PLAN CURS

1. LEZIUNI RADIOLOGICE ELEMENTAREOSOASE ŞI ARTICULARE

2. SINDROAME ÎN PATOLOGIAOSTEO-ARTICULARĂ

SINDROAME ÎN

PATOLOGIA

OSTEO-ARTICULARĂ

SINDROAME

DISPLAZII DISTROFII TRAUMATISME INFLAMAŢII TUMORI

DISPLAZII

Tulburări ale procesului de creştere aosului

Anomalii de dezvoltare osoasă ceasociază modificări:

de formă dimensiuni contur structură

DISPLAZII

tulburarea mecanismului de creştereencondrală

cartilaginoase unidirecţionale tulburarea mecanismelor de modelare

şi tubulaţie periostale

Condromatoză humerus şi mână

Osteocondrom femur drept – displazie cartilaginoasă “direcţională”

DISTROFII

Predomină modificările de structură Clasificare

– Carenţiale Rahitism / scorbut, osteoporoză / osteomalacie

– Fibroase Osteopatia fibroasă polisotică Hiperparatiroidismul Osteita deformantă progresivă

– Sanguine Eritropatii constituţionale Eritropatii câştigate

– Toxice Intoxicaţii cu fosfor, plumb, fluor

OSTEOMALACIA

Apare la adulţi prin carenţă fosfocalcică HP: ţesutul osos este înlocuit de ţesut osos

necalcificat RX: dificil de diferenţiat de osteoporoză

– Reducerea intensităţii structurii osoase– Deformări osoase (bazin în cupă, coxa vara, torace în

clopot)– Fracturi în lemn verde

Distrofie de aport prin hipovitaminoză D2 sau prinaccentuarea eliminării calciului (leziuni renale,malabsorbţie)

RAHITISMUL

Apare la copii prin carenţă fosfocalcică Etiologie:

– Aport scăzut de vitamina D– Aport insuficient de calciu– Provitamina D inactivată– Accentuarea pierderilor renale

HP:– Lipsa calcificării în zonele de formare a ţesutului osos cu

hipertrofia celulelor cartilaginoase– Creşterea în grosime a cartilajului de conjugare cu metafize largi

şi suprafeţe neregulate– Apariţia tardivă a nucleilor epifizari

Forma precoce se manifestă de la 3 luni la 2 ani Forma tardivă apare de la 2 ani la pubertate

RAHITISMUL

Clinic:– Persistenţa fontanelei anterioare– Întârzierea dentiţiei– “mătănii costale”, deformări în coxa vara si genum valgum– Fracturi spontane cu calusuri voluminoase

RX:– Afectare poliostică sau generală– Lărgirea metafizei cu aspect şters, concav spre nucleul

epifizar– “pinteni rahitici” – compacta osoasă depăşeşte linia

metafizo-epifizară– Întârzierea apariţiei nucleilor epifizari– Scăderea intensităţii structurii osoase

Rahitism

- Lărgireametafizeicu aspectşters,concavsprenucleulepifizar- scădereaintensităţiiosoase

TRAUMATISME

FRACTURI– soluţii continuitate la nivelul osului

LUXAŢII– pierderea contactului normal între 2

suprafeţe osoase ENTORSE

– Leziuni ale aparatului capsulo-ligamentar– Invizibile radiologic

FRACTURI

Factori:– Intrinseci sistemului osos– Solicitări excesive osoase – posttraumatice– Micşti (intrinseci şi traumatici)

Factori mecanici:– Compresiune– Tracţiune– Forfecare– Torsiune– Hiperflexie– micşti

FRACTURI

Descrierea unei fracturi:– SEDIU (localizare)– TIP DE FRACTURĂ– TRAIECT DE FRACTURĂ– EVENTUALĂ DEPLASARE– LEZIUNI ASOCIATE– DESCRIERE ÎN EVOLUŢIE

FRACTURI

SEDIUL– OASE LUNGI

EPIFIZAR (intra / extraarticular) METAFIZAR DIAFIZAR

– OASE SCURTE– OASE PLATE

TIP DE FRACTURĂ– INCOMPLETE– COMPLETE (bifragmentare, cominutive, bifocale,

prin tasare, prin smulgere, cu separaţiecompletă)

FRACTURI

Traiect de fractură– Transversal– Oblic– Longitudinal– Spiroid

Deplasarea fragmentelor de fractură– Fără deplasare– Cu deplasare

Angulare Deplasare laterală Încălecare Telescopare Angrenare Rotaţie

FRACTURI

Fractura se poate vindeca normal sau se poatecomplica

Vindecarea se face prin calus în 3 faze:– Faza iniţială inflamatorie – 1-2 săptămâni

Scăderea intensităţii structurii osoase a extremităţilorfragmentelor fracurate cu lărgirea aparentă a traiectului defractură

– Faza de proliferare celulară – remodelarea cheaguluifibrinos Creşterea intensităţii ţesuturilor moi din jurul focarului şi

traiectului de fractură– Faza de remodelaj – calcifierea calusului şi formarea osului

Refacerea osului cu dispariţia treptată a traiectului defractură

– Complicaţii Întârzierea formării calusului, pseudoartroză, calus vicios,

osteomielită

LUXAŢIILE

Pierderea totală sau parţială acontactului între suprafeţele articularea două oase

Pot fi postraumatice sau congenitale Diagnosticul este RX Se pot asocia fracturilor

ENTORSELE

Reprezintă afectări posttraumatice aleaparatului articular capsulo-ligamentar

Diagnosticul este IRM Se pot asocia fracturilor şi luxaţiilor

INFLAMAŢII

OSTEITE sau OSTEOMIELITE Pot fi monostice sau poliostice Se pot extinde la nivelul articulaţiilor

(OSTEOARTITE) sau la nivelulstructurilor moi

INFLAMAŢII

Mecanisme de apariţie:– Hematogen – propagare la distanţă a

unei infecţii cu altă localizare– Prin contiguitate – extinderea unei infecţii

dintr-un focar învecinat– Inoculare directă – fractură deschisă,

intervenţie chirurgicală

OSTEOMIELITA ACUTĂ

5 – 20 de ani Metafiza oaselor lungi – cu extensie spre diafiză /

epifiză Fiziopatologie:

– Edem, hiperemie, reacţie periostală– Necroză osoasă cu apariţia unei colecţii purulente– În centrul arie de necroză sechestru osos

RX:– DEMINERALIZARE– PERIOSTOZĂ– OSTEONECROZĂ SECHESTRU OSOS

OSTEOMIELITA CRONICĂ

Poate apare prin cronicizarea unuiproces acut, domină proceseleconstructive

Forme particulare de OMC– Abces osos central Brodie– Formă osteocondensantă– Formă pseudotumorală

OSTEOARTRITA TBC

Localizare osoasă, articulară sauosteoarticulară

La oasele lungi este localizată iniţialmetafizar sau epifizar– Articulaţii coxo-femurale– Genunchi– Coloană vertebrală– Articulaţii tibio-tarsiene

Evoluţie lentă, cu posibilitatea apariţieiabceselor reci care pot fistuliza

OSTEOARTRITA TBC

RX– Demineralizare periarticulară cu extensie

diafizară şi afectarea corticalei şi spongioasei– Osteoliză excentrică geode sau carii, rareori

cu sechestre– Osteocondensarea nu este caracteristică– Afectarea articulară lărgirea iniţitală a

spaţiului articular, iar în fazele tardive fuzionareaoaselor (sinostoză) cu dispariţia spaţiuluiarticular

SinostozacoxofemuralaTBC

TBC VERTEBRAL

Localizare frecventă – coloana toracalăinferioară sau lombară

Afectează un cuplu de vertebre şi disculadiacent

RX:– Zone de osteoliză la nivelul platourilor vertebrale, cu

scăderea înălţimii spaţiului intervertebral– Reducerea înălţimii corpilor vertebrali cu deformare

cuneiformă– Dispariţia spaţiului intervertebral cu formare de

blocuri vertebrale– Opacitatea paravertebrală – “fus” – reprezentând

abcesul rece

Morb Pott lombar

Morb Pott toracal

TUMORI OSOASE

BENIGNE MALIGNE

– PRIMITIVE– SECUNDARE (metastaze)

Tumorile osoase sunt afecţiunimonostice, monotope, cu excepţiametastazelor care sunt poliostice.

TUMORI BENIGNE

Apar la vârste tinere Nu modifică starea generală Au evoluţie lentă NU RECIDIVEAZĂ NU METASTAZEAZĂ HP: celule bine diferenţiate

CRITERII DE BENIGNITATE

Localizare metafizară diafiză Contur net, integru – fracturi în os patologic Corticală subţiată, “suflată” Împing structurile de vecinătate NU infiltrează părţile moi Structură: litice / osteosclerotice / mixte

CLASIFICARETUMORI BENIGNE

OSTEOGENICE– OSTEOM– OSTEOM OSTEOID– EXOSTOZE– FIBROM OSIFIANT

CARTILAGINOASE– CONDROM– OSTEOCONDROM– CONDROBLASTOM

BENIGN– FIBROM

CONDROMIXOID

VASCULARE– HEMANGIOM– LIMFANGIOM

CONJUNCTIVE– LIPOM– FIBROM

ALTE TUMORI– CHIST OSOS SOLITAR– CHIST ANEVRISMAL– DISPLAZIE FIBROASĂ

OSTEOM

Tumoră benignă OSTEOGENICĂ Apare la vârstă tânără Localizarea de elecţie este la nivelul:

– Oaselor plate– Oaselor masivului facial

OSTEOM OSTEOID

Tumoră benignă OSTEOGENICĂ Vârstă tânără (5-18 ani) Localizare

– Oase lungi şi Vertebre Clinic – durere, mai ales nocturnă RX:

– Zonă centrală “transparentă” (nidus), înjur osteoscleroză importantă.

CONDROM

Tumoră benignă – de tip CARTILAGINOS– este formată din cartilaj hialin

Localizare predilectă în cavităţile medulare diafizareale oaselor lungi:– Centrală ENCONDROM– Periferică ECCONDROM

RX:– Zonă de OSTEOLIZĂ care subţiază şi suflă compacta, fără

să o întrerupă– În interior se evidenţiază CALCIFICĂRI

Se poate maligniza

Encondromcu localizarediafizară,metafizară şiepifizară

HEMANGIOM

Apare prin proliferare capilară şi arteriolarăa ţesutului medulare

Localizare de elecţie– Vertebre– Oase plate

RX:– Rarefacţie trabeculară a spongioasei, cu

dispoziţie verticală, eventual cu suflareacompactei şi modificarea formei osului

CHIST OSOS ESENŢIAL

Apare în primele două decade de viaţă Localizare de elecţie:

– Metafiza proximală a oaselor lungi

RX:– Zonă de osteoliză cu diametre variabile, care

suflă corticală dar nu o întrerupe decât în cazulunei fracturi

– La chistele mari pot apare septuri în interior– Uneori poate fi prezent un lizereu osteosclerotic

TUMORĂ CU MIELOPLAXE(TUMORA CU CELULE GIGANTE)

Uneori clasificată ca distrofie osoasă Apare după 20 de ani Localizare predilectă:

– Metafiza oaselor lungi cu evoluţie spre epifiză Se află la graniţa dintre malign şi benign RX:

– Zonă de osteoliză situată epifizo-metafizar,excentric, cu septuri în interior, care suflă, darnu întrerupe corticala

TUMORI MALIGNE

PRIMARE SECUNDARE

– CELE MAI FRECVENTE

Caracterele de malignitate suntstabilite radiologic standard

CT şi IRM caracterizează şistadializează tumora

CRITERII DE MALIGNITATE

Localizare metafizară Evoluţie rapidă Reacţie periostală – triunghi Codman Întrerup corticala Invadează ţesuturile moi Structură:

– Osteolitică / Osteosclerotică / Mixtă

CLASIFICARETUMORI MALIGNE

OSTEOGENICE– OSTEOSARCOM– OSTEOSARCOM

PAROSTAL– OSTEOSARCOM

PERIOSTAL

CARTILAGINOASE– CONDROSARCOM

CONJUNCTIVE– FIBROSARCOM– LIPOSARCOM

HEMATOLOGICE– SARCOM EWING– LIMFOAME– LEUCEMII– MIELOM MULTIPLU

OSTEOSARCOM

Apare cel mai frecvent în primele douădecade de vârstă

Localizare:– Metafiza oaselor lungi– Formă centrală / periferică / cu punct de

plecare periostal

OSTEOSARCOM

OSTEOGENIC– Leziuni osteocondensante anarhice– Întreruperea corticalei– Reacţie periostală

OSTEOLITIC– Zonă de osteoliză neregulată– Infiltrarea părţilor moi– Reacţie spiculară importantă

FORMĂ MIXTĂ

CONDROSARCOM

Apare cel mai frecvent în a doua şi a treiadecadă de vârstă

Poate fi:– Primitiv malign– Malignizarea unui condrom benign

Localizare metafiză oase lungi sau oaselate

RX:– Zonă de liză centrală sau periferică– Sparge corticală şi invadează ţesuturile moi

Condro-sarcom

CT

MIELOM MULTIPLU

Tumoră malignă hematogenă Apare în general după 40 de ani Localizare monostică = PLASMOCITOM HP: focare plasmocitare cu dezvoltare

intraosoasă – diagnostic prin puncţiemedulară

Localizare preferenţială – oase late RX: zone de osteoliză multiple, mici, care nu

sparg corticala, fără lizereu osteosclerotic,demineralizare generalizată

TUMORI MALIGNESECUNDARE (METASTAZE) Cele mai frecvente tumori maligne

osoase Localizare poliostică, politopă la nivelul

oaselor bogate în ţesut medular– Coloană vertebrală– Bazin– Craniu– Diafiza oaselor lungi

METASTAZEOSTEOCONDENSANTE

SEX MASCULIN– PROSTATĂ– VEZICĂ URINARĂ– PANCREAS– TUB DIGESTIV

SEX FEMININ– SÂN– UTER

METASTAZEOSTEOLITICE

SEX MASCULIN– PLĂMÂN– VEZICĂ URINARĂ– TUB DIGESTIV– RINCHI– TIROIDĂ

SEX FEMININ– SÂN– UTER– TUB DIGESTIV– VEZICĂ URINARĂ– TIROIDĂ– OVAR

Metastazăcranianămasivă -cancer desan

Metastazeosteoliticemultiple

ABC = Aneurysmal bone cystCMF = Chondromyxoid fibromaEG = Eosinophilic GranulomaGCT = Giant cell tumourFD = Fibrous dysplasiaHPT = Hyperparathyroidism withBrown tumorNOF = Non Ossifying FibromaSBC = Simple Bone Cyst

Infecțiile pot fi prezente la oricevârstă

Distribuția tumorilor înfuncție de vârstă.

Tumori maligne în roșuTumori benigne înalbastru

Reacția periostală exclude diagnosticul de displazie fibroasă,encondrom, fibrom non-osifiant și chist osos