02.Principalele norme

51

Transcript of 02.Principalele norme

Page 1: 02.Principalele norme
Page 2: 02.Principalele norme

Semnele grafice Accentul Scrierea cu literă mică/mare Scrierea cuvintelor compuse Despărţirea în silabe şi la capăt de rând

Page 3: 02.Principalele norme
Page 4: 02.Principalele norme

alfabetul limbii române are 31 de litere perechi (literă mare – literă mică):

A – a, Ă – ă, Â – â, B – b, C – c, D – d, E – e, F – f, G – g, H – h, I – i, Î – î, J – j, K – k, L – l, M – m, N – n, O – o, P – p, Q – q, R – r, S – s, Ş – ş, T – t, Ţ – ţ, U – u, V – v, W – w, X – x, Y – y, Z – z

Page 5: 02.Principalele norme

trei semne diacritice: • căciula• accentul circumflex• virguliţa

  combinaţii de litere cu valoarea unui sunet:

ce, ci, che, chi, ge, gi, ghe, ghi  (în împrumuturi, în nume proprii străine) literele

k, q, w, y   alte semne diactrice:

Molière, Côte d’Ivoire; Škoda, Andrić, Dvořak; München; São Tomé; Mahābhārata

Page 6: 02.Principalele norme

Apostroful [’] Bara oblică [/] Blancul [ ] Cratima [-] Linia de pauză [–] Punctul [.] Virgula [,]

Page 7: 02.Principalele norme

în limba literară:

marchează absenţa accidentală a primeia sau a primelor două cifre în indicarea anilor calendaristici:

’933, ’89 apare în unele împrumuturi din alte limbi (unde are alte

funcţii decât în română): five o’clock, O’Connor, Sotheby’s

notează realităţi fonetice din vorbirea familiară, neglijentă, populară sau regională, în tempo rapid sau deficienţe de rostire

Page 8: 02.Principalele norme

Se foloseşte: în numele unor unităţi de măsură:

abreviate km/h (citit kilometri pe sau la oră)

neabreviate kilometri/oră

în abrevierile c/val şi m/n (contravaloare şi motonavă)

Nu este precedată sau urmată de blanc.

Page 9: 02.Principalele norme

marchează în scris pauza care delimitează şi separă cuvintele sau elementele componente ale unor cuvinte compuse:

Anul Nou, treizeci şi trei, Calea Victoriei, Radu Teodor

are rol distinctiv, diferenţiind unele omofone (secvenţe identice ca sunete constitutive, dar care, separate prin blanc, reprezintă un grup de cuvinte):

o dată – articol + substantiv // numeralodată – adverb

Page 10: 02.Principalele norme

poate avea caracter:

permanent (s-a spus, de-a valma, du-te); accidental (n-au sau nu au, de-acum sau de acum)  se foloseşte: între cuvinte în interiorul unui cuvânt ori al unei abrevieri

Nu este precedată sau urmată de blanc.

Page 11: 02.Principalele norme

Leagă:

cuvintele pronunţate fără pauză unele interjecţii, adverbe, cuvinte repetate identic sau cu unele

modificări anumite prefixe de baza derivatului prefixele ne- şi re- şi prepoziţia de de baza

derivatelor/compuselor (care încep cu vocala î- elidată) elementele unor locuţiuni 

Page 12: 02.Principalele norme

componentele compuselor cu grad mediu de sudură, ale unor locuţiuni şi ale structurilor cu substantiv + adjectiv posesiv

articolul hotărât enclitic/desinenţa de unele cuvinte greu flexionabile

formantul final al numeralelor ordinale şi fracţionare de numeralul cardinal scris cu cifre

componentele unor abrevieri

Desparte:

silabele unui cuvânt pronunţat sacadat segmentele unui cuvânt, în cazul despărţirii acestuia la

capăt de rând

Page 13: 02.Principalele norme

Este semn ortografic numai în scrierea unor cuvinte compuse complexe care cuprind cel puţin un cuvânt compus scris cu cratimă:

afro–sud-americannord–nord-vest

Nu este precedată sau urmată de blanc.

Page 14: 02.Principalele norme

Se pune punct după abrevieri care păstrează litere din partea iniţială a cuvântului, nu şi ultima lui literă, inclusiv în abrevierile de la prenume.

Nu sunt urmate de punct: abrevierile care păstrează finala cuvântului abreviat

excepţie: dr. (doctor) abrevierile numelor punctelor cardinale simbolurile majorităţii unităţilor de măsură simbolurile unor termeni din domeniul ştiinţific şi tehnic

Nu se scriu cu punct abrevierile care conţin fragmente de cuvinte.  Se pot scrie cu sau fără punct între literele componente abrevierile

compuse din mai multe iniţiale majuscule.Normele actuale recomandă scrierea fără puncte despărţitoare.

 Punctul nu este precedat sau urmat de blanc.

dar nr. crt.

Page 15: 02.Principalele norme

Se foloseşte uneori cu funcţie asemănătoare cu a cratimei:

în interiorul unor locuţiuni adverbiale construite simetric între interjecţii identice repetate sau între interjecţii cu sens

apropiat între cuvinte repetate identic sau uşor modificat

Page 16: 02.Principalele norme
Page 17: 02.Principalele norme

Este liber, prin urmare are funcţie distinctivă.  Sufixele monosilabice sunt de cele mai multe ori accentuate.

excepţie: -bil, -nic

Substantivele provenind din infinitivul lung al verbelor terminate în -ea se accentuează pe sufix:

prevedere  Accentul rămâne stabil în cursul flexiunii numelor.

Este mobil la substantivele: noră, nurori; soră, surori neutre terminate în -o intrate mai de mult în limbă: radio, radioul,

radiouri. 

Page 18: 02.Principalele norme

În flexiunea verbală, accentul este mobil.  Cuvintele polisilabice pot avea şi un accent secundar.   Unele nume româneşti de familie se accentuează diferit, în

funcţie de originea şi structura lor: Gheorghiu, dar Păcurariu

Este greşită tendinţa deplasării accentului spre începutul cuvântului.

Page 19: 02.Principalele norme

Normele actuale:   recomandă o singură accentuare pentru:

adică, aripă, avarie, caracter, călugăriţă, doctoriţă, duminică, regizor, sever, simbol, unic

admit variante literare libere: acatist/acatist, anost/anost, antic/antic, gingaş/gingaş, hatman/hatman, jilav/jilav, penurie/penurie, trafic/trafic

recomandă o singură accentuare la forme verbale ca: tăceţibateţisuntem, sunteţi

 

Page 20: 02.Principalele norme

De regulă, accentul nu este grafic.

Este permisă utilizarea accentului ascuţit [´] pentru evitarea eventualelor confuzii.

Se păstrează accentul grafic din limba de origine în: unele neologisme nume proprii

La unele nume de locuri străine nu se notează accentul, ceea ce poate duce la rostiri greşite.

Page 21: 02.Principalele norme
Page 22: 02.Principalele norme

Se scriu cu literă mică:

substantivele comune şi toate celelalte părţi de vorbire, izolat sau în interiorul propoziţiei/frazei

substantivele comune (chiar dacă provin din nume proprii) care desemnează:

tipuri omeneşti obiecte denumite după creatorul lor sau după locul de

provenienţă fiinţe mitice multiple: ciclop, sirenă, titan dar Parcă 

Page 23: 02.Principalele norme

funcţii şi calităţi (şi numele domeniilor) sisteme economico-sociale, epoci geologice, perioade

istorice vag individualizate, războaie care nu au nume unice, individualizante

varietăţi de plante şi de animale, soiuri de vin, produse alimentare

termeni generici care nu fac parte din numele propriu al entităţilor geografice şi administrativ-teritoriale pe care le precedă

punctele cardinale

Page 24: 02.Principalele norme

toate celelalte părţi de vorbire din interiorul unei comunicări, inclusiv: adjectivele din denumirile varietăţilor de plante sau de animale; pronumele de politeţe; cuvintele ajutătoare din componenţa unor nume proprii

elementele iniţiale (cel de-)al, (cea de-)a din numărul de ordine al unor manifestări periodice

uneori, în poezia modernă, se scrie cu literă mică primul cuvânt al fiecărui vers

abrevierile cuvintelor scrise cu literă mică

ocazional, se scriu cu literî mică unele cuvinte care obişnuit se scriu cu literă mare, pentru a realiza un efect stilistic sau grafic

substantivele care denumesc popoare, zilele săptămânii, lunile anului şi disciplinele de învăţământ

Page 25: 02.Principalele norme

Se scriu cu literă mare: primul cuvânt dintr-o comunicare

numele proprii (şi asimilate acestora); în cazul numelor proprii compuse, se scriu cu majusculă:

toate componentele:

persoane; personaje, realităţi cu caracter religios; animale; entităţi geografice sau administrativ-teritoriale; aştri şi constelaţii; marile epoci istorice şi evenimentele istorice majore (Antichitatea, Evul Mediu); sărbători laice sau religioase (Patruzeci de Sfinţi, *Ramadan); instituţii, inclusiv când sunt folosite eliptic (profesor la Litere); clădiri publice şi monumente, săli, mijloace de transport; ordine de stat; soiuri de plante şi rase de animale; punctele cardinale, când au valoare de nume propriu; obiecte desemnate prin numele creatorului lor

Page 26: 02.Principalele norme

numai primul element din numele proprii ce reprezintă:• denumirile organismelor de conducere şi ale

compartimentelor din instituţii • titluri de publicaţii periodice, opere literare, ştiinţifice,

emisiuni radio-TV, documente, nume ale unor medalii sau premii

• mărci de produse• nume ştiinţifice latineşti de specii animale şi vegetale

(al doilea element se scrie cu majusculă dacă este un nume propriu)

Page 27: 02.Principalele norme

anumite abrevieri:

integral cu litere mari când sunt alcătuite din iniţialele: cuvintelor componente ale unor nume proprii compuse

scrise la iniţială cu majusculă; numelor unor noţiuni de specialitate şi ale punctelor cardinale; prenumelor; altor cuvinte şi expresii

cu literă mare pe primul loc sau şi în alte poziţii, când provin de la cuvinte scrise cu literă mare sau de la termeni de specialitate

cu literă mare pe a doua poziţie, când provin de la termeni de specialitate

Page 28: 02.Principalele norme

toate componentele locuţiunilor pronominale de politeţe

primul cuvânt al fiecărui vers în poezia de tip clasic  termenii de adresare, inclusiv pronumele, în

corespondenţă; unele cuvinte în semn de cinstire; pentru a denumi un concept, a realiza un efect stilistic – personificare, simbol; pe etichete, plăcuţe indicatoare, în adrese, pe hărţi, în titlurile coloanelor din tabele

 

Page 29: 02.Principalele norme
Page 30: 02.Principalele norme

Se scriu într-un cuvânt:

adjectivele sudate cu structura:o adjectiv + adjectiv (cu flexiune numai la ultimul component)o adjectiv + substantivo adverb + adjectivo prepoziţia a + tot/toate + adjectivo prepoziţie + substantiv sau adjectivo substantiv + adjectivo izolări de propoziţii

  adjectivele neologice formate cu elemente de compunere  adjective cu structura adjectiv + o + adjectiv (care exprimă o unitate, cu

flexiune numai la ultimul element)   adjective la forma negativă compuse cu adverbul mai

Page 31: 02.Principalele norme

Se scriu cu cratimă adjectivele compuse nesudate cu structura:

adjectiv + adjectiv: o cu flexiune numai la ultimul componento cu flexiune la ambele componenteo invariabile

adjectiv invariabil (culoare) + adverb (nuanţă)

adjectiv ± o + adjectiv (cu flexiune numai la ultimul component)

adverb + adjectiv: bine-crescut, bine-cunoscut, bine-venit

substantiv (punct cardinal) + adjectiv

izolări de propoziţii/fraze

Page 32: 02.Principalele norme

Se scriu într-un cuvânt adverbele sudate cu structura:

adjectiv + substantiv

adverb (± prepoziţie) + adverb sau numeral

adverb + conjuncţie

adverb + particula -va

adverb + particula -şi

adverb (şi adjectiv) la forma negativă compus cu adverbul mai

articol/numeral + substantiv: odată

Page 33: 02.Principalele norme

conjuncţie + pronume

fie(şi)-, oare(şi)- + adverb

prepoziţie (± prepoziţie) + adverb

prepoziţie (± prepoziţie) + numeral

prepoziţie + prepoziţie + prepoziţie

prepoziţie + pronume

prepoziţie (± prepoziţie) + substantiv: diseară/deseară

verb + conjuncţie

tipuri izolate 

Page 34: 02.Principalele norme

Se scriu cu cratimă adverbele compuse:

(parţial) analizabile

rimate sau/şi ritmate (elementele din componenţa lor nu există independent)

provenite prin schimbarea categoriei gramaticale din substantive compuse scrise cu cratimă

în care cratima notează eliziunea

Page 35: 02.Principalele norme

Se scriu într-un cuvânt conjuncţiile compuse la origine, dar sudate.

  Se scriu în cuvinte separate conjuncţiile analizabile formate

din două elemente conjuncţionale.

Page 36: 02.Principalele norme

Se scriu într-un cuvânt interjecţiile compuse sudate.

Se scriu cu cratimă interjecţiile compuse analizabile.

Succesiunile de interjecţii diferite se scriu în cuvinte separate: ia hai

Succesiunile de interjecţii sinonime se despart prin virgulă sau semnul exclamării:

trosc, pleosc//trosc! pleosc!

Page 37: 02.Principalele norme

Se scriu într-un cuvânt numeralele cu grad avansat de sudură: cardinale propriu-zise: seriile formate cu spre şi unele serii

formate prin alăturare colective şi distributive ordinale  Se scriu în cuvinte separate unele serii mai puţin sudate: adverbiale cardinale colective şi distributive (considerate şi locuţiuni) fracţionare (cu comportament de substantive) ordinale corespunzătoare celor cardinale din seriile de mai sus

Page 38: 02.Principalele norme

Se scriu într-un cuvânt prepoziţiile compuse sudate.

Se scriu în cuvinte separate prepoziţiile compuse nesudate.

Prepoziţia compusă de-a din locuţiuni se scrie totdeauna cu cratimă.

Page 39: 02.Principalele norme

Se scriu într-un cuvânt toate formele pronumelor şi adjectivelor pronominale sudate:

de întărire demonstrative nehotărâte compuse cu:

o elementele iniţiale alt-, fie(şi)-, fi(e)şte-, oare(şi)-, ori(şi)-, vre-

o elementul final -va negative: niciun, niciunul, nicio, niciuna personale şi de politeţe

Se scriu în cuvinte separate toate formele pronumelui relativ compus cel ce (inclusiv forma cu valoare „neutră” ceea ce).

 

Page 40: 02.Principalele norme

Se scriu într-un cuvânt substantivele compuse sudate, cu articulare şi flexiune numai la ultimul element, formate din/cu:

abrevieri

cuvinte cu unitate semantică şi gramaticală mare, cu structura:o adjectiv + substantivo adverb + substantivo prepoziţie ± prepoziţie + substantivo substantiv + adjectivo substantiv + substantiv(e) în nominativ

Page 41: 02.Principalele norme

cuvinte unite prin vocala de legătură o elemente de compunere neologice

elemente de compunere vechi + cuvinte inexistente ca atare în limba română actuală

compuse parasintetice

tipuri izolate

Page 42: 02.Principalele norme

Se scriu cu cratimă substantivele compuse cu unitate semantică şi gramaticală mai mică (şi, eventual, cu articulare şi flexiune şi la primul element), cu structura:

adjectiv + substantiv numeral cardinal + substantiv (± adjectiv) interjecţie + interjecţie prepoziţia după + substantiv

Page 43: 02.Principalele norme

substantiv + adjectiv substantiv + prepoziţie + substantiv substantiv + substantiv în nominativ

Se scrie într-un cuvânt blocstart (ca şi blochaus, blocnotes).

substantiv + substantiv în genitiv izolări de propoziţii/fraze tipuri izolate

Se scriu cu cratimă toate compusele nesudate care denumesc substanţe chimice distincte şi specii distincte de plante sau de animale (cu nume ştiinţifice diferite).

Page 44: 02.Principalele norme
Page 45: 02.Principalele norme

  Nu se despart la sfârşit de rând, ci se trec integral pe rândul următor:

abrevierile – scrise fără punct, despărţite prin puncte, prin blancuri ori prin cratimă

derivatele scrise cu cratimă de la abrevieri numele proprii de persoane numeralele ordinale scrise cu cifre şi litere

Se recomandă scrierea pe acelaşi rând pentru:

prenumele (sau abrevierile lor) şi numele de familie notaţiile care includ abrevieri

Se acceptă scrierea pe rânduri diferite a abrevierilor pentru nume generice şi a numelor proprii din denumirile unor instituţii.

Page 46: 02.Principalele norme

Normele actuale instituie ca regulă generală şi obligatorie a despărţirii cuvintelor la capăt de rând interdicţia de a lăsa la sfârşit sau la început de rând o secvenţă care nu este silabă.

nu duşma-niExcepţie: grupurile ortografice scrise cu cratimă (dintr-׀un), la care se recomandă însă evitarea despărţirii.

La nivelul cuvântului, nu se despart la capăt de rând:

cuvintele monosilabicenu po-mi

secvenţele iniţiale şi finale constituite dintr-un singur sunet:

nu a-ur, e-cou, ide-e, i-legal, locu-i

Page 47: 02.Principalele norme

Normele actuale prevăd despărţirea după pronunţare. Este acceptată şi despărţirea după structură, cu unele restricţii.

Nu mai sunt admise despărţirile după structură din care ar rezulta secvenţe care nu sunt silabe sau care ar contraveni pronunţării.

Page 48: 02.Principalele norme

  Două vocale alăturate se despart: alco-ol, a-er.

O consoană între vocale trece la secvenţa următoare: a-pă.

În succesiunile de două-patru consoane, despărţirea se face după prima consoană.

Două consoane: car-te

trec împreună la secvenţa următoare succesiunile formate din una dintre consoanele b, c, d, f, g, h, p, t, v urmată de l sau r

nu se despart literele-consoane duble din cuvinte şi nume proprii cu grafii străine, care notează sunete distincte de cele notate prin consoana simplă corespunzătoare din limba română: Sevi-lla (ll [l’]).

Page 49: 02.Principalele norme

Trei consoane: cus-cru

despărţirea se face după primele două consoane în grupurile: lpt, mpt, mpţ, ncş, nct, ncţ, ndv, rct, rtf, stm

  Patru consoane: con-structor

despărţirea se face după primele două consoane în unele succesiuni: feld-spat, gang-ster, tung-stern, horn-blendă

despărţirea se face după a treia consoană în unele succesiuni în care nu se susţine nicio segmentare fonică: dejurst-vă, vârst-nic

  Cinci consoane (după a doua consoană): opt-sprezece

Page 50: 02.Principalele norme

Se pot despărţi şi după structură cuvintele (semi)analizabile:

compuse derivate cu prefixe derivatele cu sufixe care încep cu o consoană de la teme

terminate în grupuri de consoane  Pentru cuvintele a căror structură nu mai este clară, se

recomandă exclusiv despărţirea după pronunţare sau evitarea despărţirii, dacă aceasta ar contraveni regulilor.

Page 51: 02.Principalele norme

La cuvintele scrise cu cratimă sau cu linie de pauză se admite şi despărţirea la locul semnului ortografic în:

cuvinte compuse sau derivate şi locuţiuni împrumuturi la care articolul şi desinenţele se leagă prin

cratimă grupuri ortografice scrise cu cratimă cuvinte compuse complexe

La cuvintele scrise cu apostrof, trebuie evitată despărţirea.