013 - Parcare Zona Cazino

ROMANIAJUDETUL CONSTANTAMUNlCIPIUL CONSTANTACONSILIULLOCAL

HOTA.RARE

privindaprobareadocumentatieitehnico-economiceaferenteobiectivuluideinvestitii"CONS-TRUIRE PARCARE MULTIETAJATA P+7E+T,ZONA CAZINO -ALBATROS", precumsi aindicato-

rilortehnico-economiciinfazaStudiudeFezabilitate

Consiliul local municipal Constanta,intrunit in ~edintaordinaradin data de

Luandin dezbatereExpunereademotivead-IuiPrimarRadu~tefanMazarereferitoarela proiectulde hotarareinitiat,privindprivindaprobareastudiuluide fezabilitate~iaprincipalilorindicatoritehnico-economiciai obiectivuluide investitii"Proiectareparcaremultietajatain Mamaia,zonaCazino-Albatros"

ConsultandraportulDirectieiTehnic-achizitiinr.136799/21.09.2009,avizulfavorabilalComisieinr.I bugetfinante;

Vazanddispozitiileart44,alin(1),dinLegea273/2006privindfinantelepublicelocale,precumsi HG nr.28/2008privindaprobareacontinutuluicadrual documentatieitehnico-economiceaferenteinvestitiilorpublice,precumsi astructuriisi metodologieideelaborareadevizuluigeneralpentruobiectivedeinvestitiisilucrarideinterventii;

In temeiulprevederilorart36,alin(2),litb),alin(4),litd)siart115,alin(1),litb dinLegea215/2001aadministratieipublicelocale,republicata;

HOTARA~TE:

ART. 1 Seaprobadocumentatiatehnico-economicaaferentaobiectivuluide investitii"CONSTRUIRE PARCARE MULTIETAJATA P+7E+T, ZONA CAZINO -ALBATROS", precumsi indicatorilortehnico-economiciin fazaStudiudeFezabi-litate, conformanexei'cefaceparteintegrantadinprezentahotarare;Valoareatotalaestimativaainvestitiei:20.228.169,72lei,4.789.092,69eurocuTVA;

C+M:17.830.536,84lei,4.221.444,39eurocuTVA(1euro=4.2238lei. cursBNRdindatade25.08.2009)

ART. 2 Serviciulcomisiilorde specialitateale ConsiliuluiLocalva comunicaprezentahotarareDirectieiTehnic-achizitii,DirectieiProgramesi Dezvoltare,DirectieiPatrimoniu,DirectieiUrbanismsiDirectieiFinanciare,invedereaduceriilaindeplinire,precum~iInstitutieiPrefectuluijudetuluiConstanta,spre~tiinta.

Prezentahotarareafostadoptatade_ consilieridin27membri. -PRE~EDINTELE~EDINTEI, CONTRASEMNEAZA

SECRETAR,

ConstantaNr.

RAPORT

RoMANIAJUDETUL CONSTANTAPRIMA.RIAMUNlCIPIULUI CONSTANTANR. 136799/21.09.2009

privindaprobareadocumentatieitehnico-economiceaferenteobiectivuluideinvestitii"CONSTRUIRE PARCARE MULTIETAJATA P+7E+T,ZONACAZINO -ALBATROS", precum

siaindicatorilortehnico-economiciin fazaStudiudeFezabilitate

Avandin vederecrestereanumaruluideautoturismein municipiulConstanta,statiuneaMamaia,insuficientaspatiilordeparcareexistenteimpunegasireaunorsolutiieficientederezolvareaacestorapeterenuriledisponibile.

Inacestsens,s-aintocmitunStudiuldePrefezabilitate(SPF),careafostaprobatprinHCLM or.68/25.02.2009.Caurmareaorganizariiproceduriideachizitieaserviciu-luideproiectarepentrutoateetapeleSF+PT+DDE+CS,aferentobiectivuluideinvestitii"CONSTRUIRE PARCARE MULTIETAJATA P+7E+T,ZONA CAZINO - AL-BATROS",prinraportulnr.101222/02.07.2009s-aatribuitcontractuI ofertantuluicas-tigatorSCARCADIA ENGINEERINGSRL,realizandu-seastfelintr-oprimaetapastu-diuldefezabilitatepentruobiectivulmentionat.

PrinSF-ulelaboratseurmaresterealizareauneiconstructiimultietajatedeparcajepublice,avand0formatriunghiulara,cu21aturideaproximativ43,60msiunade31.5Im,formafiind rezultatadin conformatiaterenuluipe careesteamplasata,cu urmatoriiindicatoritehnici:390locurideparcare;regimdeinaltime:P+7E+T;suprafataconstrui-ta Sc=1239,04mp~suprafatadesfasurataSd=14197,73mp;suprafatautilatotala Su=11716,40mp.Cladireaestedotatacuinstalatiielectrice,apasi canalizarepentruscur-gereaapelormenajeresipluviale.

AccesulmasinilorincladireserealizeazadinspreBulevardulMamaiadepe0aleepropusa,iaraccesulpietonalinparcaresevarealizapetoatelaturileconstructiei,dinspreBulevardulMamaia,dinspredrumullocal(drumdeaprovizionare)catsi dinstregradinadevaraAlbatros.Limitadeinaltimeaautoturismelorcarevoraveaaccesinparcajvafidemaxim2.00m.

Intrareaautoturismelorsefacetrecandde0barieraactionatapebazadesenzorideprezenta.Locurilelibereprecumsi dispunerealor penivelevor fi afisatepe0 tabelaelectronicapozitionatadeasupraintrarii.Circulatiaautoturismelorpeverticalasevafaceprinintermediula uneirampedreptecusensdublu,iara persoaneloratatpescarideacces,catsicudoualifturi.

Documentatiaelaboratain fazaSF a fostanalizatadecatreComisiaTehnico-economicaa PMC, avizandu-sefavorabilprin Documentatiade avizareor.135678/17.09.2009.Valoareatotalaestimativaainvestitiei:20.228.169,72lei,4.789.092,69eurocuTVA;

C+M:17.830.536,84lei,4.221.444,39eurocuTVA(I euro=4.2238lei. cursBNRdindatade25.08.2009)

Durataderealizarealucrariloresteestimatala20luni.Fatadecelearatate,avandinvedereExpunereademotiveaD-IuiPrimar,intemeiul

art 44,alin (1),din Legea215/2001a administralieipublice locale,republicata,s-aintocmitprezentulraportprivindaprobareadocumentatieitehnico- economiceafe-rente obiectivuluide investitii"CONSTRUIRE PARCARE MULTIETAJATAP+7E+T, ZONA CAZINO - ALBATROS", precumsi a indicatorilortehnico-economiciin fazaStudiudeFezabilitate.

DIRECTOR,DIRECTIA TEHNIC-ACHIZITII

MARICA Ion /

SERV.TEHNIC-INVESTITII,BORALI ~aveghiul

~I

CONSILIER,TURTOI Mirela

ROMANIAJUDETUL CONSTANTAMUNICIPIUL CONSTANTACONSILIULLOCALCOMISIA NR. 1 de studii,prognozeeconomico-sociale,bugetadministrareadomeniuluipublicsiprivatalmunicipiuluiConstanta

finante Sl

RAPORT

Avand in vedereexpunereade motiveprezentatain sustinerede domnul

PrimarRADU STEFAN MAZARE;

Analizandproiectulde hotarareprivindaprobareadocumentatieitehnico-economiceaferenteobiectivuluide investitii"CONSTRUIRE PARCARE MULTIE-

TAJATA P+7E+T,ZONA CAZINO -ALBATROS", precumsi a indicatorilortehni-co-economiciin fazaStudiudeFezabilitate:

In conformitatecuprevederileart.44alin.1dinLegeanr.215/2001

republicata,privindadministratiapublicalocala,comisiaintrunitainsedintadindata

de Z3-.0q 'Zft'Jt:Jr,avizeazafavorabil/ RefaYSrAbilproiectuldehotarareprezentat.

presedintecomisie,

CONSTRUIRE PARCARE MULTIETAJATA IN MAMAIA,

ZONA CAZINO ALBATROS

BORDEROU

A. PIESE SCRISE 1. Date generale 2. Informatii generale privind proiectul 3. Costurile estimative ale investitiei 4. Analiza cost-beneficiu 5. Sursele de finantare a investitiei 6. Estimari privind forta de munca ocupata prin realizarea investitiei 7. Principalii indicatori tehnico-economici ai investitiei 8. Avize si acorduri de principiu

B. ANEXE - CARACTERISTICI TEHNICE

ANEXA A Parcare - Scenariul 1 Descriere constructiva, functionala si tehnologica ANEXA B Parcare Scenariul 2 Descriere constructiva, functionala si tehnologica ANEXAC Studiu topografic ANEXA D Studiu geotehnic ANEXA E Avize de principiu

C. ANEXE - INDICATORI FINANCIARI ANEXA 1 Tabel rezultate analiza financiara ANEXA 2 Tabele rezultate analiza de senzitivitate ANEXA 3 Tabele rezultate analiza de risc ANEXA 4 Valoarea totala investitie cu detaliere pe structura devizului general

STUDIU DE FEZABILITATE



D. PARTI DESENATE Parcare - Scenariul 1 Plan de Situatie Plansa A0: -scara 1/100 Plan Parter cu Amenajari Exterioare Plansa A0':-scara 1/100 Plan Parter Plansa A1: -scara 1/100 Plan Parter pe Suport Topografic Plansa A1':- scara 1/100 Plan Etaj Curent Plansa A2: -scara 1/100 Plan Terasa Plansa A3 -scara 1/100 Plan Terasa, Invelitoare Plansa A4: -scara 1/100 Sectiune 1 - 1' Plansa A5: -scara 1/100 Sectiunile 2 2' Plansa A6: -scara 1/100 Fatada Vest Plansa A7: -scara 1/100 Fatada Nord Plansa A8: -scara 1/100 Fatada Sud - Est Plansa A9: -scara 1/100 PLAN SUPRAPUNERE SAPATURA CU PLAN DE SITUATIE R-1 PLAN GENERAL COFRAJ RADIER R-2 PLAN GENERAL ARMARE LONGITUDINALA RADIER R-3 PLAN GENERAL ARMARE TRANSVERSALA RADIER R-4 PLAN GENERAL COFRAJ PLACA ETAJ CURENT R-5 PLAN GENERAL COFRAJ PLACA TERASA R-6 PLAN GENERAL ARMARE LONGITUDINALA PLACA ETAJ CURENT R-7 PLAN GENERAL ARMARE TRANSVERSALA PLACA ETAJ CURENT R-8 PLAN COFRAJ SI ARMARE PERETI #1 R-9 PLAN COFRAJ SI ARMARE GRINZI PARTER SI ETAJ CURENT #1 R-10 PLAN INSTALATII DE ILUMINAT SI PRIZE ETAJ 1 EL_2 SCHEMA MONOFILARA TABLOU TG EL_14 INSTALATII SANITARE - PLAN DE SITUATIE IS-01 INSTALATII SANITARE PLAN ETAJ CURENT IS-02 INSTALATII SANITARE - PLAN TERASA IS-03

Parcare - Scenariul 2 Plansa A1: Plan Parter -scara 1/100

Plansa A2: Plan Etaj Curent -scara 1/100

E. VEDERI 3D

Vederi 3D Parcare - Scenariul 1




LISTA DE SEMNATURI Elaborator:

S.C. ARCADIA ENGINEERING SRL Sef proiect: ing. Cristian Chiriazi Arhitectura: arh. Razvan Sotiroff-Ivanciu

tehn. Daniel Dumitrache Structura: ing. Radu Briban

ing. Alexandru Cretu

Instalatii: ing. Alin Teodorescu,

ing. Alin Ungureanu Ing. Coimaga Adrian




CAPITOLUL A : PIESE SCRISE

1. DATE GENERALE 1.1. Denumirea obiectului de investitii:

CONSTRUIRE PARCARE MULTIETAJATA IN MAMAIA, ZONA CAZINO - ALBATROS

1.2. Amplasament:

Jud. Constanta, Mun. Constanta, Mamaia, zona Cazino - Albatros 1.3. Titularul investitiei:

Primaria Municipiului Constanta

1.4. Beneficiarul investitiei:

Primaria Municipiului Constanta

1.5. Elaborator:

S.C. ARCADIA ENGINEERING S.R.L. 2. INFORMATII GENERALE PRIVIND PROIECTUL 2.1. Situatia actuala si fundamentarea necesitatii si oportunitatii realizarii investitiei Studiul de fata cuprinde documentatia necesara pentru analizarea oportunitatii realizarii unei parcari publice multietajate in Municipiul Constanta, statiunea Mamaia, in zona Cazino gradina de vara Albatros. Municipiul Constanta se afla in sud-estul Romaniei, avand iesire la Marea-Neagra. Constanta se afla intr-o zona lagunara in partea de nord-est si de est, usor deluroasa in partea centrala si de nord, si de campie in sud si vest,la o altitudine de 15-35 m, avand coordonatele: 440 11`- latitudine nordica, 280 39`- longitudine estica.




Municipiul Constanta, resedinta Judetului Constanta, este situat in partea de Sud-Est a judetului, la 15 km Nord de Orasul Techirghiol, la 15 km Sud de Orasul Navodari, la 226 km Est de Bucuresti, capitala Romaniei, si la Vest de Marea Neagra.

Suprafata teritorului administrativ este de 1121,66 km2. In aceasta suprafata nu este inclusa si suprafata portului care are 31,82 km2, totalul in acest caz fiind de 1153,48 km2. Portul Constana este principalul port al Romaniei la Marea Neagra si al patrulea ca suprafata din Europa, avand 3182 ha (uscat si acvatoriu). Orasul Constanta are o plaja in lungime de 6 km situata intre Portul Tomis si Mamaia, la care se adauga alti 6 km de plaja din statiunea Mamaia, exceptand plaja orasului Navodari din zona Hanul Piratilor.

Conform ultimului recensamant al populatiei la 1 ianuarie 2008, populaia Municipiului Constanta a fost de 303.7 mii de locuitori, iar densitatea populatie de 2,437 loc./km2. Zona metropolitana Constanta este a doua din Romania ca numar de locuitori, dupa Bucuresti, cu aproximativ 550.000 locuitori.

In nomenclatura nationala, municipiul Constanta apartine culoarului IV Pan-European care urmeaza ruta : Nadlac - Arad - Timisoara - Deva - Alba-Iulia - Sibiu - Pitesti - Bucuresti - Fetesti-Cernavoda Constanta. Drumurile principale europene care traverseaza Constanta sunt : E60 (Brest - Nantes - Tours - Orlans - Auxerre - Beaune -Dle - Mulhouse - Basel - Zrich -St.Gallen - Bregenz - Innsbruck - Rosenheim - Salzburg -Sattledt -Linz - Viena - Gyr -Budapesta - Oradea - Cluj-Napoca - Brasov - Bucuresti - Constanta // Poti - Samtredia - Chasuri - Tbilisi - Gandza - Jevlach - Baku // Turkmenbasi - Kyzyl - Arvat - Aschabad - Tedzen - Mary - Chardzu - Buchara - Karsi - Guzar- Termez- Dusanbe - Dzirgatal - Sary Tas - Irkestam ) si E87(Odesa (E58,E95,E581) - Izmail - Reni - Galati - Tulcea -Constanta - Varna - Burgas - Babaeski - Havsa - Kesan // Canakkale - Edremit - Bergama - Izmir - Aydin -Denizli Antalya). Ca drumuri europene secundare care traverseaza Constanta putem aminti: E675 (Constanta - Negru Voda - Bulgaria).

Coridorul de transport Bucuresti Municipiul Constanta este o legatura importanta intre coridoarele Pan Europene (IV si VII) prin intermediul traseelor TRACECA prin Caucaz si Asia Centrala.

Municipiul Constanta reprezinta un important nod in reteaua de drumuri nationale: DN 2A (Slobozia - Harsova Constanta); DN 3 (Silistra Cobadin Constanta); DN 22 (Tulcea Constanta Bazargic) etc

. Reteaua stradala a Municipiului Constanta are o structura in general radial-concentrica si s-a dezvoltat avand la baza reteaua de drumuri nationale, judetene, si comunale care il traverseaza. Trama stradala existent este formata din 410 km strazi, dintre care 320 km strazi trafic mediu si usor si 90 km trafic greu.

Principalele disfunctionalitati ale retelei existente sunt:

Starea degradata a unei parti importante (>25%) din covorul asfaltic al municipiului Constanta ;

Necesitatea extinderii programului de asfaltare in cartierele nou construite ; Lipsa fluidizarii traficului pe tronsoanele care leaga Constanta de statiunile de pe

litoral;




Intersectii neamenajate corespunzator, ce creaza blocaje ale traficului mai cu seama la orele de varf;

Lipsa unor pasaje denivelate in nodurile rutiere importante sau la traversarile cailor ferate existente;

Necesitatea realizarii de sensuri giratorii pentru fluidizarea traficului in zonele: Casa de Cultura, Gara, Piata Far, Bulevardul Soveja etc.;

Insuficienta marcajelor rutiere si a semnelor de circulatie pe artele asfaltate; Parcaje si doatari insuficiente in Constanta si Mamaia (exista o necesitate de 10

000 de locuri de parcare); Lipsa pistelor pentru biciclisti si a spatilor verzi adiacente carosabilului; Traficul greu si de tranzit se desfasoara in mare parte in zona centrala si tronsoanele

catre statiunile de pe litoral: Mamaia etc.

Principalele disfunctionalitati la nivel de zone ale orasului: Insuficienta spatiilor publice in zonele de locuit, cum ar fi : parcuri cu dotari

moderne, pentru recreere;terenuri de sport; locuri de joaca in cartiere ( exista o necesitate de cel putin 20 de locuri de joaca); locuri de parcare insuficiente; spatii plantate ( arbori, arbusti si flori in parcuri, cartiere si alianamente stradale);

Orasul Constanta este fruntas la nivel national in ceea ce priveste numarul masinilor pe cap de locuitor;

Lipsa locurilor de parcare pentru salariati si solicitanti; Pana in acest momement, in Constanta nu a fost construita nici o singura parcare

supraetajata; Insuficienta locurilor de parcare din zona centrala ; Insuficienta numarului locurilor de parcare din zonele de locuinte, in special cele

colective (blocuri); Insuficienta numarului locurilor de parcare din zonele locuite, in special cele

colective (blocuri).

2.2. Descrierea investitiei Dezvoltarea exploziva a parcului auto al Municipiului Constanta, si a dezvoltarii accentuate turismului in statiunea Mamaia, obliga autoritatile locale in gasirea de solutii viabile pentru dezvoltarea numarului de locuri de parcare. Problema numarului locurilor de parcare in Statiunea Mamaia, a devenit critica in zona centrala unde se afla Cazinoul din Mamaia, precum si alte cladiri publice si comerciale. Aceasta zona centrala este tinta multor turisti in deplasarea lor. Se cere cu necesitate crearea de locuri de parcare pentru preluarea numarului sporit de autovehicule in aceasta zona. Proiectul propune dezvoltarea unui amplasament in vederea edificarii unor sisteme de parcari colective, multietajate, cu utilizarea maxima a spatiului.




Amplasamentul studiat se afla in zona Cazino, lateral gradinii de vara Albatros. Amplasamentul este o plomba urbana. Realizarea unei cladiri pentru parcaje va reface frontul stradal. Se creeaza o continuitate a fondului construit, specifica mediului urban. Arhitectura acestei noi cladiri trebuie sa fie in acelasi stil cu cladirile din statiunea Mamaia. Fondul construit va capata unitate si va induce pietonului o directie de parcurs pe un traseu posibil. 2.2.1. Necesitatea promovarii investitiei. Necesitatea investitiei este data de situatia existenta din punct de vedere al traficului in statiunea Mamaia, in special in zona Cazino gardina de avra Albatros. Se poate observa o aglomerare accentuata a traficului in zona centrala avand urmatoarele cauze:

- Existenta unui numar mare de autoturisme intr-o zona centrala; - Concentrarea pe zone restranse a unui numar mare de utilizatori; - Insuficienta spatiilor de parcare existente.

Din urma acestor cauze rezulta o congestionare excesiva a zonei centrale. Realizarea unei parcari publice multietajate in aceasta zona va ajuta la decongestionarea acestei zone, fluidizarea traficului. Prin realizarea unei parcari multietajate se poate mari capacitatea actualelor parcari, construite la sol, si se poate decongestiona circulatia de pe Bul. Mamaia, prin eliberarea spatiilor de la marginea drumui ocupate in prezent de autovehiculele parcate. Terenul din zona studiata prezinta anumite avantaje care il recomanda pentru a fi folosit in scopul construirii unei parcari multietajate:

- Se afla in proprietatea Primariei Municipiului Constanta; - Este pozitionat intr-o zona centrala cu un interes public major; - Este accesibil din mai multe directii; -Amplasarea unei parcari multietajate se poate armoniza cu zona respectiva, prin refacerea frontului stradal.

2.2.2. Scenarii tehnico-economice pentru realizarea investitiei Geometria locului, pozitionarea strazilor adiacente, inaltimea, aliniamentul cladirilor laterale, precum marimea actualei parcari la sol limiteaza dimensiunile maximale pe care parcarea propusa le poate avea la:

- suprafata la sol: 1200 -1300 mp, - inaltime 25 m.

Se propun doua scenarii alternative de realizare a investitiei:




- Scenariul 1 parcare deschisa, P+7E+T, capacitate 390autovehicule. - Scenariul 2 parcare deschisa, P+7E+T, capacitate 294 autovehicule.

Caracteristicile tehnice ale fiecarei solutii sunt detaliate in anexele 1 si 2. Scenariul recomandat de catre elaborator este Scenariul 1, deoarece acesta prezinta urmatoarele avantaje:

- Numarul de locuri de parcare este mai mare cu 96 decat la scenariul alternativ. - Este scenariul ce indeplineste mult mai bine cerintele impuse prin tema de proiectare. - Acopera mult mai eficient suprafata de teren disponibila. - Reface frontul stradal intr-o masura mult mare decat scenariul alternativ .

In urma studierii studiului geotehnic, se poate observa ca terenul pe care se propune realizarea parcarii are caracteristici geotehnice slabe. Aceste caracteristici trebuiesc imbunatatite pentru cresterea capacitatii portante si reducerea tasarilor posibile. Prin faptul ca Scenariul 1 acupa o suprafata la sol marita, va putea disipa presiune pe o suprafata marita devenind considerabil mai putin costisitor din punct de vedere financiar cat si tehnic comparativ cu Scenariul 2. Concluzie: Toate aceste diferente se regasesc si in costul investitiei care este mai mic in cazul Scenariului numarul 1. 2.2.3. Descrierea constructiva, functionala si tehnologica

A se vedea anexa A pentru scenariul 1. A se vedea anexa B pentru scenariul 2.

2.3. Date tehnice ale investitiei 2.3.1. Zona si amplasamentul Zona in care se propune realizarea investitiei este centrala, in zona Cazino gradina de vara Albatros. Parcarea propusa are intrarea si iesirea prin Bul. Mamaia. Pe amplasamentul pe care se propune realizarea investitei nu se afla in acest moment nici o constructie. 2.3.2. Statutul juridic al terenului Terenul pe care se propune realizarea investitiei se afla in proprietatea Primariei Municipiului Constanta.




2.3.3. Studii de teren 2.3.3.1. Studii topografice S-a realizat un studiu topografic cuprinzand planuri topografice cu amplasamentele reperelor si liste cu repere in sistem de referinta national. Studiul topografic se afla in Anexa C. 2.3.3.2. Studii geotehnice S-a realizat un studiu geotehnic la fata locului, dupa executarea unor foraje geotehnice. Studiul geotehnic se afla in Anexa D. 2.3.4. Caracteristicile principale ale constructiei. Constructia propusa este o cladire multietajata de parcaje publice.. Sunt propuse doua variante constructive:

- Scenariul 1 parcare deschisa, P+7E+T, capacitate 390 autovehicule. - Scenariul 2 parcare inchisa, P+7E+T, capaciatate 294 autovehicule.

Cele doua propuneri sunt descrise in detaliu in anexele A, respective B. Din analiza celor doua variante constructive se recomanda spre realizare scenariul 1, capacitate 390 autovehicule. Prin numarul de masini ce pot fi acomodate, scenariul 1 raspunde cel mai bine necesitatii esentiale de realizare a investitiei, aceea de a putea prelua un numar cat mai mare de autovehicule in scopul decongestionarii zonei centrale si de fluidizare a traficului din zona CAZINO - ALBATROS. In cazul scenariului 1, nivelul de finisare este simplu, prin alegerea unei solutii a structurii in cadre si pereti de beton armat. Betonul armat va ramane aparent, fiind doar vopsit la esterior. Dotarea tehnica este minima, dar asigura un grad de siguranta adecvat. Prin limitarea dotarilor ce nu sunt parte a cerintelor stricte de securitate a traficului, se obtine un cost al investitiei scazut, cost scazut ce permite reflectarea valorii de investitie intr-un numar sporit de autovehicule. 2.3.5. Situatia existenta a utilitatilor si analiza de consum 2.3.5.1. Necesarul de utilitati pentru varianta propusa promovarii Necesarul de utilitati pentru cele doua solutii alternative propuse este similar.




Scenariul 1 este o parcare deschisa, fiind aleasa aceasta solutie constructiva in vederea cresterii randamentului unei astfel de investitii in ceea ce priveste scopul sau esential: maximizarea numarului de autovehicule ce pot fi parcate in spatiul disponibil. Nu necesita sprinclare deoarece parcarea este deschisa si permite ventilarea si evacuarea fumului Pentru scenariul propus spre realizare: Scenariul 1, necesarul de utilitati este descris in detaliu in Anexa A. 2.3.5.2. Solutiile tehnice de asigurare cu utilitati Pentru scenariul propus spre realizare Scenariul 1 - solutiile tehnice de asigurare cu utilitati sunt descrise in detaliu in Anexa A. 2.3.6. Concluziile evaluarii impactului asupra mediului Parcarea propusa se va amplasa pe un teren care in acest moment este liber de constructii. Tehnologiile folosite in constructie nu sunt poluante si nu folosesc substante cu risc de poluare. Un studiu aprofundat se va face daca va fi solicitat de catre beneficiar. 2.4. Durata de realizare si etapele principale.

Faza I: Aprobarea Studiului de Fezabilitate si a indicatorilor propusi August 2009 Faza II: Realizarea proiectelor tehnice si obtinerea Autorizatiei de Constructie Septembrie 2009 Octombrie 2009 Faza III: Realizarea procedurilor, organizarea licitatiei pentru executie, semnarea contractului cu castigatorul licitatiei Noiembrie 2009 Decembrie 2009 Faza IV: Organizarea de santier si mobilizarea Antreprenorului General Ianuarie 2010 Faza V: Edificarea parcajului Februarie 2010 Mai 2011 Faza VI: Receptie si punerea in functiune a obiectivului Mai 2011




3. COSTURILE ESTIMATIVE ALE INVESTITIEI

3.1. Valoarea totala cu detaliere pe structura devizului general

Valoare fara TVA TVA

Valoare inclusiv T.V.A. Nr. Crt.

Denumirea capitolelor si subcapitolelor de cheltuieli

RON Euro RON Euro 1 2 3 4 5 6 CAPITOLUL 1 Cheltuieli pentru obtinerea si amenajarea terenului

1,1 Obtinerea terenului Participatie consiliul local 0 0

0 0 0

1,2 Amenajarea terenului Participatie consiliul local 50.685,6 12.000

9.630,26 60.315,86 14.280

1,3

Amenajari pentru protectia mediului si aducerea la starea initial Participatie consiliul local 38.014,20 9.000

7.222,70

45.236,90 10.710 Total Capitol 1 88.699,80 21.000 16.852,96 105.552,76 24.990 CAPITOLUL 2 Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor necesare 2,1 Infrastructura (drumuri acces,platforme) 105.595,00 25.000 20.063,05 125.658,05 29.750

2,2 Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor necesare obiectivului 308.337,40 73.000

58.584,11 366.921,51 86.870

Total Capitolul 2 413.932,40 98.000 78.647,16 492.579,56 116.620 CAPITOLUL 3 Cheltuieli pentru proiectare si asistenta tehnica 3,1 Studii de teren 0 0 0 0 0 3,2 Obtinerea de avize, acorduri, autorizatii 42.238 10.000 8.025,22 50.263,22 11.900 3,3 Proiectare si engineering 329.456,40 78.000 62.596,72 392.053,12 92.820

3,4 Organizarea procedurilor de achizitie pulica 0 0

0 0 0

3,5 Consultanta 211.190 50.000 40.126,10 251.316,10 59.500 3,6 Asistenta tehnica 32.945,64 7.800 6.259,67 39.205,31 9.282 Total capitol 3 615.830,04 145.8000 117.007,71 732.837,75 173.502 CAPITOLUL 4 Cheltuieli pentru investitia de baza

Constructii si instalatii 4.1.1 Lucrari structura 10.154.238,68 2.404.052,91 1.929.305,35 12.083.544,03 2.860.822,96

4.1.2 Lucrari arhitectura 2.505.865,74 593.272,82 476.114,49 2.981.980,23 705.994,66

4.1.3. lucrari instalatii 4.1.3.1. instalatii electrice si curenti slabi 856.149,51 202.696,51

162.668,41 1.018.817,92 241.208,85

4.1.3.2.- instalatii alimentare cu apa 68.884,86 16.308,74 13.088.12 81.972.98 19.407,40 4.1.3.3. instalatii canalizare 176.582,36 41.806,52 33.550,65 210.133,01 49.749,75

4,1

4.1.3.4. instalatii de stingere a incendiilor 84.476 20.000

16.050,44 100.526,44 23.800




Total cap. 4.1 13.846.197,15 3.278.137,50 2.630.777,46 16.476.974,61 3.900.983,62Montaje utilaje tehnologice 4.2.1. montaj utilaj tehnologic 90.869,98 21.513,80 17.265,30 108.135,27 25.601,42

4.2 Total cap. 4.2 90.869,98 21.513,80 17.265,30 108.135,27 25.601,42 Utilaje echipamente tehnologice si functionare cu montaj

4.3.1. Utilaje echipamente tehnologice si functionare cu montaj 0 0

0 0 0

4.3 Total cap. 4.3 0 0 0 0 0 Utilaje fara montaj si echipamente de transport

4.4.1 Utilaje fara montaj si echipamente de transport 0 0

0 0 0

4.4 Total cap. 4.4 0 0 0 0 0 Dotari 4.5.1 Dotari 506.856 120.000 96.302,64 603.158,64 142.800

4.5 Total cap. 4.5 506.856 120.000 96.302,64 603.158,64 142.800 Total capitol 4 14.443.923,13 3.419.651,29 2.744.345,39 17.188.268,52 4.069.385,04 CAPITOLUL 5 Alte cheltuieli 5,1 Organizare de santier 361.098,08 85.491,28 68.608,63 429.706,71 101.734,63

Comisioane, taxe, cote legale 310.544,35 73.522,50 59.003,43 369.547,77 87.491,78 5.2.1 Taxa I.S.C. (0.8%) 115.551,39 27.357,21 21.954,76 137.506,15 32.555,08 5.2.1 * conform Legea 10/95 (0.7%) 101.107,46 23.937,56 19.210,42 120.317,88 28.485,70 5.2.1*conform Legea 453/01(0.1%) 14.443,92 3.419,65 2.744,35 17.188,27 4.069,39 5.2.2 Clasa Sociala a Constructorului 72.219,62 17.098,26 13.721,73 85.941,34 20.346,93

5,2 5.2.3 Taxa de timbre architect 0.05% 7.221,96 1.709,83 1.372,17 8.594,13 2.034,69 5,3 Cheltuieli diverse si neprevazute10% 722.196,16 170.982,56 137.217,27 859.413,43 203.469,25 Total capitol 5 1.393,838,58 329.996,25 264.829,33 1.658.667,91 392.695,66 CAPITOLUL 6 Cheltuieli pentru probe tehnologice si teste si predare la beneficiar 6,1 Pregatirea personalului de exploatare 19.007,10 4.500 3.611,35 22.618,45 5.355 6,2 Probe tehnologice 23.230,9 5.500 4.413,87 27.644,77 6.545

Total capitol 6 42.230 10.000 8.025.22 50.263,22 11.900 TOTAL GENERAL 16.998.461,95 4.024.447,64 3.229.707,77 20.228.169,72 4.789.092,69Din care C+M 14.983.644,40 3.547.432,26 2.846.892,44 17.830.536,84 4.221.444,39

Proiectant Beneficiar Coordonator Credit S.C. ARCADIA ENGINEERING S.R.L. Consiliul local Constanta Consiliul local Constanta Director General




3.2. Esalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investitiei. Costurile vor fi esalonate conform fazelor de executie (sub-capitolul 2.4.). Pentru optimizarea realizarii investitiei si reducerea timpului de realizare a executiei, costurile legate de producerea echipamentelor si utilajelor tehnologice necesare realizarii sigurantei si organizarii circulatiei, vor trebui sa preceada faza V: Edificarea parcajului. Costurile legate de de producerea echipamentelor si utilajelor tehnologice vor trebui sa fie esalonate dupa Faza III: Realizarea proiectelor tehnice si Obtinerea Autorizatiei de Constructie. 4. ANALIZA COST BENEFICIU

4.1. Identificarea investitiei si denumirea obiectivelor Investitia reprezinta realizarea unei parcari multietajate pe spatiul alocat, situat in statiunea Mamaia, zona Cazino gradina de vara Albatros, teren aflat in proprietatea Primariei Municipiului Constanta. Obiectivele principale ale investitiei sunt; - Realizarea a cat mai multe locuri de parcare pe spatiul disponibil. Conform cerintelor initiale ale investitorului, precum si din analiza realizata privind traficul de autovehicule din zona, scopul este de a realiza in jur de 350-400 locuri de parcare. 4.2. Analiza optiunilor Optiunile posibile pentru realizarea investitiei sunt:

- Scenariul 1 parcare deschisa, capacitate 390 autovehicule. - Scenariul 2 parcare deshisa, capaciatate 294 autovehicule.

Din analiza costurilor estimate ale investitiei rezultate din valorile devizului general, precum si din analiza obiectivelor principale ale investitiei rezulta urmatoarele: - Scenariul 1 parcare deschisa- poate acomoda 390 autovehicule fata de Scenariul 2 (parcare inchisa) cu numai 294 autovehicule. - Costul final/ loc de parcare este de 51.867 ron (12 280 euro) in Scenariul 1 Scenariul 1 exploateaza mult mai bine din punct de vedere tehnic si financiar conditiile slabe de capacitate portanta ale terenui pe care se va realiza, asa cum rezulta din studiul geotehnic. Din perspective valorilor de mai sus, rezulta ca Scenariul 1 se preteaza mult mai bine a fi aleas decat Scenariul 2, datorita: - respecta mult mai bine obiectivul principal din punct de vedere al numarului de autovehicule.




- prezinta un randament mult mai bun prin prisma raportului cost/loc de parcare. 4.3. Analiza financiara a investitiei Analiza financiara a investitiei se bazeaza pe realizarea unor valori ale veniturilor precum si ale cheltuielilor. Pentru previziunea realizarii veniturilor s-au considerat urmatoarele premize: i) Tarife: - Tarif orar: 2 Ron/ora (aprox. 0,5 euro/ora); In fiecare an pana la inchiderea celor 20 ani de exploatare in care se doreste inchiderea investitiei tariful orar creste cu 7% pe an. Aceasta crestere se datoreaza urmatorilor factori: - inflatia anuala; - aducerea preturilor de tarifare la o valoare echivalenta preturilor practicate in Uniunea Europeana. ii) Venituri in primul an: a) In sezonul estival (15 iunie 1 septembrie):

Interval de functionare Nr. ore de functionare Grad de ocupare 8.00 la 16.00 8 60% 16.00 la 18.00 3 80% 19.00 la 21.00 2 90%

b) In sezonul estival redus (15 mai 15 iunie, 1 septembrie 15 septembrie)


c) In extrasezon (15 septembrie- 15 mai))


Venitul anual initial rezultat este de 798.525 ron (199.631,25 euro). Se va ajunge astfel la o valoare a tarifului orar dupa 15 ani la 3 ron/ora. Presupunand ca o devalorizare a RON fata de Euro de doar 3% pe an, rezulta ca peste 15 ani (cand se presupune ca Romania va fi adoptat deja moneda europeana) valoarea tarifului orar va fi de 0.45 Euro/ora. Aceasta valoare este situata la minimul de taxare actual practicat in Uniunea Europeana, unde taxarea se situeaza in limita a 0.5 - 3 euro/ora.




iii) Cheltuielile:

- Cheltuielile cu maintenanta reprezinta anual 4% din valoarea veniturilor realizate. - Cheltuiele cu utilitatile si salariile cresc cu 5% /an, in 2010 cheltuielile cu utilitatile fiind de

50.000 euro, si cheltuielile cu salariile de 40.000 euro.

Rezultatele analizei financiare sunt evidentiate detaliat in Anexa 1. 4.4. Analiza Economica Din tabelul fluxului de numerar generat de investitie (Anexa 2) se poate observa ca investitia nu genereaza suficient flux de numerar pentru a-si putea sustine investitia. Din acest motiv municipalitatea doreste finantarea investitiei din fonduri structurale europene. Proiectia fluxurilor de numerar a fost realizata pentru o perioada de 20 ani nu include perioada de executie. Se doreste inceperea executiei proiectului la inceputul anului 2010, imediat dupa obtinerea avizelor, proiectul urmand a se realiza in intregime din fondurile structural. Rata de actualizare utilizata pentru analiza financiare a fost de 5%, conform recomandarilor Comisiei Europene pentru tarile de coeziune.1 Asa cum se poate observa din devizul general al investitiei, costul initial al acesteia (inclusivTVA) este in suma de 20.228.170 Ron (4.789.093 euro). In urma calculelor evidentiate in annexe au rezultat urmatoarele valori ale indicatorilor de analiza economica, centralizati in tabelul urmator:

Investitia initiala (Euro) 4.789.093 VAN (Euro) - 2.438.756 RIR% 0.09% IP% -50.92%

Valoarea actualizata neta (VAN) este in valoare de 2.438.756 euro. Aceasta valoare a indicatorului financiar releva faptul ca pe parcursul celor 20 ani de exploatare, la valorile considerate, investitorul nu isi recupereaza investitia valoarea de 2.438.756 euro aratand o pierdere a proiectului.. Rata interna de rentabilitate (RIR), reprezinta rata de actualizare pentru care valoarea actualizata neta este 0, respective rata maxima de actualizare prin folosirea careia investitorul ar obtine profit. Aceasta rata este de - 0.09% mult mai mica decat valoarea ratei de actualizare folosite in cadrul

1 Comisia Europeana, Directia Generala Politica Regionala, perioada 2007 2013, Orientari privind Metodologia de realizare a Analizei Cost Bneficiu Documentul de lucru numarul 4




analizei, fapt care arata ca investitorul nu are cum sa obtina valoare adaugata si in cazul unei evolutii considerate a economiei. Indicele de profitabilitate al investitiei (IP) este egal cu -50.92% reprezentand rentabilitatea financiara a proiectului. Si din valoarea acestuia ne putem da seama ca investitia nu genereaza profit, indicele de pierdere al acesteia fiind de 50.92 % Termenul de recuperare (TR) este indicatorul care ne arata care este termenul in care investitorul isi recupereaza banii investiti si din ce moment acesta iese pe profit.

Anul CFD CFD

cumulat CFD

actualizatCFD actualizat

cumulat 2010 57.227 57.227 54.502 54.502,13 2011 92.565 149.792 83.959 138.460,93 2012 100.506 250.298 86.821 225.282,17 2013 109.084 359.382 89.743 315.025,55 2014 118.345 477.726 92.726 407.751,61 2015 128.341 606.068 95.770 503.521,84 2016 139.130 745.197 98.877 602.398,69 2017 150.770 895.967 102.047 704.445,57 2018 163.326 1.059.293 105.281 809.726,88 2019 176.867 1.236.160 108.581 918.308,09 2020 191.468 1.427.629 111.948 1.030.255,71 2021 207.209 1.634.838 115.382 1.145.637,34 2022 224.174 1.859.012 118.884 1.264.521,74 2023 242.457 2.101.468 122.457 1.386.978,76 2024 262.154 2.363.623 126.101 1.513.079,48 2025 283.374 2.646.996 129.817 1.642.896,17 2026 306.228 2.953.224 133.606 1.776.502,34 2027 330.839 3.284.063 137.470 1.913.972,78 2028 357.338 3.641.401 141.411 2.055.383,56 2029 385.865 4.027.266 145.429 2.200.812,11 2030 416.571 4.443.838 149.525 2.350.337,19

Din tabelul prezentat mai sus se poate observa ca investitia nu este recuperata pe parcursul celor 20 ani de exploatare.

Din toate cele de mai sus se poate observa ca proiectul nu este viabil si ca Primaria Municipiului Constanta nu poate sa realizeze integral din surse proprii acest proiect de investitii. De aceea este recomandata solicitarea de fonduri structural europene.




4.5. Analiza de sensitivitate Analiza de senzitivitate urmareste sa evidentieze influenta modificarii unuia dintre factorii pe baza caruia se calculeaza Valoarea Adaugata Neta a investitiei.

Factorii care au fost modificati sunt: i) veniturile ii) cheltuielile cu utilitatile

S-au considerat acesti doi factori deoarece: - Veniturile par a influenta cel mai mult VAN a investitiei. In plus variatia valorii veniturilor

poate deveni critica din punctul de vedere al probabilitatii de neatingere a scopuli initial de a inchide investitia in primii 15 ani de exploatare. S-a considerat variatia veniturilor cu 3-9%

- Dintre cheltuielile ce pot influenta cel mai mult cel mai mult VAN s-au considerat a fi in primul rand cheltuielile cu utilitatile din cauza valorii acestora si a faptului ca s-a observant in ultimii ani o fructuatie destul de neomogena a acestor valori. S-a considerat variatia cheltuielilor cu utilitatile de 10%. Nu s-au considerat in acesta analiza eventualele variatii ale cheltuielilor cu maintenanta, deoarece statistic aceste cheltuieli au putut fi cuantificate mult mai exact.

Factor Scenariu pesimist

Scenariu baza Scenariu optimist

Venituri 103% 100% 109%

Cheltuielile cu utilitatile

110% 100% 90%

CENTRALIZARE VAN:

Factor VAN - Scenariu pesimist (euro)

VAN - Scenariu baza (euro)

VAN - Scenariu optimist (euro)

Venituri

-3.645.914

-2.438.756

-1.577.901

Cheltuielile cu utilitatile

-2.990.017

-2.438.756

-1.867.753




Se poate observa c impactul cel mai mare asupra VAN este acela al veniturilor, putand determina

o scadere a valorii adaugate nete pana la valoarea de 3.645.914 Euro.

Analiznd situatia elasticitatilor din tabel se poate realiza o ierarhizare a factorilor care exercit

influenta notabila asupra valorii adaugate nete.

Aceasta este urmtoarea:

1. VENITURILE 2. CHELTUIELILE CU UTILITATILE

Se poate observa din valorile de mai sus ca o crestere sau scadere relative mica a veniturilor poate influenta semnificativ valoarea adaugata neta a investitiei . O crestere mica a valorii veniturilor poate genera un surplus major al VAN. Pe de alta parte scaderea valorii veniturilor poate genera o valoare foarte mica a VAN. O variatie negativa mai mare poate duce la un VAN extreme de mic. Se poate observa ca cresterea cheltuielilor cu utilitatile trebuie sa fie semnificativa pentru a se putea rasfrange asupra valorii generate. Din acesta cauza variatia cheltuielilor nu este critica pentru veniturile viitoare ale investitiei. Concluzia este ca investitia este sensibila la orice modificare a unuia dintre factorii care stau la baza determinarii veniturilor viitoare ale investitiei, in sensul ca orice modificare a acestora, in orice directie, determina variatii esentiale ale valorii nete adaugate. De asemenea, din calculele efectuate ne putem da seama ca nic i la o crestere cu 9% pe an a veniturilor investitia nu genereaza profit, VAN fiind egala cu 1.577.901 euro, o valoare extrem de mica, concluzionand astfel ca societatea are nevoie de fonduri pentru realizarea investitiei. Obseravatiile de mai sus se bazeaza pe calculele din Anexa 2. 4.6. Analiza de risc La analiza riscului investitiei s-a plecat de la un scenariu central, care s-a modificat in functie de posibilele stari ale investitiei, preconizandu-se pe langa acest scenariu central, alte doua scenarii, unul pesimist si unul optimist.

Scenariul pesimist

Pleaca de la scenariul de baza, pe baza caruia se fac urmatoarele previziuni: i) Diferenta intre scenariul central si cel pesimist este aceea ca in scenariul pesimist se

considera ca parcarea nu va taxa autovehiculelele in afara orelor de lucru ci numai in orarul 8.00-18.00.

ii) Cheltuielile cu maintenanta reprezinta anual 8% din valoarea veniturilor realizate




iii) Cheltuiele cu utilitatile cresc cu 10% /an. Diferenta intre scenariul central si cel pesimist este aceea ca in scenariul pesimist se considera ca parcarea nu va taxa autovehiculelele in afara orelor de lucru ci numai in orarul 8.00-18.00. In aceast scenariu o VAN (Valoarea adaugata neta) a proiectului de investitii este de -3.153.087 Euro, o valoare negativa. Este greu a se presupune o situatia mai pesimista decat aceasta, deoarece parcarea va functiona numai pe perioada orelor de lucru saptamanale. Scenariul optimist Pleaca de la scenariul de baza, pe baza caruia se fac urmatoarele previziuni:

i) Cheltuielile cu maintenanta reprezinta anual 2% din valoarea veniturilor realizate. ii) Cheltuiele cu utilitatile raman constante.

In acest scenariu VAN (Valoarea adaugata neta) a proiectului de investitii este de -2.055.709 euro. Putem remarca din aceasta analiza ca nici in cazul scaderii extreme a cheltuielilor investitia nu genereaza profit, din contra, cea mai mare valoare la care poate ajunge este negativa si foarte mica, sugerand ca nu se poate sustine singura, solutia fiind atragerea de fonduri structurale. Concluziile finale Aceste concluzii au la baza calculele efectuate in Anexa 3 Rezultatele sunt centralizate in tabelul de mai jos.

CALCULE CENTRALIZATE SCENARIU PROBABILITATE VAN (euro) PESIMIST 0.3 -3.153.087

CENTRAL 0.4 -2.438.756 E(VAN) euro - 846.047

OPTIMIST 0.3 -2.055.709

Din analiza de risc se pot evidentia urmatoarele aspecte: - Atat scenariul pesimist cat si cel optimist se bazeaza pe o variatie a timpului de functionare si a randamentului ocuparii, si nu pe baza cresterii sau scaderii taxarii. O optimizare a functionarii parcarii poate duce la un risc foarte mic al investitiei. - Chiar si cel mai optimist scenariu arata ca exista un risc major al investitiei




5. SURSELE DE FINANTARE A INVESTITIEI

Investitia se propune a fi realizata integral din fonduri structurale. 6. ESTIMARI PRIVIND FORTA DE MUNCA OCUPATA PRIN REALIZAREA

INVESTITIEI 6.1. Numar de locuri de munca create in faza de executie Numarul de locuri ce vor fi create in faza de executie este de aproximativ 40 persoane. 6.2. Numar de locuri de munca create in faza de operare Numarul de locuri ce vor fi create in faza de operare este de aproximativ 8 persoane. Aceste personae se vor ocupa cu deservirea parcajului si va fi formata din; - 1 administrator, - 3 persoane ce vor fi incadrate special pentru realizarea taxarii autovehiculelor , - 2 persoane ce se va ocupa cu maintenanta parcarii, - 2 persoane pentru curatenie si intretinere. 7. PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI AI INVESTITIEI 7.1. Valoarea totala Valoarea totala a investitiei: 20.228.170 Ron, inclusiv TVA Constructii-montaj: 17.830.537 ron, inclusiv TVA Preturile sunt evaluate la data 25.08.2009. 7.2. Esalonarea investitiei Investitia se va esalona pe faze de executie conform sub-capitolului 2.4 si al sub-capitolului 3.2. 7.3. Durata de realizare Durata de realizare a investitiei este de aproximativ 20 luni.





7.4. Capacitati Capacitatea parcarii va fi de 390 autovehicule. Parcarea va ocupa o suprafata la sol de aproximativ 1250 mp. Inaltimea la cornisa va fi de aproximativ 24.5 m. 7.5. Alti indicatori Pe parcursul desfasurarii proiectului de investitii, Primaria Municipiului Constanta nu are profit, fluxul de numerar generet de proiectul de investitii fiind negativ de la an la an. Valoarea acestuia este indicata in Anexa 2. 8. AVIZE SI ACORDURI DE PRINCIPIU

8.1. Avizul beneficiarului de investitie privind necesitatea si oportunitatea investitiei 8.2. Certificatul de urbanism Nu a fost eliberat certificatul de urbanism la data elaborarii studiului de fezabilitate. 8.3. Avize de principiu privind asigurarea utilitatilor In general, prentru o astfel de investitie sunt necesare urmatoarele avize de principiu: - Aviz alimentare apa - Aviz alimentare energie electrica - Aviz circulatie - Aviz canalizare - Aviz alimentare cu energie termica - Aviz telefonie



Capitolul I - DATE GENERALE

I.01 - Obiectul proiectului:

- beneficiar (investitor) : PRIMARIA MUNICIPIULUI CONSTANTA; - amplasamnent: statiunea MAMAIA, zona Cazino Albatros, bdul Mamaia, mun. CONSTANTA, jud. CONSTANTA - proiectant general: S.C. ARCADIA ENGINEERING S.R.L.; - numar proiect (contract): 031208/2008; - faza de proiectare: Studiu de Fezabilitate

I.02 - Caracteristicile amplasamentului

- incadrare in localitate si zona: Terenul se afla in Jud.Constanta, mun. Constanta, statiunea Mamaia, zona gradina de vara Albatros;

- descrierea terenului (parcelei): din punct de vedere juridic terenul este situat in intravilan si apartine domeniului public al Municipiului Constanta conform H.C.L.M. nr.122/2000, anexa 24 par. 3 zone de agrement Gradina Albatros atestat prin HG nt. 904/2002, centralizat prin HCLM 110/2005 cu S=804,00mp, si cealalta parte constituie domeniul public al Municipiului Constanta, platforma si parcare, conform legii 213/1998 anexa 1 punctul III. - conform situatiei juridice intocmite de Directia patrimoniu nr. 8329 din 21.01.2008, terenul are suprafata de 2212,95 mp. Destinatia terenului stabilita prin documentatia de urbanism aprobata este de parcare multietajata P+7E+T. Terenul este liber de constructii si are ca vecinatati urmatoarele: -la nord: drum local; -la sud-est: gradina de vara Albatros; -la vest: Bulevardu Mamaia. I.03 - Caracteristicile constructiei propuse:

- functiunea: PARCARE MULTIETAJATA SUPRATERANA DESCHISA (parcaj deschis tip P2 390 locuri autoturisme);

- regim de inaltime: P+7E+T; - suprafata construita - Sc = 1239.04 mp; - suprafata desfasurata - Sd = 14197.73 mp; - suprafata utila totala - Su = 11 716.40 mp; - HMAX. ATIC = 24.50 m. - POT = 56.00% - CUT = 6.42

Constructia proiectata se incadreaza la CATEGORIA C DE IMPORTANTA (conform HGR nr. 766/1997) si la CLASA "III" DE IMPORTANTA (conform Normativului P100/92).




Capitolul II - DESCRIEREA FUNCTIONALA

Proiectarea s-a facut tinand seama de: conditiile specifice ale amplasamentului, reglementarile urbanistice existente in zone, in baza legii nr.50/1995 si normativului privind proiectarea, executia si exploatarea parcajelor etajate pentru autoturisme NP24-97.

Cladirea propusa are o forma triunghiulara, cu 2 laturi de aproximativ 43,60m si una de 31.51m, forma fiind rezultata din conformatia terenului pe care este amplasata. Tipul constructiei este: parcare deschisa tip P2 ( intre 100 si 500 autoturisme ).

Constructia cuprinde 390 locuri de parcare, dispuse astfel: Locuri parcare parter: 36

Locuri parcare etaj 1: 44 Locuri parcare etaj 2: 44 Locuri parcare etaj 3: 44 Locuri parcare etaj 4: 44 Locuri parcare etaj 5: 44 Locuri parcare etaj 6: 44 Locuri parcare etaj 7: 44 Locuri parcare terasa: 46

Suprafete construite pe nivele: Suprafata construita la sol este de: 1239.04 mp Suprafata construita etaj 1 este de: 1618.75 mp Suprafata construita etaj 2 este de: 1618.75 mp Suprafata construita etaj 3 este de: 1618.75 mp Suprafata construita etaj 4 este de: 1618.75 mp Suprafata construita etaj 5 este de: 1618.75 mp Suprafata construita etaj 6 este de: 1618.75 mp Suprafata construita etaj 7 este de: 1618.75 mp Suprafata construita nivel terasa: 1618.75 mp

Suprafata construita desfasurata este de : 14197.73 mp Suprafata terenului este de: 2212.95 mp Suprafata utila desfasurata este de: 11716.40 mp

Descrierea functionala:

Accesul masinilor in cladire se realizeaza dinspre Bulevardul Mamaia de pe o alee propusa. Accesul pietonal in parcare se va realiza pe toate laturile constructiei, dinspre Bulevardul Mamaia, dinspre drumul local (drum de aprovizionare) cat si dinstre gradina de vara Albatros. Limita de inaltime a autoturismelor care vor avea acces in parcaj va fi de maxim 2.00 m. Intrarea autoturismelor se face trecand de o bariera actionata pe baza de senzori de prezenta (ea se deschide doar cand se intra in cladire, si nu se actioneaza daca se vine din interiorul constructiei). Locurile libere precum si dispunerea lor pe nivele vor fi afisate pe o tabela electronica pozitionata deasupra intrarii. Informatiile pe care aceasta le va furniza vor fi locurile libere

Circulatia autoturismelor pe verticala se va face prin intermediul a unei rampe drepte cu sens dublu.




Monitorizarea locurilor libere va fi facuta cu ajutorul senzorilor dispusi in dreptul intrari si

iesiri din parcare. Dupa ce ajunge la nivelul dorit, soferul parcheaza respectand marcajele din pardoseala si indicatoarele rutiere. La iesirea din cladire, taxa va fi achitata la o casa - poarta catre un functionar public care va actiona electric bariera de iesire. Circulatia auto va fi cu sens dublu. Sensurile de circulatie si locurile de parcare vor fi marcate in pardoseala. Fiecare loc de parcare va avea dimensiunile in plan de 2.50mx5.00m. Rampa este libera de orice obstacol pe toata latimea ei (6.00 m) si pe inaltimea minima de 2.20 m. Panta este de 18% reprezentand panta maxima admisa. Razele interioara a circulatiilor este de minim 6.00 m.

Traseul pietonal va fi marcat in pardoseala prin culoare diferita de circulatia masinilor. Stratul de uzura al pardoselilor va fi realizat astfel incat sa nu permita alunecarea si va fi realizat din materiale antiderapante care vor asigura un coeficient de frecare de minim 0.4. Inaltimea libera de trecere va fi de peste 2 metri, latimea libera a circulatiilor pietonale in interiorul parcajului va fi de 0.8 metri, circulatie valabila si pentru persoanele handicapate cu baston sau in scaun rulant. Circulatia pietonala pe verticala se va face prin intermediul a trei scari amplasate fiecare pe colturile cladirii. Scarile sunt metalice si amplasate la exterior. Latimea libera a usilor va fi de minim 0,90 m.

Iesirile pietonale vor fi echpate cu marcaje de orientare catre principalele obiective turistice al statiunii.

Latimea rampelor si podestelor la scari este de 1.20 m (doua fluxuri). Scarile sunt luminate si ventilate natural. De asemenea s-au prevazut doua lifturi de 8 persoane. Lifturile sunt destinate strict transporturilor de persone. Dimensiunea cabinei precum si deschiderea libera a usilor permite transportul persoanelor cu handicap in carucior. Capitolul III - SOLUTII CONSTRUCTIVE SI DE FINISAJ III.01 - Sistemul constructiv Se urmareste realizarea unei PARCARI MULTIETAJATE SUPRATERANE DESCHISA P+7E+T. 1.1. Generaliti

1.1.1. Infrastructura

Tinand cont de valoarea deschiderilor si a conformatiei structurii s-a proiectat un radier general cu grosimea de 100cm, pozat pe un strat de beton de egalizare cu grosimea de 15cm (preradier). Cota superioara a radierului este -0.05. Sub preradier s-a prevazut o perna de material granular cu grosimea de 1,00m pentru sporirea capacitatii portante a terenului.

Peretii structurali au grosimea de 40, 30, 25cm la interior iar stalpii au sectiuni diferite in plan, cu dimensiuni de 40x60, 70x70, 30x90cm iar cei circulari cu diametrul de 80cm.

Grosimea placii este de 15, respectiv 17cm pe toata inaltimea constructiei (cotele +2.90..+26.10), iar rampa aferenta are grosimea de 15cm.

1.1.2. Suprastructura

Cladirea propusa are o forma triunghiulara, cu 2 laturi de aproximativ 51.30m si una de 43.20m, forma fiind rezultata din conformatia terenului pe care este amplasata.

Sistemul structural este unul dual, pereti structurali, grinzi si stalpi rigidizati prin plansee din beton armat monolit.

Inaltimea parterului este de 2.95m, iar a etajelor curente este de 2.90m, grosimea placii curente este de 15, respectiv 17cm.

Peretii structurali au grosimi de 40, 30, 25cm iar stalpii au sectiuni diferite in plan, cu dimensiuni de 40x60, 70x70, 30x90cm iar cei circulari cu diametrul de 80cm.




Grinzile au dimensiuni variabile, pe directia transversala 30x50, 25x50, 30x70, pe directia longitudinala 35x50, 35x70cm. Accesul de la un nivel la altul se realizeaza pe rampa auto amplasata intre axele 4, 8 ale

cladirii. Rampa auto, cu latimea de 6.00m, avand grosimea de 15cm. Accesul pietonal se realizeaza prin 3 scari de beton armat monolit in 2 rampe, pozitionate in colturile cladirii si 2 elevatoare interioare.

1.2. Materiale

Preradier: beton BC10 Radier: beton BC25 cu impremeabilitate P108armtur OB37, PC52,

BST500S- clasa de ductilitate C Parapeti beton BC25 cu impremeabilitate P108, armtur OB37, PC52,

BST500S- clasa de ductilitate C Grinzi beton BC25 cu impremeabilitate P108, armtur OB37, PC52,

PC 60,BST500S- clasa de ductilitate C Pereti, stlpi: beton BC25 cu impremeabilitate P108, armtur OB37, PC52,

BST500S- clasa de ductilitate C Planee, scari : beton BC25 cu impremeabilitate P108,armtur OB37,PC52,

BST500S- clasa de ductilitate C

III.02 - Finisajele interioare Pardoselile se vor realiza in urmatoarea alcatuire: placa de beton, sapa elicopterizata pentru realizarea pantelor de scurgere si vopsea epoxidica cu nisip de quartz cu indice de frecare minim 0,4. Marcajele din pardoseala, atat pentru trotuare cat si pentru circulatia auto se vor face cu vopsea poliuretanica. Circulatia pietonilor va fi diferentiata prin culoare. Punctele de conflict ale circulatiilor auto vor fi rezolvate prin prezenta semnelor de circulatie. Pardoselile se vor rezolva astfel incat apa sau orice lichid accidental raspandit sa se scurga usor la sifoanele de pardoseala sau catre rigolele prevazute in pardoseala limitandu-se in acest fel ariile afectate. III.03 - Finisajele exterioare

La exterior peretii sunt din beton aparent vopsit in culoarea RAL 9006. Golurile dintre parapeti si grinzi sunt inchise cu panouri din plasa bordurata zincata, astfel incat sa permita ventilatia, evacuarea fumului si a noxelor si luminarea naturala. III.04 - Acoperisul si invelitoarea Acoperirea rampei si a putului lifturilor se face in terasa, avand urmatoarea alcatuire: sapa de panta minim 2% si hidroizolatie din membrana bituminoasa 1.8 mm. Evacuarea apelor pluviale se face prin sifoane si rigole de colectare. Acoperirea rampelor auto se face cu o placa de beton ce urmareste inclinatia rampelor de la nivelele inferioare. Aceasta este protejata de o hidroizolatie din membrana bituminoasa 1.8 mm grosime. Evacuarea apelor pluviale se face prin rigole dispuse la intersectia planului acoperisului cu planul orizontal al terasei circulabile. III.05 Instalatii 5.1.Alimentarea cu apa

Alimentarea cu apa rece se face prin intermediul unui branament existent la reeaua public de ap potabil aflata n zona.




Bransamentul existent nu este suficient pentru alimentarea cu apa a spatiilor nou propuse astfel incat se va utiliza un bransament cu diametrul Dn 40 din PEHD. Se va utiliza un camin de apometru complet echipat cu vane de inchidere, ceas contor, manometru, clapeta antiretur, filtru de impuritati, sistem de by-pass contorizare separata si vanele aferente. Aceste instalaii asigur alimentarea armturilor obiectelor sanitare din grupurile sanitare. Prepararea apei calde de consum menajer se face cu ajutorul unui boiler electric cu capacitaea de 30 litri. Fiecare nisa va fi prevazuta cu usa de vizitare in dreptul armaturilor de inchidere sau (si) a pieselor de curatire. Aceste usi de vizitare vor fi prevazute in proiectul de arhitectura, inaltimea parapetului fiecarei usi putand fi dedusa din schema coloanelor. Instalatia de alimentare cu apa rece i cald de consum, se va executa cu tevi din polipropilena tip PP-R. Conductele vor fi izolate impotriva producerii condensului cu armaflex avand grosimea de 9 mm. Conductele se vor sustine de elementele de rezistenta cu suporti si bride tip MUPRO, HILTI sau similar .Se vor monta : - baterii amestecatoare cu monocomanda stative pentru lavoare si spalatoare;

- robinete de trecere cu filet interior si obturator sferic ; - robinete de reglaj de colt, cu ventil ;

- robinete de retinere cu ventil si mufe. Conducta din PEHD se va monta pe un pat de nisip de 10 cm, la adncimea de 0.9 m, fiind mai mare dect adncimea de nghe specifica zonei.

5.2. Canalizare menajera si pluviala

Apele uzate menajere colectate de la obiectele sanitare sunt evacuate gravitational prin curgere cu nivel liber catre caminul de racord la canalizarea publica.

Debitele de ape uzate menajere care se evacueaz in reeaua de canalizare, Qu se calculeaz cu relaia:

Qu = 0,8 x QS In care QS - debitele de apa de alimentare caracteristice ( zilnic mediu, zilnic maxim si orar

maxim ) Debitele de ape uzate menajere care se evacueaz in reeaua de canalizare, Qc se determina cu

relaia : maxssc qQQ +=

unde :

ss EcaQ **= ; reprezint debitul corespunztor sumei echivalenilor de debit; - E= 210 reprezint suma echivalenilor de scurgere ; - Qs max= 2.00 l/s reprezint debitul specific cu valoarea cea mai mare ; - a= 0,33 coeficient adimensional in funcie de regimul de furnizare a apei in reeaua de

distribuie ( furnizare continua ). - c= 0,70 coeficient adimensional in funcie de destinaia cldirii ; Conductele de aerisire a instalaiilor de canalizare se vor scoate la suprafaa terasei. Conductele de legtura si coloana de canalizare menajera se vor executa cu ajutorul

tuburilor si pieselor de legtura din polipropilena PP. Apele de pe pardoseala si terasa parcajului si de la rampele de intrare, sunt colectate

printr-o reea de canalizare interioara formata din rigole amplasate langa peretii exteriori. Canalizarea se va face gravitational prin intermediul coloanelor din tuburi de PP, catre exterior in separatorul de hidrocarburi prevazut cu by-pass avand un debit nominal de 25 l/s .




Colectarea apelor pluviale din exterior se va face prin intermediul gurilor de scurgere

si caminelor de vizitare catre separatorul de hidrocarburi si mai departe la reteaua de canalizare publica existenta in zona.

Reeaua de canalizare pluviala este separata de reeaua de canalizare a apelor uzate menajere, deoarece in cazul unor ploi cu intensitate mare, chiar daca sunt de scurta durata in conductele de canalizare apelor meteorice regimul de curgere este sub presiune si orice legtura intre aceste conducte si reeaua de canalizare apelor uzate menajere ar duce la inundarea cldirii, prin obiectele sanitare.

Instalaiile se execut din : - pentru instalaiile interioare supraterane de canalizare menajer: tuburi si piese de legtura

din polipropilen ignifuga; - pentru instalaiile interioare subterane i exterioare de canalizare menajer: tuburi si piese

de legtur din PVC-KG;

5.3. Coloane uscate

S a prevazut coloana uscata pentru stingerea incendiilor . Coloanele uscate sunt instalatii fixe, rigide montate in interiorul constructiilor, utilizate numai

de serviciile de pompieri. Conform articolului 5.5 din NP 086 05 coloana uscata va fi umpluta prin intermediul unui

racord fix tip B amplasat pe peretele exterior la intrare. Racordul este amplasat intr-un loc vizibil , la inaltimea de 1 m fata de de sol si este inclinat la 45 de grade fata de verticala .Racordul se obtureaza cu un racord infundat si pentru recunoastere racordul se marcheaza cu indicatorul COLOANA USCATA.

Coloana uscata are diametrul de 65 mm , iar pe fiecare nivel se vor monta cate un racord fix tip C. De asemenea la fiecare nivel inaintea racordului pentru furtun se prevede un robinet. Inaltimea de montaj a racordului pentru furtun este de 1 m fata de pardoseala finita. Pentru recunoastere racordul se marcheaza cu indicatorul RACORD INCENDIU.

Coloana uscata se va realiza din teava de oel zincat, protejata contra coroziunii prin grunduire si vopsire.

Presiunea de incercare a coloanei uscate este de 25 bar.

5.4 Alimentarea cu ap

DIMENSIONARE CONDUCTE Dimensionarea conductelor de apa rece si apa calda s-a fcut conform STAS 1478-90, cu

relaia ; Eqc 24.0= l/s pentru E 1.4

c = 1.0; a = 0.15 ; b = 1.0 APA RECE

Echivalenti de debit Suma echivalentilor Nr.crt. Denumire obiect Numar obiecte E1 E2 E1 E2

1 Lavoar 32 0.35 11.2 0 2 WC 24 0.5 0 12 3 Pisoar 8 0 0.17 0 1.36 11.2 13.36

qar= 1.189393123 l/s




E = E1 + E2 E1 = suma echivalenilor bateriilor amestectoare de apa rece cu apa calda; E2 = suma echivalenilor bateriilor de apa rece; -presiunea necesara s-a determinat cu formula:

Hnec = Hg + Hu + Hlin + Hloc [mH2O]; Unde: Hg = 22.00 mH2O ; Hu = 2.00 mH2O ;

Hlin = 3.00 mH2O ; Hloc = 1.50 mH2O ; Hnec = 28.50 mH2O

5.5. Instalaia de canalizare menajera Debitele de ape uzate menajere care se evacueaz in reeaua de canalizare, Qc se determina cu

relaia : maxssc qQQ +=

unde :

ss EcaQ **= ; reprezint debitul corespunztor sumei echivalenilor de debit; - E= 389 reprezint suma echivalenilor de scurgere ; - Qs max= 2.00 l/s reprezint debitul specific cu valoarea cea mai mare ; - a= 0,33 coeficient adimensional in funcie de regimul de furnizare a apei in reeaua de

distribuie ( furnizare continua ). - c= 0,70 coeficient adimensional in funcie de destinaia cldirii ;

Nr.crt. Denumire obiect Numar obiecte Echivalenti de scurgere Suma echivalentilor 1 Lavoar 32 16 16 2 WC 24 144 144 3 Pisoar 8 1.2 1.2

TOTAL 161.2

Qc=Qs+qs= 3.84 l/s

5.6. Susinerea conductelor

Conducte din PP-R si OlZn: - sustinerea se va face cu coliere si bratari din otel zincat tip MUPRO, HILTI,

VALSIR etc., cu garnitura din cauciuc antivibrant, amplasate la distante conf. I9-94 art. 4.11 tabel 3; - amplasarea suportilor ficsi se va face tinand seama de I9-94 art. 4.10 tabel 2 si cu

recomandarea ca acestia sa fie plasati langa ramificatii si in vecinatatea armaturilor de separare sau inchidere.

Conductele din polipropilena PP, PVC-KG si PEHD : Conductele de canalizare, se vor sustine de elementele de rezistenta cu coliere si bratari

amplasate la o distanta de 10 D. Punctele fixe se vor amplasa la fiecare tub, dupa mufa acestuia. Coloanele se vor sustine astfel : pentru coloanele care sunt incastate la nivelul planseului, se

vor monta cate doua bratari de ghidaj la distanta de 1-2 m pe fiecare nivel; pentru coloanele care




traverseaza planseele prin goluri, pentru fiecare tub se va preveda cate un punct si o bratara de ghidaj la fiecare nivel.

La baza si varful coloanei se vor monta puncte fixe; deasemeni se va monta cate un punct fix intre doua compensatoare successive, conform NP003-96.

5.7. Instruciuni de montaj

Lucrarile de instalatii sanitare se vor executa conf. Normativului I9-94 si a Normativului pentru proiectarea , executarea si exploatarea instalatiilor tehnico- sanitare din polipropilena NP 003-96.

Cu acordulul proiectantului, se pot utiliza si alte materiale, cu calitati cel putin egale sau superioare celor indicate in proiect ( tevi , fitinguri , etc) .

Materiale si echipamentele utilizate la executia instalatiilor vor avea Agrement tehnic eliberat de Comisia de Agrement Tehnic in Constructii MLPAT(conform HGR 739-97, Anexa 5). La livrare, acestea vor fi insotite de Certificat de calitate eliberat de producator. Toate materialele vor indeplini conditii de calitate conform ISO 9000.

5.8. Instalatii electrice

Proiectul de instalatii electrice cuprinde: Instalatiile electrice de iluminat si prize

Instalatiile electrice de iluminat si prize se vor executa in cablu CYY-F. La dimensionarea circuitelor se urmareste protectia acestora la scurtcircuit si suprasarcina. Iluminarea medie pentru iluminatul normal va fi de 50 lx pe caile de circulatie si de 20 lx pe platformele de stationare,100 lx pe rampele dintre etaje si 300 lx pe rampa care iese la parter.Vor fi prevazute prize pentru intretinere de 220V/16A si 380V/ 25A cu protectie IP 55.

Instalatiile electrice de forta Instalatiile electrice de forta vor fi realizate in cablu CYY-F . Circuitele de forta vor fi

protejate cu intrerupatoare la suprasarcina si scurtcircuit. Circuitele de forta vor alimenta utilajele si aparatele necesare pentru intretinerea spatiilor de parcare.

Se vor prevede tablouri care alimenteaza spatiile de parcare,spatiile de circulatie si rampele de urcare/coborare .

Tabloul general va fi amplasat la parter in camera special destinata tabloului general.De aici se face o subdistributie la fiecare 3 nivele astfel ca o sa se prevada cate un tablou electric pe etajele 1,4 si 7.Distributia se face pe acceasi verticala,tablourile de pe etaje fiind amplasate in camerele curatenie.

Tabloul pentru degivrarea rampelor de intrare/iesire parter va fi prevazut in camera taxare de la intrare. Tabloul pentru degivrarea rampei care urca spre terasa si a rigolelor va fi amplasat in camera tabloului electric de la etajul 7.

Distributia pe verticala se realizeaza in goluri la trecerile prin plansee. Golurile prin care sunt pozate cablurile electrice se vor obtura din etaj in etaj la trecerea prin

plansee astfel incat toate sa fie inchise; se vor folosi pentru obturare elemente incombustibile Co (CA1) rezistente la foc minim 30 min. Acest lucru impune ca distributia pe verticala sa se realizeze in cablu tip CYYF.

Tablourile electrice sunt metalice cu grad de protectie IP44. Se va stabili de comun acord cu beneficiarul si proiectantul general sursa de alimentare cu

energie electrica .




Pentru alimentarea instalatiilor electrice pentru acest obiectiv se estimeaza o putere

electrica instalata totala de Pi = 150 kW si o putere electrica ceruta totala de Pa = 120 kW la tensiunea U = 400V, si frecventa de 50 Hz.

Instalatiile electrice alimentare consumatori vitali Pentru alimentarea consumatorilor vitali au fost prevazute baterii cu autonomie 3 ore care

alimenteaza la intreruperea curentului, iluminatul de siguranta in incaperile tehnice si iluminatul pentru evacuare, instalatia de semnalizare incendiu.

Instalatiile electrice de curenti slabi Instalatia de detectie si semnalizare la incendiu are la baza o centrala de semnalizare incendiu.

Sistemul este configurat pe bucle de detectie, care preiau elementele de detectie din spatiile de parcare,spatiile de circulatie,spatiile tehnice.

Pentru a putea opera si gestiona sistemul, s-a prevazut un panou de afisare . Cablul folosit la acesta instalatie este de tip JH(St)H 1x2x0,8, CYYF 3x2,5, protejat in tub

PVC de 20mm. Instalatia de legare la pamant si paratraznet In cadrul acestui obiectiv va fi prevazuta o centura interioara si o priza exterioara pentru

legare la pamant. Se prevede instalatie de paratraznet pentru intreg obiectivul.

Capitolul IV - INDEPLINIREA CERINTELOR DE CALITATE IV.01-Cerinta A REZISTENTA SI STABILITATE Cerintei de rezistenta si stabilitatea ii corespund conditii de performanta pentru constructia in ansamblu si pentru partile sale componente, referitoare la stabilitate, rezistenta mecanica, ductilitatea, rigiditate, durabilitate. Aceste cerinte implica respectarea parametrilor specifici de proiectare conform normativelor in vigoare. Conditii de clima: Conform "Cod de proiectare. Bazele proiectarii si actiuni asupra constructiilor.

Actiunea vantului", indicativ NP -082-04: temperatura de calcul pentru vara 25C ( zona II ); SR 10907/1-97 - temperatura de calcul pentru iarna -12C ( zona I ); STAS 10101/20-90 - viteza de calcul a vanturilor: 29m/s ( zona C ) si 5000 de ore pe an cu o viteza a vantului mai mare de 4m/sec ( zona A ).

Conform cu CR 1-1-3-2005, "Cod de proiectare. Evaluarea actiunii zapezii asupra constructiilor", greutatea de referinta a zapezii gz = 2.0 kN/mp.

zona seismica de calcul : Cldirea este amplasat n Constanta, care, conform "Cod de proiectare seismica Partea I : Prevederi de proiectare pentru cladiri"-indicativ P100-1/2006; ag=0,16g, perioada de colt Tc = 0.7sec ;

IV.02 Cerina B SIGURANTA IN EXPLOATARE

1. SIGURANTA CIRCULATIEI PIETONALE

Traseul pietonal va fi marcat in pardoseala prin culoare diferita (culoare portocalie) de circulatia masinilor. Stratul de uzura al pardoselilor va fi realizat astfel incat sa nu permita alunecarea si va fi realizat din materiale antiderapante care vor asigura un coeficient de frecare de minim 0.4. Inaltimea libera de trecere va fi de peste 2 metri, latimea libera a circulatiilor pietonale in interiorul




parcajului va fi de 0.8 metri, circulatie valabila si pentru persoanele handicapate cu baston sau in scaun rulant.

Circulatia pietonala pe verticala se va face prin intermediul a trei scari amplasate fiecare pe colturile cladirii. Latimea libera a usilor de evacuare va fi de minim 0,90 m.

Latimea rampelor si podestelor la scari este de 1.20 m (doua fluxuri). De asemenea s-au prevazut doua lifturi de 8 persoane. Lifturile sunt destinate strict transporturilor de persone. Dimensiunea cabinei precum si deschiderea libera a usilor permite transportul persoanelor cu handicap in carucior. Balustrada scarilor va avea mana curenta la inaltimea minima de 90 cm. Masuri de siguranta: a)alunecare: stratul de uzura al pardoselilor este realizat din materiale antiderapante b)impiedicare: nu se folosesc trepte izolate. c)contactul cu proeminente joase: inaltimea libera de trecere este de 2.3m d)contactul cu elemente verticale laterale: suprafata peretilor nu trebuie sa prezinte bravuri, proeminente, muchii ascutite sau alte surse de lovire ,agatare ,ranire. e)contactul cu suprafete transparente (usi, ferestre si pereti de sticla) : nu e cazul f)siguranta cu privire la deschiderea usilor : amplasarea si sensul de deschidere al usilor nu limiteaza sau impiedica circulatia, nu se lovesc intre ele si nu lovesc persoane care se afla in vecintatea usilor. g)coliziune cu alte persoane, piese de mobilier sau echipamente : -latimile libere de circualtie sunt de min 0.8m -latimile libere de usi interioare sunt de min 0.8m pentru grupuri sanitare si de min 0.9m pentru restul inacaperilor. h)producerea de panica : -dimensiunile si alcatuirea cailor de evacuare indeplinesc conditiile prevazute in cap. Siguranta la foc. -toate usile prevazute pe caile de evacuare se deschid in sensul de evacuare. 2. SIGURANTA CIRCULATIEI AUTOTURISMELOR

Rampa auto este libera de orice obstacol pe toata latimea ei ( 6.00 m ) si pe inaltimea minima de 2.20 m. Panta este de 18% reprezentand panta maxima admisa. Circulatia auto in interiorul cladirii a fost organizata pe circuite de intrare si de iesire, numarul de puncte de conflict fiind cat mai mic. Raza interioara carosabila este de minim 5 m.

Iluminarea medie pentru iluminatul normal va fi de 50lx pe caile de circulatie carosabila si de 20lx pe platformele de stationare. 3. SIGURANTA CU PRIVIRE LA SCHIMBARILE DE NIVEL: se realizeaza prin asigurarea protectiei impotriva riscului de accidentare prin: a)cadere de la un nivel la altul: parapeti minim 0.9m inaltime. 4. SIGURANTA CU PRIVIRE LA ILUMINAREA ARTIFICIALA se realizeaza prin asigurarea protectiei impotriva riscului de accidentare prin: a)intreruperea in caz de avarie: asigurarea min 10% din iluminatul normal. b)crearea de panica in timpul noptii: iluminatul de siguranta pentru veghe este de 2lx. c)limitarea fenomenului de orbire: conform prevederilor mentionate la cap.Igiena, Iluminat si conform STAS 66-16/1.




5. SIGURANTA CU PRIVIRE LA RISCURI PROVENITE DIN INSTALATII SI DIN AGENTII AGRESANTI DIN INSTALATII: se realizeaza prin asigurarea protectiei impotriva riscului de accidentare prin: a)electrocutare : -tensiunile nominale de lucru sunt de maxim 220V pentru corpurile de iluminat si maxim 400 V pentru utilaje electrice b)arsura sau oparire -temperatura suprafetelor elementelor de instalatii este maxim 90 C pentru suprafete vizibile dar neaccesibile nemetalice (80 C pentru cele metalice); maxim 80 C pentru suprafete atinse accidental in conditii normale de folosire nemetalice ( 70 C pentru cele metalice) si maxim 60 C pentru suprafete ce pot fi atinse continuu nemetalice (50 C pentru cele metalice). -temperatura apei calde menajre este de maxim 60 C -masuri de protectie impotriva arsurii- corpurile de iluminat cu lampi de incandescenta accesibile utilizatorilor se vor proteja cu elemente de protectie corespunzatoare conform normativ 17, STAS 66-16/1,2,3 si STAS 12249. c)intoxicare : datorita prezentei unor substante nocive in aer protectia se realizeaza printr-o ventilare corespunzatoare d)contactul cu elemente din instalatii -suprafetele accesibile utilizatorilor nu trebuie sa prezinte muchii ascutite, proeminente periculoase sau rugozitati. 6. SIGURANTA CU PRIVIRE LA LUCRARILE DE INTRETINERE A VITRAJELOR -ferestrele fixe de la etajele aflate la mai mult de 4m inaltime vor fi intretinute de persoane autorizate care vor fi asigurate in timpul lucrului prin sisteme speciale de sustinere si ancorare. IV.03-Cerinta C SECURITATEA LA INCENDIU Gradul de rezistenta la foc este II. Incaperile constructiilor destinate parcarii autoturismelor sunt considerate cu risc mare de incendiu, iar celelalte spatii au riscuri de incendiu determinate de destinatia lor: - risc mare: zona parcare si circulatii, camere curatenie, camere tehnice; - risc mic: sasuri tampon, grupuri sanitare; Pentru reducerea riscului de incendiu, in interiorul parcajului, sunt interzise:

amenajarea de incaperi, spatii sau depozite, in afara celor proiectate, in special destinate depozitarii de materiale si produse combustibile;

completarea sau scoaterea de carburant din rezervoarele autoturismelor ori transvazarea lichidelor combustibile;

fumatul si utilizarea focului deschis, sub orice forma; repararea sau intretinerea autoturismelor, indiferent de natura defectiunilor, cu exceptia

necesitatii de inlocuire a unei roti; stationarea autoturismelor in afara spatiilor destinate, amenajate si marcate in acest scop,

precum circulatii, rampe etc.; utilizarea in alte scopuri a spatiilor din parcaj ; accesul autoturismelor si a remorcilor acestora, in care se afla subtante periculoase

(inflamabile, explozive, corozive, radioactive etc.) in afara carburantilor si lubrefiantilor autoturismului.




Puturile ascensoarelor se separa de restul constructiei prin elemente C0(A1) cu rezistenta la foc de 150 minute pentru pereti si 90 min pentru plansee.

Planseele care separa nivelele sunt C0 (CA1) rezistente la foc 90 minute. Aceeasi rezistenta o au si grinzile, podestele si rampele scarilor. Scarile sunt separate de cladire, aflanduse la exterior.

Usile de acces la casele scarii se prevad cu sisteme de autoinchidere sau inchidere automata. Caile de circulatie prevazute asigura functionarea normala a constructiei si evacuarea persoanelor in caz de incendiu. Caile de evacuare a persoanelor sunt dispuse astfel incat distanta pana la o cale de evacuare sa nu depaseasca 40m cand evacuarea se face in doua directii si 25 m cand evacuarea se face in o directie. Usile folosite pe caile de evacuare sunt cu deschidere de tip obisnuit, pe balamale sau pivoti. Deschiderea usilor de pe traseul de evacuare se face in sensul deplasarii oamenilor spre exterior, iar prin deschidere usile de evacuare nu se impiedica una de alta si nici nu stanjenesc evacuarea. In dreptul usilor de evacuare nu sunt folosite praguri mai mari de 2,5cm . Scarile de evacuare debuseaza in aer liber, la nivelul solului in zone ce permit evacuarea sigura si rapida in caz de incendiu. Din punct de vedere al prevederilor de siguranta la incendiu, constructia este prevazuta cu :

stingatoare portabile de tip P6 (cu pulbere si dioxid de carbon) uniform repartizate pe toata suprafata parcajului, astfel dispuse incat sa asigure un stingator la maximum 10 locuri de parcare si la maximum 150 mp arie construita

trei lazi cu nisip pe fiecare nivel de parcare avand capacitatea de 100 l prevazute cu lopata si amplasate in imediata vecinatate a rampelor.

trei stingatoare transportabile cu spuma sau cu pulberi pentru fiecare nivel. Pentru facilitarea circulatiei persoanelor in parcaj si recunoasterea usoara a cailor de evacuare, se prevad marcaje si indicatoare vizibile. Iluminatul de siguranta: parcajele, inclusiv scarile de evacuare sunt prevazute cu instalatie de iluminat de siguranta de evacuare, realizata si alimentata corespunzator reglementarilor tehnice de specialitate care sa permita:

asigurarea unui nivel minim de iluminat necesar reperarii cailor de parcurs in orice situatie si marcarii hidrantilor interiori de incendiu;

efectuarea operatiilor necesare asigurarii sigurantei persoanelor; desfasurarea interventiilor in caz de nevoie;

Corpurile de iluminat de siguranta se monteaza atat la partea superioara cat si la partea inferioara a spatiilor (la cel mult 0.5 m de pardoseala) in parcaj, pe scari, la intersectiile rampelor cu podestele, in lungul cailor de evacuare si inflexiunile acestora, la intersectiile cu alte cai de evacuare, precum si in dreptul dispozitivelor de trecere (usi, incaperi tampon). Evacuarea fumului se realizeaza prin deschiderile perimetrale existente. Durata interventiei se evalueaza in functie de densitatea sarcinii termice, scenariile de siguranta elaborate si de posibilitatile de actiune ale serviciilor mobile de pompieri. Daca rezultatul evaluarii nu este satisfacator, se asigura servicii proprii de pompieri dotate si echipate cu mijloace de lupta care sa asigure interventia in timp util.




IV.04-Cerinta D IGIENA, SANATATE SI MEDIU

A.Mediul interior

A1. MEDIUL HIGROTERMIC: In cazul parcarilor deschise, cerinta confortului higrotermic nu se aplica A2. IGIENA AERULUI: Igiena aerului implica asigurarea calitatii aerului in spatiul parcarii, respectiv crearea unei ambiante atmosferice optime astfel incat sa nu existe degajari de substante poluante, nocive provenite din exteriorul sau interiorul constructiei (sol, materiale de constructii, activitati curente) Parcarea este una deschisa, ventilarea facandu-se astfel natural. Concentratia oxidului de carbon si eventual a altor nocivitati se va masura ori de cate ori exista indoieli asupra calitatii aerului. Este interzisa preluarea de aer ( recircularea aerului ) din interiorul parcajului pentru ventilarea spatiilor anexe inchise: sasuri tampon, casa scarii si spatii tehnice. Prizele de aer pentru acestea vor fi in exteriorul parcajului. A3. IGIENA VIZUALA :

Nivelul de iluminare medie pentru iluminatul general normal este de 20lx (la pardoseala). Pentru asigurarea continuitatii serviciului se va prevedea o sursa secundara care sa asigure lumina de siguranta pe caile de evacuare si in punctele de siguranta. Nivelul de iluminare va fi de aproximativ 230 lux pe nivel.Vor fi prevazute prize pentru intretinere de 220V, 16A si 380V, 25A cu protectie IP 55. A4. IGIENA ACUSTICA:

Igiena mediului interior implica si asigura conditiile acustice ale spatiilor interioare, corespunzatoare mentinerii sanatatii ocupantilor. Asigurarea ambiantei acustice in incaperile de exploatare precum si in spatiile destinate parcarii se va face in conformitate cu normele in vigoare.

B. Igiena apei:

Apa provenita din reteaua de distributie sau din surse proprii destinata consumului de catre persoane si folosita la grupurile sanitare, trebuie sa corespunda din punct de vedere al indicatorilor fizici, chimici, bacteriologici, biologici si organoleptici normati. Alimentarea cu apa rece a parcajului se va face prin intermediul unui branament la reeaua public de ap potabil aflata n zona. Aceste instalaii asigur alimentarea obiectelor sanitare din grupul sanitar aferent parcajului. Parametrii de debit i presiune se asigura din reteaua publica de alimentare cu apa. Necesarul de apa pentru obiectivul proiectat se determina conform stasului, tinandu-se seama de traficul zilnic mediu auto si pietonal, utilitatile fiind dimensionate pentru un anumit flux de persoane corespunzator acelui trafic.

C. Igiena evacuarii apelor uzate

a) Conditii ce trebuiesc indeplinite e apele uzate: continutul si concentratia maxima admisa a subtantelor nocive ( suspensii, substante chimice ce pot ataca sau colmata peretii conductelor, substante inflamabile si explozibile germeni patogeni ) trebuie sa respecte reglementarile specifice temperatura admisa max 40C.

b) Conditii de calitate a conductelor exterioare de canalizare:




sa reziste la solicitari mecanice; sa fie impermeabile (sa nu permita infiltratii, exfiltratii) sa reziste la actiunea apelor uzate sau subterane agresive si apelor cu temperaturi mai mari de

40C sa reziste la eroziunea suspensiilor din apa sa aiba o suprafata interioara cat mai neteda Evitarea riscului emisiei de mirosuri dezagreabile. Se asigura prin masuri de prevenire a scaparilor de gaze nocive. Evitarea interconexiunii intre apele uzate si apa potabila se asigura prin rezolvarea corecta a sistemelor de canalizare si alimentare cu apa conform reglementarilor. Apele uzate menajere colectate de la obiectele sanitare sunt evacuate gravitational prin curgere cu nivel liber catre caminul de racord la canalizarea publica. Conductele de aerisire a instalaiilor de canalizare se vor scoate la suprafaa terasei. Conductele de legtura si coloana de canalizare menajera se vor executa cu ajutorul tuburilor si pieselor de legtura din polipropilena PP.

Apele de pe pardoseala si terasa parcajului si de la rampele de intrare, sunt colectate printr-o reea de canalizare interioara formata din rigole amplasate langa peretii exteriori. Canalizarea se va face gravitational prin intermediul coloanelor din tuburi de PP, catre exterior in separatorul de hidrocarburi prevazut cu by-pass avand un debit nominal de 25 l/s .

Colectarea apelor pluviale din exterior se va face prin intermediul gurilor de scurgere si caminelor de vizitare catre separatorul de hidrocarburi si mai departe la reteaua de canalizare publica existenta in zona.

D. Igiena evacuarii gunoaielor menajere

Asigurarea igienei zonelor si spatiilor de colectare si depozitare: - se vor amplasa, rezerva si dota corespunzator, astfel incat sa se impiedice ; - emisia de mirosuri dezagreabile ; - prezenta insectelor si animalelor ; - poluarea aerului, apei sau solului ; - crearea focarelor de infectie. Colectarea deseurilor menajere se va face prin intermediul a doua euro-pubele de 120 litri amplasate in imediata apropiere a caselor de scari, pe fiecare nivel. E. Protectia mediului

Pentru asigurarea protectiei mediului inconjurator se vor lua urmatoarele masuri: - nu se vor evacua in atmosfera substante daunatoare peste limitele stabilite prin

reglementarile in vigoare; - nu se vor arunca sau depozita deseuri in afara amplasamentului autorizat; - nu se vor evacua ape uzate si nu se vor descarca reziduuri si orice alte materiale

toxice in apa de suprafata subterana; - nu se vor produce zgomote si vibratii cu intensitate peste limitele admise prin

normele legale. Sunt interzise finisajele realizate din materiale ce contin substante toxice ce pot emite gaze nocive, periculoase pentru sanatate.





PROTECTIA MEDIULUI (CRITERII URBANISTICE)

Influenta constructiei asupra mediului (natural si amenajat) Constructia parcajului si utilizarea acestuia nu polueaza solul, apa freatica si calitatea aerului. Prin proiectare se asigura respectarea tuturor normelor in vigoarea in ceea ce priveste protectia acestora. Protecia florei, faunei i reliefului: Constructia parcajului si utilizarea acestuia nu polueaza flora, fauna si relieful. Prin proiectare se asigura respectarea tuturor normelor in v

013 - Parcare Zona Cazino

Documents

Transcript of 013 - Parcare Zona Cazino