HIDROLOGIE

Hidrologia uscatului STEMELE FLUVIALE DE PE TERRA

FACTORII GEOLOGICI-ASPECTE GENERALE

Factorii geoecologici sunt acei factori care determina si influenteaza caracteristicile mediului inconjurator. Mediul incojurator reprezinta un sistem de elemente, procese si fenomene, care ii confera, la un moment dat, anumite caracteristici cantitative si calitative de ansamblu. In cadrul sau isi desfasoara existenta si activitatea societatea omeneasca. Ca sistem deschis, mediul inconjurator are anumite schimburi de materie, de energie si de informatie cu alte sisteme sau elemente cu care vine in interactiune. De asemenea, ca sistem cu o anumita dinamica interna, acesta este influentat de partile componente. Este usor de observat ca mediul inconjurator, definit in raport cu societatea omeneasca, are o intindere spatiala care se suprapune cu limitele spatiului locuit.Factorii naturalisi au originea in componentele naturale majore ale mediului inconjurator (apa, aer, relief etc.). Ei pot actiona prin anumite elemente (apa subterana, banchiza, ghetari montani) sau prin proprietati, fenomene si procese ale acestora (iluminare, radiatie, eroziune, maree, etc.). Factorii naturali sunt grupati frecvent dupa absenta sau prezenta elementului viu, in factorii biotici si abiotici.Factorii antropiciisi au originea in activitatea transformatoare a omului. Acestia se manifesta prin, componente majore, elemente ale acestora, fenomene si procese proprii atroposferei (sociosferei). Conceptul central, legat de actiunea factorilor geologici, este cel de interactiune, care reprezinta orice relatie stabilita intre doi sau mai multi factori.

GRUPE DE FACTORI GEOLOGICI

Factorii geologici se pot grupa dupa mai multe criterii:1. Factori geoecologici determinati de caracteristicile Terrei ca planeta: pozitia Terrei in Sistemul Solar

forma si dimensiunile Pamantului

miscarea de rotatie

miscarea de revolutie

proprietatile fizice ale Terrei

proprietatile chimice ale Terrei

2.Factorii geoecologici din atmosfera (climatosfera): aerul

atmosfera ca geosfera

masele de aer

radiatia solara, bilantul radiativ

fenomene si procesele meteorologice

clima si climatele Terrei

hazarde climatice

3.Factorii geoecologici din hidrosfera: apa

hidrosfera ca geosfera

apele continentale

oceanele si marile

ghetarii

circuitul apei in mediul inconjurator

resursele hidrosferei

4.Factorii geoecologici determinati de relief: reliosfera (troposfera)

relieful actual al continentelor

trepte, tipuri si forme

unitati de relief

procese geomorfologice

relieful suboceanic

domenii morfoclimatice

5.Factorii geoecologici ai substratului: structura interna a Terrei

dinamica scoartei terestre

vulcanismul

cutremurele de pamant

circuitele si cicluri geologice

resursele litosferei

6.Biosfera si rolul ei geoecologic: biosfera ca geosfera

fotosinteza

biomuri

zonele biogeografice terestre

ecosisteme

circuitele biogeochimice

biosfera ca sursa de oxigen

productia de biomasa

7.Factorii geoecologici determinati de pedosfera: solul

pedosfera

resursele de soluri

8.Factorii geoecologici determinati de activitatea umana: antroposfera si tehnosfera

populatia si repartitia ei geografica

exploatarea resurselor naturale

dezvoltarea economica

agricultura

activitatile industriale

transporturile si serviciile

infrastructura tehnica a Terrei

zgomote si noxe

urbanizarea

hazardele antropice si tehnologice

caracteristicile comunitatilor umane

stiintele

tehnologia

mediul informational

mediul psihologic

nivelul de trai

presiunea umana

conceptii, reglementari

9.Timpul ca gactor geoecologic: evolutia continentelor si a oceanelor

evolutia geosferelor

evolutia reliefului

evolutia biosferei si a solurilor

evolutia mediului terestru

relatiile om-mediu in timp

evolutia stiintei si a tehnologiei

POTAMOLOGIEHIDROLOGIA SISTEMELOR FLUVIALE DE PE TERRA

I. Hidrologia sistemelor fluviale din zona intertropical

Se desfoar ntre 300 lat.N i S. Temperaturile sunt tot timpul anului ridicate i precipitaiile variaz n limite foarte largi. Se disting mai multe regiuni hidrografice: ecuatorial, tropical i arid.

Precipitaiile au valori ridicate, uneori de >3.000 mm. Poziia catenelor muntoase este foarte important pentru distribuia spaial a precipitaiilor. Cantitatea cea mai mare de precipitaii caracterizeaz Africa i America de Sud n sectoarele ecuatoriale, Filipine i Antilele Mici. Sectoarele sud-estice i nord-vestice ale continentelor primesc o cantitate mare de precipitaii ca urmare a alizeelor. Sud-estul Asiei primete cea mai mare cantitate de ap datorit existenei musonului de var care bate dinspre ocean spre mare (8.000-12.000 mm sau 300 zile cu ploaie pe an). n unele locuri contrastele sunt foarte mari: pe versantul oriental al Anzilor, la 230 lat.S i Cmpia Chaco, acoperite cu pduri primesc precipitaii pn la cca.2.000-2.500m altitudine; peste aceast valoare precipitaii scad brusc. n Hawaii exist un maxim pluviometric de 8.000 mm la altitudinea de 1.000m, dup care gradientul pluviometric scade treptat pn la 3.000m unde valoarea este de 500 mm.

Alimentarea rurilor se realizeaz din ploi i subteran; pe areale foarte mici apar i surse glaciare (Africa, America de Sud). Se deosebesc o regiune ecuatorial i dou tropicale.

1.Regiunea ecuatorial cuprinde marile bazine hidrografice din interiorul continentelor: Amazon, Zair (Congo).

Reeaua hidrografic este foarte deas i n regiunile cu altitudine sczut se favorizeaz nmltinirea. Afluenii prezint albii largi i muli dintre ei, prin lungime i debit, sunt adevrate fluvii. Dreneaz suprafee foarte extinse de cteva milioane de kilometri ptrai.

Amazonul i colecteaz afluenii de pe o suprafa de 6.150.000 km2 (7.180.000 km2). Lungimea bazinului, pe direcia est-vest, este de 6.000 km. Izvoarele se gsesc n Anzii Peruvieni, masivul Sf.Ana (4.300m), n Lacul Copilului unde i au obria Ucayali i afluentul acestuia Apurima (la cca.150 km de Oceanul Pacific). Izvorul Amazonului, prin Ucaylai i afluentul Apurima, a fost stabilit n anul 1941 de Bertram Floronoy. Gurile acestui fluviu au fost stabilite de Vicente Janz Pinzon n anul 1500, fiind denumite de acesta Mar Dolce (Marea Dulce). Sectorul superior al Amazonului este cunoscut sub denumirea de Rio Maranon. La ieirea din muni intr n Cmpia Amazon pe care o dreneaz pn la gura de vrsare. Pentru prima oar a fost strbtut de conchistadorul Francesco de Orelan n 1547. Numele de Amassona, dat de btinai, semnific distrugtorul de brci. Amazonul propriu-zis se formeaz la confluena celor doi mari aflueni Ucayali i Maraon, care conflueaz la Nauta, n amonte de localitatea Iquitos; pn la unirea cu apele fluviului Rio Negro (la Manaus) poart denumirea de Solimes.

Primul afluent important de pe dreapta este Ucayali. Amazonul cu Ucayali adun apele a 1.100 aflueni importani (unii dintre ei au peste 2.000 km lungime). Organismele respective, luate separat, alctuiesc cele mai mari cursuri din lume i pot rivaliza cu fluviile cele mai mari: Zair, Chang Jiang, Obi etc. Pe dreapta mai primete ali aflueni de mari dimesniuni: Jurua (1.600 km), Purus (1.980 km), Madeira (mpreun cu afluentul Mamore 3.220 km), Tapajos (1.780 km), Xingu (1.980 km) etc. De pe stnga colecteaz apele altor aflueni: Iapura, Rio Negro (2.260 km) care mpreun cu Rio Brancos deverseaz n Amazon un debit echivalent cu Zairul, cu toate c bazinul lor hidrografic este de cca.4 ori mai mic (Piota, 1995).

Amazonul este cunoscut i sub denumirea de colosul de ape deoarece el i mrete albia de la 1 km la confluena cu Rio Napo pn la 25 km dup confluena cu Madeira. Se vars n Oceanul Atlantic printr-o gur de tip delt estuarian cu o lime de 200 km i o lungime de 350 km.

La gura de vrsare se manifest fenomenul cunoscut sub numele de pororoca; el se desfoar n timpul fluxului mareic i determin ridicarea apelor spre amonte pn la o distan de cca.1.000 km.

Regimul hidrologic este influenat de climatul zonei. Bazinul hidrografic se deasfoar de o parte i de alta a ecuatorului n proporii aproape egale. Predomin un climat cald i umed, cu temperaturi medii ce nu scad