POEZII DE IARNA

Iarna, cu papuci de gheata

Iarna, cu papuci de gheataSi cu tamplele carunte,S-a pornit de dimineataLunecand din varf de munte.

Cu alai de-mparateasa,Pe drum de margaritar, Se prezinta viforoasaRupand foi din calendar.

Cum soseste ne si puneFlori de chiciura pe ramuriSi incepe sa aduneMici nasucuri pe la geamuri.

In privelisti sideraleCerne stele harnicutaSi ne face, colo-n vale,Neted drum de saniuta.

Solii iernii

Fulg de Nea s-a-nspaimantatCand pe pamant s-a lasat.A crezut ca s-a topit,Dar Ger-Mare, l-a-nasprit.

Dantelat si pretios,Ghemuit, cuminte, jos,Asteapta pe fratiori,Sa coboare dintre nori.

Domnul Nor, plin cu zapada, Generos, lasa sa-i cada,Mii de fulgisori luciosi,Dansand spre sol, bucurosi.

Cine din joc ii abate?! Vifor-Naprasnic ce bateSi-i rasfira nemilos!Unde-i Firav? Dar Pufos?

Vajaind, Vifor, ii duce,Peste case si uluce,Prin vai si dealuri tacute,Peste brazii de la munte.

Multi s-au intalnit, gramada, In troiene de zapada.Restul, obositi nespus,Dorm pe unde s-au depus.

Tablou de iarna

Fulgi de cristal cern peste noi,Alb este totul si totul ca-n ceata,Vechi urme lasate de ploiTransforma totul in gheata.

Tot imprejur alb e si gri,Copaci inlemniti in tabloul de iarna,Lungi cantece triste de “Cra”-n loc de “Cri”Se-aud de departe ca un suflu in goarna.

Brazi incarcati sub povara zapezii,Turturi sub stresini, inalte troieni,Tacerea se-asterne la plecarea amiezii -Tabloul maret al unei lungi ierni.

Gerul patrunde in noaptea adanca.Iz de vin fiert, sarmale, pufosi cozonaci,Ce mai urmeaza ne intrebam inca?Colinde stravechi si pe masa colaci.

Iar casele dorm somnul iernii pustii Si fumul din horn respira eterul,Pe geamuri lipite stelute-argintiiSi ceru-si arata, de departe, strajerul.

Iarna a sosit din zori

Iarna a sosit din zori,La fereastra a pus floriIn casa-i un brad frumosCu cetina luminos.

- Ascultati copii de mineEu va spun numai de bine.Haideti, cu toti sa cantam,Iarna sa o-ntampinam.

Noi mergem sa colindam,Tare sa ne bucuram.Vom merge din casa-n casa,Sa-aveti covrigei pe masa.

Bradul de V. Alecsandri

Sus pe culme, bradul verde,Sub zapada albicioasa,Printre negura se pierdeCa o fantasma geroasa

Si priveste cu-ntristareCum se primbla prin rastoaceIarna pe un urs calare,Iarna cu sapte cojoace.

El se scutura si zice:"In zadar tu, vrajitoare,Aduci viforul pe-aice,Aduci zile fara soare.

In zadar ingheti pamantul,Ucizi florile si stupiiSi trimiti moartea cu vantulSi trimiti foamea cu lupii.

In zadar a ta suflareApa-n rauri o incheaga,Sterge urma pe carareSi de mine m-i leaga.

In zadar aduci cu tineCorbul negru si pradalnicSi din codrii cu jivineFaci sa iasa urlet jalnic.

In zadar, urgie cruda,Lungesti noaptea-ntunecoasaSi, razand de-a lumii truda,Scurtezi ziua luminoasa.

In zadar imi pui povaraDe zapada si de gheata.Fie iarna, fie vara,Eu pastrez a mea verdeata!"

Grijulia iarna

Doamna Iarna, peste zare,Tese plapumi de ninsoare;Sa-nveleasca, sa-ngrijeasca,Holdele ce or sa creasca.

Firele de grau plapandIi canta iernii in gand:-Mai stai, Iarna, pe la noiCat e viforul in toi!Sa pleci doar la primavara,Cand iarba o sa rasara.

Doamna Iarna

Doamna iarna goala nudA venit cu ploi din sud,

Dar cand roata s-a intorsNordul a nins furtunos.

Sloi de gheata si zapadaA cernut peste ograda,La mine-n geamuri a pusFlori de nunta cu retus.

Si ma uit la doamna iarnaCum prinde in deal s-astearnaUrme, ghem de saniuteTrase de voinici manute.

Nu ni-i frig, pe doamna iarna O inganam cu pumnii goarnaPusi la gura, ne-ncalzim, Si asa o pacalim!

Doua vrabiute, iarna!

Peste lumea ruginie,De atata toamna lunga,Cazu spuma argintie,Mari de straturi, sa ajunga!

De mirare si de frica,Ziua poti s-o pui in cui!Se facu atat de mica,Iat-o ici, iata ca nu-i!

Pe o ramurea golasa,Doua vrabii stau la sfat:- Eu am puisori in fasa,N-am nici lemne, nici barbat!

- Eu am! spuse cu blandeteAlta cu penaj saltat.Dar n-am prunci, mare tristete,Am la plapumi...si barbat!

Stii, durerea cea mai mareNu-i ca neaua s-a-mpanzi;Ale mele aripioare,N-au pe cine incalzi!

Copiii iernii

Sade Iarna ganditoareSi plange de suparare,Vazand Gerul lenevos,Sforaind pe-o piatra, jos.

Langa el, lungit, citeaIntr-o carte groasa, grea,Vantul, vrand s-asimilezeLucruri sa-l innobileze.

Crivatul, asta e buna!Chircit intr-o vagauna,Si cosea cu fir de-argint, O haina pana-n pamant.

Sfios, loial, Fulg de Nea,Zarind-o pe mama sa,Mahnita si-ndurerata,Alerga la ea indata.

- Nu te intrista, mamica,Iata eu si Pufulica,Noi cuminciorii copii,

Iti vom face bucurii.

Si-a sters mama, ochisorii,Privind cu drag, fulgisoriiCum s-au jucat, chicotit,Pana vesela-a zambit!

Ger si Vifor - Copiii iernii

Mama-Iarna-i la caldura,Copiii in batatura.Prin troiene moi, se joaca,Ca doi pui de promoroaca!

VIFOR, cu nasu-n fular,Zburdalnic si temerar,Salta neaua sclipicioasa,N-a ramas nimic pe casa!

GERU', cu fesu' pe-o parte,Striga la ghidusul frate,Sa-l priveasca caci el stieSi mai multa maiestrie!

Sufla-n geamuri si arata,Magie adevarata!Floricele imbinate,Fine, parca-s crosetate!

Apoi fuge catre lac,Si pe loc l-a inghetat!Ca un ied a topait,Pe toate le-a-ntepenit!

VIFOR, nu e mai prejos,Ridica nameti de jos,Rostind: -Ghici, cine mai poateSa ii duca-n vai, departe?...

Peste gardul invechit,Un mos privi uluit,Soptind: "Ce obraznicei,Cum sa razbesc printre ei?"

A strigat Iarna la poarta:- Pustii au facut-o lata!I-as fi urecheat...in fine,Nu se cade, nu e bine...

Mama-Iarna, i-a mustrat:- In casa imediat!La pedeapsa si-nvatatiCa frumos sa va purtati!

Au intrat smeriti in casa,Maicuta e manioasa!S-au lipit de soba calda,Si dorm visand doar... zapada.

Ce frumoasa e zapada!

A venit cam fara veste Iarna cea adevarata Si asa, ca-ntr-o poveste,Fulgii albi incep sa cada.

Peste pomi si peste case

Se asterne dintr-o data Un vesmant pufos si moale Din stelute de zapada.

Pe ulita la urcusS-a facut un derdelus.Baietei dar si fetite Trag acum de saniute.

Iar prin curti apar deodata Oameni mandri de zapada Cu caciuli dintr-o caldare Si cu maturi in spinare.

Fumul negru de pe case Se strecoara catre cer.Ce frumoasa e zapada!Da, pacat ca este ger.

De prin casele vecine Se ridica tot la cerUn miros de mere coapteSi-un colind cu Lerui Ler.

Cine-i bucuros de iarna?

Iarna nu s-a-nduiosatCand o cioara ca de humaImbufnata a strigatCa neaua sa n-o depuna,Are puii mititeiSi e rece cuibul ei!

Din livada adormita

Protesta un pitigoi:-Inima mi-e pustiitaCand vad pomisorii goi!Zgribulit stau zi de zi,Cum voi supravetui?

Rezemat de gardu-nalt,O mogaldeata zglobie:-Iarna, eu nu-s suparat,Tare draga imi esti mie!Uite, o sa ies acus,Cu Azor, pe derdelus!

Iarna prinse c-o urechePrin rafalele de vantSi din tolba mare, veche,Presara peste pamantFulgi pufosi si argintii,Bucurandu-i pe copii!

Jocul fulgilor de nea

Am luat cu mana meaSemn inalt, o mica stea,Fulgul fulgilor de nea!

L-am privit cu-nduiosare- Lacrima de indurare -S-a topit de suparare?

Nu-i adevarat, mi-am spus,A venit tocmai de susDin lumina lui Iisus!

Solii iernii

Fulg de Nea s-a-nspaimantatCand pe pamant s-a lasat.A crezut ca s-a topit,Dar Ger-Mare, l-a-nasprit.

Dantelat si pretios,Ghemuit, cuminte, jos,Asteapta pe fratiori,Sa coboare dintre nori.

Domnul Nor, plin cu zapada,Generos, lasa sa-i cada,Mii de fulgisori luciosi,Dansand spre sol, bucurosi.

Cine din joc ii abate?!Vifor-Naprasnic ce bateSi-i rasfira nemilos!Unde-i Firav? Dar Pufos?

Vajaind, Vifor, ii duce,Peste case si uluce,Prin vai si dealuri tacute,Peste brazii de la munte.

Multi s-au intalnit, gramada, In troiene de zapada.

Restul, obositi nespus,Dorm pe unde s-au depus.

Ningede Otilia Cazimir

Ssst!...Maicuta gerului,Cu manuta inghetataBate-n poarta ceruluiSi intreaba suparata:- Unde-s stelele de sus?- Iaca nu-s!Vantul rau le-a scuturatSi le-mprastie prin sat.

Uite una:s-a desprinsDintr-o margine de norSi coboara-ncetisor...- Oare-a nins?

E un fulg si-i cel dintaiSi aduce-n vant ninsoareDrumuri albe peste vai,Ras curat in ochii tai,Sanioare,Zurgalai...

Mos Craciunde Octavian Goga

Dragi copii din tara astaVa mirati voi cum se poate,Mos Craciu, din cer, de-acoloDe le stie toate toate.

UIte cum va spune badea:Iarna-n noaptea si zapada,El trimite cate-un ingerLa fereastra sa va vada.

Ingerii se uita-n casa.Vad si spun-iar Mosul areColo-n ceriu la el, in tindaPe genunchi o carte mare.

Cu condei de-argint el scrieCe copil si ce purtareSi de-acolo, stie Mosul,

Ca-i siret el, lucru mare

Uite, vine Mos Craciun! de Otilia Cazimir

Prin nameti, in fapt de searaA plecat catre orasMos batrane cu-n iepurasInhamat la sanioara.

Drumurile-s troieniteNoaptea vine, gerul creste...Cu urechile ciulite,Iepurasul se grabeste.

Uite-o casa colo-n vale,Cu ferestre luminate,Mosul s-a oprit din cale,Cu toiagu-n poarta bate.

- Buna seara, buna seara!Iaca, vin cu sanioaraSi cu daruri proaspete.Bucurosi de oaspete?

- Bucurosi,Bucurosi,Striga glasuri de copii.Mosule de unde vii?

- Iaca vin din mosi-stramosi,Incarcat cu jucarii.Noapte rece si albastraIes copiii la fereastra,Sa se uite cum coboaraPrin troianul uriasMos-batran c-un iepurasInhamat la sanioara.

Versuri cantece de iarna

Ninge iar

Ninge iar cad fulgi din cer Ninge iar pe strada noastră. Ninge iar și este ger, E mai frig ca-n frigider. Ninge iar cad fulgi de nea. Ninge iar pe la fereastră. Ninge iar pe strada mea Ninge ca-n Antarctica.

Toți copii se adună-n stradă Și adună bulgări de zăpadă O vecină are chef de sfadă Că-s gălăgioși Zice maica hai plecați acasă Că mai doarme lumea după masă. Dar copiilor nici că le pasă Ei sunt bucuroși.

Ninge iar cad fulgi din cer Ninge iar pe strada noastră. Ninge iar și este ger, E mai frig ca-n frigider. Ninge iar cad fulgi de nea. Ninge iar pe la fereastră. Ninge iar pe strada mea Ninge ca-n Antarctica.

Pe ghețuș e mare veselie, Ninge și e mare bucurie. Toți copii de acum se știe

Sunt la derdeluș. O bătrână trece și oftează Că bocancii - i patinează, Iar mașinile cam derapează Că-i alunecuș.

Fulgi de nea (mii şi mii)

Fulgi de nea, mii şi mii, Strada şi pomii au haine-argintii. Fulgi de nea cad din cer, Nasu-şi-obrajii sunt roşii de ger.

Mii de stele de zăpadă Vin din nori, pufoşi şi gri, Neaua s-a depus pe stradă, Hai cu sania, copii!

Fulgi de nea, mii şi mii, Strada şi pomii au haine-argintii. Fulgi de nea cad din cer, Nasu-şi-obrajii sunt roşii de ger.

Voie bună, veselie, Râs cu poftă, nebunii, Iarna este-o bucurie, Când vin fulgii argintii.

Fulgi de nea, mii şi mii, Strada şi pomii au haine-argintii. Fulgi de nea cad din cer, Nasu-şi-obrajii sunt roşii de ger.

De sărbători

Ninge-iar, ninge-iar,Din cer cad fulgi de nea.Ninge-iar, ninge-iar,A venit iarna.

Ninge-iar, ninge-iar,Copiii-s fericiţi.Ninge-iar, ninge-iar,Sărbătorile-au venit.

Moş Crăciun cu plete dalbeA sosit de prin nămeţiŞi aduce daruri multeLa fetiţe şi băieţi.

De sărbătoriMoşul va veniCu jucării Pentru copii.De sărbătoriMoşul va veniCu jucării Pentru copii.

Se repetă de la capăt!Sfârşitul se reia separat!