01 -02 Histologia Si Fiziologia Pulpei Dentare (Endod

128
HISTOLOGIA ŞI FIZIOLOGIA PULPEI HISTOLOGIA ŞI FIZIOLOGIA PULPEI DENTARE DENTARE Pulpa este un Pulpa este un ţesut roz, moale ţesut roz, moale , , dependent de dentina dură sănătoasă dependent de dentina dură sănătoasă c c are are are are rol de protecţie rol de protecţie . . Daca este Daca este expusă, expusă, este este foarte foarte sensibilă la atingeri şi la sensibilă la atingeri şi la variaţiile de temperatură variaţiile de temperatură . . In pulpa exista In pulpa exista un ţesut conjunctiv un ţesut conjunctiv bogat în fluide bogat în fluide ,colagen ,colagen şi şi este este foarte vascularizat. foarte vascularizat.

Transcript of 01 -02 Histologia Si Fiziologia Pulpei Dentare (Endod

Page 1: 01 -02 Histologia Si Fiziologia Pulpei Dentare (Endod

HISTOLOGIA ŞI FIZIOLOGIA PULPEI HISTOLOGIA ŞI FIZIOLOGIA PULPEI DENTAREDENTARE

Pulpa este un Pulpa este un ţesut roz, moale ţesut roz, moale ,, dependent de dependent de dentina dură sănătoasă cdentina dură sănătoasă care areare are rol de protecţie rol de protecţie. .

Daca esteDaca este expusă, expusă, este este foarte sensibilă la atingeri foarte sensibilă la atingeri şi la variaţiile de temperaturăşi la variaţiile de temperatură..

In pulpa exista In pulpa exista un ţesut conjunctiv bogat în un ţesut conjunctiv bogat în fluidefluide,colagen ,colagen şi şi este este foarte vascularizat. foarte vascularizat.

Page 2: 01 -02 Histologia Si Fiziologia Pulpei Dentare (Endod

FUNCŢIFUNCŢIILE PULPEIILE PULPEI

--. .

-Pulpa-Pulpa are patru functii:are patru functii:

●●formarea dentineiformarea dentinei

●●nutritia dentineinutritia dentinei

●●inervaţia inervaţia dinteluidintelui

●●apararea dinteluiapararea dintelui

Page 3: 01 -02 Histologia Si Fiziologia Pulpei Dentare (Endod

Formarea Formarea dentineidentinei

EEste funcţia principală a pulpei atât în ste funcţia principală a pulpei atât în succesiune cât şi ca importanţă.succesiune cât şi ca importanţă.

Începând cu formarea mezodermului, a Începând cu formarea mezodermului, a papilei dentare, apare stratul celular papilei dentare, apare stratul celular specializat reprezentat de odontoblastespecializat reprezentat de odontoblaste care produc dentihacare produc dentiha

Page 4: 01 -02 Histologia Si Fiziologia Pulpei Dentare (Endod

• Odată ce se produce, dentina continuă să Odată ce se produce, dentina continuă să se formeze rapid până la forma de bază a se formeze rapid până la forma de bază a coroanei dentare şi a formării rădăcinii.coroanei dentare şi a formării rădăcinii.

• AApoi procesulpoi procesul ia o evolutie lenta,desi ia o evolutie lenta,desi rareori se opreste definitivrareori se opreste definitiv

Page 5: 01 -02 Histologia Si Fiziologia Pulpei Dentare (Endod

NutriţiaNutriţia dentinei este o funcţie a dentinei este o funcţie a odontoblastelor şi a vaselor sanguine odontoblastelor şi a vaselor sanguine subiacente.subiacente.

Factorii nutriţionali din capilare pătrund în Factorii nutriţionali din capilare pătrund în fluidul interstiţial al pulpei care intră în fluidul interstiţial al pulpei care intră în dentină prin reţeaua de tubuli creată de dentină prin reţeaua de tubuli creată de odontoblaşti.odontoblaşti.

InervaţiaInervaţia pulpei şi a dentinei este legată pulpei şi a dentinei este legată de fluid şi de mişcarea sa între tubulii de fluid şi de mişcarea sa între tubulii dentinari şi receptorii periferici şi astfel, de dentinari şi receptorii periferici şi astfel, de nervii senzitivi pulpari.nervii senzitivi pulpari.

Page 6: 01 -02 Histologia Si Fiziologia Pulpei Dentare (Endod

ApărareaApărarea dintelui dintelui şi a pulpei însăşi a şi a pulpei însăşi a fost consideratafost considerata a se produce prin formarea a se produce prin formarea

unei noi dentine în faţa agenţilor cu acţiune unei noi dentine în faţa agenţilor cu acţiune iritantă.iritantă.

Pulpa poate furniza această apărare în mod Pulpa poate furniza această apărare în mod intenţionat sau accidental; intenţionat sau accidental;

DDe fapt, formarea straturilor dentinare poatee fapt, formarea straturilor dentinare poate sa limiteze patrundereasa limiteze patrunderea agentilor agentilor iritanţi sau iritanţi sau poate preveni ori să amâne penetrarea poate preveni ori să amâne penetrarea leziunii carioase.leziunii carioase.

Pulpa introduce în acţiune odontoblaştii sau Pulpa introduce în acţiune odontoblaştii sau produce noi odontoblaşti pentru a forma produce noi odontoblaşti pentru a forma ţesutul dur.ţesutul dur.

Page 7: 01 -02 Histologia Si Fiziologia Pulpei Dentare (Endod

Apărarea pulpei prezintă câteva caracteristici. Apărarea pulpei prezintă câteva caracteristici. În primul rând, formareaÎn primul rând, formarea acestei acestei dentinei este dentinei este

localizată.localizată. Dentina este produsă Dentina este produsă in cantitate in cantitate mai mare decât mai mare decât

în locurile nestimulate în locurile nestimulate Microscopic, această dentină este adesea diferită Microscopic, această dentină este adesea diferită

de dentina secundară (dentină de iritaţie, dentină de dentina secundară (dentină de iritaţie, dentină de reparaţie, dentină neregulată, osteodentină, de reparaţie, dentină neregulată, osteodentină, dentină terţiară). dentină terţiară).

Page 8: 01 -02 Histologia Si Fiziologia Pulpei Dentare (Endod

Tipul şi cantitatea de dentină creată în timpul Tipul şi cantitatea de dentină creată în timpul acestui răspuns defensiv pare să depindă de acestui răspuns defensiv pare să depindă de numeroşi factorinumeroşi factori

DDe naturăe natură lor lor ((chimică, termică sau bacterianăchimică, termică sau bacteriană)) Cât timp a acţionat agentul iritantCât timp a acţionat agentul iritant?? Cât de adâncă a fost leziuneaCât de adâncă a fost leziunea?? Ce suprafaţă a fost afectatăCe suprafaţă a fost afectată?? Care este statusul pulpar la momentul Care este statusul pulpar la momentul

răspunsuluirăspunsului??

Page 9: 01 -02 Histologia Si Fiziologia Pulpei Dentare (Endod

ANATOMIEANATOMIE Pulpa vie, după cum am văzut, se formează şi Pulpa vie, după cum am văzut, se formează şi

îşi ia propria formă în centrul îşi ia propria formă în centrul dintelui.dintelui. În condiţii normale, pulpa dentară tinde să În condiţii normale, pulpa dentară tinde să

formeze dentină în mod regulat,formeze dentină în mod regulat,vestibulo-lingualvestibulo-lingual şi mezio-distal.şi mezio-distal.

Pulpa tinde deci să ocupe centrul dintelui şi să ia Pulpa tinde deci să ocupe centrul dintelui şi să ia forma forma miniaturizata a dinteluiminiaturizata a dintelui

Numim această locaţie a pulpeiNumim această locaţie a pulpeicavitatea pulparăcavitatea pulpară

şi vorbim aici şi vorbim aici despre cele doua parti ale despre cele doua parti ale sale ca sale ca fiind fiind camera pulparăcamera pulpară (corepunde coroanei) (corepunde coroanei)

şi canalul radicularşi canalul radicular..

Page 10: 01 -02 Histologia Si Fiziologia Pulpei Dentare (Endod

Odata cu inaintarea in varsta apare Odata cu inaintarea in varsta apare reducerea camerei pulpare şi a canalelor reducerea camerei pulpare şi a canalelor radiculare radiculare

.. Devine cert că vârsta influenţează mărimea, Devine cert că vârsta influenţează mărimea,

camerei pulpare camerei pulpare crecreiind nond noi i variaţiivariaţii,anatomice.,anatomice.

În plusÎn plus,, faţă de variaţiile privind forma şi faţă de variaţiile privind forma şi mărimea pulpei dentaremărimea pulpei dentare,, odata odata cu înaintarea cu înaintarea înîn varsta stimulii varsta stimulii externi externi,, exercită exercită si ei si ei un un efect asupra pulpei.efect asupra pulpei.

. .

Page 11: 01 -02 Histologia Si Fiziologia Pulpei Dentare (Endod

Medicul stomatolog trebuie să aprecieze Medicul stomatolog trebuie să aprecieze modificările ce rezultă în anatomia pulpară modificările ce rezultă în anatomia pulpară carecare insotesc afectiunile insotesc afectiunile şi vătămarea şi vătămarea pulpei şi a dentinei.pulpei şi a dentinei.

Cariile dentare, atriţia, abraziunea, Cariile dentare, atriţia, abraziunea, eroziunea, factorii traumatici şi procedurile eroziunea, factorii traumatici şi procedurile clinice clinice (tratamentele) (tratamentele) suntsunt numai o parte numai o parte dindin factorii iritanţi importanţi care pot factorii iritanţi importanţi care pot determina formarea dentinei de iritaţie. determina formarea dentinei de iritaţie.

Page 12: 01 -02 Histologia Si Fiziologia Pulpei Dentare (Endod

CAMERA PULPARCAMERA PULPARĂĂ

. La momentul erupţiei, camera pulpară a dintelui . La momentul erupţiei, camera pulpară a dintelui reflectă forma exterioară reflectă forma exterioară a smaltuluia smaltului

. . Un stimul specific precum cariileUn stimul specific precum cariile dentare vordentare vor duce duce la la

formarea dentinei de iritatie peformarea dentinei de iritatie pe tavanul sau pe peretele tavanul sau pe peretele camerei aferent stimulului. camerei aferent stimulului.

Desigur, cu timpul, camera suferă micşorări în Desigur, cu timpul, camera suferă micşorări în dimensiune pe toată întinderea sa concomitent cu dimensiune pe toată întinderea sa concomitent cu formarea dentinei secundare şi a celeiformarea dentinei secundare şi a celei de reactie de reactie

Page 13: 01 -02 Histologia Si Fiziologia Pulpei Dentare (Endod

Fig. 5-3Diagramă schematică a unui molar mandibular arătând apoziţia ţesutului dur cu timpul şi/sau iritaţia. Săgeţile negre indică cement secundar fiziologic şi apoziţia dentinei; săgeţile albe indică formarea dentinei ca răspuns la acţiunea factorilor iritanţi. Spaţiul pulpar se micşorează ca dimensiune şi volum. Notabil este faptul că podeaua camerei pulpare este regiunea de maximă formare a dentinei secundare.

Page 14: 01 -02 Histologia Si Fiziologia Pulpei Dentare (Endod

CANALUL RADICULARCANALUL RADICULAR

Tesutul Tesutul conjunctiv conjunctiv cce pleacă de la ligamentul parodontal, e pleacă de la ligamentul parodontal, trece prin canalultrece prin canalul radicular, pana la radicular, pana la camera pulpară.camera pulpară.

Fiecare rădăcină este deservită de cel puţin un asemnea Fiecare rădăcină este deservită de cel puţin un asemnea coridor. coridor.

CCanalul radicular analul radicular suferasufera acel aceleaeaşi modificări pe care le şi modificări pe care le prezintăprezintă camera pulpara camera pulpara

Diametrul său se micşorează rapid pe moment ce Diametrul său se micşorează rapid pe moment ce foramenul apical ia formă foramenul apical ia formă in primele luni in primele luni posteruptive dar posteruptive dar foarte încet după ce apexul s-a formatfoarte încet după ce apexul s-a format..

Diametrul canalului Diametrul canalului tinde sa se micsoreze usor cu tinde sa se micsoreze usor cu înaintarea în vârstă; factorii iritanţi precumînaintarea în vârstă; factorii iritanţi precum afectiunile afectiunile parodontale pot cauza constrictii parodontale pot cauza constrictii ulterioare ale canalului.ulterioare ale canalului.

Page 15: 01 -02 Histologia Si Fiziologia Pulpei Dentare (Endod

Fig. 5.4.Forma şi dimensiunea canalului este reflexia suprafeţei externe radiculare. Diagramele de deasupra arată posibilele configuraţii ale canalelor în funcţie de fiecare formă a rădăcinii. Secţiuni prin rădăcina molarului maxilar ilustrează că toate dimensiunile şi formele canalelor pot fi întâlnite la acelaşi dinte.

Page 16: 01 -02 Histologia Si Fiziologia Pulpei Dentare (Endod

Conform teoriei lui Orban, Conform teoriei lui Orban, ““forma canalului“, se forma canalului“, se aseamanaaseamana cu forma radacinii”.cu forma radacinii”.

Putine canalePutine canale sunt rotunde şi conice, sunt rotunde şi conice, multe sunt multe sunt eliptice, şieliptice, şi subtiri subtiri

Un traseu curb la terminarea rădăcinii înseamnă Un traseu curb la terminarea rădăcinii înseamnă că aproape mereu canalul urmează acel traseu.că aproape mereu canalul urmează acel traseu.

Meyer Meyer considera considera că “rădăcinile care sunt că “rădăcinile care sunt rotunde şi conice de obicei conţin un canalrotunde şi conice de obicei conţin un canal””

RRădăcinile eliptice şi cu suprafeţe concave sau ădăcinile eliptice şi cu suprafeţe concave sau plate în mod frecvent prezintă mai mult de un plate în mod frecvent prezintă mai mult de un canal” canal”

Page 17: 01 -02 Histologia Si Fiziologia Pulpei Dentare (Endod

Foramenul apical îşi poate schimba forma Foramenul apical îşi poate schimba forma şi locaţia din cauza influenţelor funcţionale şi locaţia din cauza influenţelor funcţionale ale dintelui (de exemplu presiunea limbii, ale dintelui (de exemplu presiunea limbii, presiunea ocluzală, migrările presiunea ocluzală, migrările orizontale).orizontale).

SSchimbărilchimbărilee in osul alveolar din jurul in osul alveolar din jurul dintelui se petrec in sens invers cu cele dintelui se petrec in sens invers cu cele din foramen.din foramen.

Rezultatul este o deviere a foramenului Rezultatul este o deviere a foramenului departe de apexul departe de apexul adevaratadevarat..

Page 18: 01 -02 Histologia Si Fiziologia Pulpei Dentare (Endod

Foramenul apical.Foramenul apical. Anatomia apexului Anatomia apexului radicular este parţial determinată de radicular este parţial determinată de numărul şi de locaţia capilarelor apicale numărul şi de locaţia capilarelor apicale prezente în momentul formării apexului. prezente în momentul formării apexului.

Page 19: 01 -02 Histologia Si Fiziologia Pulpei Dentare (Endod

Majoritatea dinţilor cu o rădăcină au unMajoritatea dinţilor cu o rădăcină au un singur canal caresingur canal care se termină cu un singur termină cu un singur foramen apical.foramen apical.

Ocazional delta poate prezenta mai multe Ocazional delta poate prezenta mai multe canalicule de acelas calibru.canalicule de acelas calibru.

Mult mai rar acesti dintii prezinta o delta Mult mai rar acesti dintii prezinta o delta apicala care se termina intr-un brat cu una apicala care se termina intr-un brat cu una sau mai multe ramificatii laterale.sau mai multe ramificatii laterale.

Page 20: 01 -02 Histologia Si Fiziologia Pulpei Dentare (Endod

Fig. 5-6Elemente des întâlnite în dintele normal dar încă în dezvoltare: deviaţia foramenului apical ca rezultat al migrării meziale a dintelui (săgeata de sus). Resorbţii selective şi apoziţie a cementului au schimbat poziţia apexului, determinând îngustarea treimii apicale a canalului radicular prin depunerea dentinei secundare şi prin ieşirea vizibilă a foramenului din diametrul său mic de la joncţiunea dentină-cement (săgeata de jos) până la diametrul său cel mai mare de la suprafaţa cementului. De notat abundenţa fibrelor de colagen din pulpa radiculară.

Page 21: 01 -02 Histologia Si Fiziologia Pulpei Dentare (Endod

Canalele radiculare ale dinţilor pluriradiculari, pe Canalele radiculare ale dinţilor pluriradiculari, pe de altă parte, tind spre o anatomie de altă parte, tind spre o anatomie apicala mult apicala mult mai mai complexă.complexă.

Radacinile acestor dintiRadacinile acestor dinti conţin adesea două sau conţin adesea două sau chiar trei canalechiar trei canale..

Aceste canale pot fuziona dar eleAceste canale pot fuziona dar ele adesea adesea nu se nu se unesc înainte de a părăsi rădăcina.unesc înainte de a părăsi rădăcina.

FFiecare poate părăsi rădăcina independent de iecare poate părăsi rădăcina independent de celălalt.celălalt.

Ramificarea canaliculelor emergente din zona Ramificarea canaliculelor emergente din zona apicală este apicală este frecventa frecventa ddatoritaatorita vasele vasele preexistentepreexistente in aceasta zona. in aceasta zona.

Page 22: 01 -02 Histologia Si Fiziologia Pulpei Dentare (Endod

Datorită apoziţiei unor noi straturi de Datorită apoziţiei unor noi straturi de cement corespunzător erupţieicement corespunzător erupţiei,, anatomia anatomia foramenului rămâne constantăforamenului rămâne constantă..

insainsa, centrul foramenului tinde să devieze , centrul foramenului tinde să devieze mult de la centrul apical.mult de la centrul apical.

Formarea de dentina secundara contribuie Formarea de dentina secundara contribuie la ingustarea orificiilor dentinare.la ingustarea orificiilor dentinare.

Depunerea cementului tinde să producă o Depunerea cementului tinde să producă o pâlnie apicală prin creşterea divergenţeipâlnie apicală prin creşterea divergenţei..

Page 23: 01 -02 Histologia Si Fiziologia Pulpei Dentare (Endod

CANALELE ACCESORIICANALELE ACCESORII

Comunicarea pulpei Comunicarea pulpei cu spatiulcu spatiul parodontal nu parodontal nu este limitată la regiunea apicală.este limitată la regiunea apicală.

Canalele accesorii sunt prezente la orice nivel.Canalele accesorii sunt prezente la orice nivel.

Studii ce au constat din perfuzii vasculare au Studii ce au constat din perfuzii vasculare au arătat cât de numeroase şi de persistente sunt arătat cât de numeroase şi de persistente sunt acesteaceste canalicule canalicule in care se gasesc in care se gasesc vase vase tributare. tributare.

Page 24: 01 -02 Histologia Si Fiziologia Pulpei Dentare (Endod

Multe, în timp, Multe, în timp, sunt obstruatesunt obstruate de către cement de către cement şi/sau de dentină; şi/sau de dentină; dardar multe rămân viabile. multe rămân viabile.

Majoritatea par să fie localizate în jumătatea Majoritatea par să fie localizate în jumătatea

apicală a rădăcinii. Acestea trec în general apicală a rădăcinii. Acestea trec în general direct din canalul radicular în direct din canalul radicular în spatiulspatiul parodontal (Fig.5-8)parodontal (Fig.5-8)

.. O zonă frecventă în care canalele accesorii O zonă frecventă în care canalele accesorii

apar este cea de furcaţie de la nivelul molarilor apar este cea de furcaţie de la nivelul molarilor (Fig.5-9).(Fig.5-9).

Page 25: 01 -02 Histologia Si Fiziologia Pulpei Dentare (Endod

Fig. 5-5Diverse ramificări anatomice ale spaţiului pulpar apical.. Multe zone sunt clar inaccesibile metodelor convenţionale de debridare.

Page 26: 01 -02 Histologia Si Fiziologia Pulpei Dentare (Endod

Fig. 5-7Canal accesor (săgeata) la un dinte anterior mandibular. Canalele accesorii sunt localizate de obicei la mai puţin de 2-3 mm de apexul radicular. (Colecţia lui Orban).

Page 27: 01 -02 Histologia Si Fiziologia Pulpei Dentare (Endod

HISTOLOGIEHISTOLOGIE

Clasic, pulpa este descrisă ca prezentând două Clasic, pulpa este descrisă ca prezentând două zone bine definitezone bine definite

- - centrală centrală

- - şi perifericăşi periferică

ZONELE PULPAREZONELE PULPARE

Page 28: 01 -02 Histologia Si Fiziologia Pulpei Dentare (Endod

ZONA PULPARĂ PERIFERICĂZONA PULPARĂ PERIFERICĂ La periferia pulpei, adiacent de dentina La periferia pulpei, adiacent de dentina

calcificată se evidenţiază mai multe straturi. calcificată se evidenţiază mai multe straturi. (Fig.5-10). (Fig.5-10). --Alături de predentină se întinde stratul de Alături de predentină se întinde stratul de

odontoblaste.odontoblaste. --Central faţă de odontoblaste este stratul Central faţă de odontoblaste este stratul

subodontoblastic subodontoblastic ddenumit “acelular” – zona enumit “acelular” – zona Weil.Weil.

IIn acest strat subodontoblasticn acest strat subodontoblastic se ramifica se ramifica plexuri de capilare si mici fibre nervoaseplexuri de capilare si mici fibre nervoase - -Profund faţă de stratul celular de Profund faţă de stratul celular de odontoblaste întâlnim zona “bogat celulară” care odontoblaste întâlnim zona “bogat celulară” care se îmbină cu stroma pulparăse îmbină cu stroma pulpară

Page 29: 01 -02 Histologia Si Fiziologia Pulpei Dentare (Endod

Zona “bogat celulară” conţine fibroblaste Zona “bogat celulară” conţine fibroblaste şi celule nediferenţiate care susţin şi celule nediferenţiate care susţin populaţia de odontoblaste prin proliferare populaţia de odontoblaste prin proliferare şi diferenţiere.şi diferenţiere.

Aceste zone variază de la un dinte la altul Aceste zone variază de la un dinte la altul şi de la o zonă la alta în pulpa aceluiaşi şi de la o zonă la alta în pulpa aceluiaşi dinte. dinte. Ambele zone sunt mai putin Ambele zone sunt mai putin constante si proeminente langa apexul constante si proeminente langa apexul radicularradicular

Page 30: 01 -02 Histologia Si Fiziologia Pulpei Dentare (Endod

Fig. 5-10A.Fotomicrografii de putere medie de la pulpa umană arătând dentina (D), predentina (P), stratul odontoblastic (O), zona acelulară (CF), zona bogat- celulară (CR), pulpa centrală (CP). B. Regiune similară cu cea din A. Zona acelulară (CF) conţine un număr mare de mici nervi şi capilare care nu sunt vizibile la această mărire. Zona bogat-celulară nu are mari concentrări celulare dar conţine mai multe celule decât pulpa centrală. C. Diagramă a pulpei periferice şi a elementelor principale.

Page 31: 01 -02 Histologia Si Fiziologia Pulpei Dentare (Endod

ZONA PULPARĂ CENTRALĂZONA PULPARĂ CENTRALĂ

OOcupă suprafaţa circumscrisă de zonele bogatcupă suprafaţa circumscrisă de zonele bogat celulare.celulare. Aceasta conţine principalul sistem de susţinere pentru Aceasta conţine principalul sistem de susţinere pentru

pulpa periferică care include vasele mari şi nervii (Fig.5-pulpa periferică care include vasele mari şi nervii (Fig.5-11) de la care pleacă plexuri 11) de la care pleacă plexuri sprespre straturile externe straturile externe pulpare .pulpare .

Principalele celule sunt fibroblaştii; principalul component Principalele celule sunt fibroblaştii; principalul component extracelular este colagenul.extracelular este colagenul.

Mediul înconjurător pulpar este unic deoarece este Mediul înconjurător pulpar este unic deoarece este înconjurat de un ţesut stabil hrănit şi drenat de vase înconjurat de un ţesut stabil hrănit şi drenat de vase care intră şi iescare intră şi ies prin apex prin apex. .

Oricum, este clasificat ca fiind un ţesut conjunctiv fibros, Oricum, este clasificat ca fiind un ţesut conjunctiv fibros, areolar, ce conţine elemente celulare şi extracelulareareolar, ce conţine elemente celulare şi extracelulare..

Page 32: 01 -02 Histologia Si Fiziologia Pulpei Dentare (Endod

Fig. 5-11Secţiune prin pulpa centrală arătând sistemele de susţinere importante, incluzând arteriolele (A) cu tunică musculară, limfatice cu pereţi subţiri (L), venulele (V) şi fibrele nervoase (NB) conţinând nervi mielinici şi amielinici.

Page 33: 01 -02 Histologia Si Fiziologia Pulpei Dentare (Endod

ELEMENTELE STRUCTURALEELEMENTELE STRUCTURALE CELULARECELULARE

Celulele mezenchimale nediferenţiate. Celulele mezenchimale nediferenţiate. Pulpa Pulpa conţine celule mezenchimale nediferenţiate, conţine celule mezenchimale nediferenţiate, rezultate din celulele papilei dentare primitive. rezultate din celulele papilei dentare primitive.

Aceste celule multipotente au capacitatea de Aceste celule multipotente au capacitatea de diferenţiere în majoritatea tipurilor de celule diferenţiere în majoritatea tipurilor de celule mature.mature.

Aceste celule se concentrează sub stratul de Aceste celule se concentrează sub stratul de odontoblaste, în zona bogat celulară.odontoblaste, în zona bogat celulară.

AAceste celule produc puţin colagen, fiind astfel ceste celule produc puţin colagen, fiind astfel evident că ele nu sunt fibroblaste.evident că ele nu sunt fibroblaste.

Page 34: 01 -02 Histologia Si Fiziologia Pulpei Dentare (Endod

Exista Exista legături citoplasmatice între legături citoplasmatice între odontoblaste şi aceste celule odontoblaste şi aceste celule mezenchimale subiacente. mezenchimale subiacente.

Prin astfel de conexiuni, în timpul lezării Prin astfel de conexiuni, în timpul lezării sau a morţii odontoblastelor, se trimit sau a morţii odontoblastelor, se trimit semnale la aceste celule mai puţin semnale la aceste celule mai puţin diferenţiate; diferenţiate;

AcesteaAcestea se divid şi se diferenţiez se divid şi se diferenţiezaa în în odontoblaste sau în celule asemănătoare odontoblaste sau în celule asemănătoare cu odontoblastele, după necesitatecu odontoblastele, după necesitate

Page 35: 01 -02 Histologia Si Fiziologia Pulpei Dentare (Endod

De asemenea, importante sunt şi celulele De asemenea, importante sunt şi celulele mezenchimale dispersate în toată pulpa, mezenchimale dispersate în toată pulpa, de obicei în juxtapoziţie faţă de vasele de obicei în juxtapoziţie faţă de vasele sanguine.sanguine.

Acestea păstrează capacitatea, stimulate, Acestea păstrează capacitatea, stimulate, să se dividă şi să se diferenţieze în alte să se dividă şi să se diferenţieze în alte tipuri celulare maturetipuri celulare mature ca d ca de exemplu, e exemplu, mastocitele şi odontoclastele (cu rol în mastocitele şi odontoclastele (cu rol în resorbţie) resorbţie) ce ce apar în prezenţa inflamaţiei.apar în prezenţa inflamaţiei.

Page 36: 01 -02 Histologia Si Fiziologia Pulpei Dentare (Endod

Fibroblastele.Fibroblastele. O mare parte din celulele O mare parte din celulele pulpei este reprezentată de fibroblaste. pulpei este reprezentată de fibroblaste.

Ele sunt Ele sunt celule mezenchimale, pulpoblaste celule mezenchimale, pulpoblaste sau pulpsau pulpoociţi la un nivel progresiv de ciţi la un nivel progresiv de diferenţiere. diferenţiere.

Page 37: 01 -02 Histologia Si Fiziologia Pulpei Dentare (Endod

Fibroblastele pulpare sunt celule în formă de fus Fibroblastele pulpare sunt celule în formă de fus cu nucleu ovoid (Fig.5-12).cu nucleu ovoid (Fig.5-12).

Ele sintetizează şi secretă masa componentelor Ele sintetizează şi secretă masa componentelor extracelulare, care este colagenul şi substanţa extracelulare, care este colagenul şi substanţa fundamentală. fundamentală.

Fibroblastele sunt principalele producătoare de Fibroblastele sunt principalele producătoare de colagencolagen,, ele elimină şi excesul prin resorbţia ele elimină şi excesul prin resorbţia fibrelor de colagen.fibrelor de colagen.

Acest lucru s-a demonstrat că se produce Acest lucru s-a demonstrat că se produce intracelular prin acţiunea enzimelor lizozomale intracelular prin acţiunea enzimelor lizozomale care digeră literalmente componentele de care digeră literalmente componentele de colagencolagen

Page 38: 01 -02 Histologia Si Fiziologia Pulpei Dentare (Endod

Fig. 5-12Fibroblaşti pulpari evidenţiind citoplasma în formă de fus. Nuclei bine dezvoltaţi (săgeata întunecată) care de obicei indică formarea activă a colagenului. Nuclei condensaţi într-o celulă “simplă” deseori numeşte un fibrocit (săgeata deschisă). Pericitele (P) sunt dispuse în apoziţie apropiată de vase şi se diferenţiază în alte celule pulpare tipice, la nevoie.

Page 39: 01 -02 Histologia Si Fiziologia Pulpei Dentare (Endod

Celulele cu rol în apărareCelulele cu rol în apărare Histiocitele şi macrofageleHistiocitele şi macrofagele. . Celulele Celulele

mezenchimale nediferenţiate (Fig.5-12) din jurul mezenchimale nediferenţiate (Fig.5-12) din jurul vaselor sanguine (pericitele) se pot diferenţia în vaselor sanguine (pericitele) se pot diferenţia în histiocite fixe sau circulante sub stimularea histiocite fixe sau circulante sub stimularea potrivită. potrivită.

HHistiocitele circulante (macrofagele) se pot istiocitele circulante (macrofagele) se pot dezvolta de asemenea din monocitele care au dezvolta de asemenea din monocitele care au migrat din vase. migrat din vase.

Aceste celule sunt adevărate fagocite şi pot Aceste celule sunt adevărate fagocite şi pot digera bacteriile, elementele străine (pastă digera bacteriile, elementele străine (pastă endodontică, oxid de zinc, etc.), celulele moarteendodontică, oxid de zinc, etc.), celulele moarte sau alte resturi.sau alte resturi.

Page 40: 01 -02 Histologia Si Fiziologia Pulpei Dentare (Endod

Celulele mastocitCelulele mastocitee.. Interesant este faptul că Interesant este faptul că mastocitele sunt rareori regăsite în pulpa mastocitele sunt rareori regăsite în pulpa normală, sănătoasă, dar sunt prezente în pulpa normală, sănătoasă, dar sunt prezente în pulpa inflamată.inflamată.

Granulele acestor celule conţin histamină, un Granulele acestor celule conţin histamină, un adevărat mediator al inflamaţiei şi heparină.adevărat mediator al inflamaţiei şi heparină.

Din moment ce aceste celule se regăsesc în Din moment ce aceste celule se regăsesc în imediata apropiere a vaselor sanguine, imediata apropiere a vaselor sanguine, degranularea mastocitelor eliberează histamină degranularea mastocitelor eliberează histamină aproape de tunica musculară vasculară, aproape de tunica musculară vasculară, producând vasodilataţieproducând vasodilataţie..

Se creşte astfel permeabilitatea vasculară Se creşte astfel permeabilitatea vasculară permiţând fluidelor şi leucocitelor să fie eliberate.permiţând fluidelor şi leucocitelor să fie eliberate.

Page 41: 01 -02 Histologia Si Fiziologia Pulpei Dentare (Endod

Odontoblastele.Odontoblastele. Principala celulă a stratului Principala celulă a stratului formator de dentină, odontoblastul este primul formator de dentină, odontoblastul este primul tip celular întâlnit pe măsură ce pulpa se apropie tip celular întâlnit pe măsură ce pulpa se apropie de dentină (Fig.5-13). de dentină (Fig.5-13).

Aceste Aceste celule apar din celulele mezenchimale celule apar din celulele mezenchimale periferice ale papilei dentare din timpul periferice ale papilei dentare din timpul dezvoltării dintelui şi se diferenţiază prin dezvoltării dintelui şi se diferenţiază prin dobândirea caracterelor morfologice ale sintezei dobândirea caracterelor morfologice ale sintezei şi secreţiei glicoproteinelor (Fig.5-14).şi secreţiei glicoproteinelor (Fig.5-14).

Glicoproteinele Glicoproteinele formează matricea predentinei formează matricea predentinei care este redată gata mineralizată de către care este redată gata mineralizată de către odontoblast, o celulă unică producătoare de un odontoblast, o celulă unică producătoare de un ţesut unic – dentinţesut unic – dentina.a.

Sinteza şi activităţile secretorii se transmit Sinteza şi activităţile secretorii se transmit odontoblastului înalt polarizat, sinteza odontoblastului înalt polarizat, sinteza producându-se în corpul celulei iar secreţia producându-se în corpul celulei iar secreţia din din evoluţia odontoblastului.evoluţia odontoblastului.

Page 42: 01 -02 Histologia Si Fiziologia Pulpei Dentare (Endod

Corpul celular conţine organitele care reprezintă Corpul celular conţine organitele care reprezintă diferite stadii de secreţie a colagenului, a diferite stadii de secreţie a colagenului, a glicoproteinelor şi a sărurilor de calciu.glicoproteinelor şi a sărurilor de calciu.

Secreţia matricei precede mineralizarea în două Secreţia matricei precede mineralizarea în două stadii separate în timp şi spaţiu destadii separate în timp şi spaţiu de cătrecătre predentină. predentină.

Imaginea odontoblastelor variaza de la celule Imaginea odontoblastelor variaza de la celule

pseudostratificate cilindrice la nivelul pulpei pseudostratificate cilindrice la nivelul pulpei coronare (fig.5-10),la un singur rand de celule coronare (fig.5-10),la un singur rand de celule cuboidale in pulpa radiculara,spre o forma plata cuboidale in pulpa radiculara,spre o forma plata aproape scuamoasa in apropierea apexuluiaproape scuamoasa in apropierea apexului

Page 43: 01 -02 Histologia Si Fiziologia Pulpei Dentare (Endod

Fig. 5-15Stratul odontoblastic din pulpa radiculară poate conţine puţini odontoblaşti; adesea ei au formă scuamoasă. Reprezintă celule inactive. Dentina adiacentă este frecvent neregulată, atubulară, conţinând incluziuni celulare.

Page 44: 01 -02 Histologia Si Fiziologia Pulpei Dentare (Endod

DDensitatea de celule şi de tubuli este ensitatea de celule şi de tubuli este mult mai mare în camera pulpară decât în mult mai mare în camera pulpară decât în pulpa radiculară. pulpa radiculară.

Creşterea densitatăţii tubulare în camera Creşterea densitatăţii tubulare în camera pulpară poate explica marea sensibilitate pulpară poate explica marea sensibilitate şi permeabilitate a dentinei coronareşi permeabilitate a dentinei coronare..

Page 45: 01 -02 Histologia Si Fiziologia Pulpei Dentare (Endod

Clasic, prelungirilele odontoblastice au fost Clasic, prelungirilele odontoblastice au fost descrise ca descrise ca pleacapleaca de la corpul celulei spre joncţiunea de la corpul celulei spre joncţiunea smalţ-dentinăsmalţ-dentină si patrund in dentina si patrund in dentina pe o distanţă de 2- pe o distanţă de 2-3mm. Acest concept s-a bazat pe observaţiile 3mm. Acest concept s-a bazat pe observaţiile de de microscopie opticămicroscopie optică

. . La La microscopul electronic, prelungirilele microscopul electronic, prelungirilele odontoblastice s-au dovedit a fi limitate la treimea odontoblastice s-au dovedit a fi limitate la treimea internă a dentineiinternă a dentinei.(in tubuli) In.(in tubuli) In ccele două treimi ele două treimi extrne extrne tubulitubulii sunti sunt lipsiţi de prelungiri sau de nervi dar lipsiţi de prelungiri sau de nervi dar au din au din abundenţabundenţaa în lichid extracelular. în lichid extracelular.

Page 46: 01 -02 Histologia Si Fiziologia Pulpei Dentare (Endod

Din acest motiv, interpretările moderne Din acest motiv, interpretările moderne aa leziunilor pulpareleziunilor pulpare ca ca urm urmaarre ae a preparar prepararii conservatoare a cavităţii nu sconservatoare a cavităţii nu se mai considera a e mai considera a fifi datorat datoratee amputaţiei amputaţiei (lezarii) (lezarii) prelungirii prelungirii odontoblastice, ci uscării, căldurii şi efectelor odontoblastice, ci uscării, căldurii şi efectelor osmotice. osmotice.

În plus, sensibilitatea dentinei nu poate fi În plus, sensibilitatea dentinei nu poate fi legată de stimularea directă a prelungirilor legată de stimularea directă a prelungirilor odontoblastice ori a nervilor în dentina odontoblastice ori a nervilor în dentina periferică din moment ce tubulii sunt lipsiţi de periferică din moment ce tubulii sunt lipsiţi de asemenea structuriasemenea structuri

Page 47: 01 -02 Histologia Si Fiziologia Pulpei Dentare (Endod

După formarea iniţială a dentinei, odontoblastul, După formarea iniţială a dentinei, odontoblastul, prinprin prelungirea sa, poate încă să modifice prelungirea sa, poate încă să modifice structura dentinei producând dentină peritubulară.structura dentinei producând dentină peritubulară.

Aceasta reprezintă un manşon hipermineralizat cu Aceasta reprezintă un manşon hipermineralizat cu puţină matrice organică în interiorul microtubulului, puţină matrice organică în interiorul microtubulului, scăzând diametrul acestuia. scăzând diametrul acestuia.

Atunci când este iritat, odontoblastul poate Atunci când este iritat, odontoblastul poate accelera formarea de dentină peritubulară până la accelera formarea de dentină peritubulară până la ocluziunea completă a microtubulului (Fig.5-16). ocluziunea completă a microtubulului (Fig.5-16).

Când microtubulul este obstruat pe o zonă întinsă, Când microtubulul este obstruat pe o zonă întinsă, vorbim de o dentină sclerotică, regăsită în vorbim de o dentină sclerotică, regăsită în eroziunea gingivală cronică.eroziunea gingivală cronică.

Page 48: 01 -02 Histologia Si Fiziologia Pulpei Dentare (Endod

Fig. 5-16Mineralizarea tubulilor dentinari la un dinte matur uman. Micrografii electronice ale dentinei radiculare ale unui pacient în vârstă de 45 ani. Dentina peritubulară mineralizată şi densă, în alb, iar tubulul în negru. Doi tubuli sunt vizibili pe secţiune. Tubulul din stânga este aproape total ocluzat. Progresia naturală a mineralizării este evidentă la tubulul din dreapta.

Page 49: 01 -02 Histologia Si Fiziologia Pulpei Dentare (Endod

Alternativ, odontoblaştii excitaţi pot să Alternativ, odontoblaştii excitaţi pot să secrete în lumenul tubular: colagen, secrete în lumenul tubular: colagen, material amorf sau cristale mari;material amorf sau cristale mari;

AAceste obstruări vor duce la scăderea ceste obstruări vor duce la scăderea permeabilităţii dentinei la acţiunea permeabilităţii dentinei la acţiunea substanţelor iritante.substanţelor iritante.

Page 50: 01 -02 Histologia Si Fiziologia Pulpei Dentare (Endod

HISTOLOGIA SI FIZIOLOGIA HISTOLOGIA SI FIZIOLOGIA PULPEI DENTARE curs IIPULPEI DENTARE curs II

Page 51: 01 -02 Histologia Si Fiziologia Pulpei Dentare (Endod

Formatiuni extracelulareFormatiuni extracelulare

Pulpa dentară este compusă, în marea Pulpa dentară este compusă, în marea majoritate majoritate aa volumul volumuluiui său său dindin::

fibre şi fibre şi

substanţă fundamentalăsubstanţă fundamentală..

Acestea formează corpul Acestea formează corpul pulpei pulpei şişi mentin mentin integritatea organului pulpar.integritatea organului pulpar.

Page 52: 01 -02 Histologia Si Fiziologia Pulpei Dentare (Endod

FibreleFibrele FFibrelibrelee de colagen, de colagen,reprezintareprezinta un constituent un constituent

major în pulpă,major în pulpă, Aceste fibre formează o reţea reticulară largă Aceste fibre formează o reţea reticulară largă

pentru a susţine alte elemente structurale ale pentru a susţine alte elemente structurale ale pulpei.pulpei.

Colagenul este sintetizat şi secretat de către Colagenul este sintetizat şi secretat de către odontoblaşti şi fibroblaşti.odontoblaşti şi fibroblaşti.

TTipul de colagen secretat de odontoblaşti pentru ipul de colagen secretat de odontoblaşti pentru a se mineraliza ulterior, diferă de colagenul a se mineraliza ulterior, diferă de colagenul produs de fibroblaştii pulpari care în mod normal produs de fibroblaştii pulpari care în mod normal nu se calcifică. nu se calcifică.

Page 53: 01 -02 Histologia Si Fiziologia Pulpei Dentare (Endod

TropocolagenulTropocolagenul RReprezintă fibrele colagene imature– descriseprezintă fibrele colagene imature– descrisee

prin microscopia optică ca prin microscopia optică ca fibrile reticularefibrile reticulare.. MMoleculele de tropocolagen se oleculele de tropocolagen se unesc unesc în fibre în fibre

mai mari mai mari formand formand “fibre de colagen“fibre de colagen”” Dacă se agregă (se întrepătrund) şi se densifică Dacă se agregă (se întrepătrund) şi se densifică

câteva fibre de colagen, vor câteva fibre de colagen, vor forma forma “benzi de “benzi de colagencolagen”.”.

În general, colagenul dezvoltÎn general, colagenul dezvoltaa mai multe benzi mai multe benzi odată cu înaintarea în vârstă a pacientului.odată cu înaintarea în vârstă a pacientului.

Vârsta se pare că permite, de asemenea, o Vârsta se pare că permite, de asemenea, o calcifiere difuză cu formarea denticulilor.calcifiere difuză cu formarea denticulilor.

Page 54: 01 -02 Histologia Si Fiziologia Pulpei Dentare (Endod

ElastinaElastina CCealaltă proteină a ţesutului conjunctiv fibros, ealaltă proteină a ţesutului conjunctiv fibros,

este regăsită numai în pereţii arteriolari pulpari.este regăsită numai în pereţii arteriolari pulpari. Colagenul Colagenul se gaseste se gaseste în zona pulpară periferică; în zona pulpară periferică;

sub forma desub forma de benzi de colagen benzi de colagen-- ce ce se numesc se numesc fibrele von Korfffibrele von Korff.. si sunt si sunt în formă în formă spiralata cu spiralata cu traseutraseu printre odontoblaste de printre odontoblaste de unde trec unde trec în în matricea dentinei (Fig.5-17). matricea dentinei (Fig.5-17).

Page 55: 01 -02 Histologia Si Fiziologia Pulpei Dentare (Endod

Fig. 5-17Pulpa periferică. Structurile în formă de tirbuşon (fibrele von Korff) sunt de fapt fibre de colagen cu originea în pulpă, trec printre odontoblaşti şi sunt incluşi în predentină.

Page 56: 01 -02 Histologia Si Fiziologia Pulpei Dentare (Endod

SUBSTANŢA FUNDAMENTALĂSUBSTANŢA FUNDAMENTALĂ

Este oEste o masă gelatinoasă, masă gelatinoasă,cece constituie cea mai constituie cea mai mare parte a organului pulpar.mare parte a organului pulpar.

Ocupă spaţiul dintre celelalte elementeOcupă spaţiul dintre celelalte elemente.. Este alcatuita Este alcatuita de glicozaminoglicani, de glicozaminoglicani,

reprezintreprezintati de:ati de: acidul hialuronic,acidul hialuronic, condroitin sulfat şicondroitin sulfat şi alte glicoproteinealte glicoproteine

Page 57: 01 -02 Histologia Si Fiziologia Pulpei Dentare (Endod

Substanţa fundamentală înconjoară şi Substanţa fundamentală înconjoară şi susţinesusţine celelalte celelalte structuri şi este mediul structuri şi este mediul prin care metaboliţii şi produşii reziduali prin care metaboliţii şi produşii reziduali sunt transportaţi spre şi de la celule şi sunt transportaţi spre şi de la celule şi vase.vase.

Îmbătrânirea pulpei alterează substanţa Îmbătrânirea pulpei alterează substanţa fundamentală şifundamentală şi probabil probabil inhibă în mod inhibă în mod semnificativ funcţiile pulpei.semnificativ funcţiile pulpei.

Page 58: 01 -02 Histologia Si Fiziologia Pulpei Dentare (Endod

Sistemul vascular pulparSistemul vascular pulpar

La nivelul apexului La nivelul apexului patrund patrund şi şi se se extind în zona extind în zona centrală pulpară, una sau mai multe centrală pulpară, una sau mai multe arteriolearteriole ce ce se se ramifică în mici arteriole terminale sau ramifică în mici arteriole terminale sau metaarteriolemetaarteriole carcare e sunt direcţionate spre periferie sunt direcţionate spre periferie (Fi(Fi g.5-18A). g.5-18A).

Înainte ca arteriolele să se despartă în capilare, Înainte ca arteriolele să se despartă în capilare, deseori apare o deseori apare o anastomozanastomoza aa arteriovenoasărteriovenoasă pentru a pentru a lega arteriola direct de o venulă.lega arteriola direct de o venulă. C Capilarele se apilarele se ramifică în arteriole în unghiuri drepte (Fig.5-18B).ramifică în arteriole în unghiuri drepte (Fig.5-18B).

Page 59: 01 -02 Histologia Si Fiziologia Pulpei Dentare (Endod

Fig. 5-18A. Periferic se găsesc metaarteriolele mici care se ramifică în bogata reţea de capilare din pulpa periferică.B. Diagramă schematică a patului microcirculator vascular clasic care ar reprezenta o regiune vasculară centrală sau periferică ca în A. Arteriolele sunt înzestrate cu un strat continuu de celule musculare netede. Metaarteriolele prezintă o concentrare de muşchi neted cu capilarele ramificate direct din metaarteriole. Sfincterele musculare netede precapilare sunt dispuse strategic pentru a controla fluxul sanguin capilar. Adevăratele capilare nu au muşchi neted. Şunturile arterio-venoase reprezintă conexiuni directe între arteriole şi venule. Muşchii lor sunt inervaţi de fibre fibre nervoase simpatice.

Page 60: 01 -02 Histologia Si Fiziologia Pulpei Dentare (Endod

Densitatea capilarelor este cea mai mare în Densitatea capilarelor este cea mai mare în regiuneregiunea a subodontoblastică subodontoblastică de unde de unde trec printretrec printre odontoblasteodontoblaste (Fig.5-20).(Fig.5-20).

Capilarele se varsă în venule mici care se leagă Capilarele se varsă în venule mici care se leagă de de cateva cateva venule succesive şi largi (Fig.5-21).venule succesive şi largi (Fig.5-21).

La apex, 2-3 venule părăsesc pulpa. Acestea se La apex, 2-3 venule părăsesc pulpa. Acestea se unesc cu vase unesc cu vase ce provin din spatiul ce provin din spatiul ppeerriiodontal odontal sau osul alveolar adiacent.sau osul alveolar adiacent.

Vasele pulpare au pereţi musculari înguşti Vasele pulpare au pereţi musculari înguşti (tunica medie) faţă de vasele cu acelaşi (tunica medie) faţă de vasele cu acelaşi diametru din restul organismului.diametru din restul organismului.

Fără îndoială acest lucru reprezintă o adaptare Fără îndoială acest lucru reprezintă o adaptare la pereţii înconjurătorila pereţii înconjurători duri, duri, protectori şi stabili. protectori şi stabili.

Page 61: 01 -02 Histologia Si Fiziologia Pulpei Dentare (Endod

Fig. 5-20Micrografie realizată la microscopul electronic ce arată bucla pe care o face un capilar subodontoblastic printre odontoblaşti. Porţiuni din câteva eritrocite văzute în lumen.

Fig. 5-21.Micrografie electronomicroscopică a unei secţiuni printr-o buclă capilară trecând printre şi aproape de odontoblaşti. Inserturile arată o mărire mare a porţiunii endoteliale din peretele unui capilar ce demonstrează fenestrările (săgeata).B. Capilar subodontoblastic cu nucleu mare al unei celule endoteliale care se loveşte de lumen. Plasticitatea eritrocitelor îi permite să se adapteze la contururile neregulate ale lumenului. Membrana bazală proeminentă înconjoară periferia celulei.

Page 62: 01 -02 Histologia Si Fiziologia Pulpei Dentare (Endod
Page 63: 01 -02 Histologia Si Fiziologia Pulpei Dentare (Endod

Implicaţii funcţionaleImplicaţii funcţionale Prezenţa şunturilor arterio-venoase în pulpă oferă Prezenţa şunturilor arterio-venoase în pulpă oferă

ooportunitatea sângelui să scurtcircuiteze capilare.portunitatea sângelui să scurtcircuiteze capilare. Alternativ, şunturile arteriolo-venulare pot să se Alternativ, şunturile arteriolo-venulare pot să se

închidă şi marea majoritate a volumului sanguin să închidă şi marea majoritate a volumului sanguin să se îndrepte spre periferia pulpei pentru a deservi se îndrepte spre periferia pulpei pentru a deservi capilarele şi celulele pe care le întreţin.capilarele şi celulele pe care le întreţin.

DDistribuţia fluxului sanguin s-ar putea schimba în istribuţia fluxului sanguin s-ar putea schimba în timpul inflamaţiei pulpare.timpul inflamaţiei pulpare.

Creşterea dilataţiei şunturilor arterio-venulare poate Creşterea dilataţiei şunturilor arterio-venulare poate produce produce “hiperemie”“hiperemie” ((flux sanguin flux sanguin mai rapid) mai rapid) sau să sau să reprezinte reprezinte stază parţialăstază parţială,, determinând acumularea de determinând acumularea de produşi rezidualiproduşi reziduali, de metabolism., de metabolism.

Page 64: 01 -02 Histologia Si Fiziologia Pulpei Dentare (Endod

Aspectele de mai sus descriu arhitectura Aspectele de mai sus descriu arhitectura vasculară generală care se găseşte în vasculară generală care se găseşte în fiecare rădăcină dentară.fiecare rădăcină dentară.

LaLa dinţi dinţiii pluriradiculari, pluriradiculari, suntsunt bogate bogate anastomoze în camera pulpară. anastomoze în camera pulpară.

VVasele care comunică asele care comunică prinprin canale canale accesoriiaccesorii cu vasele din parodontiu cu vasele din parodontiu nu nu contribuie suficient ca o sursă de circulaţie contribuie suficient ca o sursă de circulaţie colaterală.colaterală.

Page 65: 01 -02 Histologia Si Fiziologia Pulpei Dentare (Endod

LimfaticeleLimfaticele AApar în zona periferică pulpară (Fig.5-22) şi se unesc cu par în zona periferică pulpară (Fig.5-22) şi se unesc cu

alte capilare limfatice pentru a forma vasele colectoare.alte capilare limfatice pentru a forma vasele colectoare. Aceste vase se unesc cu canale limfaticeAceste vase se unesc cu canale limfatice din ce in ce din ce in ce

mai mari, care ies prin apex ,impreuna cu celelalte mai mari, care ies prin apex ,impreuna cu celelalte elmente vasculare si se anastomozeaza cu limfaticele elmente vasculare si se anastomozeaza cu limfaticele parodontale si ale osului alveolar.parodontale si ale osului alveolar.

Identificarea stucturala a capilareor limfatice a Identificarea stucturala a capilareor limfatice a demonstrat ca substantele introduse in camerademonstrat ca substantele introduse in camera pulpară pulpară se regăsesc în nodulii limfatici regionalise regăsesc în nodulii limfatici regionali..

Faptul că materialele depuse pe pulpă pot migra spre Faptul că materialele depuse pe pulpă pot migra spre nodulii limfatici indică posibilitatea unor reacţii nodulii limfatici indică posibilitatea unor reacţii imunologice la pătrundereaimunologice la pătrunderea unor unor substanţe substanţe staine staine în în pulpăpulpă..

Page 66: 01 -02 Histologia Si Fiziologia Pulpei Dentare (Endod

Fig. 5-22.Capilar limfatic ce apare şi colectează din regiunea odontoblast-subodontoblast dintr-o pulpă umană. Săgeţile delimitează marginile vasului care drenează spre pulpa centrală.

Page 67: 01 -02 Histologia Si Fiziologia Pulpei Dentare (Endod

Limfaticele se poLimfaticele se pot colabat colaba pe măsură ce presiunea pe măsură ce presiunea pulpară creşte,pulpară creşte,oprindu-seoprindu-se astfel eliminarea astfel eliminarea limfelimfei şi a i şi a factorilor iritanţifactorilor iritanţi, toxici, toxici..

Aceste Aceste anastomoze limfatice pulpare, parodontale şi anastomoze limfatice pulpare, parodontale şi alveolare pot fialveolare pot fi totusi totusi căi importante pentru ca pulpa căi importante pentru ca pulpa să elimine factorii de iritaţie.să elimine factorii de iritaţie.

EExtinderea şi gradul de anastomoze ale venulelor xtinderea şi gradul de anastomoze ale venulelor apicale cu cele din ligamentul parodontal şi osul apicale cu cele din ligamentul parodontal şi osul alveolar” au fost considerate ca fiind trasee de alveolar” au fost considerate ca fiind trasee de diseminare a inflamaţiei din pulpă spre ligamentul diseminare a inflamaţiei din pulpă spre ligamentul parodontal şi/sau osul alveolar şiparodontal şi/sau osul alveolar şi invers. invers.

Page 68: 01 -02 Histologia Si Fiziologia Pulpei Dentare (Endod

NERVIINERVII

Câteva fibre nervoase, fiecare conţinând numeroşi Câteva fibre nervoase, fiecare conţinând numeroşi nervi mielinizaţi şi amielinizaţi, pătrund în fiecare nervi mielinizaţi şi amielinizaţi, pătrund în fiecare rădăcină prin foramenul apical.rădăcină prin foramenul apical.

Majoritatea sunt nervi amielinici, Majoritatea sunt nervi amielinici, ce fac parte ce fac parte din din plexul simpaticplexul simpatic si actioneaza si actioneaza asupra asupra fluxului sanguin fluxului sanguin pulpar atunci când pulpar atunci când sunt sunt stimulaţi.stimulaţi.

Restul nervilor sunt nervi senzitivi mielinici din Restul nervilor sunt nervi senzitivi mielinici din sistemul trigeminal.sistemul trigeminal.

Page 69: 01 -02 Histologia Si Fiziologia Pulpei Dentare (Endod

Fibrele nervoase mielinice se extind foarte mult Fibrele nervoase mielinice se extind foarte mult sub zona cu celularitate crescută pentru a forma sub zona cu celularitate crescută pentru a forma aşa-numitul aşa-numitul “plex Raschkow”“plex Raschkow” (Fig.5-24). (Fig.5-24).

De aici, multe fibre îşi pierd teaca de mielină şi De aici, multe fibre îşi pierd teaca de mielină şi străbat zona acelulară pentru a se termina ca străbat zona acelulară pentru a se termina ca receptori sau ca terminaţii nervoase libere în receptori sau ca terminaţii nervoase libere în apropierea odontoblaştilor (Fig.5-25);apropierea odontoblaştilor (Fig.5-25);

altele trec printre odontoblaşti până la tubulii altele trec printre odontoblaşti până la tubulii dentinari adiacenţi prelungirilor odontoblaştilordentinari adiacenţi prelungirilor odontoblaştilor

Page 70: 01 -02 Histologia Si Fiziologia Pulpei Dentare (Endod

Fig. 5-24Ramificaţii ale fibrelor nervoase după cum se apropie acestea de regiunea subodontoblastică (“plexul lui Raschkow”).

Fig. 5-25Nerv terminal (săgeata) situat între odontoblaştii adiacenţi de lângă dentina calcifiantă. Un mare număr de vezicule sunt caracteristice acestuia. Este aproape de prelungirea odontoblastică adiacentă; nu reprezintă o sinapsă.

Page 71: 01 -02 Histologia Si Fiziologia Pulpei Dentare (Endod

Nervii senzoriali pulpari raspund la stimulii nocivi Nervii senzoriali pulpari raspund la stimulii nocivi numai prin senzatia de durere,indiferent de numai prin senzatia de durere,indiferent de stimul.stimul.

Aceasta durere este produsa atunci cand Aceasta durere este produsa atunci cand stimulul actioneaza pe dentina sau pe pulpa.stimulul actioneaza pe dentina sau pe pulpa.

Exista legaturi functionale bine organizate intre Exista legaturi functionale bine organizate intre unele fibre nervoase si odontoblaste.unele fibre nervoase si odontoblaste.

Daca filetele nervului trigemen sunt sectionate Daca filetele nervului trigemen sunt sectionate se produce dentina de reactie in toata pulpa cu se produce dentina de reactie in toata pulpa cu alte caractere decat cea care se produce ca alte caractere decat cea care se produce ca reactie defensiva la atacul carios.reactie defensiva la atacul carios.

Page 72: 01 -02 Histologia Si Fiziologia Pulpei Dentare (Endod

O altă funcţie a nervilor simpaticiO altă funcţie a nervilor simpatici- in afara reglarii - in afara reglarii tonusului vascular-tonusului vascular-este posibila reglare a este posibila reglare a ratei de ratei de erupţie dentarăerupţie dentară..

Activitatea nervoasă simpatică influenţează fluxul Activitatea nervoasă simpatică influenţează fluxul sanguin local şi presiunea tisulară prin deschiderea sanguin local şi presiunea tisulară prin deschiderea sau închiderea şunturilor arterio-venoase, precum şi sau închiderea şunturilor arterio-venoase, precum şi fluxul sanguin arteriolar; acest lucru poate avea efect fluxul sanguin arteriolar; acest lucru poate avea efect secundar asupra presiunii de erupţie.secundar asupra presiunii de erupţie.

Numărul şi gradul de concentrare al nervilor variază Numărul şi gradul de concentrare al nervilor variază în funcţie de stadiul de dezvoltare al dintelui şi, în funcţie de stadiul de dezvoltare al dintelui şi, evident, de localizare.evident, de localizare.

FFoarte puţini nervi apar în pulpa umană înainte de oarte puţini nervi apar în pulpa umană înainte de erupţia dentară.erupţia dentară.

Page 73: 01 -02 Histologia Si Fiziologia Pulpei Dentare (Endod

După erupţie, numărul cel mai mare de nervi se După erupţie, numărul cel mai mare de nervi se regăseşte în cregăseşte în cameraamera pulpar pulpara,de unde patrund in tubulii a,de unde patrund in tubulii dentinaridentinari (numai 10% din tubuli sunt “inervaţi”). (numai 10% din tubuli sunt “inervaţi”).

Numărul de nervi per tubul se împuţinează până la Numărul de nervi per tubul se împuţinează până la 5% în părţile laterale ale dentinei coronare, până la 5% în părţile laterale ale dentinei coronare, până la mai puţin de 1% în regiunea cervicală şi ocazional cu mai puţin de 1% în regiunea cervicală şi ocazional cu un singur nerv în dentina radiculară.un singur nerv în dentina radiculară.

De aceia De aceia – pulpa coronară şi dentina – pulpa coronară şi dentina suntsunt mai mai sensibile la durerea indusă de stimuli decât pulpa sensibile la durerea indusă de stimuli decât pulpa radiculară şi dentina din această zonă.radiculară şi dentina din această zonă.

Page 74: 01 -02 Histologia Si Fiziologia Pulpei Dentare (Endod

Dupa Dupa îndepărtarea pulpei prin extracţia dintelui sau îndepărtarea pulpei prin extracţia dintelui sau prin pulpectomie, rezultă degenerări succesive ale prin pulpectomie, rezultă degenerări succesive ale corpurilor celulare localizate în nucleii spinali ai corpurilor celulare localizate în nucleii spinali ai nervului trigemen, ganglionul senzitiv principal şi în nervului trigemen, ganglionul senzitiv principal şi în nervul periferic, nervul periferic, ce provin dece provin de la dintele aflat în la dintele aflat în alveolăalveolă

SScădere aparentă cădere aparentă aa sensibilitat sensibilitatiiii la la un d un dinte restauratinte restaurat precum siprecum si llipsa sensibilităţii care însoţeşte ipsa sensibilităţii care însoţeşte uneori uneori leziunile carioase poate fi datorată, cel puţin parţial, leziunile carioase poate fi datorată, cel puţin parţial, degenerării nervoase.degenerării nervoase.

Page 75: 01 -02 Histologia Si Fiziologia Pulpei Dentare (Endod

CALCIFICĂRILECALCIFICĂRILE În esenţă, există două tipuri distincte de calcificare: În esenţă, există două tipuri distincte de calcificare:

structurile formate cunoscute sub numele destructurile formate cunoscute sub numele de:: denticulidenticuli (pulpoliti) (pulpoliti) şi mici mase cristaline denumite generic şi mici mase cristaline denumite generic calcificări calcificări

difuzedifuze (Fig.5-26). (Fig.5-26). Calcificările suntCalcificările sunt mai frecvente odata mai frecvente odata cu cu înaintarea în cu cu înaintarea în

vârstă şi cu iritaţiile.vârstă şi cu iritaţiile. AAceste calcificări pot agrava sau pot stimula inflamaţia ceste calcificări pot agrava sau pot stimula inflamaţia

pulparăpulpară.. EleEle pot produce durere prin presiunea exercitată asupra pot produce durere prin presiunea exercitată asupra

diferitelor structuridiferitelor structuri;; prezenţa lor în anumite situaţii poate prezenţa lor în anumite situaţii poate fi un ajutor în diagnosticarea afecţiunilor pulpare.fi un ajutor în diagnosticarea afecţiunilor pulpare.

VVolumul şi poziţia lor poate interfera cu tratamentul olumul şi poziţia lor poate interfera cu tratamentul endodonticendodontic..

Page 76: 01 -02 Histologia Si Fiziologia Pulpei Dentare (Endod

Fig. 5-26.Pulpa neinflamată. Model tipic de calcificări. Pulpoliţii mari din camera pulpară tind spre calcificări lineare difuze în canal.

Page 77: 01 -02 Histologia Si Fiziologia Pulpei Dentare (Endod

PulpoliţiiPulpoliţii Discrete mase calcificate apar frecvent în dinţii Discrete mase calcificate apar frecvent în dinţii

maturi. Deşi există o incidenţă crescută cu înaintarea maturi. Deşi există o incidenţă crescută cu înaintarea în vârstă, acestea în vârstă, acestea pot apare si la pot apare si la la dinţii tineri.la dinţii tineri.

S-a demonstrat de asemenea că frecvenţa şi mărimea S-a demonstrat de asemenea că frecvenţa şi mărimea lor deseori creşte odată cu iritarea externă.lor deseori creşte odată cu iritarea externă.

Pulpoliţii pot apare spontan; prezenţa lor a fost Pulpoliţii pot apare spontan; prezenţa lor a fost evidenţiată pe radiografii (Fig.5-27) şi, la examenul evidenţiată pe radiografii (Fig.5-27) şi, la examenul histologic.histologic.

SSe pare că există o predispoziţie a formării e pare că există o predispoziţie a formării pulpoliţilor la anumiţi indivizi, posibil o trăsătură pulpoliţilor la anumiţi indivizi, posibil o trăsătură familială.familială.

Pulpoliţii, sunt formaţi din straturi clare şi concentrice Pulpoliţii, sunt formaţi din straturi clare şi concentrice sau difuze de ţesut calcificat pe o matrice care este sau difuze de ţesut calcificat pe o matrice care este formată în principal din colagen.formată în principal din colagen.

Page 78: 01 -02 Histologia Si Fiziologia Pulpei Dentare (Endod

Fig. 5-27.Al doilea molar arată camera pulpară aproape plină de pulpoliţi (săgeata). Aceştia pot apare spontan sau prezenţa lor să indice iritaţie cronică şi inflamaţie de la carii şi/sau restaurări profunde.

Page 79: 01 -02 Histologia Si Fiziologia Pulpei Dentare (Endod

Structura lor poate explica originea lor; (Fig.5-28).Structura lor poate explica originea lor; (Fig.5-28). Ele pot fi Ele pot fi calcificări ale trombilor în vase sau calcificări calcificări ale trombilor în vase sau calcificări

grupate de celule necrotice.grupate de celule necrotice. Oricare ar fi focarul, creşterea se face prin dezvoltarea Oricare ar fi focarul, creşterea se face prin dezvoltarea

matricei matricei pe pe carecare se depun se depun sărurile minerale. sărurile minerale. Pulpoliţii sunt clasificaţi de asemenea în funcţie de Pulpoliţii sunt clasificaţi de asemenea în funcţie de

locaţie:locaţie: pulpoliţii “liberipulpoliţii “liberi” sunt acele calcificări care ” sunt acele calcificări care ssee prezintă prezintă ca ca

insule; insule; pulpoliţii “ataşaţipulpoliţii “ataşaţi” reprezintă pulpoliţi liberi care au ” reprezintă pulpoliţi liberi care au

fuzionat cu dentina în cursul dezvoltării sale; fuzionat cu dentina în cursul dezvoltării sale; pulpoliţii “încastraţipulpoliţii “încastraţi” sunt calcificări ataşate anterior care ” sunt calcificări ataşate anterior care

acum au devenit înconjurate de dentină.acum au devenit înconjurate de dentină.

Page 80: 01 -02 Histologia Si Fiziologia Pulpei Dentare (Endod

Fig. 5-28.Calcificarea tecii care înconjoară acest vas mic poate forma un focar pentru creşterea unei mari structuri calcificate, un pulpolit.

Page 81: 01 -02 Histologia Si Fiziologia Pulpei Dentare (Endod

Pulpoliţii pot fi importanţi pentru clinicianul Pulpoliţii pot fi importanţi pentru clinicianul care încearcă să care încearcă să trateze trateze canalele radiculare.canalele radiculare.

Denticulii liberi sau ataşaţi pot ajunge la Denticulii liberi sau ataşaţi pot ajunge la dimensiuni mari şi să ocupe un volum dimensiuni mari şi să ocupe un volum considerabil din pulpa coronară (Fig.5-29).considerabil din pulpa coronară (Fig.5-29).

Prezenţa lor poate altera anatomia internă şi să Prezenţa lor poate altera anatomia internă şi să deruteze medicul deruteze medicul prin prin blocarea totalăblocarea totală sau sau partialapartiala a orificiului canalului. a orificiului canalului.

Denticulii ataşaţi pot să devieze ori să reţină Denticulii ataşaţi pot să devieze ori să reţină vârful instrumentaruluivârful instrumentarului (ace) (ace) explorator în explorator în canale, canale, impiedicandimpiedicand astfel avansarea astfel avansarea

în canalîn canal..

Page 82: 01 -02 Histologia Si Fiziologia Pulpei Dentare (Endod

Fig. 5-29.Un pulpolit mare care s-a format prin creşterea şi fuziunea pulpoliţilor mai mici ca cele de sub acesta. Examinarea altor secţiuni poate arăta că acest aparent pulpolit “liber” este ataşat de pereţii dentinei.

Page 83: 01 -02 Histologia Si Fiziologia Pulpei Dentare (Endod

Pulpoliţii de dimensiuni normale sunt bine vizualizaţi Pulpoliţii de dimensiuni normale sunt bine vizualizaţi pe radiografii deşi majoritatea sunt prea mici să fie pe radiografii deşi majoritatea sunt prea mici să fie văzuţi, altfel decât prin examenul histologic. văzuţi, altfel decât prin examenul histologic.

Rar, mRar, mase mari, discrete, pot umple aproape toată ase mari, discrete, pot umple aproape toată camera pulpară (Fig.5-30).camera pulpară (Fig.5-30).

Camera care pare să aibe un contur difuz, întunecat, Camera care pare să aibe un contur difuz, întunecat, poate reprezenta o pulpă care a suferit de pe urma poate reprezenta o pulpă care a suferit de pe urma factorilor iritanţi şi care a răspuns prin a forma factorilor iritanţi şi care a răspuns prin a forma pulpoliti pulpoliti neregulaţi şi numeroşi.neregulaţi şi numeroşi.

Acest lucru este un element de ajutor în diagnostic şi Acest lucru este un element de ajutor în diagnostic şi indică o pulpă expusă la un factor iritant cronic şi indică o pulpă expusă la un factor iritant cronic şi persistent.persistent.

Page 84: 01 -02 Histologia Si Fiziologia Pulpei Dentare (Endod

Fig. 5-30.Pulpoliţi mari pot umple şi aproape obstrua camera pulpară. În unele zone marginile acestora au fuzionat cu pereţii dentinari.

Page 85: 01 -02 Histologia Si Fiziologia Pulpei Dentare (Endod

CALCIFICĂRILE DIFUZECALCIFICĂRILE DIFUZE Sunt cunoscute Sunt cunoscute dreptdrept calcificări lineare datorită calcificări lineare datorită

orientării lor longitudinale.orientării lor longitudinale. Ele apar în orice zonă a pulpei dar predomină în zona Ele apar în orice zonă a pulpei dar predomină în zona

radiculară.radiculară. Forma lor este aceea de spiculi calcificaţi subţiri, de Forma lor este aceea de spiculi calcificaţi subţiri, de

obicei aliniaţi strâns obicei aliniaţi strâns langa langa vasele sanguinevasele sanguine,, nervi sau nervi sau benzilbenzilee de colagen (vezi Fig.5-26). de colagen (vezi Fig.5-26).

Datorită dimensiunii şi dispersiei lor, ei nu sunt Datorită dimensiunii şi dispersiei lor, ei nu sunt observaţi în radiografii şi sunt văzuţi numai observaţi în radiografii şi sunt văzuţi numai histologic.histologic.

Ca si Ca si pulpoliţipulpoliţiii, calcificările difuze tind, de asemenea, , calcificările difuze tind, de asemenea, să crească cu vârsta să crească cu vârsta sau datorita iritatiilor externesau datorita iritatiilor externe..

Page 86: 01 -02 Histologia Si Fiziologia Pulpei Dentare (Endod

MODIFICĂRILE PULPMODIFICĂRILE PULPARE CE APAR ARE CE APAR ODATAODATA CU CU ÎNAINTAREA ÎN VÂRSTĂÎNAINTAREA ÎN VÂRSTĂ

Vârsta dintelui depinde nu numai de trecerea timpului Vârsta dintelui depinde nu numai de trecerea timpului dar şi de dar şi de cantitatea decantitatea de stimuli de iritaţie stimuli de iritaţie..

UUn dinte “în vârstă” n dinte “în vârstă” este afectat deeste afectat de cari cariee de de tratamenteletratamentele restauratoare extensive şi restauratoare extensive şi de de traumele la traumele la care este supus.care este supus.

Deoarece pulpa reacţionează la mediul înconjurător şi Deoarece pulpa reacţionează la mediul înconjurător şi este în contact intim cu dentina, eeste în contact intim cu dentina, eaa va răspunde la va răspunde la diversele acţiuni prin alterarea anatomiei structurilor diversele acţiuni prin alterarea anatomiei structurilor sale interne şi a ţesutului dur din jur.sale interne şi a ţesutului dur din jur.

Page 87: 01 -02 Histologia Si Fiziologia Pulpei Dentare (Endod

Modificarea dimensionalăModificarea dimensională Odată cu trecerea timpuluiOdată cu trecerea timpului,sau sub actiune aunor factori iritanti,sau sub actiune aunor factori iritanti, ,

volumul pulpei scade prin formarea ţesuturilor calcificate volumul pulpei scade prin formarea ţesuturilor calcificate adiţionale pe pereţi (vezi Fig.5-30).adiţionale pe pereţi (vezi Fig.5-30).

În mod normal, cu timpul, formarea dentineiÎn mod normal, cu timpul, formarea dentinei,, continuă, mai rapid continuă, mai rapid la nivelul podelei camerei pulpare (Fig.5-31) şi pe muchia la nivelul podelei camerei pulpare (Fig.5-31) şi pe muchia incizală a dinţilor anteriori.incizală a dinţilor anteriori.

La La dinţii anteriori, dinţii anteriori, camera se poate reduce pana la nivel gingivalcamera se poate reduce pana la nivel gingival.. La molari, formarea dentinei La molari, formarea dentinei micsoreaza micsoreaza camercamera dandu-ia dandu-i o o

înfăţişare asemănătoare cu un disc.înfăţişare asemănătoare cu un disc. Examinarea cu grijă a radiografiilor pentru a identifica Examinarea cu grijă a radiografiilor pentru a identifica

dimensiunea camerei şi plasarea ei, urmată de măsurători ale dimensiunea camerei şi plasarea ei, urmată de măsurători ale distanţei dintre suprafaţa ocluzală şi camera pulpară,distanţei dintre suprafaţa ocluzală şi camera pulpară,pot sa ofere pot sa ofere elemente utileelemente utile. Formarea dentinei de iritaţie va altera anatomia . Formarea dentinei de iritaţie va altera anatomia internă.internă.

Deci, când dentina a fosDeci, când dentina a fost afectatat afectata de carii sau prin atriţie, ne de carii sau prin atriţie, ne putem aştepta laputem aştepta la micsorarea camerei pulpare micsorarea camerei pulpare..

Page 88: 01 -02 Histologia Si Fiziologia Pulpei Dentare (Endod

Fig. 5-31.Modelul formării dentinei într-un dinte posterior de la un pacient de 60 ani. Apoziţia tipic neregulată a ţesutului dur este mai însemnată pe podeaua camerei pulpare, odată cu diminuarea acesteia.

Fig. 5-30.Pulpoliţi mari pot umple şi aproape obstrua camera pulpară. În unele zone marginile acestora au fuzionat cu pereţii dentinari.

Page 89: 01 -02 Histologia Si Fiziologia Pulpei Dentare (Endod

Modificarea structuralăModificarea structurală Numărul celulelor scade şi componenta fibroasă creşteNumărul celulelor scade şi componenta fibroasă creşte

odată cu îmbătrânirea pulpei (Fig.5-33).odată cu îmbătrânirea pulpei (Fig.5-33). S-S-a observat o scădere a numărului vaselor sanguine şi a observat o scădere a numărului vaselor sanguine şi

a nervilor care susţin pulpa care îmbătrâneşte, multe a nervilor care susţin pulpa care îmbătrâneşte, multe din artere din artere pprezreziinta modificări arteriosclerotice similare nta modificări arteriosclerotice similare celor văzute în alte ţesuturi (Fig.5-34).celor văzute în alte ţesuturi (Fig.5-34).

Aceste modificări implică scăderi în dimensiunea Aceste modificări implică scăderi în dimensiunea lumenului cu îngroşarea intimlumenului cu îngroşarea intimei ei şi hiperplazia fibrelor şi hiperplazia fibrelor elastice în tunica medie.elastice în tunica medie.

De asemenea, De asemenea, poate apare poate apare calcificarea arteriolelor şi a calcificarea arteriolelor şi a precapilarelor.precapilarelor.

Nu scade numai numărul celulelor, fibroblaste şi Nu scade numai numărul celulelor, fibroblaste şi odontoblaste, dar celulele rămase par să fie relativ odontoblaste, dar celulele rămase par să fie relativ inactive. Aceste celule active, în mod normal arată inactive. Aceste celule active, în mod normal arată organite mai puţine asociate sintezei şi secreţiei.organite mai puţine asociate sintezei şi secreţiei.

Page 90: 01 -02 Histologia Si Fiziologia Pulpei Dentare (Endod

Fig. 5-33.Vârsta modifică pulpa dentară ( secţiune transversală. )A. Pulpă tânără cu celularitate caracteristică şi, cu componente fibroase putine, dispersate prin pulpa centrală. B. Acelularitate şi un mare număr de fibre găsite în pulpa “bătrână”.

Fig. 5-34.Secţiune transversală prin arteriole mici din treimea apicală a pulpei unei persoane vârstnice. Lumenul este scăzut în dimensiune, arătând îngroşarea intimei şi hiperplazia mediei – modificări caracteristice arteriosclerozei.

Page 91: 01 -02 Histologia Si Fiziologia Pulpei Dentare (Endod

Modificări “regresive”Modificări “regresive”

Termenul “regresiv” este definit ca o condiţie Termenul “regresiv” este definit ca o condiţie aa scăderii capacităţii funcţionale sau a reîntoarcerii la o scăderii capacităţii funcţionale sau a reîntoarcerii la o stare primitivă.stare primitivă.

Pulpa mai în vârstă a fost descrisă ca regresivă şi Pulpa mai în vârstă a fost descrisă ca regresivă şi având o capacitate scăzută de combatere şi refacereavând o capacitate scăzută de combatere şi refacere in in caz de afectare.caz de afectare.

Aceasta s-a presupus datorită faptului că pulpa mai Aceasta s-a presupus datorită faptului că pulpa mai bătrână prezintă celule mai puţine, o vascularizaţie bătrână prezintă celule mai puţine, o vascularizaţie mai puţin extinsă şi componente fibroase numerose.mai puţin extinsă şi componente fibroase numerose.

Page 92: 01 -02 Histologia Si Fiziologia Pulpei Dentare (Endod

FIZIOLOGIA PULPO-DENTINARĂFIZIOLOGIA PULPO-DENTINARĂ

Atât timp cât dentina este acoperită periferic de smalţ pe Atât timp cât dentina este acoperită periferic de smalţ pe suprafeţele coronare şi de cement pe suprafeţele suprafeţele coronare şi de cement pe suprafeţele radiculare, pulpa dentară va rămâne în general sănătoasă radiculare, pulpa dentară va rămâne în general sănătoasă pentru toată viaţapentru toată viaţa..

DDacă aportul sanguin apical este perturbat de forţe acă aportul sanguin apical este perturbat de forţe excesive ortodontice sau traume produse prin impact excesive ortodontice sau traume produse prin impact puternicputernic, pulpa se imbolnaveste., pulpa se imbolnaveste.

Majoritatea condiţiilor patologice pulpareMajoritatea condiţiilor patologice pulpare insa insa încep cu încep cu înlăturarea înlăturarea acestoracestor bariere bariere ( ( smalt sau cement) smalt sau cement) protectoare, protectoare, prin prin carii, fracturi şi abraziune.carii, fracturi şi abraziune.

Rezultatul este comunicarea ţesutului moale pulpar cu Rezultatul este comunicarea ţesutului moale pulpar cu cavitatea orală prin tubulii dentinari, aşa cum s-a cavitatea orală prin tubulii dentinari, aşa cum s-a demonstrat prin studii de pătrundere a colorantului şi demonstrat prin studii de pătrundere a colorantului şi prin experimente ca trasorii radioactivi.prin experimente ca trasorii radioactivi.

Page 93: 01 -02 Histologia Si Fiziologia Pulpei Dentare (Endod

Aparent substanţele penetrează uşor dentina, permiţând Aparent substanţele penetrează uşor dentina, permiţând factorilor termici, osmotici şi chimici să acţioneze pe factorilor termici, osmotici şi chimici să acţioneze pe constituienţii pulpari.constituienţii pulpari.

Stadiile iniţiale implică stimularea sau iritarea Stadiile iniţiale implică stimularea sau iritarea odontoblastelor şi potodontoblastelor şi pot duce duce ulterior ulterior la inflamaţie şi la inflamaţie şi deseori la distrucţia tisulară.deseori la distrucţia tisulară.

Dentina este un ţesut conjunctiv calcificat penetrat de Dentina este un ţesut conjunctiv calcificat penetrat de milioane de tubuli; densitatea lor variază de la 40.000 la milioane de tubuli; densitatea lor variază de la 40.000 la 70.000 tubuli/mm.70.000 tubuli/mm.

Tubulii Tubulii auau de la 1 de la 1µµm în diametru la joncţiunea smalţ-m în diametru la joncţiunea smalţ-dentină până la 3 dentină până la 3 µµm la suprafaţa lor pulpară şi conţin m la suprafaţa lor pulpară şi conţin un un fluid.fluid.

Dacă fluidul se contaminează, de exemplu, cu Dacă fluidul se contaminează, de exemplu, cu endotoxine şi exotoxine bacteriene endotoxine şi exotoxine bacteriene dindin carii, se dezvoltă carii, se dezvoltă un rezervor de agenţi infecţioşi ce pot pătrunde prin un rezervor de agenţi infecţioşi ce pot pătrunde prin dentină în pulpă, iniţiind inflamaţia.dentină în pulpă, iniţiind inflamaţia.

Page 94: 01 -02 Histologia Si Fiziologia Pulpei Dentare (Endod

Tubulii dentinari converg de la joncţiunea smalţ-Tubulii dentinari converg de la joncţiunea smalţ-dentină la camera pulpară.dentină la camera pulpară.

AAria dentinei ocupate de tubuli este de 1% la ria dentinei ocupate de tubuli este de 1% la nivelul joncţiunii smalţ-dentină, crescând la 45% nivelul joncţiunii smalţ-dentină, crescând la 45% înîn apropierea apropierea camer camereiei pulpar pulparee..

Implicaţiile clinice ale acesteiaImplicaţiile clinice ale acesteia repartizari repartizari sunt sunt mari,mari, cand cand dentina devine expusă în profunzime dentina devine expusă în profunzime prin tehnici prin tehnici restauratoare, , atriţieatriţie sau altă sau altă afecţiune, dentina care rămâne devafecţiune, dentina care rămâne devineine din ce în ce din ce în ce mai permeabilă.mai permeabilă.

Page 95: 01 -02 Histologia Si Fiziologia Pulpei Dentare (Endod

Astfel, îndepărtarea dentinei,Astfel, îndepărtarea dentinei,terapeutic-prin terapeutic-prin preparare de cavitati sau slefuirea de bonturi-preparare de cavitati sau slefuirea de bonturi- faceface pulp pulpaa mai susceptibil mai susceptibilaa la iritaţia chimică la iritaţia chimică sau bacteriană.sau bacteriană.

MMicroduriticroduritateaatea dentinei în apropierea pulpei dentinei în apropierea pulpei se se reducereduce;; (creste (creste densitatea tubulară densitatea tubulară si scade, si scade, cantitatea de matrice calcificată dintre tubulicantitatea de matrice calcificată dintre tubuli))..

Această “înmuiere” relativă a dentinei Această “înmuiere” relativă a dentinei interneinterne facilitează lărgirea canalului în timpul facilitează lărgirea canalului în timpul tratamentului endodontic.tratamentului endodontic.

Page 96: 01 -02 Histologia Si Fiziologia Pulpei Dentare (Endod

PPermeabilitatea dentinei este direct ermeabilitatea dentinei este direct proporţională cu suprafaţa totală a dentinei proporţională cu suprafaţa totală a dentinei expuse.expuse.

OO preparaţie totală coronară va furniza o preparaţie totală coronară va furniza o suprafaţă de difuzie mai mare pentru produşii suprafaţă de difuzie mai mare pentru produşii bacterieni decât o restaurare mică ocluzală.bacterieni decât o restaurare mică ocluzală.

Restaurările care necesită înlăturarea extensivă Restaurările care necesită înlăturarea extensivă şi profundă a dentinei (şi profundă a dentinei (de ex.de ex.prepararea pentru prepararea pentru o coroană totală) deschid mai mulţi tubuli şi o coroană totală) deschid mai mulţi tubuli şi mai mari, crescând rata substanţelor mai mari, crescând rata substanţelor vătămătoare care ar putea difuza de la vătămătoare care ar putea difuza de la suprafaţă spre pulpăsuprafaţă spre pulpă

Page 97: 01 -02 Histologia Si Fiziologia Pulpei Dentare (Endod

Caracterul suprafeţei dentinei poate modifica Caracterul suprafeţei dentinei poate modifica de asemenea permeabilitatea dentinei.de asemenea permeabilitatea dentinei.

Avem douaAvem doua situatiisituatii: tubulii care se deschid : tubulii care se deschid complet, aşa cum se vede în dentina recent complet, aşa cum se vede în dentina recent fracturată sau demineralizatăfracturată sau demineralizată cu cu acid şi tubulii acid şi tubulii ce sunt închişi, fie anatomic, fie cu reziduuri ce sunt închişi, fie anatomic, fie cu reziduuri microcristaline.microcristaline.

Acest detritus Acest detritus se numestese numeste“smear-layer” “smear-layer” (noroiul dentinar) care se formează pe (noroiul dentinar) care se formează pe suprafeţele dentinei când acestea sunt tăiate fie suprafeţele dentinei când acestea sunt tăiate fie cu instrumente de mână saucu instrumente de mână sau rotative. rotative.

Page 98: 01 -02 Histologia Si Fiziologia Pulpei Dentare (Endod

Noroiul dentinar previne penetraţia bacteriană.Noroiul dentinar previne penetraţia bacteriană. Înlăturarea noroiului dentinar prin Înlăturarea noroiului dentinar prin

demineralizare acidă sau chelatare va creşte demineralizare acidă sau chelatare va creşte permeabilitatea dentinei.permeabilitatea dentinei.

DDeci o pulpă este mai sănătoasă eci o pulpă este mai sănătoasă cu cat sunt cu cat sunt expuexpusi mai putin tubulisi mai putin tubuli in in profunzimeprofunzime (in (in timpultimpul preparar preparariiii cavităţii, cavităţii,prinprin carii sau carii sau prin prin deschiderea tubulilor prin mijloace chimicedeschiderea tubulilor prin mijloace chimice))..

Page 99: 01 -02 Histologia Si Fiziologia Pulpei Dentare (Endod

SENSIBILITATEA DENTINEI.SENSIBILITATEA DENTINEI.

DDentina este foarte sensibilă la anumiţi stimuli.entina este foarte sensibilă la anumiţi stimuli.Această sensibilitate ar rezulta din stimularea Această sensibilitate ar rezulta din stimularea directă a nervilor din dentinădirectă a nervilor din dentinăDar aDar aşa cum s-a arătat anterior, nervii nu apar şa cum s-a arătat anterior, nervii nu apar în dentina periferică.în dentina periferică.

Page 100: 01 -02 Histologia Si Fiziologia Pulpei Dentare (Endod

Acest fapt l-a condus pe BrAcest fapt l-a condus pe Bräännstrnnströöm la m la propunerea “teoriei hidrodinamice” a propunerea “teoriei hidrodinamice” a sensibilităţii dentinare care stabileşte că sensibilităţii dentinare care stabileşte că mişcarea fluidului prin tubulii dentinari mişcarea fluidului prin tubulii dentinari stimulează nervii senzitivi din pulpă sau stimulează nervii senzitivi din pulpă sau dentinădentină..

Cele două treimi periferice ale tubulilor sunt Cele două treimi periferice ale tubulilor sunt pline cu lichid dentinar care este similar în pline cu lichid dentinar care este similar în compoziţie cu lichidul interstiţial compoziţie cu lichidul interstiţial si numai si numai treimea dinspre camera pulpara contine treimea dinspre camera pulpara contine prelungirile odontoblastice (fibrele Tomes).prelungirile odontoblastice (fibrele Tomes).

si/sau fibre nervoasesi/sau fibre nervoase

Page 101: 01 -02 Histologia Si Fiziologia Pulpei Dentare (Endod
Page 102: 01 -02 Histologia Si Fiziologia Pulpei Dentare (Endod

RĂSPUNSUL PULPEI LA INFLAMAŢIERĂSPUNSUL PULPEI LA INFLAMAŢIE

Structurile şi funcţiile pulpei sunt alterate Structurile şi funcţiile pulpei sunt alterate adesea radical prin adesea radical prin agresareagresare şi inflamaţia care şi inflamaţia care rezultă.rezultă.

Ca parte a răspunsului inflamator, leucocitele Ca parte a răspunsului inflamator, leucocitele neutrofile sunt atrase chemotactic la locul neutrofile sunt atrase chemotactic la locul respectiv. respectiv.

Bacteriile sau celulele pulpei pe cale de Bacteriile sau celulele pulpei pe cale de dispariţie sunt fagocitate.dispariţie sunt fagocitate.

Page 103: 01 -02 Histologia Si Fiziologia Pulpei Dentare (Endod

PPrin hidroliza produselor colagenului şi rin hidroliza produselor colagenului şi fibrinogenului rezultafibrinogenului rezulta – – kininekinine --,, care care produc produc vasodilataţie şi permeabilitate vasculară vasodilataţie şi permeabilitate vasculară crescută.crescută.

Fluidul care este eliberat tinde să se acumuleze Fluidul care este eliberat tinde să se acumuleze în spaţiul interstiţial al pulpei, dar fiindcă în spaţiul interstiţial al pulpei, dar fiindcă spaţiul estespaţiul este limitat limitat, presiunea din camera , presiunea din camera pulpară va creşte.pulpară va creşte.

Această presiune tisulară crescută produce Această presiune tisulară crescută produce efecte profunde, distrugătoare, asupra efecte profunde, distrugătoare, asupra microcirculaţiei locale. microcirculaţiei locale.

Page 104: 01 -02 Histologia Si Fiziologia Pulpei Dentare (Endod

PPresiunea tisulară crescută într-un spaţiu limitat alterează resiunea tisulară crescută într-un spaţiu limitat alterează structura şi deprimă sever funcţia ţesuturilor în acest structura şi deprimă sever funcţia ţesuturilor în acest spaţiu.spaţiu.

Funcţia deprimată conduce deseori la moartea celulară Funcţia deprimată conduce deseori la moartea celulară care,, produce inflamaţie, rezultatul fiind care,, produce inflamaţie, rezultatul fiind acumularea de acumularea de lichidlichid şi presiune crescută în compartiment. şi presiune crescută în compartiment.

Presiunea tisulară crescută colapsează venele, deci creşte Presiunea tisulară crescută colapsează venele, deci creşte rezistenţa la fluxul sanguin prin capilare.rezistenţa la fluxul sanguin prin capilare.

Sângele este apoi şuntat din ariile de presiune crescută la Sângele este apoi şuntat din ariile de presiune crescută la arii mai “normale”.arii mai “normale”.

Astfel, se produce un cerc vicios în care regiuni Astfel, se produce un cerc vicios în care regiuni inflamate tind să se inflameze şi mai mult deoarece ele inflamate tind să se inflameze şi mai mult deoarece ele tind să limiteze fluxul lor sanguin nutritiv (Fig.5-35).tind să limiteze fluxul lor sanguin nutritiv (Fig.5-35).

Page 105: 01 -02 Histologia Si Fiziologia Pulpei Dentare (Endod
Page 106: 01 -02 Histologia Si Fiziologia Pulpei Dentare (Endod

METABOLISMUL PULPEI DENTAREMETABOLISMUL PULPEI DENTARE

PPoate fi determinat fie prin măsurareaoate fi determinat fie prin măsurarea consumului consumului de oxigen de oxigen si si CO CO22, elibera, eliberatt, fie prin producţia de , fie prin producţia de acid lactic.acid lactic.Scaderea Scaderea pHpH--ul celulelor pulpare sub 6,8 ul celulelor pulpare sub 6,8 determină o determină o reducere reducere semnificativă a consumului semnificativă a consumului de oxigen.de oxigen.Acest fenomen se petrece cu siguranţă în timpul Acest fenomen se petrece cu siguranţă în timpul producerii producerii inflamatieiinflamatiei pulpare. pulpare.S-aS-a demonstrat reducerea metabolismului pulpar demonstrat reducerea metabolismului pulpar atunci când s-au folosit atunci când s-au folosit unele materiale de obturatie unele materiale de obturatie coronara sau acoronara sau aplicareaplicarea unor unor forţe ortodontice forţe ortodontice..

Page 107: 01 -02 Histologia Si Fiziologia Pulpei Dentare (Endod

REACŢIA PULPEI LA SUBSTANŢELE REACŢIA PULPEI LA SUBSTANŢELE PERMEBILIZANTE.PERMEBILIZANTE.

Ce se întâmplă atunci când substanţele permebilizante Ce se întâmplă atunci când substanţele permebilizante ajung la pulpa dentară?ajung la pulpa dentară?Deşi bacteriile nu pot trece literalmente prin dentină, Deşi bacteriile nu pot trece literalmente prin dentină, produşii acestora s-aproduşii acestora s-auu arătat a produce importante reacţii arătat a produce importante reacţii pulpare.pulpare.Spectrul larg al reacţiei pulpare, de la nici o inflamaţie Spectrul larg al reacţiei pulpare, de la nici o inflamaţie până la formarea abcesului, poate fi legat de concentraţia până la formarea abcesului, poate fi legat de concentraţia acestor substanţe care afectează pulpa.acestor substanţe care afectează pulpa.Dacă rata fluxului sanguin pulpar este normală, Dacă rata fluxului sanguin pulpar este normală, microcirculaţia este foarte eficientă în înlăturarea microcirculaţia este foarte eficientă în înlăturarea substanţelor care difuzează de-a lungul dentinei până în substanţelor care difuzează de-a lungul dentinei până în camera pulpară. camera pulpară.

Page 108: 01 -02 Histologia Si Fiziologia Pulpei Dentare (Endod

Fluxul sanguin în fiecare minut poate înlocui Fluxul sanguin în fiecare minut poate înlocui complet între 40% şi 100% din volumul sanguin complet între 40% şi 100% din volumul sanguin pulpar.pulpar.Dacă fluxul sanguin este redus, atunci va exista Dacă fluxul sanguin este redus, atunci va exista o creştere a concentraţiei fluidului interstiţial la o creştere a concentraţiei fluidului interstiţial la substanţele care permebilizează dentina.substanţele care permebilizează dentina.Concentraţia crescută a agenţilor toxici poate Concentraţia crescută a agenţilor toxici poate duceduce::

llaa degranula degranularea mastocitelorrea mastocitelor la eliberarea histaminei,la eliberarea histaminei, producproducerea deerea de bradikinină bradikinină activareaactivarea proteinele plasmatice proteinele plasmatice

Toate aceste efecte activeaToate aceste efecte activeazza inflamaţia. a inflamaţia.

Page 109: 01 -02 Histologia Si Fiziologia Pulpei Dentare (Endod

Mediatorii endogeni ai inflamaţiei producMediatorii endogeni ai inflamaţiei produc:: vasodilataţie arteriolarăvasodilataţie arteriolară;; presiune hidrostatică capilară crescutăpresiune hidrostatică capilară crescută;; măresc iesirea de proteine plasmatice din vase înmăresc iesirea de proteine plasmatice din vase în

interstiţiul pulparinterstiţiul pulpar;; cresc presiunea tisulară pulparăcresc presiunea tisulară pulpară..

Page 110: 01 -02 Histologia Si Fiziologia Pulpei Dentare (Endod

Aceste evenimente, determina colapsul local al Aceste evenimente, determina colapsul local al venulelor, duc la o scădere viitoare a fluxului venulelor, duc la o scădere viitoare a fluxului sanguin pulpar; astfel se crează un cerc vicios sanguin pulpar; astfel se crează un cerc vicios care poate conduce spre moartea pulpară (vezi care poate conduce spre moartea pulpară (vezi Fig.5-35).Fig.5-35).PPresiunea pulpară normală este de la 20 la 40 resiunea pulpară normală este de la 20 la 40 mm Hg, deci sub nivelul presiunii arteriale mm Hg, deci sub nivelul presiunii arteriale sistemice, dar foarte aproape de presiunea sistemice, dar foarte aproape de presiunea capilară pulpară (Fig.5-36).capilară pulpară (Fig.5-36).

Page 111: 01 -02 Histologia Si Fiziologia Pulpei Dentare (Endod

Fig. 5-35.Cercul vicios al inflamaţiei pulpare, care începe cu iritaţia (sus), conduce spre un răspuns localizat şi poate avansa spre o leziune de o mare severitate şi chiar spre o pulpită ireversibilă.

Fig. 5-36.Comparaţie a presiunii tisulare pulpare cu presiunea sistemică într-un câine.A. Presiunea vasculară sistemică înfăţişată pe o sensibilitate diferită şi scară care demonstrează valori de aproximativ 120 mm Hg şi pulsul în jur de 60 mm Hg.B. Presiunea tisulară pulpară luată simultan cu cea sistemică şi descrisă pe o altă scară. Presiunea tisulară pulpară indică valori de aproape 30 mm Hg iar pulsul de aproximativ 10 mm Hg.

Page 112: 01 -02 Histologia Si Fiziologia Pulpei Dentare (Endod

PPresiunea tisulară pulpară este crescută în resiunea tisulară pulpară este crescută în pulpite dar această creştere este localizată în pulpite dar această creştere este localizată în anumite zone ale pulpei, fiind normală în zonele anumite zone ale pulpei, fiind normală în zonele neinflamate.neinflamate.Presiunea tisulară pulpară crescută determină Presiunea tisulară pulpară crescută determină dureri pulpare şterse, slab localizate, un tip de dureri pulpare şterse, slab localizate, un tip de durere care diferă de cea dentinară, scurtă, bine durere care diferă de cea dentinară, scurtă, bine definită şi localizată care s-a stabilit că s-ar definită şi localizată care s-a stabilit că s-ar datora mişcării fluidului prin dentină.datora mişcării fluidului prin dentină.Corespunzător, când se deschid dinţi cu Corespunzător, când se deschid dinţi cu presiune pulpară ridicată, durerea diminuă rapid presiune pulpară ridicată, durerea diminuă rapid pe măsură ce presiunea pulpară scade simţitor.pe măsură ce presiunea pulpară scade simţitor.

Page 113: 01 -02 Histologia Si Fiziologia Pulpei Dentare (Endod

EFECTELE DE POSTURĂ ASUPRAEFECTELE DE POSTURĂ ASUPRA

PULPEI DENTARE.PULPEI DENTARE.In ortostatism exista o pIn ortostatism exista o presiune scăzută la nivelul resiune scăzută la nivelul structurilor capului care, în postură normală, sunt structurilor capului care, în postură normală, sunt mult mai sus decât inima.mult mai sus decât inima.In pozitia “culcat”In pozitia “culcat”, forţa gravitaţională dispare şi , forţa gravitaţională dispare şi are loc o creştere a presiunii în pulpă şi are loc o creştere a presiunii în pulpă şi corespunzător, o creştere a presiunii tisulare.corespunzător, o creştere a presiunii tisulare.În această poziţie, pulpa inflamată sau iritată În această poziţie, pulpa inflamată sau iritată devine mai sensibilă la stimuli şi poate să trimită devine mai sensibilă la stimuli şi poate să trimită chiar şi semnal de durere.chiar şi semnal de durere.

Page 114: 01 -02 Histologia Si Fiziologia Pulpei Dentare (Endod

Astfel se explică de ce pacienţii cu pulpită Astfel se explică de ce pacienţii cu pulpită acuacuzza dureri mai mari noaptea in poa dureri mai mari noaptea in pozzitie decliva: itie decliva: se dezvoltă o mare presiune perfuzabilă şi se dezvoltă o mare presiune perfuzabilă şi probabil o mare presiune tisulară care poate probabil o mare presiune tisulară care poate duce la creşterea durerii pulpare.duce la creşterea durerii pulpare.Pacienţii descoperă adesea că stau mai Pacienţii descoperă adesea că stau mai confortabil dacă dorm în poziţie vericală, fapt confortabil dacă dorm în poziţie vericală, fapt care iarăşi evidenţiază efectele gravitaţiei asupra care iarăşi evidenţiază efectele gravitaţiei asupra fluxului sanguin pulpar.fluxului sanguin pulpar.

Page 115: 01 -02 Histologia Si Fiziologia Pulpei Dentare (Endod

Un alt factor care contribuie la creşterea presiunii Un alt factor care contribuie la creşterea presiunii pulpare pulpare este este efectul de postură la nivelul sistemului efectul de postură la nivelul sistemului nervos simpatic.nervos simpatic.În poziţie verticală, baroreceptorii (aşa-numitul În poziţie verticală, baroreceptorii (aşa-numitul sinus “carotidian”), localizaţi în crosa aortică şi la sinus “carotidian”), localizaţi în crosa aortică şi la nivelul bifurcaţiei arterelor carotide, menţin un nivelul bifurcaţiei arterelor carotide, menţin un grad relativ mare de stimulare simpatică la organele grad relativ mare de stimulare simpatică la organele bogat inervate de sistemul nervos simpatic.bogat inervate de sistemul nervos simpatic.VVa rezulta o uşoară vasoconstricţie pulpară atunci a rezulta o uşoară vasoconstricţie pulpară atunci când o persoană va sta în picioare sau aşezată în când o persoană va sta în picioare sau aşezată în poziţie verticală.poziţie verticală.Pozitia culcat Pozitia culcat va avea efect invers, cu o creştere a va avea efect invers, cu o creştere a fluxului sanguin şi a presiunii tisulare în pulpă.fluxului sanguin şi a presiunii tisulare în pulpă.

Page 116: 01 -02 Histologia Si Fiziologia Pulpei Dentare (Endod

Atunci Atunci sese va mări fluxul sanguin pulpar atât va mări fluxul sanguin pulpar atât prin îndepărtarea efectelor gravitaţionale cât şi prin îndepărtarea efectelor gravitaţionale cât şi prin cele nervoase baroreceptoare care scad prin cele nervoase baroreceptoare care scad vasoconstricţia pulpară.vasoconstricţia pulpară.Astfel, o creştere a durerii nocturne în pulpa Astfel, o creştere a durerii nocturne în pulpa inflamată ori transformarea durerii dintr-una inflamată ori transformarea durerii dintr-una slabă în una pulsatilă se bazează pe raţiuni slabă în una pulsatilă se bazează pe raţiuni fiziologice. fiziologice.

Page 117: 01 -02 Histologia Si Fiziologia Pulpei Dentare (Endod

DISTRIBUŢIA SISTEMICĂ A DISTRIBUŢIA SISTEMICĂ A SUBSTANŢELOR DIN DENTINĂ ŞI SUBSTANŢELOR DIN DENTINĂ ŞI

PULPĂPULPĂ

Rata fluxului sanguin din pulpã este destul de crescutã Rata fluxului sanguin din pulpã este destul de crescutã şi se situează între organele cu perfuzie mică precum şi se situează între organele cu perfuzie mică precum muşchiul scheletului şi organe bine perfuzate precum muşchiul scheletului şi organe bine perfuzate precum creierul sau rinichiul (Fig.5-38).creierul sau rinichiul (Fig.5-38).SSubstanţele plasate direct pe pulpă sau dentină ubstanţele plasate direct pe pulpă sau dentină difuzează în fluidul interstiţial şi sunt rapid absorbite de difuzează în fluidul interstiţial şi sunt rapid absorbite de sistemul vascular sau limfatice.sistemul vascular sau limfatice.Probele in vivo indică ambele posibilităţi. Probele in vivo indică ambele posibilităţi.

Page 118: 01 -02 Histologia Si Fiziologia Pulpei Dentare (Endod

Fig. 5-38.Comparaţie asupra fluxului sanguin printre diferite ţesuturi şi organe, ajustat în funcţie de greutate. De notat faptul că fluxul sanguin pulpar este intermediar, de la muşchiul scheletic, jos reprezentat şi creier, care este situat mai sus.

Page 119: 01 -02 Histologia Si Fiziologia Pulpei Dentare (Endod

Relaţia dinţilor cu sistemele cardiovascular şi Relaţia dinţilor cu sistemele cardiovascular şi limfatic este intimă şi absolută.limfatic este intimă şi absolută.Ar trebui să ne aducem aminte de acest fapt în Ar trebui să ne aducem aminte de acest fapt în timpul tratamentului dentar, deoarece plasarea de timpul tratamentului dentar, deoarece plasarea de materiale pe dentină sau pe pulpă poate duce la o materiale pe dentină sau pe pulpă poate duce la o largă răspândire a acelui material sau largă răspândire a acelui material sau medicament.medicament.

SFARSITSFARSIT

Page 120: 01 -02 Histologia Si Fiziologia Pulpei Dentare (Endod
Page 121: 01 -02 Histologia Si Fiziologia Pulpei Dentare (Endod

HISTOLOGIA ZONEI PERIAPICALEHISTOLOGIA ZONEI PERIAPICALE

--În zona periapicală, ţesuturile conjunctive ale canalului În zona periapicală, ţesuturile conjunctive ale canalului radicular, foramenului şi zonei periapicale, formează un radicular, foramenului şi zonei periapicale, formează un ţesut continuu şi inseparabil. ţesut continuu şi inseparabil.

--Relaţia intimă este confirmată prin frecvenţa afecţiunii Relaţia intimă este confirmată prin frecvenţa afecţiunii în pulpă, stimulând afecţiunea dincolo de dinte. Atunci în pulpă, stimulând afecţiunea dincolo de dinte. Atunci când atât pulpa cât şi apexul sunt implicate, terapia când atât pulpa cât şi apexul sunt implicate, terapia imediată trebuie să se focalizeze pe regiunea periapicală.imediată trebuie să se focalizeze pe regiunea periapicală.

-In acest caz-In acest caz, este necesar, este necesaraa numai terapia pulpară. numai terapia pulpară. Vindecarea ţesutului periapical se produce spontan, Vindecarea ţesutului periapical se produce spontan, demonstrând capacitatea acestuia de refacere. demonstrând capacitatea acestuia de refacere.

Page 122: 01 -02 Histologia Si Fiziologia Pulpei Dentare (Endod

--În timpul preparaţiei spaţiului pulpar, În timpul preparaţiei spaţiului pulpar, principiile folosirii instrumentarului precum şi principiile folosirii instrumentarului precum şi obturaţia, indică cât de necesar este să obturaţia, indică cât de necesar este să respectăm ţesutul conjunctiv periapical.respectăm ţesutul conjunctiv periapical. --Relaţia intimă a structurilor periapicale a Relaţia intimă a structurilor periapicale a fost subliniată în experimente care au urmărit fost subliniată în experimente care au urmărit substanţele plasate pe pulpa coronară până la substanţele plasate pe pulpa coronară până la parodonţiu. parodonţiu.

==Markerii au migrat din pulpă şi au fost Markerii au migrat din pulpă şi au fost observaţi în toate zonele ligamentului observaţi în toate zonele ligamentului parodontal, în osul alveolar şi medular şi chiar parodontal, în osul alveolar şi medular şi chiar în gingia marginală.în gingia marginală.

Page 123: 01 -02 Histologia Si Fiziologia Pulpei Dentare (Endod

- - Zona periapicală este continuarea ligamentului Zona periapicală este continuarea ligamentului parodontal., ţesutul din apropierea apexului dintelui este parodontal., ţesutul din apropierea apexului dintelui este mult mult mai asemănător cu conţinutul canalului radicular mai asemănător cu conţinutul canalului radicular

decât cu ligamentul parodontal. decât cu ligamentul parodontal.

-A-Aparenţa radiologică a întreruperii în os pentru a parenţa radiologică a întreruperii în os pentru a permite pachetului vasculo-nervos să treacă nu trebuie permite pachetului vasculo-nervos să treacă nu trebuie confundată cu resorbţia osoasă care însoţeşte inflamaţia confundată cu resorbţia osoasă care însoţeşte inflamaţia periapicală (Fig.5-40).periapicală (Fig.5-40).

--Benzile de ţesut conjunctiv ale nervilor şi vaselor Benzile de ţesut conjunctiv ale nervilor şi vaselor sunt strâns legate. sunt strâns legate. MModificările inflamatorii aflatodificările inflamatorii aflatee în în această zonă de egresie vasculară; această zonă de egresie vasculară; fac ca fac ca răspândirea răspândirea inflamaţiei inflamaţiei sa aiba sa aiba loc loc prinprin benzile de ţesut conjunctiv ale benzile de ţesut conjunctiv ale vaselor reprezentând o cale de diseminare.vaselor reprezentând o cale de diseminare.

Page 124: 01 -02 Histologia Si Fiziologia Pulpei Dentare (Endod

--Fiziologic, ca şi structural, contrastează Fiziologic, ca şi structural, contrastează diferenţa dintre aparatul ligamentului diferenţa dintre aparatul ligamentului parodontal faţă de ţesutul pulpar:parodontal faţă de ţesutul pulpar:

- - UnuUnu,, de exemplu, ar fi că este un organ de exemplu, ar fi că este un organ receptor de mare fineţe tactilă. Contactul uşor receptor de mare fineţe tactilă. Contactul uşor la nivelul dintelui va stimula numeroşii săi la nivelul dintelui va stimula numeroşii săi receptori presionali. Pulpa nu conţine receptori presionali. Pulpa nu conţine asemenea receptori. asemenea receptori.

--Proprioceptorii ligamentului prezintă Proprioceptorii ligamentului prezintă capcapcicitatea de determinare spaţială. Pentru acest tatea de determinare spaţială. Pentru acest motiv, inflamaţia parodonţiului poate să fie motiv, inflamaţia parodonţiului poate să fie mai uşor localizată de pacient faţă de mai uşor localizată de pacient faţă de inflamaţia pulpară. inflamaţia pulpară.

Page 125: 01 -02 Histologia Si Fiziologia Pulpei Dentare (Endod

--Doi,Doi, vasele pulpare colaterale abundă în vasele pulpare colaterale abundă în această regiune. Acest aflux sanguin bogat este această regiune. Acest aflux sanguin bogat este un factor principal în abilitatea zonei un factor principal în abilitatea zonei periapicale să rezolve focarul inflamator; periapicale să rezolve focarul inflamator;

-I-In contrast, pulpa cedează în inflamaţie n contrast, pulpa cedează în inflamaţie datorită lipsei vaselor colaterale. datorită lipsei vaselor colaterale.

--Trei,Trei, parodonţiul apical comunică cu parodonţiul apical comunică cu spaţiile medulare ale osului alveolar. Fluidul spaţiile medulare ale osului alveolar. Fluidul din inflamaţie şi presiunile rezultate difuzează din inflamaţie şi presiunile rezultate difuzează aparent prin această regiune faţă de spaţiul aparent prin această regiune faţă de spaţiul pulpar.pulpar.

Page 126: 01 -02 Histologia Si Fiziologia Pulpei Dentare (Endod

--Histologic, zona periapicală demonstrează Histologic, zona periapicală demonstrează posibilităţi importante ale parodonţiului. Fibrele de posibilităţi importante ale parodonţiului. Fibrele de colagen ancorează cementul la osul alveolar.colagen ancorează cementul la osul alveolar. -- Dispoziţia osului şi a fibrelor este discontinuă Dispoziţia osului şi a fibrelor este discontinuă acolo unde pachetul vasculo-nervos pătrunde în acolo unde pachetul vasculo-nervos pătrunde în pulpă. pulpă. --Un component important al ligamentului Un component important al ligamentului parodontal la toate nivelele este şirul de celule parodontal la toate nivelele este şirul de celule ectodermale derivate din teaca radiculară care ectodermale derivate din teaca radiculară care formează o reţea strânsă în această zonă îngustă formează o reţea strânsă în această zonă îngustă dintre dinte şi os. dintre dinte şi os.

Page 127: 01 -02 Histologia Si Fiziologia Pulpei Dentare (Endod

--Aceste resturi embrionare, resturile Aceste resturi embrionare, resturile epiteliale ale lui Malassez, pot produce rapid epiteliale ale lui Malassez, pot produce rapid hiperplazie atunci când sunt stimulate de hiperplazie atunci când sunt stimulate de inflamaţia periapicală.,inflamaţia periapicală.,

_A_Aceste celule oferă “căile” epiteliale ale ceste celule oferă “căile” epiteliale ale membranei chistului apical.membranei chistului apical.

--Dincolo de ligament este osul alveolar cu Dincolo de ligament este osul alveolar cu măduva asociată lui. măduva asociată lui.

--Tranziţia de la spaţiul ligamentar la măduvă Tranziţia de la spaţiul ligamentar la măduvă se face prin nenumărate perforaţii ale osului se face prin nenumărate perforaţii ale osului alveolar.alveolar.

--. Acest os, la apex, este o adevărată lamă . Acest os, la apex, este o adevărată lamă cribriformă. cribriformă.

Page 128: 01 -02 Histologia Si Fiziologia Pulpei Dentare (Endod

--Ţesutul conjunctiv interstiţial al membranei Ţesutul conjunctiv interstiţial al membranei parodontale trece prin această lamă parodontale trece prin această lamă transportând nervi şi vase pentru a se uni cu transportând nervi şi vase pentru a se uni cu măduva grasă a osului alveolar de susţinere.măduva grasă a osului alveolar de susţinere.

--Potenţialele acestei măduve periapicale Potenţialele acestei măduve periapicale sunt multiple şi importante. sunt multiple şi importante.

--Celulele mezenchimale şi alteCelulele mezenchimale şi alte celule celule ale ale măduvei contribuie la măduvei contribuie la asanarea asanarea naturală şi la naturală şi la reparare în zonele periapicale afectate, reparare în zonele periapicale afectate, in cazul in cazul unei unei terapiterapiii pulpar pulparee adecvat adecvatee..