06 GRIDAN Silviu FLORIAN Claudiu - arheovest.comarheovest.com/simpozion/arheovest3/06.pdf ·...

17
ASOCIAŢIA ARHEO VEST TIMIŞOARA ARHEOVEST III 1 -IN MEMORIAM FLORIN MEDELEȚ- Interdisciplinaritate în Arheologie și Istorie Timişoara, 28 noiembrie 2015 JATEPress Kiadó Szeged 2015

Transcript of 06 GRIDAN Silviu FLORIAN Claudiu - arheovest.comarheovest.com/simpozion/arheovest3/06.pdf ·...

Page 1: 06 GRIDAN Silviu FLORIAN Claudiu - arheovest.comarheovest.com/simpozion/arheovest3/06.pdf · Mulţumim şi pe această cale domnului Gheorghe Porumb, administratorul terenului agricol,

ASOCIAŢIA ARHEO VEST TIMIŞOARA

ARHEOVEST

III1

-IN MEMORIAM FLORIN MEDELEȚ-

Interdisciplinaritate în Arheologie și Istorie

Timişoara, 28 noiembrie 2015

JATEPress Kiadó

Szeged 2015

Page 2: 06 GRIDAN Silviu FLORIAN Claudiu - arheovest.comarheovest.com/simpozion/arheovest3/06.pdf · Mulţumim şi pe această cale domnului Gheorghe Porumb, administratorul terenului agricol,

Editori: Sorin FORŢIU Andrei STAVILĂ Consilier științific: Dorel MICLE Coperta: Aurelian SCOROBETE, http://www.reinhart.ro/ Foto copertă: Aurelian SCOROBETE Această lucrarea a apărut sub egida:

© ArheoVest, Timișoara, 2015 Președinte Lorena VLAD

www.arheovest.com

referință bibliografică

ISBN 978-963-315-264-5

Avertisment

Responsabilitatea pentru conţinutul materialelor revine în totalitate autorilor.

DVD-ROMul conține contribuțiile în varianta color precum și imaginile la rezoluția maximă trimisă de autor.

Sorin
Sticky Note
ArheoVest, Nr. III: [Simpozion ArheoVest, Ediția a III-a:] In Memoriam Florin Medeleț, Interdisciplinaritate în Arheologie și Istorie, Timișoara, 28 noiembrie 2015, Vol. 1: Arheologie, Vol. 2: Metode Interdisciplinare și Istorie, Asociația "ArheoVest" Timișoara, JATEPress Kiadó, Szeged, 2015, 576 + 490 pg, + DVD, ISBN 978-963-315-264-5.
Sorin
Sticky Note
Avertisment Acest volum digital este o imagine cât se poate de fidelă a celui tipărit. Doar paginile albe din volumul tipărit au fost omise iar linkurile către paginile WEB au fost activate (unde s-a putut).
Page 3: 06 GRIDAN Silviu FLORIAN Claudiu - arheovest.comarheovest.com/simpozion/arheovest3/06.pdf · Mulţumim şi pe această cale domnului Gheorghe Porumb, administratorul terenului agricol,

119

CONTRIBUŢII LA CUNOAŞTEREA NEOLITICULUI ŞI ENEOLITICULUI DIN SUD-ESTUL TRANSILVANIEI:

COMUNA HOMOROD (JUD. BRAŞOV)

Silviu Gridan*, Claudiu Florian**

* Universitatea “Lucian Blaga“ din Sibiu, Facultatea de Ştiinţe Socio-Umane; [email protected] ** Institutul Cultural Român – Berlin; [email protected] Abstract. The field research, undertaken in the last few years, intended to discover new areas with archaeological potential in the South-Eastern Transylvania, have lead to discovering near the city of Rupea (Brașov county) more surfaces of this kind. One of these areas, which we further present in this article, is located at the western boundary of the administrative territory of Homorod village, which, in our opinion, is deeply related to the prehistoric settlements, belonging to the administrative area of Rupea. This sit is based, at the bottom of a hill, known in the past as Rinnenberg. Discovering ceramic material in this area, made us believe that, on the south-west slope of the Rindenberg hill, are found traces of settlements, or temporary living areas, from the neolithic (Starčevo–Criş culture), Copper Age (Petreşti culture), the middle of the bronze age (Wietenberg culture), the final of the bronze age (Noua culture) and the second Iron Age (La Tène). In this article, we signal, the existence of a point of archaeological interest, im-portant for understanding the Neolithic, and the Copper Age in the South-Eastern Transylvania. Keywords: Neolithic, Copper Age, south-eastern Transylvania, Starčevo–Criş, Petreşti.

1. Introducere 1.1. Câteva precizări Împărţirea administrativă a teritoriului ţării nu ţine cont, desigur, de locuirile

preistorice, de aceea este posibil ca o anumită zonă (arie geografică) cu o concen-trare deosebită de locuiri preistorice să nu poată fi identificată în literatura de specia-litate sub o denumire unitară. Considerăm că acest aspect poate duce, pentru un cercetător mai puţin familiarizat cu o anumită arie geografică, la dificultăţi de înţele-gere a imaginii de ansamblu. Este un inconvenient care, într-o mică măsură, este corectat de repertoriile arheologice judeţene şi de hărţile cu localizarea siturilor arheologice înregistrate în Repertoriul Arheologic Naţional.

De aceea, atragem atenţia cititorului, încă de la început, că deşi punctul de interes arheologic pe care îl vom prezenta se află pe teritoriul administrativ al comu-nei Homorod (jud. Braşov), el are legătură cu concentrarea mare de locuiri preistorice de pe teritoriul administrativ al oraşului Rupea (aflat la 2 km vest de Homorod).

Sorin
Typewritten Text
referință bibliografică
Sorin
Sticky Note
Silviu Gridan, Claudiu Florian, Contribuţii la cunoaşterea neoliticului şi eneoliticului din sud-estul Transilvaniei: comuna Homorod (jud. Braşov), În: ArheoVest, Nr. III: [Simpozion ArheoVest, Ediția a III-a:] In Memoriam Florin Medeleț, Interdisciplinaritate în Arheologie și Istorie, Timișoara, 28 noiembrie 2015, Vol. 1: Arheologie, Vol. 2: Metode Interdisciplinare și Istorie, Asociația "ArheoVest" Timișoara, JATEPress Kiadó, Szeged, 2015, 576 + 490 pg, + DVD, ISBN 978-963-315-264-5; Vol. 1, p. 119-133.
Page 4: 06 GRIDAN Silviu FLORIAN Claudiu - arheovest.comarheovest.com/simpozion/arheovest3/06.pdf · Mulţumim şi pe această cale domnului Gheorghe Porumb, administratorul terenului agricol,

120

Latura de vest a suprafeţei pe care am cercetat-o perieghetic este limită teri-torial-administrativă între comuna Homorod (aflată la est faţă de această suprafaţă) şi oraşul Rupea (aflat la vest), întreaga suprafaţă cercetată fiind mai apropiată de oraşul Rupea decât de comuna Homorod. Această suprafaţă se află în imediata apro-piere al unui alt punct de interes arheologic, numit Rupea 41, şi în apropierea unor puncte de interes arheologic, descoperite în 2015, pe care le vom prezenta în articole viitoare, aflate toate pe teritoriul administrativ al oraşului Rupea.

1.2. Cadrul natural al zonei cercetate şi resursele naturale Situată în nordul judeţului Braşov, localitatea Homorod aparţine sud-estului

Transilvaniei – zonă centrală a teritoriului României (Fig.1). Face parte din regiunea etnografică Rupea, situată în zona de contact dintre Podişul Transilvaniei şi Carpaţii Orientali, la confluenţa unor culoare de comunicaţii ce leagă două mari zone depre-sionare: depresiunea Făgăraşului şi depresiunea Homoroadelor (de la sud la nord) şi Valea Oltului de Valea Târnavelor (de la est la vest).

Fig. 1. Localitatea Homorod, jud. Braşov.

Zona este una colinară și dispune de resurse naturale deosebit de atractive pentru comunităţile preistorice: terenuri propice practicării agriculturii şi creşterii ani-malelor, păduri de foioase, o reţea hidrografică extinsă şi izvoare cu apă sărată (utilizate şi astăzi de comunităţile umane din zonă)2.

1 Gridan, 2014, p. 241. 2 Costea, 2004, p. 150; Chiricescu, 2013, p. 216-217, 221, 295, 375; Gridan, 2014, p. 243, fig. 3.

Page 5: 06 GRIDAN Silviu FLORIAN Claudiu - arheovest.comarheovest.com/simpozion/arheovest3/06.pdf · Mulţumim şi pe această cale domnului Gheorghe Porumb, administratorul terenului agricol,

121

Referitor la sare, ca resursă naturală, în ultimele decenii, şi mai ales în ultimii 20 de ani, s-au intensificat eforturile de cercetare a utilizării ei de către comunităţile umane de-a lungul timpului (inclusiv sursele de apă sărată). Rezultatele acestor cer-cetări, coroborate cu rezultatele obţinute de cercetătorii din ţările occidentale (Austria, Germania, Franţa etc.), au scos în evidenţă importanţa acestei resurse naturale pentru comunităţile umane încă din neolitic3.

De asemenea, zona se află în imediata apropiere a cursului Oltului (aflat la cca. 4 km spre sud-est), ceea ce asigura în trecut o bună cale de comunicaţie cu teri-torii aflate la distanţe mari, facilitând schimburile materiale şi culturale4.

Cea mai importantă localitate a acestei zone este oraşul Rupea5, aflat la 2 km vest de localitatea Homorod.

Pe teritoriul oraşului Rupea şi în imediata apropiere au fost semnalate, până în prezent, un număr de nouă locuiri preistorice6, iar un număr de patru aşteaptă să fie publicate7 (Fig. 2).

Fig. 2. Situația descoperirilor preistorice semnalate până în prezent

(încercuit este punctul de locuire pe care îl semnalăm în acest articol).

1.3. Materiale arheologice preistorice din zona localităţii Homorod Conform datelor publicate, pentru perioada preistorică, în zona localităţii

Homorod sunt semnalate, presupuse sau identificate două arii din care au fost recoltate fragmente ceramice atribuite culturii Cucuteni–Ariuşd, neoliticului sau “perioadei preistorice”8, două arii din care au fost recoltate fragmente ceramice “databile de la

3 Weller, Dumitroaia, 2005; Cavruc, 2006, p. 33-36; Monah et alli, 2008; Lazarovici Ghe., Lazarovici C. M., 2010, p. 32-33; Cavruc, Harding, 2010, p. 165-244; Lazarovici Ghe., Lazarovici C. M., 2014; Alexianu et alli, 2015; Lazarovici Ghe., Lazarovici C. M., 2015, p. 139-156; Alexianu et alli, 2015, p. 47-66. 4 Marc, 2006, p. 152-157. 5 Apare în documente sub mai multe denumiri de-a lungul timpului: Kuholm (1324), Koboz (1375), Ruckpass (1437), Ruppes (1572), Rapes (1615), Reps (1670) (Borcoman, 2010, p. 17). 6 Costea, 2004, fig. 18; Gridan, 2014, p. 241-250. 7 Au fost localizate prin cercetări de suprafaţă în decursul anilor 2014–'15. 8 Costea, 2004, p. 26; http://ran.cimec.ro/sel.asp?codran=41257.02 (accesat 10.08.2015); http://ran.cimec.ro/sel.asp?codran=41257.01 (accesat 10.08.2015).

Page 6: 06 GRIDAN Silviu FLORIAN Claudiu - arheovest.comarheovest.com/simpozion/arheovest3/06.pdf · Mulţumim şi pe această cale domnului Gheorghe Porumb, administratorul terenului agricol,

122

mijloc spre finele epocii bronzului”9 şi o descoperire, din loc neprecizat, a unei mone-de atribuite epocii La Tène10.

Descoperirea de material ceramic şi de material litic, aparţinând perioadei preistorice, pe care noi am făcut-o11, se află în zona dealului, numit în trecut, Rinnen-berg. În literatura de specialitate se pomeneşte ca loc posibil al unor descoperiri de material ceramic aparţinând “preistoriei sau neoliticului” zona dealului Sandberg12. Acest fapt ne-a determinat să ne aplecăm cu atenţie asupra posibilităţii ca cele două denumiri să fie atribuite aceleiaşi zone.

Cercetările noastre ne-au condus la concluzia că cele două denumiri sunt atribuite unor zone diferite, care, deşi sunt apropiate (cca. 1,5–2 km) şi au o cale de acces comună (drumul care urmează valea pârâului Paloş), sunt clar diferenţiate pe harta13 întocmită în perioada 1869–'87, la scara de 1:25000, publicată pe WEB site-ul http://mapire.eu14 (Fig. 3).

Fig. 3. Diferenţierea clară între Sandberg şi Rinnenberg,

cu marcarea zonei arheologice (dreptunghi haşurat). De asemenea, am verificat dacă descoperirile făcute de noi în zona Rinnen-

berg nu se suprapun peste descoperiri făcute în trecut şi semnalate ca aparţinând ora-şului Rupea. Am constatat că cea mai apropiată locuire preistorică semnalată este

9 Costea, 2004, p. 47; http://ran.cimec.ro/sel.asp?codran=41257.02 (accesat 10.08.2015); http://ran.cimec.ro/sel.asp?codran=41257.03 (accesat 10.08.2015). 10 Costea, 2004, p. 110; http://ran.cimec.ro/sel.asp?codran=41257.03 (accesat 10.08.2015). 11 Identificarea arealului care a constituit obiectul cercetărilor de suprafaţă se datorează lui Claudiu Florian. 12 Costea, 2004, p. 47. 13 Franzisco-Josephinische/Dritte Landesaufnahme (A treia ridicare topografică), 1869–'96. 14 http://mapire.eu/en/map/hkf_25e/?zoom=14&lat=46.05135&lon=25.25955 (accesat 10.08.2015).

Page 7: 06 GRIDAN Silviu FLORIAN Claudiu - arheovest.comarheovest.com/simpozion/arheovest3/06.pdf · Mulţumim şi pe această cale domnului Gheorghe Porumb, administratorul terenului agricol,

123

cea denumită Rupea 415, aflată la aproximativ 500 m distanță (în direcţia sud-est), pe malul drept al râului Cozd (Valea Mare).

Din aceste motive putem considera că descoperirile făcute în zona Rinnen-berg aparţin unui nou punct de interes arheologic.

2. Delimitarea geografică a punctului de interes arheologic Descoperirea unor fragmente ceramice pe terasa de sud-vest a dealului Rinnen-

berg, se datorează dorinţei de a identifica noi puncte de interes arheologic în arealul oraşului Rupea, important punct fortificat în perioada medievală16. Suprafaţa agricolă pe care am identificat fragmente ceramice este situată în partea de vest a teritoriului administrativ al comunei Homorod, mărginită la vest de drumul neasfaltat, care duce spre groapa de gunoi a oraşului Rupea (paralel cu pârâul Paloş); la sud de drumul judeţean DJ132, ce leagă localitatea Homorod de oraşul Rupea; la est de pădurea aflată pe panta abruptă a dealului Rinnenberg şi ferma agricolă aflată la mijlocul drumului Rupea–Homorod; la nord de o viroagă puţin adâncă, pe care curge apa unor izvoare din amonte, care se varsă în pârâul Paloş. Suprafaţa agricolă cercetată are aproximativ 8 ha17, iar concentrarea de material ceramic, chirpici şi material litic se află pe o supra-față de aproximativ 2 ha (Fig. 4). Forma de relief pe care se găsește această concen-trare de material arheologic este o terasă, prelungire spre sud-vest a dealului Rinnen-berg. Suprafața de teren pe care au fost identificate materiale arheologice, are urmă-toarele coordonate geografice18:

A - 46° 04ʹ 30ʺ N / 25° 24ʹ 75ʺ E; B - 46° 04ʹ 15ʺ N / 25° 24ʹ 91ʺ E; C - 46° 04ʹ 16ʺ N / 25° 25ʹ 07ʺ E; D - 46° 00ʹ 43ʺ N / 25° 24ʹ 90ʺ E.

Fig. 4. Coordonatele care

delimitează aria cu concentrare de material arheologic.

15 Gridan, 2014, p. 241. 16 Borcoman, 2010, p. 17-22. 17 Mulţumim şi pe această cale domnului Gheorghe Porumb, administratorul terenului agricol, care ne-a permis accesul în vederea cercetărilor de suprafaţă. 18 După Google Earth.

Page 8: 06 GRIDAN Silviu FLORIAN Claudiu - arheovest.comarheovest.com/simpozion/arheovest3/06.pdf · Mulţumim şi pe această cale domnului Gheorghe Porumb, administratorul terenului agricol,

124

Fig. 5. Vedere dinspre sud-est (din zona sitului neolitic Rupea 4).

Fig. 6. Vedere dinspre nord-est.

3. Natura Descoperirilor În arăturile de toamnă şi de primăvară practicate pe panta de sud-vest a dea-

lului Rinnenberg au apărut fragmente de vase ceramice aparţinând mai multor epoci, fragmente de chirpic, unelte şi debitaje din silex şi fragmente de oase cu urme de tăiere, care nu pot fi puse, deocamdată, în legătură directă cu locuirile preistorice de pe această suprafaţă.

Zona de sud-vest (latura A–B) prezintă o densitate deosebit de mare de mate-rial ceramic pe o adâncime a frontului de cca. 30 m. Aceeaşi situaţie o regăsim în par-tea de nord-vest (latura A–D) şi sud-est (latura B–C) pe o adâncime a frontului de cca. 20 m. Materialul ceramic recoltat din aceste zone aparţin cu precădere culturilor Starčevo–Criş şi Petreşti. Aceste suprafeţe au o pantă descendentă determinată antropic, prin “îmblânzirea” pantei naturale abrupte a terasei, în vederea practicării agriculturii,

Page 9: 06 GRIDAN Silviu FLORIAN Claudiu - arheovest.comarheovest.com/simpozion/arheovest3/06.pdf · Mulţumim şi pe această cale domnului Gheorghe Porumb, administratorul terenului agricol,

125

ceea ce a dus la antrenarea materialului ceramic din straturile de cultură neolitice şi eneolitice.

O densitate mai mică de material ceramic se găseşte înspre centrul suprafeţei şi scade pană la dispariţie spre partea de nord-est (latura C–D), pe panta ce urcă spre vârful dealului. Materialul ceramic recoltat din această zonă aparţine atât culturilor Starčevo–Criş şi Petreşti, cât şi culturilor din epoca bronzului, Wietenberg şi Noua, şi din a doua epoca a fierului, La Tène.

Pe toată suprafaţa se găsesc fragmente de chirpic, iar în câteva cazuri s-au putut determina concentrări de chirpic şi material ceramic.

3.1. Materialul ceramic şi încadrarea culturală19 Pe baza caracteristicilor morfologice, fragmentele ceramice aparţinând

culturii Starčevo–Criş se împart în trei categorii: 1. Ceramica grosieră: conţine ca degresant pleavă, pleavă în amestec cu cioburi pisate şi pleavă în amestec cu nisip cu pietricele. Arderea a fost realizată în atmos-feră oxidantă, rezultând suprafeţe de culoare portocalie, cărămizie şi brună (pe unele fragmente apar flecuri negre), sau la temperaturi joase, rezultând un miez de culoare neagră20, gri sau de ambele culori. 2. Ceramica semifină: conţine ca degresant pleavă în amestec cu nisip, cioburi pisate, cioburi pisate în amestec cu nisip şi nisip cu granulaţie fină. Arderea a fost realizată în atmosferă oxidantă, rezultând suprafeţe de culoare portocalie, cărămizie, brună, cenuşie, temperatura de ardere fiind una bună. 3. Ceramica fină: conţine ca degresant cioburi pisate în amestec cu nisip şi nisip cu granulaţie fină. Arderea a fost realizată în atmosferă oxidantă, rezultând suprafeţe de culoare portocalie, cărămizie; temperatura de ardere fiind ridicată ceramica are aceeaşi culoare atât pe suprafeţe cât şi în miez.

După forma lor, fragmentele ceramice provin din: corpuri de vase, buze de vase, funduri de vase, toarte.

Grosimea pereţilor vaselor variază de la 8 mm până la 30 mm, predominând vasele cu grosimea pereţilor de 10–20 mm.

Ornamentarea vaselor a fost realizată prin: barbotinare (şi stropită, şi organizată în şiruri21), angobare, impresiuni realizate cu unghia şi excizare, incizare, pictare (un singur fragment ceramic pictat cu roșu – o buză de vas) şi lustruire (un singur fragment ceramic – o buză de vas).

Predomină ceramica grosieră. Pe baza decorurilor și a tehnologiei ceramice materialul ceramic se atribuie

fazei III B a culturii Starčevo-Criş22 (Fig. 7). Cea mai mare densitate pe întreaga suprafaţă o are ceramica culturii Petreşti.

19 Determinările au fost făcute de către Gheorghe Lazarovici, căruia îi mulţumim şi pe această cale. 20 Tudorie, 2013, p. 50 21 Ibidem, p. 49 22 Lazarovici, 1984; Lazarovici, 1995.

Page 10: 06 GRIDAN Silviu FLORIAN Claudiu - arheovest.comarheovest.com/simpozion/arheovest3/06.pdf · Mulţumim şi pe această cale domnului Gheorghe Porumb, administratorul terenului agricol,

126

Fig. 7. Ceramică Starčevo-Criş (faza B III).

Pe baza caracteristicilor morfologice, fragmentele ceramice aparţinând cul-turii Petreşti se împart în trei categorii: 1. Ceramica grosieră: conţine ca degresant nisip cu pietricele. Arderea a fost rea-lizată în atmosferă oxidantă şi slab-oxidantă, rezultând suprafeţe de culoare porto-calie, cărămizie, brună (pe unele fragmente apar flecuri negre) şi neagră-cenuşie, sau la temperaturi joase, rezultând un miez de culoare neagră, gri sau galbuie. 2. Ceramica semifină: conţine ca degresant nisip, cioburi pisate, cioburi pisate în amestec cu nisip şi nisip cu granulaţie fină. Arderea a fost realizată în atmosferă oxi-dantă, rezultând suprafeţe de culoare galbuie, portocalie, cărămizie, vişinie, brună, temperatura de ardere fiind una ridicată. 3. Ceramica fină: conţine ca degresant cioburi pisate în amestec cu nisip şi nisip cu granulaţie fină. Arderea a fost realizată în atmosferă oxidantă, rezultând suprafeţe de culoare portocalie, vişinie, cărămizie, roşiatică; temperatura de ardere fiind ridi-cată, ceramica are aceeaşi culoare, atât pe suprafeţe cât şi în miez.

După forma lor, fragmentele ceramice provin din: corpuri de vase (inclusiv de vase-suport), buze de vase, funduri de vase şi toarte.

Grosimea pereților vaselor variază de la 4 mm până la 20 mm, predominând vasele cu grosimea pereților de 8–12 mm.

Ornamentarea vaselor a fost realizată prin: angobare (cu angoba de culoare alba şi cu angoba de culoare roşie), pictare (numeroase fragmente), lustruire, inci-zare lustruită, incizare, excizare, excizare şi impresiuni, impresiuni, barbotinare şi butoni. Predomină ceramica semifină.

Page 11: 06 GRIDAN Silviu FLORIAN Claudiu - arheovest.comarheovest.com/simpozion/arheovest3/06.pdf · Mulţumim şi pe această cale domnului Gheorghe Porumb, administratorul terenului agricol,

127

a

b

c

d

e

f

Fig. 8. Ceramică Petreşti (faza A–B): a, b, d–3, f; posibil ceramică Cucuteni: d–1,2,4; e – ceramică Petreşti şi neolitică târzie.

Din punct de vedere al cromaticii picturii au fost identificate fragmente cera-mice monocrome23 (pictură cu roşu), bicrome (alb-maro, alb-negru) şi tricrome (alb-negru-roşu). Am identificat fragmente ceramice pictate atât pe o singură faţă cât şi unele pictate pe ambele fețe. Ca şi desen regăsim liniile în unghi și liniile curbe.

Pe baza decorurilor și a tehnologiei ceramice, materialul ceramic se atribuie fazelor A–B și B a culturii Petreşti24 (Fig. 8).

23 Din cauza dimensiunilor reduse ale unor fragmente monocrome nu putem fi siguri că vasul în ansamblu era monocrom. 24 Paul, 1969; Paul, 1981; Paul, 1992.

Page 12: 06 GRIDAN Silviu FLORIAN Claudiu - arheovest.comarheovest.com/simpozion/arheovest3/06.pdf · Mulţumim şi pe această cale domnului Gheorghe Porumb, administratorul terenului agricol,

128

S-au identificat un număr redus de fragmente ceramice aparţinând Epocii Bronzului. O parte dintre acestea, pe baza decorurilor şi a tehnologiei ceramice, au putut fi atribuite culturilor Wietenberg (mijlocul Epocii Bronzului) şi Noua (finalul Epocii Bronzului). De asemenea, o parte din materialul ceramic atribuit Epocii Bronzului nu a putut fi încadrat cultural datorită dimensiunilor reduse ale cioburilor.

a b

c

Fig. 9. Ceramică aparţinând Epocii Bronzului: a. Brozului Timpuriu; b. culturii Wietenberg; c. culturii Noua.

Au mai fost depistate câteva fragmente ceramice, de mici dimensiuni, care au fost atribuite epocii La Tène şi perioadei Romane. Presupunem că aceste frag-mente ceramice provin de la vase utilizate de indivizi ce locuiau într-o așezare aflată în vecinătatea terasei Rinnenberg, pe care am identificat-o în urma cercetărilor de teren din anul 2015 şi pe care o vom prezenta într-un articol separat.

3.2. Materialul litic Materialul litic este slab reprezentat din punct de vedere al numărului de

piese, diversităţii tipologice şi materiei prime. Am descoperit câteva unelte şi debi-

Page 13: 06 GRIDAN Silviu FLORIAN Claudiu - arheovest.comarheovest.com/simpozion/arheovest3/06.pdf · Mulţumim şi pe această cale domnului Gheorghe Porumb, administratorul terenului agricol,

129

taje din silex şi opal (un număr de 11 piese), un topor fragmentat din granit, şlefuit şi perforat, şi câteva fragmente de râşniţe din tuf vulcanic.

Spre deosebire de situaţia din situl neolitic Rupea 4, aflat în apropiere, lip-seşte jaspul, gresia silicoasă şi obsidianul ca materie primă, deşi primele două tipuri de rocă sunt locale25.

Conform observaţiilor macroscopice, tipul de silex preponderent utilizat este de culoare galben-miere, trei piese având în compoziţia rocii şi pete albicioase, iar o piesă are culoare gri-negricioasă.

Inedit este un zdrobitor utilizat pentru pisarea cioburilor ceramice, probabil în vederea refolosirii lor în procesul de producţie al ceramicii. La nivel macroscopic pot fi observate resturi ceramice rămase în rizurile zdrobitorului (Fig. 10.b).

a b

Fig. 10. a. Material litic din silex şi opal; zdrobitor; fragment de topor perforat aparţinând Neoliticului Târziu; b. Detaliu zdrobitor utilizat pentru pisat cioburi.

Datorită faptului că descoperirile nu au context stratigrafic, ele nu pot fi atri-buite unei anumite culturi, deoarece din punct de vedere tipologic ele sunt comune unei lungi perioade de timp26.

3.3. Material osteologic Până în prezent nu am găsit material osteologic care să poată fi pus în legă-

tură directă cu locuirea preistorică din zona cercetată, deşi am observat concentrări de fragmente osoase de origine animală (care uneori prezintă şi urme de tăiere) în unele zone cu concentrare de material ceramic.

4. Concluzii Localizarea sitului arheologic de pe terasa de sud-vest a dealului Rinnenberg

(care aparţine administrativ comunei Homorod, fiind, totuşi, mai apropiată de oraşul Rupea decât de localitatea Homorod), folosind cercetările de suprafaţă, întregeşte imaginea de ansamblu a locuirilor preistorice din zona apropiată oraşului Rupea (mai cunoscut până acum ca important punct medieval fortificat), şi, totodată, fixează ferm

25 Cârciumaru et alii, 2002, p. 104-105, p.107. 26 Barbu, Barbu, 2014, p. 498-499.

Page 14: 06 GRIDAN Silviu FLORIAN Claudiu - arheovest.comarheovest.com/simpozion/arheovest3/06.pdf · Mulţumim şi pe această cale domnului Gheorghe Porumb, administratorul terenului agricol,

130

pe harta neoliticului şi eneoliticului din sud-estul Transilvaniei un nou punct arheo-logic important din perspectiva următoarelor aspecte: ● Pentru cultura Starčevo-Criş, pe teritoriul administrativ al oraşului Rupea, au fost semnalate în literatura de specialitate doua zone de locuire27. Adăugăm cu acest prilej o nouă zonă de locuire, distanţele până la cele două situri fiind de 1,5 km, respectiv 0,5 km. ● Separate printr-o graniţă imaginară (determinată de descoperirile cu localizare certă sau presupusă de materiale arheologice), culturile Petreşti şi Cucuteni–Ariuşd se întâl-nesc în zona Rupea – Homorod28, în situri apropiate, oferind un bun prilej cercetă-torilor să se aplece asupra problematicilor determinate de interferenţele şi influenţele culturale preistorice29. ● Din perspectiva exploatării resurselor de sare încă din neolitic, zona Rupea – Homorod, oferă condiţii optime de cercetare, ţinând cont că niciun sit preistoric din această zonă nu a fost cercetat (doar cercetări de suprafaţă), iar densitatea mare de locuiri poate avea ca motiv presupus exploatarea şi controlul rutelor de comerţ sau troc cu această resursă30.

Menţionăm că în urma cercetărilor de suprafaţă nu am identificat obiecte de metal sau dovezi care să sugereze practicarea metalurgiei în zona terasei de sud-vest a dealului Rinnenberg.

27 Costea, 2004, p. 29; Luca, Suciu, 2010, p. 118; Gridan, 2014, p. 243. 28 A se vedea şi localităţile: Boholţ, Buneşti, Calbor, Caţa, Felmer, Hălmeag, din judeţul Braşov, cu descoperiri Petreşti (Maxim, 1999; Costea, 2004, p. 18-20, p. 24). 29 ca exemplu, vide Lazarovici Ghe., Lazarovici C. M., 2010, p. 27-108. 30 Zona se află în imediata apropiere a cursului Oltului, ceea ce asigura în trecut o bună cale de comunicaţie cu teritorii aflate la distanţe mari. Această rută comercială, folosită pentru valo-rificarea resursele de sare (inclusiv “saramură în butii sau fedeleşe pe care o schimbau în natură pe unele produse agricole”), este atestată documentar încă de la începutul sec. XII şi a fost utilizată până în sec. XIX (Marc, 2006, p.153-154, p.157).

Page 15: 06 GRIDAN Silviu FLORIAN Claudiu - arheovest.comarheovest.com/simpozion/arheovest3/06.pdf · Mulţumim şi pe această cale domnului Gheorghe Porumb, administratorul terenului agricol,

131

BIBLIOGRAFIE Alexianu et alli, 2015

Alexianu, Marius; Tencariu, Marius Adrian; Asăndulesei, Andrei; Weller, Oliver; Brigand, Robin; Sandu, Ion; Romanescu, Gheor-ghe; Curcă, Roxana-Gabriela; Caliniuc, Ştefan; Asăndulesei, Mihaela, The salt from Alghianu beck (Vrancea Contry, Roma-nia): a multifaceted ethnoarchaelogical approach, În: Brigand, Robin; Weller, Olivier (eds), Archaeology of salt: approaching an invisible past, Sidestone Press, Leiden, 2014, 221 pg., ISBN 978-90-8890-303-8, 978-9088-304-5 (e-book).

Barbu, Barbu, 2014

Barbu, Marius Gheorghe; Barbu, Mihaela-Maria, Arheologie experimentală. Confecţionarea şi utilizarea grattoir-ului în pre-istorie, În: ArheoVest, Nr. II: [Simpozion ArheoVest, Ediția a II-a:] In Honorem Gheorghe Lazarovici, Interdisciplinaritate în Arheologie, Timișoara, 6 decembrie 2014, Vol. 1: Arheologie, Vol. 2: Metode Interdisciplinare, Asociația "ArheoVest" Timi-șoara, JATEPress Kiadó, Szeged, 2014, Vol. 1: [12] + XXIV + [2] + 33‒492 + [2] pg. + DVD, Vol. 2: [10] + [2] + 497‒1013 + [2] pg., ISBN 978-963-315-228-7 (Összes/General), ISBN 978-963-315-220-1 (Vol. 1), ISBN 978-963-315-221-8 (Vol. 2); Vol. 2, pp. 497‒511, on-line http://arheovest.com/simpozion/arheovest2/22.pdf

Borcoman, 2010

Borcoman, Mariana, Aşezări transilvane: Rupea, Ed. Academia Romana – Centrul de Studii Transilvane, Cluj-Napoca, 2010, 175 pg., 48 planşe, ISBN 978-973-7784-49-0.

Cavruc, 2006 Cavruc, Valeriu, Sarea în societăţile arhaice. Consideraţii gene-rale, În: Cavruc, Valeriu; Chiricescu, Andrea (eds), Sarea, tim-pul și omul, Ed. Angustia, Sfântul Gheorghe, 2006, 250 pg., ISBN 973-85676-8-8, 978-973-85676-8-9.

Cavruc, Harding, 2010

Cavruc, Valeriu; Harding, Anthony, Cercetările privind exploa-tarea sării în nord-estul Transilvaniei (2006-2010). Raport preliminar, Ed. Angustia, Sfântul Gheorghe, 2010, 574 pg., ISSN 1454-8275.

Cârciumaru et alli, 2010

Cârciumaru, Marin; Niţu, Elena-Cristina; Dobrescu, Roxana; Ştefănescu, Radu, Paleoliticul din judeţul Braşov, Ed. Valahia University Press, Târgovişte, 2010, 223 pg., ISBN 978-973-195 5-93-3.

Costea, 2004 Costea, Florea, Repertoriul arheologic al judeţului Braşov, Ed. C2Design, Braşov, 2004, 260 pg., 54 planşe, ISBN 973-8424-29-1.

Chiricescu, 2013

Chiricescu, Andrea, Civilizaţia traditională a sării în estul Transilvaniei: raport de cercetare, Ed. Augustia, Sf. Gheorghe, 2013, 390 pg., ISBN 978-606-92849-3-3.

Page 16: 06 GRIDAN Silviu FLORIAN Claudiu - arheovest.comarheovest.com/simpozion/arheovest3/06.pdf · Mulţumim şi pe această cale domnului Gheorghe Porumb, administratorul terenului agricol,

132

Gridan, 2014 Gridan, Silviu, Un nou punct arheologic neolitic în sud-estul Tran-silvaniei, oraşul Rupea (jud. Braşov), În: ArheoVest, Nr. II: [Simpozion ArheoVest, Ediția a II-a:] In Honorem Gheorghe Lazarovici, Interdisciplinaritate în Arheologie, Timișoara, 6 decembrie 2014, Vol. 1: Arheologie, Vol. 2: Metode Interdisci-plinare, Asociația "ArheoVest" Timișoara, JATEPress Kiadó, Szeged, 2014, Vol. 1: [12] + XXIV + [2] + 33‒492 + [2] pg. + DVD, Vol. 2: [10] + [2] + 497‒1013 + [2] pg., ISBN 978-963-315-228-7 (Összes/General), ISBN 978-963-315-220-1 (Vol. 1), ISBN 978-963-315-221-8 (Vol. 2); Vol. 1, p. 241-250, on-line http://arheovest.com/simpozion/arheovest2/08.pdf

Marc, 2006

Marc, Dorel, Sisteme de transport şi de comercializare tradi-ţională a sării, În: Cavruc, Valeriu; Chiricescu, Andrea (eds), Sarea, timpul și omul, Ed. Angustia, Sfântul Gheorghe, 2006, 250 pg., ISBN 973-85676-8-8, 978-973-85676-8-9;

Maxim, 1999 Maxim, Zoia, Neo-eneoliticul din Transilvania, Ed. Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca, 1999, 312 pg., ISBN 973-0-00866-3, 978-973-0-00866-1.

Monah, 2008 Monah, Dan; Dumitroaia, Gheorghe; Garvăn, Daniel; Sarea de la prezent la trecut, Biblioteca Memoriae Antiquitatis, XX, Ed. Constantin Matasă, Piatra Neamţ, 2008, 227 pg., ISBN 973-77 7-716-6, 978-973-777-716-4.

Lazarovici 1984

Lazarovici, Gheorghe; Neoliticul Timpuriu în România, În: Acta Musei Porolissensis, 8, 1984, p. 49-104.

Lazarovici 1995

Lazarovici, Gheorghe, Über das Frühneolithikum im süd-Osten Europas (I. Rumänien), în Kulturraum Mittlere und Untere Donau. Traditionen und Perspektiven des Zusammenlebens (Spaţiul cultural al Dunării Mijlocii şi inferioare. Tradiţii şi perspective ale convieţuirii), Muzeul de Istorie al Judeţului Caraş-Severin, Reşiţa, Institut für donau-schwäbische Geschichte und Landeskunde Tübingen, Univer-sitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca, Cluj-Napoca, 1995, 452 pg.

Lazarovici Gh, Lazarovici C. M., 2010

Lazarovici, Gheorghe; Lazarovici, Cornelia-Magda, Despre fazele A1 ale Grupelor Ariuşd şi Cucuteni, Ed. Angustia, Sfântul Gheorghe, 2010, 574 pg., ISSN 1454-8275.

Lazarovici Gh, Lazarovici C. M., 2014

Lazarovici, Gheorghe; Lazarovici, Cornelia-Magda, Some Salt Sources in Transylvania and their Connections with the Archae-ological Sites in the Area, În: Alexianu, Marius; Weller, Olivier; Curcă, Roxana-Gabriela (eds), Archaeology and Anthropology of Salt: A Diachronik Approach, Proceeding of the Internatio-nal Colloqvium, 1-5 october 2008, Al. I. Cuza University (Iaşi, Romania), BAR International Series, 2198, 2011, viii + 226 pg., ISBN 1407307541, 978-1407307541.

Page 17: 06 GRIDAN Silviu FLORIAN Claudiu - arheovest.comarheovest.com/simpozion/arheovest3/06.pdf · Mulţumim şi pe această cale domnului Gheorghe Porumb, administratorul terenului agricol,

133

Lazarovici Gh, Lazarovici C. M., 2015

Lazarovici, Gheorghe; Lazarovici, Cornelia-Magda, New data and observations related with exploitation and transport of salt in Prehistory, În: Brigand, Robin; Weller, Olivier (eds), Archaeo-logy of salt: approaching an invisible past, Sidestone Press, Leiden, 2014, 221 pg., ISBN 978-90-8890-303-8, 978-9088-304-5 (e-book).

Luca, Suciu, 2010

Luca, Sabin Adrian; Suciu, Cosmin (eds), The First Neolithic Sites in Central/South-East European Transect, Volume II: Early Neolithic (Starčevo-Criş) Sites on the territory of Romania, Specific Targeted Research Project on the Formation of Europe: Prehistoric Population Dynamics and the Roots of Socio-Cultural Diversity, Institute of Archaeology, Jagiellonian University, Krakόw, 2010, BAR International Series, 2188, Ed. Archaeopress, Oxford, England, 2011, 136 pg. + o hartă, ISBN 978 1 4073 0743 5.

Paul, 1969 Paul, Iuliu, Der Forschungsstand über die Petreşti Kultur, În: Studijne Zvesti, 17, 1969, p. 325-344.

Paul, 1981 Paul, Iuliu, Die gegenwärtige Forschunggstand zur Petreşti-Kultur, În: Studijne Zvesti, 56, 1981, heft 2, p. 201-203.

Paul, 1992 Paul, Iuliu, Cultura Petreşti – monografie arheologică, Ed. Museion, Bucureşti, 1992, 208 pg.

Tudorie, 2013 Tudorie, Anamaria, Aspecte tehnologice ale ceramicii Starčevo- Criş din Transilvania, Bibliotheca Brukenthal LXVI, Ed. Muzeului Naţional Brukenthal, Sibiu, 2013, 310 pg., ISBN 978-606-93508-0-5.

Weller, Dumitroaia, 2005

Weller, Oliver; Dumitroaia, Gheorghe, The earliest salt produc-tion in the world: an early Neolithic exploitation in Poiana Sla-tinei–Lunca, Romania, În: Antiquity, Vol 79, Issue 306, Decem-ber 2005, on-line http://www.antiquity.ac.uk/projgall/weller/ (acce-sat 1.10.2015).