’ c v A v \ rí n ti L^ ! ii

- P K 101 ;< Q

Np

ABOMENANTUL:Pe ou an . . ,24 Cor.Pe o jnm. de an 12 ̂ „Pe trei Ioni. 6

Pentru România şi străinătate :

Pe un an 40 'ei.?e o jam. de nn 20

IBLîFQN N". 223

raşov, Marţi-Miereuri in 16 (29 • Oetomvrie 1913 Anul LXXVI.

ZIAR NATIONAL.

R E D A C Ţ I A Şl A D M I N I S T R A Ţ I A

Târgul Inului Nr. 3 0

INSERATELE se primesc la adminis­traţie. Preţul după tarif

fi Învoială.

Manuscrisele nu se In- napoiasă.

1 profesorului Bălan.(v. mol.,) Nimic du poate a*

duce pierzarea unui .neam decât lipsa de demnitate şi de energie.

Când cu o indolenţă criminală trecem la ordinea zilei peste cele mai isbitoare încălcări ale dreptului nnaia dintre ai noştrii — fie el profesor sau numai un umilit jaiiDcitor dela sate — nu ne pu­tem ascunde subsofîsma mălai aţă, că doar e vorba numai de-o chestie privată a unuia sau a altuia.

înseamnă a nu cunoaşte tac­tica celor cari ne-ar stinge dacă ar putea cu o zi mai iute, de-a nu lua niciodată lupta faţă de nea­mul întreg, ci numai faţă de sin­guratici, contând la faptul că a- ceştia vor opune o resistenfă cu mult mai slabă şi că obştea în cele mai multe caşuri necum se-i ia în apărare, dar n ici nu se va soli- ăariga >4u ei.

întreg sistemul politic ce se r̂&ctică faţă de naţionalităţile din pttoia noastră e dealtcum Inte mevftt pe aceasta cunoaştere a slăbiciunii noastre, când o vorba să apărăm pe singuraticii cari sunt loviţi, pentrucă cer esecutarea le­gilor favorabile nouă.

Adese am cercat să-mi dau teamă despre căuşele marei in­fluenţe a altor partide politice sau grşpări sociale - ori religioase din lî&garia.

Ia zilele trecute s'a petrecut totr’un oraş din nordul Ungariei trn cas din cale afară semnificativ.

Un eăpîtan de poliţie văzând c& toate ordinaţiunile lui în privinţa curăţenii din măcelării M n persecutate mai ales din

turtea OvVeilor, s’a folosit de-o a- pucâtură cam brutală dar in esenţă tocătoare ia ţintă, mânjind cu un- toare de porc toate mesele şi în rtrumentele măcelarului ovreu.

E de prisos să o spun că deja & doua zi măcelăria ovreului a stră­lucit de curăţenie.

Moralul povesfcei e a se căuta lasă în ceea ce a urmat acestei a-

| pncături pe care bine înţeles nu o poate aproba nimeni.

Ca muşcată de şarpe a sărit

întreaga ovreime şi era vai de bie­tul căptan de poliţie dacă nu se arunca le grabă în ţinută de gală şi nu alerga la rabinul să-i ceară cu umilinţă scuze pentru insulta adusă întngei jidovimi.

Cât ai bate în palme au fost alarmaţi toţ ovreii influenţi, toţi deputaţii de religie mozaică, toţi funcţionarii br înalţi în frunte cu secretarul de stat Vadász Lipot.

Mărturisea sincer că m’a pas în uimire aceată dovadă de soli­daritate şi demnitate, revolta ţipă­toare a întregei ovreiini cerând ca un singur glas pedepsirea esem- plară a celui ce-, a cutezat să in sulte pe un singm şi mititel mem­bru al lor.

0 spunem verle, Ovreii nu fac sofisterii, nu dau c\ nepăsare din cap când e vorba de unul de-ai lor, ci ţipă şi pedepesc chiar pe ce i ce se atinge de sanctuarul re­ligiei sau a fiinţei lor deoseb te. Dar se revin la cazul profesorului Bălan.

Din rapoartele contradictorii apărute în pressa maghiară şi în cea românească e greu s\ afli a- devârata stare a lucrului

Atâta însă reese cu siguranţă, că un oflcer activ al artileriei hon vezeşti a arestat şi escortat la ca~ sarmâ pe un fruntaş &l vieţii noas’re bisericeşti, pe profesorul de teologie Dr, Nicolae Bălan şi numai dupâ^vT£^2 oare. fa predat poliţiei din (Sibiiu, j care după legi­timare l-a eTiSerat imediat.

Iar motivul acestei neobicinuit procedeu a fost faptul că profeso­rul Bălan a agitat printre soldaţi îopotriva „limbă maghiare*.

Nu trebue să fie cineva spe cialist în ale codului penal militar, ca să conchidă, că na drept de arestare — afară de vremi le de statar militar — nu-i compe e mi­litarului fa(â de un civil decât a» tonei, când e vo>bă de delicte fia- grante în contra puterii armatei

Aşa de pildă în cazuri de spio­naj sau de aţâţare a soldaţilor la revoltă faţă de stîperiori etc. Dar nici decura na-e permis unui ofi­ţer ca să aresteze pe cineva din motive politice, cum s a întâmplat

r în cazul de faţă după spusa foilor maghiare.

Pe noi însă nu ne preocupă într’atâta partea juridică a chestiu- nei cât mai mult urmările naţio ml-politice ale acestui cast celebru.

Ne era cunoscut până acum faptul că în faţa jandarmeriei şi a adminstraţiei drepturde noastre aşa numite naţionale şi cetăţe­neşti nu sunt decât o sdreanţâ îndată ce ele vin în colisiune cu „ideea de stat“ .

Durere acum vedem, că şi o parte a armatei care trebue să stea deasupra certelor politice, în­cepe a fi îmbibată de spiritul ce­lui mai intolerant şovinism, necru­ţător şi încălcător de lege când e vorbă de noi valahii.

Lucrul acesta trebue să ne pună pe gânduri.

Dacă nu vrem ca să fim taxaţi de un popor laş, fără simţ de demnitate şi fără de energie, Hpsiţi de cel mai elementar simţ al unei solidarităţi etnice nu e iertat să trecem cu nepăsare peste cazul profesorului Bălan.

Datoria de-a cere o energică satisfacţie în căzui de faţă revine îndtdor cercuri bisericeşti din Sib iu.

Nu e destul să avem numai pa buze aumel* marelui mitropo­lit, care a ridicat atât de mult vaza bisericei sa e insuflând res- pe t şi teamă tuturor acelora cari au cutezat să se atingă de unul din clerul său.

Trebue să şi facem ce ar fi făcut un Şaguna în cazul de fa ţ1.

înalt Preasfinţia Sa Mitropolitul din Sibiiu — de-a cărui bune sen­timente nu ne am îndoit niciodată — să binevoiască a me^ge în per soand la comandantul de corp din S ib iu şi dacă nu i-s’ar pune în perspectivă o satisfacţie deplină, ca un consilier intim al Maiestăţii sale să denunţe cazul direct la treptele Înaltului tron.

Numai lucrând astfel putem fi siguri, eă nu se vor mai repeta cazuri ca cel al profesorului Nicolae Bâlsn.

Solidaritatea neamuluiN^ei când poate nu ne-au ce­

rut vremurile d luptă mai inten­sivă, mai hotărâtă şi mai devotată ca tocmai astăzi. Conştiinţa unităţii de rassa ş a conservării noastre naţionale ne impune tuturor Ro mânilor fără deosebire de ţara în care suntem aşezaţi, să ne dăm întâlnire, să ne unim suflatele, cu­vintele şi faptele, pentru a scoate în relief tot mai mult puterea noas­tră de vieaţă şi valoarea noastră ca neam propcvedaitor şi păzitor al civilizaţiei aici la porţile Orien­tului.

înţelegători ai acestei meniri, noi Transilvănenii în deosebi ne am văzut în imposibilitatea de a lucra pentru realizarea ei. Sforţările noastre sunt vecinie înăbuşite de opresiuni. Intr’o clipă de desnă- dejde am solicitat solidaritatea nea­mului român sc întreg. Am cerut o luptă generală, concentrică, vi- goroa-îă. Şi iată, că Liga culturală cea mai chemata ni a dat răspun­sul, un răspuns, care ne umple de nădejde şi ne dă tărie. D nit N. Iorga şi Bogdan Duică, doi soli ai vre­murilor de adevărată renaştere ne trimit cuvântul lor de îmbărbătare. Aşteptăm ca graiul lor să trezească îu toate păturile sociale din ţară şi. de la noi. un viu răsunet, să simţim acelaş chiot entuziast, care a cutremurat Românismul întreg când armata română a trecut Du­nărei.,.

Signalul de luptă s-a dat. S o purtăm deci cu bărbăţie !

(Vezi raportul despre »activitatea Ligei Culturale«, trimis de distinsul nostru colaborator G. I. Şişeşti.

Ile lff^ţiun lle . Cu privire Ia convocarea delegaţiunilor, s’a 3xat ziua de 18 Nov. c. Contele Tisza va merge zilele aceste Ia Viena, unde va fi o nouă consfătuire asupra ordinei de zi a. delegaţiunilor şi asupra expozeului lui Berchtold despre situaţia externă. Dacă vor întră şi opoziţionali unguri în delegaţiuni, ia criticele şi observă­rile lor vor răspunde Berchtold şi Tisza.

Camera.Şedinţa camerei ungare, convocată

pe Sâmbătă şi care a fost aşteptată cu încordare, s’a ţinut, fără vre-un in­cident deosebit. Opoziţia n’a luat parte nici la aceasta şedinţă şi astfel au lip­sit conflictele, ce se puteau isca even­tual între ea şi partidul guvernamen­tal. Din partidul naţionalist au fost prezenţi patru deputaţi.

Atitudinea opoziţiei.

Partidele opoziţionale au avut Vi­neri seara întruniri, cu scopul de a-şi fixa atitudinea faţă de şedinţa de a doua zi.

Intâiu s’a întrunit partidul inde- pendist, ţinând o consfătuire sub pre­zidenţia contelui Károlyi Mihály. Acesta luând cuvântul, roagă adunarea să de­cidă, ca opoziţia independistă să na ia parte la şedinţa camerei, dm cauze tac­tice. Aceasta însă — a zis Károlyi — nu înseamnă, că partidul independist abzice de a aduce în cameră chestiunea panamalei cu clubul din insula Margit. Din contră, conducerea va griji, ca la timp potrivit sâ fle pusă la ordinea zi­lei şi să fle clarificată în toate amă­nuntele ei. Au mai vorbit câţi va de­putaţi, apoi propunerea contelui Ká­rolyi a fost acceptată cu unanimitate.

După adunarea partidului inde­pendist s’a ţinut o conferenţă comună a partidelor opoziţionale, luând parte la ea şi partidul poporal şi cel consti­tuţional. Omferenţa s’a identificat cu hotărârea partidiilui opoziţional, enun­ţând că întreaga opoziţie va absenta dela şedinţă. Motivul acestei atitudini l-a desvoltat contele Andrássy, spu­nând între altele, că opoziţia nu a avut scopul să supună cazul clubului din in­sula Margit judecaţii camerei, ci a voit să se adreseze din cameră .naţiunii*, a voit să-şi desvoalte acuzele in plenul camerei şi să şi arete punctul său de vedere. Acest scop însă nu şi I poate ajunge în şedinţa convocată de pre­zident.

S’a discutat apoi şi s’a criticat proiectul de lege al guvernului despre reforma curţilor cu juraţi şi la propu­nerea lui Vázsonyi s’a ales o comi- siune, care să aranjeze un meeting de protestare.

Opoziţia a făcut un mare tărăboiu în jurul şedinţei ce era convocată pe

„ L a t a i “ .

* Schiţă din viaţa unui criminalist. —

De

Nicolae Ivanpretopop şi aseior eomiatoriel.

Cronica faptelor criminale formează i rubrică permanentă în ziarele ora- ilor mari.

Ucigaşii împinşi de patimi după vrerea şi munca altuia se înmulţesc ca rinpercile. In cele următoare m& voi facerea să descriu pe cel-ce ne-a încăr- eat neamul cu o ruşine, pe cel mai monstru ucigaş al zilelor noastre - George Rozor — ca şi care mal hain nu cunoaşte cronica criminaliştilor.

Papp Béla, bogătaş în Sâtmar, om cu rol în viaţa publică ungurească, a pun pe un cioban să omoare pe fratele •Iu, cu scop să pună mâna pe averea ui/— şl a ajuns „la furci*.

Mariin şi Kleeberg, feciori cu carte, f/Avc&se bune, unul flu de advocat, mai w urmă vestiţi tâciunari şi ucigaşi, au Ig&t groază în tot Sibiiul şi au ajuns >1& furci«. Şi aceeaş soartă îl aşteaptă ipe ucigaşul părinţilor săi — pe leorge Rozor.

încât mă ajută memoria, voi des­crie fazele vieţii şi mai ales creşterea rea, ce s-a dat acestui nefericit — chiar

casa părintească.

Era cam de 6 ani, când am ajuns paroch-protopop al tractului Alba Iulia— la 1892.

Publiu Rozor, tatăl nefericitului, era epitrop al'bisericii, om cu stare şi cu vază, recunoscut de om cinstit. Soţia sa — Valeria — o bunătate de femee casnică şi modestă. Cine ş-ar fi putut închipui să-i ajungă un sfârşit aşa de tragic şl să moară de gloanţele şi de cuţitul feciorului lor săibatic, ca o fiară ? Românul are un proverb: „ Ziua se cu­noaşte de dimineaţă0. Aşa şi neferici­tului băiat, încrezut şi răsfăţat, părinţii 1! împlineau toate poftele iertate şi ne­iertate.

In nenumărate rânduri, am făcut atenţi pe părinţi, ca să nu-1 prea lase In voie, dar orbiţi de dragoste pentru băiat, nici o povaţă n’a prins.

li cumpăraseră un căluşel şi apoi cu calul, cu câinii, cu toba şi tot felul de jucării petrecea toată draga zîuliţă— chinuind animalele, cari îi cădeau în brânci — fără milă.

Gât am fost paroch — 5 —6 ani — nu l-am văzut nici odată la biserică, ci cel mult prin cimitir dacă se mai arăta, ca să dărapene vra«o cruce, să rupă vre-o creangă din pomi, ori să se urce în turn şi să arunce cu pietrii după trecători.

Am întrevenlt cu toată stăruinţa să-l dea la şcoala noastră românească, ca să înveţe, să se roage şi să cetească în limba noastră, dar— durere — n-am putut răzbi eu părinţii, cari l-au dat după esemplul altora, — nu ştiu de si­gur, la şcoala jidovească, — dar la tet

cazul la una străină aşa că, n-a învăţat în limba lui niciodată.

Şi iată cu ce motivau părinţii lui aceasta :

— învăţătorul îi este unebiu şi nu va avea respect de el.

— Să meargă atunci la cealaltă şcoală românească — le zisei eu — unde Învăţătorul e străin. — Dar ia a- ceastă obiecţiune, părinţii mi-au rămas datori cu răspunsul.

Scontram de multe ori cassa bise­ricii, ca să văd cum stăm cu venitele şi cu cheltuielile. Tocmai îu anii aceia zidisem casa parochială, restaurasem biserica şi şcoala, po cari le aflasem într’o stare mizerabilă. La Intrate lipsia din cassă câte ceva — nu mult — dar iipsla. Jurnalul era purtat în bună re ­gulă şi cu conştiinţa omului cinstit de a chivernisi bine şi eorect averea pu­blică. Epitropul meu văzând lipsă, privea lung şi întrebător la soţia sa, care !a rândul ei îi da răspunsul : »trebue că a umblat Gbeorghiţă pe aici« şî vor­ba se curma, cercetarea se încheia şi lipsa să Intregîa.

Nu mai încăpea îndoială, că băia­tul încă de micuţ se îndeletnicea cu p;şcatul, cu furtul de bani, pe cari îi făcea de bună seamă mere-pere. Atunci şi a stricat sufletul şi părinţii atunci a-au arătat mai puţin riguroşi.

La noua alegere a comitetului şi epitropiei, după 3 ani, nu l-am putut îndupleca pe Rozor să mai primească postul de epitrep. Mai târziu mi*a spus apoi ca a avut pagubă din slujba de epitrop.

Eu i-am crezut. Dar fostul epitrop avea bani în toate cutiile şi în toate ungheţeîo, din vânzare de băuturi, din măcelărie, mai târziu din vama târgu­lui şi Gheorghiţă de«igur, că şi-a con­tinuat urâta lui meserie mai ales, că banii aceia nu-i scontra nimeni.

Roaoreştii erau oameni de afaceri — cu trei întreprinderi — birtul, mă­celăria şi economia. Gând era vorba de un scop de binefacere, ei dau cu mână largă şi n-am auzit, să fl supărat pe cineva cu ceva, ci din contră ajutau mai ales pe oamenii săraci şi lipsiţi. Singurul lor cusur era, că n-au înţeles n»ci odată zisa scripturii ; „Toată grija cea lumească dela noi să o lăpădăm“, şi de aceea numai rar, foarte rar îi vedeai pe la sfânta biserică.

Timpul trece.. Băiatul în şcoala elementară n-a învăţat nimica, la gim­naziu nimica, la boită n a voit să stea şi vrând nevrând tatăl său l-a angajat lângă sine ca ucenic de măcelărie.

Aici a început ca să înainteze cu paşi repezi spre peire.

Dacă mergea la un târg să cum­pere vite, banii jumătate şi câte-odată toţi îi lăsa prin birturi — întovărăşit cu oameni sJabi şi se înapoia fără nici o marlă. Lucru firesc, că după câteo is­pravă de acestea, urma ceartă, ne­înţelegere, sudalma reciproce şi ură nedumerită.

AUedăţi — şi aceasta se repeta foarte des — cu rezultatul vânzării din o zi, pleca la dejun în cutare birt afu­risit, unde-şi lua şi prânzul, ba rămânea până după cină şi până cătră miezul

nopţii, ori până în zori de zi. Urmarea e ra : alte scene îngrozitoare, iritaţii şl ameninţări cu bătăi şi cu moarte.

Mi-se plângea fîeiertatul Publiu Rozor, când ham întăluit pe urmă, în 1911, în Alba Iulia:

— «M-ara luat de gând, mă bagă în groază, mi-e ruşine să mai ies în lume, mă caliceşte, mă duce la sapă de lemn şi nu-i chip să se îndrepte. M& ameninţă, dacă nu i dau bani şi duc groaza, că mă va găsi In un clas rău şi îl toc în cap —, ce crezi, — să mal ajung şi în temniţă — păcatele mele. Dar Valeria, — Valeria — îi ascunde păcatele, îi mai dă fără ştirea mea — ce să zici — e mamă, e femeie, se în­moaie şi pace. Dacă ar pleca încătro-va spre America, dar nu să duce, mă ne­noroceşte de tot».

Şi de fapt l-a nenorocit, i*a pră­dat mai întâi aproape toată averea, a- poi i-a luat vleaţa, lui şi soţiei sale, pentrucă.. hau iubit prea mult... l-au desmerdat din seamă afară şi nu i au dat nici creştere creştinească, nici ro* mânească.

L-au lăsat să doarmă pe «puiul mamei» — chiar şi când vesteau clo­potele bisericei «Învierea». Şi iată ce s-a a!es dia el : un păgân, o fiară în înţelesul strict al cuvântului. Iar mâne- poimâne, o vieaţă, care putea fl cu to­tului tot alta, se încheie «la furci»...

Gine are urechi de auzit, să audă!

Pagina 8 S A U T A T R A S B ' i L V A H I S L Hï. 226 —1918.

- i

Sâmbătă. Se rosteau ameninţări, pro­teste, se puneau în vedere lupte acerbe, dar In ultimul moment opoziţia voini- coasă a depus arma. Din toate svâr- colirile ei s’a născut un „ridiculus mus*....

Şedinţa.

Şedinţa de Sâmbătă s’a început aproape de orele 11. Din cele ce s’au petrecut în şedinţă sunt de remarcat două momente principale: proiectele de legi depuse de miniştri şi declaraţiile lui Tisza despre panamaua clubului din insula Margit şi despre cassa de partid.

Proiectele de legi.

Trei miniştri au prezentat în ca­meră mai multe proiecte de legi, din cari unele sunt de mare ponderozitate. Ministrul de interne Sándor a pre zen ta t:

Proiectul pentru regularea salaru­lui notarilor comunali şi cercuali.

Proiectul despre prolongirea pe un an a mandatului oficialilor comitatenzi.

Ministrul de justiţie Balogh a de­pus proiectul legii de presă.

Amintim, că ministrul de culte, Iankovich a făcut raport despre cerce­tările disciplinare pornite contra învă­ţătorilor confesionali.»

Câţi vor fi între aceştia de ai noş­tri, nu putem şti în acest moment.

, Declaraţiile lui Tisza.

înainte de ordinea zilei dep. Kos- tydl relevează. »incidental« cazul cu in­sula Margit, arată ce agitaţie fac zia­rele din acest caz şi roagă pe prim- ministrul Tisza să se pronunţe asupra lui.

Tisza a ţinut un discurs mai lung, dar nu cu elanul lui obicinuit, ci maisec, mai rece, iar aprobările ce i’au sub­liniat păreau a fi silite, făcute numai din datorinţă.

Tisza a abătut de la sine ori ce amestec cu acesta şi alte asemenea ca­zuri. El a luat parte la lucrările parti dului muncii, dar în administraţia elec­torală n’a avut nici un amestec. A au­zit şi el ca alţii despre cazuri de aceste. Când a aflat despre afacerea cu clubul, a rugat pe Lukács, care era prim-in- nistru, să nu dea concesia. Dar cu toate aceste Lukács a aprobat statutele şi le-a predat urmaşului, ministrului Sándor. Aceasta s’a întâmplat prin Jeszenszky, pe care îl scuză că nu e vinovat în ni­mic, deoarece el n’a făcut altceva decât a îndeplinit ordinul şefului său. De a- ceea nici prin gând nu-i trece a-1 di- mite din post. Tisza n’a voit să aproabe statutele şi a returnat banii.

Tisza apără pe Lukács spunând, că Lukács a făcut acest fapt în intere­sul public, lără a râvni la folos privat, apoi a luat la critică atitudinea opozi­ţiei, spunând, că opoziţia nu-şi va pu­tea menţinea mult timp tactica, fiind imposibilă.

In fine Tisza a făcut declaraţii cu privire la cassa de partid. La întreba­rea deputatului Szabó István, că pe ce cale şi de unde îşi acviră bani cassa de partid? Tisza a spus verde, că viaţa de partid costă bani şi încă mulţi bani. De aceea fiecare partid îşi are cassa sa. Dar fiecare partid tăinueşte sursele din cari se alimentează această cassă. El asigură pe dep. Szabó, că nu va pri­mi bani în casa de partid, proveniţi din daraveri de-ale statului.

Ou aceste declaraţii cinice ale lui Tisza s’a (încheiat şedinţa şi »părinţii patriei« s’au împrăştiat cu conştiinţa liniştită, că şi-au Împlinit datorinţa faţă de patrie. Ce zic însă milioanele de oa­meni săraci, cari mor de foame, e o altă întrebare....

Şedinţa viitoare se va ţinea în 30 Oct c.

Noui proiecte de legiprezentate în şedinţa de Sâmbătă a ca­

merei.

Proiectul nouei legi de pressă.

Noul făt al ministrului de justiţie Balogh Jenó a văzut în fine lumina zilei. Acest proiect, care ar trebui să însemneze un progres în privinţa ga­rantării libertăţii de pressă, conţine in liniamente generale dispoziţiunile ve­xatorii publicate la timpul sau de zia­rul »A z Ezt«. Noul proiect este şi mai reacţionar decât actuala lege de presă şi aserveşte ziaristica bunului plac al guvernelor vremelnice, cari pot să ne* depseasoă şi să persecute ziarele pâhă în pânzele albe. Nu este însă eschis, ca unele dispoziţii mai aspre să fie schimbate. In scopul acesta ministrul Balogh a conchemat pentru mâne o consfătuire, la care au fost invitaţi să participe şi reprezentanţii societăţii ziariştilor din Budapesta.

Dintre dispoziţiunile mai vexatorii ale noului proiect reţinem deocamdată următoarele:

Redactor responzabil al unui ziar poate să fie numai un astfel de cetă­ţean ungar cu locuinţă stabilă în ţară, care în timp de 5 ani, lespective de 3 ani, n-a fost pedepsit cu amende sau perderea libertăţii pentru diferite delicte.

Ziarele sunt obligate să dea loc comunicatelor, prin cari se rectifică ar- ticoli apăruţi în ziarul respectiv. Prin dispoziţiunea aceasta de pildă o foaie naţională este nevoită să dea Joc scri­sului unui Mangra. Vlaicu etc., dacă acesta se simte atacat în ziar. Cel ata­cat prin ziare poate pretinde şi des­păgubiri materiale deia ziarul, în care a fost atacat.

Delictele săvârşite de ziare în contra moralităţii publice se scot din competenţa curţilor cu juraţi şi vor fi judecate de tribunal.

Câteva paragrafe regulează rela­ţiile de serviciu între redactori şi e- ditoii.

Proiectul despre salariile notarilor.

Conform proiectului,salarul anual al notarilor comunali şi cercuali, nu poate fi mai mic, înafarâ de locuinţa dată în natură sau plătită în bani, de 2000 cor., iar a vicenotarilor de 1400 cor. Noui posturi de notari şi viceno- tari nu se pot organiza, decât cu acest minimal de salar. Competenţa aceasta fundamentală a notarilor, unde nu este suficientă, o întregeşte statul.

Notarii în serviciul lor neîntrerupt primesc din partea statului, tot la câte 5 ani un adaos de etate de ţjcâte 200 cor. iar la vicenotari adaosul e de câte 100 cor. Suma adaosului însă nu poate trece preste 1200 cor.

In legătură cu aceasta se regu­lează după o anumită cheie şi ponziu- nea notarilor.

întregirea salarelor va încărca budgetul statului cu aproape patru mi­lioane cor.

Proiectul pentru prolongirea mandatu­lui oficialilor comitatenzi.

. Deoarece mandatul oficialilor co mitatunzi aleşi expiră cu finea anului curent, prin proiect se cere prolongirea mandatului lor până la alte dispoziţii legislative, dar cel mult până la finea anului 1914. Aceasta se face în vede­rea statificărei administraţiei, care se crede a se realiza în decursul anului viitor, şi In urma căreia oficialii co* mitatezi nu vor mai fi aleşi, ci numiţi de guvern

prezentantul Sârbiei la Viena şi minis­trului de externe austro ungar, contele Berchtold.

ActivitateaLigei Culturale.

Conferinţele d-lor Bogdan Duică şi N. Iorga la Ateneul r$mân.

B u cu re ş ti, 12/25 Octomvrie.

Aseară a început seria de şedinţe de propagandă hotărâtă de Liga Cultu­rală. — Sala Ateneului era plină ca în clipele mari.

Demnul Bogdan-Duică ne a dat o conferinţă foarte documentată, foarte strânsă, sobră şi pregnantă în formă, care a aruncat lumină asupra laturei economice a luptei Românilor de peste munţi.

Punctul său de pleeare a fost a- cuzaţia ce se aduce Românilor că el acaparează pe fiecare zi tot mal mult din pământurile ungureşti primejduind astfel elementul maghiar. Pentru a dovedi neseriozitatea acestei acuzări d-1 Bogdan-Duică examinează cu datele economiştilor maghiari problema pro- prietăţei în Ungaria. In această ţară sunt 1.600.000 proprietari de pământ mari şi mici. — Dacă la aceştia se a- da *gă lucrătorii agricoli, care trăesc din agricultură fără a avea propriul lor pământ, atunci numărul agriculto­rilor se ridică în Ungaria la 3.500.000. In medie suprafaţa stăpânită de un proprietar mare sau mic este de 11 ha în Ungaria şi 10 ha în Ardeal.

Latifondiari cu moşii de peste10.000 jugâre găsim în Ungaria 166; iar în Ardeal 65. Aceşti latifondiari posedă 39°/0 din întinderea pământului de cultură. Proprietari mari în înţele­sul obicinuit al cuvântului cu 1000—10.000 jugăre sunt în Ungaria 4332, iar în Ardeal 863 adecă în total 5426 cu 29% din pământul de cultură. In sfârşit proprietatea mijlocie şi mică — în care se grupează aproape toţi agri­cultorii Români — nu ocupă de cât 31% din întinderea ţârei. Dintre Ro­mâni 7— 8% sunt cu desăvârşire lip­siţi de pământ şi numai o, 5% se gru­pează în categoria proprietăţii mari.

Latifondiile sunt aşa dar foarte întinse în Ungaria şi nevoia de pământ a ţăranilor de orice neame foarte sim­ţită. Ei cer să cumpere. Posibilitatea de cumpărare, este foarte restrânsă din pricină că o bună parte din pământul Ungariei este Inalienabil şi anume:

Stăpânesc în proprietate inaliena­bilă :

Statul 5%Bisericile 5%Comunele 18%Societăţi 1.%Căile f. o. 1%.

Dacă să mai ia în considerare şiproprietatea particulară inalienabilă (fi- dei comisele) se ajung* la concluziacă jumătate din pământul Ungarieieste fixat; şi că deci loc de cumpă

proteja pe Secui s’a pus în executare un întreg program; şcoli militare, şcoli de meserii, cumpărarea de cătră stat a tuturor proprietăţilor ameninţate, a gronomi în curent cu toate perfecţiu­nile ştiinţei etc.

Ţăranul {român este ce-i drept foarte răbdător şi foarte econom: el strânge cu chibzuială pentru a putea odată cumpăra pământ. Sforţările aces tea vor fi Insă paralizate de oare ce băncile de stat vor face concurenţă băncilor româneşti, le va pune pe aces­tea în imposibilitate de a cumpăra Ş> vor tăia astfel ori ce posibilitate de înaintare a poporului românesc.

Lupta e aprigă aşa dar pe toate terenele; pe cel politic Ungurii în ­verşunează a scoate pe Remâni/hu nu­mai din parlament dar şi din /onsiliile judeţene. E rău deci când se « 0sc mo­mente de relaxare şi când arhiereii noştri tratează împăcări, fă? 31 băvre-o autorizare a face ace*4*3* IQ do­meniul economic se urmăi^te paupe- rismul poporului român, âbdarea lui e încă stăpânită, din mijlcdl pauperis* mului se naşte însă înteteauna tero­rismul. El se va naşte igreşit atunci când poporul va fi du la marginea răbdărei. In Galiţia şi roaţia loviturile violente au adus cu s® îndreptări, fi negreşit bolnavă împ*&ţiaJ car© aş­teaptă astfel de loviţ* pentru a sa­tisface drepturi luat10 picioare Te­rorismul va fi fruct' greşelilor ce se fac în Ungaria, fiirr^ cu barbarii tre- bue să fi barbar.

Scrisori din Paris.

Domnul N iorSd, ia cuvântul ciupă d-1 Bogdan'111 9* relevează pre­facerea care te mentalitateaopiniei publice 1 Regat, care nu mai pune preţ pe j^rica frumoasă, ci pe tăria faptelor.' K semnul că începem o epocă de a<*ne» P0 c®re v’a trebui s’o continuăm11 hotărâre până mai este vreme. Trebue, să fim la înăl­ţimea chemi* noastre, fiindcă lovitu­rile vin pe *are zi, chiar de acolo do unde nu n^teptăm.

DânsfncePe cu primejdia epis­copiei dinlaJdudorog, ridiculizată cu verva şi t3®3 ironie, care 1 caracte­rizează.

De mei, zice, d-1 iorga s’au mai întâm plă aR® lucruri dureroase: iată doJâ teori le d-Iui Vaida într’o revistămţGască din Viena. D l Vaida prezintucrur^e ca 91 cum monarhia ar q f pată în politica ei şi în Bu­covină 8 un rai adevărat. — Dacă astfel l00™ nu sunt respinse în Ardetesbue să J© respingem no? aici.

irbeşte apoi de călătoria minis- trujtankovics în Ardeal, care n’are ajţ.^enire decât să pregătească lovi- tu|coalei secundare şi superioare dădeai. Relevează momentul înălţă* t(4nd părintele Moldovanu din Blaj s»dicat vorbind româneşte pentru

în^xcelenţa Sa să se deslăteze ^tele dulcei limbi româneşti«.

Analizează apoi situaţia din Buco- a şi isbirea ce s’a adus Românilor

|d numirea vicarului rutean.Trecând la aşa numita împăcare.

'1 N. Iorga arată că noi avem dreptulrare, deci de expansiune pentru ţ&r&-, din 'Ar-nimea română nu mai rămâne de cât£a/ d a cum • „• • dato.pe cealaltă jumătate. Mai mult de câifl să f udece a _ E*de ml.» . .: proprietatea inalienab ili este mţare cj ^r îQCipiul impăcărei n’a fost cu

Moe»âB*y asupra situaţiei.Un corespondent al lui »V iiâg« a in- terviat pe bătrânul Mocsdry Lajos, fost pe vremuri prezidentul partidului in- dependist, în loeuinţa sa din Andornak, asupra situaţiei. Mocsâry a condamnat atât politica iui Tisza, cât şi a opoziţiei şl s’a pronunţat şi asupra chestiunii de naţionalitate, chestiune, care i-a provocat odinioară căderea şi retragersa din vieaţa politică Ne având azi loc, vom da mâne unele părţi din cele spuse de Mocsâry.

îm păratu l W illie lm în V ie n a . Cum s’a anunţat, împăratul Germaniei a sosit Duminecă îa Viena, venind dela Conopist. A fost primit cu alaiu şi pompă şi găzduit ca de obiceiu în SchOnbrunn. Momentele de însemnă­tate politică însă s’au petrecut la am­basada germană. Împăratul invitat la un ceaiu, a stat două ore acolo şi a avut un schimb de idei diplomatice impor­tante cu contele Berchtold, cu Sz6’ gyeny-Marich, cu Tschirski ambasado­rul Germaniei la Viena, cu Fiirsten- berg etc. cari prau de faţă. S’a discu­tat asupra atitudinii triplei alianţe faţă de nouile chestii ce se ivesc în Balcani şi asupra Albaniei. Dela ambasadă îm­păratul a mers la Schonbrunn şi a con­ferit timp lung cu M. Sa.

Seara la 9 ore împăratul a plecat în Germania, la Wildpark,

Sârbii au evacuat A lban ia.Primul secretar al ministerului sârb de externe, Stefanovits, a comunicat eri reprezentantului guvernului auslro-un- gar la Belgrad, că trupele sârbeşti cari au înaintat pe teritorul albanez, au părăsit acest teri tor şi se află pe gra­niţa stabilită de reuniunea londoneză. Ace1 aşi notificare a făcut-o eri re-

ocupă

atâtrăspândită în ţinuturile româneşti cât în restul ţărei. A s tfe l:

In comitatul Sibiului eaIn « Bistriţa NăsăudIn « BraşovuluiIn Bănat . . . .In Maramurăş

Rămân în toată Ungaria 4 '• ane de hectare, pe care ţărănime3 poate mişca şi estînde. Lupta Rd" lor în acest sens e foarte grea . bânda lor foarte modestă. Ei s.^1 rămân încă un neam sărac şi c 16 convine, Ungurii întorc foaia şiÎiV* risesc acest lucru în termeni Românii n’au aşa dar mari pr/a™ ’ n’au mari industriaşi; ei n’au *a‘ răni, bănci şi profesionişti libr

Ceva mai bine stau Ror punctul de vedere al reparti f . " prietăţei în comitatele Car ţ ’ Solnoc-Dobâca şi Maramure®. . . primejdia ovreiască anihileaj J acestei mai favorabile repar.*

Românii stau în gen^1 me decât la 1848, din punct proprietâţei; ei sunt însî. .. primejdui existenţa naţitf .? pe această cale. Ţ lp «u tf t & interesat : el e menit sa£r v . loviturile care se dau « * ̂ pterenul economic. .

A lt element prii^Utea-şt naţiunea UDI&,ea să se Evreii?fl >caparat : comerţul, ̂ __y^o/presa şi acuma ţi p f' ^ £din marea proprietaf ungureasc4 eşti ş' mai a'es nob aca*aratorii mijlocie a io.t ruimBt , * hiar evrei. O luptă întrfd Dămâl*t e naţional şi evreii } pinevitabilă. v „

. i, că Românii ift totuşi se/cu|1 . ,sunt pnmejd.oşi d lăco.strigă, ca guve« f mia de pământ

hotărâre însamnă

ere al te de a

respins niciodată. Împăcare negociere, tocmeală şi toc-

6« meala implică lăsare şi de o parte şi de alta. — Ori noi nu putem lăsa ni­mic ; n’avem ce să lăsăm. Nu e decât

* o linie de conduită: luptă bărbătească până la capăt. Motivul negocierilor tre- bue să mărturisim că nu e altul de cât pornirea de a ne da înlături de la luptă.

E însă momentul suprem când tre huo să dăm întregimea datoriei noastre. Să înlocuim şcoala ce slăbeşte cu căr­ţile ce trebue să ajungă în toate co l­ţurile. Să facem în .marginele conveni­enţelor internaţionale o politică, ale că­rei tendinţe să treacă peste aceste con­venienţe. Această politică o putem dicta cetăţenii acestei ţări, dacă ne vom bo> târî să ne mişcăm.

„Dacă nici în ceasurile acestea mari nu vom găsi destulă putere în noi, atunci existenţa Regatului departe de a f i un bine pentru Românii de pretutindeni, va f i o amăgire şi o primejdie*.

G. 1. Şişeşti.

Din comitatul Tnrnavei- mici. »Românul Târnăvean« scrie :

Să ştie, că organizaţia noastră po­litică din comitat a suferit zguduiri simţitoare în urma {evenimentelor din Iunie, cu prilejul alegerii de deputat.

Precum suntem informaţi, comi­tetul naţional român, unde a fost trans­pusă afacerea spre competentă rezol­vare, va exmite în curând un delegat pentru reorganizarea partidului. Ar fi de dorit ca să fim reorganizaţi cât de curând căci evenimentele sboară cu iuţeala fulgerului deasupra capetelor noastre şi noi stăm în faţa lor neor­ganizaţi şi desbinaţi..

— 24 Octomvrie 1913

Dincolo de pusta Ungariei, încân| tătoarea vale a Tiroluloi austriac, re j giunea de munţi şi lacuri a Elveţiei,! la o depărtare de aproape 3009 KiIo| metri de Carpaţii Transilvaniei, ®e Franţa, ţara binecuvântată, tare dini trecutul îndepărtat al istoriei şl pânll în prezent a căpătat minunata însuşire! să atragă pe toţi setoşii de luirinlj Capitala Franţei este capitala luaaei.1 Parisul este cea mai uriaşă operil a orrenirei. Parisul e^te pe pământ! locul unde se aude şi se sintie crai bine imensul suflu ai progresului moi’l dial. De aci pleacă lumina, de pleacă adevărul pentru toate rasele! pentru toate popoarele, în toate Jab ratoriite de gândire, de ştiinţă şi i]e| industrie de pe cele c'nci continei Această funcţiune Parisul o desăvârl şeşte de veacuri. Nici una din marilel metropole ale lumei antice n’a împrăş­tiat atâta lumină şi nici unul din mal rile oraşe ale veacului al XX-Jea D’ard atâta măreţie, atâta frumuseţe şi atâta bogăţie* Ş> mai presus de tot Paris a făurit prin sute de baricade ş1 prio| valuri de sânge dreptatea şi libert tea. Prin idealul social adus de mar revoluţie franceză lumea s’a scăpat ii scJăvie şi de servaj, de fanatism barbarie. Aci s’au desbătut marili chestiuni ale tuturor epocilor, de ai au pornit marile impulsiuni ale spiri tuiui omenesc.

începutul Parisului est© alăti de declinul Romei antice. In trecut îndepărtat de care istoria îkj poali vorbi şi pe care necunoscutul îi sîtoit) lizează admirabil, grandiosul Paris».di azi era un sătuleţ în mijlocul un insule mlâştinoasî a Senei, care adâ postea o mână de sălbatici. Acest sli tuleţ era locui de refugiu al Pari /̂oi — unui din popoarele Galioi, cejeţap în istorie pe ia anul 53 înainte de- Şi de atunc', din acela modeste îcc puţuri, ce viaţă grandioasă ş' ce «t ţitoare intensitate a isvorâtV

Ca şi în R ma aatică viaţa firi« sui ui de odinioară răsare din ruoM*| meritele ce au supraveruit veacurilor]Şi azi mai există rămăşiţele unei olir! etrusce în rue saint Jean de Br f * în apropierea capelei de gladiatori în rue Victor, un aqueduc\ le de unde se citeau poporulîy +ntru regale păstrează şi aii aceiâty/0*' şare.

Subsolul Pa ’’'sulul ascunde istori vechei Luteţii, acest vechiu pătnâni este un depozit de evenimente triste sângeroase şi de moravuri bizare Paris fiecare loc, flecare piaţă am) teşte vremurile ilustre de odinioară fiecare stradă a fost martora vre traged ii: încrucişeri de pumnale zăngănit de arme în timpurile medii ▼ale sau lupte pe baricade în timpuri iroderne.

Din perioada romană şi până republica de azi, trecând prin feui lism şi monarhia absolută, Parisul ridicat mereu, ajungând să «oncentra azi cea mai sublimă civilizaţie şi c mai Înaltă cultură. Istoria Parisului amestecă cu istoria franţei făcând singur tot.

Parisul este pentru întregul D vers focarul celei mai superioare c turi, spre care aleargă de pretutiud setoşi de lumină ch nezii şl japon« mărunţi şl cu feţele galbene, indi cu faţa roşcată, cetăţeni ai Ameri libere şi chiar locuitori ai peninso Balcanice. Trecând prin cartierul lai uode se gâseşte vechea Sorbonâ toate şcolile superioare, toate toriile şi facultăţile şi unde mii şi de studenţi vin din toate părţile \ mântului, spre a munci în acest sil altar al ştiinţei, simţi, că din aceai muncă şi frământare uriaşe a m>i de suflete şi energii tinere, de munca generaţiilor trecute, de tot ce a avut viaţa şi a odinioară, din această imensă midabilă plămădire de muncă, % naşte un viitor mai bun, mai oi neac pentru toate prpoarele.

Nici una din marile cetăţi lumei n’a avut aceiaş putere d«| Împrăştia lumină şl n’a avut a rol suveran şi aceiaş prestigiu, mijlocul Par’sului simţi că te

____de$ jolor ades«,

mii alât ală mun

91,

Nr. 226— ; 9 18. G A Z í T A T R A N S I L V A N I ® ! . Jfftgl*» *■

capitala Universului. In Paris se con­centrează tot geniul omenirei.

Numai pentru latifundiarii ro­mâni- pentru prinţii si baronii şico- ânţi cari Sntr’o seară pot pierde la masa verde tot aurul adunat prin munca grea şi neîndurătoare a miilor e robi ai g*iei şi numai pentru victi-

miie secolului nostru de acută nevro- iî, Parisul apare ca oraşul Sybaris, il luxului neruşinat, petrecerilor fri- T̂ le şi moravurilor libertine. Pentru ot restul luirei — care simte te for­midabilă cultură se plămădeşte pe irmurile Senei — Parisul este o arenă imensă a luptelor pentru pro­gres ş» libertate, Parisul este cetatea Cândirei universale, cetatea geniului roman.

J - e x j X ico lo it

frapa Ântonescula Braşov.

'tprezentaţiunile din 3, 4 şi 5 Nov. n.

Românii din Braşov şi Ţara Bârsei vor avea deosebita plăcere şi bucurie să poată saluta in zilele de 3,4 şi 5 Nov. n. în Braşov trupa t-lai Ântonescu. In turneul lor de lină acum iubiţii noştrii artişti au lost întâmpinaţi cu nespusă dra-

de miile de Români, cari ani îndelungaţi de aşteptare

Itnară au avut iu fine fericirea să dă debutând în faţa lor o trupă

le artişti români din România, în- e cari pe anii dintre cei mai des­

toinici artişti ai scenei Teatrului naţional din Bucureşti. Lacrimile da bucurie, pe cari le-a stors graiul

Stor şi jocul admirabil al ar- r noştri din ochii miilor de

spectatori români, cari au umplut până la ultim ol îoc sălile re- rezeataţiilpr din Alba lulia, Blaj, tobeş, Qrâştie etc. sunt cea mai Işmog^'â dovadă a recunoştinţei Marcului românesc faţă de solii artei române.

Cuvine-se ;deci ca şi Românii iifl Braşov, Ţara Bârsei, Zârneşti otc., să primească pe artiştii noştri iubiţi'cu aoeîaşi dragoste la ve-

lor îa oraşul nostru, acest Bimii,"Tiptni de. cultură rornâ-

ăm cu ^re Român să-şi ţină Qeje (nţă sfântă naţională,

? ic ytidpe la cele trei repre- cari vor avea loc în

liikle de Luni 3 Nov. n.t Marţi \4 Nov. şi Mercuri 6 Nov. în sala

Iutei din Braşov. Numai astfel, Iprezentându-ne în număr cât mai

ire la serbările artei române, ue vom arăta demni de dragostea ce -o manifestă artiştii României ono- idu*ne cu vizita lor.

Luai în 3 Nov. n. se vor repre- [lenta: » Năpasta« şi » Legea E rtă riu

Marţi în 4 Nov. n. » Poama crudă« Căsnicie)

Mercuri In 5 Nov. n .»0 noapte fu r­mă* şî »Sacrificiul*.

Firma »Eremias Nepoţii« a luat npră-şl cu plăcere ş! !n mod gra-

desfacerea biletelor pentru toate reprezentaffunile începând de poi-

se Luni dimineaţa 27 Nov. n.Preţul locurilor : Stal I. (Balo«n) 3 cor.

Iii — Stal Ii. (Fotei) 3 cor. 60 fii. — Stal L parchet, I.) 2 eor. — Parchet II. 1 eor 30 .-Loo stal (parter Înalt) 1 cor. — Ran ; Itrl«) 1 oor. 30 fii. Loc de stai 50 fii.

a

Stim.-doamne şi d-ni, cari au pre- at bilete pentru reprezentaţiunile ei Ântonescu sunt rugate a lua în lire aceste bilete dela firma Ere-

iia nepoţii până cel târziu Joi după lini. începând de Vineri biletele enotate se vor pune în vânzare pu­

ici -

Ş T I R I .— 15 Octomvrie 1913.

La fundaţiimea pentru ajutorarea Ziariştilor români au întrat 65 coroane, tantiema d-nului loan I. Lapedatu, ca membru în direcţiunea băncii »Geo- geana« din Geoagiu pe anul 1912.

Pilda frumoasă şi deamuă de imi­tat a d-lui I. Lapedatu, care promo- vează cu atâta zel şi abnegaţie cauza fundaţiunii ziariştilor, merită toată lauda şi recunoştinţa noastră.

Din Sibiiu ni se comunică ştirea îmbucurătoare, că trupa d-lui Ântonescu s-a oferit să dea o reprezentaţiune tea­trală şi în favorul fondului ziariştilor. Când şi unde se va publica la timpul său.

Reprezentaţia din Lipova a trupei V Ântonescu — amânată. După cum am anunţat ia timp, trupa V. Ântonescu îşi fixase pentru reprezentaţiile din L i­pova zilele de 31 Oct. n. şi 1 Nov. n. Aflăm însă acum, că d-nul Ântonescu a

fost nevoit să amâne data reprezentaţii­lor din Lipova. Cauza?: »cuiul lui Pe­pelea din »concesiunea primită din par­tea guvernului, în care se prevede că dacă în o anumită localitate se ; flă vre o trupă ungurească, atunci artiştii noştri n-au ce căuta act lo. Şi acest cui e cauza amânării reprezentaţiilor d*n Lipova.

In consecinţă, programul turneului artiştilor noştri a fost întru câtva modi­ficat: La Lugoj reprezentaţiile vor avea loc în zilele de 31 Oct. n , 1 Nov. n. şi 7 Nov, n. Terminul reprezentaţiilor din Lipova se va anunţa la timp.

Pentru odihna sufletului lui Aurel YlâiCU s a oficiat Sâmbăta trecută un parastas în catedrala din Arad. Servi­ciul divin a fost oficiat de P. C. Sa d-i R. Ciorogariu, asistat de mai mulţi preoţi. D-l R, Ciorogariu a rostit din acest prilej o emoţionantă cuvântare, relevând meritele aviatorului dispărut, cari au făcut ca moartea sa să stâr­nească o durere atât de mare în sufle­tele tuturor Românilor.

Dela Academia Română. »Găsirea în România a clopotului dăruit de Ca- ragheorghe, întemeietorul Serbiei, bise- ricei satului său de naştere« este titlul comunicării, pe care a făcut o d-l N. lorga în şedinţa publică de Vineri, a Academiei române. Conţinutul pe scurt al comunicării este următorul:

La biserica »Madona Dudu« din Craiova, cu ocaziunea prefacerei ce se face sfântului .locaş s-au găsit două clopote : unul al negustorului Ion Bă- luţă şi celălalt al lui Caragheorghe, în ­temeietorul Serbiei de astăzi. Primul clopot, al negustorului Ion Băluţă, era o danie ce făcea bisericei cu condiţia ca el să fie îngropat acolo şi cu faţa spre mează-zi. Al doilea clopot, lucrat de românul transilvănean Ion Botta şi turnat la Belgrad, fusese dăruit de Ca­ragheorghe satului sârbesc Tonolu.

Punând u-şi întrebarea : cum a a- juns acest clopot !a Craiova?— confe­renţiarul indică o singură cale : el a fost adus de revoluţionarii sârbi Melen- ce şi Petru Bresniaţ. Şi odată cu a- ceasta, d l lorga vorbeşte de revoluţia sârbească dela 1806, care are foarte mare asemănare cu frumoasa mişcare a lui Tudor Viadimirescu dela 1821. Atât Caragheorghe cât şi Tudor Via­dimirescu se întitulau căpetenii ale poporului respectiv şi amândoi au ce­rut Porţei să-i recunoască de Domni.

Conferenţiarul esprimându-şi pă­rerea prin acest clopot să fie înapoiat sta­tului sârbesc, îşi încheie astfel comu­nicarea:

,Ş i dacă acel clopot rta sunat când a trebuit, el va suna daci înainte şi’n glasul lui se va amesteca na numai duioşia timpurilor revoluţionare ale lai Caragheorghe şi Tudor Viadimirescu, dar va vibra şi speranţele comune a două popoare*.

Principele moştenitor românla Yiena- Principele moştenitor al României Ferdinand împreună cu Alteţa Sa principesa Maria şi cu principele Carol, au sosit eri ia Viena, unde vor vizita pe Maj. Sa monarhul.

Iubileul catedrei române din Bu­dapesta. Anul acesta se impiinesc 50 de ani dela înfiinţarea catedrei pentru limba română Ja universitatea din Budapesta. Primul profesor a fost A. Roman, care dela anui 1863 începând, a propus acolo limba română»

Din prilejul acesta »Românul« a scos un număr specia), în care arată sbuciumul şi activitatea primului pro­fesor ai acestei catedre A . Roman, trecând apoi ia situaţia jalnică de azi

când această catedră cu un trecut atât pe strălucit a încăput pe mânile unui Şeghescu.

Episcopal Hossu ia Roma. Cetim în »Solia Satelor«- P. S. Sa Vas!le H^ssu a plecat pentru mai mult timp la Roma. — Aşteptăm cu încordare să aflăm ce va eşi din acest drum penţru biserică şi neam.

Virtuozul la vioară Petru Voicu.Ziarele din Germania publică recenziuni elogioase la adresa tinărului nostru ar­tist Petru Voicu, care zilele trecute a concertat cu mare succes în Brema şi Hannovera. In 10 Nov. d-l Voicu va cânta la o »serată de sonate« în Ber­lin o sonată a violinistuiui celebru E nescu. Precum aflăm, d-l Voicu are de gând să ne viziteze din nou la iarnă dând la începutul lunei Decembrie câte un concert la Sibiiu şi Braşov.

Să ue păz!m de câni i d î medic veterinar David Popovici din Braşov ne comunică următoarele:

In 20 August a» c, am examinat un câne al d-nei Anetta Izay cu locu inţa în piaţa Braşovului. Mi s’a spus că acei câne ar fi fost otrăvit de cineva. Cu toată precauţiunea pe care am ob- servat’o la examinarea cânelui, acesta m’a muşcat la un deget. Cânele, după ce Tara adormit pentru totdeauna cu chlo- roform, l’am secţionat împreună cu un coleg constatând numai o aprindere de intestine şi stomac. Colegul era convins şi m’a asigurat că cânele nu a putut avea boala turbării, deoarece îl vizitase în mai multe rânduri. Când am scos însă creerui cânelui, ara aflat în el la un loc îmbibi ţie de sânge — care fapt mi-a părut foarte suspect neliniştîndu-raă cu toate as'gurările colegului meu, că câ nel9 n’a fost turbat.

in 20 August am şi călătorit la Budapesta pentru a mă inmuniza în contra turbării ducând cu mine şi cre- rul spre a fi examinat la institutul sup. veterinar din Budapesta. După 5 zile institutul din Pesta a încunoştiintat poliţia din Braşov, că rezultatul exa­menului microscopic este negativ, iar acum după 2 luni a sosit o altă încunoş- tiinţare, că oltoind cu părţi din creerui cânelui iepuri, aceştia au reagat căpă­tând turbare şi au şi murit.

Doresc ca acest caz întâmplat mie să servească tuturora ca îndemn ca să înştiinţeze întotdeauna poliţia de cazu­rile despre muşcături primite dela câni Numai astfel se pot evita catastrofe în­grozitoare pentru cei muşcaţi de câni.

Cadavrul patriarhului sârbesc Lu clan Bagdanovici a fost g'ăsit Dumineră în apa râuleţului Ache. Din expediţiu- nea care plecase în căutarea nenoroci­tului patriarh făcea parte şi cumnatul acestuia, 1a. îndemnul căreia pornise expediţiunea. După căutări de o jumă­tate de zî cadavrul patriarhului Bogda- novici, pornit spre putrefacţie, a fost aflat lângă piciorul unui pod al râule­ţului, în care patriarhul îşi găsise moar­tea. Capul îi lipsea aproape întregime şi nu se mai ţinea de restul trupului decât falca de jos cu o barbă mătă­soasă, de pe care a putut fi recunoscut cadavrul Cazul a fost anunţat imediat autorităţilor bisericei sârbeşti şi minis trului preşedinte. Din felul cum se pre­zintă cadavrul, reiese că Bogdanovici sau a fost victima unui accident neno rocos sau şi-a căutat singur moartea ; posibilitatea unui atentat se pare cu totul eschisă.

Cadavrul patriarhului va fi trans­portat la Viena, iar de acolo la Carlo- viţ, unde va avea loc înmormântarea, probabil, săptămâna viitoare.

25 familii româneşti — nenorocite d6 flăcări. Ni se scrie:

In comuna Fizeşul-Gherlei — din nesocotinţa unui băiat — Ia 22 Octom­vrie, 10 oare ziua, s au aprins nişte paie, cari erau clădite în imediata apropiere a unui grajd. Dela grămada de pae fo­cul a trecut Ia grajd şi aşa — bătând şi un vânt tărişor — în vreme de 10 minute flăcările au cuprins 25 de case dimpreună cu acareturile lor, pe cari — nepiUtându-se ajuta nimic fiind oa­menii împrăştiaţi la câmp —- le-a ni­micit până în temelie.

Azi avem 25 fam ilii româneşti, la începutul iernii, rămase fără adăpost, fără pâne, pe uliţele satului. Fiind cei doi ani din urmă săraci, ba trăind şi intr-un sat amestecaţi cu concetăţeni cari nu ne prea au la inimă — nouă celor scăpaţi ca prin minune de prada flăcărilor îngrozi­toare, ni-e cu neputinţă să le tindem mână de ajutor la toţi. Recurgem deci la inimile bune, să vină ou obolul lor şi să nu-i lase pieirii pe atâţia români bătuţi de soarte.

Marinimoasele ajutoare să se trimită pe adresa Pompei Vlâduţ, preot (Ordbn- gdsftizes).

In atenţiunea clubului comitatenz român din Făgăraş. Părintele George Babeş din Sohodol’, ne trimite spre pu­blicare următoarele :

In Nr. 220 a. c. al ziarului »Ga­zeta Transilvaniei« am cetit că clubul comitatenz român din Făgăraş m-a de­signat şi pe mine de candidat pentru periodul viitor la congregaţia din Fă­găraş. Am onoare a vă aduce la cu­noştinţă, cumcă de altădată renunţ la cinstea ce mi*se face şi nu primesc cao-

, didatura.— Vă rog să binevoiţi a dispune publicarea acestei declaraţiuni în cel mai apropiat număr, pentru ca cei com­petenţi să poată din vremea lua măsuri în consecinţă.

\Ataşat m ilitar — spion. Se a

nunţă din Stockholim: Despre un sub­ofiţer al armatei svedeze, care a foet deţinut ca spion, s-a aflat că era folo­sit ca unealtă în acest scop de cătră ataşatul militar rus, de «ici. In urma acestui fapt aţasatui rus somat fiind de guvernul şvedez, a trebuit să pără­sească teritorul Şvediei.

»Românul Târnăvean«. a apărut foaia lunară , Românul Târnăvean“, Nr. 7, cu un cuprins bogat, privitor în deo­sebi la chestii româneşti din comitatul Târnavei-mici. Relevăm: o dedicaţie memoriei lui Aurel Vlaicu, apoi prim- articolul: îndemnuri, în care d 1 Aurel Nana îndeamnă poporul la cetit. Ur­mează chestii din com itat: prigonirea limbei române, volnicii, afaceri biseri­ceşti, un scandal administrativ, infor­maţii etc.

Atragem atenţia publicului nos­tru asupra acestei publicaţii bune şi de folos.

Vezuvul ameninţă cu erupţiune- Seanunţă din Neapol, câ de trei zile se aude un murmur puternic în crate­rul Vezuvului, din jcare ies din timp în timp nori deşi de fum. Obserato- rul de aci anunţă că vulcanul se pregă­teşte de o nouă erupţiune. Po­pulaţia comunelor din împrejurimea Vezuvului a început să-şi ia refugiul prin regiuni mai îndepărtate.

Bastoanele şi respectarea Dumi necii. Fiscul din Columbia (America) se ocupă cu rezolvarea unei ciudate pro­bleme : »Nu este oare contrar legii să se plimbe cetăţenii cu bastoanele în mână Dumineca« ?

Ga să se poată înţelege impor­tanţa problemii, trebue o explicare: Le­gea în Columbia opreşte vânzarea şî consumarea în public a beuturiior spir- tuoase, în ziua sfântă a Duminecei. Ce­tăţenii băutori însă, ca să înlăture prescripţiile cuminţi ale legii, şi-au cum­părat bastoane găunoase, pe cari le umplu cu rom şi cu »whisk«. Se plim­bă cu ele şi când le e pofta de băut, duc bastoanele Ia gură şi sug, prin că- pătâele lor, licoarea oprită Astfel îşi fac năravul fără să se teamă de inter­venţia poliţiei şi fără scandal.

Oficiul fiscal a început astfel răz­boiul în centra bastoanelor alcoolice, secvestrând o sută de bastoane cu ţevi de băut şi arestând pe purtătorii lor. Aceştia însă au intentat proces la tri­bunal pentru sec vostru şi arestări ile­gale. Se aşteaptă sentinţa magistra­ţilor.

Fondul inginerAurei Vlaicu.

După 21 zile dela zguduitoarea ca­tastrofă naţională mi-am luat voia să adresez în Nr, 211 al »Gazetei Tran­silvaniei« un modest apel Ja întreagă suflarea românească să-mi vină într’a- jutor la eternizarea memoriei celui mai distins inginer român de până a- cum, contribui ud unul flecare după pu­tinţă la acest fond.

îmi ţin de datorinţă să dau pu* blicităţil un raport despre colecta ini­ţiată de mine şi să arăt rezultatul de până acum. Contribuenţii sunt: Fiore Bog­dan, ing. Reghin, »Cerbu«şi »Mureşlana« institute de credit Reghin, flecare câte 20 cor. Elena Bogdan, Iosif Ruja major c. r. Reghin, Elena Ruja, Reghin, Iosif Popescu director de bancă, Reghin, fiecare câte 10 cor. Sever de Barbu secretar de bancă, Reghin, Michail Grecu, cassar, fiecare câte 5 cor. Ari- ton M. Popa protopop gr. cat., Reghin, Dr. Eugen Truţia, advocat, Reghin, Iosif Şipoş Reghin, Petru Maier lăcătar Reghin, Dr. X. advocat Reghin, loan Raţiu otolier Reghin, Vasile Duma protopop gr. or. Reghin, loan Duma preot gr. or. Săcal, Victor Bogdan ri- gorozant în drep. Reghin, flecare câte 2 cor. loan Varga, contabil, Reghin, loan Dredeţian, preot Socol, H. Wach- ner, comerciant Reghin, Cari Miinz, comerciant Reghin, Mera, farmacist Re­

ghin, fiecare câte 1 cor. Andone Con- drate, econom Ercea, 20 fii.

Laolaltă 133 cor. 20 fii.La aceasta să mai adauge suma

rezultată din profitul curat apetrecerei de vară din anul 1911 aranjată de di­recţiunea băncei poporale »Cerbul« spre scop filantropic în număr de 429 cor. ceeace direcţiunea acestui institut a dăruit-o fondului sus numit, Astfel fondul este până acum de 562 cor. 20 fii. şi să fructifică la banca »Cerbul«.

Apelez deci din nou la publicul nostru să nu uite meritele naţionale câştigate de »şoimul« Ardealului, p re ­cum nici aceea, că el din puterile sale prin sine însuş s’a ridicat şi ne-a r i ­dicat acolo, unde suntem azi pe te­renul aviatic.

îmi repet deci apelul pentru eter­nizarea memoriei neuitatului nostru Aurel Vlaicu, rugând totodată onorata noastră ziaristică, să binevoiască a face o propagandă în favorul »fondului in­giner Aurei Vlaicu« iniţiat de mine.

Reghin, la 23 Oct. 1913 st. n.

Flore Bogdaninginer uuiv. dipl etc.

2Nu u ita ţ i să c o n tr ib u iţ i, cu p r ile ju l n în o ir e i a b on a m e n tu lu i la iG a ze ta Tr.*, ş i la JFondul » ia * r iş t i lv r . l

Din Braşov şi ţara-Sârsei.Preşedinte al corporaţiunil mese­

riaşilor din Braşov a fost ales maies- trul-cojocar Sárosy Lajós.

Teatru german. Astăzi se va pre­zenta pentru a treia oară opereta «Der lachende Ehemann», mâne Mer­curi cunoscuta operetă «Princesa dola­rilor» iar Joi ca ultimă reprezentaţie opereta «Hoheit tanzt Walzer».

Pentru masa studenţilor români din Braşov s’au mai făcut următoarele contribuiri: «Funcţionarii dela filiala Albinei» din Mediaş au contribuit întru pomenirea de veci a regretatului lor coleg Emil Vinţeleriu 20 cor.

Primească marini moşii donatori sincerile noastre multămite. — Direcţ. şcoalelor medii gr. or. rom. din Braşov.

Camera comercială şi industrială din Braşov va ţinea Vineri în 31 Oct. la orele 3 p. m. o şedinţă plenară în localul propriu. La ordinea zilei este între altele şi adresa camerei din Brűnn relativ la baterea de monede de 5 şi 50 fileri.

Cărţi şi reviste.A apărut:Noua » Revistă Română« director:

C. Râdulescu-Motru, Cuprins: Problema balcanică şi opinia maghiară, Ancheta »Nouei Reviste Române«, părerile d-lor: Contele Ştefan Tisza, Alex. Márki, Os- kár Iászi, ignácz Kosutáay, Béla Fö l­des. Noutăţi: Monopolul pedagogiei, anexă catedrei d-lui Dimitrescu-Iaşi. — Conflictul sârbo-albanez. Actuale: C. Râdulescu-Motru: Regele Carol şi poli­tica externă. P. N. Panaitescu: Haret si Vlaicu. Literatură, Cronica Literară, Ion Trivale, însemnări, Revista Revis­telor: Memento. Un număr 25 bani.

A apărut şi se află de vânzare la redacţia ziarului « Gazeta Transilvaniei» , Björnsterne Björnson «Tânăra pereche»; piesă în două acte. Tradusă de Petre Cârsteanu. Preţui 40 fiieri.

Venitul acestei broşuri este destinat „Fondului ziariştilor români din Un­garia11.

U L T IM E Ş T I M .Lisabona, 28 Oct, In ţară

continuă arestările monarhiştilor implicaţi îa recenta conjuraţie.

Roma 28 Oct. Din alegerile parlamentare, făcute pe baza nouei legi electorale socialiştii au eşit întăriţi. Din 359 alegeri, cunos­cute până azi la amiazi, constitu­ţionalii au obţinut 175 mandate, radicalii ministeriali 38, radicalii 18, catolicii 22, socialiştii oficiali 22, socialiştii reformaţi 16, repu­blicani 11. Toţi miniştrii şi bărbaţii mai însemnaţi politici au fost re-

Proprietar:Tip. A. Mureşianu: Braniaw Sl 0+nvp

Redactor responzabl:Jtmn

M - m ~ j - Fondat la 1845

. Neumann &V

V A I L L K 1J Fumisorui eurţii imperial« regale-

E S T M I N T E pentru domni, bâejâ şi fota, gat» ţila comandă.

apărut CATALOGUL cel nou de preţuri şi la eerarese trimite gratis.

B R A Ş O V . 10-~8$

Pagiaa 4 9 A Z B T A T R A N S I L V A N I E I Mr. 225-4# 1*.

« m m m i i o n o g c u a i i m i m n

F p a ţ 11 o p «de p i plaiurile Ardealului

uiţi la Braşovşi dia Regatul învecinai n* uite ţi să vizitaţi

Restaurantul românesc „Nr. 5“al D-lui Ştefan Suciu

Q Care vă oferă mâncăii bune, beuturi gustoase, pe lângă B preţuri modeste şi serviciu prompt.

mcând ve- M

w

8 M W

WOdăi pentru călători.

M U S T D U L C E ,â 80 bani per litru

- - — se capătă la — —P ivn iţa Esterházy.

„ de sub sfat.Restaurantul Gabel, Târgul boilor.

„ „N r. 5* Strada Lungă.Gambrinus, strada Lungă. La porumbul alb, calea gării. Jiann, Târgu l Cailor. Gross, Prund.Voina. Târgu l Inului.

4-4#8f i

99

V

99n

t-%

Banoa Naţională a României.

loa/a6 Octomvrie

§ i t u a ţ i u n e------MW

s u m a r ă

IS IS28 Septemvrie 5 Octomvrie

2Î8,865 869

435,823200,603.110

22.799,875

î l , *78,740 11.999,854 l f .425,877 4.165,8*1 4.281,086

111,189 525,107

78.724,145 110.283,145 61,200 565 7.238,937 3.671,780

708.221.463

IÊ.040,000 82.558,911 4.888,196

488.764,860 3,035.011 2,147.849

14,041.829 119,007,290

18,776,797768.171,466

163.202869 (StOC.IdflT, • 154 160.97i 65.663000jmet.|îrati e. aur 56.642.ooc

Argint şi divei se monede Portofoliu Rămân şi străin io,404,4oo) Mur.pef.pl,133.609,200 12,395.4751 f , InCÎCIÎj 11,17 7,070 împrumutul Statului (tară dobândă). Efectele capital social . .Efectele fondului de rezervă Efect. fond. de amort. imcb.nj.şi maşImobile ...............................Mobilier şi maşini de Imprimerie Ckeltueli de Admini^traţiune . Efecte şi alte valori în păstrare Efecte în gaj şi în păstrare provizorieConturi curente ........................Conturi de v a lu r i ...................Conturi diverse ........................

S P a s i T r :

Capital ..................................Fond de r e z e r v ă ...................Fond. amort. imob. nr ob. şi maşini Bilete de bancă în circulaţiuneProfit şi Peidere........................Oekânzi şi beneficii diverse Conturi curente şi recep. la vedere Kfeete şi alte valori de restituit Centuri diverse . - . . .

Taxa : Scont 6% Boh&nria 6*/0

210.967,45a 210.802,971

1.295,670 1,269,536198.363,225 198,896.144

52.800.603 61,786,270

12.802,059 12.802,05911.997.957 11.997,95717.089,877 17.089,8774.091,281 4091,281

6.465.737985,951 986,087903,700 951 85 î

145.840,067 145.522,717157,935,405 165,552,50'i44.546,187 ,37,522,71716,438,»23 16,376,2204,215,520 3 544,507

880.437,784 815,658.467

12.000,000 34.709,842 5.205,574

465.429,430 3.646,903 8.232,883

85.487,674 308.475,472 23 250,501

886.437.784

12.000,000 34 709.342 5.205,574

459,856,130 8.646,903 3,513,636

31,965,318 311,075,224 23 656,340

885 658,467

Antrepris^ de pom pe funebre

E. TUTSEK.Braşov, Strada Porţii I 3.vis-à-vis de băcănia Steaua Roşie.

Recomand Onor. public la cazuri de moarte stabilimentul meu cu toate cele necesare peatru înmormântări mai pom­poase şi mai simple CU p r e ţ u r i ie f t in e .

Depou de cosciuge de metal ce se pot închide hermetic, din prima fabrică din Viens.

Fabricarea proprie a cosciugelor d e lemn, de metal şi imitaţiuni de metal şi de lemn de ştejar.

Depou de cununi pentru monumente şi plantici cu cu preţurile cele mai moderate.

Reprezentanţă de monumente de marmură, cară funebre proprii cu 2 şi cil 4 cai, precum şi un c a r fu n e b ru vânăt pentru c o p i i , precum ci cioclii. '

Comande mtregi se esecută p r o m p t şi I e f t in iau asupra mi ;i t r A i i s f i e r t u r i d e m o r ţ i în s t r ă in ă ta t e .

La caruri de moarte a se a d rec a

Telefon interul b. 405. E. Tutsek.

I

Am onoar« a aduce la cunoştinţa On. public că mi-a sosit pentruATIZ!

= S e s o n u l d e t o a m n e . :cele mai moderne stofe şi modelări.

Ca toat& stima

14-60

G ergely Sándor,•roitor de dame.

BRAŞOV, Târgul Inului 28

A V I S !Albit,- - sa . ; y

5-50

l a a l u m e a în .t r e e tg 'ă , x v u . a - f l ă r i i r c i e i i i :Corsete, jupoane, bluse, basmale, dantei:, perdele, pânza, haine,de copii şin.

bâibaţi, diferite stofe, cu preţuri foarte convenabile ca ia ;Magazinul de Concurenţă

Braşov Strada PorţHI Nr. 35.

Primul atelier Rom ân de cojoeărle şi blănărie în B r a ş o v . = = = = = = = = =

,<jooboo

H f l W

« nh Hh H

RH

i

Devie*„Prm nai înşiW1!

Subscrisul aduc la cunoştinţa On. public din Braşov şi jur, că am des his un Atelier de cojocărie) unde s®

efectuează tot felul de lucrări c e cad în această branşe,

precum: câciuli, blănării şi pieptarâ ţărăneşti- La comande se execută tot felul de lu­crări d e lux, b o u ), manşoane pentru dame

d u p ă modelele cele mal nouă.Apelând la sprijinul O o. pnbiic avizându-mă şi prin o carte poştală, sau Vinerea la târgul de

(— ) săptămână, semnez ( —)

Cu distinsă stimă

6 -1 0

Nicolae Scurtu,nt&eetru co joca r ,

Braşov, Podu Creţului Nr 8-

(/)pcC/5

►i

*0G

»O

3S9>

3

Atelier de cojocărie ţărănească, căciuli. Cel mai eftin isver = * de cumpărare, Vinerea în piaţă, (târg săptămânal.) =====

Negoţ nou de vâpseli de primul rang.Aduc la cunoştinţa Onor. public, a văpstorilor de

odăi şi a comercianţilor că am det-chis în

Brrşovechi, strada lungă &o. 9 o

BrăvăUe de vâpseli şi uleiuri,bogat asortată cn toate sortul ile de văpseli.

Am şi un deposit de tot felul de scări. Preţuri moderate. 27-80) Servici solid.

M. ÂRS U, Văpsitor de odâl şi eomersait de văpseli

De vânzare sau ie areiiat.O moşie de 220 holde, din

care 100 holde arătură, 50 holde fânaţe şi 70 holde pădure rărită de itejar, cu casă, curte şi prăvă­lie '

Doritorii de aeumpăra sau arenda să se adreseze la propie- tarul Silvestru Cocă îa saciva Nr. 3u. p. Napyborosnyd Comitatul Treiscaune. 2—3

DiKENYERESMedie de încredere al „Primei Societăţi de asigurare ungare“ dă consultaţiuni bolnavilor dd nervi şi boale interne (cure •- manaţie de Radium, oxygen §-

lectricitate)Din 2§ Septemvrie dela 2 — 1 oare p. in. Braşov- C etate S trad a O rfan ilor Nr. 31.(-) (etajul I.) 5—10.

S S B 5 3 5 3 S 3 S ©

Nicăiri!, ci numai în Magazinul de concurenţă din Brasoy Strada Porţii Nr. 35, se vinde:Albituri de dame, bărbaţi şi copii, ciorapi, umbrele. şor;uri, haine gata, halaturi,(:— :) — paltoane, ghete şi alţi articoli pe lângă preţuri ieftine. . —

Se poate convinge fiecine personal de fabuloasa ieftinătate si calitate bună. Ce nu convine schimb.ap»

Avis.Un ticer de 80 ani gr. or

român, căsătorit cu matură gitnn. diplomă notarială, absolvent al cursului de stat de soffer din Bu­dapesta, tfcnrich în reservâ caută aplicare momentană pe lângă con- diţiunile cele mai modeste în Ar deal sau România conform pregă­tirilor sale. Adresa st află la ad­ministraţia foii.—

A v i s .în strada lungă nr. 111 să

afiă o trăsură uşoară, ln sta­re buaă, de vânzare, cu preţ convenabil. ,_3

S*. 1036/915.

Hirdetménymalom leárbeadátára.

Kriiba község f-évi nov. 15 én, 1000 korona kikiáltási árral, 1914 Ján. 1-től kezdődő 6 évre zá 't ajánlati verseny tárgyalássa» kapcsolatos, nyilvános szóbeli árve­résen hasz miérbe adja a községi 1 gítöriö malmot;

 részletes árverési és szer­ződéi! feltételek a kö^sé^i elöljá­róságnál meg tudható.—

Krizba 1913 október 15-én,

1-8T & * R U L 'K K k í R A M H A . M fM É f iA K W * *A J Ílé tM A « » M I *

A községi elöljáróság.

Nr. 16917/1H3.

Anunţarea unei licitaţiuni oferte.

Licataţiune cu ofert penti darea în arâodă a următoarei obiecte:

a. / Rsplotarea petrişului şi tăsîpului din râului Timiş de teritorial oraşului începând de Dârşte spre vale în jos până drumul Háromszék.

b. / Luarea de tacse peaL-up triştii şi nasipul scos de pa ace loc, întreaga această exploatai se dă în arândă p© timpul de 1 Ianuarie până la 31 Deţemn 1914.

Această licitaţiane se va ţim în 8 Noembrie 1913 înainte prâmz Ia 10 or re în despărţamât tul economic.

Condiţiunile se pot ceti to acolo până când începe licitaţ/me

Brassó. îa 25. fieptemvrieWMagistratul orăşenesc.

I

I

I Fab-tcreto Ha na primăPentru sesonul de

»ură şl tiămn&recomandăm produsaie nojistra renu­mite ca cel* mai bu*a şt anume:

Stofe de haine psutru dea»!Cheriot şi Kamgarr,

Stofe de costume peatm dameunirolor şdesen.

Stnftî nnnhlo Pentru p̂ oane, Ula- OlUlU UUttUlC ter şi mantei»'« dame

Telours şi Pinenteisna da aaraă şi p»l*to

Okeriot şl Sângeri isgripentru costuma talon, traa şi smokmg.

Stofe todeu lmşesetrabiUpantru sp°rt aoatuma da rânătoir«Stofe le Hiforms ST."“. !“Plaiuri pentru voiaj, carii pentru Tolaj, trăsuri, cai,

covoare- ste- etcFabrici de postav, mărfuri de

modă şi tricotaj.

W1LHELM SCHER6& Cil84-90 deposit de vanzare!

ifa t f le a te a îaaa prii»»4 I

■

1frumr i mo-bilata se în­chiriază lu­

nar, sau cu ziua eu preţ ieftin înVilla Kartscb.

Stofe de mod;la fel cu cele englezeşti şi frânţii

zoşti, producţie prom-ie, recomanda I

Fabrica de Posta? din BraşoI i

Magazin da vânzare.strada Hârsclier no. K

So află circa de 500 2i_ 6© mostre resturi.