1"-

In

Rareori trece o saptamana fara sa aJlam ve.)'ti

despre starea de sanatate sau accidentarea

unor vedete din lumea sportului. Asistentamedicalii sportiva, pe langa sanatatea

sportivilor renumiti, se ocupa cu elaborarea

programelor de antrenament, depistarea

posibilitatilor de accidentare .)'i prevenireaaccidentelor. Chiar .)'i medicul de familie

trebuie sa fie fn stare sa trateze o simpla

luxatie, intervenita fn timpul alergarii.

O Aproape ca nuexista sport fara riscde accidentare, darleziunile suntspecifice fiecaruisport. in sporturilecare nu implicacontact fizic direct,

echipamentelesportive pot cauzaleziuni -in imagineadin dreapta o mingetare a lovit in plincoasta jucatorului decrichet.

O La orice evenimentsportiv trebuie sa fieprezent un medic, carepoate oferi un primajutor adecvat incazurile mai urgente.in unele sporturi, cumar fi rugby-ul loviturile.~i contuziile suntinevitabile. Cel maieficient tratament estecompresia cu ghea1a.Daca nu avem la

dispozi1ie ghea1a, ajuta~i o carpa udata cu aparece.

sportiva nu face exceptie. Numero~i sportivis-au accidentat ~i s-au imbolnavit din cauza canu au utilizat o imbracaminte sau unechipament corespunzator. O cerinta ele-mentara este utilizarea incalt:lmintei destinatein special sportului respectiv, care protejeaza~i tine bine piciorul dar nu il strange ~i nucauzeaza ba~ici pe talpa piciorului. Pentrupatinaj utilizam incaltaminte aserrulnatoare cu

Ai istenta medical:I sportiv:I include

tratarea tuturor leziunilor ce pot

nterveni In timpul jocului sau alantrenamentului, indiferent dac:I este vorbadespre un simplu fotbal sau ceva mai special,cum este zborul cu deltaplanul.

Majoritatea acestor accident:Iri sunt leziunimici, simi1are cu entorsa ~i contractiile muscu-lare din medicina general:I. Asemenea acciden-t:Iri pot interveni oricand, fari1 ca persoana s:Ipractice sportul: ajunge o mi~care nepotrivit:I1n timpul gri1dirulritului de sfar~it de s:Ipt:Iman:Isau un pas neatent pe trotuarul1nghetat.

Sportivul ca pacientDe multe ori medicii sportivi sunt pu~i Insituatii dificile, nu atat din cauza bolii ci maimult din cauza caracterului pacientului. Mulr,isportivi, chiar dac:I sunt amatori, suntneri1bd:Itori ~i pasionati. Nu accept:I u~orcondamnarea la inactivitate din cauza uneileziuni aparent nesemnificative ~i abiaa~teapt:I ziua In care pot relua antrenamentulsau competitia. Daca persoana respectiv:I estetotodat:I un sportiv de renume, atunci mizaeste prestigiul ~i multi bani. in aceste cazurirefacerea rapid:I este o chestiune vital:I.

Din aceste motive, sportivul accidentat nurespect:I Intotdeauna recomand:Irile medicului,care In cazul leziunilor mici sun:I astfel:"Trebuie evitat:I solicitarea organului afectat. Ase feri de orice activitate ce implic:I mi~c:Iriintense." Cine nu face sport, de obicei respec-ta con$tiincios aceste indicatii, dar sportivulcare se pregate~te pentru competir,ie poate res-pecta mult mai greu constrangerile, deoareceeste vorba de punctaj competir,ional, renume ~inu 1n ultimul rand ~tigarea existentei. Astfelleziunile, In loc s:I se vindece se agraveaz:l.AstfeI se ajunge din nou la medic, dar deaceasta data cu probleme mai serioase. Acestecazuri indic:I faptul c:I pe lang:I tratarea lovitu-rilor, un rol important 11 are psihal:ogia sportiv:I.

par1ile cele mai expuse laaccidentari

paI1ile cele mai expuse la accident:Iri sedetenniri:I cu ajutorul statisticilor. De exemplu,un recens:Imant arat:I c:I leziunile cele maifrecvente implic:I genunchiul (24%), apoi pulpa

~i c~lciiul (inclusiv tendonulluiAchile) 14%.Ordinea In continuare este: cotul (13%); tibia(l()0/o); urru!rul (9D/o); ~oldul ~i coapsele (9D/o);capul ~i obrazul (7%); glezna (5%); incheieturamainii ~i palma(4%); regiunea lombarn (1%).

imbracaminte ~i echipamentPrevenirea are o importanta deosebita Inmedicin~, In cadrul c~reia nici medicina

185

ASISTENTA MEDICALA IN SPORT

Casca de

Guler de spumadin plastic cu

densitate ridicata

Fotbalul american seamana mai multcu ru9by-ul decat cu fotbalul european.Jucatorii poarta o adevarata armura,pentru a evita accidentarile candplacheaza adversarul, sau candjucatorii atacanfi blocheaza adversarii,aparand coechipierul care avanseazacu mingea. Nu sunt rare situafiile incare se ciocnesc jucatori avand 130 k9~i viteza de 35 km/h. Echipamentul deprotecfie consta din casca de protecfie,viziera de protecfie pentru obraz,protecfie la genunchi, umar, ~old,pulpa ~i cot, ~i proteza de dinfiasemanatoare cu cele utilizate in box.

O Genunchiul sepoate accidenta u~or.Ajunge o intoarcererapida sau o lovituradirecta la genunchi,ca rotula sa iasa dinlocul ei. Daca cvadri-cepsul sufera trau-matism, rotula sepoate freca decartilajul ce acopera

articulatiagenunchiului. Tendo-nul rotulei poatesuferi contractie sause poate rupe dacaforta este prea mare,sau daca acesta s-aslabit datorita nume-roaselor supra-solicitari anterioare.Daca lovim genun-chiul sau rasucim instarea indoita, carti-lajul se poate rupe.Datorita cazaturilorsau a luxatiilor, sepot accidenta ~ifibrele articulatiilor.La efectul loviturilorperiodice ~i puter-nice, lama de muco-zitate plina cu fluidese poate inflama.

Manusa54 cm de piele

Protec1ie la umardin spuma deplastic cudensitate ridicata

Protec1ie la toracedin spuma deplastic cudensitate ridicata

Protec1ie la rinichi~i spate din spumade plastic cudensitate ridicata

Protec1ie la ~olddin spuma deplastic cudensitate ridicata

Protec1ie la pulpa28,5 cm425 9

Scoica protectoare

pentru regiunealombara

"""'

degenunchi din spumade plastic cudensitate ridicata

jambiere din plasticdur ~i spuma dinplastic cu densitateridicata

cauza~ de solicitareamtens~ ~i Indelunga~ aunei p~rti a corpului. Uzura superficial~ ~i alteboli caracteristice varstei a treia, au leg~tur~direct~ cu aceasta. Sporturile ~i jocurilesportive se lmpart 1n dou~ grupe mari. jnprima grup~ sunt sporturile care implic~mi~c~ri repetitive continue, cum ar fialerg~rile, canotajul sau ciclismul. Bolilecauzate de practicarea acestor sporturi suntmai ales de naturn intern~, cauzate de repe-tarea continu~ a mi~c~rilor ~i suprasolicitarea

bocancii, care tin strans c;llcaiul. Pentrualergarea pe strad;l avem nevoie deinc;llt;lminte care absoarbe ~ocurile ap;lrute lacontactul piciorului cu betonul, protejandastfel integritatea coloanei vertebrale.

Unele sporturi impun prin reguli utilizareaechipamentelor de protectie. Un exempluedificator este boxul amator, unde adversariiintrn in ring echipati cu casc;l de protectie,protez;l ~i m;lnu~i. La fel, in fotbalul americansunt obligatorii jambierele, in rugby ~i ciclismcasca de proteqie, iar in unele sporturi deap;l utilizarea vestelor de salvare.

incalzirea ~i antrenamentulLa inceputul jocului sau al sezonului, acci-dent:lrile sunt mai frecvente, avand grade degravitate mai mari sau mai mici. Aceasta seexplic;l nu numai prin observatia c;l juc;ltorii~ting forma cea mai bun;l la mijloculcampiol1atului. Coordonarea mi~c;lrilor ~iconcentrarea sunt aspecte importante in sport.in perioada de preg;ltire pentru campionat ~ic;ltre sfar~itul etapei, cand stresul cre~te,capacitatea de concentrare a juc;ltorilor scade.

Se recomand;I juc;ltorilor efectuarea unormi~c;lri de inc;llzire inaintea competitiilor ,pentru relaxarea mu~chilor incordati, inten-sificare a b;lt;lilor inimii, inviorarea circulatieisangelui ~i concentrarea energiilor psihiceasupra corpului. inc;llzirea const;l in incal-zirea mu~chilor trunchiului $i ale membtelor ,flexarea ~i intinderea articulatiilor. c

Tipuri de leziuni in sportLeziunile cauzate de activit;ltile sportiverespectiv problemele derivate din acestea, sepot imp;lrti in categorii din mai multe punctede vedere. O categorie de probleme este

186

mu~chilor -un exemplu caracteristic estedurerea cotului cauzata de practicareatenisului. in grupa a doua sunt jocurilesportive care se caracterizeaza prin mi~carineuniforme, cum ar fi fotbalul, rugby-ul,hocheiul, crichetul ~i baschetul. Leziunile suntcauzate mai ales de ciocnirile violente dintresportivi sau cu echipamentul folosit.

in practica, medicul sportiv are de tratat inprincipal mu~chi, oase ~i articulatii. Acestea aurol important in realizarea rni~carilor ~i tot ele

4

s

2

Exercitiile deja sfilrsitul Incolzirii cu metodaWeisenfeld, sunt m~sajul genunchiului (4) respectivrotirea capului piciorului spre exterior ~i interior (5)care pun In mi~care mu~chii pulpei care suntdeosebit de vulnerabili.

Exercitiile 'ui Weisenfeld de incalzirerelaxeaza ml!~chii ~i reduc perico/ul deaccidentare. Impingerea perete/ui (f)incordeaza mu~chii gambei. Ridicareapicioru/ui in trei etape (2) incalze~temu~chii abdomenu/ui ~i ai pulpei.

Masajul picioru/ui (3) intare~te pulpa ~ireduce perico/ul accidentarii genunchiu/ui.

O Dupa accidentare. Inacest centru de recupe-rare, reabilitarea sportivi-lor accidenta,i se accele-reaza cu ajutorul unorma~ini speciale. In imaginese evalueaza starea deimbunata,ire a sanata1iiunui fotbalist, in timp ceacesta efectueaza

gimnastica terapeutica.

3

humerusului -pentru o mobilitatea mai mare-sta intr-o cavitate mic~ din care poate ie~iu~or. jn toate cazurile, luxatiile trebuie trataterepede ~i verificate pentru evitarea unordeteriornri permanente.

GenunchiulGenunchiul este cea mai complen articulatiea corpului uman, care este capabil~ demi~c~ri de indoire -intindere relativ restranse.jntr-un mod total neobi~nuit, are dou~cartilaje libere, cu form~ de secern (meniscusmedialis ~i meniscus lateralis). Acestea sunta~ezate intre femur ~i tibie; nu inlocuiesc ciextind hialinul, materialul ce acoper~extremitatile oaselor care se intalnesc inarticulatii.

Meniscurile pot suferi contuzii cand nernsucim piciorul sau ne intoarcem instan-taneu. Dac~ sunt suprasolicitate pe o durataindelungata, chiar mai multi ani, acestea sepot degrada in timp datorita rnnilor mici.Aceasta boal~ de cartilaj se trateaz~ prineliminarea unuia sau ambelor meniscuri,deoarece articulatia genunchiului functio-neaz~ bine ~i f~r~ acestea.

Ast~zi, articulatiile mari, cum este ~igenunchiul, se pot analiza prin artroscopie.Artroscopul este un aparat flexibil, gentelescop, care printr-un orificiu poate fiinserat in genunchi intre mu~chi ~i fibre.Metodele vechi cauzau van~t~i in plus pe

187

absorb impactul ciocnirilor. Majoritateaproblemelor constau in deformarea tesuturilormoi -contractii, entorse, t;lieturi, vanat;li ~i alteleziuni. De multe ori bolnavii nu se adreseazamedicului pentru tratarea problemelor,deoarece acestea dispar ~i singure.

Leziunile mu~chilorCand mu~chiul este contractat sau supra-solicitat, de obicei datorita unor mi~cari bru~tesau neobi~nuite, o parte din tesutul fm almu~chiului se rupe. Pulpa este indeosebiexpusa acestor tipuri de accident;lri, mai alesla santuri sau intoarceri.

Mu~chiul afectat se contracta ~i, datoritasangerarii in interiorul tesutului, se umf1a. Eldevine sensibil, apoi doare ~i nu-~i poateindeplini functia pe deplin. Mu~chiul trebuieinfa~urat sau fixat cu un bandaj ~i odihnitpana cand durerea dispare ~i sensibilitatearevine la normal.

Vorbim despre rupere musculara, candfibra musculara se rupe intr-o cantitate atit demare incat se intrerupe continuitateamu~chiului. Acesta este o rana deosebit degrava ~i necesita tratament clinic.

Leziunile tendonuluiMu~chii se f1XeaZa pe oase prin intermediultendoanelor. Acestea pot suferi contrac1;ii sause pot rupe asemarultor mu~chilor. Tendoaneledin incheietura mainii, degete ~i genunchi sunt

deosebit de sensibile. Adesea se accidenteazatendonullui Achile (tendonul calcanear), careleaga mu~chii gambei de calcai.

Leziunile articula\iilorOasele se fixeaza in articulatii prin inter-mediul unui tesut conjunctiv fin. Acestt;tesuturi, in mod normal impiedica indepar-tarea oaselor ~i supratensionarea articulatiei.Entorsa inseamna ca articulatia, in urma uneiac1;iuni a unei forte putemice se intinde ~ifibrele conjunctive se rup. Aceasta cauzeazao umflatura ~i durere, care se intensifica lami~carea articula1;iei.

in cazuri mai u~oare alunge sa infa~uramarticula1;ia ~i s-o odihnim. In cazuri mai graveexista pericolul sangerarii interne ~i dete-riorarea permanenta a fibrelor articula1;iei.Bolnavul necesita tratament clinic.

Luxa\iaVorbim despre luxa1;ie, daca extremita1;ileoaselor se indeparteaza intre ele la articula1;ii.De exemplu, la luxa1;ia umarului, capatulsferic al humerusului iese din articula1;iaomopla!:Ului. Din aceasta cauza se rup fibrelearticula1;iei ~i este afectat tesutul conjunctiv a.larticula1;iei, provocand durere intensa ~ideteriorarea mu~chilor, nervilor ~i a vaselorde sange din jur.

Umarul sufera adesea accidente de acestfel, deoarece extremitatea superioara a

AsisTENTA MEDICAlA IN SPORT

;n accidentarile sportive, sunt frecventediferitele fracturi. Pe desenul de mai sus sevede o fractura deschisa: pie/ea a foststrapunsa. Din membrul accidentat trebuieeliminate prin operatie tesuturile afectate ~isfaramaturile osului, extremitatile osuluirupt trebuie imbinate, iar membrulaccidentat trebuie pus in ghips. La fracturileantebratului sau ale piciorului, osul rupt sepoate fixa ~i cu placi de metal.

articulatiile analizate deoatece era nevoiede taieturi mari.

Inflamatia lamei de mucos si a\esutului conjunctival ,

tendonuluijn anumite parti ale corpului, unele tesuturise deplaseaz~ periodic Intre ele -deexemplu tendoanele peste oasele vecine -,Intre timp frecandu-se Intre ele. Lama demucos formeaza un strat de "perna" Intreaceste p~rti: reduce frecarea ~i lubrefiazasuprafetele de contact. La ranirea lamei demucos sal.l datorita suprasolicitarii, uneoridevine umflat sau se rupe, apoi seinflameaz~, ceea ce face dureroas~ mi~careamembrului respectiv. Inflamatia lamei demucos care se afla chiar deasupra rotulei, senume~te genunchi de c~lug~rita ~i estefrecvent~ In practicarea unor sporturi.

Inflamatia tesutului conjunctival tendo-nului apare adesea, cand o rupere sau o altaleziune se vindec~ incorect. Aceasta aparemai ales la tendoanele din um~r, c~lcai ~i cot.Inflamatia tesutului conjunctival tendonuluide pe partea inferioara al cotului se nume~tecot de golf, iar cel depe partea exterioar~ serlume~te cot de tenis, acesta din urma poatecauza ~i inflamatia lamei de mucozitate.

Leziunile oaseloro leziune frecvent~ a oaselor este fractura.Medicii deosebesc mai multe tipuri defracturi. La cele simple, adica Inchise,. muscu-latura ~1 tesuturile din i:mprejurimea oaselor sedeterioreaza mai putin. La fracturi complexesau deschise, osul rupt str~punge tesuturiledin jur ~i pielea. Daca osul crap~ sau se rupedar p~rtile rupte nu se Indeparteaza, atunciruperea este partial~, altfel este total~.

O categorie aparte de fracturi este spe-cific~ alerg~rilor ~i mar~ului. Aceasta afecteaz~oasele care formeaza "coloana" piciorului(cuneiformul lateral, intermediar ~i medial).La 1:nceput provoac~ dureri nesemnificative Inc~lcai, care se intensific~ odata cu continuarea

Corpul uman 9 -MU~CHII Corpul uman 59 -GIMNAS11cA188

mi~c~rilor. Oasele ~i tendoanele mainii suferar~niri mai ales In alpinism, box, baschet ~icrichet.

Metoda cea mai sigur~ de diagnostiiare afracturii este controlul clinic cu raze x. Toatefracturile, inclusiv cele mai mici trebuie tratatede medic. Dac~ extremit~tile rupte ale osuluinu se potrivesc birte, se sudeaz~ incorect ~is-ar putea s~ se deformeze ~i s~ doar~permanent.

Craniulln sine se compune din oase, carela lovituri puternice se pot rupe ~i creierulpoate fi afectat. Capul este periclitat Inaproape orice sport. Dac~ un sportiv l~i pierdecuno~tinta, chiar pentru o perioada oricat demic~, trebuie consultat de un medic. S-arputea ca hemoragia interioar~ s~ provoacesimptome evidente numai dupa cateva ore sauzile, dar pana atunci sa provoace deteriorariiremediabile In creier. Un semnal de pericoleste daca se scurge un fluid apos din urt:Che,deoarece acesta poate sa provina din encefalsau din maduva spinarii.

Cand trebuie renuntatDaca un sportiv se rane~te la o ~ompetitieimportarita, conti~uarea eforturilor poateagrava situatia, chiar daca durerile suntameliorate cu medicamente sau gheata.

Sportivul ranit nu poate da randamentulmaxim, iar In jocurile de echipa poate deranjacoechipierii. inlocuirea este o solutiepotrivita.

Recunoa~terea in timp aproblemei

in medicina sportiva este vitala recunoa~tereacat mai rapida a problemelor ~i Incepereatratamentului. Daca sportivul sufera ocazatura mare (sau nefericita), se ciocne~te deun stalp, de un perete sau de un alt jucator,se poate accidenta grav: Persoana accidentatatrebuie consultata pe loc de un medic -serecornanda sa nu fie mi~cat pana la sosireamedicului. Entorsele, rupturile de fibra saufracturile de os se recunosc mai u~or de

speciali$ti Inainte ca umflatura sau contractiasa se deformeze, deoar~ce acestea facimaginea clinica ma~ nec1ara.

in cazul fracturil9r coloanei vertebrale,ale bazinului sau ale piciorului, situatia sepoate agrava $i chiar duce la paralizareaaccidentatului, daca coechipierii Incearcasa-l puna pe picioare sau sa-l ridice. Esteimportant ca la competitiile mari sa fieprezenti medicii de club.

Metode de tratamentDupa stabilirea diagnosticului, mediculstabile$te tratamentul. in majoritatea cazurilortratamentul consta In odihnirea partiiaccidentate, f1Xarea ei, eventual punerea Inghips $i utilizarea unor medicamente careajuta procesul de vindecare. Pe langa acestea,la fizioterapie se pot prescrie: tratamenttermic, masaj sau antrenament special.

Medicina sportiva este caracterizata despecializare $i de raspandirea utilizarii apara-turii. Ariile cele mai importante de specializaresunt: siguranta; antrenamentul $i prevenirea;tratarea imediata a ranilor; tratamentu.l;reabilitarea. Lozinca domeniului ar putea fi:"Sportul este necesar -nu $i accidentarile".