UNIVERSITATEA„CONSTANTIN BRÂNCOVEANU”

DR. ELENA ENACHE(coordonator)

DR. MARIUS GUST DR. GEANINA TUDOSE

ANALIZ

ECONOMIC - FINANCIAR

Editura „Independen a Economic ” Pite ti- 2009 -

3

Cuprins

Cuvânt înainte.....................................................................................9Capitolul IBazele metodologice ale diagnosticului economico – financiar ...... 9

1.1. Conceptul i rolul analizei economico-financiare ................. 91.2. Tipuri de analiz economico - financiar ............................ 131.3. Func iile analizei ................................................................ 151.4. Organizarea activit ii de analiz ........................................ 171.5. Metodologia analizei economico – financiare..................... 22

1.5.1. Metode de analiz calitative......................................... 231.5.2. Metode de analiz cantitative....................................... 25

1.6. Aplica ii i studii de caz ..................................................... 32

Capitolul IIAnaliza resurselor întreprinderii................................................. 38

2.1. Analiza resurselor umane ................................................... 382.2. Analiza dimensiunii resurselor umane ................................ 40

2.2.1. Dimensiunea i structura resurselor umane .................. 412.2.2. Analiza comportamentului i utiliz rii eficiente a

resurselor umane .......................................................... 442.3. Analiza productivit ii muncii ............................................ 48

2.3.1. Modele de calcul a productivit ii muncii .................... 482.3.2. Modele de analiz factorial a productivit ii muncii ... 512.3.3. C i i rezerve de cre tere a productivit ii muncii ........ 542.3.4. Reflectarea modific rii productivit ii muncii în

rezultatele economico-financiare ale întreprinderii ....... 572.4. Analiza mijloacelor circulante ............................................ 58

2.4.1. Analiza stocurilor active (regulatoare) ........................ 592.4.2. Analiza stocurilor de siguran ..................................... 642.4.3. Analiza vitezei de circula ie a m rfurilor ..................... 66

2.5. Analiza mijloacelor fixe ..................................................... 672.5.1. Analiza dinamicii mijloacelor fixe ............................... 682.5.2. Analiza structurii i st rii mijloacelor fixe.................... 682.5.3. Analiza eficien ei utiliz rii mijloacelor fixe ................ 71

2.6. Aplica ii i studii de caz ..................................................... 73

4

Capitolul IIIAnaliza cheltuielilor ....................................................................... 85

3.1. Tipologia cheltuielilor (costurilor)...................................... 853.2. Metode de analiz a cheltuielilor ........................................ 89

3.2.1. Analiza dinamic i structural a cheltuielilor .............. 893.2.2. Analiza cheltuielilor fixe i variabile............................ 94

3.2.2.1. Analiza cheltuielilor variabile............................... 943.2.2.2. Analiza cheltuielilor fixe ....................................... 97

3.3. Analiza unor categorii de cheltuieli .................................. 1003.3.1. Analiza factorial a cheltuielilor materiale ................. 1003.3.2. Analiza cheltuielilor cu salariile................................. 103

3.3.2.1. Caracteristica general a cheltuielilor cu salariile ... 1033.3.2.2. Analiza factorial a fondului de salarii ................ 107

3.3.3. Analiza cheltuielilor de transport ............................... 1093.3.3.1. Analiza dinamicii i structurii cheltuielilor cu

transportul........................................................... 1093.3.3.2. Analiza factorial a cheltuielilor de transport....... 111

3.3.4. Analiza cheltuielilor de stocare (depozitare) .............. 1123.3.4.1. Cheltuieli de reaprovizionare............................... 1133.3.4.2. Cheltuieli cu între inerea m rfurilor în stoc ......... 1133.3.4.3. Cheltuiala legat de stocurile cu mi care lent ..... 1153.3.4.4. Cheltuieli legate de ruptura de stoc...................... 1153.3.4.5. Cheltuielile de finan are a stocului....................... 115

3.3.5. Cheltuiala cu dobânda................................................ 1153.3.6. Analiza cheltuielilor cu amortizarea mijloacelor fixe . 117

3.4. Alte metode de analiz a costurilor................................... 1183.5. Aplica ii i studii de caz ................................................... 119

Capitolul IVAnaliza cifrei de afaceri ............................................................... 142

4.1. Caracterizarea general a cifrei de afaceri ........................ 1424.2. Analiza dinamicii cifrei de afaceri .................................... 1434.3. Analiza structurii cifrei de afaceri..................................... 1444.4. Analiza factorial a cifrei de afaceri ................................. 1474.5. Analiza cifrei de afaceri prin corela ia pre – cantitate ..... 1504.6. Analiza concuren ei i a cotei de pia .............................. 152

5

4.7. Analiza calit ii ................................................................ 1534.8. Aplica ii i studii de caz ................................................... 155

Capitolul VAnaliza rentabilit ii .................................................................... 160

5.1. Sursele informa ionale utilizate în analiza rentabilit iiîntreprinderilor ................................................................. 163

5.2. Tabloul soldurilor intermediare de gestiune...................... 1655.3. Analiza rezultatului întreprinderii..................................... 1755.4. Analiza ratelor de rentabilitate.......................................... 1795.5. Aplica ii i studii de caz ................................................... 184

Bibliografie .................................................................................... 190

6

7

Cuvânt înainte

Aflat în planul de înv mânt pentru studii de licen al tuturor

studen ilor din facult ile economice ale Universit ii „Constantin

Brâncoveanu”, disciplina Analiz economic financiar are o

semnifica ie deosebit i o mare importan în formarea economi tilor

moderni, contribuind la preg tirea acestora pentru interpretarea i

cuantificarea cât mai exact a fenomenelor economiei contemporane.

Autorii orienteaz analiza spre toate componentele esen iale ale

managementului organiza iilor i anume: resursele umane, resursele

materiale i resursele financiare, care trebuie utilizate printr-o decizie

managerial corect , bazat pe informa ii asupra acestor resurse,

venite din partea compartimentelor specializate.

Manualul folose te un instrumentar modern de analiz , iar

aparatul statistico-matematic este omniprezent în toate capitolele

lucr rii. Studen ii vor putea valorifica informa iile i le vor în elege cu

urin , deoarece la sfâr itul fiec rui capitol în parte se reg sesc

numeroase aplica ii, pe care autorii le-au prezentat cu lux de

am nunte, tocmai pentru a veni în sprijinul procesului de înv are.

Disciplina are continuitate în cadrul studiilor de masterat, intitulându-se

Analiz financiar i evaluarea afacerilor. Consider m c manualul este util i

studen ilor înscri i la aceast form de înv mânt aflându-se la dispozi ia lor

oricând vor dori s aprofundeze ori s se ini ieze în domeniu.

Autorii

8

9

Capitolul I

Bazele metodologice ale diagnosticuluieconomico financiar

1.1. CONCEPTUL I ROLUL ANALIZEI ECONOMICO-FINANCIARE

În actualul context economic se manifest nevoia constant dea aprecia performan ele i poten ialul unei activit i indiferent denivelul i domeniul la care se manifest , de a compara cu cevaconsiderat de „referin ” la un moment dat, de a defini priorit ile imodul de ac iune al conducerii firmei. De aceea, apare ca o necesitatei utilitate, în acela i timp, analiza economico-financiar .

Analiza economico-financiar este acea tiin economic princare se încearc oferirea de solu ii la întrebarea „Se ob ine un câ tigînalt i durabil din resursele utilizate ?”. Economi tii au drept r spuns„optimul lui Pareto”1.

Analiza, în general, înseamn descompunerea unui întreg sau aunui fenomen în elementele sale constructive pentru ca prin metodespecifice s fie studiate în esen a lor.

Analiza presupune cunoa terea în detalii a fenomenelor,stabilirea rela iilor cauz -efect i factorii care le genereaz .

Analiza economico-financiar reprezint un ansamblu deconcepte, tehnici i instrumente care asigur tratarea informa iilorinterne i externe, în vederea formul rii unor aprecieri pertinentereferitoare la situa ia unui agent economic, la nivelul i calitateaperforman elor sale, la gradul de risc într-un mediu concuren ialextrem de dinamic2.

Analiza economico – financiar este o tiin care, utilizândconcepte, metode i instrumente cerceteaz i interpreteaz activitateaeconomic i financiar a unei întreprinderi, la un moment dat.Efectueaz cercetarea de la simplu la complex, descoperindconexiunile sistemice i cauzele, pentru a afla factorii cauzali, condi ii

1 J. Généraux, „Economie politic : Macroeconomie , Ed. All, Bucure ti, 2000, pag. 232 M Niculescu, Diagnostic global strategic , Vol.1, Diagnostic economic , Ed. Economic ,Bucure ti, 2003, pag. 22

10

care au influen at pozitiv/favorabil sau negativ/nefavorabil evolu iaactivit ii sistemului economic.

Definim analiza ca fiind activitatea destinat cu prec derediagnostic rii activit ii unei întreprinderi ca subsistem particularinclus într-un sistem economic general, precum i importan a fiec ruielement sau factor de ac iune. Se pot aprecia structura utilit ilor, aresurselor precum i eficien a folosirii acestora; de asemenea, seurm resc echilibrele financiare de baz într-o întreprindere.

Conceptual, analiza are trei accep iuni:- tiin ific - este tiin a al c rui obiect de activitate îl

reprezint economia unei firme;- activitate practic - se desf oar în toate unit ile

economice, realizându-se fie în compartimentele specializate, fie lanivelul compartimentului financiar-contabil;

- activitate de cercetare - caut noi variante de optimizare agestiunii economico-financiare a firmei.

În oricare dintre aceste accep iuni nu trebuie neglijate aspecteleparticulare:

• Fenomenele analizate sunt complexe, aceast complexitaterezultând din dou aspecte: aceea i cauz poate genera o multitudinede efecte; acela i efect poate fi rezultatul mai multor cauze;

• Fenomenele prezint o latur calitativ i una cantitativ ;• În economie primeaz analizele de tip calitativ ca urmare a

faptului c o bun parte a fenomenelor economice se pot modela cuajutorul modelelor matematice;

• Puterea de abstrac ie a cercet torului, gradul de cunoa tere alegit ilor economice, gradul de apreciere a realit ii economice suntesen iale pentru în elegerea lor i pentru desprinderea tendin elor;

• În analiz poate avea o oarecare influen latura uman ,subiectiv ;

• În analiz (economic i financiar ) nu ne putem baza peexperimente de laborator.

Necesitatea analizei decurge din urm toarele:1. Analiza ajut la cunoa terea realit ii obiective i la

interpretarea acesteia;

11

2. Analiza pune la dispozi ia managementului informa iilenecesare pentru în elegerea evolu iei trecute a rezultatelor firmei,pentru cunoa terea factorilor care au influen at-o;

3. Analiza apreciaz obiectiv eficien a aloc rii i utiliz riiresurselor interne ale unei firme;

4. Analiza contribuie la fundamentarea programelor deactivitate ale unei firme;

5. Analiza identific rezervele interne i modalit ile deîmbun ire a performan elor unei firme.

Managementul tiin ific presupune îndeplinirea tuturor func iiloracestuia, de la definirea obiectivelor strategice i pe termen scurt, pân lacea de control permanent i preventiv a îndeplinirii scopurilor propuse.Controlul rezultatelor ob inute i al activit ii desf urate se îndepline teprin intermediul analizei economico-financiare.

Rezultatele analizei economico-financiare sunt fundament altuturor activit ilor i func iilor întreprinderii.

Analiza economico-financiar este un instrument al centrelorde decizie prin care se apreciaz , cerceteaz , i se g sesc rezerveleinterne necesare pentru ob inerea unei eficien e economico-sociale iecologice, în condi iile pie ei concuren iale.

Cercet rile i aprecierile realizate cu ajutorul analizeieconomico-financiare sunt utile diferi ilor participan i la joculeconomico-social(vezi fig.1.1).

12

Fig. nr. 1.1.Utilizatorii cercet rii analizei economico-financiare

Capitalul investit. - Ac ionarii - Guvernul

Agregarea dateloreconomico-financiarepentru a controlarealizarea strategiilorde dezvoltareeconomice istabilirea politiciloreconomice viitoare.

Din perspectivacapacit ii de plat a rateii dobânzii.

- Investitoriiîn obliga iuni

- Finan elePublice

Aprecierea factorilorcare ac ioneazasupra veniturilorbugetare.

Capacitatea de rambursarea datoriilor.

- Institu iilefinanciare

Capitalul investit.IN

VE

STIT

OR

II:

STA

TUL:

- Autorit ilelocale

Cunoa tereacreatorilor de plusvaloare i resursefinanciare.

Securitatea locului demunc .

- Salaria ii - Camerele deComer iIndustrie

Ofer informa iatuturor partenerilorjocului economic.

Starea financiar iviitorul afacerii. - Furnizorii - Asocia iile

comerciale

Sus ine ramurile pecare le reprezintîn rela iile cu ter ii.

Starea financiar dinperspectiva ritmicit iiaprovizion rii, calit iiproduselor, diversificarea iîmbun irea calit iiproduselor.

- Clien ii

PAR

TEN

ER

II D

E A

FA

CE

RI:

ÎNTREPRINDEREAANALIZAT

Managerii sunt preocupa ide calitatea rezultatelor

economico-financiare (princompara ia cu mediasectorului i fa de

concuren ) în vedereastabilirii demersului din

viitorul apropiat i a celuistrategic.

AL

I UTI

LIZA

TOR

I:

- Firmele deconsultan iagen iile de

rating

Ofertainforma ional învederea plas riiunor resursefinanciare.

13

1.2. TIPURI DE ANALIZ ECONOMICO - FINANCIAR

Consider m util o clasificare a multiplelor tipuri de analize, pebaza unor criterii, deoarece deciziile pot fi direc ionate ifundamentate în raport de laturile, cerin ele sau segmentele analizate.

a) Dup raportul între momentul în care se efectueazanaliza i momentul desf ur rii fenomenului, exist :

1) Analiz post-factum (postoperatorie sau retrospectiv ) – prive tetrecutul i prezentul. Analiza prezentului, numindu-se analiz curent ,cerceteaz gradul de realizare a obiectivelor propuse anterior, bazându-se pevariabile cunoscute, certe. Studiaz o singur variant a fenomenului –varianta de execu ie i prevaleaz leg turile de tip func ional;

2) Analiz previzional (prospectiv ) – prive te viitorul ipresupune determinarea evolu iei viitoare a unui fenomen pe bazacercet rii factorilor i ac iunilor în perspectiv . Se bazeaz pe variabilepresupuse, incerte. Studiaz mai multe variante ale fenomenului i chiareste util, necesar s fie a a, deoarece analiza previzional este o etappremerg toare, hot râtoare în elaborarea strategiei firmei, în stabilireaobiectivelor viitoare. O firm nu se mai poate angaja ast zi într-oactivitate f scenarii i calcule ale investi iei;

b) Dup nivelul la care se realizeaz , cunoa tem:1) Analiz microeconomic – are loc la nivelul firmei

considerat ca un sistem. Studiaz comportamentul firmei irezultatele ob inute de aceasta, scoate în eviden factorii caredetermin orientarea în investirea capitalului, în utilizarea resurselor;

2) Analiz macroeconomic – are loc la nivelul ramurii deactivitate, sectorului (numit i analiz mezoeconomic ) sau a întregiieconomii na ionale, operând cu indicatori globali i m rimi agregate(produs intern brut; rata medie de rentabilitate a sectorului);

c) Dup latura fundamental a cunoa terii pe care ourm rim, se întâlne te:

1) Analiz calitativ – studiaz esen a fenomenului, însu irilesale de baz , factorii care îl determin . Apeleaz la modelecibernetice, devanseaz analiza cantitativ , mai ales ast zi cândexperien a a dovedit c multe solu ii matematice nu au putut fiaplicate datorit unor vicii de modelare ap rute dintr-o insuficientapreciere calitativ ;

14

2) Analiz cantitativ – asigur cu metode specifice m surareaac iunii diferi ilor factori asupra rezultatelor. Se exprim prin greutate,suprafa , volum, num r, durat , apelând la modele matematice;

d) Dup modul de urm rire în timp a fenomenelor, exist :1) Analiz static – studiaz fenomenul la un moment dat.

Ideea de „static” nu este legat de natura fenomenului, ci de modul deefectuare a analizei. Prin natura lor, fenomenele nu pot fi statice;

2) Analiz dinamic – relev pozi ia fenomenului într-un ir demomente date (ani, luni, trimestre, decade, zile), surprinzându-l înschimbare, sco ând în eviden succesiunea pozi iilor ocupate de fenomen;

e) Dup orizontul de timp în care se cerceteaz fenomenul,analiza poate fi:

1) Analiz pe termen scurt – pân la un an, utilizat frecvent demanagementul operativ, intern;

2) Analiz pe termen lung – mai mult de un an, implicat îndiagnosticul i deciziile strategice ale conducerii firmei;

f) Dup frecven a acesteia se poate efectua:1) Analiz periodic – la anumite intervale de timp, ca de

exemplu analiza pe baza situa iilor financiare anuale;2) Analiz curent – urm re te în mod operativ desf urarea

fenomenului;3) Analiz expres – solicitat de apari ia unei situa ii, de exemplu

o abatere semnificativ de la evolu ia normal a unui fenomen;g) Dup obiectivul analizat, exist :1) Analiz pe unit i organizatorice (firme, sisteme, concerne,

corpora ii, holdinguri);2) Analiz pe problem (analiza cifrei de afaceri, analiza

rentabilit ii, analiza riscurilor);h) Dup criteriile de studiere a fenomenelor, exist :1) Analiz economic vizeaz cercetarea utiliz rii, aloc rii,

consum rii factorilor de produc ie; eficien a utiliz rii factorilor deproduc ie în strâns concordan cu eficien a cheltuielilor întreprinderii;

2) Analiz financiar urm re te nivelul i dinamica rezultateloreconomico-financiare în corela ie cu analiza riscului asumat;

15

3) Analiz tehnico economic , unde se pot realiza diversecombin ri a unor tipuri de analiz , fiind posibile chiar analize socio-economice, ecologico-economice;

i) Dup pozi ia analistului (sau locul unde are loc analiza), se practic :1) Analiz intern – are loc în cadrul firmei i se realizeaz de

angaja i la ordinul conducerii;2) Analiz extern – are loc în afara firmei i se realizeaz de

parteneri ai firmei (organe de control, b nci, poten iali investitori,tribunale, firme de consultan ) care î i vor forma o opinie despresitua ia economico – financiar a firmei.

Ambele tipuri se bazeaz pe documente contabile de sintez .Bilan ul reflect situa ia financiar la un moment dat, iar contul deprofit i pierdere sintetizeaz fluxurile economice i financiare, înperioada considerat ;

j) Dup finalitatea analizei, exist :1) Analiz global - strategic – identific punctele forte i

punctele slabe ale firmei i ajut la coordonarea activit ii interne cuavantajele i pericolele din mediul extern. Are trei dimensiuni: decunoa tere, de explicare, de presiune;

2) Analiz func ional – investigheaz func ii concrete alefirmei, laturi ale activit ii sale pentru a solu iona probleme specifice;

k) Dup circumstan ele în care se realizeaz , exist :1) Analiz în condi ii de criz – identific dificult ile, cauzele

acestora, precum i m surile de corec ie cele mai potrivite;2) Analiz în context de dezvoltare intern i/sau extern – se

încadreaz în procedura general de control permanent al activit ii cu scopulamelior rii i îmbun irii rezultatelor sau al identific rii unor riscuri.

1.3. FUNC IILE ANALIZEI

Importan a analizei economico-financiare pentru tiin afinanciar rezult i din func iile acesteia. Astfel, analiza economico-financiar are urm toarele func ii:

• func ia informa ional prin care centrul de decizie esteinformat cu privire la situa ia economico – financiar , la pozi ion ri încompara ie cu standardele sau cu alte baze de compara ie, la nivelulconcuren ei;

16

• func ia de fundamentare a deciziei pe criterii de eficien ,atât în condi iile unor func iuni reale (în stadiul de execu ie), cât i încel de analiz a poten ialului corelat cu cererea de produse;

• func ia de diagnoz i reglare;• func ia de identificare i mobilizare a rezervelor interne;• func ia de conexiune cu mediul extern care presupune

analiza rela iilor directe sau indirecte ce se stabilesc cu diferi iparteneri: furnizori, clien i, organisme publice, b nci, burse, mediuleconomic, social, politic, legislativ, cultural.

Func ia de diagnoz i reglare. Diagnoza presupune cercetareast rii sistemului (întreprinderii) sub raport structural i func ional.

Orice sistem este dirijat în mod constant spre realizarea unorobiective caracterizate în timp i spa iu. În acest sens sunt mobilizatetoate resursele interne prin adaptare permanent la variabilele mediului.

Realizarea faptic a diagnosticului presupune:• identificarea elementelor componente ale fenomenului

cercetat i a factorilor ce-l genereaz (interni i externi);• stabilirea rela iilor de cauzalitate dintre fenomen, elemente

i factori;• cuantificarea, în m sura în care este posibil, a ac iunii

factorilor asupra fenomenului cercetat;• separarea factorilor cu ac iune pozitiv de cei negativi;• stabilirea rezervelor concrete de îmbun ire a rezultatelor

ob inute;• stabilirea m surilor ce se impun pentru mobilizarea faptic

a acestor rezerve.Func ia de identificare a rezervelor interne-obiectul analizei.

Prin rezerve interne se în elege posibilitatea de îmbun ire arezultatelor firmei, acestea ob inându-se practic prin diferen a întrerezultatul ob inut i posibilit ile reale ale firmei.

În practica economic exist o mare varietate de rezerve, carear putea fi structurate astfel:

Ø Dup gradul de cunoa tere: rezerve certe, rezervepoten iale;

17

Ø Dup caracterul lor: rezerve legate de utilizarea intensiv afactorilor de produc ie i rezerve legate de utilizarea extensiv afactorilor de produc ie: munc , capital, p mânt;

Ø În func ie de ciclul de activitate sunt rezerve specificeciclului de: investi ii, exploatare (aprovizionare, stocare, desfacere),finan are (investi ii, exploatare);

Ø Dup baza de calcul folosit deosebim: rezerve fa deprogramele de activitate, rezerve fa de media pe ramur , rezerve fade firmele concurente.

Obiectivul analizei îl constituie investigarea complet ,post-factum i prospectiv a activit ii, a rezultatelor firmei înrealizarea asigur rii unei func ion ri eficiente. În acest cadru, analizaurm re te realizarea i modul de desf urare a principalelor activit iale firmei. Analiza este o etap în studierea mediului economic iconcuren ial. Aceasta are ca obiect identificarea pozi iei firmei pepia i avantajele pe care aceasta le are fa de concuren i. Analiza î ipropune i cuantificarea rezervelor neutilizate de firm .

Realizarea performan elor economico-financiare estecondi ionat de dimensiunea, structura, starea i calitatea resurselorumane i materiale. Cum orice activitate este consumatoare de resurse,rezult c analiza investigheaz costurile activit ii economice pe totali pe elemente structurale, pentru a stabili posibilitatea de realizare a

unei activit i eficiente cu costuri cât mai mici.Un domeniu distinct al analizei îl constituie sistemul financiar

al unei firme. Astfel, analiza abordeaz aspecte privind: rentabilitateaîn m rime absolut i relativ , valoare i structur patrimonial a uneifirme, riscul de exploatare, financiar i de faliment.

1.4. ORGANIZAREA ACTIVIT II DE ANALIZ

Activitatea practic de analiz se poate descompune înurm toarele etape: întocmirea tematicii de analiz , culegereainforma iilor necesare analizei, verificarea complex a datelor supuseanalizei, prelucrarea i studierea informa iilor cu ajutorul metodelor iprocedeelor analizei economice, elaborarea concluziilor i a m surilorprivind reglarea sistemului cercetat sau cre terea eficien ei acestuia.

1. Întocmirea tematicii de analiz . Tematica analizei sestabile te fie prin plan, fie în func ie de cerin ele organului intern de

18

conducere sau a celor ierarhic superioare. În mod concret aceastetap cuprinde stabilirea obiectivului analizei, scopul analizei,perioada cercetat . Se identific rezultate economico-financiare ce seexprim prin indicatori economico-financiari.

2. Culegerea informa iilor necesare analizei se realizeaz pringruparea acestora în func ie de obiective, scop, perioada analizat iorganul care o efectueaz .

În vederea efectu rii unei analize cât mai eficiente este necesarorganizarea unui circuit operativ i eficient de informa ii economico-sociale cuprins într-un sistem cibernetic integrat. Sistemulinforma ional al întreprinderii comerciale se bazeaz pe sistemeorganizate, pe compartimente func ionale i fluxuri de informa ii.

Informa ia economic prezint urm toarele particularit i:reflect o ac iune multilateral prin sistemul indicatorilor fizici,valorici i natural conven ionali; are caracter de mas ; estevoluminoas (de aici i necesitatea grup rii i sintetiz rii lui); are ungrad ridicat de repetabilitate, con ine o serie de elemente constatate.

Categoriile de informa ii utilizate de analiza economico-financiar pot fi grupate în: informa ie intern i extern ; informa ie deintrare, de stocare i de ie ire din sistem; informa ie activ i pasiv ;informa ie operativ , periodic i extraordinar ; informa ie de plan,normativ , efectiv sau estimativ ; informa ie constant sau variabil .

Informa iile interne (din cadrul firmei) pot fi grupate în func iede sursele de provenien , astfel:

a. informa ia de plan (indicatori ai bugetului de venituri icheltuieli, ai planului de finan e);

b. informa ia furnizat de contabilitatea sintetic i analitic ,precum volumul desfacerilor, stocuri, cheltuieli, adaos comercial;

c. informa ii cuprinse în raport rile statistice cu privire laîndeplinirea planului sau la situa ia mijloacelor economice;

d. informa ii cu caracter tehnico-operativ (aceasta completeazinforma ia de natur contabil sau statistic ).

Pentru a fi folosit cu maxim eficien în analiz i în procesulde decizie, informa ia trebuie s se caracterizeze prin:

• utilitate, adic s serveasc unui scop (cel de cunoa tere, decontrol sau de reglare);

19

• exactitate, adic s reflecte corect fenomenele, procesele irezultatele economice. Totodat este necesar ca preluarea informa iilordin diferitele surse s se fac în mod corect;

• profunzime, leg turile cauz -efect s fie complet surprinse;• vechime. Este o caracteristic sintetic a utiliz rii i

oportunit ii informa iei în procesul de luare a deciziei, în sensul cacestea pot fi fundamentate corect pe informa ii noi, de actualitate,despre evolu ia fenomenelor i proceselor economice;

• costul informa iei, ca tr tur care stabile te eficien aacesteia în raport de valoarea ei pentru procesul de analiz .

3. Verificarea complex a datelor supuse analizei const în:- verificarea formal presupune urm rirea modului în care

planul, situa iile statistice, documentele contabile îndeplinesccondi iile legale; documentele sunt completate, semnate i parafate;

- verificarea aritmetic const în controlul opera iunilor icalculelor efectuate pentru ca echipa de analiz s se asigure asupraexactit ii indicatorilor de plan i de execu ie necesari analizei;

- verificarea de fond urm re te m sura în care indicatorii aufost calcula i în conformitate cu normele legale, pentru a se asiguracomparabilitatea în timp i spa iu, în raport de alte unit i.

4. Prelucrarea i studierea informa iilor cu ajutorulmetodelor i procedeelor analizei economice are loc prin ordonareaindicatorilor cerceta i, întocmirea de tabele i scheme sinoptice,efectuarea unor compara ii, grup ri i descompuneri.

Se stabilesc elemente care compun fenomenuleconomico-financiar, respectiv factorii i cauzele care l-au generat. Sedetermin leg turile dintre factorii (varia iile independente) ifenomenul analizat (varia ia dependen ei), pe de o parte, cât i rela iadintre variabilele independente, pe de alt parte. Se ajunge la esen afenomenului analizat, ob inându-se rela ia de cauzalitate i astfelmodelul de analiz al fenomenelor analizate (vezi fig. 1.2.).

20

Fig. nr. 1.2.Desf urarea procesului de analiz economico-financiar 3

Analiza unui fenomen economico-financiar poate fi o analizstructural (când fenomenul se desface în elemente componente) i/sauo analiz factorial (când fenomenul este reprezentat prin factori).

Pentru în elegerea mai clar a fenomenelor economico-financiare este necesar explicarea no iunilor: elemente componente,factori, cauze i condi ii.

Elementele componente sunt p ile constitutive alefenomenului economico-financiar analizat.

Factorii sunt for ele motrice care genereaz fenomenuleconomico-financiar analizat, fie un element component al acestuia,fie un alt factor din sistemul respectiv.

Cauzele sunt fenomene care preced i provoac sau genereazfenomenul economico-financiar analizat, fie un element component alacestuia, fie un factor.

Condi iile sunt împrejur ri de care depinde, într-o anumitsur , apari ia unui fenomen sau în care se percepe un fenomen.

3 D. M rgulescu (coordonator), „Analiz economico-financiar metode i tehnici , Ed.Economic , Bucure ti, 1994, pag. 20

21

Varietatea fenomenelor economico-financiare presupune ovarietate a factorilor care le genereaz i de aici rezid necesitateaclasific rii acestora, dup cum urmeaz :

Fig. nr. 1.3.Clasificarea factorilor

22

1) Dup caracterul lor într-o rela ie de cauzalitate (înordinea de analiz ) sunt factori cantitativi, structurali i calitativi.

Factorii cantitativi sunt purt torii materiali ai celor calitativi imultiplicatori ai acestora. Factorii structurali apar în situa iile cândfenomenul analizat se refer la m rimi agregate, iar cei calitativi suntfactorii care se amplific , au aceea i natur cu fenomenul studiat, dardifer de acesta prin gradul de extensiune;

2) Dup modul de ac iune pot fi: factori cu ac iune direct icu ac iune indirect .

Factorii cu ac iune direct î i exercit direct, nemijlocitinfluen a asupra fenomenului, în timp ce factorii cu ac iune indirectac ioneaz prin intermediul altor factori. Calitatea de a fi factor directsau indirect se atribuie numai într-un context dat;

3) Dup izvorul ac iunii lor, întâlnim factori interni i factori externi.Factorii interni î i au originea în cadrul întreprinderii (modul

de organizare intern , ritmicitatea activit ii), iar cei externi în afaraîntreprinderii, la nivelul sectorului, ramurii, economiei na ionale sauchiar al economiei mondiale (cursul valutar, concuren a, infla ia);

4) Dup gradul de sintetizare, exist : factori simpli i factoricomplec i. Factorii simpli nu mai pot fi descompu i în elementecomponente, pe când cei complec i pot fi descompu i pe diferitetrepte pân la factori simpli.

5. Elaborarea concluziilor i a m surilor privind reglareasistemului cercetat sau cre terea eficien ei acestuia. Este etapa finalîn care echipa de analiz întocme te raportul sau referatul de analiz ,altfel spus, de sintez a rezultatelor analizate. Concluziile i aprecieriletrebuie s cuprind aspecte critice, s nu con in contradic ii, s fielogice i coerente, s exprime aportul factorilor materiali sau umani laob inerea rezultatelor i deficien elor constatate.

1.5. METODOLOGIA ANALIZEI ECONOMICO – FINANCIARE

Metodologia include metodele, procedeele i tehnicile de analizi reprezint un instrument absolut necesar managementului în

asigurarea func ion rii firmei. În analiz exist atât metode, procedee i tehnici specifice, cât

i împrumutate de la alte tiin e. Deoarece se întâlnesc în num r foartemare, pentru studiu sunt grupate conform figurii num rul 1.4.

23

Fig. nr. 1.4.Metodele analizei economico-financiare

METODECALITATIVE(dup modelulde analiz

METODECANTITATIVE(dup tipulrela iei decauzalitate

Metode de baz(J. S. Mill)

Metodecomplementare

Concordan eiDiferen eiVaria iei concomitenteSoldului

Compara ieiDiviziunii i descompuneriiGrupareaModelareaGeneralizarea

de tip determinist

de tip probabilist statistic metoda corela iei

××==×=

−+=−=+=

dcbaR

baRbaR

cbaRbaRbaR

;;

;; - metoda balan ier

- metoda iter rii- metodadetermin rii izolate- metoda calcululuimatricial- metoda indicilor- metoda calcululuimarginal- metoda ratelor- metoda ABC

xaR

xRaRcxbxaR

bxaR

bx

=

==

++=

+=

;

2

1.5.1. Metode de analiz calitativeAcestea stabilesc esen a fenomenului prin abstractiz ri analitice,

determin raporturile de cauzalitate i condi ionare careexplic geneza, m rimea i modific rile acestuia. Ajut la construireamodelelor abstracte ale fenomenului.

Cu ajutorul lor se stabilesc atât modelele sintetice de analiz , câti detaliile în construirea modelelor analitice.

Metodele calitative sunt numeroase, dintre acestea enumer m:A) Compara ia. Presupune stabilirea asem rilor i

diferen elor calitative dintre dou fenomene sau între un fenomen i obaz de compara ie. Se disting mai multe tipuri de compara ii:

- compara ii în timp efectuate între rezultatele unei perioadecurente, raportate la rezultatele pe una sau mai multe perioadeprecedente;

24

- compara ii în spa iu efectuate între: rezultatele unor verigiorganizatorice interne comparabile ale firmei; rezultatele firmeianalizate i cele medii pe domenii, ramur , sector de activitate;rezultatele firmei i cele ale concuren ilor acesteia;

- compara ii mixte - o combina ie între primele dou , cu rezultatesemnificative;

- compara ii fa de un criteriu prestabilit, adic fa de planuri,programe, prognoz , standarde, normative;

- compara ii cu caracter special efectuate dup alte criterii înafara celor enumerate mai sus. De regul , acest tip de compara ie serealizeaz între mai multe variante de ac iune, strategii economice,pentru a fi aleas cea optim .

Condi ii esen iale pentru aplicarea acestei metode sunt:posibilitatea de a efectua o compara ie (exprimarea tuturorelementelor într-un etalon unic); determinarea lor dup o metodologieunic , precum i determinarea con inutului;

B) Diviziunea i descompunerea rezultatelorSe refer la descompunerea rezultatelor pân la cele mai simple

elemente componente pentru asigurarea profunzimii analizei i stabilireacontribu iei fiec ruia la modificarea total a fenomenului studiat.

Diviziunea în timp permite urm rirea varia iei în timp afenomenelor economico-financiare, eviden ierea abaterilor fie de la otendin general stabilit pentru o perioad de timp mai îndelungat(5-7 ani), fie de la ritmicitatea proiectat pe diviziuni de timp în cadrulanului (semestru, trimestru, luni).

De asemenea, exist diviziuni în spa iu, care urm rescfenomenele pe locuri de formare i dezvoltare, sesizeaz structurileorganizatorice ale unit ii unde fenomenele investigate au înregistratvaria ii pozitive sau negative fa de criteriul prestabilit. Se poaterealiza divizarea pân la aportul fiec rui loc de munc ;

C) Gruparea se bazeaz pe împ irea unui fenomen în gruperelativ omogene, dup una sau mai multe caracteristici alese în func iede scopul cercet rii i particularit ile fenomenului cercetat.

Se utilizeaz preponderent în analiza poten ialului uman i asitua iei financiare;

25

D) Modelarea este o reprezentare simplificat a realit ii. Sefolosesc mai multe tipuri de modele:

• Modele imitative (modele materiale), în care propriet ilefenomenului se exprim prin ele însele, dar la alt scar : h i,machete;

• Modele analitice sunt reprezentarea unor propriet i cu ajutorulaltora (ex.: diagrame, grafice);

• Modele simbolice – reprezentarea unor propriet i prinsimboluri (ex.: litere, cifre), care se reg sesc în formulelematematice.În analiza economico-financiar prevaleaz modelele

simbolice, care pot fi:- modele aditive - ex.: AiMimi nnn += ;- model balan ier - ex.: Sf = Si + I – E ;

- modele de corela ie - ex.: sNCAW =

;- modele multiplicative - ex.: CA = NS×S×Z×WZ;- modelul mixt (combinat) între opera iile matematice

( ) ;:.

−

∆= NCRex

100E) Generalizarea sau evaluarea rezultatelorSe refer la reunirea într-un ansamblu coerent a concluziilor ce

rezult din studiul factorial-cauzal al fenomenelor. Aceasta red esen aatât de necesar pentru procesul decizional.

1.5.2. Metode de analiz cantitativeCele mai cunoscute i aplicate metode cantitative sunt:1. Metoda balan elor se folose te pentru m surarea influen ei

diferitelor cauze asupra modific rii fenomene puse în eviden cumodele aditive, de diferen sau care le combin pe acestea dou .

surarea ac iunii elementelor componente asupra fenomenuluianalizat se face prin simpla diferen dintre valoarea elementului înperioada curent (1) i valoarea acestuia din baza de raportare (0), inândîns cont de semnul algebric cu care este pus elementul în model.

26

De exemplu consider m un fenomen (F) determinat de treielemente (a, b, c): F = f (a, b, c)

Consider m c fenomenul (F) poate fi scris în func ie de cele treielemente componente (a, b, c), astfel:

F = a + b – cCalculul modific rii fenomenului analizat i ac iunea elementelor

componente asupra acestuia se prezint astfel:a) modificarea fenomenului analizat

∆F = F1 – F0 = (a1 + b1 – c1) – (a0 + b0 – c0)b) cuantificarea ac iunii elementelor componente:

∆F(a) = (a1 + b0 – c0) – (a0 + b0 – c0) = (a1 – a0) ∆F(a) = (a1 – a0)∆F(b) = (a1 + b1 – c0) – (a1 + b0 – c0) = (b1 – b0) ∆F(b) = (b1 – b0)∆F(c) = (a1 + b1 – c1) – (a1 + b1 – c0)= – (c1 – c0) ∆F(c) = – (c1 – c0)

Se poate observa c dac elementele pozitive (cu semnul + înmodel) scad în dinamic , determin sc deri ale fenomenului analizat,pe când dac cele negative (cu semnul – în model) scad în dinamic ,vor determina cre teri ale fenomenului;

2. Metoda substituirii factorilor sau a iter rii (a varia ieisuccesive a factorilor) este utilizat în analizele post-factum, de naturstatic . Se aplic în cazul în care rela ia dintre variabile este de tipdeterminist (rela ia exprimat prin produs, raport sau mixt).

Analiza substituirii în lan a factorilor respect urm toarele principii:1. construc ia modelului, cu alte cuvinte, a ezarea factorilor în

rela ie, respect ordinea de condi ionare economic i anume: factoricantitativi, factori structurali, factori calitativi.

2. substituirea se face succesiv, începând cu factorii cantitativi,continuând cu cei de structur i apoi cu cei calitativi, pornind de lafactorii direc i spre cei cu ac iune indirect .

3. un factor odat substituit se men ine ca atare pân la sfâr itul analizei.Exemple:a) pentru o rela ie de tipul R = a×b×cavem valorile R0 i R1 i vom proceda la separarea ac iunii

fiec rui factor a, b, c.

27

( )

)()()()()(

)()()(:

,

cRbRaRRccbacbacbacRcbbacbacbabR

cbaacbacbaaRunde

cbacbaRRR

∆+∆+∆=∆

−×=××−××=∆

×−=××−××=∆

××−=××−××=∆

××−××=−=∆

0111011111

0011001011

0001000001

00011101

pentru produsul de factori sub form de indici: R = a×b×c i IR indicele s u,Stabilim abaterea fenomenului, astfel:

100

100100000

111

0

1

−=∆

×××××

=×=

R

R

IRcbacba

RRI

cu urm toarele cuantific ri ale ac iunii factorilor:

100100100000

000

000

001)( −=×

××××

−×××××

=∆ aa Icbacba

cbacbaIR

aba

b IIIcbacba

cbacbaIR −

×=×

××××

−×××××

=∆100

100100000

001

000

011)(

100100100100

000

011

000

111)(

bacbac

IIIIIcbacba

cbacbaIR ×

−××

=×××××

−×××××

=∆

b) pentru o rela ie de tipul baR =

exist dou variante:1) când factorul cantitativ se afl la num tor, în cazul nostru

,

).()(

;)(

;)(

;

0

1

1

1

0

0

0

1

0

0

1

101

bRaRRba

babR

ba

baaR

ba

baRRR

∆+∆=∆

−=∆

−=∆

−=−=∆

Dac exprimarea este sub form de indici, avem:

28

ab

ab

aa

b

aR

III

bb

aa

bb

aaIR

Ibb

aa

bb

aaIR

factorilorac iuneaiarbb

aa

III

−×=×

−×

=∆

−×=×

−×

=∆

−×

=−×=∆

100100:100:

100100100:100:

:

100100:100100

0

0

0

1

0

1

0

1)(

0

0

0

0

0

0

0

1)(

0

1

0

1

2) Când factorul cantitativ se afl la numitor, în cazul nostru ,

0

0

1

101 b

abaRRR −=−=∆

;)(

;)(

1

0

1

1

0

0

1

0

ba

baaR

ba

babR

−=∆

−=∆

Dac exprimarea este sub form de indici, avem:

bR

bb

aa

bb

R

II

III

bb

aa

bb

aaIR

Ibb

aa

bb

aaIR

bb

aaI

22

0

1

0

0

0

1

0

1)(

2

0

0

0

0

0

1

0

0)(

0

1

0

1

100100100100:100:

100100100:100:

100100:

−=−×=×

−×

=∆

−=×

−×

=∆

−×

=∆

3. În afara metodei mai sus prezentate, pentru a separa ac iuneafactorilor în cazul rela iilor de propor ionalitate direct sau invers , semai utilizeaz metoda determin rii izolate a ac iunii factorilor.Aceasta respect dintre toate criteriile de mai sus, doar pe acela careprecizeaz c substituirile se fac succesiv.

Metoda se aplic astfel:

29

rcRbRaRRcbacbacRcbacbabRcbacbaaR

RRRRiRtiusecbaR

+∆+∆+∆=∆××−××=∆

××−××=∆××−××=∆

−=∆××=

)()()()()()(

000100

000010

000001

01

01

unde „r” = restul nedescompus în leg tur cu care s-au emisdiferite ipoteze de repartizare pe factori.

4. Metoda calculului matricialMetoda calculului matricial se aplic în cazul rela iilor

deterministe de tipul:F = ∑ ai × bi

unde: a – factor cantitativ; b – factor calitativ.

Se folose te, în general, în întreprinderile care comercializeaz ogam variat de produse, pentru m sura ac iunii factorilor asupra

rimii totale a unor fenomene, precum: adaosul comercial,cheltuielile, cifra de afaceri, profitul.

Pentru aplicarea acestei metode se impun respectarea urm toarelor etape:• Se constituie matricea factorului cantitativ trecând pe prima

linie factorul cantitativ din baza de compara ie, iar pe a doua liniefactorul cantitativ din perioada curent (realizat);

• Se construie te matricea factorului calitativ, trecând pe primacoloan factorul calitativ din baza de comparare, iar pe a doua coloanfactorul calitativ realizat (perioada curent );

• Se construie te matricea fenomenului ca produs al celor dou matrice;• Se m soar influen a factorilor.

Prezint dezavantajul c nu permite separarea influen ei factoruluistructural. Influen a acestuia este cuprins în influen a volumului fizic;

5. Metoda scorurilor (scoring) este bazat pe analizadiscriminant care investigheaz echilibrul financiar, fiind utilizat înspecial, de b nci. Se construie te pe baza unui num r de rate, diferit dela o banc la alta.

30

Func ia scor se noteaz Z i are forma:nzxbxaxZ ........21 ++=

unde calculînimplicateratelexx n −.....1 ;zba ............, - coeficien ii de ponderare ai fiec rei rate.

Acest scor „Z” arat gradul de vulnerabilitate al firmei i careeste disfunc ionalitatea ce poate compromite situa ia. În practicainterna ional , acest tip de calcule este foarte apreciat pentru c au ungrad înalt de predic ie.

6. Indicatorii economico-financiari, care exprim dinamismulfenomenelor, coeficien ii de structur , echilibru i eficien ,coeficien ii de sezonalitate i de concentrare, abaterile i m rimilemedii, toate se folosesc frecvent în analiz . Cu ajutorul lor se determindinamica unui fenomen, se stabilesc ritmuri i alte aprecieri.

Din punctul de vedere al asigur rii i utiliz rii resurselor, deosebimindicatori ai resurselor atribuite i ocupate, ai consumului de resurse, airezultatului, ai eficien ei i cei privind rela ia financiar a întreprinderii.

Indicatorii resurselor caracterizeaz factorii ce concur larealizarea procesului circuitului m rfurilor. Dup natura resurselorreflectate indicatorii de resurse se împart în indicatori ai resurselorumane (cu ajutorul c rora se caracterizeaz dimensiunea cantitativ aasigur rii cu personal, fundamentarea necesarului de personal,structura i calificarea personalului), ai resurselor materiale (ace tiacaracterizeaz gradul de dotare cu resurse necesare realiz riiprocesului de produc ie sau circula iei a m rfurilor, dimensiunea,starea, structura i eficien a folosirii lor), i cei ai resurselor financiare(ce reflect sursele de formare i principalele destina ii ale fondurilor

ne ti ale firmei).Indicatorii consumului de resurse reflect cheltuielile generate

de producerea i de desfacerea m rfurilor. În programarea i analizacheltuielilor se folose te un sistem de indicatori de plan iopera ionali, format din suma de cheltuieli (pe total i pe general),economiile sau dep irile de cheltuieli realizate ca urmare a varia ieinivelului relativ.

Indicatorii rezultatelor caracterizeaz nivelul de realizare aobiectivelor pe care întreprinderea i le propune: volumul desfacerilorde m rfuri, volumul produc iei, profitul etc.

31

Al turi de indicatorii enumera i anterior, cei de eficieneconomic ocup un loc important în cadrul sistemului.

Indicatorii de eficien presupun compararea eforturilor f cutede întreprindere cu efectele ob inute pe seama consumului acestora.Pentru exprimarea efortului se pot utiliza for a de munc încadrat ,fondurile fixe totale sau în func iune, mijloacele circulante,investi iile, resursele consumate (suma cheltuielilor de circula ie,cheltuieli cu munca material sau cu munca vie).

În activitatea economic , efectele utile au un caracter complex.Dintre indicatorii care cuantific efectele men ion m: volumuldesfacerilor (cifra de afaceri), produc ia realizat i vândut , profitul.

Pornind de la structura eforturilor i efectelor pentru surareaeficien ei activit ii comerciale se construiesc indicatori de eficien pebaza cunoa terii rela iilor: efect-efort, efort-efect, efort-efort, efect-efect.

Indicatori de tip efect-efort, sau efort-efect, fie generali, fiepar iali, reflect eficien a folosirii diferitelor componente ale efortului.Prin indicator efect-efect sau efort-efort se relev propor iile dintrediferitele rezultate, precum i cele dintre componentele efortului total.

7. Metoda ratelor (rating). Rata reprezint un raport între dourimi comparabile logico-economice i care valoreaz mai mult

decât cele dou m rimi evaluate separat.Interpretarea ratelor necesit pruden , pentru c , în aparen pot

ar ta o situa ie bun , în realitate s ascund anumite riscuri. Astfel suntcalculate mai ales acele rate care permit fundamentarea deciziilor demen inere i dezvoltare a unei firme într-un context concuren ial. Distingem:rate de structur ; rate de gestiune; rate de echilibru i rate de eficien ;

8. Metoda calculului marginal. Abordarea marginalist este oanaliz statistic , dar i analitic , a diferitelor fenomene. Are ca principalscop identificarea posibilit ilor de eficientizare (optimizare) a unorfactori de produc ie limita i sau costisitori de care dispune întreprinderea.

Metoda calculului marginal se folose te preponderent în analizacosturilor (în acest caz operându-se cu un indicator numit costmarginal), în analiza eficien ei economice a utiliz rii factorilor deproduc ie (indicatorii utiliza i sunt: productivitatea marginal amuncii, productivitatea marginal a capitalului), precum i în analizaprofitului (folosindu-se indicatorul profit marginal).

32

Indicatorul marginal va exprima întotdeauna sporul de efectgenerat de modificarea cu o unitate a efortului.

9. Cercet rile opera ionale:Cuprind un ansamblu de metode aplicate atunci când în luarea

unei decizii intervin foarte mul i factori.Se cunosc în categoria cercet rilor opera ionale:

- metode deterministe (programarea liniar , programareadinamic , teoria jocurilor, teoria deciziilor, metoda drumului critic);

- metode probabiliste (lan urile Markov, teoria firelor deteptare, metoda PERT);

- metode stimulative (metoda Monte Carlo, modelul dinamic alsimul rii gestionare).

1.6. APLICA II I STUDII DE CAZ

1. Accep iunile analizei economico-financiare sunt:a) activitate tiin ific , de cercetare i practic ;b) activitate de cercetare, de informare i practic ;c) activitate practic , tiin ific i de reevaluare.

2. În elaborarea strategiei firmei, în stabilirea obiectivelorviitoare se apeleaz la analiza:a) postoperatorie;b) curent ;c) previzional .

3. Dup latura fundamental a cunoa terii care se urm re te, exist :a) analiz calitativ i cantitativ ;b) analiz micro i macroeconomic ;c) analiz curent i expres .

4. Prin posibilitatea de îmbun ire a performan elor firmei,care rezult din diferen a dintre rezultatul ob inut iposibilit ile reale ale firmei, se exprim :a) cercetarea curent ;b) rezervele interne;c) rezultatele economico-financiare ale întreprinderii.

5. Dup caracterul lor într-o rela ie de cauzalitate, factorii sunt:a) cantitativi, structurali i calitativi;b) simpli i complec i;c) endogeni sau exogeni.

33

6. Dup sensul ac iunii lor factorii pot avea:a) ac iune favorabil , intern i nefavorabil ;b) ac iune favorabil , nefavorabil i nul ;c) ac iune favorabil , nefavorabil i imprevizibil .

7. Tipurile de compara ii utilizate de analiza economico - financiar sunt:a) în timp, în spa iu i fa de un criteriu prestabilit;b) în timp, în spa iu i gruparea;c) în timp, în spa iu, modelarea i fa de un criteriu prestabilit;

8. Dup modul de urm rire în timp a fenomenelor, exist :a) analiz dinamic i expres ;b) analiz static , economic i financiar ;c) analiz static i dinamic .

9. Indicatorii de eficien presupun compararea:a) eforturilor f cute de întreprindere cu efectele ob inute pe

seama consumului acestora;b) materiilor prime folosite de întreprindere cu efectele

ob inute pe seama consumului acestora;c) eforturilor f cute i materiilor prime folosite de întreprindere

cu efectele ob inute pe seama consumului acestora.10. Eficien a economic se exprim ca raport între:

a) efect-efort, efect-efect sau efort-efect;b) efect-efect, efort-efect sau efort-efort;c) efect-efort, efect-efect, efort-efect sau efort-efort.

Aplica ie rezolvat se cuantifice ac iunea urm torilor factorilor asupra vitezei de

rota ie a mijloacelor circulante:Nr.crt. Indicatori Simbol P0 P1 %

1.2.

Sold mediu al activelor circulante (mii lei)Vânzarea medie zilnic (mii lei)

SCA

15000300

23400390

156130

3. Viteza de rota ie (zile) V 50 60 120

V = S / CA unde: S – factor cantitativ i CA – factor calitativ.1. modificarea fenomenului analizat: ∆V = V 1 V 0 = 60 50 =

+ 10 zile

34

2. cuantificarea ac iunii factorilor:• ac iunea desfacerilor medii zilnice asupra vitezei de rota ie:

∆V (CA ) =0

0

1

0

CAS

CAS

− =390

15000 –300

15000 = 38,5 50 = 11,5 zile

• ac iunea stocurilor medii zilnice asupra vitezei de rota ie:∆V ( S ) =

1

0

1

1

CAS

CAS

− = 60 38,5 = 21,5 zile

Rezult c viteza a încetinit. Desfacerea medie zilnic a crescut cu90 mii lei i a determinat o accelerare a vitezei cu 11,5 zile. Cre tereastocului a influen at în sensul încetinirii vitezei cu 21,5 zile.

- modificarea fenomenului analizat:VI∆ = VI 100 = 120 100 = 20% (încetinire a vitezei cu 20%)

- cuantificarea ac iunii factorilor:

VI∆ ( )CA =DI

2100 100 =1301002

100 = 76,9 100 = - 23,1%

(transpunere în zile: 23,1% × 50 = 11,5 zile)

VI∆ ( )S = VI∆DI

2100 = 120 76,9 = 43,1%

Prin metoda prezentat putem calcula ac iunea unor factori atât lanivelul unui fenomen simplu, cât i la nivelul unora complexe, careîncorporeaz factorii structurali i care pot avea uneori o influenpreponderent .

Cuantificarea ac iunii unui factor structural se poate face prindou procedee specifice:

Procedeul direct se caracterizeaz prin faptul c factorul structur sesepar (se reflect ) prin intermediul factorului cantitativ.

Ad = 100CCA ×

sau Ad = ∑ cai × ci unde: Ad – adaos comercial, CA

– vânzare total , C – cot medie de adaos comercial la nivelul firmei, ca –cifra de afaceri pe grupe i, c – cota de adaos pe grupe „i”.

În procedeul indirect structura se reflect cu ajutorul factoruluicalitativ. Orice indicator calitativ mediu, la nivel de întreprindere,reflect în mod necesar doi factori: factorul structur i factorul calitativ,respectiv pe structura implicat în analiz .

35

Ad = 100CCA× =

100100

cg ii∑ ××CA

CA Ad C gi ci

unde:gi – structura vânz rilor;ci – cota de adaos pe grupe.Cuantificarea factorilor în cazul celor dou procedee sunt:

Procedeul direct: Procedeul indirect∆Ad = (CA 1 ×C 0 – CA 0 × C 0) × (1/100)∆Ad(gi) = (∑ca1 c0 – CA 1 c0) × (1/100)∆Ad(ci) = (CA 1 × C 1 – ∑d1 c0) × (1/100)

∆Ad = (CA 1 × C 0 – CA 1 × C 0) × (1/100)∆Ad(gi) = (CA 1 ×C R – CA 0 × C 0) × (1/100)∆Ad(ci) = (CA 1 × C 1 – CA 1 ×C R) × (1/100)

unde: CR - cot medie recalculatsurarea ac iunii factorului structural prin metoda substitu iei

Nr.crt.

Produse Vânzare (mii lei)(ca, CA )

Structuravânz rii (g) (%)

Cota de adaosCi, C (%)

P0 P1 P0 P1 P0 P11. A 400.000 276.000 50 30 30 302. B 240.000 276.000 30 30 20 183. C 160.000 368.000 20 40 15 16

TOTAL 800.000 920.000 100 100 24 20.8Factori care ac ioneaz asupra adaosului sunt:

• volumul desfacerilor;• structura desfacerilor;• cota de adaos comercial.

Procedeul direct se caracterizeaz prin faptul c structura sereflect prin factor cantitativ.

a. modificarea fenomenului analizat:

∆Ad = Ad1 Ad0 = 920.000 ×100

8,20 800.000 ×10024 =

= 191.360 192.000 = - 640 mii lei

36

b. cuantificarea ac iunii factorilor:- ac iunea desfacerilor:

∆Ad (CA ) = (CA 1 ×C 0 CA 0 ×C 0) × (1/100) = 920.000 ×10024 -

800.000 ×10024 = +28.800 mii lei

- ac iunea structurii:

∆Ad (gi) = ( )

××−× ∑∑ 100

100101 cgiDcgiD =

(∑ ca1 co CA 1 ×C 0) × (1/100) =- 27.600 mii lei- ac iunea cotei de adaos comercial la nivel de produse:

∆ Ad (ci) =(CA 1 × 11cgΣ CA 1× 1001)01 ×Σ cg = (CA 1×C 1 - ∑ ca1×c0)

× (1/100) = -1840 mii lei

Procedeul indirect (al cotei medii recalculate) se caracterizeaz prinaceea c factorul structur se reflect prin intermediul factorului calitativ.

a. modificarea fenomenului:∆ Ad = Ad1 Ad0 = 191.360 192.000 = - 640 mii lei

b. cuantificarea ac iunii factorilor:∆Ad (CA ) = (CA 1 ×C 0 CA 0 ×C 0) × (1/100) =

= 920.000 ×10024 800.000 ×

10024 = +28.800 mii lei

∆Ad (gi) = CA 1 × ∑ g1c0 CA 1×∑ g0c0 ×100

1 =

=( CA 1 ×C R CA 1 ×C 0) × (1/100)C R = g1 C 0

Structura se separ prin intermediul factorului calitativ mediu, astfel:C R = (∑ g1 c0) / 100 = (30×30+ 30×20+ 40 × 15) / 100 = 21%i deci:

∆Ad(gi)=920.000×(21/100) 920.000×(24/100)=-27.600 mii lei∆Ad (ci) = (CA 1 ×C 1 CA 1 ×C R) × (1/100) = - 1840 mii leiRezult din cele dou procedee c acestea sunt identice (se

lucreaz corect) mai u or de folosit este procedeul indirect.

37

∆CA 28.800 mii∆Ad ∆gi -27.600 mii- 640 mii ∆ci - 1840 mii

Rezult c a sc zut adaosul comercial. Aceasta nu se datoreazcre terii favorabile desfacerilor, constituind premisa sporirii venitului netpentru c fiecare unitate de vânzare este purt toarea unei unit i de venit.Structura a ac ionat nefavorabil, în sensul sc derii adaosului cu 27.000 miilei. Modificarea structurii vânz rii, în sens cre terii ponderii produsului C,care are o cot de adaos mai mic decât a produsului A i B, respectiv maimic decât media pe întreprindere a determinat sc derea cotei de adaoscomercial recalculat (care scade de la 24% la 21%), aspect ce determinreducerea adaosului comercial. Modificarea înregistrat de coteleindividuale de adaos au determinat o sc dere a cotei de adaos, i pe aceastbaz , a adaosului total datorit sc derii mai mari înregistrat de produsul B(comparativ cu produsul C la care s-a înregistrat o u oar cre tere).

Aplica ii de rezolvat1. se cuantifice ac iunea factorilor asupra urm toarelor modele:

a)baR = , unde a este factorul cantitativ;

b)baR = , unde a este factorul calitativ;

c) R = a × b × c, unde a este factorul cantitativ, b – factorulstructural i c – factorul calitativ.

2. se cuantifice ac iunea factorilor asupra cheltuielilor de transport:Ch t = q × d × c

Nr.crt.

Indicatori Simbol P0 P1 %

1.2.3.

Cantitatea (tone)Distan a în kmCost t/km (lei)

qdc

20003020

22003626

110120130

4. Cheltuieli transport (mii lei) Ch t 1200 2059,2 171,6

38

Capitolul II

Analiza resurselor întreprinderii

2.1. ANALIZA RESURSELOR UMANE

Oricare agent economic, indiferent de profilul s u de activitate ide dimensiunile sale, trebuie s i probeze în fa a spa iuluieconomico-social, în care ac ioneaz , viabilitatea, capacitatea sa deconcuren , performan ele pe care le realizeaz .

Întreaga for a unei întreprinderi este dependent de resurselesale umane, materiale, financiare i informa ionale, deci de poten ialul

u intern. Analiza economico-financiar are mijloacele necesare de aar ta în orice moment posibilit ile întreprinderii, de a reflecta oriceproblem în eficien a activit ilor desf urate i de a sugeramanagementului m surile concrete ce se impun într-o situa ie dat .

Premisa utiliz rii resurselor materiale i financiare în avantajulîntreprinderii o reprezint asigurarea cu personalul necesar atât dinpunct de vedere cantitativ, cât i calitativ. Resursa uman reprezint oconexiune, o convergen de variabile interne, externe sau mixte careunite, în diferite propor ii, i al turate performan elor întreprinderiivor crea persoane i personalit i cu rezultatele i capacit ile lor.Aceste conexiuni complexe se pot vedea în figura 2.1.

39

Figura nr. 2.1.Conexiunea variabilelor poten ialului uman i performan ele

firmei

1. Productivitateamuncii

2. Costuri iconsumuri

3. interne4. Rentabilitatea

firmei

1. Absenteism2. Fluctua ie3. Accidente

de munc4. Climat

social5. Conflicte de

munc

1. Atitudinea fa demunc

2. Motiva ia3. Coeziunea4. Concordan a cu

obiectivele firmei

VARIABILEINTERNE

VARIABILEEXTERNE

1. Recrutarea personalului2. Formarea personalului3. Promovarea personalului4. Remunerarea personalului5. Condi iile de munc6. Rela iile sociale

1. Conjunctura economic2. Pia a for ei de munc3. Nivelul tehnologic4. Organizarea sindical5. Cadrul familial6. Cultura i sistemul de valori

VARIABILE MIXTE(CONVERGENTE)

1. Nivelul de calificare2. Vechimea3. Experien a4. Vârsta5. Sex6. Na ionalitate7. Religie8. Pozi ie ierarhic

COMPORTAMENTUL SALARIA ILOR

REZULTATEECONOMICO-FINANCIARE

REZULTATELECOMPORTAMEN

-TULUISALARIA ILOR

REZULTATELEÎN DIALOG SOCIAL

IMAGINEAFIRMEI

EFICIEN I EFICACITATE

40

În analiza gestiunii resurselor umane se folose te un sistem deindicatori referitori pe de o parte, la asigurarea cu resurse umane, iarpe de alta, la utilizarea acestora.

Obiectivele analizei resurselor umane ce se vor aborda încontinuare, sunt urm toarele:

- analiza dimensiunii resurselor umane;- analiza comportamentului i utiliz rii resurselor umane.

2.2. ANALIZA DIMENSIUNII RESURSELOR UMANE

Principalele aspecte urm rite vor fi: analiza dinamic aefectivului de salaria i pe total i pe categorii; analiza nivelului decalificare i consecin ele economico-financiare ale acesteia; analizastabilit ii efectivului de salaria i.

Informa iile necesare se ob in din diferite surse interne aleîntreprinderii, precum i din Nota 8 „Informa ii privind salaria ii imembrii organelor de administra ie, conducere i de supraveghere”4:

Se vor face men iuni cu privire la:a) indemniza iile acordate membrilor organelor de administra ie,

conducere i de supraveghere;b) obliga iile contractuale cu privire la plata pensiilor c tre fo tii

membri ai organelor de administra ie, conducere i supraveghere,indicându-se valoarea total a angajamentelor pentru fiecare categorie;

c) valoarea avansurilor i a creditelor acordate membrilor organelorde administra ie, conducere i supraveghere în timpul exerci iului:

- rata dobânzii;- principalele clauze ale creditului;- suma rambursat pân la acea dat ;- obliga ii viitoare de genul garan iilor asumate de entitate în

numele acestora;d) salaria i:- num r mediu, cu defalcarea pe fiecare categorie;- salarii pl tite sau de pl tit, aferente exerci iului;- cheltuieli cu asigur rile sociale;- alte cheltuieli cu contribu iile pentru pensii.

4 Ordinul MFP nr. 1752/2005 pentru aprobarea reglement rilor contabile conform cudirectivele europene, Ed. Best Publishing Romania, 2005, p. 102.

41

2.2.1. Dimensiunea i structura resurselor umanePentru a eviden ia dimensiunile personalului (din perspectiv

cantitativ ) se utilizeaz urm torii indicatori:- Num rul scriptic de salaria i - num rul total de personal

existent în eviden ele unit ii, angajat fie pe baz de contract demunc , fie pe baza unor documente generatoare de drepturi i obliga iipentru ambele p i;

- Efectivul scriptic prezent la lucru, respectiv num rulpersonalului aflat la serviciu la un moment dat, indiferent de timpul delucru efectiv;

- Num rul mediu de salaria i cu contract de munc reprezint mediaaritmetic simpl a num rului zilnic de salaria i. La aceasta se mai poatead uga media colaboratorilor. Acest indicator este cel care, dintre to i, secoreleaz cu rezultatele ob inute de o întreprindere.

- Num rul maxim de salaria i identific limita superioar pân lacare poate fi angajat personal, f s fie afectate negativ volumul deactivitate i productivitatea muncii. 5

Nmax = 100×aWp

R ; Nmax =100

Qp IN ×,

unde: R = indicatorul CA, VA sau alt indicator folosit încalculul W ;

pW = productivitatea anual prognozat ; Np = num rul mediu de salaria i prognozat pe

perioada respectiv ;IQ = indice al volumului de activitate exprimat prin CA,VA sau alt indicator.

- Efectivul fiscal - num rul salaria ilor pl ti i, afla i în eviden ele firmei.Încadrarea corespunz toare cu personal reprezint „teoretic”

premisa pentru realizarea de performan e de c tre întreprindere. Aiciconteaz foarte mult nu numai num rul de angaja i, dar i structura,calitatea i modul de folosire a acestora.

Având în vedere aspectul calitativ al dimensiuniipersonalului, acesta se poate eviden ia cu ajutorul gradului de

5 A. I nescu, V.Robu, I. Anghel, A. u, “Evaluarea întereprinderii , Ed. TribunaEconomic , Bucure ti, 1999, pag. 54.

42

calificare a salaria ilor. Aceast abordare întrege te latura cantitativa analizei personalului.

Structura for ei de munc pe forme de realizare a calific rii iperfec ion rii aduce în prim-plan forma de colarizare a personalului:absolven i de înv mânt superior, de coli profesionale, de liceu despecialitate, califica i la locul de munc i necalifica i. De asemenea,se poate eviden ia forma de perfec ionare: absolven i de cursuripostliceale, postuniversitare, doctorat, masterat.

Indicatorul care reflect calificarea medie pe o unitate economicse nume te coeficientul mediu de calificare ( mK ) i se calculeaz :

∑

∑

=

=

⋅= n

ii

n

iii

m

n

nKK

1

1 ,

unde: Ki = categoria de încadrare a fiec rei forme de calificare

„i”; ni = num rul de lucr tori din fiecare categorie „i”.Tendin a de cre tere a lui mK indic preocuparea întreprinderii

pentru ridicarea calific rii.Este interesant i studierea concordan ei între gradul de calificare

i gradul de acoperire a lucr rilor dup complexitatea lor. În acest sens sepoate calcula coeficientul de complexitate a lucr rilor executate ( tK ):

∑

∑

=

=

⋅= n

ii

n

iii

t

v

vKK

1

1 ,

unde:Ki = categoria de încadrare a fiec rei forme de calificare

„i”; vi = volumul de lucr ri pe categorii „i”.Când tm KK = , între cei doi indicatori este o concordan

deplin . În practic se tinde spre atingerea idealului de egalitate întrecei doi coeficien i, deoarece se întâlnesc urm toarele situa ii:

43

- tm KK > arat c exist lucr ri de categorie inferioar efectuatede salaria i cu calificare superioar ;

- tm KK < , arat c exist lucr ri de categorie superioarexecutate de salaria i cu calificare inferioar , adic o utilizareincomplet a for ei de munc .

Pentru aprecieri pertinente cu privire la resursa uman trebuieutilizat i o analiz structural :

1. pe cele 2 mari categorii de angaja i: operativi; deadministra ie i conducere. Aceast împ ire subliniaz atât o laturcantitativ dar i o anume calitate a factorului uman de care dispuneîntreprinderea. Întotdeauna s-a apreciat favorabil, tendin a de cre tererelativ a personalului operativ, ca produc tor de valori, expresie a“perfec iunii” organizatorice dintr-o întreprindere. Aceastdimensiune subliniaz un factor de baz al produc iei: munca6;

2. pe vârste – ofer informa ii cu privire la men inerea echilibruluiexperien -creativitate, altfel spus se întâlne te în firm un proces naturalal tandemului retragere – promovare. Dezechilibrul în piramida vârstelorsalaria ilor ridic probleme managerilor în promovarea i recrutareapersonalului. Astfel, o angajare masiv a tinerilor ridic probleme depromovare, afectând aspira iile i motivarea;

3. dup vechime – o pondere crescut a salaria ilor cu vechimeare, pentru caracterizarea resursei umane din acest punct de vedere, osemnifica ie contradictorie, pe de o parte asigur imagineaîntreprinderii, participând la formarea culturii sale, iar pe de alt partegenereaz : cheltuieli suplimentare cu personalul aferente sporului devechime; costuri suplimentare cu informarea în condi iile introduceriiunor noi tehnologii; un sindicat care va sus ine drepturile salarialepropor ionale cu vechimea i mai pu in cu creativitatea – inova ia;

6 Analiza asigur rii cu poten ial uman se va adânci pe grupe, astfel, conformClasific rii Ocupa iilor din România, personalul ocupat în activitatea industrial se împarteîn 8 grupe majore: legiuitorii, înal i func ionari i conduc torii; speciali ti; tehnicieni;func ionari; muncitori i meseria i; operatori pe instala ii, ma ini, ansambluri de ma ini,echipamente i alte produse; muncitori necalifica i. În analiza economico-financiar , i nunumai, se utilizeaz urm toarea clasificare: muncitori (direct productivi i indirectproductivi); personal operativ; personal de specialitate; personal tehnic-administrativ(ultimele trei categorii putând fi împ ite i dup nivelul studiilor, i anume: studii medii istudii superioare) i personal din conducere.

44

4. pe sexe;5. pe func ii (cercetare-dezvoltare, produc ie, comercial , financiar-

contabil i resurse umane) furnizeaz informa ii cu privire la calitateamanagementului. Întreprinderile moderne se bazeaz pe multispecializareai descentralizarea func iilor întreprinderii.

2.2.2. Analiza comportamentului i utiliz rii eficiente aresurselor umane

Comportamentul salaria ilor impune urm rirea unor aspecte careofer informa ii cu privire la:

A) mobilitatea salaria ilor;B) utilizarea timpului de lucru.A) Mobilitatea salaria ilorPersonalul dintr-o întreprindere se modific într-un an sub influen a

mai multor factori. Trei dintre ei sunt foarte importan i i anume:- politica de personal practicat de echipa managerial ;- volumul de activitate care prin evolu ia sa determin

modificarea num rului de salaria i;- modificarea raportului de for e între resursele umane i cele

materiale, altfel spus, încadrarea activelor întreprinderii.În urm rirea modific rilor de personal trebuie s se fac distinc ia

între: circula ia personalului i fluctua ia personalului, fenomene cese deosebesc prin cauzele care le provoac .

Circula ia personalului este mi carea personalului întreprinderii,în decursul unei perioade date, atât din punct de vedere al intr rilor, cât idin cel al ie irilor din cauze normale, justificate i anume: pensionare,boal , deces, invaliditate, studii, obliga ii cet ene ti.

Fluctua ia personalului este un fenomen anormal, determinatde ie irile din întreprindere f aprobarea conducerii (demisie) sauprin desfacerea contractului de munc , urmare a unor abateri. Acestfenomen are dou forme: fluctua ia activ - ca fapt deja consumat ifluctua ia pasiv - ca fenomen posibil, latent, în devenire, ce semanifest sub forma inten iei de a p si întreprinderea. Ca s nudevin un fenomen activ se pot lua unele m suri, spre exemplu:integrarea permanent în colectiv, rela ii formale i neformale,

45

motiva ia personalului, condi ii de munc adecvate, modul deorganizare sindical .

Pentru caracterizarea circula iei i fluctua iei personalului seutilizeaz urm torii indicatori:

- coeficientul intensit ii intr rilor, calculat ca raport între num rulde salaria i intra i într-o perioad (I), de obicei un an, i num rul mediu desalaria i din aceea i perioad (Np);

NpICI =

- coeficientul intensit ii ie irilor, stabilit prin raport întrenum rul salaria ilor pleca i justificat într-o perioad (E) i num rulmediu de salaria i din aceea i perioad ;

NpECE =

- coeficientul fluctua iei, stabilit ca raport între totalul ie irilornejustificate sau f aprobarea conducerii (En) i num rul mediu de salaria i;

NpEC n

F =

- coeficientul mi rii totale, determinat ca raport între totalulintr rilor (I), ie irilor (E) i num rul mediu de salaria i;

NpEIC

tM+

=

- gradul de stabilitate a personalului, indicator ce caracterizeazstabilitatea general a resurselor umane într-o întreprindere:

tMS CG −= 1 .Acest grad de stabilitate se mai poate aprecia prin calcularea

stagiului în aceea i unitate (St) ca raport între vechimea în aceea iîntreprindere a lucr torului (t) i vechimea total în câmpul muncii

(T),( )( )∑

∑=Tt

S t , precum i a vechimii medii (T ) în aceea i unitate,

( )∑

∑ ⋅=

NtN

T ,

unde:

46

N = num rul salaria ilor având aceea i vechime;t = vechimea în ani a salaria ilor din unitate.

Cu cât stagiul în aceea i unitate se apropie de 1, iar vechimeamedie va fi mai mare având în vedere i data înfiin rii întreprinderii,cu atât stabilitatea for ei de munc va fi mai bun .

- rata de severitate, adic raportul dintre num rul de oreabsentate fa de cele lucrate:

100.

.×=

lucrateoredeNrabsentateoredeNrRsev

- rata general a absenteismului:

100)(max

.×=

ziledisponibilimTimpabsen bdeziledetotalNrRab

Concluzia este c ob inerea stabilit ii personalului, precum i aperforman elor se realizeaz pe dou c i principale: motivarea isecuritatea muncii; dialogul social.

Securitatea i protec ia muncii fac subiectul a numeroase legi saualtor acte normative, care reglementeaz exploatarea în deplinsiguran a mijloacelor de produc ie. În cadrul unei firme, securitateapersonalului va fi considerat mai presus de aspectele legate deproductivitate sau cost. De altfel, în managementul modern, protec iamuncii i regulile acesteia sunt considerate ca fiind factori activi, demotivare a angaja ilor7.

B) Analiza utiliz rii timpului de muncA utiliza integral i eficient timpul de munc reprezint una din laturile

de baz ale activit ii. Este latura extensiv a acesteia i poate fi privit atâtsub aspect cantitativ (utilizarea complet a timpului de lucru dintr-o zi,

pt mân ), cât i sub aspect calitativ (al realiz rii aceluia i volum deactivitate într-un timp mai scurt, prin cre terea productivit ii muncii).

Modalitatea principal de analiz o constituie urm rirea timpului delucru efectiv lucrat i a celui nelucrat, ponderea lor în total fond de timp delucru, respectiv determinarea cauzelor generatoare de rezultate ob inute.

Primul indicator care se va calcula este gradul de utilizare afondului de timp de lucru maxim disponibil (Guf)

7 Ion Verzea, Marc Gabriel, Daniel Richet, „Managementul activit ii dementenan ”, Ed. Polirom, Ia i, 1999, pag. 22.

47

100max

⋅=TTG e

uf ,

unde:Te = fondul de timp efectiv lucrat;Tmax = fondul de timp maxim disponibil.

Pentru u urin a exemplific rii se va utiliza balan a folosiriitimpului de munc pe un muncitor operativ (Tabelul 2.1.).

Se poate constata din analiza acestei balan e c s-a înregistrat ocre tere a fondului de timp efectiv lucrat de la 95,2% la 97,22% dar oneîndeplinire a acestuia fa de plan cu 2,78%. În anul curent, fa deprecedent s-a diminuat timpul nelucrat de la 12 la numai 7 zile, iar încadrul acestuia a sc zut timpul neutilizat nejustificat, de la 7 la 2 zile.

Tabelul nr. 2.1.Balan a folosirii timpului de lucru pe un muncitor operativ

Anul curentAnulprecedent Plan Efectiv

Nr.crt.

Indicatori

zile % zile % zile %1 Fond de timp

calendaristic365 - 365 - 365 -

2 Fond de timp maximdisponibil

252 100,0 252 100,0 252 100,0

3 Fond de timp efectiv lucrat 240 95,2 252 100,0 245 97,22Timpul utilizat din care: 12 4,8 - - 7 2,78- justificat 5 2 - - 5 1,99

4

- nejustificat 7 2,8 - - 2 0,79

Totu i, pe ansamblu, situa ia nu este favorabil , i i se potaduce îmbun iri. M surile ce se pot lua sunt legate în special deeliminarea timpului neutilizat i, cu prec dere, a celui nejustificat.

Un rol foarte important îl poate juca influen a organiz riisindicale i ac iunile acesteia asupra utiliz rii timpului de munc .Conteaz cuantificarea consecin elor acestor ac iuni i de aceea secalculeaz câ iva indicatori de conflictualitate colectiv :

- num rul de greve într-o perioad analizat ;- num rul de zile de grev ;- coeficientul de importan al grevei (C)

48

100salaria ide totalnr.

grevi tinum r⋅=C ;

- gradul de intensitate a grevei =grevi tide totalnr.

grevdezilenum r ;

- gradul de propagare a grevei =salaria idetotalnum r

grevdeziletotalnumar .

Particularizând pe domeniile în care activitatea se desf oar iîn schimburi (de exemplu în comer ) se urm re te structura timpuluide munc pe un schimb.

Analiza eficien ei utiliz rii resurselor umane se realizeaz cuajutorul urm torilor indicatori: productivitatea muncii medie imarginal , profitul pe un salariat.

2.3. ANALIZA PRODUCTIVIT II MUNCII

Productivitatea muncii este o categorie economic complex i dinamic .Productivitatea muncii se poate defini astfel: capacitatea muncii de a

crea o anumit cantitate de valori de întrebuin are într-o unitate de timp,reflectând, în ultim instan , eficien a cu care este cheltuit o cantitate demunc . Sau altfel spus, reprezint eficien a cu care sunt utiliza i, avansa i,combina i, substitui i i consuma i factorii de produc ie.

2.3.1. Modele de calcul a productivit ii munciisurarea productivit ii muncii se poate face în unit i fizice

(naturale sau natural-conven ionale), în unit i de munc i în unit ivalorice (cel mai des utilizate).

În situa ia folosirii m sur torii valorice, productivitatea muncii sepoate determina pe un salariat, la nivel mediu anual, zilnic sau orar.Pentru aceasta se utilizeaz urm torii indicatori: valoarea produc ieivândute (Qv), valoarea ad ugat (Va) i cifra de afaceri (CA) - ca„efecte”, respectiv: num rul de salaria i (Np), num rul salaria iloroperativi (Nop), total om zile lucrate (TZ) i total om ore lucrate (Th)- ca „eforturi”. Vom reda în continuare rela iile de calcul care rezult(Tabelul nr. 2.2).

49

Tabelul nr. 2.2Modele de calcul a productivit ii muncii

Productivitatea muncii EfectEfort

Qv Va CA

aW Np/NopS

v

NQ

S

a

NV

SNCA

zW Tzz

v

TQ

z

a

TV

zTCA

hW Thh

v

TQ

h

a

TV

hTCA

Între indicatorii productivit ii muncii se pot urm ri urm toarele corela ii:aa W

NopWNp II ⟨ - reflect cre terea ponderii salaria ilor operativi în total

num r salaria i;aa W

NopWNp II ⟩ - reflect cre terea num rului salaria ilor din

administra ie i conducere;aa W

NopWNp II = - modificarea categoriilor de salaria i (operativi i

administra ie-conducere) este în acela i ritm;za

op

WNop

WN II ⟨ - semnific existen a unui timp de munc neutilizat

justificat sau nejustificat;av WIIQ ⟨ - cre terea activit ii întreprinderii s-a produs pe cale

intensiv ;aa WIIV ⟩ - semnific accentul ce a c zut pe cre terea eficien ei

cheltuielilor cu consumurile intermediare.

NpCA

este cea mai des utilizat formul de calcul pentru

productivitate.În analiza utiliz rii resurselor de munc intereseaz :

productivitatea muncii medie i productivitatea muncii marginal ,fiecare caracterizând un alt nivel al rela iei dintre for a de munc(factorul uman) i volumul de activitate.

Productivitatea muncii medie, notat W , reflect raportul întreproduc ia Q i munc T:

50

TQW =

- transpus cel mai frecvent în:

pNCAW =

În calculul productivit ii la nivel microeconomic se mai folosescindicatorii: produc ia exerci iului (Qe); valoarea ad ugat (VA) sauvaloarea ad ugat net (VAn).

Productivitatea muncii marginal , notat Wm, reflect raportulîntre sporul de produc ie ( )Q∆ i cantitatea suplimentar demunc ( )T∆ :

01

01

TTQQ

TQWm −

−=

∆∆

=

Productivitatea marginal reprezint partea de productivitatereflectat prin cre terea cifrei de afaceri ob inut cu o unitatesuplimentar de factor uman utilizat.

Curba productivit ii marginale poate fi descris astfel: Wm este încre tere pân la valoarea sa maximal , dup care scade, atingând nivelulzero, când cifra de afaceri atinge nivelul maxim. Din acest punct începe

scad , c tând valori negative, odat cu sc derea cifrei de afaceri.Spre deosebire de productivitatea medie, care reflect utilizarea

factorului uman în totalitate, cea marginal nu reflect decâtconsecin ele utiliz rii ultimei unit i de factor uman. Între aW i mWpot apare trei situa ii:

a) WaWm < (dup punctul maxim al productivit ii medii); Ultimaunitate a resursei umane are o eficien în sc dere, ac ionând în acela isens i asupra mediei;

b) WaWm > (înaintea punctului de maxim al productivit ii medii),cre te pe seama aportului unit ii adi ionale ale poten ialului uman;

c) WaWm = (în punctul de maxim al productivit ii medii).Un indicator care completeaz informa iile deja furnizate despre

productivitate este coeficientul de elasticitate al produc iei func ie de

51

munc , reflectând cre terea procentual a produc iei (sau a cifrei deafaceri) la modificarea cu un procent a factorului munc (uman).

WW

TT

QQ

TT

QQ

E m=∆

⋅∆

=∆

∆

= sauWW

TT

CACA

TT

CACA

E m=∆

⋅∆

=∆

∆

=

În func ie de valoarea coeficientului de elasticitate ob inut, apartrei zone ale curbei de semnifica ie, astfel:

- zona I - numit zona randamentelor cresc toare, pentru E>1;aici curba este deasupra celei a Wa , ceea ce semnific faptul c estecresc toare, întreprinderea utilizând sub nivelul optim for a de munc ;

- zona II - numit zona randamentelor descresc toare, pentru O<E<1, aiciatinge valoarea maxim , semnificând o utilizare optim a timpului de munc ;

- zona III - numit zona randamentelor negative, pentru E<0. Înaceast zon produc ia a înregistreaz valoarea maxim , iar orice cantitatesuplimentar din factorul munc determin diminuarea productivit iimuncii, împiedicând derularea normal a procesului de produc ie.

2.3.2. Modele de analiz factorial a productivit iimuncii

Productivitatea muncii reprezint un indicator de calitate autiliz rii factorului uman, fiind influen at de mai mul i factori. Ace tifactori fac parte din sisteme diferite de leg turi cauzale, de aceeaexist mai multe modele factoriale, rela ii de calcul, care pun îneviden , foarte explicit, acest lucru.

a) Un prim model, subliniaz leg tura între timpul de munc ivânzarea medie anual pe lucr tor, astfel:

Ta WTW ⋅=unde: T = timpul;

TW = productivitatea medie pe unitatea de timp.

aW∆)(TWa∆

)( ta WW∆

52

În final, deci: )()( WtWTWaW aa ∆+∆=∆ , iar principalelerezerve de cre tere a productivit ii muncii anuale sunt:

- utilizarea complet a timpului de lucru;- sporirea permanent a vânz rilor zilnice pe lucr tor.b) Al doilea model, pune în eviden faptul c în întreprinderile

care î i desf oar activitatea pe sectoare, compartimente, iar încadrul acestora pe grupe i chiar sortimente de m rfuri,productivitatea medie anual este determinat de structura acesteiactivit i pe diviziunile amintite.

1001

∑=

⋅=

m

iit

a

ig

Wω

,

unde:it

g = structura timpului de munc (exprimat prin num rul delucr tori operativi);

iω = productivitatea muncii pe diviziunile (sectoare, grupe derfuri etc.) de la i = 1... n implicate.

aW∆

surile de cre tere a productivit ii medii anuale suntlegate de optimizarea activit ii pe sectoare, de o mai bunstructurare i repartizare a personalului angajat, de cre tereadesfacerilor de m rfuri pe total i medii pe un salariat.

c) Al treilea model, abordeaz productivitatea muncii prinprisma leg turii acesteia cu gradul de înzestrare tehnic apersonalului angajat.

opNCAW = , dar introducând în rela ie mijloacele fixe utilizate, i

mai mult, mijloacele fixe active, vom ob ine:

aop

a

opop FCA

NF

FF

FCA

NF

NCAW ⋅⋅=⋅==

)( ia gW∆

)( ia WW∆

53

)(FaCAWa∆

)(NopFWa∆

)(FFaWa∆

aW∆)(

NopSWa∆

)(S

CAWa∆

aW∆

noua rela ie fiind corect atât matematic, cât i economic pentru

: )(NopFWa∆

FFa = ponderea mijloacelor fixe active în totalul mijloacelor fixe

ale întreprinderii;

opNF = gradul de înzestrare tehnic a personalului operativ;

aFCA = eficien a utiliz rii mijloacelor fixe active, exprimat prin

volumul vânz rilor (CA) ob inute la 1 leu fonduri fixe active utilizate.

surile de îmbun ire a productivit ii constau înoptimizarea celor trei factori implica i direct.

d) Pentru activitatea de comer se pot aplica mai multe modelede cauzalitate care reflect foarte explicit acest lucru.

Un astfel de model arat cât de strâns este legat productivitateamuncii de asigurarea întreprinderilor cu fondul de marf necesar:

SCA

NSW

op

⋅=

54

aW∆

)(Ns

NopWa∆

)(Nop

SWa∆

)(S

CAWa∆

e) Un alt model de analiz prezint leg tura eficien ei muncii cueficien a utiliz rii resursei materiale (viteza de circula ie):

SCA

NS

NN

WopS

op ⋅⋅= , unde:

S

op

NN

= ponderea personalului operativ în total personal;

opNS = structura personalului comercial;

SCA = desfaceri medii anuale pe vânz tor.

2.3.3. C i i rezerve de cre tere a productivit ii munciiExist un num r important de posibilit i de sporire a eficien ei

muncii în unit ile economice. Pentru a fi mai u or studiate le putemgrupa în trei mari categorii i anume: rezerve legate de promovareaprogresului tehnic; rezerve legate de organizarea tiin ific a muncii;rezerve legate de ac iunea factorilor bio-psiho-sociologici (figura 2.2.).

a) Rezervele legate de promovarea progresului tehnicAcestea pot determina cele mai semnificative modific ri în

îmbun irea productivit ii. Direc iile lor de ac iune sunt variate, dup cumactivit ile umane sunt foarte numeroase, complexe i eterogene. De aceea leputem grupa în urm toarele rezerve principale: dezvoltarea i modernizareabazei tehnico-materiale i ra ionalizarea tehnologiei existente care vordetermina economii de timp de munc . În cadrul bazei tehnico-materiale secuprind toate metodele, procedeele, condi iile i dot rile tehnico -organizatorice care concur la desf urarea activit ii. Ra ionalizareatehnologiei are implica ii diferite asupra eficien ei muncii. Dac amparticulariza pentru activitatea comercial am spune c , în acest domeniu,

55

aceasta înseamn între altele: extinderea aprovizion rii directe, de c treindustrie a unor activit i care pân nu demult erau tradi ionale comer ului(dozarea, parti ionarea, preambalarea, cânt rirea), care permit o simplificare avânz rii, promovarea unor forme moderne de vânzare8.

Fig. nr. 2.2.Schema rezervelor de cre tere a productivit ii muncii

Rezerve de cre tere a productivit iimuncii

Rezerve legate depromovarea

progresului tehnic

Rezerve legate deorganizarea tiin ific a

muncii

Rezerve legate deac iunea factorilor

bio-psiho-sociologici

Dezvoltarea imodernizarea bazeitehnico-materiale

Ra ionalizarea tehnologiei

existente

Recrutarea iangajarea

personalului

Utilizareacomplet i

ra ional a timpuluide lucru

Cre terea calific riipersonalului

Cointeresare material imoral a angaja ilor

Factori biologici:- vârst- sex- stare de s tate

Factori psihologici:- aptitudini- atitudine fa de munc- voin

Factori sociali:- condi ii de trai- condi ii de munc- via cultural- politic

Am men ionat c este posibil o economie de timp de munc ,indicator care se poate m sura cu ajutorul num rului de angaja i. Încomer , aceasta se poate calcula:

8 M. Niculescu , op.cit., p. 115

56

0

11

WCA

W

CAT R −=∆ unde100

101∑

=

⋅=

n

ii

Ri

Rg

aWω

1ig = structura timpului de munc exprimat prin num rul de

lucr tori operativi pe forme de activitate (vânzare, pentru comer ), înperioada curent ;

0iω = productivitatea muncii pe forme de activitate (vânzare), în

perioada de baz .b) Rezerve legate de organizarea tiin ific a munciiOrganizarea tiin ific a muncii reprezint „cartea de vizit ” a unui

management modern de ale c rui decizii depinde foarte mult succesulfirmei. Este evident în discu ie calitatea resurselor umane, nivelul depreg tire i comportamentul s u profesional, social. Aceast calitate trebuiemen inut sau chiar ridicat prin perfec ionarea continu , fie prin sistemeorganizate, fie individual de c tre personalul în cauz . Dar, oricât de binepreg tit ar fi personalul unei firme, economia de pia a demonstrat foarteclar c stimularea material i moral au un cuvânt important în sporireaperforman elor profesionale. De aceea, managerii vor urm ri atentrecompensarea direct i recompensarea indirect a salaria ilor. Deexemplu, salariul mediu lunar, dinamica salariului mediu, corela iile dintrepre uri i salarii, raportul dintre salariile mici i cele mari, valoarea medieanual a altor forme de venit9. În sensul strict al organiz rii procesului delucru este important s se urm reasc : repartizarea corespunz toare asarcinilor pe tipuri de preg tire profesional i categorii de calificare,alocarea cât mai ra ional a fondului de timp, lucrul pe schimburi s fie câtmai eficient organizat, posibilitatea reorganiz rii rapide în perioadele de vârfde activitate, stabilirea unui flux cât mai eficient i a unor activit i auxiliarecorespunz toare care s sprijine activitatea de baz .

c) Rezerve legate de ac iunea factorilor bio-psiho-sociologiciÎnsu irile individuale ale salaria ilor, condi iile lor de trai i în general

existen a lor “din afara întreprinderii” î i pun serios amprenta perezultatele muncii. Dintre factorii cu influen mare men ion m: factoribiologici - vârsta, sex, s tate, capacitate fizic a organismului; factoripsihologici - motiva ia muncii, interesele urm rite, voin a i atitudinea fa

9 M. Niculescu, op.cit.., p. 116

57

de munc ; factori sociali - condi iile de locuire, via a de familie, sistemulde valori social-culturale, activitatea spiritual , politic , de recreere iodihn , calitatea mediului de via , asigurarea mijloacelor de transport deacas la serviciu i invers. Importante sunt i vor fi întotdeauna asigurareaunei locuin e adecvate, existen a de cre e, c mine i gr dini e pentrusupravegherea copiilor, sprijinirea femeilor mame.

Dac aceste aspecte nu constituie „probleme”, gradul deaten ie, concentrare, calitatea muncii sunt substan ial sporite.

2.3.4. Reflectarea modific rii productivit ii muncii înrezultatele economico-financiare ale întreprinderii

Modific rile în sensul cre terii sau sc derii productivit ii munciipropag efecte în întreaga activitate a unei întreprinderi. Aceste efecte nu aparîns oricum, condi iile de realizare a lor fiind influen ate de folosireafactorului uman, de producerea unor bunuri i servicii care s i g seascrolul i utilitatea pe pia .

Reflectarea modific rilor despre care s-a amintit se face, direct sauindirect în întregul sistem de indicatori economico-financiari aiîntreprinderii spre exemplificare, schema urm toare este edificatoare.

Fig. nr. 2.3.Consecin elor modific rii productivit ii muncii

Consecin elemodific rii

productivit iimuncii

- CIFRA DE AFACERI- PRODUC IA

EXERCI IULUI

TIMPUL TOTALDE MUNC

Sumacheltuielilorvariabile i

totale

Ratacheltuielilor

fixe

C.A. la 1000 leiMijloace fixe

Fond desalarii

Rata cheltuielilorsalariale

Rata medie acheltuielilor

totale

Rezultatulexploat rii

Ratarentabilit ii

Sursa: M. Niculescu, Diagnostic global startegic, Vol. 1, Diagnostic economic, Ed.Economic , Bucure ti, 2003, p.117.

58

Modalit ile de reflectare concret i rela iile de calcul a ac iuniiproductivit ii muncii anuale asupra altor rezultate ale activit iidesf urate de întreprindere, sunt urm toarele:

1. Cifra de afaceri - ( )011aap WWN − ,

unde Np = num rul de salaria i;

2. Nivelul cheltuielilor salariale - 10000

0

1

0 ⋅

−

a

a

a

a

WS

WS ,

unde aS = reprezint fond de salarii medii anuale;

3. Fondul de salarii -

−⋅

0

1

1

1

a

a

a

a

WS

WSCA ;

4. Rata cheltuielilor fixe - 100001

0

11

0 ⋅

⋅−

⋅ ap

f

ap

f

WNCh

WNCh

,

unde Chf = cheltuieli fixe;

5. Suma total a cheltuielilor - ( )1000

10011

⋅⋅−⋅ tchaap RWWN ,

unde tchR = rata (nivelul) cheltuielilor totale la 1000 lei cifr deafaceri;

6. Rata de rota ie a activelor circulante (în num r de zile):

TWN

SWN

Sapap

⋅

⋅−

⋅ 0111

00 ,

unde: S = sold mediu al activelor circulante,T = 360 sau 90 de zile;

6. Rezultatul exploat rii - ( )100

1011

⋅⋅−⋅ rcaap RWWN ,

unde R rc = rezultatul exploat rii la 100 (1000 lei) cifr de afaceri (rata rentabilit ii comerciale).

2.4. ANALIZA MIJLOACELOR CIRCULANTE

Într-o economie în care to i produc torii sunt interesa i s isatisfac cererea, cel pu in din punct de vedere teoretic, nu ar trebui sexiste probleme în aprovizionarea cu resursele materiale necesare.Practic îns , intervin o serie de factori economici i conjuncturali caredau un grad de complexitate acestui proces. Rezult clar necesitatea

59

cunoa terii în fiecare moment a stocurilor, ca principal component aactivelor circulante. Scopul este corelarea fluxurilor de intrare i deie ire, amortizarea problemelor ce pot apare din cauza nesincroniz riidiferitelor componente ale activit ii. Stocurile sunt active circulante,adic valori disponibile realizabile în termen scurt, cu urm toarelecaracteristici: durat mic i pondere foarte mare în totalul activelorcirculante. Ca elemente patrimoniale, particip la un singur circuiteconomic, modificându- i permanent forma. rimea lor trebuie s fieoptim , stocuri prea mari antrenând imobiliz ri de capital, iar stocuri preamici determinând rupturi în activitate. Stocurile trebuie s fie continue,sus inut de faptul c atât fluxul intr rilor (achizi iilor), cât i fluxulie irilor (vânz rilor) pot prezenta discontinuit i. De existen a stocuriloreste nevoie în toate cele trei faze ale unui ciclu de exploatare: faza deaprovizionare, faza de produc ie i faza de comercializare.

Conform IFRS 6 „Stocuri”10, stocurile sunt active:• de inute pentru a fi vândute pe parcursul desf ur ri normale a

activit ii;• în curs de produc ie, în vederea unei vânz ri în acelea i

condi ii ca mai sus;• sub form de materii prime, materiale i alte consumabile ce

urmeaz a fi folosite în procesul de produc ie sau pentru prestarea de servicii.Pentru ca o întreprindere s cunoasc în orice moment m rimea

stocurilor (cantitativ i valoric), se recomand înregistrarea acestoraprin intermediul metodei inventarului permanent, ca metod deorganizare a contabilit ii stocurilor.

În analiza stocurilor se vor urm ri: stocurile active (regulatoare),stocurile de siguran , viteza de circula ie a stocurilor (eficien autiliz rii mijloacelor circulante).

2.4.1. Analiza stocurilor active (regulatoare)Rolul stocurilor regulatoare, care sunt valori materiale

consumabile pe termen scurt, este acela de a asigura continuitatea iritmicitatea activit ii.

În analiza stocurilor se urm resc în principal:

10 Barry J. Epstein, Eva K. Jermakowicz, Interpretarea i aplicarea Standardelor Interna ionalede Contabilitate i Raportare Financiar ”, Ed. BMT Publishing House, Bucure ti, 2007, pg. 182.

60

- stocurile efective în compara ie cu cele optime, minime, mediisau antecalculate, determinarea stocurilor sub sau peste m rimea optim ,deci stabilirea imobiliz rilor de capital în acestea;

- cauzele cre rii uneia din situa iile mai sus men ionate istabilirea unor m suri de eliminare a lor;

- analiza în structur cantitativ i calitativ a stocurilor, stabilireaproduselor lent sau greu vandabile, a celor neutilizate etc.;

- analiza lipsurilor în gestiunile de valori materiale etc.Analiza dinamicii i structurii stocurilor active

rimea stocurilor active (regulatoare) este influen at de o seriede factori: natura produsului, fluxul intr rilor (aprovizionarea),procesul de stocare, costul stoc rii, fluxul ie irilor (desfacerile).

Este interesant de cunoscut în orice moment dac stocurile finaleau crescut sau au sc zut, cu cât, din ce cauze etc., precum i ce artrebui f cut în continuare. Diferen ele apar în toate cele trei faze aleprocesului de activitate. De exemplu:

• în faza de aprovizionare, cauzele modific rii stocurilor finale sunt:- neritmicitatea aprovizion rii;- contractarea eronat a cantit ilor de aprovizionat;- aprovizionarea înainte de termenele stabilite prin contracte;- aprovizionarea de sezon sau pentru unele nevoi

suplimentare;- stocuri r mase nevândute dup schimbarea sortimentelor sau

tehnologiilor;- deasortarea, desperecherea produselor;- necorelarea politicii de aprovizionare cu politica de

produc ie i cu cea de marketing;- alegerea nepotrivit a furnizorilor;- oprirea neprev zut a activit ii furnizorilor;- dep irea consumurilor specifice;- respingerea la recep ia calitativ a unor sortimente

necorespunz toare.• în faza de produc ie, cauzele modific rii stocurilor finale sunt:

- lipsa de materii prime sau materiale în vederea ob ineriiproduselor;

- modificarea tehnologiei de fabrica ie;

61

- dep irea duratei procesului de fabrica ie;- neritmicitatea produc iei;- cre terea (sc derea) volumului produc iei;- schimbarea sortimenta iei.

• în faza de comercializare, cauzele modific rii stocurilor finale sunt:- cre terea (sc derea) produc iei;- schimbarea sortimentelor;- cre terea (sc derea) pre urilor produselor;- existen a unui ritm mai lent la vânzare, decât la fabrica ie;- produse necump rate datorit calit ii necorespunz toare;- neaprovizionarea ritmic a magazinelor;- lipsa mijloacelor de transport.

Dup cum se observ , cauzele enumerate pot avea motiva ieobiectiv , dar i subiectiv . În ambele situa ii se impun m suri energicei rapide, care s suplineasc lipsa de lichidit i. Dintre m suri,

enumer m: ritmicitatea aprovizion rilor, aceasta în leg tur cu calculede necesar întocmite din timp i corect; cunoa terea i respectareaobliga iilor contractuale, corelarea desf ur rii produc iei atât cantitativcât i calitativ corespunz tor cu cererea pie ei, cu anotimpurile isezoanele etc.

Pentru toate îns se impune existen a unui sistem de urm rire, deinformare i analiz permanent a stocurilor.

În analiza stocurilor finale, rela ia de calcul este urm toarea:Sf = Si + I E,

unde:Si - stoc ini ial;I - intr ri;E - ie iri.

Pe aceast rela ie se poate aplica analiza balan ier astfel:∆Sf = Sf1 Sf0,

unde: ∆Sf depinde de evolu ia componentelor din rela ie.∆Si = Si 1 Si 0

∆Sf ∆I = I1 I0

∆E = (E1 E0)

Direct legate de stocurile de produse sunt stocurile medii derfuri. Existen a lor în re eaua comercial în m rimi i structuri

62

corespunz toare reprezint dovada unei politici de distribu ie corecte,eficiente, fundamentate.

În analiz este necesar cunoa terea structurii stocurilor medii. Înpractic este consacrat metoda ABC.

Metoda ABC porne te de la ideea c în activitatea zilnic semanipuleaz foarte multe tipuri de m rfuri. A analiza stocurile acestora,plecând de la ideea c toate sunt egale ca importan este, de cele maimulte ori, costisitor i dificil de realizat. De aceea, se întocme te analizaseparat, pe clase omogene de gestiune. Gruparea pe aceste clase are labaz un parametru distinct.

Aplicarea metodei presupune urm toarele etape:1. stabilirea con inutului economic al parametrului global. Acesta este

stocul mediu. La nivelul întreprinderii se calculeaz astfel:

∑=

×=n

iii vdS

1

unde:id - desfacerea medie zilnic (factor calitativ);

vi - viteza de circula ie în num r de zile (factor calitativ);i - categorii de m rfuri.2. calcularea parametrului global pentru fiecare sortiment de

rfuri, pe baza formulei:iii vdS ×= , cu aceea i semnifica ie.

3. Ierarhizarea sortimentelor în func ie de valoarea calculat lapunctul 2.

4. Determinarea valorilor cumulate ale parametrului global, astfel:1

'1 SS =

2'1

'2 SSS +=

3'2

'3 SSS +=

5. Reprezentarea grafic a valorilor cumulate ale parametruluiglobal, pentru a ob ine curba ABC. Sistemul de axe utilizat are peabscis reprezentate sortimentele a ezate în func ie de m rimileparametrului global, iar pe ordonat valorile cumulate ale acestuia.

6. Delimitarea celor trei zone A, B i C ine cont c :- În zona A se afl un num r limitat de sortimente, care de in

ponderea hot râtoare în stocul mediu. Practic arat c , de obicei,

63

S∆)(caS∆

)(vS∆

aproximativ 30% din num rul de produse, de in circa 60-70% dinstocul mediu.

- În zona B se afl circa 20% din sortimente care de in în jur de15-20% din stocul mediu.

- În zona C se afl circa 50% din sortimente, multe numeric, darcare au o pondere relativ redus , de 10-15% din stocul mediu.

De i zonele B i C au ponderi mai reduse, acestea contribuie lasatisfacerea complet a cererii de produse. Varia iile parametruluiglobal la aceste sortimente afecteaz în propor ie redus rezultatele,eficien a i profitul întreprinderii. Chiar i în aceste condi ii, pentru capia a s func ioneze corect firma „nu are dreptul” s le scoat dinactivitatea sa.

Pentru a stabili un diagnostic cu privire la stocurile medii aleîntreprinderii se apeleaz la analiza factorial a acestora.

Analiza factorial a stocurilor medii

Are dou trepte ale analizei, care difer func ie de nivelul la caresunt efectuate: produs, sector sau total întreprindere:

a. la nivelul produsului sau sectorului, analiza folose te rela ia:s = vca ×

unde: s - stocul mediu pe categoria analizat (produs, sortiment, grup de m rfuri etc.);

ca - desfacerea medie zilnic a categoriei analizate;v - viteza de circula ie în num r de zile a categoriei

analizate.

b. la nivelul întreprinderii analiza este, în general aceea i.Diferen a const în faptul c fiecare produs, sortiment sau grup de

rfuri de ine alt pondere în totalul desfacerilor, influen ând mai multsau mai pu in activitatea firmei. De asemenea, viteza de circula ie afiec ruia dintre aceste elemente este diferit , banii implica i circulândîntr-un num r de rota ii diferit.

Rela ia utilizat este:

64

S∆)(CAS∆

)(vS∆)( igS∆

)( ivS∆

1001

∑=

××=×=

n

iii vg

CAVCAS

unde: CA - desfaceri medii zilnice totale;V - viteza medie de circula ie pe întreprindere;

gi - structura desfacerilor pe categoriile „ implicate în calcul;

vi - viteza de circula ie pentru fiecare categorie „ implicat în calcul.

Dup cum se observ , între stocul mediu i volumul de activitatezilnic este o rela ie direct , iar între stocul mediu i viteza de circula ie,este, de asemenea, o rela ie direct . Astfel, se va avea în aten ie pentrumen inerea unui stoc optim, faptul c orice modificare a cifrei de afacerisau a vitezei de circula ie determin modificarea în acela i sens a stoculuimediu. Este de dorit ca ritmul de accelerare a vitezei de circula ie s -ldep easc pe cel al cifrei de afaceri.

2.4.2. Analiza stocurilor de siguranStocul de siguran reprezint suplimentul de stoc care asigur

continuitatea activit ii (produc ie sau comercializare) în perioada în careare loc întreruperea procesului de aprovizionare din cauze diferite.

Timpul de siguran se poate defini ca fiind durata în zile pe caretrebuie s se asigure prevenirea întreruperii activit ii.

Stocul de siguran este asociat cu termenul de „nivel de serviciuatins de c tre stocul activ”. Acest nivel de serviciu m soar gradul desatisfacere a cererii i se calculeaz dup mai multe rela ii11:

11 M. Petcu, „Analiza economico-financiar a întreprinderii. Probleme, abord ri, metode,aplica ii”., Ed. Economic , Bucure ti, 2003, p.173-176

65

Tperioadaînsolicit ride totalnum rulTperioadeiparcursulpeesatisf cutsolicit ridenum rul

=k sau

Tperioadeialzilede totalnum rulTperioadaînstocderupturlucr toareziledenum rul

=k sau

Tperioadaînexprimatecereriial totalvolumulTperioadaînesatisf cutcereriivolumul

=k

Stocul de siguran depinde de dispersia fluxului intr rilor,respectiv de dispersia fluxului ie irilor, în jurul mediei.

Exist dou tipuri de stocuri de siguran :- unul pentru situa iile când apare caracterul aleator al cererii, deci

dependent de fluxul ie irilor, denumit stoc de siguran α;- iar cel de-al doilea, pentru situa iile când se întâlne te

neritmicitate a intr rilor, denumit stoc de siguran β.Rela iile de calcul sunt:

ystS ××=α ,unde: t - coeficientul de corec ie în func ie de nivelul de serviciu. De

obicei, se opereaz cu t = 2, corespunz tor unui nivel deserviciu k = 95%;

s - abaterea medie p tratic a vânz rilor efective fa de cele

medii,( )

nxx

s ∑ −=

2

;

y - raportul între termenul de reaprovizionare i intervalul

analizat)anun-dintrziledenum rul(360

)onarereaprovizidetermenul(∆=y ;

1−×

=n

stS β

unde: t = idem;s - abaterea medie p tratic a intr rilor efective fa de cele medii

( )n

zs ∑ ∆−

=2

;

n = num rul de aprovizion ri.

66

2.4.3. Analiza vitezei de circula ie a m rfurilorViteza de circula ie este un indicator care exprim modul cum se

utilizeaz activele circulante ale firmei. Se mai nume te vitez derota ie. Reflect activitatea specific a fiec rui tip de firm i esteinfluen at de condi iile concrete în care decurge procesul de existenal acesteia. Se modific în sensul încetinirii sau acceler rii odat cumodific rile factorilor ce pot fi întâlni i în mediul extern al firmei.

Se exprim în num r de rota ii (care trebuie s fie cât mai mare)sau în num r de zile (care trebuie s fie cât mai mic).

Rela iile de calcul sunt:

circulantecapitaluriafaceridecifrarota iideulCoeficient = ;

)90(360afaceridecifracirculantecapitaluriziledeNum r sau×=

În aten ia firmelor trebuie s stea accelerarea vitezei de circula ie,pentru c astfel mijloacele circulante pot fi utilizate de mai multe ori icu o eficien mai mare.

Exist numeroase i de accelerare ale vitezei de circula ie.Între acestea amintim:

• pentru faza de aprovizionare - alimentarea i aprovizionarea latimp, existen a unui stoc de materii prime i materiale optim i

discontinuit i, cre terea operativit ii, selectarea atent afurnizorilor, eliminarea stocurilor mari;

• pentru faza de produc ie - men ion m organizareacorespunz toare a produc iei, utilizarea integral a capacit ii deproduc ie, alegerea tehnologiei optime, folosirea integral atimpului de lucru, aprovizionarea permanent a locurilor de munc ;

• pentru faza de comercializare - vânzarea i încasarea câtmai rapid a produselor pentru reîntregirea lichidit ilor iinvestirea lor imediat , respectarea clauzelor contractuale,evitarea aprovizion rii cu produse f cerere i desfacereasigurat , operativitate în manipularea ambalajelor,accelerarea decont rilor, întocmirea rapid i corect adocumenta iei de vânzare.

67

v∆

)(cav∆

)(sv∆

V∆)( igV∆

)( ivV∆

Analiza factorial a vitezei de circula ie se poate face pe bazamai multor modele:

Lu m dou exemple: unul reprezint viteza de circula ie la nivel desector de activitate, produs, gam de produse sau sortimente, iar al doilea,implic activitatea întregii întreprinderi i se calculeaz ca o medie.

Modelul I

casv =

unde: s - stocul mediu;ca - desfacerea medie zilnic

Modelul II (structural), pune în eviden faptul c , undeactivitatea este diversificat , unele sectoare sunt mai eficiente, altelemai pu in eficiente, ac ionând asupra vitezei de circula ie.

1001

∑=

×=

n

iii vg

V

unde: gi - structura desfacerilor pe categoriile „ implicate în calcul;

vi - viteza de circula ie pentru fiecare categorie „ implicat în calcul.

2.5. ANALIZA MIJLOACELOR FIXE

Se cunoa te faptul c în cadrul analizei poten ialului material lanivelul unei întreprinderi un loc central îl ocup analiza mijloacelorfixe, al turi de cea a stocurilor. Aceasta se poate realiza atât din punct

68

de vedere al asigur rii întreprinderii cu astfel de active, cât i dinpunctul de vedere al eficien ei utiliz rii mijloacelor fixe.

Analiza asigur rii întreprinderii cu mijloace fixe se face:din punct de vedere cantitativ (al dinamicii), din punct de vedere alstructurii, din punct de vedere al st rii.

2.5.1. Analiza dinamicii mijloacelor fixeAnaliza dinamicii mijloacelor fixe se poate realiza cu ajutorul

urm torilor indicatori:a) Modificarea absolut a mijloacelor fixe

∆ F = F1 – F0unde: F = valoarea medie anual mijloacelor fixe totale.

Mijloacele fixe din întreprindere pot fi evaluate la valoare de intrare îngestiune (cost istoric), valoare r mas (valoare de intrare din care sededuce amortizarea calculat ) i la valoare de înlocuire (valoarea actualnecesar pentru a procura un mijloc fix cu propriet i tehnice similare).

b) Modificarea relativ a mijloacelor fixe∆ F(%) = [(F1-F0)/F0] /100

Dac modificarea absolut a mijloacelor fixe exprim cre tereasau descre terea volumului de mijloace fixe din întreprindere,modificarea relativ a lor exprim valoarea relativ a cre terii saudescre terii.

Teoretic, orice cre tere de mijloace fixe poate fi apreciat cafavorabil pentru firm , aceasta din considerentul c întreprindereadispune de capacit i suplimentare pentru a realiza noi sporuri deproduc ie i, pe aceast baz , cre teri ale încas rilor (cifrei de afaceri).

În practic aprecierea cre terii mijloacelor fixe trebuie f cutplecând de la corela ia dintre dimensiunea cre terii mijloacelor fixe idimensiunea cre terii cifrei de afaceri. Astfel, se consider ca fiindfavorabil doar acea cre tere de mijloace fixe care determin o cre terede valoare mai mare a cifrei de afaceri (ICA > IF). În caz contrar, (ICA < IF)situa ia este considerat nefavorabil deoarece cre terea mijloacelor fixenu va conduce la o cre tere corespunz toare a încas rilor (altfel spus,întreprinderea de ine mijloace fixe pe care nu le utilizeaz la capacitatesau noile mijloace fixe se afl în rezerv sau conservare).

a) Coeficientul intr rilorKI = (I/ F) × 100

69

unde I - valoarea medie anual a mijloacelor fixeintrate în func iune în cursul exerci iului.

b)Coeficientul ie irilorKE = (E/F) × 100unde E - valoarea medie anual a mijloacelor fixeie ite din func iune în cursul exerci iului.

c) Coeficientul mobilit ii totaleKMT = ((I+E)/F) × 100

Ace ti indicatori exprim efortul întreprinderii pentrumajorarea mijloace fixe de inute sau reducerea acestora. Aprecierileasupra dimensiunii mijloacelor fixe se fac tot în corela ie cu dinamicavolumului de activitate al firmei.

2.5.2. Analiza structurii i st rii mijloacelor fixeAnaliza structurii mijloacelor fixe se realizeaz plecând de la

dou criterii de clasificare a acestora.O prim clasificare a mijloacelor fixe are în vedere caracterul

lor productiv i în func ie de care se deosebesc:• mijloace fixe productive (numite active) care contribuie

direct la realizarea cifrei de afaceri (produc iei);• mijloace fixe neproductive, care de i asigur condi ii pentru

o derulare normal a procesului de produc ie, nu au ocontribu ie direct , evident la realizarea produc iei.

În func ie de aceast clasificare se calculeaz un coeficient destructur - structura mijloacelor fixe active – dup rela ia:

gFa = (Fa/ F) × 100unde: Fa – valoarea medie anual a mijloacele fixe active.Favorabil pentru întreprindere este situa ia în care acest

coeficient de structur are o dinamic cresc toare, deoarece seconsider c firma dispune de posibilit i superioare pentru a realizanoi sporuri de produc ie.

O a doua clasificare a mijloacelor fixe are în vedere criteriulcontabil, pe categorii de mijloace fixe: cl diri i construc ii speciale,ma ini i utilaje, aparate de m sur i control, mijloace de transport etc.

Aceast clasificare permite calculul unui coeficient destructur , pe categorii:

gfi = (fi/ F) × 100

70

unde: fi – valoarea mijloacelor fixe dintr-o anumit categorie.Acest coeficient are utilitate în stabilirea obiectivelor politicii

de investi ii a firmei, în sensul c o poate orienta spre cre tereaponderii categoriilor de mijloace fixe deficitare i restrângereaponderii mijloacelor fixe excedentare.

Analiza st rii mijloacelor fixe se poate realiza cu ajutorulindicatorilor:

1) Coeficientul amortiz rilorKA = (A/F) × 100

unde: A - amortizarea total calculat a mijloacelor fixe în folosin ;

Este privit ca nefavorabil un coeficient cresc tor în dinamic ,acesta indicând c mijloacele fixe din întreprindere sufer un procesde îmb trânire, iar politica de investi ii este deficitar .

Procesul de îmb trânire indic faptul c mijloacele fixe suntuzate fizic i moral într-o propor ie înalt , aspect cu efectenefavorabile asupra productivit ii (scade), asupra calit ii produc ieirealizate de firm (calitate inferioar ) i nu în ultimul rând asuprapre urilor mari de desfacere a produselor realizate de firm .

2) Coeficientul investi iilorKINV = (INV/ F) × 100

unde: INV - valoarea investi iilor date în folosin în cursulanului realizate fie în regie de întreprindere, fie în antrepriz (realizatede alte întreprinderi specializate).

Situa ia e favorabil dac KINV înregistreaz valori cresc toareîn dinamic , altfel spus firma are o bun politic de investi ii,îngrijindu-se de gradul ei de dotare tehnic i având condi ii pentrumen inerea standardului pe pia a pe care ac ioneaz .

3) Coeficientul moderniz rilorKMOD = (MOD/ F) × 100

unde: MOD - mijloacele fixe modernizate în cursul exerci iului.Prin modernizare se în elege procesul prin care o serie de

mijloace fixe uzate sunt aduse la un nivel tehnic superior în privin aparametrilor lor de func ionare.

De regul , se apeleaz la modernizare atunci când costurileacestei opera iuni sunt mult mai reduse în raport cu cele presupuse de

71

FL

LK =

achizi ionarea/realizarea unui nou mijloc fix, iar rezultatele ob inute înurma moderniz rii proprie mijlocul fix supus acestui proces decaracteristicile tehnice ale noilor mijloace fixe, din aceea i categorie,ap rute pe pia .

În prezent, multe întreprinderi realizeaz investi ii prinopera iuni de leasing.

Leasing-ul, potrivit IFRS 14, este un acord prin care locatorulcedeaz locatarului , în schimbul unei pl i sau a unei serii de pl i, dreptulde a p stra un bun pe o perioad convenit de timp12.

Mijloacele fixe pot fi ob inute prin leasing financiar sau leasingopera ional. În cazul leasing-ului financiar, mijloacele dobândite i datoriacorespunz toare sunt înregistrate în bilan , în timp ce pentru leasing-ulopera ional, locatarul înregistreaz chiria aferent .

Reflectarea în bilan ul contabil este necesar pentru o analizpertinent a situa iei mijloacelor fixe ale unei întreprinderi ce de ineactive în leasing. Acestea permit o mai bun apreciere a situa ieiîntreprinderii deoarece rata de leasing se reg se te în rata de îndatorare.

Neînregistrarea în bilan ul contabil a ratelor leasing-uluidiminueaz îndatorarea firmei i m re te artificial capacitatea de plata întreprinderii i eficien a mijloacelor fixe.

În analiz se poate calcula coeficientul mijloacelor fixe înleasing (KL).

unde: L - valoarea mijloacelor fixe în leasing financiar.

2.5.3. Analiza eficien ei utiliz rii mijloacelor fixeAnaliza eficien ei utiliz rii mijloacelor fixe presupune

surarea rezultatelor ob inute de firm cu ajutorul mijloacelor fixepe care le are în patrimoniu.

Eficien a se va m sura cu ajutorul a doi indicatori:1) Cifra de afaceri la 1000 lei mijloace fixe;

CAF1000 = (CA/ F) × 1000

2) Profitul la 1000 lei mijloace fixePF

1000 = (P/ F) × 1000

12 Barry J. Epstein, Eva K. Jermakowicz, op. cit., p. 546

72

1000FCA∆

)(1000FaF gCA∆

)( 10001000FaF CACA∆

1000FP∆

)( 10001000FF CAP∆

)(1000RCF RP∆

Dac ace ti indicatori sunt cresc tori în dinamic situa iafirmei va fi una favorabil , semnifica ia fiind aceea c întreprindereaob ine sporuri de încasare sau profit la 1.000 lei mijloace fixe. Ambiiindicatori se preteaz la analiz factorial .

Cifra de afaceri la 1000 lei mijloace fixe (CAF1000) se va analiza

având în vedere faptul c nu toate mijloacele fixe din întreprinderecontribuie la realizarea ei, ci numai cele active (Fa).

CAF1000 = (CA/ F) ×1000 =(CA/ F) × 1000 × (Fa/ Fa) = (Fa/ F)

(CA/ Fa) × 1000 = gFa CAF1000.

Deci, CAF1000 depinde de doi factori direc i:

• gFa = Fa/ F (structura mijloacelor fixe active în totalmijloace fixe) i

• CAFa1000 = (CA/ Fa) × 1000 (cifra de afaceri la 1000 lei

mijloace fixe active).

Profitul la 1000 lei mijloace fixe (PF1000) se va analiza factorial

avându-se în vedere fluxul care genereaz profitul întreprinderii (CA –care, de altfel, este i baza maximiz rii rezultatului firmei).

PF1000 = (P/ F) × 1000 = (P/ F) × 1000 × (CA/ CA) =

= (CA/F) × 1000 (P/ CA) = CAF1000 × RRC.

Deci, PF1000 depinde i el de doi factori direc i:

• CAF1000 = (CA/ F) × 1000 (cifra de afaceri la 1000 lei

mijloace fixe) i• RRC = P/CA (rata rentabilit ii comerciale, care indic

eficien a politicii de pre promovat de firm ).

73

2.6. APLICA II I STUDII DE CAZ

ANALIZA RESURSELOR UMANE1. Pentru a eviden ia dimensiunile personalului se utilizeaz

urm torii indicatori:a) num rul scriptic de salaria i, efectivul scriptic prezent la

lucru, num rul mediu de salaria i cu contract de munc ,num rul maxim de salaria i, efectivul fiscal;

b) num rul scriptic de salaria i, efectivul scriptic absent de lalucru, num rul mediu de salaria i cu contract de munc ,num rul maxim de salaria i, efectivul fiscal;

c) num rul scriptic de salaria i, efectivul scriptic prezent lalucru, num rul mediu de salaria i cu contract de munc ,num rul maxim de salaria i, efectivul nefiscal.

2. În practic între coeficientul mediu de calificare ( mK ) icoeficientul de complexitate a lucr rilor executate ( tK ) seîntâlnesc urm toarele situa ii:a) tm KK > arat c exist lucr ri de categorie inferioar

efectuate de salaria i cu calificare superioar sau tm KK < ,arat c exist lucr ri de categorie superioar executate desalaria i cu calificare inferioar ;

b) tm KK = arat c exist lucr ri de categorie inferioarefectuate de salaria i cu calificare superioar sau tm KK < ,arat c exist lucr ri de categorie superioar executate desalaria i cu calificare inferioar ;

c) tm KK < arat c exist lucr ri de categorie inferioarefectuate de salaria i cu calificare superioar sau tm KK > ,arat c exist lucr ri de categorie superioar executate desalaria i cu calificare inferioar .

3. Informa ii cu privire la calitatea managementului, suntfurnizate de clasificarea personalului dup criteriul:a) dup vechime;b) pe func ii ale întreprinderii;c) în func ie de gradul de calificare a personalului.

74

4. Mi carea personalului întreprinderii, în decursul uneiperioade date, atât din punct de vedere al intr rilor, cât i dincel al ie irilor din cauze normale, justificate, define te:a) fluctua ia personalului;b) circula ia salaria ilor;c) mi carea salaria ilor.

5. Fluctua ia personalului este un fenomen anormal, determinat de:a) ie irile din întreprindere f aprobarea conducerii

(demisie) sau prin desfacerea contractului de munc ,urmare a unor abateri;

b) ie irile i intr rile din întreprindere f aprobareaconducerii (demisie) sau prin desfacerea contractului demunc , urmare a unor abateri;

c) intrarea de salaria i în întreprindere f aprobareaconducerii (demisie) sau prin desfacerea contractului demunc , urmare a unor abateri.

6. A utiliza integral i eficient timpul de munc constituie unadin laturile de baz ale activit ii, i anume:a) latura extensiv ;b) latura intensiv i extensiv ;c) latura intensiv .

7. Utilizarea timpului de munc se poate aprecia cu ajutorul:a) balan ei folosirii timpului de munc i gradul de utilizare

a fondului de timp de lucru maxim disponibil;b) coeficientul intensit ii intr rilor de personal i balan a

folosirii timpului de munc ;c) balan a folosirii timpului de munc i gradul de stabilitate

a personalului.8. Capacitatea muncii de a crea o anumit cantitate de valori de

întrebuin are într-o unitate de timp, reflectând eficien a cu careeste cheltuit o cantitate de munc , reprezint :a) motivarea salaria ilor;b) eficien a economic ;c) productivitatea muncii.

75

9. Cre terea activit ii întreprinderii s-a produs pe cale intensiv ,în cazul urm toarei situa ii:a) av WIIQ ⟨ ;

b)aa W

NopWNp II ⟩ ;

c)aa W

NopWNp II = .

10. Semnific existen a unor timpi de munc neutiliza ijustificat sau nejustificat dac între indicatoriiproductivit ii muncii apare urm toarea corela ie:a) av WIIQ ⟨ ;

b) aa WIIV ⟩ ;

c)za

op

WNop

WN II ⟨ .

11. Punctul de maxim al productivit ii medii se înregistreazcând:a) WaWm = ;b) WaWm > ;c) WaWm < .

Aplica ii gril1. Ce exprim corela ia: IQv =107%; ICA =109%; INp =102%a) a crescut productivitatea muncii i valorificarea produc iei;b) a crescut productivitatea muncii i a sc zut valorificarea

produc iei;c) a sc zut productivitatea muncii i valorificarea produc iei.2. S se interpreteze situa ia: %104=aWI ; %107=WzI ;

%108=WhIa) timpul de munc la nivelul anului i a zilei de lucru sunt peste

plan;b) rezervele de timp de munc la nivelul anului i ziua de lucru

sunt neutilizate;c) rezervele de timp de munc la nivelul anului i a zilei de lucru

sunt egale cu planul.

76

3. Analiza i datele: INp =110%; INop =107%a) productivitatea anual pe salariat a crescut;b) productivitatea anual pe salariat a sc zut;c) productivitatea anual pe salariat nu a fost influen at .4. Ce exprim corela ia: Km=2,78; Kl=2,95a) arat c exist lucr ri de categorie superioar executate de

salaria i cu calificare inferioar , adic o utilizare incomplet afor ei de munc ;

b) arat c exist lucr ri de categorie inferioar efectuate desalaria i cu calificare superioar ;

c) arat c exist lucr ri de categorie inferioar efectuate desalaria i cu calificare inferioar .

5. Aprecia i dinamica stabilit ii salaria ilor dac : Gs0 = 0,91;Gs1 = 0,78

a) indicatorul caracterizeaz îmbun irea stabilit ii generale asalaria ilor în întreprindere;

b) indicatorul caracterizeaz diminuarea stabilit ii generale asalaria ilor în întreprindere;

c) indicatorul caracterizeaz men inerea stabilit ii generale asalaria ilor în întreprindere.

6. Pe baza indicatorilor:

IndicatorT0 T1

Cifra de afaceri (lei) 10.000 20.000Num rul mediu de personal 20 25Num rul mediu de zilelucrate

250 200

Determina i ac iunea modific rii num rului de zile lucrate asupraproductivit ii anuale pe salariat este:

a) –100 lei;b) 100 lei;c) 500 lei.

77

7. Pe baza datelor:

IndicatorT0 T1

Produc ia marf (lei) 10.000 20.000Num rul mediu de personal 20 25Total om-zile lucrate 5.000 6.750Total om-ore lucrate 39.000 50.625Determina i ac iunea modific rii productivit ii medii orare

asupra productivit ii medii anuale:a) -283,5 lei;b) 200 lei;c) 283,5 lei.

8. Pe baza datelor:

IndicatorT0 T1

Cifra de afaceri (lei) 10.000 20.000Num rul mediu de personal 20 25

Determina i ac iunea modific rii num rului de salaria i i a cifreide afaceri asupra productivit ii medii anuale:

a) - 200 lei i 300lei;b) - 200 lei i 500 lei;c) 200 lei i 300 lei.

9. Pe baza datelor:

IndicatorT0 T1

Produc ia marf (lei) 10.000 20.000Num rul mediu de personal 20 25Fondul de salarii (lei) 4.000 6.000

Determina i ac iunea modific rii productivit ii medii anualeasupra nivelului cheltuielilor salariale:

a) 0,25 lei;b) 0,2 lei;c) -50 lei.

78

10. Pe baza datelor:

IndicatorT0 T1

Cifra de afaceri (lei) 10.000 20.000Num rul mediu de personal 20 25Profitul din exploatare (lei) 2.500 2.250

Determina i ac iunea modific rii productivit ii medii anualeasupra profitului din exploatare:

a) -1.250 lei;b) 1.000lei;c) 800 lei.

Aplica ii de rezolvat1. S se analizeze datele primite de la compartimentul resurse

umane privind resursele umane ale întreprinderii:Perioada T1Rezultate

PerioadaTo

prognozat realizatNr.crt.

Categorii de personal

Val. % Val. % Val. %1. Muncitori, din care: 900 950 920a. direct productivi 700 710 690b. indirect productivi 200 240 2302. Personal tehnic i de

cercetare, din care:150 200 210

a. salaria i din cercetare 50 50 50b. salaria i din

administra ie iconducere

100 150 160

3. Total salaria i 1.050 1.150 1.130

4. Cifra de afaceri – lei(pre uri nominale)

9.000 9.100 9.200

5. Indice de pre -% 6 5 76. Cifra de afaceri (în

pre uri comparabile) - lei

79

2. Caracteriza i corela ia dintre nivelul tehnic al lucr rilor de executat igradul de calificare al for ei de munc dac se cunosc urm toarele:

Repartizaresalaria i pecategorie decalificare (ni)

Repartizaresalaria i pecategorii de

încadrare (vi)

Cat

egor

ie d

eca

lific

are

(ki)

Nr.salaria

i%

n i×

k iNr. orenorm %

k i×v

i

Dec

alaj

într

ere

part

izar

easa

lari

ailo

r pe

cate

gori

i i

volu

mul

lucr

rilo

r

I 100 300.000 300.000II 150 400.000 800.000

III 350 350.000 1.050.000

IV 200 100.000 400.000V 140 35.000 175.000VI 50 6.000 36.000VII 10 4.000 28.000

Total 1.000 1.200.000 2.789.000

3. Aprecia i cu ajutorul indicatorilor cunoscu i mi careasalaria ilor, conform datelor de mai jos:

Nr.crt.

Specificare To T1 T2

1. Num rul mediu al salaria ilor 900 1.100 7502. Num rul intr rilor de salaria i 70 205 153. Total ie iri salaria i, din care: 10 5 315a. pensionare 7 3 15b. omaj - - 250c. plec ri colarizare 2 - -d. demisii - 2 47e. desfacerea contractului de munc 1 - 3

80

4. În tabelul de mai jos este sintetizat situa ia utiliz rii for ei de munc :

Nr.crt.

Indicatori To T1

1. Produc ia exerci iului (lei) 150.000 200.0002. Venituri din prest ri servicii (lei) 15.000 10.0003. Cifra de afaceri (lei) 120.000 140.0004. Num rul mediu de salaria i 500 4505. Num rul mediu de zile lucrate 280 2606. Durate medie a unei zile de lucru 7,2 7,57. Stocul mediu de m rfuri (lei) 45.000 70.0008. Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei) 70.000 85.0009. Valoarea medie a mijloacelor fixe

active (lei)65.000 75.000

Caracteriza i dinamica productivitatea muncii.5. Analiza i consecin ele modific rii productivit ii anuale a

muncii asupra rezultatelor economico-financiare ale întreprinderii,dac se cunosc urm toarele informa ii:

Nr.crt.

Indicatori To T1

1. Produc ia exerci iului (lei) 150.000 200.0002. Venituri din prest ri servicii (lei) 15.000 10.0003. Cifra de afaceri (lei) 120.000 140.0004. Num rul mediu de salaria i 500 4505. Num rul mediu de zile lucrate 280 2606. Durate medie a unei zile de lucru 7,2 7,57. Soldul mediu al activelor circulante (lei) 80.000 100.0008. Cheltuielile cu personalul (lei) 50.000 75.0009. Cheltuielile conven ional constante (lei) 35.000 45.00010. Cheltuielile totale (lei) 165.000 225.00011. Rezultatul exploat rii (lei) 16.000 14.000

81

6. S se analizeze dinamica productivit ii medii zilnice aîntreprinderii, pe baza urm toarelor date:

Nr.crt. Indicator Simbol To T1 %

1 Cifra de afaceri (lei) CA 18.000 21.0003 Num r salaria i Ns 30 304 Num r mediu de zile lucrate Nz 290 280

8 Productivitatea muncii anual(lei) aW

7. S se analizeze dinamica productivit ii medii anuale aîntreprinderii, pe baza urm toarelor date:

-lei-

Cifra de afaceri Productivitatea medie zilnicNr.

crt.Sector deactivitate

To T1 To T11 A 5.000 4.500 0,67 0,582 B 2.000 3.500 0,80 0,673 C 4.000 5.000 0,80 0,484 Total 11.000 13.000

ANALIZA RESURSELOR MATERIALE1. Stocurile regulatoare sunt:a) valori materiale consumabile pe termen scurt;b) valori imateriale consumabile pe termen mediu;c) valori materiale consumabile pe termen lung.2. Rolul stocurilor regulatoare este acela de:a) a asigura valori materiale consumabile pe termen scurt;b) a asigura continuitatea i ritmicitatea activit ii;c) a asigura analiza în structur cantitativ i calitativ a stocurilor.3. În faza de aprovizionare, cauza modific rii stocurilor finale este:a) modificarea tehnologiei de fabrica ie;b) schimbarea sortimentelor;c) aprovizionarea înainte de termenele stabilite prin contracte.

82

)(1000FaF gCA∆

4. În faza de comercializare, cauzele modific rii stocurilor finale sunt:a) lipsa mijloacelor de transport;b) dep irea consumurilor specifice;c) neritmicitatea produc iei.5. Cunoa terea structurii stocurilor medii se poate realiza cu ajutorul:a) metodei ABC;b) calculului marginal;c) indicatorilor de structur .6. Pentru faza de aprovizionare, c ile de accelerare ale viteza de circula ie sunt:a) operativitate în manipularea ambalajelor, accelerarea decont rilor;b) utilizarea integral a capacit ii de produc ie, alegerea tehnologiei optime;c) cre terea operativit ii, selectarea atent a furnizorilor.7. Mijloace fixe productive (numite active):a) nu au o contribu ie direct , evident la realizarea produc iei;b) contribuie direct la realizarea cifrei de afaceri;c) contribuie direct i indirect la realizarea cifrei de afaceri.8. În dinamic este privit ca nefavorabil un coeficient al

amortiz rilor cresc tor deoarece:a) indic c mijloacele fixe din întreprindere sufer un proces de

îmb trânire, iar politica de investi ii este deficitar ;b) indic c mijloacele fixe din întreprindere sufer un proces de modernizare;c) indic c mijloacele fixe din întreprindere sufer un proces de

înnoire, iar politica de investi ii este eficient .9. Cifra de afaceri la 1000 lei mijloace fixe este exprimat cu

ajutorul urm toarei rela ii de cauzalitate: a)

b) PF1000 = (P/ F) û 1000;

c) CAF1000 = (CA/ F) û 1000.

10. Dinamica profitului la 1000 lei mijloace fixe (PF1000) estedeterminat de varia ia:

a) cifrei de afaceri la 1000 lei mijloace fixe i a rateirentabilit ii comerciale;

b) structurii mijloacelor fixe active în total mijloace fixe i acifrei de afaceri la 1000 lei mijloace fixe active;

c) structurii desfacerilor pe categoriile „i” implicate în calcul i avitezei de circula ie pentru fiecare categorie „i” implicat în calcul.

83

Aplica ii gril1. Ce exprim corela ia: ISf =125%; ICA = 130%a) firma are o activitate comercial ineficient ;b) firma vinde i ce are pe stoc;c) firma are o activitate comercial eficient i vinde produsele

de pe stoc.2. Conform metodei ABC, produsele din grupa B (25 – 30% din

produse firmei, ce aduc 25-30 % din cifra de afaceri) sunt:a) produse cu vitez de circula ie sc zut , marja comercial este mare;b) produse care ridic probleme legate de aprovizionare i stocare;c) produse standard, cu viteza de circula ie i marja comercial

aflate la media întreprinderii.3. Conform metodei ABC, produsele cu o vitez de circula ie rapid ,

marj comercial redus i cu aprovizionare i gestionare eficiente sunt:a) produse din grupa C;b) produse din grupa B;c) produse din grupa A.4. Ce exprim corela ia: 1IV =54 zile ; IVo = 41 zilea) activele circulante ale firmei sunt utilizate eficient;b) activele circulante ale firmei sunt utilizate conform planului;c) activele circulante ale firmei sunt greu vandabile.5. Pe baza urm toarelor date:

-lei-Indicatori To T1

Cifra de afaceri 10.000 30.000Valoarea medie a fondurilor fixe 4.000 6.000Valoarea medie a fondurilor fixe active 2.000 4.000

Ac iunea modific ri structurii mijloacelor fixe active asupradinamicii cifrei de afaceri la 1000 lei mijloace fixe este:

a) 0;b) 425 lei;c) 850 lei.6. Pe baza urm torilor indicatori:

-lei-Cifra de afaceri Valoarea medie a stocurilorSectoare To T1 To T1

A 360 720 200 180B 1080 1440 180 160

84

Ac iunea structurii cifrei de afaceri asupra vitezei de rota ie astocului mediu al firmei este de:

a) – 38,33 zile;b) 11,66 zile;c) 49,99 zile.

Aplica ii de rezolvat1. Pe baza urm toarelor informa ii, caracteriza i eficien a mijloacelor fixe:

Indicatori To T1Cifra de afaceri 10.000 25.000Profitul 2.000 2.050Valoarea medie a mijloacelor fixe 5.000 20.000

2. se analizeze structura stocurilor pe baza metodei ABC, dacsitua ia cifrei de afaceri pe produse este urm toarea:

Produs Vânz ri(lei)

1 2.0002 4.0003 44.0004 7.0005 7.5006 6.0007 67.0008 84.0009 1.500

10 2.50011 4.50012 12.00013 3.00014 5.500

Total 250.500

4. se analizeze dinamica stocurilor dac se cunosc urm toarele:-lei-

Cifra de afaceri StocuriProduse

To T1 To T1A 36.000 40.000 2.000 1.000B 108.000 108.000 18.000 12.000

85

Capitolul III

Analiza cheltuielilorCheltuielile unei firme cuprind o sfer larg de procese

economice legate, în esen , de consumul i utilizarea factorilorproduc iei: natura, capitalul, munca. Analiza acestora se constituieîntr-o component foarte important a managementului intern alfirmei i este premisa de baz a ob inerii performan eloreconomico-financiare.

Sunt folosite permanent dou no iuni: cheltuieli i costuri.Ambele exprim în fond acela i lucru, i anume: repartizarea, dirijareaunor sume de bani ale firmei pentru buna desf urare a activit ii. Acheltui reprezint ac iune concret de repartizare a banilor pe diversecanale, iar costurile sunt definite ca expresia b neasc a cheltuielilorsuportate de agen ii economici. Ca indicator economic, costul m soarefortul firmei pentru consumul de materii prime, materiale,combustibil, energie, ma ini, utilaje, instala ii, plata salariilor,dobânzi, penaliz ri, chirii, impozite i taxe, contribu ia pentruasigur ri sociale, ajutorul de omaj, cheltuieli pentru prevenirea iînl turarea polu rii mediului .a. Costul reprezint o parte a pre uluide vânzare, pe care agen ii economici o recupereaz la vânzareabunurilor pentru a- i acoperi cheltuielile efectuate.

Sursele de informa ii în materie de costuri sunt: bugetul devenituri i cheltuieli, contul de profit i pierderi, d ri de seam statisticepentru cheltuielile i rezultatele firmei, bilan ul contabil i anexele labilan , alte informa ii externe privind pia a muncii, pia a capitalului etc.

3.1. TIPOLOGIA CHELTUIELILOR (COSTURILOR)În economia de pia se opereaz cu un num r însemnat de

categorii de costuri. Analiza i în elegerea semnifica iei lor asupraactivit ii firmei implic o structurare a lor dup mai multe criterii:

a. Dup modul de m surare a consumului de resurse exist :costuri totale, costuri unitare (medii) i costuri marginale. Costuriletotale cuprind ansamblul cheltuielilor globale efectuate pentru un anumitvolum de activitate. Costurile unitare (medii) reprezint cheltuielileefectuate pe unitatea de bun economic ob inut (ele au i sensul de cost

86

unitar). Costurile marginale m soar dimensiunea sporului de costnecesar ob inerii unei unit i suplimentare de bun economic.

b. În func ie de perioada de calcul, costurile se împart încosturi pe termen scurt i cheltuieli pe termen lung. Costurile petermen scurt se refer la activitatea curent a întreprinderii i suntlegate de dimensiunile, dotarea i structura curent a unui unit ieconomice. Orice modificare a lor este dictat de gradul de utilizare acapacit ilor existente. Ele au în vedere un singur exerci iu financiar.Costurile pe termen lung sunt corespunz toare gestiunii strategice afirmei, ele referindu-se la modific rile ap rute sub inciden aprogresului tehnic. Ele au în vedere mai multe exerci ii financiare.

c. Dup comportamentul fa de cifra de afaceri deosebimcosturi fixe i variabile. Costurile fixe reprezint costurileindispensabile func ion rii întreprinderii, independente de volumul idimensiunile produc iei, dar dependente de capacitatea poten ial aîntreprinderii. Ele au în vedere capacitatea de produc ie a firmei.Costurile variabile sunt cele care depind de volumul de activitate isunt consecin a utiliz rii capacit ilor existente. Ele se modificpropor ional sau nepropor ional în func ie de volumul de activitate alfirmei. Evolu ia lor este diferit fiind determinat de faza din ciclul devia al produselor pe care firma le realizeaz 13.

d. Dup natura lor, exist cheltuieli cu munca vie i cheltuielimateriale. Cheltuielile cu munca vie sunt cele legate de consumulpoten ialului uman de care dispune firma (plata activit ii idrepturilor cuvenite personalului), iar cele materiale sunt datorateconsumurilor de mijloace materiale (materii prime, energie etc.)necesare bunei desf ur ri a activit ii.

e. Dup modul de identificare i repartizare pe purt tori decheltuieli, întâlnim cheltuieli directe i cheltuieli indirecte.Cheltuielile directe sunt cele care au în vedere în mod direct unanumit produs sau activit i, precum consumurile, de exemplu, dematerii prime i materiale directe, salarii directe, contribu ii privindasigur rile i protec ia social , alte cheltuieli directe. Cheltuielileindirecte sunt legate de func ionare general a întreprinderii(cheltuieli de administra ie, de între inere .a.). Considerarea unor

13 M. Niculescu, “Diagnostic global strategic”, Ed. Economic , Bucure ti, 1996, p. 150-152.

87

cheltuieli ca “directe” sau “indirecte” este un aspect relativ, caredepinde de nivelul la care se face calculul i analiza costului.

f. Dup gradul de autonomie al decidentului cunoa tem: costuricontrolabile i costuri necontrolabile. Costurile controlabile apar atuncicând deciziile privitoare la costuri sunt la îndemâna centrului deresponsabilitate (cuprinzând salarii, materii prime etc.), iar costurilenecontrolabile apar când sunt impuse de puterea i autoritatea statului prinlegisla ia fiscal sau social (taxe i impozite, cote pentru ajutor de omaj).

g. Dup rela ia costuri-efecte întâlnim: costuri determinate icosturi nedeterminate (sau discre ionare). Costurile determinate suntdefinite ca fiind acelea al c ror rol sau efect asupra indicatorilor deefecte ai întreprinderii este clar determinat. De exemplu: reflectareaclar a costurilor în cifra de afaceri, arat leg tura direct dintre celedou variabile. Costurile discre ionare se afl în rela ie neclar ,confuz cu efectul ob inut, influen a lor neputând fi precizat cuexactitate. De exemplu: cheltuielile de publicitate i promovareinfluen eaz cre terea vânz rilor dar nu se poate preciza cât de mareeste aceast influen .

h. Dup caracterul lor exist costuri evidente, costuri ascunsei costuri de oportunitate. Costurile evidente se reg sesc expres în

eviden ele contabile, pe când costurile ascunse, de i suportate defirm , nu sunt îns neeviden iate în mod direct (costul determinat dedeteriorarea imaginii firmei; costul produselor necalificative .a.).Costuri de oportunitate au semnifica ia de valoare a unei ocaziipierdute, ratate sau, altfel spus, ele m soar pierderea (lipsa) unorîncas ri ca urmare a unei op iuni economice diferite a firmei.

i. Dup natura lor întâlnim cheltuieli curente i cheltuieliexcep ionale. Cheltuielile curente, la rândul lor, sunt formate dincheltuielile de exploatare i cheltuielile financiare, ambele categoriiprivesc activitatea curent , normal desf urat de firm pentrurealizarea obiectului ei de activitate:

Cheltuielile de exploatare sunt necesare realiz rii activit ilorde produc ie i a celor de comercializare pe care le firma le desf oari ele sunt formate din: cheltuieli privind consumurile de

aprovizionare, achizi ie i costul m rfurilor vândute; cheltuieli pentru

88

servicii efectuate de ter i; cheltuieli cu impozite, taxe i v rs minteasimilate; cheltuieli cu personalul.

Cheltuielile financiare sunt datorate modului în care firma adecis s se finan eze pentru desf urarea activit ii curente. Ele formatedin: pierderi din crean e legate de participa ii, pierderi din vânzareatitlurilor de plasament, diferen e nefavorabile de curs valutar, dobânzicurente, cheltuieli privind amortiz rile i provizioanele i pierderi dincrean e de natur financiar .

În cadrul cheltuielilor excep ionale includem cheltuieliocazionate de evenimente cu frecven redus , ca de exemplu:cheltuieli determinate de opera iunile de gestiune i cheltuielideterminate de opera iunile de capital.

j. Dup modul de înregistrare în contabilitate cheltuielile potfi incorporabile, neincorporabile sau supletive. Cheltuielileincorporabile se reg sesc ca atare în contabilitatea firmei, modificândrezultatul total, îns nu corespund unor consumuri normale, de aceeasunt excluse din calculul costurilor. Cheltuielile neincorporabile suntde dou tipuri: f raport direct cu activitatea (ex. primele deasigurare); cheltuieli care nu relev activitatea curent (ex. cheltuielicu provizioanele, cheltuieli de constituire .a.). Cheltuielile supletivese reg sesc în contabilitatea de gestiune, dar nu se reg sesc încontabilitatea general din motive juridice sau fiscale.

k. Dup inciden a asupra fluxurilor de trezorerie distingemcheltuielile monetare i cheltuieli non-monetare. Cheltuieli monetare,sunt cele generatoare de fluxuri monetare (ex. salarii, pl i de materiiprime etc.), pe când cheltuielile non-monetare (numite i calculatesau contabile) nu genereaz fluxuri monetar, de genul pl ilor (ex.amortiz rile, provizioanele).

De m rimea i caracteristicile costurilor depinde foarte multprocesul decizional al firmei. Firmele au în prezent o activitatecomplex , aflat permanent sub inciden a schimb rii: apar produse aleconcuren ei superioare calitativ i mai ieftine, vânz rile nu mai auaceea i fluen etc. De aici necesitatea ca managementul întreprinderii

ac ioneze permanent asupra cheltuielilor, asupra costurilor în sensuldiminu rii lor. De multe ori îns diminuarea pe care o realizeazfirmele mai ales la cheltuielile de produc ie, la cele administrative sau

89

la cele de comercializare este prea mic în compara ie cu fenomenemacroeconomice, ce de exemplu, infla ia.

Totu i, în urma studiilor de analiz , s-a ajuns la concluzia cputem sc dea lent sau men ine constant costul mediu pe termen lungdoar printr-un volum de activitate foarte ridicat.

3.2. METODE DE ANALIZ A CHELTUIELILOR

Metodele de analiz a cheltuielilor ofer informa ii care ajut lastabilirea celei mai bune solu ii în alocarea resurselor firmei i, peaceast baz , sunt un instrument util în politica întreprinderii destabilire a pre urilor i a marjelor de rentabilitate.

Problematica analizei cheltuielilor vizeaz urm toarele probleme:• Analiza dinamic i structural a cheltuielilor;• Analiza cheltuielilor fixe i variabile;

3.2.1. Analiza dinamic i structural a cheltuielilorAnaliza cheltuielilor întreprinderii este important pentru c ea

ofer o serie de informa ii privind modul în care firma consumresursele materiale i umane, precum i pentru faptul c o serie decheltuieli, fiind puse în rela ie cu rezultatul întreprinderii, determin înmod direct profitul i, deci, ele permit desprinderea unor concluziiprivitoare la eficien a întreprinderii în cauz .

Analiza dinamic a cheltuielilor se poate realiza cu ajutorulindicatorilor clasici:

• cheltuielile totale ale întreprinderii (Ch)• modificarea absolut a cheltuielilor ( ∆ Ch)

01 ChChCh −=∆• modificarea relativ a cheltuielilor ( ∆ Ch %)

( ) 1000

01% ×−

=∆Ch

ChChCh

Atunci când întreprinderea î i propune s realizeze sporuri alevolumului de activitate (Ca1 > CA0) este normal ca i eforturile f cutede întreprindere (adic cheltuieli) s creasc (Ch1 > Ch0). De exemplu,dublarea produc iei fizice a întreprinderii este imposibil de realizat

o cre tere corespunz toare a consumurilor i, deci, a cheltuielilorfirmei. Dar ob inerea optimului economic de c tre întreprindere

90

presupune ca dinamica volumului de activitate s fie superior înraport cu dinamica cheltuielilor înregistrate de ea (ICA > ICH). Ceea ceînseamn ca fiecare leu cheltuit de întreprindere s genereze oîncasare mai mare, în raport cu încasarea adus în perioada deraportare (3):

ICA > ICH ; (1)

1000

1×

CACA > 100

0

1×

CHCH (2)

1

1

CHCA >

0

0

CHCA (3)

Corela ia anterioar , între volumul de activitate (v zut ca prinintermediul încas rilor generate de produc ia realizat , adic prinindicatorul cifr de afaceri) i cheltuielile firmei (Ch), mai poate fisurprins i cu ajutorul indicatorului:

• nivel al cheltuielilor la 1000 lei cifr de afaceri (N)

1000×=CAChN

Indicatorul m soar efortul (cheltuiala) pe care îl(o) faceîntreprinderea pentru a realiza o încasare de o mie de lei. Din punctulde vedere al optimului economic va fi apreciat ca pozitiv situa ia încare nivelul cheltuielilor la 1000 de lei încasare este în dinamic însc dere (N1 < N0), aceasta însemnând cre terea eficien ei cheltuielilor,ca urmare a faptului c o cheltuial mai mic (noua valoarea a lui N)genereaz acela i volum de încasare (1000 de lei) – rela ia (7).

ICA > ICH ; (4)

1000

1×

CACA > 100

0

1×

CHCH (5)

10000

0×

CACH > 1000

1

1×

CACH (6)

N0>N1 (7)Indicatorul este util în analiz pentru c realizeaz leg tura

direct cu rentabilitatea firmei (dac se consum o anumit valoarepentru a realiza o încasare de o mie de lei, înseamn c diferen a pânla aceast valoare a încas rii o reprezint profitul firmei sau,generalizând, orice sc dere a nivelului de cheltuial este sinonim cu ocre tere a profitului firmei).

91

Indicatorul anterior poate fi agregat i pornind de la structurileexistente în întreprindere, indiferent de profilul de activitate alacesteia. În acest caz, se pleac de la nivelele de cheltuial înregistratela nivelul structurilor (care sintetizeaz eficien a consumului deresurse), ponderându-se cu contribu ia acestor structuri la realizareacifrei de afaceri a întreprinderii (greutatea specific a componentelorcifrei de afaceri a firmei) se impune calculul i explicareamodific rilor nivelului mediu al cheltuielilor. Scopul analizei niveluluicheltuielilor la 1000 de lei cifr de afaceri, în func ie de structuraacesteia din urm i nivelele de cheltuial ale structurilor este acela dea releva tendin a i de a preveni evolu ii necorespunz toare. Dacnot m cu chN , nivelul mediu al cheltuielilor pe întreprindere, atunci:

10010001000 1

1

1

1

1∑

∑

∑

∑

∑=

=

=

=

=

×=

×=×=⋅=

i

ni

n

i

ni

n

i

nch

chii

i

chii

i

i ng

d

nd

d

ch

CACHN ,

unde: CH - suma total a cheltuielilor;CA - cifra de afaceri;chi – cheltuiala aferent unei structuri (componente) din firm ;di – desfacerea aferent unei structuri (componente) din firm ;gi - structura cifrei de afaceri (sau produc iei) pe structurile i

implicate în calcul;nchi - nivelul cheltuielilor pe tipurile i de structuri (de activit i,

sectoare etc.).

Pentru industrie, modelul anterior este:∑

∑

=

=

⋅

⋅= n

i

n

ii

ch

pq

cqN

1

1 ,

unde: q - produc ia vândut (în unit ii fizice);ic - costul mediu unitar;

p - pre ul mediu unitar de vânzare.Se pot crea modele cu valoare opera ional care s depisteze

contribu ia fiec rui factor implicat în rela iile de calcul în evolu iafinal a nivelului mediu al cheltuielilor pe întreprindere. Totu i este de

92

la sine în eles c în cele mai multe cazuri, cheltuielile totale cresc,motivat de cauze numeroase atât obiective cât i subiective.

• analiza structurii cheltuielilor se realizeaz cu ajutorulunui coeficient de structur (gi), calculat dup rela ia:

100×=t

ii Ch

Chg

unde: iCh = o categorie de cheltuieli (cu materia prim , cusalariile, cu dobânda etc.)

tCh = cheltuieli totaleCoeficien ii de structur sunt utili în analiz pentru c ei

orienteaz eforturile întreprinderii în direc ia reducerii acelor cheltuielicare au ponderi mari (sunt dominante) în totalul cheltuielilor.Structura cheltuielilor este diferit de la o întreprindere la alta, factorulprincipal care o particularizeaz fiind domeniul (ramura de activitate)în care func ioneaz aceasta. Prin urmare i m suri pe care pe care leiau întreprinderile, în direc ia reducerii cheltuielilor, vor fi diferite, înfunc ie de sectorul în care func ioneaz acestea, de interesul lor pentruîmbun irea performan elor ei. Eficien a firmei reducerea igestionarea economicoas a cheltuielilor “dominante”, precum i demodul cum sunt acestea optimizate.

Tabel nr. 3.1.Structura cheltuielilor pentru trei întreprinderi care func ioneaz

în in sectoare de activitate diferite(în procente %)Întreprindere

industrialÎntreprindere

comercialÎntreprindere deprest ri servicii

Cheltuieli materiale 40 Costul m rfurilor 70 Cheltuieli salariale 80

Cheltuieli salariale 20 Cheltuieli dedesfacere

20 Cheltuieli materiale 5

Cheltuieli decercetare

20 Cheltuieli financiare 5 Cheltuieli financiare 5

Cheltuieli financiare 10 Cheltuieli dedesfacere

5 Cheltuieli dedesfacere

5

Cheltuieli dedesfacere

5 Cheltuieli generale 5

Cheltuieli generale 5Total 100 Total 100 Total 100

93

Din datele cuprinse în tabelul nr. 3.1. se desprinde concluzia asupra fiec rui tip de activit i ac ioneaz , dominant, categorii

diferite de cheltuieli. În firma A – cheia succesului const în ac iuneaasupra cheltuielilor cu materii prime, materiale, semifabricate, în firmaC – cheia sunt salariile, iar în firma B, cheia sunt costurile m rfurilorce vor deveni mai apoi obiectul comer ului. Astfel, m surile adoptatede întreprinderi pentru gestionarea corespunz toare a cheltuielilorvizând, ca efect final, reducerea lor, vor fi:

• dac domin costurile de cump rare se va urm ri s existe:contracte ferme de aprovizionare la cele mai bune pre uri, dac este posibilchiar contracte la pre uri fixe, clauze de negociere a pre ului cu furnizorii;

• dac domin costul cu personalul (salariile) – accentul vadea pe politica de recrutare i de angajare a viitorilor salaria i,

perfec ionarea permanent a calific rii, un sistem de stimulare icointeresare, material i moral atr tor, politica de promovare;

• dac domin costurile de stocare se va urm ri ritmicitatea icontinuitatea în aprovizionarea stocurilor de siguran , preocupareapentru accelerarea vitezei de circula ie a m rfurilor;

• dac domin costurile de produc ie vom urm ri: standardizareaprodusului, sau standardizarea unor componente, automatizarea imecanizarea fabrica iei, substituirea i combinarea factorilor de produc ie;

• dac domin cheltuielile financiare este de presupus cîntreprinderea are mari datorii, deci aten ia se va orienta spre politicade restituire a datoriilor, gestionarea lichidit ilor i trezoreriei isistemul de acoperire a nevoii de fond de rulment.

În analiza structurii cheltuielilor este bine de urm rit repartizareaacestora pe categorii de cheltuieli, potrivit structurii contabile acestora.Schema general de organizare a cheltuielilor; indiferent de profilul deactivitate este prezentat în tabelul nr. 3.2.:

Tabel nr. 3.2.Structura contabil a cheltuielilor

1.1. cheltuieli de exploatare1.Cheltuieli curente 1.2. cheltuieli financiare Cheltuielitotale 2. Cheltuieli extraordinare

În fond o analiz detaliat a cheltuielilor impune descompunereacestora dup cât mai multe criterii, astfel încât s rezulte punctele

94

slabe ale întreprinderii în ceea ce prive te consumurile de resurse alefirmei, astfel putându-se elabora, mult mai u or, cu inte mult maiprecise, strategiile de reducere a cheltuielilor, sporire a rentabilit ii i,astfel, majorare a valorii întreprinderii.

3.2.2. Analiza cheltuielilor fixe i variabileCheltuielile întreprinderii, în func ie de modul în care se

modific la varia iile volumului de activitate se pot împ i în doumari categorii de cheltuieli: a) cheltuieli variabile i b) cheltuieli fixe.

3.2.2.1. Analiza cheltuielilor variabileCheltuielile variabile sunt acele cheltuieli care se modific în

acela i sens cu modificarea volumului de activitate al firmei. Altfelspus dac cifra de afaceri (volumul de activitate) cre te i cheltuialavariabil va cre te, dup cum atunci când volumul de activitate sereduce i aceast categorie de cheltuial se va afla în regres.Cheltuielile variabile au în vedere activitatea de exploatare aîntreprinderii i în cadrul lor se cuprind: cheltuielile cu materia prim ,cheltuielile cu materiale, cheltuielile cu salarii, cheltuielile directe,cele de desfacere sau cele privind costul m rfurilor cump rate etc.

Analiza acestor cheltuieli pe perioad scurt de timp (de pân la unan) indic o corela ie direct , relativ strâns între ele i volumul deactivitate al firmei, a a dup cum se poate remarca i din graficul nr. 3.1.

Graficul nr. 3.1.Evolu ia pe termen scurt a cheltuielilor variabile

Cheltuieli variabiletotale Cheltuieli variabile/

produs

Ch

CA

Ch

CA

95

Din graficul nr. 3.1. se observ c volumul total al acestorcheltuieli se afl , permanent, în mi care, el modificându-se în acela itimp i acela i sens cu volumul cifrei de afaceri (indicator utilizatpentru dimensionarea volumului de activitate). Dac îns ne referimla cheltuiala variabil pe produs (sau, ceea ce este acela i lucru, lacheltuiala variabil care revine la un leu încasare) observ m cindiferent de sensul în care se modific cifra de afaceri, aceasta aretendin a de a se men ine constant (sau de a se modifica prea pu in înperioada de analiz ). Studiul cheltuielile variabile pe termen lung,pentru mai multe exerci ii financiare (adic , pentru intervale de timp maimari de un an), face ca propor ionalitatea dintre acestea i volumul deactivitate, constatat anterior, s fie afectat . La fel se întâmpl i cucheltuiala variabil pe produs, ea cunoscând o anumit fluctua ie.Explica ia acestei modific ri în comportamentul cheltuielilor variabiletrebuie c utat în ciclul de via al produsului, în sensul c se manifest oanumit asimetrie între eforturile pe care le face o firm pentru a producei comercializa un anumit produs i încas rile generate de acestea,

corespunz tor fazelor de expansiune, maturitate sau declin, pe care lecunoa te orice bun (graficul nr. 3.2.).

Astfel, într-o prim perioad , care corespunde fazei deexpansiune a produsului, încas rile cresc mai rapid în raport cucheltuielile variabile totale, iar în planul costului pe produs seobserv o mic orare continu a acestuia, care determin ob inerea uneirentabilit i înalte, normale de altfel, pentru amortizarea a cheltuielilorde produc ie i comercializare cât i acelor de cercetare-dezvoltare,efectuate înaintea lans rii acestuia în exploatare.

Graficul nr. 3.2.Evolu ia pe termen lung a cheltuielilor variabile

Ch

CA

Ch

CA

maturitate

expansiune declin

ICh<ICA

ICh>ICA

maturitate

expansiune declin

96

Urmeaz o a doua perioada, scurt ca durat , carecorespunde fazei maturit ii produsului. În aceast etap întredinamica cheltuielilor variabile totale i dinamica încas rilor este unechilibru perfect, care determin , pe planul costului variabil pe produs,atingerea valorii minime.

În sfâr it, cea de-a treia etap , corespunz toare declinuluiprodusului în cauz , dinamica cheltuielile variabile totale întrecedinamica cifrei de afaceri, pentru c apar produse noi, care de icorespund acelora i nevoi, prin calitate, performan e tehnice atragconsumatorii, ace tia evitând s achizi ioneze produsele mai vechi,deja cunoscute. Pe planul costului variabil pe produs, ca urmare adinamicii diferite a celor dou variabile (cifra de afaceri i cheltuialavariabil total ), se observ a cre tere, ceea ce înseamn i odeteriorare a rentabilit ii produsului în cauz .

Analiza cheltuielilor variabile, dar i a categoriilor decheltuial care o compun (consumuri materiale, cheltuieli cu salariileetc.), se realizeaz cu indicatorii clasici: modificare absolut ,modificare relativ , indice, nivelul cheltuielii la o mie de lei încasare.

Analiza factorial a acestor cheltuieli se face plecând de laleg tura care exist între aceste categorii de cheltuieli i volumulde activit i, cheltuiala variabil putând fi scris ca o func ie de cifrade afaceri (CA - volumul de activitate al întreprinderii). Al doileafactor care determin cheltuiala variabil total fiind nivelul cheltuieliivariabile la 1000 de lei cifr de afaceri (Nv - care m soar efortul pecare îl face firma, din punctul de vedere al acestei categorii decheltuial pentru a produce 1000 de lei cifr de afaceri).

Dezvoltarea modelului de analiz a cheltuielii variabile se faceplecând de la faptul c aceast cheltuial nu este unic (egal ) pentrutoate produsele, activit i sau celelalte structuri din întreprindere,acestea func ionând cu cheltuieli variabile diferite ( i deci i nivele decheltuial variabil la 1000 de lei cifr de afaceri diferite - nvi). Prinurmare, nivelul cheltuielii variabile la 1000 de lei cifr de afaceri,stabilit la nivelul întreprinderii, nu este altceva decât o mediearitmetic ponderat a nivelurilor de cheltuial variabil de la nivelulcomponentelor func ionale, organizatorice, productive i comercialeale firmei, ponderile fiind structura cifrei de afaceri a firmei (gi) peproduse, sectoare de activitate, sec ii, forme de vânzare, unit ioperative etc.

97

10001

100100

10001

××

×=⇒

×=

××= ∑∑

i

i

ViV

viv

Vv ngCAChng

N

NCACh

CA

CHV gi

NV nviunde: CA = cifra de afaceri a întreprinderii Nv = nivelul cheltuielilor variabile pe întreprindere calculat la

1.000 lei încasare gi = structura vânz rilor firmei pe produs (cifrei de afaceri);

pe sectoare de activitate, produse, sec ii etc. nvi = nivelul cheltuielilor variabile la 1.000 de lei desfaceri,

calculat la nivelul unei structuri3.2.2.2. Analiza cheltuielilor fixeCheltuielile fixe sunt acele cheltuieli care nu sunt dependente de

volumul de activitate al firmei, în sensul c ele modificarea dimensiunii lornu este datorat unei modific ri de acela i sens a cifrei de afaceri (caindicator care cuantific volumul de activitate al întreprinderii). Ele suntdependente (cresc sau scad) în func ie de capacitatea de produc ie alîntreprinderii, orice modificare în structura organizatoric acesteia artrebui, teoretic, s determine i modific ri ale volumului cheltuielilor fixe.Concret în cadrul acestor cheltuieli fixe se cuprind: cheltuieli cuamortizarea, cele de cercetare – dezvoltare, cele de administrare iconducere ale firmei, precum i cheltuielilor financiare, cum ar fi deexemplu cu dobânda pl tite de aceasta la sursele de finan are extern .

Cum, în principiu, pe termen scurt capacitatea de produc ie aîntreprinderii nu se modific sau se modific prea pu in, volumul totalal cheltuielilor fixe ar trebui s r mân constant, indiferent demodific rile, în sensul cre terii sau sc derii, volumului de activitate alacesteia. În acela i timp cheltuiala fix pe produs (sau cheltuiala fix

98

care revine la o unitate valoric de încasare) se modific în func ie devaria iile volumului de activitate al firmei. Astfel, orice cre tere avolumului de activitate al firmei, în condi iile în care cheltuiala fixtotal r mâne neschimbat , este echivalent cu o sc dere a cheltuieliifixe unitare (pe produs sau a celei care revine la o unitate valoric deîncasare), dup cum orice sc dere a volumului de activitate vadetermina o cre tere a cheltuielii fixe unitare (graficul nr. 3.3.)

Cheltuiala fix total Cheltuiala pe produs

Graficul nr. 3.3.Comportamentul pe termen scurt al cheltuielilor fixe totale i unitare

Dac îns analiza are loc pe termen lung, pentru mai multeexerci ii financiare, adic într-om perioad de timp mai lung , în caresunt plauzibile modific ri în structura organizatoric a firmei atuncivom asista i la modificarea în sensul cre terii cheltuielilor fixe totale.Aceasta pentru c structura întreprinderii cunoa te modific ri, deexemplu, la sec iile existente se adaug altele noi, c rora trebuie s lise asigure elementele de management i administra ie necesare, sauîntreprinderea lanseaz în produc ie noi produse, pentru care a f cut oserie de cheltuieli de cercetare-dezvoltare, a achizi ionat noi mijloacefixe, care trebuie amortizate, apeleaz la noi resurse financiare, pentrucare trebuie pl tite dobânzi, etc. Într-un cuvânt, volumul total alcheltuielilor fixe are tendin a de a cre te (graficul nr. 3.4.).

Ch

CA

Ch

99

Graficul nr. 3. 4.Comportamentul pe termen lung al cheltuielilor fixe totale

Analiza cheltuielilor fixe, dar i a categoriilor de cheltuialcare o compun (amortizare, cheltuieli de administrare i conducere,dobânzi etc.), se realizeaz cu indicatorii clasici: modificare absolut ,modificare relativ , indice, nivelul cheltuielii la o mie de lei încasare.

În ceea ce prive te analiza factorial a cheltuieli fixe aceasta serealizeaz asupra nivelului lor relativ (cheltuiala fix unitar sauasupra nivelului cheltuielii fixe care revine la 1.000 lei cifr de afaceri).Aceasta pentru c analiza studiaz doar fenomene dinamice i nu statice,ori în cazul cheltuielilor fixe volumul lor total, teoretic nu se modificsau se modific prea pu in, pe când ceea ce se modific este nivelul lorrelativ: cheltuiala fix pe produs sau nivelul cheltuielii fixe care revine lao unitate valoric de încasare (sau la 1.000 lei cifr de afaceri).

Deci, modelul de analiz este: 1000×=CACh

N ff

CA

Nf

Chf

unde:Nf = nivelul cheltuielilor variabile pe întreprindere calculat la

1.000 lei încasareCA = cifra de afaceri a întreprinderii (factor cantitativ)Chf = cheltuiala fix total (factor calitativ)

Ch

CA1 an2 3 an

100

3.3. ANALIZA UNOR CATEGORII DE CHELTUIELI

Identificarea posibilit ilor concrete de optimizare a consumurilorde resurse se poate adânci pe categorii de cheltuieli, ceea ce vom realiza încontinuare. Astfel, vom urm ri: analiza cheltuielilor materiale; analizacheltuielilor cu salariile; analiza cheltuielilor cu transportul; analizacheltuielilor de depozitare; analiza cheltuielilor cu dobânzile; analizacheltuielilor cu amortizarea.

3.3.1. Analiza factorial a cheltuielilor materialeÎn func ie de profilul întreprinderii, ponderea lor este mai mare

sau mai mic . De regul , de in majoritatea în cadrul cheltuielilor deexploatare. Sunt formate din: cheltuieli cu materii prime, cheltuieli cumateriale consumabile, cheltuieli cu energia i apa i cheltuieli cuamortizarea mijloacelor fixe. Not m mN - nivelul mediu alcheltuielilor materiale

1000×=CAChN m

m sau100

1∑

=

⋅=

n

imii

m

ngN sau

100

)(1

∑=

+⋅=

n

iAiMii

m

nngN

unde: CA – cifra de afaceriChm - suma cheltuielilor materiale;gi – structura cifrei de afaceri pe componentele (verigile

organizatorice) ale întreprinderii;nmi - nivelul cheltuielilor materiale pe structurile implicate în

calcul; AiMimi nnn +=

nMi - nivelul cheltuielilor cu materii prime, materiale,combustibili, energie, ap pe structurile implicate în calcul;

nAi - nivelul cheltuielilor cu amortizarea mijloacelor fixe pestructurile implicate în calcul.

Schematic modelul de analiz se prezint astfel:∆ gi

mN∆ ∆ nMi

∆ nmi∆ nAi

A. Modificarea fenomenului analizat se cuantific astfel:01 mmm NNN −=∆

101

B. Influen a factorilor este urm toarea:1. Influen a modific rilor în structura cifrei de afaceri:

10010000 01 ∑∑ ⋅

−⋅

=∆ miimiii

ngngg

2. Influen a modific rilor în nivelul cheltuielilor materiale pestructurile implicate în calcule:

1001000111 ∑∑ ⋅

−⋅

=∆ miimiimi

ngngn

2.1. Influen a modific rilor în nivelul cheltuielilor cu materiiprime, materiale, combustibili, energie, ap pe structurile implicare încalcule:

1001000111 ∑∑ ⋅

−⋅

=∆ MiiMiiMi

ngngn

1.2. Influen a modific rilor în nivelul cheltuielilor cuamortizarea mijloacelor fixe pe structurile implicate în calcule

1001000111 ∑∑ ⋅

−⋅

=∆ AiiAiiAi

ngngn

În cazul în care cheltuiala cu amortizarea nu poate fi stabilitseparat pentru fiecare structur (component , verig organizatoric ) aîntreprinderii atunci modelul anterior devine:

CAAng

NNN MiiAMm +

⋅=+= ∑

100unde: Nm - nivelul total al cheltuielilor materiale, calculate la 1.000 leicifr de afaceri;

NM - nivelul total al cheltuielilor cu materiile prime, materiale,energie, ap , calculate la 1.000 lei cifr de afaceri;

gi – structura cifrei de afaceri pe componentele (verigileorganizatorice) ale întreprinderii;

nMi - nivelul cheltuielilor cu materii prime, materiale,combustibili, energie, ap pe structurile implicate în calcul;

NA - nivelul total al cheltuielilor cu amortizarea, calculate la1.000 lei cifr de afaceri;

A – cheltuielile totale cu amortizarea;CA – cifra de afaceri.deci schematic modelul de analiz se prezint astfel:

102

∆ gi∆ NM ∆ nMi

∆ Nm∆ NA ∆ CA

∆ AA. Modificarea fenomenului analizat se cuantific astfel:

01 mmm NNN −=∆B. Influen a factorilor este urm toarea:1. Influen a modific rii nivelul total al cheltuielilor cu materiile

prime, materiale, energie, ap :01

)(MM

Nm NNN M −=∆

1.1. Influen a modific rilor în structura cifrei de afaceri:

10010000 01 ∑∑ ⋅

−⋅

=∆ miimiii

ngngg

1.2. Influen a modific rilor în nivelul cheltuielilor cu materiileprime, materiale, energie, ap pe structurile implicate în calcule:

1001000111 ∑∑ ⋅

−⋅

=∆ miimiimi

ngngn

2. Influen a modific rii nivelul total al amortiz rii:01

)(AA

Nm NNN A −=∆

2.1. Influen a modific rii cifrei de afaceri:

0

0

1

0)(

CAA

CAAN CA

m −=∆

2.2. Influen a modific rii cheltuielilor totale cu amortizarea:

1

0

1

1)(

CAA

CAAN A

m −=∆

Urm rind aceste rela ii vom observa c orice modificare îninteriorul rela iei de calcul în sensul cre terii sau sc derii diferitelortipuri de cheltuieli, atrage imediat aceea i evolu ie a indicatorului“nivel mediu al cheltuielilor materiale”.

Deci se pot desprinde câteva m suri de optimizare a cheltuielilor,referitoare în primul rând la modul în care se consum materialele.Amintim: optimizarea consumatorilor de materii prime i materiale,economii la consumul de energie i ap , utilizarea la capacitatea maxima ma inilor i utilajelor, eliminarea rebuturilor, aplicarea unor stimulente

103

pentru angaja i, care s -i determine s realizeze economii, lucr ri decalitate i s valorifice corespunz tor timpul de lucru i materiale .a.

3.3.2. Analiza cheltuielilor cu salariileReprezint acele cheltuieli realizate de întreprindere în scopul de a

remunera munca – factorul principal al produc iei i contribu iei pentruasigur ri i protec ie social . În structura cheltuielilor cu munca vie suntcuprinse urm toarele componente:

• costuri suportate de întreprindere în care intr :- salariile (cu ponderea de baz ), reflectând calitatea

factorului uman, (calificarea) i diverse forme de adaosuri (vechime,sporuri, compensa ii, prime);

- contribu iile sociale (asigur ri sociale, s tate, ajutorul deomaj, concedii i indemniza ii, accidente de munc i boli

profesionale, garantarea crean elor salariale);- alte cheltuieli (comision Inspectoratul Teritorial de Munc ).• costuri suportate de salaria i, cuprinzând:- impozitul pe salarii;- contribu ii sociale (asigur ri sociale, s tate, ajutorul de omaj).Toate acestea formeaz fondul de salarii al întreprinderii.3.3.2.1. Caracteristica general a cheltuielilor cu salariile

Caracteristica general a cheltuielilor cu salariile se realizeazcu ajutorul urm torilor indicatori:

1. Fondul total de salarii (FS)2. Modificarea absolut a fondului de salarii

01 SSS FFF −=∆Cre terea fondului de salarii de la o persoan la alta, poate fi

datorat : cre terii volumului de activitate al întreprinderii (CA1 > CA0);modific rii structurii salariilor (în sensul cre terii ponderii categoriilorde personal cu calificare superioar sau a cre terii ponderii celor custudii medii i superioare sau a cre terii vechimii în munc aangaja ilor); cre terii salariilor angaja ilor urmare a negocierii unor noicontracte de munc .

3. Modificare relativ a fondului de salarii ( )%SF∆

( )aSSS FFF −=∆

1% , iar

1000

CASS

IFFa

×=

104

unde:aSF = fondul de salarii admisibil

CAI = indicele cifrei de afaceriDe regul , cheltuielile cu salarii sunt cheltuieli variabile (sau au

o component majoritar variabil , motiv pentru care acestea cresc dela o perioad la alta în condi iile în care întreprinderea î i propunevolume de activitate sporite). Atunci când ( )

aSSS FFF >>∆1

,0%Este o situa ie nefavorabil pentru firm pentru c acesta produce

un leu încasare cu un efort, din punct de vedere al cheltuielilor cu salarii,mai mare fa de cel înregistrat în perioada precedent .

Atunci când ( )aSSS FFF <<∆

1;0% avem o situa ie favorabil

pentru c întreprinderea realizeaz 1 leu încasare cu o cheltuial maimic din punct de vedere al cheltuielilor cu salariile.

4. Ponderea cheltuielilor cu salariile în total cheltuieli ( Sg )

100×=ChFg S

S

Este favorabil situa ia în care ponderea cheltuielilor cusalariile se reduce în dinamic în totalul cheltuielilor.

5. Nivelul cheltuielilor cu salariile la 1.000 lei cifr deafaceri (NS)

1000×=CA

SFSN

Indicatorul d informa ii despre cheltuiala cu salariile pe acreîntreprinderea o înregistreaz pentru a realiza 1.000 lei cifr deafaceri. Corela ia optim pentru întreprindere este aceea în carenivelul cheltuielilor cu salariile la 1000 lei cifr de afaceri este îndinamic descresc tor, pentru c aceasta înseamn c firma î i reduceefortul pentru a realiza 1000 de lei încasare, din punctul de vedere alcheltuielilor cu salariile.

→<01 SS NN situa ie favorabil (1)

Ultima corela ie (1) mai poate fi scris i la nivelul indicilorcifrei de afaceri i cel al indicelui cheltuielilor cu salariile, caz în care:

FSCA II > (2)Aceast corela ie (2) m soar optimul economic la nivelul

întreprinderii (în sensul c cifra de afaceri, ca indicator de efect,

105

trebuie s creasc mai repede decât cheltuielile cu salariile, caindicator de efort). Corela ia anterioar (2), dintre cifra de afaceri icheltuielile cu salariile, mai ea poate fi scris nu numai la nivelagregat pe întreprindere ci i la nivelul fiec rui salariat în parte.

0

1

0

1 :/1001000

1

S

S

S

S

NN

FF

CACA

×>×

cum: SaW

NSCA

= , iar aS

S SNF

= , rezult c :

⇒×>×⇒×>× 1001001001000

1

0

1

0

0

1

1

0

1

3

3

0

1

a

a

a

a

S

S

S

S

S

S

SS

WW

NFNF

NCANCA

aS

a SWII >⇒ (3)

Din corela ia (3) rezult c întreprinderea trebuie s asigure ocre tere a productivit ii muncii (W) de dimensiuni mai mari fa decre terea salariului mediu anual pe angajat, pentru c din cre terea deproduc ie (de productivitate, ca indicator de efect), ea trebuie s asigurepe lâng sumele necesare cre terii salariilor i surse (fonduri, sume)pentru dezvoltare activit ii (trebuie s aloce din sporul de produc ie lafondul de dezvoltare al firmei, pentru ca produc ia ei s se dezvolte).

Rela ia dintre productivitatea muncii – W (de fapt, productivitateaanual pe salariat) i salariul mediu anual pe angajat - Sa sau, la nivel deîntreprindere, între cifra de afaceri - CA i fondul de salarii (saucheltuiala cu salariile - FS) este una corela iile economice fundamentele.Pentru a observa necesitatea respect rii acesteia iat urm torul exemplu.

Pentru în elegerea ei plec m de la ipoteza în care CA (sau W)mân la valoarea anului precedent, adic I CA (sau IW) este 100%, iar

întreprinderea trebuie s majoreze, în perioada curent fa de baza deraportare, FS (sau Sa) cu 50%. tiind c în structur CA trebuie sacopere pe de o parte cheltuielile materiale i cele salariale, iar pe de altparte, trebuie s ob in i un anumit profit, s urm rim în schema nr. 3.1.ce efect va avea majorarea salariilor asupra celorlalte elemente ce trebuieacoperite din cifra de afaceri.

106

Din schema nr. 3.1. se observ c în condi iile unor venituri(CA) date majorarea salariilor se poate face doar în condi iilediminu rii celorlalte categorii de cheltuieli ori a profitului. Dac sealege solu ia cre terii salariilor pe seama cheltuielilor materiale,aceasta ar însemna o produc ie mai mic (în cazul anterior redus lajum tate). Cealalt solu ie, cre terea salariilor pe seama profitului esteechivalent cu reducerea posibilit ilor de dezvoltare a întreprinderii(o parte a profitului se capitalizeaz pentru dezvolt rile viitoare) ireducerea remuner rii ac ionarilor (cu consecin a retragerii acestoradin pozi ia de furnizori de capitaluri pentru firm ). La fel se puneproblema dac o privim la nivelul unui singur salariat, adic ca icorela ie dintre productivitatea muncii – W i salariul mediu anual peangajat – Sa.

Schema nr. 3.1.Corela ia productivitatea muncii – W i salariul mediu anual pe

angajat - Sa sau, la nivel de întreprindere, între cifra de afaceri ifondul de salarii

Cifra de afaceri din anul 0Cheltuielimaterialedin anul 0

Salarii din anul0 Profit din anul 0

Solu ia A. Majorarea salariilor în anul 1pe seama cheltuielilor materiale

Cifra de afaceri din anul 1Cheltuielimaterialedin anul 1

Salarii din anul 1 Profit din anul 1

Solu ia B. Majorarea salariilor în anul 1pe seama profitului

Cifra de afaceri din anul 1Cheltuielimaterialedin anul 1

Salarii din anul 1 Profitdin anul 1

În concluzie, respectarea acestei corela ii înseamn ca dincre terea de venit (de cifra de afaceri) realizat de întreprindere

107

trebuie s se asigure atât majorarea cheltuielilor materiale (adiccre terea produc iei), a cheltuielilor salariale, dar i a profitului i nunumai a unora dintre ele, pentru c în acest caz echilibrele ar fi rupte.

3.3.2.2. Analiza factorial a fondului de salariiCheltuielile cu salariile (cunoscute i sub numele de fond de

salarii) reprezint un efect al diverselor procese de produc ie deproduc ie i circula ie a m rfurilor desf urate de întreprindere. Oserie dintre cauzele (factorii) care ac ioneaz asupra cheltuielilor cusalariile pot fi cuantificate cu ajutorul unor modele, acestea din urmpretându-se la analiza factorial .

Un prim model de analiz factorial a fondului de salarii(Fs) consider c principala cauz care determin modific ri înnivelul cheltuielilor cu salariile este volumul de activitate,pleacându-se de la premisa c fondul de salarii este cheltuialvariabil . Astfel orice cre tere a cifrei de afaceri produce i o cre terela nivelul cheltuielilor cu salariile, acestea din urm având caractervariabil. Cre terea cheltuielilor cu salariile poate fi redus(compensat ) prin factorul calitativ, nivelul cheltuielilor cu salariile la1000 de lei cifr de faceri, adic prin cre terea eficien ei cu care firmautilizeaz poten ialul uman.

10001

××= SS NCAF

având în vedere c : SaP WNCA ×= , iar

FV SSS NNN +=

rezult c : ( )1000

1×+×= FSNVSNS

aWpNSF ;

10001

100100

×

+

∑ ×××=⇒

∑ ×=

×=

fSNVSNigSaWSLSFVSNig

VSN

SLPN

unde: CA = volumul de activitateNS = nivelul cheltuielilor cu salariile la 1000 lei cifr de afaceri

calculat pe întreprindereNP = num rul de personal, salaria i

SaW = productivitatea anual pe salariat

L = num r de lucr tori dintr-un schimb

108

S = num r de schimburi

VSN = nivelul cheltuielilor cu salariile variabile la 1000 lei cifr de

afaceri calculat pe întreprindere, calculat dup rela ia: 100×=CAF

N V

V

SS

Salariile variabile privesc personalul operativ, direct productiv.

FSN = nivelul cheltuielilor cu salariile fixe (aferente conduceriii administra iei firmei) calculat la 1000 lei cifr de afaceri i pe

întreprindere, dup rela ia: 1000×=CAF

N F

F

SS

ig = structura vânz rilor firmei pe sectoare de activitate, sec ii;

VSN = nivelul cheltuielilor cu salariile variabile la 1000 lei cifrde afaceri calculat pe structura analizat .

L

NP SCA

SaW

FS

VSN

NS

FSNAl doilea model de analiz al fondului de salarii (cheltuielilor

cu salariile) consider c acesta se modific de la o perioad la alta înfunc ie de num rul de salaria i de care dispune aceasta i salariulmediu anual pe angajat, varia ii în m rimea acestor indicatoriproducând i modific ri în dimensiunea fondului de salarii:

10001

10001 ××××=⇒

××=

×=×= S

SaS

SS

aa

p

aSS NWSLFNWS

SLNSNF

109

L

NP S

FS SaW

aS NS

unde: aS = salariul mediu anual pe angajat, adicP

Sa N

FS =

3.3.3. Analiza cheltuielilor de transportAprovizionarea întreprinderilor cu materii prime, materiale

precum i desfacerea produselor finite ocazioneaz o serie decheltuieli ce formeaz categoria cheltuielilor cu transportul.

Problemele analizei cheltuielilor cu transportul se structureazpe dou segmente:

♦ analiza dinamicii i structurii a cheltuielilor de transport;♦ analiza factorial a cheltuielilor de transport.3.3.3.1. Analiza dinamicii i structurii cheltuielilor cu transportul

Analiza dinamicii i structurii cheltuielilor cu transportulse poate realiza cu ajutorul urm torilor indicatori:

• cheltuieli de transport totale trCh• modificarea absolut a cheltuielilor cu transportul

01 trtrtr ChChCh −=∆

• modificarea relativ a cheltuielilor cu transportul( ) 100

0

01% ×−

=∆tr

trtrtr Ch

ChChCh

Atunci când întreprinderea î i propune s realizeze un volum deactivitate superioare fa de cel realizat în anul precedent, ea trebuie sse aprovizioneze cu cantit i sporite de m rfuri, de unde rezult ccheltuielile cu transportul vor înregistra sporiri. Îns , întreprinderea

110

realizeaz optimul economic atunci când dinamica cheltuielilor cutransportul este inferioar dinamicii volumului de activitate (CA).

CACh IItr

<• nivelul cheltuielilor cu transportul la 1.000 lei cifr de

afaceri

1000×=CAChN tr

Chtr

Optimul economic se înregistreaz atunci când se reduce îndinamic nivelul cheltuielilor cu transportul la 1.000 lei cifr deafaceri, adic oNN <1 , acesta însemnând c firma î i reduce efortulnecesar pentru ob inerea unei încas ri de 1000 lei, din punctul devedere al acestor cheltuieli.

• structura cheltuielilor cu transportul (ponderea lor încheltuielile totale ale întreprinderii)

100×=t

trCh Ch

Chgtr

, unde: tCh = cheltuieli totale

Având în vedere c cheltuielile cu transportul sunt variabile,ele se pot modifica de la o perioad la alta în primul rând caurmare a cre terii volumului de activitate (CA).

Al i factori obiectivi care determin cre terea cheltuielilor detransport: cre terea tarifelor de transport; cre terea pre urilor lacombustibil; încercarea întreprinderii de a- i m ri profitul în condi iile încare apeleaz la furnizorii direc i, ocolind verigile de distribu ieintermediare, proces ce implic o cre tere normal a cheltuielilor detransport; utilizarea unor mijloace de transport mai costisitoare, dar careasigur condi ii mai bune de p strare a m rfii pe timpul transportului, aspectce conduce la reducerea sau eliminarea pierderilor legate de transport.

În acela i timp, cheltuielile cu transportul pot cre terea ica urmare a unor cauze subiective: utilizarea mijloacelor detransport sub capacitate; cre terea timpului de sta ionare la înc rcare-desc rcare; efectuarea unor transporturi încruci ate, neoptimizate;efectuarea unor aprovizion ri de m rfuri de la furnizorii îndep rta i îndauna unor furnizori locali care ar vinde marf de aceea i calitate.

111

3.3.3.2. Analiza factorial a cheltuielilor de transportO parte din cauzele care ac ioneaz asupra volumului

cheltuielilor de transport, determinând cre terea sau reducerea lor dela o perioad la alta, pot fi surprin i i cuantifica i cu ajutorul unormodele de analiz factorial . Iat câteva astfel de modele:

Primul model consider c principala cauz care determinmodific ri în volumul acesteia este cifra de afaceri (volum deactivitate), plecând de la premisa c aceste cheltuieli au o importantcomponent variabil .

10001

10010001

××

×=××=∑

itr

tr

Chi

Chtr

ngCANCACh

CA

Chtrig

trChN

itrChnunde: Chtr = cheltuiala de transport total

CA = cifra de afaceri (volumul de activitate)

trChN = nivelul cheltuielilor de transport la 1.000 de lei cifr deafaceri, calculat la nivel de întreprindere

ig = structura cifrei de afaceri pe tipuri de transport (auto,feroviar etc.) prin care au fost realizate aprovizion rile ceau determinat ob inerea cifrei de afaceri

itrChn = nivelul cheltuielilor de transport la 1.000 lei cifr deafaceri calculat la nivelul structurilor reprezentândaprovizion rile pe fiecare tip de transport prin care s-arealizat cifra de afaceri.

Al doilea model aplicabil doar pentru transportul autoconsider c factorii care determin volumul cheltuielilor de transportsunt: cantitatea total de marf aprovizionat , distan a medie, costulmediu de transport.

112

qcdqChtr ××=

Chtr d

cunde: q = cantitatea total de m rfuri transportate (în tone)

d = distan a medie de transport pentru o ton marf (în km.)c = costul mediu pentru o ton marf transportat pe distan a de

un kilometru.Al treilea model reprezint o detaliere a modelului precedent,

plecând de la premisa c totalul cantit ilor aprovizionate se realizeaznu printr-o singur comand (aprovizionare) de la furnizori, ci prinmai multe. Astfel cantitatea total de marf aprovizionat se scrie înfunc ei de num rul de comenzi (aprovizion ri) de la furnizori icantitatea medie aprovizionat pe o comand : qNq c ×=i deci modelul de analiz a cheltuielilor de transport totale devine:

cN

cdqNCh ctr ×××=Chtr

q

d

cunde: CN = num rul de comenzi

q = cantitatea medie transportat pe o comand (în tone)

3.3.4. Analiza cheltuielilor de stocare (depozitare)În categoria cheltuielilor de stocare se includ urm toarele categorii

de cheltuieli: cheltuielile de reaprovizionare, cheltuielile de între inere arfurilor în stoc, cheltuielile legate de stocurile cu mi care lent ,

cheltuielile cu ruptura de stoc, cheltuielile de finan are a stocurilor.

113

3.3.4.1. Cheltuieli de reaprovizionare

Cheltuielile de reaprovizionare sunt formate din: cheltuieli decontactare a furnizorilor, cheltuieli de contractare, cheltuieli denegociere, cheltuieli legate de coresponden a comercial , cheltuieli derecep ionare a m rfurilor. De regul , aceste cheltuieli sunt relativ fixe(constante) pe o comand , de unde rezult c volumul brut totaldepinde de num rul de comenzi (aprovizion ri). Deci cheltuielile deaprovizionare se pot scrie dup urm torul model:

cNCh cra ×=unde: Chra – cheltuielile de reaprovizioare totale;

Nc – num rul de comenzi (de aprovizin ri);c - costul mediu pe o comand .

3.3.4.2. Cheltuieli cu între inerea m rfurilor în stoc

De la aprovizionare i pân la desfacere, m rfurile r mân oanumit perioad de timp în depozitele întreprinderii, perioada în careîntreprinderea face o serie de cheltuieli legate de acestea. Acestecheltuieli sunt formate din: consumurile de materiale pentru opera iunilede ambalare, reambalare; cheltuieli cu utilit ile aferente depozitelor:ap , c ldur , energie electric ; salariile personalului angajat îndepozite; amortizarea mijloacelor fixe din depozite. Toate acestecheltuieli formeaz cheltuieli cu între inerea m rfurilor în stoc ( îsCh ).Volumul acestor cheltuieli depinde de dimensiunea stocului; stocuri mariimplicând cheltuieli de între inere mari i invers.

10001

10001

×××=××=SSS cîciî NVDNSCh , unde VDS ×=

unde: S = stoc mediuD = desfacerea medie zilnic (CA/360)V = viteza de rota ie a m rfurilor ( S / D )

ScîN = nivelul cheltuielilor cu între inerea m rfurilor înstoc (la 1.000 lei stoc).

114

D

S

VChtr

ScîN

Între cheltuielile de reaprovizionare i cheltuielile de între inerea m rfurilor în stoc exist o leg tur direct . Astfel, în cazul în careîntreprinderea dore te s func ioneze cu un stoc mare, acest lucru vadetermina un num r redus de aprovizionare, ceea ce înseamn pe plangestionar (al costurilor) c cheltuielile cu între inerea m rfurilor înstoc este ridicat , iar cheltuiala de reaprovizionare este redus . Atuncicând func ioneaz cu un stoc mic, num rul de comenzi va cre te, ceeace înseamn pe plan gestionar reducerea cheltuielilor de stocare icre terea cheltuielilor de reaprovizionare, corela ia dintre cele doucategorii de cheltuieli este prezentat în figura nr. 3.5.

Figura nr. 3.5.Corela ia dintre cheltuielile de între inere a m rfurilor în stoc i

cheltuiala de reaprovizionare

Ch

CN( )îsra ChCh +

optimCN

optimatotalaCh.

îsCh raCh

115

3.3.4.3. Cheltuiala legat de stocurile cu mi care lent

O serie de m rfuri (alimentare) care sunt perisabile, dac stau operioad îndelungat în stoc î i pierd propriet ile. Astfel, acestestocuri de m rfuri, care din punctul de vedere al vitezei de rota ie lentestau o perioad mare în stoc, formând stocurile cu mi care lent ,determin o serie de pierderi pentru întreprindere. Indicatorul pierderepoate fi cuantificat astfel:

Pierderi = valoarea de înregistrareîn contabilitate – valoare rezidual constant

cu ocazia inventarelor3.3.4.4. Cheltuieli legate de ruptura de stoc

Ruptura de stoc define te acea stare a întreprinderii în care aceastanu înregistreaz vânzare ca urmare a faptului c cererea clientelei nupoate fi satisf cut , bunurile solicitate de acesta neexistând în depoziteleîntreprinderii. Aceste cheltuieli trebuie apreciate din punct de vedere alconsumatorilor. Astfel, dac cererea se men ine în a teptareneîndreptându-se c tre al i furnizori, atunci costul rupturii de stoc esteegal cu costul unei reaprovizion ri rapide. Dac cererea nu se men ine în

teptare, clien ii îndreptându-se c tre al i furnizori, costul ruperii de stocechivaleaz cu o pierdere de vânzare, i care, dac se permanentizeaz ,echivaleaz cu o deteriorare a pozi iei întreprinderii pe pia , ca urmare areducerii gradului de fidelitate al clientelei.

3.3.4.5. Cheltuielile de finan are a stocului

Cheltuielile aferente finan rii stocurilor trebuie apreciate prinintermediul surselor de finan are a stocurilor. Astfel, dac stocurile suntfinan ate din credite bancare, costul finan rii stocului este egal cudobânda pl tit la acele credite. Dac stocurile sunt finan are din creditecomerciale acordate de furnizori i acestea se achit în termene, costul definan are este nul. Dac creditele comerciale se achit cu întârziere,costul de finan are a stocurilor este egal cu penalizarea achitatfurnizorului. Dac stocurile se finan eaz din capitalul propriu costulfinan rii stocului este egal cu dividendul pl tit ac ionarilor.

3.3.5. Cheltuiala cu dobândaCheltuiala cu dobânda face parte din categoria cheltuielilor fixe

ale întreprinderii. Ea este o cheltuial fix pentru c nu depinde în

116

mod direct de cifra de afaceri. Cheltuielile cu dobânda sunt o func iece variaz în func ie de creditul pe care întreprinderea îl utilizeaz .

Din punct de vedere al analizei se consider cheltuial cu dobândadiferen a dintre dobânda pl tit b ncii pentru creditele contractate idobânda încasat de la banc la contul de disponibilit i. Factorii caredetermin cheltuiala cu dobânda sunt: volumul creditului bancar;procentul de dobând ; stocul de marf ; ponderea creditului în finan areastocului; desfacerea medie zilnic ; viteza de rota ie a stocurilor.

⇒×=

×−

=⇒−=

×=

100

10001000

PCpd

CAîdpd

dNîdpddCh

CAdCh

dN

⇒ 100100 ×−

×

=CA

îdPC

fN

100kSC ×

=

10002100 ×

−××

=⇒CA

îdpkS

dN

VDS ×=

10001002

×−

×××

=⇒CA

dpkVD

Nî

d

unde: C = volumul credituluip = procentul de dobândk = ponderea creditului în finan area stoculuiS = stoc mediuD = desfacere medie zilnic

pd = dobânda pl tit la credite

îd = dobânda încasat la disponibil

⇒

117

dCh = cheltuiala cu dobânda

D

SCA

VC

kNd

pdpChd

îd

3.3.6. Analiza cheltuielilor cu amortizarea mijloacelor fixeCheltuielile cu amortizarea sunt parte component a costurilor

aflate în strâns dependen de dimensiunile mijloacelor fixe.Recuperarea sumelor investite în mijloace fixe se poate face

prin unul din cele trei modele: sistemul liniar – prin care recuperareasumei se face în rate fixe uniform, pe toat durata de func ionare aacestora; sistemul degresiv – care presupune multiplicarea cotelor deamortizare liniare cu anumi i coeficien i prev zu i de lege; sistemulaccelerat – care se bazeaz pe calcularea unei amortiz ri mai mari înprimul an, pân la limita prev zut de lege. Modelul de calcul i

analiza porne te de la rela ia: 1000⋅=CAAR a , descompunerea pe

factori fiind:

118

CA∆ iV∆

F∆ I∆aR∆

E∆A∆

ig∆

C∆

ic∆

unde: A - suma amortiz rii, F - valoarea medie a mijloacelorfixe, C - cota medie de amortizare; Vi - valoarea ini ial a mijloacelor fixe;I - valoarea medie a intr rilor de mijloace fixe; E - valoarea medie aie irilor de mijloace fixe; gi - structura mijloacelor fixe pe categorii; ci -cote de amortizare pe categorii de mijloace fixe, desf urarea pe trepte, amodelului de analiz este urm toarea:

3.4. ALTE METODE DE ANALIZ A COSTURILOR

În continuare vom prezenta câteva considera ii privind altemetode de utilizate în analiza costurilor:

Analiza cheltuielilor pe baza metodei “direct costing”.Presupune gruparea cheltuielilor pe categoriile “fixe” i “variabile”, cuincluderea în costul efectiv numai a celor variabile. Cele fixe seconsider cheltuieli ale perioadei, care afecteaz m rimea marjelor. Sefolosesc trei forme ale acestei metode i anume:

• Metoda “direct costing pe produs” – determin indicatoriperforman i ca de exemplu: marja de contribu ie, marja cheltuielilorvariabile i rezultatul analitic;

• Metoda “direct costing global” – este o extindere a primeimetode de la nivelul produsului, la nivelul întregii întreprinderi;

• Metoda “direct costing evoluat” – are capacitatea de aidentifica la nivelul unui produs cheltuielile fixe specifice.

Analiza costului marginal. Definim costul marginal ca fiindsporul de cost generat de cre terea cu o unitate a volumului de

119

activitate. Aplicarea teoriei costului marginal aduce o serie de nout iîn informa iile privitoare la consumul de resurse. Practic o astfel demetod este posibil la întreprinderile monoproductive i cum o astfel deîntreprindere este dificil de g sit, este contrar economiei de pia ,aplicarea acesteia r mâne limitat la teorie.

Analiza valorii. Metoda cerceteaz cre terea utilit iiprodusului pe m sura diminu rii costului. În problematica sa,distingem etapele urm toare: stabilirea obiectului analizei; cercetareadocumentelor; analiza informa iilor ob inute, propunerea de m suripentru ameliorarea valorii produselor i clasarea lor pe func ii; analizacritic a ideilor i costurilor alternative; realizarea unui nou produs cufunc ii i costuri mai convenabile, produs ales din mai multe ideiprezentate.

3.5. APLICA II I STUDII DE CAZ

3.5.1. Analiza dinamic a cheltuielilor

Pe baza datelor din tabelul de mai jos s se analizeze dinamicacheltuielilor i corela ia dintre cheltuieli i cifra de afaceri a firmei „X”:

Indicator 0 1 2Cheltuieli totale (Ch) - mil. lei 400 600 800Modificare absolut a cheltuielilor totale (∆ Ch) - mil. lei - 200 200Modificare relativ a cheltuielilor totale (∆ Ch %) - % - 50 33,33Indicele cheltuielilor totale; (ICH = Ch1*100/Ch0) - % - 150 133,33Cifra de afaceri (Ca) mil. lei 500 800 1000Indicele cifrei de afaceri; (ICa = Ca1*100/Ca0) - % - 160 120Nivelul cheltuielilor la 1000 lei cifr de afaceri (N)- %0 800 750 800

În condi iile în care întreprinderea realizeaz volume deactivitate superioare de la un an la altul este normal i justificat ca ivolumul de cheltuial s înregistreze cre teri, altfel întreprinderea nuar putea s înregistreze cre terile de produc ie pe care i le-a propus.Din datele din tabelul nr. 4.1. se observ c , de i, cheltuielile totalecresc cu aceia i valoare atât în anul 1, cât i în anul 2 (∆ Ch1/0 =∆ Ch2/1 = 200 mil. lei), în expresie procentual , ca modificarerelativ , dar i ca dimensiune a indicatorului , indicele cheltuieliiacestea cunosc un regres ( ∆ Ch1/0 % > ∆ Ch 2/1%; 50% > 33,33% i

120

ICH1/0 > ICH2/1; 150% >133,33). Aceast situa ie se explic prinaceea c sporurile anuale se raporteaz la o valoare diferit aindicatorului cheltuieli totale (Ch0 < Ch1< Ch2). În ceea ce prive tecorela ia dintre cheltuieli i cifra de afaceri se remarc o situa ieoptim în anul 1, urmat de deteriorarea ei în anul urm tor al II-lea.Astfel, în anul 1 dinamica cifrei de afaceri este superioar dinamiciicheltuielilor totale (ICA1/0 > ICH1/0), ceea ce înseamn cîntreprinderea ob ine cu un efort mai mic o mie de lei încasare (N1 <N0; 750%0<800%0). În anul al II-lea dinamica încas rilor esteîntrecut de c tre dinamica cheltuielilor (ICA2/1 < ICH2/1), ceea ceînseamn c întreprinderea analizat consum (cheltuie te) mai multpentru a produce 1000 de lei încasare (N2 > N1; 800%0<750%0).

3.5.2. Analiza factorial a cheltuielilor variabilePe baza datelor din tabelul de mai jos s se analizeze

cheltuielile variabile ale firmei „X”CA (mil.) Nv ( )00

0 gi ( )00

Produs0 1 0 1 0 1

Scaune 200 800 300 200 20 40Mas 800 1200 400 600 80 60TOTAL 1000 2000 380 440 100 100

Modelul care va fi aplicat este:

10001

100×

××= ∑ iVi

V

ngCACh

Pentru calculul structurii cifrei de afaceri se va folosii rela ia:

100×=CAdig i ,

iar pentru calculul nivelelor de cheltuial variabil la 1.000 delei încasare se vor folosii modelul anterior, cu particulariz rireferitoare la perioada de analiz :

380100

8040020300100

00

0=

×+×=

×= ∑ ii

v

nvgN %0

440100

60600402001

=×+×

=vN %0

121

a) modificarea fenomenului analizat

10001

10001

0101 01 ××−××=−=∆ Vvvvv NCANCAChChCh

mil.5001000

138010001000

14402000 =××−××=∆ vCh

b) cuantificarea influen ei factorilor1. influen a modific rii cifrei de afaceri asupra cheltuielilor

variabile totale:( ) ( )

100010001

10001 0

00 0101V

vvCA

v

NCACANCANCACh −=××−×−=∆

mil.38010001000380

=×=∆ CAvCh

2. influen a modific rii nivelului cheltuielilor variabile totale la1.000 de lei cifr de afaceri asupra cheltuielilor variabile:

( ) ( )0101 10001000

11000

1 111 vVvv

Nv NNCANCANCACh V −=××−×−=∆

mil.1206010002000

=×=

2.1. influen a modific rii structurii cifrei de afaceri asupracheltuielilor variabile:

( ) =××

×−××

×=∆∑∑

10001

10010001

1000001

11iii vivig

v

ngCA

ngCACh

rVN

0vN

( ) ( ) mil.402010002000

1000 0

1 −=−×=−= vrv NNCA

360100

4006030040100

01 =×+×

=×

= ∑ iirv

nvgN %0

2.2. influen a modific rii nivelului cheltuielilor variabile pecele dou produse asupra cheltuielilor variabile totale:

( ) =×∑ ×

×−×∑ ×

×=∆1000

1100

0111000

1100

111

ivngCAivnig

CAivnvCh 1vN r

VN

122

( ) mil.1608010002000

1000 1

1 =×=−= rvv NNCA

Schematic influen a factorilor asupra cheltuielilor variabiletotale se prezint astfel:

∆ CA

380 mil.

∆ Chv gi500 mil. - 40 mil.∆ Nv

120 mil. nvi 160 mil.

Din datele anterioare se observ m:a) o cre tere a cheltuielii variabile totale cu 500 mil. lei;b) aceast cre tere nu este favorabil pentru întreprindere sau

altfel spus cre terea cheltuielii variabile nu are loc în condi iilerespect rii optimului economic de c tre întreprindere. Apreciereacre terii cheltuielii variabile ca favorabil sau nefavorabil se face înfunc ie corela ia dintre dinamica cifrei de afaceri i dinamicacheltuielii, indicele cifrei de afaceri trebuind s fie mai mare decâtindicele cheltuielii variabile.

%58,231100380880100

0

1 =×=×=v

vCh Ch

ChI

v

%20010010002000100

0

1 =×=×=CACAICA

În cazul firmei analizate se observ c ICA<IChv i, deci, concluziaeste c majorarea cheltuielilor variabile nu este favorabil întreprinderii.

Cu acelea i rezultate se poate utiliza i indicatorul nivel alcheltuielii variabile pe întreprindere la 1.000 de lei cifr de afaceri, darîn acest caz acesta trebuind s înregistreze, pentru a fi favorabil, osc dere. In cazul particular, al firmei analizate, se observ c Nv1 >

123

Nv0 (440%0 > 380%0), aspect care confirm observa ia anterioar , cum majorarea cheltuielii variabile nu respect condi ia de optim

economic, sau altfel spus întreprinderea produce 1.000 de lei încasarecu un efort, din punctul de vedere al cheltuielii variabile, mai maredecât cel înregistrat în perioada de raportare.

c) cre terea cheltuielii variabile se datoreaz ambilorfactori direc i, atât cifra de afaceri, cât i nivelul cheltuieliivariabile contribuind la aceast majorare, cu observa ia c cifrade afaceri contribuie cu 76% la sporul cheltuielii variabile:∆ Chv (500 mil./100%)= ∆ CA (380 mil./76%)+ ∆ Nv (120 mil./24%)

d) În ceea ce prive te contribu ia factorilor (cauzelor)considera i la modificarea fenomenului acesta se prezint astfel:

d.1. Cifra de afaceri determin o cre tere cu 380 mil. lei acheltuielii variabile totale, influen pe care o vom considera dreptnormal i justificat . Aceasta pentru c firma analizat i-a propus,dar a i realizat un volum de activitate (o cifr de afaceri) dubl fa decea raportat cu un an înainte, iar în condi iile în care eficien acheltuielii nu se modific (substitu ia cifrei de faceri se face încondi iile nivelului de cheltuial din anul precedent) este normal ca icheltuiala variabil s înregistreze o cre tere propor ional (sau altfelspus dublarea ei pe fondul dubl rii cifrei de afaceri, adic trecerea dela o cheltuial variabil de 380 mil. lei, la un volum al ei de 760 mil.lei, vezi influen a cifrei de afaceri asupra cheltuielii variabile). Înplus, nici aritmetic nu este posibil ca firma s ob in o sc dere acheltuielii variabile, în condi iile în care ea realizeaz un spor al cifreide afaceri (rela ia 5).

∆ Chv (CA) < 0 (1)CA1*Nv0*1/1.000 - CA0*Nv0*1/1.000 < 0 (2)(CA1 - CA0) *Nv0*1/1.000 < 0 (3)dar: Nv0 > 0 (380%0 > 0) (4) => CA1 - CA0 < 0 => CA1 < CA0 (5)

Firma poate ob ine o reducere a cheltuielii variabile, subimpactul cifrei de afaceri doar atunci când volumul de activitate (cifrade afaceri) înregistreaz o sc dere, dar aceast situa ie este specific

124

doar întreprinderilor aflate în regres, în pierdere de vitez , careînregistreaz dificult i de men inere pe pia .

d.2. Nivelul cheltuielii variabile la 1.000 de lei cifr deafaceri determin o cre tere de 120 mil. lei a cheltuielii variabile,situa ie anormal pentru firm . Aceast situa ie se explic prinfaptul c firma nu a reu it s gestioneze ra ional diversele cheltuielivariabile care stau la baza realiz rii celor dou produse dinnomenclatorul ei de fabrica ie, ob inând 1000 de lei încasare încondi ii mai pu in eficiente fa de anul anterior (nivelul cheltuieliivariabile cre te cu 60 de lei la fiecare 1.000 de lei încasare, de la 380lei, cât se înregistra în anul precedent, la 440 de lei, cât seînregistreaz în anul curent de analiz ).

d.3. Structura cifrei de afaceri determin o sc deremodest , de 40 mil. lei a cheltuielii variabile, situa ie care trebuieapreciat drept favorabil pentru întreprindere. Este singurulfactor care are o influen în sensul sc derii cheltuielii.

Explica ia acestei situa ii trebuie c utat în faptul c întreprinderea seorienteaz c tre produsul scaune (ponderea acestuia crescând în totalulvânz rilor la 40%), în condi iile în care în perioada de raportare nivelulcheltuielii variabile la cest produs este de numai 300 de lei la 1000 de leidesfaceri, valoare inferioar celei înregistrate la cel de al II-lea produs (mas– 400 de lei) i inferioar mediei pe întreprindere (Nv0 – 380 lei).

De fapt, modificarea de structur determin modific ri deacela i sens la nivelul cheltuielilor variabile înregistrate la cele douproduse din nomenclatorul de fabrica ie (cre terea ponderii laprodusul scaune determin o cre tere a cheltuielii variabile la acestprodus, iar sc derea ponderii în totalul vânz rilor la produsul masdetermin o sc dere a cheltuielii variabile totale cu care se ob ine acestprodus), numai c dimensiunea aritmetic a celor dou modific ri estediferit , fiind determinat de nivelele de cheltuial diferite cu care seob in 1.000 de lei vânz ri la cele dou produse.

Din cumularea celor dou influen e ob inându-se efectul final alstructurii (în cazul analizat sc derea cheltuielii variabile cu 40 mil.lei). Concret, pentru firma analizat , situa ia se prezint astfel:

Influen a structurii cifrei de afaceri asupra cheltuieliivariabile se scrie global astfel:

125

( ) =××

×−××

×=∆∑∑

10001

10010001

1000001

11iii vivig

v

ngCA

ngCACh

Influen a modific rii structurii vânz rilor la cele dou produse,calculate separat, sunt (altfel spus vom calcula separat influen acalculat cumulat anterior):

- produsul „scaun”:2000*40/100*300/1000 2000*20/100*300/1000 = 240 120

= 120 mil. lei reprezentând cre terea cheltuielii variabile laprodusul scaun , ca urmare a cre terii ponderii (structurii) lui întotalul vânz rilor de la 20% în anul precedent, la 40% în anul deanaliz ;

- la produsul „mas ”:2000*60/100*400/1000 2000*80/100*400/1000 =480 640

= - 160 mil. lei reprezentând sc derea cheltuielii variabile laprodusul mas , ca urmare a sc derii ponderii (structurii) lui întotalul vânz rilor de la 80% în anul precedent, la 60% în anul deanaliz .

Influen a cumulat a modific rilor de structur la cele douproduse, calculate separat anterior, este:

∆ Chv (gi totale) = ∆ Chv (gi-produsul scaun)+ ∆ Chv (gi-produsul mas )== 120 +(-160) = - 40 mil. leid.4. Nivelul cheltuielilor variabile la 1.000 desfaceri calculat

la pe cele dou produse determin o cre tere a cheltuielii variabilecu 160 mil. lei, influen pe care o apreciem ca nefavorabil .Situa ia se explic prin faptul c , în prezent firma ob ine 1000 de leidesfacere la al II-lea produs cu un nivel de cheltuial mai mare, fa devaloarea pe care o înregistra în trecut (600 lei în prezent, fa de 400lei în trecut). Din p cate reducerea nivelului de cheltuial , în prezentfa de anul trecut, la primul produs (scaun) de la 300 la 200 de lei nucompenseaz integral cre terea de cheltuial variabil de la al II-leaprodus (mas ) din dou motive:

- modific rile aritmetice ale celor dou nivele de cheltuialvariabil sunt diferite ca dimensiune (la produsul „scaun” reducerede 100 de lei la o mie de lei vânzare, iar la produsul „mas ” cre terede 200 de lei la o mie de lei vânzare);

126

- de i ponderea vânz rilor la produsul „mas ” s-a redus întotalul cifrei de afaceri de la 80%, anul trecut, la 60%, în anulcurent, acesta continu s de in majoritatea absolut în vânz rilefirmei (r mâne produsul dominant) i, deci, orice cre tere anivelului de cheltuial la acest produs va avea o influen dedimensiune mai mare asupra cheltuielilor variabile ale firmei.

Pentru a în elege mai bine de unde provine cre terea cheltuieliivariabile de 180 mil. lei, ca urmare a nivelelor individuale alecheltuielii variabile pe cele dou produse vom calcula separatinfluen a acestui factor:

Influen a nivelului cheltuielilor variabile la 1.000 de leivânzare pe cele dou produse se scrie global astfel:

( )1000

11001000

1100

011 111 ×

××−×

××=∆

∑∑ iiivvvin

v

ngCA

ngCACh

Influen a nivelului cheltuielilor variabile la 1.000 de leivânzare la cele dou produse, calculate separat, sunt (altfel spusvom calcula separat influen a calculat cumulat anterior):

- la produsul „scaun”:2000*40/100*200/1000 2000*40/100*300/1000 =160 240

= - 80 mil. lei reprezentând sc derea cheltuielii variabile laprodusul scaun , ca urmare a sc derii nivelului de cheltuial de la300 lei, anul trecut la 200 lei la 1.000 lei vânz ri în anul curent;

- la produsul „mas ”:2000*60/100*600/1000 2000*60/100*400/1000 = 720 480

= 240 mil. lei reprezentând cre terea cheltuielii variabile laprodusul mas , ca urmare a cre terii nivelului cheltuielii variabilede la 400 lei anul trecut, la 600 lei la 1.000 lei vânz ri, în anul curent.

Influen a cumulat a modific rilor nivelului cheltuielilorvariabile la cele dou produse, calculate separat anterior, este:

∆ Chv(nvitotale) = ∆ Chv(nvi-produsul scaun) + ∆ Chv(nvi-produsul mas )== (- 80) + 240 = 160 mil. lei

3.5.3. Analiza factorial a cheltuielilor fixePe baza datelor de mai jos s se analizeze factorial cheltuiala

fix (nivelul cheltuielii fixe la 1.000 lei cifr de afaceri):

127

Indicator 0 1Cifra de afaceri - CA (mil.) 1000 2000Cheltuiala fix total - Chf (mil.) 100 90Nivelul cheltuielilor fixe totale la 1.000 de lei

cifr de afaceri 1000×=CaCh

N ff (%0)

100 45

Modelul care va fi aplicat este: 1000×=CACh

N ff

a) modificarea fenomenului analizat ( ∆ Nf)

0005510045

01−=−=−=∆ fff NNN

b) cuantificarea influen ei factorilor1. influen a modific rii cifrei de afaceri asupra nivelului

cheltuielilor fixe la 1000 lei încasare :( ) =×−×=∆ 10001000

01

00

CACh

CACh

N ffCAf

00050100501000

10001001000

2000100

−=−=×−×=

2. influen a modific rii cheltuielilor fixe totale asupranivelului cheltuielilor fixe la 1000 lei încasare :

( ) =×−×=∆ 1000100011

01

CACh

CACh

N ffChf

f

000550451000

20001001000

200090

−=−=×−×=

Schematic influen a factorilor asupra fenomenului analizatse prezint astfel:

∆ CA -50%0∆ Nf

-55%0 ∆ Chf -5%0

Din informa iile de mai sus se pot desprinde urm toarele concluzii:

128

• nivelul cheltuielilor fixe s-a redus în perioada de analizcu 55 de lei la 1.000 lei cifr de afaceri;

• aceasta este o situa ie favorabil pentru întreprindere,pentru c , dac plec m de la premisa c celelalte cheltuieli cuprinse în1.000 de lei încasa i nu se modific , atunci reducerea cheltuielii fixe la1.000 de lei încasare este echivalent cu o cre tere a profitului firmei;

• sc derea nivelului cheltuielilor fixe la 1.000 lei încasare sedatoreaz ambilor factori direc i, cu precizarea c primul factor, celcantitativ (cifra de afaceri) contribuie cu peste 90% la reducereaanterior men ionat .

∆ Nf (55%0/100%)= ∆ CA (50%0/91%)+ ∆ Chf (5 %0/9%)• influen a factorilor este urm toarea:- cre terea cifrei de afaceri de la 1000 milioane în anul de

raportare, la 2000 milioane în anul de analiz a determinat înjum ireanivelului cheltuielilor fixe (sc derea lor de la 100 lei, anul trecut, la 50 delei la 1.000 lei vânz ri, în anul curent). Aceasta pentru c volumulcheltuielilor fixe de 100 milioane (adic cel înregistrat în urm cu un an)se distribuie acum la un volum de activitate dublu;

- sc derea cheltuielilor fixe totale cu 10 milioane lei (de la 100milioane lei, anul trecut, la 90 milioane în anul de analiz ) contribuiecu reducerea cu înc 5 lei la 1000 lei cifr de afaceri a niveluluicheltuielilor fixe. Reducerea cheltuielilor fixe, de la un exerci iu laaltul, se poate explica fie prin gestionarea mai corect a unor categoriide cheltuieli (de exemplu reducerea cheltuielilor de administrare iconducere a firmei), optimizarea finan rii întreprinderii (în sensulreducerii unor finan ri externe firmei, cu impact asupra sc deriicheltuielilor cu dobânzile) sau prin influen a unor factori exogeni (deexemplu reducerea ratelor de dobând de pia , care are ca efect ireducerea dobânzilor pl tite de întreprindere) etc.

Se poate constata c , din punctul de vedere al cheltuielilor fixe,ile de reducere a acestor cheltuieli i pe aceasta baz de consolidare

a rentabilit ii sunt cre terea volumului de activitate al întreprinderi ioptimizarea - în sensul sc derii sau reducerii – elementelor decheltuial fix .

129

3.5.4. Analiza cheltuielilor cu salariilePe baza urm toarelor date s se analizeze factorial cheltuiala cu salariile

Indicator 0 1Fondul de salarii - FS (mil.) 400 600Indicele fondului de salarii - FSI (%) - 150Cifra de afaceri - CA (mil.) 1600 3000Indicele cifrei de afaceri - CAI (%) - 187,5Num rul de personal folosit de întreprindere - NP (pers.) 80 100

Fondul de salarii variabile, cuvenit salaria ilor operativi,direct productivi -

VSF (mil.) 320 480

Nivelul cheltuielilor cu salariile calculat la 1.000 de lei

cifr de afaceri - ( )000 /1000×=

CAFN S

S250 200

Productivitatea muncii calculat la nivelul anului i

pentru un salariat - .)(mil./persP

Sa N

CAW = 20 30

Nivelul salariilor variabile calculate la 1.000 lei cifr de

afaceri - ( )000 /1000×=

CAF

N V

V

SS

200 160

Nivelul salariilor fixe (cuvenite personalului deconducere i administra ie) calculate la 1.000 lei cifr deafaceri - ( )00

0 /-VF SSS NNN =

50 40

Fondul de salarii fixe, cuvenite salaria ilor de conducerei administra ie -

VF SSS FFF −= (mil.) 80 120

Nivelul salariilor fixe (cuvenite personalului deconducere i administra ie) calculate la 1.000 lei cifr de

afaceri - ( )000 /1000×=

CAFN S

SP

50 40

130

Primul model de analiz :

10001

10001 ××××=⇒

××=

×=×= S

SaS

SS

aa

p

aSS NWSLFNWS

SLNSNF

a) Modificarea fenomenului analizat200400600

01=−=−=∆ SSS FFF mil.

b) Cuantificarea influen ei factorilor

1. ( ) =××−××=∆1000

11000

1001 SoS

CAS NCANCAF

3504007501000

125016001000

12503000 =−=××−××= mil.

1.1. ( ) =×××−×××=∆1000

11000

100001 S

SapS

SaP

NS NWNNWNF

o

P

1004005001000

125020801000

125020100 =−=×××+×××= mil.

1.2. ( ) =×××−×××=∆1000

11000

101011 S

SapS

SaP

WS NWNNWNF

o

Sa

2505007501000

1250201001000

125030100 =−=×××−×××= mil.

2. ( ) =××−××=∆1000

11000

101 11 SS

NS NCANCAF S

1507506001000

125030001000

12003000 −=−=××−××= mil.

2.1. ( ) ( ) ( ) =×+−×+=∆1000

11000

10001 11 FVFV

VS

SSSSN

S NNCANNCAF

−××−××+××=1000

1011000

1011000

111 VSNCAFSNCAVSNCA

=××−××=××−1000

11000

11000

1010 11 VVF SSS NCANCANCA

1206004801000

120030001000

11603000 −=−=××−××= mil.

131

2.2. ( ) ( ) ( ) =×+−×+=∆1000

11000

10111 11 FVFV

FS

SSSSN

S NNCANNCAF

−××−××+××=1000

11000

11000

1111 111 VFV SSS NCANCANCA

=××−××=××−1000

11000

11000

1010 11 FFF SSS NCANCANCA

301501201000

15030001000

1403000 −=−=××−××= mil.

Schematic modificarea cheltuielilor cu salariile i influen afactorilor se prezint astfel:

PN∆ 100CA∆

350 SaW∆ 250

FS200

VSN∆ -120

SN∆-150

FSN∆ -30Al doilea model de analiz factorial :

10001

×××=×= SS

aPaPS NWNSNF

a) modificarea fenomenului analizat200400600

01=−=−=∆ SSS FFF mil.

b) cuantificarea influen ei factorilor1. ( ) 1005805100

0001=×−×=×−×=∆ aPaP

NS SNSNF P mil.

2. ( ) 100510061000111

=×−×=×−×=∆ aPaPS

S SNSNF a mil.

2.1. ( ) =×−×−×−×=∆1000

11000

1001011 S

SaPS

SaP

WS NWNNWNF

Sa

2501000

1250201001000

125030100 =×××−×××= mil.

132

2.2. ( ) =×−×−×−×=∆1000

11000

1001011 S

SaPS

SaP

WS NWNNWNF

Sa

2501000

1250201001000

125030100 =×××−×××= mil.

Schematic modificarea cheltuielilor cu salariile i influen afactorilor se prezint astfel:

PN∆100

FS200 S

aW∆ 250

aS∆100

SN∆ -150Din analiza fondului de salarii se observ o cre tere a acestuia

cu 200 milioane lei.Aceast cre tere este considerat a fi favorabil întreprinderii în

condi iile în care dinamica acestuia a fost inferioar dinamiciivolumului de activitate al firmei (fondul de salarii reprezint 150%fa de valoarea indicatorului înregistrat cu un an în urm , iar cifra deafaceri din anul curent reprezint 187,5% în raport cu valoareaînregistrat în perioada precedent ). În concluzie se poate aprecia cîntreprinderea a ob inut economii la nivelul cheltuielilor cu salariile,urmare a eficien ei consumului poten ialului uman folosit de firm .

Dintre factorii care au determinat cre teri ale fondului de salariise remarc , din analiza factorial , urm torii:

5. cifra de afaceri a determinat o cre tere de 350 milioane lei afondului de salarii. Aceast influen o consider m justificat inormal , în condi iile în care firma i-a propus i a realiza o cre tere avolumului de activitate, pe de o parte, iar pe de alt parte pentru ccheltuiala cu salariile are un caracter relativ variabil, modific ri alecifrei de afaceri determinând modific ri de acela i sens la nivelulcheltuielilor cu salariile;

6. num rul de salaria i care a determinat o cre tere de 100milioane lei a fondului de salarii. Acesta este un alt factor cu influen

133

obiectiv , întrucât orice cre tere de personal, necesar îndeplinirii unuiprogram de activitate de dimensiuni mai mari, implic în mod normali cre terea fondului de salarii cu valoarea reprezentând salariilor

cuvenite noilor angaja i;7. salariul mediu anual pe angajat a determinat o cre tere 100

milioane lei a cheltuielilor cu salariile. Influen a acestui factor trebuieapreciat diferen iat. Astfel, atunci când cre terea acestui factor sedatoreaz sporirii productivit ii muncii sau unor salarii individuale maimari stabilite prin contractele de munc colective, sau îmbun iriistructurilor salaria ilor, în sensul cre terii celor cu preg tire superioar saumai bine califica i etc, va fi considerat ca normal , justificat . Dimpotrivcând sporirea acestui factor nu are acoperire în sporuri de produc ie saueste datorat presiunii salaria ilor etc, influen a factorului în sensul cre teriicheltuielilor cu salariile va fi considerat ca nefavorabil ;

8. productivitatea muncii care a determinat o cre tere de 250milioane lei a cheltuielilor cu salariile. Aceast influen trebuieexplicat plecând de la premisa c , în mod normal, salariatul caremunce te mai mult va fi primii o remunerare mai mare (în acest senssalariul având rolul de a stimula salariatul în realizarea unor produc iicantitative i calitative mai mari) i, de aici, dac productivitatea esteun fenomen pe ansamblul firmei, se va înregistra cre terea întreguluifond de salarii al acesteia.

Sc derea cheltuielilor cu salariile, ca fenomen pozitiv pentruîntreprindere, în condi iile în care ea î i realizeaz i dep teprogramul de activitate pe care i l-a propus se explic prin:

d) reducerea nivelului cheltuielilor cu salariile la 1.000 leicifr de afaceri, care a determinat reducerea cheltuielilor salariale cu150 milioane lei. Acesta este principala rezerv pe care o au ladispozi ie întreprinderile pentru reducerea unei categorii de cheltuieliîn general i a celor cu salariile, în cazul de fa i care a re rolul de acompensa influen a datorat cre terii cheltuielii ca urmare a volumuluide activitate al firmei;

e) reducerea nivelului cheltuielilor cu salariile variabile i fixecalculate la 1.000 de lei încasare, care au determinat sc derea fonduluide salarii cu 120 milioane i respectiv 30 milioane lei i care reprezintsporuri de eficien ale consumului for ei de munc pe diversele

134

componente ale fondului de salarii: cel rezervat salaria ilor operativi i,respectiv, cel rezervat salaria ilor de conducere i administra ie.

3.5.5. Analiza cheltuielilor de transportPe baza urm toarelor date s se analizeze cheltuiala de transport

Indicator 0 1Cheltuielile de transport totale - Chtr (mil.) 100 225Num r total de comenzi (aprovizion ri) - cN 50 100Cantitatea medie de marf aprovizionat pe ocomand - q (tone)

4 5

Distan a medie de transport a unei tone de marf -d (kilometri)

25 15

Costul mediu de transport a unei tone de marf pedistan a de un kilometru – (milioane pe tona-

kilometru) ( )kmtmil

dqNChC

c

tr.

.××

=

0,02 0,03

Modelul care va fi aplicat este:cdqNCh ctr ×××=

a) modificarea fenomenului analizat125100225

01=−=−=∆ trtrtr ChChCh mil.

b) cuantificarea influen ei factorilor1. ( ) =×××−×××=∆ 0000001 0

cdqNcdqNCh ccN

trc

= ( ) 10002,02545000001=×××=×××− cdqNN cc mil.

2. ( ) 50000001 11=×××−×××=∆ cdqNcdqNCh cc

qtr mil.

3. ( ) =×××−×××=∆ 001011 11

0 cdqNcdqNCh ccd

tr

( ) 10002,0151001000111−=×××−=×−××= cddqNc mil.

4. ( ) =×××−×××=∆ 011111 11cdqNcdqNCh cc

ctr

= ( ) 7515510001,001111=×××=−××× CCdqNc mil.

Din analiza cheltuielilor de transport se observ ca acestea aucrescut cu 125 milioane lei.

135

Cre terea cheltuielilor de transport se apreciaz ca favorabilfirmei, aceasta deoarece suportul acestor cheltuieli (cantitatea demarf transportat ) cre te într-un ritm superior.

%225100100225100

0

1 =×=×=tr

trCh Ch

ChItr

toneqNq ctr 200450000 =×=×=

toneqNq ctr 5005100111 =×=×=

%250100200500100

0

1 =×=×=tr

trtr q

qIq

trCh IqItr

<

cN 100 mil.

Chtr

125 mil.

q 150 mil.

d -100 mil.

c 75 mil.

Diferen a de ritm al celor dou variabile, cheltuielile detransport i cantitatea total de marf transportat , în favoarea celeide-a dou are semnifica ia unei reduceri a cheltuielilor de transportunitare (pe tona de marf transportat ) sau altfel spus, atingerea unuioptim economic de c tre firm .

Num rul de comenzi (Nc) a determinat o cre tere acheltuielilor de transport cu 100 milioane lei, influen normal ijustificat ca urmare a faptului c întreprinderea propunându- i srealizeze un volum sporit de vânz ri, trebuia implicit s creascnum rul aprovizion rilor de la furnizori (acestea crescând de la 50 înanul anterior la 100 în prezent).

Cantitatea medie transportat ( q ) pe o comand adeterminat o cre tere a cheltuielilor de transport de 150 milioane lei.Aceast influen o consider m ca normal atâta vreme cât serealizeaz prin cre terea cantit ii aprovizionate la o comand (de lapatru tone în trecut, la cinci tone în prezent), reprezentând o mai bun

136

utilizare a capacit ii de încasare a mijloacelor de transport folositede firm în activitatea de aprovizionare.

Distan a medie de transport ( d ) a unei tone de marfdetermin o sc dere a cheltuielilor de transport cu 100 milioane lei,situa ie favorabil firmei i care se poate explica prin optimizarearutelor de transport, evitându-se transporturile încruci ate sautransporturile pe distan e lungi sau evitându-se furnizori afla i ladistan e mari, preferându-se furnizori locali, afla i în apropiereasediului firmei.

Costul mediu de transport a unei tone de marf pe distan ade un kilometru ( c ) a determinat o cre tere de 75 milioane acheltuielilor de transport i se poate explica fie prin motive obiective(cre terea pre ului la combustibili, cre terea tarifelor de transport,folosirea unor mijloace de transport mai scumpe dar care asigurcondi ii mai bune de p strare a m rfurilor pe timpul transportului) sauprin motive subiective (cre terea ratelor de înc rcare-desc rcare,neutilizarea la capacitate a parcului de ma ini etc.).

3.5.6. Analiza cheltuielilor de stocarePe baza urm toarelor date s se analizeze cheltuiala de

între inere a m rfurilor în stoc

Indicator 0 1Stoc mediu - S (mil.) 500 800Cheltuieli cu între inerea m rfurilor în stoc - îsCh (mil.) 100 200Cifra de afaceri - CA (mil.) 1440 1800Nivelul cheltuielilor cu între inerea m rfurilor în stoc

- 1000×=S

ChN îscîs

200 250

Desfacerea medie zilnic -360CAD = (mil./zi)

4 5

Viteza de rota ie a stocului -DSV = (zile)

125 160

137

Modelul care va fi aplicat este:

10001

10001

×××=××=SSS cîciî NVDNSCh

a) modificarea fenomenului analizat100100200

01=−=−=∆ îsîsîs ChChCh mil.

b) cuantificarea influen ei factorilor

1. ( ) =××−××=∆1000

11000

100 01 cîscîs

Sîs NSNSCh

( ) 601000

12003001000

1001 =××=××−= cîsNSS mil.

1.1. ( ) 251000

11000

100 0001 =×××−×××=∆ cîscîs

Dîs NVDNVDCh mil.

1.2. ( ) 351000

11000

100 0111 =×××−×××=∆ cîscîs

Vîs NVDNVDCh mil.

2. ( ) =××−××=∆1000

11000

101 11 cîscîs

Nîs NSNSCh cîs

( ) 401000

1800501000

1011 =××=×−×= cîscîs NNS mil.

D∆ 25 mil.S∆ 60

mil.V∆ 35 mil.

∆ Chîs-100 mil.

cîsN∆ 40mil.

Cheltuiala cu între inerea m rfurilor în stoc înregistreaz o cre terede 100 milioane lei. Aceast cre tere a cheltuielilor cu între inerea

rfurilor în stoc este considerat drept nefavorabil firmei pentru csuportul cheltuielilor (stocul mediul de m rfuri) în raport cu care seefectueaz acestea înregistreaz o dinamic mai mare:

%160100500800100

0

1 =×=×=ssI s

138

%225100100225100

0

1 =×=×=tr

trChîs Ch

ChI

%200100100200100

0

1 =×=×=îs

îsCh Ch

ChIîs

Dinamica diferit a celor dou variabile în favoareacheltuielilor cu între inerea m rfurilor în stoc este nefavorabil firmeipentru c echivaleaz cu o cre tere a costului de între inere a

rfurilor pe unitatea valoric de produs stocat.Stocul mediu de m rfuri ( S ) a determinat o cre tere de 60

milioane lei a cheltuielilor de între inere situa ie considerat normalatâta vreme cât stocul cre te de la 500 milioane lei în trecut la 800 lei înprezent, iar aceast cheltuial are un caracter variabil în raport cu stocul.

Influen a anterioar a stocului asupra cheltuielilor de între inerea m rfurilor în stoc se explic prin:

3. desfacerea medie zilnic ( D ) care a determinat o cre terede 25 milioane a cheltuielilor analizate, situa ie explicat princre terea desfacerii medii zilnice de la 4 milioane lei în trecut la 5milioane lei în anul curent. Aceast influen este justificat încondi iile în care firma i-a propus i a realizat un volum de activitate(cifr de afaceri) sporit. (S observ m c desfacerea medie zilnicpoate determina reduceri ale cheltuielilor de între inere a m rfurilordoar în situa ia în care se reduce în dinamic , situa ie nespecificfirmelor aflate în cre tere; reducerea desfacerilor zilnice fiind ocaracteristic numai pentru firmele care înregistreaz dificult i).

4. viteza de rota ie a determinat o cre tere de 35 milioane acheltuielilor de între inere a m rfurilor în stoc care urmare a faptului

firma înregistreaz o încetinire a num rului de zile în care se rote testocul de la 125 zile în anul precedent la 160 zile în anul curent. Cum

rfurile sta ioneaz o perioad mai mare în stoc, în mod normal c icheltuiala de între inere a lor va cre te (aceasta din urm având uncaracter variabil). Influen a vitezei de rota ie în sensul cre teriicheltuielii o vom considera nefavorabil firmei, sintetizânddificult ile de gestionare a stocurilor).

5. nivelul cheltuielilor de între inere a m rfurilor în stoc(NCîs), ca factor calitativ, a determinat o cre tere de 40 milioane acheltuielilor analizate ca urmare a faptului c în anul curent firma

139

înregistreaz o cheltuial de 250 lei la 1000 lei stoc fa de numai 200lei cât înregistra în urm cu un an. Influen a este nefavorabil i sepoate explica, fie ca urmare a unor dificult i înregistrate de firm îngestionarea acestor cheltuieli, fie ca urmare a cre terii tarifelor ata ateutilit ilor consumate în depozite (energie, ap , c ldur etc.)

3.5.7. Analiza cheltuielilor cu dobânzilePe baza urm toarelor date s se analizeze cheltuiala cu dobânzile.

Indicator 0 1Cifra de afaceri - CA (mil.) 3600 7200Cheltuiala cu dobânda - dCh (mil.) 360 540Procentul mediu de dobând - p (%) 50 75Ponderea creditului cu finan area stocului- k (%)

50 30

Stocul mediu de m rfuri - S (mil.) 1600 2400

Desfacerea medie zilnic -360CAD = (mil./zi)

10 20

Viteza de rota ie a stocului -DSV = (zile)

160 120

Volumul creditului -100

kSC ×= (mil.)

800 720

Dobânda pl tit -100

pCd p

×= (mil.)

400 540

Dobânda încasat - dpî chdd −= (mil.) 40 0

Nivelul cheltuielilor cu dobânda -

1000×=CAChN d

d 000

100 75

a) modificarea fenomenului analizat2510075

01−=−=−=∆ ddd NNN 00

0

b) cuantificarea influen ei factorilor

1. ( ) 50100501000100001

00 −=−=×−×=∆CACh

CACh

N ddCAd 00

0

140

2. ( ) 2550751000100011

01 =−=×−×=∆CACh

CACh

N ddChd

d00

0

2.1. ( ) 44,1956,55751000100011

0101 =−=×−

−×−

=∆CA

ddCA

ddN îpîpd

dp

000

2.1.1. ( ) 56,556,55501000100

1000100 1

00

1

01 −=−=×××

−×××

=∆CAPC

CAPCN c

d 000

2.1.1.1. ( ) =××

××−×

×××

=∆ 1000100

1000100 1

2000

12

001

CAPkS

CAPkS

N Sd

77,2756,5533,83 =−= 000

2.1.1.1.1. ( ) =××

×××−×

××××

=∆ 1000100

1000100 1

20001

12

0001

CAPkVD

CAPkVDN D

d

55,5556,5511,111 =−= 000

2.1.1.1.2. ( ) =××

×××−×

××××

=∆ 1000100

1000100 1

20001

12

0011

CAPkVD

CAPkVDN V

d

78,2711,11133,83 −=−= 000

2.1.1.2. ( ) =××

××−×

×××

=∆ 1000100

1000100 1

2001

12

011

CAPkS

CAPkSN k

d

= 33,3333,8350 −=− 000

2.1.2. ( ) 2550751000100

1000100 1

01

1

11 =−=×××

−×××

=∆CAPC

CAPCN P

d 000

2.2 ( ) ( ) 56,556,501000100011

0111 =−−=×−

−×−

=∆CA

ddCA

ddN îpîpd

dî

000

Se remarc o situa ie favorabil în sensul reducerii niveluluicheltuielilor cu dobânda la 1000 lei cifr de afaceri cu 25 de lei(25 00

0 ). Aceast situa ie se explic prin cre terea cifrei de afaceri carea determinat o reducere a nivelului cheltuielilor cu dobânda suficientde mare pentru a compensa cre terea acestui nivel ca urmare a spoririicheltuielilor cu dobânzile. Al i factori care au determinat reducereanivelului cheltuielilor cu dobânda sunt:

6. reducerea creditului bancar (5,56 000 );

7. viteza de rota ie a stocului (27,78 000 );

141

8. reducerea ponderii creditului în finan area stocului(33,33 00

0 ), firma finan ând stocurile într-o propor ie mai mare decât întrecut din resurse proprii.

55,55 000

D27,77 00

0

S

50 000

CA

V-5,56 000

C -27,78 000

19,44 000

Nd-25 00

0

pdk

-33,33 000

p25 00

0Chd25 00

0

îd5,56 00

0

Factorii care au determinat cre terea nivelului cheltuielilor cudobânzile la 1000 lei cifr de afaceri sunt:

9. cheltuiala cu dobânzile (25 000 );

10. dobânzile pl tite (19,44 000 );

11. dobânzile încasate (5,56 000 );

12. procentul de dobând (25 000 ), ca urmare a cre terii acestuia

de la 50 000 anul trecut la 75 00

0 în anul curent;13. stocul mediu de m rfuri (27,77 00

0 ) ca urmare a sporirii luicu 50 00

0 (de la 1600 milioane lei la 2400 milioane lei în anul curent);14. desfacere medie zilnic (55,55 00

0 )

142

Capitolul IV

Analiza cifrei de afaceri

4.1. CARACTERIZAREA GENERAL A CIFREI DE AFACERI

Cifra de afaceri este un indicator care eviden iaz volumulactivit ii agentului economic, locul de inut de acesta în sectorul s u deactivitate, pozi ia pe pia , capacitatea de a lansa activit i profitabile.

Cifra de afaceri este un indicator de efect, stabilindperforman a comercial a firmei. Este considerat un indicatorfundamental întrucât exprim volumul veniturilor ob inute dinopera iunile comerciale pe o perioad de un an.

Conceptual, cifra de afaceri desemneaz volumul tranzac iilorfirmei evaluate la pre urile pie ei, totalitatea încas rilor, desfacerilor unuiagent economic. Se determin pe baza elementelor din « Contul de profiti pierderi » i include valoarea facturat a m rfurilor, produselor sau

serviciilor, indiferent de gradul de încasare a contravalorii, adic valoarearfurilor i a produc iei vândute, neincluzând în componen a ei

veniturile financiare i cele excep ionale.Teoria economic evalueaz cifra de afaceri cu ajutorul

urm torilor indicatori: cifra de afaceri total , medie, marginal , cifrade afaceri prag (critic ).

Cifra de afaceri total m soar totalitatea încas rilor firmei,volumul total al afacerilor evaluate la pre urile pie ei.

CA = Q ⋅ PundeQ = volumul fizic al produselor (m rfurilor) vânduteP = pre ul mediu al produselor vândute

Cifra de afaceri medie reprezint încasarea medie realizat peunitatea fizic de produs vândut ; este similar cu pre ul mediu pe produs.

CAQ

CA=

unde Q reprezint cantitatea de produse vândute.Cifra de afaceri marginal exprim suplimentul de încasare

sau varia ia încas rilor unei firme ob inut ca urmare a cre terii cu ounitate a cantit ii vândute.

143

QCACAm

∆∆

=

unde :∆CA = sporul cifrei de afaceri∆Q = sporul cantit ii vânduteCifra de afaceri prag (critic ) sau minim reprezint nivelul

încas rii care acoper integral costurile variabile i fixe sau, altfel spus,este nivelul încas rii de la care întreprinderea începe s produc profit.

NV-1chCA f

min =

unde :chf = cheltuiala fix totalNV = nivelul cheltuielii variabile calculat la 1 leu desfacere

4.2. ANALIZA DINAMICII CIFREI DE AFACERI

Obiectivul întreprinderii, din punctul de vedere al cifrei de afaceri,este cre terea permanent a acesteia, ca baz pentru consolidarea pozi ieiîntreprinderii pe pia i pentru îmbun irea rentabilit ii. Evolu ia cifreide afaceri este influen at atât de factori interni, cât i de factori externi.În categoria factorilor interni pot fi eviden ia i urm torii: poten ialul decare dispune întreprinderea (resurse umane, poten ial material), gradul decunoa tere a nevoilor clientelei, for ele de vânzare de care dispuneaceasta (inclusiv amplasarea unit ilor de desfacere, politica de produs),calitatea produsului o serie. Factorii externi care pot influen a cifra deafaceri sunt: concuren a; evolu ia cererii pe pia a pe care ac ioneazîntreprinderea (modificarea veniturilor i nevoilor clientelei, schimb rilesocio-profesionale, cele demografice), legisla ia economico-financiar .

Analiza dinamic a cifrei de afaceri se realizeaz cu ajutorulindicatorilor cunoscu i:

modificarea absolut care d o imagine asupra evolu ieiîncas rilor întreprinderii:

∆CA = CA1 – CA0;

modificarea relativ care indic ritmul de cre tere al acesteiaîn raport cu o anumit baz de compara ie:

144

∆CA% = 100 xCA

CA-CA0

01

Analiza trebuie realizat în unit i de valoare comparabile, pe operioad de cel pu in trei ani. Cifra de afaceri se cuantific prinintermediul pre urilor, iar în valoarea ei absolut sunt reflectate iaspecte ale cre terii generale a pre urilor din economie (rata infla iei).Pentru a se evita apari ia unor concluzii eronate cu privire la evolu iacifrei de afaceri, trebuie s se elimine din valoarea absolut cre tereageneral a pre urilor din economie. Astfel, se calculeaz cifra deafaceri real m surat în pre uri comparabile, pre uri constante.

CA real = 100 xI

curente)(preturiCAP

unde:IP = indicele pre urilorCA (pre uri curente) = cifra de afaceri a perioadei analizate

4.3. ANALIZA STRUCTURII CIFREI DE AFACERI

Analiza structural a cifrei de afaceri se bazeaz pe un anumitcriteriu de descompunere, care împarte vânz rile totale ale firmeirealizate în cursul unei perioade de timp, pe diverse componente.Altfel spus, analiza structural a cifrei de afaceri permite apreciereacontribu iei fiec rei componente a cifrei de afaceri (activit i,sortimente, grupe, sectoare, clien i, pie e de desfacere, etc) larealizarea acesteia.

Din punct de vedere metodologic, analiza structural a cifrei deafaceri se realizeaz cu ajutorul unui coeficient de structur calculatdup rela ia:

gi = 100 xCAdi

unde di = desfacerea realizat de fiecare componentInforma iile ob inute prin analiza structural permit ierarhizarea

diverselor componente ale cifrei de afaceri în ordinea importan ei istabilirea obiectivelor politicii comerciale a firmei.

Analiza modului de realizare a cifrei de afaceri pe diversecomponente poate indica fie o structur concentrat (cifra de afaceri serealizeaz dintr-un num r restrâns de componente, existând o

145

component dominant ), fie, dimpotriv , o structur distribuit (cifrade afaceri se realizeaz prin numeroase componente, cu valori relativapropiate, neexistând una cu caracter dominator). Pentru a apreciatipul de structur al cifrei de afaceri se folosesc indicii de concentrare:

- coeficientului de concentrare GINI

G =1-n

1-gn 2i∑⋅

unde:gi = ponderea activit ii, a produsului în cifra de afaceri totaln = num rul de termeni ai serieiG ∈ [0; 1]; când G → 1 ⇒ în structura vânz rilor sunt câteva

produse care realizeaz cea mai mare parte din cifra de afaceri; când G→ 0 ⇒ în structura vânz rilor exist o distribu ie relativ uniform avânz rilor pe structurile implicate în calcul.

- indicele Herfindhal H = ∑=

n

1i

2ig

Valoarea acestui indicator este zero dac firma vinde un singurprodus i este egal cu 1/n dac vânz rile sunt repartizate în mod egalîn cadrul nomenclatorului acesteia. Diversificarea este o solu ie ceasigur cre terea cifrei de afaceri, a rentabilit ii i reducerea riscului.

Analiza structurii cifrei de afaceri poate fi investigat i cuajutorul metodei denumit “curba ABC” sau curba Pareto (legea 20– 80). Astfel, atunci când componentele cifrei de afaceri suntprodusele realizate de firm , se pot identifica trei grupe de produsecu caracteristicile specifice (figura nr. 4.1.):

o grup A ce include foarte pu ine produse sau m rfuri carerealizeaz o mare parte din cifra de afaceri (circa 60 – 70%);

dou grupe (B i C) care contribuie cu mai pu in de jum tatela crearea cifrei de afaceri, dar care concentreaz majoritateaproduselor comercializate.

146

Figura nr. 4.1.Curba ABC în analiza structurii cifrei de afaceri pe produse

Curba real ; Curba teoretic

0102030405060708090

100

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

Nr. prod (%)

CA(%)

Zona A Zona B Zona C

Curba ABC se aplic i pentru a investiga cifra de afaceri pecategorii de clien i (figura nr. 4.2.). Clien ii, caracteristicile rela iilorcu ace tia au importan în diagnosticul cifrei de afaceri. Eficien aactivit ii comerciale este asigurat dac modificarea absolut a cifreide afaceri în sensul cre terii se realizeaz cu contribu ia clien ilortradi ionali, dar i a clien ilor noi. În general, clien ii se grupeaz înclien i tradi ionali cu care firma are rela ii de afaceri de peste 5 ani,clien i cu care firma are rela ii de afaceri de 1 – 5 ani i clien i noi. Înzona A sunt inclu i aproximativ 10% dintre clien ii care acoper 60% dinvânz ri. Este zona care prezint riscul cel mai mare. Pentru a- i men ineclien ii, firma va asigura acestora diverse avantaje financiare. Cu câtnum rul clien ilor este mai mic, cu atât riscul la care se expune agentuleconomic este mai mare. Zona B include 40% din clien i care realizeazcirca 30% din cump ri. Ace tia asigur stabilitatea firmeireprezentând o zon stabil . Zona C cuprinde 50% din clien i carecontribuie cu circa 10% la vânz ri.

147

Figura nr. 4.2Curba ABC în analiza structurii cifrei de afaceri pe clien i

0102030405060708090

100

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

Clienti (%)

CA

(%)

Curba real Curba teoretic

4.4. ANALIZA FACTORIAL A CIFREI DE AFACERI

Analiza factorial permite stabilirea acelor cauze, împrejur risau factori care determin modificarea cifrei de afaceri i cuantificareacontribu iei acestora.

În cadrul sistemului de factori, un loc important îl ocupresursele umane privite atât cantitativ, cât i prin intermediul eficien eirezultate ca urmare a folosirii lor. Astfel, un prim model de analizfactorial eviden iaz influen a num rului de personal asupra cifrei deafaceri. Conform acestuia, cifra de afaceri este influen at direct denum rul de personal din fiecare firm i de productivitatea realizat defiecare salariat.

CA = Np x WaS

Aceast rela ie se dezvolt pe trepte de analiz factorial astfel:∆L

∆Np∆S

∆CA∆z

∆WaS

∆WzS

unde:Np = num r de personal

A Zona B Zona C

148

L = num rul de lucr tori dintr-un schimbS = num rul de schimburiWaS = productivitatea anual pe salariatZ = timpul lucrat, în medie, de un salariat m surat în zileWzS = productivitatea zilnic pe salariatCifra de afaceri poate cre te ca urmare a influen ei ambilor

factori (Np i WaS). Benefic pentru agentul economic analizat ar fi caaceast cre tere s se realizeze, în principal, pe cale intensiv , adicurmare a influen ei hot râtoare a WaS.

Un alt model de analiz factorial are în vedere dependen acifrei de afaceri de num rul de cump tori i de desfacerea medierealizat de fiecare client. Astfel:

CA = Nc × d = Nc × q × p

∆Nc

∆CA∆ q

∆d∆ p

unde :Nc = num rul de clien id = desfacerea medie realizat pe fiecare clientq = cantitatea medie de m rfuri cump rat de fiecare clientp = pre ul mediu al unei unit i de cantitateCifra de afaceri poate fi analizat i pe baza unor modele de

analiz specifice domeniului de activitate al firmei. Pentru analizavânz rilor în ramurile productive se folose te modelul urm tor:

QeCA

FQe

NpFNpCA ⋅⋅⋅=

unde:Np = num rul de personal

NpF = gradul de înzestrare tehnic a muncii

149

FQe = eficien a utiliz rii mijloacelor fixe

QeCA = gradul de valorificare a produc iei exerci iului i

contribu ia acestuia la realizarea cifrei de afaceri∆Np

∆NpF

∆CA ∆F

Qe

∆QeCA

Specific sferei comer ului este urm torul model care se bazeazpe faptul c principalul factor care contribuie la cre terea vânz riloreste suprafa a comercial privit din punct de vedere cantitativ, dar icalitativ, respectiv pe baza eficien ei cu care este utilizat aceasta(desfacerea medie pe metru p trat).

CA = S x d =100

dg xS ii∑ ; unde:

S = suprafa a comercial în m2

d = desfacerea medie pe m2

gi = structura suprafe ei comerciale pe sectoare de activitate,forme de vânzare sau unit i operative

di = desfacerea individual a fiec rei structuri

∆S

∆CA∆ gi

∆d∆ di

Dac suprafa a comercial cre te sau cre te eficien a cu careeste utilizat aceasta, firma va ob ine un supliment de încas ri, deci unsupliment al cifrei de afaceri.

150

În sfâr it, un alt model de analiz factorial eviden iazleg tura dintre cifra de afaceri, intr ri i stocuri. Fluiditatea vânz riloreste asigurat de reînnoirea stocurilor prin intr ri de m rfuri. Existen astocurilor cu o structur sortimental corespunz toare cereriiconsumatorilor determin plusuri de încas ri.

CA = Si + I – Sfunde:Si = stoc ini ialI = intr riSf = stoc final

∆Si∆CA ∆I

∆Sf

Metoda cantitativ aplicabil în cazul acestui model estemetoda balan ier . Modific rile pozitive determin cre teri ale cifreide afaceri, iar modific rile negative înseamn sc deri ale cifrei deafaceri. Firma trebuie s acorde aten ie indicatorului stoc final:

a) dac Sf1 > Sf0 ⇒ cererea pentru produsele pe care le desfacefirma este în sc dere i, pentru a evita formarea unor stocuricu mi care lent , greu vandabile, este necesar s se reducfluxul intr rilor în perioada urm toare;

b) dac Sf1 < Sf0 ⇒ cererea pentru produsele firmei este încre tere; firma trebuie s valorifice conjunctura majorândfluxul intr rilor pentru perioada urm toare.

4.5. ANALIZA CIFREI DE AFACERI PRIN CORELA IAPRE – CANTITATE

Elementul care orienteaz , în principal, activitatea firmei estepre ul; de aceea, este absolut necesar analiza corela iei cifr deafaceri – pre întrucât, în func ie de acestea, firma î i va aplicastrategiile comerciale. Cifra de afaceri reprezint evaluarea afacerilorprin intermediul pre urilor. Evaluarea cifrei de afaceri poate firealizat atât la nivel de produs cât i la nivel de firm .

La nivel de produs:CA = q × p

151

unde:q = cantitatea vândutp = pre ul fiec rui produsÎn practic , situa ia de mai sus nu se întâlne te; într-o economie

normal , cantit ile i pre urile nu cresc concomitent. În schimb, înpractic , sunt valabile urm toarele situa ii folosite de firm pentrucre terea vânz rilor:

d) când firma opteaz pentru cre terea vânz rilor prinintermediul cantit ii, este obligat s scad pre ul de vânzare;

e) când firma dore te s creasc vânz rile prin intermediulpre urilor, va fi obligat s scad cantitatea de produse vândute.

În cazul produselor diferen iate pe clase de calitate, sistemulfactorial are forma:

CA = q × p =100

pgq ii∑ ××

unde:q = cantitatea total de produse vândute indiferent de clasa de calitatep = pre ul mediu / unitatea fizic de produsgi = structura cantit ilor pe clase de calitatepi = pre ul individual al fiec rei clase de calitateEvaluarea cifrei de afaceri la nivel de firm are în vedere

urm toarele situa ii:d) In cazul unei grupe relativ omogene de m rfuri, cifra de

afaceri se stabile te ca produs între cantitatea total vândut rezultatprin însumarea cantit ilor fiec rui tip de produs i pre ul mediu peunitatea fizic de produs vândut. În aceast situa ie, modificareavânz rilor este rezultatul ac iunii a trei factori: volumul fizic alproduselor vândute, structura pe tipuri de produse i pre ul unitar.

CA = Q × P =100

pgQ ii∑ ×× , unde:

Q = cantitatea total de produse vânduteP = pre ul mediu pe unitatea fizic de produs vândutgi = structura cantit ilor pe tipuri de produsepi = pre ul individual al fiec rui tip de produs

152

∆Q

∆CA ∆ gi

∆P∆ pi

e) În cazul unei game diversificate de produse cu pre uriindividuale ce variaz , rela ia de calcul este:

CA = Σ di = Σ qi × pi; unde:gi = cantitatea fizic vândut din fiecare produspi = pre ul unitar al fiec rui produsÎn situa ia în care cre terea încas rilor s-ar fi realizat mai ales

pe seama factorului calitativ, s-ar fi putut proceda la recalculareaindicatorului luându-se în calcul indicele pre urilor, adic :

Σq1p0 = Σip1 q1p1 = Σq0p0 × iq

4.6. ANALIZA CONCUREN EI I A COTEI DE PIA

Concuren a este un element de referin în diagnosticulcomercial al firmei care necesit un volum informa ional apreciabil cuprivire la concuren ii actuali i cei poten iali sub raport numeric, dinpunctul de vedere al puterii economice, al provenien ei (pia a intern sauextern ), al nivelului pre urilor practicate, al calit ii produselor, a re eleide distribu ie, al pozi iei pe pia , a imaginii în rândul consumatorilor.

Analiza concuren ei are în vedere pozi ia ocupat pe pia deagentul economic i de principalii concuren i. Pentru a eviden ia care estepartea de pia c reia i se adreseaz cu produsele i serviciile sale, unagent economic recurge la analiza cotei parte de pia de inut de acesta,precum i de principalii competitori pe pia . În acest sens, se calculeazcota parte de pia absolut (global ) care exprim ponderea vânz rilorfirmei în totalul vânz rilor sectorului de activitate:

Cp = 100CACA

t

i×

unde:CAi = cifra de afaceri a firmeiCAt = cifra de afaceri total a sectorului de activitate al firmei

153

Privit în dinamic , aceast cot de pia caracterizeazmuta iile care au intervenit în activitatea firmei i a sectorului, ca i îndomeniul nevoilor satisf cute ale clientelei.

Un alt indicator, cota de pia relativ 14, exprim raportulprocentual dintre vânz rile firmei analizate i vânz rile concurentuluicel mai important:

Cpr = 100CACA

y

i×

unde:CAi = cifra de afaceri a firmeiCAy = cifra de afaceri a concurentului cel mai importantDac raportul procentual tinde dep te 100, înseamn c

agentul economic de ine pozi ia de lider pe pia ; cu cât se apropiemai mult de zero, cu atât firma are o pozi ie nesemnificativ pe pia .

Pe baza acestor indicatori se poate realiza o ierarhizare afirmelor ce activeaz pe pia a sectorului de activitate în perioada detimp supus diagnostic rii.

4.7. ANALIZA CALIT II

Gestiunea calit ii produselor oferite spre vânzare pe piareprezint un obiectiv strategic al firmei atât pentru produc tor cât ipentru distribuitor. O calitate înalt reprezint garan ia realiz rii pepia a produsului, dar i premisa ob inerii unui pre avantajos prinvalorificarea lui. Calitatea ac ioneaz atât asupra volumului deproduse ce se valorific pe pia , cât i asupra pre ului, deci asupraambilor factori ce influen eaz direct cifra de afaceri.

Calitatea15 se define te ca aptitudinea unui produs de asatisface într-un anumit grad nevoile exprimate sau poten iale aleutilizatorilor fideli. Este un concept relativ care nu are sens decât prinraportarea la satisfac ia ob inut de client în rela ia sa cuîntreprinderea, cu produsul oferit de aceasta .

În prezent, teoria economic vorbe te de calitatea total , unconcept care presupune asigurarea calit ii prin mobilizarea firmeianalizate cu tot ce implic ea sub aspectul concep iei i producerii. Pe

14 M. Niculescu, op. cit., p. 6815 M. Niculescu, „Diagnostic global strategic , Ed. Economic , Bucure ti, 1997, p. 261

154

lâng aceasta, importante sunt i celelalte firme aflate în amontelefirmei analizate întrucât, împreun , contribuie la ob inerea celei maibune satisfac ii a clientului cu costuri cât mai mici.

Asigurarea calit ii este impus în condi iile economiei de piade c tre concuren , dar i de influen a legisla iei care are în vedereprotec ia consumatorului. Performan ele legate de asigurarea calit iise pot ob ine pornind de la cerin ele consumatorului (orientarea sprepia ), dar i de la exigen ele progresului economico-social.

În ceea ce prive te evaluarea calit ii, aceasta poate fi realizatcu ajutorul urm torilor indicatori:

d) coeficientul mediu de calitate

qkq

Kii

∑∑ ×

=1

sauk

Kiig

100∑ ×

=

unde:qi = cantitatea fizic dintr-un anumit produs de o anumit calitategi = structura cantit ii pe clase de calitateki = rang alocat calit ii: 1 pentru cal. I, 2 pentru cal. II, etc.Coeficientul este favorabil firmei atunci când, în dinamic ,

acesta tinde spre 1.e) pre ul poate fi considerat un element ce subliniaz calitatea.

Produsele de calitate superioar au pre uri mai mari în raport cuprodusele de calitate inferioar , în consecin orice cre tere de preavând cauz cre terea calit ii produselor va conduce la cre tereacorespunz toare a încas rilor.

f) valoarea m rfurilor refuzate de clien i din motive de calitatei ponderea lor în cifra de afaceri total ;

g) valoarea remedierilor m rfurilor aflate în perioada degaran ie ca i valoarea produselor returnate de cump tori din motivede calitate i ponderea lor în cifra de afaceri total ;

h) num rul reclama iilor clien ilor care au drept cauz calitateaproduselor achizi ionate;

i) valoarea stocurilor de marf f mi care sau greu vandabileca urmare a calit ii i ponderea lor în stocul mediu total;

j) valoarea reducerilor de pre la m rfuri care provin dinmotive de calitate.

155

Problematica diagnosticului calit ii trebuie s stea la bazastrategiei firmei. Asigurarea unei calit i deosebite a produselorconstituie garan ia de inerii unei pozi ii privilegiate a firmei pe pia , aob inerii unei rentabilit i certe, sigure pe termen lung. Premisaasigur rii calit ii o constituie prevenirea noncalit ii care poate afectao parte important din bog ia firmei, o bun conlucrare între to iagen ii economici care concur la realizarea produsului respectiv.Calitatea produsului se poate ob ine pornind de la nevoileconsumatorului i canalizând toate ac iunile, structurile, personalulspre satisfacerea în condi ii cât mai bune a nevoilor, cu costuri deproduc ie i comercializare cât mai mici.

4.8. APLICA II I STUDII DE CAZ

Aplica ia nr. 1. Pe baza datelor din tabelul 4.3. s se calculezei analizeze cifra de afaceri real

Tabel 4.3.Indicator t tn+1 tn+2

CA pr. curente (mil. lei) 7.500 7.900 8.200Indicele pre urilor IP 100 200 300CA real 7.500 3.950 2.733,3

CA real = 7.500100 x100500.7

=

Cifra de afaceri exprimat în pre uri curente a evoluat în sensulcre terii de la un an la altul, îns , în realitate, datorit evolu iei galopantea pre urilor, cifra de afaceri real a sc zut în perioada analizat .

Aplica ia nr. 2. Pe baza datelor din tabelul 4.4. s se calculezei analizeze structura cifrei de afaceri

Tabel 4.4.Sector t0 t1

Abs. % Abs. %Alimentar 400 40 600 60Nealimentar 500 50 300 30Alimenta ie public 100 10 100 10

Total 1.000 100 1.000 100Din analiza structurii se observ c întreprinderea dezvolt

ponderea sectorului alimentar în realizarea cifrei de afaceri i, încontrapartid , se restrânge ponderea sectorului nealimentar. Sectorul

156

alimenta ie public î i men ine ponderea, aceasta fiind cu multinferioar ponderii celorlalte dou sectoare.

Aplica ia nr. 3. Pe baza datelor din tabelul 4.5. s se analizezefactorial cifra de afaceri folosind modelul CA = Si + I – Sf

Tabel 4.5.Stoc ini ial (Si) Intr ri (I) Vânz ri (D) Stoc final (Sf)Produs

Si0 Si1 I0 I1 D0 D1 Sf0 Sf1A 1.200 1.200 48.200 50.400 46.000 50.200 3.400 1.400B 3.600 4.000 42.800 51.000 42.000 52.000 4.400 3.000C 5.800 5.400 32.800 30.400 32.600 29.000 6.000 6.800

Contribu ia intr rilor i a stocurilor la realizarea vânz rilor esteprezentat în tabelul 5.6.

Tabel 4.6.Produs ∆D ∆Si ∆I ∆Sf

A + 4.200 0 + 2.200 + 2.000B + 10.000 + 400 + 8.200 + 1.400C - 3.600 - 400 - 2.400 - 800Interdependen a dintre vânz ri, intr ri i stocuri se exprim prin

egalitatea balan ier Si + I = D + Sf, deci D = Si + I – Sf. Contribu iafiec rui factor la modificarea fenomenului este egal cu modificareafactorului cu semnul cu care acesta apare în model.

În cazul produsului A, intr rile de m rfuri au contribuit cu52,38% la acoperirea vânz rilor, iar stocul final cu 47,62%. Evolu iastocului final semnific tendin ele de cre tere a vânz rilor, ceea cedetermin necesitatea unei aprovizion ri suplimentare în concordancu cererea. În cazul produsului B, to i cei trei factori au contribuit lacre terea vânz rilor, iar în cazul produsului C se semnaleaz oreducere a vânz rilor ca urmare a sc derii intr rilor de m rfuri.Cre terea stocului final este fie urmare a neritmicit ii aprovizion rii,fie a aprovizion rii cu m rfuri care nu corespund structurii cererii.

Aplica ia nr. 4 Pe baza datelor din tabelul 5.7. s se analizezefactorial cifra de afaceri folosind modelul:

CA = Q × P =100

pgQ ii∑ ××

157

Tabel 4.7.

ProdusCantitate

vândut (buc)Pre de vânzare

(lei)Volum vânz ri

(mii lei)Structur

vânz ri (%) q0 q1 p0 p1 q0p0 q1p1 gi0 gi1

A 5.000 5.500 8.000 8.500 46.000 46.750 25 22B 4.500 5.000 5.000 6.000 22.5000 30.000 22,5 20C 10.500 14.500 3.500 4.000 36.750 58.000 52,5 58

Total 20.000 25.000 4.962,5 5.390 99.250 134.750 100 100Pre ul mediu de comercializare a produselor fabricate de firm

a fost:

0p =000.20250.99

qpq0

00=

∑∑ = 4.962,5 lei

1p =25.000

134.750qpq1

11=

∑∑ = 5.390 lei

Pre ul mediu de vânzare recalculat a avut valoarea de:pr = 22.800 + 20 × 5.000 + 58 × 3.500 = 176.000 + 100.000 +

+ 203.000 = 4.790 leiI. Modificarea fenomenului analizat∆CA = CA1 – CA0 = 134.750 – 99.250 = 35.500 mii leiII. Cuantificarea influen ei factorilor1. ∆CA (Q) = Q1 × 0P - Q0 × 0P = (Q1- Q0) × 0P = (25.000 – 20.000)

× 4.962,5 = 5.000 × 4.962,5 = 24.812,5 mii lei2. ∆CA(P) = Q1 × 1P - Q1 × 0P = ( 1P - 0P ) × Q1 = (5.390 – 4962,5)

× 25.000 = 427,5 × 25.000 = 10.687,5 mii lei

2.1. ∆CA (gi) =100

pgQ i0i1∑ ××1 -100

pgQ i0i0∑ ××1 = Q1 ( Pr - 0P ) =

= 25.000(4.790 – 4.962,5) = 25.000 (- 172,5) = - 4.312,5 mii lei2.2. ∆CA (pi) =

100pgQ i1i1∑ ××1 -

100pgQ i0i1∑ ××1 = Q1 ( 1P - Pr) =

= 25.000(5.390 – 4.790) = 25.000 × 600 = 15.000 mii lei

∆Q 24.812,5∆CA35.500 ∆ gi- 4.312,5

∆P 10.687,5 ∆pi15.000

158

Volumul vânz rilor a crescut cu 35,76% datorit influen eiambilor factori: produc ia vândut i pre ul mediu. Produc ia vândut acontribuit cu circa 70% la cre terea cifrei de afaceri. Pre ul mediu ainfluen at i el volumul vânz rilor în sensul cre terii datorit pre urilorindividuale care au anihilat influen a în sensul sc derii a factorului destructur .

Aplica ia nr. 5 Pe baza datelor din tabelul 4.8. s se analizezefactorial cifra de afaceri folosind modelul:

Tabel 4.8.Produs Cantitate (buc) Pre unitar (lei) Vânz ri (mii lei) Recalculat

q0 q1 p0 p1 q0p0 q1p1 q1p0A 4.000 5.000 8.000 8.200 32.000 41.000 40.000B 200 250 1.000 1.100 200 275 250C 6.000 8.000 9.600 9.800 57.600 78.400 76.800 - - - - 89.800 119.675 117.050

I. Modificarea fenomenului analizat∆CA = CA1 – CA0 = 119.675 – 89.800 = 29.875 mii leiII. Cuantificarea influen ei factorilorInfluen a varia iei volumului fizic pe produs

∆CA (qi) = Σ q1p0 - Σ q0p0 = 117.050 – 89.800 = 27.250 mii leiInfluen a varia iei pre ului unitar pe produs

∆CA (pi) = Σ q1p1 - Σ q1p0 = 119.675 – 117.050 = 2.625 mii leiDin sporul total al vânz rilor, 91,2 % este rezultatul ac iunii

factorului cantitativ, respectiv cantitatea de produse vândute, i 8,8%al cre terii pre ului unitar. Firma i-a propus s i sporeasc încas rileprin cre terea cantit ilor de produse vândute, pre ul suferind cre terifoarte mici.

Aplica ia nr. 6. Pe baza datelor din tabelul 4.9. s se calculezei analizeze coeficientul mediu de calitate

Tabel 4.9.Clase decalitate

qi0 gi0 qi1 gi1

1 12.000 54,5 16.400 58,62 6.000 27,3 7.200 25,73 4.000 18,2 4.400 15,7Σ 22.000 100,0 28.000 100,0

159

Coeficientul mediu al calit ii este:

64,1100100100

0 =++=×+×+×== ∑ × 54,654,654,5318,2227,3154,5kK

00 iig

57,1100100100

1 =++=×+×+×== ∑ × 47,151,458,6315,7225,7158,6kK

11 iig

În cazul dat, se remarc o cre tere a calit ii ( 0K > 1K ), întrucât acrescut ponderea produselor de calitate superioar (I) i a sc zutcorespunz tor ponderea produselor de calitate inferioar (II i III).

160

Capitolul V

ANALIZA RENTABILIT IIÎn economia de pia , rentabilitatea este o condi ie sine qua

non a îns i existen ei întreprinderilor16 i rezultatul corela ieiprofesionalismului întreprinz torului, a resurselor tehnico-materialei financiare investite, a motiv rii salaria ilor i dialogului social, pe

fondul progresului tehnico- tiin ific i a exigen elor asigur rii uneirelans ri i dezvolt ri durabile.

„Economia reprezint întregul sistem de activit i, la careparticip i se înscriu, prin func iile lor, toate unit ile economice deproduc ie, de consum, de intermediere bancar …”17. Acest sistem deactivit i cuprinde elemente componente, cum ar fi: factori, cauze,condi ii, raporturi i rela ii. Activitatea din sistemul global poartamprenta conjuncturii economice, sociale, politice specifice societ iina ionale i interna ionale, la un moment dat. Toate acestea alc tuiescmediul extern al întreprinderii, iar rezultatele întreprinderii reflectcapacitatea managerial de adaptare la mecanismele mediului,capacitatea managerial de a lua decizia just i în timp util în fa aoportunit ilor i riscurilor transmise de mediu.

Eficien a i eficacitatea unei întreprinderi depind de calitateaactivit ii conduc torului. Peter Drucker consider c „managementuleste echivalent cu persoanele de conducere”. Astfel, capacitateamanagerial are un rol major în ceea ce prive te dimensiunearezultatelor i, mai mult, a performan elor ob inute de întreprindere.

Capacitatea managerial este o component ce presupune unset de cuno tin e, tehnici care vizeaz deprinderea de a organizatiin ific activitatea, for a i priceperea de a valorifica eficient

resursele umane, materiale i financiare, în vederea ob inerii unorrezultate înalte i durabile, în condi ii de rentabilitate, pe fondulasum rii riscurilor mediului global.

16 Constantin C. Cojocaru, „Analiza economico-financiar a exploata iilor agricole isilvice , Editura Economic , Bucure ti, 2000, pag. 22917 Ni Dobrot , „Economie politic , Editura Economic , Bucure ti, 1997, pag. 23

161

„Riscul de mediu” pentru o întreprindere este probabilitateasuccesului sau e ecului în care succesul înseamn profit i e eculsemnific pierdere. Plecând de la aceast idee trebuie s în elegemriscul i s analiz m capacitatea unei întreprinderi de a ob ine profit,cu alte cuvinte de a fi rentabil .

Compensa ia riscurilor este profitul. Cu cât riscul este maimare profitul este mai mare, la risc mic profitul este redus.

Profitul – recompens a întreprinz torilor pentru risculasumat este i surs a investi iilor în aceea i industrie sau înindustrii noi, mai avantajoase. Beneficiile nu trebuie privite doar caexpresie a ra ionalit ii economice, ci i ca o expresie a ra ionalit iisociale i a ra ionalit ii ecologice. Astfel, dezvoltarea activit iloreconomice în condi iile:

• „justi iei sociale” – nivelul de preg tire (treapta ocupat într-oîntreprindere);

• „justi iei ecologice” – protejarea ecosistemului care favorizeazdezvoltarea activit ii, formeaz progresul general al societ ii.18

În ac iunile i deciziile adoptate i aplicate, întreprinz toriitrebuie s fie preocupa i de a ob ine „pl ceri, avantaje sau câ tiguri câtmai mari cu eforturi cât mai mici”19. Principiul hedonismului i „homoeconomicus” ce apar in paradigmei liberalismului clasic din perioadasec. XVII – XIX, î i reg sesc valoarea cognitiv i în cadrul afaceriloreconomice ale sec. XXI.

Eficien a economic final a întregii activit i economico-financiare, chintesen a tuturor laturilor eficien ei este exprimat derentabilitate.

Profitul este, pe lâng un venit al riscului asumat, i unindicator de volum al rentabilit ii.

Rentabilitatea, definit sintetic, este capacitatea uneiîntreprinderi de a ob ine profit, adic de a înregistra încas ri mai maridecât costul total de produc ie i totodat s ob in un profit net,necesar atât dezvolt rii, cât i remuner rii capitalurilor.

18 Dumitru Ciucur, Ilie Gavril , Constantin Popescu, „Economie , Editura TribunaEconomic , Bucure ti, 2003, pag. 25119 Sultana Sut -Selejan, „Doctrine economice , Editura Eficient, Bucure ti, 1996, pag. 47

162

Pentru a aprecia dac o firm este viabil se impunesurarea rentabilit ii, iar în acest sens se utilizeaz doi indicatori

sintetici: profitul i rata rentabilit ii.rimea absolut a rentabilit ii se exprim prin îns i masa profitului.

Pentru dobândirea unei imagini de ansamblu, sistematice, cuprivire la situa ia rentabilit ii unei întreprinderi, este necesar caanaliza acesteia s fie efectuat pe linia ambilor indicatori sintetici,deci s se urm reasc caracterul corelativ dintre profit (rentabilitateabsolut ) i rata rentabilit ii (rentabilitate relativ ).

Rata rentabilit ii este un indicator care m soar gradul în careutilizarea diverselor resurse (inclusiv a veniturilor) aduce profit.Exprimând cuantumul profitului care revine pe unitatea de resursconsumat , utilizat sau alocat , sau pe unitatea de venit realizat, ratarentabilit ii este cel mai concludent indicator al dinamicii rentabilit ii.În plus, dac se pleac de la rela ia matematic „clasic ” de calcul a rateirentabilit ii – rata rentabilit ii cheltuielilor – se poate determina dacîntreprinderea a reu it sau nu s pun un accent deosebit, pe de o parte,pe structura produc iei, iar pe de alt parte, pe factorii calitativi, respectivpe reducerea costului pe unitatea de produs, ob inerea unui pre unitarcare s devanseze costul pe produs, factori cu rol „cheie” pentru orentabilitate înalt , competitiv i durabil 20.

În func ie de sistemul actual de eviden economico-financiar ,sistemul de indicatori ai rentabilit ii întreprinderilor se grupeaz astfel:

♦ indicatori care reflect rentabilitatea brut a întreprinderii –profitul brut (venituri totale – cheltuieli totale) i rata rentabilit ii brute(raportul dintre profitul brut i resursele luate în calcul, inclusiv veniturile);

♦ indicatori care reflect rentabilitatea net a întreprinderii – profitulnet (diferen a dintre profitul brut i impozitul pe profit) i rata rentabilit ii nete(raportul între profitul net i resursele luate în calcul, inclusiv veniturile).

Pe lâng calculul i analiza rentabilit ii brute i nete din totalactivitate, analiza se poate aprofunda pe structuri organizatorice, pe tipuride activit i i pe fiecare produs (numai în expresie brut ). Toateelementele rentabilit ii trebuie supuse unei analize corelate pentru a stabiliun diagnostic cu caracter general, în vederea fundament rii tuturordeciziilor care privesc gestionarea resurselor întreprinderii, cât i rela iile

20 Constantin C. Cojocaru, op. cit., 2000, pag. 228

163

cu mediul extern. Astfel, rentabilitatea cap calitatea de „parte” esen ialîn aprecierea „întregului” – eficien a economic a activit ii întreprinderii.

5.1. SURSELE INFORMA IONALE UTILIZATE ÎN ANALIZARENTABILIT II ÎNTREPRINDERILOR

surarea i eviden a fluxurilor de valoare care contribuie lacre terea bog iilor întreprinderilor, pentru o anumit perioad degestiune, se realizeaz cu ajutorul contului de profit i pierdere.

Conform Ordinului M.F.P. nr. 1752/2005 pentru aprobareareglement rilor contabile conforme cu directivele europene,cheltuielile i veniturile dup natura economic se prezint în formatulcerut, astfel:

Contul de profit i pierdere la data de…EXERCI IUL FINANCIARNr.

Crt. INDICATORIPRECEDENT ÎNCHEIAT

1. Cifra de afaceri net2. Varia ia stocurilor3. Produc ia imobilizat4. Alte venituri din exploatare

5. Venituri din exploatare – total(rd.1+rd.2+rd.3+rd.4)

6. Cheltuieli din exploatare – total

7. Profitul sau pierderea din activitatea deexploatare (rd.5-rd.6)

8. Venituri financiare – total9. Cheltuieli financiare – total10. Profitul sau pierderea financiar (rd.10-rd.9)

11. Profitul sau pierderea din activitatea curent(rd.5+rd.9–rd.6–rd.10)

12. Venituri extraordinare13. Cheltuieli extraordinare

14. Profitul sau pierderea din activitateaextraordinar (rd.13–rd.14)

15. Venituri totale (rd.5+rd.9+rd.13)16. Cheltuieli totale (rd.6+rd.10+rd.14)17. Profitul sau pierderea brut( ) (rd.16-rd.17)18. Impozitul pe profit

19.Profitul sau pierderea net( ) al exerci iuluifinanciar (rd.18–rd.19)

164

În aceast form , situa iile financiare (contul de profit i pierdere)ofer informa ii utilizatorilor, participan ilor la „jocul social” nu numaidespre tranzac iile trecute, care au implicat pl i i încas ri, dar i despreobliga iile de plat din viitor i despre resursele privind încas rile viitoare.Mai mult, profitul este baz de referin pentru rezultatul pe ac iune.Veniturile i cheltuielile se reg sesc în contul de profit i pierdere f cându-se distinc ie între caracterul lor curent sau extraordinar (evenimente sautranzac ii diferite de activit ile curente ale întreprinderilor i care nu aparfrecvent sau cu regularitate). Câ tigurile se prezint la valoarea lor net(ex.: cifra de afaceri net => sumele provenite din vânz ri de bunuri iservicii, din activitatea curent a întreprinderilor sc zându-se reducerilecomerciale, alte taxe i impozite, T.V.A.-ul).

Prezentarea contului de profit i pierdere pe fiecare tip deactivitate (exploatare, financiar , extraordinar ) permite identificareaexact a activit ii generatoare de fluxuri de venituri, cheltuieli,rezultate. Mai mult, forma list a contului de profit i pierdere areavantajul delimit rii rezultatului curent, de cel extraordinar, tiind ccel din urm are o dinamic nesemnificativ de la o perioad degestiune la alta. Aceast delimitare este important i datorit faptului

rezultatul curent este un indicator relevant în aprecierea rezultatelori chiar, performan elor întreprinderilor. Rezultatul net este ob inut

prin corectarea rezultatului brut cu impozitul pe profit.Informa iile furnizate de contul de rezultate ajut în efectuarea

analizei rentabilit ii.Veniturile din exploatare se ob in din vânz rile de produse, m rfuri i

servicii, din varia ia stocurilor i a produc iei de imobiliz ri pentru nevoiproprii, a veniturilor din subven ii de exploatare primite de întreprindere,precum i a veniturilor din provizioanele pentru exploatare.

Cheltuielile pentru exploatare sunt generate de costul materiilorprime, materialelor i m rfurilor, de lucr rile i serviciile executate de ter i,de impozitele, taxele i v rs mintele asimilate pl tite bugetului de stat,cheltuielile cu personalul i provizioanele suportate de agentul economic.

Rezultatul din exploatare se ob ine ca diferen între veniturile dinexploatare i cheltuielile din exploatare.

Veniturile financiare se compun din veniturile provenite din:imobiliz ri financiare; investi ii pe termen scurt; crean e imobilizate;

165

investi ii financiare cedate; diferen e de curs valutar; dobânzi; sconturiprimite în urma unor reduceri financiare.

Cheltuielile financiare sunt formate din pierderi din crean elegate de participa ii, investi ii financiare cedate, diferen e nefavorabilede curs valutar, dobânzi, sconturi acordate.

Rezultatul financiar exprim diferen a dintre veniturilefinanciare i cheltuielile financiare.

Rezultatul extraordinar reprezint diferen a dintre veniturileextraordinare i cheltuielile extraordinare.

Suma celor trei rezultate (din exploatare, financiare i extraordinare) poartdenumirea de profit contabil sau rezultat al exerci iului.

Corespunz tor rezultatului exerci iului (Rex), se calculeazimpozitul de profit (Ip).

Dup calculul i eviden ierea impozitului pe profit, se poate determinarezultatul net, adic acea parte din rezultatul exerci iului ce r mâneîntreprinderii dup impunere i este folosit de aceasta corespunz torstatutului i prevederilor legale (distribuirea dividendelor c tre ac ionari,autofinan area întreprinderii).

5.2. TABLOUL SOLDURILOR INTERMEDIARE DE GESTIUNE

Din structura contului de profit i pierdere se desprind anumitesolduri de acumul ri b ne ti pe cele trei tipuri de activitate, destinateremuner rii factorilor de produc ie i finan rii activit ii viitoare,denumite solduri intermediare de gestiune.

Soldurile intermediare de gestiune sunt reprezentate de marjacomercial , produc ia exerci iului, valoarea ad ugat , excedentulbrut al exploat rii, rezultatul exploat rii, rezultatul curent irezultatul net al exerci iului, fiecare din ele reflect rezultatul gestiuniifinanciare pe treapta respectiv , pornind de la cel mai cuprinz torindicator (produc ia exerci iului + marja comercial ) i finalizând cucel mai sintetic (rezultatul net).

Tabloul soldurilor intermediare de gestiune este un agregatinforma ional ce deriv din „contul de profit i pierdere”. Principalulavantaj al tabloului este acela c pune în eviden calculul rezultatuluipe fiecare treapt de formare a acestuia.

166

Tabloul soldurilor intermediare de gestiuneVENITURI CHELTUIELI SOLDURI

INTERMEDIAREVânz ri de m rfuri Cost de cump rare a

rfurilor vânduteMarja comercial

Produc ie vândutProduc ie stocatProduc ie imobilizat

Varia ia stocurilor Produc ia exerci iului

Marj comercialProduc ia exerci iului

Consumuri de la ter i Valoarea ad ugat

Valoarea ad ugatSubven ii pentruexploatare

Cheltuieli cuimpozite, taxe i alte

rs minteCheltuieli cupersonalul

Rezultatul brut laexploat rii

Rezultatul brut alexploat riiVenituri din exploatareprivind provizioaneleAlte venituri dinexploatare

Cheltuieli cuamortiz rile iprovizioanelecalculateAlte cheltuieli pentruexploatare

Rezultatul exploat rii

Rezultatul exploat riiVenituri financiare

Cheltuieli financiare Rezultat curent

Venituri extraordinare Cheltuieliextraordinare

Rezultat extraordinar

Rezultat curent (profit)Rezultat extraordinar(profit)

Rezultat curent(pierdere)Rezultat extraordinar(pierdere)

Rezultatul brut

Rezultatul brut Impozit pe profit Profitul net

Marja comercial (adaosul comercial) vizeaz activitateacomercial realizat de întreprinderile comerciale sau cele cu activitateindustrial i comercial . Aceasta reprezint valoarea ad ugat decomerciant la costul de cump rare a m rfurilor, marj destinatacoperirii cheltuielilor comerciantului i realiz rii profitului s u.

Produc ia exerci iului include produc ia vândut , produc iastocat i produc ia imobilizat evaluate la pre ul de vânzare

167

(produc ia vândut ) i pre de produc ie (produc ia stocat iimobilizat ).

Qe = Qv + ∆S + Qiunde:Qe = produc ia exerci iuluiQv = produc ia vândut∆S = varia ia stocurilorQi = produc ia imobilizatIndicatorul reflect valoarea bunurilor i serviciilor destinate

vânz rii, stoc rii sau folosirii pentru nevoile proprii. Se diferen iaz decifra de afaceri care eviden iaz vânz rile de produse (produc iavândut ) în cazul firmelor cu activitate industrial , respectiv vânz rilede m rfuri i produse în cazul firmelor mixte.

Valoarea ad ugat (VA) reprezint bog ia creat prinvalorificarea resurselor materiale, umane i financiare ale întreprinderii.

Rezultatul brut al exploat rii (RBE) eviden iaz rezultateleeconomice ale întreprinderii generate de opera iunile de exploatare,independent de sistemul de amortizare adoptat, de politica financiari cea fiscal . Este primul sold intermediar de gestiune cu semnifica ie

în termeni de rentabilitate.RBE = (Valoarea ad ugat + Subven ii pentru exploatare) -

(Impozite i taxe + Cheltuieli cu personalul); dup caz, poate luaforma excedentului sau deficitului brut al exploat rii.

Acest indicator exprim rezultatul ob inut din activitatea deexploatare destinat men inerii i dezvolt rii poten ialului productiv alîntreprinderii, remuner rii capitalurilor utilizate i statului.

Rezultatul exploat rii (RE) pune în eviden rezultatelecomerciale ale întreprinderii, independent de politica financiar ifiscal , îns inând cont de politica de amortizare i de constituire aprovizioanelor.

RE = Rezultatul brut al exploat rii + (Venituri din provizioaneprivind exploatarea + Alte venituri din exploatare) (Cheltuieli cuamortiz rile i provizioanele pentru exploatare + Alte cheltuielipentru exploatare)

Acest indicator exprim rentabilitatea activit ii de exploatareîn m rime absolut , ob inut prin sc derea cheltuielilor pl tibile i

168

calculate din activitatea de exploatare. Raportat la activele deexploatare serve te la calculul ratei rentabilit ii de exploatare(rentabilitatea economic ).

Rezultatul curent (RC) are în vedere m surarea rezultatelorexploat rii normale i curente, cât i a rezultatelor activit ii financiarea firmei i se calculeaz prin majorarea rezultatului exploat rii cusoldul opera iunilor financiare.

RC = Rezultatul exploat rii + Venituri financiare - Cheltuieli financiare

Rezultatul extraordinar (Rexd) este independent de m rimeacelorlalte rezultate ale firmei (exploatare sau financiar), fiind generat deopera ii cu caracter neperiodic, datorate unor st ri conjuncturale.

Rexd = Venituri extraordinare Cheltuieli extraordinareExplicarea i aprecierea dinamicii profitului brut din

activitatea total a întreprinderilor poate fi efectuat prin conexiunearela iilor structurale, cu cele de tip factorial, în acest fel ob inându-se oimagine integral , complex în ceea ce prive te strategia adoptat înprivin a rentabilit ii cre terii brute.

Cel mai cunoscut model structural al profitului brut din totalactivitate se prezint astfel:

Pb = V ChVaria ia profitului brut din total activitate a întreprinderilor sub

ac iunea celor dou elemente componente -venituri totale(V) icheltuieli totale(Ch)- poate fi caracterizat i aprofundat cu ajutorulurm toarelor modele de analiz :

1. V = Vex+Vf+Vexd ,unde:Vex – venituri aferente activit ii din exploatare;Vf – venituri financiare;Vexd – venituri extraordinare (venituri care nu provin din

activit ile curente ale întreprinderii i ca urmare nu apar frecvent saucu regularitate; ex.: calamit i, inunda ii).

2. Ch = Chex+Chf+Chexdi

169

,100

/000.1/000.1

3

1ii

ii VChg

VCh××

=×∑

=

unde:

Chex – cheltuieli aferente activit ii de exploatare;Chf – cheltuieli financiare;Chexd – cheltuieli extraordinare (cheltuieli care nu provin din

activit ile curente ale întreprinderii i ca urmare nu apar frecvent saucu regularitate; ex.: calamit i, inunda ii);

gi – structura veniturilor pe tipuri de activit i;Chi1000/Vi – nivelul cheltuielilor la 1000 lei venituri pe tipuri

de activit i.Rela iile de cauzalitate cu ajutorul c rora se poate efectua

analiza factorial a profitului brut din activitatea total sunt:

)/000.1000.1(000.1

VChVPb ×−×=

Varia ia profitului brut din total activitate depinde de ac iunea adoi factori: veniturile totale i factorul calitativ ce exprim eficien aeconomic a cheltuielilor. Situa ia profitului brut din total activitateeste una pozitiv când dinamica acestora este dat în propor iesemnificativ de indicatorul de cheltuieli la 1000 lei venituri.

××

−×=∑

=

100

/000.1000.1

000.1

3

1iiii

b

VChgVP

Acest model de analiz factorial eviden iaz aportul direct pecare îl exercit asupra profitului nivelul eficien ei economice acheltuielilor pe cele trei tipuri de activit i.

3. Pentru activitatea comercial pe care o desf oar ,profitul brut din total activitate poate fi analizat pe seama urm toareirela ii matematice:

Pb = Ad Chc

Ad = CA ×C ×100

1 i Chc = CA ×N ×100

1

170

C = 21

100

i

n

ii Cg ×∑

= i N = 21

100

i

n

ii Cg ×∑

=

Pb =

×−× ∑∑

==

n

iii

n

iii ngCgCA

112100

,

unde:Ad – adaosul comercial;Chc – cheltuieli de circula ie;N–nivelul cheltuielilor de circula ie la nivelul întreprinderii;C – cota adaosului calculat la nivel de întreprindere;gi – structura vânz rilor pe produse , activit i sau sectoare;ni – nivelul cheltuielilor de circula ie pe structur ;ci – cota de adaos comercial pe structur .Schema sinoptic se prezint astfel:

În întreprinderi, o importan deosebit trebuie acordat bazeiactivelor imobilizate i circulante de care depind cantitatea de produsefinite ob inut , pierderile prin fabrica ie, i implicit, veniturileacestora. Plecând de la aceste aspecte, modelul factorial de analiz aprofitului brut este:

Pb = ( )VChMVM

/000.1000.1000.1

×−×

ci

Pb

Chc

Ad

CA

N

CA

Cgi

ni

gi

171

Rezultatul net al exerci iului (Rn) reprezint acea parte din rezultatulexerci iului ce r mâne întreprinderii dup impunere i este folosit de aceastacorespunz tor statutului i prevederilor legale (ex. distribuirea dividendelor

tre ac ionari, autofinan area întreprinderii).Rn = RC ± Rexd Impozit pe profitRezultatul net exprim m rimea absolut a rentabilit ii

financiare cu care vor fi remunera i ac ionarii pentru capitalurileproprii subscrise. Acestea urmeaz s se distribuie sub formadividendelor i/sau s se reinvesteasc . Profitul net nerepartizatconstituie surs de finan are proprie sau elementul de autofinan aregenerat de activitatea întreprinderii.

Analiza profitului net din activitatea total se poate realizadup modele de cauzalitate structurale i factoriale.

În analiza structural a profitului net din activitatea total aîntreprinderilor se pot utiliza dou metode:

1. Ca element component al rezultatului brut al exerci iului,analiza structural a profitului net din total activitate a întreprinderilorse efectueaz pe baza modelului:

pn IChVP −−=

unde:Pn – profitul net din activitatea total a întreprinderilor;Pb – profitul brut din activitatea total a întreprinderilor;V – venituri totale ale întreprinderilor;Ch – cheltuieli totale ale întreprinderilor;Ip – impozitul pe profit.2. Ca element component al valorii ad ugate brute (modalitatea

de determinare – metoda aditiv ). Analiza structural a profitului netpoate fi efectuat conform urm torului model:

Pn = Va Ae,unde:Va – valoarea ad ugat brut a întreprinderilor;Ae – alte elemente componente ale valorii ad ugate brute (salarii i

cheltuieli sociale, impozite i taxe, amortiz ri, cheltuieli financiare).Cele dou modele de analiz structural a profitului net

din total activitate au o relevan cognitiv din îns i maniera deanaliz adoptat : ca indicator sintetic al valorii ad ugate brute

172

(valoarea creat de întreprindere); ca indicator al profitului brut(rezultat al activit ii desf urate în func ie de strategia i deciziileadoptate de întreprindere).

trunderea în mecanismele i determin rile esen iale, legiceale întregului investigat – profitul net din total activitate aîntreprinderilor presupune i analiza factorial a acestuia. Pentruanaliza factorial a profitului net din total activitate se poate apela laurm toarea rela ie sintetic :

),/000.1000.1(000.1

rr

n VChVP ×−=

sau

),/000.1000.1(000.1

VChVP rn ×−= (21)

unde:Vr, Chr – veniturile totale diminuate, respectiv cheltuielile

totale amplificate cu impozitul pe profit;Ch×1.000/Vr – cheltuieli totale la 1000 lei venituri recalculate;Chr×1.000/V – cheltuieli recalculate la 1000 lei venituri

(eficien a economic a cheltuielilor).Din prezentarea f cut mai sus, se poate observa c tabloul soldurilor

intermediare de gestiune reprezint un important instrument ce caracterizeazrezultatele firmei i impactul pe care îl are politica comercial , de produc ie,de investi ii i amortizare, precum i politicile de finan are, îndatorare ifiscale asupra rezultatului. Veniturile i cheltuielile întreprinderii sunt grupatepe activit i de exploatare, financiar i extraordinar , structurare care permitecalculul a trei indicatori par iali ai rentabilit ii: rezultatul exploat rii;rezultatul financiar; rezultatul extraordinar.

O alt grupare a veniturilor i cheltuielilor se realizeazconform tabloului soldurilor intermediare de gestiune, astfel:

21 Constantin C. Cojocaru – op. cit, pag. 232

173

Cifra de afaceri

Marja comercial

Produc ia exerci iului

Valoarea ad ugat

Indicatori rezultate Indicatori rentabilitate

Rezultatul brut al exploat rii

Rezultatul exploat rii

Rezultatul financiar

Rezultatul curent

Rezultatul extraordinar

Rezultatul exerci iului

Capacitate autofinan are

Cifra de afaceri

Marja comercial

Produc ia exerci iului

Valoarea ad ugat

Indicatori rezultate Indicatori rentabilitate

Rezultatul brut al exploat rii

Rezultatul exploat rii

Rezultatul financiar

Rezultatul curent

Rezultatul extraordinar

Rezultatul exerci iului

Capacitate autofinan are

Sursa: M. Niculescu, Diagnostic global strategic, Vol. II, Diagnosticfinanciar, Ed. Economic , Bucure ti, 2003, p. 137

Prin capacitatea de autofinan are se în elege acel surplus monetar netglobal care se formeaz ca diferen între totalul încas rilor i pl ilorefectuate de întreprindere într-o perioad de timp i în corela ie cu inciden afiscal . De regul , autofinan area efectiv se situeaz sub capacitatea deautofinan are deoarece nu tot surplusul monetar r mâne la dispozi iaîntreprinderii, o parte fiind distribuit ac ionarilor sub form de dividende, iaro alt parte constituirii de rezerve conform normelor în vigoare.

Capacitatea de autofinan are se poate determina prin doumetode: deductiv i aditiv .

Metoda deductiv . Capacitatea de autofinan are (CAF) se ob ineca diferen între veniturile încasabile i cheltuielile pl tibile.

CAF = Excedentul brut al exploat rii (EBE)+ Alte venituri dinexploatare - Alte cheltuieli din exploatare + Venituri financiare -Cheltuieli financiare + Venituri extraordinare - Cheltuieliextraordinare - Impozit pe profit

174

Figura nr. 5.1Determinarea capacit ii de autofinan are

( - ) ( + )

( + ) ( - )

EBE

Toate cheltuielilepl tite sau de plat

" - "VNCEAC

Toate veniturileîncasate sau de încasat

" - "Venituri din cesiuni

Toate cheltuielilecalculate

" + "VNCEAC

Relu ri asupracheltuielilor calculate

" + "Venituri din cesiuni

Rn

CAF

Sursa: G. Vintil – Gestiunea financiar a întreprinderii, Ed. D.P.R.A.,Bucure ti, 1997, p. 94

Metoda adi ional . Capacitatea de autofinan are a exerci iuluireprezint un surplus financiar degajat de activitatea rentabil aîntreprinderii care trebuie s fie sus inut de mijloace financiareefective (trezorerie disponibil ) pentru a deveni real .

Capacitatea de autofinan are se determin prin ad ugarea larezultatul net al cheltuielilor calculate (amortiz ri i provizioane) dincare se scad veniturile calculate (relu ri asupra provizioanelor).

CAF = Rezultatul net (profit sau pierdere)+ Cheltuieli cuamortiz rile i provizioanele calculate (de exploatare, financiare,) Venituri din provizioane + Valoarea net contabil a activelor

cedate Venituri din vânzarea activelor Subven ii pentru investi iivirate asupra rezultatului exerci iului

175

Capacitatea de autofinan are real (CAFR) sau autofinan areaefectiv reprezint surplusul monetar ce r mâne întreprinderii dup ce,din capacitatea de autofinan are, s-au distribuit dividendele.

CAFR = CAF Dividende distribuiteCapacitatea de autofinan are reprezint un indicator ce exprim

independen a financiar a întreprinderii, a c rui m rime depinde derentabilitatea întreprinderii, de politica de investi ii i de metodele deamortizare a activelor imobilizate.

5.3. ANALIZA REZULTATULUI ÎNTREPRINDERII

Orice agent economic, indiferent de forma de proprietate sauorganizare, î i propune ca, în urma activit ii desf urate, s ob inceea ce, în mod generic, poart denumirea de rezultat.

Acest indicator permite aprecierea eficien ei activit iidesf urate de agentul economic i, totodat , prin analiza sa, luareaunor m suri fie de consolidare în situa ia în care rezultatul estefavorabil (profit) sau de reorientare i corectare a deficien elor însitua ia în care rezultatul este nefavorabil (pierdere).

Conform Contului de profit i pierdere, profitul întreprinderiiare urm toarea structur :

Fig. nr. 5.2Structura rezultatului întreprinderii (profitului)

Rezultat net alexerci iului

Rezultatexerci iu

Impozit profit

Rezultat curent

Rezultatextraordinar

Rezultat fin.

Rezultat exp.

ven. fin.

che. fin.

che. exp.

ven,. exp.

ven. extr.

che. extr.Rezultat net alexerci iului

Rezultatexerci iu

Impozit profit

Rezultat curent

Rezultatextraordinar

Rezultat fin.

Rezultat exp.

ven. fin.

che. fin.

che. exp.

ven,. exp.

ven. extr.

che. extr.

176

Pentru a putea analiza rezultatul, trebuie cunoscut structuraacestuia, modul de formare precum i inciden a fiec rui rezultatintermediar asupra rezultatului final.

Analiza factorial a rezultatuluiAnaliza factorial a rezultatului permite eviden ierea factorilor

ce ac ioneaz asupra fenomenului, identificarea i luarea unor m suricu privire la ace ti factori, de consolidare în situa ia unei evolu iifavorabile a rezultatului sau de reorientare în situa ii nefavorabile.

Eviden ierea influen ei factorilor se face utilizând modele deanaliz factorial .

Un prim model scoate în eviden participarea cifrei de afacerila formarea rezultatului. Astfel:

R = CA × RRC ×100

1

unde: RRC =100

rg cii∑ ×

R = CA ×100

rg cii∑ × ×100

1 , iar rci = ci ni

Deci, ca model final: R = CA × ( )100

1100

r-cg iii ×∑ ×

unde:R = rezultat;Rrc = rata rentabilit ii comerciale;gi = structura vânz rilor pe produse, sectoare sau activit i;rci = rata rentabilit ii comerciale la nivel de structur ;ci = cota medie dea adaos comercial pe structur ;ni = nivelul cheltuielilor de circula ie pe structur .

R(CA)

R R(gi)R(RRC)

R(ni)R(rci )

R(ci)

177

O evolu ie favorabil a rezultatului presupune un ecart cât maimare între adaosul comercial i cheltuielile de circula ie.

Al doilea model de analiz factorial a rezultatului pune în evidenparticiparea resurselor întreprinderii la formarea acestuia. Se analizeazastfel participarea for ei de munc , a mijloacelor fixe i a stocurilor.

a) ac iunea resursei umane a întreprinderii se cuantific cuajutorul urm torului model:

R =CAR

NopNop

NpCANp

CAR

NpNpCA

CARCA

CACAR =×××=××=×=×

=CAR

NopCA

NpNopNp ×××

unde:

NpNop = gn (structura salaria ilor);

opaw

NopCA

= (productivitatea anual pe salariat operativ).

În aceste condi ii: R = Np × gn × opaw × Rrc

R(Np)

R R(gn)

R( opaw )

R(Rrc)

b) Participarea resursei materiale la formarea rezultatului estepus în eviden de urm torul model de analiz factorial :

=×××=××=××=×=×=CAR

FaFa

FCAF

CAR

FCAF

CAR

FFCA

CARCA

CACARR

=CAR

FaCA

FFaF ×××

unde:

FFa = gf (structura mijloacelor fixe sau ponderea mijloacelor

fixe active în total mijloace fixe);

178

FaCA = CAFa (eficien a utiliz rii mijloacelor fixe active).

În func ie de rela iile anterioare,R = F × gf × CAFa × Rrc

R(F)

R(gf) R

R(CAFa)

R(Rrc)

Constat m astfel c rezultatul este influen at în mod direct demijloacele fixe de care dispune întreprinderea, de ponderea fondurilor fixeactive în total mijloace fixe, de eficien a cu care sunt utilizate mijloacele fixeactive, precum i de rata rentabilit ii comerciale.

c) Un alt model are în vedere eficien a activelor totale, gradulde valorificare a produc iei exerci iului i marja de exploatare.

R =AC

RexQexCA

AQexA ××× = A × EA × G × mexpl

unde:Qex = produc ia exerci iului;A = total activ;CA = cifra de afaceri;Rex= rezultatul din activitatea de exploatare;

EA = eficien a activelor totale (EAt = AQex );

G = gradul de valorificare a produc iei exerci iului (G =QexCA );

mexpl = profitul din exploatare la 1 leu CA

(marja exploatare mexpl = CAxRe ).

179

R(A)

R(EA)R R(G)

R(mex)

5.4. ANALIZA RATELOR DE RENTABILITATE

Necesitatea cunoa terii i determin rii gradului de independeneconomic i financiar a întreprinderii, precum i identificarea cauzelorcare conduc la manifest ri nedorite în cadrul acesteia, impune în analizafinanciar i un sistem de rate de eficien .

Prin rat de rentabilitate se în elege raportul dintre efecteleeconomice i financiare ob inute i eforturile depuse pentru ob inerea lor.Ratele de rentabilitate permit aprecierea i compararea în timp arezultatelor economico-financiare ale întreprinderii.

Principalele categorii de rate de rentabilitate supuse analizei încadrul unei întreprinderi sunt:

2. Rata rentabilit ii comerciale (Rrc);3. Rata rentabilit ii economice (Rre);4. Rata rentabilit ii resurselor consumate (Rrrc);5. Rata rentabilit ii financiare (Rf).

Rata rentabilit ii comercialeRata rentabilit ii comerciale, calculat ca raport între marjele

de acumulare (indicator de rezultate) i cifra de afaceri,caracterizeaz eficien a politicii comerciale i, mai ales, de pre aîntreprinderii. Rela ia de calcul este urm toarea:

Rrc = 100CAR

×

Pentru întreprindere, optim este ca aceast rat s creasc în dinamic .Aceasta presupune adoptarea unei politici comerciale i de pre adecvate care

conduc la sporirea rezultatului în cadrul cifrei de afaceri. Nu exist unnivel optim al indicatorului, valoarea lui fiind dependent de sectorul deactivitate. Pentru firmele din sfera produc iei i distribu iei, rata rentabilit iicomerciale poate fi calculat dup urm torul model:

180

Rrc = 100CAR

× = 100pq

cq-pqii

iiii×

∑∑ ∑

unde: qi = cantitate de produse;ci = cost mediu pe produs;pi = pre mediu de vânzare.

În cazul unit ilor comerciale, rata rentabilit ii comercialepoate îmbr ca urm toarele forme:

a) Rrc= 100∑ × cii rg , în situa ia în care sunt implicate structuri,

sectoare i activit i diverse.b) Rrc = C N , în situa ia în care componentele analizate sunt

cota de adaos comercial i nivelul cheltuielilor de circula ie arfurilor.

Factorial poate fi prezentat astfel:Rrc =

100∑ × cii rg , unde rci = ci - ni

Deci Rrc =( )

100∑ × iii n-cg

Rrc (gi)Rrc Rrc (ni)

Rrc (rci)

Rrc (ci)gi = structura vânz rilor;rci = rata rentabilit ii comerciale pe sectoarele implicate;ni = nivelul cheltuielilor de circula ie pe sectoarele implicate;ci = nivelul cotei de adaos comercial pe sectoarele implicate.Rata rentabilit ii economiceRata rentabilit ii economice exprim eficien a cu care

întreprinderea î i utilizeaz poten ialul de care dispune. Aceasta secalculeaz ca raport între rezultatul ob inut de întreprindere (înspecial rezultatul exploat rii) i activul bilan ier.

Rre= 100Re×

Ax

181

unde:Rex = rezultat exploatare;A = activ bilan ier.Îns trebuie eviden iat faptul c nu întreg activul întreprinderii

particip la realizarea rezultatului din exploatare, o parte, spreexemplu, putând fi utilizat pentru desf urarea activit ilor financiarecare nu sunt incluse în rezultatul exploat rii i care determinrezultatul financiar. Astfel, rela ia de calcul a acestei rate devine:

Rre = 100Re×

Aexx

Eficient pentru întreprindere ar fi ca rata rentabilit ii economice screasc în dinamic , ceea ce presupune o utilizare eficient a activuluidisponibil. În ceea ce prive te analiza factorial a ratei rentabilit iieconomice, aceasta se poate realiza prin intermediul fluxului caregenereaz rezultatul exploat rii, adic prin intermediul cifrei de afaceri.

Rre= 100Re×

Ax = Rrcn

CAx

ACA

CACA

Ax

×=××=×× 100Re100Re

unde: n =A

CA - num r de rota ii activ;

Rrc = 100Re×

CAx - rata rentabilit ii comerciale.

Dac se analizeaz rata rentabilit ii economice prin prismafactorilor direc i (n i Rrc) în economie, se vor deosebi dou categoriide întreprinderi: o categorie care î i formeaz rata rentabilit iieconomice printr-un num r mare de rota ii ale activului i orentabilitate comercial redus - întreprinderile comerciale; o altcategorie care înregistreaz un num r redus de rota ii ale activului i orentabilitate comercial mare - întreprinderile industriale.

Rata rentabilit ii resurselor consumateRata rentabilit ii resurselor consumate (Rrrc) m soar eficien a

costurilor de realizare a produc iei sau a celor de circula ie. Secompar astfel profitul cu cheltuielile realizate pentru ob inereaacestuia. Rela ia de calcul este redat de urm toarea formul :

Rrrc = 100×Cost

R

182

Pentru activitatea de comer , costul este reprezentat decheltuielile cu circula ia m rfurilor (Chc), cheltuieli ce nu includcosturile de achizi ie.

Pentru firm , indiferent de activitatea desf urat , optim ar fi carata s creasc în dinamic , ceea ce ar indica o cre tere a eficien eicosturilor efectuate de c tre firm .

Factorial, rata rentabilit ii resurselor consumate se poateanaliza dup cum urmeaz :

Rrrc = 100100100100 −×=×−

=×ChcAd

ChcChcAd

ChcR

unde:R= Ad Chc,

Ad =100

CCA × ,

Chc =100

NCA × .

În situa ia în care activitatea se desf oar pe sectoare, peactivit i, pe produse:

C =100

∑ × ii cgi N =

100∑ × ii ng

În consecin , Rrrc= =−× 100100NC

100100 −××

×

∑∑

ii

ii

ngcg

Rrrc(gi)

Rrrc Rrrc (ni)

Rrrc (ci)Rata rentabilit ii financiareRentabilitatea financiar desemneaz capacitatea întreprinderii

de a ob ine profit net prin utilizarea capitalurilor proprii. Ratarentabilit ii financiare exprimat ca raport procentual întrerezultatul net i capitalul propriu exprim eficien a cu care esteutilizat capitalul propriu. Modelul de analiz al ratei este:

Rf = 100×CpRn

183

unde: Rn = rezultat net;Cp = capital propriu.

Analiza factorial a ratei rentabilit ii financiare poate fi pusîn eviden prin:

a) cifra de afaceri:

Rf= =××=××=× 100100100CARn

CpCA

CACA

CpRn

CpRn ncp × Rrc

unde: ncp = CpCA - nr. rota ii capital propriu (eficien a capitalului propriu);

Rrc = CARn - rata rentabilit ii comerciale.

Rf(ncp)Rf

Rf (Rrc)Optim pentru întreprindere este ca aceast rat s creasc în

dinamic , iar acest lucru se poate realiza printr-o mai bun utilizare acapitalurilor proprii i printr-o politic comercial adecvat .

b) structura financiar a firmei. Caz în care, pe lângcapitalurile proprii, întreprinderea se poate finan a i din capitaluriatrase i alte surse:

Rf=CACA

CpA

ARn

CpA

ARn

AA

CpRn

CpRn ×××=××=××=× 100100100100 =

= 100100100 ××+

×=×××=×××CARn

CpDCp

ACA

CARn

CpA

ACA

CpA

CACA

ARn = n×Sf × Rrc

Deoarece A = Cp+D, iar

n =A

CA - nr. de rota ii activ;

Sf =Cp

DCp + - structura financiar a întreprinderii;

Rrc = 100×CARn - rata rentabilit ii comerciale.

Rf (n)Rf Rf (Sf) Rf (Rrc)

184

5.5. APLICA II I STUDII DE CAZ

1. Capacitatea unei întreprinderi de a înregistra încas ri mai maridecât costul total de produc ie i totodat s ob in un profit net,necesar atât dezvolt rii, cât i remuner rii capitalurilor, este:

a) productivitatea muncii;b) rentabilitatea;c) viteza de circula ie.2. Pentru cercetarea situa iei rentabilit ii unei întreprinderi

trebuie s se urm reasc caracterul corelativ dintre:a) profit i rata rentabilit ii ;b) profit, productivitatea muncii i rata rentabilit ii;c) profit, eficien a economic i rata rentabilit ii.3. Rata rentabilit ii este un indicator care m soar :a) gradul de utilizare muncii;b) gradul în care utilizarea diverselor resurse (inclusiv a

veniturilor) aduce profit;c) gradul de utilizare a stocurilor.4. Soldurile de acumul ri b ne ti pe cele trei tipuri de activitate, destinate

remuner rii factorilor de produc ie i finan rii activit ii viitoare, formeaz :a) cash-flow-ul;b) randamentul întreprinderii;c) soldurile intermediare de gestiune.5. Primul sold intermediar de gestiune cu semnifica ie în termeni

de rentabilitate, este:a) Rezultatul exploat rii;b) Rezultatul curent;c) Rezultatul brut al exploat rii.6. Rezultatul exploat rii pune în eviden :a) rezultatele comerciale ale întreprinderii, independent de

politica financiar i fiscal , îns inând cont de politica deamortizare i de constituire a provizioanelor;

b) rezultatele exploat rii normale i curente, cât i rezultateleactivit ii financiare a firmei;

c) rezultatele economice ale întreprinderii generate deopera iunile de exploatare, independent de sistemul deamortizare adoptat, de politica financiar i cea fiscal .

185

7. Capacitatea de autofinan are a exerci iului financiar reprezint :a) un surplus financiar degajat de activitatea rentabil a întreprinderii

care trebuie s fie sus inut de mijloace financiare efective(trezorerie disponibil ) pentru a deveni real ;

b) un surplus financiar degajat de activitatea nerentabil a întreprinderiicare trebuie s fie sus inut de mijloace financiare efective;

c) un surplus financiar degajat de activitatea nerentabil aîntreprinderii care trebuie s fie sus inut de trezoreria real .

8. Dinamica rezultatului activit ii întreprinderii depinde de:a) cifra de afaceri, structura vânz rilor, rata rentabilit ii comerciale

la nivel de structur , cota medie dea adaos comercial pe structur ,nivelul cheltuielilor de circula ie pe structur ;

b) structura vânz rilor pe produse, sectoare sau activit i, ratarentabilit ii comerciale la nivel de structur , cota medie dea adaoscomercial pe structur ;

c) cifra de afaceri, rata rentabilit ii comerciale la nivel de structur .9. Eficien a politicii comerciale i, mai ales, de pre a

întreprinderii este caracterizat prin:a) rata rentabilit ii comerciale;b) rata rentabilit ii economice;c) rata rentabilit ii resurselor financiare.10. Rentabilitatea financiar desemneaz :a) eficien a cu care întreprinderea î i utilizeaz resurselel de care dispune;b) eficien a costurilor de realizare a produc iei sau a celor de circula ie;c) capacitatea întreprinderii de a ob ine profit net prin utilizarea

capitalurilor proprii.

Aplica ii gril1. Se cunosc urm toarele date:

Cifra de afaceri (lei) Rata rentabilit iicomerciale (%)

Sector

To T1 To T1A 500 750 15 10B 1.500 1.750 10 20

186

Determina i ac iunea structurii cantit ilor vândute asuprarezultatului firmei:

a) 500 lei;b) 5,75 lei;c) 625 lei.2. Se cunosc urm toarele date:

Indicator To T1Profitul (lei) 200 300Cifra de afaceri (lei) 2.000 3.600Num rul mediu de salaria i 30 35Num rul salaria ilor operativi 20 30

Ac iunea Nopaw asupra rezultatului firmei este:

a) 51,6 lei;b) 60,2 lei;c) 66,5 lei.3. Se cunoa te evolu ia indicatorilor:

- lei-Indicator To T1

Rezultatul exploat rii 500 600Cifra de afaceri 2.000 2.400Activul total 1.000 800

Ac iunea RRC (%) asupra ratei rentabilit ii economice este:a) 0%;b) 25%;c) – 25%.4. Se cunoa te dinamica indicatorilor:

- lei -Indicator To T1

Rezultatul net 500 600Cifra de afaceri 2.000 2.400Capitalul propriu 1.200 1.800

Ac iunea eficien ei capitalului propriu (nCp) asupra rateirentabilit ii financiare este:

a) 8,5%;b) – 8,5%;c) 0 lei.

187

5. Ce exprim corela ia: ICA =105%; INp=101%; IP aferentCA=103%

a) sporirea productivit ii muncii i rentabilit ii;b) sc derea productivit ii muncii i cre terea costurilor;c) sporirea productivit ii muncii i a costurilor.6. Ce exprim corela ia: ICA =105%; IFa=101%; IP aferent

CA=106%a) diminuarea eficien ei fondurilor fixe active i cre terea costurilor;b) diminuarea eficien ei fondurilor fixe active i a costurilor;c) cre terea eficien ei fondurilor fixe active i a costurilor.7. Ce exprim corela ia: ICA =108%; IA =105%; IRre =103%a) a încetinit viteza de rota ie a activelor i a crescut rata

rentabilit ii comerciale;b) s-a accelerat viteza de rota ie a activelor i a sc zut rata

rentabilit ii comerciale;c) s-a accelerat viteza de rota ie a activelor i a crescut rata

rentabilit ii comerciale.8. Ce exprim corela ia: IRn =107%; IRrf =102%;a) ICp =105%;b) ICp =95%;c) ICp =10%.9. Ce exprim corela ia: ICA =109%; IA =105%; IP aferent

CA=112%a) a încetinit viteza de rota ie a activelor, au crescut costurile i

rata rentabilit ii economice;b) s-a accelerat viteza de rota ie a activelor, au crescut costurile i

rata rentabilit ii economice;c) s-a accelerat viteza de rota ie a activelor, au sc zut costurile i

a sporit rata rentabilit ii economice.10. Ce exprim corela ia: IP aferent CA =107%; IRrc=109%;a) ICA =101,9%;b) ICA =3,7%;c) ICA =98,2%.

188

Aplica ii de rezolvat1. Analiza i dinamica profitului aferent cifrei de afaceri, dac se

cunoa te evolu ia urm toare a indicatorilor:Cifra de afaceri

(lei)Nivelul

cheltuielilor decircula ie (%)

Cota de adaoscomercial (%)

Sector

To T1 T0 T1 T0 T1A 1.500 2.000 30 35 35 45B 1.000 800 25 20 30 25

Total 2.500 2.8002. Analiza i dinamica profitului aferent cifrei de afaceri, dac se

cunoa te evolu ia urm toare a indicatorilor:Indicatori To T1

Cifra de afaceri (lei) 10.000 24.000Profitul (lei) 2.000 3.000Num rul mediu de salaria i 50 60Num rul salaria ilor operativi 40 45

3.Analiza i dinamica ratelor de rentabilitate cunoscute dac secunosc urm toarele date:

Indicatori To T1Cifra de afaceri (lei) 200.000 240.000Cheltuieli aferente cifrei de afaceri (lei) 180.000 220.000Active totale (lei) 90.000 100.000Capital propriu (lei) 85.000 90.000Profitul brut (lei) 25.000 30.000Profitul net (lei) 21.000 25.200

4. Calcula i i analiza i soldurile intermediare de gestiune dinurm torul tabel:

189

Tabloul soldurilor intermediare de gestiune - mii lei -

Venit Cheltuial Sold intermediar de gestiuneNr.crt. Categorie 0 1 Categorie 0 1 Categorie 0 11. Venituri din vânz ri de m rfuri 200 300 Cheltuieli cu m rfurile 100 200 Marja comercial

Produc ia vândutVaria ia stocurilorProduc ia imobilizat

1600-

100

1400+100200

Varia ia stocurilor 100 -2.

TOTAL TOTAL - Produc ia exerci iuluiMarja comercialProduc ia exerci iului

Consumuri ter i (materiiprime, materiale, altecheltuieli materiale, energie,ap , servicii prestate ter i)

600+100

700+100

Valoare ad ugat 1.000 1.0003.

TOTAL 700 800Valoarea ad ugatSubven ii pentru exploatare 0 0

Cheltuieli de personalCheltuieli cu impozite,taxe i alte v rs minte

400200

300100

4.

TOTAL TOTAL Rezultatul brut alexploat rii

Excedent brut al exploat riiVenituri din amortiz ri i provizioaneAlte venituri din exploatare

1000

3000

Cheltuieli cu amortiz rilei provizioanele

Alte cheltuieli din exploatare

200

0

500

0

5.

TOTAL TOTAL Rezultatul exploat riiRezultatul exploat riiVenituri financiare 200 300

Cheltuieli financiare 200 2006.

TOTAL TOTAL Rezultatul curent7. Venituri extraordinare 0 100 Cheltuieli extraordinare 100 200 Rezultatul extraordinar

Rezultatul curentRezultatul extraordinar

Impozitul pe profit 100 2008.

TOTAL TOTAL Rezultatul net

190

Bibliografie

Bojian O. - Contabilitatea financiar aîntreprinderilor, Ed. Universitar ,Bucure ti, 2004

Barry J. Epstein,Eva K. Jermakowicz

- Interpretarea i aplicarea StandardelorInterna ionale de Contabilitate iRaportare Financiar , Ed. BMTPublishing House, Bucure ti, 2007

Dinu Eduard - Analyse financiere de la firme, cap. 5Enache E., GustM.,Diaconu M.

- Analiza economico-financiar , Ed.Independen a Economic , 1998

Gust M. (coord.),Diaconu M., Enache E.

lin G., Ene S.

- Analiz economic financiar , Ed.Independen a Economic , Pite ti, 2003

Isaic – Maniu A., Ene S.,Tudose G.

- Evaluarea, fezabilitatea, planul deafaceri i riscurile activit iieconomice, Ed. Independen aEconomic , Pite ti, 2004

nescu A. (coord.) - Evaluarea întreprinderii, Ed.Universitar , Bucure ti, 2003

nescu A. (coord.) - Ghid practic de analiz economico-financiar , Bucure ti, Ed. TribunaEconomic , 1999

nescu A., Anghel I.,Robu V., Stan S

- Ghid practic de evaluare aîntreprinderii, Ed. TribunaEconomic , Bucure ti, 2001

Manolescu Gh. - Managementul financiar, Ed.Economic , Bucure ti, 1995

rgulescu D. - Analiza economico-financiar încomer i turism, Ed. Oscar Print,Bucure ti, 1998

rgulescu D., Ci ma uI.D., Vâlceanu G.,

erban C.

- Analiza economico-financiar , Ed.Funda ia „România de Mâine”,Bucure ti, 1999

191

Niculescu M. - Analiz economico-financiar ,Universitatea ConstantinBrâncoveanu, 1993

Niculescu M - Diagnostic global strategic,Ed. Economic , Bucure ti, 2003

Pântea P.I. - Contabilitatea financiar actualizatla Standardele Europene, Ed.Intelcredo, Deva, 2005

Petcu M. - Analiz economico financiar , Ed.Economic , Bucure ti, 2003

Popa I. E. - Bazele contabilit ii. Aplica ii practice,Ed. Economic , Bucure ti, 2009

Ristea M., Dumitru C. G. - Contabilitatea în managementulîntreprinderii, Ed. TribunaEconomic , Bucure ti, 2005

Thibault J.P. - Le diagnostic d entreprise,Ed. Meteora, Paris, 2002

Toma M., Alexandru F. - Finan e i gestiune financiar deîntreprindere, Ed. Economic ,Bucure ti, 1998

Toma M. - Ini iere în evaluarea întreprinderii,Ed. CECCAR, Bucure ti, 2007

Vâlceanu Gh., Robu V.,Georgescu N.

- Analiz economico financiar , Ed.Economic , Bucure ti, 2005

Vasile I. - Gestiunea financiar aîntreprinderii, Ed. Meteora Press,Bucure ti, 2002

Vintil G. - Gestiunea financiar aîntreprinderii, Editura Didactic iPedagogic ., Bucure ti, 1997

Vintil G., Vu M. - Gestiunea financiar a întreprinderiiEd. ROLCRIS, Bucure ti, 2000