INTRODUCERE ÎN

BIOETICĂ

Conf. Dr. Beatrice IoanU.M.F “Gr.T.Popa” Iaşi

Bioetica

• Ştiinţa care, folosind o metodologie interdisciplinară, are drept obiect examenul sistemic al comportamentului uman în domeniul ştiinţelor vieţii şi al sănătăţii, evaluat în lumina valorilor şi principiilor morale

(Enciclopedia de Bioetică, Paris, 1978)

Istoric

• Rădăcinile- Grecia antică- Hipocrate (460- 370 î.Hr.)

• Thomas Percival- sec. XVIII- Medical Ethics - 1803

• American Medical Association- set de standarde etice la înfiinţarea sa în 1846

• Procesul de la Nuremberg- revitalizare

Istoric

• Van Rensselaer Potter- 1970- “A bridge to the future”

Bioetica- arta supravieţuirii

bio- cunoaşterea biologică, ştiinţa sistemelor vii

ethics- sistemele de valori morale umane

Contextul apariţiei bioeticii

Evoluţia ştiinţei

- Crearea de instrumente capabile să distrugă obiectul cunoaşterii- lumea

- Sensul în care erau folosite aceste cunoştinţe

- Transformarea omului în mijloc al progresului ştiinţific (lagăre, medicina rasistă din SUA)

Evoluţia ştiinţei

- Dispărea mitul neutralităţii ştiinţei- necesitatea ca ştiinţa să aibă o con-ştiinţă care să oprească progresul spre comportamente umane nocive vieţii

- Declinul mentalităţii scientiste (ceea ce este posibil dpdv ştiinţific şi tehnic este admisibil dpdv moral)

Progresul medicinei

1953- Watson şi Crick- structura ADN- cunoaşterea fundamentului biologic al omului şi posibilitatea de intervenţie asupra propriei vieţi

1954- tehnicile de reanimare* influenţarea cursului multor boli* schimbarea viziunii asupra morţii

+* 1954- coma depăşită* 1968- Comitetul Harvard- moartea

cerebrală

Progresul medicinei

1954- primul transplant de rinichi între gemeni monozigoţi (Joseph Murray şi John Merrill, SUA)

1968- Christiaan Barnard- primul trasplant de cord- Africa de Sud- probleme etice

Anii ’60- imunosupresoarele- creşterea numărului transplantelor

Progresul medicinei

1959- prima FIV pe animal reuşită

1960- pilula contraceptivă experimentată pe femei din Puerto Rico

1978- Louise Brown- primul copil “în eprubetă”

Consecinţe:

• Controlarea creşterii demografice

• Separarea funcţiei sexuale de fecunditate

Progresul medicinei

- Supraspecializarea în medicină- dezumanizare

- Optimism vs. Reticenţă

* Optimism- dominarea omului asupra vieţii şi naturii

* Reticenţă- este omul în stare să controleze o asemenea putere?

Tendinţe ostile vieţii

- Sec. XX- “epoca celei mai grave ameninţări asupra vieţii pe care planeta noastră a cunoscut-o vreodată”

- Subjugarea naturii exterioare- criza ecologică

- Folosirea omului ca mijloc al ştiinţei

- Toate au dus la conştientizarea responsabilităţii faţă de viaţă în general

Teorii în bioetică

Utilitarism

- Sec. al XIX-lea- Jeremy Bentham (1748- 1832) şi John Stuart Mill (1806- 1873)

- Principiul utilităţii- o acţiune este corectă în măsura în care produce cea mai mare cantitate de fericire pentru cel mai mare număr de oameni

Utilitarism

- Pentru a decide cursul unei acţiuni este necesară o analiză “cost-beneficiu” - cea mai mare cantitate de beneficiu (fericire) la cele mai mici costuri (nefericire)

- Importante sunt consecinţele actiunii şi nu acţiunea în sine (consecvenţialism)

UtilitarismExemplu:O femeie este internată în spital, în stare terminală,

menţinută în viaţă de aparate.Un alt pacient, victimă a unui accident rutier, este adus

în acelaşi spital. Are leziuni renale severe şi are nevoie urgentă de un transplant renal care i-ar da şanse maxime de supravieţuire.

Cei doi pacienţi sunt compatibili dpdv al unui transplant.

Este corect să grăbim moartea femeii prin recoltarea unui rinichi de la aceasta pentru a salva viaţa celuilalt pacient?

Utilitarism

- Fiecare persoană contează la fel de mult- nu se pune problema fericirii unei persoane particulare ci a unui număr cît mai mare de persoane

- Judecarea unui caz- strict obiectiv

- Bentham- termenul “plăcere”- creşterea gradului de plăcere în lume la cel mai înalt grad posibil

- Cuantificarea plăcerii- intensitate, durată, număr de persoane afectate- nu specifică ce unităţi de măsură trebuiesc folosite

Utilitarism

Obiecţii- Principiul utilităţii justifică impunerea

suferinţei unui mic număr de oameni în beneficiul unui număr mai mare de persoane- încălcarea conceptului de “justiţie”

- Nu există nici o metodă clară de cuantificare a fericirii, “bunăstării” unui individ

Kantianism

- Immanuel Kant (1724- 1804)- “Principii fundamentale ale metafizicii moralei” → teorie deontologică

- Consecinţele unei acţiuni sînt irelevante dpdv moral- contează modul în care sunt obţinute rezultatele/consecinţele

“Acţionează în aşa fel încît să tratezi umanitatea, pe tine însuţi sau pe alţii întotdeauna ca scopuri şi niciodată ca simple mijloace” → fiecare creatură raţională are valoare şi demnitate date de însăşi posesia raţionalităţii şi nu de apartenenţa la un grup social sau specie biologică

Kantianism

Obiecţie:

Nu oferă soluţii pentru rezolvarea cazurilor în care există un conflict între datorii- nu se face o ierarhizare a datoriilor

Ex. Un medic promite unui coleg că va merge la o şedinţă/chiar înainte de a pleca un pacient intră în comă hipoglicemică- o promisiune trebuie respectată chiar dacă consecinţele sînt dezastruoase

Principiile moralePrinciplism

- Tom Beauchamp şi James Childress

* Derivate din şi justificate de teoriile morale

* Nu formează o teorie morală coerentă

* Pot intra în conflict pînă la situaţii incompatibile

* Sînt incomplete- situaţii în care nu pot fi folosite

** Ghiduri, standarde utile atunci cînd dorim să obţinem o decizie etică justificată, argumentată raţional

Principiile moralePrinciplism

1. Principiul non-vătămării “primum non nocere”

2. Principiul autonomiei

3. Principiul beneficiului

4. Principiul dreptăţii, echităţii, justiţiei

Principiul non-vătămării

- A nu face rău- considerată datoria oricui care are în îngrijire un pacient

- Trebuie să acţionăm în aşa fel încît să nu cauzăm un rău inutil sau să lezăm alte persoane - cu sau fără intenţie

Nu este o cerinţă de a face imposibilul- nu putem cere perfecţiunea în medicină!

* Rezultatele tratamentelor pot fi incerte, pot cauza mai mult rău decât bine

* Cunoştinţe parţiale despre boli* Diagnosticul şi tratamentul- raţionamente fără

rezultat sigur* Puterea de a controla evoluţia naturală a bolilor este

limitată

Principiul non-vătămării

- Standarde de performanţă- ce aşteptăm de la personalul medical

- Personal medical - prudenţă, silinţă, răbdare, înţelepciune - un anumit nivel al cunoştinţelor-

depăşirea competenţelor- risc nejustificat pentru pacient - Mediul în care este acordată îngrijirea medicală- resursele

disponibile

Principiul non-vătămării

- O afecţiune gravă poate justifica o manevră terapeutică riscantă → consimţământul pacientului - obligatoriu!

Principiul non-vătămării:

* Evitarea riscurilor inutile

* Când riscul este inevitabil- minimizare pe cât este rezonabil posibil

Principiul beneficiului

Hipocrat- să ajuţi sau cel puţin să nu faci rău

“A ajuta”- principiul beneficiului

Ar trebui să acţionăm în aşa fel încât să promovăm starea de bine a altor persoane

Unii filozofi- avem datoria de a nu leza pe alţii, dar nu şi datoria de a promova starea de bine a altora

Principiul beneficiului

Sistemul sanitar- principiul beneficiului este o datorie

Până unde merge datoria medicului de a face bine?

- Nu putem medicului să-şi sacrifice complet interesele şi starea de bine pentru a-şi ajuta pacienţii

- Standarde ale beneficiului- medicul-sacrificii rezonabile pentru a-şi proteja pacienţii

Principiul autonomiei

Autonomie

gr. Autos- sine şi normos-regulă- dreptul la alegere liberă, individuală (autonomie personală)

- Indivizii raţionali au dreptul la autodeterminare

- O persoană acţionează autonom atunci când acţiunile sale sunt rezultatul propriilor alegeri şi decizii

Principiul autonomiei

Respectul persoanei- fundament al relaţiei medic-pacient

Două cerinţe:• Dreptul individului de a lua decizii legate de

îngrijirea medicală sau cercetarea pe subiecţi umani- consimţămînt vs. refuz

• Necesitatea de a proteja pe cei cu autonomie redusă sau absentă

Principiul autonomiei

Avantaje:

- Ajută pacienţii să realizeze şi să obţină ceea ce doresc

- Promovează starea de sănătate- pacienţii pot decide mai bine pentru ei decât alţii

- Stimulează pacienţii să-şi asume responsabilitatea deciziilor şi controlul asupra propriilor vieţi

- Factor de reglare a medicinii ca profesie liberală

Principiul autonomiei

Dezavantaj- deseori contrabalansat de principiul non- vătămării

Cerinţe- Pacientul doreşte să ia decizii- Pacientul doreşte să primească informaţii- Medicul doreşte şi poate furniza informaţii- Pacientul înţelege informaţia- Pacientul analizează adecvat informaţiile medicale

primite

Principiul justiţieidreptăţii, echităţii

Aristotel- principiul dreptăţii formale- cei egali trebuie trataţi egal, cei inegali trebuie trataţi inegal

Dreptate:- Ceea ce se cuvine, se merită, este corect- Are valoare atunci când se indeplinesc anumite

standarde (politice, economice, sociale, culturale)

Principiul justiţieidreptăţii, echităţii

Echitate:Prezumţia că toţi cetăţenii au aceleaşi drepturi

politice, acces egal la serviciile publice, în faţa legii

Aşteptăm şi chiar cerem să fim trataţi just în relaţiile noastre cu alţi oameni sau cu instituţiile!

Principiul justiţieidreptăţii, echităţii

Sistemul medical- justiţie distributivă - distribuirea beneficiilor sociale şi a sarcinilor – distribuirea îngrijirilor de sănătate

Este fiecare cetăţean îndreptăţit să primească servicii medicale fie că a plătit sau nu pentru acestea?

Este fiecare cetăţean îndreptăţit să primească acelaşi nivel de îngrijiri medicale?