitate supremă, a d i c ă r e a l i t a t e d i n care să p o r ­n e a s c ă r ă d ă c i n i l e c e l o r l a l t e rea­lităţi r o m â n e ş t i , c u l t u r ă , e t i c ă , e tc . C a să l u m i n ă m c a l e a e x p u ­ner i i î n s e n s l e g i o n a r , î m p r o s ­p ă t ă m î n m e m o r i a c i t i t oru lu i , a c e a t u r b u r ă t o a r e e x i s t e n ţ ă a u n u i d u h de spaimă c a r e r e v i n e d e s e o r i î n s c r i s u l lui I o n M o ţ a . D e p i l d ă î n r â n d u r i l e î n c a r e r e ­f l e c t e a z ă , l a î n g r o p a r e a c o l e g e i s t u d e n t e , s i n u c i s e d e m i z e r i e , la C l u j , î n 1922 ; „ C â n d a m u r c a t F e l e a c u l c u c o n v o i u l m o r t u a r , (era î n t r e a g a U n i v e r s i t a t e la î n ­m o r m â n t a r e ) , d e a s u p r a c a p e t e l o r n o a s t r e t r i u m f a u , î n a c e e a ş b l e s ­t e m a t ă a t m o s f e r ă , t o a t e d u h u r i l e de s p a i m ă a l e c o ş m a r u r i l o r . N e b i r u i s e r ă d i n n o u , şi m a i c r u d " (op. cit. p a g . 29). In duhul de яраітпа s e c u p r i n d e i d e i a d e moarte, şi î n s e n s n a t u r a l , d a r şi î n s e n s d e b i r u i n ţ ă a r ă u l u i a s u ­p r a b i n e l u i . E s t e duhul firesc î n l u p t ă , î n o r i c e l u p t ă ero i că . L a Ion M o ţ a e l a t i n g e o m a r e a d â n -c i m e m e t a f i z i c ă . D e f i n i m duhul a c e s t a de spaimă, p r e c i z â n d că e l n u se î n r u d e ş t e c u e x p e r i e n ţ a d i n l i t e r a t u r a a n i l o r d u p ă r ă s b o i u , î n c a r e s'a v o r b i t ş i s'a scr i s e n o r m d e s p r e „ n e l i n i ş t e a g e n e ­ra ţ i e i t inere" . V a t r e b u i să a r ă ­t ă m î n a l t ă p a r t e c e e s t e s u p e r ­f i c i a l i t a t e şi f a r s ă î n a c e a s t ă , , n e ­l in i ş t e ' ' a „ f i losof i lor" şi „ l i t e r a ­ţ i lor", iar a ic i a d â n c i m c u d e m a r ­caţ ia n e c e s a r ă , p r o b l e m a c a r e ce_ rea , î n g â n d i r e a lu i I o n Moţa . „ p o t o l i r e a m a r e i n o a s t r e n e l i n i ş t i a s u p r a p r o b l e m e i e t n i c e ş i e t ice . . . (Crani i d e l e m n , p a g . 190). P r i -n u r m a r e , s p r e a „câş t iga" s u p r e ­m a î n ţ e l e p c i u n e a n a ţ i u n i i , f o r ţ e l e s u f l e t u l u i se d u b l a u c u „o m a r e n e l i n i ş t e , c u u n d u h d e s p a i m ă " . Cât d e r e a l ă e s t e s t a r e a d e s p i ­r i t a s p a i m e i , î n g â n d i r e a p o l i ­t i că l e g i o n a r ă , c o n s t a t ă m d e o p o ­tr ivă , î n „ P e n t r u l e g i o n a r i " , î n p a g i n a f inală , u n d e C ă p i t a n u l i n ­v o c ă s u f e r i n ţ a m a m e i ; „ S ă - m i f i e p e r m i s ca , la capătul! a c e s t u i ş i r d e l u p t e , s ă - m i î n d r e p t g â n d u l c ă t r e m a m a m e a , a l căre i s u f l e t m'a u r m ă r i t a n c u a n şi c e a s c u c e a s , t r e m u r â n d la f i e c a r e l o v i t u r ă p e c a r e o p r i m e a m şi t r e s ă r i n d la f i e c a r e p r i m e j d i e î n c a r e s o a r t a m ă a r u n c a .

. . .Fie a c e s t e c â t e v a c u v i n t e u n

o m a g i u p e n t r u t o a t e m a m e l e a i c ă r o r copi i a u l u p t a t , a u s u f e r i t s a u a u c ă z u t p e n t r u n e a m u l r o ­m â n e s c " (op. cit . p a g . 441). C e s ă s p u n e m d e s p r e g â n d u l u l t i m a l C ă p i t a n u l u i c ă t r e î n g r i j o r a r e a mamelor ş i o m a g i u l c e li s e c u ­v i n ? A l ă t u r ă m l a a c e s t f ina l c a d e t r a g e d i e e u r i p i d e a n ă , a l t e r â n d u r i a l e i u i I o n M o ţ a s t r ă ­b ă t u t e d e a c e e a ş p a n i c ă a s u f e ­r i n ţ e i m u m e l o r : „ T r e b u e să a p ă ­r ă m m a m e l e . copi i i şi p ă r i n ţ i i n o ş t r i ţ ă r a n i , car i n e - a u t r i m i s la şco l i p e n t r u c a s ă a d u c e m m a i m u l t b i n e î n ţ a r ă c u î n v ă ţ ă t u r a n o a s t r ă . D a c ă n ' a m f a c e - o , a m fi n i ş t e d e z e r t o r i laş i . M o r a l a n o a s ­tră, n e î n g ă d u e a c e a s t ă c u r ă ţ i r e , n i - o p r e t i n d e ch iar . D e p a r t e a greş i , c eru l e c u noi". (Crani i d e l e m n , p a g . 16).

P l u t e ş t e u n duh d e s p a i m ă , î n c e l e d o u ă o p e r e l e g i o n a r e , şi el i s v o r ă ş t e î n t r e a l t e l e ş i d i n c o n ­ş t i i n ţ a s u f e r i n ţ ă m a m e l o r a l a -c e l o r a c a r e a u n ă s c u t , c a r e a u perpetuat n e a m u l p r i n n a ş t e r e . D e o a r e c e a m s o c o t i t p o t r i v i t la a d â n c i r e a c o n c e p t u l u i d e naţiu­ne eternă s ă a m i n t i m « e l e d e m a i s u s , p r i v i t o a r e l a duhul de spaimă, s ă c e r c e t ă m c u m a c e s t s e n t i m e n t s t ă î n r a p o r t n a t u r a l c u naţiunea d e s p r e c a r e p r e c i ­z ă m c ă o c o n c e p e m î n f u n c ţ i a e i g e n e t i c ă .

Marea nelinişte s e d e s p r i n d e d i n i d e i a d e n a ţ i u n e , d a t o r i t ă c a ­l i tă ţ i i naţi iunii d e a f i n ă s c ă t o a r e . O cât d e s u p e r f i c i a l ă c o n s i d e r a ţ i e f i l o log i că , p o a t e s ă o b s e r v e ca a p r o a p e t o a t e c u v i n t e l e c u c a r e e x p r i m ă m c o l e c t i v i t a t e a c ă r e i a îi a p a r ţ i n e m p r i n s â n g e şi l i m b ă , a u s e n s u l d e s p r i n s d i n t r u n c h i u r i p r i m i t i v e g r e c e ş t i ş i l a t i n e , c a r e î n s e a m n ă „a n a ş t e " , „a p r o d u c e " , „a creş te" . N e c o p l e ş e ş t e duhul de s p a i m ă a b ă t u t î n i n i m a l u i I o n Moţa , c â n d n e g â n d i m c ă m a i î n a i n t e d e a n u l d o u ă m i i n'am fost, ş i c ă î n c h i p f o a r t e ffirav a m s o s i t la v i a ţ ă , l a c â t e v a siute d e an i d u p ă tră irea' toi I i s u s p e p ă ­m â n t . M o d u l die a g â n d i , a ş e z â n d î n a p o i a n o a s t r ă î n t u n e r i c u l , îş i a r e r o s t u l s p r e a p u n e „ î n c e p u ­t u l " u n u i n e a m î n v o i n ţ a lu i D u m n e z e u , s a u î n î n s ă ş i b u n ă t a ­t e a d i v i n ă , î n a c e l nihil, din. care n e - a m n ă s c u t , c a u z a pri imă, i s v o ­r u l t u t u r o r v i e ţ i l o r . C a s ă a p r o ­p i e m , p e c â t e o u p u t i n ţ ă , d e o e x p e r i e n ţ ă c o n c r e t ă a c e s t pol a l î n c e p u t u l u i , a m i n t i m c u v i n t e l e ţ â ş n i t e d i n d u h u l d e s p a i m ă p r i n c a r e M o ţ a e x c l a m ă : „ N o i ce i c a r e a m î n d u m n e z e i t i d e i a die n e a m , s ă o s u b m i n ă m a c u m ?" C r a n i i d e l e m n , 96). î n ţ e l e g e m p a n t a u c e d e a s u p r a r e a l i t ă ţ i i n a ţ i o n a l e p l u ­t e ş t e d u h u l d e s p a i m ă . E s t e î n f i o -rairfea d e a n u v e d e a n e a m u l c ă ­z â n d î n î n t u n e r e c u l d i n c a r e a i e ­şit, ş i e s t e o lar d e a s e m e n i c ă î n f i o ­r a r e a s e a m p l i f i c ă , c u i d e i a d e p ă c a t d e o a r e c e c ă d e r e a u n e i n a ţ i u n i î n î n t u n e r i c e c h i v a l e a z ă c u s u p r i m a r e a v i e ţ i i u n u i om, a c ă r u i n a ş t e r e b i s e r i c ă o j u s t i f i c ă p r i n b u n ă t a t e a d i v i n ă . D u p ă c u m s u p r i m a r e a u n u i o m e s t e p ă c a t d e m o a r t e , — d e o a r e c e c u v â n t u l f i e ­c ă r u i o m e s t e unic, î n a i n t e d e e l n e f i i n d altul, — a s e m e n i e s t e p ă c a t d e m o a r t e s u p r i m a r e a u n e i n a ţ i u n i , a c ă r e i i v i r e d i n öauza d i v i n ă e s t e ma'i e v i d e n t ă d e c â t a i n d i v i d u l u i . Ş i d e s p r e i n d i v i d s e s p u n e t e o l o g i c , că s e n a ş t e d i n n i m i c , î n s e n s u l c u v â n t u l u i s ă u , f ă r ă a s e m ă n a r e .

I n t e r p r e t â n d a s t f e l , o p e r e l e c e ­lor d o i ero i d e s c h i d -uni f u n d a l m e -

tafiiziic d e o p r o f u n z i m e e x c e p ţ i o ­n a l ă , a p r o a p e f ă r ă e g a l î n ' l i tera­t u r a f i l o s o f i c ă e u r o p e a n ă a z i l e l o r n o a s t r e . I a r i m p l i c a ţ i i l e a c e s t e i v i z i u n i m e t a f i z i c e s u n t n e b ă n u i t e , d a t o r i t ă î m p r e j u r ă r i i c ă a u t o r i i a u m e r s p e c a l e a inversă, d e ia v e r i f i c a r e a p r i n t ră i re , la a r m o n i . z a r e a î n s i s t e m . D r u m u l s t r ă b ă t u t e s t e a s e m ă n ă t o r cu a l p r o f e ţ i l o r şi c u a l m a r i l o r l e g i s l a t o r i . P u n c t u l ior de p l e c a r e au fost poruncile de v i a ţ ă a l e p o p o r u l u i p e ca*re > a u s lu j i t . I n t u i ţ i i l e l o r p r i m e s u n t r e a l i t ă ţ i l e i r e d u c t i b i l e a l e f i in ţe i r o m â n e ş t i . D a c ă b i o g r a f i a ior n u ar fi a t â t d e d u r e r a s î n d o ­l ia tă , a m s p u n e că , a s e m e n i î n ţ e ­l e p ţ i l o r l u m i i v e c h i , e i a u p a r c u r s ţ a r a şi a u c u n o s c u t p ă m â n t u l ş; <>£menii, p a p o t r i v a cărora a u î n ­tocmit a p o i legea. I n scrisul . C ă p i ­t a n u l u i , c u v â n t u l l ege , p r o n u n ţ a t s a u c i t i t , s e î n c o n j o a r ă c u c e v a d i n s a c r a a u r ă b i b l i c ă . D e a l t m i n -teri , n u c r e d e m n e c e s a r s ă m a i a t r a g e m a t e n ţ i a c ă „ l e g e a " a p a r ­ţ i n e a c e l e i a ş t e m e s e m a n t i c e ^ c a „ l e g i u n e " , legea f i i n d m o d a l i t a ' t e a d e c o n v i e ţ u i r e a t u t u r o r c a r e s e adună, se l e a g ă î n t r e e i , s p r e a c o n s t i t u i o p u t e r e . C e t â l c m a i a p r o a p e d e s u f l e t u l n o s t r u d e c â t c e l d e s p r i n s d i n c u v â n t u l „ l e ­g ă m â n t " , c ă r u i a C ă p i t a n u l i - a î n t ă r i t c o n ţ i n u t u l s a c r u , p r e z e n t şi î n v i a ţ a ţ ă r ă n e a s c ă ? C u n o s ­c â n d m a r e a t u r b u r a r e a v i e ţ i i lui C o r n e l i u C o d r e a n u , ar f i g r e u s ă a f i r m ă m că d o c t r i n a sa a fos t d o z a t ă c u c a l m u l , să z i c e m , a l lu i S o l o n , c a r e l e g i f e r e a z ă p e n t r u A t e n i e n i d u p ă c ă l ă t o r i a î n E g i p t . „ C ă l ă t o r i i l e " C ă p i t a n u l u i a u fos t d e a l tă n a t u r ă , l e ş t i m cu toţ i i iar c â t p r i v e ş t e î n t o c m i r e a v o l u ­m u l u i „ P e n t r u L e g i o n a r i " , i n v o ­c ă m iarăş i c a u z a scr ier i i iui , d i n a c e l e c u t r e m u r ă t o a r e v o r b e : „ S ă n e l ă s ă m o m o r â ţ i ? D a r p â n ă la v â r s t a n o a s t r ă , n o i n ' a m a p u c a t s ă s c r i e m n i m i c şi l u m e a nic i m ă c a r n u v a şti p e n t r u c e n e - a u o m o r î t " (op. cit. 198). D a c ă însă , î n a s e m e n e a c o n d i ţ i i d e e l a b o ­rare , n u p o a t e fi v o r b a d e o l i n i ­ş t i tă s t r â n g e r e î n s i s t e m , î n care p r o c e d e e l e d e d u c t i v e să i n t r e h o -tăr i tor , î n s c h i m b , c e e a ce d o ­m i n ă , s u n t i n t u i ţ i i l e s p o n t a n e , p â n ă la n e b ă n u i t e d e p ă r t ă r i , a c e l e lumini a căror a n a l i z ă a m î n t r e p r i n s - o î n c a p i t o l u l p r e c e ­d e n t , şi cărora l e - a m s u b l i n i a t s i m b o l i s m u l i s tor i c .

A s t f e l , c u l u c i d i t a t e a a n a l i z e i î n c ă u t a r e d e s e n s u r i p e n t r u c u l ­tură , no i v e d e m în a c e l „ P r e ­zent", c u c a r e s e r ă s p u n d e d e c ă t r e ce i v i i , m ă r t u r i s i n d v i a ţ a m o r ţ i l o r , t o c m a i p r o d u c e r e a i n ­tu i ţ i e i m e t a f i z i c e a C ă p i t a n u l u i , î n î n ţ e l e s u l c o n v e r t i t o r , a d i c ă î n t r a n s f o r m a r e a u n u i n u m e î n s i m ­bol . S u b s t a n ţ a u m p l e c o n ţ i n u t u l f i e căru i n u m e s p r e a fi p l i n ş i „ p r e z e n t " î n s e n s u l , o p e r a t i v , dat a c e s t e i f i losof i i a f a p t e l o r ! F i l o ­s o f i a o p e r a t i v ă s a u l u p t ă t o a r e , f i ­l o s o f i a care îş i p r e f i g u r e a z ă s i s t e ­m u l î n i s p r ă v i d e s â n g e ş i тоа і .Че , îş i î n f i g e r ă d ă c i n a şi r e a z ă m u l d i a l e c t i c în tr 'o i n t e n s ă f e c u n d ă m e t a f i s i c ă , d i n c a t e g o r i a a c e l u i „ t r e m e n d u m " , i n v o c a t d e t e o l o g i m e t a f i z i c i e n i , a v â n d î n s ă la C ă p i ­t a n o n a t u r ă v i t a l ă şi n o r m a t i v ă . A m s p u s m e t a f i z i c ă l u p t ă t o a r e s a u o p e r a t i v ă , şi d o c u m e n t u l f o r ­m u l ă r i i n o a s t r e î l s o c o t i m u r m ă ­t o r u l t e x t d i n „Cărt i c i ca ş e f u l u i d e c u i b " , c i ta t d e a u t o r î n „ P e n . tru L e g i o n a r i " : „ R ă s b o a e l e se c â ş t i g ă d e ace i c a r e a u ş t iu t să a t r a g ă d in v ă z d u h , d i n cerur i ,

i o r ţ e l e m i s t e r i o a s e a l e l u m i i n e v ă z u t e , şi s ă - ş i a s i g u r e . concursul a c e s t o r forţe . F o r ţ e l e a c e s t e a m i ­s t e r i o a s e s u n t s u f l e t e l e m o r ţ i ­lor, s u f l e t e l e s t r ă m o ş i l o r noş tr i , car i a u f o s t şi e i l e g a ţ i o d a t ă de g l ia , d e b r a z d e l e n o a s t r e , c a r e au m u r i t p e n t r u a p ă r a r e a a c e s t u i p ă m â n t si car i s u n t ş i azi l egaţ i d e e i p r i n a m i n t i r e a t r a i u l u i lor

d e a ic i şi p r i n no i , copi i i , n e p o ţ i i şi s t r ă n e p o ţ i i lor . D a r m a i p r e ­s u s d e s u f l e t u l m o r ţ i l o r s t ă Dum­nezeu. O d a t ă a c e s t e for ţe a t r a s e . Sie v i n î n b a l a n ţ a ta , t e apără .

î ţ i d a u c u r a j , v o i n ţ ă şi t o a t e e l e ­m e n t e l e n e c e s a r e v i c t o r i e i şi te f a c s ă î n v i n g i . I n t r o d u c p a n i c ă ş i g r o a z ă î n d u ş m a n i , l e p a r a l i ­z e a z ă a c t i v i t a t e a .

In u l t i m ă a n a l i z ă , b i r u i n ţ e l e nu d e p i n d d e p r e g ă t i r e a m a t e r i a l ă , d e f o r ţ e l e m a t e r i a l e a l e b e l i g e ­ranţ i l or , ci d e p u t e r e a lor d e a -ş i a s i g u r a c o n c u r s u l p u t e r i l o r s p i r i ­t u a l e . A s t f e l s e e x p l i c ă — d i n i s ­toria n o a s t r ă , — b i r u i n ţ e l e m i ­r a c u l o a s e a l e u n o r p u t e r i m a t e ­r i a l i c e ş t e c u d e s ă v â r ş i r e i n f e ­rioare". ( P e n t r u L e g i o n a r i , p a g . 317). N e î n t r e b ă m p e n t r u c e v a fi i n t r o d u s C ă p i t a n u l , î n a c e s t t e x t f o a r t e l i m p e d e î n c e e a c e e s t e , p r o p o z i ţ i a : „Dar m a i p r e ­s u s d e s u f l e t u l m o r ţ i l o r s tă Dum­nezeu", — s u b l i n i i n d n u m e l e d i ­v i n , fără a d e s t ă i n u i a l t c e v a cu p r i v i r e la v r e - o p o r u n c ă a c e r u ­lu i în a j u t o r a i ce n i - 1 d a u m o r ­ţii. T r e c e m p e s t e t u r b u r ă t o a r e a r e t i c e n ţ ă , şi r e ţ i n e m ca e s e n ţ i a l

f a p t u l c ă d e d i n c o l o v i n for ţe c u caro l u ă m c o n t a c t . A v e m î n d o i a ­lă a s u p r a rea l i tă ţ i i lor ? N u . P r i n ce m i j l o a c e a f l ă m d e e x i s t e n ţ a lor ? C ă p i t a n u l î n d r u m e a z ă i n ­t r ' a d e v ă r . a s u p r a m o d u l u i „ c u m s e p o a t e a s i g u r a c o n c u r s u l a -c e s t o r f o r ţ e " ( m o r a l i t a t e a , r u g ă ­c i u n e a ) .

D a r c u m ştim că e x i s t ă a c e s t e p u t e r i , p e n t r u ca, d u p ă ce a v e m convingerea r ea l i t ă ţ i i lor , să l e t t r a g e m , p r i n f r e c v e n ţ a r u g ă ­c iun i i ş i a c o n d u i t e i m o r a l e ? C ă u t â n d r ă s p u n s la î n t r e b a r e , c ă d e m f i re ş te , î n t a i n ă . S ă s e s i ­z ă m , c u a t e n ţ i e , p a r t i c u l a r i t a t e a a c e s t u i m i s t e r , a l t u l d e c â t ce l î n t â l n i t azi î n t e m e l e f i losof ice a g n o s t i c e . C a l e a d e a p r o x i m a r e a p r o d u c e r i i i n t u i ţ i e i , n e - o d e s ­c h i d e s a t i s f ă c ă t o r c o n c e p t u l de naţiune, î n juru l căru ia a m r â n ­d u i t î n t r e g a c e s t c o m e n t a r . A n a ­l i z â n d c o n c e p t u l n a ţ i u n e , s t a b i l i m u n p r o c e s d e creştere î n c a r e i n t r ă numărul, u n n e a m d e v e n i n d pr in n a ş t e r i , m a i m a r e , m a i n u m e r o s ; c e e a ce s e m ă r e ş t e a s t f e l î n c a n ­t i ta te , n u s e r i s i p e ş t e ci r ă m â n e l e g a t d e m a t c a p r o d u c t i v ă . — toi ce s e t r a g e d i n t r ' u n n e a m , se a d u n ă , f a c e o u n i t a t e ; o l e g i u n e ; p r i n c i p i u l a c e s t e i a d u n ă r i şi l e g i o . nar izăr i e s t e a s e m ă n a r e a ; i n d i ­v iz i i se a s e a m ă n ă u n u l cu a l tu i p r i n grai , s â n g e şi m o r a v u r i , şi î n s fârş i t , c o n f o r m p r i n c i p i u l la­tenţei, f i e c a r e i n d i v i d ce c r e ş t e d i n t r ' o matcă şi s e a d u n ă c u cei a s e m e n e a , a r e s e n t i m e n t u l p r o ­f u n d al u n e i l a t e n ţ e , al u n e i t a i n e , a l u n u i dincolo, d i n c a r e a porn i t s ă m â n ţ a p r i m o r d i a l ă , ta ină ce s e p r o p a g ă p r i n f i e c a r e i n d i v i d p ă r t a ş la a c e e a ş m i n u n e a crea ţ i e i e x nihilo.

D e a c i s e n t i m e n t u l d e s o l i d a r i ­tate , d e p u t e r n i c m i s t e r , c a r e l e a g ă p e toţ i d e a c e l a ş s â n g e şi grai , s e n t i m e n t ţ â ş n i t d i n r e a l i ­t a t e a l a t en ţe i , a t r a n s c e n d e n ţ e i .

Sol idaa- i tatea s e î m b o g ă ţ e ş t e e n o r m c â n d g â n d u l p ă r t a ş i l o r d intr 'o m a t c ă , s e î n d r e a p t ă s p r e s fârş i tu l n u al lor, individual, ci a l m a t r i c e i c o m u n e z ă m i s l i t o a r e . G â n d u l că m a t r i c e a n ă s c ă t o a r e p o a t e să se s t i n g ă î n n e a n t , e s t e m a i t u r b u r ă t o r d e c â t g â n d u l s t i n ­ger i i i n d i v i d u a l e . F ă r ă a a b u z a d e a v a n t a g i i l e l og i ce i formale, v o m a m i n t i că „ g e n u l " e s t e c o n c e p u t ea o perpetuitate a g â n d i r i i ; „ g e ­n u l " g â n d i t ca „soi ce n u p iere" , n u e s t e a l t c e v a d e c â t i d e i a e t e r n ă p l a t o n i c i a n ă . C o m e n t a t o r i i a u o b ­s e r v a t i n t r ' a d e v ă r că p e n t r u „ideie", P l a t o n f o l o s e ş t e d e o p o ­t r i v ă t e r m e n u l „ g e n o s " ca şi „e îdos"; el m a i n u m e ş t e c u - ,ge­n o s " şi e l e m e n t e l e , s t i h i i l e , în s e n s u l î n care Emi inescu s p u n e : „ s t ih i i l e e t erne" . T r ă g â n d c o n ­c luzi i p e n t r u c e e a ce n e i n t e r e ­s e a z ă a ic i , o b s e r v ă m dec i că, n e a m u l ca „ e t h n o s " , e s t e g â n d i t m u r i t o r , — î n p e r s p e c t i v a s f â r ş i ­tu lu i a tot ce s e s u p u n e n a ş t e r i i ; n e a m u l ca „ g e n o s " p o a t e fi g â n d i t „etern", î n s e n s u l idei i p l a t o n i ­c i e n e eterne, s a u i n s e n s u l s t i h i i ­lor e t e r n e . A s t f e l „ n e a m u l " a,r fi o s t i h i e u n p r i n c i p i u d e v i a ţ ă , p r e c u m focu l ar fi u n p r i n c i p i u a l că ldur i i , p e c a r e m i n t e a n o a s t r ă nu-1 c o n c e p e s t i n g â n d u - s e v r e o ­dată . Că „ g e n o s " î n a c c e p ţ i u -

- n e a a c e a s t a s t i h i a l ă , s t ă f i r e s c î n l e g ă t u r ă c u n a ţ i u n e a , d e m o n ­s t r ă m c u a r g u m e n t u l f i l o log i c a l î n r u d i r i i t e m a t i c e . G r e c e s c u l „ g e ­n o s " c o r e s p u n d e l a t i n e s c u l u i „ g e ­nus" , î n r u d i t c u n a ţ i o p r i n d e r i ­v a ţ i a d e la p r i m i t i v u l „ g e n a s c i " , ( a j u n s p r i n s i m p l i f i c a r e !a „ g n a s c i " şi a p o i „nasc i" , c u s e n s u l p ă s t r a t î n r o m â n e s c u l „naş tere") . D a t o r i t ă cond i ţ i i l or i s tor i ce , l i m b a n o a s t r ă n'a p ă s t r a t , p e n t r u i d e i a d e „ n e a m " , t e m e l e l a t i n e ş t i , d i n „ g e n u s " s a u „naţ io"; e s t e d e c r e ­zut că î n l o c u i r e a s'a f ă c u t î n s ă târz iu , d u p ă c u m a v e m i n d i c a ţ i i f o a r t e i n t e r e s a n t ă p r o c u r a t ă d e O v i d i u D e n s u ş i a n u , î n t r ' u n u l d i n s a v a n t e l e s a l e c u r s u r i d e l i n -g u i s t i c ă , d e s p r e p r e z e n ţ a î n P s a l -ter ia S c h e i u n ă şi C o d i c e l e V o r o -n e ţ i a n , a c u v â n t u l u i „g intu", d in l a t i n e s c u yentem, c u î n ţ e l e s u l d e „ n e a m u l o m e n e s c " . E s t e p r o b a b i l d u p ă c u m o b s e r v ă f i l o l o g u l să s e fi s p u s în l i m b a v o r b i t ă şi . . g in tu r o m â n e s c " . ( C r e d e m i n u t i l să a t r a g e m a t e n ţ i a că „gintă", ca şi „popor" s u n t a d a p t a ţ i i r e c e n t e , p e c a l e n e o l o g i s t i c ă " ) . „ G i n t u " a f o s t î n l o c u i t , în g r a i u l p o p o r u l u i c u „ s e m i n ţ i e " , „ l imbă", „norod", „ n e a m " , — n u m a i n u m i r i l e d e l à î n c e p u t f i i n d d e o r i g i n e l a t i n e a ­scă. V o i n d să a r ă t ă m că î n n u ­m e l e n a ţ i u n e , in tră s e n s u l d e p e r p e t u i t a t e . — p e c a l e a v i e a s e ­m a n t i c e i — a m n ă z u i t să a d u ­c e m şi s p r i j i n u l c a l m a l f i l o l o ­g ie i , spre a a p r o p i a i n t u i t i v d e naţiunea eternă d i n g â n d i r e a iu i C o r n e l i u C o d r e a n u . A d m i ţ â n d că, f i e p e t e m e i u l l og i ce i f o r m a t e , p u t e m g â n d i g e n u l ca e t e r n , a c e l „soi" d i n î n ţ e l e p c i u n e a p o p u l a r ă , c a r e n u „piere", c r o i m u n m i j l o c d e p ă t r u n d e r e în c e e a ce s e a s ­c u n d e î n g â n d i r e a C ă p i t a n u l u i , d e s p r e „ c o n ş t i i n ţ a na'ţ icoală". R e ­a l i zarea „ c o n ş t i . n ţ e i n a t i o n a l e " f i ind c e a m a i îr .altă c u n o a ş t e r e ce o a v e m d e s p r e n a ţ i u n e , n e î n .

t r e b ă m c e t r e b u e să u m p l e „ c o n ­ş t i i n ţ a " s p r e a fi „ n a ţ i o n a l ă " . R ă s p u n d e C o r n e l i u C o d r e a n u : „ E s t e o s tare d e l u m i n ă i n t e r i ­oară . A c e a ce o d i n i o a r ă e r a z ă ­c ă m â n t i n s t i n c t i v al n e a m u l u i , î n a c e s t e m o m e n t e se r e f l e c t e a z ă î n c o n ş t i i n ţ e , c r e i n d o s tare de u n a ­n i m ă i l u m i n a ţ i e , î n t â l n i t ă n u m a i î n m a r i l e e x p e r i e n ţ e r e l i g i o a s e . A c e a s t ă s t a r e d e d r e p t s'ar p u t e a n u m i : o s t a r e d e e c u m e n c i t a t e n a ţ i o n a l ă " . Că a u t o r u l g â n d e ş t e a ic i r e a l i t a t e a n a ţ i o n a l ă , ca o p e r p e t u i t a t e , o d o v e d e ş t e a s e ­m u i r e a l u m i n i i e i , c u a „ m a r i l o r e x p e r i e n ţ e r e l i g i o a s e " . O r i c e e x ­p e r i e n ţ ă t e o l o g a l ă o t r a n s f o r ­m ă m într 'o c a t e g o r i e a e t e r n i t ă ţ i i . A u t o r u l c o m p l e t e a z ă s e n s u l s t a ­tic t e o l o g a l a l „ c o n ş t i i n ţ e i n a ţ i o ­na le" , c u ce l dinamic, d e s p r i n s f i ­r e sc d i n s e n s u l d e naştere, al n a ­ţ iun i i : „ U n p o p o r î n întregimea lu i a j u n g e la c o n ş t i i n ţ a d e s i n e , la c o n ş t i i n ţ a r o s t u l u i s ă u şi a d e s t i n u l u i s ă u î n l u m e . In i s tor ie , n ' a m î n t â l n i t la p o p o a r e , d e c â t sc l ip ir i d e o s e c u n d ă . D i n a c e s t p u n c t d e v e d e r e , azi n e g ă s i m î n f a ţ a u n o r f e n o m e n e n a ţ i o n a l e p e r m a n e n t e " . S u b l i n i i n d t e r m e ­n u l întregime, C ă p i t a n u l cre ­d e m că a dor i t s ă e v i d e n ţ i e z e c a r a c t e r u l d i n a m i c al n a ţ i u n i i . N a ţ i u n e a t r e b u e să s e a d u n e , s p r e a a v e a c o n ş t i i n ţ a d e s ine . E s t e d e o p o t r i v ă s e n s u l m o r a l , pe c a r e îl a r e m i ş c a r e a , iar n u m i ­rea d e „ m i ş c a r e l e g i o n a r ă " n u a r e în î n ţ e l e g e r e a n o a s t r ă d e c â t s e n s u l s p a ţ i a l şi t e m p o r a l , al c â ş t i g ă r i i a c e l e i „ s u p r e m e î n ţ e ­l e p c i u n i " a lui Moţa . D e t e r m i n a ­rea p r i n permanenţă, a ide i i n a ­ţ i o n a l e d e azi, f a ţ ă d e „sc l ip i r i l e d e o s e c u n d ă " a l e t r e c u t u l u i , a c -c e n t u i a z ă s c o p u l p r o f e t i c al C ă ­p i t a n u l u i , în d o c t r i n a sa. E l vede a d e v ă r u l g â n d i r i i s a l e , ca o p e r ­m a n e n ţ ă d e azi Î n a i n t e . G ă s i m o u l t i m ă l u m i n ă -edif icatoare, p r i n r â n d u r i l e î n c a r e l ă m u r e ş t e locul şefului în f i in ţa n a ţ i u n i i , d e s p r e care C ă p i t a n u l s p u n e : „El e s t e e x p r e s i a a c e s t e i stări de spirit nevăzute.

S i m b o l u l a c e s t e i stări d e c o n ­ş t i i n ţ ă . E l n u m a i f a c e „ce v r e a " . El f a c e „ce t rebue" . EI e s t e c o n ­d u s , n u d e i n t e r e s e l e i n d i v i d u a l e , nic i d e c e l e c o l e c t i v e , ci d e i n ­t e r e s e l e naţiunii eterne la a c ă ­ror c o n ş t i i n ţ ă a u a j u n s p o p o a ­rele". ( P e n t r u l e g i o n a r i , — p a g . 313). D e a s u p r a t r e p t e l o r i n d i v i d şi c o l e c t i v i t a t e , c u g e t ă t o r u l p o l i ­tic a ş e a z ă o a tre ia s t a r e , nevă­zută, p e c a r e o n u m e ş t e n a ţ i u n e e t e r n ă , şi p e c a r e noi o g â n d i m c a a tare , în e t e r n i t a t e , în m o d n e c e s a r , d a t o r i t ă c a r a c t e r u l u i ei d e i n u i z i b i l i t a t e . D a r a c e s t e por ţ i c e ni s e d e s c h i d , -sunt d e o p o t r i v ă a l e t e o l o g i e i şi a l e m e t a f i z i c e i , — d u p ă c u m a m v ă z u t . C i n e moare d i n c e l e t re i c a t e g o r i i ? D e s i g u r , i n d i v i d u l şi c o l e c t i v i t a t e a , — a tre ia s t a r e a i n v i z i b i l ă n e p u t â n d - o g â n d i d e c â t e t e r n ă . C u m î n s ă la a c e a s t ă c o n ş t i i n ţ ă a s tăr i i n a ţ i o ­n a l e n e v ă z u t e , n o i a j u n g e m pr in m i ş c a r e , pr in d i n a m i s m u l î n t r e ­gir i i , p r i n l eg ionar iza ire , î n t r ' u n f e l v o m s p u n e că şi e a s e n a ş t e , a ş a c u m , a j u n ş i la maiiul m ă r i i s p u n e m că f r u m u s e ţ e a e t e r n ă a ape i s e n a ş t e î n s u f l e t u l n o s t r u . A c c e n t u l îl p u n e m p e p e r m a n e n ­t izarea f r u m u s e ţ i i e t e r n e V n a ţ i ­uni i , a d i c ă p e s c o a t e r e a e i c o n t i ­n u ă d i n invizibilitate. P e r s p e c ­t i va u n e i b l e s t e m a t e căder i în î n t u n e r i c , j u s t i f i c ă p r o f u n d , î n p l a n m e t a f i z i c , d u h u l d e s p a i m ă a l lui M o ţ a : „ m a r e a n e l i n i ş t e " .

CONSTANTIN FANTANERU

PRIVEL/ŞTI DIN JUDEŢUL TULCEA

Iar Tulcea! ba noi sunt multe minuni de-ale jmândrei naturi!

Porneşti din Galaţi şi pe dreapta's mulţime [de sălcii pletoase,

Ce plăng cu tristeţe Domniţa furată de Istrul [bătrân

Şi dusă în Marea cea Neagră, în vaste [palate'n cleştar.

Pe verde covor, cu paşi rari, vin berze'n [divanul domnesc,

Ca sfetnici de seamă, ce pun rănduială acestor [meleaguri.

Vaporul îşi taie prin pânza de apele grele de [mâl

Largi unde cu creste zglobii, pierzându-se'n [vast evantaliu,

Ce malul uşor atingându-l, se-opresc obosite [şi mor.

Dar valuri încep frământarea şi joacă bătrâ­nele valuri!...

In pragul Isaccei se'ncinge sălbatecă, s u r d ă f s ă l t a r e .

Cu s l a b a e i vlagă rămasă, porneşte lin Du-[n&rea iar.

In zarey se rvede Cocoşul cu ziduri spoite [de-omăt.

Se-aude par'că prin vis un dangăt de toacă [ritmată,

Călugării'n rasele negre se-adună grăbiţi spre [altar,

Iar preotu'ncepe căncarea cu glasul puţin [răguşit.

Dar noaptea se lavă pe'ncetul şi'n zare dispare [Cocoşul...

Doar umbre culcate pe apă, adorm liniştite [sub lună.

Mai iute, uşor peste valuri, alunecă iute [vaporul.

Un cot... încă unul şi iată, pe mândrele şapte [coline,

Se'ntinde'n splendori de lumină, Tulcea, [bătrânul Aegysus.

Văd candele roşii aprinse în ape uşor [tremurând.

C o r e s p o n d e n ţ a n o a s t r ă Iar stele, privind în oglindă, adânc pentru

[Dunărea-mamă, In unde, scVpiri de argint, dansând cu mişcări

[graţioase. Balaur de foc e lumina din baltă părănd

[isvorîtă, Ce solzii mereu scuturîndu-şi, revarsă văpăi

[ruginii. La fabrica Talpa, clipesc două faruri albastru

[metalic, Ce par l i cur ic i r ă t ă c i ţ i prin pânza cutată

[domol.

Se spune c 'a icea o d a t ă , un tânăr Voevod a [fost

Şi lupte purtând cu păgânii, c ă z u t - a viteazul [rănit.

Când soţii în juru-i s'au strâns şi moartea a [fost pe aproape,

Din gură grăit-a el: „Tul cea mult dragă!", şi'n [zâmbet se duse.

Povestea nu ştie: e Ţara, sau poate logodnica, [Tul.

Dar vorba trecui-a mereu din gură în gură [de om

Şi locul acesta d.e-atunci e Tulcea, o veche-[amintire.

In tainica veghe-a tăcerii, murmitră un cântec [uşor.

E imnul cântat de feciorii, ce noaptea se'ntorc [delà câmpuri.

Cu barca, prin strimte canaturi, in farmecul [deltei pătrund.

Mă'ntămpină'n cântec tot s tu fu l s t ă p â n t i n i ş -[titelor bălţi.

Şi taie văzduhul c u - a sale lungi săbii, uşor [cenuşii.

Prin foşnetul lor melancolic, văd două-[elegante egrete

Pe maluri. De marmoră albă, mirate se uită [la mine.

Regească manta de penaj, le cade în raza [bogate...

Se'nalţă bătrână menarhă pădurea din [Caraormav.:

Iar h a i n a - i vp.rde închisă, pe margini de poală [tivită

Cu perle stropite de-argint, cu lacrimi muiate [în rouă.

Covor de întinsă lumină, gătit de vieaţă in [Mai,

Prin care se plimbă nostalgic, flamandul din [sud, delà Nil.

Din patru a lumii largi colţuri, şi plante şi / p ă s ă r i ş i mâl.

In marele sfat stau alături şi oaspeţi din [dclla d,'Egipet

Şi alţii, pribegi rătăciţi din *eeile ţări [scandinave,

Iar aquila face de strajă, din vaste'nălţimi [de azur.

In zare. încep să apară c i n c i creste de dealuri [străvechi:

Sunt Beştepe. Aproape de min,?, i e s s t â n c i l e [a lbe din valuri,

Păzind Mahmudia cu ruşii pletoşi şi cu bărbi [de mătase

Profil de turlă n'arată. Malcoci >Д cu nemţii [lui blonzi,

Şi fete cu fustele creţe, râzând sub broboadele [albe...

E horă sub ploaia de aur şi saltă, iot saltă mai [tare

Şi cântă flăcăii acum şi striga şi chiote trag, Iar Niculiţelul priveşte la jocul voinicilor fii. Mireazmă de tei pe la case, iar fetele floare

[de tei Azi poartă'n cosiţe'mpletite, să placă alesului

[lor...

In câmpuri se coace porumbul şi tremură'n [aer mătasea,

Iar frunzele cântă într'uva, eterna-le tristă [poveste.

Pe dealuri, viţa de vie se'ntinde leneşă'n [soare

Şi geme sub mândra podoabă, gătindu-se [pentru cules.

In frunze bat raze de-amurg; arămă'nroşită-i [pădurea:

Un foc ce se'ntinde pe dealuri, cuprinde toţi [munţii din zare.

Din soare pământul se rupe şi'n goană [s'asvărle în haos.

Departe de tată, îşi pierde copilul puterea [ căldurii,

Se'mbracă in haine şi'n tremur se'nf&şură'n [largu-i veşmânt.

Se'nvârte, se'nvârte mereu, un punct mişcător [în neant...

Pe straiele roase de vremi, aşează-apoi altele [noi

Şi astfel, Măcinu-i un colţ din vechea pă-[mântului haină.

Mereu se frământă de-atunci, iar lava i e ş i tă din cute,

Venind din abis, s'a oprit sub raza de soare [ trimisă,

La Cotisul în dungi de porfir şi'n Greci, în [trainic granit.

Un paşă-a domnit peste plaiid tăcutului, [vp^hi Babadag

Şi doarme'n moscheia rămasă din timpuri [pierite de mult...

Lumină, lumină şi soare.'... Văzduhul frea-[mătă'n cântec

Şi m a c i i î n a l ţ ă la ceruri văpaie î n t i n s ă de [slavă.

In fund. sunt ruine antice, Heraclea, de veche

[domnie.

Şi-acum stă sumbră cetatea pe colnicul ei [singuratic,

Privind peste codru şi vale, departe, departe. [la Consul,

Ce vârful lui svelt sumeţindu-şi, de-apururea [tânăr se crede.

Apoi, odihnindu-se'n Razelm cu limpede apă [albastră,

De strajă, cetatea privirea-şi roteşte în juru-i [de sus,

Păn'oerul, plecăndv.-se moale, sărută pământul

[trudii.

Aceasta e ţara din basm, e ţara părinţilor mei. Acolo şi c e r u - i s e n i n , iar marea se'ntinde

[domol.

In hainele ei vălurile, cu praf de argint [poleiţi:.

Acolo îşi află popas tot neamul de păsări [ciudate

Şi noaptea răsună de cântec şi stuful şi codrul

[şi lanul... Acolo şi soarele moare târziu în Dunărea

[tristă, Îşi plânge mireasa pierdută şi iarăşi se'n-

[toarce s'o vadă, Dar muma e rea şi il fură şi'n urmă mireasa

[tot plânge... La noi nu e loc mohorît, ce vrajbă să poartă

[cuiva. Aeolo-odihnesc împăcaţi părinţii părinţilor

[noştri.

SILVIA ZAHARIA

(CI. Ѵ 1 І Ц l i c e u l d « f e t e d i n TuLcea)

28 Septembrie 1940 UNIVERSUL LITERAR

Antisemitism şi Religie d e H O R I A F1LIP

Oricât de sinceră şi de justă ar fi o acţiune şi oricât de devo­taţi conducătorii, atâta vreme cât ea nu^şi află îngrădire în aniimită ordine sau restricţiuni, efectul în masse şi mai a les biruinţa totală, nu îi este o certitudine.

A m trăit, în ultima vreme, în Europa, transformări revoluţionare care — încă de là începutul opoziţiei lor, — au statornicit în fiecare gândul că vor învinge : credinţa îşi căpăta contur tot mai precis cu fiecare dispoziţiune de organizare a mişcării respective. Dacă naţional-socialismul german a fost un produs al nemulţumirilor îm­potriva tratatelor şi a jidanilor care le guvernau stricta aplicare, suc­cesul lui s'a consacrat însă prin forma cristalizată şi categorică sub care aceste nemulţumiri au fost manifestate. S'a dovedit astfel că na­ţiunea consimte fără rezerve la limitarea drepturilor sale , că se în­cadrează, luptă ş i cere să i se ordone, atunci când îşi dă s e a m a pre­cis de sensul înregimentării sa le .

Intre posibilităţile înflorite de stil, sub care milogeau rugămin-ţele gongorice, pline de cele mai rodnice promisiuni ale demagogi­lor democraţi şi cuvântul puţin dar înfiorător de sinceritate, pe care îl trimite, cu nesfârşit ecou, adevăratul conducător de destine, — nea­mul ascultă de ultimul : atâta vreme cât sinceritatea este aceeaşi , v igoarea luptei creşte, chiar dacă asperitatea hotărîrilor cere ade­sea restricţiuni personale. De o a s e m e n e a acţiune sufletul celui care a aderat nu se mai desface. Afară de jertfa supremă care îi desparte trupul de ceilalţi şi pentru ceilalţi, tăgăduirea trecutei lupte îi naşte de cele mai multe ori sentimentul trădării, mai greu de suportat decât excluderea din mijlocul camarazilor de luptă.

Sunt greşeli care nu se pot repara uşor. Conducătorul unui par­iid ar trebui s ă ştie că — mai mult decât falimentarea activităţii po­litice, — rana adevărată este a c e e a a unei experimentări eşuate. Rareori naţiunea va raţiona la cauzele directe şi intime ale nereu­şitei : ideea va eşi compromisă pentru vreme îndelungată : — A ş a sunt masse le : conduse de sentiment. Dragostea de idee le încadrea­ză şi le porneşte pasul. Decepţia suferită îşi capătă deci rezonanţe profunde. In luptător (atunci când nu este prefăcut în partizan fără scrupule), — învingerea nu este uşor înlocuibilă : se prăbuşeşte, o-datâ cu experienţa ratata, însuşi crezul în care a năzuit.

Soluţionarea raporturilor de separaţie necesară dintre arieni şi evrei a întârziat până azi, numai datorită negăsirii unei baze limpezi, clare, care să alcătuiască programul de urmat. Massele şi-au dat s e a m a şi au aderat mereu la ceeace se poate denumi (sentimentul antisemit. Din nefericire însă, conducătorii nu i-au purtat pe linia dreaptă a argumentului decisiv. Evreii, cari au tot interesul să per­manentizeze o confuzie salutară lor, au făcut orice, numai să se oco­lească drumul potrivit, al împlinirilor.

In timp ce vaerul mulţimii se sbă tea zadarnic într'o nemulţumi­re, a cărei formulă nu o putea defini, evreii au făcut ca lupta împo­triva lor să nu mai fie aceea contra unui popor şi a unei religii. Dân d u ş i s e a m a că cele două milenii i-au pus la adăpost de o amintire care ar putea duce la gândul luptei de rassă, ei s'au grăbit să „in­formeze" lumea ariană că nu alcătuesc decât grupuri religioase. S'a şantajat, aşadar, cal mai sfânt sentiment creştin, adăpostindu-ss în dosul unei toleranţe care n u se putea învinge, fără ca prestigiul re­ligiei s ă nu fie compromis. Ca urmare imediată, s'a generalizat con­fuzia. Massele a u dat înapoi, deşi profund contrariate. locul a prins, încă până în ultimii zeci de ani ideea antisemită, dislocata delà ade­vărata ei albie, s'a situat greşit, pe diurnul antisemitismului religios. De rezultat, evreii nu a v e a u să se îngrijească.

Atât de grava a fost înşelăciunea, încât au tresâltat fericiţi, atunci când însăşi biserica a intrat în lupta politică. Intr'adevăr, da­că în fosta Austrie partidul creştin-social îşi însuşise programul anti­semit împotriva „comunităţii religioase" evreeşti, în Germania se creiase chiar un partid al bisericii romano-catolice „Das Centrum" сагэ — depărtându-зе de là menirea pur spirituală a religiei, — co-borîse în arena politică, aducând totodată urmările catastrofale ale acestei greşeli. Forma sub care creştnusocialii purtau lupta antise­mită, era condamnată delà început. Pactările şi male abilitate a con­ducerii au venit să s e alăture greşelii iniţiale, care nu reuşea decât să provoace mila creştină şi protestul evreilor din lumea întreagă, împotriva acastehi „confesiuni" oprimate.

C e e a c e se uita era că — în chiar situaţia că acest antisemitism religios ar fi învins, — prea uşor le-ar fi venit evreilor s ă facă o a-parenţă de botez, pentru a depăşi pericolul prezent. Or, aceasta nu însemna nimic. Cel mult o nouă dezamăgire. S'a uitat mereu că Talmudul însuşi nu este o religie ci o carte mai mult juridică şi hi-gienică de purificare a sângelui, pentru a c e a s t ă lume. Viaţa viitoare îl interesează mai puţin рэ evreu. Afacerile şi rezultatele pământeşti sunt prea importante pentru el, spre a nu li s e dedica întru totul. S'a uitat mereu tabloul divin al lui Christ, alungând cu biciul pe evreii сагэ-şi făceau afacerile în însuşi locaşul sfânt.

Hotărît nu ! Nu poate fi vo iba de o religie evreească, ci numai de o rasă. Dacă azi vorbesc ,mai multe limbi, ei o fac pentru interesul da а rămâne neidentificaţi: gândesc însă cu toţii la fel, aşteptând ceasul când, fiind conducătorii lumii întregi, să revină la o singură limbă, pe baza căreia să poată tiraniza ; „câtă vreme jidanul nu a ajuns stăpânul celorlalte popoare, trebue, de bine, de rău, să vor­bească limba acestora ; imediat însă ce acestea ar ajunge slugile lui, ar învăţa cu toţii o limbă universală (de exemplu esperanto !), astfel încât jidovimea s ă poa lă prin acest mijloc să le s tăpânească mai uşor !" ')

Religia creştină, atât de îngăduitoare, trebue să rămână departe de lupta antisemită. Evreii nu mai pot astfel, în acelaş i timp, să-şi asigure o securitate nesperată — sub scutul căreia să-şi continue nestingheriţi jafurile, tâlhăriile şi înaltele crime francmasonice, — şi totodată să lovească mortal, prin compromitere, însăşi ideile cele mai dumnezeeşti.

Pericolul evreu este pericolul rassei lor semite. Lupta împotriva lor se identifică în sdrobirea pentru totdeauna a acestui neam fără ţară.

Conducerea antisemită trebue, însfârşit, — asemeni naţional-socialismului german, — sa se regăsească pe această cale. Şi aşa, sub forma cea mai intransigentă, ,sub simbdlul neînduplecat al reali-гагіі definitive, naţiunile se vor aduna în jurul conducătorului ales de destin.

Din truda zilnică a acestuia şi din neclintita torţă cu care va călăuzi neamul arian, massele vor desprinde iar încredere. Din le­gătura ce v a renaşte de aici, fiecare ordin al acestui conducător va і п з е т п а împlinire, fiecare pas comandat înainte, desăvârşire.

Doina, Căpitanul şi Rapsodia

A fost u n g â n d b u n ace la de a se t r a n s m i t e la Rad io , D u m i ­nică 22 Sept . , la o ra 3, în cad ru l p r o g r a m u l u i de î n c h i n a r e în a-m i n t i r e a mar t i n i l o r l eg ionar i , a -cea p a r t i t u r ă w a g n e r i a n ă d in „ A m u r g u l ze i lo r" î n c a r e s e c a n ­tă m o a r t e a e r o u l u i Siegfr ied. A fost b ine i n s p i r a t ă c o n d u c e r e a socie tă ţ i i d e R a d i o d i fuz iune ; s'a simţit acolo p r e z e n ţ a , p r i c e p e r e a şi i n t u i ţ i a lu i Nichifor Cra in ic . Es te cea m a i z g u d u i t o a r e s imfo­nie ce se p o a t e auz i . E s t e a r g u ­m e n t u l epic p e c a r e g e r m a n i s ­m u l îl p o a t e invoca, f ă r ă v o r b ă şi fă ră să m a i fie nevo ie de a l te a r g u m e n t e , p e n t r u a convinge , spon tan , pe or ic ine d e m ă r e ţ i a mi to logică d i n ca r e r odeş t e e-x i s t e n ţ a şi v i i t o ru l a ce s tu i n e a m .

S'a m a i spus de a t â t e a ori , deş i f ă ră să se î n ţ e l eagă î n m o d r e a l aces t a d e v ă r : că n u m a i popoa­re le c a r e au norocu l să se nască şi să c rească în sp i r i tu l u n e i bo" g a t e mi tologi i , a u d e s t i n şi l o n ­gev i t a t e . In def in i t iv , ce t r e b u e să î n ţ e l e g e m p r i n des t in n a ţ i o ­nal , dacă n u c r ed in ţ a p e care p o p o r u l o a r e î n t r ' o for ţă supe ­r ioa ră e f emeru lu i , s u p r a n a t u r a ­lă, d a r to tuş i r ea l ă ; c a r e p r i n r e a l i t a t e a ei, îi a s igu ră î n f r â n g e ­rea t i m p u l u i şi con tac tu l ps ih ic cu abso lu tu l , c u e t e r n i t a t e a . I -deea ide des t in n u p o a t e avea c e ­va c o m u n c u aceea a t i m p u l u i psihologic, r e s i m ţ i t i n d i v i d u a l or i i nd iv idua t , de c u t a r e p e r ­soană, aşa c u m în m o d g reş i t au c rezu t B e r g s o n în F r a n ţ a şi d. C. R ă d u l e s c u - M o t r u la noi. P s i ­hologia , î n t r ' a t â t c â t i nv i t ă la o c u n o a ş t e r e a su f l e tu lu i i nd iv i ­dua l , n u n u m a i că n u a ju t ă la î n ţ e l eg e r ea idee i de des t in , da r r ă t ă c e ş t e sp i r i tu l . Ps iho logia as te , p r i n ch ia r educa ţ i a i n t e l ec tua l ă a sus ţ i nă to r i l o r ei, o şcoală a efe­m e r u l u i . Cu a j u t o r u l ps ihologiei p u t e m descifra ac ţ iun i l e sau r e -ac ţ iun i l e su f l e tu lu i ind iv idua l , i n d i v i d u l fiind el însuşi u n e x e m p l u ne îndoe ln i c al e feme­ru lu i .

Deaceea ni s 'a p ă r u t î n to t ­d e a u n a i m p r o p r i e exp re s i a de „ps ihologie a m a s s e l o r " sau „ps ihologie e tn i că" . Suf l e tu l u-nei co lec t iv i tă ţ i , a f a ră dacă a-cest su f le t n u es te r e z u l t a t u l h i ­b r i d al une i asociaţiuni de i n d i ­vizi, c u m es t e cazul a m e r i c a n i ­lor şi al englezi lor , n u a r e a fi în ţe les p r i n r a p o r t la psihologie , ci p r i n r a p o r t la mi to logie . Ps i ­hologia p o a t e s p u n e ceva d e s p r e v ia ţ a su f l e tească a u n u i a sau a a l tu i a . Insă d e s p r e s p i r i t u l p r o ­p r i u al u n u i popor , d e s p r e însăş i p u t e r e a d e v i a ţ ă p e ca re r e p a u -zează ex i s t en ţ a u n u i n e a m , ps i ­hologia , şcoală a e f emeru lu i , n i ­mic n u ş t ie să s p u n ă

P e n t r u a j u d e c a u n des t in inu t i l v o m face a-

1) V. M e i n K a m p f , pag . 337.

na pel la m e t o d e l e ps ihologice , c a r e s u n t u n e l e d e o b s e r v a r e a p r ezen tu lu i , i n d i v i d u a l ori so ­cial . Be rgson şi F r e u d , cei doi evre i , l e ade r i ai p s iho log i smulu i c o n t e m p o r a n , d â n d u - ş i s eama că m e t o d a lor n u p o a t e p r e t i n d e o cunoaş t e r e a l egende i pe ca re se spr i j ină d u h u l gene t ic şi d e s ­t inu l une i colect iv i tă ţ i , au for­m u l a t ipo teza „ d u r a t e i " adică a p r e z e n t u l u i con t inuu , î n s t a r e să „ p r i n d ă " şi să c u p r i n d ă t r e c u ­tu l f i inţei i nd iv idua l e or i socia­le. T r e b u i e să r e c u n o a ş t e m aici o a scunsă t e n d i n ţ ă s emi t ă d e a baga te l i za fondul mi to logic , fon­du l n a ş t e r i l o r colec t ive , „ t r e c u ­t u l " şi „ t r a d i ţ i a " popoare lo r . A -cest fond, acest t r ecu t , î n t r u c â t es te a l une i co lec t iv i t ă ţ i n u al u n u i ind iv id , î n t r u c â t a p a r ţ i n e e t e rn i t ă ţ i i n u e femeru lu i , n u p o a t e fi „ p r i n s " în „ d u r a t a " , nici în s e n t i m e n t u l p r e z e n t u l u i , o r icâ t a r v r e a B e r g s o n şi cei­la l ţ i psihologi , car i ş i -au însuş i t p u n c t u l de v e d e r e m a t e r i a l i s t al i udeu lu i , ipoate fă ră să-şi dea s eama . I n t u i ţ i a p r e z e n t u l u i , es te , s implu , u n a a t i m p u l u i d e azi, u n a a e f e m e r u l u i , o in tu i ţ i e ps i ­hică. Mitologia , cunoaş t e r ea m i ­tologică, ad ică a fondulu i l egen ­dar , a o r ig ine lo r suf le tu lu i e tn ic , es te u n a m e t a - p s i h i c ă şi m e t a ­fizică. U n e x e m p l u c o n c l u d e n t oferă, în s u s ţ i n e r e a aceste i d i s -t inc ţ iun i , a s c u l t a r e a rapsod i i lo r în c a r e insp i ra ţ i i eposur i lo r co­lec t ive , au r euş i t să s u r p r i n d ă accen te le g r a v e a l e l egende i af lă­toa re la o r ig ina u n u i n e a m . A s t ­fel, a s c u l t â n d o r i c a r e d i n t r e cele p a t r u o p e r e în ca re W a g n e r a r e s t i t u i t p o p o r u l u i g e r m a n , p e n ­t r u e t e r n i t a t e , l egenda N i e b e l u n -gilor, r e s i m ţ i m î n t r e g f r e a m ă t u l gene t i c al e ro i smu lu i g e r m a n , t oa t ă g r a v i t a t e a şi i n f i n i t ud inea s i m b o l u l u i colect iv a l g e r m a n i s ­m u l u i . A s c u l t â n d , m a i c u s eamă , ep i soade le „ R i n g u l u i " în c a r e se cân t ă v ia ţa , fap te le şi m o a r t e a lui Siegfr ied, n u se p o a t e să n u

romana ai i m p r e s i a că t e î n t â lneş t i cu însăş i m a j e s t a t e a ep ică , eroică, g r a v ă , a firii e tn ice g e r m a n e . Dacă n u a r fi decâ t „ N i e b e l u n -g i i " ş i W a g n e r , şi G e r m a n i a a r jus t i f ica suf ic ien t orgol iu l şi <?-go i smul ei na ţ i ona l .

D a r noi? Noi a v e m norocu l p e ca r e p u ţ i n e p o p o a r e l - au a-vut . Noi a v e m doina . Doina, ca­re , s ingură , r e s t i t u e s t r u c t u r a n o a s t r ă epică, t r ecu tu l - n o s t r u eroic şi s e n t i m e n t u l abso lu t al eposu lu i r o m â n e s c ; deci, c r e d i n ­ţa în d e s t i n u l n o s t r u e tn ic . T ă r i a e tn ică a r o m â n i s m u l u i , .dozată

ca l i t a t iv şi r apsod ic în doină, a c ă p ă t a t o v igoa re e t e r n ă p r i n a" pa r i ţ i a C ă p i t a n u l u i . Cine a a s ­cu l ta t , în t i m p u l p r i g o a n e i d in u l t imi i doi ani , c â n t e c e n a ţ i o n a ­le şi do ine româneş t i , la pos tu ­r i l e de Rad io sau o r i u n d e pe a-iu rea , acest s e n t i m e n t b a a v u t : că t oa t e cân t ece l e na ţ iona l e , t o a ­t e do ine le n o a s t r e , îl r e a m i n t e s c pe Căp i t an . Că ele toa te , fie în caden ţ ă vie, fie în t onu l secu la r al su f e r in ţ e lo r n o a s t r e r o m â ­neşt i , vo rbesc n e a m u l u i desp re

d e M I R C E A M A T E E S C U

Căpi tan , d e s p r e fap te le lui , d e s ­p r e e r o i s m u l ş i m o a r t e a lui . A ş a c u m p e Siegfr ied îl evocă t e t r a ­logia w a g n e r i a n ă , — doina, r a p ­sodia n a ş t e r i i n o a s t r e epice, r a p ­sodia d u r e r i l o r ş i a împ l in i r i l o r noas t r e e tn ice , îl evocă pe C ă ­pi tan , î n t r ' a t â t C ă p i t a n u l a pe r ­sonificat , p r i n l u p t a şi e ro i smul lui , d r a m a r o m â n i s m u l u i , î ncâ t f igura lui, î n e t e r n i t a t e , evocă doina, r apsod ia r o m â n ă ; d u p ă c u m doina evocă f igura Căp i t a ­nu lu i , rapsodic .

Fe r i c i t ă i n s p i r a ţ i e va avea o-m u l de t a l e n t c a r e va reuş i să regăsească , î n t r ' o s imfonie u n i ­că, eposul r o m â n e s c , f ecunda t , mi to logic , p r i n p r e z e n ţ a legen­d a r ă a Căp i t anu lu i , aici , î n t r e m u r i t o r i . El va afla, în doine le noas t r e , fondul t e m a t i c al r a p ­sodiei sale. Să fie însă p recau t , compoz i to ru l . Să n u îl confunde pe T ron i e Hägen , e rou l cu u n s i n g u r ochi al Niebe lungi lo r , deşi uc igaş a l lui Siegfr ied, cu asas inu l ch ior d e s p r e ca re r a p ­sodia r o m â n ă nu va t rebu i să amin tească , în nici u n fel...

SRugămintea lui Логіа Ier ta ţ i -mă c'a trebuit să plec I n a l tă lume, sub ţărână grea ; Iertaţ i -mă, Români , şi voi, Românce , Că n u mai a m nimic din carnea mea.

Iertaţ i -mă dac'am greşit, murind Cu chipul ţării rotunji t în gând, Iertaţ i -mă, noroade, că şi azi V a u d , de-aici, revolta fremătând.

Iertare cer şi pentru mi i şi mii D e fraţi întru nădejde, rupţi pe roţi ; Rugămu-vă iertaţi de -am fost nebuni, Că numai pentru voi murirăm toţi .

Se sbate crunt , î n oase, dor năuc : Aceiaş dor de braţ ne'tncătuşat... Iertaţ i -mă, Români , şi voi, Românce , Că n u mai a m u n trup de sfârtecat.

T E O D O R A L . M U N T E A N U

Sfnscriptie Cititorule care îţi a luneci ochii seara pe pagini de carte, Şi răstorni frazele versurilor, c u m citeşti fragmente le scri­

sorilor, Când vei citi poemele mele să te sfătueşti cu fiecare în

[parte, Intru înţelegerea durerilor, pe care hârtia le va împărtăşi

[privirilor.

Da, cititorule, pe t ine care te indurează cuvântul n i c i o d a t ă , Să îţi pleci fruntea în gânduri peste pagini le aceste, Pagini le în care a m mărturis i t nevoinţa durerilor mele —

[toată, Şi să p lângi la sfârşitul lor, cum plângeai când sfârşea

[bunica fiecare poveste.

Uite.. . eu sunt aşa cum vrei tu să m ă imaginezi . Să mă [crezi

Că dincolo de marginele ceasului adunate aici, S u n t tot om ca t ine şi ca altul, cum pe străzi m u l ţ i îţ i e

[dat să vezi, Poate puţ in ma i prost îmbrăcat, şi c u capul plecat spre

[dreapta durerilor mici.

Sunt şi eu o fărâmă de conglomerat : Viaţă şi Moarte, Cred în aceiaş D u m n e z e u care n e - a făcut şi ne ţ ine, Şi dacă durerile care m ă răst ignesc l e -am adunat î n pagini

[de carte Este că a m sufletul mai bolnav decât alţii, şi că bucurii le

mele au fost mai puţ ine . G E O R G E P Ă U N

Statul legionar, stat cultural (Urmare din pag. I-a)

A ş r u g a î n a c e a s t ă p r i v i n ţ ă p e c i t i tor i i m e i s ă s e o p r e a s c ă o c l i p ă şi s ă r e f l e c t e z e a s u p r a a c e s t o r tre i n e c e s i t ă ţ i c u c a r e m i ş c a r e a l e g i o n a r ă n i s e î n f ă ţ i ş e a z ă : l e g e a m o r a l ă , m u n c a ş i c â n t e c u l . N i c i t u n o u ă e x p r o ­p r i e r e a m o ş i i l o r , n i c i v o i ş c o l i î n a l t e , p e n t r u f i i i ţ ă r a n i l o r , n i c i d i u r n e ş i p o s t u r i g a r a n t a t e î n b u g e t u l s t a t u l u i ; e i n u m a i p r o b | i t a t e m o r a l ă , m u n c ă ş i c â n t e c . A d i c ă n i c i o p r o m i s i u n e ş i n i c i u n s u r â s . N u m a i o r d i n ş i o b l i ­g a ţ i e . N u e s t e o m i n u n e , p e n t r u m o r a v u r i l e n o a s t r e , c ă a c e a s t ă m i ş c a r e a i z b â n d i t , t o t u ş i ? iN'ai i m p r e s i a d o m n u l e p o l i t i c i a n c a r e t e u i ţ i c a v i ţ e l u l la p o a r t a n o u ă , la a c e s t f e n o m e n , c ă a î n e b u n i t p o p o r u l ?

A ş a e ! P o p o r u l a î n e b u n i t , p e n t r u e ă ş i - a p u s în c a p s ă - ş i r e z o l v e fel î n s u ş i p r o b l e m e l e î n n u m e l e c ă r o r a d - t a l_a i s u p t c u ş i r e t e n i e ş i n e r u ­ş i n a r e , a p r o a p e u n s f er t d e v e a c . E l î ş i d ă s e a m a a s t ă z i c ă v i a ţ a n u s e t r ă e ş t e a ş t e p t â n d r e s t u r i d e l à f e s t i n u l ze i lor , c i m u n c i n d c u b u n ă d i s p o ­z i ţ i e ş i s e r i o z i t a t e . P o p o r u l a î n e b u n i t p e n t r u e ă a d e v e n i t c o n ş t i e n t , d o m ­n u l e f o s t p o l i t i c i a n , ş i ţ i - a r ă s t u r n a t a s t f e l , t o a t ă opt ica d u m i t a l e i n t e ­l e c t u a l ă .

C u a c e s t e c o m a n d a m e n t e d r e p t t e m e l i e , m i ş c a r e a l e g i o n a r ă n e i n ­d i c ă l i m p e d e p l a n u l e i d e c o n s t r u c ţ i e . S t a t u l n o u n u u r m ă r e ş t e a m e r i c a n i ­z a r e a ţăr i i p r i n t r ' o c i v i l i z a r e f ă r ă n o i m ă , c a r e s ă facă s ă n e s t r ă l u c e a s c ă m a i a b i t i r , j e g u l ş i p u t r e g a i u l v e c h i . S t a t u l n o u u r m ă r e ş t e r e n a ş t e r e a b u n e i n o a s t r e t rad i ţ i i e u r o p e n e : c u l t u r a , p e c a r e a d o r a t o r i i v i ţ e l u l u i d e a u r i n s t a l a t î n s a t u l f ă r ă câini d e p e s t e O c e a n , a u c r e z u t c'o p o t n i m i c i .

C i n e n u ş t i e c â t j i n d u i e s c a m e r i c a n i i d u p ă «Europa! A s o c i i n d u - s e i n a c e a s t ă l u p t ă d e a p ă r a r e a E u r o p e i , c u G e r m a n i a , cu I t a l i a ş i S p a n i a , R o m â n i a d o v e d e ş t e că p a r t i c i p ă , p r i n m i ş c a r e a t inere ţ i i l e g i o n a r e , la î n c ă b o g a t a r e z e r v ă d e v i a ţ ă a b ă t r â n u l u i c o n t i n e n t .

L U C A D U M I T R E S C U

Profesoru l

VASILE BĂNCILĂ d e Ş T E F A N O P R E S C U

M i n i s t e r u l E d u c a ţ i u n i i N a ţ i o ­n a l e , C u l t e l o r ş i A r t e l o r c o n t i n u ă t r e p t a t ş i s i s t e m a t i c , î n r i t m u l t o ­ta l al S t a t u l u i , — f ă r ă ură ş i f ă r ă p ă r t i n i r e , — n u m i r e a c e l o r c e v o r a v e a , d e az i î n a i n t e , o m a r e şi g r e a r ă s p u n d e r e î n l e g ă t u r ă c u e_ x e r c i t a r e a a t r i b u ţ i u n i l o r î n S ta t .

D e o c a m d a t ă î n r e g i s t r ă m c u o d e o s e b i t ă s a t i s f a c ţ i e s u f l e t e a s c ă p r e z e n ţ a î n p o s t u r i l e d e r ă s p u n ­d e r e d i n M i n i s t e r a u n o r e l i t e a l e c u l t u r i i ş i i n t e l e c t u a l i t ă ţ i i r o m â ­n e ş t i .

N u m i m p e d - n i i pro f . ï l r . H e r -s e n i ş i V. B ă n c i l ă , p r i m u l ca s e ­c r e t a r g e n e r a l , a l d o i l e a c a d i ­r e c t o r a l î n v ă ţ ă m â n t u l u i s e c u n ­dar.

B u c u r i a n e e s t e c u a t â t m a i m a r e , c u c â t e v e n i m e n t u l v i n e s ă s p u l b e r e d e f i n i t i v o a t m o s f e r ă g r e a ş i p l i n ă d e s u s p i c i u n i c e a p l a n a t i n u l t i m u l t i m p , în a c e s t M i n i s t e r .

R e p r e z e n t a n t a u t e n t i c a l c u l ­tur i i ş i f i i o s o f i e i r o m â n e ş t i , prof . V. B ă n c i l ă a u r m a t , f ă r ă d e v i e r e , l i n i a d e s t i n u l u i s ă u c u s i g u r a n ţ a ş i c o n v i n g e r e a o m u l u i c a r e a r e o m i s i u n e d e o s e b i t ă d e î n d e p l i n i t P e l u m e . R a r e o r i o e x i s t e n ţ ă d e o m s 'a p u t u t i d e n t i f i c a , în t r 'un g r a d a ş a d e î n a l t c u i d e a l u l u r ­m ă r i t , — i d e a l d e î n a l t ă ţ i n u t ă m o r a l ă ş i d e o p e r f e c t ă o n e s t i ­t a t e p r o f e s i o n a l ă ş i ş t i i n ţ i f i c ă , p u r t â n d î n a c e i a ş t ' m p p e c e t e a u -ne i m o d e s t i i rare .

C a p r o f e s o r ş i e d u c a t o r d e ş c o a ­lă n o r m a l ă d e î n v ă ţ ă t o r i ş i î n v ă ­ţ ă t o a r e , l a l i c e u b a n S e m i n a r u l p e d a g o g i c u n i v e r s i t a r ca î n d r u ­m ă t o r a l t i n e r e t u l u i ş i p â n ă la î n a l t a î n s ă r c i n a r e d e e d u c a t o r al V o e v o d u l u i (cu a n i î n u r m ă prof. B ă n c i l ă d ă d u s e l a i v e a l ă o r i g i n a ­lu l s t u d i u a s u p r a „ E d u c a ţ i e i R e ­g e l u i M i h a i " ) , — p e s t e t o t a r a ­d i a t a c e e a ş e n e r g i e c r e a t o a r e , a -c e e a ş s ă n ă t a t e s p i r i t u a l ă ş i o p t i ­m i s m r o b u s t .

N ' a c ă u t a t o n o r u r i ş i n'a c u n o ­s c u t a l t ă m u l ţ u m i r e , d e c â t a î m ­p l i n i r i i da tor i e i ; n'a r â v n i t d u p ă f u n c ţ i i o f i c i a l e — ci a s e r v i t c u o m a r e d i s c r e ţ i e .

S'a c o n s i d e r a t t o t t i m p u l u n m i ­s i o n a r ş i t o t a s t f e l a r ă m a s ş i în s c u r t a t r e c e r e p e l a c o n d u c e r e a i n ­s p e c t o r a t u l u i ş c o l a r d e B r ă i l a c â n d , c u e l a n u l î n p i e p t ş i m e ­r i n d e l e 'n t r a i s t ă , a p o r n i t p r i n j u d e ţ e , s ă - ş i r e v a d ă , la l u c r u , p e fo ş t i i e l e v i . S u f l e t u l p r o f e s o r u l u i a v i b r a t p r o f u n d î n fa ţa r e a l i t ă ­ţ i lor n o a s t r e ş c o l a r e d i n a c e a v r e ­m e ş i „ M o r m â n t u l u n e i î n v ă ţ ă ­toare" n e s t ă şi a s t ă z i î n f a ţ ă c a o t r i s t ă ş i d u r e r o a s ă m u s t r a r e .

D a r prof . V . B ă n c i l ă s 'a d ă r u i t n u n u m a i a s t f e l m i s i u n i i s a l e : l e ­g a t i n d i s o l u b i l ca d e s t i n c u l t u r a l , d e o a m e n i i m a r i a i n e a m u l u i n o ­s t r u , s'a a p r o p i a t s u f l e t e ş t e d e a -c e ş t i a c ă u t â n d , p r i n s c r i s să n i - i r e d e a c â t m a i Just î n s e m n i f i c a ­ţia l or u l t i m ă , î n c e e a c e a u m a i a u t e n t i c ş i m a i p e r s o n a l . E s s e u r U e f i l o s o f i c e ş i î n g e n e r e s t u d i i l e s a l e d e s p r e un B l a g a , M o t r u , d e s p r e V . P â r v a n e t c . p r e c u m ş i n u m e r o a ­s e l e a r t i c o l e risipite, c o n s t i t u e s c to t a t â t e a o p e r e de c r e a ţ i e p e r ­s o n a l e .

D e s i g u r , n u î n c e r c ă m s ă r e d ă m î n aces t c a d r u f o r ţ a t l i m i t a t , c e ­e a c e r e p r e z i n t ă v i a ţ a , a c t i v i t a t e a ş i s c r i s u l p e car i n i l e - a u d ă r u i t p â n ă î n p r e z e n t V . B ă n c i l ă . D ă m doar , c u m o d e s t i a c u v e n i t ă , e x ­p r e s i a unu i g â n d c u r a t ş i s i n c e r p e care -1 n u t r i m d e s p r e u n o m a c ă r u i v i a ţ ă a f o s t p i l d ă v r e d n i c ă d e u r m a t p e n t r u s e r i i î n t r e g i d e f o ş t i e l e v i .

I n u l t i m u l t i m p prof . V. B ă n ­c i l ă s 'a f ă c u t e c o u l m a r i l o r d u r e r i n a ţ i o n a l e , p r i n p i e r d e r e a p r e m a ­t u r ă a u n o r e x e m p l a r e r a r e a l e n e a m u l u i n o s t r u , p i e r d e r e c a r e , — c u m n e m ă r t u r i s e ş t e c u m u l t ă t r i ­s t e ţ e — , , p u n e î n c ă o d a t ă p r o b l e ­m a d a c ă n o i , R o m â n i i , a v e m î n ­d e a j u n s pante d e o a m e n i i e x c e p ­ţ i o n a l d o t a ţ i p e c a r i n i - i d ă r u e ş t e n a ţ i a noastră'*. . .

î n a i n t e c a r e g i m u l l e g i o n a r eă fi d e v e n i t f a p t î m p l i n i t , a l ă t u r i de N a e l o n e s c u , a d e r a s e t r u p ş i s u ­f let l a m a r e a m i ş c a r e ce , — î n f r u n t e c u i n s p i r a t u l n o s t r u C ă p i ­t a n (a c ă r u i m a i e s t o a s ă p e r s o n a ­l i t a t e B ă n c i l ă a p r i n s - o l a p i d a r î n ­t r ' u n art ico l ) , — e r a m e n i t ă s ă a -s i g u r e s a l v a r e a n e a m u l u i n o s t r u .

A s t ă z i V. B ă n c i l ă e c h e m a t , p r i n p r e v e d e r e a d - l u i m i n i s t r u prof . T r a i a n B r ă i l e a n u , s ă c o l a b o r e z e l a m a r e a o p e r ă p e c a r e d - s a o p r e g ă t e ş t e î n d o m e n i u l î n v ă ţ ă ­m â n t u l u i n o s t r u r o m â n e s c .

D i n p a r t e - n e î i d o r i m s ă a i b ă n o r o c u l d e a c e e a ş î n ţ e l e g e r e j u ­s t ă ş i o b i e c t i v ă a a c t i v i t ă ţ i i s a l e p r a c t i c e ş i t e o r e t l o e .

4 UNIVERSUL LITERAR 28 Septembrie 1940

Ceeace a m ş t i u t n u m a i eu, p e s t e c â t e ­va zi le a ş t iu t tot o ra şu l . A af la t şi Fif i . A ven i t la m i n e , în t insă , s ă - m i s p u e :

— Ai auz i t ? m ' a î n t r e b a t . — Ce? A m r id i ca t capul , c u f igura

aceea l in iş t i tă , p e ca re , de là u n t i m p , ş t i a m să m i - o po runcesc . A m b ă n u i t ce voia s ă - m i s p u e şi n u m ' a m înşe la t .

— C u m , n u a i auz i t î n oraş? S a n d a se m ă r i t ă c u A r c a d i e Ştefănescu. . .

M ă p r i v e a a t en t ă , s ă s u r p r i n d ă e fec­t u l b o m b e i a r u n c a t e . L in i ş t ea m e a , când ea a ş t e p t a pan ică , o d e r u t e a z ă .

— Şt iu , Fifi! i - am r ă s p u n s cu t r i s ­te ţe .

— D e u n d e ştii? — Ş t i a m m a i d e m u l t ! Mi -a s p u s

Sca r l a t Vi foreanu . P r i v i r i l e i se t u l b u r ă şi i se î n t u n e c ă .

S 'au r i d i ca t n u m a i p e ce r l in iş t i t de va ră .

—• Mie dece n u m i - a i spus? Mă gândesc i a r la S a n d a şi r e p e t î n ­

t r e b a r e a , absen t . — Dece n u ţ i - a m spus? — Da, dece n u mi -a i spus? î n t r e b a r e a ei e a c u m m a i h o t ă r î t ă

şi-i s imt p o r u n c a . — I n t e n ţ i o n a m să- ţ i spun , da r în

ziua când a m aflat ş i - a m ven i t s ea ra , m i - a i spus poves tea c u fata şi m o ş n e a ­gul. . . A m b ă n u i t că - i o a luz ie , că ştii.. .

— Nu ş t i am! se a p ă r ă Fifi , ca şi c u m ar fi făcut o fap tă rea , dacă a r fi fost aşa. Mi-o poves t i se m a m a . . .

U r m e a z ă c â t e v a cl ipe d e t ăce re , ca de r ecu l ege re . P o a t e Fifi c a u t ă a l t ă î n ­t r e b a r e .

— Iţ i p a r e r ău , Kik i? m ă î n t r e a b ă , apoi .

— Ţ ie n u - ţ i p a r e r ă u , Fifi? Ochi i l u i Fif i s t r ă l u c e s c î n l ac r imi .

O p r i v e s c şi dege te l e m e l e b a t u n t a c t v iu î n m a s ă , f i indcă s i m t nevo i a să fac ceva , ca să u m p l u t ă c e r e a c a r e s e d e s ­c h i d e î n t r e noi , ca o p r ă p a s t i e c u g u r ă n e a g r ă , f ioroasă.

— D a c ă S a n d a n u - ş i dă s e a m a ce g reşea l ă face, a r . t r e b u i să - i desch idă ochii a l tc ineva. . . pă r in ţ i i , Scar la t . . . S a u p o a t e e cu voia lor? T u ce i -a i spus lu i S c a r l a t ?

— Nimic ! Fifi m ă p r i v e ş t e c u ochi m a r i , în c a -

Asa s'a sfârşit... r e c i tesc n e î n c r e d e r e . P o a t e m ă b ă n u -eş te de minc iună . . . D a r n u pot , n ' a m m i n ţ i t - o . I n a d e v ă r , ce imbec i l a m fost c â n d m i - a s p u s S c a r l a t V i fo reanu v e s ­tea! M'a zăpăci t , m ' a î n s p ă i m â n t a t , m ' a desf i in ţa t . A m c ă u t a t să m ă d e s p a r t cât m a i r e p e d e d e el , să m ă po t r e ­culege, s ă m ă po t g â n d i la f ap tu l ce se p r e g ă t e a , să - l po t înţe lege. . .

N u i -a i s p u s n imic , n i m i c ? ins is tă Fifi , p a r c ă a r v r e a să m ă facă s ă - m i a-minesc m a i bine. . .

— Nimic Fifi , c r e d e - m ă ! Ce ros t a-vea să m ă a m e s t e c ?

A t r e să r i t . P r i v i r i l e i - au deven i t s t i ­cloase, — p a r e c ă ba t jocor i toa re , d i s ­p r e ţ u i t o a r e . D a r n u m ' a m înşela t , f i ­indcă , în clipa u r m ă t o a r e , s 'a a p r o p i a t şi m a i m u l t de m i n e , m i s'a l ipi t d e p i e p t şi r i d i c â n d u - m i fa ţa sp r e ea. m ' a î n t r e b a t :

— N 'o m a i iubeş t i ? î n t r e b a r e a d i rec tă , f e rmă , a lovi t

b ine . A m t resă r i t . S â n g e l e m i - a n ă v ă l i t în ob ra j i ş i ochii m i s 'au u m p l u t de l a c r i m i l e emoţ ie i t a r i .

— Eşt i s igură c ' a m iub i t -o ? — D a ! — Cine ţ i - a s p u s ? — C h i a r t u ! — C â n d ? — I n f iecare zi, de c â n d n e - a m căsă­

tori t . . . I n fa ţa u imi r i i me le , n u poa te să facă

a l t ceva d e c â t să r âdă . Ş i r â d e , r â d e n e s t ă p â n i t , c u m n u m a i ea ş t ie să râdă. . .

— Ai c r e z u t că s u n t ch ia r aşa de.. . p r o s t u ţ ă ? de n e s i m ţ i t ă ? că n u s u n t în s t a r e să sesisez ce ai p e suflet?

S'a a p r i n s o l u m i n ă î n m i n t e a m e a . A ş t e p t !

— A c u m pot să - ţ i spun. . . A m cet i t î n s e m n ă r i l e tale..* N u ţ i - a m spus p â n ă a c u m , f i indcă e r a m cu r ioasă să ş t iu m a i mul t . . . Dacă ţ i -aş i fi spus , l e -a i fi a s c u n s m a i bine. . .

Ascul t , î n c r e m e n i t ş i ea v o r b e ş t e fă ră să se oprească .

— D e u n d e a i l u a t cheia s e r t a r u l u i delà b i rou? o î n t r e b , m a i împăc iu i to r .

— Se p o t r i v e ş t e che ia de l à bufet . . . S 'a r id ica t ş i a v e n i t i a r l â n g ă m i n e . Mi s ' aşează p e g e n u n c h i ş i m ă c u p r i n ­de cu b r a ţ u l d u p ă gât.. .

— Kiki , n u - i a ş a că n u toa t e cele scr i se de t i n e acolo s u n t a d e v ă r a t e ?

O p r ivesc l u n g şi- i c i t e sc în ochi ş i 'n suf le t r u g ă m i n t e a s'o m i n t .

— N u - s t oa t e a d e v ă r a t e , Fifi! — N u - i a ş a că t u ai v r u t să fiu a ta,

n u î n t â m p l a r e a ? . . . — Aşa- i , Fif i ! — Şi dacă m ' a i lua t , î n s e a m n ă că

m ' a i i ub i t m a i m u l t d e c â t p e S a n d a ? ! — C e - a m s i m ţ i t p e n t r u Sanda , n ' a

fost i ub i r e ! îi zic. A fost a l tceva. . . Nici eu n u ş t iu ce-a fost....

R ă s p u n s u l a m u l ţ u m i t - o . Mă s ă r u t ă şi m ă mângâe . . .

—- Ştii , că eu te iubesc m u l t de tot... m ă .asigură.

— Şi eu t e iubesc , Fifi.. . I i s i m t in ima , b ă t â n d u - i p e i n i m a

mea , ca. u n tic-tac al p r o p r i e i m e l e vieţi . . . *

Din ziua aceea a m î n c e p u t să m ă t e m să n u p i e r d fer ic i rea n o u ă pe ca r e o câ ş t igasem. In s e m n de r e c u n o ş t i n ţ ă , d e d r a g o s t e , i - a m p r o m i s lu i Fifi , fără s ă - m i fi c e r u t , s ă n u m a i p o m e n e s c n u m e l e S a n d e i î n î n s e m n ă r i l e mele. . . .

Câ t eva l un i m ' a m ţ i n u t d e cuvân t . N ' a m scr is n imic . Secase în m i n e iz ­vo ru l ou a p ă vie. . .

Aseară , t â rz iu , a m p u s i a r m â n a pe toc ş i - a m scos ca ie tu l d in s e r t a r u l p e c a r e nu-1 m a i ţ in închis . . . M 'a a p u c a t 'd iminea ţa în fa ţa pag in i i scr isă p e j u -(mătate, a tunc i , l a c a r e n ' a m p u t u t să a d a o g u n c u v â n t nou.. .

d e M I H A I L Ş E R B A N

Ves tea pe ca re m i - a a d u s - o Sca r l a t Vi foreanu , în t â i m ' a î n c r e m e n i t ; apoi m ' a c u p r i n s o f u r t u n ă năprasn ică . . . Fif i p l â n g e a l â n g ă mine . . . l i a u d şi a c u m suspinul . . . P o a t e p l â n g e şi p r i n somn.. . C e suflet mi los a r e Fifi !

Dacă n ' a r fi fost î n fa ţa n o a s t r ă s c r i ­soa rea Sande i , a m fi c r ezu t că t r ă i m u n v i s u r î t , îngroz i to r ; că, î n cl ipa d e d e p r i m a r e suf le tească , n ă s c o c e a m e u î n t â m p l a r e a , ca î n s e m n ă r i l e m e l e a s u ­p r a aces tu i f r a g m e n t d in v i a ţ a m e a , î n oa re a r s e s e ca o l u m i n ă magică , Sanda , — să a ibă u n sfârş i t m a i romant ic . . .

In c imi t i ru l s i ngu ra t i c şi t ă c u t a l u -n u i stat, t r u p u l S a n d e i a r id ica t cu o pa lmă , o b razdă , ca re , n u pes t e m u l t t i m p se v a lăsa la loc. D o a r o c r u c e va a r ă t a c ă acolo-i u n p u m n de ţ ă r â n ă , m a i m u l t decâ t a fost...

A m v ă z u t l ac r imi în ochi i lui Sca r l a t Viforeanu. . .

A r c a d i e Ş te fănescu c rezuse c'o va p u t e a face fer ic i tă p e Sanda . Dar , d in v i a ţ a lu i , n u m a i p u t e a să- i o fere p r e a m u l t , căci e ra pe sfârşi te. . .

Ce p u t u s e , îi pusese la dispozi ţ ie . A -v e r e a î n t r eagă , a ten ţ i i , d a r u r i . î ş i fă­cuse d i n S a n d a u n ideal . . .

T o a t e au fost zada rn ice . Şi toa le te le de p r i n ţ e s ă a v i su lu i l u i A r c a d i e Ş te fă ­nescu şi p l i m b ă r i l e l ung i în s t r ă i n ă t ă ţ i şi o f r anda v ie ţ i i p a t r i a r h a l e , d e î n s ă n ă ­toş i re suf le tească a conacu lu i de pe moşie. . .

Nu- i p u t u s e a l u n g a d in suf le t t r i s t e ­ţea, care , l a an i i p r i m ă v e r i i e i , o uscase , c u m usucă sece ta i a r b a ş i florile. . .

N u înce rcase să se în toa r că d e p e d r u m u l greş i t . S a n d a e ra p r e a m â n d r ă , ca să r ecunoască că greş ise . P r e f e r a s e ges tu l a b s u r d , d a r care , în a n u m i t e s i ­t u a ţ i i cr i t ice , s i ngu r p o a t e da o d e s l e -g a r e vieţi i . . .

— P e s t e câ t eva zi le plec. . . zise S c a r ­l a t Vi fo reanu , r id icându-se . . .

Ves t ea p e ca re n e - o adusese , î n c r e ­m e n i s e î n no i ş i glasur i le . . . N u m a i p r i ­v i r i l e n o a s t r e m a i p u t e a u vo rb i . Ş i e l e s i n g u r e l^au în t reba t . . . I a r el a r ă s p u n s :

— V r e a u să s f a r m h imere le . . . I n t e r ­v e n ţ i a lu i A r c a d i e Ş te fănescu mi^a a-s i g u r a t o ca tedră . . . A m visat . . . V o i a m a l t deva... P o a t e că şi S a n d a a a v u t u n v)is... C â n d a fost s i g u r ă că n u se m a i p o a t e rea l iza , a r e n u n ţ a t l a lup tă . . .

Glasu l l u i S c a r l a t Vi fo reanu , t r e m u ­r a uşor . P r i v i r e a m i s 'a s c u f u n d a t în ochii lu i ca 'n n i ş t e a p e adânc i , m i s t e ­r ioase.

P o a t e n e v o m m a i vedea. . . a zis, i e ­şind.

N u l - a m c o n d u s ca a l t ă d a t ă p â n ă la p o a r t ă , d a r , s i m ţ i a m , p r e s i m ţ e a m , a -ceas t a e r a u l t i m a n o a s t r ă î n t â l n i r e ! L - a m p r iv i t d o a r câ t a f ăcu t câ ţ iva paş i , apo i a m înch i s uşa.. .

Ne^am repez i t , deoda tă , ş i e u şi Fifi , s p r e sc r i soa re . Fif i a fost m a i i u t e ş i a l u a t - o . R u p e p l icu l cu m â i n i t r e m u r ă ­t o a r e . O v ă d p a l i d ă ş i n ă r i l e î i t r e m u r ă . Scoa te h â r t i a d i n pl ic , o p r i v e ş t e , o în­toa rce o d a t ă , de două or i , o î n v â r t e mereu . . . P r i v e s c şi e u pes t e u m ă r u l ei, aiur i t . . . Ii s m u l g h â r t i a d i n m â n ă , o î n ­v â r t ş i eu... P e p r i m a p a g i n ă sus, la l o ­c u l t i t l u l u i : Ţ i e Fif i ş i ţ i e Kik i , — apoi tocmai p e u l t i m a p a g i n ă jos, s e m n ă t u r a ei, t r e m u r a t ă , Sanda. . .

Pag in i l e a l b e e r a u p o v e s t e a v ie ţ i i ei. P o v e s t e t r i s tă , z g u d u i t o a r e . I - a m s i m ţ i t d u r e r e a , zădărn ic ia , p â n ă î n s t r ă f u n d u ­r i l e f i in ţe i mele . . . A l ă s a t î n suf le te le n o a s t r e o i m p r e s i e s t r a n i e de spa imă , de haos. . .

A p o i p r iv i r i l e m e l e a u î n t â l n i t p r i v i ­r i le l u i Fifi.. .

— Fifi, p l âng i ? ! m ' a m mira t . . . — Kiki , p l âng i? ! s'a m i r a t şi ea... Şi n e - a m r e p e z i t î n t r ' o î m b r ă ţ i ş a r e

să lba tecă , b u c u r o ş i că t r ă i m şi n e - a m s i m ţ i t i n imi l e b ă t â n d la unison , ca u n a s ingură . . .

A ş a s 'a s fârş i t d r agos t ea î n t r e m i n e şi Sanda. . .

C â n d a v e n i t î n s a t , d e u n d e a veini t ş i a c u i era,, n i m e n i mu U -ar f i p u t u t s p u n e ; n i m e n i nlu ştia, coiim o c h e a m ă d u p ă a d e v ă ­r a t u l e i n u m e . N i c i e a n u p u t e a spiume ş i o r i came a r f i înitreibat-o, sie m u l ţ u m e a s ă r i d i c e din* шпеіг і şi s ă r â d ă c a u n c l o p o ţ e l . S a t u l s'a t r e z i t o u a a î n t r ' o v a r ă , i a r e a s ' a p o m e n i t s u b sitaaişina m o r i i î n t r ' o s e a r ă g a t a d e p'.loae.

M o ş P r e c u p , M o r a r u l , s p u n e a , , c â n d a r a v o i o s , ş i a s t a s e î n ­t â m p l a n u m a i c â n d e r a b ă u t , c ă náci e l n ' a r p u t e a s p u m e o u toa­t ă gumai ciuim s ' a a c i u i a t c o p i l a p e l â n g ă n â ş n i ţ a lui.,.. „ F ă r ' c ă , z i c e a e l , înitir'o Zi m ' a m soudait m a i a m ă r î t c a n i c i o d a t ă , m â ­n i o s f u r t u n ă p e moai i ia către -sie s t o i c a m e r e u ş i b l e s t e m â n d p ă -g â n e ş t e p â r â u l caire n u m a i voila să, a d u c ă v l a g ă p a n i t r u r o a t a n e -u n s ă a m o n i i . î n c e p u s e r ă p ă i a n ­j e n i i să-şi , î n t i n d ă r ă z b o a i e l e c â t u - i m o a i r a ş i g ă i n i l e n i c ă i r i n u - ş i găsetaiui l o c maţi b u n d e o u a t c a ' n о о э л і f ă r ă g r ă u n ţ e . N u e r a a p ă , m u m a i v e n e a n i ­m e n i l a m o a r ă ; p e c ă r ă r i r ă s ă ­r i s e iainbă, p e r o a t ă oreiscuiseră m u ş c h i m a r i ca, p e o s c o r b u r ă r ă s t u r n a t ă . S ă r ă c i e g r o z a v ă ! N u m a s lavaaim c e d a lia g ă i n i ; p â n ă şil işoairecii s e rmiitaiseră d e la, m i n e . C u m s ă niui f i i c ă t r ă n i t ? Ş i ceirul e n a m a i s e n i n c a Dichiull c o p i l u l u i . C e e n a s ă f a c ? M ' a m c u l c a t s u b um p r u n . E r a a l t ижи-diru ? N u e r a !

C â t o i f i d o m n i t , S f â n t u l ţ i - a r p u t e a s p u n e , e u mu. D e s t u l c ă u n t u n e t m ' a svâir i i t d r e p t î n p i c i o a r e , o u o c h i i s p r e b o l t a n e a ­gră . S t a s ă s e r e v e r s e M u r e ş u l cercului, m u altoi . G â n d i ţ i c ă mu eratm b u c u r o s ? E h e , c u m s ă nru f i u ? M i - a m louait c o j o c u l s ă i n ­t r u î n moairă , dair c â n d s ă t r e c p r a g u l , a u d u n s c â n c e t . M i - a m z is : o f i cânieile ! — 'da', a s c u ­ţind! b t n e u r e c h e a n u m a i s e ­m ă n a a s c h e u i i a t ide c â n e , era. p l â n s d e suf r . e t . M ă i , c e s ă f i e ? M ' a m d a t m a i c ă t r e g a r d ; p l â n -stt l s ' iauzea m a i lămiuiriit, îşi c â n d m'a ip îec i n a f a r ă , sgirilbulitiă, i a r ă d ă c i n a g a r d u l u i , o m c g â l d e a -ţ ă p l â n g e a c u s u g h i ţ u r i .

— C i n e e ş t i ? s t r i g eui. M o g â i d e a ţ ă , , n i m i c ; p l â n g e a

m a i n t e . — Caire e ş t i ? N'aiuai? m ă r ă s ­

t e s c m a l teire. P a r c ă ini'avea u r e c h i , c o b e a

mial r â u ! — A icul eşti, d r a c J împe ' l ţa i t ?

FATA MORII ( n u v e l a inedita )

n e l e , ari a s c u l t â n d p o v e ş t i l e m o ­ş u l u i s p u s e s c a r a p e r ă c o a r e , f a t a a î n c e p u t s ă s e î m p r i e t a -n e a s e ă o u о а т э п і і c a r e a d u c e a u m ă e i n i ş l a r â ş n i ţ a m o ş u l u i .

O d a t ă c u fa l ta a v e n i t ş i ploaia, , s ' a u u m p l u t p a r a l e l e ş i v a l e a a i d u e a a d e s t u l ă a p ă c a s ă inivâirtă re ia ta m o r i i . Huiruáia p i a ­t r a ş i s u b ş o p r o n t o t m a l _ d e s e s e v e d e a u c ă r u ţ e l e o u s aici, iair a f a r ă î n s o a r e , l e g a ţ i d e g a r d u l d e nu ie le , caii m ă r u n ţ i d e m u n ­t e c u d i s a g i i î n s p i n a r e , p i c o ­t e a u f ă c â n l d m ă t ă n i i s ă s e a p e r e d e m u ş t e . Moaira a l d u c e a a t â t a v a m ă c â t s ă - ş i ţ i n ă z i l e l e m o -rairau ş i c o p i l a g ă s i t ă l â n g ă g a r d . D r u m u l c e d u c e a p e v a l e î n s u s 'era t o t m a i bătult , f a t a c r e ş t e a ş i M o ş P r e c u p a v e a m e ­reu 1 g u s t d e v o r b ă .

C â n d i - a v e n i t v r e m e a s ă m e a i r g ă lia ş c o a l ă , d a s c ă l u l s 'a v ă z u t în tr 'o ; m a r e î n c u r c ă t u r ă : n u ş t i a c u m s 'o s c r i e î n r e ­g i s t r e ; f a t a n ' a v e a n u m e . C e v r e i ? C o p i l g ă s i t ! P â n ă l a u r ­m ă a sciris ş i e l p e folaia a l b a u n n u m e : P r e c u p , d u p ă n u m e l e m o r a r u l u i A t â t . D a r c o p i i l o r cmre n u l a s ă p e niimenii n e b o t e -z a t , l e v e n e a g r e u s ă - i z i c ă f e t e i p e n t u m e l e m o r a r u l u i şi a t u n c i i - a u z i s : „ P a t a moir i i" . Aşa, i - a r ă m a s m u m e l e ş i a ş a i - a z i s t o t saltul .

A m e r s 'ia ş c o a l ă , z i d e z i , o i a r n ă î n t r e a g ă . B n a e a c s m s p e ­r i a t ă , dair I a căinţe s e d e s c u r c a b i n e . I n t o a m n a u r m ă t o a r e , d u ­p ă v r e - o 'dofuă s l ă p t ă m â n i d e p l o i n e s f â r ş i r e , m o r o i u l a j u n g e a p â n ă la. butu lcu l c a r u l u i . î n t r ' o d i m i n e a ţ ă , c u m coboiria f a t a m o r o i î n j o s , p e v a l e , î n d r u m s p r e ş c o a l ă , c u t r a i s t a c u c ă r ţ i

d u p ă g â t ş i î n c ă l ţ a t ă m c i ş m e ­l e m o ş u l u i , 'd intr 'o o g r a d ă a e -ş i t un; c â i n e ş i s'a, repérait l a e a . S p e r i a t ă , ai a r u n c a t t ra i s ta , î n c a p u l câ ine lu t i ş i s m u l g â m d u - s e d i n c i ş m e l e m a r i , î m p l â n t a t e î n norod , a ru,ptt-o l a f u g ă , d e s ­c u l ţ ă şi' p â n l ă la, m o a r ă n u s 'a O'prit. C â n d i - a p o v e s t i t l u i M o ş

s b i e r eiui, v r ă j m a ş d e t o t ş i î m i P r e c u p p ă ţ a n i a , a c e s t a i - a r a s ­iale v â n t p e s t e g a r d .

АсюОюі, d a u p e s t e un. c o p i l ; e r a f a t a a s t a . O i a u d e - o m â n ă , î i midie l e g ă t u r i c a c e - o aivaa l â n ­g ă ea, ş i p â ş , p â ş , h a i c u a a î n mocirlă. N u m a i p l â n g e a , f ă r ' s e uliţa lia m i n e c u n i ş t e ochi;, c ă erai m u s a i s ă - m i rildic v e d e r e a i n g r i n d ă . D s a t u n c i a c r e s c u t p e l â n g ă m o a i r ă ş i n'as p u t e a s p u m e c ă niu m i - a , a d u s n o r o c " . . .

S'a d u s m o r a r u l l a p r i m ă r i e , a î n ş t i i n ţ a t ş l l a j a n d a r m i , b a o -d a t ă , c u t o a t ă b ă t r â n e ţ e a , l u i s 'a d u s ş i l a „ j u d e ţ " s ă !Iie s p u n ă c ă a r e u n c o p i l s t r ă i n , l a u ş ă . D a r oiomniiii a u d a t d i n u m e r i , ş i n u 1-aiu î n w i e i d h i c i t oui n i c i u n sfiat. D a c ă a v ă z u t c u m s t a u l u c r u r i ­le , a t ă c u t ş i e l , p â n ă c e p r i m a -rcj i - a s p u s î n t r ' o z i :

— B a l d e Prieioup, t o t n ' a i d u m -neaitia c o p i i . G r e s t e f a t a asta, , s ă t e î n g r i j e a s c ă ş i e a , canid n u - i a l t c h i p !

— Atâiba l u c r u ş t i a m ş i e u ' N u t r e b u i a s ă - ţ i m a l r ă c e ş t i g u ­r a ! i - a r ă s p u n s moramuli ş i i - a i n t e r s spata ' .e .

P e . l â n g ă m o a r ă , s c ă l d â m d u i - s e

p u n s r â z â n d — Ьак' c ă - i m a l b i n e s şa ! I i

d e s t u l o i a r n ă p i e i r d u t ă ! R ă m â i a c a s ă , c ă bot n u t e f ă c e a m e u p r e o t e a s ă !

D e a t u n c i n ' a m a i d a t p e la ş c o a l ă .

A u t r e c u t m u l t e p r i m ă v e r i Si î n t r ' o t o a m n ă e u j u n g h i u r i ş i t u s e , M o ş P r e c u p n u s'a m a l p u ­t u t s c u l a d e l â n g ă r o a t ă , unide î ş i a v e a cutauişrJl. A î n c e r c a t e l odăiţă , s 'a o p i n t i t a d o u a o a r ă , d a r canid s 'a s ă l t a t î n t r ' u n g e -n u n c h i u , o gre- i ta i te d i n ş a l e l - a t r a s î n a p o i , p e spaite . Oui o c h i i î n c h i ş i s i r ă s u f l â n l d g r e u , a s t r i ­g a t : '

— P a t ă , h ă i 1 D i n c o l ţ u l m o r i i , u n d e p i e p t ă ­

n a n i ş t e c â l ţ i , fa i te s 'a r i d i c a t ş i a v e n i t f u g a , ţ i n â n i d u - ş i a m â n ­d o u ă m â i n i l e p r i n s e p e s t e p i e p t .

— C e - i m o ş u l e ? — P a t ă h ă i , m i s e p a r e c ă

m i - a venait g u s t d e z e a m ă d e o l o p o t !

— N o , d u - t e ş i n u m a i v o r o v i In pârâM, î m p r ă ş t i i n d g r ă u n ţ e c o p i l ă r i i , a c u m a o m b ă t r â n ! oiătăjnl i i lar ş i jiulcânidu-se ou câ- — I i v e d e a tu, fată h ă i ! g e ­

m u b ă t r â n u l ş i n ' a anaii z i s n i ­m i c .

T o t b o l i n d ş i s c u i p â n d n ă ­duf , M o ş Preraup a m â n i a t - o a ş a p â n ă ini p r i m ă v a r a , , diair î n t r ' o d u p ă ami laz i , idupă c e a m â n ­c a t b i n e , ş i - a t r a s c o j o c u l p e s t e o c h i ş i m u s ' a m a i soudait.

L a î n ' g r o p ă o i n m e a v e n i t t o t s a t u l s ă - ş i : i a r ă m a s b u n d e i a morair. î n t i n s , afiairă suto u n m ă r ou: frunziä. închei ia i tă , M o ş P r e c u p d b n m e a s e n i n î n copair-şeull d e s c â n d u r ă a l b ă n e g e l i u i -t ă . J œ . împreijuiruil siiöriuüui оа,-m e n i sitrăiinii, c ă n ' a v e a p e n i ­m e n i , f ă c e a u c r a c i penit tm ieirtia,-naa p ă c a t e l o r . L a c ă p ă t â i u l l u i airdea o lumânia ire ş i p l â n g e a o f a t ă o u ş o r ţ n e g r u ş i i i e allbă. P l â n g e a u ş o r c a mummuirul v ă i i care pumta, m o a r a . O d a t ă c u l a -cr im' i l e івѵараи dlin o c h i i ea n i ş t e f l ă c ă r i c e s i l e a u p e b ă r b a ţ i s ă î ş i p i r o n e a s c ă p r i v i r i l e Ш p ă ­m â n t . D a c ă v r e u n u i m a i î n ­d r ă z n e ţ c u t e a a i s ă l e î i . f r u n i e , r ă m â n e a pieaidut , m d e g e t e l e o p r i t e d i n dtrumui s p r e ciruce, o r i o u guaia d e s c h i s ă , n e s ă t u l ă .

R ă m i a s ă s i n g u r ă , c u moaina ş i c u v a l e a , f a t a c ă u t a s ă t r ă i a s c ă ş i e a , c u m t r ă i s e c â n d 'era. m o ­r a r u l i n v i a ţ ă . A p ă v e n e a p e va.-l e d e s t u l ă , m ă c i i n i ş î n c ă s o s e a ; ba;, d a c ă a i f i t r a s b i n e s e a m a , panică v e n e a m a l murit c a î n a i n ­t e — ş i t o t robotind p e l â n g ă p i a t r a râşniţ i i l , c ium îi s p u r i r a M o ş P r e c u p , f a t a s e s m u l g e a i î n s u s , c r e ş t e a ş i s e î m p l i n e a , p a r ­c ă air f i u d a t - o р іші іа . b i n e l u i .

D i n toa te ; p ă r ţ i l e , c ă r ă r i l e idiu-e e a u l a m o i a r ă . V e n e a u ş i c e i d e peste d e a l , m ă c a r c ă aiveaiu u n ­d e f a c e f ă i n ă l a e i î n siat. P â n ă m a i i e r i n u ţ i - a r f i m e r s u n f e ­c i o r ou s a c u l to s p a t e la, m o a r ă , s ă - l f i o p ă r i t , d a r a c u m c u t r e a ­b ă ş i făină treialbă, f ec ior ia î ş i f ă c e a u diruim p e v a l e i n s u s . Molara î ş i v e d e a , d e r o s t u l e i , ţ ă ­c ă n e a i î n a i n t e . P a t a v ă m u i a m ă -ciniilşui!, n u m ă r a s a c i i , r â d e a ş i c â n t a m e r e u . S'a: p u l t o t t o t s itri-g a petste s a t , ică m o a i r a d e p e s t e d e a l m a c i i n ă c u m a i p u ţ i n ă v a ­m ă ; n i m e n i n'ia v r u t s ă îmiţe-leaigă. Au' înlcepult 'şi î n s u r a ţ i i s ă s p u n ă c ă m o a r a f a c e f ă i n ă m a i b u n ă c a altă.dlaWă, ş i uni b ă t r â n z i c e a înitir'o Duiminiilcă în. u l i ţ ă , c ă m ă m ă l i g ă as ia b u n ă n ' o m a i m â n c a t d e c â n d t r ă i a D o c h i a lu i P r e c u p .

C a l d e p e s t e d e a l n u s e î m ­p ă c a u a ş a 'de u ş o r , c â n d v e d e a u c ă l e f u g e c â ş t i g u l ş i s e s t o ă t e a u u m b l â n d ş i p â r m d ,pe l a t o a t e u ş i l e , b a c ă f a t a nui-i c u d r e p t a ­t e s t ă p â n ă p e m o a r ă , b a c ă n f a r p l ă t i l a viremie d a r e a ş i a r u n c u , -r i l e c o m u n a l e . C h i a r u n n e a m d e d e p a r t e diei-a l u i M o ş P r e c u p a s;pus înlbr'o seairlă l a f ă g ă d ă u , c ă moaina î i c u f ă c ă t u r ă , s i c ă a a u z i t c h i a r e l , c u u r e c h i l e i u i , a ş a c a u n p l â n s d e c o p i l n e b o t e ­z a t . L u m e a v o r b e a , f e m e i l e a u î n c e p u t s ă s u d u i e d a r m o a r a ţ ă c ă n e a îmiaimlte f ă r ă p ă s a r e .

P â n ă î n t r ' o z i , o a d i n b u n s e ­n i n a s e c a t p â r â u l ; a a m u ţ i t şi . moa ira . N u s e ştia, c a r e - i p r i ­c i n a o â p â r â u l n ' a r e a p ă , m ă ­c a r c ă . p l o u a s e c h i a r b i n e d o u ă n o p ţ i I a r â n d . T ă c e a moa ira , n u miau c â n t a n i c i fătat. P e flunidul p â r â u l i u l noro i lu l s c l i p e a î n a r ş i ­ţ ă ş l p l e s n e a de sete.

î n t r ' o ' s e a r ă p l i n ă d e sitele, s a t u l î n t r e g e r a c u u r e c h e a a -ţ i r i t i t ă în, s u s , p e v a l e , d e u n d e v e n e a u n v u i e t d e f u r t u n ă d e s ­c ă t u ş a t ă . Aiu i e ş i t o a m e n i i pc- l a porţii, î n c e r c a u s ă d e s p i c e î m t № h e r e c u l s g â i n l d l u - s e s p r e v a l e , с Ш т а ц ' ш і е с Ь К е d a r n u s e p u ­t e a u d u m i r i nuci ш т c e - a r p u ­t e a f i

— V â n t s ă fiie ? î n t r e b a b o a c -tlărul d e n o a p t e .

— N u taletmiură c o p a c i i ! r ă s ­p u n s e p ă c u r a r u l caire sie î n t o r ­c e a dalai s t r u n g i .

— S ' a r f r ă m â n t e p ă d u r e i a ! sfoiana d i n u ş a f ă g ă d ă u l u i , p ă -diurarud.

— Ce-iar p u t e & fi ? P l o a i e ? — N i uh í ! N u v a z i c e r u l s e n i n

c a u n o u i ? V u e t u l oreşifcea, s 'auze iau h u r u -

Iiturl d e bo lovan i i c a r e s e f r e a c ă d e a o l a l i ă , r ă g e t e d e p o m i s f â ­ş i a ţ i ; p â r â i a u n d e i v a u n g r a d ş i c a u n tbrlăsniet d e s c ă r c a t într 'u in c o l ţ 'de c r e m e n e , v u e t u l u m p l e a saltul, b ă t â n d î n f e r e s t r e l e c a s e ­lor .

— F e r i ţ i - v ă ! s t r i g a î n n o a n t e u n g l a s .

— P u g i t i d e l â n g ă v a l e ! ţ i p a a l t u l .

— V i n e a p a maire, n u - i s t a ţ i î n d r u m ! s t r i g a p o r u n c i t o r o v o c e giroaisă.

— V i n e e ! — T u l a i D o r a n n e I — V a i ide e l , p e s t e cane o d a

p r e p e s t a n i l a ! s t r i g a u l ă i rn iă -lucrud ş i b l e s t e m â n d c â t e v a f e ­m e i i e ş i t e în; p o a l ă ş i d e s p l e t i t e .

T o a t ă f u r t u n a n ' a ţ i n u t o j u ­m ă t a t e d e c e a s .

D i m i n e a ţ a p â n ă î n z i u ă . t o ţ i b ă r b a ţ i i a u a p u c a t p e v a l e î n s u s , m i r â n d u i - s e d e b o l o v a n i i r i ­s i p i ţ i p e ţărmuir i i p â r â u l u l . A u lămnais cui Itoţii î n c r e m e n i ţ i c â n d atu v ă z u t o r i | d i c ă t u r ă c r e s c u t ă î n pnmi i ş i t e .

S"au a p r o p i a t . — Va&J. . -— I a t e u i t ă !... — S ă r a c a !... — R o a t a ! m o r i i !... — P r a f s 'o a l e s d e e a — D o a m n e , D o a m n e !.. M u ţ i ş l cui pulminiii î n c l e ş t a ţ i ,

sie aiaitíiui c u o c i i l m a r i l a ridată r ă s t u r n a t ă si' p l e s n i t ă , e u f u s u l d e f i e r răsue i i t o a un, v r e j d a p e p e n e .

— C e s e f y c e f a t e . ? D i n c e m a i t r ă e ş f e ?

S ' a c ă u t a t î n s t â n g a ş i i n d r e a p t a , st i ir icänd d e u n d e a v e ­n i t v a l e a u i m f aită. A u î n t r e b a t î n t o a t e p ă r ţ i l e , 'dar n u s ' a u a -l e s c u n i m i c . C â ţ i v a f e c i o r i , n e -iridaminafţii 'de niimenii, s l a u s t r e -CTrat în , tr 'o s e a r ă î n p ă d u r e , m e r g â n d p e f i r u l a p e i î n s u s . N u d e p a r t e , î n t r e n i ş t e c o p a c i b ă t r â n i , a u diait p e s t e и г т е d e h â r l e ţ ş i g r ă m e z i d e l e m n e a ş e ­z a t e u n a p e s t e a l t a . E r a n o a p t e ş i înituineirecul d e s n u - i l ă s a s ă viadă b i n e . S ' a u c u l c a t acloio ş i c U m i r e a ţ a c â n d s ' a u t r e z i t , a u p r i c e p u t d e c e a v e n i t v a l e a m a r e ş l d e c e a f o s t s m u t e ă roa­t a m o r i i . C e i d e p e s t e d e a l , o a s ă - ş i î n c h i d ă p o r ţ i l e , a u f ă o u t u n g a t m a r e ş i cânld a u c r e z u t e i d ă - i d e s t u l ă a p ă c a s ă raidă m o a r a d i n v a l e , a u r i d i o a t z ă ­g a z u l d â n l d drum:ul p o t o i p u l u i .

Ce p u t e a f a c e o f a t ă c a r e n u

feşîse d i n o g r a d a momii ? D a c ă a u e r a b ă r b a t l a c a s ă , ea. c e s ă p o a t ă f a c e ? N ' a f ă o u t n i m i c , n u s 'a p l â n s n i m ă n u i . S ' a tochis i n m o a r a s t r i c a t ă ş i c â n t a p l â i n -g â n i d u - ş i j a l e a .

P o t o p u l , p e ' l ângă r o a t ă , i - a m l à t a r a t ş l c o t e ţ u l g ă i n i l o r ; p u r c e l u l î n c h i s î n t r e g r a d e l e à f o s t g ă s i t a idoma a i utmfart d e i .pă. I - a mali irătmas d o a r m â ţ a , , p e c a r e a g ă s i t - o s u s în tr 'u in păi- , s p e r i a t ă d e p r i m e j d i a p r i n rare t r e c u s e .

G a s ă t r ă i a s c ă , s 'a duts î n s a t s ă - ş i c a u t e ide lufcru. A d u n a l â ­n ă ş i c â n e p ă d e p e l a f e m e i ş i torcea , репіЬщ; b a n i , p e n t r u f ă i ­n ă şi , a a s ă a i b ă ş i e a d i n c e - ş i f a c e h a i n e , m a i t o r c e a ş i p e d i n d o u ă o r i a t r e i a p a r t e .

S e î n t o r c e a i a m o a r ă , î ş i dle-ş e r t a poala;, p r i n d e a u n c ă i e r p e f u r c ă ş i s f ă r â i a m e r a u cui f u s u l , a ş e z a t ă p e u n sicaiuin m i c s u b u n p r u n , or i p e u n r ă z o r s u b s t r a -şinai m o r i i . N u m a i p l â n g e a .

^Era, v r e m e a ş e z ă t o r i l o r d e v a ­ră. E a n u s 'a d u s n i c i î n t n ' o ş e -z ă t o a r e . T o r c e a a f a r ă s u b l u n ă , p â n ă n o a p t e a t â r z i u . S i n g u r ă îii t r a p u s t i u ş i c a să- i ş i aCumge u -rîtuil, î n f ieicare s e a r ă c â n t a u n c â n t e c a l e i .

D i n s p r e ş e z ă t c r i î e s a t u l u i , u r c a u p e v a l e c â n t e c e l e f e c i o r i ­lor ş i a l e f e t e l o r c a r e torceau i . A t u n c i u r â t u l dlureia m a i t a r e . ş i falta s p e r i a t ă d e i l iniştea, m o r i i a m u ţ i t e , î ş i în fcepaa c â n t e o u l c a r e s e t o r c e a î n f i r l u n g p e f u ­s u l v ă i i o e dutee î n s a t . C â n d s ' a u z e a b i n e , c i n e v a diitn ş e z ă ­t o a r e a Э ш і и Ы s t r i g a mira t . :

— I - a u z i ţ i ! — Ip.ir î n c e p e ! zitoea a s c u ţ i t o

f a t ă . — P a r e ă - i c e t e r a ! — D e u n d e l - o f i î n v ă ţ a t , f r a ­

ţ i l o r ? î n t r e b a î n t r ' u r t â n z l u utn f e c i o r , tocmai c â n d o f a t ă î l ţ i ­n e a p e d u p ă c a p , ş i f a t a ş i - a t r a s mânia, c a a r s ă d e j a r .

F l ă c ă i i n u m a i r â d e a u , n i c i n u m a i g l u m e a u c u f e t e l e , c a r e tor-c e a u î n a i n t e , î n n ă b u ş i l r u d u - ş i m â n i a î n s f â r â i t u l f u s e l o r .

A d o u a s e a r ă e r a u , m a i p u ţ i n i f e c i o r i l a ş e z ă t o a r e a G r u i u l u i , i a r p e v a l e î n s u s l ă t m a u c â i n i i o a l a u r s ş i s e a u z e a u p a ş i s c r â ş ­n i n d p e p i e t r i ş u l v ă i i .

U n a d u p ă a l t a ş e z ă t o r i l e s e g o l e a u d e f e c i o r i , i n s a t n u s e m a i a u z e a u : 'g lasur i b ă r b ă t e ş t i ; c â t e u n g l a s s t i n g h e r ide f a t ă d a c ă m a i a r ă t a , c ă nu; s ' a u î n ­c h i s ş e z ă t o r i l e c h i a r d e t o t .

D i n s p r e m o l a r ă c â n t e c u l s e a u z a a t o t m a i binie ş i t o t m a i s e n i n , i a r d e c ă t r e s a t c ă r ă r i l e одіме s e inmul ţe ia iu e r a u t o t m a l b ă t u t e ş i i a r b a d i n jurul! m o r i i e r a t ă v ă l i t ă d e t r u p u r i l e f e c ä o -ri'jor o a r e a s c u l t a u p i e r d u ţ i p â ­n ă d u p ă m i e z u l nopţ i i ' .

Ş i c â n d î n t r ' o n o a p t e , c a m p e c â n d s e c o b o a r ă g ă i n u ş a d e p e c e r , a f o s t v ă z u t u n f e c i o r v e ­n i n d p e v a l e i n j o s , c u o c h i i r o ş i i , u m f l a ţ i d e n e s o m n ' , t o t s a t u l , m a i a l e s m u i e r i l e a u p u s r ă s ­b o i u ! ş i a u î n c e p u t s ă ţ e a s ă h u l ă ş i v o r b e r e l e : C e s e p e t r e c e l a moairă , niu- i l u c r u cura i t ! D e c e c u r g c ă r ă r i l e dini t o a t e p ă r ţ i l e la m o a r ă , d a c ă n u m a i m a c i n ă ?

d e T O A D E R I O R A Ş

C i n e u m b l ă p e e l e , d a c ă n u r ă u l ş i n e o u r a t u u ?

C â n t e c u l s e а ш е а i n f i e c a r e n o a p t e su d i n p ă d u r e , o r i d e d u ­p ă v r e u n c o l ţ ide s t â n c ă , m a i c o b o r a o p o t e c u ţ ă ш s ă s e a s ­c u n d ă s u b u n m ă r b ă t r â n .

O b a b ă ф-еи f ă c u t d e l u c r u p e lia rnldară. Cta-o f i v ă z u t a c o l o , n i ­m e n i n 'a puitiut ş t i , d a r t o a t e f e ­m e i l e v o r b e a u î n ş o a p t ă c ă l a m o a r ă s e f a c v r ă j i , ş i c ă a p a c a ­r e c u r g e p e a c o l o t r e b u i e d e s ­c â n t a t ă .

Râdeau.» l ö t e t e i n ş e z ă t o r i l e v ă d u v e , î ş i ş o p t e a u p e s t e g a r d d o u ă v e c i n e ş i s c u i p a v e n i n c â ­t e o f a t ă î m b ă t r â n i t ă ş i ciu o-b r a z die c ă l b a a z ă , or i v r e u n t a ­t ă î ş i s u d u i a f e c i o r u l ш т е n u s e p i t e a s c u l a diimiilneatţa. T o t s a ­t u l f i erbea , d e r ă u l f e t e i . N ' a m a i g ă s i t d e l u c r u . C o p i i i a u î n ­c e p u t s ă s t r i g e d u p ă e a . S'ia î n ­c h i s d i n n o u î n m o i a r ă ş i n u imai t e ş e a d e c â t s e a r a s ă c â n t e f ă r ă f u s , şi' d i m i n e a ţ a a ă s e d u c ă l a b i s e r i c ă .

N i m e n i n ' a p u t u t s c ă p a s a t u l d t o vraija febeti. F e c i o r i i n i u m a i la e a s e gâmdaaui . Nu. c ă n ' a r f i f o s t ş i a l t e f e t e fruimoiase î n s a t , d a r s p u n e a utn f e c i o r î n t r ' o z i

c ă n u m a i ! ed î i s t ă binie c â n d r â ­d e ş i c â n d ( toarce . A v ă z u t - o u -nufl o a r e s e î n s u r a s e n i u m a i î n i a r n ă ş i d e a t u n c i î ş i ba l te n e ­v a s t a î n f i e c a r e s e a r ă . D e g e a b a i - a u î n c h i s m u i e r i l e u ş a c â n d

s'a d u s d u p ă l u c r u , c ă faita a v e a c e - i t r e b u i e , oa, s ă n u m o a i r ă d e f o a m e . î n t r ' o dimilnetaiţă s'ai t r e ­z i t l a p o a r t ă c u u n c o ş d e o u ă ş i o g ă i n ă căa .ută c l o ş c ă . D u p ă c â t v a t i m p t o a t ă m o a i r a e n a p l i ­n ă ide p ă s ă r i . V e n e a c i n e v a o u l e p t e d a l a s t r u n g i ş i s ă n u - i latse ş i e i ? P e r l t - o s f â n t u l . . . G r â u , c u c u r u z ş i c e l e d i n t â i m e r e c o a p ­t e e a î e m â n c a . Ini i a r n ă c i n e a a v u t i e m n i e tădiaite îşi a ş e z a t e f r u ­m o s , m a i imitai d e t o t s a t u l ? E a !... P ă c u r a r u l î n f i e c a r e s ă p ­t ă m â n ă î i l ă s a u n c a ş a g ă ţ a t î n pairul g a r d u l u i , ş i î n t r ' o J o i , cânld s e înitanceiau 1 o a m e n i i d e i a t â r g , u n u l a o p r i t oarui l î n d r e p ­tul! т ю п і і ş i f ă r ă s ă - i p e s e d e l u ­m e , a l u a t u n p u r c e l ş i l - a l e g a t c u o s f o a r ă d e g r ă d e M e g a r d u ­lu i ; n ' a z i s miicio v o r b ă ş i ş b a v ă z u t d e d r u m u l l u i . E a c e f ă ­c e a ? R â d e a ş i c â n t a ! P e n t r u e a r ă m â n e a m o a m e n i i f ă r ă o i , c ă p ă c u r a r i i n u m a i id'orrmeau niioi unull l a s t r u n g i . Ş e i z ă t o r l îni s a t n u s e m a l ţ i n e a u ; s'aduiniaiu f e ­c i o r i i s t r u g u r e l a m o a r ă . S ă l e f i f ă c u t c e v a , 'dacă a i f i p u t u t ! î n t r ' o id iminea i ţă d e i a r n ă t m t ă z ă p a d a d i n f a ţ a m o r i i e r a s t r o ­p i t ă o u s â n g e , c ă Ітаіи p u s p ă c a ­t e l e p e ş e f u l d e p o s t s ă s e dulcă şi e l l a m o a r ă ; l - a p p r i n s f e ­c i o r i i ş i d i u p ă o e i -aju r u p t p u ş ­c a l - a u b ă t u t m ă r .

G u r i l e r e l e n u m a i d e p r ă d a t a i deOia m o a r ă v o r b e a u . D i n p r i c i n a e i , zliloeau m u i e r i l e c u f e t e d e m a r i t a l t , n i c i n u n ţ i î n s a t n u s e m a l f a c . N ' a f u g i t u n f e c i o r d i n a r m a t ă penitriu e a ş i a v e n i t p e j o s tocmai 'din S i b i u ?

P ă d u r i l e p r i n s e s e r ă r u g i n ă ş i p c m i i d i n g r ă d i n i î ş i p l e c a u s p r e p ă m â n t c r e n g i l e î n c ă r c a t e die fructe. A p a v ă i i c u r g e a l i m ­

p e d e p r i n rniijllocul satuCJui i n t r a t i n toamnă s e n i n ă . Fa i ta m o r i i e r a t o t aşa ide f r u m o a s ă , d a r p a r c ă s e s c h i m b a s e c e v a l a e a : c â n t a m a i f r u m o s c a p â n ă a-tua ici; d a r n u m a i s t a i n c o l ţ u l m o r j i , c i s ' a m u t a t î n g r ă d i n ă s u b u n m ă r oa irzăn .

L u m e a , c a l u m e a , r â d e a ş i o suduit ' iu toiţU p e t o a t e p ă r ţ i l e , dlar s e a r a 1 d e p e t o a t e c ă r ă r i l e s e ajuzeaiu p a ş i c a r e s e î n d r e p t a u s p r e m o a r ă . D e o d a t ă n u s 'a m a i aluei t n i m i c . N u m a i c â n t a , s a u p o a t e c â n t a î n c a s ă . C i n e p u ­t e a şlti?

S e l ă s a s e iamia i ; e r a u n v â n t ş l o v r e m e reai, s ă n u - ţ i l a ş i c â i ­n e l e a f lară — z ă p a d ă amare, c u m n u s e m a i p o m e n i s e d e m u f t ă v r e m e . Ş e d e a u o a m e n i i î n caise; r a r d e t o t d a c ă s e d u c e a c i n e ­v a î n p ă d u r e d u p ă l e m n e . H e , h e | , ş e d e a i u e i f e c i o r i i î n o a s ă ziula), d a r c â t s e a p r i n d e a u Tuimi-rjffle î n salt, ş i î n c e p e a u s ă r ă s a r ă u r m e l e p e z ă p a d ă , i a r c ă t r e mjoiară e r a d r u m b ă t u t c a 'n pa lmlă , nu , a l t a .

S p u n e a u u n i i c a r e s ' a u u i t a t p e f e r e a s t r ă c ă aiu v ă z u t - o ş e -z â n d c u m â ţ a î n p o a l ă p e v a ­t r ă ş i c â n t a p l â n g â n d . N i m e n i n u pulbela s p u n e c e era, î n c â n t e ­c u l e i ; un, f e c i o r s p u n e a c ă p ă ­r e a m a i m u l t o s f â ş i e r e . A m e r s a ş a p â n ă î n t r ' o d i m i n e a ­ţă-, c â n d n u s e m a i vedeiaiu r o t o ­c o a l e d e f u m i e ş i n d d i n h o r n u l motrii . N u s ' a u v ă z u t z i u a î n ­t r e a g ă s i s p r e s e a r ă s e a u z e a u g u i ţ ă t u i r i l e pu iree lu fu i . u i t a t n e ­m â n c a t î n c o t e ţ . L u m e a t o t s e d u c e a , p e l a m o a r ă , d a r î n ogra idâ n u i n t r a n i m e n i , p o a r t a e r a l e ­g a t ă c u u n l ă n ţ u g d e p l u g .

D e a c u m s e a r ă t a u s e m n e l e p r i m ă v e r i i : p l e s n i s e r ă m u g u r i i s ă l c i i l o r ş i p e c â t e u n r ă z o r b ă ­tult d e s o a r e î n c e p e a u p ă p ă d i i l e s ă f a c ă o c h i ; m i e i i e r a u m a r i , p u t e a u f i î n ţ ă r c a ţ i , — t r e c u s e d e j u m ă t a i t e a p o s buful m a r e . E r a sioiare, c ă p â n ă ş i a l b i n e l e s e f r ă m â n t a u î n c o ş n i ţ e . î n t r ' o seariă. e r a D u m i n i c ă , r ă s ă r i s e o l u n ă n o u ă cai o s e c e r e c u v â r ­f u r i l e î n j o s ş i p a r ' c ă s e u i t a l a c i m i t i r , c ă e r a c h i a r d e a s u p r a lu i . E r a u o a m e n i m u l ţ i a d u n a ţ i i n u l i ţ ă ş4 c a o a m e n i i f ă c e a u l a r m ă , d a r d i n t r ' u n a a u a m u ţ i t : c â n t a f a t a rnoiiil . N u ţ i - a r fi p u t u t spjulnie . n i m e n i c u m a c â n t a t dlalr m s e a r a a c e e a a î n ­m ă r m u r i t t o a t ă l u m e a . N u s e a u z e a d e c â t g l a s u l e i . N ' a u m a i s u d u i t - o n i c i muíer i í i e , ş i p r e o ­teasa' , c â t e r a e a d e p o r n i t ă ş i - a ş t e r s o l a c r i m ă , i a r p ă r i n t e l e d i n m i j l o c u l o g r ă z i i , s p u n e a sfllujba c ' a r f i z i s : „ M â n c a - ţ i - a r f o c u l c a p u l t ă u , f a t ă , c ă o e d a r s c u m p ţ î - a m a i d a t D u m n e z e u ! "

D e a t o n e i n ' a u m a l a u z i t - o . U n f e c i o r î n t o r s d i n c ă t ă n i e , ş i - a f ă o u t d r u m p e la m o a r ă , ş i î n o c h i u l d e f e r e a s t r ă n u m a i l u ­c e a n i c i o l u m i n ă . O b a b ă a g ă s i t - o î n t i n s ă , r e c e , p e p a t u l p r e s ă r a t c u f â n . T o t satul' , î n frun l te cui p r i m a r u l , a v e n i t s ' o v a d ă . E r a m a i f r u m o a s ă c a or i cânld. S ' a c ă u t a t p r i n t r e l u c r u ­r i l e e i , c u n ă d e j d e a c â d o a r , d o a r , s e v a g ă s i v r e o u r m ă d e n u m e l e e i a d e v ă r a t . N i m i c .

C â ţ i v a , f e c i o r i i-aui s ă p a t g r o a ­p a î n g r ă d i n ă , s u b m ă n ' i l e i ; r o ­t a r u l s a l t u l u i i - a f ă o u t u n c o -p â r ş e u ' d i n c e l e m a i b u n e s c â n ­d u r i d e b r a d , i a r m u i e r i l e a u î m b r ă c a t - o m i r e a s ă . C r u c e a g r e a d i n l e m n d e s t e j a r i - a d u s - o p e u m e r i f e c i o r u l c a r e f u g i s e d i n S i b i u . O m â n ă d e creşiMn a s ă ­p a t p e c r u c e c u s l o v e i n f ' o r i t e : „ A i c i h iadi ineşte Fai ta M o r i i " .

Braşov, МагШ 1940.

= 2 8 Septembrie J 9 4 0 UNIVERSUL LITERAR 5

Flacăra albastră ( n u v e l ă )

C â n d s 'au s cu l a t în d i m i n e a ţ a aceia, capii i , b ă t r â n i i şi f emei le d i n Rez ina — căci b ă r b a ţ i i în p u t e r e se af lau p leca ţ i la oas te , — găs i r ă s a tu l p l in de d u ş ­m a n i . Ei n ă v ă l i s e r ă pe s t e n o a p t e . S e p a r e că o m a r e a r m a t ă i n a m i c ă ocu" pase acea p o r ţ i u n e din j u d e ţ u l Bră i la , căci s t a t u l m a j o r r ă m ă s e s e în c o m u n ă , i n s t a l ându - ş i b i r o u r i l e la casa b ă t r â n u ­lui Vas i le Călin, a şeza tă în mi j locu l s a ­tu lu i şi m a i r ă s ă r i t ă ca ce le la l te . S e î n ­cepu î n c a r t i r u i r e a soldaţ i lor , pe la cei­la l ţ i oamen i . D u p ă m ă s u r i l e ce l u a u a c u m t r u p e l e de ocupa ţ ie , a p ă r e a l im­pede g â n d u l i n a m i c u l u i de a se aşeza acolo p e n t r u t i m p m a i î n d e l u n g a t . Dar c u m la noi, ca şi p r e t u t i n d e n i p e acea­s tă l u m e , o m u l p r o p u n e i a r D u m n e z e u d i spune , u n con t r a - a t ac , pe cât de ful­g e r ă t o r tot p e a t â t de nea ş t ep t a t , d a t de ai n o ş t r i în n o a p t e a u r m ă t o a r e , p u s e d u ş m a n u l p e fugă. Ei p l eca r ă a t â t de g răb i ţ i , î ncâ t un i i n ic i n u a v u r ă t i m p u l să se î m b r a c e . M a r i can t i t ă ţ i de m a ­t e r i a l e de război şi d e proviz i i se af lau a c u m în mâ in i l e a u t o r i t ă ţ i l o r m i l i t a r e r o m â n e .

A u t r e c u t m a i b ine d e zece an i . B ă t r â n u l Vasi le Călin, fă ră să a ibă

r e p u t a ţ i a de om bogat , ba din po t r ivă , c lădise a c u m pe locul său din v a t r ă , cea m a i î n c ă p ă t o a r e şi m a i f rumoasă casă d in Rez ina . El e ra v ă d u v şi, cum se î n s u r a s e c a m că t r e a m u r g u l vieţi i , r ă m ă s e s e cu o fe t i ţă ca re în t i m p u l când se p e t r e c fap te le d in p o v e s t i r e a noas t r ă , avea v r eo 17 ani . L u m e a se î n t r e b a de u n d e a găs i t Că l in ban i i cu ca r e şi-a făcut casele aces tea , căci e r a u m u l t m a i m a r i şi m a i i m p u n ă t o a r e decâ t acele p e ca re le a v u s e s e a tunc i când adăpos t i se , pe v r e m e a războ iu lu i , s t a tu l m a j o r a l t r u p e l o r i namice . Câ t d e s p r e fiica lui, nu n u m a i că f r u m u s e ţ e a - i e ra cunoscu tă de t o a t e sa te le d e p r in p r e ju r , d a r m e r ­sese d e p a r t e ves tea hă rn i c i e i şi p r i ce ­perea ei în a le gospodăr ie i . Zeci de flă­căi o c e r u s e r ă în căsă to r i e , ca re de c a r e rnai procops i t , deşi a fa ră de casă bă­t r â n u l n u m a i avea a l t ă a v e r e . P ă m â n ­tul de p e ca r e se h r ă n e a , el îl lua cu a r e n d ă de la a l ţ i oamen i .

T ă n a s e M i o r a n îşi a v e a bo rde iu l în fundu l une i our ţ i m a r i , vec ină ou locul de casă al lui Vas i le Călin, t r ă i n d în ­g r ă m ă d i ţ i acolo cu b ă t r â n u l său ta tă Manole , t r e c u t de 90 d e ani ; uni i s p u n că ap rop ia se ch ia r su ta . To t la T ă n a s e Mioran se m a i af lau soţia lui I l inca şi băe tu l lor Necula i , un băe t chipeş , d e ş ­tept şi ha rn i c .

T ă n a s e Mioran n e a v â n d v i t e oa să poa tă ara , căci u l t ime le îi m u r i s e r ă de da lac , nici s ă m â n ţ ă de p u s în p ă m â n t , fu silit să î m p r u m u t e ban i de la Mi ­tică Topor , s i n g u r u l c ă m ă t a r de acolo, cu dobânz i m a r i , i p o t e c â n d u - i p ă m â n ­tul de a r ă t u r ă , p r e c u m şi casa eu locul e i - D a r ace l a ş neno roc îl u r m ă r i şi d e astă da tă . Boii c u m p ă r a ţ i se u m p l u r ă de dalac, l ua t d in şu r a u n d e fusese ţ inu ţ i cei de m a i îna in te , i a r a n u l agr icol un a d e v ă r a t dezas t ru , p ă m â n t u l n e p r i m i n d v r e u n p ic de p loa ie în tot t i m p u l ver i i . Eira aşa secetă , î ncâ t o a m e n i i şi v i t e l e se găseau a m e n i n ţ a ţ i a p ie r i de foame.

Mai fă n u n t ă , dacă se poa t e în a se ­menea î m p r e j u r ă r i !

Mar i a şi Necu la i e r a u desnădă jdu i ţ i . F a t a n u m a i m â n c a şi n u p u t e a d o r m i ; Slăbea v ă z â n d cu ochii . Câ t d e s p r e flăcău, el vo rbea nici m a i m u l t , n ic i m a i puţ in , să-şi p u i e capă t zi lelor, ceia ce m ă r e a şi m a i m u l t s u p ă r a r e a p ă r i n ţ i l o r săi.

N u m a i b u n i c u l M a n o l e p ă r e a că m a i păs t r ează o s p e r a n ţ ă . U n s t r a n i u s u r â s apă rea d i n când în când pe f igura lui arsă de soa re şi zbâ rc i t ă de b ă t r â n e ţ e , pe ca re to ţ i îl a t r i b u i a u inconş t i en ţ e i da to r i t ă v â r s t e i î n a i n t a t ă . S e p ă r e a că b ă t r â n u l ş t ie ceva şi că p ă s t r e a z ă o s p e ­ran ţă .

S i tua ţ i a m a t e r i a l ă a famil ie i Mio ran devenea d in ce în ce m a i g r a v ă . Ne p l ă t i ndu - i - s e p r o c e n t e l e la t i m p , câ r -c iumaru l c ă m ă t a r scosese casa şi locul de a r ă t u r ă în v â n z a r e , c u m p ă r â n d u - l e tot el la l i c i ta ţ ie . î ş i î nch ipu i e or ic ine , cu ce g roază a ş t e p t a u a c u m Mioreni i , din zi în zi,' şi c h i a r d i n ceas în ceas, sosirea p o r t ă r e l u l u i d e la o r a ş s p r e a-i a lunga d i n locul lor b ă t r â n e s c .

î n t r ' o seară , c â n d fami l ia se afla a d u ­nată la m a s ă , to ţ i f i ind t r i ş t i şi t ăcu ţ i , bunicu l M a n o l e le spuse :

— „Ia n u fiţi aşa s u p ă r a ţ i , de p a r c ' a r fi m o r t î n casă . Mă duc eu la vec inu l Vasile şi socot că a m să r egu lez eu ches t iunea aceas ta" .

El îşi p u s e s u m a n u l şi căciula , l uă de l ângă uşă b ă ţ u l în c a r e s e sp r i j inea când m e r g e a p r i n sat şi p l ecă şch iopă ­tând.

Cei d in casă c r e z u r ă că u n c h i a ş u l şi-a p i e r d u t m i n ţ i l e de-a b ine lea , aşa că a c u m n u m a i ş t i e nici ce s p u n e , nici ce face. D a r de scu ra j a ţ i c u m e r a u cu toţii, n i m e n i n u înce rcă să~l împ iedece . Mai ş t i i ? ! M a r e es te D u m n e z e u şi n e ­bănui te s u n t m i n u n i l e sa le !

La casa vec inu lu i Vas i le îl î n t â m p i n ă fiica aces tu ia , Mar i a , c a r e îi ieşi î n cale , bănuind că es te u n cunoscu t , d u p ă c u m lătrau şi se g u d u r a u câini i .

B ă t r â n u l i n t r ă în ca să şi fata î l aşează pe un scaun.. C u r â n d ven i şi Vas i le d in oda ia lui . F a t a se r e t r a se , i a r cei doi vecini r ă m a s e r ă s ingur i .

— „Vrea i să -mi vorbeş t i , moş Ma­nole ? De ce n u ai t r im i s n e p o t u l să m ă c h e m e , că l a ani i d - t a l e e d e s t u l de g r e u să umbli, m a i a les noap tea . D a r dacă ai ven i t acum, h a i d e s p u n e ce es te ?

— „Vasi le , îi zise b ă t r â n u l , t r e b u i e să facem c e - o m face şi să u n i m copiii, că se p r ă p ă d e s c de d r agos t e u n u l d u p ă a l tu l . Ce. d - ta nu-i vezi în ce ha l au a juns a m â n d o i ?

— ,,De văzu t , îi v ă d eu, r ă s p u n s e Vas i le Călin, c u m să nu-a văd , d a r ce pot să fac ? Voi săraci , eu să rac , ce vre i să iasă d in gospodă r i a lo r ? Ia, două p u n g i goale .

A t u n c i b ă t r â n u l Mano le , f ixând a su ­p r a lui o p r i v i r e a r z ă t o a r e :

— „ S ă r a c i î n t r ' a d e v ă r , om fi noi , n u zic ba, d a r d- ta n u eşti . E u ş t iu că n u eşti , r e p e t ă el, a c c e n t u â n d f iecare cu­v â n t în p a r t e .

Vasi le , î n r o ş i n d u - s e p â n ă în vârful u rech i lo r , r ă s p u n s e :

— , ,Nu î n ţ ă l e g , m o ş Manole , ce vre i să spu i d- ta . P e c ins tea m e a ! To t ce a m avu t , a m p u s în căsu ţa as ta şi a m făcut m a r e p ros t i e că la n ev o i e n u

poţi m â n c a d in ea. P a r c ă d"ta n u ştii că eu n u a m p ă m â n t deloc şi că de ab ia pot să m ă h r ă n e s c l u â n d c u a r e n d ă , câ te pu ţ in , de la un i i şi de la al ţ i i ? P a r c ă pe m i n e n u m ă d o a r e i n i m a că n u pot da n imic fetei me le? P a r c ă eu n u s u n t t a t ă? De! Dacă aşi avea ceva , n u aşi face oa re to t c e - m i s t ă în p u t i n ţ ă de a un i capiii? Doar ş t iu c â t d e b u n băe t es te n e p o t u l d- ta le , ha rn i c , p r i c e ­pu t la t reabă . . .

— „S 'o spui la al ţ i i , m ă i Vasi le , s ch imbă tonu l unch ia şu l , că eu n u te cred. V r e a u să- ţ i s p u n n u m a i că ş t iu eu ceva...

Vas i le Căl in se spe r i e : — „Ce v re i să spui , Moş M a n o l e ? — „ P a r c ă d _ t a n u în ţe leg i ? îi tă ie

vo rba b ă t r â n u l . Ţii m i n t e n o a p t e a aceia de i a r n ă , d in 1920, c ând bu lga r i i au nă­văl i t în sat, f i ind puşi pe fugă de ai noşt r i , a doua sea ră ?

d e E U G E N P E T I T

Apoi, i n t r ă în agon ie şi d u p ă câ teva m i n u t e îşi d ă d u suf le tu l . î n c ă p u s e a se l u m i n a p u ţ i n de z iuă şi a p r o p i i n d u - m ă de ga rd , m ă u i t a i s p r e casa d ' t a l e . In i ă u n t r u î n t u n e r e c şi nici o mi şca re . Dar , d e - o d a t ă auzi i paş i p r i n c u r t e şi zăr i i u n om în fa ţa casei, ieşi t ca din. p ă ­m â n t . D u p ă s t a t u r ă se vedea b ine că eşt i d- ta . Ai p u s u n h â r l e ţ , ce avea i î n m â n ă , jos p e p r i spă , apoi ai i n t r a t în casă. Im u r m ă î n t r ă i şi eu în casa m e a şi cu l cân -d u - m ă încerca i să a d o r m , d a r d u p ă ce le ce auz i sem şi v ă z u s e m , n u p u t u i înch ide ochii p â n ă d i m i n e a ţ ă .

Vasi le Căl in p lecase a c u m c a p u l în jos şi n u m a i suflla o vo rbă . El p ă r e a că se l iniş t ise . Văzându-1 î n ha lu l acesta , b ă t r â n u l M a n o l e se ap lecă a s u ­p r a lui şi îi suflă la u r e c h e :

— „Tocma i c â n d i e ş e a m d in c u r t e a d- ta le (pe a t u n c i n u a v e a i casa m a r e de acum) , z ă r i s em copiii j u c â n d u - s e a m â n d o i , aşa c u m o făceau de c â n d în­cepuse să u m b l e , colo, s u b n u c u l cel m a r e d in f u n d u l cur ţ i i me le . C r e d că şti i d e s p r e c ine es te v o r b a ?"

Căl in d ă d u a f i r m a t i v din cap. — ,,Ei b ine , u r m ă unch ia şu l , încă de

a tunc i eu am. p r e v ă z u t că î n t r ' o b u n ă zi vo r fi u n u l al a l tuia . . . I a t ă p e n t r u ce a m t ă c u t a t â ţ i a a m a r de ani şi dacă a c u m t e m a i opui. . .

— ,,Ce să m ă m a i opun , păca t e l e mele? N u m ă m a i o p u n de loc . Văd că şti i to tu l . D a r mi-на fost t o t d e a u n a frică şi îmi e s t e şi as tăz i să n u c u m v a să afle c ineva , că s u n t u n o m p i e r ­du t . D"ta n u ştii cu câ tă g r e u t a t e a m p u t u t s c h i m b a a u r u l cu care m i - a m făcut casa aceas ta !

— „Des igu r că î m i înch ipu i , d a r c u m ai s c h i m b a t a tunc i , vei s c h i m b a ş i a c u m .

-— „Voi face-o, d a r cu înce tu l . I au câ te u n pol de a u r şi m ă duc ou el la Bră i la . U n u l îl s c h i m b î n t r ' u n loc şi a l tu l dincolo, oa să n u afle n i m e n i .

— „Bine , zise cu sa t i s fac ţ ie M a n o l e Mioran , spe r că te vei ţ i ne de c u v â n t .

— „Mai vorbă , îi r ă s p u n s e Vasi le Că­lin şi ambi i b ă r b a ţ i se de spă r ţ i r ă , d u p ă ce îşi s t r â n s e r ă mâ in i l e .

Deşi în ţă leş i , d a r c u t oa t e s t ă r u i n ţ e l e b ă t r â n u l u i M a n o l e Mioran , Vas i le Că-

Ini rna lu i Vas i le Căl in î ncepu a b a t e a t â t de t a r e , î ncâ t p ă r e a că v r e a să - i s a ră .din p i ep t . El r ă s p u n s e cu vocea s c h i m b a t ă :

— „Ei şi ? N u văd ce l e g ă t u r ă poa t e avea n ă v ă l i r e a bu lga r i l o r şi cu a v e r e a m e a .

— „Ba în ţă leg i p r ea b ine , d a r te faci că nu .

„ I ţ i aduc i a m i n t e că a doua zi d i m i ­nea ţă , d u p ă gon i r ea duşman i lo r , p e p r i spa casei m e l e a fost găs i t u n p l u t o ­n ier . El voia să fugă, ca şi cei lal ţ i , d a r lovi t de u n g lon te , s'a fur i şa t în o g r a d ă la m i n e , u n d e l - a m găs i t d u p ă p u ţ i n t i m p , în tuf işul d e li l ieci d e l â n g ă g a r d . E ra g r a v r ăn i t , ho rcă i a şi n u se m a i p u ­tea ţ i n e p e p ic ioare . E u l - a m lua t în s p a t e şi l - a m d u s pe p r i s p ă l a m i n e şi d u p ă ce i - am spă l a t r a n a de la p iep t , i - am da t de b ă u t . E r a u n u l d i n t r e oa­meni i ca re p ă z e a u lăzi le cu ban i , a d u s e de d u ş m a n i în casa d - t a l e . Ei p l ă t e a u cu aur , to t ce r ech iz i ţ i onau de pe la oameni . . .

— „ V o r b e ş t e m a i înce t — îi tă ie v o r b a Vasi le , s p e r i a t de -a l b ine l ea — că poa t e să t e a u d ă c ineva şi să te c readă .

— „Ce să m ă c readă , r ă s p u n s e bă­t r â n u l , că ch i a r aşa a şi fost.

— „ N u - i a d e v ă r a t . —• „Ce n u - i a d e v ă r a t ? — „ E u n u a m l u a t nici u n ban . — „Nici u n b a n n u - i fi l ua t d - t a , v e ­

cine Vasi le , d a r ai l u a t o l adă ou ban i . A c u m Vasi le se î ngă lben i ca u n m o r t ,

t r e m u r a şi se u i ta cu ochii ho lba ţ i la Manole . P ă r e a că a m u ţ i s e . D a r Mano le u r m ă :

— „ P l u t o n i e r u l m e u de p e p r i spă , deşi se p ă r e a că su fe ră îngroz i tor , îşi d ă d e a s e a m a încă de tot ceia ce se p e t r e c e în j u r u l lu i . El to t c ău t a s ă - m i spu ie ceva în l i m b a lui , d a r v ă z â n d că n u î n ţ ă l eg n imic , î nce rcă s ă - m i exp l ice p r i n ges tu r i , ca m u ţ i i . Şi aşa, p r i n s e m n e , îmi a r ă t ă o m o n e t ă de a u r pe ca re o avea s p â n z u r a t ă la l a n ţ u l cea­so rn icu lu i şi că la d - ta acasă a r fi r ă ­m a s o m u l ţ i m e de a s e m e n e a monez i .

l in n u v ro i să spu ie locul u n d e e ra a scunsă c o m o a r a lu i . A p r o a p e în fie­ca r e d i m i n e a ţ ă Căl in p leca d in zori la Bră i la , c ă l a r e pe u n h a r m ă s a r i u t e da r n ă r ă v a ş ; acolo, s c h i m b â n d câ t e două s au t re i monez i de aur , c u m p ă r a cu î nce ­tul cele t r e b u i t o a r e p e n t r u î n z e s t r a r e a mi rese i şi che l tu ie l i l e de n u n t ă .

In sfârş i t sosi şi z iua n u n ţ i i . E r a vorba , ca p e la o ra cinci, t oa t ă

l u m e a a d u n a t ă să m e a r g ă la P r i m ă r i e , ia r apoi la b iser ică , aşa că p e t r e c e r e a să înceapă tocmai la v r e m e a mese i de sea ră .

M a r i a î m p r e u n ă cu Necu la i p r i m i a u l umea , f ăcând o n o r u r i l e casei , î n t i m p ce I l inca, m a m a mi re lu i , s u p r a v e g h e a cele câ t eva femei d in sat , t o c m i t e s p e -

D U P Ă M E R I T Numirea d-lui Radu Gyr la condu­

cerea generală a teatrelor şi operelor şi a d-lui Haig Acterilan la direcţia teatrului Naţional din Capitală ne bucură deosebit, fiind o categorică satisfacţie care se dă nădejdiilor re­născute ale tuturor celor preocupaţi de soarta spectacolului românesc.

Recapitulând sumar, s u n t e m n e ­voiţi să recunoaştem, lăsând la o parte orice eufemism, că dintre toate manifestările de cultură d in ţara noa­stră, teatrul este cel mai puţ in e x ­presiv pentru o spiritualitate româ­nească, în aşa măsură că — a m i n -t indu-ţ i repertoriile teatrului Naţio­nal , de câţiva ani încoace — ai fi î n ­dreptăţ i t să crezi că dramaturgia noastră nu s'a preocupat de altceva decât de aventurile umor dubioşi eroi de provenienţă balcanică sau de c a n ­

canurile deűla periferia moravurilor vieţii noastre publice.

Adică de ce n'ar fi prima noastră scenă, ceea ce îşi scrie pe firmă că este: TEATRU NAŢIONAL?

Suntem convinşi că prin înscăuna­rea d-lor Radu Gyr şi Ha% Acter ian în locurile de mare răspundere pentru destinele cuilturii noastre, spirituali­tatea românească va izbuti să se manifeste cu toată vigoarea şi pleni­tudinea, pe sceniele teatrelor şi opere­lor naţ ionale , graţie îndoitei garanţii pe care amândoi o înfăţ işează: pre­gătire temeinică şi autoritate morală.

Poet de generoasă şi caldă inspi­raţie, Radu Gyr es te el însuşi autor dramatic, ilar Haig Acterian — u n „om de teatru". Şi asta spune tot, îndreptăţ indu-ne speranţele cu care- i întâmpinăm.

U. L.

cial p e n t r u a se ocupa de t r e b i l e bucă ­tă r ie i . Se a ş t e p t a n u m a i sosi rea lui Va­sile Căl in.

D a r t i m p u l t r ecea şi î ncepu c h i a r a se înse ra .

D e - o d a t ă se auzi t r o p o t u l u n u i cal, ceia ce făcu p e musaf i r i să se învese ­lească, c r ezând că v ine — în sfârşi t — s t ă p â n u l casei. Mar i a însă n u se înşelă , căci ea cunosou b ine , că n u e r a t r a p u l lui B u r g h e l u ş , calul t a t ă lu i ei. O p r e ­s i m ţ i r e rea îi năvă l i în suflet , când u i t â n d u - s e p e f e reas t ră s p r e po r t i ţ a din d r u m , v ă z u că descă leca u n j a n d a r m . Acesta , i n t r â n d în casă, ab ia s p u s e b u n ă sea ra şi î n t r e b â n d de şeful de secţie, îl luă d e - o p a r t e şop t indu - i câ teva cuv in t e la u r e c h e . F i g u r a şefului se î n t u n e c ă deoda t ă şi v e n i n d sp re M a r i a şi Necula i , în j u r u l că ro ra inv i t a ţ i i făceau cerc, le spuse că t r e b u i e să fie t a r i , să a ibă cu ra j , căci a r e să le comun ice o ves te rea . M a r i a î n ţ e l e s e n u m a i d e c â t , d e s p r e ce es te vo rba şi i zbucn i în l ac r imi .

Ce se î n t â m p l a s e ? P e când Vasi le Căl in se în to rcea de

la Bră i la , că la re pe B u r g h e l u ş şi a v â n d desagi i p l in i , la o co t i tu ră , î n t â l n i n d n i ş te ţ igani ce d u c e a u u n u r s în l an ţu r i , ca lu l se sper iase şi f ăcând o s ă r i t u r ă î n t r ' o pa r t e , căzu în p r ă p a s t i a de pes te p a t r u m e t r i ca re în acel loc fo rmează m a l u l d r e p t şi a b r u p t al D u n ă r i i . N u se m a i văzu d e - a s u p r a apei , nici s t ăpân , nici cal.

Au t r e c u t v reo două s ă p t ă m â n i . N u începuse încă a se l u m i n a de ziuă. In casa famil ie i Mioran , j a le m a r e .

T o a t e l u c r u r i l e e r a u s t r â n s e : u n e l e aşe­zate în l ăd i ţe , a l te le p u s e g r ă m a d ă p r i n saci. M ă m ă l i g u ţ a f i e rb in te a ş t ep t a a b u ­r ind să fie înve l i tă , sp r e a ţ ine caldă ia d r u m .

In a j u n sosise la Rez ina u n avocat , c u p o r t ă r e l u l d in Bră i la , ca să e x e c u t e o r d o n a n ţ a de ad judeca re , a l u n g â n d p e M i o r a n i din casa lor b ă t r â n e a s c ă . La r u g ă m i n ţ i l e nenoroc i ţ i lo r , c â r c i u m a r u l c ă m ă t a r Mit ică Ţ a p u consimiţise să a m â i e e v a c u a r e a pe a doua zi, c r u ţ â n d astfel b ie ţ i i o a m e n i de ru ş inea unei

e x p u l z ă r i în ochi t u t u r o r o a m e n i l o r din sat . T r e b u i a u să p lece la miezu l nopţ i i , p e n t r u a fi nriai s i gu r i că n u - i vede n imen i .

Câ t d e s p r e comoară , ei o c ă u t a s e r ă în z ă d a r p r e t u t i n d e n i , zi şi noap te . N a t u ­ra l , fură sili ţ i să p r o c e d e z e cu toa tă p r u ­d e n ţ a , ca să n u s imtă n i m e n i din sat , ceia ce le î n g r e u i a s e m a i m u l t ce rce ­tă r i le . Tot p ă m â n t u l din j u r u l casei e ra a c u m răscol i t şi ch i a r d in locul de a r ă ­t u r ă n u r ă m ă s e s e nici u n col ţ nece r ­ce t a t . In zada r ! O a m e n i i d in sat î nce ­p u s e r ă a se î n t r eba , c u d r e p t c u v â n t , d e ce to t sapă a t â t a Mioran i i ? U n u l , m a i

h â t r u , v ro ind să facă o g l u m ă spuse la c â r c i u m ă în auzu l t u t u r o r celor d e fa ţă :

—• „Se vede că ei c au t ă v reo c o m o a r ă a scunsă de că t r e deceda tu l Vasi le Căl in.

Cu toţii i zbucn i ră în râs . N i m e n i n u b ă n u i însă că acesta ar

fi a de vămui. D a r oameni i s u n t ră i ch ia r a tunc i

când vor să fie buni , cu a t â t ma i m u l t când înt i r 'adevăr vroesc să fie ră i .

L u c r u r i l e m a i de seamă , d in casă, p r e c u m şi cele necesa re p lugă r i e i fuse­seră v â n d u t e , r â n d pe r â n d . U l t ime le ciuveie , l ega te une l e de a l te le , u r m a u să fie lua te în s p a t e de că t r e cei doi bă rba ţ i . Căci t r i s ta c a r a v a n ă a izgoni ţ i ­lor, avea să p lece pe jos, sp r e a econo­misi p r e ţ u l une i că ru ţ e . Toa tă casa e ra p l i nă de lăd i ţe , saci şi pache t e . N u m a i i coane le r ă m ă s e s e r ă l a locul lor, căci Mar i a ceruse să n u fie scoase din p e r e t e şi înve l i t e decâ t la u r m a u rme lo r . C a n ­dela a r d e a încă. Aşa că d u p ă ce I l inca Mioran , a r u n c ă o p r iv i r e p r in odăi, să vadă dacă n u le -a m a i r ă m a s ceva ce t r e b u i a î m p a c h e t a t , zise of tând Măr ie i :

— „Haide , fata mami i , să l u ă m a c u m şi icoanele . S t â n g e ma i în tâ i candela .

Dar Mar ia , cu ochii în lacr imi : — „S ta i m a m ă , să n e mai î n c h i n ă m

odată . Mar i a se r idică cea d in tâ i , îşi ş t e r se

ochii cu m â n a , şi se a p r o p i e de f e reas t ră sp r e a p r iv i p e n t r u u l t ima dată , îna­in t ea p lecăr i i , casa cu locul pă r in t e sc , de ca re o legau a t â t e a amin t i r i . Da r din cauza î n t u n e r e c u l u i d e afară , abia de se m a i p u t e a zăr i şi Mar i a făcând o

s fo r ţ a re sp re a p u t e a desluşi ceva, se s imţ i deoda tă o rb i t ă de l u m i n a unei f lăcări a l ba s t r e ce ţ âşn i din p ă m â n t , l ângă nucu l b ă t r â n din fundu l cur ţ i i , acolo u n d e era cocina de porci . F l a c ă r a pâ lpâ i d e câ teva ori, apoi se r idică în sus şi f ăcându-se din ce în ce m a i mică , sfârşi p r i n a d i spa re complect . î n t r ' o l u m i n ă ca d in poveşt i , to t ce e ra p r i n p r e j u r se desluşise . Mar ia , î n c r e m e n i s e cu ochii ficşi în sp re locul de u n d e ieşise f lacăra , ia r I l inca să r ind în p ic ioare se repez i la f e reas t r ă să vadă ce se în ­t â m p l a s e . Fusese ca u n fulger p u t e r n i c , aşa d in senin . Toţ i se u i t au î nc r emen i ţ i la Mar ia , ia r ea îi l ă m u r i :

— „Colo, sub nuc , u n d e era cocina porc i lor" .

N u m a i T ă n a s e Mioran nu-ş i p i e r d u c u m p ă t u l . El se duse, t ăcu t , î n t r ' u n colţ u n d e e r a u a d u n a t e scule le de l u c r a t p ă m â n t u l , a lese o cazma şi l uând -o o de te lui Necu la i z i cându- i :

—• „Vino cu m i n e bă i e t e ! D u m n e z e u s'a î n d u r a t şi de noi.

Apo i ieş ind spuse celor două femei care p r i v e a u u i m i t e :

— „Desfaceţ i luc rur i l e , că de acum nu ma i p l e c ă m " .

Cronica muzicala

Academia Regală de Muzică trebue reorganizată

I n s u f i c i e n ţ e l e m a i m u l t s a u m a i p u ţ i n r e c u n o s c u t e a l e î n v ă ­ţ ă m â n t u l u i m u z i c a l p r o f e s i o n a l r o m â n e s c , d ă i n u e s c d e p r e a m u l ­tă v r e m e p e n t r u a m a i p u t e a f i t r e c u t e c u v e d e r e a . R e o r g a n i z a r e a d e a s t ă z i a ţăr i i , r e g e n e r a r e a a to t c e e a c e e s t e r o m â n e s c , n u m a i î n g ă d u e l i p s u r i ş i d e f e o t u o z i t ă ţ i d i n v r e m e a t r e c u t u l u i a p r o p i a t , î n c a r e g r i j a d e c h i v e r n i s e a l ă p r i p i t ă ş i î n s t r ă i n a r e a d e a t â t e a d i n c e r i n ţ e l e s e r i o a s e ş i p r o f u n d e a l e c u l t u r e i r o m â n e ş t i , î m p i e d i ­c a u o r i c e o p e r ă d e r e f a c e r e , f a v o ­r i z â n d m a i a l e s p e a c e l e a d e d e s ­c o m p u n e r e .

„ A c a d e m i a R e g a l ă d e M u z i c ă şi A r t ă D r a m a t i c ă " e s t e f o s t u l „ C o n ­s e r v a t o r " .

C r e d c ă e s t e s ă n ă t o s ş i c u v i i n ­c i o s s ă s e r e v i n ă la v e c h e a t i t u ­l a t u r ă .

d e R O M E O A L E X A N D R E S C U

I d e e a t r a n s f o r m ă r i i C o n s e r v a ­t o r u l u i î n „ A c a d e m i e " a f o s t î n ­t r ' a d e v ă r n e j u s t i f i c a t ă ş i e x c e s i v d e p r e t e n ţ i o a s ă .

1) P e n t r u c ă m u l ţ i d i n p r o f e s o ­r i i n u m i t e i „ A c a d e m i i " n 'au nic i s t u d i i s e c u n d a r e t e r m i n a t e .

2) P e n t r u c ă p r i n n i m i c „ A c a ­d e m i a " d e c a r e n e o c u p ă m n u e s t e o î n a l t ă i n s t i t u ţ i e d e s tud i i , u n d o c t o r a l for d e p e r f e c ţ i o ­n a r e ş i d e î n a l t e s p e c i a l i z ă r i , d a r o ş c o a l ă t e h n i c ă a b s o l u t n o r m a l ă . A n u m i u n l i c e u „ A c a d e m i e d e s t u d i i s e c u n d a r e " n u n i s'ar p ă ­r e a m a i n e p o t r i v i t şi m a i s u r ­p r i n z ă t o r .

3) P e n t r u c ă v e s t i t e i n s t i t u ţ i i s i m i l a r e d i n s t r ă i n ă t a t e , s 'au m u l ţ u m i t î n t o t d e a u n a c u f i r m a m o d e s t ă d a r s t r ă l u c i t p u r t a t ă d e „ C o n s e r v a t o r " .

D a r , c u s c h i m b a r e a e m b l e m e i ,

n u s e v a d e s l e g a t o a t ă p r o b l e ­m a l a c u n e l o r d e a z i a l e a c e s t e i r a m u r i d e î n v ă ţ ă m â n t r o m â n e s c .

S u n t i m p e r i o s n e c e s a r e s c h i m ­băr i d e p r o g r a m ă şi d e o r g a n i ­zare , r a d i c a l e .

S t r ă v e c h e a p r o g r a m ă a m a t e ­r i i lor d e s t u d i u , t r e b u e a d u s ă , m ă c a r d u p ă a t â ţ i a a n i d e r n g i -n i r e , l a c u r e n t . O c o m i s i u n e d e c o m p e t e n ţ e ş i n u d e f i g u r a n ţ i ş i d e s t r ă i n i d e c h e s t i u n i , t r e b u e s ă s t a b i l e a s c ă o n o u ă , c o m p l e t ă ş i l u m i n a t ă p r o g r a m ă , a d u s ă l a zi, d i n s e c o l u l t r e c u t u n d e a r ă m a s î n ţ e p e n i t ă .

C a t e d r e n o i t r e b u e î n f i i n ţ a t e . D e o r g ă , d e a n a l i z ă a r m o n i c ă , d e c o n s t r u c ţ i e m u z i c a l ă , d e d e s c i ­fra i , d e i s t o r i a m u z i c i i c u e x e m ­p l i f i c ă r i p r a c t i c e , d e c o r e o g r a f i c .

C u r s u r i d e i n t e r p r e t a r e , — a d ­m i r a b i l ă f o r m u l ă d e c ă l ă u z i r e m o d e r n ă a t a l e n t e l o r , c o m p l e t n e ş t i u t ă p â n ă a s t ă z i d e „ A c a d e m i a R e g a l ă d e M u z i c ă " — t r e b u e d e -- s e m e n i î n f i i n ţ a t e cât m a i s i s t e ­m a t i c şi i n t e r e s a n t .

N u m i r i l e d i n u r m ă , p o a t e şi a l t e l e , t r e b u e r e v i z u i t e c u с э а m a i s t r i c t ă i m p a r ţ i a l i t a t e ş i d a c ă e l o c u l , a n u l a t e .

E l e v i i i u d e i t r e b u e t o t a l m e n t e

î n d e p ă r t a ţ i . I n p r i m u l r â n d p e n ­t r u c ă n ' a u c e c ă u t a l a i s v o a r e l e d e i n i ţ i e r e a r t i s t i c ă d e s t i n a t e r o ­m â n i l o r , în tr 'o ş c o a l ă c a r e t r e b u e să d e v i n ă u n s a n c t u a r a l s u f l e ­t u l u i şi t r a d i ţ i i l o r m u z i c a l e r o ­m â n e ş t i . A p o i , p e n t r u c ă , p r a c t i c , n u v o r m a i l u a î n n i c i u n f e l p a r t e la m i ş c a r e a m u z i c a l ă r o ­m â n e a s c ă , î n c a r e p â n ă a c u m c ă u t a u s ă î n ă b u ş e e l e m e n t u l n a ­ţ i o n a l , o t r ă v i n d a t m o s f e r a p u r ă a t r a d i ţ i e i r o m â n e ş t i ş i dec i , ar , u r m a C o n s e r v a t o r u l or i c a s ă p r o ­f e s e z e î n a l t ă ţ a r ă s a u , p o a t e , c o n t i n e n t , s a u c a s ă r ă m â n ă d i l e ­tanţ i , iar o b l i g a ţ i a C o n s e r v a t o r u ­lu i n o s t r u n u e s t e d e a f o r m a n ic i u n a d i n a c e s t e d o u ă c a t e g o r i i .

Şi , a f a r ă d e t o a t e a c e s t e n e c e ­s i tă ţ i u r g e n t n e c e s a r e , m a i s u n t ş i a l t e l e , d e i m p o r t a n ţ ă t o t c a p i ­t a l ă :

U n l o c a l d e m n ş i a p t c e r i n ţ e ­lor u n u i C o n s e r v a t o r , o b i b l i o t e c ă uTiuzicală p u b l i c ă , u n m u z e u d e a r t ă m u z i c a l ă p o p u l a r ă , î n s p e ­c ia l şi , p e s t e t o a t e , u n sp i r i t n o u , u n e n t u z i a s m n o u , u n s u f l u n o u d e r o m â n i s m d e s b ă r a t d e f i n i t i v d e in f i l t răr i p a r a z i t a r e ş i d ă t ă ­tor d e v i a ţ ă n o u ă şi f e c u n d ă î n a r t a r o m â n e a s c ă .

UNIVERSUL LITERAR 28 S e p t e m b r i e 1940

V I T R I N A E U R O P E I G r u p u l jOraf ic

(Sala Dalles)

i d e a t i v a i g r a f i c e i s a l e , e m o r f o - I a n c u , Ş t e f a n c e l M a r e , C ă p i ţ a l o g i a e i î n s ă ş i . n u \ M o ţ a , M a r i n , i n g i n e r u l CU

IN VĂZUL TUTUROR mişcare necontenită şi necrista- înseamnă cultura in ultimă a-lizată încă în forme statornice naliză. Dar câţi îsi amintesc şi alta orânduită după normele n a r r n a „ a n i . a c t a ? N u m a i d e . =— — - i - ^ . i . Г П 4 . Ţara noastră a avut şi ea no »i m a u u u « « u u p o . u u i u » . « . n o r m a n p n t a s t a

P e n t r u i l u s t r a r e a s i m ţ u l u i de m e , A l e x a n d r u C a n t a c u z m o , T o t u f ^ u n u j r e f o r m a t o r g e n i a i . i n Romei eterne. A ş a fiind, Basa- P e r m a n e n t asta e c h i l i b r u a l c o m p o z i ţ i e i a j u n g i şi D o b r e , t r ă i e s c î n g r a v u r a lu i răstimpul cei mai frământat de rabia, dacă-şi v a cultiva mai de- P a r t e d e c a t ш a n u l S c o l a r l n c n e -u n e x e m p l u : P e r i f e r i a e x p u s ă B a s s a r a b p r i n c e e a c e s ' a u e t e r - îndoieli şi de neîncredere în for- parte sufletul ei ecumenic, ar iat acum, de curând, exemplul s u b N o 19 ( g r a v u r ă cu c u ţ i t u l ) . n i z a t î n s u f l e t e l e n o a s t r e . F a - ţeîe vii ale neamului, Corneliu putea fi o punte de trecere între de substituire a scopuri-N o u r i i p o r n e s c d e l à o r i z o n t a l e c u l t a t e a d e a p ă t r u n d e v a l o a r e a C o d r e a n u ^ ^ Ä . 1 ^ ^ / « ^ *r erà o realitate. Redusă , a un

.„ p a r a l e l e ca s ă s e r e s f i r e spre a c e a s t a v e ş n i c ă a s u f l e t u l u i r e - c a r e д е a s a l y a t d e I a d e z a s t r u ş i tea fi o trăsătură de uniri între r<>I auxiliar, cultura se anexa n-s e r i a e x p o z i ţ i i l o r s e z o n u l u i p l a s - p a s " , „ P e d r u m u l t a r g u i u a , d r e a p t a ' n evantaditu, e&hHiibraţii vêlait p e teăsăturifiie tunel figiutri, p e n t r u a cărei realizare s'au lumea romană şi lumea slavă, dicol, apendice insignifiant, ma-

de o s t r e ţ e l e g a r d u l u i m i c ş o r a t e f a c e d i n Al . B a s s a r a b m a i m u l t coalizat acum toate puterile de ; n j o c d e _ a fj u n m a l . d e discor- relui scop al convertirii şcolari-d i n oe î n Oe, p e r s p e c t i v a ! . A l - decât ) um p i c t o r . C r o n i c a r p l u t e i muncă, într'o salubră atmosferă d j e sau nadă pentru răpiri ne- i o r j a u n s i S t e m de non-valori.

t e r n a n t a o r i z o n t a l e l o r c u v e r t i - d e s t i n , B a s s a r a b n 'a a v u t , a s e - de pur ifie»™ ™°"1ачУ~» justificate şi păgubitoare pro-ideala a Patriei ne obliga prin craniului social adevărat in D a r -

fabrică de diplome şi titluri, de­nunţată în atâtea rânduri, nece­sita o reparaţie, care ca toate re­paraţiile necesare, la noi, fusese

se intitulează cartea pe care falsificată. Constrâns la solida-prietenul şi colegul nostru de re- ritatea cu inşi străini de sufle-

P a r e s e m n i f i c a t i v f a p t u l c ă r e m a r c a b i l e i n s t a n t a n e e ( , , P o -

t ic s 'a d e s c h i s c u g r a v u r i . E î n e t c . ) . c o n c o r d a n ţ ă c u î n c e p u t u l a c e s - D o m n u l D i m i t r i u - N i c o l a i d e t a d e e p o c ă i s t o r i c ă , i n c i z i u n e a d e f a c t u r ă m a i a c t u a l ă , a r e u n e

b ă r b ă t e a s c a î n l e m n , s c r i j i l a r e a o r i totuiţn c a r e - 1 f a c s ă v i b r e z ™ ^ ' " V f r a ţ l l a r л p r i n v e a c u r i, ^ a

a

e ^ u l u f £ £ ^ Ä ? - " ^ ' * * to ^ * " ^ ^ M m â B ^ ' d u r ă a m e t a l u l u i , î n s e m n a r e a linte. C e l e c â t e v a . M u s t r a ţ i i p e n - d a u ц п î n t r e g c o m p o z i . ţ i o n a i , d e n e v o i e s ă c e r c e t e z e m e ş t e r i s t r ă - a p u r t a t - o în sufletul s ă u , l ă s â n - ' s e c a n t ă , c u t ă i ş u l , p e r ă b o j u i t r u o p o e z i e " m ă r t u r i s e s c s u c - ц п е с л і щ , г и m i n u n a t . V i z u a l i - tai Diaiba i - a u mânia !U> s v â c n e - du-ne-o c a pe cea mai de preţ POEZIA LUI LUCIAN BLAGA

ŞI GÂNDIREA MITICA

docfie Constantin Fântâneru a ш s ă u t i n € r e t u l ş c o l a r a s u f e r i t

t r a n s f o r m a t î n p l a n ş ă , a f a p t e - c e s u l р э care l - a r a v e a d o m n i a t a t f i a p u r ă e s a t i i S Í a í ; , u t a d e a . t e l e i n i m i i , c a r e p c t u n e o r i greş i moştenire. El a văzut-o aievea, tor, f e ţ e l o r şi v i z i u n i l o r u n u i s a c a i l u s t r a t o r d e c a r t e . E î n s ă c € a g t à b u c a f c ă a s a c u m s e m n i f i . f a ţ ă d e a r t ă , n u greşesc n i c i c â n d

a *га"-° ̂ "VrrfіѴ̂ Л 'Жл " v e a c , m e n i t s ă s e m ă r t u r i s e a s c ă o toţi^ivă g r m d e duWt d n i m u l ^ a l t o r a m u l ţ u m e a s p i r i t u l r a ţ ă d e i n i m i l e s e m e n e . risit V i n У « а lor a S t ă a s t f e l p r i n p e r g a m e n t e , c â n d v a , a c e s t a n e f n n d l a n o i b ă t ă t o r i t ш r ă m â n D a b r i a n ş i B a s s a . B a s s a r a b are , î n g r u p , o p o - s u p r e m ă V e d e n i e . Corneliu Co-

A r t ă a g e s t u l u i , g r a v u r a e i n d e ravuilt. E l e g a n t ă i n a r h a i s m u l r a b c e | m u i in tere i sa in t z i ţ i e c a r e e a s a . Ca î n i s t o r i e dreanu ne obligă prin „exem- făcut-o să apară, recent, în co- „ a c e l a ş « m p m a i î n s t a r e s ă e x - s ă u v o i t ş i r a f i n a t , b u c a t a i n - á i n b K ^ l iberaturize i&'â î n s ă c e l ă l a l t g r u p al c ă r u i a d e r e n t plul vieţuirii sale de fiece clipă l e c ţ i a „Convorbiri literare". Citi- 0 pervertire ale cărei efecte so-p r i m e p r e f e r i n ţ a o m u l u i n o u t i t u l a t ă „ P h c e m i o s " . l a e x t r e m t e m e l e P c e t s u b t i l , V. e s t e , B a s s a r a b v i n e î n a r t a r o - văzul tuturora"... terii acestei reviste cunosc bo- ciale viitoare nu| trebuiesc neso-p e n t r a v a l o r i l e t r a n ş a n t e , p e n - o f o r ţ ă n e o b i ş n u i t ă ae d № - D o b r i a n ş t i e s ă c r e e z e a t m o s f e - m â n e a s c ă s ă a f i r m e d r e p t u l l a -După P™* lui, tineretul se găţm de sugestii şi adâncimea m - cot.te. Daca printre ei au exis-^ - U U U I U U * desprinse din cercul îngust al t e r p r e t a n l o r c r i t i c e a l e a u t o r u l u i , t a t s p i r j t e capabile să înţeleagă

realităţi mai adânci decât ale nsignelor galbene şi ale cânte-

î n celor convenţionale, aceştia n'au „cr i o r i ! " . m u l t e f e l u r i , m u l t e l u c r u r i . Ş i i ) C a m a î e u x " , c u d o u ă s a u trei c a t e l e ş i b i n e c u v â n t ă r i l e e i . R e m a r c a m a l t ă d a t ă , c u p r i l e - e c e r t c ă a r e m a i m u l t e d e s p u s , р і § _ г і а р н С а ѣ е p e a c e e a ş h â r t i e ,

j u î u n e i a l t e e x p o z i ţ i i a a c e l u i a ş d e c â t c e i c i t a ţ i p â n ă ac i . T e h n i c a a c e a s t a d i f i c i l ă î i p e r -g r u p , î m b u c u r ă t o a r e a d e o s e b i r e E x c e l e n t ă c a t e h n i c ă e g r a v u - m i t e e f e c t e p a r t i c u l a r e . P e r s o -d i n t r e m e m b r i i l u i , s e m n c e r t d e r a d - l u i M a r c e l O l i n e s c u . 0 e x - n a l i t a t e a s a i m p r i m ă t u t u r o r o -v i a b i l i t a t e a o r g a n i s m u l u i , o d a - p e r i e n ţ ă î n d e l u n g a t ă ş i s t ă r u i - p e r e l o r s a l e , m e l a n c o l i a a c e e a t ă c e f i e c a r e c o m p o n e n t î ş i a r e t o a r e , î n s l u j b a u n e i v i z i u n i o r i - n e l i n i ş t i t ă , a p ă s ă t o a r e a s t a r e d e r o l u l s ă u b i n e s t a b i l i t . „ D u b l ă g i n a l e , f a c d i n d o m n i a s a u n i n c e r t i t u d i n e ş i s u f o c a r e , c a r e î n t r e b u i n ţ a r e " n u f a c î n c a d r u l a r t i s t c u d e o s e b i r e i n t e r e s a n t , d ă p r i v i r i d e obsedai ţ i р е т е о -a c e s t e i f a m i l i i d e a r t i ş t i g r a f i c i , d. O l i n e s c u r e u ş e ş t e s ă r e d e a n a j e l c r s a l e s i m b o l i c e . M o d e r n

ION FRUNZETTI

SENTIMENTUL SINGURĂ­TĂŢII

a p a r e l a « m n u m a i c a o conse^

petreceri, artă şi studii, şi fu prins în vraja idealului de mun­că şi jertfă totală pentru clădi­rea unei Românii eterne".

Ce extraordinară intuiţie a d-lui Traian Brăileanu ! A-ceastă ieşire din incinta strâm-

Autorul ar putea ţi s oco t i t prabă , ca făcând parte din spe­cia apologetului entuziast, dar mai pe îndelete şi mai aproape de ade­văr se va vedea că el este un cri­tic circumspect care nu se pretea­ză la dialectica interioară a admi­

tă а confortului egotist, pentru ratorului lipsit de scrupule, stâr-а se dărui pedeantregul, clipă cu nindu-şi singur obiecţii îndoel-

cinţă a experimentării stării din clipă, IN VAZUL TUTUROR, nice pentru a şi le înfrânge, tot

fost majoritatea. Revoluţia su­fletului românesc trebuie să re­cucerească şcoala invadată de uniforme, şnururi şi ţicnale sieşi suficiente. Revoluţia are asupra şcoalei avantajul de a fi ea în­săşi o şcoală, dar nu numai a-

societate, altfel spus, conştiinţa Acest om care-i mai viu decât singur. Fântâneru are această tât. Angrenarea şcoalei în revo-de sine, ' caracterizarea indivi- oricare dintre cei vii, este printre caXiţate rarissmă a unei probi

r i P f ă t do i d l n t T P ei a l e c ă r o r pictural, c o l o r a t a d i c ă ş i ţ i n â n d p r i n f e l u l d e a s i m ţ i ş i e x p u n e , duală a sufletului se defineşte noi, familiar şi cald, nu abur de táfi profesionale care-i obligă m a n i e r e a s e m ă n ă t o a r e se e x p l i - s e a m a d e m o d i f i c ă r i l e s u p u s e d . D o b r i a n , e v a l o r i f i c ă a ş a £ * » H ^ a n l U t e . urna- I f ^ ^ ^ ^ ^ l c ă b i o g r a f i c : s o ţ i i C e g l o k o f f . o b i e c t u l u i d e a t m o s f e r a i n c a r e c u m ş t i u s'o i a c a m o d e r n i i : c o n ' e n t r a o b s e r v a ţ i a p r o f u n d ă tact nemijlocit. M a i a p r o p i a ţ i d e s p i r i t u l c l a s i c , l u m i n a s e d i f u z e a z ă , p e i s a g i i c a - c l i n i c . ş i p l i n a d e consecinţe importan-m a i p o t o l i ţ i şi m a i p r e o c u p a ţ i re , î n a î b şi n e g r u , n u s u n t t o - D i m p o t r i v ă , s ă n ă t o s , v o l u n t a r , te pentru închegarea unui__su- TOATE FORŢELE CREATOARE d e v a l o r i l e f o r m a l e a i e o p e r e l o r t u s i d e l o c g r a f i c r e a l i z a t e . U n e - s i g u r , Bassarab e a p o l o g e t u l u - colectiv, a unei conştiinţe - _ j r 4 t . m , , - . Ä H j r n m n „ 0 « r ™

„ .,, _ • . , , ., , . , ,. , ,„ . . . . etnice totalizatoare, — care ser- aie s p m r u a w t a p i r o m a n e ş t i re- і . е -ц ИИИѴИШ

e x p u s e , Таша ВаіПауге-Ceglo- o r i f c n d u l m i t o l o g i c al a r t i s t u - n e i a n u m i t e d a r z e m i t r a c e , u n e i v e g t e flrept a r g u n l e n t e s e n ţ i a l î m p r o s p ă t a t e vor conlucra la de- mlădiat, îl îndreptăţesc să fU koff şi Gh. Ceglokoff r e p r e z i n t ă j U i s e a d a o g ă v i z i u n i i r e a l i s t e , p a r t i c u l a r e n e c l i n t i r i d i n p e r s - S U sţj n erilor formulate de d-1 săvîrşirea în forme comunica- tăzi unul din cercetătorii cei c a f u n c ţ i e i n g r u p , t r a d i ţ i a t e n - C o p a c i i p a r a t u n c i b a l a u r i s o l - p e c t i v a u n e i v e ş n i c i i s p i r i t u a l e . Traian Brăileanu, ministrul e- b ^ e

w

a su1l?tuVui românesc regă- -----• - - -n ă z u i n d spre p e r f e c ţ i u n e a Z 0 Ş i s i f u m e g â n d , n o u r i i e x e c u t a F i g u r i l e s a l e d e e r o i d i n t r e c u - ducaţiei publice, în articolul in- s*-£owa ?i marea misţunecare-i

s a b a t h u r i v r ă j i t o r e ş t i . V i z i u n e a t u l . i s t o r i c a l R o m â n i e i ş i d i n i s - J f f ^ g ^ ^ ^ ^ ä S s Z ţ a m d e d m -~т.:л ^ . - - : „ ; „ Î . . paginile ІП

шга, formei.

s ă - ş i c u l t i v e ş i m ă r t u r i s e a s c ă re­zervele, îndoelile sau nedumeri­rile. O adâncă pătrundere a sen­surilor culturii şi o afinitate sin­ceră cu poezia, î n s i i ş i r i p e care deprinderea de a comenta feno­menul literar le-a îmbogăţit şi

ie as-mai

pregătiţi pentru înţelegerea ma­nifestărilor de cultură românea­scă, ceea ce noi socotim că este.

C o n c e p ţ i a a r t e i d o m n i i l o r l or f a n f t a s t i c ă a d - l u i O l i n e s c u ^ s a t o r i a p r e z e n t u l u i « ^ e t e r n , a p a r ^ a l r eţ i s t e i I n s e , m n a r i 5 0 _ c h i f o r Crainic _.. > І 0 „ ; , с е septembrie 1 9 4 0 ) . 0

Conştiinţa de sine nu îi este e m a i c u r â n d a p r e p i a t ă d s r e a - c o l o r e a z ă c â n d c u d u h de b a - v o e v c d a l , î n n e c l i n t i r e a lor , c u aotogïce "ш"Septembrie Î 9 4 ~ 0 ) . ^^^flj^I™^**?.***:

- . , , , . . . . u j ä KihUn Cooüpp o î n c ă tnob *аімгтнпв А Я * Р n a fată п Л ^ н . * . л~ ̂ і— ti c h l d riumarul pe Septembrie ai

REVISTA „VREMEA"

l i s rnu l m i m e t i c . î n t r ' o t e h n i c ă l a d ă , c â n d b i b l i c . C e e a c e e î n s ă t o a t e tâlcuriILet d a t e p a f a ţ ă . a ş a d e f a v o r a b i l ă expresiei, a - m a i i m p o r t a n t d e c â t s u b s t r a t u l H o r i a , C l o ş c a , C r i ş a n , A v r a m

c e ş t i d o i a r t i ş t i s e p r e o c u p ă d o a r _ d e reproducerea o b i e c t u l u i . C u m g r a v u r a p e r m i t e e f e c t e d e e c l e ­raj n o c t u r n , p r i n a b u n d e n ţ a n e ­grului , , id. C e g l o l q o f f şi-a a l e s m u l t e s u b i e c t e d i n l u m e a n i i -піѳг ійаг . R e i u ş i t e — r ă m â n â n d î n s ă î n p l a n u l i n t e n ţ i e i f i g u r a ­t i v e , r e p r o d u c t i v e şi n e i m p l i ­c â n d s e m n i f i c a ţ i i a d â n c i — s c e -

luţie devine posibilă prin afir­marea practică a pedagogiei re­voluţiei, ca fapt nu ca principiu.

Extrăgându-se din istoria vie şi permanentă г unei revoluţii, elementele care înseamnă şcoală a revoluţiei, se ajunge la revo-luţionarea şcoalei.

Cultura — via^ă a spiritului, e o formulă rodnică numai pentru spiritele vii, sau în stare să vie­ţuiască. Deşteptarea latenţelor spirituale, sguduirea inerţiei ma­teriei, iată rolul şcoalei revolu­ţionare. Şi nu pentru revoluţie

Sub semnul Marei Aventuri: Alexandru Cantacuzino

F e r i c e s c d e p e a c u m p e a c e l a c a r e v a fi c r o n i c a r u l v i e ţ i i a c e s -

n e l e s u r p r i n s e î n î n t u n e r i c u l g a - t u i c a v a l e r f ă r ă p r i h a n ă a l M i ş ­e l e cari i L e g i o n a r e ; î i v a fi d a t a -

, . , . Revistei Fundaţiilor Regale. O a «apărut, sub vechea conduce-daţa insului .omenesc ca o con- r e c e pit«Iare »ehementa.- ce-o jtoet " a d-lnl Vladimir Al. Donescn, , 4 , , л . secinţa nemijlocita a ind.vidua- _ { c g n u t r e b u i e s & ^ j i e _ îndată ce prigoana împotriva pregăteşte o astfel de şcoala, ci hzarii lui biologice, odată cu ve- a r t a romănească, în perioada Ro- sufletului românesc a fost opri- p r i n r e v o l u ţ i e , pentru viaţa ade-mrea pe lume. Individualizarea m f ; T l i e i M a r i : tă, îngăduindu-se iarăşi e xpri- vărată. Cucerirea şcoalei e lui sufletească începe să prindă „Două decenii de huzur au marea lui deplină, neprefăcută, contur abia prin intrarea lui în trecut ca un vis. Au fost dece- Amintirea Căpitanului şi a le-procesul dailectic care-1 pune în п і й е biruinţa, pe care n'am gionarilor jertfiţi pentru răs-contact cu ceilalţi oameni. Cu- ş t i u t s'o respectăm. Orice Ы- cumpărarea sufletului româ-noscându-şi semenii el începe ruinţă naţională e o floare cu lu- nesc din păcat este invo-să se cunoască pe sine. Se poate ferul în lumină, dar cu rădăcina cată cu pietate şi înţelegere, în-conchide altfel că libertatea "m c i m i t i r u l jertfelor. Arta noa- sufleţind râvna tuturor colabo-persoanei umane, adică suprema sJră a uitat repede sacrul cimi- ratorilor revistei dintre cari

l e r i i l or d e c ă r b u n i , p l a c . s u n t l i p s i t e d e f o r ţ a c a r e l e - a r p u t e a a c o r d a s e n s d r a m a t i c . T u ­r i s t i c ( î n ţ e l e s e , p e i s a g i i l e p ă c ă -t u e s c p r i n p u n c t u l d e v e d e r e f o ­t o g r a f i c d i n c a r e s u n t a l e s e . F o a r t e j u s t e l e t r a n s p u n e r i î n a l b ş i n e g r u a l e d - l u i G h . . C e g ­l o k o f f , s t ă p â n i n d u i - ş i c e x t t e h n i ­ca , d e p ă ş e s c p e a l e d - n e i B a i -lla'yre, d e f e c t u o a s e u n e o r i ( d e

A v e t ™ rîi.n n o u ш c o n d u c ă t o r cucerire a conştiinţei cunoscă- t l r a l jertfelor, ca sa se îmbete mulţi ne sunt cunoscuţi şi îi pre Aveam am nou un conaucamr. • * termen л и т ш і і d e Parfumul florii Arte

C ă p i t a n u l e r a î n c h i s , dar m I o a r e a P a r e ca шшпш iermen înaenvnchint in mnr s c h i m b e i r e u l ă r i l e şi m a n i f e s t e l e al procesului dialectic prin care ™ a s m i n a mgenunchmt la mor

şcoalei e ulti­ma dintre cuceriri, desigur. Vol-picelli a înţeles faptul. Dar e singura cucerire care nu are dreptul să se socotească niciodată deplină. De aceea, odată şcoala cucerită, revoluţia nu se inutili-zează. Dar, în acest ultim caz, şcoală şi теѵоііцфіеі devin acelaş

c e s t u i b i o g r a f să t ă l m ă c e a s c ă u n a d i n e x i s t e n ţ e l e c a r e d a u s e n s şi

lu i A l e x a n d r u C a n t a c u z i n o i m p i n g e a u d in n o u măsoare că tre

e x p l i c ă î n t r e a g a t ă r i e s u f l e t e a s c ă v i c t o r i e . Ou c â t ă î n f r i g u r a r e a ş -a M i ş c ă r i i ; p e n t r u c ă î n f ă p t u r a t e p t a m s e r v i e t a î n d e s a t ă c u m a -C o m a n d a n t u l u i L e g i o n a r A l e x a n ­d r u C a n t a c u z i n o — L e g i u n e a îşi g ă s i s e u n a d i n c e l e m a i d e s ă v â r ­ş i t e î n t r u p ă r i .

A r i s t o c r a t p r i n n a ş t e r e , d i p l o ­m a t p r i n v o c a ţ i e — cei care l - a u c u n o s c u t şi ce i c a r e n u l - a u c u ­n o s c u t s 'au p u t u t î n t r e b a n e d u ­m e r i ţ i ce l e g ă t u r i p u t e a u f i î n -

toare apare ca ultimul termen n u m a i de parfumul florii. Arta ţuim. •^P-stră na mgenunchiatla mor- Sunt d-nii Constantin Noica, Іщоті minte, ci a sburdat pe deasupra Vladimir Donescu, Ion Anestin, lor urmărind fluturii Ъ к а г і ai I u l i a . n y e s p e t s t e f a n I o n G h J estetismului individualist, daca g h e A r A c t e r i a n c i r i l V a r n a v

U e " î h U

t ^ r e z l i ^ T 1 ' G a b r i e l Bălănescu, Aurel CălU l ab i c j ai o b s c u r i t ă ţ i i singuratice. ' Două decenii ea a luat în deşert numele patriei, cu iluzia că se ri-

prin d i c á ' I i b e r â ?i trufaşe, în aburii v a d ă k ^ e " m a r e " M a t i t~a~fOTt de sine o libertate f a m a ţ i ai umanităţii. Am în- ^ с п Ы Totu, publicată in nu-v a a a r u d e m a r e , p e a t â t a l o s t y v nevain dp li- 1 i e r a t í a r a od^nă a c e a s t ă d e s r ă - marul de Duminica trecută ne h i _„ Ѵ а 1 л . . -d e scurva. S p r e t o a m n a v e s t e a e ™ J J ™ " a J e

g i % dăcinare şi această dezertare. A îngădue să măsurăm încă odată Ь і Г С ' V a l 0 n l a c a r e A n « l l a r ^ s -d r a m a b c e a _ a r e s t a n n e - a j o v i t p e „іТЖи a iSíeiX o vrerne- şi încasam ie- pierderea pe care literatura Ä ^ * № * t e ^

n i f e s t e î o sa l e , p e o a r e l e î m p ă r ­ţ e a m apod. o a m a r a z i l o r s p r e a î m p â n z i B u c u r e ş t i i c u e l e .

D a r p e c â t a fost b u c u r i a e -

se constitue şi se desăvârşeşte comunitatea umană.

OMUL GENIAL î n / ă f i ş e a z ă suprema arcuire a persoanei omeneşti în tendinţa ei statornică de a-şi cuceri

nescu ş . a . O nuvelă inedită: „Din amin­

tirile maiorului Ghiţescu" de

NOTE DESPRE ANGLIA, s e m ­n e a z ă Giovanni Papini î n N r 6 al .eiviiistei ,Д1 FAmtespizio" ( A n s X I , I u n i e 1940, Х Ѵ П І ) .

A n g l i a е „ n a t u r a l i t e r a n t i c r e ş ­tină",, s c r i e Pa ip ta i . O r e ş t i i n i s n i u i î n s e a m n ă s ă r ă c i e , u m i l i t a t e , i u -

e x e m p l u N o . 8, M u n ţ i i d e l à t r e a c e s t P r i n c i p e , c ă r u i a îi s u C u r t e a d e A r g e s ) p r i n d i v i z i u - r â d e a u p e r s p e c t i v e î n c â n t ă t o a r e n e a î n r e g i s t r e ' f i c t i v e ş i f a l ş i - î n d i p l o m a ţ i e , c u o m i ş c a r e d e

t o ţ i . A c ă z u t a p o i C ă p i t a n u l . A Г к и ^.'T" s ^ r u a « w l e i m " ş i £ c u totul din Sn —'rânrTtenrin ZZT"* *7 . <

ѵ а г е . м«*гашга o r g o l i u l s,- f a r ! s e l 4 m l : , ' n B l r , i ' ^ c ă z u t V a s i i e C r i s t e s c T S u f l e t u l ^urafi dureroase şi pe aceeaşi ГйеіГса batiocoreS 7 ^ JntTi f ? U , e r r i . ° Р Г Ш r ă p u n e - * • • ^ 1 S m X Ù n ^ s t c ' m че n l i r n h a d e l à î m c h i i o a r e a în masură cu dorul intens de a re- " f , o a l ^ c o r f o . geniul etnic şi rea acestui prozator m s e plimba a e i a m c r i i s o a r e a m .sufleteşte în comunitatea m n e a l a u n Ve fruntea de un de- \ i s t excepţional c a r e z ă c e a c u l a n ţ u r i la p i c i o a r e ^ Д ^ » щ^Тііо- eJL?J^ilor ?\ І** ^Р^оп^.

r i a l r e s c . A n t i c r e ş t i n i s m u l e c h i v a l e a -

P r i n c i p a l e C a n t a c u z i n o , la h o t a r e l e H o r i a br i e .

D u p ă c e r e n u n ţ a s e la car ieră .

r e v o l t ă r o m â n e a s c ă . Şi to tuş i , t a t e a p l a n u r i l o r u l t i m e . s i m p l u — s i m p l u , a ş a c u m se

D o m n u l G h . G r o s u , a t r a s de i a c n u m a i g e s t u r i l e m a r i — P r i n . a l e g o r m e s ă r ă c u ţ e c a s e n s , ş i c i p e l e Cantacuz ino^ a r e n u n ţ a t la

. . f , c a r i e r a duplomatoca, la r a n g u l şi A l e x a n d r u C a n t a c u z i n o a r e n u n -f a c n e c a r e a l i z a r e — a c e e a ş 11- l a c o m o d r t ă ţ i , i e s a l e ş i - a d e v e n i t taft. l a v i a ţ ă . N u - l p o t v e d e a î n g u r ă f e m i n i n ă , î n a c e e a ş p o z i - c a m a r a d u l t u t u r o r o r o p s i ţ i l o r d i n f a ţ a p l u t o n u l u i d e e x e c u ţ i e , d e c â t tie î n d i f e r i t e d e c o r u r i î n s ă , r e - a c e a s t ă ţară . C r e d că n u m a i c u - t o t s i n g u r , to t dârz , c u a c e l e a ş i p r e z i n t ă f i e c a r e a n o t i m p p e r ă ţ e n i a s u f l e t u l u i s ă u ^tânăr l - a p r i v i r i d e f lăcări , c u a c e i a ş i h o

i c i p a l e C a n t a c u z i n o , la h o t a - • - ' ^ ' - l l o n d a m n à conlti c r e d i n t à . Spiritul acesta centrifu-ţăr i i u n d e lucra p r o f e s o r u l \ a r e a l a c a r e içoriaamna conşti- j d ă . f - . „ n t r J ^

ія Ч і т я Чі яг,™ 99 ЧргЛртп m t a d e s l n e - Fiindcă această de- %„• auşmanos jaţa de patrie şt ia S i m a . Ş i a p o i , 22 S e p t e m - s ă v â r s i r p „ „ „ - t i i r l . e , , „ ,« ,„ • , , „_ de^ averile ei duhovniceşti, şi-a

JUDEŢUL MEU

şi memoria- z ă d u p a a c e ] a ş -™-r o m a n i t a t e a " . U n i t a t e a , l e g e a ,

r o m a n ă , pr i -

. , . . . . . . p u t u t f a c e să înţeleagă, î n z iua r a n d , ş i d i v e r s e e r e a l e - i l e i - c â n d v i z i t â n d C a s a V e r d e s . a î n _ c o m i t e g r e ş e a l a d e a r e d u c e l a m L e g i u n e , c ă n u era v o r b a p l a n s p a ţ i u l , a p r o p i i n d u - s e a s t - d e n i c i - o revoltă, c o n t r a n i m ă -fel >de d e s e n u l i d e o g r a f k a l c o - n u i — ci n u m a i d e o i s b u c n i r e

. . d e c r e a ţ i e r o m a n e a s c a , p i i l or , u n e o r i . D e s c i f r a r e a m i c i - I n п о ш l u i v i a ţ a i e g ! ; 0 [ n . a i . ă ,

t ă r î r e a m o a r t e .

o m u l u i p r e g ă t i t d e

săvârşire a conştiinţei individu­ale nu înseamnă un popas defi­nitiv, un îngheţ al sufletului în contemplarea de sine. In aceasta constă tragedia geniului : „pen­tru a se cunoaşte pe sine el are nevoie să fie cunoscut şi înţeles de altul".

Colectivităţile omeneşti, străbat

duhovniceşti, şi-trăit veacul ş j va să dispară ca un s tr igoi".

ÎNLĂTURAREA SPIRITULUI CENTRIFUGAL

d i n c u l t u r a r o m â n e a s c ă t r e b u e să f a c ă loc r e î n t r o n ă r i i a r t e i şi

S e chiamă poemul ce l-am pri­mit de c u r â n d , d e l à a c e e a c a r e - l

r a ţ i u n e a , o r d i n e a , m e s e d i n p a r t e a A n g l i e i r e p l i c a „ c o m m o n s e n s e " - u ' l u i e m p i -r is t , s c i z i o n a r . Ţ a r a B i b l i e i A n -

semnează Silvia Zaharia, elevă ^ а ? Л d e s i g u r , ţaira V e c h i u ­l u i Teistaimient. E n g l e z i i suant m clasa a opta la liceul din Tul

cea.

Am transcris în alt loc dir re vistă, cu titlul „Privelişti din ju

l o r p ă t r a t e m i ş u n â n d d e f i g u r i , A l e x a n d r u C a n t a c u z i n o n'a fost p r i m e l j ; ( j i e — î n i o c să -1 î n s p ă i

_ _ _ ş i e l e e p o c i de criză întru totul l i t e i I 1 a b u r i á » ш s u p e r b e l e demi i i i - d e M Tulcea", câteva fragmente E x i s t e n ţ a l e g i o n a r a a P r i n c i p e - asemănătoare cu drama singu- d e s l u j n i c e alle ţăr i i , a l e s t a - descriptive, puternic evocatoare

lu i C a n t a c u z i n o e s t e c u a t â t m a i rataţii insulare în care se sba- t u ! l u t . n e a m u l u i " . î m p r e j u r ă - Frumuseţile acestui tinnt " p u ţ i n e x p k c - a b . l a p e n t r u c o d m t e c o n ş t i e n t d e n e a j u n s u r i l e e i « l e c a r e f a c ou p u t i n ţ ă r e d o b â n - sepue a c e s t u i ţinut duna-a f a r a m i ş c a r n , c u c a t f i e c a r e i n s u l g e n i a i 0 >>nebunie colec- d l r e a d e m n i t ă ţ i i p i e r d u t e s u n t r e a n - u n d e farmecul peisagiu g r e u t a t e , f i e c a r e p i e d e c ă , f i e c a r e " J J - " . . . . — * — •

et, d i n p r i c i n a , aicaalsta, a n e v o i o a ^ s ă ş i n e p i c t u r a l ă . U n d e f e c t î l c o n s t i t u i e ş i d u b l a c o n t u r a r e a f i g u r i l o r : o d a t ă I n n e g r u , f i ­

r e ş t e , î n j u r u l c ă r u i a s e s a p ă o d â r ă d e a l b , c a r e n u î n s e a m n ă u n d e t a l i u o b i e c t i v , c i o m a ­n i e r ă i n d i g e n ţ ă de a i z o l a o b i e c ­t e l e a l t f e l d e c â t p r i n j u s t e l e v a ­lor i .

AccCo -unde d. G r o s u e a u t e n ­t i c , e î n ineusibele ( t r a n s p u n e r i d e p i e t r e

p u r t ă t o r u l u n u i n u m e p e care „ G a r d a " să-4 „ s p e c u l e z e " . N u era î n o b i c e i u l „ G ă r z i i " şi n u p e n t r u a c e a s t a veni ise el a l ă t u r i d e C ă ­p i t a n şi M o ţ a . Ş i - a p ă s t r a t însii şi a i c i d i s t i n c ţ i a lu i , n o b l e ţ e a lu i I n l o c d e a j l s u p ă r a s a u s t â n j e n i , a c e s t e a a t r i b u t e a l e c a r a c t e r u l u i s ă u Í1 ( întăreau î n c r e d i n ţ a fa ţă d e C ă p i t a n .

F i g u r a P r i n c i p e l u i C a n t a c u z i n o a d e v e n i t as t fe l , cu f i e c e zi, u n a d i n c e l e m a i iubilte î n m i j l o c u l M i ş c ă r i i L e g i o n a r e .

m a n t e , î l î n t ă r e a şi m a i m u l t în c r e d i n ţ ă . P e n t r u e i , v i a ţ a l e g i o ­n a r ă a v e a u n s e n s d r a m a t i c , p e

c a v a l e r u l c a r e n'a d a t n i c i - u n p a s î n a p o i . S u n t l u c r u r i c a r e n u se î n ţ e l e g logic. D e a l t fe l , n u „ log i c " s e p o a t e e x p l i c a l e g i o -n a r i s m u i lui A l e x a n d r u C a n ­t a c u z i n o , a ş a c u m d e s i g u r s'ar p u t e a e x p l i c a l a mul ţ i , aujţii d i n ­t r e l e g i o n a r i . E x i s t e n ţ a s a l e ­g i o n a r a s e p e t r e c e m a i m u l t s u b s e m n u l u n e i M a r i A v e n t u r i o r ­todoxe ş i r o m â n e ş t i . U n a d i n a

^ ^ _ _ peisagiului tivă" sdruncină Îa"un"~mom7nt d e o p o t r i v ă d e î n s e m n a t e d e ş i r i - natural se prelungeşte în trecut dat aşezările sociale, făcând cu d : ' c a d i f i c u l t ă ţ i d e o s e b i t e . N e g r e - p e firul amintirilor istorice neputinţă înţelegerea şi deci co,i- ??> c o n d i ţ i a n e g a t i v ă a p u r i f i c ă - u r n e c o n c r e t p r n r e

lucrarea diferitelor grupuri. Sen- ™ ^ * 1 1 româneşte' d e e l e m e n - " ™ e C 0 ™ 5 c a r e i m b

timentul neîncrederii reciproce t?4 Уе™ІІ|ое d e v i n e a p l i c a b i l ă fl r e v e n a calatorului, se resfrăng autoare, în-

cu ie pasul

c a r e l - a î n ţ e l e s şi trăit . A fos t a d â n c e ş t e criza, macină idealurile Ш а ' întârziere . N u î n s ă ş i a c e e a în versurile tinerei şi normele colective şi distramă a . ooneepţ i ie i u n i c e ş i t o t a l i t a r e a tr'un fel celulele sociale, izolând insul o- ѵ І , е } ! І d e ^ а o b i e c ţ i a p o s i -m e n e s c într'o singurătate anar- .. . , . •<- 07>,lm„-„ts . , • Î „ ЛЪНЛ T 1 "<»t hică, fără a avea măcar refugiul ' ^ a r t i s t u l u i , o a r e s e v r e a n e - e ^ u m e m t i r a . Surprinderea plă- m 1 8 7 4 , L l o y d G e o r g e î n 1863

bi lă a unui- .conflict î n t r e comşti

care îlătură orice urmă de reminiscenţă didactică

e v r e u n o r d i c i . A n g l i a " n u i a r t ă G e r m a n i e i , i p o c r i t , d o u ă l u c r u r i : de a f i c r e a t cu H e g e l , teoria s t a ­t u l u i a b s o l u t , şi d e a f i n ă s c o c i t t e c r i a r a s s i s t ă . D a r , o p u n e P a ­p i m , T h o m a s H o b b e s d e M a l m e s -

Ä l ^ 8 - 1 « 7 9 ^ " ' a e l a b o r a t e l c u a t â t a t i m p m a i î n a i n t e , t eor ia s t a t u l u i a b s o l u t î n a j s ă u c e l e b r u „ L e v i a t h a n " ? s a u p o a t e шЙяйГ^4, I b é r i á i n т « ^ ~ . Ш ) ' e n g l e Z d Í n P O r t h s -

m a i m a i n t e d e r e g i m u l n a z i s t •> A n g l a e ţ a r a „ B ă t r â n i l o r " s u s ­

ţ i n e Р а р . ш . Ş i c i t e a z ă : C h a m -ЬгТш?л' l\ an,1' C h u r c h i l l n ă s c u t

C â n d I o n e l M o ţ a a h o t ă r î t să

P u l p b u r a l e , "(CaWui fÄari К ^ Г с А ^ ^ е і е A v e n t u r i c a r e d a u c o n t u r ş i ^ ^ ^ Г ^ г ^ ^ , ^ H n an­trat, d e p i l d ă ) , s a u a c o l o u n d e m t r e a g a v i a ţ ă ' . a a . c ^ ^ ^ ' J i s ^ 'ca™ Xîfâ t o r i t a t e a l o r m o r a l ă > P " í e -l e i m i t ă s c h e m a t i s m u l , t e h n i c a f ia t ş i A l e x a n d r u C a n t a c u z i n o , b ă r h l t ă t ÎÎmTi târTăr Д A t a r e a festivă a scrisului şi graiu-s i n b e t i c ă , a b r e v i a t ă : M i h a i şi P l e c a s e a c o l o c u u n tel p r e c i s : ^ L S Ä u t e a l ficS- f ' J ^ f ^ ^ ^ ™ » " * * -PratW B u z = s t i M e d a l i i ! » s i m o - s ă m o a r ă - C a ^ М о ^ ? ; M a r i n - b i l e zorientae imaginea unei ordine F r a ţ i i Buzvşb i . м е а а і ш . ş i m o ş t i a u c ă m o a p t e a l Q r y a rodi ^ oi-ie. . s o c i a l e la cari ele pot participa,

n e d e i e a n t i c e t r a d u s e p e l i m b a m o a r t e a l or v a î m p i n g e L e g i u - ? . . ^ ! i m a i . . s u ' 3 . . ? 5 ^ , s e m , n ' « P ^ f ?r™ c a r e P°t comunica, se pot g r a v u r i i aai

creaţiei artistice în care să-şi •poată regăsi echilibrul.

Apariţia marilor reformatori sociali este providenţială pentru societăţile bântuite de criza idea­lurilor colective. întocmai cum ar t i ş t i i c o m u n i c ă p r i n o j i era d e

s t â n j e n i t ă ş i a u t o r i t a r i s m u l podi- cută a compunerii credem s'o fi S c r i i t o r i i oairi d e ţ i n swfcâew» C o n t a c t u l nemijlocit di | « аГ Í Г

u n a s e m e n e a o o n f l i o t n u î ş i v a t T e «""firea proaspătă a fetei în- a n i ) Tentativei?' t?' ^ ( M

a v e a l o c u l , g r a ţ i e a d e z i u n i i 'liber dragostită de geografia pitorea- i a z ă î n t o t d e a u n a î n д Т 6 Ş U C c o n s i m ţ i t e a a r t i s t u l u i l a n o u a s că a ţmutului natal Ş i farmecul, p r e s i u n e a b ă t r â n l or E x e m n h , i l 0°Smute

at?or :itar s 'a o ă s e u t " ^ ^ ca o c o n c l u z i e m â n t u i t o a r e a e x - PnvellHei. c e s u l u i d e l i b e r t a t e . C i n e r e i a u - ?i comunicativ care mlădiată n o a s t e a c e s t e x c e s s u b toate as- conturele venerabile ale amii-p e c t e l e lu i d e v a s t a t o a r e a d e r ă h r n h i l n r . ' fără p r e g e t l a regimul l c h e m a t b r a h U o r , ^ ^e cea mai curată s ă - i p u n ă c a p ă t . E v o r b a , p r i n e s e n t ă Urică. Putem să-l numim,

deopotrivă actual şi legendar al d " i ! m f A n ! t h o n y E d e n ' e n u m a i Suflul de viaţă cald d u n ă тЛі̂ ' А П?И а n u m a i e-

ţ a r a d e c u l t u r a . Şi iarăs.i : Á n -gi ia n u . . . e t c . , e t c . E T C . , E T C .

:e ъгаииьа p e íiiuua m o a r x e a l or v a î m p u n g e J - « g i u - . r , Г - , — V " *" f^i wi«.»««.-!*, s e put, u , r r n a r p H „ _ i: J Q Л fnrn ipnmr, л „ „ „„-j

toată savoarea tor n e a c ă t r e v i c t o r i e ^ D a r , d r u m u l ^ * s e j a l e ? c o n ţ i - înţelegere. Aşa au procedat Hitler S a t ó í t e Z A t Zi -ТЛ" * ™ ^ o r i g i n a l ă , d e n o t â n d c h i a r u n m e ş t e ş u g a r î n c e r c a t .

I c o a n e l e d - l u i G h . N a u m , i m ­p r i m a t e p e p â n z ă d e i n , f a c , p r i n m a t e r i a l u l î n t r e b u i n ţ a t , u n e f e c t c e s p o r e ş t e p e a l i n c i z i u -n i i . G r a v u r a e d e a l t f l e l , 50% d a t o r n i c ă m a t e r i a l u l u i . T r a d i ţ i a i c o a n e l o r e c e a b m a n i t i n ă , u n e ­or i m a i a p r o a p e de r i g i d i t a t e a

lu i M o ţ a şi A l e c u n ' a v e a n u m a i a c e s t s e n s l e g i o n a r . Ei a p ă r a u a -c o l o C r e ş t i n i s m u l ; a fos t da t d e ­s i g u r d e D u m n e z e u să f i e scr i să d e c ă t r e e x p e d i ţ i a lu i I o n e l M o ţ a , u n a d i n p a g i n i l e c e l e m a i î n ă l ­ţ ă t o a r e î n i s tor ia S p a n i e i lu i F r a n c o .

n u e , la tot şi la e l î n s u ş i î n p r i - ş i M u s s o l i n i c a r i au izbutit să m u l r â n d ; n u m a i s u b a c e s t închege la un moment dat s e m n p o a t e fi î n ţ e l e a s ă c r e d i n ţ a — momentul cel mai critic din lu i p â n ă l a m o a r t e î n C ă p i t a n şi istoria comunităţilor naţionale L e g i u n e , î n f r ă ţ i r e a lu i c u o ş t i - respective — printr'un consens

a l e subversivei r i l e r o m â n e ş t i „Gărz i d e fier'

N u m a i c i n e v a d i n l ă u n t r u l M i ş -T r e c â n d p r i n b o t e z u l r ă z b o i u - car i i î ş i p o a t e d a s e a m a c u c â t

lui , a l m i z e r i i l o r d e to t fe lu l , al î m b o g ă ţ e ş t e A l e x . C a n t a c u z i n o o b o s e l i l o r , P r i n c i p e l e C a n t a c u - i s t o r i a L e g i u n i i ş i n u m a i o m u l , . z i n o s'a î n t o r s d i n S p a n i a d e s ă - d e m â i n e , orniuil p^r , n o u — v a d u i ţ i de sentimentul singurătăţii. v â r ş i t în. c r e d i n ţ a l e g i o n a r ă , şt i c u c â t l - a î m b o g ă ţ i t p e ei Dar in acelaş timp, în mintea lor

unanim, conştiinţele i n d i v i d u a l e anarhizate, într'o irezistibilă con­ştiinţă etnică totalizatoare a tu­mor energiilor răsleţite

c . „. . m a i p e c e t e a „Şi ex, oa ş i ce i l a l f i oameni d m ^ »

a d e r e n ţ ă a i n s u l u i s u p e r i o r , o a r e e (artistul, l a a u t o r i t a r i s m u l p o ­lit ic . I n aicest caz, u n oonf l iot o u m ar f i ce l p o m e n i t m a i s u s n u - ş i m a i g ă s e ş t e tocul, d e v r e m e c e a d e r e n ţ a i!ia r e g i m p e temeiul c o n v i n g e r i i dă n a ş t e r e u n u i га^ p o r t c u t o t u l n o u î n t r e a u t o r i t a t e şi i n s , u n r a p o r t oe p o a r t ă t o c -

'liibertăiţii i n d i v i -

poezie.

MENALC

REVOLUŢIE ŞI ŞCOALA

Citim în CIVILTA FASCISTA

INTORNO AL PROVINCIA-LISMO.

Formula 0 c r u n c ă A n a c ] e t t o

M a r g o t t i în ultimul număr (8 Septembrie W40, XVIII), al săp­tămânalului „ M e r i d i a n o di R o ­ma", s t o a r c e r e a la regionalism e o manevră necesară, după so-

vremii lor, fură isbiţi şi zgu-

An. VII Nr. 3, 1 9 4 0 (XVIII), sub c o t e a l a tuturor inşilor conştienţi titlul „ S c u o l a e R i v o l u z i o n e " , ur- d u subteranele legături ale s p i r i -mătoarele rânduri ale lui L u i g i t u l u i c u a m b i a u ţ a în care s'a e. V o l P i c a l l : „La riconquista della x e r c i t a t - Frica de a părea „pro.

slavă a g r a v u r i i r u s e ş t i , a l t e - „ C o r p u l M o ţ a - M a r i n " c u p r i n z â n d m o a r t e a l u i A l e c u . s'a desluşit imaginea unei coma- î n funcţie de aşezarea geografică scuola sarà la più difficile e l'ul ѵіпсЫ", produs al prestigiului de P r i n toată a c e a s t ă e x i s t e n ţ ă a nitaţi menită să pună capăt fră- şi trecutul acestui ţinut, ne este tima delle conquiste rivoluzio-

DESTEVUL BASARABIEI

or i a m i n t i n d s t â n g a c i i g r a v o r i r o m â n i b i s e r i c e ş t i , p e p r o t o i e -r e u l M i h a i l s a u p e G h e r v a s i e .

F a r m e c u l i c o a n e l o r a c e s t o r a p o a t e t o c m a i p r i n a c e a s t a s e e x p l i c ă . I n Acuaforte, d. G h . N a u m r e a l i z e a z ă e c r e c t ş i c u s u ­f i c i e n t ă v e r v ă , o p e r e m a i m o ­d e r n e c a t e m a t i c ă ş i f a c t u r ă . L a fe l d e abi l m â n u e ş t e ş i t e h n i ­c a n u m i t ă , p o i n t e s è c h e , i a r î n

e l i t a m o r a l ă a L e g i u n i i , c u p r i n ­z â n d o a m e n i i c a r e a u r e n u n ţ a t l a t o t c e a c e e p ă m â n t e s c î n n o i p e n t r u b i r u i n ţ a u n o r a s p r e p r i n ­cipi i d e v i a ţ ă r o m â n e a s c ă , n u p u ­t e a a v e a î n f r u n t e a lu i u n a l t c o n d u c ă t o r m a i n i m e r i t d e c â t p e p r i m u l r â n d a l c e l o r care a u des-A l e x a n d r u C a n t a c u z i n o . C ă p i ţ a - cărtuşat s u f l e t u l r o m â n e s c , l ă s â n -n u l a ş t i u t a c e s t l u c r u şi i - a d a t d u - 1 l iber l a t o a t e c h e m ă r i l e , l a

sa, p r i n l e c ţ i a d e c a v a l e r i s m „ făr ă mântărilor anarhice şi s'a născut înfăţişat în „Cuvântul ' înainte" t e a m ă şi f ă r ă p r i h a n ă " p e c a r e t o t d e o d a t ă năzuinţa de a o în а d a t - o i s t o r i e i n o a s t r e . C o m a n ­d a n t u l l e g i o n a r A l e x a n d r u C a n ­t a c u z i n o , E l s'a a ş e z a t d e f i n i t i v î n

făptui, de a demonstra semeni­lor lor posibilitatea organizării unei astfel de comunităţi.

„Ei au procedat cum proce­dează marii artişti. Prin graiu

c o m a n d a . A v e n i t apo i p r i g o a n a . A u v e ­

n i t a r e s t ă r i l e . I n m i j l o c u l t u t u r o r n e c a z u r i l o r ş i a p ă s ă r i l o r , c u m n e - a l u m i n a t p e toţ i v e s t e a ş o p -

ШіоІІешп d. Naum ana câteva t i tă în tr 'o d i m i n e a ţ ă :

toate r u p e r i l e şi d ă r u i r i l e — dec i la t o a t e m a r i l e r e a l i z ă r i p e c a r e I s t o r i a R o m â n i e i l e g i o n a r e l e a ş t e a p t ă m â i n e d e l à noi .

COSTIN I. MURGESCU

care se bucura metropola în sis-

care prefaţează ultimul număr П а Г І е ' n è «»nstitnira il t e m u l âemocrat, prilejuia adesea din revi&ta lunară „ V i a ţ a B a s a - c o n 4>imento neIJo spirito, se s n o b i s m e hibride şi falsităţi in-r a b i e i " şi primul care apare la scuola e cultura sono vita dello suportabile. Autenticitatea propo-Bucureşti, sub direcţia d-lui spirito". Dubitativul „dacă scoa- v & d u i t & de organicismul concep-

„Sufletul Basarabiei este un l a c u l t u r a s u n t ѵ і а * а a spiri- ţ i e i n o u i ' n u m a i ^ ' r n i t e i m i t a ' tului" ni s'a părut extrem de fio- întoarcerea la regionalism e bine plasat. Desigur, nimeni nu î n t o a r c e r e a la rădăcinile adânci se îndoieşte că rolul iniţial al a ' e füntei artistului, şi la. marile şcoalei e culturalizarea, şi că ini- t e m e e t e r n e a le arte i .

SORACTES

viu şi prin scris au zugrăvit ina- , * -i n t e a fraţilor lor icoana patriei suflet zbuciumat, rod al fra î n v i a t e . Prinşi de vraja acestei mantarilor mari prin care a tre-imagini, oamenii i-au urmat, au c ut aceasta provincie in decursul acceptat noua ordine şi astfel veacurilor şi la hotarul despărţi-s 'au născut şi au crescut cele tor а două lumi — una a rasă- _ _ două state totalitare". ritului şi alta a apusului, una în ţiere in tainele spiritului uman

TIPOGRAFIA ZIABULUI „UNIVEBSUL" BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU 23 Taxa poştala plàtiU în numerar conform aprobării dir. G-Іѳ P. T. T. Nr. 24464-938