1. Frontul Arctic

9
  1 FRONTUL ARCTIC Fronturile arctice sunt însoţite în principal de nebulozitate joasă şi în mai mică măsură de nebulozitate medie. Remarci comune În literatură, conceptul de front arctic are mai multe definiţii oarecum diferite. 1. În acord cu definiţia fronturilor, un front arctic este o limită dintre masele de aer polare şi arctice. 2. Un gradient de temperatură care se formează într-un strat subţire de deasupra limitei dintre gheaţă şi mare se poate dezvolta într-o structură frontală care este apoi numită front arctic. 3. Linii convective ataşate ciclonilor polari (front rece) şi virgulelor (coada acestora), au fost numite fronturi arctice. 4. Fronturi reci cu aer foarte rece în spate au fost numite fronturi arct ice. În acest studiu categoriile 3 şi 4 au fost omise şi "frontul rece arctic" se referă la tipurile 1 şi 2 care sunt numite "baroclin" şi respectiv "limită gheaţă/mare”. Structura norilor în imaginile de satelit Fronturile arctice se formează în regiunea arctică şi se mişcă spre sud în curgerile sudice. Când ating Europa nordică, ele s-au deplasat de obicei deasupra mării deschise şi s-a dezvoltat nebulozi tate convectivă. Aspectul unui front r ece arctic este cel al unui front rece cu extindere verticală redusă. Fronturile reci arctice sunt, de obicei, atât de departe la nord, încât doar imaginile Meteosat sunt inadecvate pentru a le recunoaşte. De asemenea, următoarele modele conceptuale pot arăta ca fronturile reci arctice: frontul rece polar, ciclonul polar şi virgula. Verificarea finală este cel mai bine făcută folosind o animaţie de imagini AVHRR cu ajutorul câmpurilor din modelele numerice. Fronturile arctice pot fi clasificate în două tipuri: 1. Fronturi barocline Aceste fronturi seamănă cu fronturile reci polare dar, de obicei, nu sunt atât de extinse.  Nebulozi tatea frontală devine mai conve ctivă cu timpul . 2. Fronturile limită gheaţă/mare

description

meteorologie

Transcript of 1. Frontul Arctic

  • 1

    FRONTUL ARCTIC Fronturile arctice sunt nsoite n principal de nebulozitate joas i n mai mic msur de nebulozitate medie. Remarci comune n literatur, conceptul de front arctic are mai multe definiii oarecum diferite. 1. n acord cu definiia fronturilor, un front arctic este o limit dintre masele de aer polare i arctice. 2. Un gradient de temperatur care se formeaz ntr-un strat subire de deasupra limitei dintre ghea i mare se poate dezvolta ntr-o structur frontal care este apoi numit front arctic. 3. Linii convective ataate ciclonilor polari (front rece) i virgulelor (coada acestora), au fost numite fronturi arctice. 4. Fronturi reci cu aer foarte rece n spate au fost numite fronturi arctice. n acest studiu categoriile 3 i 4 au fost omise i "frontul rece arctic" se refer la tipurile 1 i 2 care sunt numite "baroclin" i respectiv "limit ghea/mare. Structura norilor n imaginile de satelit Fronturile arctice se formeaz n regiunea arctic i se mic spre sud n curgerile sudice. Cnd ating Europa nordic, ele s-au deplasat de obicei deasupra mrii deschise i s-a dezvoltat nebulozitate convectiv. Aspectul unui front rece arctic este cel al unui front rece cu extindere vertical redus. Fronturile reci arctice sunt, de obicei, att de departe la nord, nct doar imaginile Meteosat sunt inadecvate pentru a le recunoate. De asemenea, urmtoarele modele conceptuale pot arta ca fronturile reci arctice: frontul rece polar, ciclonul polar i virgula. Verificarea final este cel mai bine fcut folosind o animaie de imagini AVHRR cu ajutorul cmpurilor din modelele numerice.

    Fronturile arctice pot fi clasificate n dou tipuri: 1. Fronturi barocline Aceste fronturi seamn cu fronturile reci polare dar, de obicei, nu sunt att de extinse. Nebulozitatea frontal devine mai convectiv cu timpul. 2. Fronturile limit ghea/mare

  • 2

    Aceste fronturi se formeaz deasupra limitei dintre ghea i mare i se deplaeaz ctre sud cu curgerea de baz. Este doar un front rece izolat. Adesea, acest tip este att de restrns i slab nct nu poate fi detectat n imaginile Meteosat n vapori. Aspectul n imaginile Meteosat band gri deschis la alb n imaginile n infrarou i vizibil; band gri deschis la gri n imaginile n vapori. 23 martie 2009/12.00 UTC - Imagine 23 martie 2009/12.00 UTC - Imagine Meteosat Meteosat 9 IR 10.8. Locaia frontului arctic 9 WV 6.2 este artat n imagine cu o linie frontal.

    23 martie 2009/12.00 UTC - Imagine 23 martie 2009/11.29 UTC - Imagine RGB Meteosat 9 VIS 0.6 NOAA 18 VIS 0.6 + VIS 0.9 + IR 10.9 Un alt exemplu de front arctic deasupra uscatului este artat dedesubt. Masa de aer arctic de deasupra prii de nord-vest a Rusiei poate fi vzut n temperaturile extrem de sczute la suprafa deasupra uscatului dar - spre deosebire de cazurile de pe mare - celulele convective sunt absente. Cea mai mare parte a nebulozitii asociate cu frontul arctic este constituit din nori cirrus subiri, nali artnd prezena unei zone barocline.

  • 3

    05 februarie 2009/09.00 UTC - Imagine 05 februarie 2009/09.00 UTC - Imagine Meteosat 9 IR 10.8. Locaia frontului arctic Meteosat 9 WV 6.2 este artat n imagine cu o linie frontal.

    05 februarie 2009/09.00 UTC - Imagine 05 februarie 2009/09.00 UTC - Imagine RGB Meteosat 9 VIS 0.6 Meteosat 9 HRV + HRV + IR 10.8 Caracteristici meteorologice i fizice Un front rece arctic este o limit dintre masele de aer arctic i polar. O mas de aer arctic se formeaz atunci cnd aerul de deasupra unei suprafee acoperite cu zpad sau ghea se rcete datorit nclzirii solare foarte slabe i emisiei puternice de cldur de la suprafa. n consecin, el se gsete doar deasupra gheurilor polare. Fronturile reci arctice ajung n Europa Nordic doar n timpul sezonului de iarn, din octombrie pn n martie. Poate fi afirmat c o mas de aer este arctic atunci cnd temperatura de la 850 hPa este de -18 grade sau mai mic. Valoarea corespunztoare pentru temperatura echivalent-potenial la 850 hPa depinde puin de umezeala masei de aer dar este, de obicei, n jur de -4 grade. Temperatura la 500 hPa este de -40 de grade sau mai mic. Folosind acest prag, imaginea de dedesubt arat poziia medie a masei de aer arctic n ianuarie.

  • 4

    Poziia medie a masei de aer arctic n ianuarie (1971 - 2000); albastru: temperaturi ntre 254 i 256K

    Se poate vedea clar c efectul curenilor marini calzi (n particular Curentul Golfului) mpinge aerul arctic pn la o medie de 75 grade latitudine nordic, n timp ce n zonele continentale reci din America de Nord i Siberia, masa de aer arctic se extinde chiar pn la 50 de grade latitudine nordic. Fronturile reci arctice sunt clasificate n dou categorii: 1. Frontul baroclin Se formeaz o und cu un front cald i un front rece ntr-o zon de gradient termic, nsoit de un jet arctic slab situat la 700-500 hPa. El se poate dezvolta ntr-o ocluzie sau poate disprea. Sistemele ajung n Europa Nordic ntr-o curgere rece astfel c frontul cald este foarte slab i dispare repede. n sistemele mature se formeaz adesea o ocluzie ndoit napoi. Cele mai multe fronturi arctice sunt de acest tip. Diferena dintre fronturile reci polare i arctice:

    Zonele frontale arctice sunt restricionate doar la troposfera joas; n cazul fronturilor arctice, tropopauza este mai nalt dect marginea de sus a frontului i, adesea, dificil de detectat; Deasupra fronturilor arctice nu exist jet la 300 hPa; n cazul fronturilor arctice, precipitaiile sunt doar sub form de ninsoare; Sistemele arctice oclud mai repede.

    2. Frontul de pe limita ghea/mare Frontul este format deasupra limitei dintre marea relativ cald i gheaa rece i este advectat ctre sud cu curgerea de baz. Este prezent doar un front rece. Celule convective de scar mic se formeaz imediat n spatele frontului.

  • 5

    Parametrii cheie Temperatura echivalent-potenial la 850 hPa Temperatura masei de aer din spatele unui front rece arctic este de -4 grade (269K) sau mai mic. Advecia de temperatur la 850 hPa Frontul rece arctic este parial sau n ntregime n advecie rece. nlimea geopotenialului la 700 hPa Exist un talveg la marginea de sus a zonei frontale arctice. Advecia de vorticitate pozitiv la 700 hPa Advecie de vorticitate pozitiv legat de talvegul de altitudine. Temperatura echivalent-potenial la 850 hPa 23 martie 2009/12.00 UTC - Imagine Meteosat VIS 0.6; magenta:temperatura echivalent-potenial la 850 hPa. Este artat locaia frontului arctic.

    Advecia de temperatur la 850 hPa 23 martie 2009/ 12.00 UTC - Imagine Meteosat VIS 0.6; rou ntrerupt: advecie rece la 850 hPa, rou continuu: advecie cald la 850 hPa

  • 6

    nlimea geopotenialului la 700 hPa 23 martie 2009/12.00 UTC - Imagine Meteosat VIS 0.6; rou: izohipsele la 700 hPa

    Advecia de vorticitate pozitiv la 700 hPa 23 martie 2009/12.00 UTC - Imagine Meteosat VIS 0.6; verde: advecie de vorticitate pozitiv la 700 hPa

    Aspectul tipic n seciunile verticale

    Izentropele O zon frontal restrns n troposfera joas. Tropopauza adesea neclar. Advecia de temperatur Advecie rece n zona frontal i n spatele acesteia. Divergena Convergen n zona frontal i divergen deasupra ei. Micarea vertical Micare ascendent n faa zonei frontale i descendent n spatele ei.

  • 7

    23 martie 2009/11.29 UTC Imagine RGB NOAA 18 VIS 0.6+ VIS 0.9+IR 10.9; este indicat poziia seciunii verticale

    Advecia de temperatur 23 martie 2009/12 UTC - Seciune vertical; negru: izentrope (temperatura echivalent-potenial), rou gros: advecie cald, rou subire: advecie rece

  • 8

    Divergena 23 martie 2009/12 UTC - Seciune vertical; negru: izentrope (temperatura echivalent-potenial), magenta gros: convergen, magenta subire: divergen

    Micarea vertical 23 martie 2009/12 UTC - Seciune vertical; negru: izentrope (temperatura echivalent- potenial), cyan gros: micare ascendent, cyan subire: micare descendent

  • 9

    Fenomene meteo Precipitaiile legate de fronturile reci arctice sunt doar sub form de ninsoare. Parametru Descriere Precipitaii Ninsori

    Averse de ninsoare Temperatur De obicei scade dup trecerea frontului

    Crete dup trecerea pe uscat Vnt Rotirea n sensul acelor de ceasornic la trecerea

    frontului Vnt n rafale n spatele frontului

    Alte informaii relevante Poate fi cea n faa frontului n apropierea limitei ghea-mare

    23 martie 2009/12.00 UTC - Imagine Meteosat VIS 0.6 - Fenomene meteo