1. Gest fin intr.ppt

33
TEMA: Gestiunea financiară a întreprinderii 1.Componentele, conţinutul, obiectivele si importanţa gestiunii financiare a întreprinderii 2.Conceptul şi funcţiile gestiunii financiare a întreprinderii 3.Tactici şi tehnici de gestiune financiară 4.Deciziile financiare - element de bază privind organizarea activităţii întreprinderii

Transcript of 1. Gest fin intr.ppt

Page 1: 1. Gest fin intr.ppt

TEMA: Gestiunea financiară a întreprinderii

1.Componentele, conţinutul, obiectivele si importanţa gestiunii financiare a întreprinderii

2.Conceptul şi funcţiile gestiunii financiare a întreprinderii

3.Tactici şi tehnici de gestiune financiară

4.Deciziile financiare - element de bază privind organizarea activităţii întreprinderii

Page 2: 1. Gest fin intr.ppt

Întreprinderea este formă autonomă de organizare, care combina resursele disponibile în baza criteriului de optim in scopul producerii valorii destinate a fi vândute pentru a obține profit.

Intreprinderea intruneste o serie de caracteristici definitorii:1.este o unitate economica de productie si repartiţie2.este un agent economic de repartiţie primara a veniturilor.3.reprezinta o celula sociala4.este un centru de decizie economicăIn cadrul intreprinderii sunt mai multe finalități, divizate în:1.Finalități interne: maximizarea profitului, cresterea

economică, supraviețuirea.2.Finalități externe: producerea de bunuri si servicii;

realizarea obiectivelor programate, asigurarea unui serviciu public etc.

Gestiunea financiară poate fi definită ca un ansamblu de decizii şi activităţi care concură la reglarea şi la ajustarea fluxurilor financiare şi a fondurilor, la administrarea resurselor financiare ale întreprinderii

Page 3: 1. Gest fin intr.ppt

Gestiunea financiară este considerată ca un subsistem, o parte componentă a gestiunii generale ale întreprinderii, având ca scop asigurarea resurselor financiare necesare, alocarea şi utilizarea lor profitabilă, creşterea valorii firmei, dezvoltarea, consolidarea şi siguranţa patrimoniului acesteia, îndeplinind un rol activ, pornind de la resursele financiare mobilizabile în stabilirea obiectivelor strategice şi tactice ale firmei şi în controlul şi evaluarea îndeplinirii acestora.

Reuşita încadrării gestiunii financiare în structura organizatorică a întreprinderii depinde de respectarea a trei condiţii fundamentale:

•ea trebuie să exprime recunoaşterea autonomiei şi a competenţelor tehnice proprii finanţelor întreprinderii;

•ea trebuie să comporte procedee sau mecanisme intime de coordonare, de negociere şi de arbitraj între gestiunea financiară şi celelalte funcţiuni, consumatoare de resurse sau generatoare de resurse pentru întreprindere;

•ea trebuie să aibă grijă ca relaţiile cu partenerii financiari externi (bancheri, operatori bursieri, acţionari) să fie întreţinute de responsabili a căror competenţă, autonomie şi nivel ierarhic să fie adaptate situaţiei întreprinderii.

Page 4: 1. Gest fin intr.ppt

Realizarea obiectivului de baza al functiei financiare a intreprinderii este determinata de 'punerea in aplicare a unui sistem de metode de gestiune financiara. Gestiunea financiara este un mod de conducere si organizare a activitatii intreprinderii care urmareste gospodarirea judicioasa a resurselor de care dispune sau sunt atrase in circuit in vederea obtinerii maximului de eficienta din activitatea desfasurata.

Originea cuvantului gestiune provine de la frantuzescul gestion sau latinescul gestio. Conform dictionarului enciclopedic Le Petit Larousse (1995) prin gestiune se inteleg:

•actiunea sau maniera de a gera (a administra in contul, in numele altora), administra sau conduce, de a organiza ceva;

•perioada pe timpul careia se gereaza o afacere.Din punct de vedere financiar, termenul gestiune desemneaza un

sistem de reguli constand in a nu afecta bugetul unui an decât operatiunile materiale executate in cursul acelui an. Cuvantul gestiune este inteles indoua sensuri.

Gestiunea in sens restrans presupune studiul deciziilor financiare care pot fi:

- pe termen lung: deciziile de investitii, financiare si de dividend (politica financiara);

- pe termen scurt: decizii referitoare la gestiunea ciclului de exploatare (gestiunea stocului, creantelor, a datoriilor de exploatare), gestiunea trezoreriei si gestiunea riscurilor.

Page 5: 1. Gest fin intr.ppt

Gestiunea financiară reprezintă expresia unui domeniu specific al activităţii de conducere la nivelul acesteia, domeniu, în cadrul căruia se fundamentează, elaborează, adoptă şi finalizează deciziile financiare, prin relevarea întregului potenţial managerial la nivelul întreprinderii, în diferite forme atributive caracteristice: informare, analiză, planificare, organizare, coordonare, control etc.

Ea ține de metode, mijloace, instrumente, tehnici şi instituţii financiare, antrenate în procurarea, alocarea şi folosirea resurselor întreprinderii și de obiectivele ce trebuie îndeplinite, ținând cont de impactul factorilor și riscurilor asupra valorii.

Analitic, gestiunea financiară se poate defini şi ca o funcţie a întreprinderii, care are ca scop esenţial:

•asigurarea întreprinderii, în mod regulat, cu fonduri necesare organizării activităţii întreţinerii, procurând aceste fonduri la timpul dorit şi cu cele mai mici costuri, fără a se pierde autonomia financiară şi posibilităţile de acţiune;

•asigurarea calităţii şi nivelului performanţelor •asigurarea menţinerii solvabilităţii și a echilibrului financiar;•asigurarea unei bune flexibilităţi de acţiune pentru toţi participanţii la

activitatea financiară•controlul bunei utilizări a fondurilor şi rentabilitatea operaţiunilor

pentru care sunt afectate•creşterea activelor sau a patrimoniului şi a cifrei de afaceri

Page 6: 1. Gest fin intr.ppt

Misiunea gestiunii financiare constă în:–realizarea acţiunilor de procurare, alocare şi folosire pe destinaţii

a fondurilor, –asigurarea echilibrului financiar, –fixarea preţurilor, –reducerea costurilor capitalului etc. Principalele obiective a gestiunii financiare sunt:–dezvoltarea echilibrată și realizarea creşterii economice;–asigurarea lichidităţii pentru a putea face faţă scadenţelor; –asigurarea rentabilităţii investiţiilor; –asigurarea finanţării investiţiilor şi exploatării. Gestiunea financiara se bazeaza pe 2 principii fundamentale :- autonomia functională, respectiv libertatea intreprinderii in modul

de atragere si cheltuire a reurselor, a capitalului ;- eficienţa, respectiv necesitatea fabricarii de produse, realizarii de

lucrari/servicii numai in conditii de rentabilitate.Factorii de influenţă ai gestiunii financiare:•stadiul şi formele de dezvoltare ale sistemului financiar naţional

sau internaţional;•natura şi diversitatea instrumentelor, instituţiilor şi mecanismelor.•caracteristicilor proprii întreprinderii şi caracteristicilor inerente

sistemului financiar.

Page 7: 1. Gest fin intr.ppt

Conţinutul ei poate fi abordat prin referinţă la:1. obiectul gestiunii financiare este acela de coordonare a relaţiilor

dintre aşa componente ale mediului financiar al întreprinderii :a)Instrumente de plată, de finanţare şi de acoperire a riscului sunt

active constituie din titluri financiare (drepturi de proprietate,creanţă)b)Instituţii financiare specializate - reprezentate de: bănci, societăţi

financiare, intermediari specializaţi în tranzacţii bursiere;•c) Pieţe de active financiare , care includ:•Pieţele bursiere – asigură un rol de finanţare a întregii economii •Pieţele monetare - au rol de refinanţare a instituţiilor financiare •Pieţele de opţiuni şi pieţele de contracte financiare la termen - care

intervin în acoperirea riscurilor financiare; d) Proceduri juridice de reglare a tranzacţiilor financiare şi a

activității instituţiilor şi pieţelor;e)Variabile de reglare. Aceste variabile ce influenţează acţiunea

întreprinderii şi a partenerilor acesteia includ:•rata dobânzii - raporturile între împrumutători şi împrumutaţi•cursul de schimb - reglează schimburile între monedele naţionale•cotaţiile - preţurile activelor financiare ce sunt obiectul tranzacţiilor 2.sarcinile fundamentale care i se cuvin3.responsabilităţile operaţionale sunt încredinţate specialiştilor

Page 8: 1. Gest fin intr.ppt

Conţinutul gestiunii financiare impune : •elaborarea conceptului general;•proiectarea direcţiilor şi obiectivelor cu crearea mecanismului

financiar eficient de adoptare a metodelor şi soluţiilor de atingere a obiectivelor;

•asigurarea condiţiilor oportune de constituire, repartizare şi utilizare a resurselor financiare;

•alegerea ritmului de creştere a capitalului financiar;•stabilirea modalităţilor de finanţare;•asigurarea sporirii gradul de autonomie al întreprinderii;•stabilirea deciziilor de selectare a soluţiei în funcţie de obiective; •punerea în aplicare şi controlul aplicării deciziilor financiare.Ea permite ierarhizarea priorităţilor, alegerea deciziilor şi definirea

obiectivelor nu poate fi echivalată cu finanţele, fiindcă ține de principiile, metodele, măsurile şi instrumentele de înfăptuire a obiectivelor.

Alegerile depind de obiectivele şi mediul întreprinderii și sunt guvernate de relaţiile de putere din interiorul unităţii şi dintre aceasta şi mediul în care evoluează. Ea vizează următoarele domenii:

1.formarea şi sporirea capitalului – formele de abordare a procesului:–folosirea eficientă a capitalului prin creșterea vitezei lui de rotaţie; –folosirea creditelor bancare pentru mărirea temporară a capitalului;–lansarea titlurilor financiare pentru atragerea capitalurilor noi; –fuziuni de capitaluri, etc.

Page 9: 1. Gest fin intr.ppt

Domeniul gestiunii financiare

Gospodărirea activelor fixe

Definirea unei politici de rezultate şi de

creştere economică

Colectarea capitalurilor şi deciziile de întrebuinţare

a acestora pe anumite destinaţii

Page 10: 1. Gest fin intr.ppt

2. veniturile, cheltuielile, profitul – stabilește efectele politicii financiare reflectându-se, opţiunile privind volumul activităţii şi posibilităţile de alocare şi gestiune a resurselor financiare în scopul obţinerii rezultatelor superioare. În acest sens ea poate fi orientată spre: sporirea veniturilor, menţinerea potenţialului, obţinerea profitului imediat, dar cu perspective incerte. Direcțiile de distribuire a alocărilor sunt: autofinanţarea, acordarea de dividende, participare la profit care conduc la diverse opţiuni de politică financiară.

Scopul întreprinderii este obţinerea profitului, mărimea căruia depinde de creşterea capitalului financiar, ceea ce impune creșterea capitalul economic prin dubla decizie de investiţii şi finanţare și ridicând problema costului finanţării și structurii financiare. În baza costului se selectează investiţiile şi izvoarele de acoperire financiară a acestora. În cazul folosirii împrumuturilor el poate să scadă, dar dincolo de un anumit prag el se majorează.

Teoria microeconomică neoclasică ca obiectiv fundamental al întreprinderii şi al finanţelor a identificat maximizarea profitului (Cornot 1838, Marshall...). Mai târziu (Penrouse), se afirmă că obiectivul constă în maximizarea valorii întreprinderii.

Alte teorii şi tehnici financiare au fost dezvoltate apoi specificând că nu este posibilă definirea politicii financiare numai printr-un singur scop (maximizarea profitului sau valorii întreprinderii), ci printr-un şir de obiective, care să se integreze în politica întreprinderii.

Page 11: 1. Gest fin intr.ppt

Reieşind din scopul integru, se evidenţiază trei aspecte fundamentale care determină premisele, condiţiile şi principiile gestiunii financiare:

- alegerea indicatorilor financiari rezultaţi – profit şi rentabilitate – ca criterii de luare a deciziilor manageriale;

- controlul permanent al eficienţei oricărei activităţi, de exemplu, prin aşa forme de raportare ca bilanţul de venituri şi cheltuieli;

-aspectul organizaţional, sau crearea condiţiilor financiar-juridice ale gestiunii financiar.e

Ca sarcină permanentă a gestiunii financiare a întreprinderii poate fi inclusă şi asigurarea infrastructurii financiare a acesteia, prin:

•identificarea tuturor potenţialelor surselor de finanţare;•atragerea surselor convenabile la formarea capitalului necesar

activităţii preconizate;•elaborarea procedurilor de lucru specifice, adecvate cadrului

legislativ existent şi normelor interne ale organizaţiei;•stabilirea strategiilor şi a tacticilor de acţiune, în concordanţă cu

politica întreprinderii şi cu obiectivele corporative din domeniile financiar, personal, marketing etc.;

•adoptarea deciziilor reclamate, atât de prevenirea şi de depăşirea obstacolelor de natură strict financiară, cât şi de susţinerea eforturilor întreprinderii în surmontarea dificultăţilor nonfinanciare, dar care au implicaţii de natură financiară.

Page 12: 1. Gest fin intr.ppt

Direcţiile de manifestare ale gestiunii financiare:•Selectarea proiectelor de investiţii, ca suport al alocării resurselor

financiare pentru finanţarea proiectului ales;•Identificarea modalităţilor de finanţare, respectiv a surselor de

capital utilizabile;•Fundamentarea structurii financiare a întreprinderii, cu asigurarea

unui raport optim între capitalul propriu şi capitalul împrumutat;•Alegerea variantei de distribuire a dividendelor, respectiv a

profitului net;•Modificarea mărimii capitalului propriu şi alegerea soluţiilor

aplicabile în acest scop;•Îndatorarea sau dezdatorarea întreprinderii, pornind de la nevoia

de lichidităţi şi evoluţia ratei dobânzii pe piaţa financiarăScopurile gestiunii se pot controla cu așa indicatori:1.nivelul fondului de rulment în comparaţie cu necesarul;2.coeficientul de indatorare3.rentabilitatea economica corelata cu efectul de „levier”4.ratele de crestere a activelor şi cifrei de afaceri, a valorii

adaugate, etc.5.capacitatea de autofinanţare; 6.volumul lichidităţilor etc.

Page 13: 1. Gest fin intr.ppt

Gestiunea financiara se inscrie intr-un sistem de previziune si control ceea ce impune elaborarea planurilor strategice care reflecta resursele financiare si utilizarile acestora.

Controlul presupune urmatoarele : - sa masoare diferenta dintre previziuni sau normele financiare si

realizari exprimate prin echilibru financiar şi rentabilitate;-diagnosticarea apariţiei greutăţilor financiare care afectează sau

ameninţă întreprinderea (eventualele amenintari interne/externe);-sa indice decizii colective de redresare a situaţiei financiare deficile;-să verifice si modifice obiectivele si previziunil initiale.Direcţiile de manifestare ale gestiunii financiare:–Selectarea proiectelor de investiţii, ca suport al alocării resurselor

financiare pentru finanţarea proiectului ales;–Identificarea modalităţilor de finanţare, respectiv a surselor de

capital utilizabile;–Fundamentarea structurii financiare a întreprinderii, cu asigurarea

unui raport optim între capitalul propriu şi capitalul împrumutat;–Alegerea variantei de distribuire a dividendelor, respectiv a

profitului net;–Modificarea mărimii capitalului propriu şi alegerea soluţiilor

aplicabile în acest scop;–Îndatorarea sau dezdatorarea întreprinderii, pornind de la nevoia de

lichidităţi şi evoluţia ratei dobânzii pe piaţa financiară

Page 14: 1. Gest fin intr.ppt

Pe termen scurt, ea ține de: optimizarea metodelor de gestiune a stocurilor, creanţelor, trezoreriei, datoriilor, costurilor creditelor.

Ea impune aplicarea unor principii de autonomie funcţională legate de:

–modul de procurare şi gestiune a capitalului;–eficienţa şi creşterea performanţelor financiare;–creşterea autonomiei financiare prin sporirea fondurilor proprii;–libertatea în gestiunea capitalului, distribuirea rezultatelor;–alocarea resurselor conform intereselor şi raţiunilor întreprinderii.Autonomia, definind dreptul de luare a deciziilor tactice şi

strategice în toate domeniile, reprezintă o funcţie care are drept scopuri:

-asigurare întreprinderii cu fonduri necesare, procurând aceste fonduri fără a pierde independenţa faţă de terţi şi posibilităţile de acţiune;

-de a controla buna utilizare a fondurilor şi rentabilităţii operaţiunilor pentru care sunt afectate aceste fonduri.

Factorii care au impact asupra gestiunii financiare sunt:-stadiul şi formele de dezvoltare ale sistemului financiar;-natura şi diversitatea instrumentelor, instituţiilor şi mecanismelor

financiare;-caracteristicile întreprinderii şi ale sistemului financiar.

Page 15: 1. Gest fin intr.ppt

Menţinerea pe piaţă

Creşterea economică

Rentabilitatea

Echilibru financiar

Rentabilitatefinanciară

Creştere economică

Flexibilitate

decizională

OBIECTIVE

GENERALE

OBIECTIVE

FINANCIARE

Nivelul încasărilor

Nivelul fondului de

rulment

Coeficientul de îndatorare

Rentabilitatea economică

Coeficientul de îndatorare

Rata de creştere a activelorRata de

creştere a cifrei de afaceri

Rata de îndatorare

Capacitate de autofinanţare

Valoarea activelor

disponibileStructura

obligaţiilor

ANALIZA OBIECTIVELOR

Page 16: 1. Gest fin intr.ppt

Procesul acţiuni-decizii

OBIECTIVESCOPURI

DIAGNOSTICUL ECONOMICO-FINANCIAR

CONTROL / COMPARAREA / ANALIZA

rezultatelor atinse cu cele planificate

PLANIFICAREA STRATEGICĂ

(programe şi proiecte)

PLANIFICAREA TACTICĂ(planul de afaceri)

PLANIFICAREA CURENTĂ(bugete)

Verificarea prognozelor

Verificarea obiectivelor şi scopurilor

Page 17: 1. Gest fin intr.ppt

Problemele necesare de rezolvat de către gestiunea financiară:

Echilibrarea ansamblului de fluxuri privind încasările şi plăţile, adică asigurarea

echilibrului financiar

Rentabilitatea folosirii fondurilor, astfel încât să se asigure atât remunerarea

lor, cât şi dezvoltareafirmei

Page 18: 1. Gest fin intr.ppt

O gestiune financiara optima presupune respectarea unor reguli :1. Intreprinderea trebuie sa produca doar acele sortimente produse

care prezinta rentabilitate.2. Intreprinderea trebuie sa investeasca atata timp cat randamentul

investitiilor depaseste costul marginal al acestora (costul unei entitati fabricate in plus). randamentul marginal este descrescator iar costul surselor de finantare creste odata cu cresterea nevoii de finantare.

3. Scadenta sursei de fnantare trebuie sa fie superioara sau cel putin egala cu durata de existenta a activului finantat din acea sursa.

4. Intreprinderea rebuie sa fie cat mai indatorata daca rentabilitatea economica este superioara ratei costului capitalului imprumutat .

Gestiunea financiară pe termen lung face obiectul alegerii unei strategii financiare de creştere şi consolidare a valorii întreprinderii.

Gestiunea financiară pe termen scurt are ca obiect asigurarea echilibrului financiar între nevoile de capitaluri şi sursele de capitaluri circulante (proprii, atrase temporar, creditele de trezorerie şi, eventual, cele de scont), pe de altă parte. Ea urmăreşte:– optimizarea gestiunii stocurilor de materiale şi de produse, a creanţelor

clienţi, a soldurilor de trezorerie, în vederea creşterii gradului lor de rentabilitate şi de lichiditate, în condiţii de diminuare a riscului

– relaxarea scadenţelor la datoriile de exploatare – reducerea costului creditelor prin arbitrajul între mai multe surse de

credit: bancar, de scont, de factoring etc.

Page 19: 1. Gest fin intr.ppt

Gestiunea financiară presupune o planificare şi un control de gestiune în baza indicatorilor:

–nivelul fondului de rulment în comparaţie cu necesarul; –coeficientul de îndatorare; –rentabilitatea economică, influenţată de efectul de levier; –ratele de creştere a activelor şi a cifrei de afaceri; –capacitatea de autofinanţare; –volumul lichidităţilor etc. Ea se înscrie într-un sistem de previziune şi control, având ca scop

asigurarea gestionării relaţiilor pe termen lung şi scurt în mediul înconjurător. Controlul impus de funcţionarea întreprinderilor, potrivit cerinţelor gestiunii financiare urmăreşte:

-să estimeze diferenţele între previziuni sau normele financiare şi realizările exprimate în termeni de echilibru financiar şi rentabilitate;

-diagnosticarea greutăţilor financiare ce afectează întreprinderea;-să indice decizii corective pentru redresarea situaţiei financiare;-să revizuiască, în unele cazuri, obiectivele şi previziunile iniţiale;-asigurarea echilibrului financiar;-rentabilitatea folosirii fondurilor, în scopul asigurării dezvoltării

întreprinderii.Întreprinderile îşi desfăşoară activitatea într-un mediu (sistem)

financiar format dintr-o multitudine de procese care vizează crearea, conservarea şi circulaţia monedei şi a altor active financiare.

Page 20: 1. Gest fin intr.ppt

Principalele sarcini operaţionale ale gestiunii financiareResponsabilităţile operaţionale ale gestiunii financiare sunt distribuite pe

cele trei faze ale unui ciclu fundamental al gestiunii financiare.Acest ciclu cuprinde:•faza de diagnosticare sau analiza financiară care are în principal ca

obiect aprecierea situaţiei şi a activităţii financiare a întreprinderii, pentru a pregăti adoptarea de măsuri concrete care să permită depăşirea lacunelor şi valorificarea avantajelor.

•faza de formulare şi de aplicare a deciziilor financiare care se înscriu în perspectiva proiectelor pe termen lung şi mediu şi pun în mişcare operaţiuni de investiţii şi de finanţare. Ele urmăresc însă şi efecte pe termen scurt care definesc domeniul gestiunii trezoreriei. Pe de altă parte, anumite măsuri trebuie oprite pentru a proteja întreprinderea împotriva riscurilor financiare cărora trebuie să le facă faţă în diverse situaţii.

•faza urmăririi şi controlului proiectelor a căror aplicare a fost hotărâtă de întreprindere. Această fază permite, cel mai adesea, constatarea "diferenţelor" între realizările efective şi proiectele iniţiale. Ea ar trebui să ducă la declanşarea unor măsuri de corecţie, care ar însemna fie o rectificare a traiectoriei şi apropierea de proiectele iniţiale, fie adaptarea sau revizuirea proiectelor iniţiale.

Page 21: 1. Gest fin intr.ppt

Procesul de stabilire a sistemului de gestiune financiară al afacerii pentru o întreprindere nou-creată poate fi divizat în două etape:

1. La etapa de demarare a afacerii, funcţia financiară are ca scop organizarea procesului de planificare a activităţii întreprinderii prin:

a) elaborarea unui plan financiar, parte componentă a planului de afaceri al întreprinderii, care va previziona ansamblul de relaţii şi resurse financiare necesare întreprinderii pe termen lung;

b) elaborarea bugetului general şi stabilirea sistemului de bugetare a activităţii întreprinderii şi a ariilor de responsabilitate, care va previziona ansamblul de relaţii şi resurse financiare necesare pe termen scurt. Bugetul general este parte integrantă a planului financiar al întreprinderii şi are menirea să prevadă resursele financiare ale întreprinderii anual şi lunar.

2. La etapa de începere a activităţii operaţionale, funcţia financiară are drept scop:

•a) organizarea gestiunii resurselor şi relaţiilor financiare – procesul de evidenţă şi înregistrare a operaţiilor economice;

•b) organizarea procesului de analiză a activităţilor funcţionale ale întreprinderii în conformitate cu planul financiar şi bugetele stabilite în cadrul bugetului general.

Page 22: 1. Gest fin intr.ppt

DEMARAREA AFACERII ÎNCEPEREA ACTIVITĂŢII OPERAŢIONALE

PLANUL DE AFACERI

PLANUL DE AFACERI

PLANUL FINANCIAR

Obiective TL, TS

BUGETELEPERIODICE

ANALIZA &DIAGNOSTIC

Analiza şi evaluarearezultatelor

Analiza operaţiiloreconomice

Contabilitateamanagerială

Evidenţa operaţiiloreconomice

Contabilitateafinanciară

MEDIUL FINANCIAR

MEDIUL FINANCIAR

Relaţiilefinanciare

Resurselefinanciare

COMPARAREAOBIECTIVELOR

URMĂRIREA

ABATERI

Tablouri de bordRaportări

ÎNREGISTRAREA

FLUXURI FINANCIARE

Page 23: 1. Gest fin intr.ppt

4. Deciziile financiare - element de bază privind organizarea activităţii întreprinderii

Decizia – optiune cu caracter executoriu care asigură transformarea solutiei in actiune nemijlocita, are obiect formarea fondurilor financiare; repartizarea lor pe destinatii, utilizare rationala, repartizare profititului. Tipuri de decizii

• grupe de decizie – cu caracter pragmatic (practic) sau normativ de conducere a activităţii financiare.

• in raport cu subiectul conducerii – ale politicului, ale executivului, ale organelor de conducere

• după amploarea autodecizională a decidentului – independente, integrate

• dupa modul de luare a lor – programate, imprevizibile• dupa frecventa – periodice, aleatorii (ocazional), unice• dupa gradul de cunoastere al rezultatelor posibile – in conditii de

ceritudine, incertitudine, risc• in raport cu obiectul lor:– generale (globale) cu carater normativ;– partiale in functie de orizontul si implicatiile masurilor procenizate; – strategice (adoptate la programe de lunga durata, la probleme de mare

complexitate);–tactice (in activități concrete, complexitate redusa, in programe anuale); –operationale (vizeaza obiective singulare, pentru perioada imediat

urmatoare)

Page 24: 1. Gest fin intr.ppt

Deciziile financiare, o hotărâre, un proces de alegere a acţiunilor, luate pe bază de informaţii privitor la activități cu efecte directe asupra capitalului se subordonează gestiunii financiare.

Varianta sau soluţia deciziei se alege din mai multe posibile, luându-se în considerație că obiectivul ei are caracter financiar și prevede asigurarea lichidităţii, rentabilităţii şi reducerea riscurilor.

Deciziile financiare trebuie examinate ţinănd cont de aşteptările întreprinderilor, ofertanţilor de fonduri, acţionarilor, creditorilor, personalului în baza rentabilităţii, riscului, costului, remunerării.

Adoptarea deciziei de finanţare înseamnă a opta la o finanţare oportună a activităţii care nu depinde exclusiv de întreprindere, ci şi de bancă (facilităţi la negocierea creditelor); de acţionari (disponibilitatea subscrierii de capital); de cererea şi oferta pe piaţă a capitalurilor; de existenţa sau de inexistenţa unor capitaluri libere, posibil de atras etc.

Dacă costul capitalului propriu sau împrumutat are o pondere mare, proiectul se selectează pe baza criteriului rentabilităţii. O întreprindere rentabilă va găsi întotdeauna capitaluri pentru finanţarea proiectelor, chiar dacă structura sa financiară este îndatorată.

Page 25: 1. Gest fin intr.ppt

Decizia financiară este rezultatul unui proces decizional complex, care cuprinde etapele de cunoaştere a realităţii financiare sub formă de fenomen şi acţiuni financiare a întreprindereii şi economiei, precum şi etapele de însuşire a soluţiei optime, care va constitui conţinutul deciziei şi se va realiza în contextul procesului de execuţie a activității.

Deciziile pe care le pot lua conducerile întreprinderilor se pot grupa în: –de investire sau de dezinvestire, este legată de constituirea şi

gestionarea portofoliului de active –de finanţare şi se referă la structura financiară a întreprinderii, la

modul de constituire a resurselor.După natura activităţii ce generează fluxuri financiare, se evidențiază: –decizii de investiţii, cu influenţă directă asupra structurii activelor

întreprinderii, deci asupra gradului lor de lichiditate; –decizii de finanţare, care determină structura pasivului şi exercită

modificări în gradul de exigibilitate al pasivelor şi în costul capitalului; –decizii de repartizare a profitului, influenţează modalităţile de

repartizare a dividendelor, investiţiile şi autofinanţarea.Decizia de investiţii ţine de cheltuire şi care conduce la achiziţionarea

de active, în vederea obţinerii în viitor de lichidităţi şi au drept scop creşterea bogăţiei proprietarilor întreprinderii. Ea este o decizie strategica pentru că determină mărimea capacităţii de producţie.

Investirea este proces care se opune consumului neproductiv, având ca obiectiv creşterea economică și maximizarea valorii întreprinderii.

Page 26: 1. Gest fin intr.ppt

Obiectul investirii poate fi: active corporale, necorporale, comerciale, industriale, financiare, inclusiv cele cu scopuri speculative.

Portofoliul de active include active imobilizate, deţinute o perioadă lungă de timp şi active curente, necesare desfăşurării activităţii de exploatare, care au o rotaţie mai rapidă. De proiectarea corecta a deciziei de investiţii depinde situația întreprinderii în mediul de afaceri şi creşterea cotei ei de piaţă. Decizia de investiţii abordează problema alocării capitalului pentru active fizice sau active financiare și stabilește locul activelor imobilizate, dobândite ca rezultat al investiţiilor.

Ea reprezintă plasarea capitalului într-o anumită operaţiune şi este rezultatul corelării dintre costul capitalului şi rentabilitatea scontată.

Costul capitalului este rentabilitatea minimă cerută de aducătorii de fonduri pentru a finanţa proiectele unei societăţi comerciale.

Dacă întreprinderea investeşte în proiecte cu rentabilitate mai mică decât costul capitalului, ea va fi sancţionată economic, şi anume :

-dacă ea se finanţează prin îndatorare, ea va obţine pierderi în măsura în care rezultatele financiare sunt mai mici decât cheltuielile;

-dacă ea se finanţează prin capital propriu, atunci pierderile influenţează direct asupra masei capitalului propriu şi, astfel, îl micşorează.

Costul capitalului utilizat este preţul pe care trebuie să-l plătească întreprinderea pentru reconstituirea totalului pasivului respectiv, pentru a se aproviziona cu capitaluri.

Page 27: 1. Gest fin intr.ppt

Pentru a lua o decizie potrivită şi a o aplica eficient, managerul – la etapa de planificare a afacerii – trebuie să răspundă la un şir de întrebări, cum ar fi:

- Care este scopul obiectivului stabilit?- De ce mijloace este nevoie pentru a realiza obiectivul stabilit?- Care dintre alternative oferă cea mai bună cale pentru atingerea

obiectivului stabilit şi este mai viabilă?- Ce acţiuni trebuie întreprinse în baza variantei selectate?- Va fi atins obiectivul stabilit? Dacă da, se încep lucrările de realizare

a planului financiar stabilit, dacă nu, se revăd obiectivele stabilite sau se caută noi alternative.

La etapa iniţierii şi derulării afacerii decizia financiară vizează organizarea procesului de previziune al viitoarei activităţi, care se realizează prin:

- elaborarea planului financiar al întreprinderii;- întocmirea sistemului de bugetare a activităţii.

Page 28: 1. Gest fin intr.ppt

În cadrul procesului decizional este necesara parcurgerea etapelor:1. identificarea si definirea problemei, se semnifică situatia care impune

luarea deciziei si determinarea obiectivelor urmarite prin aceasta;2. precizarea corespunzatoare a obiectivului prin stabilirea corelatiei

între obiective si problema respectivă astfel ca obiectivul stabilit trebuie sa fie real, mobilizator si stimulator.

3. stabilirea alternativelor sau variantelor decizionale- creativitatea tinde sa joace un rol foarte important în luarea deciziei. Esential este adunarea principalelor informatii ce caracterizeaza fiecare curs prelabil de actiune si ordonarea lor logica. În acest scop se întocmesc liste de elemente necesare evaluarii alternativelor identificate, se evidentiază limitele, avantajele si dezavantajele fiecarei alternative;

4. alegerea celei mai convenabile dintre alternative, adica a deciziei. În prealabil trebuie stabilite criteriile de evaluare a fiecarei variante posibile si de aceea pentru adaptarea deciziei, se cere folosirea modalitatilor participative de luare a deciziei;

5. aplicarea deciziei necesita luarea în prealabil a unui ansamblu de masuri sistematizate sub forma unui plan de actiune si pregatirea climatului psihosocial în cazul în care decizia antreneaza schimbari radicale în activitatea agentilor economici;

6. evaluarea rezultatelor obtinute determina masura în care obiectivele fixate au fost îndeplinite si se stabilesc cauzele care au generat eventualele abateri.

Page 29: 1. Gest fin intr.ppt

Legatura dintre sistemul decizional si cel informational se poate prezenta astfel:

•la intrare, sistemul informational furnizeaza sistemului decizional datele de care acesta are nevoie si pe care le prelucreaza dându-le forma adecvata pentru a putea fi folosite în cadrul procesului decizional;

•datele, odata prelucrate si luata decizia, aceasta este preluata de catre sistemul informational si dirijata spre compartimentele unde ea trebuie sa ajunga pentru a putea fi pusa în practica;

•sistemul decizional necesita chiar în interiorul sau un circuit intermediar de informatii în conditiile în care firma este condusa prin intermediul managementului participativ.

Gestionarii întreprinderii pentru a fundamenta şi adopta decizia financiară trebuie să identifice precondiţiile ce vor determina realizarea deciziilor adoptate. Aceste precondiţii pot fi redate astfel:

1. Decalaj 2. Evaluarea impactului produs de decalaj

3.Motivarea înlăturării decalajului 4.Evaluarea accesului la resurse financiare

5.Fundamentarea şi adoptarea unei decizii.

Page 30: 1. Gest fin intr.ppt

Decizia financiară este hotărârea adoptată de organul de conducere din unităţi economice, departamente, ministere, primării etc. pe baza unei temeinice fundamentări şi motivări ştiinţifice, a cunoaşterii realităţilor financiare , cu privire la constituirea şi utilizarea optimă cu o eficienţă ridicată a resurselor financiare în vederea realizării obiectivelor programului economic şi a bugetului

Elaborarea şi adoptarea deciziei financiare presupune:-Cunoaşterea obiectivelor economice, sociale, financiare şi de credit

etc.-Analiza financiară informaţională-Stabilirea mai multor soluţii şi alegerea soluţiei optime, adică

adoptarea deciziei-Înfăptuirea decizieiAlegerea între două căi de finanţare impune examinarea indicatorilor

de rentabilitate, solvabilitate şi lichiditate, întrucăt dacă rentabilitatea scontată este superioară ratei dobânzii, este oportună apelarea la împrumuturi (creşte masei profitului şi randamentului capitalului propriu

Îndatorarea are influenţă pozitivă asupra solvabilităţii numai că, în cazul producerii unor pierderi, solvabilitatea se degradează mult mai repede. Finanţarea prin îndatorare are o influenţă pozitivă asupra lichidităţii, întrucât resursele împrumutate au termen limitat şi este necesar ca durata de folosire să nu depăşească scadenţa împrumuturilor.

Page 31: 1. Gest fin intr.ppt

În cazul în care întreprinderea investeşte în proiecte cu rentabilitate mai mică decît costul capitalului ea va fi sancţionată economic pe piaţă în felul următor:

Dacă întreprinderea se finanţează prin îndatorare ea va obţine pierderi contabile în măsura în care rezultatele financiare sunt mai mici decît cheltuielile financiare.

Dacă întreprinderea este finanţată din capital propriu, pierderile contabile se transmit asupra capitalului propriu micşorîndu-l, însă dacă întreprinderea investeşte în proiecte cu rentabilitate mai mare decît costul capitalului atunci ea nu va avea probleme cu suportarea cheltuielilor financiare şi se vor crea posibilităţi de creştere a volumului capitalului propriu.

Costul capitalului reprezintă un indicator de acceptare sau de respingere a unui proiect de investiţii respectiv a deciziei de investiri.

Decizia de finanţare reprezintă opţiunea întreprinderii de a-şi acoperi nevoile de finanţare a proiectelor avute în vedere prin fonduri proprii, împrumutate sau participaţie. Decizia de finanţare este proprie fiecărei întreprinderi şi fiecărui proiect în parte. Nu există o decizie optimă pentru toate întreprinderile indiferent de condiţie, de loc şi de timp. Adoptarea deciziei financiare înseamnă a opta între fondurile proprii şi creditele bancare în vederea finanţării unui proiect sau adoptarea unei anumite ponderi de fonduri proprii faţă de creditele bancare.

Page 32: 1. Gest fin intr.ppt

Actul deciziei de finanţare depinde de întreprindere, deoarece ea este cea mai interesată în folosirea cu eficienţă a fondurilor la dispoziţie şi obţinerea unor rezultate bune.

În acelaşi timp decizia de finanţare nu depinde exclusiv de întreprindere ci şi:

Pde bancă, de facilităţile pe care le poate obţine în negocierea creditelor

Pde acţionari şi de disponibilitatea lor pentru a subscrie la creşteri de capital

Pde riscul insolvabilităţii debitorului ce poate aduce după sine o pierdere a sumei împrumutate;

Pde riscul imobilizării în cazul în care debitorul nu respectă angajamentul achitării la scadenţă

Pde oferta pe piaţa capitalului de împrumut, Pde existenţa sau inexistenţa capitalurilor libere de atras. Dacă remuneraţia sau costul capitalului propriu şi a celui

împrumutat au o pondere mare în luarea deciziei de finanţare, atunci acest criteriu de rentabilitate a proiectului este hotărîtor.

Page 33: 1. Gest fin intr.ppt

Pentru a clarifica posibilitatea alegerii între două căi de finanţare se procedează la analiza indicatorilor de: rentabilitate, solvabilitatei, lichiditate.

Incidenţa lor asupra deciziei de finanţare se prezintă în felul următor:•dacă rentabilitatea este superioară ratei dobânzii – este oportună apelarea

la împrumuturi (îndatorarea contribuie la creşterea randamentului capitalului propriu şi profitului);

•decizia de finanţare prin îndatorare influenţează pozitiv asupra solvabilităţii, însă în cazul producerii unor pierderi solvabilitatea scade mult mai repede;

•finanţarea prin îndatorare are influenţă pozitivă şi asupra lichidităţii, însă este necesar ca durata de întrebuinţare a resurselor să nu depăşească scadenţa sumelor împrumutate

Decizia de autofinanţare. Autofinanţarea este principiul cel mai răspîndit şi arată că întreprinderile trebuie să-şi asigure dezvoltarea folosind rezultatele financiare pozitive obţinute în exerciţiile anterioare.

Autofinanţarea prezintă avantaje pentru întreprindere şi acţionari:•fiindcă pentru realizarea creşterii economice nu are nevoie să apeleze la

resurse externe sau la acţionari pentru a-i convinge să cumpere acţiuni sau să sporească valoarea nominală a acţiunilor şi nici să apeleze la piaţa financiară de capitaluri.

•acţionarii sunt avantajaţi deoarece fără nici un efort financiar din partea lor creşte valoarea bursieră a întreprinderii şi a acţiunilor pe care le deţin, adică creşte bogăţia acţionarilor.