1. Matrici de Securitate-Aparare Ale Romaniei

8/20/2019 1. Matrici de Securitate-Aparare Ale Romaniei

1/97

MATRICI DE SECURITATE/APĂRARE

ALE ROMÂNIEI

1878 – 1918

0


2/97

CUPRINS

pag.

Introducere ...................................................................................................

.....

Cap. I. Securitatea/apărarea naţională a României: de la războiul de

independenţă la primul război mondial (188!1"1#$ .........................

1. Caracteri%tici ale războiului de independenţă& care au imprimat

orientările 'undamentale n domeniul apărării

naţionale ..............

). *ediul internaţional al 'ormulării matricei de apărare

naţională a României (188!1"1#$ ................................................

+. ,roblematica de %ecuritate a României (188!

1"1#$ ....................

#. *atricea de apărare naţională a României (188!

1"1#$ ...............

1


3/97

Cap.II. *atricea de %ecuritate/apărare naţională a României n

perioada

1"1#!

1"1- ............................................................................................

1. ,roce%ul abandonării matricei de %ecuritate/apărare n perioada

neutralităţii .....................................................................................

). Componenţa politică a matricei de %ecuritate/apărare n

perioada

neutralităţii ......................................................................+. ielul militar al matricei de %ecuritate/apărare naţională

n perioada

neutralităţii ..................................................................

Cap.III.doptarea& concretizarea i prăbuirea matricei de

%ecuritate/apărare naţională 2%t (augu%t 1"1-!mai1"18$ ....................

1. doptarea publică a matricei de apărare naţională

2%t ..................

). *atricea de %ecuritate/apărare naţională 2%t n

acţiune .................

+. Cauzele prăbuirii matricei de %ecuritate/apărare naţională2%t .....

Concluzii ......................................................................................................

........

3rientare bibliogra'ică

)


4/97

INTRODUCERE

1. Interalul 18!1"18 releă un ridicat %tandard al preocupărilor teoretice i practice n domeniul %ecurităţii i apărării naţionale a

României. imic mai 'ire%c la prima edere. 4ntrucât& ntâi de toate&

independenţa pria%e la 188 România de 5umbrela” neutralităţii

garantate colecti de marile puteri europene de care bene'icia%e până

atunci (de la 186"$ i delega%e 7ucuretii %ă!i a%ume re%pectarea i

epandarea intere%elor naţionale n condiţiile competiţiei internaţionale.

poi& n acelai interal i%toric& România a aut de 'ăcut 'aţă unor %eturi

+


5/97

de eenimente direct ameninţătoare pentru iitorul %ău. Iar aici ar 'i de

amintit iu doar cele două războaie balcanice& dar mai ale% primul război

mondial& teribilă ncletare de 'orţe i care a %c9imbat din temelii

n'ăţiarea de putere pe plan continental. otodată& nu poate 'i trecută cu

ederea eoluţia interenită n te9nologia militară n acelai interal ;

urmare a rapidităţii epan%iunii reoluţiei indu%triale ; i con%ecinţele ei

n planul doctrinar& ceea ce a pre%upu% o adaptabilitate mamăsurare? cu o Românie

rebelă& %ub ung9iul raportului de 'orţe militare dorit. Imperiul Ru%e%c era

un actor de %eamă al politicii internaţionale ; n 'aţa globalizării ace%teia

pe care o con%tatăm n ultimul pătrar de %ecol al eacului trecut ; cu o

'orţă copleitoare i cu ocaţie imperiali%tă n ceea ce priete %paţiul

române%c& n particular& balcanic n general. 4n 'ine& celălalt ecin&

Imperiul u%tro!ungar& reendica& de a%emenea eleităţi de concurenţă cu

#


6/97

Ru%ia la 9egemonie n 2uropa de 2%t i 7alcani. Ceea ce pre%upune& cel

puţin teoretic& 'orţe ec9ialente calitati dacă nu cantitati cu concurentul

i o predominanţă core%punzătoare a%upra actorilor ecini mai mici.

@lterior primului război mondial& când& n linii e%enţiale&

precedenta %ituaţie geopolitică a României %!a modi'icat& di%crepanţa de

'orţe 'aţă de unul din ecini ; Ru%ia Soietică& cu care aea i un

contencio% teritorial ; a răma% la 'el de copleitoare& iar la celelalte 'aţade&

cu ecepţia celei către Iugo%laia& inamiciţia era declarată pe motie de

reendicări teritoriale. =upă 1"18 e%te con%tatabilă aadar o modi'icare

%ub%tanţială a %ituaţiei geopolitice a României& ceea ce indiidualizează pregnant interalul ale% de noi pentru %tudiul matricelor de %ecuritate

naţională a României.

adar& ASIMETRIA 'aţă de ecinătatea imediată pe tot parcur%ul

interalului (cu ne%emni'icatie ecepţii: Serbia& apoi de la 1"08

7ulgaria$ a determinat un apreciabil i con%ecent e'ort intelectual i

practic n %copul %algardării naţionale n a%t'el de condiţii itrege.4n al doilea rând& aplecarea accentuată a%upra problematicii

%ecurităţii naţionale reieea dintr!un imperati căruia eoluţia României

trebuia %ă!i ră%pundă n c9ipul cel mai poziti cu putinţă. 2%te orba de

'aptul că ţara anga


7/97

%curt& %incronizarea cu 2uropa din punct de edere economic& %unt doar

câtea din direcţiile modernizării& mari con%umatoare de re%ur%e.

,ă%trarea unei cumpene drepte ntre ace%tea i e'orturile de a%igurare a

%ecurităţii naţionale %e impunea cu nece%itate tocmai pentru a eita

apariţia unor ten%iuni ne


8/97

naţionale. 2%te orba de intere%ele naţionale& aa cum au 'o%t percepute

ele i n 'uncţie de care %!a modelat politica %tatului român. 4n ultimul

pătrar al %ecolului al AIA!lea& de pildă& %algardarea

independenţei/indiidualităţii %!au impu% ca un intere% naţional ital& ceea

ce a 'ăcut %ă treacă n planul %ecund ; dar %ă nu 'ie de 'el abandonat ;

obiectiul reuni'icării teritoriilor naţionale a'late %ub dominaţie %trăină

imperială. reptat n%ă ; datorită unor cauze care or 'i n'ăţiate %uccint

la locul potriit ; obiectiul reuni'icării a dobândi un loc tot mai

proeminent pentru a a


9/97

alegerea a trebuit %ă %e opereze& practic& ntre De%t i 2%t& de%c9izându!%e

a%t'el problematica dureroa%ă de opţiune care a n%oţit de atunci& con%tant&

ei%tenţa României independente.

b$ problematica apărării naţionale a 'o%t con'runtată n interalul

188!1"18 unor > provocări? multiple i de mari dimen%iuni. mintim

ntre ace%tea: priorităţile proce%ului de modernizare angatotal? la ntrebarea %u%!menţionată&

a'irmăm că 'ără un apel la eperienţa naţională capitalizată n domeniu ;

8


10/97

i 'ructi'icarea ei productiă ; orice matrice de %ecuritate naţională

elaborată azi& implică ri%cul mabrută? %e n'ăţiează n 'elul următor:

iel 3biectie Strategie ,lani'icare aţional*ilitar

Ha nielul >naţional ? e%te& aadar& implicată ceea ce am numi a%tăzi

%ecuritatea naţională& la a%igurarea căreia concură o multitudine de

in%tituţii politice ale %tatului. Ha niel >militar ? %e %ituează problematica

%trictă a apărării naţionale. 3biectiele la modelul >naţional ? %e traduc n

intere%ele naţionale 'undamentale& iar la cel >militar ? n orientăriledoctrinare 'undamentale. Strategia la niel >naţional ? pre%upune practic&

concepţia de %ecuritate naţională a %tatului& iar la cel >militar ?&

modalităţile de implicare armată& la rigoare& con'orm %trategiei naţionale.

3pţiunea 'ăcută pentru ace%t model teoretic i compartimentarea

ace%tuia&


11/97

conceptelor de %ecuritate naţională i apărare naţională n mod

concomitent %au indiidual. 4n 'iecare dintre cazuri ; utilizare

concomitentă %au indiiduală ; re'erinţa trebuie 'ăcută numaidecât ca

matrice pentru 'acilitarea nţelegerii.

#. 2conomia lucrării e%te următoarea:

! o introducere care motiează alegerea %ubiectului i n'ăţiează

in%trumentarul tiinţi'ic i %tructura utilizateE

! capitolul ntâi care dezbate problematica %ecurităţii/apărării

naţionale a României n interalul 188!1"1# i motiează opţiunea De%te'ectuată de România n 188+E deopotriă& n ace%t capitol %unt relie'ate

principalele >linii? de plani'icare i con%trucţie a in%trumentului militar

naţional i a logi%ticii luiE

! capitolul doi& n care e%te pe larg eidenţiată matricea

neutralităţii (1"1#!1"1-$ RomânieiE

! capitolul trei ; adoptarea matricei de %ecuritate/apărarenaţională >2%t? i prăbuirea ace%teiaE n cuprinderea ace%tui capitol e%te

aan%ată i incipienta matrice >De%t? care a caracteriza din 1"18

%ecuritatea/apărarea naţională a României până la cel de!al doilea război

mondialE

! concluziile %unt o %uccintă prezentare a principalelor tră%ături

ale matricelor de %ecuritate/apărare naţională >con%umate? de România ninteral i releanţa lor perenă.

6. 2%te locul aici& %ă mulţume%c cadrelor didactice ale Colegiului

aţional de părare& n 'runte cu domnul general maior *i9alac9e

Scarlat& pentru %timulul pe care l!a produ% n elaborarea ace%tei lucrări.

=ar& mai nainte de acea%ta& omagiul autorului pentru *arele Stat *a


12/97

ca in%tituţie i pentru e'ul ace%tuia ca per%oană& care mi!au o'erit o

ne%perată po%ibilitate de a mă apleca a%upra unui atât de 'a%cinant %ubiect.

CAPITOLUL I

SECURITATEA/APĂRAREA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI:

11


13/97

DE LA RĂZBOIUL DE INDEPENDENŢĂ

LA PRIMUL RĂZBOI MONDIAL

(1878-1914)

Capitolul a analiza problematica legată nemi


14/97

! prime


15/97

%udului 7a%arabiei& i obligaţia României de a 'i >culoar de trecere?

pentru trupele ru%eti către 7ulgaria reme de doi ani. Ru%ia a re%pin% cu

energie cererea 7ucuretilor de a %e declara neutri. Iar atunci când la

7ucureti cercurile guernamentale au luat n con%iderare opunerea 'aţă

de articolul 8 al tratatului de pace ru%o!turc& care preedea dreptul de

trecere prin România a trupelor ru%eti& ,eter%burgul a reacţionat cu o

etremă duritate. Cancelarul ru% orceaMo& a comunicat generalului

român Iancu 9ica& reprezentantul etraordinar al guernului de la

7ucureti n capitala Ru%iei& că n cazul unui prote%t al României 'aţă de

articolul 8& ţarul a ordona ocuparea ţării i dezarmarea armatei române+.4n contetul crizei europene interenite n urma nc9eierii tratatului

ru%o!turc de la San!Ste'ano& ntrucât& ace%teia& prin %tipulaţiile lui

dezec9ilibra balanţa de putere pe continent n 'aoarea Ru%iei ; România

%!a a'lat la un pa% de a 'i ocupată de 'orţele ru%e& 'iind prima uriaă

ameninţare la adre%a ei%tenţei %tatului român ca actor al %cenei

internaţionale după unirea de la 186". Ri%cul căruia a trebuit %ă 'acă 'aţăatunci elita politică românea%că ; plecată& odată cu armata& ntr!o

tradiţională pribegie %pre e%t& n 3ltenia ; a %ăpa urme adânci n

comportamentul ei& nrâurindu!i con%iderabil deciziile de politică eternă

(cu 'ire%cul lor impact a%upra problematicii apărării naţionale$. =ei criza

europeană a 'o%t >calmată?& Congre%ul de pace de la 7erlin& care a produ%

un tratat de pace nou& n locul celui de la San!Ste'ano& nu a ră%pun% poziti %olicitărilor României de a i %e re%pecta integritatea teritorială. =e

alt'el& România nici nu a 'o%t acceptată ca parte a negocierilor& dei&

armata %a combătu%e cu %ucce% inamicul n'rânt& alături de cea ru%ă

(delegaţii români au 'o%t audiaţi ntr!o edinţă a congre%ului doar$.

+ eneralul R. Ro%etti& "orespondenţa generalului Iancu &ica, - aprilie ./00 * / aprilie ./00 &

7ucureti& 1"+0& p.1"!180. In%olenţa ţarului a căpătat ră%pun%ul demn cuenit din partea domnitoruluiCarol: 53 armată care a luptat la ,lena n 'aţa 4mpăratului leandru II& poate %ă %e bată până a 'inimicită& dar nu %e a lă%a %ă 'ie dezarmată?.

1#


16/97

=in acea%tă mpredreptul ? de a intra n po%e%ia

%udului 7a%arabiei > pierdut ? n 186-.

%t'el de percepţii ale comportamentului marilor puteri 'aţă deactorii minori ai %cenei internaţionale& cuplate cu atitudinea aută de

conclaul european ntrunit n congre% la 7erlin n 188 n priinţa

intere%elor României& au indu% plani'icării politice naţionale concluzii de# cordul %ecret de la Reic9%tadt e%te tipic pentru mpărţirea n %'ere de in'luenţă conenită ntre marile puteri a%upra unei zone n di%pută. 4n ceea ce priete România& acordul preedea read


17/97

n%emnătate mapentru? %au

>contra?& ea poate %ă ncline %imţitor balanţa militară...?6. Iar& n aceeai

perioadă reprezentantul diplomatic belgian la 7ucureti& di%tingea alteulnerabilităţi ale poziţiei geopolitice a României: >4n przent& 'iind lip%ită

/România ; n.n./ de garanţia colectiă pe care i!o a%igura tratatul de la

,ari% i& ntrucât& n!a putut obţine n %c9imb garantarea neutralităţii& pe

care a %olicitat!o la congre%ul de la 7erlin& ea e%te neoită %ă practice

acea%tă politică de balan%are& care o 'ace %ă %e ncline când la %tânga& când

6 +ocumente privind istoria militară a poporului rom2n, iulie ./0/ * noiembrie .//- & 2ditura *ilitară&7ucureti& 1"#& p.+)6.

1-


18/97

la dreapta& pentru a %e menţine la di%tanţă egală de cei doi puternici ecini

ai %ăi?-.

Con%trângerile geopolitice& adăugate ealuării reali%te a propriului

potenţial militar ; epre%ie a re%ur%elor ţării ; au impu% din primul cea% al

independenţei %tatului o > politică de balansare? n mă%ură %ă!i a%igure

%upraieţuirea i promoarea intere%elor naţionale. *atricea de apărare

naţională %e 'ace& n termeni militari& >oglinda? ace%tei politici căruia nu

i!au lip%it n circum%tanţele date& reali%mul i per%pectia.

1.). @n alt element pe care elita politică de la 7ucureti l!a a%imilatn marea ncercare a războiului de independenţă a 'o%t realitatea

coâritoare că %tatul român trebuie %ă %e plieze eigenţelor marilor

puteri& atât timp cât nu are mi3ricare ar 'i %olicitudinea guernului ru% pentru intere%ele noa%tre& i eu

- Ibidem& p.+)0.

1


19/97

i mulţume%c pentru acea%ta& nu rem %ă 'im remorcaţi de nimeni pentru

că %untem de%tul de n mă%ură pentru a naiga prin noi nine?.

ce%tei eperienţe i %!au adăugat numaidecât altele& dealinare? n c9iar motiaţia aan%ată de cei care le produceau ; anume

că& România nu e%te ncă %tat independent pentru a 'i con%iderat un egal ; un >episod ? al Congre%ului de la 7erlin a capitalizat o %en%ibilitate acută a

elitei politice naţionale 'aţă de ingerinţele marilor puteri. Sen%ibilitate

care a modelat ace%teia comportamentul n perioada următoare& inclu%i

n domeniul con%trucţiei matricei de apărare naţională.

rticolul ## al tratatului de la 7erlin condiţiona recunoaterea

independenţei %tatului de modi'icarea con%tituţiei adoptată n 18--& n preederile priind egalitatea tuturor cetăţenilor& indi'erent de religia

ace%tora& libertatea cultelor i a comerţului. 2%te n a'ara di%cuţiei& din

perimetrul de intere%e al ace%tei lucrări& dacă i cât Con%tituţia România

era re%trictiă n priinţa egalităţii tuturor cetăţenilor. Ceea ce trebuie n%ă

neapărat con%emnat& e%te 'aptul că& n condiţiile unei inten%e dezbateri

priind modi'icarea articolului al con%tituţiei& a 'o%t ob%erat atunci căe%te inacceptabilă condiţionarea recunoaterii independenţei. Că

%umi%iunea elitei politice româneti la condiţionarea ace%tei recunoateri a

interenit ncă din 18" e%te iarăi un 'apt. =ar& de a%emenea& e%te un alt

'apt că acea%tă %umi%iune a 'o%t motiată prin neputinţă i nu prin

bunăoinţă i a aut un e'ect redundant n mentalitatea elitei politice

româneti& mai ale% că o a%t'el de condiţionare a 'o%t percepută ca ilegală.

>ce%t procedeu e%te cea inadmi%ibil din punctul de edere al dreptului

18


20/97

internaţional. Recunoaterea unui %tat e%te un act declarati. 2l e%te

recuno%cut pentru că ei%tă& căci& dacă n!ar ei%ta& nu ar 'i ce %ă

recunoatem. %upune recunoaterea unor condiţiuni %uplimentare& altele

decât cele cuno%cute& i care %unt teritoriul& populaţiunea i guernul

ră%pun%ător& n%eamnă a denatura acea%tă in%tituţie. Recunoaterea %ub

condiţiune nu poate ei%ta?.

=e%igur& iziunea epocii precum i %căderile elitei politice

româneti& i!au pu% amprenta a%upra atitudinii i n priinţa articolului ##

al tratatului de la 7erlin. =ar& interenită după >negări ale suveranităţii?&

n cazul negocierilor de pace de la drianopole (188$ %au al obligaţiei dea retroceda %udul 7a%arabiei& condiţionarea independenţei a 'ăcut elita

politică de la 7ucureti etrem de %en%ibilă la orice eigenţe ale

>2uropei?. 2le %!au repercutat atât n domeniul politic propriu!zi% ;

ad=e la

terminarea ultimului război /18!188 ; n.n./& guernul princiar %e

%trăduiete ; raporta la Diena mini%trul au%tro!ungar la 7ucureti& la )8iulie 1880 ; pe baza eperienţei acumulate& %ă ridice armata română la un

niel demn de luat n %eamă& atât prin %porirea 'orţei %ale de luptă& cât i

prin n'ăptuirea i completarea in%trucţiei i a %i%temului %ău de

narmare?8. 2ident repetatele >negări de suveranitate? interenite n

188& i!au aut rolul lor n adoptarea unei a%t'el de decizii la 7ucureti.

Radu *eitani& Istoria politică a raporturilor dintre state, de la ./78!.9:;& 7ucureti& 1"#+& p.6).8 +ocumente privind istoria militară a poporului rom2n, iulie ./0/ ! noiembrie .//-& p.18.

1"


21/97

1.+. =ezamăgirea ncercată de elita politică a României la 18!

188& n 'aţa comportamentului abuzi al marilor puteri& a 'o%t& pe de o

parte& cu urmări con%i%tente n timp n planul mentalităţilor& pe de altă

parte& cu imediate con%ecinţe n practica politică. Se poate a'irma că&

retro%pecti& ntreaga eoluţie politico!militară a României până la primul

război mondial a %tat %ub %emnul deciziilor luate n anii imediat următori

cuceririi independenţei de %tat ('aptul că domnitorul& apoi regele& a aut

un rol determinant n elaborarea ace%tora i că domnia lui %!a ntin% până

n 1"1#& e%te una din eplicaţiile ace%tei con%ecenţe de orientare$.

Re'erindu!%e la primul a%pect ; prelungirea n timp a mentalităţiidobândite n mpre


22/97

'atalmente& ntre altele& ei%tenţa principatelor române. titudinea Ru%iei

'aţă de ace%tea a 'o%t con%tant ani9ilată& %ub a%pectul nglobării n imperiu

(ezi epi%odul aneării 7a%arabiei& la 181)$& precum i %ub ung9iul demo!

economic& războaiele cu Imperiul otoman de%'ăurându!%e& cu precădere&

pe teritoriul române%c& reme de pe%te un %ecol i umbrele?

internaţionale a%upra României& aa cum 'u%e%e > garanţia colectivă? a

marilor puteri (186-!18$E re%pingerea %olicitării de a %e recunoate

neutralitatea ţării de către Congre%ul de la 7erlinE ei%tenţa unor teritorii

naţionale n cuprin%ul monar9iilor ecine locuite de ma


23/97

%tandardele militare ale epocii$& demon%tra%e că armate puternice& bine

organizate& narmate i condu%e& pot obţine cu rapiditate ictorii 'aţă de

ader%arii lip%iţi de in%trumente militare comparabile. Cu alte cuinte&

%pre deo%ebire de ceea ce aea %ă %e %tatornicea%că abia pe%te câtea

decenii& n urma primului război mondial& n'runtarea dintre naţiuni la

nielul acelei epoci ; c9iar dacă aparţineau erei indu%triale nu erau ntre

potenţialele economice ader%are& anga punctuale? pe teatrele de operaţii& n'runtările purtându!%e cu

deo%ebire n baionete?.

=ar& percepţia generală n epocă ; iar elita politică românea%că nu a 'ăcut

ecepţie ; era că n 'uncţie de re%ur%ele 'inanciare alocate& %e poatecon%trui un in%trument militar de năde


24/97

5 M%.& &$%"!&,! ! 3,"2"&& 2!$"%& .% !0"!"%

!&,!

! R,26&%& (1878-1914)

*ediul internaţional e%te un element determinant al 'ormulării unei

matrici de apărare naţională. 2l deelopează con%trângerile impu%e

intere%elor naţionale ale %tatului& conturează la o analiză pertinentă

ameninţările la adre%a ace%tora i modelează ariantele optime de

ră%pun%& impune priorităţi n politica generală a %tatului. adar& care a

'o%t mediul ambiant etern n care a 'o%t 'ormulată i optimizată matriceade apărare naţională a României n ace%t interal i%oricB

nii P0 ai %ecolului AIA %unt martorii unei adeărate reoluţii n

%i%temul internaţional de %tate. >"oncertul de putere?& %tabilit la

Congre%ul de la Diena (1816$& nregi%tra%e o %c9imbare 'undamentală.

=acă până atunci acea%tă 'ormulă reui%e %ă pă%treze o anumită ordine i

preizibilitate n %i%tem& apariţia unor noi actori de talie n cadrul ace%tuia ; n primul rând a ermaniei uni'icate n ici o legătură ideologică

comună nu mai domolea con'lictul totdeauna a%cuţit ntre Ru%ia i u%tria

n ceea ce priete 7alcanii %au ntre ermania i ranţa& re'eritor la

l%acia i Horena. Când marile puteri %e percep reciproc& ele nu %e mai

con%ideră parteneri ntr!o cauză comună& ci riali prime


25/97

iaţă i pe moarte. Con'runtarea %e impune ca metodă diplomatică

%tandard?10.

ără a analiza n detaliu cauzele %pulberării concertului de putere

care a%igurare o relatiă ordine n %i%temul internaţional de %tate& trebuie

amintit totui că apariţie con'runtării ntre marile puteri n anii P0 ai

%ecolului AIA %e datorează& n principal& %c9imbării accelerate a ierar9iei

lor pe eic9ierul politicii mondiale. Ni ntrucât %untem ntr!o 'ază naintată

a reoluţiei indu%triale& e%te concludent indicatorul eidenţiat n tabelul

următor:

Potenţialul industrial total al marilor puteri .//;!.9:/

(nglia n 1"00 Q 100$

1880 1"00 1"1+ 1")8 1"+8

nglia

S@

ermania

ranţa

Ru%ia

u%tro!@ngaria

Italia

aponia

+&+

#-&"

)

)6&1

)#&6

1#

8&1

&-

100

1)&8

1&)

+-&8

#&6

)6&-

1+&-

1+

1)&)

)"1&1

1+&

6&+

-&-

#0&

))&6

)6&1

1+6

6++

168

8)

)

!

+

#6

181

6)8

)1#

#

16)

!

#-

88

Compul%area dierilor indicatori releanţi ai potenţialului marilor

puteri n epoca de re'erinţă ; ntre care %unt de citat: populaţia totală&

procenta


26/97

locuitor& producţia de 'ier i oţel (releant pentru 'orţa militară cu

deo%ebire$ ; %tabilete următoarea ierar9ie de putere pe plan mondial:

Hocul 180 1880 18"0 1"00/1"1+1

)

+

#

nglia

S@

ranţa

ermania

nglia

S@

ermania

ranţa

S@

nglia

ermania

ranţa

S@

ermania

nglia

ranţa

,olitica europeană după războiul 'ranco!pru%ac a 'o%t dominată de

manerele cancelarului german 7i%marcM& care a căutat %ă prentâmpine

orice po%ibilă alianţă a ranţei care %ă 'aciliteze ,ari%ului reana. ,ractic&

ace%t lucru era o ob%e%ie a cancelarului german. *ai ntâi el a căutat %ă %e

a%igure %pre 2%t& pentru a eita războiul pe două 'ronturi& comar al

plani'icatorilor militari germani. adar& %ă prentâmpine ca marile puteri

de la ră%ăritul ermaniei& u%tro!@ngariei i Ru%ia& %ă poată n reun 'el

%ă %prilianţă a celor trei 4mpăraţi?& care lega

cele trei mari puteri printr!un tratat cu obligaţii reciproce. ,ractic& acea%tă

alianţă nu a%igura ermania& pentru că ea ncerca%e ntr!un 'el

impo%ibilul: anume& %ă concilieze două puteri ireconciliabile& u%tro!

@ngaria i Ru%ia care aeau intere%e diergente n %ud!e%tul 2uropei.

Socotiţi teren de epan%iune tradiţional al Ru%iei& 7alcanii erau

deopotriă câmpul de acţiune al u%tro!@ngariei care căuta ieirea la

*editerana. otui& amintita alianţă a rezi%tat& un timp părţile contractante

%e obligau %ă %e con%ulte când pacea e%te ameninţată de o altă putere ori

când apar diergenţe ntre ele. otui& n 186& când 7i%marcM a ncercat

%ă declaneze un război preenti mpotria ranţei %!a izbit de

mpotriirea Ru%iei. 4n planul concilierii Ru%iei cu u%tro!@ngaria&

)6


27/97

7i%marcM a 'o%t noroco%. Războiul din 18!188 al Ru%iei cu urcia la

care a participat i România& a 'o%t pregătit nainte %ub >oblăduirea?

germană: %!a nc9eiat n 18- la Reic9%tadt o nţelegere %ecretă ru%o!

au%triacă prin care %emnatarii i mpărţeau prada n 7alcani. Cele două

mari puteri i mpărţi%eră 7alcanii pe 'alii: Ru%ia lua ntr!o 'ormă %au alta

e%tul ,enin%ulei 7alcanice& 9interland!ul *ării egre& iar u%tro!@ngaria

partea occidentală a ace%tei regiuni continentale. umai că diergenţele

au nceput ntre cele două concurente ncă de la %'âritul războiului de la

188. ratatul de la San!St'ano a arătat Dienei că Ru%ia nu e%te mulţumită

doar cu o


28/97

con'ormat i& la )0 mai 188)& %!a %emnat la Diena tratatul riplei lianţe.

4ntrucât are o deo%ebită importanţă pentru România& om arăta că ace%t

tratat preedea:

! dacă Italia a 'i atacată de ranţa& 'ără proocare din partea ei&

ermania i u%tro!@ngaria or intereni cu toate 'orţele n %pri


29/97

preedea %pri


30/97

in'luenţă din %ia: ,er%ia era mpărţită n trei ; nordul reenea Ru%iei&

%udul& ngliei& iar centrul era menţinut neutru& adică tampon. Ru%ia

recunotea că %pinoa%a problemă a 'gani%tanului nu intra n %'era ei de

in'luenţă. mbele guerne %e anga%at

global?& atunci războiul nu mai putea 'i unul local& precum cel din

Crimeea din 186- %au cel ru%o!turc din 18!188.

P",+%2!$! .% '%#"&$!$% ! R,26&%& (1878-1914)

România independentă aea la nceputul %ecolului AA o %upra'aţă

de 1+".08 Mm pătraţi i o populaţie de .1.+#1 locuitori. eritorii

)"


31/97

româneti n%emnate ; ran%ilania& 7ucoina& 7a%arabia ; %e gă%eau %ub

%tăpânirea marilor puteri ecine.

România era o ţară %ubdezoltată n care %e amor%a%e timid

proce%ul dezoltării economice. u %e poate orbi de integrarea ţării n

'luul reoluţiei indu%triale datorită lip%ei de capital i cadre. S!au

nregi%trat totui anumite realizări n domeniul indu%trial& etrem de

mode%te n%ă. %t'el& numărul ntreprinderilor indu%triale cre%cu%e de la

-)6& n 1"01!1"0) la 8# n 1"1#. 4n acelai interal& aloarea producţiei

indu%triale a cre%cut cu 1+8T. Indu%tria etracţiei petrolului a cre%cut

%pectaculo% datorită ine%tiţiilor %trăine (de ori ntre 1"00!1"1#$. 4na


32/97

1 R,26&! &.%0%.%$ !%! "2$,!"%! %#&$!$%: 2%t ;

Imperiul ru%E ord i De%t ; Imperiul u%tro!@ngarE Sud!e%t ; SerbiaE

Sud ; 7ulgariaE Sud!e%t ; *area eagră.

=in punct de edere geopolitic& România deţinea %egmente din ae

de importanţă europeană: icinală arcului carpatic montan ; barieră

redutabilă a oricărei inazii din%pre e%t %pre e%tE 'luiul =unărea ;

auto%tradă a comerţului internaţional& circulaţia 'iind %ub %upraeg9ere

internaţională (Comi%ia =unării$E *area eagră punct de competiţie ntre

marile puteri europene: Ru%ia& pentru a o tran%'orma ntr!un lac interior&

celelalte pentru a!i menţine libertatea internaţională.ot din punct de edere geopolitic& România %e gă%ea pe direcţia

principală i obligată a epan%iunii ru%e către %trâmtori i n%tăpânirii

ace%teia n ,enin%ula 7alcanică. cea%tă %ituare geopolitică i a pune

amprenta deci%iă a%upra eoluţiei politice a ţării& precum i a%upra

obiectielor de apărare naţională.

Intere%ele naţionale ale României n acea%tă perioadă %unt decelatede analiză a 'i 'iind următoarele:

! apărarea independenţei naţionale dobândite cu %ânge& dar i

condiţionată de marile puteri la Congre%ul de la 7erlinE

! apărarea integrităţii teritoriale a ţăriiE

! apărarea (minimizarea$ con%ecinţelor acţiunilor marilor puteri

a%upra %ueranităţii naţionale.=eopotriă& România trebuia %ă!i a%ume i alte intere%e itale&

aându!%e n ederea %ituaţiei naţiunii i %tatalităţii proprii n acel moment

i%toric:

! eliberarea teritoriilor naţionale a'late %ub dominaţie %trăină ;

ran%ilania& 7ucoina& 7a%arabiaE obiecti maim n condiţiile

internaţionale de atunci ; %au con%erarea naţiunii române a'lată n ace%te

teritoriiE obiecti minim (preenirea deznaţionalizării$.

+1


33/97

>Traduse? n termeni concreţi ace%te intere%e itale n%emnau:

! apărarea 'rontierelor cele mai ameninţateE

! apărarea comunicaţiilor itale ale ţăriiE

! dezoltarea economică n mă%ură %ă minimizeze po%ibilităţile de

atingere a independenţei i %ueranităţii naţionale. 4ntâi de toate& eitarea

unui cra9 'inanciar care %ă pună România la ndemâna puterilor %trăineE

! %pricestiunea asarabiei?.

Inazia din ord i De%t (iniţiator: Imperiul 9ab%burgic$ %e impune

ca altă prioritate pentru România& ţinta ei putea %ă 'ie reducerea dra%tică ateritoriului române%c& c9iar de%'iinţarea i anearea %tatului. 4n ceea ce

reducerea dra%tică a teritoriului trebuia aută n edere: anearea arcului

montan carpatic i blocarea acce%ului României la *area eagră& prin

anearea =obrogei. Comparati cu inazia din 2%t& acea%tă ameninţare

din partea u%tro!@ngariei a 'o%t %ocotită %ecundară:

! din cauza 'aptului că România nu era pe direcţia principală de

epan%iune a u%tro!@ngariei către 7alcaniE

+)


34/97

! ei%ta intere%ul unui %tat >tampon? ntre Ru%ia i 7ulgaria

pentru a bloca acce%ul Ru%iei la Strâmtori.

). =eznaţionalizarea părţilor naţiunii române a'late n proinciile

naţionale ocupate %e n%cria ca o altă ameninţare ma


35/97

dezolta& n interior& in%tituţiile militare n raport cu a%piraţiunile noa%tre

naţionale i re%ur%ele %tatului?.

ără a intra n prea multe detalii& %e cuin menţionate următoarele:

a$ e'ectiele de pace ale armatei române au %porit n interalul

188!1"1# de la: 1.800 n 188 la 11).61 n 1"1#& adică de -&+ ori. Ha

izbucnirea primului război mondial erau pregătite: 10 diizii de in'anterie

i 6 de rezeră.

b$ comparati cu alte %tate europene& România aea e'ectie

militare relati redu%e. %t'el& la pace& e'ectiele militare ale unor %tate& %e

prezentau a%t'el& comparati cu România:

Wara ,opulaţia orţa militară

,onderea

n an%amblu

a populaţieiermania

u%tro!@ngaria

ranţa

nglia

Ru%ia

7ulgaria

recia

Serbia

urcia

România

-6.000.000

18.000.000

+".000.000

#6.000.000

1-0.000.00

#.000.000

).#++.000

).-88.000

)#.000.000

.000.000

-00.000

+)0.000

666.000

)66.000

1.+00.000

66.000

)6.000

)0.000

)"1.000

"+.-+)

0&")T

0&--T

1#T

0&6-T

0&81T

1&+)T

1&0+T

0&#T

1&)1T

1&+#T

rebuie menţionat că 'orţa militară de pace a României depăete

numeric n 1"0 'orţele ecinilor %udici& dar reprezenta abia 6&8T din

'orţa marilor puteri ecine: Ru%ia i u%tro!@ngaria.

+#


36/97

c$ n interalul 188!1"1# %!au nregi%trat următoarele creteri la

nielul dier%elor categorii de 'orţe militare:

! la in'anterie& numărul regimentelor a cre%cut de 10 ori& iar al

e'ectielor de -&" oriE

! la caalerie de la 10 regimente la )1& iar e'ectiele de 6 oriE

! la artilerie& de la # la #+ regimente& e'ectiele cre%când de )1 de

oriE

! geniul a cre%cut de " ori la unităţi i de ori la e'ectieE

! marina a 'o%t practic nou con%truită: de la -)- oameni la două

diizii i ).6-) oameni n 1"1#.d$ c9eltuielile militare bugetare ale României erau comparati mai

redu%e decât ale %tatelor ecine. %t'el& n 1"0"& c9eltuielile militare

reprezentau 1/8 din bugetul general al %tatului& n timp ce la Serbia

reprezenta 1/6 n 7ulgaria 1/#& n u%tro!@ngaria 1/-& iar n Ru%ia 1/6.

bia n 1"1# partea alocată din bugetul general al României pentru

c9eltuielile militare %!a ridicat la 1/6Ee$ România %tătea pro%t comparati& n ceea ce priete c9eltuielile

militare pe un cap de militar: n 1"10& de pildă& ea c9eltuia -6+ 'ranci

pentru un militar& n timp ce Serbia c9eltuia 1.++1 'ranci& recia ; 1.06"&

7ulgaria ; 8)& ermania ; 1.-8#& ranţa ; 1.#+0& nglia ; +.0)8&

u%tro!@ngaria ; ).0#& Ru%ia ; 1.)1& urcia ; 8) 'ranciE

'$ n ceea ce priete raportul armata de pace/'orţa militarămobilizată& aa cum rezultă el din preederile bugetare& %unt următoarele

date:

188: pace ; 18.000 (o'iţeri i %oldaţi$

mobilizare ; 10).000 oameni

1"1): pace ; ".000

mobilizare ; #01.000

1"1#: pace ; 11+.000

+6


37/97

mobilizare ; -+0.000 adică 8&11T din totalul populaţiei

g$ %!au luat mă%uri pentru con%trucţia unui embrion de indu%trie de

apărare care %ă a%igure cât mai mult din autonomia armatei de război. S!

au con%truit a%t'el r%enalul rmatei& r%enalul lotilei& ,irote9nia i

,ulberăria. ,roducţia lor era departe n%ă de a a%igura nece%arul armatei n

campanie pentru muniţie& iar armamentul era n ntregime importatE

9$ comunicaţiile interne au 'o%t gândite i ntr!o concepţie de

purtare a unui război de apărare. =ezoltarea 'eroiară a ţării eidenţiază

că ntre 18-0!188 %!au con%truit 1+ linii de cale 'erată n%emnând 1.)"#

Mm. 4n 1"11& căile 'erate au atin% lungimea de +.#+ Mm& ndeobte& %!auurmărit %ă a%igure căile de pătrundere %pre meridionali ; pe ăile 3ltului

i ,ra9oei ; precum i cele de rocadă: Craioa ; 7ucureti& ,iteti ;

7ucureti& ,loieti ; 7ucureti& Iai ; ,acani. 7ucuretiul ; obiecti

%trategic central al e'ortului de apărare al ţării& a 'o%t legat de re%tul ţării

prin # linii de cale 'erată i 1+ o%ele i drumuriE

i$ n 188) eperţii militari au prezentat guernului ; care l!aaprobat ; un plan de 'orti'icaţii al ţării care %ă a%igure multiplicarea

an%elor de apărare a ţării n cazul unei inazii %trăine. ce%t %tudiu de

amenacetatea?

7ucureti& apoi un >cap de pod ? pe Siret n zona *ărăeti i un >cap de

pod ? la Cernaodă& urmate de 'ronturile i bateriile din zonele alaţi i

Con%tanţa. ce%t proiect a 'o%t n parte realizat: organizarea regiunii

ntărite ocani!ămoloa%a!alaţi& după 1"00 a regiunii 'orti'icate

Cernaodă i& binenţele%& 'orti'icarea capitalei.

+-


38/97

Cetatea bucureti urma %ă a%igure concentrarea armatei pe o bază

de operaţii care %ă permită ducerea luptelor pe =unăre %au n Carpaţii

*eridionali ori retragerea n >cetate? a armatei pentru re'acere.

Hucrările la linia 'orti'icată ocani!ămoloa%a!alaţi pentru

nc9iderea unei inazii din%pre 2%t au nceput n 1888 i au durat 6 ani. ,e

>linie? erau di%pu%e -- guri de 'oc de artilerie& ceea ce era aproape

umbrele? de mare putere/mari puteri care %ă de%cura


39/97

). Să con%ere părţile din naţiunea română ocupată& 'erindu!le de

deznaţionalizare i pă%trând intactă po%ibilitatea 'ăuririi n iitor a

a%piraţiilor naţionaleE intere%ul ital al uni'icării naţiunii i teritoriului

române%c.

naliza contetului internaţional& comportamentul 'aţă de România

al marilor puteri ecine ; Ru%ia i u%tro!@ngaria n perioada imediat

următoare cuceririi independenţei ; au impu% %oluţia& care& ca orice

opţiune era dureroa%ă. iind ntre 2%t!Ru%ia ; i De%t ; u%tro!@ngaria i

ermania ; România trebuia %ă cedeze ntr!una din părţi pentru a câtiga

n cealaltă. *ai ale% n ceea ce priete eitarea deznaţionalizăriiromânilor din teritoriilor ocupate.

>Bmbrela? a 'o%t dobândită prin nc9eierea tratatului de alianţă cu

u%tro!@ngaria la care a aderat i ermania n )0 octombrie 188+.

egocierile au 'o%t purtate prin intermediul ermaniei& 7ucuretii

câtigând %ă %e a%igure 'aţă de tendinţele Dienei ; 7udape%tei 'aţă de

România. ratatul preedea o clauză de politică reciprocă prietenoa%ă&ambele %tate urmând %ă!i dea %prilimita intereselor lor ?. cea%tă

opţiune a 'o%t cerută epre% de u%tro!@ngaria care roia %ă!i pă%treze

opţiunile 'aţă de România (dar& a%erit ace%teia din urmă& n %en%ul că

putea inoca 'aptul că un anume război n care ar 'i 'o%t implicată u%tria&

nu core%punde intere%elor ei$. @n alt articol din tratat preedea că părţile

contractante %e or %pri


40/97

precierile ulteriore a%upra ace%tui tratat %ubliniază caracterul

reali%t al orientării României: >=ar& 'ăcând ace%t lucru& era limpede că

România nu mai putea 'ormula nici un 'el de reendicare n rdeal i că!

i aţinti%e oc9ii %pre ră%ărit?. ,utea ea %ă 'acă alt'elB =e%igur că nu.

Reendicarea rdealului nu %e putea 'ace 'ără a


41/97

). %igura po%ibilitatea de interenţie pentru a limita e'ectele

dea%tatoare ale politicii de mag9iarizare a românilor din cuprin%ul

u%tro!@ngariei. Se poate a'irma că alianţa acţiona ca un de%cura 4uca? la modul oportun cartea

recuperării 7a%arabiei.

=ezaanta


42/97

). apărarea

integrităţii

teritoriale

+. reuni'icarea

naţională

deznaţionalizării n

teritoriile ocupate.

! alianţă cu ,uterile

CentraleE

! %pri


43/97

CAPITOLUL II

M!$"%! .% '%#"&$!$%/!0"!"% !&,! ! R,26&%& 0%"&,!.! 1914-191

Capitolul a eidenţia& mai ntâi& compleul einimenţial care a

condu% la adoptarea matricei neutralităţii n 1"1#. ce%te eenimente %e

aează n regi%trul politico!militar intern i internaţional i circum%criu

'enomenul erodării a%umate n 188+ pe 'undalul a%cuţirii luptei de putere

#)


44/97

pe plan continental cu cât ne apropiem de momentul izbucnirii primului

război mondial. 4n 1"1# a interenit ruptura cu alianţa ,uterilor Centrale

i România a adoptat o altă matrice de %ecuritate / apărare naţională.

4n al doilea rând& capitolul a relea componentele politică i

militară ale matricei neutralităţii.

1 P",#%' !+!.,"&& 2!$"%& .% '%#"&$!$% / !0"!"%

!&,! !'2!$% 188

3pţiunea politică n domeniul %ecurităţii naţionale& e'ectuată n 188+&

a aut o durată ndelungată. @ltima dată& tratatul cu ,uterile Centrale a

'o%t rennoit de către România n 1"1+. 4n po'ida ace%tei reactualizări de

opţiune& ea era departe de a mai 'i productiă pentru ei%tenţa %tatului

român.

1.1. 2rodarea legăturilor României cu alianţa ,uterilor Centrale a'o%t rezultatul treptat al con


45/97

con%idera ca prioritară omogenizarea naţională a %tatului& n raport cu

alianţa cu România.

,olitica de mag9iarizare promoată o'icial& ca politică de %tat& de

către guernul de la 7udape%ta& a cuno%cut o nă%prire accentuată n

primul deceniu al ace%tui %ecol. 4n 1"0 %!au adoptat >legile pponG?&

care au con%tituit o grea loitură pentru năţământul n limba română i&

n per%pectiă ndepărtată& tindeau %ă teargă identitatea naţională. S!a

accentuat& de a%emenea %ecţiunea de %c9imbare 'orţată a numerelor

româneti& a căpătat o amploare eponenţială ngrădirea mani'e%tării

economice i culturale a naţiunii române. Con'erinţa naţională a,artidului aţional Român din ran%ilania& de%'ăurată n 1"10&

%intetiza: >aliditatea politică a poporului român e%te n mod măie%trit

redu%ă la minim& drepturile lui ne%ocotite& limba română de%con%iderată?.

Reacţia la acea%tă politică promoată de guernul de la 7udape%ta a

'o%t a ntregii naţiuni române& n an%amblul ei& atât din ţara liberă& cât i

din teritoriile ocupate. Ceea ce e%te grăitor pentru caracterul ei tot maiomogen& dincolo de mpărţirile politice impu%e& pentru identi'icarea %a in

copore cu intere%ele naţionale 'undamentale.

%t'el& n teritoriile ocupate& ,artidul aţional Român a trecut din

1"06!1"0- la a%umarea actii%mului& adică a acţiunilor politice pentru

recunoaterea indiidualităţii poporului român din ran%ilania i 7anat&

%tăilirii acţiunilor de deznaţionalizare& reprezentării politice proporţionale etc. oua orientare politică a românilor din teritoriile

ocupate era& n ea n%ei& o reacţie naturală n apărarea propriilor drepturi

ameninţateE mai mult decât atât& ea era de%tinată %ă multiplice ace%te

drepturi până la concurenţa cu ndrituirea i%torică a românităţii n ace%te

teritorii. ceea de %tăpână politică ca epre%ie a drepturilor i%torice&

%uperiorităţii demogra'ice i& n con%ecinţă& părţii amplu ma


46/97

@rmare a a%umării actii%mului& ,R ia parte la alegerile legi%latie

n 1"0- pătrunzând n ,arlamentul de la 7udape%ta 16 deputaţi români.

Contiinţa politică românea%că dobândete noi alenţe de a'irmare. Se

%ucced %ărbătorile i %trei?& n 1"11& pentru a

aminti câtea i %e ntemeiază %ocietăţi numeroa%e cu caracter cultural

care pă%trează ie contiinţa identităţii naţionale româneti. Winta izibilă

a unor a%t'el de mani'e%tări nu putea %căpa oamenilor politici clarăzători.=e@n lucru n%ă trebuie %ă apărăm cu cea din urmă

%tăruinţăE e%te ei%tenţa neamului no%tru& aa cum e%te el 'rânt n bucăţi i

ri%ipit n %tatele ecine. em cea mai %'ântă datorie a nu lă%a %ă ni %e

1)

Istoria militară a poporului rom2n& 2ditura *ilitară& 7ucureti& 1"88& p.+8.1+ icolae Iorga& Către 'raţii din @ngaria. Cuinte ale unui orator de bine mpotria rătăciţilor icumpărătorilor& Dălenii de *unte& 1"10& p.)6.

#6


47/97

tirbea%că ntregimea noa%tră etnică& căci pe ea %e razimă deocamdată

conlucrarea la dezoltarea ra%ei române?1#.

adar& pe mă%ura naintării n timp %e con%tată& pentru a deeni de

neocolit după 1"1+:

a. unul din intere%ele naţionale itale ; preenirea deznaţionalizării

populaţiei române din teritoriile ocupate de u%tro!@ngaria ; nu mai

poate 'i a%igurat prin matricea %tabilită %ecurităţii naţionale n 188+E

b. are loc o tran%laţie n domeniul intere%elor naţionale itale: anume

de la preenirea deznaţionalizării populaţiei române din teritoriile ocupate

la unirea ace%tor părţi ale naţiunii române n acelai corp politicE din noumatricea de %ecuritate naţională %tabilită n 188+ %e impunea reizuiriiE

c. apariţia n prim plan a intere%ului general naţional al ntregirii e%te

rezultatul eoluţiei multiple a naţiunii române& nu n ultimul rând a

dobândirii unei identităţi naţionale tot mai accentuate n ntregul teritoriu

locuit de români.

1.1.). Cel de!al doilea 'enomen care coroborat cu cel prezentat

anterior a erodat& treptat& dar ireer%ibil& legăturile României cu ,uterile

Centrale %!a cantonat n %'era relaţiilor internaţionale. 2oluţia n cadrul

ace%tora a determinat 7ucuretii %ă procedeze la analiza temeinică a

ierar9iei ameninţărilor la adre%a intere%elor naţionale 'undamentale i& n

con%ecinţă& ncă o dată %ă c9e%tioneze iabilitatea matricei de %ecuritatenaţională ei%tente din 188+. *ai preci%& a deenit tot mai eident că

u%tro!@ngaria (i& n %ub%idiar& ermania$& nu mai poate 'i > umbrela?

protectoare& că inazia din 2%t deine %ecundară n raport cu pericolul

celei pronunţate din De%t. Iar tran%parenţa ace%tei tran%laţii de ameninţări /

pericole a 'o%t a%igurată de eoluţia eenimentelor internaţionale& care au

deelopat pe de o parte a%cuţirea la paroi%m a contradicţiilor dintre cele

1# .=. Aenopol& @nitatea %u'letului române%c& n 5r9ia? nr.6& mai& 1"11& p.8.

#-


48/97

două blocuri ei%tente n 2uropa& iar pe de altă parte& o atitudine din ce n

ce mai o%tilă a u%tro!@ngariei 'aţă de intere%ele României. Cu deo%ebire

acea%tă din urmă 'aţetă %!a pronunţat n contetul politicii balcanice

promoate de cabinetele %ucce%ie de la Diena.

a. politica u%tro!@ngariei a deenit deo%ebit de agre%iă n 7alcani

ncepând cu 1"0-. Cauza agre%iităţii o reprezintă %lăbirea principalului

competitor ; Ru%ia ;& n'rânt n războiul ru%o!


49/97

a%aliza%e 7ulgaria o'erindu!i de%c9iderea la *area 2gee& tot a%t'el

u%tro!@ngaria urmărind 9egemonia n 7alcani putea %ă ncerce %ă

tran%'orme noul regat %ud!dunărean ntr!un in%trument al propriei politici.

3 a%t'el de eentualitate ar 'i antrenat prime


50/97

d. Cel de!al doilea război balcanic reprezintă ultima loitură dată

opţiunii din 188+. 7ulgaria a atacat Serbia i recia& Imperiul 3toman a

intrat n război mpotria 7ulgariei& la 'el i România. Interenţia

României %!a 'ăcut n po'ida ameninţărilor u%tro!@ngariei. C9iar

ermania recunotea că România nu poate admite o 7ulgarie mare.

,articiparea României la al doilea război balcanic a 'o%t apreciată de

aMe Ione%cu drept 5primul pa% al emancipării noa%tre de %ub


51/97

,ari%& .,. I%ol%MG %cria lui S.=. Sazono mini%tru de eterne ru%: 5m

con%iderat ca o capodoperă politică a dumneaoa%tră că aţi %eparat

România de u%tria. ce%ta a 'o%t i%ul meu dintotdeauna& pe care n%ă nu

l!am putut ndeplini %au nu am 'o%t n %tare %ă!l ndepline%c?1-.

3ricum n ec9ilibrul 'ragil care %e contura n 2uropa ntre cele două

coaliţii i cu războiul ntre ele pro'ilat la orizont imediat& 7ucuretiul a

realizat că:

1. u%tro!@ngaria deeni%e principalul inamic al indiidualităţii

%tatului român& Ru%ia trecând momentan n urgenţa a douaE

). 4mplinirea a%piraţiilor naţionale trebuia 'ăptuită n ran%ilaniaunde prime


52/97

declanării primului război mondial când România a 'o%t pu%ă n 'aţa unei

alegeri deci%ie: re%pectarea tratatului din 188+ %au %c9imbarea de alianţă.

5Scena? unei a%emenea opţiuni care a n%emnat %c9imbarea radicală

a matricii de %ecuritate / apărare naţională a României a 'o%t Con%iliul de

Coroană din )1 iulie / + augu%t 1"1# de%'ăurat la Sinaia.

1.). ,rimul război mondial %!a declanat rapid după atentatul de la

Sara


53/97

ratatul& precum %!a arătat& nu ne obligă / era orba de ca%u% 'oederi% al

art.) / ... u%tria i ermania au pregătit războiul i l!au declarat. u ne!

au 'ăcut cin%tea %ă ne comunice c9iar intenţiile lor. bia după ce războiul

i l!au declarat. u nu!au 'ăcut cin%tea %ă ne comunice c9iar intenţiile lor.

bia după ce războiul a 'o%t un 'apt mplinit& ne!au cerut %ă luăm armele

alături de ele. @n %tat ca al no%tru& care a intra n alianţă ca un %tat %ueran

i pe picior de egalitate& nu poate primi %ă 'ie tratat n aa c9ip. cea%ta

nu a 'o%t concepţia nici a celor care acum +0 de ani au legat %oarta noa%tră

de ripla lianţă i nici nu poate 'i gândul celor ră%punzători azi de

de%tinele regatului. ,e de altă parte& România nu ar putea admite %ă iaarmele ntr!un război a cărui cauză e%te tocmai nimicirea unei naţiuni

mici.

Sentimentul public e aproape n unanimitate mpotria războiului.

C9e%tiunea românilor din rdeal domină ntregul %entiment public. 2a e

pururea punctul negru al alianţei. Soarta românilor de pe%te munţi& idealul

naţional al români%mului %unt c9e%tiuni pe care un guern român nu le poate ne%ocoti. =acă n lucrurile mici %e poate trece pe%te %imţământul

public& n cea%urile mari ale ieţii naţionale oamenii de %tat trebuie %ă ţină

%eama de oinţa poporului. u %e poate 'ace un război n remurile de azi

când ace%t război nu e%te nţele%& nu e%te aprobat de contiinţa naţională.

Să rămânem doar neutri?1".

adar& România %!a declarat neutră& %oluţia 'iind a 5e6pectativei cuapărarea frontierelor ?.

4n 'apt& matricea neutralităţii a%umată n augu%t 1"1# a 'o%t

completată cu rapiditate de nţelegeri ale României pe plan internaţional

care %ă a%igure %ati%'acerea idealului ei naţional: a intere%ul ital al unirii

teritoriilor ocupate de u%tro!@ngaria. Imediat după Con%iliul de Coroană

de la Sinaia& ,eter%burgul a naintat guernului de la 7ucureti proiectul

1" I.. =uca& mintiri politice& ol. . *unc9en& 1"81& p.6!68.

6)


54/97

unei conenţii româno!ru%e. Se o'ereau garanţii n priinţa menţinerii

integrităţii României& precum i a%upra acordului aliaţilor Ru%iei la

%tipulaţiile conenţiei. ,roiectul preedea cooperarea militară a României

cu tanta n %c9imbul recunoaterii teritoriilor româneti din u%tro!

@ngaria ce urmau %ă %e unea%că cu România. Ru%ia& n %c9imb& n 9arta

aneată conenţiei& i rezea pentru %ine


55/97


56/97

română decât după câtea luni după ce acea%ta 'u%e%e %emnată&

con%iderând!o ca un lucru propriu Ru%iei.

%t'el& când noi am intrat n război n augu%t 1"1-& %copul a 'o%t de a

mpiedica @ngaria %ă nc9eie pacea %emnată (ma


57/97

România %e declara%e practic neutră n con'lictul mondial. a cum a

eplicat . itule%cu ; un 'in cuno%cător de la 5 sursă? a eenimentelor ;

amintita nţelegere cu Ru%ia& cel puţin n preederile ei e%enţiale& trebuie

%ă 'ie recuno%cută i de celelalte mari puteri aliate marelui ecin din 2%t.

4ntr!adeăr& acea%ta a 'o%t principala direcţie de acţiune a conducerii

politice a %tatului român n cei doi ani ai neutralităţii. =irecţia de acţiune

care a n%umat două 5linii? ma


58/97

mbele ri%curi amintite au 'o%t potenţialităţi eritabile n interalul

octombrie 1"1# ; augu%t 1"1-. 2le %!au concretizat n conciliabilele

%ecrete de%'ăurate n ace%t timp intra!ntantă ori ale ace%tei alianţe cu

mari puteri ale coaliţiei ader%e.

4n priinţa negocierilor %ecrete intra!ntantă un ma


59/97

u%tro!@ngaria& aea alenţe de graitate etremă. 3 a%t'el de pace ar 'i

'ăcut ca %tipulaţiile acordului %ecret ru%o!român din 18 %eptembrie ; 01

octombrie 1"1# (recunoaterea drepturilor României a%upra teritoriilor

ocupate de u%tro!@ngaria$ i ar 'i amânat pe un termen nede'init

uni'icarea naţională. Că ei%tau tratatie de pace %eparată ru%o!au%tro!

ungare a 'o%t un 'apt con'irmat de legaţia României n Ru%ia n martie

1"16. =e alt'el& a%t'el de negocieri au continuat& cu intermitenţe& pe tot

timpul războiului i le%ne de nţele%& principiul lor 'undamental era

menţinerea monar9iei 9ab%burgice.

4n a%t'el de condiţii& intrarea României n război& pe baza uneinţelegeri %cri%e cu liaţii& care %ă garanteze mplinirea a%piraţiilor

naţionale& trebuia %ă 'ie gândită i %ub ung9iul imperatiului de a interzice

orice acord %eparat cu u%tro!@ngaria (al Ru%iei& %ingulară& ori a

ntantei$ care ar 'i preăzut menţinerea integrităţii teritoriale a ace%teia)0.

2'ortul diplomatic con%umat de către 7ucureti pentru a compen%a

nea


60/97

cele mai 'aorite anga@mpin5i? ; datorită di'icultăţilor de pe 'ronturi ; la conce%ii de ordin politic pe care n alte mpre


61/97

de acţiune (i con%um uria de 'onduri 'inanciare$ i timp. =eopotriă&

'luenţa aproizionărilor aliate odată declanat războiul trebuia %ă 'ie 'erm

n%cri%ă ntr!un acord& mai ale% că nendeplinirea angaa5teptărilor ? proce%ului de tranziţie la o nouă matrice de

apărare naţională. Se poate %pună că& practic& momentul ale% pentru

intrarea n război a 'o%t optim i el urma %ă creeze condiţii propice

mplinirii obiectielor noii matrici. 3bligaţiile liaţilor erau 'erm

%ub%cri%e. =eci %!a ntâmplat alt'el decât ceea ce 'u%e%e calculat& ace%t

lucru %e datorează caracterului a%imetric al alianţei nc9eiate (rectenendeplinirii angalinie? de e'ort diplomatic n pregătirea componentei

politice a noii matrici de %ecuritate / apărare naţională a 'o%t rezi%tenţa n

'aţa pre%iunilor coaliţiei ader%e i& mai ale%& eitarea unui con'lict cu

-0


62/97

ace%ta nainte de per'ectarea alianţei cu ntanta. cea%tă din urmă

eigenţă diplomatică trebuie nţelea%ă n %en%ul ecluderii oricărei

po%ibilităţi de declanare a unei agre%iuni din partea ,uterilor Centrale ca

ntreg ori a u%tro!@ngariei %au 7ulgariei& %eparat.

2lementul capital al acţiunii diplomatice pe ace%t ector a do%t

nedenunţarea tratatului de alianţă cu ,uterile Centrale din 188+. =ei

România a%uma%e neutralitatea n celebrul con%iliu de coroană din )1

iulie / 0+ augu%t 1"1#& acea%tă decizie nu a circum%cri% i denunţarea

publică a alianţei cu u%tro!@ngaria i ermania. 4n%emnătatea ace%tei

>micări? diplomatice nu poate 'i deloc %ube%timată: %e eita luarea unor contramă%uri inclu%i de 'orţă ; de către u%tro!@ngariaE %e obţinea o

libertate de micare mai mare n negocierile cu ntantaE %e poate utiliza

ca o contrapondere la pre%iunile eentuale ale puterilor antanti%te a%upra

României pentru a intra n alianţăE %e putea obţine conce%ii priind

%ituaţia politică a românilor din monar9ie& eentual c9iar cedarea către

România a unor teritorii etc. ,e %curt n circum%tanţe n care prono%ticurile unui război 'ulger %e doedi%eră 'al%e& nedenunţarea

tratatului de alianţă cu ,uterile Centrale aea ; n paralel cu a%umarea

9otărâtă n %ecret a partenerităţii cu ntanta ; aantade'ecţiunea? Italiei a 'o%t %ocotită la Diena contagioa%ă pentru România$&

cât i de intenţia& abia calmată& de a intra cu e'ectie militare n România

-1


63/97

atunci când nepremeditat& combatanţi rui au pătrun% temporar n

România (iunie 1"1- n nordul *oldoei$.

4n acelai timp& trebuie eidenţiat că denunţarea publică a lianţei cu

,uterile Centrale& practic ec9ialent cu o declaraţie de război& trebuie %ă

ntrunea%că două condiţii ab%olut indi%pen%abile: prima& %ă 'ie nc9eiat

tratatul de alianţă cu ntantaE %ecunda& pregătirea militară i morală a

naţiunii i armatei %ă 'ie& n linii generale& per'ormantă.

adar& denunţarea precipitată a alianţei cu ,uterile Centrale ar 'i

'o%t etrem de păgubitoare pentru %ecuritatea naţională ntrucât:

! ar 'i determinat agre%iunea 'otilor aliaţi când umbrela ntanteinu era ncă 'uncţionalăE

! ar 'i iro%it an%ele nţelegerii cu ntanta prin promoarea cu

in%i%tenţă i ob%tinaţie a propriilor reendicăriE

! ar 'i nrăutăţit la etrem %ituaţia politică a românilor din teritoriile

ocupate de u%tro!@ngariaE

! ar 'i lip%it România de reana i%torică materializată n declaraţiade război mpotria u%tro!@ngariei din 1#/) augu%t 1"1-& un adeărat

rec9izitoriu la adre%a mpilării %eculare a naţiunii române. *ai ale%& n

ace%t contet& ar 'i priat 7ucuretii de certitudinea că acea%tă reană

i%torică a 'i ncununată cu ictoria& c9iar dacă or trebui traer%ate

dra%tice ici%itudini.

Rezi%tenţa n 'aţa pre%iunilor ,uterilor Centrale i eitarea unuicon'lict timpuriu cu ace%tea au con%tituit indi%cutabil un %ucce% al

diplomaţiei 7ucuretilor i au %erit integral intere%elor naţionale

'undamentale)1.

*ai trebuie %ubliniat i un alt a%pect al ace%tei problematici. nume

că& pă%trarea publică a >umbrelei? ,uterilor Centrale aea n

circum%tanţele războiului i o altă importantă con%ecinţă: po%ibilitatea

)1 Dezi& priind acea%tă 'a%cinantă 'aţetă a neutralităţii. Ibidem& p.-+!.

-)


64/97

recuperării 7a%arabiei a'lată %ub ocupaţia Ru%iei din 181). 4n condiţiile

pro'ilării unui deznodământ de'aorabil ntantei (ori prăbuirii militare a

Ru%iei$& România putea 'uncţionaliza 'ără di'icultate alianţa n igoare i

%ă procedeze la realipirea teritoriului ocupat din 2%t. cea%tă

'uncţionalizare era cu atât mai 'acilitată& cu cât n %pectrul politic intern

ei%ta o importantă >rezeră?& o >partidă? adeptă a opţiunii din 188+

con%tituită din ,artidul Con%erator condu% de leandru *arg9iloman.

3 %implă %c9imbare de guern ; n condiţiile n care %e pro'ila un

deznodământ de'aorabil pentru ntantă al războiului ; i denunţarea

acordului %ecret cu Ru%ia ar 'i concretizat acea%tă ipotetică opţiune.

).+. 3 %inteză a competenţei politice a matricei de %ecuritate /

apărare naţională n perioada neutralităţii releă următoarele:

a. 3biectiele erau circum%cri%e deopotriă apărării integrităţii

teritoriale a ţării (cu un grad cre%cut de pericol n condiţiile războiului

european$ i reuni'icării la patria liberă a teritoriilor ocupate de u%tro!@ngariaE

b. Strategia urmărită pentru a atinge ace%te obiectie ma


65/97

con%trucţia de depozite& comunicaţii etc.$E mobilizarea morală a naţiunii

pentru război& pregătirea ei pentru un ir de ncercări 'ără precedentE

de%'ăurarea unei acţiuni per%eerente de >imagine? n opinia publică

internaţională& aliată i neutrăE pă%trarea unei >rezere? politice n

%pectrul politic naţional pentru eentualitatea ; determinată de

circum%tanţele războiului mondial ; non!'iabilităţii naţiunii pro!ntantă.

N&% 2&&$!" ! 2!$"%& .% '%#"&$!$% / !0"!"% !&,!

0%"&,!.! %$"!&$&&

e cantonăm n demer%ul la ace%t >eta


66/97

1"1#. cea%tă ipoteză preconiza %u%ţinerea unui război pe două 'ronturi:

unul de ord i ord!De%t& de!a lungul 'rontierei %pre 7ucoina i a celei

montane& de la Dârcioroa i Datra =ornei& mpotria u%tro!@ngarieiE

altul n Sud de!a lungul =unării ntre ruia (n 'aţa imocului$ până la

Că%cioare (lângă 3lteniţa$ apoi pe 'rontiera tere%tră cu 7ulgaria până la

*area eagră. 3rientarea planului era: o'en%iă pe 'rontul mpotria

u%tro!@ngariei& de'en%iă pe 'rontul de Sud.

,entru cazul n care 7ulgaria ar 'i răma% neutră& *arele Stat *a Ipote1a .?& care preconiza ndepărtarea e'ortului o'en%i

mpotria u%triei i >acoperirea? 'rontierei de Sud.=e %emnalat că aliaţii rui i 'rancezi& nainte de intrarea României n

război au 'ăcut pre%iuni ca România %ă %c9imbe priorităţile din ipoteza 7&

%olicitând o acţiune o'en%iă cu ma,roiectul de operaţiune n ederea unui

război con'orm ,uterilor Centrale i a 7ulgariei& România aliată cu

]uadrupla 4nţelegere?.

Ipoteza U preedea acţiunea militară pe două 'ronturi: n ord i

ord!De%t mpotria u%tro!@ngariei i n Sud contra 7ulgariei. ,e

'rontul tran%ilan %e preconiza o %ingură 'ormă de acţiune: o'en%ia%trategică. ,e 'rontul %udic %e adopta iniţial de'en%ia %trategică pentru

>apărarea teritoriului ţării contra unor atacuri?& 'orţele proprii

opunându!%e unei eentuale 'orţări a =unării. otodată& 'orţele române

aeau mi%iunea >de a acoperi debarcarea i naintarea trupelor ru%e n

=obrogea& precum i adunarea lor după debarcarea n zona liniei

Cernaodă!*edgidia?. 4n a doua etapă& pe 'rontul de Sud trebuie %ă %e

treacă la o o'en%iă limitată până la atingerea unui aliniament de

-6


67/97

%iguranţă: Ru%ciuM!Sumla!Darna& nece%ar libertăţii de acţiune a 'orţelor

române n ran%ilania. 3'en%ia n Sud %e preconiza n ziua 10 de

mobilizare.

4n prima etapă o'en%ia din ran%ilania trebuia %ă %e de%'ăoare pe

două direcţii. Hoitura principală trebuia aplicată pe direcţia Râmnicu

Sărat!7rao!ârgu *ure %pri

de ord& rmata ) i rmata 1E 1#).000 pe 'rontul de Sud n rmata +.

adar& 80T din 'orţe aeau %ă opereze pe 'rontul principal mpotriau%triei i @ngariei& n ran%ilania i 7anat până la i%a& iar )0T n Sud.

Ritmul de o'en%iă preconizat n ran%ilania era de 8!1) Mm/zi& prea

lent& promiţând inamicului %ă aducă ntăriri. naliza Ipotezei U permite

%intetizarea nielului militar al matricei de alianţă cu ]uadrupla

4nţelegere& circum%cri% limitelor demer%ului no%tru. %t'el:

a. Scopul (obiectiele$ >realizarea idealului no%tru naţional& adicăntregirea neamului?. ructul ictoriei trebuie %ă 'ie >cucerirea teritoriilor

locuite de români& ce %e gă%e%c a%tăzi nglobate n monar9ia au%tro!

ungară.

b. Strategia era acţiunea o'en%iă n ran%ilania& 7anat i @ngaria&

cu direcţia principală 7udape%ta. 4n Sud urma %ă 'ie a%igurată >libertatea

de acţiune a gro%ului 'orţelor& apărând teritoriul naţional i re%pingând

atacurile pe care le!ar ntreprinde bulgarii din%pre Sud?.

--


68/97

c. ,lani'icarea. ,entru operaţiile o'en%ie din ran%ilania erau

de%tinate + armate (din ord& a II!a i I!a$& precum i Corpul D rmată i

artileria grea la di%poziţia *arelui Cartier eneral (total #)0.+)#

oameni$. ,e 'rontul de Sud era de%tinată o armată (a III!a$ cu un total de

1#).6)+ militari)).

4ntrucât& aa cum om edea n capitolul următor& Ipoteza U

con%tituie %ub%tanţa noii matrici de %ecuritate / apărare naţională adoptată

odată cu intrarea n război& %e de%prinde concluzia că matricea

neutralităţii a 'o%t& la nielul militar con%ecentă intere%elor naţionale

'undamentale. ,entru că ntreaga pregătire militară ; organizare&di%locare& 'orti'icaţii& doctrină (o'en%iă$ ; a 'o%t e'ectuată con'orm

Ipotezei U& continuu per'ecţionată pentru a core%punde eigenţelor

iitorului câmp de luptă. Cu atât mai remarcabilă pregătirea militară

con'orm Ipotezei U cu cât ea a trebuit %ă includă o amplă doză de

dezin'ormare pentru a nu %e crea di'icultăţi >eta


69/97

ocupate de

u%tro!@ngaria.

tratat de alianţă cu

ntanta core%punză!

tor obiectielor.

lă a naţiuniiE

! acţiune de 5imagi!

ne? n plan interna!

ţionalE

! pă%trarea unei 5re!

zere? politice pen!

tru continuitatea op!

ţiunii din 188+.*ilitar ! de%cura


70/97

A.,0$!"%; #,#"%$&*!"%!


71/97

mondial. m n'ăţiat pe %curt& i principalele eigenţe pe care

conducerea politică a României a con%iderat nece%ar a 'i ndeplinite

pentru a o 'uncţionaliza (n contet au 'o%t eplicate i câtea din raţiunile

nedenunţării publice a ec9ii matrici$.

1.). @n comple de eenimente a determinat grăbirea

'uncţionalizării matricei 2%t. 4ntre ele& la un loc proeminent& %e n%crie

ră%pun%ul poziti al aliaţilor din ntantă la cererile 7ucuretilor. ce%t

ră%pun% poziti a 'o%t ncorporat n două importante documente& care au

'o%t %emnate la 7ucureti la #/1 augu%t 1"1-: Conenţia politică i

Conenţia militară cu ntanta.Con'orm conenţiei politice& cele patru mari puteri antanti%te

%emnatare (ranţa& nglia& Italia i Ru%ia$ garantau integritatea teritorială

a regatului României >pe toată ntinderea 'rontierelor %ale actuale? (art.1$E

România %e anga


72/97

%ituat la a%e Mm la e%t de oraul =ebreţin. =in ace%t punct& ea a atinge

Criul la trei Mm n aal de con'luenţa celor doi a'luenţi ai %ăi (Criul lb

i Criul Repede$. 2a %e a mpreuna apoi cu i%a la nălţimea %atului

lgGo& la nord de Seg9edin& trecând la e%t de %atele 3ro%9aza i

7eMer%am%on& la trei Mm de care %e 'orma o mică curbă. =e la lgGo& linia

a coborâ pe talegul i%ei până la con'luenţa ace%teia cu =unărea i& n

%'ârit& a urma talegul =unării până la actuala 'rontieră a Românei?

(art.#$: cele două părţi contractante %e angadecât mpreună i n acelai timp?E la pace marile

puteri anga


73/97

nu putea 'i atin%ă decât mpreună i n acelai timp. Cum om edea&

de'ecţiunea Ru%iei /n octombrie 1"1& prin armi%tiţiul de la ocani& apoi

prin pace de la 7re%t!Hito%M din martie 1"18$ >dezlega? România de o

obligaţie ; e%te adeărat& doar parţial& care ar 'i de%tinat!o iremediabil

%inuciderii.

Concomitentă i n nemi


74/97

a. a%igură recunoaterea legitimităţii a%piraţiilor naţionale de

uni'icare ale românităţii de către patru dintre marile puteri lumiiE

b. con%tituia o contrapondere 'aţă de ntâietatea Ru%iei n %paţiul

geopolitic al României a%igurând o garanţie la De%t 'aţă de acea%taE

c. a%igură României deplină egalitate cu partenerii& proiectând!o ca

un actor ma


75/97

Se mai poate menţiona& de a%emenea& ca garanţia De%tului 'aţă de

Ru%ia& ca un de%curatârg? %ecret. adar&

3ccidentul a pă%trat con%tant de%c9i%ă 'erea%tra de oportunitate a

practicării te9nologiei mpărţirii n %'ere de in'luenţă a 2uropei de e%t&

România 'iind atunci


76/97

Regele erdinand a arătat& de la nceput& că lucrurile %unt dem conocat pe mai marii ţării nu ca %ă le cer un %'at& ci ca %ă

le cer %pric9iar dacă ar 'i %ă 'im bătuţi& prin 'aptul că patru

din cele mai mari puteri ale lumii au recuno%cut temeinicia reendicărilor

noa%tre naţionale i au con%'inţit printr!un act %olemn 9otarele etnice aleromânilor de pe%te Carpaţi& cauza români%mului a 'ace un pa% nainte

mai mare i mai n%emnat decât oricând.?

aţă de matricea 2%t i!au arătat o%tilitatea itu *aiore%cu ; adept

al pă%trării >neutralităţii cin%tite? ; ,.,. Carp ; ru%o'og prin ocaţie logică

; i l. *arg9iloman& e'ul ,artidului Con%erator. cetia au dezoltat

următorul %et de argumente (care dezăluie indi%cutabil carenţele matriceide apărare naţională 2%t$:

! alianţa cu Ru%ia e%te contrară intere%elor ţării& ntrucât

Strâmtorile %unt ţinta Ru%iei& iar România %e a'lă n 'aţa ace%tei %curgeri

de putere a *o%coei i& n con%ecinţă& ineitabil >ng9iţită? ;

rgumentul a 'o%t a%t'el 'ormulat de l. *arg9iloman >Regele %ă %e

gândea%că că dacă Ru%ia ine la Con%tantinopol& România e%te drumulcare leagă Ru%ia cu Strâmtorile. C9iar dacă nu cuteza Ru%ia %ă!i aneeze

acea%tă cale ; România ; in%talarea la Strâmtori a Ru%iei e%te moartea

economică a ţării. Cred că e%te cel mai mai mare păcat ce un român poate

comite contra iitorului ţării.? S!a ră%pun% că o Românie unită a aea

%u'iciente re%ur%e pentru a rezi%ta 9egemoniei ru%eti& pe de o parte& iar pe

de altă parte& celelalte mari puteri& nglia ndeo%ebi& nu or permite

Ru%iei o dominaţie europeanăE

6


77/97

! nu e%te cuno%cut (nici bănuit$ deznodământul războiului care %e

a nc9eia >'ie cu 9egemonia germană& 'ie cea ru%ea%că? (,.,. Carp$.

>trebuie %ă ne deganu aem cu ce duce

un război lung ca ace%ta? (9eodor Ro%etti$. rgumentul izora mai ale%&

din ri%cul ntreăzut al n'runtării armate cu o mare putere ca Imperiul

Fabzburgic i din ndoiala că acea%tă monar9ie %e a prăbuiE! lip%a de pregătire a opiniei publice pentru război (l.

*arg9iloman$. S!a cerut c9iar ca guernul %ă dimi%ioneze i alegerile

(opinia publică$ %ă 9otăra%că a%upra războiului (. *aiore%cu$.

4n minoritate 'iind& ader%arii matricei 2%t au admi% nece%itatea

unei coeziuni politice naţionale n 'aţa unui pa% de o a%emenea graitate.

u promi%& n con%ecinţă& >tăcerea? (l. *arg9iloman$ 'ără n%ă a o'eriguernului concur%ul %olicitat. ce%t comportament al opoziţiei era

core%punzător& de alt'el eigenţei de a menţine o rezeră politică pentru

cazul euării matricei 2%t (cum& de alt'el& %!a i ntâmplat$.

=ecizia Con%iliului de Coroană a 'o%t limpede: adoptarea imediată

a matricei de apărare naţională 2%t. Con'orm celor %pu%e n 'inalul

dezbaterilor de regele erdinand decizia a 'o%t luată >după o c9ibzuinţăndelungată?. 2a& acea%tă decizie& a de'init!o ca >intrarea n război pentru

realizarea idealului naţional?& impunându!%e drept >%ingura %oluţie

core%punzătoare adeăratelor intere%e ale ţării?.

*atricea de %ecuritate/apărare naţională 2%t deenea modelatorului

comportamentului României n plan internaţional.

-


78/97

1.+. doptarea publică a matricei 2%t a 'o%t e'ectuată prin

naintarea declaraţiei de război de către mini%trul României la Diena&

2dgar *arocordat& la *ini%terul de 2terne al u%tro!@ngariei.

2enimentul %!a con%umat c9iar n %eara zilei n care au%e%e loc

Con%iliul de Coroană i concomitent %!a procedat la mobilizarea armatei

române declan%ându!%e i primele acţiuni o'en%ie ale ace%teia.

Câtea din Dliniile” principale ale declaraţiei de război %e cuin

menţionate ntrucât argumentează adoptarea matricei 2%t i& deopotriă&

pără%irea matricei adoptate n 188+. %t'el:

! România %!a alăturat riplei lianţe 'iind ncredinţată decaracterul >con%erator i de'en%i? al ace%teia. 3ri& o dată cu războaiele

balcanice& 7ucuretii au con%tatat că ace%t caracter e%te iluzoriuE mai

mult& România nu a primit& n contetul crizei balcanice& %pri


79/97

lor politice i economice. cea%tă %peranţă a 'o%t nelată& naţiunea

română din monar9ia 9ab%burgică 'iind tratată ca ra%ă in'erioară i

condamnată >%ă %uporte opre%iunea unui element %trăin care nu reprezinte

decât o minoritate n mi


80/97

Ipotezei U. dică a declanat o'en%ia n ran%ilania i a luat mă%urile

de'en%ie nece%are la 'rontiera de Sud a ţării.

Intrarea României n război a aut un impact remarcabil a%upra

declanării războiului n an%amblu. 4n >âr'ul? coaliţiei ader%e a 'o%t

luată n con%iderare proli'erarea n'rângerii i& n con%ecinţă& nece%itatea

nc9eierii păcii. dHa

nord (n Carpaţi ; n.n.$ trupe ru%eti& pretutindeni româneti& au trecut

'rontiera *oldoei i *unteniei până la =unăre i au naintat %pre

ran%ilania i @ngaria. =e'ileele importante ale munţilor au căzut nmâinile inamicului 'ără rezi%tenţăE 7raoul i ,etroanii& cu minele %ale

de cărbuni& au apărut la Sibiu. =acă i continuau marul lor nainte& nu

numai grupul de armate al ar9iducelui Carol ar 'i 'o%t ncercuit complet&

dar drumul ar 'i deenit liber pentru a nainta n inima @ngariei i contra

comunicaţiilor noa%tre cu penin%ula 7alcanică am 'i 'o%t nini?. (%.n.$)-.

4mpăratul ermaniei a conocat re%pon%abilii politici i militari aiReic9ului eprimându!i %peranţa că acea%tă 'aţă deo%ebit de critică a

războiului a 'i depăită. celai Hudendor'' notează că la ntrunire nu %!a

eprimat >ideea nc9eierii păcii?. raitatea %ituaţiei l!a 'ăcut (pe

cancelarul imperiului ; n.n.$ 'ără ndoială %ă ia n con%iderare acea%tă

ipoteză& dar dorinţa inamicului %e opunea?.

cţiunile o'en%ie ale armatei române n ran%ilania au durat& cuntreruperi& circa o lună de zile (16!)8 augu%t ; 18 %eptembrie!1

octombrie 1"18$. Rezultatul ace%tor acţiuni a 'o%t dezrobirea prin luptă a

circa )0 de mii Mm pătraţi. 3'en%ia n ran%ilania ; i concretizarea

planurilor militare conţinute n ipoteza U ; a 'o%t %topată din două motie

principale. ,rimul l reprezintă germano!bulgară declanată la Sud

(ermania i 7ulgaria au declarat război României$& care %!a dezoltat cu)- pud *i9ail 2. Ione%cu& Uilele epopeice& iulie 1"1 ; de la *ărăti la *arelel Cartier eneral&2ditura *ilitară& 7ucureti& 1"8"& p.+".

"


81/97

%ucce% n =obrogea. Cel de!al doilea moti a 'o%t concentrare de către

inamic a unor 'orţe militare n%emnate n ran%ilania& care i!au dat

po%ibilitatea %ă treacă& i pe ace%t 'ront& la o'en%iă.

cea%tă dublă motiaţie e%te& la rându!i& eplicabilă. tât o'en%ia

pe 'rontul de Sud a inamicului& cât i concentrarea de 'orţe pe cel din

ran%ilania au 'o%t po%ibile n contetul n care obligaţiile a%umate de

către liaţi 'aţă de România nu au 'o%t re%pectate. 3'en%ia promi%ă de la

Salonic nu a mai aut loc& cunatumul de trupe ru%eti depla%ate n

=obrogea a 'o%t nende%tulător pentru eigenţele operatie& operaţiile

aliate de >'iare? a inamicului pe celelalte 'ronturi europene au 'o%t 'ieinei%tente& 'ie in%u'iciente.

4n con%ecinţă& armata română& după câtea >zâcnituri o'en%ie

(ezi manera de la lămândă$ a 'o%t %ilită %ă treacă la apărare pe ambele

'ronturi& de Sud i tran%ilănean. părarea a 'o%t de%'ăurată cu deo%ebire

pe cre%tele Carpaţilor *eridionali& i după %trăpungerea e'ectuată de

inamic la pa%ul Dulcani i& apoi& debarcarea de 'orţe ale ace%tuia laUimnicea a inclu% i o amplă reacţie o'en%iă. 7ătălia de pe eaCon%ideră că lungimea

80


82/97

'rontierelor de apărare e%te eagerat de mare i mi %pune că armata

română nu trebuie %ă conteze pe are%pon%abilul? ace%tei bătăliinoteazăE >,entru a aea mai multă %iguranţă n reuita operaţiei& am rugat

pe generalul ru% 7elie& care reprezenta armata alianţă la *arele Cartier

eneral ... ca %ă ordoneze trupele ru%e& ce %e gă%eau pe malul %tâng al

=unării& ca %ă ia parte la acţiune& atacând aripa dreaptă a inamicului ce

nainta la iurgiu. Cu multă bineoinţă generalul i ia anga


83/97

deo%ebire n cazul unui 'ront cu aliaţi a%imetrici i cu intere%e %trategice

diergente. Ceea ce mai trebuie %ubliniat e%te 'aptul că partea ru%ă a ădit

o totală de tran%parenţă priind intenţiile %ale 'aţă de partenerul român

(cel puţin n %tadiul actual al documentaţiei$.

Retragerea armatei române n *oldoa n iarna anului 1"1-/1"1

(precum i a guernului i a celorlalte in%tituţii 'undamentale ale %tatului$

nu a con%emnat n%ă prăbuirea matricei 2%t. România a răma% o prezenţă

actiă& politic i militar& n arena internaţională& comportamentul ei

continuând %ă 'ie coerent eigenţelor matricei 2%t. 4n iarna 1"1-/1"1& cu

%pri


84/97

4n a%t'el de mprelinia?

munţilor$ %au conce%ii economice nrobitoare.

Cel de!al doilea Dtabloul” a 'o%t conturarea rapidă a unei noi

matrici de %ecuritate i apărare naţională& care pă%tra toate elementele

'undamentale ale celei adoptate public n augu%t 1"1-& mai puţin alianţa

cu Ru%ia. 2%te ceea ce numim De%t i care a concretiza%ecuritatea/pă%trarea naţională a României n ntreaga perioadă po%tbelică.

,roce%ul comple& contradictoriu i de mare amploare al acţiunii pe

cele două Dtablouri” ie%e din perimetrul ine%tigaţiei noa%tre. =ar el

reprezintă un capitol ncă neeplorat %u'icient al i%torie naţionale

con%emnând acţiunea concomitentă pe două matrici de apărare naţională&

ceea ce implică ri%cul ma


85/97

C!*%% 0"+de'ecţiunii?

aliaţilor& nendeplinirii de către acetia a obligaţiilor a%umate cu conenţia

militară& cu România n deo%ebi. Ni e%te eident că acea%ta a 'o%t una dincauzele n'rângerii militare a României n 1"1-. =ar a %ocoti că acea%ta

e%te principale cauză n%eamnă a opera cu principiul de neadmi% n

analiza i%torică i anume >ce %!ar 'i ntâmplat dacă?. 4ntrucât e%te limpede

că declanarea o'e%iei aliate de la Salonic ar 'i 'iat 'orţele bulgare i

germane din 7ulgaria& dar n ce mă%ură ace%t lucru ar 'i 'aorizat

de%'ăurarea o'en%iei române n ran%ilania e%te cu neputinţă de tiut.=e%igur& comandantul român nu a mai 'o%t neoit %ă di%pună& n condiţiile

n'rângerii de la urtucaia& ncetarea o'en%iei n ran%ilania. =ar e%te cu

putinţă continuarea ace%teia când e%te tiut că noul comandament militar

inamic din ace%t teatru de operaţii general 2. on alMen9aGn aprecia%e ;

i a acţionat n con%ecinţă ; că e%te imperatiă trecerea 'orţelor proprii la

o'en%iăB 2l a 'ăcut următoarea analiză a %ituaţiei i a de%prin% concluzialogică: >eam i acum aceeai părere că ermania i u%tro!@ngaria nu

or 'i n %tare ; n %ituaţia ncordată ei%tentă n ranţa& aliţia i Italia ;

de a ceda 'orţe care %ă %e opună de'en%i& c9iar pentru %curtă reme&

naintării românilor pe 'rontul tran%ilănean& adică pe o lungime de 'ront

de #00 Mm. Rezi%tenţa nu era po%ibilă decât printr!un procedeu& bătând

coloanele inamicului nainte de a 'i realizat legătura& ruptă prin 'aptul

trecerii munţilor. tacul ertigino% i bru%cat era de la nceput lozinca

8#


86/97

rmatei a "!a& indi'erent de 'orţa ei?. adar& c9iar dacă nu %!ar produ%

deza%trul pe 'rontul de Sud& po%ibil datorită pa%iităţii lianţilor la

Salonic& armatele române ar 'i 'o%t neoie %ă de%'ăoare bătăliile Sibiului

i 7raoului prin care on alMen9aGn cu 'orţele la di%poziţie& a ncercat

%ă mpiedice realizarea continuităţii 'rontului române%c n ran%ilania.

Se poate a'irma doar& cu o doză marcată de certitudine& nu atât că

n'rângerea la Sud a determinat oprirea o'en%iei n tran%ilaniei& cât că

de'ecţiunea proprie pe 'rontul bulgar cuplată cu ripo%ta o'e%iă a

inamicului la ord ne!a obligat %ă trecem la apărare pe munţi.

C9iar dacă e%te un proce% etrem de di'icil ierar9izare cauzelor care au du% la prăbuirea matricei 2%t& analiza impune predominanţa unei

circum%tanţe care a 'o%t coâritoare. Ni anume prăbuirea Ru%iei ca mare

putere militară a ntantei n 2%tul 2uropei.

Intrarea matricei 2%t %e bizuia pe %olid

1. Matrici de Securitate-Aparare Ale Romaniei

Documents

Transcript of 1. Matrici de Securitate-Aparare Ale Romaniei