1. Despre Transporturi

Click here to load reader

download 1. Despre Transporturi

of 28

  • date post

    06-Apr-2016
  • Category

    Documents

  • view

    242
  • download

    3

Embed Size (px)

description

Despre transporturi Traseul in plan - Drumuri - lucruTraseul in profil longitudinalTraseul in profil transversalTrasee - DrumuriTrasee - Autostrazi

Transcript of 1. Despre Transporturi

PowerPoint Presentation-*-
-*-
-*-
Transporturile în societatea actual
1.2. MODURI DE TRANSPORT
NOTIUNI DESPRE INGINERIA DE TRAFIC - Conf.dr.Ing.VALENTIN ANTON
-*-
Transporturile - reprezint ansamblul de mrfuri, persoane sau informaii care se deplaseaz împreun în condiii stabilite (ca traseu, mijloc, efectiv numeric). (Mic Dicionar Enciclopedic - 1972)
Ingineria - aplicarea cunotinelor tiinifice i matematice prin care proprietile materiei i sursele de energie din natur sunt fcute s fie folositoare omului in: structuri, maini, produse, sisteme si procese.
(Dicionar Webster’s New College - 1977)
Ingineria în transporturi - aplicarea cunotinelor tiinifice i matematice prin care propietile materiei i sursele de energie din natur sunt folosite pentru a deplasa persoane i bunuri într-o manier util societii.
(Introduction to Transportation Engineering and Planning – 1978)
Definitii -
-*-
Guvern, Administraie local
Juriti
este legat de transporturi
Ingineri proiectani pentru
Ingineri pentru organizarea transporturilor
Domenii de specializare necesare:
-*-
Stabilirea soluiilor alternative
Evaluarea soluiilor propuse
Definirea problemei transporturilor repreyinta o etap care implic mult resurse, prin care trebuie identificate toate aspectele si implicaiile generate de transporturi
Conditii si cerine pentru soluia de trasnport
tehnologiile folosite în transporturi sunt dependente de rezultatele cercetrilor tiinifice în domeniile care servesc transporturile. Ex: construcia de maini, industria materialelor de construcii, comunicaii, tehnologia informaiilor (IT)
Transporturile sunt generatoare de probleme i necesit eforturi susinute pentru limitarea i eliminarea noxelor produse de tehnologia transporturilor
Ex: transportul urban genereaza noxe i produce perturbri în viaa social a memebrilor comunitii.
Stabilirea soluiilor si alegerea soluiei
Stabilirea soluiei este o operaie în care colaboreaz specialiti din diferite domenii (ingineri, economiti, manageri, etc)
Stabilirea soluiilor este condiionat de limitari de timp, adesea, deciziile trebuie luate rapid
Stabilirea soluiilor este condiionat de constrângeri financiare (bugete reduse)
Implementarea i evaluarea necesit perseveren i consecven pentru cuantificarea tuturor efectelor generate de Transport. Efecetele sociale sunt foarte importante , adesea ele au impact economic important pe termen mediu sau lung
NOTIUNI DESPRE INGINERIA DE TRAFIC - Conf.dr.Ing.VALENTIN ANTON
-*-
-*-
*
-*-
Traficul rutier poate fi degajat prin dezvoltarea altor moduri de transport
Retelele de drumuri functioneaza nesatisfacator
In ariile dens populate este imposibil sa se construiasca infrastructuri noi de drumuri
PROBLEME ACTUALE
-*-
Este esential sa se construiasca linii noi de metrou in orase
Accidentele rutiere sunt inevitabile
Politica de transport este influentata de un puternic “lobby” de drumuri
PROBLEME ACTUALE
-*-
PROBLEME ACTUALE
-*-
*
Evolutia transportului de pasageri
Ultimele patru decade au fost marcate de o explozie in mobilitate a Europenilor.
Datorita faptului ca standardul de viata a crescut, au crescut si distantele pe care calatoresc.
Se remarca schimbarea stilului de viata este, in principal, datorata autoturismelor, care sunt acum accesibile marii majoritati a oamenilor.
Pe de alta parte statisticile arata ca numarul persoanelor care folosesc trenul, inter-city sau autobuze a crescut foarte putin.
Transportul aerian a cunoscut recent o crestere rapida, astfel incat transportul aerian in Europa a depasit transportul cu trenul nu numai in numarul de kilometrii calatoriti, dar mai ales in cifra de afaceri.
fig1 pag 314
-*-
EUROPA DE VEST SI STATELE UNITE ALE AMERICII
Estimarea limitei de saturatie
autoturisme particulare in Europa
Estimarea limitei de saturatie
autoturisme particulare in U.S.A.
Estimarea limitei de saturatie
total autoturisme in Europa
Estimarea limitei de saturatie
total autoturisme in SUA
Nr. auto / 1000 loc.
Limite de crestere
Dezvoltarea transportului auto si a drumurilor in Europa are cu un decalaj de 20 de ani, in raport cu Statele Unite. Aceasta situatie nu se va schimba in viitor, chiar daca nivelul numarului de vehicule are un nivel de saturatie mai mic in Europa. Decalajul se pastreaza datorita asezarilor urbane diferit concepute in cele doua continente.
Analiza cresterii parcului auto in Europa are doua aspecte importante:
1. Cresterea numarului de vehicule, in Europa. Aceasta este consecinta, pe de o parte, a faptului ca se tinde a avea doua sau mai multe autoturisme pe familie, reflectand schimbarea de atitudine vis-a-vis de autoturisme. Autoturismul devine, mai degraba, vehicule personal, decat vehicul pentru familie. Pe de alta parte, creste a numarului de vehicule comerciale, vehicule grele pentru marfuri.
2. Cresterea numarului de autovehicule va fi limitata in viitor. Se estimeaza saturarea nivelului parcului auto, care corespunde unei cresteri medii a numarului de vehicule de aproximativ 50 % in 20 de ani si chiar mai putin in unele tari. Cresterea numarului de vehicule, nu va determina sporiri semnificative ale volumelor de trafic, datorita faptului ca autoturismele aditionale sunt vehicule suplimentare care vor fi pe drumuri mai putin decat celelalte.
In vecinatatile urbane, vor fi mai multe vehicule in afara oraselor, ca urmare a descentarlizarii centrelor urbane moderne.
Volumele maxime de tarfic a fost deja atinsa in zonele urbane centrale dense. Cresterile de trafic pot fi controlabile atat timp cat investitile in drumuri si in managementul rutier sunt facute in conformitate cu necesitatile bbiective. A investi in drumuri, nu este egal cu, asa cum se spune cateodata, a arunca banii intr-un sac fara fund, ci a raspunde la necesitatile oamenilor si comunitatilor pe termen mediu si lung, intr-o maniera clara.
Chart1
1900
1900
1900
1900
1910
1910
1910
1910
1915
1915
1915
1915
1920
1920
1920
1920
1930
1930
1930
1930
1940
1940
1940
1940
1944
1944
1944
1944
1950
1950
1950
1950
1957
1957
1957
1957
1960
1960
1960
1960
1970
1970
1970
1970
1980
1980
1980
1980
1985
1985
1985
1985
1990
1990
1990
1990
2000
2000
2000
2000
-*-
1.5
2.9
2.8
2.8
3.1
3.1
3.3
3.6
3.4
3.6
3.2
3.9
Calatoriile zilnice
Statistic, media numarului de calatorii pe zi pe persoana arata mari similitudini in diferite tari din vestul Europei.
Calatoriile sunt legate de activitatile zilnice: munca, studii, cumparaturi, vizite, calatorii de placere, etc.
Acolo unde stilul de viata este identic, numarul de calatorii variaza relativ putin si poate creste in limite mici, in functie de posesorii de autoturisme.
Majoritatea calatoriilor sunt facute, utilizand mijloace proprii de transport:mers pe jos, biciclete si autoturisme.
In Statele Unite, autoturismul propriu este cel mai folosit mijloc de transport; mersul pe jos, bicicletele, transportul public reprezinta o mica parte a transportului, desi s-au luat in considerare numai ariile urbane.
Situatia este clar diferita in tari ca Turcia, unde stilul de viata este diferit si autoturismul nu este inca foarte raspandit.
Chart1
Turcia
Turcia
Turcia
Anglia
Anglia
Anglia
Germania
Germania
Germania
Austria
Austria
Austria
Franta
Franta
Franta
Finlanda
Finlanda
Finlanda
Elvetia
Elvetia
Elvetia
Olanda
Olanda
Olanda
Norvegia
Norvegia
Norvegia
Suedia
Suedia
Suedia
-*-
*
Deplasarea la locul de munca
In Europa exista similitudini in modul de a ajunge la locul de munca, desi exista diferente in sistemele de transport si in asezarea oraselor.
Dintre cei care utileaza mijloace motorizate de transport 80% folosesc autoturismele si numai 15% cei care folosesc transportul public.
Olanda este singura tara unde bicicletele sunt folosite intens pentru drumuri scurte inlocuind autoturismul si mai putin transportul public si mersul pe jos. Geografia specifica si asezarea oraselor din Olanda, explica aceasta exceptie.
In mediul urban numarul calatoriilor facute utilizand mijloacele publice de transport sunt mai ridicate.
Chart1
Chart2
Franta
Franta
Franta
Franta
Franta
Anglia
Anglia
Anglia
Anglia
Anglia
Germania
Germania
Germania
Germania
Germania
Italia
Italia
Italia
Italia
Italia
Olanda
Olanda
Olanda
Olanda
Olanda
Media
Media
Media
Media
Media
-*-
Minute
Timp consumat pentru deplasarea la locul de munca
Transportul persoanelor cu autoturismul se efectueaza de la “usa la usa”, fara timpi de asteptare si fara schimbarea mijlocul de transport. In acest mod de transport se realizeaza economie de timp in comparatie cu transportul in comun.
In medie, cei ce folosesc autoturismele ajung la locul de munca in 19 minute, spre deosebire de cei care folosesc mijloacele de transport in comun, care ajung in 38 de minute. Cand cei ce folosesc autorurismele sunt intrebati cat timp economisesc, acestia raspund in medie 49 de minute, ceea ce inseamna 30 de minute la ducere si 30 de minute la intoarcere, adica o ora pe zi.
Traseele parcurse cu autoturismul sunt de regula mai scurte decat cele cu mijloacele de transport in comun.
Pentru destinatii date, transportul cu autoturismul permite importante economii de timp “Timp Social Castigat”. Pe de alta parte, pentru o perioada de timp data, transportul cu autoturismul permite accesul la un numar substantial marit de destinatii si de asemenea, de activitati.
Se poate considera ca transportul cu autoturismul este un factor vital de calitate a vietii si a eficientei economice, fapt ce explica de ce este sustinut in toata Europa.
Timpul castigat prin folosirea autoturismului este un factor esential care este adesea uitat sau neglijat in planificarea transporturilor. Este important sa se evalueze toate consecintele, incluzand pe cele negative, inainte de a se lua in considerare masuri pentru reducerea folosirii autoturismelor. Decizia de reducere a folosirii autoturismelor este justificata numai in cazuri foarte limitate.
Chart2
Franta
Franta
Anglia
Anglia
Germania
Germania
Italia
Italia
Media
Media
Autoturism
-*-
Suprafata pe persoana
-*-
1 498 bilioane t-km
-*-
Acoperirea cheltuielilor de transport
Transporturile rutiere, cu numeroase taxe, aduc la buget sume mult mai mari, decat costurile lor.
Transporturile aeriene acopera toate costurile legate de business, incluzand taxele de aeroport si toate cheltuielile de control ale traficului aerian. Directivele Uniunii Europene interzic subventionarea acestora, cu exceptia unor cazuri exceptionale.
Transporturile pe calea ferata, cu incurajarea autoritatilor Comunitatii Europene, beneficiaza de subventii substantiale.
Chart1
-*-
ECU/1000 (t-km + pers-km)
*
Masurata in termeni de trafic ( tone - km, pers - km) investitiile in cai ferate prezinta o crestere permanenta in ultimii ani, in ciuda deficitului inregistrat in exploatare. Aceasta este consecinta politicilor promovate de guvernele europene si de Comunitatea Europeana ca si de autoritatile internationale pentru transportul pe cai ferate.
Chart1
1975
1975
10
17
8.5
17
7.5
18
7
16
1980
1980
7.5
18.5
7
19
6.5
20
6
19.5
1985
1985
5
19
5
19.2
5
20
1989
1989
Drumuri
-*-
“Efectul de granita” si reteaua rutiera
Cei care calatoresc de la Paris la Bruxelles intalnesc conditii variate de trafic pe durata calatoriilor.
Pentru cei care parasesc Parisul, traficul pe autostrada A1 ajunge la 165000 vehicule pe zi, fapt care-l face sa fie unul dintre cele mai circulate drumuri din Europa.
Dupa ce se trece de Roiissy-Charles-de-Gaulle Airport, traficul se stabilizeaza pentru mai mult de 120 km la aproximativ 50000 vehicule pe zi.
Totusi varful volumului de trafic este in Nordul Frantei, si nu in Belgia. Odata ce participantul la trafic trece de pe A1 pe A2, care merge mai departe in Belgia, si apoi la Bruxelles, traficul scade cu trei sferturi si autostrada este mai putin folosita. Fenomenul este apoi strict simetric pentru ultima parte a calatoriei.
Ceea ce este remarcabil, este faptul ca granita dintre Franta si Belgia este asezata intr-una dintre cele mai dens populate regiuni din Europa, si mai mult, cele doua parti sunt locuite in acelasi timp de aceeasi oameni, care vorbesc aceeasi limba, dar in doua tari diferite.
Chart1
-*-
1.4.1. COSTURI PENTRU EFECTUAREA TRANSPORTURILOR - mijloace de transport
1.4.2. COSTURI PENTRU CONSTRUCII I ÎNTREINERE - infrastructura
NOTIUNI DESPRE INGINERIA DE TRAFIC - Conf.dr.Ing.VALENTIN ANTON
-*-
COSTURI TOTALE = COSTURI FIXE + COSTURI VARIABILE (lei/km)
COSTURI FIXE CF [lei]
C2 - cheltuieli sociale pentru lucrtori:
concedii de odihn
asigurri de sntate
indemnizaii de deplasare
C4 - impozite
C6 - cheltuieli legate de uzura moral a mijloacelor de transport
C7 - cheltuieli pentru înnoirea parcului auto
C8 - beneficii
-*-
C’3 - cheltuieli pentru uzur pneuri
C’4 - cheltuieli pentru reparaii curente
C’5 - cheltuieli pentru reparaii capitale
OBSERVATII:
Reducerea cheltuielilor pt. combustibil (C’1) se poate face prin proiectarea raional a traseului.
Factori care influeneaz consumul de carburani:
elementele geometrice în plan Rmin
declivitatea în profilul în lung
starea sistemului rutier
Lungimea virtual “Lv” msoar aportul factorilor de influen a traseului asupra costurilor.
Lv = LR + LR x S kj LR - lungimea real
Kj - coeficient de influen > 1.00
Vm = vitez medie de parcurs
COSTURI TOTALE
-*-
Ponderea cheltuielilor pentru transporturi in U.S.A. (mijloace de transport)
Sursa: Edwin M. Cope si Laurence Liston, “a Disscussion of Gasoline Tax Rates and Gasoline Consumption” Proceedings, Highway Reserch Board, Washington, DC, Vol.40 ) p.65.
Chart1
Asigurare
2.54+ 1.72 1.45+
Costuri estimative pentru masini de pasageri* particulare si in regim de exploatare
1.29
1.08
0.19
0.18
0.7
0.1
Sheet2
Sheet3
-*-
VITEZA (mile pe ora)
COSTURI (CENTI /MILA)
(Sursa: Roy B. Sawhill, “Motor Transport Fuel Consumtion Rates, “Motor VehicleTime and
Fuel Consumtion, Bulletin 276, Highway Research Board, Washington, D.C)
Influeneaz declivitatea asupra consumului
-*-
Costuri suplimentare pentru opririle vehiculelor
Costul de transport include: benzina, pneuri, ulei, costuri de intretinere si reparatii
VITEZA (mile/ora)
Association Of State Highway Officials, Washington, D.C., 1960.)
Influena vitezei asupra consumului de carburant
16.unknown
-*-
- in ultimii ani se inregistreaza peste 40% din costuri
Componente ale procesului managerial de administrare:
Planificare
Proiectare
Executie
Intretinere
Costuri
Buget
*
1975
1980
1985
1989
0
2
4
6
8
10
12
14
16
18
20
Drumuri