0 Dobrota. Limba Romana III.isbn

60
FLORIAN DOBROTĂ EXERCIŢII ORĂŞTIE IUNIE - 2013 ISBN 978-973-0-15010-0

description

referat

Transcript of 0 Dobrota. Limba Romana III.isbn

Page 1: 0 Dobrota. Limba Romana III.isbn

FLORIAN DOBROTĂ

EXERCIŢII

ORĂŞTIEIUNIE - 2013

ISBN 978-973-0-15010-0

Page 2: 0 Dobrota. Limba Romana III.isbn

2

DOBROTĂ, FLORIANLimba română, clasa a III-a, exerciţii / Florian

Dobrotă, Orăştie, iunie 2013

ISBN 978-973-0-15010-0

Page 3: 0 Dobrota. Limba Romana III.isbn

TEXTUL

1. Citeşte textul următor:

SeptembrieGeorge Coşbuc

În septembrie, zilele scad mereu şi pe la sfârşitul lunii se fac deopotrivăcu noaptea.

Florile de pe câmp încep să moară, pentru că de multe ori noaptea cade brumă şi numai câteva îndrăznesc să înflorească tocmai acum.

Nu mai vezi fluturi, deoarece au pierit florile. Nici albinele n-au de undesă mai adune miere. Gândăceii au pierit ori s-au ascuns în pământ.

Frunzele copacilor îşi schimbă faţa lor cea verde. Unele se fac roşiişi cele mai multe galbene; iar când vântul bate, ele se scutură şi cad.

Prin grădini, oamenii îşi adună legumele, ca să le păstreze pentru iarnă.Cât de darnică e toamna! Acum se culeg merele, perele, gutuile, nucile.Prin vii e zgomot şi veselie.Pe la începutul lunii, păsările se gătesc de plecare. Pe câmp vezi stoluri

mari de berze. Noaptea auzi pe sus cântecul cocorilor. Tot mai mult se împuţinează oastea păsărilor. O dată cu ele piere şi cântecul din păduri şi de pe câmpii.

În septembrie începem şi noi şcoala. Să ne dea Dumnezeu sănătate şiîn anul acesta, ca să putem spori tot mai mult cu învăţătura.

( fragment din “Calendarul şcolarului”)

2. Să înţelegem textul!Care este titlul textului? Unde este scris el?De ce s-a dat acest titlu textului?Cine este autorul textului? Unde este aşezat faţă de titlul textului? Dar faţă de text?Când se petrece întâmplarea?Ce schimbări au loc în natură?Câte alineate (fragmente) are textul? Ce reprezintă fiecare alineat?Ce îşi doresc şcolarii la începutul anului şcolar? De ce?Citiţi alineatul în care se povesteşte despre plante şi gâze.

3. Citeşte fragmentele următoare şi recunoaşteţi titlul textului şi autorul textului:

a) “ Găina sare peste poartă, trece iute pe lângă babă şi se pune pe

3

Page 4: 0 Dobrota. Limba Romana III.isbn

cuibariu; şi după vreun ceas de şedere, sare de pe cuibariu, cotcodăcind. Baba atunci se duce cu fuga să afle ce i-a făcut găina… Şi când se uită în cuibariu, ce să vadă? Găina se ouase o mărgică.”

b) “ - Patrocle, eu cred că nu trebuie să ne temem de mama pădurii.Ştii de ce mă tem eu?

- De ce te temi? - De bursuc. Am auzit că bursucu-i foarte rău.

- N-are decât să vină, mormăi cu dispreţ Patrocle. Am eu ac decojocul lui ”

c) “ Primul pitic grăi:- Cine a stat pe scăunelul meu?Al doilea zise şi el:- Cine a mâncat din farfurioara mea?Al treilea:- Cine a mâncat din pâinea mea?”

4. Aşezaţi în ordine corectă următoarele propoziţii pentru a obţine un text. Ce titlu îi puteţi da?

Sala de clasă era împodobită ca pentru o sărbătoare. ( ) Bucuria revederii îi cuprinde pe toţi. ( )Sunt nerăbdători să răsfoiască manualele. ( )Toamna a sosit. ( )Copiii sunt din nou în curtea şcolii. ( )După festivitatea deschiderii noului an şcolar, ei se îndreaptă spre

clasă. ( ) Domnul învăţător îi aştepta cu nerăbdare. ( )

5. Recunoaşteţi propoziţiile şi scrieţi-le corect:

O vulpe flămândă căuta de mâncare îi veni miros de peşte auzi un carvenind pe drum se lungi la marginea drumului se prefăcu moartă ţăranul bucuros o luă o aruncă peste peşte pe drum vulpea aruncă peştele jos din căruţă la urmă sări şi ea vulpea cea şireată l-a păcălit şi pe ţăran.

Care este titlul povestirii din care fac parte aceste propoziţii?…………………………………………………………………………………………

Cine este autorul povestirii?…………………………………………………………………………………………

Pe cine mai păcălise cumătra vulpe?…………………………………………………………………………………………

4

Page 5: 0 Dobrota. Limba Romana III.isbn

CARTEA. TIPURI DE LITERE

1. Răspunde la întrebările:Cum se numesc feţele exterioare ale cărţii?___________________________________________________Ce rol au copertele?___________________________________________________Ce se scrie pe prima copertă?___________________________________________________O filă câte pagini are?___________________________________________________

De unde se pot împrumuta cărţile?___________________________________________________

2. Răspundeţi la întrebări:

Cum se numesc cărţile din imagini?____________________________________________________

Care este numele autorului celor două cărţi?____________________________________________________

Cu ce fel de litere sunt scrise numele autorului şi titlurile cărţilor?___________________________________________________

Cu ce fel de literă începe titlul primei cărţi?____________________________________________________

Ce fel de litere s-au folosit după litera iniţială mare?____________________________________________________

Ce fel de litere s-au folosit pentru titlul celei de-a doua carte?_____________________________________________________

3. Confecţionează copertele unei cărţi cu titlul “Jurnalul clasei”. Scrie

5

Florian Dobrotă

Matematică Clasa a III-a

Exerciţii

Orăştie, 2013

FLORIANDOBROTĂ

LIMBA ROMÂNĂ Exerciţii

Iunie, 2013

Page 6: 0 Dobrota. Limba Romana III.isbn

numele tău ca autor. Menţionează numele elevilor din clasă, folosind diferite tipuri de litere de tipar. Scrie despre diferite fapte, evenimente, întâmplări din viaţa clasei tale.

DESPRE COMUNICARE

1. Citeşte textul:

Mama pleacă la lucru. Ea îi spune Ralucăi:- Sunt tare grăbită. Sună-o pe bunica la Geoagiu şi spune-i că sosesc

la orele 17.Raluca nu este atentă la ce-i spune mama. Ea formează numărul

bunicii:- Alo! Bunico, te aştept la Orăştie, la ora 17.

Ce credeţi că s-a întâmplat din cauza mesajului transmis de Raluca?Ce trebuia să facă Raluca?

2. Bogdan şi Sergiu pleacă la pescuit. Iată mesajul pe care îl primeşteBogdan de la Sergiu, în seara plecării:

Bogdan nu avea de unde să ştie că Sergiu s-a gândit la pături din părde cămilă.

Ce crezi că a adus Bogdan cu el la pescuit?Scrie corect biletul lui Sergiu către Bogdan.

3. Alegeţi mesajul corect.

6

- Pentru realizarea acestei culegeri au muncit mulţi oameni.

_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Bogdan ia două paturi din par camila te aştept Sergiu.

Page 7: 0 Dobrota. Limba Romana III.isbn

Ce se înţelege din mesajul scris cu neatenţie şi fără semne depunctuaţie?

5. Ce reprezintă fiecare indicator din imagine? Încercuieşte variantacorectă.

a) Trecere interzisă pentru pietoni;b) Trecere pentru pietoni;c) Pasarelă pentru pietoni.

a) Pistă pentru biciclişti;b) Interzis accesul bicicliştilor;c) Trecere pentru pietoni.

DIALOGUL

1. Stabiliţi căror persoane li se potrivesc formulele de adresare scrisede Claudia în tabelele:

Vlad Tatăl Învăţătoarea Mama

7

? Dan astăzi vom merge împreună cu cei din a III-a A denumiţi cei mai curajoşi la un spectacol. Vino te aştept în locul stabilit la şcoală nu se mai ţine spectacolul în altă parte Paul. ?

Dan, Astăzi vom merge, împreună cu cei din a III-a A, la un spectacol denumit “Cei mai curajoşi”. Vino! Te aştept în locul stabilit. Spectacolul nu se mai ţine la şcoală, ci în altă parte.

Paul.

Bună ziua!Vă rog! Vă mulţumesc!Vreţi să-mi explicaţi exerciţiul?Vă cer scuze!Îmi pare rău …

Sărut mâna!Te rog! Mulţumesc!Iartă-mă!Nu te supăra!Te ajut cu ceva!Noapte bună!

Bună ziua!Vă rog! Vă mulţumesc!Scuzaţi-mă!Nu te supăra!Nu vreau să vă deranjez!Bună seara!

Salut!Te rog! Îţi mulţumesc!Te invit la mine!Ia loc!Îţi rămân dator!Pe curând!

Page 8: 0 Dobrota. Limba Romana III.isbn

2. Reporterul îţi cere să răspunzi clar la următoarele întrebări:R: Cum te numeşti?E: ……………………………………………………………………….R: Ce adresă ai?E: ………………………………………………………………………..R: La ce şcoală înveţi?E: ……………………………………………………………………….R: Cum se numesc părinţii tăi?E: ………………………………………………………………………R: Care este cea mai mare dorinţă a ta?E: ………………………………………………………………………

PROPOZIŢIA. DELIMITAREA CUVINTELOR ÎN PROPOZIŢIE

1. Compune câte o propoziţie cu fiecare din cuvintele: toamnă, păsărilecălătoare, stoluri, ruginii, brumă argintie.…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

2. Sesizează greşelile şi scrie din nou textele:

a) e toamnă. elevii merg la şcoală. se aude clopoţelul. Ei aşteaptă săînceapă ora.………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

b) un lan de grâu se legăna sub adierea blândă a vântului de vară.cerul era senin. sub bolta albastră, lanul părea o mare aurie. spicele încărcate de boabe se aplecau spre pământ. ……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

3. Delimitează şi scrie corect enunţurile :Vulpeadătârcoalelacoteţ.

…………………………………………………………………………………………Găinuşababeiouaseomărgică.

………………………………………………………………………………………….

8

Page 9: 0 Dobrota. Limba Romana III.isbn

4. Alcătuiţi enunţuri ordonând cuvintele:

fetiţa, tort, un, mănâncă.…………………………………………………………………………………………

plecare, de, pregătesc, se, rândunelele. ………………………………………………………………………………………….

dulce, aduce, vorba, mult.…………………………………………………………………………………………

ridică, de, învăţătorul, se, catedră, la.………………………………………………………………………………………….

mică, răstoarnă, mare, buturuga, carul.………………………………………………………………………………………….

argintie, va, grădina, împodobi, bruma.………………………………………………………………………………………….

5. Completează enunţurile alegând cuvintele potrivite din paranteză:a) ________________aleargă. (casa, calul, cucul)________________scrie.(masa, mingea, fata )________________ citeşte.(Azor, pisica, Alin)

b) Băiatul ______________. (ceartă, oraş, citeşte)Soarele______________ .(sare, bloc, răsare)Elevul _______________ .(are, pare, scrie)

6. Scrie propoziţii despre anotimpul tău preferat formate din două, trei, patru sau cinci cuvinte.………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

7. Uneşte corect grupurile de cuvinte din cele două coloane pentru a reface proverbele:

Mielul blând să nu te duci cu sacul.La pomul lăudat sărăcia omului.Vorbă multă suge la două oi.Toamna nu lăsa pe mâine.Lucrul bine început se numără bobocii.Ce poţi face azi e pe jumătate făcut.

8. Alegeţi, pentru fiecare cuvânt din coloana întâi, cuvintele potrivite ca înţeles din coloana a doua şi alcătuiţi propoziţii:

Elevul şi-a deschis porţile.Şcoala aşteaptă şcolarii.Cărţile au îmbrăcat uniformele.

9

Page 10: 0 Dobrota. Limba Romana III.isbn

Clasa scrie tema.Şcolarii străluceşte de curăţenie.

SEMNE DE PUNCTUAŢIE. INTONAREA PROPOZIŢIILOR

1. Citeşte dialogul:

Pe o bancă

- Vă rog să mă iertaţi, domnule, aţi citit această carte?- Desigur.- Ce puteţi spune despre ea?- Este foarte interesantă. Dacă iubeşti călătoriile, te sfătuiesc să o

citeşti. Am mai citit: cărţi istorice, cărţi de medicină şi cărţi pentru cei mici.- Vă mulţumesc pentru sfat, domnule!

a) Citiţi, cu intonaţia corespunzătoare, propoziţiile care exprimă o întrebare, exprimă o mirare, comunică o informaţie.

b)Transcrieţi propoziţia în care există o enumerare.__________________________________________________________________________________________________________________________

c) Formulaţi câte o propoziţie la sfârşitul căreia să se pună punct, semnul întrebării sau semnul exclamării._______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

2. Scrie întrebarea potrivită pentru răspunsurile următoare:………………………………………………………………………………….?Mâine vizităm biblioteca.………………………………………………………………………………….?Am nouă ani şi patru luni.………………………………………………………………………………….?O carte are două coperte.………………………………………………………………………………….?Pe prima copertă se scrie titlul şi autorul cărţii.………………………………………………………………………………....?

3. Completează casetele cu semnele de punctuaţie potrivite:

a) Maria se pregăteşte să plece la şcoală Mama o întreabă Fetiţo ai pregătit ghiozdanul Da

10

Page 11: 0 Dobrota. Limba Romana III.isbn

Ce manuale ai pus în el o întrebă mamaFata răspunse Am pus toate manualele

CUVÂNTUL. SILABA. DESPĂRŢIREA ÎN SILABE

1. La propoziţiile următoare adăugaţi alte cuvinte:

Fetiţa învaţă.Fetiţa învaţă ________________ .Rândunelele se pregătesc.Rândunelele se pregătesc _______________.

2. Ordonează silabele pentru a obţine cuvinte:a) ne, du, rân, le …………………………...b) nă, di, po, gos …………………………...c) gin, ti, ar, e ……………………………d) o, Vi, rel ..…………………………..

3. Grupează cuvintele următoare după numărul silabelor:

carnaval, găină, ac, carte, arici, pai, evantai, iar, biserică, curgătoare, autoturism, parcare, refolosibil, calculator, os, calorifer, cot, spectacol, poliţist, pui, uşă, imprimantă, împodobeşte, perdea, imagine, bancă.

o silabă două silabe trei silabe patru silabe cinci silabeel frumos linie zidurile automobil

4. Scrie cuvinte înrudite cu: a învăţa, pădure, groapă.a învăţa ……………………………………………….………………………..pădure …………………………………………………………………………groapă ………………………………………………………………………….

5. Ordonaţi cuvintele date, astfel încât să obţineţi patru propoziţii:

11

s-au în Gândăceii pământ ascuns .

în şcolariiclasăintră .

au călătoarePăsărileplecat ?

scurtemaiZilele sunt ?

Page 12: 0 Dobrota. Limba Romana III.isbn

6. Scrieţi din câte silabe sunt alcătuite cuvintele:capac ( ) greşeşte ( ) ţie ( )alune ( ) ia ( ) priveşte ( )macara ( ) trânteşte ( ) călătoream ( )

7. Transformaţi următoarele cuvinte formate dintr-o silabă în cuvinte formate din două silabe:cal, geam, cui, corn, pix, nor, vas.……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

8. În textul următor subliniază, folosind creioane colorate diferite, cuvintele formate dintr-o silabă, din două şi trei silabe:

“A fost odată un băiat sărac, care de mic a rămas orfan de amândoi părinţii. Trăia din mila oamenilor, care îi dădeau ba un blid de mâncare să-şi potolească foamea, ba o haină mai veche să se apere de ploaie şi de frig.”

Victor Eftimiu – “Omuleţ”

9. Desparte în silabe cuvintele din propoziţiile următoare:

a) Glasul dulce al mamei mă legăna.b) Stelele răsar pe cer.c) Gâscanul a pierdut papucii.d) Mâţa blândă zgârie rău.

10. Formaţi cuvinte din silabele:

ră patic tu

ba bă va nă nal bu

liverne vite su

11. Găseşte silaba care lipseşte şi întregeşte cuvântul:ma - - nu – ţă …………………………ti – ne - - ţe ………………………… - ver - be …………………………o - - dă …………………………că – ciu - …………………………me - - ca - …………………………

SUNETUL ŞI LITERA. VOCALELE ŞI CONSOANELE

12

Page 13: 0 Dobrota. Limba Romana III.isbn

1. Rosteşte rar fiecare sunet care se aude în cuvintele: era, cade, ardei, car .

Scrie cuvintele, arătând în dreptul fiecăruia din câte sunete este alcătuit:era – 3 sunete; ____________ - ____________;cade - ________; ____________ - ____________;

2. Despărţiţi în silabe, apoi în sunete cuvintele din versurile următoare:

“Văl de brumă argintieMi-a împodobit grădinaFirelor de lămâiţăLi se uscă rădăcina.”

O. Goga –“Toamna”Cuvântul Silabe Sunete

văl v-ă-ldebrumă bru - măargintiemi-aîmpodobitgrădina

3. Scrie cuvintele ce se pot alcătui din sunetele corespunzătoare literelor de mai jos, aşezându-le în diferite feluri:

___________ ____________

a) r; a; e ___________ b) r; i; a _______________________ ____________

4. Subliniaţi vocalele din versurile de mai jos:

,,Ostenit din aripi bate, Ca un vis pribeag, un graur.”

Octavian Goga – “Toamna”

5. Subliniaţi consoanele din versurile:

,,Mama ne mângâie, Soarele luceşte Soarele e unul,

Mama una este.” Grigore Vieru – “Mama”

13

Page 14: 0 Dobrota. Limba Romana III.isbn

6. Subliniaţi cu o linie vocalele şi cu două linii consoanele din versurile următoare:

,,Noi suntem doi fraţi în casă Şi nu ne certăm deloc; Şi suntem tăcuţi la masă, Şi cuminţi în orice loc.”

Elena Farago – “Doi fraţi cuminţi”

,,Codrule cu râuri line, Vreme trece, vreme vine, Tu din tânăr, precum eşti Tot mereu întinereşti”

Mihai Eminescu – “Revedere”

7. Scrieţi patru cuvinte care să înceapă cu aceeaşi vocală şi patrucuvinte care să înceapă cu aceeaşi consoană.

vocala ___ : …………………………………………………………………………..consoana ___: ……………………………………………………………………….

8. Înlocuieşte prima consoană cu alta!parcă ………….. parte …………..cară ………….. pâine …………...lată ………….. nor ……………

George Sion – “Limba românească”

9. Transcrieţi textul de mai jos, însemnând cu V vocalele şi cu C consoanele:

,,În dumbravă se făcuse deplină tăcere şi un întuneric tainic prin care totuşi ochii vedeau cu uşurinţă. În tăcerea aceasta, un greieraş începu să ţârâie melancolic, aproape. Lizuca îl asculta.”

M. Sadoveanu – “Dumbrava minunată”

10. Scrie felul sunetelor din cuvintele date:

ud, oaie, strâmt, urs, pitic, cărare, toamna, uscate, bruma, legume.

14

Page 15: 0 Dobrota. Limba Romana III.isbn

CUVINTE CU ÎNŢELES ASEMĂNĂTOR

1. Înlocuiţi cuvintele subliniate cu cuvinte care să aibă acelaşi înţeles.

,,Şi înălţând a doua oară sabia, răcni aşa de cumplit, încât mazurii, înfricoşaţi, smuciră frâiele şi se năpustiră pe poartă”.

M. Sadoveanu – “Neamul Şoimăreştilor”

2. Alege perechile de cuvinte cu acelaşi înţeles:

străin scumpfireşte a se deplasadrag necunoscuta merge desigurlocuinţă prietenamic casă

3. Înlocuieşte cu cuvinte care au înţeles asemănător:

a) Puiul venise pe lume primăvara.a) Rândunica a prins de veste că va pleca.b) Prin pădurice frunza era la tot pasul.c) Voi pune umărul la păstrarea curăţeniei.d) Un băiat tras prin inel văzuse stolul.

4. Scrieţi cuvinte cu înţeles asemănător şi alcătuiţi cu ele propoziţii.ţară - …………….. camera - …………….pădure - …………….. oaspete - …………….teamă - …………….. posomorât - …………….

5. Pune în ordine cuvintele pentru a obţine o propoziţie:

exerciţii, efectuăm, matematică, complicate, la.____________________________________________________________ .

Scrie propoziţia schimbând cuvintele subliniate cu altele cu înţeles asemănător.____________________________________________________________ .

CUVINTE CU ÎNŢELES OPUS

15

Page 16: 0 Dobrota. Limba Romana III.isbn

1. Completaţi, după modelul dat:

Patrocle vorbea.Patrocle tăcea.Copilul învaţă despre bunătate.

…………………………………………………………………………………………. Frunza se desprinsese noaptea.

………………………………………………………………………………………….Greieraşul urca grăbit.

………………………………………………………………………………………….

2. Formaţi perechile de cuvinte cu înţeles opus:

corect războiură greşitamar iubirepace dulcescund înaltbătrân tânărfrig noapte

3. Găseşte cuvintele cu sens opus şi alcătuieşte propoziţii:

a) închide - ____________; b) coboară - _____________ ;

a) ____________________________________ .b) ____________________________________.

4. Înlocuiţi cuvintele subliniate cu altele cu înţeles opus:

“Doi proşti s-au întâlnit cândva la o răscruce de drumuri.”după V. Colin – “Deşteptăciunea proştilor”

TEXTUL. PLANUL DE IDEI

1. Citeşte textul următor:

“Într-o primăvară, o prepeliţă aproape moartă de oboseală – că venea de departe, tocmai din Africa – s-a lăsat din zbor, într-un lan verde de grâu, la marginea unui lăstar.”

a) Subliniază informaţiile esenţiale din text care răspund la întrebările: Când ?, Cine ?, Ce a făcut ?, Unde ?.

16

Page 17: 0 Dobrota. Limba Romana III.isbn

b) Scrie ideea principală a fragmentului, alcătuită din informaţiile esenţiale subliniate.……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………c) Scrie informaţiile secundare (de detaliu) din fragment, care răspund la întrebările următoare:

Ce fel de prepeliţă?……………………………………………………………….…………………………

Din ce cauză era obosită?……………………………………………………………….…………………………

2. Unor elevi din clasa a III-a li s-a cerut să formuleze ideea principală care se desprinde din fragmentul:

“În dimineaţa aceea a zilei de 1 Decembrie 1918, ca la un semnal, lumea românească a purces la Alba Iulia, locul Adunării. Căruţele româneşti, buchete de chiote şi bucurie, curgeau prin făgaşul zăpezii, în timp ce armata germană se retrăgea izgonită din România.”

Lucian Blaga – “Visul împlinit”Colorează caseta cu numele copilului care a cuprins în ideea principală

formulată de el toate informaţiile esenţiale ale fragmentului dat.

Lumea românească a purces la Alba-Iulia, în căruţe, ca nişte buchete de chiote şi bucurie.

În dimineaţa zilei de 1 Decembrie armata germană se retrăgea izgonită de pe pământul României.

În dimineaţa zilei de 1 Decembrie 1918, o mulţime de români mergeau fericiţi la Adunarea de la Alba – Iulia, iar armata germană se retrăgea învinsă.

Căruţele cu români, erau ca nişte buchete de chiote şi bucuriecare se îndreptau spre Alba – Iulia, prin făgaşul zăpezii.

3. Citeşte textul următor şi subliniază în primul fragment:a) cu o linie continuă, cuvintele povestitorului; ( ______)b) cu o linie întreruptă, cuvintele moşneagului, care trebuie transformate în

povestire. ( ------------) “Într-una din zile, moşneagul, fiind foarte amărât de câte-i spunea

baba, chemă fata şi-i zise:- Draga tatei, iaca ce-mi spune mă-ta de tine: că n-o asculţi, că eşti rea

de gură şi că nu e chip să mai stai în casa mea. Du-te şi tu încotro te-a îndruma Dumnezeu, ca să nu mai facă atâta gâlceavă din pricina ta .//…

17

Ilie

Carmen

Paul

Cristian

Page 18: 0 Dobrota. Limba Romana III.isbn

Atunci biata fată, văzând că baba şi fiică-sa voiesc cu orice chip s-oalunge, sărută mâna tată-său şi cu lacrimi în ochi porneşte în toată lumea, depărtându-se de casa părintească. //…

Şi merse ea cât merse pe drum, până ce dinîntâmplare îi ieşi în cale o căţeluşă bolnavă ca vai de capul ei şi slabă de-I numărai coastele. //…

Şi cum văzu pe fată, îi zise:- Fată frumoasă şi harnică, fie-ţi milă de mine şi

mă grijeşte, că ţi-oi prinde ţi eu bine vreodată. Atunci fetei i se făcu milă, şi luând căţeluşa o spălă şi-o griji foarte bine. //…”

Ion Creangă – “Fata babei şi fata moşneagului”

4. Răspunde la următoarele întrebări:

a) Ce îi povesteşte moşneagul fetei, despre mama vitregă, într-una din zile?a) ……………………………………………………………………………………b) Ce o sfătuieşte el?b) ……………………………………………………………………………………

5. Povesteşte primul fragment, folosind cuvintele povestitorului, subliniate în text, şi răspunsurile formulate la întrebările de la exerciţiul 4. Foloseşte, în povestire, şi cuvintele subliniate în cele două întrebări.………………………………………………………………..……………………………………………………….………………………………………..………………………………………………………………..………………………………………………………………..………………………………………………………………..

6. Povesteşte, folosind şi cuvintele subliniate în text, fragmentele 2, 3 şi 4 ţinând cont de următoarele ideile principale:

Fata a sărutat mâna tatălui său şi a plecat în lume. În drum a întâlnit o căţeluşă bolnavă şi slabă. Căţeluşa a rugat-o să o îngrijească, iar fata a ajutat-o cu bunătate.

CUVINTELE SA ŞI S-A

1. Transcrie propoziţiile şi subliniază cuvintele ,,sa” şi ,,s-a”:

Alin s-a dus la şcoală.Mama sa a vorbit cu doamna învăţătoare.Doamna învăţătoare s-a uitat la el cu blândeţe.Faţa sa era numai bucurie.

18

Page 19: 0 Dobrota. Limba Romana III.isbn

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

2. Completează cu ,,sa” ori ,,s-a” spaţiile libere:

Cerul ….. înnorat. Soarele ….. ascuns. Unde e oare strălucirea …..?O picătură de apă ….. desprins dintr-un nor. În căderea ….. ameţitoare

….. întâlnit cu alte picături. ….. lăsat apoi pe o petală de trandafir.

3. Completează propoziţiile:

Ploaia s-a ______________________________________.Ziua s-a _______________________________________ .Cartea sa ______________________________________ .Haina sa _______________________________________ .

4. Alcătuieşte enunţuri folosind cuvintele:

s-a jucat, hârtia sa, s-a urcat, tristeţea sa.………………………………………………………………..………………………………………………………………..………………………………………………………………..………………………………………………………………………

5. Taie cuvântul nepotrivit:

Mălina s-a/s-a pus pe gânduri. Mama sa/s-a sa/s-a supărat pe ea. Ieri sa/s-a dus la învăţătoarea sa/s-a. S-a/sa interesat cum învaţă fetiţa s-a/sa. Calificativul acela mic era pentru că nu sa/s-a gândit la problemă şi la rezolvarea s-a/sa.

6. Taie cu o linie forma necorespunzătoare:

Umbrela s-a era nouă. sa

Norul s-a risipit în aer. sa

Învăţătorul s-a uitat în caiet. sa

7. Scrie ,,s-a” sau ,,sa” în locul liber:

19

Page 20: 0 Dobrota. Limba Romana III.isbn

a) Mihai …… dus la şcoală. Bicicleta …… e nouă.

c) Verişoara ….. a apărut.El ….. bucurat de vederea ei.

d) Ora ….. terminat.Mâncarea ….. a rămas în clasă.

8. Transformă propoziţiile, după model:

Acum (Azi) Atunci (Ieri)Fetiţa se spală. Fetiţa s-a spălat.Găina se întoarce. ………………………………Elevul se gândeşte. ………………………………Frunza se desprinde. ………………………………

9. Încercuieşte forma potrivită a cuvintelor din paranteză:

Mircea (s-a, sa) trezit de dimineaţă. Casa (s-a, sa) e lângă piaţă.Împreună cu sora (s-a, sa) a plecat la piaţă. (Sa, S-a) întors repede. Din

sacoşa (s-a, sa) a scos ardei, morcovi şi ceapă. Mama (sa, s-a) (sa, s-a) bucurat mult.

CUVINTELE SAU ŞI S-AU

1. Încercuieşte cuvintele ,,sau” şi ,,s-au”:

- Paul sau Mircea mă strigă?Au mâncat napolitane sau ciocolată.Elevii s-au hotărât să înveţe bine.Părinţii s-au gândit să îi lase în excursie.

2. Înlocuieşte cuvântul ,,sau” cu cuvântul ,,ori”:Ea a citit sau a dormit.

……………………………………………………………….……………………….- Mă chemi sau nu?

……………………………………………………………….……………………….În fiecare zi citesc sau desenez.

……………………………………………………………….……………………….

3. Înlocuieşte cuvântul ,,s-au” cu ,,ori” în următoarele propoziţii. Ce observi?

Copiii s-au jucat în curtea şcolii.

20

Page 21: 0 Dobrota. Limba Romana III.isbn

Florile s-au îngălbenit.Nu s-au trezit încă.

4. Subliniază cuvintele ,,sau” şi ,,s-au” cu culori diferite:

Vasile şi Dorel s-au hotărât să meargă în excursie. Nu ştiu unde estemai frumos, la Hunedoara sau la Deva? S-au gândit că la Hunedoara vor putea vedea un castel.

S-au înscris la excursie. Pentru a merge în excursie, trebuie să ai calificativul “Foarte bine” la istorie sau la geografie.

5. Completează cu ,,sau” şi ,,s-au” spaţiile libere:

Nopţile _____ mărit. Fulgii _____ aşternut formând o plapumă moale şi albă. Nu ______ auzit glasurile copiilor. Animalele ______ adăpostit de frigul iernii.

Câte o vrabie _____ o ciocănitore sparge liniştea iernii. E polei _____ nu?

A sosit anotimpul alb _____ ni se pare?

6. Completează propoziţiile:

Animalele s-au __________________. Copacii s-au ____________________. Învaţă sau _____________________ .Vor sosi mâine sau ____________ .

7. Transformă propoziţiile, după model:

Acum (Azi) Atunci (Ieri)Fetiţele se spală. Fetiţele s-au spălat.Norii se risipesc. ………………………………Copiii se uită. ………………………………Frunzele se desprind. ………………………………Maşinile se opresc. ………………………………

8. Taie cuvântul nepotrivit:

Zilele (s-au, sau) răcit. Gâzele (sau, s-au) ascuns. Frunzele (s-au, sau) rărit pe ramurile copacilor. Pe pământ (sau, s-au) în văzduh, vieţuitoarele (sau, s-au) pregătit pentru o nouă viaţă.

11. Barează forma nepotrivită a cuvintelor ,,sau” ori ,,s-au”: Băieţii s-au năpustit asupra mingii.

sau

21

Page 22: 0 Dobrota. Limba Romana III.isbn

Bicicliştii s-au pregătit de start. sau

La serbare, vei cânta s-au vei recita? sau

Cumpăr o carte cu poveşti s-au cu poezii. sau

CUVINTELE IA, I-A, IAU ŞI I-AU

1. Transformă propoziţiile, după model:Acum (Azi) Atunci (Ieri)Băieţii îi dau alune. Băieţii i-au dat alune.Moşul îi dă cadoul. ………………………………Colegii îi scriu un bilet. ………………………………Elevii îi cer să înveţe. ………………………………Fata îi aduce bogăţie. ………………………………

2. Completează cu ia, i-a, iau, i-au spaţiile libere:

a) Învăţătorul ….. dat o carte, apoi ….. spus:- ….. cartea aceasta. ….. aminte la ceea ce scrie despre strămoşii

noştri.- O ….., domnule învăţător. Voi afla de ce ….. lăsat să ne cucerească.

b) - Uite ce vreme frumoasă e! ….. spus Andrei colegului său. - E ziua mamelor! Fiecare să …... pentru mama sa câte un buchet cu

flori, propune Alin.Mamele ….. aşteptat să vină acasă.Băieţii ….. buchetele şi le oferă mamelor.

3. Barează cuvântul nepotrivit:

Gheorghe ia/i-a un cerc.Bunicul i-a/ia ziarul de pe birou.Mihai ia/i-a cartea cu exerciţii. Fetiţa îşi i-a/ia păpuşa la plimbare.Boabele le iau/i-au din sac.Copiii i-au/iau mulţumit pescarului.

4. Corectează greşelile din text:

22

Page 23: 0 Dobrota. Limba Romana III.isbn

Elevii clasei a treia iau ajutat pe oameni la curăţatul pârâului. Ei iau invitat şi pe cei din clasa a doua. Iau dus pe malul pârâului să

adune hârtiile. Ei iau hârtiile de prin iarbă şi le pun în container. Oamenii iau mulţumit domnului învăţător pentru sprijinul acordat. 5. Alege forma potrivită a cuvântului din paranteză:

a) Bunicul (ia, i-a) dat bani să (ia, i-a) o carte.b) Când (ia, i-a) cartea din bibliotecă, băiatul îşi aminteşte de prietenul

care (ia, i-a) dăruit-o.c) (Iau, I-au) dat cartea bibliotecarei şi (iau, i-au) mulţumit.

6. Barează forma nepotrivită a cuvintelor ,,ia”, ,,iau”, ,,i-a” ori ,,i-au”:

Băieţii i-au mingea de pe teren. iau

Bicicliştii i-au avertizat să nu treacă strada. iau

I-au multe premii la concursuri.Iau

CUVINTELE NEA ŞI NE-A

1. Subliniază cuvintele ,,nea” şi ,,ne-a”:

Ce mult ne-a plăcut la stână!Nea Ghiţă avea doi câini mari. El ne-a chemat să îi vedem.Când totul se va acoperi cu pătura albă de nea , nea Ghiţă va coborî în

sat cu oile şi câinii lui cei mari.

2. Completează cu ,,nea” sau ,,ne-a”:

Săniuţa zboară pe pârtia de ….. .Grâul este acoperit cu o plapumă de ….. .Acest măr îl am de la vecinul nostru, ….. Dumitru.

,, ….. uns peste tot trupul din creştet până în tălpi şi apoi ….. culcat pe cuptor”

I. Creangă – “Amintiri din copilărie”

,,Şi iaca aşa ….. fost umblarea cu pluguşorul în anul acela”I. Creangă – “Amintiri din copilărie”

3. Alcătuieşte patru enunţuri folosind cuvintele ,,nea” şi ,,ne-a”.

23

Page 24: 0 Dobrota. Limba Romana III.isbn

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

4. Subliniază cu culori diferite nea şi ne-a.

Nea Mircea ne-a strigat şi ne-a făcut un om de nea.

5. Scrie corect propoziţia, delimitând corect cuvintele ei:Neavasileneaarătatcumsăprindemfulguldenea.

………………………………………………………………...……………………………………………………………….……………………………………………….

6. Alege forma potrivită a cuvântului din paranteză:

Mama (nea/ne-a) trezit să vedem surpriza pe care (nea/ne-a) lăsat-o noaptea.

Vestea (nea/ne-a) făcut să mergem la fereastră. Peste noapte a nins cu fulgi sclipitori de (nea/ne-a). Plapuma sclipitoare de (nea/ne-a) scânteia în depărtare.

Am ieşit să facem pârtie. (Nea/Ne-a) ajutat şi (nea/ne-a) Ion. El (nea/ne-a) tras cu săniuţa pe pârtie.

CUVINTELE NEAM ŞI NE-AM

1. Subliniază cuvintele ,,neam” şi ,,ne-am” în textul următor:

Noi avem un neam mare. Destul de rar ne-am întâlnit cu toţii dar mereu ne-am înţeles bine. Nu ne-am certat neam.

2. Completează spaţiile libere cu ,,neam” sau ,,ne-am”:

____________ românesc a dorit întotdeauna pace.Iulia este _________ cu Vlad deoarece părinţii lor sunt fraţi.Nu o să mai merg în pădure, noaptea, ________ .__________ dus în parc.

3. Alcătuieşte patru enunţuri în care să foloseşti ,,neam” şi ,,ne-am”.………………………………………………………………..………………………………………………………………..………………………………………………………………..……………………………………………………………….

24

Page 25: 0 Dobrota. Limba Romana III.isbn

…………………………………………………………………………………………………

4. Uneşte cuvintele cu cele potrivite:

neam hotărât ne-am învăţatne-am românesc neam viteazneam mare ne-am spălat

5. Transformă propoziţiile, după model:

Acum (Azi) Atunci (Ieri)Azi ne ducem la muzeu. Ieri ne-am dus la muzeu.Ne gândim la tine. ………………………………Ne facem portofoliul. ………………………………Ne aşteptăm musafirii. ………………………………

6. Încercuieşte forma corectă:

Mirela s-a întâlnit cu un neam / ne-am din ţară.Neam / Ne-am plimbat cu căţeluşul prin zăpadă.- Nu te voi mai supăra neam / ne-am.

CUVINTELE LA ŞI L-A

1. Transformă propoziţiile, după model:Acum (Azi) Atunci (Ieri)

Azi îl duce la muzeu. Ieri l-a dus la muzeu.Îl îndrumă spre casă. L-a îndrumat spre casă.Bunica îl sărută. ………………………………………..Tatăl îl trimite să înveţe. ………………………………………..Pe Ion îl dă la şcoală. ……………………………………….

2. Completează spaţiile libere, cu cuvinte potrivite:

Mihaela merge ….. teatrul de păpuşi. În drum, ….. întâlnit pe Ilie şi ….. rugat să meargă cu ea ….. teatru.

A doua zi, ….. şcoală, Mihaela ….. văzut pe Călin alergând pe coridor. I-a spus că văzuse ….. teatrul de păpuşi un băieţel care ştia să se poarte frumos şi acasă dar şi ….. şcoală.

3. Uneşte cuvintele cu cele potrivite:

Asistenta se înscriu mulţi elevi.Vânzătoarea l-a înţepat cu acul.

25

Page 26: 0 Dobrota. Limba Romana III.isbn

La concurs l-a servit repede.

4. Pune în ordine cuvintele următoare şi găseşte cele două proverbe:a) multe, nu, apă, merge, la, Ulciorul, de, ori;b) plăcinte, La, război, înainte, înapoi, la.………………………………………………………………..……………………………………………………………………………………………………………….

5. Subliniază cu culori diferite cuvintele la şi l-a:

Învăţătoarea l-a chemat pe tatăl lui Marin la şcoală.Tatăl lui l-a certat. Nu l-a mulţumit calificativul pe care l-a luat la

matematică. L-a sfătuit să înveţe mai mult. Colegul lui de bancă l-a întrecut la învăţătură.

6. Încercuieşte forma corectă:

a) De la/l-a mare până la munte,Picură stele mărunte.

b) La/L-a chemat şi la/l-a întrebatŞi tot nu a aflat.

CUVÂNTUL – PARTE DE VORBIRE

1. Precizaţi câte părţi de vorbire sunt în fiecare propoziţie:

Pe cer vezi nori cenuşii.Tata pune apă şi nutreţ la vacă.Crăiasa Zăpezii a venit şi pe la noi.

2. Adăugaţi însuşiri potrivite, astfel încât următoarele propoziţii să fie mai bogate.

Iarna are un cojoc ………………. .Străzile sunt acoperite cu un covor………………. .

3. Alcătuieşte două propoziţii în care să folosiţi cuvintele cade şi se uită.……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

SUBSTANTIVUL

1. Grupaţi cuvintele date, pe trei coloane:

26

Page 27: 0 Dobrota. Limba Romana III.isbn

copil, caiet, ninsoare, pisică, stilou, scaun, greiere, brumă, polei, dimineaţă, cântec, capră, lalea, fag, vulpe, căciulă, zi, nor, fluture, pârâu, mac.

Fiinţe Lucruri Fenomene ale naturiicopil caiet ninsoare

2. Subliniaţi substantivele din textele următoare şi spuneţi ce denumesc ele:

Păsările au plecat. Cuiburile au rămas goale. Zilele se micşorează. Nopţile se măresc. Ursul s-a retras în vizuină. Ciobanii au coborât cu oile de la munte.

3. Completaţi versurile următoare cu substantivele potrivite:

- L-aţi văzut cumva pe ……………, Cel cu ……… de ……………..? E un …………. zdrenţăros …

Tudor Arghezi – “Zdreanţă”(Zdreanţă, ochii, faianţă, câine.)

4. Scrieţi substantive care denumesc:

animale: cal, …………………………………………….. arbori: stejari, ……………………………………………. fenomene ale naturii: ninsoare, ……………………….. rechizite şcolare: caiet, …………………………………

5. Găseşte substantivele cu înţeles opus pentru:

bucurie, lumină, zi, hărnicie, bunăstare, tinereţe.……………………………………………………………….…………………………

6. Pune în locul punctelor substantivele potrivite pentru a completa proverbele:

27

Page 28: 0 Dobrota. Limba Romana III.isbn

a) Bate ……….. cât e cald.b) ……… îşi schimbă …………, dar………… ba.c) După ……….. mulţi …………. s-arată.

7. În dreptul substantivelor date scrie altele cu înţeles asemănător,dintre cele aflate în paranteză:baston - …………….. etajeră - ……………….batic - ……………….. învăţător - ……………..(basma, creion, băţ, bâtă, raft, poliţă, dascăl)

8. Subliniază răspunsul corect la întrebarea:

Ce sunt următoarele substantive?fetiţă: fenomen al naturii, însuşire, fiinţă;tinereţe: lucru, însuşire, stare sufletească;recoltare: acţiune, lucru, însuşire;

CUVINTE CE CONŢIN ii, ee

1. Desparte în silabe următoarele cuvinte: muzee, turnee, moschee, liniile, reeditat, coordonator, Andreea.……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

2. Transformă cuvintele, după model, apoi desparte-le în silabe:

echipat neechipat : ne – e – chi – pat ;examinat ………………………………………….expediat ………………………………………….. existent …………………………………………..

3. Transformă propoziţiile, după model:

- Ai vizitat muzee?- Da, am vizitat toate muzeele.- Ai făcut turnee?……………………………………………………..- Ai fost prin licee?……………………………………………………...

FELUL SUBSTANTIVELOR

1. Denumiţi cu un singur cuvânt substantivele comune:panseaua, crinul: găina, gâsca:părul, mărul: pâinea, laptele:

28

Page 29: 0 Dobrota. Limba Romana III.isbn

lupul, ursul: perele, merele:păpuşa, mingea: pila, ciocanul:

2. Subliniaţi substantivele comune:

“Trăiau demult, într-o colibă de pe munte, trei fraţi. Erau feciorii unei văduve. Tustrei se ocupau cu vânătoarea. Colindau codrii. Cântau, din frunză şi din gură, cântece auzite de la săteni, iar păsările îşi încetau cântecul la glasul feciorilor.”

Al. Mitru – “Cei trei fraţi Criş”3. Înlocuieşte cuvintele subliniate în propoziţiile de mai jos cu altele, cu

înţeles asemănător, din paranteză:

Cămila este un animal care rezistă în deşert.Elevii învaţă cu sârguinţă.Când se joacă, Mihai face mult zgomot.

( hărnicie, larmă, pustiu.)

4. Adăugaţi câte trei substantive proprii celor date:

ţări: Spania, …………………………………………………………………...;ape: Mureşul, ……………………………………………………………….....;nume de animale: Grivei, ………………………………………………...….;nume de oraşe: Orăştie, ………………………………………………..…...;nume de persoane: Mihai, ………………………………………………......;

5. Grupează pe două coloane substantivele:

câine, om, Ursu, Florian, Olt, brad, urs, bancă, Ungaria, Bucegi.

Substantive comune Substantive proprii…………………………… …………………………..…………………………… …………………………..…………………………… …………………………..…………………………… …………………………..…………………………… …………………………..

NUMĂRUL SUBSTANTIVELOR

1. Subliniază cu o culoare substantivele la numărul singular şi cu alta pe cele la numărul plural:

a) mere, cireş, cais, topor, copaci, lalele, viscol, ploi, lup, urs, fabrici, drumuri,ciocănitoare, păduri, barcă.b) Locuiesc în oraşul Orăştie, unul din oraşele judeţului Hunedoara. Acest

29

Page 30: 0 Dobrota. Limba Romana III.isbn

oraş are un trecut istoric bogat. Urmele istorice parcă chemă să le vedem.Orăştie este oraşul ce îmbină trecutul cu prezentul.

2. Scrieţi la numărul plural următoarele substantive: zi, fiică, mal, tablă, steag, prieten, anotimp, duminică, coală, uşă, roabă, om, vârstă, ghiveci, copil.……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

3. Scrieţi la numărul singular următoarele substantive: gărgăriţe, şcolari, maci, fii, corzi, dulapuri, chei, geruri, perdele, saci, străzi, boabe, vinete.……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

4. Scrieţi propoziţiile trecând substantivele la alt număr:

Copilul se joacă în parc.……………………………………………………………….…………………..

Ursul mănâncă zmeură.……………………………………………………………….…………………..

La bibliotecă citesc elevii.……………………………………………………………….…………………..

5. Grupaţi substantivele pe două coloane, după numărul lor: veveriţa, ghinde, păduri, codiţa, ochişori, scorbură, alune, creangă.

Numărul singular Numărul plural …………………………. ……………………………………………………. ……………………………………………………. ……………………………………………………. …………………………

6. Analizează după modelul dat substantivele din propoziţiile următoare:

Copiii merg pe derdeluş. Săniile alunecă pe pârtia din Căstău. Ele au tălpi lucioase.

derdeluş – substantiv comun, numărul singular.

7. Alege din paranteză substantivele potrivite şi completează propoziţiile:

Bogdan este un …….. harnic. El îngrijeşte ……. de lângă casă. ……… trecută a pus în …… un ……… . ……………. a încolţit. Au ieşit două ……….. (copii, grădinile, toamnele, pământuri, sâmburi, primăveri, frunză.)

30

Page 31: 0 Dobrota. Limba Romana III.isbn

ADJECTIVUL

1. Puneţi în locul punctelor adjectivele potrivite şi refaceţi proverbele:

Ziua ……………… se cunoaşte de dimineaţă.Omul …………………….de pâine nu duce dor.Paza ………….. trece primejdia ……………... .Pisica …………. zgârie …………. .Sacul ……………. nu se umple.Buturuga ………... răstoarnă carul ……………. .

2. Formează, după model, adjective din următoarele substantive: primăvară, glumă, vişină, primejdie, munte, prieten.

prăpastie prăpăstios………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

3. Formează, după model, substantive din următoarele adjective: luminos, somnoros, stâncos, umbră, arămiu, curaj.

ceţos ceaţă………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

4. Potriveşte la adjectivele date substantivele din paranteză:

- curată, răcoritoare, cristalină ……………………- albastră, întinsă, nesfârşită ……………………- alb, dulce, cristalizat ……………………

(zahăr, apă, mare,)5. Găseşte pentru fiecare adjectiv un altul cu înţeles opus:

sincer - …………. blând - …………..curajos - ………... frumos - …………guraliv - ………… modest - ………..scump - ………… ordonat - ………..strâmt - ………… rar - ……………...

31

Page 32: 0 Dobrota. Limba Romana III.isbn

6. Schimbaţi poziţia adjectivului faţă de substantivul pe care îl însoţeşte:copilaş palid – palidul copilaş; mere dulci – dulcile mere.

vânt rece - ……………… cer senin - ………………lanul verde - …………… plete albe - …………….pământ reavăn - ………. cojoc gros - …………….ied mic - ………………... iarnă grea - …………….dimineţi urâte - ………… elev atent - ……………..

ACORDUL ADJECTIVULUI CU SUBSTANTIVUL

1. Treceţi la plural substantivele şi adjectivele următoare: iepure mic, ciorap subţire, pasăre guralivă, varză acră, fetiţă silitoare, plasă grea, pădurea adormită, prietenă veche.………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

2. Treceţi la singular substantivele şi adjectivele următoare: codiţe lungi, stânci negre, meşteri iscusiţi, glasuri cristaline, nasuri cârne, nuci poleite, steluţe argintii, colinde frumoase.………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

3. Realizează acordul adjectivului din paranteză cu substantivul pe care îl însoţeşte.

Copiii adună cireşe ………(copt). Un vânt ……….. (răcoroase) bate încet. Crenguţe …………(înflorită) se leagănă în aer. Mirosul …………(parfumate) al florilor pătrunde pe fereastra …………….(deschise).

4. Transformă substantivele şi adjectivele care le însoţesc, după modelul dat:

nor cenuşiu, ochi străveziu, pisc argintiu, fir ruginiu, miros liliachiu.copac alburiu copaci alburii alburiii copaci……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

5. Subliniază cu o culoare adjectivele la numărul singular şi cu alta pe cele la numărul plural:

32

Page 33: 0 Dobrota. Limba Romana III.isbn

“Peste dealuri zgribulite,Peste ţarini zdrenţuite,A venit aşa, deodată, Toamna cea întunecată,Lungă, slabă şi zăludă…Risipeşte-n evantai:Ploi mărunte,Frunze moarte,……………………………A ieşit un greieruş,Negru, mic, muiat în tuş…”

G. Topârceanu – “Balada unui greier mic”

6. Schimbaţi forma adjectivelor din paranteză în aşa fel încât să realizaţi acordul cu substantivele pe lângă care stau şi a căror însuşire o arată:

a) Cu bucăţele ………(mic) se prind peşti ………(mare).b) Merele ………(putred) strică şi pe cele …….. (bun).c) Adună bani ………(albi) pentru zile …….. (neagră).

PRONUMELE. PRONUMELE PERSONAL

1. Subliniaţi cuvintele care ţin locul unor nume.

“- Dragii mamei copilaşi, eu plec în pădure, ca să mai aduc ceva de mâncare. Dar voi încuiaţi uşa după mine. Când voi veni eu, am să vă dau de ştire…

- Auzit-aţi ce-am spus eu? Pot să am nădejde în voi?- Da, mămucă, ziseră ei. Noi suntem o dată băieţi.”

Ion Creangă – “Capra cu trei iezi”

2. Înlocuiţi numele cu pronume personale potrivite:

Iulia este verişoara mea. ………. este ascultătoare.Ursul mormăia. …… venea pe potecă.Vulpea arunca peştele. ….. avea mulţi peşti.Carmen şi Iulia desenează. ……. au talent la desen.Bogdan şi Paul aleargă repede. …… au câştigat întrecerea.- Eu şi tu vom scrie frumos. …… vom scrie frumos.

3. Pune în locul punctelor pronumele personale potrivite:

Elevii pregătesc o serbare. ……. alcătuiesc programul. Dan zice:

33

Page 34: 0 Dobrota. Limba Romana III.isbn

- ….. voi recita o poezie. ….. vei cânta un cântec. ……toţi vom face un cor. Sergiu îl va conduce. ……este un bun dirijor. Fetele vor dansa. …….. au talent. Maria va cânta şi ….. un cântec. ….. îi place mult muzica românească.

- ….. veniţi la serbare? întreabă Mihaela.

4. Realizează corespondenţa între substantivele date şi pronumele care le pot înlocui:

floarea Victor colegii jucăriiele ei el ea

5. Alegeţi varianta în care este pronume personal:

a) La examen a luat nota nouă.b) Nouă ne place tortul.

a) Noi citim multe cărţi.b) Elevul primeşte cărţi noi.

a) Minerii lucrează în mine.b) Pe mine mă ascultă cu atenţie.

PERSOANA ŞI NUMĂRUL PRONUMELUI

1. Subliniaţi pronumele personale şi arătaţi persoana şi numărul lor:

a) Eu eram pe teren. A venit şi Nicu. El era însoţit de Mircea. Ei au chemat şi alţi copii. Noi am început să jucăm.

- Tu de ce nu joci, Radule?- Eu abia am venit. Nu ştiu dacă voi vreţi să joc şi eu.

eu – pronume personal, persoana I, numărul singular;

2. Transformaţi propoziţiile următoare astfel încât pronumele personale să fie la numărul singular:

Vrea să meargă la ei.…………………………………………………………………………………….

La concurs participăm şi noi.…………………………………………………………………………………….

Voi aţi citit multe poveşti.……………………………………………………………………………………..

3. Alcătuieşte câte o propoziţie folosind pronumele personal la:

persoana I, numărul plural;…………………………………………………………………………………………

34

Page 35: 0 Dobrota. Limba Romana III.isbn

persoana a III-a, numărul singular;………………………………………………………………………………………… persoana a II-a, numărul plural;………………………………………………………………………………………… persoana I, numărul singular.…………………………………………………………………………………………

4. Puneţi în locul punctelor pronumele personalepotrivite:

a) La şcoală ……. am învăţat despre albine. ….. am fost să vedem un stup. Erau multe albine în stup. …… lucrau cu spor. Prisăcarul ne-a dat să gustăm miere. ……. era dulce. Stupul avea o conducătoare. ……. supraveghea munca albinelor. ……… eram uimiţi de tot ceea ce vedeam.

CUVINTELE PRINTR-O, PRINTR-UN DINTR-O ŞI DINTR-UN

1. Scrieţi cuvinte potrivite:curte tufiş………….. …………

dintr-o dintr-un…………... ……………………... …………curte râu…………… …………

printr-o printr-un…………… ……………………… …………

2. Completaţi propoziţiile cu cuvintele care au fost omise:

Am luat mere _______________ coş împletit.Albinele zburau ______________ floare în alta.Lumina pătrundea ___________ fereastră.Treceam ____________ oraş cu străzi asfaltate.

3. Alcătuiţi enunţuri cu fiecare dintre grupurile de cuvinte care urmează:

dintr-o cutie dintr-un filmprintr-o perdea printr-un sat

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

35

Page 36: 0 Dobrota. Limba Romana III.isbn

4. Uniţi prin săgeţi cuvintele din prima coloană cu cele corespunzătoare din cea de-a doua coloană:

printr-o ghiozdandintr-o minuneprintr-un casădintr-un stejardintr-un blocîntr-un an

PRONUMELE PERSONAL DE POLITEŢE

1. Recunoaşteţi pronumele personal de politeţe din următoarele enunţuri:

Vreau să mă întâlnesc cu dumneata.Mă voi adresa dumneaei atunci când ne va vizita.Pe dumnealor îi văd în fiecare dimineaţă.Ai aprobat cererea dumnealui?

2. Completaţi enunţurile date cu pronume personale de politeţe:

Bunicule, ……………. o să vii pe la noi?………………. veţi rămâne în sufletul nostru.La gară îi aştept pe ……………… .O culc pe ……………… în pătuţul ei.………………. a vorbit mulţimii.

NUMERALUL

1. Subliniaţi numeralele:

a) “După trei săptămâni i-au ieşit nişte pui drăguţi… parcă erau şapte gogoşi de mătase.”

I. Al. Brătescu-Voineşti – “Puiul”b) Am un copac cu douăsprezece ramuri Pe fiecare ramură, sunt patru cuiburi, În fiecare cuib, sunt şapte ouă.

Ghici ce e?

2. Scrie cu litere numeralele: 7, 14, 18, 20, 37, 200, 328, 63, 739, 1200.

16 – şaisprezece 7 - …………………………………………14 - ………………………………………..18 - ………………………………………..

36

Page 37: 0 Dobrota. Limba Romana III.isbn

20 - ………………………………………..37 - ………………………………………. 200 - ………………………………………

739 - ……………………………………….. 1200 - ……………………………………….

3. Subliniază forma corectă:

a) Fratele meu are şaptisprezece/şaptişpe/şaptesprezece ani.b) La optisprezece/optsprezece/optişpe ani voi termina liceul.c) Servesc gustarea în pauza de la ora

unusprezece/unşpe/unsprezece.d) Concursul va fi pe paişpe/patruşpe/paisprezece mai.d) El este elev în clasa întâi/întâia/unu.

VERBUL

1. Alegeţi verbele din şirul de cuvinte: învaţă, fată, bea, Valeria, am citit, ei, plutesc, nouă, aştepta, se afla.

2. Recunoaşteţi verbele din textul următor şi grupaţi-le în tabelul dat:

Iepuraşul se ascunde printre frunzele căzute. Se gândea că va scăpa.Vulpea se apropie. Stă. Aşteaptă să audă ceva. Scormoneşte frunzele.

Găseşte iepuraşul dar nu-l mănâncă. Era prea mic.

Verbe care exprimă:acţiunea starea existenţa

3. Adăugaţi verbe potrivite la substantivele date. Alcătuiţi propoziţii.

Vântul bate. Soarele ……………. . Copilul ………….. . Rândunica …………… .Fluturii ………….. . Ghiocelul ……………. .

4. Completaţi spaţiile punctate cu verbe potrivite:

Cine ………… după doi iepuri …………. nici unul.Când doi …………., al treilea ………….. .Cine ………….. de dimineaţă, departe …………. .

37

Page 38: 0 Dobrota. Limba Romana III.isbn

Leneşul mai mult …….., scumpul mai mult …….. . Când pisica …… acasă, şoarecii ……… pe masă.

( aleargă, nu prinde, se ceartă, câştigă, se scoală, ajunge, aleargă, plăteşte, nu-i, joacă.)

5. Alegeţi din paranteză verbele potrivite şi completaţi cu ele spaţiile punctate.

În văzduhul albăstrui ………… mica ciocârlie. Ea …………… o nouă zi. Soarele ………….. suliţele lui de foc spre pământ. Natura ………….. viaţă.

( zboară, vesteşte, trimite, prinde.)

PERSOANA ŞI NUMĂRUL VERBULUI

1. Grupaţi, pe o coloană, verbele la numărul singular şi pe alta verbele la numărul plural: desenează, am lipit, vom urca, vede, aţi ales, veţi învăţa, ai avut, vor alerga, voi scrie, vei culege, au ştiut.

Numărul singular Numărul plural………………………… …………………………..………………………… …………………………..………………………… …………………………..………………………… …………………………..

2. Recunoaşteţi verbele din enunţurile următoare şi precizaţi numărul şi persoana acestora.

“Lizuca şi Patrocle sunt în pădure. Ei stau lângă răchită. Cioplesc o toacă din lemn de tei. O anină în vârful unui copac. Vântul va bate. Toaca va suna. Bunicii o să-i găsească. Toţi vor fi fericiţi.”

M. Sadoveanu – “Dumbrava minunată”

3. Trece verbele la plural, tot la aceeaşi persoană.

Citesc o poveste. ………………………………….Mergi la circ? ………………………………….Aleargă repede. ………………………………….Am avut de învăţat. ………………………………….Ai rezolvat problema. ………………………………….

4. Subliniază verbele şi completează tabelul:

Merg în crâng. Fluturii zboară şi păsările ciripesc. Eu privesc un iepuraş. O căprioară se uita la mine. Pădurea îşi trăieşte viaţa din plin. Nu te aştepţi la aşa ceva în fiecare zi!

38

Page 39: 0 Dobrota. Limba Romana III.isbn

Verbul Persoana Numărulmerg I singular

CUVÂNTUL – PARTE DE PROPOZIŢIE

1. Ordonează cuvintele pentru a obţine propoziţii:

a) veveriţă, o, într-o, trăia, scorbură;………………………………………………………………………………………..

b) rândunica, cuib, şi-a, streaşină, sub, făcut;…………………………………………………………………………………………

c) colindă, neobosiţi, mări, marinarii, şi, oceane.………………………………………………………………………………………….

2. Alcătuieşte propoziţii:

a) formate din două părţi de propoziţie;………………………………………………………………………………………….b) formate din trei părţi de propoziţie;………………………………………………………………………………………….c) formate din mai multe părţi de propoziţie;………………………………………………………………………………………….d) în care să se vorbească despre vacanţă;………………………………………………………………………………………….e) folosind verbul se întinse.…………………………………………………………………………………………

3. Subliniaţi părţile de propoziţie:

a) exprimate prin verbe;“Iepurele ciuli urechile, îşi strânse mai aproape zăbunul, ca să simtă banii

ce-i avea”Călin Gruia – “Ciuboţelele ogarului”

b) exprimate prin substantive;“Ursul coborî într-o groapă, iar fata s-a dus după el. S-a deschis o uşă

mare şi fata a ajuns într-un beci întunecos. Gândul fetei era că i-a sosit sfârşitul, dar s-a dus după urs.”

39

Page 40: 0 Dobrota. Limba Romana III.isbn

L. N. Tolstoi – “Creanga de alun”c) exprimate prin adjective;

“Luna se oglindea într-un lac mare şi limpede ca seninul cerului. În fundullui, se vedea sclipind un nisip de aur, iar în mijlocul lui se ridica un mândru palat de o marmură ca laptele, lucie şi albă…”

Mihai Eminescu – “Făt-Frumos-din-Lacrimă”4. Subliniază cu o linie cuvintele care răspund la întrebarea ce face?

persoana despre care se vorbeşte în propoziţie şi cu două linii cuvintele care răspund la întrebarea despre cine se vorbeşte în propoziţie?

Elena şi Petre îşi petrec vacanţa la bunici. Bunicii au o grădină mare şi frumoasă. În grădină sunt stupi. Nepoata o

ajută pe bunica. Ea smulge buruienile din straturi. Petre îi aduce apă de la râu. Ei vor uda florile.

Seara se aşterne peste sat. Bunica le spune poveşti frumoase.

5. Formulează o propoziţie după schema dată:………………(cine?) ……………..….(ce fel de?) ………………..…..(ce face?)…………………………………………………………………………………….

PREDICATUL

1. Alegeţi din şirul de părţi de vorbire doar pe acelea care pot fi predicate în propoziţie: zboară, fluturii, vor rodi, ei, mere, adună, patru, coapte.

2. Subliniaţi predicatele din textele următoare:

a) “A venit un lup din crâng Şi-alerga prin sat să fure Şi să ducă în pădure Pe copiii care plâng.”

G. Coşbuc – “Cântec”

b) “Chiar în clipa aceea, Lizuca dădu un ţipăt. O umbră răsărise într-o dâră de raze, ţupăind către scorbură. Din când în când se oprea, se înălţa şi se mişca două coarne lungi şi drepte.”

M. Sadoveanu – “Dumbrava minunată”

c) “Căprioara se îmbărbătează, sare în picioare şi porneşte spre ţancurile de stâncă din zare, printre care vrea să-l lase rătăcit.”

Emil Gârleanu – “Căprioara”

3. Completează propoziţiile cu predicate potrivite, din coloana alăturată:

40

Page 41: 0 Dobrota. Limba Romana III.isbn

Păsările voioase ……………… . (suflă)Ele ………. prin pădurea tânără. (aşteaptă)Vara ne …….. multă căldură. (vor împodobi)Vântul………….. uşor. (ciripesc)Copiii ………… nerăbdători vacanţa. (cântă)Florile multicolore …………. grădina. (aduce)

4. Scrie, în paranteze, întrebările la care răspund predicatele din propoziţiile de mai jos:

“Niculăiţă a plecat cu căruţa în oraş. (……………..) Pe drum a stat sus pe lemne. (……………………) Fluiera cu ochii la stelele strălucitoare. (………………….) El cunoştea stelele de la Isaia ciobanul. (…………………..)Acum s-a ivit, din marginea zării, luna. (…………………..) S-a deschis faţa pământului. (……………….)Stelele s-au topit una câte una. (….………………….)A ajuns la oraş. (……………………) Cârciumarul l-a întrebat de preţul lemnelor. (………………) Niculăiţă a descărcat lemnele. (………………) Şi-a băgat banii în chimir.” după I. Al. Brătescu-Voineşti – “Niculăiţă Minciună”

5. Completaţi propoziţiile date. Subliniaţi predicatele aflate la începutul propoziţiei.

Capra ……….. în pădure. Iezii ……….. uşa. ………. lupul. El ……… să cânte. Glasul lui răguşit …………… . Iedul cel neascultător ……………. uşa.

Capra ………… din pădure. …………… ce îi spune iedul cel mic. …………….. să-l pedepsească. Ea ……………….. o masă. ………. şi lupul. ………. în groapă.

SUBIECTUL. SUBIECTUL EXPRIMAT PRIN SUBSTANTIV SAU PRONUME PERSONAL

1. Citiţi propoziţiile care urmează. Subliniaţi predicatele. Arătaţi cine face acţiunea sau despre cine se vorbeşte în fiecare propoziţie, punând predicatului întrebarea cine?

Vacanţa a sosit. Copiii se scaldă în apa limpede. Ei se joacă mult pe afară.

2. Subliniaţi subiectele:

a) “Racul înapoi se da, Broasca tot în sus sălta, Ştiuca foarte se izbea Şi nimic nu isprăvea.”

Al. Donici – “Racul, broasca şi ştiuca”

41

Page 42: 0 Dobrota. Limba Romana III.isbn

b) “De la arat, un plug Venea încet spre casă, Iar la un bou, pe jug, O muscă se-aşezasă.”

c) “Văl de brumă argintie Mi-a împodobit grădina, Firelor de lămâiţă Li se uscă rădăcina.”

3. Completaţi cu subiecte potrivite propoziţiile:(Ce?) ………verde vuieşte de larma copiilor.În tufă stătea …………… (cine?)Deodată, ……………(ce?) a udat pământul.………… (cine?) aleargă după Grivei. ………(cine?) vrea să-l prindă. Un singur cântec ştie (cine?) ………… .Cântau …………(ce?) despre vară.

4. Realizează corespondenţa dintre subiect şi predicat, pentru a obţine propoziţii:

dumneaei ascultă căţelul decolează avionul fugedumneavoastră aşteptaţidumnealor s-a speriat

5. Puneţi în locul punctelor subiectele potrivite din paranteză:

…………….. s-a încălzit. ……………. străluceşte cu putere. ………….. este senin. În văzduh se rotesc ………….. . ………….. se leagănă la adierea vântului călduţ. În crângul verzui roiesc …………… multicolori.

(florile, cerul, fluturi, vremea, soarele, păsări)

6. Aflaţi subiectele. Spuneţi în care parte a propoziţiilor se află.

“Rândunica a sosit,Primăvara vine.Acum, mugurii-nverzesc,Grădiniţele-nfloresc…Răsărit-au mândre floriŞi prin zări se văd cocori.”

George Coşbuc – “Primăvara”

42

Page 43: 0 Dobrota. Limba Romana III.isbn

ACORDUL PREDICATULUI CU SUBIECTUL

1. Citiţi propoziţiile care urmează. Analizaţi propoziţiile, găsind predicatele şi subiectele. Arătaţi prin ce părţi de propoziţie sunt exprimate.

Eu studiez. Noi studiem.Tu citeşti. Voi citiţi.Ciripeşte vrăbiuţa. Ciripesc vrăbiuţele.

P S(Cine începe?) Începe furtuna. (Ce se spune despre furtună?)

2. Realizaţi acordul predicatului cu subiectul:

Gigel (alerg) prin curtea şcolii. ………………………………………………………………………………………..

Noi ( sar) coarda.………………………………………………………………………………………..

Fetiţa (aţi aruncat) cu mingea la ţintă.…………………………………………………………………………………….....

Fluturele ( au zburat) pe lângă noi.……………………………………………………………………………………....

3. Scrieţi textul şi puneţi cuvintele din paranteză la forma potrivită.

Elevii clasei noastre (a pleca) pe terenul de sport. Băieţii (a forma) două echipe de fotbal. Fetele (a face) galerie. Jocul (a începe). Mingea (a zbura) de la o echipă la alta. Jucătorii (a alerga) după minge. Ei (a întoarce) fericiţi în clasă.

PROPOZIŢIA SIMPLĂ. PĂRŢILE PRINCIPALE DE PROPOZIŢIE

1. Citiţi propoziţiile următoare. Găsiţi predicatele şi subiectele. Însemnaţi-le cu P şi S. Însemnaţi şi părţile de vorbire prin care sunt exprimate.

Clopoţelul sună. Elevii intră.Citeşte Maria. Ascultă colega.

Fetiţa sare. S P

43

Page 44: 0 Dobrota. Limba Romana III.isbn

s v

2. Subliniază propoziţiile simple din textul următor:

Noaptea se lăsase. Iepurele este fricos. El fuge spre o scorbură. Ochii privesc în toate părţile. Inima bate. Urechile sunt ciulite.

3. Subliniază predicatele (P) cu o linie şi subiectele (S) cu două linii. Transformă apoi propoziţiile în propoziţii simple.

Privighetoarea sfioasă cântă cu măiestrie.Soarele roşu se ridica deasupra dealului.Parfumul florilor umplea văzduhul.Se aud vrăbii gureşe.

4. Formulaţi propoziţii după schemele următoare: S + P P + Spronume verb verb substantiv

PROPOZIŢIA DEZVOLTATĂ. PĂRŢILE SECUNDARE DE PROPOZIŢIE

1. Citiţi propoziţia următoare. Observă care sunt părţile principale ale propoziţiei - predicatul şi subiectul.

S P.S. P P.S. P.S.Copiii veseli strâng spicele rămase. subst. adj. verb subst. adj.Ce fel de copii? (veseli) Ce strâng? (spicele) Care spice? (rămase)

2. Transformaţi propoziţiile dezvoltate în propoziţii simple:

Florile albastre răsar pe marginea drumului. Vântul uşor al dimineţii leagănă valurile de grâu. Ciocârlia ţâşneşte din întinderea de aur.

3. Transformaţi propoziţiile simple în propoziţii dezvoltate:

Arbori se înalţă.Ţăranul privea.Veneau copii.

4. Completează propoziţiile cu părţi secundare:

Păsările … (ale cui?) au ales …(ce?) (ce fel de?).

44

Page 45: 0 Dobrota. Limba Romana III.isbn

………… (când?) cad frunzele ………….(ce fel de?) ……………(ale cui?)

5. Formulaţi propoziţii după schemele următoare:S P.S. P P.S. P.S. P Spron. adj. verb subst. subst. verb subst.

BIBLOGRAFIE SELECTIVĂ

1. Agrigoroae Dan, Carte de ortografie, clasele I-IV, Editura 3 ABC, Piatra Neamţ, 1995

2. Molan Vasile, Carte de lectură, clasele I-II, Editura Petrion, Bucureşti, 19963. Piţilă Tudora, Mihăilescu Cleopatra, Limba şi literatura română,

Manual pentru clasa a III- a, Editura Aramis, Bucureşti, 20054. Ţirli Viorica, Comunicare şi vocabular, clasele I-IV, Editura Niculescu,

Bucureşti, 20015. Dobrotă Florian, Comunicare şi vocabular, Clasa a II-a, Editura

Călăuza v.b., Deva, 20033. *** Îndreptar ortografic, ortoepic şi de punctuaţie, Academia

Română Ediţia a IV-a, Editura Academiei, Bucureşti, 19874. Cerkez Matei, Pădureanu Victoria, Singer Mihaela, Competenţe şi

calificative la clasa a III-a, Editura Sigma, 1999

45

Page 46: 0 Dobrota. Limba Romana III.isbn

CUPRINS

Textul ……………………………………………………………………… 3Cartea. Tipuri de litere …………………………………………………… 5Despre comunicare ……………………………………………………… 6Dialogul …………………………………………………………………… 7Propoziţia. Delimitarea cuvintelor în propoziţie ……………………….. 8Semne de punctuaţie. Intonarea propoziţiilor …………………………10Cuvântul. Silaba. Despărţirea în silabe ……………………………….. 11Sunetul şi litera. Vocalele şi consoanele …………………………….. 13Cuvinte cu înţeles asemănător ………………………………………… 15Cuvinte cu înţeles opus ………………………………………………… 16Textul. Planul de idei ………………………………………………….. 16Cuvintele sa şi s-a …………………………………………………… 18Cuvintele sau şi s-au ……………………………………………….…… 20Cuvintele ia, i-a, iau şi i-au ……………………………………………. 22Cuvintele nea şi ne-a ………………………………………………….. 23Cuvintele neam şi ne-am …………………………………………….. 24Cuvintele la şi l-a ……………………………………………………….. 25Cuvântul – parte de vorbire ………………………………………….. 26Substantivul ……………………………………………………………. 26Cuvinte ce conţin ii, ee …………………………………………….…… 28Felul substantivelor ………………………………………………….... 28Numărul substantivelor …………………………………………….…. 29Adjectivul ……………………………………………………………….. 31Acordul adjectivului cu substantivul …………………………………. 32Pronumele. Pronumele personal …………………………………….. 33Persoana şi numărul pronumelui …………………………………….. 35Cuvintele printr-o, printr-un, dintr-o şi dintr-un ………………………. 36Pronumele personal de politeţe ……………………………………... 36 Numeralul ……………………………………………………………… 36Verbul …………………………………………………………………... 37Persoana şi numărul verbului ……………………………………….. 38Cuvântul – parte de propoziţie ………………………………………. 39Predicatul …………………………………………………………….… 40Subiectul. Subiectul exprimat prin substantiv sau pronume personal ………………………………………………………………... 41Acordul predicatului cu subiectul ……………………………………. 43

46

Page 47: 0 Dobrota. Limba Romana III.isbn

Propoziţia simplă. Părţile principale de propoziţie ………………… 44Propoziţia dezvoltată. Părţile secundare de propoziţie …………… 44Bibliografie ……………………………………………………………... 45

ISBN 978-973-0-15010-0

47