1. SINTEZĂ

10

description

DOMENIUL EDITORIAL PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-FINANCIARI EVOLUȚIA AUDIENȚEI RADIO ROMÂNIA PROTECȚIA ȘI ÎMBOGĂȚIREA PATRIMONIULUI Anexe SINTEZĂ 100 108 120 128 140 148 114 12 26 34 44 74 92 7

Transcript of 1. SINTEZĂ

Page 1: 1. SINTEZĂ
Page 2: 1. SINTEZĂ
Page 3: 1. SINTEZĂ

SINTEZĂ

ACTIVITATEA ORGANISMELOR DE CONDUCERE

PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-FINANCIARI

EVOLUȚIA AUDIENȚEI RADIO ROMÂNIA

DOMENIUL EDITORIAL

DOMENIUL COMUNICARE ȘI MARKETING

DOMENIUL ECONOMIC-FINANCIAR

DOMENIUL TEHNIC

DOMENIUL RESURSE UMANE

DOMENIUL ORGANIZAȚIONAL

DOMENIUL MONITORIZARE-CONTROL

DOMENIUL CULTURAL

PROTECȚIA ȘI ÎMBOGĂȚIREA PATRIMONIULUI

Anexe

7

12

26

34

44

74

92

100

108

114

120

128

140

148

CU

PR

INS

Page 4: 1. SINTEZĂ

Onorat public,

Consecvenţi promisiunii făcute cu un an în urmă, aceea de a dialoga permanent cu auditoriul în

slujba căruia ne aflăm, vă prezentăm Raportul Anual 2011, pe care continuăm să îl considerăm un

decont de onoare în cadrul contractului moral dintre Radio România şi dumneavoastră. Ne

propunem să vă prezentăm o autoevaluare obiectivă şi transparentă, care să se confirme odată ce

cititorul ajunge la postfaţa acestuia.

 

La fel ca anul trecut, mulţumesc concetăţenilor plătitori ai taxei radio, care, prin contribuţia lor, fac

posibilă respectarea acestui acord. Condiţiile financiare necesare pentru asigurarea accesului la

informaţie – drept constituţional al cetăţenilor – sunt garantate, pe de-o parte, de către stat, prin

alocaţia bugetară, iar pe de altă parte de către beneficiari, prin plata contribuției directe, cunoscute

sub denumirea improprie de taxa radio, astfel încât Societatea Română de Radiodifuziune să-şi

poată desfăşura activitatea fără ingerinţe de orice natură. Suntem recunoscători pentru şansa de a

ne exercita profesia la standarde europene, de a emite neîntrerupt pe posturile internaţionale,

naţionale şi locale ale Radio România – la care, din 2011, se adaugă şi Radio Chişinău – şi de a

avea o ofertă editorială şi culturală integrată şi adaptată constant aşteptărilor dumneavoastră.

 

Dorim ca acest Raport să rămână în continuare o informare, dar şi un instrument intern de evaluare

a propriei performanţe, redactat pe formatul unui chestionar capabil să măsoare ceea ce am realizat

în 2011 din tot ce ne-am propus pentru acest mandat. Raportul, în formă şi conţinut, reflectă viziunea

managerială – caracterizată prin urmărirea sistematică a priorităţilor şi obiectivelor strategice –

asumată de către Consiliul de Administraţie.

 

Rezultatele anului 2011 ale Radioului public se datorează, în bună parte, atât celor care ne urmăresc

şi contribuie la funcţionarea serviciului public de radio, cât și celor care nu se numără printre

ascultătorii noştri, fiind, deocamdată, doar contribuitori. Sperăm ca prezentul Raport să fie captatio benevolentiae inclusiv pentru acei contribuitori care încă nu cunosc suficient produsele Radio

România.    

Nu în ultimul rând,  mulţumesc – în numele conducerii Societăţii Române de Radiodifuziune – tuturor

celor care s-au implicat în respectarea acestei promisiuni – angajaţi, colaboratori sau parteneri – şi

care au contribuit cu profesionalism la redarea, în Raportul anual, a imaginii reale, necosmetizate, a

Radio România.

 

András István DEMETER

Președinte director general

Page 5: 1. SINTEZĂ
Page 6: 1. SINTEZĂ

SINTE

Page 7: 1. SINTEZĂ

Posturile radioului public românesc şi-au

menţinut, în anul 2011, echilibrul editorial,

oferind constant publicului programe de

informare credibile şi echidistante. Eforturile

Societăţii Române de Radiodifuziune s-au

concentrat, în principal, pe proiecte de

consolidare şi dezvoltare şi mai puţin pe

activităţi de creare de imagine, corporaţia

menţinându-şi cea mai mare cotă de piaţă şi 

poziţia de lider de audienţă la nivel naţional

(detalii la Capitolul 4. Evoluţia audienţei).

Principalele proiecte de dezvoltare au avut ca

scop extinderea ariilor de acoperire, conform

celor stipulate în Priorităţile şi Obiectivele Strategice de dezvoltare ale Consiliului de Administraţie al SRR pentru perioada 2010-2014 (Anexa nr.1) asumate la începutul

mandatului actualei conduceri, în contextul în

care pe harta României mai există zone încă

neacoperite de frecvenţele Radio România. În

acest context, au fost urmărite două direcţii

principale de acţiune: reconsiderarea relaţiei

SRR cu Societatea Naţională de

Radiocomunicaţii SA şi identificarea unor

soluţii tehnice punctuale pentru zonele fără

acoperire (detalii la capitolul 8. Tehnic).

Astfel fost încheiat un Acord Cadru de Prestări

Servicii cu Societatea Naţională de

Radiocomunicaţii SA, stabilindu-se elementele

şi condiţiile esenţiale, care vor guverna

contractele de prestări servicii pentru

preluarea, transportul şi difuzarea programelor

Radio România pentru o durată de 4 ani, iar

managementul reţelei studiourilor regionale a

identificat o serie de frecvenţe libere de mică

putere în FM în judeţele Alba, Bistriţa, Cluj,

Sălaj, respectiv Maramureş. Dintre acestea, în

august 2011, studioului Radio România Cluj i

s-a atribuit frecvenţa de 87,9 Mhz, cu un

emiţător în Negreşti-Oaş. Prin integrarea noii

frecvenţe, s-a acoperit municipiul Satu Mare şi

zona limitrofă a oraşului, pe o rază de 40 de

km, obţinându-se deservirea unei arii care nu

avea acoperire de semnal, ori dispunea de o

acoperire precară. Prin exploatarea frecvenţei

menţionate – potrivit măsurătorilor efectuate de

compartimentul tehnic al studioului din Cluj –

numărul potenţial de ascultători noi se cifrează

la o populaţie de 150 de mii de persoane.

Efectul s-a reflectat şi în datele oferite de valul

III de măsurare a audienţei de la finele anului

8 | RADIO ROMÂNIA 2011 | raport anual

2011: market share-ul din regiunea respectivă

a crescut cu 1,1%.

Tot din perspectiva extinderii ariei de

adresabilitate a programelor sale, Radio

România a înfiinţat postul Radio Chişinău,

produs cu impact al industriei de media din

România, prin care Radioul public şi-a propus

să ducă şi pe piaţa mediatică din Republica

Moldova programe editoriale, realizate la

standardele cu care şi-a obişnuit ascultătorii

din România (detalii la capitolul 5. Domeniul

editorial).

Activitatea economică a Societăţii Române de

Radiodifuziune pentru anul 2011 a asigurat

obţinerea unei balanţe pozitive între venituri şi

cheltuieli şi, prin aceasta, îndeplinirea

obiectivului economic general, acela de a avea

stabilitate financiară şi echilibru bugetar.

Veniturile totale au fost în sumă de

405.314.961 lei, iar cheltuielile totale în sumă

de 400.471.389 lei, care au reprezentat 98,8%

din valoarea veniturilor realizate. Ca urmare, la

finele anului 2011, Societatea a înregistrat un

profit brut în sumă de 4.837.572 lei. Realizarea

balanţei anuale pozitive s-a înscris pe linia

realizărilor din ultimii ani, ca urmare a unei

politici economice echilibrate, programată prin

Bugetul de venituri şi cheltuieli, aprobat şi

monitorizat permanent la fiecare nivel al

instituţiei (detalii la Capitolul 7. Domeniul

economic-financiar).

Pentru asigurarea şi dezvoltarea capacităţilor

tehnice de producţie, emisie, transmisie,

recepţie, servicii la standardele calitative

urmărite, s-au desfăşurat activităţi specifice, în

condiţiile menţinerii echilibrului necesar între

tehnologiile noi şi cele vechi, pe coordonatele

eficacităţii şi ale eficienţei. Aceste activităţi au

vizat coordonarea tehnică a emisiei

programelor de radio difuzate din Casa Radio,

în Controlul General Tehnic fiind asigurate

interconectările tuturor grupurilor tehnice de

emisie şi producţie, legăturile între studiourile

regionale, locale şi sediul central, respectiv

conectările cu punctele exterioare de

transmisii, transmisiile multiplex în direct şi

transmisiile pe satelit (detalii la Capitolul 8.

Domeniul tehnic).

A continuat procesul de formalizare a

principalelor activităţi din cadrul Radio

România, astfel încât să se facă trecerea de la

o abordare cutumiară la una bazată pe

proceduri, în toate sectoarele de activitate. Au

fost adoptate sau revizuite o serie de proceduri

şi regulamente strict necesare în acest proces

de reorganizare. Totodată, s-a acţionat în

direcţia unificării şi simplificării reglementărilor,

care devin astfel aplicabile pentru toate

structurile instituţiei. De asemenea, a început

procesul de elaborare a două instrumente de

importanţă vitală pentru organizaţie:

Regulamentul de Organizare şi Funcţionare şi

noua organigramă, pe fondul creşterii

transparenţei şi a implicării salariaţilor în

identificarea celor mai bune căi şi metode

pentru realizarea obiectivelor Societăţii (detalii

la capitolele 2, 9 şi 10).

Aplicarea Regulamentului de Organizare şi Funcţionare a Comitetului Director al SRR, precum şi a Comitetelor Directoare ale Studiourilor Teritoriale al acestora

accentuează rolul specific de control

procedural şi de fond, precum şi de

monitorizare a modului de aplicare de către

managerii organizaţiei a hotărârilor şi deciziilor

Consiliului de Administraţie (detalii la Capitolul

2. Activitatea organismelor de conducere).

În considerarea dezvoltării instrumentelor

interne de monitorizare şi control, din luna

ianuarie, a început aplicarea Procedurilor metodologice privind Reglementarea costurilor (detalii la Capitolul 11. Domeniul monitorizare

şi control).

Au fost identificate oportunităţi pentru

dezvoltarea unor parteneriate strategice –

încheiate cu instituţii al căror potenţial de

marketing şi organizatoric a venit în

întâmpinarea necesităţii de valorificare a

produselor Radio România. Aceste

parteneriate au stat la baza creării unei

infrastructuri pentru două proiecte strategice

ale Societăţii Române de Radiodifuziune -

Radioficare şi Info-Trafic, prin care se

urmăreşte creşterea numărului de ascultători.

Au fost încheiate parteneriate cu Compania

Naţională Aeroporturi Bucureşti, parteneriatul

cu Agenţia de Plăţi şi Intervenţii pentru

Agricultură (A.P.I.A), acordurile cu Compania

Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale

din România (C.N.A.D.N.R), cu Compania

Naţională Căi Ferate şi cu OMV/Petrom

Marketing (detalii la Capitolul 6. Domeniul

comunicare şi marketing).

 

S-a constatat necesitatea unui cadru general

de reglementare, în vederea continuităţii

punctelor forte ale producţiei editoriale, precum

şi introducerea de elemente noi pentru a creşte

ponderea produselor jurnalistice de calitate,

ceea ce s-a materializat prin adoptarea, de

către Consiliul de Administraţie, a

documentului Principiile şi etapele pentru elaborarea grilelor de programe Radio România. Acest demers contribuie la

îmbunătăţirea calităţii programelor Radio

România, armonizarea grilelor cu aşteptările

publicului, dar şi clarificarea procedurilor,

respectând, totodată, prevederile legale

incidente şi direcţiile strategice stabilite în

Priorităţile şi Obiectivele Strategice ale Consiliului de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune pentru perioada 2010 – 2014 (detalii la Capitolul 5. Domeniul

editorial).

Evoluţiile notabile ale anului 2011 în domeniul

editorial au fost: linii editoriale premium,

strategii de diferenţiere a posturilor corporaţiei,

programe specializate în funcţie de emisia

FM/AM, analiza clock-urilor programelor

Societăţii. Totodată, s-a urmărit îmbunătăţirea

sistemului de control al calităţii programelor (air

check) din perspectiva utilizării acestuia ca

instrument managerial de analiză a emisiunilor

şi ajustare a grilelor de programe.

Alături de Radio Chişinău, cel mai nou produs

al Societăţii, Radio România Junior urmăreşte realizarea unui concept editorial

complex, prin crearea unui univers credibil,

transmis dintr-un studio de emisie radio-TV

(streaming audio-video), special amenajat

pentru cei mici. Proiectul creează

personaje-brand, care dezvoltă şi transmit

copiilor valorile educaţionale implicite ale

radioului (detalii la Capitolul 5. Domeniul

editorial).

La numai un an şi trei luni de la aprobarea

hotărârii Consiliului de Administraţie privind

elaborarea Statutului Jurnalistului de Radiodifuziune, plenul jurnaliştilor are, pentru

prima dată în cei şaptesprezece ani de la

aprobarea Legii de funcţionare, un instrument

de autoreglementare a activităţii, pentru

aprobarea căruia s-au parcurs toate etapele

procedurale prevăzute de lege (Anexa nr.2).

Societatea Română de Radiodifuziune a reuşit

să-şi nuanţeze rolul de producător şi iniţiator al

programelor şi emisiunilor cultural-artistice,

prin iniţierea unor proiecte culturale de impact.

Ascultătorii posturilor Radio România, dar şi

publicul, s-au bucurat atât de activităţile

derulate de Orchestrele şi Corurile Radio sau

de produsele Editurii Casa Radio şi Redacţiei

Teatru Radiofonic, cât şi de noile ediţii ale

Târgurilor de Carte Gaudeamus – desfăşurate

în Bucureşti şi în principalele oraşe ale ţării –

sau de turneele naţionale în premieră – Pianul Călător: Pe urmele lui Franz Liszt, Duelul Viorilor: Stradivarius vs. Guarneri şi Cele trei dive: Teodora Gheorghiu, Ruxandra Donose şi Leontina Văduva, valorificate şi în programele

radiofonice. Apariţia seriei de discuri-cronică

consacrate marilor concerte ale ediţiei

inaugurale, din 1958, a Festivalului

Internaţional „George Enescu”, a însemnat o

remarcabilă reuşită editorială, aceasta

epuizându-se deja pe durata celei de a XX-a

ediţie a Festivalului. Cele 6 discuri repun în

circulaţie înregistrările istorice conservate în

Fonoteca Radio, însoţite de documente

radiofonice unice, comentate şi actualizate,

prilejuind reascultarea Orchestrei Naţionale

Radio, sub bagheta lui Constantin Silvestri, cu

interpreţi renumiţi ca David Oistrah, Yehudi

Menuhin, Claudio Arrau, şi cu premiera

românească a operei Oedipe, a cărei

înregistrare a fost considerată multă vreme

pierdută (detalii la Capitolul 12. Domeniul

cultural).

Echipa de realizatori a emisiunii Matinal Radio România Actualităţi

Ceremonia de inaugurare a postului Radio Chişinău

Page 8: 1. SINTEZĂ

Posturile radioului public românesc şi-au

menţinut, în anul 2011, echilibrul editorial,

oferind constant publicului programe de

informare credibile şi echidistante. Eforturile

Societăţii Române de Radiodifuziune s-au

concentrat, în principal, pe proiecte de

consolidare şi dezvoltare şi mai puţin pe

activităţi de creare de imagine, corporaţia

menţinându-şi cea mai mare cotă de piaţă şi 

poziţia de lider de audienţă la nivel naţional

(detalii la Capitolul 4. Evoluţia audienţei).

Principalele proiecte de dezvoltare au avut ca

scop extinderea ariilor de acoperire, conform

celor stipulate în Priorităţile şi Obiectivele Strategice de dezvoltare ale Consiliului de Administra�ie al SRR pentru perioada 2010-2014 (Anexa nr.1) asumate la începutul

mandatului actualei conduceri, în contextul în

care pe harta României mai există zone încă

neacoperite de frecvenţele Radio România. În

acest context, au fost urmărite două direcţii

principale de acţiune: reconsiderarea relaţiei

SRR cu Societatea Naţională de

Radiocomunicaţii SA şi identificarea unor

soluţii tehnice punctuale pentru zonele fără

acoperire (detalii la capitolul 8. Tehnic).

Astfel fost încheiat un Acord Cadru de Prestări

Servicii cu Societatea Naţională de

Radiocomunicaţii SA, stabilindu-se elementele

şi condiţiile esenţiale, care vor guverna

contractele de prestări servicii pentru

preluarea, transportul şi difuzarea programelor

Radio România pentru o durată de 4 ani, iar

managementul reţelei studiourilor regionale a

identificat o serie de frecvenţe libere de mică

putere în FM în judeţele Alba, Bistriţa, Cluj,

Sălaj, respectiv Maramureş. Dintre acestea, în

august 2011, studioului Radio România Cluj i

s-a atribuit frecvenţa de 87,9 Mhz, cu un

emiţător în Negreşti-Oaş. Prin integrarea noii

frecvenţe, s-a acoperit municipiul Satu Mare şi

zona limitrofă a oraşului, pe o rază de 40 de

km, obţinându-se deservirea unei arii care nu

avea acoperire de semnal, ori dispunea de o

acoperire precară. Prin exploatarea frecvenţei

menţionate – potrivit măsurătorilor efectuate de

compartimentul tehnic al studioului din Cluj –

numărul potenţial de ascultători noi se cifrează

la o populaţie de 150 de mii de persoane.

Efectul s-a reflectat şi în datele oferite de valul

III de măsurare a audienţei de la finele anului

SINTEZĂ | 9

2011: market share-ul din regiunea respectivă

a crescut cu 1,1%.

Tot din perspectiva extinderii ariei de

adresabilitate a programelor sale, Radio

România a înfiinţat postul Radio Chişinău,

produs cu impact al industriei de media din

România, prin care Radioul public şi-a propus

să ducă şi pe piaţa mediatică din Republica

Moldova programe editoriale, realizate la

standardele cu care şi-a obişnuit ascultătorii

din România (detalii la capitolul 5. Domeniul

editorial).

Activitatea economică a Societăţii Române de

Radiodifuziune pentru anul 2011 a asigurat

obţinerea unei balanţe pozitive între venituri şi

cheltuieli şi, prin aceasta, îndeplinirea

obiectivului economic general, acela de a avea

stabilitate financiară şi echilibru bugetar.

Veniturile totale au fost în sumă de

405.314.961 lei, iar cheltuielile totale în sumă

de 400.471.389 lei, care au reprezentat 98,8%

din valoarea veniturilor realizate. Ca urmare, la

finele anului 2011, Societatea a înregistrat un

profit brut în sumă de 4.837.572 lei. Realizarea

balanţei anuale pozitive s-a înscris pe linia

realizărilor din ultimii ani, ca urmare a unei

politici economice echilibrate, programată prin

Bugetul de venituri şi cheltuieli, aprobat şi

monitorizat permanent la fiecare nivel al

instituţiei (detalii la Capitolul 7. Domeniul

economic-financiar).

Pentru asigurarea şi dezvoltarea capacităţilor

tehnice de producţie, emisie, transmisie,

recepţie, servicii la standardele calitative

urmărite, s-au desfăşurat activităţi specifice, în

condiţiile menţinerii echilibrului necesar între

tehnologiile noi şi cele vechi, pe coordonatele

eficacităţii şi ale eficienţei. Aceste activităţi au

vizat coordonarea tehnică a emisiei

programelor de radio difuzate din Casa Radio,

în Controlul General Tehnic fiind asigurate

interconectările tuturor grupurilor tehnice de

emisie şi producţie, legăturile între studiourile

regionale, locale şi sediul central, respectiv

conectările cu punctele exterioare de

transmisii, transmisiile multiplex în direct şi

transmisiile pe satelit (detalii la Capitolul 8.

Domeniul tehnic).

A continuat procesul de formalizare a

principalelor activităţi din cadrul Radio

România, astfel încât să se facă trecerea de la

o abordare cutumiară la una bazată pe

proceduri, în toate sectoarele de activitate. Au

fost adoptate sau revizuite o serie de proceduri

şi regulamente strict necesare în acest proces

de reorganizare. Totodată, s-a acţionat în

direcţia unificării şi simplificării reglementărilor,

care devin astfel aplicabile pentru toate

structurile instituţiei. De asemenea, a început

procesul de elaborare a două instrumente de

importanţă vitală pentru organizaţie:

Regulamentul de Organizare şi Funcţionare şi

noua organigramă, pe fondul creşterii

transparenţei şi a implicării salariaţilor în

identificarea celor mai bune căi şi metode

pentru realizarea obiectivelor Societăţii (detalii

la capitolele 2, 9 şi 10).

Aplicarea Regulamentului de Organizare şi Funcţionare a Comitetului Director al SRR, precum şi a Comitetelor Directoare ale Studiourilor Teritoriale al acestora

accentuează rolul specific de control

procedural şi de fond, precum şi de

monitorizare a modului de aplicare de către

managerii organizaţiei a hotărârilor şi deciziilor

Consiliului de Administraţie (detalii la Capitolul

2. Activitatea organismelor de conducere).

În considerarea dezvoltării instrumentelor

interne de monitorizare şi control, din luna

ianuarie, a început aplicarea Procedurilor metodologice privind Reglementarea costurilor (detalii la Capitolul 11. Domeniul monitorizare

şi control).

Au fost identificate oportunităţi pentru

dezvoltarea unor parteneriate strategice –

încheiate cu instituţii al căror potenţial de

marketing şi organizatoric a venit în

întâmpinarea necesităţii de valorificare a

produselor Radio România. Aceste

parteneriate au stat la baza creării unei

infrastructuri pentru două proiecte strategice

ale Societăţii Române de Radiodifuziune -

Radioficare şi Info-Trafic, prin care se

urmăreşte creşterea numărului de ascultători.

Au fost încheiate parteneriate cu Compania

Naţională Aeroporturi Bucureşti, parteneriatul

cu Agenţia de Plăţi şi Intervenţii pentru

Agricultură (A.P.I.A), acordurile cu Compania

Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale

din România (C.N.A.D.N.R), cu Compania

Naţională Căi Ferate şi cu OMV/Petrom

Marketing (detalii la Capitolul 6. Domeniul

comunicare şi marketing).

 

S-a constatat necesitatea unui cadru general

de reglementare, în vederea continuităţii

punctelor forte ale producţiei editoriale, precum

şi introducerea de elemente noi pentru a creşte

ponderea produselor jurnalistice de calitate,

ceea ce s-a materializat prin adoptarea, de

către Consiliul de Administraţie, a

documentului Principiile şi etapele pentru elaborarea grilelor de programe Radio România. Acest demers contribuie la

îmbunătăţirea calităţii programelor Radio

România, armonizarea grilelor cu aşteptările

publicului, dar şi clarificarea procedurilor,

respectând, totodată, prevederile legale

incidente şi direcţiile strategice stabilite în

Priorităţile şi Obiectivele Strategice ale Consiliului de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune pentru perioada 2010 – 2014 (detalii la Capitolul 5. Domeniul

editorial).

Evoluţiile notabile ale anului 2011 în domeniul

editorial au fost: linii editoriale premium,

strategii de diferenţiere a posturilor corporaţiei,

programe specializate în funcţie de emisia

FM/AM, analiza clock-urilor programelor

Societăţii. Totodată, s-a urmărit îmbunătăţirea

sistemului de control al calităţii programelor (air

check) din perspectiva utilizării acestuia ca

instrument managerial de analiză a emisiunilor

şi ajustare a grilelor de programe.

Alături de Radio Chişinău, cel mai nou produs

al Societăţii, Radio România Junior urmăreşte realizarea unui concept editorial

complex, prin crearea unui univers credibil,

transmis dintr-un studio de emisie radio-TV

(streaming audio-video), special amenajat

pentru cei mici. Proiectul creează

personaje-brand, care dezvoltă şi transmit

copiilor valorile educaţionale implicite ale

radioului (detalii la Capitolul 5. Domeniul

editorial).

La numai un an şi trei luni de la aprobarea

hotărârii Consiliului de Administraţie privind

elaborarea Statutului Jurnalistului de Radiodifuziune, plenul jurnaliştilor are, pentru

prima dată în cei şaptesprezece ani de la

aprobarea Legii de funcţionare, un instrument

de autoreglementare a activităţii, pentru

aprobarea căruia s-au parcurs toate etapele

procedurale prevăzute de lege (Anexa nr.2).

Societatea Română de Radiodifuziune a reuşit

să-şi nuanţeze rolul de producător şi iniţiator al

programelor şi emisiunilor cultural-artistice,

prin iniţierea unor proiecte culturale de impact.

Ascultătorii posturilor Radio România, dar şi

publicul, s-au bucurat atât de activităţile

derulate de Orchestrele şi Corurile Radio sau

de produsele Editurii Casa Radio şi Redacţiei

Teatru Radiofonic, cât şi de noile ediţii ale

Târgurilor de Carte Gaudeamus – desfăşurate

în Bucureşti şi în principalele oraşe ale ţării –

sau de turneele naţionale în premieră – Pianul Călător: Pe urmele lui Franz Liszt, Duelul Viorilor: Stradivarius vs. Guarneri şi Cele trei dive: Teodora Gheorghiu, Ruxandra Donose şi Leontina Văduva, valorificate şi în programele

radiofonice. Apariţia seriei de discuri-cronică

consacrate marilor concerte ale ediţiei

inaugurale, din 1958, a Festivalului

Internaţional „George Enescu”, a însemnat o

remarcabilă reuşită editorială, aceasta

epuizându-se deja pe durata celei de a XX-a

ediţie a Festivalului. Cele 6 discuri repun în

circulaţie înregistrările istorice conservate în

Fonoteca Radio, însoţite de documente

radiofonice unice, comentate şi actualizate,

prilejuind reascultarea Orchestrei Naţionale

Radio, sub bagheta lui Constantin Silvestri, cu

interpreţi renumiţi ca David Oistrah, Yehudi

Menuhin, Claudio Arrau, şi cu premiera

românească a operei Oedipe, a cărei

înregistrare a fost considerată multă vreme

pierdută (detalii la Capitolul 12. Domeniul

cultural).

Turneul naţional „Duelul Viorilor: Stradivarius vs. Guarnieri”

Page 9: 1. SINTEZĂ

Posturile radioului public românesc şi-au

menţinut, în anul 2011, echilibrul editorial,

oferind constant publicului programe de

informare credibile şi echidistante. Eforturile

Societăţii Române de Radiodifuziune s-au

concentrat, în principal, pe proiecte de

consolidare şi dezvoltare şi mai puţin pe

activităţi de creare de imagine, corporaţia

menţinându-şi cea mai mare cotă de piaţă şi 

poziţia de lider de audienţă la nivel naţional

(detalii la Capitolul 4. Evoluţia audienţei).

Principalele proiecte de dezvoltare au avut ca

scop extinderea ariilor de acoperire, conform

celor stipulate în Priorităţile şi Obiectivele Strategice de dezvoltare ale Consiliului de Administra�ie al SRR pentru perioada 2010-2014 (Anexa nr.1) asumate la începutul

mandatului actualei conduceri, în contextul în

care pe harta României mai există zone încă

neacoperite de frecvenţele Radio România. În

acest context, au fost urmărite două direcţii

principale de acţiune: reconsiderarea relaţiei

SRR cu Societatea Naţională de

Radiocomunicaţii SA şi identificarea unor

soluţii tehnice punctuale pentru zonele fără

acoperire (detalii la capitolul 8. Tehnic).

Astfel fost încheiat un Acord Cadru de Prestări

Servicii cu Societatea Naţională de

Radiocomunicaţii SA, stabilindu-se elementele

şi condiţiile esenţiale, care vor guverna

contractele de prestări servicii pentru

preluarea, transportul şi difuzarea programelor

Radio România pentru o durată de 4 ani, iar

managementul reţelei studiourilor regionale a

identificat o serie de frecvenţe libere de mică

putere în FM în judeţele Alba, Bistriţa, Cluj,

Sălaj, respectiv Maramureş. Dintre acestea, în

august 2011, studioului Radio România Cluj i

s-a atribuit frecvenţa de 87,9 Mhz, cu un

emiţător în Negreşti-Oaş. Prin integrarea noii

frecvenţe, s-a acoperit municipiul Satu Mare şi

zona limitrofă a oraşului, pe o rază de 40 de

km, obţinându-se deservirea unei arii care nu

avea acoperire de semnal, ori dispunea de o

acoperire precară. Prin exploatarea frecvenţei

menţionate – potrivit măsurătorilor efectuate de

compartimentul tehnic al studioului din Cluj –

numărul potenţial de ascultători noi se cifrează

la o populaţie de 150 de mii de persoane.

Efectul s-a reflectat şi în datele oferite de valul

III de măsurare a audienţei de la finele anului

2011: market share-ul din regiunea respectivă

a crescut cu 1,1%.

Tot din perspectiva extinderii ariei de

adresabilitate a programelor sale, Radio

România a înfiinţat postul Radio Chişinău,

produs cu impact al industriei de media din

România, prin care Radioul public şi-a propus

să ducă şi pe piaţa mediatică din Republica

Moldova programe editoriale, realizate la

standardele cu care şi-a obişnuit ascultătorii

din România (detalii la capitolul 5. Domeniul

editorial).

Activitatea economică a Societăţii Române de

Radiodifuziune pentru anul 2011 a asigurat

obţinerea unei balanţe pozitive între venituri şi

cheltuieli şi, prin aceasta, îndeplinirea

obiectivului economic general, acela de a avea

stabilitate financiară şi echilibru bugetar.

Veniturile totale au fost în sumă de

405.314.961 lei, iar cheltuielile totale în sumă

de 400.471.389 lei, care au reprezentat 98,8%

din valoarea veniturilor realizate. Ca urmare, la

finele anului 2011, Societatea a înregistrat un

profit brut în sumă de 4.837.572 lei. Realizarea

balanţei anuale pozitive s-a înscris pe linia

realizărilor din ultimii ani, ca urmare a unei

politici economice echilibrate, programată prin

Bugetul de venituri şi cheltuieli, aprobat şi

monitorizat permanent la fiecare nivel al

instituţiei (detalii la Capitolul 7. Domeniul

economic-financiar).

Pentru asigurarea şi dezvoltarea capacităţilor

tehnice de producţie, emisie, transmisie,

recepţie, servicii la standardele calitative

urmărite, s-au desfăşurat activităţi specifice, în

condiţiile menţinerii echilibrului necesar între

tehnologiile noi şi cele vechi, pe coordonatele

eficacităţii şi ale eficienţei. Aceste activităţi au

vizat coordonarea tehnică a emisiei

programelor de radio difuzate din Casa Radio,

în Controlul General Tehnic fiind asigurate

interconectările tuturor grupurilor tehnice de

emisie şi producţie, legăturile între studiourile

regionale, locale şi sediul central, respectiv

conectările cu punctele exterioare de

transmisii, transmisiile multiplex în direct şi

transmisiile pe satelit (detalii la Capitolul 8.

Domeniul tehnic).

A continuat procesul de formalizare a

principalelor activităţi din cadrul Radio

România, astfel încât să se facă trecerea de la

o abordare cutumiară la una bazată pe

proceduri, în toate sectoarele de activitate. Au

fost adoptate sau revizuite o serie de proceduri

şi regulamente strict necesare în acest proces

de reorganizare. Totodată, s-a acţionat în

direcţia unificării şi simplificării reglementărilor,

care devin astfel aplicabile pentru toate

structurile instituţiei. De asemenea, a început

procesul de elaborare a două instrumente de

importanţă vitală pentru organizaţie:

Regulamentul de Organizare şi Funcţionare şi

noua organigramă, pe fondul creşterii

transparenţei şi a implicării salariaţilor în

identificarea celor mai bune căi şi metode

pentru realizarea obiectivelor Societăţii (detalii

la capitolele 2, 9 şi 10).

Aplicarea Regulamentului de Organizare şi Funcţionare a Comitetului Director al SRR, precum şi a Comitetelor Directoare ale Studiourilor Teritoriale al acestora

accentuează rolul specific de control

procedural şi de fond, precum şi de

monitorizare a modului de aplicare de către

managerii organizaţiei a hotărârilor şi deciziilor

Consiliului de Administraţie (detalii la Capitolul

2. Activitatea organismelor de conducere).

În considerarea dezvoltării instrumentelor

interne de monitorizare şi control, din luna

ianuarie, a început aplicarea Procedurilor metodologice privind Reglementarea costurilor (detalii la Capitolul 11. Domeniul monitorizare

şi control).

Au fost identificate oportunităţi pentru

dezvoltarea unor parteneriate strategice –

încheiate cu instituţii al căror potenţial de

marketing şi organizatoric a venit în

întâmpinarea necesităţii de valorificare a

produselor Radio România. Aceste

parteneriate au stat la baza creării unei

infrastructuri pentru două proiecte strategice

ale Societăţii Române de Radiodifuziune -

Radioficare şi Info-Trafic, prin care se

urmăreşte creşterea numărului de ascultători.

Au fost încheiate parteneriate cu Compania

Naţională Aeroporturi Bucureşti, parteneriatul

cu Agenţia de Plăţi şi Intervenţii pentru

Agricultură (A.P.I.A), acordurile cu Compania

Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale

din România (C.N.A.D.N.R), cu Compania

Naţională Căi Ferate şi cu OMV/Petrom

Marketing (detalii la Capitolul 6. Domeniul

comunicare şi marketing).

 

S-a constatat necesitatea unui cadru general

de reglementare, în vederea continuităţii

punctelor forte ale producţiei editoriale, precum

şi introducerea de elemente noi pentru a creşte

ponderea produselor jurnalistice de calitate,

ceea ce s-a materializat prin adoptarea, de

către Consiliul de Administraţie, a

documentului Principiile şi etapele pentru elaborarea grilelor de programe Radio România. Acest demers contribuie la

îmbunătăţirea calităţii programelor Radio

România, armonizarea grilelor cu aşteptările

publicului, dar şi clarificarea procedurilor,

respectând, totodată, prevederile legale

incidente şi direcţiile strategice stabilite în

Priorităţile şi Obiectivele Strategice ale Consiliului de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune pentru perioada 2010 – 2014 (detalii la Capitolul 5. Domeniul

editorial).

Evoluţiile notabile ale anului 2011 în domeniul

editorial au fost: linii editoriale premium,

strategii de diferenţiere a posturilor corporaţiei,

programe specializate în funcţie de emisia

FM/AM, analiza clock-urilor programelor

Societăţii. Totodată, s-a urmărit îmbunătăţirea

sistemului de control al calităţii programelor (air

check) din perspectiva utilizării acestuia ca

instrument managerial de analiză a emisiunilor

şi ajustare a grilelor de programe.

Alături de Radio Chişinău, cel mai nou produs

al Societăţii, Radio România Junior urmăreşte realizarea unui concept editorial

complex, prin crearea unui univers credibil,

transmis dintr-un studio de emisie radio-TV

(streaming audio-video), special amenajat

pentru cei mici. Proiectul creează

personaje-brand, care dezvoltă şi transmit

copiilor valorile educaţionale implicite ale

radioului (detalii la Capitolul 5. Domeniul

editorial).

La numai un an şi trei luni de la aprobarea

hotărârii Consiliului de Administraţie privind

elaborarea Statutului Jurnalistului de Radiodifuziune, plenul jurnaliştilor are, pentru

prima dată în cei şaptesprezece ani de la

aprobarea Legii de funcţionare, un instrument

de autoreglementare a activităţii, pentru

aprobarea căruia s-au parcurs toate etapele

procedurale prevăzute de lege (Anexa nr.2).

Societatea Română de Radiodifuziune a reuşit

să-şi nuanţeze rolul de producător şi iniţiator al

programelor şi emisiunilor cultural-artistice,

prin iniţierea unor proiecte culturale de impact.

Ascultătorii posturilor Radio România, dar şi

publicul, s-au bucurat atât de activităţile

derulate de Orchestrele şi Corurile Radio sau

de produsele Editurii Casa Radio şi Redacţiei

Teatru Radiofonic, cât şi de noile ediţii ale

Târgurilor de Carte Gaudeamus – desfăşurate

în Bucureşti şi în principalele oraşe ale ţării –

sau de turneele naţionale în premieră – Pianul Călător: Pe urmele lui Franz Liszt, Duelul Viorilor: Stradivarius vs. Guarneri şi Cele trei dive: Teodora Gheorghiu, Ruxandra Donose şi Leontina Văduva, valorificate şi în programele

radiofonice. Apariţia seriei de discuri-cronică

consacrate marilor concerte ale ediţiei

inaugurale, din 1958, a Festivalului

Internaţional „George Enescu”, a însemnat o

remarcabilă reuşită editorială, aceasta

epuizându-se deja pe durata celei de a XX-a

ediţie a Festivalului. Cele 6 discuri repun în

circulaţie înregistrările istorice conservate în

Fonoteca Radio, însoţite de documente

radiofonice unice, comentate şi actualizate,

prilejuind reascultarea Orchestrei Naţionale

Radio, sub bagheta lui Constantin Silvestri, cu

interpreţi renumiţi ca David Oistrah, Yehudi

Menuhin, Claudio Arrau, şi cu premiera

românească a operei Oedipe, a cărei

înregistrare a fost considerată multă vreme

pierdută (detalii la Capitolul 12. Domeniul

cultural).

10 | RADIO ROMÂNIA 2011 | raport anual

Formaţiile Muzicale Radio la Aeroportul Otopeni

Page 10: 1. SINTEZĂ

Posturile radioului public românesc şi-au

menţinut, în anul 2011, echilibrul editorial,

oferind constant publicului programe de

informare credibile şi echidistante. Eforturile

Societăţii Române de Radiodifuziune s-au

concentrat, în principal, pe proiecte de

consolidare şi dezvoltare şi mai puţin pe

activităţi de creare de imagine, corporaţia

menţinându-şi cea mai mare cotă de piaţă şi 

poziţia de lider de audienţă la nivel naţional

(detalii la Capitolul 4. Evoluţia audienţei).

Principalele proiecte de dezvoltare au avut ca

scop extinderea ariilor de acoperire, conform

celor stipulate în Priorităţile şi Obiectivele Strategice de dezvoltare ale Consiliului de Administra�ie al SRR pentru perioada 2010-2014 (Anexa nr.1) asumate la începutul

mandatului actualei conduceri, în contextul în

care pe harta României mai există zone încă

neacoperite de frecvenţele Radio România. În

acest context, au fost urmărite două direcţii

principale de acţiune: reconsiderarea relaţiei

SRR cu Societatea Naţională de

Radiocomunicaţii SA şi identificarea unor

soluţii tehnice punctuale pentru zonele fără

acoperire (detalii la capitolul 8. Tehnic).

Astfel fost încheiat un Acord Cadru de Prestări

Servicii cu Societatea Naţională de

Radiocomunicaţii SA, stabilindu-se elementele

şi condiţiile esenţiale, care vor guverna

contractele de prestări servicii pentru

preluarea, transportul şi difuzarea programelor

Radio România pentru o durată de 4 ani, iar

managementul reţelei studiourilor regionale a

identificat o serie de frecvenţe libere de mică

putere în FM în judeţele Alba, Bistriţa, Cluj,

Sălaj, respectiv Maramureş. Dintre acestea, în

august 2011, studioului Radio România Cluj i

s-a atribuit frecvenţa de 87,9 Mhz, cu un

emiţător în Negreşti-Oaş. Prin integrarea noii

frecvenţe, s-a acoperit municipiul Satu Mare şi

zona limitrofă a oraşului, pe o rază de 40 de

km, obţinându-se deservirea unei arii care nu

avea acoperire de semnal, ori dispunea de o

acoperire precară. Prin exploatarea frecvenţei

menţionate – potrivit măsurătorilor efectuate de

compartimentul tehnic al studioului din Cluj –

numărul potenţial de ascultători noi se cifrează

la o populaţie de 150 de mii de persoane.

Efectul s-a reflectat şi în datele oferite de valul

III de măsurare a audienţei de la finele anului

2011: market share-ul din regiunea respectivă

a crescut cu 1,1%.

Tot din perspectiva extinderii ariei de

adresabilitate a programelor sale, Radio

România a înfiinţat postul Radio Chişinău,

produs cu impact al industriei de media din

România, prin care Radioul public şi-a propus

să ducă şi pe piaţa mediatică din Republica

Moldova programe editoriale, realizate la

standardele cu care şi-a obişnuit ascultătorii

din România (detalii la capitolul 5. Domeniul

editorial).

Activitatea economică a Societăţii Române de

Radiodifuziune pentru anul 2011 a asigurat

obţinerea unei balanţe pozitive între venituri şi

cheltuieli şi, prin aceasta, îndeplinirea

obiectivului economic general, acela de a avea

stabilitate financiară şi echilibru bugetar.

Veniturile totale au fost în sumă de

405.314.961 lei, iar cheltuielile totale în sumă

de 400.471.389 lei, care au reprezentat 98,8%

din valoarea veniturilor realizate. Ca urmare, la

finele anului 2011, Societatea a înregistrat un

profit brut în sumă de 4.837.572 lei. Realizarea

balanţei anuale pozitive s-a înscris pe linia

realizărilor din ultimii ani, ca urmare a unei

politici economice echilibrate, programată prin

Bugetul de venituri şi cheltuieli, aprobat şi

monitorizat permanent la fiecare nivel al

instituţiei (detalii la Capitolul 7. Domeniul

economic-financiar).

Pentru asigurarea şi dezvoltarea capacităţilor

tehnice de producţie, emisie, transmisie,

recepţie, servicii la standardele calitative

urmărite, s-au desfăşurat activităţi specifice, în

condiţiile menţinerii echilibrului necesar între

tehnologiile noi şi cele vechi, pe coordonatele

eficacităţii şi ale eficienţei. Aceste activităţi au

vizat coordonarea tehnică a emisiei

programelor de radio difuzate din Casa Radio,

în Controlul General Tehnic fiind asigurate

interconectările tuturor grupurilor tehnice de

emisie şi producţie, legăturile între studiourile

regionale, locale şi sediul central, respectiv

conectările cu punctele exterioare de

transmisii, transmisiile multiplex în direct şi

transmisiile pe satelit (detalii la Capitolul 8.

Domeniul tehnic).

A continuat procesul de formalizare a

principalelor activităţi din cadrul Radio

România, astfel încât să se facă trecerea de la

o abordare cutumiară la una bazată pe

proceduri, în toate sectoarele de activitate. Au

fost adoptate sau revizuite o serie de proceduri

şi regulamente strict necesare în acest proces

de reorganizare. Totodată, s-a acţionat în

direcţia unificării şi simplificării reglementărilor,

care devin astfel aplicabile pentru toate

structurile instituţiei. De asemenea, a început

procesul de elaborare a două instrumente de

importanţă vitală pentru organizaţie:

Regulamentul de Organizare şi Funcţionare şi

noua organigramă, pe fondul creşterii

transparenţei şi a implicării salariaţilor în

identificarea celor mai bune căi şi metode

pentru realizarea obiectivelor Societăţii (detalii

la capitolele 2, 9 şi 10).

Aplicarea Regulamentului de Organizare şi Funcţionare a Comitetului Director al SRR, precum şi a Comitetelor Directoare ale Studiourilor Teritoriale al acestora

accentuează rolul specific de control

procedural şi de fond, precum şi de

monitorizare a modului de aplicare de către

managerii organizaţiei a hotărârilor şi deciziilor

Consiliului de Administraţie (detalii la Capitolul

2. Activitatea organismelor de conducere).

În considerarea dezvoltării instrumentelor

interne de monitorizare şi control, din luna

ianuarie, a început aplicarea Procedurilor metodologice privind Reglementarea costurilor (detalii la Capitolul 11. Domeniul monitorizare

şi control).

Au fost identificate oportunităţi pentru

dezvoltarea unor parteneriate strategice –

încheiate cu instituţii al căror potenţial de

marketing şi organizatoric a venit în

întâmpinarea necesităţii de valorificare a

produselor Radio România. Aceste

parteneriate au stat la baza creării unei

infrastructuri pentru două proiecte strategice

ale Societăţii Române de Radiodifuziune -

Radioficare şi Info-Trafic, prin care se

urmăreşte creşterea numărului de ascultători.

Au fost încheiate parteneriate cu Compania

Naţională Aeroporturi Bucureşti, parteneriatul

cu Agenţia de Plăţi şi Intervenţii pentru

Agricultură (A.P.I.A), acordurile cu Compania

Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale

din România (C.N.A.D.N.R), cu Compania

Naţională Căi Ferate şi cu OMV/Petrom

Marketing (detalii la Capitolul 6. Domeniul

comunicare şi marketing).

 

S-a constatat necesitatea unui cadru general

de reglementare, în vederea continuităţii

punctelor forte ale producţiei editoriale, precum

şi introducerea de elemente noi pentru a creşte

ponderea produselor jurnalistice de calitate,

ceea ce s-a materializat prin adoptarea, de

către Consiliul de Administraţie, a

documentului Principiile şi etapele pentru elaborarea grilelor de programe Radio România. Acest demers contribuie la

îmbunătăţirea calităţii programelor Radio

România, armonizarea grilelor cu aşteptările

publicului, dar şi clarificarea procedurilor,

respectând, totodată, prevederile legale

incidente şi direcţiile strategice stabilite în

Priorităţile şi Obiectivele Strategice ale Consiliului de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune pentru perioada 2010 – 2014 (detalii la Capitolul 5. Domeniul

editorial).

Evoluţiile notabile ale anului 2011 în domeniul

editorial au fost: linii editoriale premium,

strategii de diferenţiere a posturilor corporaţiei,

programe specializate în funcţie de emisia

FM/AM, analiza clock-urilor programelor

Societăţii. Totodată, s-a urmărit îmbunătăţirea

sistemului de control al calităţii programelor (air

check) din perspectiva utilizării acestuia ca

instrument managerial de analiză a emisiunilor

şi ajustare a grilelor de programe.

Alături de Radio Chişinău, cel mai nou produs

al Societăţii, Radio România Junior urmăreşte realizarea unui concept editorial

complex, prin crearea unui univers credibil,

transmis dintr-un studio de emisie radio-TV

(streaming audio-video), special amenajat

pentru cei mici. Proiectul creează

personaje-brand, care dezvoltă şi transmit

copiilor valorile educaţionale implicite ale

radioului (detalii la Capitolul 5. Domeniul

editorial).

La numai un an şi trei luni de la aprobarea

hotărârii Consiliului de Administraţie privind

elaborarea Statutului Jurnalistului de Radiodifuziune, plenul jurnaliştilor are, pentru

prima dată în cei şaptesprezece ani de la

aprobarea Legii de funcţionare, un instrument

de autoreglementare a activităţii, pentru

aprobarea căruia s-au parcurs toate etapele

procedurale prevăzute de lege (Anexa nr.2).

Societatea Română de Radiodifuziune a reuşit

să-şi nuanţeze rolul de producător şi iniţiator al

programelor şi emisiunilor cultural-artistice,

prin iniţierea unor proiecte culturale de impact.

Ascultătorii posturilor Radio România, dar şi

publicul, s-au bucurat atât de activităţile

derulate de Orchestrele şi Corurile Radio sau

de produsele Editurii Casa Radio şi Redacţiei

Teatru Radiofonic, cât şi de noile ediţii ale

Târgurilor de Carte Gaudeamus – desfăşurate

în Bucureşti şi în principalele oraşe ale ţării –

sau de turneele naţionale în premieră – Pianul Călător: Pe urmele lui Franz Liszt, Duelul Viorilor: Stradivarius vs. Guarneri şi Cele trei dive: Teodora Gheorghiu, Ruxandra Donose şi Leontina Văduva, valorificate şi în programele

radiofonice. Apariţia seriei de discuri-cronică

consacrate marilor concerte ale ediţiei

inaugurale, din 1958, a Festivalului

Internaţional „George Enescu”, a însemnat o

remarcabilă reuşită editorială, aceasta

epuizându-se deja pe durata celei de a XX-a

ediţie a Festivalului. Cele 6 discuri repun în

circulaţie înregistrările istorice conservate în

Fonoteca Radio, însoţite de documente

radiofonice unice, comentate şi actualizate,

prilejuind reascultarea Orchestrei Naţionale

Radio, sub bagheta lui Constantin Silvestri, cu

interpreţi renumiţi ca David Oistrah, Yehudi

Menuhin, Claudio Arrau, şi cu premiera

românească a operei Oedipe, a cărei

înregistrare a fost considerată multă vreme

pierdută (detalii la Capitolul 12. Domeniul

cultural).

SINTEZĂ | 11

Echipa de realizatori Radio România Junior