Grădiniţa cu Program Normal Nr.2 Cleja, judeţul BacăuProfesor pentru învăţământul preşcolar:Drăghici Cătălina – Ioana

,~ Importanţă, rol, necesitate în educaţia preşcolarului ~

Exerciţiu superior, datorită libertăţii de manipulare a cititorului, literatura presupune decodificarea unui mesaj. Ea are capacitatea de a fi reversibilă, oferă posibilitatea receptării mesajului în ritmul dorit: lent sau rapid. Lectorul înţelege mesajul, evaluează, ia atitudine şi cooperează. Spre deosebire de film, unde imaginile sunt construite, lectura antrenează cititorul într-o activitate cognitivă, construindu-şi singur imaginile. O carte o gândim, pe când filmul îl percepem; în cazul lecturii pornim de la abstract spre concret, iar la fim procedeul este invers.

Lectura este deosebit de importantă pentru copil deoarece îl ajută să-şi dezvolte vocabularul, să acumuleze cunoşţinte, să-şi formeze atitudini şi să se comporte în modalităţi diferite, în funcţie de situaţie. Primele povestiri pot avea impact puternic şi e vitală alegerea lor. Unul dintre rolurile foarte importante pe care lectura îl are este şi dezvoltarea creativităţii. Prin citirea legendelor sau a poveştilor, copiii intră într-un alt univers, îşi imaginează o lume nouă, cu personaje şi întâmplări miraculoase. Un rol educativ ridicat îl au acele poveşti care au la final o morală, dar din fiecare poveste se pot extrage învăţăminte. Lectura copilului este o activitate de care este bine să se ocupe în primul rând părinţii şi mai apoi cadrele didactice.

La început copilul este atras de cărţile cu imagini, frumos colorate. El învaţă fără să cunoască literele, să realizeze o lectură după imagini. Un adult şi chiar copilul mai mare poate foarte uşor să transpună în imagini o povestire, un text. Imaginaţia are un rol deosebit aici, oferind posibilităţi nemărginite cititorului. Un preşcolar însă, nu poate să citească, vocabularul este slab dezvoltat, fapt ce nu-i oferă posibilitatea să transpună vizual, imaginativ o anumită povestire. Din contra, el are nevoie de suport vizual pentru a putea percepe şi chiar memora mai uşor informaţiile. Trăind într-o lume predominant vizuală, este recomandată utilizarea în grădiniţă a lecturii după imagini, pentru ca preşcolarului să i se dezvolte imaginaţia, vocabularul şi cel mai important percepţia cognitivă. Prin urmare, lectura după imagini îi oferă şansa de a percepe şi aprofunda informaţiile într-un mod uşor şi distractiv.

Lectura pe bază de imagini este o activitate de educare a limbajului specifică învăţământului preşcolar şi clasei I. Această activitate are două componente de bază:

- observarea dirijată a imaginilor şi - dezvoltarea capacităţilor de receptare şi de exprimare a mesajelor.

Prima componentă a activităţii se realizează prin perceperea organizată şi dirijată de către educatoare a imaginilor pe baza analizei, sintezei şi a generalizării datelor din imagine. Perceperea se realizează prin metoda conversaţiei, pornind de la elementele cunoscute de copii, de la experienţa lor cognitivă. Componenta verbală a activităţii se realizează concomitent cu perceperea imaginilor: copiii trebuie să analizeze imaginile, să le descrie, să le interpreteze şi să le compare, folosind un limbaj propriu. Materialul intuitiv are un conţinut variat şi duce la dezvoltarea gândirii copiilor.

Activitatea de lectură pe bază de imagini are următoarele sarcini: - dezvoltarea capacităţilor intelectuale; - dezvoltarea proceselor psihice;

1

- exersarea şi îmbunătăţirea deprinderilor de exprimare corectă şi fluentă; dezvoltarea unor trăiri afective, morale şi estetice.

Metodica lecturii pe bază de imagini este determinată de particularităţile de vârstă ale copiilor, printre care trebuie să amintim:

- atenţie de scurtă durată; - percepţie nesistematică, izolată a unor elemente nesemnificative, incapacitatea de a

recepta esenţialul; de aceea este nevoie de activitatea de dirijare a educatoarei; - experienţa de viaţă redusă.

Materialul intuitiv trebuie să satisfacă următoarele cerinţe:

a. Sub aspect tematic:

- să corespundă programei, fiind accesibil şi interesant; - să asigure realizarea obiectivelor cognitive şi afective; - să îndeplinească cerinţe didactice: claritate, vizibilitate, accesibilitate, atractivitate; - să aibă valoare estetică.

b. Din perspectiva scopului didactic:

- să asigure unele reprezentări corecte; - să contribuie la exersarea capacităţii de comunicare orală prin prezentarea unor acţiuni, prin

prezentarea unor relaţii dintre personaje; - să aibă dimensiuni corespunzătoare pentru a permite analiza şi compararea elementelor

componente, să permită perceperea fără dificultate a imaginii.

La lectura pe bază de imagini nu trebuie folosite multe imagini pentru a nu dispersa atenţia copiilor. Ilustraţiile trebuie să fie studiate în prealabil de către educatoare pentru a alcătui un plan de întrebări şi planul de idei la care vrea să se ajungă. Planul de întrebări trebuie să dirijeze atenţia copiilor spre perceperea elementelor semnificative. Întrebările trebuie formulate în aşa fel, încât să conducă la concluzii parţiale şi finale. Ele trebuie să creeze situaţii-problemă, să aibă funcţii cognitive şi educativ-formative şi trebuie să fie: clare, precise, accesibile, să nu sugereze răspunsul prin “da” sau “nu”.

Răspunsurile copiilor trebuie să fie, de asemenea: clare, precise, corecte, concise, să fie o formulare conştientă bazată pe înţelegerea aspectelor principale ale ilustraţiei.

Structura activităţii pe bază de imagini Şi această activitate cu preşcolarii presupune:

1. Organizarea activităţii

- pregătirea sălii: aerisire, aşezarea mobilierului ca ilustraţiile să fie vizibile pentru fiecare copil;

- pregătirea şi aşezarea materialului intuitiv în mod corespunzător; - aşezarea copiilor în mod optim.

2. Desfăşurarea activităţii conţine următoarele secvenţe: a. Introducerea în activitate – prin anunţarea temei, prezentarea imaginilor şi pregătirea pentru perceperea acestora.

În această secvenţă se pot folosi mai multe procedee pentru captarea şi menţinerea atenţiei copiilor. Este recomandabil să se folosească elemente-surpriză, ca: imagini aflate pe stativ /tablă acoperite sau întoarse, dezvăluindu-se treptat la momentul potrivit. Se poate iniţia o convorbire, se pot utiliza poezii sau ghicitori. Folosirea unor păpuşi creează dispoziţii afective optime pentru desfăşurarea

2

activităţii, determină motivaţia copiilor din moment ce în cazul unor participări active se pot juca cu jucăriile respective.

b. Perceperea / intuirea ilustraţiilor – prin analiza, descrierea, compararea şi interpretarea acestora, prin convorbire dintre educatoare şi copii şi prin prezentarea concluziilor parţiale la care se ajunge. După acest prim contact cu imaginea, educatoarea dirijează perceperea tabloului către planul central, apoi către planul secundar. În perceperea fiecărui plan copiii trebuie să recunoască ( să identifice) componentele, să le denumească, să enumere, să relateze acţiuni, să descopere relaţii, cauze şi efecte, să evalueze, până se ajunge la concluzia finală. c. Fixarea conţinutului principal al imaginilor şi sinteza finală Cea mai frecventă şi mai plăcută formă de concluzionare este povestirea prin care se relevă semnificaţia ansamblului. După sinteza finală se poate cere copiilor să dea un titlu semnificativ pentru fiecare ilustraţie.

3. Încheierea activităţii – constă în integrarea noilor cunoştinţe în sistemul celor asimilate anterior şi asigurarea retenţiei.

În grădiniţă, lectura după imagini este folosită pentru expunerea şi comunicarea de cunoştinţe, dar mai ales ca formă de activitate destinată cunoaşterii mediului şi dezvoltării vorbirii preşcolarilor. Cu ajutorul lecturării după imagini educatoarea realizează apropierea copiilor de cele mai variate aspecte de viaţă şi domenii de activitate şi-i informează asupra unor fapte şi evenimente ce nu pot fi cunoscute prin experienţa lor proprie. În acelaşi timp, cu ajutorul imaginaţiei, li se trezesc copiilor emoţii şi li se orientează atenţia spre cele comunicate, li se dezvoltă observaţia şi simţul critic.Lectura după imagini devine un instrument în mâna educatoarei, o sursă de imagini care ajută la procesul de formare.

Lecturile după imagini sprijină dezvoltarea pshiho – cognitivă a copiilor, dar în primul rând ele constituie un mijloc important de dezvoltare a capacităţii de cunoaştere, de antrenare a gândirii, de dezvoltare a vocabularului şi a expresivităţii în vorbire.

Bibliografie:

- Pintilie, Mariana, Metode moderne de învăţare – evaluare, Editura Eurodidact, Cluj-Napoca, 2002

- Tótharsányi, Sándor, Metodica predării limbii române în grădiniţele şi la clasele primare, îndrumător practic,

- Mitu, Florica, Jocuri didactice integrate pentru învăţământul preşcolar, Editura Humanitas Educaţional, Bucureşti, 2005

- Mitu, Florica, Ghid pentru proiecte tematice, Editura Humanitas Educaţional, Bucureşti, 2005

- Pamfil, Alina, Didactica limbii şi literaturii române, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2000 - Ionescu, Miron – Chiş, Vasile, Sreategii de predare şi învăţare, Editura Ştiinţifică, Bucureşti,

1992

3