03_Fise sinteza Limba si literatura romana 2012.pdf

of 28/28
Page 1 of 28 Evaluarea la disciplina LIMBA SI LITERATURA ROMÂNĂ în cadrul examenului de bacalaureat – 2012 Proba E. a) Introducere În conformitate cu prevederile Art. 2 din OMECTS nr. 5218/29.08.2011, examenul de bacalaureat 2012 se desfăsoară pe baza prevederilor Metodologiei de organizare si desfăsurare a examenului de bacalaureat – 2011. Programele pentru disciplinele examenului de bacalaureat valabile în sesiunile anului 2012 sunt cele aprobate prin OMECTS nr. 4800/2010 privind disciplinele si programele pentru examenul de bacalaureat 2011, în conformitate cu ordinul ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului nr. 5218/29.08.2011. Proba scrisă la limba si literatura română reprezintă o probă comună pentru candidații proveniți de la toate filierele, profilurile si specializările. Structura probei scrise 1. Subiectul I are ca suport un text literar studiat/la prima vedere, aparținând genului liric, epic sau dramatic. Itemii folosiți sunt semiobiectivi, de tip întrebare structurată. 2. Subiectul al II-lea presupune redactarea unui text de tip argumentativ, pornind de la ideile sugerate de un text de tip aforistic/critic. 3. Subiectul al III-lea vizează aspecte de analiză tematică, structurală si stilistică a operelor studiate ce aparțin autorilor canonici/speciilor literare/tipurilor de texte menționate în programa de examen si constă în elaborarea unui eseu structurat. Această probă are durata de 180 de minute. Subiectele din cadrul acestei probe nu vizează conținutul unui manual anume. Manualul scolar reprezintă doar unul dintre suporturile didactice utilizate de către profesori si elevi, în vederea formării competențelor prevăzute de programa scolară. Nu uitaţi că în studiul disciplinei limba şi literatura română se urmăreşte programa şcolară , un document reglator ce indică necesitatea de a forma şi dezvolta competenţe, prin procesul de predare-învățare. Competenţele reprezintă ansambluri structurate de cunoştinţe si deprinderi dobândite prin învăţare; acestea permit identificarea şi rezolvarea, în contexte diverse, a unor probleme specifice unui domeniu. Competenţele sunt un indicator al calităţii pregătirii şcolare personale.
  • date post

    12-Aug-2015
  • Category

    Documents

  • view

    290
  • download

    7

Embed Size (px)

description

03_Fise sinteza Limba si literatura romana 2012.pdf

Transcript of 03_Fise sinteza Limba si literatura romana 2012.pdf

Evaluarea la disciplina LIMBA SI LITERATURA ROMN n cadrul examenului de bacalaureat 2012 Proba E. a)Introducere n conformitate cu prevederile Art. 2 din OMECTS nr. 5218/29.08.2011, examenul de bacalaureat 2012 se desfsoar pe baza prevederilor Metodologiei de organizare si desfsurare a examenului de bacalaureat 2011. Programele pentru disciplinele examenului de bacalaureat valabile n sesiunile anului 2012 sunt cele aprobate prin OMECTS nr. 4800/2010 privind disciplinele si programele pentru examenul de bacalaureat 2011, n conformitate cu ordinul ministrului educaiei, cercetrii, tineretului i sportului nr. 5218/29.08.2011. Proba scris la limba si literatura romn reprezint o prob comun pentru candidaii provenii de la toate filierele, profilurile si specializrile. Structura probei scrise 1. Subiectul I are ca suport un text literar studiat/la prima vedere, aparinnd genului liric, epic sau dramatic. Itemii folosii sunt semiobiectivi, de tip ntrebare structurat. 2. Subiectul al II-lea presupune redactarea unui text de tip argumentativ, pornind de la ideile sugerate de un text de tip aforistic/critic. 3. Subiectul al III-lea vizeaz aspecte de analiz tematic, structural si stilistic a operelor studiate ce aparin autorilor canonici/speciilor literare/tipurilor de texte menionate n programa de examen si const n elaborarea unui eseu structurat. Aceast prob are durata de 180 de minute. Subiectele din cadrul acestei probe nu vizeaz coninutul unui manual anume. Manualul scolar reprezint doar unul dintre suporturile didactice utilizate de ctre profesori si elevi, n vederea formrii competenelor prevzute de programa scolar.

Nu uitai c n studiul disciplinei limba i literatura romn se urmrete programa colar, un document reglator ce indic necesitatea de a forma i dezvolta competene, prin procesul de predare-nvare. Competenele reprezint ansambluri structurate de cunotine si deprinderi dobndite prin nvare; acestea permit identificarea i rezolvarea, n contexte diverse, a unor probleme specifice unui domeniu. Competenele sunt un indicator al calitii pregtirii colare personale.

Page 1 of 28

n practic, prin competen se realizeaz, n mod exemplar, transferul i dinamizarea fluxului de cunotine i deprinderi, n cadrul unor aplicaii concrete.

SUBIECTUL I Subiectul I (30 de puncte) vizeaz nelegerea unui text epic/liric/dramatic studiat/la prima vedere, pe baza cruia sunt formulate 9 cerine. Ele solicit candidatului cunoaterea i aplicarea unor noiuni de lexic, de ortografie, ortoepie i punctuaie, dar i a unor concepte de teorie literar. Una dintre cerine se refer la comentarea unui fragment din textul ales ca suport, indicndu-se limita minim i maxim pentru redactarea rspunsului, de obicei 6-10 rnduri. Dac cerina nu precizeaz, rspunsurile trebuie redactate punctual, fr a fi integrate n enunuri elaborate asemeni unor compuneri. Punctajul alocat este urmtorul: primele 3 cerine au fiecare cte 2 puncte, iar celelalte cte 4 puncte fiecare.

SUGESTII I RECOMANDRI PRIVIND REZOLVAREA CERINELOR DE LEXIC Exemple de cerine: Menioneaz cte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor ...

Precizeaz cte un antonim pentru sensul din text al cuvintelor ... Transcrie din text dou arhaisme/ regionalisme/ neologisme. Scrie dou locuiuni/expresii care conin cuvntul ... Construiete un enun n care s foloseti o locuiune/expresie care s conin substantivul/verbul ... Transcrie din text dou cuvinte care aparin cmpului semantic al ... Transcrie din text un cuvnt cu sens denotativ i un cuvnt cu sens conotativ. Transcrie din text dou cuvinte a cror form nu mai este acceptat ca literar.

Page 2 of 28

1. Sinonime = cuvinte cu form diferit, dar cu sens asemntor. Atenie! Uneori, ntr-un anumit context, sensul unui cuvnt poate cpta i alte nuane. De exemplu: a plnge = a lcrima, dar i a suferi, a jeli; freamt = fonet, dar i agitaie, emoie; dalb = alb, dar i pur, inocent. 2. Expresie/locuiune = grup de cuvinte cu un neles global, dar structur sudat (nu pot fi nlocuite cu alte cuvinte, pentru c expresia i pierde sensul unitar) Exemple: - locuiuni/expresii coninnd cuvntul ochi: a pune ochii pe cineva; a da ochii peste cap; a face ochi dulci; a lua la ochi - locuiuni/expresii coninnd cuvntul ap: a da ap la moar cuiva; a se duce pe apa smbetei; ap de ploaie; a intra la ap; a bate apa-n piu Atenie! Citii cerina i observai dac se cere alctuirea unor enunur i cu

expresii/locuiuni. Dac da, atunci formulai o propoziie cu o expresie gsit de voi care s conin cuvntul indicat n cerin. De exemplu, cu expresia a se duce pe apa smbetei se poate formula urmtorul enun: Toat munca lui s-a dus pe apa smbetei din cauza neateniei. 3. Omonime = cuvinte cu aceeai form, dar cu neles total diferit. De exemplu: tur = pies de ah; schimb; ocol; 4. Cuvinte polisemantice = cuvinte care au mai multe sensuri nrudite ntre ele (sensurile se actualizeaz n diferite contexte). Exemple: coad - Vulpea are coada stufoas. i-a prins prul n coad. Coada mturii sa rupt. 5. Antonime = cuvinte cu sens opus. De exemplu: frumos urt; ncrei descrei; normal anormal 6. Familia lexical = cuprinde cuvinte nrudite ca form i sens cu cel dat.

Page 3 of 28

De exemplu: floare floricic, florar, florreas, nflori, nflorit, nflorire, nfloritor 7. Cmp semantic/lexical = cuprinde cuvinte care au o legtur de sens cu cuvntul dat. De exemplu: floare grdin, petal, trandafir, narcis, lujer, miros, corol 8. Arhaisme = cuvinte vechi, disprute din uz. De exemplu: carte = cu sens de scrisoare (arhaism semantic); medelnicer, paharnic, logoft, stolnic (arhaisme lexicale) Atenie! Exist forme arhaice ale unor cuvinte, neacceptate de normele literare actuale. De exemplu: mple (umple) arhaism fonetic; aripe (aripi), inime (inimi) arhaisme morfologice. 9. Regionalisme = cuvinte folosite numai n anumite zone ale rii. De exemplu: harbuz, lubeni = pepene; ppuoi, cucuruz = porumb; bai = necaz, suprare; 10. Neologisme = cuvinte noi, mprumutate din alte limbi. De exemplu: opac, computer, kitsch, fairplay; 11. Sens denotativ = sensul propriu (de baz) al cuvntului; sensul obinuit, comun, lipsit de conotaii. De exemplu: stea = astru; 12. Sens conotativ = sensul figurat al cuvntului, influenat de context i rezultat din experiena personal a vorbitorului. De exemplu: stea = vedet.

Page 4 of 28

SUGESTII I RECOMANDRI PRIVIND REZOLVAREA CERINELOR DE ORTOGRAFIE I PUNCTUAIE Exemple de cerine: Prezint rolul cratimei n structura ... Explic rolul virgulei n structura ... Motiveaz folosirea punctelor de suspensie n textul dat. Prezint rolul semnului exclamrii/ ntrebrii/punctului n enunul ... 1. Virgula n propoziie are rolul de a izola: substantive sau pronume n cazul vocativ ( Mam, mi-e foame!); interjecii ( Mi, dar frumos i ade!); cuvinte incidente (Am rezolvat, iat, corect problema.); apoziii simple sau dezvoltate (Colegul meu, Radu, e cel mai bun.); complemente circumstaniale de loc, de timp, de mod aezate naintea verbelor (Seara, n parc, cnt o privighetoare.). Virgula leag termenii unei enumeraii sau ai unei repetiii (Fata moului era harnic, bun, cuminte. / Care vine, vine, vine, calc totul n picioare. M. Eminescu) n fraz, virgula leag propoziii de acelai fel n raport de coordonare (Vine, se uit, pleac.; Nu tie s scrie, s citeasc, s socoteasc.); separ o propoziie subordonat de regenta ei (Era att de obosit, nct a adormit pe loc.); o propoziie incident de restul enunului ( Hai acas, zise mama.) Virgula se folosete naintea unor conjuncii adversative (dar, iar, ns, ci), a unor conjuncii conclusive (deci, aadar), naintea unor conjuncii care se repet (Fie pleci, fie rmi.; Nici eu, nici tu nu suntem aa.) 2. Cratima = semn de ortografie care marcheaz rostirea mpreun a dou cuvinte alturate i uneori elidarea/cderea unei vocale: s-()i trimit; c()-a venit; nu-()mi pas; cratima leag obligatoriu un pronume cu form neaccentuat de un verb la o form compus: m-a ajutat; s-a suprat; v-ar da; n cazul versurilor, contribuie la meninerea msurii constante i a ritmului; n proz, confer un ritm mai rapid rostirii.

Page 5 of 28

3. Punctele de suspensie = marcheaz ntreruperea irului vorbirii i pot sugera: incoerena, surpriza, emoia, incertitudinea (n funcie de textul dat). 4. Punctul = se folosete la sfritul unei propoziii enuniative propriu-zise. 5. Semnul exclamrii = se folosete la sfritul unei propoziii exclamative n care se exprim admiraia, surpriza (Ce frumoas eti!), dup o interjecie (A! A! Mi-ai scos alta!), dup un enun imperativ (Citete cartea!), dup substantive n cazul vocativ (Goe! Goe!). 6. Semnul ntrebrii = se folosete la sfritul unui enun interogativ (Cine vine?). 7. Dou puncte = anun vorbirea direct, o enumeraie, o explicaie, o concluzie. 8. Ghilimelele = reproduc ntocmai spusele cuiva, ncadreaz titlurile operelor atunci cnd sunt reproduse ntr-un context, ncadreaz cuvinte cu sens ironic sau depreciativ. 9. Linia de dialog = introduce vorbirea direct a unei persoane/a unui personaj. 10. Linia de pauz = marcheaz lipsa unui cuvnt, ncadreaz o apoziie, o construcie incident, avnd rol asemntor cu virgula. 11. Apostroful = semn de ortografie care marcheaz grafic cderea accidental a unor sunete sau a unor silabe sau absena primelor cifre din notaia unui an ( Neaa!, 80).

SUGESTII I RECOMANDRI PRIVIND REZOLVAREA CERINELOR DE TEORIE LITERAR Exemple de cerine: Precizeaz dou teme/motive literare prezente n fragmentul citat. Menioneaz tipul de perspectiv narativ din textul citat. Ilustreaz, cu exemple din text, dou trsturi ale genului epic/liric/dramatic. Explic rolul indicaiilor scenice n textul dramatic citat. Identific dou mrci lexico-gramaticale ale subiectivitii n textul citat. Explic semnificaia a dou figuri de stil diferite din textul citat.

Page 6 of 28

Transcrie dou structuri care conin dou imagini artistice diferite. Identific tipul rimei/ritmului n textul dat. Precizeaz msura versurilor. 1. Tem literar = aspectul general al realitiii nfiat n opera literar ntr-un mod artistic, ntr-o viziune personal. Exemple de teme: natura, iubirea, creaia, moartea, timpul, copilria, rzboiul, satul etc. 2. Motiv literar = aspect concret al unei teme evideniat n opera literar. De exemplu, motive legate de tema naturii: lacul, izvorul, codrul, iarna, vara, marea, luna, stelele, soarele etc. 3. Eu liric = individualitate creatoare diferit de persoana real a autorului, prin intermediul creia acesta i face simit prezena n textul poetic. Mrci ale eului liric = cuvinte i forme gramaticale ale unui cuvnt prin care se manifest subiectivitatea n text (de exemplu: pronume la persoana I eu, m, mie, mine, m- sau la persoana a II-a tu, tine, te, ie; verbe la persoana I plec, aduc, las; interjecii ah, oh, vai; substantive n cazul vocativ care arat adresarea direct; adjective posesive mea, ta). 4. Rima = potrivirea ultimelor silabe ale versurilor. Tipuri de rim: mperecheat (rimeaz versul 1 cu 2), mbriat (rimeaz versurile 1 cu 4 i 2 cu 3), ncruciat (rimeaz versurile 1 cu 3 i 2 cu 4), monorim (aceeai rim la sfritul mai multor versuri la rnd), vers liber (fr rim, fr ritm, fr msur constant). 5. Msura versului = numrul de silabe dintr-un vers. Atenie! Cratima scurteaz versul cu o silab: Pe un picior de plai = 6 silabe; Pe-un picior de plai = 5 silabe). Nu se adun numrul silabelor din fiecare vers, ci fiecare vers are msura lui. 6. Ritmul = alternarea regulat a silabelor accentuate i neaccentuate dintr -un vers. Tipuri de ritm: trohaic (prima silab este accentuat, iar a doua neaccentuat: Doin, doin, cntic dulce. - Folclor); iambic (prima silab este neaccentuat, iar a doua accentuat: A fost odat ca-n poveti M. Eminescu); amfibrahic (prima i a treia silab sunt neaccentuate, iar cea din mijloc este accentuat: Pe vod-l zrete clare

Page 7 of 28

trecnd... G. Cobuc); coriambic (prima i a patra sunt accentuate, iar a doua i a treia sunt neaccentuate: Sara pe deal... M. Eminescu). 7. Figuri de stil: epitet (buze dulci, noapte neagr, nuferi galbeni), personificare (pdurea tace, codrul suspin, trunchiurile poart suflete sub coaj), metafor (corola de minuni a lumii, leoaic tnr, iubirea), comparaie (faa-i roie ca mrul, fulgii zbor, plutesc n aer ca un roi de fluturi albi), enumeraie (Tot e alb: pe cmp, pe dealuri, mprejur, n deprtare), inversiune (vesela, verde cmpie, duioasele-amintiri) 8. Narator = vocea care relateaz aciunea ntr-o oper epic; nu trebuie confundat cu autorul, care este o persoan real, creatorul operei; naratorul aparine operei literare i este un mediator ntre autor i cititor. Tipuri de narator: omniscient: povestete la persoana a III-a fr s se implice n faptele relatate; tie totul despre personajele operei, le cunoate gndurile, inteniile, emoiile; exemple de opere n care naratorul este omniscient: Ion de Liviu Rebreanu, Baltagul de Mihail Sadoveanu, Moara cu noroc de Ioan Slavici, Enigma Otiliei de George Clinescu; narator-personaj: relateaz la persoana I i particip la aciune; se implic n ceea ce povestete, are o perspectiv subiectiv asupra ntmplrilor relatate; exemple de opere n care naratorul este personaj: Ultima noapte de dragoste, ntia noapte de rzboi de Camil Petrescu, Patul lui Procust de Camil Petrescu, Maitreyi de Mircea Eliade; narator-martor: un personaj care a asistat la evenimentele narate, poate fi att obiectiv, neimplicat (relateaz la persoana a III-a), ct i subiectiv (relateaz la persoana I), atunci cnd i exprim prerea cu privire la faptele prezentate; de exemplu n unele povestiri din volumul Hanu Ancuei de Mihail Sadoveanu, cum ar fi Negustor lipscan.

9. Perspectiv narativ (punct de vedere, viziune, focalizare) punctul de vedere din care naratorul povestete, unghiul din care privete i interpreteaz faptele relatate. Perspectiva poate fi: subiectiv cnd se povestete la persoana I, iar naratorul se implic afectiv n faptele relatate; obiectiv cnd se povestete la persoana a III-a, iar naratorul nu se implic n faptele relatate, ci rmne detaat, impersonal. 10. Descrierea mod de expunere prin care se nfieaz trsturile unui peisaj (descriere de tip tablou) sau ale unui personaj (descriere de tip portret) cu ajutorul unor imagini artistice vizuale, auditive, de micare, olfactive. ntr -o descriere literar, autorul i exprim viziunea proprie, folosete un limbaj expresiv (expresivitatea este dat de

Page 8 of 28

folosirea figurilor de stil, a sensurilor conotative). Din punct de vedere lexical, ntr -o descriere predomin substantivele i adjectivele, acestea avnd rol de epitete sau intrnd n alctuirea unor metafore sau personificri. 11. Naraiunea mod de expunere predominant al genului epic, implicnd existena unui narator care prezint fapte la care particip personaje. 12. Textul narativ (genul epic) are ca mod principal de expunere naraiunea, mbinat cu descrierea, dialogul, monologul. ntr-un astfel de text exist aciune, personaje, narator, indici spaiali i temporali. Din punct de vedere lexical, predomin verbele. Naraiunea poate fi obiectiv (la pers. a III-a) sau subiectiv (la pers. I). 13. Textul dramatic (genul dramatic) are ca mod de expunere predominant dialogul care organizeaz textul sub forma unor replici ale personajelor; textul este mprit n acte, iar acestea n scene; prezint indicaii scenice i de regie numite didascalii (textul din paranteze) care arat intenia autorului ca piesa s fie jucat pe scen; poate aprea i monologul dramatic; prin personaje i aciune autorul i exprim indirect ideile, sentimentele, viziunea despre lume. 14. Textul liric (genul liric) autorul i exprim direct ideile, sentimentele prin vocea eului liric; este n versuri; modurile de expunere specifice sunt: descrierea (n pasteluri) i/sau monologul; limbajul este expresiv, are valene artistice, prin folosirea folosirea figurilor de stil, imaginilor artistice. 15. Imagine artistic forma concret a unei idei artistice; n literatur, este o reflectare artistic a realitii prin cuvinte din perspectiva subiectiv a autorului. n funcie de natura elementelor senzoriale implicate, imaginile artistice pot fi: vizuale, auditive, olfactive, tactile, gustative, motorii. 16. Indicaii scenice informaii date de autor cu privire la locul i timpul aciunii, la decoruri, informaii necesare reprezentrii pe scen. Ele se refer la modul n care actorul ce interpreteaz rolul unui personaj trebuie s rosteasc replica, la micarea scenic a acestuia, dar pot conine i comentarii asupra unor evenimente, caracterizri ale personajului.

Page 9 of 28

SUBIECTUL AL II-LEA Abordarea i realizarea unui TEXT ARGUMENTATIV, pornind de la o afirmaie/aseriune dat Competenele disciplinei limba i literatura romn se concretizeaz atunci cnd trebuie s rezolvm un item de tip subiectiv (text argumentat iv de 15-30 de rnduri), ntr-un act personalizat de comunicare, prin: RECEPTARE a datelor/informaiilor din afirmaia/aseriunea dat, bazndu-se pe: recunoaterea unor termeni, relaii, procese observarea unor relaii, fenomene perceperea unor relaii, conexiuni culegerea unor date din surse variate (culturale) PRELUCRARE PRIMAR a datelor/informaiilor din afirmaia/aseriunea dat, prin: comparare a unor date, stabilirea unor relaii dup lectura iniial clasificrile i reprezentarea unor date receptate prin lectura eficient sortarea-diversificarea informaiei receptate investigarea, descoperirea, explorarea universului informaional al textuluisuport experimentarea prin aplicaie pe componentele afirmaiei/ aseriunii-suport ALGORITMIZARE a datelor/informaiilor din afirmaia/aseriunea dat, avnd ca resurse: prezentarea unor idei proprii generarea de opinii/ puncte de vedere/ consideraii/ credine/ convingeri etc. argumentarea unor consideraii personale demonstrarea (n sens aplicativ) Paii pe care trebuie s i urmrii n redactarea adecvat a rspunsului de la acest subiect sunt: APLICAREA: se refer la rezolvarea cerinelor/itemilor, lund n calcul cunotine, informaii, modaliti, reguli. ANALIZA: presupune examinarea i divizarea informaiei pe pri, cu scopul de a identifica motivele, de a emite raionamente i de a pune n eviden dovezile care au dus la generalizare. SINTEZA: presupune asamblarea informaiilor n moduri diferite, prin combinarea i recombinarea elementelor

Page 10 of 28

EVALUAREA: se refer la prezentarea sau argumentarea unei opinii prin emiterea de judeci asupra informaiilor, validitii ideilor, calitii activitii pe baza unui set de criterii.

SUBIECTUL DE TIPUL AL II-LEA din cadrul probei scrise la limba i literatura romn nseamn abordarea i realizarea original, n ciuda unor formule stereotipe, a unui text argumentativ, pornind de la o afirmaie dat.

Textul argumentativ reprezint un act de comunicare centrat pe funcia conativ, scopul urmrit fiind de a-l convinge pe receptor cu privire la validitatea punctului de vedere susinut de autor. Argumentarea este o modalitate prin care se dezvolt o opinie pe marginea unei anumite idei. Este un demers justificator ce are ca surs o premis particularizat prin tro afirmaie/zical/proverb/aforism etc. Concomitent, prin procesul de argumentare, se poate confirma/infirma veridicitatea unei aseriuni/opinii pe baza unor elemente logice i a unor ilustrri adecvate. Demersul argumentrii unui punct de vedere person alizat include cteva etape obligatorii: susinerea, demonstrarea, consolidarea. Obiectivul argumentrii se constituie din obinerea unor efecte persuasive, exercitate prin demersul personalizat asupra partenerului de comunicare (interlocutor sau cititor), rezultate din eficiena susinerii opiniei exprimate. O consideraie inclus ntr-un discurs individualizat se coroboreaz obligatoriu cu argumente, n lipsa acestora premisa fiind nejustificat (lipsit de valabilitate). De aceea, textul de tip argumentativ ce cuprinde 15 30 de rnduri (150-300 de cuvinte), solicitat candidailor la examenul naional de bacalaureat, are calitatea unui discurs constituit din succesiunea enunurilor aparinnd unui demers logic prin care este prezentat eficient/competent un punct de vedere, cu intenia de a confirma/infirma valoarea de adevr a unei opinii/ aseriuni. Structurarea textului/discursului argumentativ presupune: ordonarea ideilor; formularea adecvat a consideraiilor; diversitatea lexical; concentrare maxim a enunrii; originalitate n abordare.

Page 11 of 28

Ca orice compunere, textul scris argumentativ are trei pri: Introducerea: anunarea ipotezei/premisei; aceasta se valideaz prin formularea unui incipit, menit s capteze atenia receptorului (5 -8 rnduri); n prezena unei aseriuni/consideraii se face dovada nelegerii semnificaiilor acesteia. Cuprinsul: provocarea receptorului la potenarea argumentelor i dezvoltarea adecvat a fiecruia; discursul poate fi completat cu eventuale contraargumente, ce au ca scop demontarea/infirmarea afirmaiei date. Aceast parte are cel puin dou alineate consistente (8 -15 rnduri); ncheierea: concentreaz concluzia prin reluarea ideii dezvoltate n ipotez, sintetiznd argumentele exprimate anterior (3-6 rnduri). Repere pentru redactarea textului de tip argumentativ: Citete cu atenie enunul i coninutul acestuia! (De exemplu: Scrie un text de tip argumentativ, de 150-300 de cuvinte (15-30 de rnduri), despre problematica pus n discuie)! Utilizeaz mijloacele lingvistice adecvate exprimrii unei aprecieri! Caut argumentele convingtoare pentru a-i susine opinia exprimat anterior! Fiecrui argument asociaz-i, ntr-un alineat distinct, n mod gradat (de la cel mai puin la cel mai convingtor argument), un exemplu potrivit prin care s valorifici experiena ta existenial sau cultural! Utilizeaz corect conectorii logici! Nu te abate de la tema propus! Formuleaz corespunztor o concluzie pertinent! Respect normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie i de punctuaie) i limitele de spaiu indicate!

Page 12 of 28

Conectorii ce permit redactarea corect a textului argumentativ: Paragraful discursiv IPOTEZA Conectori/modalizatori specifici Indici ai subiectivitii evaluative: (Eu) consider c... Sunt de prere c... Mi se pare c... Cred c... n ceea ce m privete,... n opinia mea, ... Dup prerea mea,... Din punctul meu de vedere,... ARGUMENTAREA/ Indici progresivi: CONTRAARGUMENTAREA Un prim argument< Un alt argument n primul rnd,< n al doilea rnd,< enunarea i dezvoltarea Mai nti,... Apoi,... etc. Factori cauzali: argumentelor innd cont de acest fapt