1 Micul Prinþ - .Lucian Blaga vorbeşte despre Lucian Blaga. Încercând a face o radiografiere...

download 1 Micul Prinþ -   .Lucian Blaga vorbeşte despre Lucian Blaga. Încercând a face o radiografiere ... poezii şi proză scurtă. În presa republica-nă debutează în 1966, ...

of 16

  • date post

    05-Feb-2018
  • Category

    Documents

  • view

    290
  • download

    4

Embed Size (px)

Transcript of 1 Micul Prinþ - .Lucian Blaga vorbeşte despre Lucian Blaga. Încercând a face o radiografiere...

  • 1Cenaclul Grai Matern - un sfert de veac

    Le Pet i t Prince Lit t le Prince . Le Pet i t Prince Lit t le Prince .

    Mic

    ul

    Pri

    n

    mai, 2016ISSN 2345-1556

    Emy Oleinic, prinul dansului i al cntecului, v ureaz baft la The Best Festival LITTLE PRINCE i v felicit cu Ziua Internaional a Ocrotirii Copiilor

    Fondat n 1992 Nr . 2(73)

  • 2 Cenaclul Grai Matern - un sfert de veac

    pag i n a c e r c etto r u lu i

    METAFORA - COMUNICAREA DINTRE CONTIENT I INCONTIENT

    Metafore plasticizante, metafore re-velatorii, tristeea metafizic, comunicare, contient, incontient, blestemat mreie, somn, vis, contiin vegetativ, Trilogia culturii, Trilogia cunoaterii, Lauda som-nului, La cumpna apelor, La curile do-rului, omenia.

    Eu cu lumina mea sporesc a lumii tainLucian Blaga

    Deschizndu-i drumul cel mai scurt ctre Divinitate, Lucian Blaga din propria-i experien a constatat c anu-me crearea metaforei, esena creaiei, e comunicarea cea mai productiv dintre contient i incontient, sau chiar rezultatul acestei comunicri. Filosofii antici au numit aceast comunicare in-spiraie. Poeii contemporani i-au zis: al cincilea anotimp. Cutrile noastre au fost determinate de cele mai puter-nice motive ce conduc la art i tiin-, care l alung pe omul sensibil din existena personal n lumea contem-plrii obiective i a nelegerii [1, p. 33].

    Adevrat revelaie a cercetrii liricii i filosofiei blagiene ne-a prilejuit-o cre-dina n primatul metaforei, generate de comunicarea dintre contient i incon-tient, concepie care se cere potenat acum.

    De la metaforele plasticizante i metaforele revelatorii, propuse de Lu-cian Blaga n Trilogia culturii i pn la Metafora - comunicarea dintre contient i incontient, funcie gno-seologic i concepie cheie n studiul nostru, nu e dect un pas pn la mis-terul existenial centru al filosofiei. Din mulimea de eseuri filosofice adu-nate n trilogii, n Geneza metaforei i sensul culturii Blaga se simte pe deplin ndreptit s cerceteze i pe vertical, i pe orizontal, i s divulge sincer for-marea sa german i simpatiile pe care, iat c i peste decenii, le propune ge-neraiilor viitoare: n literatura univer-sal credem c numai anevoie se va gsi un al doilea exemplu att de probant, care s ilustreze cu aceeai for ceea ce afirmm despre caracterul metaforic al limbii poetice n sine i n totalitatea ei, susine Blaga n Geneza metaforei i sensul culturii, - dect poezia germa-nului Holderlin. Subliniem ncntarea poetului romn fa de poetul german, versurile lui Holderlin contamineaz i ptrund cu fizica lor, prin ritmul i prin poziia cuvntului n fraz, prin neobinuita cldire sintactic, ntru-ct aceste versuri sugereaz irezistibil i cu o putere fr pereche melancolia

    spiritualizat, suferina i nelepciunea sublimat a poetului. Analiza creai-ei poetice a scriitorului german denot poziionarea lui Lucian Blaga la nivelul propriei contiine de sine, recunoate-rii sale la nivelul propriei puteri crea-toare. Apreciind vraja i prestigiul lui Holderlin, vorbind despre filosofia existenei i spiritul veacului [4, p. 44], Lucian Blaga vorbete despre Lucian Blaga. ncercnd a face o radiografiere a operei filosofice blagiene ce ine de in-teniile autorului de a lrgi semnificaia metaforicului, ne-am propus actualiza-rea perceperii. Aceste intenii blagiene le gsim anume n Trilogia culturii i Trilogia cunoaterii [1, p.3], [2, p.7] devenite n timp tropi nespus de actuali.

    Bucur actualitatea afirmaiei bla-giene c metafora s-a iscat odat cu

    La 25 mai 2016 Universitatea AM a gzduit Conferina tiinific a Doctoranzilor Tendine contemporane ale dezvoltrii tiinei: viziuni ale tinerilor cercettori la care au participat peste 100 doctoranzi de la zeci de instituii universitare de la Chiinu, Bi, Iai (Romnia) Noi prezentm un extras din comunicarea tnrului cercettor Daniel Verejanu

    (Continuare n pag. 6, 7)

    Daniel Verejanu Teodor Codreanu, Daniel Verejanu i acad. Mihai Cimpoi la Congresul Mondial al Eminescologilor

  • 3Cenaclul Grai Matern - un sfert de veac

    un sfert de veac de independen

    Renata Verejanu e o poet rom-n din Republica Moldova. Activitatea literar profesional ncepe odat cu prezentarea manuscrisului primei cri Pn la dragoste la Uniunea Scriitorilor (conform legilor editoriale la acel timp) i susinerea concursului de creaie, apoi a examenelor de admitere la Institutul de Literatur Maxim Gorki (Moscova, 1974). Considerat cu un pas naintea acelui timp (Ion Ciocanu), ndat dup apariia primei cri (1979), regimul to-talitar i lingii acelui regim stopeaz editarea mulimii de cri prezentate de poet n manuscrise (1980-1982) la edi-tur (unica! a statului). Dar a fost impo-sibil s marginalizezi un poet de valoarea Renatei Verejanu. Dei n manuale nu e inclus numele i din creaia poetei disi-dente n propria ar, Renata Verejanu un sfert de veac a implementat sute de proiecte cultural i educaionale de nivel local, naional i internaional pentru co-pii, adolescen i tineret din Republica Moldova, ct i din Romnia, Ucraina, Polonia, Bulgaria, Belarus, Georgia, Tur-cia, Armenia, Slovenia, Cehia, Slovacia, Italia, Germania, Federaia Rus, Egipt, Argentina, Peru, Coreea de Sud, SUA etc. Din 2006 Renata Verejanu a editat peste 50 de cri (poezii, cronici, inter-viuri, cugetri, eseuri, opinii, pledoarii aprute de-a lungul vieii n reviste i zi-are, unde activa un redactor mai curajos), precum i cri scrise dup proclamarea independenei Moldovei.

    Biografie. Renata Verejanu n. com.Verejeni, Raionul Ocnia, din 1966 domiciliat n Chiinu, e poet, eseist, jurnalist, scenarist, prozator, editor, am-basador popular, promotor al Societii

    Oamenii care au contribuit la proclamarea

    independenei Republicii Moldova

    Civile, lupttor pentru renaterea nai-onal i drepturile omului, promotorul Micrii UNESCO i a politicilor Con-siliului Europei.

    Studii. n 1966 a absolvit coala medie din Verejeni, obinnd medalia de argint pentru rezultate excelente la nvtur. n 1970, absolv Facultatea de Inginerie Economic a Institutului Politehnic din Chiinu, (azi, Academia de Studii Economice din R. Moldova i Universitatea Tehnic din Moldova), fi-ind invitat s activeze la Ministerul de finane. n perioada 1974-1980 studiaz la Institutul de Literatur Maxim Gorki din Moscova, n seminarul profesorului Vladimir Gusev. Lucrarea de tez e chiar manuscrisul de poeme, Do liubvi (Pn la dragoste) care va aprea la Editura Molodaia Gvardia din Moscova, carte cu care n 1983 (anul cnd s-a nscut fiul) va obine Premiul literar unional Maxim Gorki. n perioada 1998-2002 e doctorand la Facultatea de Litere a Uni-versitii din Bucureti. n 2000-2016 particip la diferite training-uri, reuniuni, conferine, congrese pe linia UNESCO, la Adunarea Parlamentar a Consiliului Europei, n calitate de lider al unei reele de ONG-uri neafiliate politic.

    Carier literar. Debutul literar l face pe cnd era elev, n presa local cu poezii i proz scurt. n presa republica-n debuteaz n 1966, ziarele Tinerimea Moldovei, Cultura, nvmntul public, Chiinul de sear, Literatura i Arta (pe timpul lui Victor Teleuc) revistele Moldova, Femeia Moldovei, Columna (condus de Victor Dumbrveanu) fi-ind ediiile care au susinut apariia po-emelor scrise nu ntocmai dup cerinele acelui timp. n anii de studii la Institutul de Literatur M.Gorki din Moscova este invitat n componena unei delega-

    ii unionale i va face o cltorie de crea-ie la Baikal. Face cunotin i e apreci-at de mari personaliti ale sec. XX, cum ar fi: Andrei Voznesenschi, Ion Dru, Evghenii Evtuenco, Otar Chiladze Este recunoscut ca o poet de mare per-spectiv i invitat s publice din lirica sa n ziare i reviste unionale importan-te, cum ar fi: Drujba Harodov, Literatur-naia Gazeta, Comsomoliscaia Pravda, Smena. n timp ce editarea crilor este stopat, poetul e prezent n mass-media scris i audio-vizual din republic i Uniune cu poeziile, eseurile, cronicile i interviurile sale. Poemele i sunt traduse i apar n peste 20 de limbi ale lumii (en-glez, francez, spaniol, chinez, arab, german, rus, italian etc.), n tiraje de sute de mii de exemplare. Cea de-a doua carte n limba romn a poetei este de fapt un volum antologicOfranda ome-niei (1989), care se constituie din cinci manuscrise (Virgula amendat, Vnz-torul vrstelor, Inventarierea simurilor, Oameni dragi, Fr erou nsemnat), pre-zentate la editur n 1980-1982. Cartea a fost un eveniment n literatura romn de la Chiinu i nu doar. Acest eveniment n cariera literar poeta l-a acceptat ca pe un mandat ce i-a permis s intre ndrz-ne n rndul scriitorilor apreciai de pu-blicul larg. Peste ani poeta avea s recu-noasc: am tiut c sunt unul din cei mai buni poei ai generaiei dintre secole, subnelegnd generaia de pe baricade-le renaterii, care i permitea la ncepu-tul anilor 80 a secolului trecut s scrie: De mi-ai lipi geamul tot cu bancnote de o mie/ i mi-ai aterne covoare la sca-r cnd ies -/ Adevrul n sngele meu niciodat nu ntrzie,/Cu lacrima lui i surd, i gndesc /. Mai trziu, dup

    (Continuare n pag. 14, 15)

    Lilia Manole

    Renata Verejanu

  • 4 Cenaclul Grai Matern - un sfert de veac

    Festivalul poeziei

    La batinCea mai mare srbtoare pentru Poetul Dintre Milenii e s vin la batina sa De aceast dat n calitate de protagonist a Festivalului Internaional de Poezie Renata Verejanu, ediia a III, etapa local Verejeni, Ocnia, astfel poeta s-a aflat n zilele de 27-29 martie 2016 pe uliele satului unde i-a petrecut copilria i adolescena, unde a scris primele poezii, unde s-a ndrgostit pentru prima dat, unde conducea echipa de baschet i volei, unde a absolvit coala medie cu medalie pentru merite excelente la nvtur Dar unde sunt i mormintele prinilor Ana i Gheorghe

    i a venit cu o impuntoare donaie de carte, (dup aceast ntlnire Biblioteca Public Verejeni, Ocnia, deinnd cele mai multe titluri de cari ale Renatei Verejanu) printre care EU AM TIUT S FAC DIN VIAA MEA O SRBTOARE (antol