01 PIESE SCRISE

- arh. ANA-MARIA SERBAN

DRAGHICI LUCIAN I.I.

- ing. Lucian Draghici

CREAREA CENTRULUI DE INFORMARE

SI PROMOVARE TURISTICA

PRIMARIA PAUSESTI MAGLASI

SAT VALEA GHEII, COM. PAUSESTI

MAGLASI, jud. Valcea

D.T.A.C.

REZISTENTA

12/2011

Decembrie 2011

Pr.nr.12/2011 DRAGHICI LUCIAN I.I.

CUI: 19340909, cont: RO55BPOS39106643899RON01_BANC POST Rm.Valcea

Sediu Social: Rm.Valcea_str.M-sal I. Antonescu, nr.36_ bl.N13_sc.C_et.1_ap.6_tel. 0745267146

1/1

A. PIESE SCRISE:

- Borderou

- Memoriu tehnic de rezistenta

- Program de urmarire si control

- Caiet de sarcini

B. PIESE DESENATE:

- pl.nr.R 1 – Plan fundatii – situatie existenta

- pl.nr.R 2 – Plan fundatii – situatie propusa

- pl.nr.R 3 – Detalii fundatii

- pl.nr.R 4 – Plan Parter – situatie existenta

- pl.nr.R 5 – Plan Parter – situatie propusa

- pl.nr.R 6 – Detalii armare stalpi

- pl.nr.R 7 – Plan buiandrugi si centuri Parter

- pl.nr.R 8 – Detalii buiandrugi si centuri

- pl.nr.R 9 – Detalii camasuiri pereti Parter

- pl.nr.R10 – Plan copertina + detalii




1/7

MEMORIU TEHNIC DE REZISTENTA

1. DATE GENERALE DESPRE CONSTRUCTIE

Constructia este situata in partea centrala a satuului Valea Cheii, comuna

Pausesti Maglasi, judetul Valcea.

Constructia existenta are regimul de inaltime P.

Asupra constructiei existente s-a realizat o expertiza tehnica in luna Martie,

anul 2011 de catre Expert MLPAT ing. HAS GH. IOAN (Expertiza nr.L.19-11 din

03/2011).

2. AMPLASAMENTUL CONSTRUCTIEI

Constructia este situata in partea centrala a satuului Valea Cheii, comuna

Pausesti Maglasi, judetul Valcea. Zona din apropiere este rar construita la strada cu

locuinte individuale avand P sau P + 1E, la care nu au fost evidentiate indicii de

instabilitate datorate terenului. Amplasamentul nu este general inundabil.

Amplasamentul se află în zona seismică de calcul în care acceleraţia terenului

este ag=0,16g iar perioada principală de colţ este Tc=0,7sec, conform Normativul

P100/01-06 (anterior zona D cu ks=0,16, Tc=1,0s conform Normativului P100-92).

Amplasamentul se încadrează în zona A privind acţiunea vântului cu

gv=30daN/m2 la înălţimea de 10,0m conform STAS 10101/20-90, (dar 40daN/mp

conform Normativului NP 082-04) iar în privinţa acţiunii zăpezii se încadrează în

zona B conform STAS 10101/21-92 cu gz=120daN/m2 pentru perioade de revenire

de 10 ani (dar s0k=200daN/mp pentru perioade de revenire de 50 ani conform

Normativului CR 1-1-3-2005). Adâncimea de îngheţ în zona amplasamentului este

de 70-80cm. conform STAS 6054-77.

3. DESCRIEREA CONSTRUCTIEI EXISTENTE

Constructia este desfasurata pe P simplu.

Structura de rezistenta este constituita din fundatii continui din zidarie de blocuri

de piatra, pereti portanti din zidarie de caramida, planseu pe grinzi din lemn peste Parter

cu acoperis tip sarpanta cu invelitoare din tigla.

In luna Martie anul 2011 s-a executat Studiul Geotehnic de catre SC BEFAC

SRL Rm. Valcea.

Din Studiul Geotehnic rezulta ca in zona amplasamentul are o buna

stabilitate. Ca litologie, dupa un strat (1) de sol vegetal de 0.30m grosime pana la

0.80m adancime, stratul (2) este format din nisipuri prafoase cu pietris afanat cu




2/7

presiunea conventionala de 150kPa, stratul (3) este format din pietris cu bolovanis

in stare de indesare medie cu presiunea conventionala de 400kPa, stratul (4), roca

de baza format din marne cenusii tari cu presiunea conventionala de 500kPa.

4. PREZENTAREA LUCRĂRILOR DE INTERVENTIE PROPUSE

- Se va executa consolidarea prin subzidire cu o centura din beton armat

si camasuire laterala a fundatiilor exterioare superficiale din zidarie de

piatra. Subzidirea se va realiza din b.a. prin subbetonare pe tronsoane de

4.00m dispuse in sah si executate in doua faze. Fundatia subzidita va

reprezenta o talpa adancita de b.a. de 35cm latime care va patrunde

25cm sub actuala talpa avand inaltimea de 30cm. Centura va fi armata

cu 4Φ12 PC52. Tronsoanele din Faza 1 si cele din Faza 2 prin capete

indoite la betonare in Faza 1 si indreptate la betonare in Faza 2.

- Camasuirea va fi de tip perete de b.a. turnat in cofraj de 10cm grosime.

Camasuirea se va prevedea cu o plasa sudata Φ8/10 PC52 conectata cu

zidaria fundatiei cu tije Φ8 PC52/35cm introduse in gauri Φ12/25cm

perforate in piatra.

- Se va executa consolidarea cu mortar de ciment a fundatiilor exterioare

din zidarie de piatra ale zidului de sprijin suport al gardului de la strada.

Se va ridica cota terenului amenajat cu min. 10cm pentru protectia la

inghet.

- Pentru consolidarea unor pereti interiori se vor executa stalpisori de b.a.

inserati in zidaria Parterului. Stalpii din peretii exteriori se vor continua

si la atic. Stalpisorii se vor insera cu strepi creati manual. Stalpisorii se

vor ancora jos in soclul fudatiei de piatra in cuzineti creati in soclu sub

forma de pana inversa. Cuzinetii vor avea talpa extinsa fata de stalpisori,

in lungul soclului sub zidarie cu min 10 – 15cm si grosimea de min 25 –

30cm. In prealabil se va extrage caramida din spatiul viitorilor stalpisori,

incepand de sus in jos prin indepartarea mortarului din rosturi. Sectiunea

stalpisorilor va fi de 25x25cm si 45x45cm si se vor arma cu 4Φ14,

respectiv 8Φ14 PC52 si etrieri Φ8/10/15cm OB37. Conectarea

stalpisorilor cu zidaria ramasa se va face prin crearea de strepi de min.

5 – 10cm adancime la distante de doua asize si la max. 30cm pe

verticala. La stalpii de 45x45cm conectarea cu zidaria se va face cu

cupoane 2Φ6 PC52/40cm, ancorate cu un capat in betonul stalpului iar

cu celalalt capat se vor introduce in gauri Φ10 de min. 20cm adancime,

perforate in zidaria existenta si umplute dupa spalare cu mortar fluid

M50. Rosturile dintre caramizi se vor curata de mortar pe 2 – 3cm




3/7

adancime. Inainte de turnarea betonului se va umezi din abundenta

caramida si se va curata de ipuritati zidaria si golul stalpisorului.

Betonul se va turna in stare plastica si se va vibra puternic manual,

pentru evitarea oricaror segregari si umplerea tuturor strepilor.

- Se va realiza consolidarea prin camasuire a peretilor exteriori cu plase

sudate conectate cu zidaria. Armatura plaselor se va ancora in camp in

zidarie iar la partea de jos in fundatii. Consolidarea peretilor prin

camasuire se va realiza din plase sudate Φ6/10cm ce se vor conecta in

zidarie cu tije Φ6/40cm PC52, introduse in gauri perforate in zidarie

umplute cu mortar M100. Plasele sudate se vor ingloba in mortar M100

de 3 – 4cm grosime dupa umezirea zidariei ce se va pastra umeda min.

10 zile. Plasele se vor ancora jos in soclul fundatiei cu tije. Camasuirea

se va dispune inclusiv la zidul de atic.

- In dreptul planseului peste Parter se va dispune o fasie de plasa sudata

de dublare, cu 4 bare constituind o centura superioara in care se vor

ancora capetele grinzilor de lemn cu holsuruburi. Se va executa

revizuirea si la nevoie se vor consolida grinzile planseului de lemn. In

cazuri de carieri sau putreziri grinzile de lemn se vor inlocui. Se va

executa ancorarea tuturor capetelor grinzilor noi sau existente in centuri.

Grinzile de lemn marginale se vor ancora in centuri la 1,5m interval

pentru obtinerea prin planseu a unei saibe semirigide orizontale.

- Se va termoizola planseul cu vata minerala, polistiren ce se va proteja si

se va asigura podina de circulatie. Se vor ignifuga si antiseptiza toate

elementele planseului.

- Se va prevedea inlocuirea buiandrugilor de lemn putreziti cu unii de b.a.

prin procedee de sustinere a zidariei in fazele de lucru.

- La peretii de zidarie de caramida se vor putea realiza unele modificari

de goluri si consolidari.

- Se vor putea inchide unele goluri de usi si ferestre cu zidarie de

caramida C75 cu mortar M50, conectata la spaletii existenti cu strepi

desi sau cu bare 2Φ6 PC52 la 30cm interval. Sus se va impana zidaria in

buiandrug sau in zidarie cu pene dure.

- Se vor crea unele noi goluri de usa, de trecere sau de fereastra sau se vor

modifica goluri existente. Desfacerea caramizilor se va face dupa

executarea slabirii mortarului din rosturile de sus si desfacerea lor de sus




4/7

in jos. Noile goluri se vor prevedea cu buiandrug ce se va insera in

zidarie si rezema pe 35cm.

- La interior se vor realiza noi pereti structurali. Acestia vor avea fundatii

proprii duse in terenul natural sanatos. Noile fundatii se vor realiza din

fundatii continue cu bloc de beton simplu si centura de b.a. Conectarea

fundatiilor se va face prin dornuri 2xΦ16/30 PC52 in gauri Φ20 umplute

cu mortar M100 sau mortar epoxidic. Noii pereti se vor conecta la cei

existenti prin stalpisori. La partea superioara se va executa o centura de

b.a.

- La interior se vor putea realiza noi pereti de compartimentare

nestructurali. Peretii se vor funda pe placa suport ingrosata. Noii pereti

de compartimentare se vor ancora in cei existenti si intre ei prin dibluri,

bride sau tije.

- Se va inlatura invelitoarea de tigla a acoperisului.

- Se vor revizui elementele sarpantei de lemn fara modificarea alcatuirii

sale actuale, prin sectiuni acoperitoare si prin indesirea capriorilor,

panelor si a popilor. Elementele degradate sau cu sectiune sub 10x10cm

se vor inlocui sau consolida prin dublare, eclisare, etc. Se va asigura

ancorarea lor la smulgere din vant cu elemente metalice.

- Se va reface invelitoarea cu una de tip usor din tabla.

- Se vor ignifuga si antiseptiza toate elementele sarpantei. La inlaturarea

elementelor componente si a materialelor respective, se va urmari sa nu

se produca prabusiri ale tiglelor, caramizilor sau ale elementelor din

lemn care sa afecteze planseul si peretii Parterului. Se vor respecta

prevederile Normativelor NE 005 – 97 si NE 006 – 97 privind

postutilizarea componentelor la constructii si ale Normativului

NP 035 – 99 privin interventiile la structuri.

- In scopul asigurarii colectarii apelor de suprafata si a reducerii

infiltratiilor la fundatii se va executa in jurul constructiei un trotuar de

protectie.

Intocmit,

ing.Draghici Lucian




5/7

5. MASURI DE SECURITATE SI SANATATE A MUNCII

Proiectul a fost elaborat cu respectarea legislatiei privind normele de sanatate

si securitate a muncii in vigoare:

- Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de

constructii si instalatii aferente acestora C 300/94, elaborat MLPAT

20/N/11.07.1994.

-Legea 90/1996.

-Nr.57/1998 pentru manipularea, transportul prin purtare si cu mijloace

nemecanizate si depozitarea materialelor

-Nr. 12/1995 pentru lucru la inaltime

-Nr. 6 – pentru transportul intern;

-Nr. 91/1999 pentru lucrari de izolatii, hidrofuge si protectii anticorozive

-HG 300/02.03.2006 –privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru

santierele temporare sau mobile

-L 319/2006 M.O. nr.646-26.07.2006 –Legea securitatii si sanatatii in munca

-HG 971/2006 M.O. nr. 683-09.08.2006 – privind cerintele minime pentru

semnalizarea de securitate si /sau de sanatate la locul de munca

-HG 1091/2006 M.O. nr. 739-30.08.2006 - privind cerintele minime de securitate si

sanatate pentru locul de munca

-HG 1218/2006 M.O. 845-13.10.2006 - privind cerintele minime de securitate si

sanatate in munca pentru asigurarea protectiei lucrarilor impotriva riscurilor legate

de prezenta agentilor chimici

-HG 1425/2006 M.O. nr. 882/30.10.2006- norme metodologice pentru aplicarea

legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006.

Executantul nu va incepe lucrul fara permis de lucru emis de cei in drept.




6/7

NORME PENTRU PAZA SI STINGEREA INCENDIILOR

Lucrarile prevazute in prezentul proiect corespund cerintelor urmatoarelor

normative, care trebuiesc respectate si la executie:

PE 009/93 – Norme de prevenire, stingere si dotare impotrva incendiilor pentru

ramura energiei electrice si termice, cu modificari in ordinul MEE nr.1450/83.

Norme generale de protectia muncii, MMSS si MSF –2002.

P9/82 – Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare, aprobat cu

decizia ICCPDC nr.107/82.

P118/83 – Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia

la actiunea focului.

C300/1994 – Normativ pentru prevenirea si stingerea incendiului pe durata

executiei lucrarilor de constructii si instalatii, aprobat cu ordinul MLPAT

nr.20/N/1994.

Conform Legii 10/1995, beneficiarul de investitii este obligat sa verifice ca

receptionarea si darea in exploatare a obiectivului sa se faca numai daca sunt

respectate prevederile si conditiile din actele normative in vigoare.

Intocmit,

ing.Draghici Lucian




7/7

Normative si STAS-uri care au stat la baza elaborarii acestui proiect

- STAS 10101/0-77 - Actiuni in constructii. Clasificarea si gruparea actiunilor;

- STAS 10101/2-75 - Actiuni in constructii. Incarcari datorate procesului de

exploatare;

- STAS 10101/2A1-87 - Actiuni in constructii. Incarcari tehnologice din

exploatare;

- Normativ P 100-1/2006 - Normativ pentru proiectarea antiseismica a

constructiilor de locuinte, social- culturale, agro-zootehnice si industriale;

- Normativ NP 082 – 04 – Cod de proiectare. Bazele proiectarii si actiuni asupra

constructiilor. Actiunea vantului.

- Normativ CR1 –1-3 –2005 – Cod de proiectare. Evaluarea actiunii zapezii asupra

constructiilor.

- NE 012/1-2007, NE 012/2-2009 – Cod de practica pentru executarea lucrarior

din beton, beton armat si beton precomprimat

- NP 019-1997 – Ghid pentru calculul la stari limita a elementelor structurale din

lemn.

- C36-1986 – Indrumator privind utilizarea in constructii a placilor din lemn si a

placilor din fibre de lemn

- NP 005-2003 – Normativ privind proiectarea constructiilor din lemn

- NP 035-1999 - Normativ privind postutilizarea ansamblurilor, subansamblurilor

si a elementelor componente ale constructiilor. Interventii la structuri

Intocmit,

ing.Draghici Lucian




1/1

PROGRAM DE URMARIRE SI CONTROL

Nr. crt.

Lucrari ce se controleaza, se verifica sau se receptioneaza calitativ si pentru

care se intocmesc documente scrise

Documente scrise care se intocmesc: PVLA-Proces verbal lucrari ascunse PV - Proces verbal

Cine intocmeste si semneaza B-beneficiar E-executant P-proiectant

Inspectoratul de stat in constructii

Nr. si data actului incheiat

0 1 2 3 4 5

1 Natura terenului de fundare + cota sapatura P.V.L.A. Geo+P+B+E

2 Armare subturnari fundatii P.V.L.A. P+B+E

3 Armare stalpisori Parter P.V.L.A. P+B+E

4 Camasuiri pereti Parter P.V.L.A. P+B+E

5 Armare buiandrugi, centuri Parter P.V.L.A. P+B+E

6 Ignifugare elemente de lemn (planseu de lemn si sarpanta) P.V.L. B+E

Beneficiar , Proiectant , Executant

Data: Data: Data:

NOTA :

1. Definitivarea prezentului program de catre constructor, se va face in max. 10 zile de la primirea lui in santier. Daca in cadrul

acestui termen nu va fi invitat proiectantul pe santier pentru definitivarea acestui program, se va considera insusit si semnat de

constructor si beneficiar.

2. Executantul va anunta scris ceilalti factori pentru participare cu min. 2 zile inaintea datei la care urmeaza sa se faca

verificarea si va pune la dispozitie instrumente de control si echipament de protectie .

3. Coloana 5 se completeaza la incheierea actului respectiv. In cazul cind spatiul din coloana 5 este insuficient se va face o

anexa.

4. La receptia la terminarea lucrarilor obiectului un exemplar din prezentul program completat se va anexa la cartea

constructiei.

5. Proiectantul va raspunde la solicitarile executantului atunci cand apar neclaritati, altele decat cele din vina proiectantului, in

limita a 5 ore, alte solicitari facand obiectul altui contract.

Intocmit,

ing.Draghici Lucian

Beneficiar: PRIMARIA PAUSESTI MAGLASI

Titlu Proiect: CREAREA CENTRULUI DE INFORMARE SI PROMOVARE TURISTICA

Amplasament: sat VALEA CHEII, com. PAUSESTI MAGLASI, jud. Valcea

Pr.nr.12/2011 DRAGHICI LUCIAN I.I. CUI: 19340909, cont: RO55BPOS39106643899RON01_BANC POST Rm.Valcea


1/32

CAIET DE SARCINI

1. BETOANE

1.1. GENERALITATI

Betoanele folosite in realizarea constructiei sunt de clase curent folosite la noi in

tara, raportate la posibilitati tehnice existente. Avand in vedere clasa de importanta ceruta

a constructiei rezulta unele cerinte de calitate care impugn anumite exigente privind

calitatea materialelor folosite ce intra in componenta betonului, calitatile betonului ce se

pune in opera, modul de punere in opera si urmarirea lucrarilor de punere in opera.

1.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA

1.2.1. STANDARDE

STAS 790-84 pentru betoane si mortare;

STAS 1667-76 agregate naturale grele, pentru betoane si mortare grele cu lianti

minerali;

STAS 10107/0-90 calculul si alcatuirea elementelor din beton, beton armat si

precomprimat;

STAS 8600-79 constructii civile, industriale si agricole, tolerante si ansambluri in

constructii, sistem de tolerante;

STAS 10265/1-84 tolerante in constructii, tolerante la suprafetele de beton armat

STAS 12400/1-85 constructii civile si industriale, performante in constructii,

notiuni si principii generale.



2/32

1.2.2. NORMATIVE

NE 012/99 Normativ pentru executarea lucrarilor de beton si beton armat.

Se vor avea in vedere principalele reglementari care completeaza prevederile

normativului C 140-86 din anexa I.2 a acestuia.

1.3. MATERIALE FOLOSITE LA PREPARAREA BETOANELOR

1.3.1. CIMENT

Depozitarea cimentului la statia de betoane se face in silozuri. Se va tine

obligatoriu evidenta silozurilor in care s-a depozitat fiecare transport de ciment.

Durata depozitarii in silozurile statiei de betoane nu va depasi 30 zile de la data

expedierii de la furnizor. Daca in mod exceptional se depaseste aceasta durata de

depozitare, cimentul in cauza va putea fi utilizat numai cu acordul beneficiarului si

in functie de rezistentele mecanice obtinute conform STAS 227/6 86, la varsta de 2

zile de la prelevare( la evacuarea din siloz ) cu cel mult 5 zile inainte de acceptarea

utilizarii.

Predarea fiecarui transport de ciment se va face numai cu avizul laboratorului si in

baza rezultatelor incercarilor privind priza, constanta de volum si rezistentele

mecanice la varsta de 2 zile.

1.3.2. AGREGATE

Sorturile de agregate trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in STAS

1667-76. Se vor utilize sorturile 0-3; 3-7; 7-15; 15-30, cu specificatiile respective

pentru diferite clase de beton.

Adoptarea altor surse sau sorturi de agregate este admisa numai cu acordul

prealabil al proiectantului si beneficiarului.

Agregatele trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii in ceea ce priveste

continutul de impuritati



3/32

NU SE ADMIT:

Pelicula de argila sau alt material aderent de granulele agregatului;

Argila in bucati;

Continutul de mica trebuie sa fie de max. 2%;

Continutul de carbine max. 0,5%.

Respectarea continutului limita de parte levigabila este strict obligatorie la sursa de

aprovizionare. In masura in care este necesar se va recurge la spalarea agregatului,

reciuruire, etc.

Humusul determinat ca solutie NaOH va da o solutie incolora sau galben deschis.

1.3.2.1.Pietrisul si criblura trebuie sa indeplineasca in ceea ce priveste forma

granulelor urmatoarele conditii minime:

b/a 0,66 si c/a 0,33

1.3.2.2. Metodele de verificare a calitatii agregatelor sunt stabilite prin

STAS 4606-80.

1.3.2.3.Pentru cantitatea livrata in cadrul unui transport furnizorul este

obligat ca odata cu documentul de expeditie sa trimita si certificatul de calitate cu

rezultatele determinarilor efectuate.

Executantul este obligat sa examineze datele inscrise in certificatul de calitate. Daca

acestea garanteaza calitatea agregatului, executantul poate sa accepte livrarea, daca

nu, transportul va fi refuzat.

In timpul transportului de la furnizor si al depozitarii la statia de betoane,

agregatele trebuie ferite de impuritati si trebuie evitata amestecarea acestora.

Depozitele la statia de betoane se vor realiza pe platforme betonate avand asigurata

evacuarea rapida a apei rezultata din precipitatii sau stropirea agregatelor.



4/32

1.3.2.4..Executantul are obligatia de a verifica calitatea fiecarui transport si anume:

Verificarea existentei de corpuri straine;

Verificarea existentei argilei in bucati;

Verificarea partii levigabile;

Verificarea granulozitatii;

Verificarea formei granulelor(pentru pietris si criblura). Determinarea se va face

pentru fiecare lot aprovizionat, dar cel putin cate o proba pentru fiecare 200 mc.

Daca rezultatele se inscriu in conditiile prevazute, agregatul se va da in consum,

daca nu, se va interzice utilizarea lui, iar in termen de 48 ore se va sesiza

furnizorul si beneficiarul.

1.3.2.5. Inainte de utilizare si pe parcursul utilizarii, laboratorul statiei de

betoane va verifica granulozitatea sorturilor si umiditatea lor, o data pe schimb si ori de

cate ori se considera necesar ca urmare a modificarii acestor caracteristici.

Rezultatele determinarilor vor fi folosite la corectarea retelelor de beton.

1.3.3. APA

Apa folosita la prepararea betonului va fi din reteaua publica de alimentare;

1.3.4. ADITIVI

Pentru imbunatatirea lucrabilitatii betonului proaspat se va utilize aditivul

superplastifiant FLUBET, in conformitate cu prevederile instructiunilor tehnice

C211-82 si C 140-86.

1.4. CONDITII TEHNICE

1.4.1. Tipul de beton care se va utilize este C12/15.

1.4.2. Pentru asigurarea conditiilor de rezistenta si durabilitate, compozitia

betonului trebuie sa respecte parametrii specificati in NE 012/99.



5/32

1.4.3. Granulozitatea agregatului total se va inscrie in limitele prescrise prin

normativul NE 012/99 pentru betoanele ce se vor turna in infrastructura si suprastructura

constructiei.

1.5. COMPOZITIA BETONULUI

1.5.1. Stabilirea compozitiei betonului se va face pe baza incercarilor

preliminare de laborator. Se va intocmi un program de incercari care vor lua in

considerare urmatoarele:

Asigurarea lucrabilitatii impuse prin NE 012/99 si stabilirea cantitatii de apa;

Incadrarea granulozitatii agregatului in limitele prevederilor normativului NE

012/99;

Adoptarea dozajului optim de ciment;

Adoptarea procentului optim de aditiv (daca se utilizeaza);

Urmarirea evolutiei rezistentelor in primele 7 zile de la intarire;

Obtinerea unei rezistente medii la varsta de 28 zile.

1.5.2. Dupa stabilirea retetelor, acestea se vor transmite statiei de betoane fiind

considerate drept compozitii de baza.

1.5.3. Pentru betoanele din infrastructura se va utilize cimentul PII 35 cu

dozaj minim de ciment de 300 kg/mc. pentru betonul simplu si 350 kg/mc. pentru betonul

armat.

1.6. PREPARAREA BETONULUI

1.6.1. Statia de betoane trebuie sa fie atestata conform normativului NE

012/99, executantul este obligat sa ia toate masurile pentru realizarea conditiilor necesare

acestui scop.



6/32

1.6.2. Dozarea materialelor componente ale betonului se va face gravimetric,

admitandu-se urmatoarele abateri:

Ciment +1%

Agregate dozate individual +2%

Agregate dozate cumulat +1%

Apa +1%

Aditiv +0,1 litru/litru

Dozarea aditivului se va face cu dozatoare corespunzatoare care sa permita o

masurare cat mai exacta a cantitatii.

1.6.3. Pe perioada timpului friguros executantul trebuie sa ia toate masurile

astfel incat temperatura betonului proaspat sa nu fie mai mica de +7 grade Celsius.

Aceste masuri vor include indepartarea ghetii si a bulgarilor de agregate inghetate,

acoperirea agregatelor cu prelate si incalzirea lor cu abur sau aer cald, utilizarea apei

calde etc.

Agregatele nu vor fi incalzite la temperature mai mari de +30 grade Celsius.

Daca la prepararea betoanelor se utilizeaza apa calda cu temperature mai mare de 40

grade Celsius, se va evita contactul direct al apei cu cimentul. In acest caz se va amesteca

mai intai apa cu agregatele si numai dupa ce temperature amestecului a coborat sub 40

grade, se va adauga si cimentul.

1.6.4. Pe perioada timpului calduros (temperature mai mari de 25 grade

Celsius), in cazul executarii de elemente cu grosimi mai mari de 1,00 m, executantul va

lua toate masurile necesare producerii betonului sub temperature de +25 grade.

Aceste masuri vor include stropirea depozitului de agregate cu apa rece, folosirea

apei reci la prepararea betoanelor, sau betonarea in perioada cu temperature mai scazute.



7/32

1.7. TRANSPORTUL BETONULUI

1.7.1. Transportul betonului de la statia de betoane la locul de punere in

opera se va face cu autoagitatoare. Transportul local se va face cu pompa, bena,

tomberonul etc.

1.7.2. Fiecare transport de beton va fi insotit de un bon de transport (livrare)

in care vor fi mentionate:

Numarul bonului si data intocmirii;

Statia la care s-a preparat betonul;

Tipul de beton si volumul acestuia;

Destinatia betonului – Obiectivul;

Ora inceperii descarcarii in santier.

Datele referitoare la statia de betoane vor fi completate de seful statiei, iar datele din

santier vor fi completate de maistrul lucrarii.

Bonul de transport se va intocmi in dublu exemplar, un exemplar ramanand in santier,

iar celalalt se va intoarce la statie.

La intreruperea lucrului, mijloacele de transport si cele de preparare vor fi spalate cu jet

de apa. Se interzice cu desavarsire incarcarea agregatelor inainte de golirea apei din toba

agitatorului.

1.8. CONTROLUL CALITATII BETONULUI

1.8.1. Regulile care trebuie respectate in cadrul activitatii de control si

asigurare a calitatii betoanelor sunt:

Verificari si determinari la aprovizionarea materialelor;

Verificari si determinari de laborator pentru adaptarea compozitiei betonului;



8/32

Verificari si determinari de laborator pe parcursul prepararii si livrarii betonului;

Verificari si determinari la locul de punere in opera.

1.8.2. Rezultatele incercarilor efectuate pe serii de cate trei eprubete, la

varsta de 28 zile trebuie sa satisfaca anumite conditii.

1.8.3. Conform metodologiei descrise in Normativul C140-86 laboratorul

statiei de betoane va intocmi o sinteza a rezultatelor inregistrate pe probele de beton, de

clasa mai mare sau egala cu C12/15 incercate in cursul fiecarui trimestru.

1.9. TURNAREA BETONULUI

1.9.1. Pentru fiecare categorie de elemente(fundatii, stalpi, buiandrugi,

plansee, etc.) se va elabora de catre executant fisa tehnologica de betonare care va fi in

prealabil prezentata beneficiarului spre acceptare. Fisa tehnologica va cuprinde:

Ordinea si ritmul de betonare;

Utilajele de transport si punerea in opera a betonului si corelarea capacitatii

acestora cu ritmul de betonare stabilit;

Masurile preconizate pentru asigurarea calitatii lucrarilor.

1.9.2. Inainte de turnarea betonului in cofraje se va face controlul si receptia

lucrarilor de cofrare;

1.9.3. Betonarea va fi supravegheata permanent de un inginer numit de

conducerea societatii executante. Acesta va intocmi o fisa de betonare in care va

consemna:

Data si ora inceperii si terminarii betonarii;

Volumul de beton pus in lucrare;

Indicativele seriilor de probe prelevate;



9/32

Masurile adoptate in cazul unor dificultati aparute in cursul betonarii (intemperii,

intreruperi de betonare, defectiuni ale cofrajelor, etc.).

1.9.4. REGULI GENERALE DE BETONARE

1.9.4.1. Punerea in opera a betonului se va face in maximum 1 ora din

momentul plecarii betonului din statie;

1.9.4.2. Inaltimea de cadere libera a betonului san nu fie mai mare de 1,5m;

1.9.4.3. Betonul trebuie sa fie raspandit uniform in lungul elementului;

1.9.4.4. Turnarea noului strat se va face inainte de inceperea prizei betonului

din stratul turnat anterior;

1.9.4.5. Turnarea se va face continuu pana la rosturile tehnologice de lucru.

1.9.4.6. Durata maxima a intreruperilor de betonare, pentru care nu este

necesara luarea de masuri speciale la reluarea turnarii, nu trebuie sa depaseasca

timpul de incepere a prizei betonului.

1.9.4.7. Pentru alte reguli generale se vor respecta regulile impuse prin

Normativul NE 012/99.

1.9.5. TURNAREA BETONULUI PE TIMP FRIGUROS

1.9.5.1. In conditiile in care temperatura aerului este mai mica sau egala cu

+5 grade Celsius, sau exista posibilitatea ca intr-un interval de 24 ore sa scada sub limita

amintita se recomanda ca temperatura betonului proaspat sa fie de 15…20 grade Celsius.

1.9.5.2. La turnarea betonului pe timp friguros se vor lua masurile necesare

pentru curatirea suprafetei de betonare de zapada si gheata. Este interzisa folosirea

clorurii de calciu ca agent de dezghetare.



10/32

1.9.5.3. La turnarea betonului pe timp calduros, executantul va lua masurile

necesare protejarii corespunzatoare a betonului impotriva efectului evaporarii rapide a

apei din beton. Se recomanda betonarea pe timpul noptii, daca in cursul zilei se

inregistreaza temperatui mai mari de +25 grade Celsius.

1.9.6. TRATAREA BETONULUI DUPA TURNARE

1.9.6.1. Conditii normale de temperature

Betonul va fi tinut permanent umed timp de 7 zile. Acest lucru se va realiza prin

stropirea permanenta cu apa, acoperirea cu prelate, rogojini sau panza de sac

acestea mentinandu-se umede in tot acest interval;

Se interzice stropirea intermitenta.

1.9.6.2. Conditii pe timp friguros

Masurile de protectie pe timp friguros se vor lua cand temperature mediului

ambient (masurata la ora 8 dimineata) este mai mica de +5 grade Celsius.

Se vor asigura conditiile normale de priza si intarire, pentru a evita deteriorarea

betonului din cauza fenomenului inghet – dezghet;

Evitarea aparitiei fisurilor cauzate de contractare datorita racirii bruste a stratului

de beton;

Elementele din beton se vor proteja prin acoperirea acestora cu saltele din rogojini;

Protectia se va mentine pe o durata minima de 7 zile de la turnarea betonului. In

cazul elementelor cu grosimea mai mare de 1,00 m, inlaturarea protectiei este

admisa numai daca diferenta dintre temperatura suprafetei betonului si cea a

mediului este mai mica de 12 grade Celsius.



11/32

1.9.6.3. Conditii pe timp calduros

Toate suprafetele vor fi permanent umede fie prin stropire continua, fie prin

acoperire cu materiale

mentionate la pct. 1.5.9.9.1. Durata minima de tratare va fi de 14 zile.

1.10. COMPACTAREA BETONULUI

1.10.1.Compactarea betonului se va face cu vibratoare

interne(pervibratoare).

Se vor crea spatii libere intre armaturile de la partea superioara care sa permita

patrunderea libera a betonului sau a furtunurilor prin care se descarca betonul.

Aceste locuri vor fi create la max. 3,0 m distanta intre ele.

Crearea spatiilor necesare patrunderii vibratorului la interval de maximum 5 ori

grosimea elementului.

1.10.2. Personalul care efectueaza vibrarea va fi instruit in prealabil pentru a

respecta urmatoarele reguli:

Introducerea vibratorului se va face fara a atinge armaturile patrunzand in stratul

anterior pe o adancime de 10…15 cm;

Durata de vibratie pe o pozitie va fi de 10…30 sec. aceasta prelungindu-se daca

suprafata betonului nu este orizontala sau continua sa se degaje bule de aer din

masa betonului.

Extragerea vibratorului se va face lent pentru a se evita formarea de goluri;

1.11. DECOFRAREA

1.11.1. Daca prin proiect nu se specifica altfel, termenele minime pentru

decofrare vor fi cele prevazute in tabelul de mai jos:



12/32

OPERATIUNEA DE

DECOFRARE

ELEMENTUL

CARE SE

DECOFREAZA

TERMENUL MINIM

DE DECOFRARE

+5° -

9°

+10° -

15°

MAI

MARI

Decofrarea fetelor inferioare

ale cofrajului cu mentinerea

popilor de siguranta

Plansee si grinzi de

max. 6 m deschidere 10 8 6

Plansee si grinzi cu

deschidere mai mare de

6 m

14 12 8

Indepartarea popilor de

siguranta

Plansee si grinzi de

max. 6 m deschidere 24 18 12

Grinzi cu deschidere

intre 6 si 12 m 32 24 16

Temperatura minima pe intervalul de mentinere a cofrajului se masoara la ora 8

dimineata.

1.12. ABATERI SI TOLERANTE

Abaterile maxime admisibile la executarea lucrarilor de beton armat monolit sunt

cele din anexa X.3. din normativul NE 012/99.

1.13. PROCESUL DE EXECUTIE

Fazele procesului de executie a lucrarilor din beton armat devin in majoritatea

cazurilor lucrari ascunse, astfel incat verificarea si controlul calitatii acestora trebuie sa

fie consemnate in “ Registrul de procese verbale de lucrari ascunse”;



13/32

Procesele verbale de lucrari ascunse vor fi incheiate intre reprezentantii

beneficiarului si executantului si vor fi aduse la cunostinta proiectantului.

1.13.1. In procesele verbale de lucrari ascunse se vor preciza:

Elementul sau lucrarea supusa verificarii;

Verificarile efectuate;

Constatarile rezultate;

Acordul pentru trecerea la executarea fazei urmatoare;

1.13.2. Daca se constata neconcordante fata de proiect sau caietul de sarcini,

se vor preciza masurile necesare de remediere care se vor supune aprobarii

proiectantului. Dupa efectuarea remedierilor se va proceda la incheierea unui

proces verbal de lucrari ascunse.

1.13.3. In cazurile in care pe parcursul executiei se constata abateri fata de

proiect, caietul

de sarcini sau reglementari tehnice in vigoare, reprezentantul beneficiarului va dispune

intreruperea executiei lucrarii in cauza si va intocmi o “ Nota de constatare” intr-un

registru special constituit. Reprezentantul beneficiarului va instiinta proiectantul, care va

stabili si va consemna masurile ce se impug a fi luate inainte de continuarea executiei

lucrarilor.

1.13.4. Pentru principalele faze de executie reprezentantul beneficiarului va

verifica:

Calitatea lucrarilor de cofraje;

Calitatea lucrarilor de montare a armaturilor.

1.13.5. Inainte de inceperea betonarii se va verifica daca:



14/32

Sunt pregatite corespunzator suprafetele de beton turnate anterior si care

urmeaza sa vina in contact cu betonul nou;

S-a indepartat stratul de lapte de ciment;

S-au indepartat zonele de beton necompactat;

Suprafetele in cauza au rugozitatea necesara asigurarii unei bune legaturi intre

betonul nou si cel vechi;

1.13.6. Calitatea betonului livrat se va verifica trimestrial prin prelucrare

statistica a rezultatelor incercarilor efectuate pe probe prelevate la statia de

betoane.

1.13.7. Calitatea betonului pus in lucrare pentru fiecare parte de structura, se

apreciaza tinand seama de buletinul unic;

1.14. MASURATORI SI DECONTARI

Betonul preparat in statiile centralizate si necentralizate se masoara si se plateste la

mc. Punerea in opera a betonului se masoara si se deconteaza la mc.

2. COFRAJE

2.1. GENERALITATI

Cofrajele se vor confectiona din lemn, cu rame din lemn sau metal. Materialul

utilizat la confectionarea cofrajului si grosimea acestuia trebuie sa-i asigure

realizarea unei suprafete de beton plane si de calitatea ceruta.

2.1.2. Cofrajele si sustinerile vor fi alcatuite incat sa indeplineasca urmatoarele

cerinte:

Sa asigure obtinerea unor elemente cu forma si dimensiunile prevazute in proiect;

Sub actiunea betonului proaspat si a incarcarilor ce apar in pocesul de executie sa

nu permita



15/32

deformari care sa depaseasca abaterile admise pentru elementele ce se toarna.


STAS 7009/79 Constructii civile, industriale si agricole, tolerante si asamblari in

constructii;

STAS 8600/70 Constructii civile, industriale si agricole, tolerante si asamblari in


STAS 10265/75 Tolerante in constructii, Calitatea suprafetelor, Termeni si notiuni

de baza;

STAS 10265/1-84 Tolerante in constructii, Tolerante la suprafetele de beton armat;

STAS 12400/1-85 Constructii civile si industriale, performante in constructii,

notiuni si principii generale;

STAS 10107/0-90 Calculul si alcatuirea elementelor din beton, beton armat si

beton precomprimat;

NE 012/99 Normativ pentru executarea lucrarilor de beton si beton armat. Se vor

avea in vedere si principalele reglementari ce completeaza prevederile

normativului NE 012/99, din anexa 1.1.a acestuia.

2.3. CONDITII DE MONTAJ

2.3.1. Inainte de inceperea montarii cofrajelor pentru stalpi si pereti se

va proceda la:

Verificarea si receptionarea armaturilor montate;

Pregatirea rostului de betonare, respective a suprafetei de beton vechi care urmeaza

sa vina in contact cu betonul nou, prin spituirea si suflarea cu aer comprimat sau

spalarea cu jet de apa;



16/32

Inchiderea cofrajelor pentru stalpi se va face cu cel mult 24 ore inainte de betonare

si dupa acceptarea de catre dirigintele de santier a modului de pregatire a rostului

de betonare.

2.3.2. La montarea cofrajelor se vor respecta urmatoarele conditii:

Pozitionarea in plan conform proiectului;

Asigurarea orizontalitatii si verticalitatii;

Asigurarea respectarii dimensiunilor sectiunilor ce se betoneaza;

Asigurarea grosimii prevazute prin proiect pentru stratul de acoperire a

armaturilor;

Pozitionarea conform proiectului a golurilor si pieselor inglobate.

2.4. CONDITII DE EXPLOATARE

Pe parcursul betonarii se va urmari mentinerea etanseitatii si a pozitiei initiale a

cofrajului, intrerupandu-se betonarea si adoptandu-se masuri urgente de remediere

in cazurile in care acestea se impun;

Dupa decofrare, panourile si piesele de sustinere sau de sprijinire vor fi curatate,

indepartandu-se laptele de ciment si betonul intarit aderat. Se interzice montajul

panourilor murdare.

2.5. ABATERI, TOLERANTE SI VERIFICARI ALE ACESTORA

Tolerantele admisibile sunt cele prezentate in anexa X.3. din C 140/86.

2.6. CONTROLUL SI RECEPTIA LUCRARILOR DE COFRARE

2.6.1. La terminarea executiei cofrajelor se vor verifica:

Alcatuirea elementelor de sustinere si sprijinire;

Incheierea corecta a elementelor cofrajelor si asigurarea etanseitatii necesare;

Dimensiunile in plan si ale sectiunilor;



17/32

Pozitia cofrajelor in raport cu cea a elementelor corespunzatoare situate la

nivelurile inferioare.

2.6.2. Inainte de turnarea betonului in cofraje se va verifica:

Corespondenta cotelor cofrajelor, atat in plan cat si ca cele din proiect;

Orizontalitatea si planeitatea cofrajelor, placilor si grinzilor;

Existenta masurilor pentru mentinerea formei cofrajelor si pentru asigurarea

etanseitatii lor;

Masurile pentru fixarea cofrajelor cu elemente de sustinere;

Rezistenta si stabilitatea elementelor de sustinere, existenta si corecta montare a

contravantuirilor pe cele doua directii, corecta rezemare si fixare a sustinerilor,

existenta panelor sau a altor dispozitive pentru repartizarea presiunilor pe teren,

etc;

Existenta unui numar suficient de distantieri;

Instalarea conform proiectului a pieselor ce vor ramane inglobate in beton sau care

servesc pentru crearea de goluri.

In cazul in care se constata nepotriviri fata de proiect sau se apreciaza ca

neasigurata rezistenta si stabilitatea sustinerilor se vor adopta masurile

corespunzatoare;

In urma efectuarii verificarilor masurilor mentionate se va proceda la consemnarea

celor constatate intr-un proces verbal de lucrari ascunse;

Daca pana la inceputul betonarii intervin unele evenimente de natura sa modifice

situatia constatata, se va proceda la o noua verificare conform prevederilor

mentionate si la incheierea altui proces verbal.

2.6.3. In cursul procesului de decofrare se vor respecta urmatoarele:

Desfasurarea operatiunii va fi supravegheata direct de catre conducatorul lucrarii;



18/32

Sustinerile cofrajelor se desfac incepand din zona centrala a deschiderii

elementelor si continuand simetric catre reazeme. Slabirea pieselor de fixare

(piese, vincluri, etc.) se va face treptat, fara socuri.

Decofrarea se va face astfel incat sa se evite preluarea brusca a incarcarilor din

greutatea proprie a elementului ce se decofreaza.


Cofrajele si sustinerile acestora se masoara si se platesc la mp.

3. ARMATURI DIN OTEL BETON

3.1. GENERALITATI

Tipurile de armaturi folosite conform proiect pentru realizarea structurii de beton

armat a constructiei sunt curent folosite la noi in tara. In acest caiet de sarcini sunt incluse

unele prevederi legate de montarea si urmarirea lucrarilor ce decurg din necesitatea

realizarii unei calitati superioare a lucrarilor de constructii montaj ce sunt impuse de clasa

de importanta a constructiei.


STAS 43 8/1-80 Otel beton la cald; Marci si conditii tehnice generale de calitate;

STAS 43 82/2-80 Sarma trasa pentru beton armat;

STAS 438/3 80-Plase sudate pentru beton armat;

STAS 7009/79 Constructii civile, industriale si agricole. Tolerante si asamblari in

constructii, terminologie;

STAS 8600/79 Constructii civile, industriale si agricole, tolerante si ansambluri in


STAS 12400/1-85 Constructii civile si industriale, performante in constructii,

notiuni si principii generale;



19/32

STAS 10107/0-90 Calculul si alcatuirea elementelor din beton, beton armat si

beton precomprimat.

NE 012/99 Normativ pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat. Se vor

avea in vedere si principalele reglementari care completeaza prevederile

normativului NE 012/99 anexa 1.1 .

Otelurile pentru beton trebuie sa respecte conditiile tehnice prevazute in STAS

438/80.

3.3. APROVIZIONAREA SI LIVRAREA

3.3.1. Fiecare lot aprovizionat trebuie sa fie insotit de certificatul de calitate

eliberat de producator.

3.3.2. La receptia transportului de otel se procedeaza dupa cum urmeaza:

Se constata existenta certificatului de calitate;

Verificarea prin indoire la rece;

Verificarea prin incercare la tractiune, cel putin o proba la 50 tone;

3.4. DEPOZITAREA

Pentru depozitare se vor respecta prevederile din NE 012/99.

3.5. CONTROLUL CALITATII ARMATURILOR DIN OTEL BETON

Controlul calitatii armaturilor din otel beton se va face conform prevederilor din

NE 012/99 si anexa X.1. punctual A5 din acest normative.

3.6. FASONAREA BARELOR

Fasonarea barelor se va face in stricta conformitate cu prevederile proiectului;

Barele taiate si fasonate vor fi depozitate in pachete etichetate in asa fel incat sa se

evite confundarea lor si sa se asigure pastrarea formei si curateniei lor pana in

momentul montarii;



20/32

Etrierii se vor confectiona cu ciocuri la 45 grade(135 grade), lungimea acestora

fiind egala cu 7 diametre.

3.7. MONTAREA ARMATURILOR

Montarea se incepe dupa receptionarea calitativa a cofrajelor;

Armaturile vor fi montate in pozitia prevazuta in proiect si detaliile de armare.

Mentinerea pozitiei trebuie sa fie asigurata in tot timpul turnarii betonului;

Pentru asigurarea stratului de acoperire cu beton prevazut in proiect, se vor utiliza

distantieri confectionati din plastic sau prisme de mortar prevazute cu cate o sarma

din otel pentru a fi legate de armaturi. Se interzice folosirea cupoanelor din otel

beton.

Daca prin proiect se specifica altfel legarea armaturilor aceasta se va face cu doua

fire de sarma neagra cu D=1,5 mm, la fiecare incrucisare de bare.

Executantul va lua toate masurile necesare amplasarii tuturor pieselor inglobate, in

conformitate cu detalile din proiectul de executie. La montarea pieselor inglobate,

se vor lua masuri pentru fixarea lor, astfel incat sa se asigure mentinerea pozitiei

corecte in tot timpul turnarii betonului. La montarea pieselor inglobate se vor

respecta tolerantele prevazute in proiect. Pentru alte cerinte se vor aplica cele

prevazute in normativul NE 012/99.

La rosturile(intreruperile) de turnare ale fundatiilor se va sigura un spor de armare

longitudinala

Astfel incat procentulde turnare in sectiune transversala in care se face intreruperea, sa fie

de aproximativ 0,5%, locul acestora si modul de dispunere a armaturii suplimentare sa fie

stabilite la propunerea executantului cu acordul proiectantului.



21/32

3.8. TOLERANTE SI ABATERI

Abaterile limita la fasonare si montarea armaturilor sunt cele indicate prin anexa

X.3 din NE 012/99.

3.9. PREVEDERI CONSTRUCTIVE

Prevederile constructive care trebuie respectate la armarea elementelor din beton

armat sunt cele indicate in anexa III.2. din NE 012/99;

Se vor respecta prevederile din proiect si din normativele si standardele care

stabilesc aceste reguli (STAS 10107/0 90 punctul 6.3.);

Referitor la innadirile barelor ce depasesc lungimea de 12,0 m, pentru diametre

mai mari de 12 mm se precizeaza ca acestea se vor face in sectiuni decalate cu

minimum 50 diametre, iar in aceeasi sectiune se vor jonta cu maximum 1/3 din

sectiunea totala de armare.

3.10. INLOCUIREA ARMATURILOR PREVAZUTE IN PROIECT

In cazul cand nu se dispune de sortimentul si diametrele prevazute in proiect, se

poate proceda la inlocuirea acestora prin echivalenta, inlocuire care se specifica in

procesele verbale de lucrari care devin ascunse.

3.11. CONDITIILE DE RECEPTIE ALE ARMATURILOR

La terminarea montarii armaturilor beneficiarul prin reprezentantul sau va verifica:

Numarul, diametrul si pozitia armaturilor in diferite sectiuni transversale ale

elementelor structurii;

Distanta intre etrieri, diametrul acestora si modul lor de fixare;

Lungimea portiunilor de bare care depasesc reazemele sau care urmeaza a fi

inglobate in elementele ce se toarna ulterior;

Lungimile de petrecere la innadiri;



22/32

Calitatea sudurilor;

Numarul si calitatea legaturilor dintre bare;

Dispozitivele de mentinere a pozitiei armaturilor in cursul betonarii;

Modul de asigurare a grosimii stratului de acoperire cu beton;

Pozitia, modul de fixare si dimensiunile pieselor inglobate.


Fasonarea si montarea armaturilor din otel beton se masoara si se platesc la kg.

4. ELEMENTE DIN LEMN

4.1. PREVEDERI GENERALE

Pe parcursul executiei lucrarilor din lemn, constructorului ii revin

urmatoarele obligatii:

a) Respectarea stricta a prevederilor din proiect si din prezentul capitol;

b) Obtinerea in prealabil a acordului beneficiarului si proiectantului pentru:

Folosirea altor materiale decat cele precizate in prezentul capitol;

Schimbari ale tehnologiei de executie fata de cele precizate in prezentul capitol.

Prevederile

acestui capitol pot fi completate, modificate sau adaptate de catre proiectant pe parcursul

executiei lucrarilor, comunicandu-se in scris noile prevederi beneficiarului si

executantului.


STAS 856-71 Constructii din lemn. Prescriptii de proiectare;



23/32

STAS 857-83 Piese si elemente din lemn pentru constructii. Clasificare si conditii

tehnice de calitate

STAS 2111-90 Cuie din sarma de otel;

NPO 19-97 Ghid pentru calculul la starea limita a elementelor structurale din lemn.

4.3. CONDITII DE EXECUTIE

Asigurarea materialelor necesare, depozitarea in conditii optime;

Asigurarea conditiilor pentru paza contra incendiilor;

Respectarea dimensiunilor de taiere pentru elementele cu dimensiuni fixe cuprinse

in extrasul de material lemons, depozitarea acestora pe sorto-tipo-dimensiuni,

marcarea distincta in vederea utilizarii componentelor in pozitiile indicate in

planurile de montaj sau subansamble;

Prelucrarea zonelor ce urmeaza sa se imbine in conformitate cu detaliile aferente;

Trasarea la scara 1:1 pe suprafete orizontale in cazul realizarii la sol a unor

ansamble sau subansamble.

Manipularea, transportarea si montarea ansambleor sau subansamblelor in timpul

montajului;

Realizarea imbinarilor cu respectarea tehnologiei de executie aferente.

4.4. IGNIFUGAREA SI ANTISEPTIZAREA MATERIALULUI

LEMNOS

Materialul lemons se impregneaza si se ignifugheaza cu respectarea stricta a

prevederilor normativului C 58/96.

Pentru ignifugarea materialelor si elementelor de constructii combustibile este

obligatoriu utilizarea numai a produselor avizate de Comandamentele Trupelor de

Pompieri, si dupa caz, cu agreement tehnic.



24/32

Dupa tratarea cu produse ignifuge a elementelor din lemn, trebuie sa se reduca

posibilitatea acestora de a se aprinde usor, putand fi luate si alte masuri de protectie

contra incendiilor;

Lucrarile de ignifugare vor fi executate de personal instruit si atestat in acest scop,

cu respectarea stricta a instructiunilor de utilizare elaborate de

producator(tehnlogie de aplicare, consum specific, etc.);

Executantul lucrarilor de ignifugare este obligat sa certifice calitatea ignifugarii

executate, prin buletine de incercare eliberate de laboratoare autorizate;

La receptia lucrarilor, beneficiarul este obligat sa verifice buletinele de incercare si

asigurarea conditiilor de eficienta;

Pregatirea suprafetelor in vederea aplicarii produselor ignifuge are in vedere:

Curatarea suprafetelor (de praf, noroi, var, vopsea sau impuritati) prin periere,

razuire,etc;

Chituirea cu masa de spaclu (realizata din produsul ignifug respective praf de

creta), a tuturor crapaturilor, imbinarilor si golurilor existente pe suprafetele ce se

protejeaza;

Lucrarile de ignifugare se executa in spatii in care se asigura temperaturi minime

de +5… +10 grade Celsius;

Aplicarea produselor ignifuge pe suprafata lemnului se face numai dupa

prelucrarea definitive a elementelor, nefiind admise ulterior nici un fel de

prelucrari care sa indeparteze stratul ignifug de pe suprafata (sectionare, cioplire,

despicare);

Aplicarea produselor ignifuge pe suprafata elementelor se face cu pensula sau prin

pulverizare;



25/32

Executantii lucrarilor de ignifugare, inclusiv pregatirea solutiilor de ignifugare vor

respecta normele specifice de protectia muncii si prevenirea incendiilor,

corespunzatoare conditiilor si locului unde se desfasoara aceste activitati.

4.5. VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR DIN LEMN

Verificarea vizuala si prin masuratori a calitatii materialului lemons utilizat pentru

structura de rezistenta si sarpanta in sensul excluderii utilizarii de elemente cu

defecte de calitate vizibile si abateri dimensionale nepermise;

Verificarea sectiunii elementelor si a calitatii imbinarilor inclusiv a pieselor

metalice utilizate la imbinari sau rezemari;

Verificarea ancorarii sarpantei de structura de rezistenta a constructiei;

Verificarea efectuarii operatiilor de ignifugare si antiseptizare pentru care unitatea

prestatoare va elibera documentul scris care certifica aceasta.


Lucrarile din lemn se vor efectua conform operatiilor si cantitatilor aferente

acestora si se vor masura si se vor deconta la mp si mc.

5. TERASAMENTE (SAPATURI – UMPLUTURI)

1. Executia si masurarea lucrarilor de terasamente se va face in conformitate cu

prevederile indicatorului de norme de deviz “Ts”, editia 1981.

2. Prin lucrari de terasamente in intelesul prezentului caiet de sarcini, se inteleg

urmatoarele:

-sapaturi pentru fundatii si canale, umpluturi in jurul fundatiilor, compactare

umpluturi, transport pamint.

3. Lucrarile de terasamente se incep cu saparea stratului vegetal de pamint, dupa care se




26/32

vor executa sapaturile pentru realizarea radierului.

4. La terminarea lucrarilor de sapaturi se va verifica groapa de fundare dimensiunile si

cotele de nivel realizate si se vor compara cu cele din proiect.

5. Verificarea naturii terenului de fundare se va face de catre proiectant pe baza probelor

de laborator facute de antreprenor.

6. Terenul de fundare va fi protejat de influenta factorilor climatici, luindu-se masurile

necesare.

7. In cazul unei scurgeri superficiale datorita precipitatiilor neprevazute, fundul gropii de

fundare se va lasa sa se zvinte inainte de turnarea betonului de egalizare.

8. La executarea lucrarilor de terasamente se vor respecta urmatoarele prescriptii tehnice:

a) C169-88- Normativ privind executarea lucrarilor de terasamente pentru realizarea

fundatiilor constructiilor civile si industriale, publicat in Buletinul Constructiilor nr.5

din 1988.

b) C16-84- Normativul pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a

instalatiilor aferente, publicat in Buletinul Constructiilor nr.6 din 1985 si nr.7 din

1986.

c) C56-85- Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si

instalatii aferente, publicat in colectia de normative si instructiuni din 1986.

d) STAS 5091-71- Terasamente:Prescriptii generale.

e) Stas 6054-77- Terenul de fundare.Adincimea de inghet.

11.La executia lucrarilor de terasamente se vor respecta prevederile din Normele de

Sanatate si Securitate in Munca prezentate in Memoriul Tehnic de Rezistenta.




27/32

6. DESFACERI DE ZIDĂRIE DE CĂRĂMIDĂ

PREVEDERI GENERALE:

Acest capitol cuprinde specificaţii tehnice pentru lucrările de desfacere parţială sau

totală a unor elemente din construcţie aflate la Interior (ziduri), precum şi străpungerea

peretelui exterior pentru crearea de goluri noi.

Desfacerile se vor face pe baza documentaţiei avizate. În cazul în care situaţia din

şantier nu corespunde cu cea din proiect, va fi solicitat Proiectantul şi împreună cu

Executantul se vor stabili şi marca zonele de desfaceri.

Se interzice cu desăvârşire desfacerea unor elemente fără să existe la bază planşele

proiectului aprobat sau dispoziţie scrisă şi semnată de către Proiectant şi Dirigintele de

şantier.

STANDARDE ŞI NORME

NP 55-8 Normativ cadru provizoriu privind demolarea parţială sau totală a

construcţiilor

34/75 şi 60/1975 Normele republicate de protecţia muncii, aprobate de Ministerul

Muncii şi Ministerul Sănătăţii şi completate cu Ordinul 110/1977 şi

39/1977

1233/D/1980 Normele de protecţia muncii în activitatea de construcţii – montaj

290/1977 Normele generale de protecţia contra incendiilor la proiectarea şi

realizarea construcţiilor şi instalaţiilor




28/32

ECHIPAMENT

Operaţiunea de desfacere a zidăriei de cărămidă se execută cu dălţi

ciocane, ciocan pneumatic, rangă, lopeţi, tobogane de evacuare.

MATERIALE

Din operaţiunea de desfacere provine molozul.

TRANSPORT

Molozul va fi evacuat prin tobogane transportat cu roaba, containerizat şi transportat auto

la locul indicat de beneficiar.

CONDIŢII DE EXECUŢIE

Ordinea de desfacere a lucrărilor de construcţii va fi în principiu inversă operaţiunilor de

montaj.

Executantul va lua toate măsurile necesare pentru a proteja vecinătăţile împotriva :

1 transmisiei vibraţiei puternice sau a şocului

2 împuşcările cu materiale

3 degajările puternice de praf.

Execuţia desfacerilor va fi condusă de către cadre tehnice cu experienţă.

Înainte de începerea desfacerilor întregul personal care ia parte la executarea lor va fi

instruit asupra procesului tehnologic, succesiunea operaţilor şi fazelor de execuţie, asupra

măsurilor specifice de protecţia muncii decurgând din natura acestor operaţii şi tehnicile

care se aplică în vederea recuperării corespunzătoare a materialelor rezultate.

Principalele operaţiuni la desfacerile de zidărie de cărămidă sunt următoarele:

- localizarea şi marcarea suprafeţei (porţiunii) ce urmează a fi desfăcută




29/32

- desfacerea zidăriei propriu-zise

- crearea şi curăţarea locului în vederea cămăşuirii sau reparării.

- molozul va fi evacuat prin tobogane transportat cu roaba, containerizat şi transportat

auto la locul indicat de Primărie.

Operaţiunile de desfacere se vor executa de regulă la lumina zilei. În cazul că se impune

ca desfacerile să fie continuate şi pe timpul nopţii, se va prevedea un iluminat

corespunzător şi se va evita pe cât posibil executarea operaţiunilor cu grad ridicat de

periculozitate.

Desfacerile se vor face de regulă, bucată cu bucată , de sus în jos şi pe tronsoane.

Molozul se va evacua pe cât posibil în aceeaşi zi.

CONTROLUL CALITĂŢII

Nu se admit zone insuficient curăţate sau distrugeri ale unor părţi valoroase ale clădirii.

RECEPŢIA LUCRĂRII

Se verifică dacă desfacerile de zidărie sunt făcute numai în zonele precis indicate de către

proiectant şi dacă nu au fost distruse componente valoroase ale clădirii.

Verificările se fac în timpul şi după terminarea lucrărilor, pe sectoare şi zone.

7. DESFACERI DE ELEMENTE COMPONENTE ALE ŞARPANTEI SI ALE

PLANSEULUI DIN LEMN

PREVEDERI GENERALE

Acest capitol cuprinde specificaţii tehnice pentru lucrările de desfacere parţială

sau totală a unor elemente de construcţie din lemn.




30/32

Desfacerile se vor face pe baza documentaţiei avizate. Se interzice cu

desăvârşire desfacerea unor elemente fără să existe la bază planşele proiectului aprobat

sau dispoziţie scrisă şi semnată de către Proiectant şi Dirigintele de şantier.

STANDARDE ŞI NORME

NP 55-8 Normativ cadru provizoriu privind demolarea parţială sau totală a

construcţiilor

34/75 şi 60/1975 Normele republicate de protecţia muncii, aprobate de Ministerul

Muncii şi Ministerul Sănătăţii şi completate cu Ordinul 110/1977 şi

39/1977

1233/D/1980 Normele de protecţia muncii în activitatea de construcţii – montaj

290/1977 Normele generale de protecţia contra incendiilor la proiectarea şi

realizarea construcţiilor şi instalaţiilor

ECHIPAMENTE

Operaţiunea de desfacere a elementelor şarpantei şi balcoanelor se face cu dălţi,

ciocane, fierăstraie, răngi.

MATERIALE

Din operaţiunea de desfacere provin grinzi, podine, moloz, scânduri etc

TRANSPORT

Materialul lemnos şi molozul, provenind din desfaceri, vor fi transportate, după caz, cu

roaba sau prin purtare directă, containerizat şi transportat auto la locul indicat de

beneficiar.




31/32

CONDIŢII DE EXECUŢIE

Ordinea de desfacere a lucrărilor de construcţii va fi, în principiu, inversă

operaţiunilor de montaj.

Executantul va lua toate măsurile necesare pentru a proteja vecinătăţile împotriva

prăbuşirii de la înălţime a elementelor de lemn.

Execuţia desfacerilor va fi condusă de către cadre tehnice cu experienţă.

Înainte de începerea desfacerilor întregul personal care ia parte la executarea lor

va fi instruit asupra procesului tehnologic, succesiunea operaţilor şi fazelor de execuţie,

asupra măsurilor specifice de protecţia muncii decurgând din natura acestor operaţii şi

tehnicile care se aplică în vederea recuperării corespunzătoare a materialelor rezultate.

Principalele operaţiuni la desfacerile planşee de lemn şi duşumele sunt

următoarele:

- localizarea şi marcarea suprafeţei (porţiunii) ce urmează a fi desfăcută

1 desfacerea podinelor sau a duşumelei

2 desfacerea grinzilor, popilor, cleştilor, căpriorilor etc

3 transportul cu roaba al materialului rezultat, stivuirea lui, containerizarea şi transportul

auto la locul indicat de Primărie

Desfacerile se vor face, de regulă, de sus în jos şi pe tronsoane.

CONTROLUL CALITĂŢII

Nu se admit desfaceri de elemente din lemn în zonele neindicate de proiectant şi

nici desfaceri de grinzi cu distrugerea în exces a zidăriei în care sunt încastrate capetele

lor sau a elementelor nedepreciate care vor rămâne în operă.




32/32

RECEPŢIA LUCRĂRII

Se verifică dacă desfacerile de elemente ale şarpantelor şi balcoanelor de lemn

sunt făcute numai în zonele precis indicate de către proiectant şi dacă nu au fost distruse

componente valoroase ale clădirii. Verificările se fac în timpul şi după terminarea

lucrărilor, pe sectoare şi zone.

8. CONDITII DE EXPLOATARE

Dupa darea in exploatare, constructia nu va fi supusa altor solicitari in afara

celor inscrise in proiect.

In timpul exploatarii nu se va schimba destinatia constructiei si nu I se va

modifica structura constructiva.

Intocmit,

ing. Draghici Lucian

01 PIESE SCRISE

Documents

Transcript of 01 PIESE SCRISE