1. · 2017-04-04 · 8. 9. Pentru o nava avand pescajul mediu ( in apa cu densitatea ) si toleranta...

1.

2.

3.

Pentru o nava avand pescajul prova corectat pescajul pupa corectat

si pescajul centru

pescajul de medie a mediilor are valoarea:

,80,12 mTpvcor

mTppcor 20,13

,12,13 mTc

MMT /'

1. 13,07 m; 2. 13,08 m; 3. 13,09 m; 4. 13,10 m.

Pentru o nava avand deplasamentul ( in apa cu densitatea

) si deplasamentul unitar TPC=24 t/cm, corectia de densitate a pescajului are valoarea:

tD 32800' 3

1 /013,1 mt

T

1. 0,134 m; 2. 0,164 m; 3. 0,136 m; 4. 0,138 m.

of 183

04.Sep.06file://C:\Documents and Settings\Oana&Nicu\Local Settings\Temp\cba4_24.htmlCreated with novaPDF Printer (www.novaPDF.com). Please register to remove this message.

http://www.novapdf.com

4.

5.

Pentru o nava avand deplasamentul ( in apa cu densitatea

) si deplasamentul unitar TPC=24 t/cm, corectia de densitate a pescajului are valoarea:

31 /013,1 mt

tD 28400'

D

1. 340,8 t; 2. 280,3 t; 3. 287,6 t; 4. 315,5 t.

Pentru o nava avand lungimea intre perpendiculare LIP = 120 m, asieta t = -0,8 m, deplasamentul unitar TPC = 54 t/cm si abscisa centrului de greutati al suprafetei de plutire = -0,5 m, corectia de asieta a deplasamentului are valoarea:

FX

D

1. 0,18 t; 2. 18 t; 3. 16,2 t; 4. 36 t.

of 183



6.

7.

Pentru o nava avand deplasamentul final si totalul greutatilor lichide

( inaintea inceperii incarcarii)

iar greutatea navei goale constanta navei K are valoarea:

tD f 600.34

tGl 800.12

,216550 tD

1. 25,745 t; 2. 12,945 t; 3. 290 t; 4. 145 t.

Pentru o nava avand deplasamentul final si totalul greutatilor lichide

( dupa terminarea descarcarii) iar

greutatea navei goale constanta navei K are valoarea:

tD f 25250

tGl 950

,241350 tD

1. 11,15 t; 2. 206,5 t; 3. 330 t; 4. 165 t.

of 183



8.

9.

Pentru o nava avand pescajul mediu ( in apa cu densitatea

) si toleranta de pescaj pentru apa dulce la intrarea in apa cu

densitatea pescajul mediu va avea valoarea:

mTm 4,53/005,1 mt

mT 2,0

3/020,1 mt mT

1. 5,28 m; 2. 5,52 m; 3. 5,73 m; 4. 5,07 m.

La o nava avand deplasamentul D = 8000 t, deplasarea unei greutati w =100 t pe o distanta d = 20 m va determina o deplasare a centrului de greutate al navei egala cu;

1GG

1. 4 m; 2. 2 m; 3. 0,25 m; 4. 0,50 m.

La o nava avand deplasamentul D = 5400 t, imbarcarea unei greutati w =400 t pe o distanta d = 50 m fata de centrul de greutate G va determina o deplasare a acestuia egala cu;

1GG

of 183



10.

11.

Maximizeaza

1. 3,70 m; 2. 0,5 m; 3. 0,75 m; 4. 4 m.

La o nava avand deplasamentul D = 6300 t si cota centrului de greutate KG = 6 m, descarcarea unei greutati w =300 t situate la 2 m deasupra chilei va determina o deplasare a centrului de greutate egala cu;

1GG

1. 0,2 m; 2. 0,19; 3. 0,25 m; 4. 0,50 m.

La o nava avand deplasamentul D = 8000 t si cota centrului de greutate KG = 7,5 m, dupa imbarcarea unei greutati intr-o pozitie situata la 5 m deasupra chilei) si

debarcarea unei greutati ( dintr-o pozitie situata la 6 m deasupra chilei) cota

centrului de greutate va fi egala cu:

tw 4001

tw 8002

1KG

of 183



12.

13.

1. 7,526m; 2. 7,150 m; 3. 7,250 m; 4. 7,350 m.

La o nava avand deplasamentul unitar TPC = 24 t/cm, pescajul prova si

pescajul pupa imbarcarea unei greutati w = 120 t pe verticala care trece prin centrul plutirii F va face ca valoarea pescajului mediu rezultat sa fie:

mTpv 8,4

,4,5 mTpp

mT

1. 5,1 m; 2. 5,15 m; 3. 5,20 m; 4. 5,25 m.

O nava cu lungimea LIP = 120 m are pescajul prova pescajul pupa

deplasamentul unitar TPC = 24 t/cm si momentul unitar de asieta MCT = 120 t cm ( centrul plutirii F se afla in planul cuplului maestru). Dupa imbarcarea unei greutati w = 120 t la o distanta d = 60 m spre prova fata de cuplul maestru, pescajele

rezultate si vor avea valorile:

,2,8 mTpv

,8,8 mT pp

pvT ppT

1.

of 183



14.

;85,8/25,8 mTmT pppv

2.


3.


4.


O nava cu lungimea LIP = 100 m are pescajul prova pescajul pupa

deplasamentul unitar TPC = 20t/cm si momentul unitar de asieta MCT = 120 t cm ( centrul plutirii F se afla la 5 m spre pupa fata de cuplul maestru). Dupa imbarcarea unei greutati w = 200 t la o distanta d = 20 m spre pupa fata de cuplul maestru, pescajele rezultate si vor avea valorile:

,7mTpv

,5,7 mTpp

pvT ppT

1.

;64,7/0,7 mTmT pppv

2.

of 183



15.

16.


3.


4.

.70,7/98,6 mTmT pppv

O nava are pescajul prova pescajul

pupa si momentul unitar de asieta

MCT = 160 t cm. Ce cantitate de balast trebuie imbarcata intr-un tanc avand centrul de greutate la 50 m spre prova fata de centrul plutirii F, pentru a aduce nava la o asieta apupata t = 0,3 m?:

,7mTpv

mTpp 8

1. 1000 t; 2. 250t; 3. 256 t; 4. 640 t.

of 183



17.

18.

O nava are pescajul prova pescajul

pupa si momentul unitar de asieta

MCT = 160 t cm. Ce cantitate de balast trebuie imbarcata intr-un tanc avand centrul de greutate la 80 m spre prova fata de centrul plutirii F, pentru a aduce nava pe chila dreapta?:

,6mTpv

mTpp 5,7

1. 300 t; 2. 800 t; 3. 750 t; 4. 250 t.

O nava are pescajul mediu ( in

apa cu densitatea ) si

toleranta de pescaj pentru apa dulce care va fi valoarea pescajului

mediu la trecerea in apa cu densitatea

?:

mTm 4,63/012,1 mt

.25,0 mT

mT

3/020,1 mt

1. 6,12 m; 2. 6,24 m; 3. 6,30 m; 4. 6,32 m.

of 183



19.

20.

O nava are pescajul de vara si toleranta de pescaj pentru apa dulce

Care va fi pescajul pana la care poate incarca nava intr-un port fluvial avand densitatea apei ?:

mTv 50,8

.18,0 mT

3/005,1 mt

1. 8,60 m; 2. 8,64 m; 3. 8,58 m; 4. 8,52 m.

La o nava avand deplasamentul D= 9000 t deplasarea unei greutati w = 240 t pe o distanta d = 15 m va determina o deplasare a centrului de greutate al navei egala cu:

1GG

1. 0,5 m; 2. 0,8 m; 3. 0,6 m; 4. 0,4 m.

La o nava avand deplasamentul D=8500 t, imbarcarea unei greutati w = 250 t la o distanta d= 60 m fata de centru de greutate G va determina o deplasare a acestuia egala cu:

1GG

1. 1,71 m;

of 183



21.

22.

23.

2. 1,76 m; 3. 1,81 m; 4. 1,86 m.

La o nava avand deplasamentul D=6300 t, imbarcarea unei greutati w = 300 t la o distanta d= 40 m fata de centru de greutate G va determina o deplasare a acestuia egala cu:

1GG

1. 1,9 m; 2. 2,0 m; 3. 2,1 m; 4. 2,2 m.

La o nava avand deplasamentul D=8400 t, si cota centrului de greutate KG = 6,5 m. Care va fi valoarea centrului de greutate dupa descarcarea unei greutati w = 250 t situate la 2 m deasupra chilei?:

1KG

1. 6,63 m; 2. 6,50 m; 3. 6,45 m; 4. 6,36 m.

of 183



24.

25.

O nava are deplasamentul D = 7800 t si cota centrului de greutate KG = 4,5 m. Care va fi valoarea cotei centrului de greutate dupa deplasarea unui colet cu greutatea w = 500 t, din magazia inferioara in corridor, pe o distanta verticala de 5,8 m?:

1KG

1. 4,90 m; 2. 4,87 m; 3. 4,51 m; 4. 4,12 m.

Un colet cu greutatea w = 250 t este imbarcat pe o nava la 5 m deasupra centrului de greutate al acesteia. Inaintea imbarcarii coletului cota centrului de greutate al navei KG = 6,5 m, iar dupa imbarcarea coletului deplasamentul navei D = 5500 t. Care va fi valoarea cotei centrului de greutate dupa imbarcarea coletului?:

1KG

1. 6,85 m; 2. 6,61 m; 3. 6,73 m; 4. 6,75 m;

of 183



26.

27.

O nava are deplasamentul D = 4800 t si cota centrului de greutate KG = 5,2. Care va fi valoarea cotei centrului de greutate al navei

incarcarea unui lot de marfa avand greutatea w = 850 t ( cota centrului de greutate al lotului de marfa este situate la 2, 5 m deasupra chilei) ?:

1KG

1. 4,67 m; 2. 4,72 m; 3. 4,75 m; 4. 4,79 m.

O nava are deplasamentul D= 8750 t si cota centrului de greutate KG=6,8 m. Care va fi valoarea cotei centrului de greutate al navei

dupa presarea unui tanc de balast gol din dublu fund, avand capacitatea totala de 240 t ( centrul de greutate al tancului se afla la 0,75 m deasupra chilei) ?:

1KG

1. 6,64 m; 2. 6,46 m; 3. 6,80 m; 4. 6,72 m.

of 183



28.

29.

O nava pleaca din port cu un deplasament D= 7500 t si cota centrului de greutate KG = 6,2 m. Pe timpul marsului consuma 150 t combustibil ( dintr-un tanc avand cota centrului de greutate situate la 0,6 m deasupra chilei), 50 t apa dulce ( dintr-un tanc avand cota centrului de greutate situate la 8,5 m deasupra chilei) si 40 t provizii ( dintr-un compartiment avand cota centrului de greutate situata la 10 m deasupra chilei). Care va fi cota centrului de greutate al navei

la sosirea in portul de destinatie?: 1KG

1. 6,08 m; 2. 6,28 m; 3. 6,30 m; 4. 6,26 m.

O nava are bordul libet de vara

pescajul de vara deplasamentul D = 8500 t si deplasamentul unitar TPC = 14 t/cm. Care va fi valoarea bordului liber in apa dulce la tropice

,2,2 mFv

,4,8 mTv

:?DTF

1. 1,853 m; 2. 1,860 m; 3. 1,870 m; 4. 1,873 m.

of 183



30.

31.Conditiile tehnice-constructive si de dotare a navelor maritime sunt reglementate de :

O nava are pescajul prova

pescajul pupa si deplasamentul unitar TPC = 30 T/CM. Care va fi valoarea pescajului mediu dupa imbarcarea la bord a unei greutati w = 480 t ?

,4,6 mTpv

mTpp 8,6

mT

1. 6,72 m; 2. 6,76 m; 3. 6,74 m; 4. 6,70 m.

O nava are pescajul prova

pescajul pupa si momentul unitar de asieta MCT = 150 t cm. Ce cantitate de apa de mare trebuie debalastata dintr-un tanc avand centrul de greutate la 75 m spre prova nava pe chila dreapta?:

,5,6 mTpv

mTpp 6

1. 200 t; 2. 150 t; 3. 100 t; 4. 75 t.

1. Conventia STCW 78/95; 2. Conventia internationala pentru ocrotirea vietii umane pe mare (SOLAS); 3. Codul ISM; 4. Codul IMDG.

of 183



32.Deplasamentul navei reprezinta:

33.Deplasamentul navei goale este:

34.Deplasamentul de plina incarcare corespunde :

35.Deadweightul caracterizeaza :

36.Deadweightul brut al navei este :

1. volumul de apa deslocuit de carena navei; 2. masa incarcaturii de la bord; 3. volumul total ocupat de marfa; 4. masa volumului de apa deslocuit de nava.

1. o marime variabila; 2. o valoare de referinta; 3. o marime constanta data de santierul constructor; 4. volumul destinat marfii.

1. liniei de plutire in apa dulce, la tropice; 2. liniei de plutire in apa dulce; 3. liniei de plutire de vara, in apa sarata; 4. liniei de plutire in apa sarata, la tropice.

1. balastul permanent al navei; 2. constanta navei; 3. greutatea navei goale; 4. capacitatea de incarcare.

1. spatiul destinat marfii; 2. o marime variabila;

of 183



37.Deadweightul net al navei este:

38.Tonajul navei reprezinta :

39.O tona registru este egala cu :

40.Conventia internationala asupra liniilor de incarcare nu se aplica navelor :

41.Marca de bord liber include :

3. capacitatea totala de incarcare a navei; 4. suma greutatilor constante de la bord.

1. o marime constanta; 2. spatiul destinat marfii; 3. suma greutatilor variabile de la bord; 4. capacitatea utila de incarcare a navei.

1. masa navei, la un moment dat, pe timpul exploatarii; 2. suma greutatilor imbarcate la bord; 3. volumul total al spatiilor interioare; 4. diferenta dintre deplasamentul de plina incarcare si greutatea navei goale.

1. 1000 kg; 2. 100 pc; 3. 907 kg; 4. 1016 kg.

1. cu lungime mai mare de 24 m; 2. cu TRB mai mare de 150 TR; 3. cu DWB mai mic de 300 TDW; 4. de pescuit.

of 183



42.Traversa discului Plimsoll corespunde :

43.Bordul liber reprezinta :

44.Bordul liber de vara se calculeaza in functie de :

45.Bordul liber la tropice este egal cu :

1. discul Plimsoll; 2. scarile de pescaj; 3. marca de tonaj; 4. deplasamentul unitar.

1. liniei de incarcare in apa dulce; 2. liniei de incarcare la tropice; 3. liniei de incarcare de vara; 4. liniei de incarcare de iarna.

1. rezerva de flotabilitate a navei; 2. opera vie; 3. opera moarta; 4. bordul ridicat.

1. latimea navei; 2. volumul de carena; 3. lungimea navei; 4. inaltimea de constructie.

1.

VV TF481

of 183



46.Bordul liber de iarna este egal cu:

47.Bordul liber de iarna in Atlanticul de Nord este egal cu:

2.

TPCFV 361

3.

VV TF361

4.

TPCFV 481

1.

VV TF481

2.

TPCFV 361

3.

TPCFV 361

4.

VV TF481

of 183



48.Bordul liber in apa dulce este egal cu:

1.

);100(50 mLmmFI

2.

(L<100m)

IF

3.

);100( mLFI

4.

).100(50 mLmmFI

1.

TPCDFV 36

2.

TPCDFV 40

3.

TPCDFV 48

4.

of 183



49.Bordul liber in apa dulce, la tropice, este egal cu:

50.Toleranta de pescaj pentru apa dulce se calculeaza cu relatia:

TPCDFV 36

1.

;40TPC

DFV

2.

;40TPC

DFT

3.

;40TPC

DFV

4.

TPCDFT 40

1.

;DV FF

2.

;IV TT

of 183



51.Marca de tonaj include:

52.Marca de tonaj a fost introdusa de :

53.Volumul total al spatiilor permanent inchse ale navei reprezinta :

54.Volumul spatiilor inchise de la bordul navei, destinat incarcarii marfurilor si/sau cazarii pasagerilor, reperezinta :

3.

;DT FF

4.

.VT TT

1. discul Plimsoll; 2. linia de incarcare de iarna; 3. linia de incarcare de vara, la tropice; 4. un triunghi echilateral cu latura de 300 mm.

1. Conventia internationala asupra liniilor de incarcare (LL); 2. Regulamentul pentru masuratorile de tonaj (UK); 3. Lloyd's Register of Shipping; 4. Registrul Naval Roman.

1. tonajul navei; 2. tonajul registru net; 3. tonajul registru brut; 4. opera vie.

1. tonajul navei;

of 183



55.Aptitudinea navei si a echipajului sau de a efectua un voiaj in siguranta, din toate punctele de vedere, pentru nava insasi, pentru echipaj si incarcatura, reprezinta :

56.Totalitatea cunostintelor de ordin aplicativ si a deprinderilor practice necesare conducerii navei in siguranta, in orice conditii de vreme, reprezinta :

57.Formula care exprima relatia dintre deplasamentul navei si volumul de apa deslocuit de carena navei este :

2. tonajul registru net; 3. tonajul registru brut; 4. opera moarta.

1. o calitate nautica; 2. buna practica marinareasca; 3. buna stare de navigabilitate; 4. personalitatea navei.

1. calitatile nautice ale navei; 2. buna practica marinareasca; 3. buna stare de navigabilitate; 4. personalitatea navei.

1.

VD

2.

D =

V

3.

of 183



58.Diferenta dintre deplasamentul de plina incarcare si greutatea navei goale reprezinta :

59.Diferenta dintre deadweightul brut al navei si totalitatea greutatilor de la bord (care nu constituie marfa) reprezinta :

60.Institutiile organizate in scopul supravegherii constructiei si exploatarii navelor, capabile sa emita certificate care sa confirme buna stare tehnica, sunt :

61.O tona metrica are :

D = V( 2 - 1)

4.

D =

2

1

V

1. tonajul navei; 2. deadweightul net; 3. deadweightul brut; 4. tonajul registru brut.

1. tonajul navei; 2. tonajul registru brut; 3. tonajul registru net; 4. deadweightul net.

1. societati de asigurare; 2. registre de clasificare; 3. societati de navigatie; 4. santiere navale.

of 183



62.O tona lunga are :

63.O tona scurta are :

64.O tona deadweight are :

65.O tona registru are ;

1. 100 pc; 2. 907 kg 3. 1000 kg; 4. 1016 kg.

1. 100 pc; 2. 907 kg; 3. 1000 kg; 4. 1016 kg.

1. 100 pc; 2. 907 kg; 3. 1000 kg; 4. 1016 kg.

1. 100 pc; 2. 907 kg; 3. 1000 kg; 4. 1016 kg.

1. 1000 m cubi; 2. 1000 kg; 3. 2,83 m cubi; 4. 1016 kg.

of 183



66.Un metru cub are :

67.Rezerva de flotabilitate a navei este determinata de :

68.Linia puntii de bord liber se materializeaza printr-o banda metalica orizontala, aplicata pe bordajul navei, avand dimensiunile :

69.Discul de bord liber (discul Plimssol) se materializeaza printr-un inel metalic, aplicat pe bordajul navei, avand :

70.Discul de bord liber (discul Plimssol) este traversat orizontal de o banda metalica, avand dimensiunile ;

1. 35,3 picioare cubice; 2. 100 picioare cubice; 3. 28,3 picioare cubice; 4. 50 picioare cubice.

1. latimea navei; 2. inaltimea de constructie; 3. inaltimea de bord liber; 4. perioada de ruliu.

1. 250 x 25 mm; 2. 300 x 25 mm; 3. 250 x 30 mm; 4. 300 x 30 mm.

1. diametrul exterior 300 mm si diametrul interior 250 mm; 2. diametrul exterior 250 mm si diametrul interior 230 mm; 3. diametrul exterior 450 mm si diametrul interior 300 mm; 4. diametrul exterior 540 mm si diametrul interior 450 mm.

of 183



71.Scara liniilor de incarcare (a marcii de bord liber) se materializeaza printr-o banda metalica verticala, cu ramnificatii orizontale, dispusa fata de centrul discului Plimssol :

72.Liniile de incarcare ale marcii de bord liber se materializeaza prin benzi metalice orizontale, avand dimensiunile :

73.Liniile de incarcare ale marcii de bord liber, pentru apa de mare, sunt orientate spre :

74.Liniile de incarcare ale marcii de bord liber, pentru apa dulce, sunt orientate spre :

1. 540 x 25 mm; 2. 450 x 25 mm; 3. 540 x 30 mm; 4. 450 x 30 mm.

1. la 450 mm spre prova; 2. la 450 mm spre pupa; 3. la 540 mm spre prova; 4. la 540 mm spre pupa.

1. 300 x 30 mm; 2. 230 x 25 mm; 3. 300 x 25 mm; 4. 230 x 30 mm.

1. prova navei; 2. pupa navei; 3. linia puntii de bord liber; 4. cuplul maestru.

1. prova navei; 2. pupa navei;

of 183



75.Linia de incarcare a marcii de tonaj, pentru apa de mare, se materializeaza printr-o banda metalica avand dimensiunile :

76.Linia de incarcare a marcii de tonaj, pentru apa dulce, se materializeaza printr-o banda metalica avand dimensiunile :

77.Pregatirea magaziilor pentru incarcare presupune :

78.Fardajul magaziilor are rol in :

3. linia puntii de bord liber; 4. cuplul maestru.

1. 230 x 25 mm; 2. 250 x 30 mm; 3. 380 x 25 mm; 4. 450 x 30 mm.

1. 450 x 30 mm; 2. 300 x 25 mm; 3. 250 x 30 mm; 4. 230 x 25 mm.

1. curatarea tancurilor de balast; 2. balastarea tancurilor din dublu fund; 3. indepartarea fardajului; 4. indepartarea mirosurilor remanente.

1. prevenirea contactului marfurilor cu peretii metalici ai navei; 2. arimarea marfurilor; 3. amarajul marfurilor; 4. separatia marfurilor.

of 183



79.Indicele de stivuire reprezinta :

80.Volumul specific al marfii reprezinta :

81.Volumul specific al navei reprezinta :

82.Indicele ideal de stivuire satisface :

83.Pregatirea navei, corespunzator marfurilor ce urmeaza a fi incarcate si rutei de navigatie, contribuie la :

1. masa unitatii de volum al marfii; 2. raportul dintre volumul magaziilor navei si volumul marfii; 3. volumul unitatii de masa a marfii; 4. raportul dintre deadweightul net si greutatea marfii;

1. raportul dintre volumul total al magaziilor navei si volumul marfii incarcate; 2. suma dintre indicele de stivuire si spatiul mort aferent; 3. volumul ocupat de o tona metrica de marfa; 4. volumul ocupat de o tona lunga de marfa.

1. raportul dintre deadweightul net si volumul magaziilor navei; 2. volumul net destinat incarcarii marfurilor; 3. raportul dintre volumul magaziilor si deadweightul net al navei; 4. diferenta dintre tonajul registru brut si tonajul registru net al navei.

1. nescufundabilitatea navei; 2. capacitatea de balastare a navei; 3. tonajul navei; 4. capacitatea de incarcare a navei.

1. eficienta transportului; 2. atestarea bunei stari de navigabilitate;

of 183



84.Operatiunea de pregatire a navei pentru incarcare si transport depinde, in cea mai mare masura, de :

85.Pregatirea magaziilor pentru incarcare si transport presupune:



88.In caz de infestare puternica cu razatoare se recomanda deratizarea navei :

3. reducerea timpului de stationare sub operatiuni; 4. marirea vitezei de operare a marfurilor.

1. ruta de navigatie; 2. tipul navei; 3. natura marfurilor ce urmeaza a fi incarcate; 4. numarul porturilor de operare.

1. curatarea santinelor; 2. curatarea tancurilor de balast; 3. presarea tancurilor din dublu fund; 4. indepartarea fardajului.

1. indepartarea fardajului; 2. maturarea magaziilor si indepartatea rezidurilor de la marfurile transportate anterior; 3. curatarea tancurilor de balast; 4. presarea tancurilor din dublu fund.

1. presarea tancurilor din dublu fund; 2. curatarea tancurilor de balast; 3. fardarea peretilor si a paiolului, corespunzator naturii marfurilor; 4. inchiderea clapetilor de ventilatie.

of 183



89.Tipul materialelor de amaraj precum si cantitatea acestora sunt dictate, in principal, de :

90.Buna stare de functionare a instalatiilor de incarcare/descarcare de la bordul navelor se atesta prin :

91.Cartea instalatiei de ridicat marfuri este eliberata si vizata periodic de :

92.In cazul operarii marfurilor cu instalatia de incarcare/descarcare a navei, proba instalatiei in functionare trebuie efectuata :

1. cu momeli; 2. cu capcane; 3. prin fumigare; 4. deratizarea prin metodele mentionate nu este recomandabila.

1. politica companiei; 2. natura marfurilor; 3. ruta de navigatie; 4. timpul de stationare sub operatiuni.

1. certificatul de clasa; 2. certificatul de siguranta a echipamentului; 3. certificatul de siguranta a constructiei; 4. cartea instalatiei de ridicat marfuri.

1. santierul constructor; 2. registrul de clasificare; 3. societatea de asigurare; 4. compania de navigatie.

1. zilnic; 2. saptamanal;

of 183



93.Testarea etanseitatii capacelor gurilor de magazie, cu manica de incendiu sub presiune, trebuie efectuata :

94.Toate operatiunile legate de asigurarea etanseitatii capacelor gurilor de magazie trebuie intregistrate in :

95.Buna conservare a produselor alimentare in vrac, pe timpul transportului maritim, se realizeaza prin :

96.Se interzice ventilatia magaziilor navei, pe timpul transportului, atunci cand :

3. inaintea inceperii fiecarei etape de operare; 4. proba instalatiei in functiune nu este obligatorie.

1. numai la iesirea din santier; 2. numai pe timpul inspectiilor registrului de clasificare; 3. numai pe timpul expertizelor P&I; 4. ori de cate ori este nevoie.

1. planul de intretinere a navei; 2. jurnalul de bord; 3. jurnalul de masini; 4. inregistrarea acestor operatiuni nu este necesara.

1. separarea loturilor de marfa; 2. ventilatie eficienta; 3. reducerea perioadei de ruliu; 4. conservarea acestor marfuri nu implica actiuni deosebite.

1. temperatura marfurilor incarcate este mai mare decat temperatura aerului atmosferic; 2. nava imbarca apa pe punte; 3. nava traverseaza un curent marin cald;

of 183



97.Se interzice ventilatia magaziilor navei, pe timpul transportului, atunci cand :

98.Ventilatoarele navelor cargou realizeaza, in medie, pentru fiecare magazie de marfa :

99.Marfurile generale sunt receptionate la bord (cantitativ si calitativ) pe baza :

100.Marfurile generale ambalate se verifica la incarcare dupa :

101.Coletele de marfuri generale care au marcajul necorespunzator sau sters se incarca :

4. ventilatia marfurilor nu depinde de factorii de mediu exterior.

1. temperatura marfurilor incarcate este mai mica decat temperatura aerului atmosferic; 2. nava traverseaza un curent marin cald; 3. se naviga cu val de pupa; 4. ventilatia marfurilor nu depinde de factorii de mediu exterior.

1. 2 schimburi de aer pe ora; 2. 4 schimburi de aer pe ora; 3. 8 schimburi de aer pe ora; 4. 12 schimburi de aer pe ora.

1. fisei de securitate; 2. ordinului de imbarcare; 3. listei de incarcare; 4. cargo-planului.

1. greutatea coletelor; 2. volumul coletelor; 3. continutul coletelor; 4. numarul si marcajul coletelor.

of 183



102.Printr-o separare eficienta a loturilor de marfa incarcate se urmareste :

103.Conservarea marfurilor pe timpul transportului presupune:

104.Prin amarajul marfurilor se urmareste:

105.Prin intocmirea corecta a cargo-planului se urmareste :

1. separat de coletele marcate corespunzator; 2. la terminarea operarii; 3. numai cu scrisoare de garantie; 4. coletele cu marcaj necorespunzator sau sters vor fi respinse la incarcare.

1. evitarea manipularilor suplimentare de marfuri, in contul navei; 2. conservarea marfurilor pe timpul transportului; 3. reducerea materialelor de amaraj; 4. reducerea timpului de stationare a navei.

1. separarea eficienta a loturilor; 2. ventilatia corespunzatoare a magaziilor; 3. presarea tancurilor din dublu fund; 4. respectarea ordinii de consum al lichidelor la bord.

1. arimarea corespunzatoare; 2. reducerea inaltimii metacentrice; 3. excluderea deplasarii marfurilor pe timpul transportului; 4. ventilatia eficienta.

1. economia de combustibil; 2. o buna stabilitate si o asieta corespunzatoare; 3. ordinea de consum al lichidelor la bord; 4. amplasarea greutatilor in planul neutru.

of 183



106.Prin intocmirea cargo-planului se urmareste :

107.Prin intocmirea cargo-planului se urmareste :

108.Prin intocmirea corecta a cargo-planului se asigura :


110.Cargo-planul se intocmeste pe baza :

1. excluderea manevrelor suplimentare de marfa; 2. amplasarea greutatilor deasupra planului neutru; 3. o cantitate maxima de balast permanent; 4. micsorarea deplasamentului navei goale.

1. mentinerea constantei navei; 2. scurtarea duratei marsului navei; 3. pierderea minima de spatiu prin stivuire; 4. cresterea efectului suprafetelor libere lichide.

1. un numar minim de guri de magazii la operare; 2. o stabilitate longitudinala negativa; 3. o constanta minima; 4. un numar maxim de guri de magazii la operare.

1. distributia uniforma a marfurilor la bord; 2. cresterea deplasamentului navei goale; 3. imbunatatirea indicatorului tona x mila; 4. o cantitate minima de balast permanent.

1. ordinului de mars; 2. conosamentului;

of 183




112.Prin intocmirea corecta a cargo planului se urmareste :

113.Intocmirea cargo-planului este sarcina si responsabilitatea :

114.Repartizarea marfurilor la bord pe magazii, loturi de marfa si porturi de descarcare, este data de :

115.Cargo-planul initial sta la baza :

3. listei de incarcare; 4. contractului de navlosire si transport.

1. amplasarea greutatilor in planul neutru; 2. protejarea marfurilor, avand in vedere compatibilitatea lor reciproca; 3. o cantitate minima de balast permanent; 4. reducerea deplasamentului navei goale.

1. amplasarea greutatilor incarcate deasupra planului neutru; 2. mentinerea constantei navei; 3. reducerea la minimul necesar a materialelor de separatie si de amaraj; 4. o cantitate minima de balast permanent.

1. incarcatorului navei; 2. comandantului navei; 3. companiei de stivatori; 4. superintendentului navei.

1. lista de incarcare; 2. avizul de angajament; 3. ordinul de imbarcare; 4. cargo-plan.

of 183



116.La navele de marfuri generale, cargo-planul se prezinta ca o sectiune a navei in plan :

117.La navele care transporta marfuri solide in vrac, cargo-planul se prezinta ca o sectiune a navei in plan :

118.La navele care transporta marfuri lichide in vrac, cargo-planul se prezinta ca o sectiune a navei in plan :

119.Precizia calculului de stabilitate si asieta depinde de :

1. calcului de stabilitate si asieta; 2. angajarii navei; 3. calculului de eficienta a navei; 4. contractului de navlosire si transport.

1. transversal; 2. orizontal; 3. vertical; 4. longitudinal-diametral.

1. longitudinal-diametral; 2. transversal; 3. orizontal; 4. vertical.

1. transvresal; 2. orizontal; 3. vertical; 4. longitudinal-diametral.

1. natura marfurilor incrcate; 2. cantitatea de materiale de separatie si amaraj;

of 183



120.Ordinul de imbarcare este intocmit de :

121.Ordinul de imbarcare este un document de baza pentru :

122.Prin stabilitate se intelege :

123.Cota metacentrului transversal se poate calcula:


3. precizia intocmirii cargo-planului final; 4. experienta stivatorilor.

1. comandantul navei; 2. armatorul navei; 3. incarcatorul navei; 4. compania de stivatori.

1. intocmirea cargo-planului final; 2. angajarea navei; 3. acceptarea navei la incarcare; 4. evidenta echipajului.

1. o masura constructiva; 2. o calitate nautica; 3. o buna practica marinareasca; 4. o buna stare de navigabilitate.

1. cu "Diagrama pentru cota metacentrului transversal"; 2. cu "Scala de incarcare"; 3. cu "Diagrama Bonjean"; 4. prin integrare.

of 183




126.Inaltimea metacentrica transversala se calculeaza cu relatia :

127.Echilibrul stabil al navei este caracterizat de :

128.Echilibrul instabil al navei este caracterizat de :

1. cu "Diagrama curbelor de carene drepte"; 2. cu "Diagrama de asieta"; 3. prin derivare; 4. cu ajutorul coeficientului de stabilitate.

1. din inaltimea de constructie a navei; 2. din valoarea bordului liber; 3. din valoarea momentului de redresare; 4. cu formule empirice.

1. GM = KG + KB; 2. GM = BM + KB; 3. GM = KG - KB; 4. GM = KM - KG.

1. inaltime metacentrica pozitiva; 2. inaltime metacentrica nula; 3. inaltime metacentrica negativa; 4. inaltime metacentrica insuficienta.

1. inaltime metacentrica pozitiva; 2. inaltime metacentrica nula; 3. inaltime metacentrica negativa; 4. inaltime metacentrica suficienta.

of 183



129.Echilibrul indiferent al navei este caracterizat de :

130.Canarisirea navei este :

131.Constanta navei reprezinta :

132.Prin testul de stabilitate se intelege :

133.Asieta navei este :

1. inaltime metacentrica pozitiva; 2. inaltime metacentrica nula; 3. inaltime metacentrica negativa; 4. inaltime metacentrica suficienta.

1. o stare de incarcare; 2. o stare de inclinare longitudinala; 3. materializarea diferentei dintre pescajele citite in borduri, la centrul navei; 4. materializarea diferentei dintre pescajele prova si pupa.

1. masa navei goale; 2. cantitatea de balast permanent; 3. diferenta dintre masa navei goale la un moment dat pe timpul exploatarii si masa initiala

a navei goale;

4. cantitatea de reziduri din tancurile navei.

1. verificarea stabilitatii initiale a navei incarcate; 2. determinarea pe cale experimentala a inaltimii metacentrice initiale si a coordonatelor

centrului de greutate pentru nava goala;

3. determinarea inaltimii metacentrice functie de perioada de ruliu; 4. navigatia cu ruliu fortat.

of 183



134.Prin afundare pe unitate se intelege :

135.Prin moment unitar de asieta se intelege :

136.Prin pantocarena se intelege :

137.Rezerva de stabilitate dinamica este reprezentata de :

1. o stare de inclinare transversala; 2. o stare de incarcare; 3. materializarea diferentei dintre pescajele prova si pupa; 4. materializarea diferentei dintre pescajele citite in borduri, la centrul navei.

1. gradatia scarilor de pescaj; 2. variatia deplasamentului capabila sa produca o variatie unitara a pescajului mediu; 3. momentul capabil sa creeze o variatie unitara de asieta; 4. momentul capabil sa creeze o variatie unitara de banda.

1. deplasament unitar; 2. momentul capabil sa creeze o variatie unitara de asieta; 3. variatia deplasamentului capabila sa produca o variatie unitara a pescajului mediu; 4. momentul capabil sa creeze o variatie unitara de banda.

1. bratul de redresare; 2. bratul stabilitatii statice; 3. bratul stabilitatii dinamice; 4. bratul stabilitatii de forma.

1. bordul liber; 2. inaltimea de constructie a navei; 3. bratul maxim de redresare; 4. aria delimitata de curba stabilitatii statice si abscisa.

of 183



138.Semnificatia fizica a canarisirii navei este :

139.O nava dura este caracterizata de :

140.O nava zvelta este caracterizata de :

141.Stabilitatea initiala negativa se manifesta prin :

142.Unghiul de inclinare transversala corespunzator maximului diagramei statice indica :

1. cresterea rezervei de stabilitate statica; 2. reducerea perioadei de ruliu; 3. reducerea rezervei de stabilitate dinamica 4. accentuarea tangajului navei.

1. stabilitate excesiva; 2. stabilitate buna; 3. stabilitate redusa; 4. stabilitate initiala negativa.

1. stabilitate initiala negativa; 2. stabilitate buna; 3. stabilitate excesiva 4. stabilitate redusa.

1. asieta pozitiva; 2. canarisirea navei; 3. cresterea bratului de redresare; 4. reducerea pantocarenei.

1. unghiul maxim de canarisire; 2. unghiul de inundare a puntii;

of 183



143.Unghiul critic de canarisire se considera :

144.Unghiul critic de ruliu se considera :

145.Cazurile tipice de incarcare a navei sunt date de :

146.Ordinea de imbarcare si consum pentru greutatile lichide este data de :

147.Capacitatea navei de a reveni la pozitia initiala de echilibru, dupa incetarea actiunii fortelor care au provocat scoaterea ei din aceasta pozitie defineste :

3. unghiul critic de canarisire; 4. unghiul maxim de ruliu.

1. jumatatea unghiului maxim de ruliu; 2. jumatatea unghiului critic de ruliu; 3. jumatatea unghiului maxim de canarisire; 4. jumatatea unghiului de inundare a puntii.

1. unghiul critic de canarisire; 2. unghiul corespunzator maximului diagramei statice; 3. unghiul de inundare a puntii; 4. jumatatea unghiului maxim de canarisire.

1. Conventia SOLAS 1974; 2. Normele registrului naval; 3. Manualul companiei de navigatie; 4. Informatia de stabilitate pentru comandant.

1. registrul de hidrocarburi; 2. informatia de stabilitate pentru comandant; 3. manualul companiei de navigatie; 4. normele registrului naval.

of 183



148.Pentru siguranta transportului pe mare este suficient studiul stabilitatii navei in plan :

149.La bordul navelor se utilizeaza uneori elemente de stabilitate longitudinala, pentru :

150.Studiul stabilitatii initiale a navei incarcate se face in scopul aprecierii comportamentului navei :

151.Unghiurile de inclinare transversala se considera mici daca fila lacrimara nu este complet imersata si daca nu depasesc :

1. flotabilitatea navei; 2. stabilitatea navei; 3. nescufundabilitatea navei; 4. vitalitatea navei.

1. transversal; 2. longitudinal; 3. orizontal; 4. stabilitatea navei nu influenteaza siguranta transportului pe mare;

1. studiul pantocarenelor; 2. studiul asietei; 3. determinarea perioadei de ruliu; 4. determinarea planului neutru.

1. pe vreme rea; 2. cu val de pupa; 3. la unghiuri mari de inclinare transversala; 4. la unghiuri mici de inclinare transversala.

1. 5 grade - 10 grade;

of 183



152.In cazul unghiurilor mici de inclinare transversala a navei, se poate considera ca centrul de carena se deplaseaza pe :

153.In cazul unghiurilor mici de inclinare transversala a navei, se poate considera ca metacentru transversal este :

154.In cazul unghiurilor mici de inclinare transversala a navei, se poate considera ca intersectia a doua plutiri izocarene se face dupa o dreapta care trece prin :

155.Teorema lui Euler poate fi aplicata in studiul stabilitatii :

2. 10 grade - 15 grade; 3. 15 grade - 20 grade; 4. 20 grade - 25 grade.

1. o dreapta; 2. un arc de cerc; 3. o curba de raza variabila; 4. verticala.

1. un punct fix; 2. situat sub planul neutru; 3. situat in planul neutru; 4. situat deasupra planului neutru.

1. planul nutru; 2. centrul lor de greutate; 3. cuplul maestru; 4. discul Plimsoll.

1. la unghiuri mari de inclinare transversala; 2. la unghiuri mici de inclinare transversala; 3. la orice unghi de inclinare transversala;

of 183



156.In cazul unghiurilor mari de inclinare transversala a navei, centrul de carena se deplaseaza pe :

157.In cazul unghiurilor mari de inclinare transversala a navei, metacentrul transversal se deplaseaza pe :

158.In studiul stabilitatii statice se admite ipoteza ca momentele de inclinare transversala se aplica navei :

159.In studiul stabilitatii dinamice se iau in consideratie momentele de inclinare transversala care se aplica navei :

4. teorema lui Euler nu se aplica in acest caz.

1. o dreapta; 2. un arc de cerc; 3. o curba de raza variabila; 4. verticala.

1. o dreapta; 2. un arc de cerc; 3. o curba de raza variabila; 4. o evoluta metacentrica.

1. lent; 2. rapid; 3. constant; 4. variabil.

1. lent; 2. rapid; 3. constant; 4. variabil.

of 183



160.Curba stabilitatii statice ilustreaza comportarea navei la unghiurile de inclinare transversala :

161.Printr-o repartizare cat mai uniforma a marfurilor la bord, in plan longitudinal, se urmareste :

162.Printr-o repartizare cat mai uniforma a marfurilor la bord, in plan transversal, se urmareste :

163.Canarisirea navei exercita asupra stabilitatii transversale un efect :

164.Cotele greutatilor incarcate la bordul navei se masoara fata de:

1. mici; 2. mari; 3. diferite (mici si mari); 4. constante.

1. limitarea fortelor de forfecare din structura de rezistenta a navei; 2. limitarea momentelor de torsionare din structura de rezistenta a navei; 3. evitarea canarisirii navei; 4. reducerea tangajului navei.

1. limitarea fortelor de forfecare din structura de rezistenta a navei; 2. limitarea momentelor de torsionare din structura de rezistenta a navei; 3. evitarea aprovarii navei; 4. reducerea ruliului navei.

1. pozitiv; 2. negativ; 3. temporar; 4. canarisirea nu influienteaza stabilitatea transversala a navei.

of 183



165.Abscisele greutatilor incarcate la bordul navei se masoara fata de:

166.Coordonatele centrului de greutate al navei goale se calculeaza de catre :

167.Cota centrului de greutate al navei incarcate poate avea :

168.Abscisa centrului de greutate al navei incarcate poate avea :

1. coasta 0; 2. cuplul maestru; 3. planul neutru; 4. planul de baza.

1. coasta 10; 2. cuplul maestru; 3. planul neutru; 4. planul de baza.

1. comandantul navei; 2. registrul de clasificare; 3. santierul constructor; 4. compania de stivatori.

1. numai valori pozitive; 2. numai valori negative; 3. valori pozitive sau negative; 4. valori constante.


of 183



169.Ordonata centrului de greutate al navei incarcate poate avea :

170.Punctul de intersectie a directiei de actiune a fortei de flotabilitate a navei, cu planul ei diametral, este definit ca :

171.Distanta masurata pe verticala, in plan transversal, intre centrul de carena si metacentrul transversal, constituie :

172.Distanta masurata pe verticala, in plan transversal, intre metacentrul transversal si centrul de greutate al navei, constituie :

173.Criteriul principal de apreciere a stabilitatii transversale initiale a navei il constituie :


1. centru velic; 2. centru de carena; 3. metacentru longitudinal; 4. metacentru transversal.

1. cota metacentrului transversal; 2. raza metacentrica transversala; 3. cota centrului de carena; 4. pantocarena.

1. cota metacentrului transversal; 2. raza metacentrica transversala; 3. cota centrului de carena; 4. inaltimea metacentrica transversala.

of 183



174.Produsul dintre deplasamentul navei si inaltimea metacentrica initiala (considerat ca o masura a stabilitatii initiale) este denumit :

175.O stabilitate transversala initiala negativa determina :

176.Canarisirea datorata stabilitatii transversale initiale negative se produce :

177.O nava canarisita ca urmare a stabilitatii initiale negative, se afla in echilibru :

1. valoarea inaltimii metacentrice transversale; 2. valoarea cotei centrului de greutate al navei; 3. valoarea cotei metacentrului transversal; 4. valoarea razei metacentrice transversale.

1. factor de stabilitate; 2. coeficient de stabilitate; 3. moment de stabilitate; 4. criteriu de stabilitate.

1. aprovarea navei; 2. apuparea navei; 3. canarisirea navei; 4. bandarea navei.

1. in bordul acostarii; 2. in bordul opus acostarii; 3. simetric, in oricare din borduri; 4. stabilitatea initiala negativa nu determina canarisirea navei.

1. stabil; 2. instabil; 3. indiferent; 4. stabilitatea initiala negativa nu determina canarasirea navei.

of 183



178.Planul orizontal imaginar, pe care orice imbarcare sau debarcare de greutati nu modifica inaltimea metacentrica transversala, este denumit :

179.Efectul suprafetelor libere lichide din tancurile navei se materializeaza prin :

180.Efectul suprafetei libere dintr-un tanc al navei este proportional cu :

181.Scoaterea navei din ruliu sincronizat se realizeaza eficient prin :

182.Prin moment unitar de banda se intelege :

1. plan de forme; 2. plan neutru; 3. plan de incarcare; 4. plan de descarcare.

1. cresterea inaltimii metacentrice; 2. mentinerea inaltimii metacentrice; 3. scaderea inaltimii metacentrice; 4. inaltimea metacentrica nu este afectata de suprafetele libere lichide.

1. cantitatea de lichid din tanc; 2. lungimea si latimea tancului; 3. sonda tancului; 4. inaltimea tancului.

1. reducerea vitezei; 2. marirea vitezei; 3. stoparea masinilor; 4. schimbarea de drum.

1. deplasament unitar;

of 183



183.La o nava avand perioada scurta de ruliu, cu amplitudine mare, inaltimea metacentrica initiala este :

184.La o nava avand perioada lunga de ruliu, cu amplitudine mica, inaltimea metacentrica initiala este :

185.Axa transversala in jurul careia au loc inclinarile longitudinale ale navei trece prin :

186.O nava cu asieta zero este :

2. momentul capabil sa creeze navei o inclinare transversala unitara; 3. momentul capabil sa creeze navei o variatie unitara de asieta; 4. o stare de inclinare transversala.

1. mica; 2. mare; 3. negativa; 4. critica.

1. mica; 2. mare; 3. negativa; 4. critica.

1. centrul de carena al navei; 2. centrul de greutate al navei; 3. centrul de greutate al suprafetei de plutire; 4. cuplul maestru.

1. in pozitie dreapta; 2. bandata; 3. canarisita;

of 183



187.O nava cu canarisire zero este :

188.Efectul asietei navei asupra stabilitatii transversale se materializeaza prin :

189.Reprezentarea grafica a variatiei bratului de stabilitate statica, la diferite unghiuri de inclinare transversala (pentru o anumita stare de incarcare a navei), se materializeaza in :

190.Reprezentarea grafica a lucrului mecanic efectuat de momentul de redresare al navei, la diferite unghiuri de inclinare transversala, se materializeaza in :

191.Valoarea pantocarenelor, pentru diferite unghiuri de inclinare transversala,

4. pe chila dreapta.

1. pe chila dreapta; 2. in pozitie dreapta; 3. bandata; 4. aprovata.

1. cresterea inaltimii metacentrice transversale in cazul apuparii navei; 2. cresterea inaltimii metacentrice transversale in cazul aprovarii navei; 3. scaderea inaltimii metacentrice transversale in cazul apuparii navei; 4. asieta navei nu influienteaza stabilitatea ei transversala.

1. curbele de carene inclinate; 2. curba de stabilitate dinamica; 3. curba de stabilitate statica; 4. curbele de carene drepte.

1. curbele de carene drepte; 2. curbele de carene inclinate; 3. curba de stabilitate statica; 4. curba de stabilitate dinamica.

of 183



depinde exclusiv de :

192.Bratul de redresare al navei mai este denumit si :

193.Variatia distantei verticale dintre centrul de greutate al navei si centrul de carena, corespunzatoare unei inclinari transversale, determina :

194.Cota centrului de greutate se calculeaza cu relatia:

1. forma si dimensiunile corpului navei; 2. lungimea navei; 3. perioada de ruliu; 4. deplasamentul navei goale;

1. bratul stabilitatii de forma; 2. bratul stabilitatii statice; 3. bratul stabilitatii dinamice; 4. bratul de rasturnare.

1. bratul de redresare; 2. bratul stabilitatii statice; 3. bratul stabilitatii dinamice; 4. bratul de rasturnare.

1.

DMKG CM

2.

;

DMKG LB

of 183



195.Abscisa centrului de greutate se calculeaza cu relatia:

196.Formula empirica de calcul al cotei centrului de carena este:

3.

GMKMKG

4.

.

KBKMKG

1.

DMXG CM

2.

DMXG LB

3.

XFLIPXG 2

4.

XFLIPXG 2

1.

of 183



197.Coeficientul stabilitatii transversale are expresia:

198.Momentul stabilitatii transversale are expresia:

TmKB 08,0

2.

;

236,0 BKB

3.

;

TmKB 53,0

4.

.

208,0 BKB

1.

;

GMDk

2.

;

GHDk

3.

sinGMDk

4.

.

sinGHDk

of 183



199.Corectia inaltimii metacentrice pentru efectul suprafetelor libere lichide are expresia:

1.

;

sinGMDM

2.

;

sinGHDM

3.

;

GMDM

4.

.

GHVM

1.

DlbrGM

12

3

2.

VblrGM

12

3

3.

VlbrGM

12

3

4.

of 183



200.Conditia obligatorie pentru stabilitatea transversala a navei este:

201.Perioada de ruliu se poate calcula cu formula:

VlbrGM

3

1.

crcor GMGM

2.

crcor GMGM

3.

crcor GMGM

4.

crcor GMGM

1.

GMBTr

53,0

2.

GMBTr

8,0

3.

of 183



202.Asieta navei se poate calcula cu relatia:

203.La imbarcarea de greutati, variatia pescajului mediu se calculeaza cu formula:

GMBTr

28,0

4.

GMBTr

2,0

1.

MCTXBXGDt

100)(

2.

LIPXBXGDt )(

3.

GHXBXGLIPt )(

4.

2pppv TT

t

1.

of 183



204.La deplasarea de greutati, variatia asietei se calculeaza cu formula:

TPCpT

100

2.

;01,0pTPCT

3.

MCTpT

100

4.

pMCTT 01,0

1.

pdMCTt 100

2.

MCTpdt 100

3.

MCTpdt

100

4.

of 183



205.Bratul stabilitatii statice se calculeaza cu relatia:

206.Bratul stabilitatii dinamice se calculeaza cu relatia:

pdMCTt 01,0

1.

;

sinGHlfls

2.

;

KGlfls

3.

sinKGlfls

4.

.

KGlfls

1.

;

0

lsdld

2.

of 183



207.Coeficientul bratului de stabilitate dinamica se calculeaza cu relatia:

208.Standardele privind siguranta pasagerilor pe mare sunt impuse de :

;lflsld

3.

sinKGlsls

4.

.

sinKGlsld

1.

;

d2

2.

;

2 d

3.

d08,0

4.

d53,0

1. Conventia SOLAS; 2. Conventia STCW; 3. Codul STCW; 4. Manualul companiei de navigatie.

of 183



209.Standardele constructive pentru mijloacele de salvare a vietii pe mare sunt date de :

210.Exigentele maxime privind siguranta constructiei si mijloacelor de salvare a vietii pe mare se intalnesc la :

211.Navele cargou sunt caracterizate de :

212.Navele frigorifice sunt caracterizate de :

213.Navele port-container sunt caracterizate de :

1. COLREG; 2. Conventia SOLAS; 3. Codul LSA; 4. Codul STCW.

1. navele de pasageri; 2. navele petroliere; 3. navele pasagere de tip Ro-Ro; 4. navele Ro-Ro.

1. viteze mari; 2. instalatii proprii de operare; 3. deplasamente mari; 4. un grad mare de etanseitate la nivelul puntii principale.

1. deplasamente mari; 2. viteze mici; 3. termoizolatia peretilor si a puntilor; 4. lipsa instalatiilor proprii de operare.

of 183



214.Navele Ro-Ro sunt caracterizate de :

215.Navele vrachiere sunt caracterizate de :

216.Navele petroliere sunt caracterizate de :

217.Valoarea optima a inaltimii metacentrice, la navele de pasageri, este :

1. viteze mici; 2. instalatii proprii de operare; 3. deplasamente mici; 4. magazii cu structura celulara.

1. instalatii proprii de operare; 2. axa de operare orizontala; 3. magazii cu structura celulara; 4. termoizolatia peretilor si a puntilor.

1. deplasamente mici; 2. viteze mari; 3. forma magaziilor care asigura autorujarea marfii; 4. magazii cu structura celulara.

1. sistemul de pompe si tubulaturi pentru operarea marfii; 2. deplasamente mici; 3. viteze mari; 4. termoizolatia peretilor si a puntilor.

1. 0,02 - 0,03 din latimea navei; 2. 0,03 - 0,04 din latimea navei; 3. 0,04 - 0,05 din latimea navei; 4. 0,05 - 0,06 din latimea navei.

of 183



218.La navele cargouri, inaltimea metacentrica transversala pentru nava incarcata, are valori cuprinse intre :

219.La tancurile petroliere, valoarea inaltimii metacentrice pentru nava incarcata trebuie sa fie mai mare de :

220.La navele mineraliere, inaltimea metacentrica transversala, pentru nava incarcata, are valori cuprinse intre :

221.Navele frigorifice care preiau marfurile perisabile racite in statii de la uscat sunt :

222.Navele frigorifice care preiau produsele perisabile in stare proaspata sunt :

1. 0,1 - 0,2 m; 2. 0,4 - 0,6 m; 3. 0,8 - 1,2 m; 4. 2,5 - 4,0 m;

1. 0,02 din latimea navei; 2. 0,04 din latimea navei; 3. 0,06 din latimea navei; 4. 0,08 din latimea navei.

1. 0,1 - 0,2 m; 2. 0,4 - 0,6 m; 3. 0,8 - 1,2 m; 4. 2,5 m - 4,0 m.

1. nave frigorifice de transport; 2. nave frigorifice industriale; 3. nave frigorifice de constructie combinata; 4. nave frigorifice universale.

of 183



223.La navele tanc pentru transportul produselor chimice, tancurile de marfa ai caror pereti nu se invecineaza sau nu fac parte din structura de rezistenta a corpului navei sunt :

224.La navele tanc pentru transportul produselor chimice, tancurile de marfa care fac parte din structura de rezistenta a corpului navei sunt :

225.La navele tanc pentru transportul produselor chimice, tancurile de marfa avand o presiune indicata care nu depaseste 0,7 bari (la cerul tancului) sunt :

226.La navele tanc pentru transportul produselor chimice, tancurile de marfa avand o presiune indicata de peste 0,7 bari (la cerul tancului) sunt :

1. nave frigorifice de transport; 2. nave frigorifice industriale; 3. nave frigorifice de constructie combinata; 4. nave frigorifice universale.

1. tancuri independente; 2. tancuri integrale; 3. tancuri gravitationale; 4. tancuri sub presiune.



1. tancuri independente;

of 183



227.Navele specializate in transportul cherestelei au, in medie, o capacitate de balastare de :

228.Prin stivuirea "sac pe sac" se urmareste :

229.Prin stivuirea "pe jumatate sac" se urmareste :

230.Prin stivuirea sacilor "tesut" se urmareste :

2. tancuri integrale; 3. tancuri gravitationale; 4. tancuri sub presiune.

1. 10 % din capacitatea totala de transport; 2. 15% din capacitatea totala de transport; 3. 20% din capacitatea totala de transport; 4. 25% din capacitatea totala de transport.

1. stabilitatea stivei de marfa; 2. spatiu mort minim; 3. ventilatie pronuntata; 4. reducerea timpului de operare.



of 183



231.Riscul major prezentat de marfurile ambalate in saci de plastic este :

232.Pentru manipularea sacilor se recomanda :

233.Transportul marfurilor pe punte se face :

234.Starea de ruginire a marfii se caracterizeaza cu remarca :

235.Stantele pentru havalea se instaleaza :

1. contaminarea marfii; 2. compromiterea stabilitatii prin deplasarea marfii; 3. strivirea sacilor din randurile inferioare; 4. separarea ineficienta a loturilor.

1. sapane metalice; 2. carlige; 3. paleti; 4. pastici.

1. pe riscul armatorului; 2. pe riscul destinatarului marfii; 3. pe riscul comandantului; 4. pe riscul incarcatorului.

1. marfa ruginita; 2. rugina atmosferica; 3. rugina superficiala; 4. rugina usoara.

1. la intervale de maxim 5 m; 2. la intervale de maxim 4 m;

of 183



236.Bordul liber minim de vara, la navele pentru transport cherestea, se calculeaza in functie de :

237.Cand natura marfurilor impune un fardaj suplimentar al magaziilor navei, acesta este efectuat uzual, in contul :

238.Butoaiele se stivuiesc vertical (in picioare) cand :

239.Butoaiele se stivuiesc orizontal (culcat) cand :

3. la intervale de maxim 3 m; 4. instalarea stantelor nu este obligatorie.

1. lungimea navei; 2. lungimea totala, efectiva a suprastructurilor; 3. pescajul de vara in apa de mare; 4. volumul carenei.

1. armatorului; 2. incarcatorului; 3. destinatarului; 4. companiei de stivatori.

1. sunt construite din metal; 2. sunt construite din lemn; 3. sunt construite din plastic; 4. au vrana practicata in capac.

1. sunt construite din metal; 2. sunt construite din lemn; 3. sunt construite din plastic; 4. au vrana practicata in doaga (pe generatoare).

of 183



240.In mediu umed bumbacul absoarbe apa marindu-si greutatea cu :

241.Rolele de tabla cu greutatea mai mare de 12 tone se vor stivui pe maxim :

242.Bordul liber de iarna, la navele pentru transport cherestea, se calculeaza cu relatia:

1. 17-20%; 2. 20-25%; 3. 27-30%; 4. 30-35%.

1. 1 rand; 2. 2 randuri; 3. 3 randuri; 4. 4 randuri.

1.

vLVLI TFF361

2.

vLVLI TFF361

3.

vLVLI TFF481

4.

vLVLI TFF481

of 183



243.Bordul liber la tropice, la navele pentru transport cherestea, se calculeaza cu relatia:

244.Bordul liber in apa dulce, la navele pentru transport cherestea, se calculeaza cu relatia:

1.

LVLVLT TFF361

2.

LVLVLT TFF361

3.

LVLVLT TFF481

4.

LVLVLT TFF481

1.

TPCDFF LVLD 40

2.

TPCDFF LVLD 40

3.

of 183



245.Bordul liber in apa dulce la tropice, la navele pentru transport cherestea, se calculeaza cu relatia:

246.Bordul liber de iarna in Atlanticul de Nord, la navele pentru transport cherestea cu lungime mai mare de 100 m, se calculeaza cu relatia:

VLVLD TFF361

4.

vLVLD TFF361

1.

TPCDFF LTLTD 40

2.

TPCDFF LTLTD 40

3.

vLTLTD TFF361

4.

vLTLTD TFF361

1.

of 183



247.Bordul liber de iarna in Altanticul de Nord, la navele pentru transport cherestea cu lungime mai mica sau egala cu 100 m, se calculeaza cu relatia:

248.Refreigerarea este un procedeu de conservare a produselor perisabile in care :

mmFF ILIAN 50

2.

ILIAN FF

3.

;50mmFF ILIAN

4.

.50mmFF LILIAN

1.

;50mmFF ILI

2.

;50mmFF ILI

3.

ILI FF

4.

vILI TFF361

of 183



249.Congelarea este un procedeu de conservare a produselor perisabile in care :

250.Navele frigorifice moderne sunt echipate cu instalatii frigorifice cu functionare :

251.Pentru o buna conservare, procesul de congelare a carnii trebuie sa inceapa, dupa sacrificare, la cel mult :

252.In tehnologia de conservare a carnii prin congelare se adopta, de regula, temperaturi cuprinse intre :

1. apa continuta isi schimba starea de agregare; 2. apa continuta isi pastreaza starea de agregare; 3. durata conservarii este nelimitata; 4. efectul bacteriostatic este total.

1. efectul bacteriostatic este partial; 2. apa continuta isi pastreaza starea de agregare; 3. apa continuta isi schimba starea de agregare; 4. conservarea este de scurta durata.

1. prin absorbtie; 2. prin compresie; 3. prin osmoza; 4. prin convectie.

1. 2 ore; 2. 3 ore; 3. 4 ore; 4. 5 ore.

1. minus 8 grade C si minus 10 grade C; 2. minus 10 grade C si minus 18 grade C;

of 183



253.Marfurile care prin natura lor pot avaria alte marfuri stivuite la bord sunt considerate :

254.Marfurile care prin natura lor pot avaria nava insasi sunt considerate :

255.Marfurile care prin natura lor pot afecta sanatatea echipajului sunt considerate :

256.Marfurile care prin natura lor pot pune in pericol viata echipajului sunt considerate :

3. minus 18 grade C si minus 30 grade C; 4. minus 30 grade C si minus 38 grade C.

1. marfuri interzise transportului maritim; 2. marfuri cu regim special; 3. marfuri periculoase; 4. marfuri de masa.

1. marfuri periculoase; 2. marfuri interzise transportului maritim; 3. marfuri cu regim special; 4. marfuri de masa.

1. marfuri de masa; 2. marfuri cu regim special; 3. marfuri interzise transportului maritim; 4. marfuri periculoase.

1. marfuri stric interzise transportului maritim; 2. marfuri periculoase; 3. marfuri cu regim special; 4. marfuri de masa.

of 183



257.Marfuri care prin natura lor pot afecta mediul inconjurator sunt considerate :

258.Reglementarile privind siguranta manipularii si transportului pe mare al marfurilor periculoase sunt cuprinse in :

259.Codul International Maritim al Marfurilor Periculoase este structurat si redactat in :

260.Volumul 1 al Codului IMDG cuprinde :

261.Volumul 2 al Codului IMDG cuprinde :

1. marfuri periculoase; 2. marfuri interzise transportului maritim; 3. marfuri cu regim special; 4. marfuri de masa.

1. Conventia SOLAS; 2. Codul IMDG; 3. Codul LSA; 4. Conventia STCW..

1. 2 volume; 2. 3 volume; 3. 4 volume; 4. 5 volume.

1. 2 parti; 2. 4 parti; 3. 6 parti; 4. 8 parti.

1. 1 parte;

of 183



262.Volumul 3 al Codului IMDG (supliment) cuprinde :

263.Clasificarea marfurilor periculoase este data de Codul IMDG in :

264.Prevederile referitoare la utilizarea tancurilor si cisternelor pentru marfuri periculoase sunt cuprinse in Codul IMDG, in :

265.Expedierea marfurilor periculoase este reglementata de Codul IMDG, in :

2. 3 parti; 3. 5 parti; 4. 7 parti.

1. 1 parte; 2. 3 parti; 3. 5 parti; 4. 7 parti.

1. Volumul 1, Partea 2; 2. Volumul 2, Partea 3; 3. Volumul 3, Partea 4; 4. Volumul 1, Partea 3.

1. Volumul 1, Partea 1; 2. Volumul 2, Partea 3; 3. Volumul 1, Partea 4; 4. Volumul 3, Patrea 5.


of 183



266.Confectionarea si testarea ambalajelor sunt reglementate de Codul IMDG, in :

267.Prevederile referitoare la transportul marfurilor periculoase sunt cuprinse in Codul IMDG, in :

268.Lista marfurilor periculoase si exceptiile privind cantitatile limitate sunt date de Codul IMDG, in :

269.Masurile de urgenta pentru navele care transporta marfuri periculoase sunt cuprinse in Codul IMDG, in :

270.Ghidul medical de prim ajutor este cuprins in Codul IMDG, in :


1. Volumul 1, Partea 1; 2. Volumul 2, Partea 3; 3. Volumul 1, Partea 7; 4. Volumul 3, Patrea 7.

1. Volumul 1, Partea 1; 2. Volumul 2, Partea 3; 3. Volumul 3, Patrea 2; 4. Volumul 1, Partea 4.


of 183



271.Procedurile de raportare a evenimentelor in care sunt implicate marfuri periculoase, sunt date de Codul IMDG, in :

272.Ambalarea in unitati de transport marfa este reglementata de Codul IMDG, in :

273.Utilizarea in siguranta a pesticidelor este reglementata de Codul IMDG, in :

274.Codul combustibililor nucleari radioactivi este cuprins in Codul IMDG, in :

1. Volumul 3; Partea 2; 2. Volumul 3, Partea 3; 3. Volumul 2, Partea 3; 4. Volumul 1, Partea 3.





of 183



275.Clasa 1 de marfuri periculoase (explozivi) cuprinde :

276.Clasa 2 de marfuri periculoase (gaze comprimate, lichefiate sau dizolvate, sub presiune) cuprinde :

277.Clasa 3 de marfuri periculoase (lichide inflamabile) cuprinde :

278.Clasa 4 de marfuri periculoase (substante solide inflamabile) cuprinde :

279.Clasa 5 de marfuri periculoase (substante oxidante si peroxizi organici) cuprinde :

1. 3 diviziuni; 2. 2 diviziuni; 3. 4 diviziuni; 4. 6 diviziuni.

1. 2 diviziuni; 2. 3 diviziuni; 3. 5 diviziuni; 4. clasa 2 nu are diviziuni.



1. 2 diviziuni;

of 183



280.Clasa 6 de marfuri periculoase (substante toxic-otravitoare si infectioase) cuprinde :

281.Clasa 7 de marfuri periculoase (materiale radioactive) cuprinde:

282.Clasa 8 de marfuri periculoase (substante corozive) cuprinde :

283.Clasa 9 de marfuri periculoase (diverse substante si articole periculoase) cuprinde :

2. 3 diviziuni; 3. 4 diviziuni; 4. 5 diviziuni.





of 183



284.Substantele sau articolele care prezinta riscul de explozie in masa sunt marfuri periculoase din :

285.Substantele sau articolele care prezinta riscul de expulzare, fara risc de explozie in masa, sunt marfuri periculoase din :

286.Substantele sau articolele care prezinta fie risc de incendiu de suflu minor, fie risc de expulzare sau ambele riscuri, fara risc de explozie in masa, sunt marfuri periculoase din:

287.Substantele sau articolele care prezinta un risc nesemnficativ sunt marfuri periculoase din:

288.Substantele sau articolele foarte insensibile, cu risc de explozie in masa, sunt

1. clasa 1, diviziunea 1.1; 2. clasa1, diviziunea 1.2; 3. clasa 1, diviziunea 1.3; 4. clasa 4, diviziunea 4.1.

1. clasa 4, diviziunea 4.3; 2. clasa 1, diviziunea 1.1; 3. clasa 1, diviziunea 1.2; 4. clasa 1; diviziunea 1.5.

1. clasa 1, diviziunea 1.1; 2. clasa 1, diviziunea 1.3; 3. clasa 1, diviziunea 1.5; 4. clasa 3.

1. clasa 1, diviziunea 1.1; 2. clasa 1, diviziunea 1.2; 3. clasa 1, diviziunea 1.3; 4. clasa 1, diviziunea 1.4.

of 183



marfuri periculoase din:

289.Substantele sau articolele extrem de insensibile, fara risc de explozie in masa, sunt marfuri periculoase din:

290.Gazele inflamabile sunt marfuri periculoase din:

291.Gazele neinflamabile si neotravitoare sunt marfuri periculoase din:

292.Gazele otravitoare sunt marfuri periculoase din:

1. clasa 3. 2. clasa 4, diviziunea 4.3; 3. clasa 1, diviziunea 1.5; 4. clasa 1, diviziunea 1.6.


1. clasa 2, diviziunea 2.1; 2. clasa 3; 3. clasa 4, diviziunea 4.1. 4. clasa 1, diviziunea 1.1.

1. clasa 5, diviziunea 5.2; 2. clasa 2, diviziunea 2.3; 3. clasa 3; 4. clasa 2, diviziunea 2.2.

1. clasa 6, diviziunea 6.2; 2. clasa 2, diviziunea 2.3;

of 183



293.Substantele lichide inflamabile cu punct de aprindere scazut sunt marfuri periculoase din:

294.Substantele lichide inflamabile cu punct de aprindere intermediar sunt marfuri periculoase din:

295.Substantele lichide inflamabile cu punct de aprindere ridicat sunt marfuri periculoase din:

296.Substantele solide usor combustibile, substantele care pot cauza focul prin frictiune, substantele care se aprind si explozivii desensibilizati sunt marfuri periculoase din:

3. clasa 4, diviziunea 4.3; 4. clasa 3.

1. clasa 5, diviziunea 5.2; 2. clasa 2, diviziunea 2.1; 3. clasa 3; 4. clasa 2, diviziunea 2.1.

1. clasa 3; 2. clasa 5, diviziunea 5.2; 3. clasa 4, diviziunea 4.1; 4. clasa 2, diviziunea 2.3.

1. clasa 1, 1.3; 2. clasa 3; 3. clasa 5, diviziunea 5.1; 4. clasa 6, diviziunea 6.2.

1. clasa 4, diviziunea 4.1; 2. clasa 3, diviziunea 3.1; 3. clasa 2, diviziunea 2.1;

of 183



297.Substantele solide susceptibile de aprindere spontana sunt marfuri periculoase din:

298.Substantele care in contact cu apa emit gaze inflamabile sunt marfuri periculoase din:

299.Substantele (agentii) oxidante sunt marfuri periculoase din:

300.Peroxizii organici sunt marfuri periculoase din:

301.Substantele toxice (otravitoare) sunt marfuri periculoase din:

4. clasa 1, diviziunea 1.1.





of 183



302.Substantele infectioase sunt marfuri periculoase din:

303.Materialele radioactive sunt marfuri periculoase din:

304.Substantele corozive sunt marfuri periculoase din:

305.Substantele sau articolele care nu sunt incluse in alte clase de marfuri periculoase, dar dovedesc un risc evident, sunt cuprinse in:



1. clasa 5; 2. clasa 6; 3. clasa 7; 4. clasa 8.


1. clasa 6; 2. clasa 7; 3. clasa 8;

of 183



306.O substanta solida sau lichida (sau un amestec) capabila de reactie chimica care sa emane gaze la asemenea temperatura, presiune si viteza incat sa produca distrugeri in imprejurimi este definita ca:

307.O substanta (sau un amestec de substante) realizata cu scopul de a produce efect prin incalzire, lumina, sunet, gaz sau fum (sau o combinatie a acestora), ca rezultat al propriilor reactii chimice exotermice (fara detonatie) este definita ca:

308.Un articol care contine una sau mai multe substante explozive este definit ca:

309.O explozie care afecteaza aproape intreaga incarcatura, in mod instantaneu, este definita ca:

4. clasa 9.

1. substanta exploziva; 2. substanta pirotehnica; 3. articol exploziv; 4. articol pirotehnic.



1. explozie accelerata; 2. explozie intarziata; 3. explozie in masa; 4. explozie instantanee.

of 183



310.Un gaz (altfel decat in solutie) care atunci cand este ambalat sub presiune este in totalitate sub forma gazoasa, la temperatura de 20 grade Celsius, este definit ca:

311.Un gaz care, atunci cand este ambalat pentru transport este partial lichid, la temperatura de 20 grade Celsius, este definit ca:

312.Un gaz care, atunci cand este ambalat pentru transport este partial lichid, datorita temperaturii sale scazute, este definit ca:

313.Un gaz comprimat care, atunci cand este ambalat pentru transport este dizolvat intr-un solvent, este definit ca:

314.Lichidele inflamabile cu punctul de aprindere sub -18 grade Celsius fac parte din:

1. gaz comprimat; 2. gaz lichefiat; 3. gaz lichefiat refrigerat; 4. gaz in solutie.




of 183



315.Lichidele inflamabile cu punctul de aprindere intre -18 grade Celsius si +23 grade Celsius (exclusiv) fac parte din:

316.Lichidele inflamabile cu punct de aprindere cuprins intre +23 grade Celsius si +61 grade Celsius (inclusiv) fac parte din:

317.Lichide inflamabile cu punct de aprindere peste 61 grade Celsius fac parte din:

318.Substantele solide care pot fi aprinse din surse externe (scantei, flame) sau sunt susceptibile de aprindere prin frecare sunt marfuri periculoase din:

1. clasa 3; 2. clasa 4; 3. clasa 5; 4. aceste lichide nu sunt considerate marfuri periculoase.





of 183



319.Substantele autoreactive (care se autoaprind) sunt marfuri periculaose din:

320.Substantele lichide sau solide care, prin interactiunea cu apa sunt predispuse sa devina inflamabile spontan, sau sa emita gaze inflamabile in cantitati periculoase sunt considerate marfuri periculoase din:

321.Substantele care, desi nu sunt neaparat combustibile, pot produce oxigen, marind riscul si intensitatea incendiului la alte marfuri, sunt considerate marfuri periculoase din:

322.Substantele instabile termic care pot suferi descompunere autoaccelerata externa sunt marfuri periculoase din:

3. clasa 4, diviziunea 4.2; 4. aceste substante nu sunt considerate marfuri periculoase.

1. clasa 1, diviziunea 1.3; 2. clasa 4, diviziunea 4.1; 3. clasa 4, diviziunea 4.2; 4. aceste substante nu sunt considerate marfuri periculoase.

1. clasa 3; 2. clasa 4, diviziunea 4.2; 3. clasa 4, diviziunea 4.3; 4. aceste substante nu sunt considerate marfuri periculoase.



of 183



323.Substantele capabile sa cauzeze moartea sau afectiuni grave ale sanatatii oamenilor (daca sunt inghitite, inhalate sau ajung in contact cu pielea) sunt marfuri periculoase din:

324.Substantele care contin microorganisme rezistente (incluzand bacterii, virusuri, paraziti, ciuperci sau un hibrid combinat) si care sunt cunoscute sau rezonabil crezute a cauza imbolnaviri grave ale oamenilor si animalelor sunt marfuri periculoase din:

325.Materialele care emit spontan radiatii in domeniul invizibil, a caror activitate specifica este mai mare de 70 k Bq/kg sunt marfuri periculoase din:

326.Substantele solide sau lichide care au (in starea lor originara) proprietatea comuna de a determina distrugerea tesuturilor organice sunt marfuri periculoase din:

3. clasa 5, diviziunea 5.2; 4. aceste substante nu sunt considerate marfuri periculoase.

1. clasa 2, diviziunea 2.1; 2. clasa 6, diviziunea 6.1; 3. clasa 6, diviziunea 6.2; 4. aceste marfuri nu sunt considerate marfuri periculoase.



1. clasa 4; 2. clasa 8;

of 183



327.Substantele lichide care necesita a fi transportate la o temperatura de peste 100 grade Celsius sunt marfuri periculoase din:

328.Substantele solide care necesita a fi transportate la o temperatura de peste 240 grade Celsius sunt marfuri periculoase din:

329.Marfurilor periculoase cu grad de risc major le corespunde:

330.Marfurilor periculoase cu grad de risc mediu le corespunde:

3. clasa 7; 4. aceste substante nu sunt considerate marfuri periculoase.

1. clasa 3; 2. clasa 8; 3. clasa 9; 4. aceste substanter nu sunt considerate marfuri periculoase.

1. clasa 4; 2. clasa 9; 3. clasa 5; 4. aceste substanter nu sunt considerate marfuri periculoase.

1. grupul de ambalare I; 2. grupul de ambalare II; 3. grupul de ambalare III; 4. aceste marfuri nu comporta grup de ambalare.


of 183



331.Marfurilor periculoase cu grad de risc minor le corespunde:

332.Ambalajele pentru marfuri periculoase marcate cu litera "X" corespund:

333.Ambalajele pentru marfuri periculoase marcate cu litera "Y" corespund:

334.Ambalajele pentru marfuri periculoase marcate cu litera "Z" corespund:

335.Ambalajele marcate cu litera "X" pot fi utilizate numai pentru marfurile periculoase avand:


1. grupului de ambalare I; 2. grupului de ambalare II; 3. grupului de ambalare III; 4. tuturor grupurilor de ambalare.



1. grupul de ambalare I; 2. grupul de ambalare II;

of 183



336.Ambalajele marcate cu litera "Y" pot fi utilizate numai pentru marfurile periculoase avand:

337.Ambalajele marcate cu litera "Z" pot fi utilizate numai pentru marfurile periculoase avand:

338.O solutie (sau un amestec) este considerata poluant marin daca contine poluant (sau poluanti) marin in proportie de peste:

339.O solutie (sau un amestec) este considerata poluant marin daca contine poluant (sau poluanti) marin sever in proportie de peste:

3. grupul de ambalare III; 4. aceste ambalaje pot fi utilizate pentru toate grupurile de ambalare.

1. grupurile de ambalare I si II; 2. grupurile de ambalare II si III; 3. grupurile de ambalare I si III; 4. aceste ambalaje pot fi utilizate pentru toate grupurile de ambalare.

1. grupul de ambalare I; 2. grupul de ambalare II; 3. grupul de ambalare III; 4. aceste ambalaje pot fi utilizate pentru toate grupurile de ambalare.

1. 10%; 2. 15%; 3. 20%; 4. 25%.

1. 7%; 2. 5%; 3. 3%;

of 183



340.Clasificarea substantelor, amestecurilor si solutiilor care prezinta riscuri multiple se face dupa:

341.Fiecare colet care contine marfuri periculoase va fi marcat durabil:

342.Coletele care contin poluanti marini ambalati, nedepasind 5 l pentru substante lichide si 5 kg pentru substante solide , vor fi marcate durabil:

343.Coletele care contin poluanti marini severi ambalati, nedepasind 0,5 l pentru substante lichide si 0,5 kg pentru substante solide, vor fi marcate durabil:

344.Marcajul coletelor care contin marfuri periculoase trebuie sa poata fi identificat si

4. 1%.

1. compusul periculos cu masa cea mai mare; 2. compusul periculos cu volumul cel mai mare; 3. riscul primordial, avandu-se in atentie si riscurile subsidiare; 4. marfurile periculoase care prezinta riscuri multiple nu sunt admise la transportul pe mare.

1. cu formula chimica a marfii continute; 2. cu denumirea tehnica corecta si numarul ONU; 3. cu denumirea comerciala si numarul ONU; 4. marcarea coletelor nu este obligatorie.

1. cu inscriptia MARINE POLLUANT; 2. cu denumirea comerciala si numarul ONU; 3. cu formula chimica a marfii continute; 4. pentru aceste colete marcajul MARINE POLLUANT nu este obligatoriu.

1. cu inscriptia MARINE POLLUANT; 2. cu denumirea comerciala si numarul ONU; 3. cu formula chimica a marfii continute 4. pentru aceste colete marcajul MARINE POLLUANT nu este obligatoriu.

of 183



dupa ce coletele au stat in apa de mare timp de cel putin:

345.Prin coloritul si grafica specifica, etichetele care se aplica pe coletele marfurilor periculoase retin atentia asupra:

346.Etichetele uzuale care se aplica pe coletele marfurilor periculoase au forma de:

347.Etichetele patrate care se aplica pe coletele marfurilor periculoase au dimensiunile:

348.Etichetele pentru atentionare privind poluantii marini au forma de:

1. o luna; 2. doua luni; 3. trei luni; 4. 1 an.

1. riscului prezentat de marfuri; 2. cantitatii compusului care da riscul primordial; 3. portului de descarcare; 4. etichetarea cotelor nu este obligatorie.

1. triunghi; 2. patrat; 3. dreptunghi; 4. romb.

1. minim 100x100 mm; 2. minim 200x200 mm; 3. minim 300x 300mm; 4. minim 400x400 mm.

1. patrat;

of 183



349.Etichetele marfurilor periculoase care au regim termic controlat au forma de:

350.Etichetele de atentionare pentru unitatile de transport sub fumigare au forma de:

351.Etichetele de atentionare pentru existenta unor riscuri subsidiare (care completeza etichetele patrate de risc primordial) au forma de:

352.Dupa ce ambalajele destinate marfurilor periculoase sunt supuse testelor de performanta, spre deplina satisfactie a autoritatii competente, se elibereaza " Certificatul de buna ambalare" de catre:

2. triunghi isoscel; 3. triunghi echilateral; 4. romb.

1. patrat; 2. triunghi isoscel; 3. triunghi echilateral; 4. romb.

1. patrat; 2. triunghi; 3. romb; 4. dreptunghi.

1. patrat; 2. dreptunghi; 3. triunghi; 4. romb.

1. firma producatoare de ambalaje; 2. autoritatea competenta; 3. incarcator;

of 183



353.La navele de transport marfuri si la navele de transport pasageri in numar limitat, marfurile periculoase avand categoria de stivuire "A" se vor stivui:

354.La navele de transport pasageri in numar nelimitat, marfurile periculoase avand categoria de stivuire "A" se vor stivui:

355.La navele de transport marfuri si la navele de transport pasageri in numar limitat, marfurile periculoase avand categoria de stivuire "B" se vor stivui:

356.La navele de transport pasageri in numar nelimitat, marfurile periculoase avand categoria de stivuire "B" se vor stivui:

4. firma producatoare de marfuri periculoase.

1. PE PUNTE SAU SUB PUNTE; 2. NUMAI PE PUNTE; 3. NUMAI SUB PUNTE; 4. INTERZIS.




of 183



357.La navele de transport marfuri si la navele de transport pasageri in numar limitat, marfurile periculoase avand categoria de stivuire "C" se vor stivui:

358.La navele de transport pasageri in numar nelimitat, marfurile periculoase avand categoria de stivuire "C" se vor stivui:

359.La navele de transport marfuri si la navele de transport pasageri in numar limitat, marfurile periculoase avand categoria de stivuire "D" se vor stivui:

360.La navele de transport pasageri in numar nelimitat, marfurile periculoase avand categoria de stivuire "D" se vor stivui:

361.La navele de transport marfuri si la navele de transport pasageri in numar limitat, marfurile periculoase avand categoria de stivuire "E" se vor stivui:





of 183



362.La navele de transport pasageri in numar nelimitat, marfurile periculoase avand categoria de stivuire "E" se vor stivui:

363.Inaltimea maxima de stivuire pentru coletele care contin marfuri periculoase este de:

364.Cand se solicita supravegherea constanta a marfurilor periculoase, se recomanda stivuirea:

365.Cand este necesar accesul rapid la marfurile periculoase, se recomanda stivuirea:



1. 1 m; 2. 3 m; 3. 5 m; 4. inaltimea de stivuire nu este limitata.

1. PE PUNTE; 2. SUB PUNTE; 3. NUMAI PE PUNTE; 4. NUMAI SUB PUNTE.

1. PE PUNTE; 2. SUB PUNTE;

of 183



366.Cand marfurile periculoase prezinta un risc substantial de formare a amestecurilor de gaze explozive sau vapori extrem de toxici sau cand este posibila corodarea insesizabila a structurii navei, se recomanda stivuirea:

367.Marfurile periculoase care degaja vapori cu efect narcotic si gazele inflamabile din clasa 2 se recomanda a fi stivuite:

368.Marfurile periculoase din clasa 6.2. (substante infectioase) se recomanda a fi stivuite:

369.Marfurile periculoase din clasa 6.1. (substante toxice) avand grupele de ambalare I si II vor fi stivuite:

3. NUMAI PE PUNTE; 4. NUMAI SUB PUNTE.

1. PE PUNTE; 2. SUB PUNTE; 3. NUMAI PE PUNTE; 4. NUMAI SUB PUNTE.

1. DEPARTE DE spatiile de locuit; 2. DEPARTE DE compartimentul masini; 3. NUMAI PE PUNTE; 4. NUMAI SUB PUNTE.

1. NUMAI PE PUNTE; 2. NUMAI SUB PUNTE. 3. DEPARTE DE spatiile de locuit; 4. SEPARAT PRINTR-UN COMPARTIMENT COMPLET (SAU MAGAZIE)de spatiile

de locuit;

1. DEPARTE DE marfurile alimentare;

of 183



370.Marfurile periculoase din clasa 2.3. (gaze otravitoare) vor fi stivuite:

371.Marfurile periculoase din clasa 6.2 (substante infectioase) vor fi stivuite:

372.Marfurile periculoase din clasa 8 (materiale si articole corozive) vor fi stivuite:

373.Marfurile periculoase din clasa 6.1 (substante toxice) vor fi stivuite:

374.Containerele inchise sau deschise care contin marfuri periculoase capabile sa

2. SEPARAT DE marfurile alimentare; 3. NUMAI PE PUNTE; 4. NUMAI SUB PUNTE.

1. DEPARTE DE marfurile alimentare; 2. SEPARAT DE marfurile alimentare; 3. NUMAI PE PUNTE; 4. NUMAI SUB PUNTE.

1. DEPARTE DE marfurile alimentare; 2. SEPARAT DE marfurile alimentare; 3. SEPARAT PRINTR-UN COMPARTIMENT COMPLET (SAU MAGAZIE) de

marfurile alimentare;

4. NUMAI SUB PUNTE.



of 183



emane gaze inflamabile sau vapori, in cazul incarcarii sub punte, se vor stivui:

375.Toate substantele explozive din clasa 1 de marfuri periculoase au fost impartie in :

376.Substantele apartinand clasei 1 de marfuri periculoase trebuie mentinute la bord :

377.Stivuirea substantelor apartinand clasei 1 de marfuri periculoase se va face :

378.Pentru transportul in siguranta al marfurilor periculoase din clasa 1 (explozivi), spatiile de depozitare au fost impartite in :

1. DEPARTE de unitatile de sarcina care necesita refrigerare sau incalzire; 2. SEPARAT DE unitatile de sarcina care necesita refrigerare sau incalzire; 3. SEPARAT PRINTR-UN COMPARTIMENT COMPLET (SAU MAGAZIE) de unitatile

de sarcina care necesita refrigerare sau incalzire;

4. pentru aceste containere, la stivuirea SUB PUNTE, nu exista cerinte speciale de separare.

1. 9 grupe de compatibilitate; 2. 11 grupe de compatibilitate; 3. 13 grupe de compatibilitate; 4. 15 grupe de compatibilitate.

1. la temperaturi ridicate; 2. la temperaturi normale; 3. la temperaturi scazute; 4. pentru aceste substante nu sunt restrictii privind regimul de temperatura.

1. DEPARTE DE surse de caldura; 2. SEPARAT DE surse de caldura; 3. SEPARAT PRINTR-UN COMPARTIMENT COMPLET (SAU MAGAZIE )de surse de

caldura;

4. fara restrictii.

of 183



379.In scopul stivuirii marfurilor periculoase din clasa 1, un spatiu de depozitare "ordinar" corespunde :

380.In scopul stivuirii marfurilor periculoase din clasa 1, un spatiu de depozitare de tip "depozit" corespunde :

381.In scopul stivuirii marfurilor periculoase din clasa 1, un spatiu de depozitare pentru "pirotehnice" corespunde :

382.In scopul stivuirii marfurilor periculoase din clasa 1, un spatiu de depozitare pentru "articole speciale" corespunde :

1. 2 tipuri de stivaj; 2. 3 tipuri de stivaj; 3. 4 tipuri de stivaj; 4. 5 tipuri de stivaj.

1. tipului de stivaj I; 2. tipului de stivaj II; 3. tipului de stivaj III; 4. tipului de stivaj IV.



1. tipului de stivaj I;

of 183



383.La stivuirea marfurilor periculoase din clasa 2, PE PUNTE, recipientele vor fi protejate impotriva :

384.La stivuirea marfurilor periculoase din clasa 2, SUB PUNTE, recipientele vor fi depozitate in spatii de marfa :

385.In cazul marfurilor periculoase din clasa 2 se recomanda stivuirea :

386.Daca nu fac parte din unitati de transport inchise, marfurile periculoase din clasa 3.2 (cu punct de aprindere intermediar), ambalate in canistre, butoaie sau recipiente de plastic, vor fi stivuite :

2. tipului de stivaj II; 3. tipului de stivaj III; 4. tipului de stivaj IV.

1. intemperiilor; 2. apei de mare; 3. radiatiei solare; 4. la stivuirea PE PUNTE a acestor marfuri nu sunt cerinte speciale.

1. ventilate natural; 2. ventilate mecanic; 3. neventilate; 4. la stivuirea SUB PUNTE a acestor marfuri nu sunt cerinte speciale.

1. DEPARTE DE spatiile de locuit; 2. SEPARAT DE spatiile de locuit; 3. SEPARAT PRINTR-UN COMPARTIMENT COMPLET (SAU MAGAZIE) de spatiile

de locuit;

4. pentru aceste marfuri nu sunt recomandari speciale.

1. PE PUNTE SAU SUB PUNTE; 2. NUMAI PE PUNTE;

of 183



387.Pe timpul transportului, marfurile periculoase din clasa 3 vor fi mentinute :

388.Marfurile periculoase din clasa 3, care sunt daunatoare mediului marin, vor fi stivuite, de preferinta :

389.Marfurile periculoase din clasa 4, care sunt ambalate in cutii de carton, vor fi stivuite :

390.Marfurile periculoase din clasa 4.1 vor fi stivuite :

3. NUMAI SUB PUNTE; 4. pentru aceste marfuri nu sunt recomandari speciale.

1. la temperaturi joase; 2. la temperaturi normale; 3. la temperaturi ridicate; 4. pentru aceste marfuri nu sunt recomandari speciale.

1. PE PUNTE SAU SUB PUNTE; 2. NUMAI PE PUNTE; 3. NUMAI SUB PUNTE; 4. pentru aceste marfuri nu sunt recomandari speciale.

1. PE PUNTE SAU SUB PUNTE; 2. NUMAI PE PUNTE; 3. NUMAI SUB PUNTE; 4. pentru aceste marfuri nu sunt recomandari speciale.

1. DEPARTE DE surse de caldura; 2. SEPARAT DE surse de caldura; 3. SEPARAT PRINTR-UN COMPARTIMENT COMPLET (SAU MAGAZIE) de surse de

caldura;


of 183



391.Marfurile periculoase din clasa 4.2 vor fi stivuite :

392.Marfurile periculoase din clasa 5.1 se stivuiesc :

393.In caz de incendiu in care sunt implicate marfuri periculoase din clasa 5.1 se recomanda utilizarea de :

394.Marfurile periculoase din clasa 5.2 se vor stivui :

395.Marfurile periculoase din clasa 5.2 se transporta :


de locuit;



de locuit;


1. gaz inert; 2. abur; 3. mari cantitati de apa; 4. pentru aceste marfuri nu sunt recomandari speciale.

1. DEPARTE DE surse de caldura; 2. SEPARAT DE surse de caldura; 3. SEPARAT PRINTR-UN COMPARTIMENT COMPLET (SAU MAGAZIE) de surse de

caldura;


of 183



396.Marfuri periculoase din clasa 6.1 se stivuiesc :

397.Marfurile periculoase din clasa 6.2 se vor stivui :

398.Ambalajele materialelor radioactive care, in conditii normale de transport impiedica orice pierderi sau dispersare a continutului radioactiv, manifestandu-si functia de ecran de protectie, sunt :

399.Ambalajele materialelor radioactive care trebuie sa reziste conditiilor normale de transport, dar si in cazul unui accident, sunt :

1. la temperaturi scazute; 2. la temperaturi normale; 3. la temperaturi ridicate; 4. sub temperatura controlata..

1. DEPARTE DE spatiile de locuit; 2. DEPARTE DE surse de caldura; 3. DEPARTE DE produse alimentare; 4. DEPARTE DE spatiile de locuit, de surse de caldura si de marfuri alimentare.

1. DEPARTE DE marfuri alimentare, spatii de locuit si cai de acces; 2. SEPARAT DE marfuri alimentare, spatii de locuit si cai de acces; 3. SEPARAT PRINTR-UN COMPARTIMENT COMPLET (SAU MAGAZIE) de marfuri

alimentare, spatii de locuit si cai de acces;


1. ambalaje de tip B; 2. ambalaje de tip A; 3. ambalaje de tip C; 4. ambalaje de tip D.

1. ambalaje de tip B; 2. ambalaje de tip A;

of 183



400.Marfurile periculoase din clasa 8, ambalate in materiale plastice, fara protectie exterioara, vor fi mentinute la :

401.Marfurile periculoase din clasa 8 se recomanda a fi stivuite :

402.O separate eficienta, astfel incat marfurile periculoase incompatibile sa nu poata interactiona periculos in cazul unui accident (dar sa poata fi transportate in acelasi compartiment sau pe punte) corespunde cerintei de separare :

403.La stivuirea marfurilor periculoase incompatibile care au cerinta de separare DEPARTE DE se asigura o separare orizontala intre colete de minim :

3. ambalaje de tip C; 4. ambalaje de tip D.

1. temperaturi ridicate; 2. temperaturi normale; 3. temperaturi scazute; 4. pentru aceste marfuri nu sunt recomandari speciale.


de locuit;


1. DEPARTE DE; 2. SEPARAT DE; 3. SEPARAT PRINTR-UN COMPARTIMENT COMPLET (SAU MAGAZIE); 4. Codul IMDG nu prevede o astfel de separare.

1. 1m; 2. 3 m; 3. 5 m;

of 183



404.Separarea marfurilor periculoase prin dispunerea coletelor in compartimente diferite, la stivuirea SUB PUNTE, corespunde cerintei de separare :

405.La stivuirea marfurilor periculoase incompatibile care au cerinte de segregare SEPARAT DE , in cazul stivuirii PE PUNTE, se asigura o separare orizontala intre colete de minim :

406.Separarea completa (orizontala si verticala) a marfurilor periculoase incompatibile, printr-un compartiment, la stivuirea SUB PUNTE, corespunde cerintei de separare :

407.La stivuirea marfurilor periculoase incompatibile care au cerinta de segregare SEPARAT PRINTR-UN COMPARTIMENT COMPLET (SAU MAGAZIE), in cazul stivuirii PE PUNTE, separarea se face alegandu-se o distanta :

4. 7 m;


1. 7 m; 2. 5 m; 3. 3 m; 4. 1 m.

1. SEPARAT DE; 2. SEPARAT PRINTR-UN COMPARTIMENT COMPLET (SAU MAGAZIE); 3. SEPARAT LONGITUDINAL PRINTR-UN COMPARTIMENT COMPLET DE

INTERVENTIE (SAU MAGAZIE);

4. Codul IMDG nu prevede o astfel de separare.

1. de 1 m;

of 183



408.La stivuirea marfurilor periculoase incompatibile SUB PUNTE, atunci cand separarea verticala nu satisface cerintele securitatii transportului, se aplica cerinta de separare :

409.Containerele inchise sau deschise, care contin marfuri periculoase incompatibile, pot fi stivuite pe aceeasi verticala daca :

410. Containerele inchise care contin marfuri periculoase incompatibile, in cazul cerintei de separare DEPARTE DE, pot fi stivuite pe aceeasi verticala daca :

411.Separarea containerelor care contin marfuri periculoase incompatibile, printr-o punte rezistenta la foc si apa, fara a fi amplasate pe aceeasi vericala, corespunde cerintei de segregare :

2. de 3 m; 3. de 5 m; 4. corespunzatoare.

1. SEPARAT DE; 2. SEPARAT PRINTR-UN COMPARTIMENT COMPLET (SAU MAGAZIE); 3. SEPARAT LONGITUDINAL PRINTR-UN COMPARTIMENT COMPLET DE

INTERVENTIE (SAU MAGAZIE);

4. Codul IMDG nu prevede o astfel de separare.

1. sunt separate vertical de o distanta de minim 3 m; 2. sunt separate de o punte rezistenta la foc si apa; 3. intre ele exista un spatiu interzis stivuirii; 4. Codul IMDG nu prevede o astfel de separare..

1. sunt separate vertical de o distanta de minim 3 m; 2. sunt separate de o punte rezistenta la foc si apa; 3. intre ele exista un spatiu interzis stivuirii; 4. Codul IMDG nu prevede o astfel de separare.

of 183



412.Stivuirea PE PUNTE SAU SUB PUNTE a containerelor inchise, care contin marfuri periculoase incompatibile, avand cerinta de separare DEPARTE DE, se poate face fara restrictie :

413.La stivuirea PE PUNTE SAU SUB PUNTE a containerelor deschise care contin marfuri periculoase incompatibile, avand cerinta de separare DEPARTE DE, separarea longitudinala se face :

414.La stivuirea PE PUNTE SAU SUB PUNTE a containerelor deschise, care contin marfuri periculoase incompatibile, avand cerinta de separare DEPARTE DE, separarea transversala se face :

415.La stivuirea PE PUNTE SAU SUB PUNTE a containerelor inchise, care contin marfuri periculoase incompatibile, avand cerinta de segregare SEPARAT DE, separarea longitudinala se face :


1. in plan longitudinal si transversal; 2. in plan transversal; 3. in plan longitudinal; 4. Codul IMDG nu prevede o astfel de separare.

1. printr-o distanta de minim 3 m; 2. printr-un container neutru sau un perete rezistent la foc si apa; 3. printr-un spatiu interzis stivuirii; 4. Codul IMDG nu prevede o astfel de separare.

1. printr-o distanta de minim 3 m; 2. printr-un container neutru; 3. prin doua containere neutre; 4. Codul IMDG nu prevede o astfel de separare.

of 183



416.La stivuirea PE PUNTE a containerelor deschise, care contin marfuri periculoase incompatibile, avand cerinta de segregare SEPARAT DE, separarea longitudinala se face :

417.La stivuirea PE PUNTE SAU SUB PUNTE a containerelor inchise, care contin marfuri periculoase incompatibile, avand cerinta de segregare SEPARAT DE, separarea transversala se face :

418.La stivuirea PE PUNTE a containerelor deschise, care contin marfuri periculoase incompatibile, avand cerinta de segregare SEPARAT DE, separarea transversala se face :

419.La stivuirea SUB PUNTE a containerelor deschise, care contin marfuri periculoase incompatibile, avand cerinta de segregare SEPARAT DE, separarea longitudinala se face :

1. printr-o distanta de minim 3 m; 2. printr-un spatiu interzis stivuirii; 3. printr-un container neutru sau un perete rezistent la foc si apa; 4. Codul IMDG nu prevede o astfel de separare.

1. printr-o distanta de minim 3 m; 2. printr-un container neutru sau un perete rezistent la foc si apa; 3. printr-un spatiu interzis stivuirii; 4. Codul IMDG nu prevede o astfel de separare.

1. printr-un spatiu echivalent cu 2 containere; 2. printr-o distanta de minim 3 m; 3. printr-un spatiu interzis stivuirii; 4. printr-un spatiu echivalent cu un container.

1. printr-o distanta de minim 3 m; 2. printr-un spatiu echivalent cu 2 containere; 3. printr-un spatiu echivalent cu un container; 4. printr-un spatiu interzis stivuirii.

of 183



420.La stivuirea SUB PUNTE a containerelor deschise, care contin marfuri periculoase incompatibile, avand cerinta de segregare SEPARAT DE, separarea transversala se face:

421.La stivuirea PE PUNTE a containerelor inchise si deschise, care contin marfuri periculoase incompatibile, avand cerinta de segregare SEPARAT PRINTR-UN COMPARTIMENT COMPLET (SAU MAGAZIE), separarea longitudinala se face:

422.La stivuirea PE PUNTE a containerelor inchise si deschise, care contin marfuri periculoase incompatibile, avand cerinta de segregare SEPARAT PRINTR-UN COMPARTIMENT COMPLET (SAU MAGAZIE), separarea transversala se face :

423.La stivuirea SUB PUNTE a containerelor inchise, care contin marfuri periculoase incompatibile, avand cerinta de segregare SEPARAT PRINTR-UN COMPARTIMENT COMPLET (SAU MAGAZIE), separarea orizontala se face :

1. printr-o distanta de minim 3 m; 2. printr-un spatiu interzis stivuirii; 3. printr-un spatiu echivalent cu 2 containere; 4. printr-un perete rezistent la foc si apa.

1. printr-o distanta de minim 3 m; 2. printr-un spatiu interzis stivuirii; 3. printr-un perete rezistent la foc si apa; 4. printr-un spatiu echivalent cu 2 containere.

1. printr-o distanta de minim 3 m; 2. printr-un spatiu echivalent cu un container; 3. printr-un spatiu echivalent cu 2 containere; 4. printr-un spatiu echivalent cu 3 containere.

1. printr-o distanta de minim 3 m; 2. printr-un spatiu echivalent cu un container; 3. printr-un spatiu echivalent cu 2 containere; 4. printr-un spatiu echivalent cu 3 containere.

of 183



424.La stivuirea SUB PUNTE a containerelor deschise, care contin marfuri periculoase incompatibile, avand cerinta de segregare SEPARAT PRINTR-UN COMPARTIMENT COMPLET (SAU MAGAZIE), separarea orizontala se face :

425.La stivuirea PE PUNTE a containerelor inchise si deschise, care contin marfuri periculoase incompatibile, avand cerinta de segregare SEPARAT LONGITUDINAL PRINTR-UN COMPARTIMENT COMPLET DE INTERVENTIE (SAU MAGAZIE), separarea longitudinala se face printr-o distanta de :

426.La stivuirea SUB PUNTE a containerelor inchise, care contin marfuri periculoase incompatibile, avand cerinta de segregare SEPARAT LONGITUDINAL PRINTR-UN COMPARTIMENT COMPLET DE INTERVENTIE (SAU MAGAZIE), separarea orizontala se poate face :

427.La stivuirea SUB PUNTE a containerelor inchise, care contin marfuri periculoase

1. printr-o distanta de minim 3 m; 2. printr-un spatiu echivalent cu un container; 3. printr-un perete rezistent la foc si apa; 4. prin 2 pereti rezistenti la foc si apa.

1. printr-un perete rezistent la foc si apa; 2. prin 2 pereti rezistenti la foc si apa; 3. prin 3 pereti rezistenti la foc si apa; 4. printr-un spatiu echivalent cu 2 containere.

1. 12 m; 2. 24 m; 3. 36 m; 4. 48 m.

1. printr-un perete rezistent la foc si apa; 2. printr-un spatiu echivalent cu 2 containere; 3. prin 2 pereti rezistenti la foc si apa; 4. prin 3 pereti rezistenti la foc si apa.

of 183



incompatibile, avand cerinta de segregare SEPARAT LONGITUDINAL PRINTR-UN COMPARTIMENT COMPLET DE INTERVENTIE (SAU MAGAZIE), separarea orizontala se poate face :

428.La stivuirea SUB PUNTE a containerelor deschise, care contin marfuri periculoase incompatibile, avand cerinta de segregare SEPARAT LONGITUDINAL PRINTR-UN COMPARTIMENT COMPLET DE INTERVENTIE (SAU MAGAZIE), separarea orizontala se face :

429.La bordul navelor Ro-Ro, marfurile periculoase din clasele 3.1 si 3.2 vor fi stivuite :

430.La bordul navelor R0-R0, la stivuirea PE PUNTE SAU SUB PUNTE a incarcaturilor unitare care contin marfuri periculoase incompatibile, avand cerinta de segregare DEPARTE DE, separarea se face printr-o distanta orizontala de :

1. printr-un perete rezistent la foc si apa; 2. prin doi pereti rezistenti la foc si apa; 3. printr-un spatiu echivalent cu 2 containere; 4. printr-un perete rezistent la foc si apa si o distanta de 24 m (distanta de perete fiind de

minim 6,1 m).

1. printr-un perete rezistent la foc si apa; 2. prin 2 pereti rezistenti la foc si apa; 3. prin 3 pereti rezistenti la foc si apa; 4. Codul IMDG nu prevede o astfel de separare.

1. PE PUNTE SAU SUB PUNTE; 2. NUMAI SUB PUNTE; 3. NUMAI PE PUNTE; 4. pentru aceste marfuri nu sunt cerinte speciale.

1. minim 3 m; 2. minim 6 m; 3. minim 12 m;

of 183



431.La bordul navelor Ro-Ro, la stivuirea PE PUNTE SAU SUB PUNTE a incarcaturilor unitare de tip inchis, care contin marfuri periculoase incompatibile, avand cerinta de segregare SEPARATE DE, separarea se face printr-o distanta orizontala de :

432.La bordul navelor Ro-Ro, la stivuirea SUB PUNTE a incarcaturilor unitare, care contin marfuri incompatibile, avand cerinta de segregare SEPARAT DE, separarea se face :

433.La bordul navelor Ro-Ro, la stivuirea SUB PUNTE a incarcaturilor unitare de tip inchis, care contin marfuri periculoase incompatibile, avand cerinta de segregare SEPARAT DE, separarea se face :

434.La bordul navelor Ro-Ro, la stivuirea PE PUNTE a incarcaturilor unitare, care contin marfuri periculoase incompatibile, avand cerinta de segregare SEPARAT DE, separarea se face printr-o distanta orizontala de :

4. in acest caz nu se impune distanta de separare.

1. minim 3 m; 2. minim 6 m; 3. minim 12 m; 4. in acest caz nu se impune distanta de separare.

1. printr-un perete sau o punte rezistente la foc si apa; 2. printr-un spatiu echivalent cu o incarcatura unitara; 3. printr-o distanta orizontala de 24 m; 4. in acest caz nu se impune distanta se separare.

1. printr-un perete sau o punte rezistente la foc si apa; 2. printr-un spatiu echivalent cu o incarcatura unitara; 3. printr-o distanta orizontala de minim 12 m; 4. in acest caz nu se impune distanta de separare.

of 183



435.La bordul navelor Ro-Ro, la stivuirea PE PUNTE a incarcaturilor unitare de tip inchis, care contin marfuri periculoase incompatibile, avand cerinta se segregare SEPARAT DE, separarea se face printr-o distanta orizontala de :

436.La bordul navelor Ro-Ro, la stivuirea SUB PUNTE a incarcaturilor unitar, care contin marfuri periculoase incompatibile, avand cerinta de segregare SEPARAT PRINTR-UN COMPARTIMENT COMPLET (SAU MAGAZIE), separarea se face :

437.La bordul navelor Ro-Ro, la stivuirea SUB PUNTE a incarcaturilor unitare de tip inchis, care contin marfuri periculoase incompatibile, avand cerinta de segregare SEPARAT PRINTR-UN COMPARTIMENT (SAU MAGAZIE), separarea se face :

438.La bordul navelor Ro-Ro, la stivuirea PE PUNTE a incarcaturilor unitare (inclusiv cele de tip inchis), care contin marfuri periculoase incompatibile, avand cerinta de segregare SEPARAT PRINTR-UN COMPARTIMENT COMPLET (SAU MAGAZIE), separarea se face printr-o distanta orizontala de :


1. minim 3 m; 2. minim 6 m; 3. minim 12 m; 4. in acest caz nu se impune distanta se separare.

1. printr-un perete despartitor, sau o punte de interventie, rezistente la foc si apa; 2. prin doi pereti despartitori sau doua punti de interventie, rezistenete la foc si apa; 3. printr-un spatiu echivalent cu o incarcatura unitara; 4. in acest caz nu se impune distanta de separare.

1. printr-o distanta orizontala de minim 20 m; 2. printr-o distanta orizontala de minim 40 m; 3. prin doi pereti sau doaua punti rezistente la foc sau apa; 4. in acest caz nu se impune distanta de separare.

of 183



439.La bordul navelor Ro-Ro, la stivuirea SUB PUNTE a incaracaturilor unitare, care contin marfuri periculoase incompatibile, avand cerinta de segregare SEPARAT LONGITUDINAL PRINTR-UN COMPARTIMENT COMPLET DE INTERVENTIE (SAU MAGAZIE), separarea se face :

440.La bordul navelor Ro-Ro, la stivuirea SUB PUNTE a incarcaturilor unitare de tip inchis, care contin marfuri periculoase incompatibile, avand cerinta de segregare SEPARAT LONGITUDINAL PRINTR-UN COMPARTIMENT COMPLET DE INTERVENTIE (SAU MAGAZIE), separarea se face :

441.La bordul navelor Ro-Ro, la stivuirea PE PUNTE a incarcaturilor unitare (inclusiv cele de tip inchis), care contin marfuri periculoase incompatibile, avand cerinta de segregare SEPARAT LONGITUDINAL PRINTR-UN COMPARTIMENT COMPLET DE INTERVENTIE (SAU MAGAZIE), separarea se face printr-o distanta orizontala de :


1. printr-o distanta orizontala de minim 20 m; 2. printr-un perete rezistent la foc si apa; 3. prin doi pereti despartitori rezistenti la foc si apa, asigurandu-se ca si puntile sa fie

rezistente la foc si apa;

4. in acest caz nu se impune distanta de separare.

1. printr-o distanta orizontala de minim 20 m; 2. printr-o distanta orizontala de minim 40 m, asigurandu-se ca puntile sa fie rezistente la

foc si apa;

3. printr-un perete despartitor rezistent la foc si apa; 4. in acest caz nu se impune distanta de separare.

1. minim 20 m; 2. minim 30 m;

of 183



442.Numarul fisei de securitate si grupele de materii sunt cuprinse in fisele de securitate :

443.Echipamentul special necesar in caz de urgenta, precum si materialele de interventie si decontaminare sunt cuprinse in fisele de securitate :

444.Procedurile de siguranta in cazul accidentelor care implica marfuri periculoase sunt cuprinse in fisele de securitate :

445.Actiunile de interventie in cazul accidentelor care implica marfuri periculoase sunt cuprinse in fisele de securitate :

3. minim 40 m; 4. in acest caz nu se impune distanta de separare.

1. in sectiunea 1; 2. in sectiunea 2; 3. in sectiunea 3; 4. fisele de securitate nu cuprind aceste elemente.

1. in sectiunea 1; 2. in sectiunea 2; 3. in sectiunea 3; 4. in sectiunea 4.

1. in sectiunea 1; 2. in sectiunea 2; 3. in sectiunea 3; 4. in sectiunea 4.

1. in sectiunea 1; 2. in sectiunea 2; 3. in sectiunea 3;

of 183



446.Masurile de prim ajutor in cazul accidentelor care implica marfuri periculoase (prezentate sub forma de trimitere la MFAG) sunt cuprinse in fisele de securitate :

447.Algoritmul activitatilor recomandate pentru transportul de marfuri periculoase cuprinde:



4. in sectiunea 4.

1. in sectiunea 1; 2. in sectiunea 3; 3. in sectiunea 5; 4. fisele de securitate nu cuprind aceste elemente.

1. primirea listei de incarcare cu marfuri periculoase; 2. procurarea documentatiei tehnice necesare; 3. analiza posibilitatilor tehnice si constructive ale navei, in raport cu cerintele specifice

claselor de marfuri periculoase;

4. toate cele trei activitati mentionate.

1. studierea caracteristicilor si a proprietatilor marfurilor periculoase oferite spre incarcare; 2. intocmirea planului de incarcare; 3. redactarea si inaintarea cererii de echipament, materiale de interventie si materiale de

decontaminare;


1. stabilirea componentei echipei de interventie si a ofiterului responsabil cu operarea marfurilor periculoase;

2. stabilirea rolurilor pentru echipaj; 3. toate cele trei activitati mentionate.

of 183




451.Controalele organizate de autoritatile competente, la bordul navelor care transporta marfuri periculoase, au ca obiective:

452.Controalele organizate de autoritatile competente, la bordul navelor care transporta marfuri periculoase, au ca obiective :

453.Controalele organizate de autoritatile competente, la bordul navelor care transporta marfuri periculoase, au ca obiective :

4. stabilirea masurilor necesare pentru incarcarea marfurilor periculoase, tinand cont de

riscurile primordiale si secundare ale acestora;

1. stabilirea graficului de supraveghere a incarcarii, transportului si descarcarii marfurilor periculoase;

2. stabilirea restrictiilor de acces si circulatie la bord; 3. stabilirea locului pentru depozitarea echipamentului de interventie si efectuarea

exercitiilor de antrenament;


1. identificarea marfurilor periculoase; 2. declaratia de marfuri periculoase; 3. modul de stivuire; 4. toate cele trei obiective mentionate.

1. respectarea indicatiilor referitoare la stivuire; 2. existenta materialelor de protectie si interventie conform fiselor de securitate; 3. planul de interventie si rolul de echipaj; 4. toate cele trei obiective mentionate.

1. existenta si instruirea echipelor de interventie; 2. cunoasterea masurilor de prim ajutor medical;

of 183



454.Substantele lichide sau solide, susceptibile de incingere spontana (in conditii normale de transport) sau de incalzire la contactul cu aerul, ducand la autoaprindere, sunt marfuri periculoase din :

455.In timpul incarcarii navelor mineraliere se urmareste:

456.Proprietatile fizico-chimice ale carbunilor, care influenteaza procesul de transport pe mare, sunt:

457.Proprietatile fizico-chimice ale cerealelor, care influenteaza procesul de transport pe mare, sunt:

3. semnalizarea specifica a marfurilor periculoase la bord; 4. toate cele trei obiective mentionate.

1. clasa 3; 2. clasa 4, diviziunea 4.1; 3. clasa 4, diviziunea 4.2; 4. aceste substante nu sunt considerate marfuri periculoase.

1. repartizarea uniforma a incarcaturii pe magazii; 2. distributia marfii pe intreaga suprafata a magaziilor de marfa; 3. asigurarea unei asiete convenabile; 4. toate cele trei activitati mentionate.

1. umiditatea; 2. emanatia de gaze inflamabile; 3. autoaprinderea; 4. toate cele 3 proprietati mentionate.

1. alunecarea; 2. tasarea;

of 183



458.La navele care transporta cereale in vrac, unghiul de inclinare transversala datorata deplasarii incarcaturii nu trebuie sa depaseasca:

459.La navele care transporta cereale in vrac, inaltimea metacentrica transversala (corectata pentru efectul suprafetelor libere lichide) nu trebuie sa fie mai mica de:

460.La plecarea din portul de incarcare, o nava care transporta cereale in vrac poate avea o canarisire de:

461.La amenajarea navelor in vederea transportului de cereale in vrac, separatiile longitudinale au rol in limitatrea efectelor:

3. incingerea; 4. toate cele 3 proprietati mentionate.

1. 10 grade 2. 12 grade; 3. 14 grade; 4. 16 grade.

1. 0,1 m; 2. 0,2 m; 3. 0,3 m; 4. 0,4 m.

1. maxim 3 grade; 2. maxim 5 grade; 3. maxim 8 grade; 4. la aceste nave nu se admite canarisire la plecarea din portul de incarcare.

1. alunecarii cerealelor; 2. tasarii cerealelor; 3. incingerii cerealelor;

of 183



462.La amenajarea navelor in vederea transportului de cereale in vrac, puturile de alimentare au rol in limitarea efectelor:

463.La navele care transporta cereale in vrac, prin ventilatie se urmareste limitarea efectelor:

464.Prin rujarea marfurilor solide in vrac se intelege operatiunea de:

465.Prin rujarea marfurilor solide in vrac se urmareste:

466.Calculul cantitatii de marfa prin metoda pescajelor cuprinde:

4. umezirii cerealelor.

1. alunecarii cerealelor; 2. tasarii cerealelor; 3. incingerii cerealelor; 4. umezirii cerealelor.

1. alunecarii cerealelor; 2. tasarii cerealelor; 3. incingerii cerealelor; 4. la aceste marfuri ventilatia nu este necesara.

1. incarcare a marfii; 2. nivelare a marfii; 3. separare a marfii; 4. manipulare a marfii.

1. limitarea deplasarii marfii; 2. accelerarea procesului de tasare; 3. limitarea efectelor incingerii marfii; 4. la aceste marfuri nu se practica rujarea.

of 183



467.Pentru calculul cantitatii de marfa prin metoda pescajelor, masurarea temperaturii si densitatii apei de mare se face:

468.Pentru calculul cantitatii de marfa prin metoda pescajelor, citirea pescajelor se face:

469.Pentru calculul cantitatii de marfa prin metoda pescajelor, greutatile lichide de la bord se determina:

470.In calculul cantitatii de marfa prin metoda pescajelor, corectarea pescajelor pentru inclinarile transversale ale navei se realizeaza:

1. etapa masuratorilor; 2. etapa corectiilor; 3. etapa calculelor; 4. toate cele trei etape mentionate.

1. numai in cadrul masuratorilor initiale; 2. numai in cadrul masuratorilor finale; 3. in cadrul masuratorilor initiale si finale; 4. aceste masuratori nu sunt necesare.

1. la scarile de pescaj prova si pupa; 2. la scarile de pescaj de la centrul navei in ambele borduri; 3. la scarile de pescaj prova, centru si pupa, in ambele borduri; 4. la scarile de pescaj prova, centru si pupa in bordul acostarii.

1. prin presarea tancurilor; 2. prin sondarea tancurilor; 3. prin golirea tancurilor; 4. greutatile lichide se iau din documentatia navei.

1. cu formule empirice;

of 183



471.In calculul cantitatii de marfa prin metoda pescajelor, corectarea pescajelor pentru inclinarile longitudinale ale navei se realizeaza:

472.In calculul cantitatii de marfa prin metoda pescajelor, corectarea pescajelor pentru deformarea corpului navei se realizeaza in practica curenta:

473.Sageata navei se determina facand diferenta dintre:

474.Temperatura standard pentru care este intocmita documentatia de incarcare de la bordul navelor este:

2. cu diagrame din documentatia navei; 3. facand media pescajelor masurate in ambele borduri; 4. aceasta corectie nu este necesara.

1. cu formule de calcul, tabele sau diagrame din documentatia navei; 2. prin integrare; 3. prin calcul logaritmic; 4. aceasta corectie nu este necesara.

1. cu diagramele din documentatia navei; 2. calculand pescajul de medie a mediilor 3. prin calcul integral; 4. aceasta corectie este neglijabila, indiferent de starea de incarcare a navei.

1. pescajul centru si pescajul mediu; 2. pescajul centru si pescajul prova 3. pescajul centru si pescajul pupa; 4. sageata navei se determina grafic.

1. 0 grade C; 2. + 5 grade C; 3. +10 grade C;

of 183



475.Pe timpul sondarii tancurilor, se recomanda ca nava sa nu fie canarisita mai mult de:

476.Corectia de asieta a sondelor efectuate la tancuri se realizeaza:

477.Diferenta dintre deplasamentul navei la un pescaj dat si greutatile cunoscute( inclusiv greutatea navei goale) se materializeaza in:

478.In calculul cantitatii de marfa prin metoda pescajelor, constanta navei se poate determina:

479.In calculul cantitatii de marfa prin metoda pescajelor , la incarcare, cantitatea

4. +15 grade C.

1. 0,5 grade; 2. 1 grad; 3. 1,5 grad; 4. canarisirea nu influenteaza sondarea tancurilor.

1. cu scara Bonjean; 2. cu graficele sau tabelele continute in tabelele de calibrare a tancurilor; 3. cu graficele de asieta; 4. asieta nu influenteaza citirea sondelor.

1. deadweightul net al navei; 2. deadweightul brut al navei; 3. tonajul navei; 4. constanta navei.

1. inaintea inceperii incarcarii; 2. dupa terminarea descarcarii; 3. inainte de inceperea incarcarii si dupa terminarea descarcarii; 4. metoda pescajelor nu include calculul constantei navei.

of 183



incarcata se determina cu relatia:

480.In calculul cantitatii de marfa prin metoda pescajelor, la descarcare, cantritatea descarcata se determina cu relatia:

481.Corectia de asieta care se aplica pescajului prova are expresia:

482.Corectia de asieta care se aplica pescajului pupa are expresia:

1. Q= (A-a) - ( B-b); 2. Q= (B-b)-(A-a); 3. Q=(A-a)-Do; 4. Q=(B-b)-Do.

1. Q= (A-a) - ( B-b); 2. Q= (B-b)-(A-a); 3. Q=(A-a)-Do; 4. Q=(B-b)-Do.

1.

x l tLIPpv

2.

y l tLIPpp

3.

z l tLIPc

4. aceasta corectie este neglijabila, indiferent de asieta navei

of 183



483.Corectia de asieta care se aplica pescajului centru are expresia:

1.

x l tLIPpv

2.

y l tLIPpp

3.

z l tLIPc


1.

x l tLIPpv

2.

y l tLIPpp

3.

z l tLIPc


of 183



484.Sageata pozitiva (sag) se determina cu relatia:

485.Sageata negativa (hog) se determina cu relatia:

1.

Sg T Tm c

2.

Sg T Tc m

3.

Sg T Tc pv

4.

Sg T Tc pp

1.

Sg T Tm c

2.

Sg T Tc m

3.

Sg T Tc pv

4.

of 183



486.Corectia de densitate a pescajului se determina cu relatia:

487.Corectia de densitate se aplica pescajului de medie a mediilor, cu relatia:

Sg T Tc pp

1.

T

D

'

2 1

2

2.

T

DTPC

'

2 1

2

3.

T

D

' 2 1

1

4.

T

DTPC

'

2 1

2

1.

T T TM M m/

2.

of 183



488.Densitatea standard pentru care este intocmita documentatia de incarcare de la bordul navelor este:

489.Corectia de densitate a deplasamentului se determina cu relatia:

T T TM M M/

3.

T T TM M M M/'

/

4.

T TM M m/

1

2

1.

1,000 t/m3

2.

1,012 t/m3

3.

1,025 t/m3

4.

1,030 t/m3

1.

of 183



490.Corectia de densitate se aplica deplasamentului cu relatia:

DD

'

2 1

1

2.

D

D

'

2 1

2

3.

D

DTPC

'

2 1

1

4.

2

12'

TPCDD

1.

D D D2 '

2.

D D D2 ]

3.

D D21

2

'

of 183



491.Factorul de corectie a deplasamentului, pentru densitate, are expresia:

492.

4.

D D21

2

'

1.

f c

2

1

2.

f c

1

2

3.

f c 1 2

4.

f c 2 1

Utilizand factorul de corectie , corectia de densitate se aplica deplasamentului cu relatia:

cf

1.

of 183



493.Corectia de asieta a deplasamentului se determina cu relatia:

494.Corectia de asieta se aplica deplasamentului cu relatia:

D D f c2

'

2.

D D f c2 1

3.

D D f c2 '

4.

D D f c2 ]

1.

D MCT X tLIP

F

2.

D TPC X tLIP

F

3.

D DHLIP

100

4. la navele mari, aceasta corectie este neglijabila

of 183



495.La incarcare, constanta navei se calculeaza cu relatia:

496.La descarcare, constanta navei se calculeaza cu relatia:

1.

D D DM m

2.

D D Dm 1

3.

D D Dm 2

4.

D D Df m

1.

K = ( B- b) – Do

2.

K = (A- a) - Do

3.

K = Df -Do

4. la incarcare nu se poate determina constanta navei

of 183



497.O nava care are pescajul centru Tc mai mare decat pescajul mediu Tm este:

498.O nava care are pescajul mediu Tm mai mare decat pescajul centru Tc este:

499.Incarcarea navelor petroliere se realizeaza :

1.

K = (B-b) – Do

2.

K = (A-a) – Do

3.

K = Df – Do

4. la descarcare nu se poate determina constanta navei

1. aprovata; 2. apupata; 3. arcuita; 4. contraarcuita

1. aprovata; 2. apupata; 3. arcuita; 4. contraarcuita

1. numai cu pompele navei; 2. numai cu mijloacele terminalului (pompe sau prin cadere libera); 3. cu pompele navei si cu mijloacele terminalului (pompe sau prin cadere libera); 4. metoda de incarcare se stabileste prin contract.

of 183



500.Descarcarea navelor petroliere se realizeaza :

501.Distanta masurata pe verticala, de la nivelul lichidului din tanc pana la cerul tancului (sau alt punct de referinta), se defineste ca :

502.Corectia de asieta se aplica ulajelor masurate prin :

503.Masurarea ulajelor, la bordul navelor petroliere, se poate face :

504.Protectia tancurilor petroliere impotriva riscului de explozie datorat electricitatii statice se realizeaza :

1. numai cu pompele navei; 2. numai cu pompele terminalului; 3. cu pompele navei si cu pompele terminalului; 4. metoda de descarcare se stabileste prin contract.

1. sonda; 2. inaltime de constructie; 3. spatiu de expansiune; 4. ulaj.

1. utilizarea scarii Bonjean; 2. utilizarea graficelor de asieta; 3. utilizarea tabelelor sau graficelor continute in tablele de calibrare a tancurilor; 4. asieta nu influenteaza citirea ulajelor.

1. cu teurile de ulaj; 2. cu ruleta gradata; 3. cu instalatiile automate de citire a ulajelor; 4. cu toate cele trei metode mentionate.

1. cu abur;

of 183



505.Constructia de nave petroliere cu tancuri separate de balast este o cerinta a :

506.La incarcarea navelor transportoare de gaze lichefiate, racirea tancurilor de marfa se realizeaza :

507.La navele transportoare de gaze lichefiate, protectia tancurilor de marfa impotriva riscului de explozie se realizeaza :

508.La navele transportoare de gaze lichefiate, racirea tancurilor de marfa se realizeaza :

2. cu gaz inert; 3. cu spuma chimica; 4. la tancurile petroliere nu exista riscul acumularilor electrostatice.

1. Codului ISM; 2. Conventiei SOLAS 74 3. Conventiei MARPOL 73/78; 4. Codului IBC.

1. prin absorbtie; 2. prin compresie; 3. prin detenta; 4. pentru incarcarea acestor nave nu este necesara racirea tancurilor de marfa.

1. cu abur; 2. cu gaz inert; 3. cu spuma chimica; 4. cu azbest.

1. cu aer racit de instalatiile navei; 2. cu aer racit de instalatiile terminalului; 3. cu o cantitate mica de gaz lichefiat;;

of 183



509.Gazul inert utilizat la navele transportoare de gaze lichefiate are punctul de lichefiere cuprins intre :

510.Procesul de racire a tancurilor de marfa, la navele transportoare de gaze lichefiate, dureaza intre :

511.Incarcarea navelor tanc pentru produse chimice se realizeaza :

512.Descarcarea navelor tanc pentru produse chimice se realizeaza :

513.Constructia si echiparea navelor care transporta produse chimice in vrac este reglementata de :

4. racirea tancurilor de marfa nu este necesara.

1. minus 10 grade C si minus 20 grade C; 2. minus 20 grade C si minus 30 grade C; 3. minus 30 grade C si minus 40 grade C; 4. minus 40 grade C si minus 50 grade C.

1. 30 - 45 ore; 2. 25 - 40 ore; 3. 20 - 35 ore; 4. 15 - 30 ore.

1. numai cu pompele navei; 2. numai cu pompele terminalului; 3. cu pompele navei si cu pompele terminalului; 4. metoda de incarcare se stabileste prin contract.

1. numai cu pompele navei; 2. numai cu pompele terminalului; 3. cu pompele navei si cu pompele terminalului; 4. metoda de descarcare se stabileste prin contract.

of 183



514.La navele care transporta marfuri lichide in vrac, volumul ocupat de marfa in tancuri se determina cu tablele de calibrare a tancurilor, functie de :

515.Pentru calculul cantitatii de marfa prin metoda ulajelor, temperatura marfii se masoara :

516.In calculul cantitatii de marfa prin metoda ulajelor, pentru reducerea volumului marfii la temperatura standard, se utilizeaza :

517.In calculul cantitatii de marfa prin metoda ulajelor, corectia densitatii relative pentru diferenta de temperatura se obtine cu relatia :

1. Codul IBC; 2. Codul ISM; 3. Codul LSA; 4. Codul STCW.

1. temperatura marfii; 2. densitatea marfii; 3. ulajul marfii; 4. sonda tancului de marfa.

1. la fiecare tanc de marfa; 2. la minim trei tancuri de marfa; 3. la un singur tanc de marfa; 4. temperatura marfii se ia din "Certificatul de calitate si cantitate".

1. tablele de calibrare; 2. tablele de sonde; 3. tablele ASTM-IP; 4. cantitatea de marfa nu poate fi determinata prin reducerea volumului la temperatura

standard.

of 183



518.Capacitatea de incarcare a navelor containiere se exprima in :

519.Navele containiere care efectueaza transporturi intercontinentale sunt denumite in mod curent :

520.Navele containiere care efectueaza transporturi zonale sunt denumite in mod curent :

1.

;tkfd

2.

tkfd

3.

)( ttkf od

4.

)( ttkf od

1. TDW; 2. TRB; 3. TRN; 4. TEU.

1. nave mama (mother vessels); 2. nave de aprovizionare (feeders); 3. nave auxiliare; 4. nave universale.

of 183



521.Containerele inchise se incarca la bordul navelor containiere :

522.Containerele deschise se incarca la bordul navelor containiere :

523.Containerele platforma se incarca la bordul navelor containiere :

524.Containerele frigorifice (pline) se incarca la bordul navelor containiere :

1. nave mama (mother vessels); 2. nave de aprovizionare (feeders); 3. nave auxiliare; 4. nave universale.

1. pe punte si sub punte; 2. numai pe punte; 3. numai sub punte; 4. aceste containere sunt interzise transportului maritim.

1. pe punte si sub punte; 2. numai pe punte; 3. numai sub punte; 4. aceste containere sunt interzise transportului maritim.

1. pe punte sau sub punte; 2. numai pe punte; 3. numai sub punte; 4. aceste containere sunt interzise transportului maritim.

1. pe punte sau sub punte (in numar limitat); 2. numai pe punte; 3. numai sub punte; 4. aceste containere sunt interzise transportului maritim.

of 183



525.Planul de incarcare (bay-plan) la navele containiere este o sectiune a navei in plan :

526.

527.

1. longitudinal-diametral; 2. transversal; 3. orizontal; 4. vertical.

Un container standard de 20 are dimensiunile :

'

1.

20

' '8 '8

2.

'20 8 ' 8 ' ''06

3.

'20 '8 '9

4.

'20 '8 '9 ''06

Un container de 20 ”high cube” are dimensiunile :

'

of 183



528.

1.

20

' '8 '8

2.

'20 8 ' 8 ' ''06

3.

'20 '8 '9

4.

'20 '8 '9 ''06

Un container standard de are dimensiunile :

'40

1.

'40 '8 '8

2.

'40 8 ' 8 ' ''06

3.

'40 '8 '9

4.

of 183



529.

530.In mod frecvent, la bordul navelor containiere se incarca :

'40 '8 '9 ''06

Un container de ”high cube” are dimensiunile :

'40

1.

'40 '8 '8

2.

'40 8 ' 8 ' ''06

3.

'40 '8 '9

4.

'40 '8 '9 ''06

1.

numai containere de ;

'20

of 183



531.Pentru manipularea containerelor, in terminalele specializate, se utilizeaza

532.Pentru amararea containerelor, pe punte, se utilizeaza

533.

2.

containere de ;

'45

3.

numai containere de ;

'40

4.

containere de si

'20 '40

1. spreader 2. graifer 3. zbir 4. gafe

1. zavoare de baza (base-locks) 2. zavoare duble (twist-locks) 3. bare metalice cu tirant (crossing bars) 4. toate dispozitivele mentionate

Pentru o nava care pluteste in apa cu densitatea de 1,020 si are un volum de carena V= 25.500 , deplasamentul calculat are valoarea:

3/ mt3m

of 183



534.

535.

536.

1. 25.000 t; 2. 26.010 t; 3. 26.000 t; 4. 25.010 t.

Pentru o nava avand bordul liber de vara si pescajul de vara

bordul liber la tropice are valoarea: mFV 4,2 ,4,8 mTV

TF

1. 2, 275 m; 2. 2, 575 m; 3. 2, 225 m; 4. 2, 525 m.

Pentru o nava avand bordul liber de vara si pescajul de vara

bordul liber de iarna are valoarea: mFV 4,2 ,4,8 mTV

IF

1. 2,225 m; 2. 2,275 m; 3. 2,525 m; 4. 2,575 m.

of 183



537.

538.

Pentru o nava avand bordul liber de iarna si lungimea L=85 m, bordul

liber de iarna in Atlanticul de Nord are valoarea:

mFI 80,1

IANF

1. 1,80 m; 2. 1,85 m; 3. 1,90 m; 4. 1,95 m.

Pentru o nava avand bordul liber de iarna si lungimea L=150m, bordul

liber de iarna in Atlanticul de Nord are valoarea:

mFI 40,2

IANF

1. 2,40 m; 2. 2,45 m; 3. 2,50 m; 4. 2,55 m.

Pentru o nava avand bordul liber de vara deplasamentul D=9600 t si

afundarea pe unitate TPC=12 t/cm, bordul liber in apa dulce are valoarea:

mFV 4,2

DF

1. 2,8 m; 2. 2,6 m;

of 183



539.

540.Pentru o nava avand latimea B=32 m si pescajul mediu Tm =12,5 m, raza metacentrica transversala BM are valoarea:

541.Pentru o nava avand pescajul mediu Tm =8,4 m, cota centrului de carena KB are valoarea:

3. 2,4 m; 4. 2,2 m.

Pentru o nava avand bordul liber la tropice deplasamentul D=9600 t si

afundarea pe unitate TPC=12 t/cm, bordul liber in apa dulce la tropice are valoarea:

,2,2 mFT

DTF

1. 2,0 m; 2. 2,2 m; 3. 2,4 m; 4. 2,6 m.

1. 6,50 m; 2. 6,55 m; 3. 6,60 m; 4. 6,65 m.

1. 4,452 m; 2. 4,455 m; 3. 4,460 m; 4. 4,465 m.

of 183



542.Pentru o nava avand latimea B=18,5 m si pescajul mediu Tm = 6,4 m, cota metacentrului transversal KM are valoarea:

543.

544.Pentru o nava avand latimea B=17,5 m si inaltimea metacentrica transversala GM=0,49m, perioada de ruliu Tr are valoarea:

545.Pentru o nava avand latimea B=20 m si perioada de ruliu Tr = 25 s, inaltimea metacentrica transversala GM are valoarea:

1. 7,560 m; 2. 7,660 m; 3. 7,670 m; 4. 7,680 m.

La o nava avand volumul de carena ( in apa de mare cu densitatea

) si un tanc (cu lungimea l=6,5 m si latimea b= 2,4 m) partial umplut cu un lichid cu densitatea corectia inaltimii metacentrice pentru efectul suprafetelor lichide are valoarea:

3960.6 mV 3/022,1 mt

3/95,0 mt

GM

1. 0,110 m; 2. 0,100 m; 3. 0,010 m; 4. 0,001 m.

1. 10 s; 2. 20 s; 3. 30 s; 4. 40 s.

of 183



546.

547.

548.

1. 0,21 m; 2. 0,41 m; 3. 0,61 m; 4. 0,81 m.

La imbarcarea unei greutati w=525 t pe o nava avand deplasamentul unitar TPC= 35 t/cm, variatia pescajului mediu are valoarea:

T

1. 0,15 m; 2. 0,20 m; 3. 0,25 m; 4. 0,30 m.

La deplasarea unei greutati w = 320 t, pe o distanta de 8 m ( in plan longitudinal), la bordul unei nave avand momentul unitar de asieta MCT =160 t cm, variatia asietei are valoarea:

t

1. 0,30 m; 2. 0,25 m; 3. 0,20 m; 4. 0,16 m.

of 183



549.

550.

Pentru o nava avand pantocarena si cota centrului de greutate KG= 7,2 m, valoarea bratului stabilitatii statice ls, corespunzatoare unei inclinari transversale

, are valoarea:

ml f 2,4

30

1. 0,4 m; 2. 0,5 m; 3. 0,6 m; 4. 0,7 m.

Pentru o nava avand bratului stabilitatii

statice si cota centrului de greutate KG= 8,2 m, valoarea pantocarenei

, corespunzatoare unei inclinari transversale , are valoarea:

30

mls 5,0

fl

1. 4,2 m; 2. 4,4 m; 3. 4,6 m; 4. 4,8 m.

Pentru o nava de transport cherestea avand bordul liber de vara si pescajul

de vara bordul liber de iarna are valoarea:

mFLV 2,2

,4,5 mTV LIF

of 183



551.

552.

553.

1. 2,25 m; 2. 2,35 m; 3. 2,45 m; 4. 2,55 m.

Pentru o nava de transport cherestea avand bordul liber de vara si pescajul

de vara bordul liber la tropice

are valoarea:

mFLV 4,2

,20,7 mTV

LTF

1. 2,25 m; 2. 2,35 m; 3. 2,45 m; 4. 2,55 m.

Pentru o nava de transport cherestea avand bordul liber de vara , deplasamentul D=5400 t si afundarea pe unitate TPC=15t/cm, bordul liber in apa dulce are valoarea:

mFLV 2,2

LDF

1. 2,10 m; 2. 2,11 m; 3. 2,12 m; 4. 2,13 m.

of 183



554.

555.

Pentru o nava de transport cherestea avand bordul liber la tropice deplasamentul D=6000 t si afundarea pe unitate TPC=15 t/cm, bordul liber in apa dulce la tropice are valoarea:

,4,2 mFLT

LTDF

1. 2,1 m; 2. 2,2 m; 3. 2,3 m; 4. 2,4 m.

Pentru o nava de transport cherestea avand lungimea de 80 m si bordul liber de iarna

bordul liber de iarna in Atlanticul

de Nord are valoarea: ,8,1 mFI

LIANF

1. 1,80 m; 2. 1,85 m; 3. 1,90 m; 4. 1,95 m.

Pentru o nava de transport cherestea avand lungimea de 120 m si bordul liber de iarna

bordul liber de iarna in

Atlanticul de Nord are valoarea:

LIANF

,2,2 mFI

of 183



556.

557.

1. 2,2 m; 2. 2,4 m; 3. 2,6 m; 4. 2,8 m.

Pentru o nava avand deplasamentul final ( la masuratorile initiale) si

( la masuratorile finale), iar

totalul greutatilor lichide ( la

masuratorile initiale) si ( la masuratorile finale) cantitatea de marfa incarcata va fi de:

tD f 500.32

tD f 80250

tGl 15150

tGl 4050

1. 28.550 t; 2. 65.100 t; 3. 47.750 t; 4. 58.850 t.

Pentru o nava avand deplasamentul final ( la masuratorile initiale) si

( la masuratorile finale), iar

totalul greutatilor lichide ( la

masuratorile initiale) si ( la masuratorile finale) cantitatea de marfa descarcata va fi de:

tD f 80050

tD f 31750

tGl 3250

tGl 14500

1. 30.550 t; 2. 76.800 t;

of 183



558.

559.

1. 1. 2. 3. 4.

2. 1. 2. 3. 4.

3. 1. 2. 3. 4.

3. 59.550 t; 4. 65.550 t.

Pentru o nava avand distanta prova asieta t= + 0,8 m si lungimea

intre perpendiculare LIP = 60 m, corectia de asieta a pescajului prova x are valoarea:

,45,0 mlpv

1. +0,006 m; 2. -0,006 m; 3. +0,008 m; 4. -0,008 m.

Pentru o nava avand distanta pupa asieta t= -1,2 m si lungimea intre

perpendiculare LIP =120 m, corectia de asieta a pescajului pupa y are valoarea:

,5,0 mlpp

1. +0,005 m; 2. -0,005 m; 3. +0,008 m; 4. -0,008 m.

of 183



4. 1. 2. 3. 4.

5. 1. 2. 3. 4.

6. 1. 2. 3. 4.

7. 1. 2. 3. 4.

8. 1. 2. 3. 4.

9. 1. 2. 3. 4.

10. 1. 2. 3. 4.

11. 1. 2. 3. 4.

12. 1. 2. 3. 4.

13. 1. 2. 3. 4.

14. 1. 2. 3. 4.

15. 1. 2. 3. 4.

16. 1. 2. 3. 4.

17. 1. 2. 3. 4.

18. 1. 2. 3. 4.

19. 1. 2. 3. 4.

20. 1. 2. 3. 4.

21. 1. 2. 3. 4.

22. 1. 2. 3. 4.

23. 1. 2. 3. 4.

24. 1. 2. 3. 4.

25. 1. 2. 3. 4.

26. 1. 2. 3. 4.

of 183



27. 1. 2. 3. 4.

28. 1. 2. 3. 4.

29. 1. 2. 3. 4.

30. 1. 2. 3. 4.

31. 1. 2. 3. 4.

32. 1. 2. 3. 4.

33. 1. 2. 3. 4.

34. 1. 2. 3. 4.

35. 1. 2. 3. 4.

36. 1. 2. 3. 4.

37. 1. 2. 3. 4.

38. 1. 2. 3. 4.

39. 1. 2. 3. 4.

40. 1. 2. 3. 4.

41. 1. 2. 3. 4.

42. 1. 2. 3. 4.

43. 1. 2. 3. 4.

44. 1. 2. 3. 4.

45. 1. 2. 3. 4.

46. 1. 2. 3. 4.

47. 1. 2. 3. 4.

48. 1. 2. 3. 4.

49. 1. 2. 3. 4.

of 183



50. 1. 2. 3. 4.

51. 1. 2. 3. 4.

52. 1. 2. 3. 4.

53. 1. 2. 3. 4.

54. 1. 2. 3. 4.

55. 1. 2. 3. 4.

56. 1. 2. 3. 4.

57. 1. 2. 3. 4.

58. 1. 2. 3. 4.

59. 1. 2. 3. 4.

60. 1. 2. 3. 4.

61. 1. 2. 3. 4.

62. 1. 2. 3. 4.

63. 1. 2. 3. 4.

64. 1. 2. 3. 4.

65. 1. 2. 3. 4.

66. 1. 2. 3. 4.

67. 1. 2. 3. 4.

68. 1. 2. 3. 4.

69. 1. 2. 3. 4.

70. 1. 2. 3. 4.

71. 1. 2. 3. 4.

72. 1. 2. 3. 4.

of 183



73. 1. 2. 3. 4.

74. 1. 2. 3. 4.

75. 1. 2. 3. 4.

76. 1. 2. 3. 4.

77. 1. 2. 3. 4.

78. 1. 2. 3. 4.

79. 1. 2. 3. 4.

80. 1. 2. 3. 4.

81. 1. 2. 3. 4.

82. 1. 2. 3. 4.

83. 1. 2. 3. 4.

84. 1. 2. 3. 4.

85. 1. 2. 3. 4.

86. 1. 2. 3. 4.

87. 1. 2. 3. 4.

88. 1. 2. 3. 4.

89. 1. 2. 3. 4.

90. 1. 2. 3. 4.

91. 1. 2. 3. 4.

92. 1. 2. 3. 4.

93. 1. 2. 3. 4.

94. 1. 2. 3. 4.

95. 1. 2. 3. 4.

of 183



96. 1. 2. 3. 4.

97. 1. 2. 3. 4.

98. 1. 2. 3. 4.

99. 1. 2. 3. 4.

100. 1. 2. 3. 4.

101. 1. 2. 3. 4.

102. 1. 2. 3. 4.

103. 1. 2. 3. 4.

104. 1. 2. 3. 4.

105. 1. 2. 3. 4.

106. 1. 2. 3. 4.

107. 1. 2. 3. 4.

108. 1. 2. 3. 4.

109. 1. 2. 3. 4.

110. 1. 2. 3. 4.

111. 1. 2. 3. 4.

112. 1. 2. 3. 4.

113. 1. 2. 3. 4.

114. 1. 2. 3. 4.

115. 1. 2. 3. 4.

116. 1. 2. 3. 4.

117. 1. 2. 3. 4.

118. 1. 2. 3. 4.

of 183



119. 1. 2. 3. 4.

120. 1. 2. 3. 4.

121. 1. 2. 3. 4.

122. 1. 2. 3. 4.

123. 1. 2. 3. 4.

124. 1. 2. 3. 4.

125. 1. 2. 3. 4.

126. 1. 2. 3. 4.

127. 1. 2. 3. 4.

128. 1. 2. 3. 4.

129. 1. 2. 3. 4.

130. 1. 2. 3. 4.

131. 1. 2. 3. 4.

132. 1. 2. 3. 4.

133. 1. 2. 3. 4.

134. 1. 2. 3. 4.

135. 1. 2. 3. 4.

136. 1. 2. 3. 4.

137. 1. 2. 3. 4.

138. 1. 2. 3. 4.

139. 1. 2. 3. 4.

140. 1. 2. 3. 4.

141. 1. 2. 3. 4.

of 183



142. 1. 2. 3. 4.

143. 1. 2. 3. 4.

144. 1. 2. 3. 4.

145. 1. 2. 3. 4.

146. 1. 2. 3. 4.

147. 1. 2. 3. 4.

148. 1. 2. 3. 4.

149. 1. 2. 3. 4.

150. 1. 2. 3. 4.

151. 1. 2. 3. 4.

152. 1. 2. 3. 4.

153. 1. 2. 3. 4.

154. 1. 2. 3. 4.

155. 1. 2. 3. 4.

156. 1. 2. 3. 4.

157. 1. 2. 3. 4.

158. 1. 2. 3. 4.

159. 1. 2. 3. 4.

160. 1. 2. 3. 4.

161. 1. 2. 3. 4.

162. 1. 2. 3. 4.

163. 1. 2. 3. 4.

164. 1. 2. 3. 4.

of 183



165. 1. 2. 3. 4.

166. 1. 2. 3. 4.

167. 1. 2. 3. 4.

168. 1. 2. 3. 4.

169. 1. 2. 3. 4.

170. 1. 2. 3. 4.

171. 1. 2. 3. 4.

172. 1. 2. 3. 4.

173. 1. 2. 3. 4.

174. 1. 2. 3. 4.

175. 1. 2. 3. 4.

176. 1. 2. 3. 4.

177. 1. 2. 3. 4.

178. 1. 2. 3. 4.

179. 1. 2. 3. 4.

180. 1. 2. 3. 4.

181. 1. 2. 3. 4.

182. 1. 2. 3. 4.

183. 1. 2. 3. 4.

184. 1. 2. 3. 4.

185. 1. 2. 3. 4.

186. 1. 2. 3. 4.

187. 1. 2. 3. 4.

of 183



188. 1. 2. 3. 4.

189. 1. 2. 3. 4.

190. 1. 2. 3. 4.

191. 1. 2. 3. 4.

192. 1. 2. 3. 4.

193. 1. 2. 3. 4.

194. 1. 2. 3. 4.

195. 1. 2. 3. 4.

196. 1. 2. 3. 4.

197. 1. 2. 3. 4.

198. 1. 2. 3. 4.

199. 1. 2. 3. 4.

200. 1. 2. 3. 4.

201. 1. 2. 3. 4.

202. 1. 2. 3. 4.

203. 1. 2. 3. 4.

204. 1. 2. 3. 4.

205. 1. 2. 3. 4.

206. 1. 2. 3. 4.

207. 1. 2. 3. 4.

208. 1. 2. 3. 4.

209. 1. 2. 3. 4.

210. 1. 2. 3. 4.

of 183



211. 1. 2. 3. 4.

212. 1. 2. 3. 4.

213. 1. 2. 3. 4.

214. 1. 2. 3. 4.

215. 1. 2. 3. 4.

216. 1. 2. 3. 4.

217. 1. 2. 3. 4.

218. 1. 2. 3. 4.

219. 1. 2. 3. 4.

220. 1. 2. 3. 4.

221. 1. 2. 3. 4.

222. 1. 2. 3. 4.

223. 1. 2. 3. 4.

224. 1. 2. 3. 4.

225. 1. 2. 3. 4.

226. 1. 2. 3. 4.

227. 1. 2. 3. 4.

228. 1. 2. 3. 4.

229. 1. 2. 3. 4.

230. 1. 2. 3. 4.

231. 1. 2. 3. 4.

232. 1. 2. 3. 4.

233. 1. 2. 3. 4.

of 183



234. 1. 2. 3. 4.

235. 1. 2. 3. 4.

236. 1. 2. 3. 4.

237. 1. 2. 3. 4.

238. 1. 2. 3. 4.

239. 1. 2. 3. 4.

240. 1. 2. 3. 4.

241. 1. 2. 3. 4.

242. 1. 2. 3. 4.

243. 1. 2. 3. 4.

244. 1. 2. 3. 4.

245. 1. 2. 3. 4.

246. 1. 2. 3. 4.

247. 1. 2. 3. 4.

248. 1. 2. 3. 4.

249. 1. 2. 3. 4.

250. 1. 2. 3. 4.

251. 1. 2. 3. 4.

252. 1. 2. 3. 4.

253. 1. 2. 3. 4.

254. 1. 2. 3. 4.

255. 1. 2. 3. 4.

256. 1. 2. 3. 4.

of 183



257. 1. 2. 3. 4.

258. 1. 2. 3. 4.

259. 1. 2. 3. 4.

260. 1. 2. 3. 4.

261. 1. 2. 3. 4.

262. 1. 2. 3. 4.

263. 1. 2. 3. 4.

264. 1. 2. 3. 4.

265. 1. 2. 3. 4.

266. 1. 2. 3. 4.

267. 1. 2. 3. 4.

268. 1. 2. 3. 4.

269. 1. 2. 3. 4.

270. 1. 2. 3. 4.

271. 1. 2. 3. 4.

272. 1. 2. 3. 4.

273. 1. 2. 3. 4.

274. 1. 2. 3. 4.

275. 1. 2. 3. 4.

276. 1. 2. 3. 4.

277. 1. 2. 3. 4.

278. 1. 2. 3. 4.

279. 1. 2. 3. 4.

of 183



280. 1. 2. 3. 4.

281. 1. 2. 3. 4.

282. 1. 2. 3. 4.

283. 1. 2. 3. 4.

284. 1. 2. 3. 4.

285. 1. 2. 3. 4.

286. 1. 2. 3. 4.

287. 1. 2. 3. 4.

288. 1. 2. 3. 4.

289. 1. 2. 3. 4.

290. 1. 2. 3. 4.

291. 1. 2. 3. 4.

292. 1. 2. 3. 4.

293. 1. 2. 3. 4.

294. 1. 2. 3. 4.

295. 1. 2. 3. 4.

296. 1. 2. 3. 4.

297. 1. 2. 3. 4.

298. 1. 2. 3. 4.

299. 1. 2. 3. 4.

300. 1. 2. 3. 4.

301. 1. 2. 3. 4.

302. 1. 2. 3. 4.

of 183



303. 1. 2. 3. 4.

304. 1. 2. 3. 4.

305. 1. 2. 3. 4.

306. 1. 2. 3. 4.

307. 1. 2. 3. 4.

308. 1. 2. 3. 4.

309. 1. 2. 3. 4.

310. 1. 2. 3. 4.

311. 1. 2. 3. 4.

312. 1. 2. 3. 4.

313. 1. 2. 3. 4.

314. 1. 2. 3. 4.

315. 1. 2. 3. 4.

316. 1. 2. 3. 4.

317. 1. 2. 3. 4.

318. 1. 2. 3. 4.

319. 1. 2. 3. 4.

320. 1. 2. 3. 4.

321. 1. 2. 3. 4.

322. 1. 2. 3. 4.

323. 1. 2. 3. 4.

324. 1. 2. 3. 4.

325. 1. 2. 3. 4.

of 183



326. 1. 2. 3. 4.

327. 1. 2. 3. 4.

328. 1. 2. 3. 4.

329. 1. 2. 3. 4.

330. 1. 2. 3. 4.

331. 1. 2. 3. 4.

332. 1. 2. 3. 4.

333. 1. 2. 3. 4.

334. 1. 2. 3. 4.

335. 1. 2. 3. 4.

336. 1. 2. 3. 4.

337. 1. 2. 3. 4.

338. 1. 2. 3. 4.

339. 1. 2. 3. 4.

340. 1. 2. 3. 4.

341. 1. 2. 3. 4.

342. 1. 2. 3. 4.

343. 1. 2. 3. 4.

344. 1. 2. 3. 4.

345. 1. 2. 3. 4.

346. 1. 2. 3. 4.

347. 1. 2. 3. 4.

348. 1. 2. 3. 4.

of 183



349. 1. 2. 3. 4.

350. 1. 2. 3. 4.

351. 1. 2. 3. 4.

352. 1. 2. 3. 4.

353. 1. 2. 3. 4.

354. 1. 2. 3. 4.

355. 1. 2. 3. 4.

356. 1. 2. 3. 4.

357. 1. 2. 3. 4.

358. 1. 2. 3. 4.

359. 1. 2. 3. 4.

360. 1. 2. 3. 4.

361. 1. 2. 3. 4.

362. 1. 2. 3. 4.

363. 1. 2. 3. 4.

364. 1. 2. 3. 4.

365. 1. 2. 3. 4.

366. 1. 2. 3. 4.

367. 1. 2. 3. 4.

368. 1. 2. 3. 4.

369. 1. 2. 3. 4.

370. 1. 2. 3. 4.

371. 1. 2. 3. 4.

of 183



372. 1. 2. 3. 4.

373. 1. 2. 3. 4.

374. 1. 2. 3. 4.

375. 1. 2. 3. 4.

376. 1. 2. 3. 4.

377. 1. 2. 3. 4.

378. 1. 2. 3. 4.

379. 1. 2. 3. 4.

380. 1. 2. 3. 4.

381. 1. 2. 3. 4.

382. 1. 2. 3. 4.

383. 1. 2. 3. 4.

384. 1. 2. 3. 4.

385. 1. 2. 3. 4.

386. 1. 2. 3. 4.

387. 1. 2. 3. 4.

388. 1. 2. 3. 4.

389. 1. 2. 3. 4.

390. 1. 2. 3. 4.

391. 1. 2. 3. 4.

392. 1. 2. 3. 4.

393. 1. 2. 3. 4.

394. 1. 2. 3. 4.

of 183



395. 1. 2. 3. 4.

396. 1. 2. 3. 4.

397. 1. 2. 3. 4.

398. 1. 2. 3. 4.

399. 1. 2. 3. 4.

400. 1. 2. 3. 4.

401. 1. 2. 3. 4.

402. 1. 2. 3. 4.

403. 1. 2. 3. 4.

404. 1. 2. 3. 4.

405. 1. 2. 3. 4.

406. 1. 2. 3. 4.

407. 1. 2. 3. 4.

408. 1. 2. 3. 4.

409. 1. 2. 3. 4.

410. 1. 2. 3. 4.

411. 1. 2. 3. 4.

412. 1. 2. 3. 4.

413. 1. 2. 3. 4.

414. 1. 2. 3. 4.

415. 1. 2. 3. 4.

416. 1. 2. 3. 4.

417. 1. 2. 3. 4.

of 183



418. 1. 2. 3. 4.

419. 1. 2. 3. 4.

420. 1. 2. 3. 4.

421. 1. 2. 3. 4.

422. 1. 2. 3. 4.

423. 1. 2. 3. 4.

424. 1. 2. 3. 4.

425. 1. 2. 3. 4.

426. 1. 2. 3. 4.

427. 1. 2. 3. 4.

428. 1. 2. 3. 4.

429. 1. 2. 3. 4.

430. 1. 2. 3. 4.

431. 1. 2. 3. 4.

432. 1. 2. 3. 4.

433. 1. 2. 3. 4.

434. 1. 2. 3. 4.

435. 1. 2. 3. 4.

436. 1. 2. 3. 4.

437. 1. 2. 3. 4.

438. 1. 2. 3. 4.

439. 1. 2. 3. 4.

440. 1. 2. 3. 4.

of 183



441. 1. 2. 3. 4.

442. 1. 2. 3. 4.

443. 1. 2. 3. 4.

444. 1. 2. 3. 4.

445. 1. 2. 3. 4.

446. 1. 2. 3. 4.

447. 1. 2. 3. 4.

448. 1. 2. 3. 4.

449. 1. 2. 3. 4.

450. 1. 2. 3. 4.

451. 1. 2. 3. 4.

452. 1. 2. 3. 4.

453. 1. 2. 3. 4.

454. 1. 2. 3. 4.

455. 1. 2. 3. 4.

456. 1. 2. 3. 4.

457. 1. 2. 3. 4.

458. 1. 2. 3. 4.

459. 1. 2. 3. 4.

460. 1. 2. 3. 4.

461. 1. 2. 3. 4.

462. 1. 2. 3. 4.

463. 1. 2. 3. 4.

of 183



464. 1. 2. 3. 4.

465. 1. 2. 3. 4.

466. 1. 2. 3. 4.

467. 1. 2. 3. 4.

468. 1. 2. 3. 4.

469. 1. 2. 3. 4.

470. 1. 2. 3. 4.

471. 1. 2. 3. 4.

472. 1. 2. 3. 4.

473. 1. 2. 3. 4.

474. 1. 2. 3. 4.

475. 1. 2. 3. 4.

476. 1. 2. 3. 4.

477. 1. 2. 3. 4.

478. 1. 2. 3. 4.

479. 1. 2. 3. 4.

480. 1. 2. 3. 4.

481. 1. 2. 3. 4.

482. 1. 2. 3. 4.

483. 1. 2. 3. 4.

484. 1. 2. 3. 4.

485. 1. 2. 3. 4.

486. 1. 2. 3. 4.

of 183



487. 1. 2. 3. 4.

488. 1. 2. 3. 4.

489. 1. 2. 3. 4.

490. 1. 2. 3. 4.

491. 1. 2. 3. 4.

492. 1. 2. 3. 4.

493. 1. 2. 3. 4.

494. 1. 2. 3. 4.

495. 1. 2. 3. 4.

496. 1. 2. 3. 4.

497. 1. 2. 3. 4.

498. 1. 2. 3. 4.

499. 1. 2. 3. 4.

500. 1. 2. 3. 4.

501. 1. 2. 3. 4.

502. 1. 2. 3. 4.

503. 1. 2. 3. 4.

504. 1. 2. 3. 4.

505. 1. 2. 3. 4.

506. 1. 2. 3. 4.

507. 1. 2. 3. 4.

508. 1. 2. 3. 4.

509. 1. 2. 3. 4.

of 183



510. 1. 2. 3. 4.

511. 1. 2. 3. 4.

512. 1. 2. 3. 4.

513. 1. 2. 3. 4.

514. 1. 2. 3. 4.

515. 1. 2. 3. 4.

516. 1. 2. 3. 4.

517. 1. 2. 3. 4.

518. 1. 2. 3. 4.

519. 1. 2. 3. 4.

520. 1. 2. 3. 4.

521. 1. 2. 3. 4.

522. 1. 2. 3. 4.

523. 1. 2. 3. 4.

524. 1. 2. 3. 4.

525. 1. 2. 3. 4.

526. 1. 2. 3. 4.

527. 1. 2. 3. 4.

528. 1. 2. 3. 4.

529. 1. 2. 3. 4.

530. 1. 2. 3. 4.

531. 1. 2. 3. 4.

532. 1. 2. 3. 4.

of 183



533. 1. 2. 3. 4.

534. 1. 2. 3. 4.

535. 1. 2. 3. 4.

536. 1. 2. 3. 4.

537. 1. 2. 3. 4.

538. 1. 2. 3. 4.

539. 1. 2. 3. 4.

540. 1. 2. 3. 4.

541. 1. 2. 3. 4.

542. 1. 2. 3. 4.

543. 1. 2. 3. 4.

544. 1. 2. 3. 4.

545. 1. 2. 3. 4.

546. 1. 2. 3. 4.

547. 1. 2. 3. 4.

548. 1. 2. 3. 4.

549. 1. 2. 3. 4.

550. 1. 2. 3. 4.

551. 1. 2. 3. 4.

552. 1. 2. 3. 4.

553. 1. 2. 3. 4.

554. 1. 2. 3. 4.

555. 1. 2. 3. 4.

of 183



556. 1. 2. 3. 4.

557. 1. 2. 3. 4.

558. 1. 2. 3. 4.

559. 1. 2. 3. 4.

of 183



1. · 2017-04-04 · 8. 9. Pentru o nava avand pescajul mediu ( in apa cu densitatea ) si toleranta...

Documents

Transcript of 1. · 2017-04-04 · 8. 9. Pentru o nava avand pescajul mediu ( in apa cu densitatea ) si toleranta...