- statuldacia.files.wordpress.com · vorba de capitulatie dintre Mircea cel Batrin si sultanul...

www.dacoromanica.ro

RELATIILE INTERNATIONALE ALE ROMANIEIIN DOCUMENTE (1366-1900)

ep

1971

www.dacoromanica.ro

Lucrare intocmita deprof. univ. dr. doc. ION IONA$CU

PETRE BARBULESCU, GHEORGHE GHEORGHE

Relatiileinternationaleale Romanieiin documente

(1368 1900)Culegere selective de tratate,

acorduri, conventii alte actecu caracter international

1971EDITuR A POLITICA, BUCURESTI

gi

www.dacoromanica.ro

Prefat5

Prezenta lucrare con fine un num5r de 82 de documente reflectindrelatiile internationale ale statelor feudale romanesti $i statuluinational Romania cu incepere din a doua jum5tate a secoluluial XIV-lea si pin5 la sfirsitul secolului al XIX-lea. Punctul ei

de plecare it constituie cel dintli act emis de cancelaria unui domnroman, la 1368, care ineareste privilegiile negustorilor brasoveni,interesati in comertul cu Tara Romaneasa avute de ei de demultin Para noastra". Aceasti precizare a documentului face dovadaindiscutabila ca domnii anteriori lui Vladislav I Vlaicu, adic5Basarab I si Nicolae-Alexandru, din anii 1330-1364, au fortprimii care au dat acestor negustori inlesniri de negot, desigur prinacte scrise, care, din nefericire. nu s-au p5strat. Culegerea noastriSc incheie cu un document de la sfirsitul secolului al XIX-lea,sfirsit care coincide cu inceputul unei etape noi in procesul dedezvoltare a societatii capitaliste.

In alcatuirea unui volum de acest gen, o problems difici1a esteaceea relativ5 la selectarea, din numeroasele materiale documentarepublicate in tar5 $i in straln5tate, a pieselor celor mai caracteris-tice din punctul de vedere al activit5Iii diplomatice, sub variateforme, a Orli noastre in decurs de case veacuri. Colectiile pe carele-am utilizat sint in majoritate publicate la noi, ele cuprinzindmai ales izvoare din arhive str5ine. Sint ins5 si citeva colectiistedine, folosite direct sau indirect, din care s-au extras citevapiese. In ordine cronologic5, aceste colectii tip5rite in alte t5riapartin urm5torilor editori : J. Dumont (VI-1, Amsterdam, 1728) ;G. Pray (Dissertations, Viena, 1774), M. Obolenski si Danilowitz(Kniga, Moscova, 1843), G. F. Martens-Fr. Murhard (Recueil $i

Nouveaux recueil..., Gottingen, 1853). Ca publicatii romanesti incare s51 apar5 numai tratate $i convenlii internationale avem putine

5

www.dacoromanica.ro

de semnalat una aparlinind lui M. Mitilineu (Colectiztne de tra-tatele..., Bucuresti, 1874) si alta a lui G. T. Djuvara (Tractate,conventiuni..., Bucuresti, 1888). 0 a treia, care reprezinta doaro repertorizare a tuturor tratatelor, e publicata" in trei volume deF. C. Nano (Condica tratatelor, III, Bucuresti, 1938 ; III, 1942).

Pe linga aceste colectii cu caracter special, au aparut Ia noi,incepind din veacul trecut, si importante colectii de documenteexterne, in care se gasesc incluse si tratate, conventii etc. incheiatede domnii romani cu state straine sau incheiate intre state straine,ins cu clauze relative la tarile romane si Romania, Cea maiamply si masiva este colectia E. Hurmuzaki, la care au colaboratsi alti specialisti reputati (Documente..., vol. III-1, Bucuresti,1880 ; 1-2, 1890, 1891 ; 11-3, 1892 ; XV-1, 1911). Alte colec-tii, in ordine cronologica, sint rezultatul muncii de minuliozitatesi competenta ale urmatorilor editori de texte : A. Papiu-Ilarian(Tezaur, III, Bucuresti, 1864), B. P. Hasdeu (Arhiva istorica, I,1-2, Bucuresti, 1865), G. Petrescu, D. A. si D. C. Sturdza (Acresi documente, I, Bucuresti, 1888), D. A. Sturdza si C. ColescuVartic (Acte doc., VI-2, Bucuresti, 1896), Fr. Zimmermann-Werner-Miiller (Urkundenbuch, III, Sibiu, 1897), N. Iorga (Studtisi doc., IV, Bucuresti, 1902) ; I. Bogdan (Documente moldove-nesti..., Bucuresti, 1905 ; Documentele lui $telan cel Mare, II, 19131,M. Costa'chescu (Documente moldovene,sti inainte de Stefan celMare, II, Iasi, 1932 ; Documente... de la $tefanita-Voievod, Iasi,1943).

Incepind din anal 1864, aproape toate documentele sint scoasedin extrem de importanta colectie Monitorul official, sursa funda-mentals pentru perioada 1864-1899.

In anii puterii populare au aparut doua importante colectii subegida Academiei : Documente privind istoria Romaniei, in treiserii, formind 28 de volume, si Razboiul de independents, 10 vo-lume. Am folosit volumul I (1384-1475) din seria Moldova (1954)si vol. IV (1955) din a doua colectie.

Trebuie sa subliniem si valoroasa culegere selective de documentemedievale alcatuita de St. Pascu si VI. Hanga (Crestomatie,vol. II, 1958 ; III, 1963) din care am extras citeva documente,inserate in lucrarea noastra. Am inclus in volumul de fats si

patru documente aparute in urmatoarele periodice : Revista is-

torica romans" (III, 1933, p. 241-246, doc. din 1656 mai 17) ;,Studii" (V, 1952, nr. 3, p. 197, doc. Slav /1455 octombrie 5 ;

6

si

www.dacoromanica.ro

idea: (XX, 1967), nr. 4, p. 695-703, doc. turc din 1792) si

Revista arhivelor" (X, 1967, nr. 2, p. 337-342).Pentru a alege, din zecile de mii de documente cuprinse in

colectiile amintite, cele 82 de piese intrunite in acest volum, atrebuit sa depunem mult efort, mai ales ca erau redate in limbistr'aine. Spre edificarea cititorilor, mention5m limba documentelorpe care le-am avut in vedere la alc5tuirea lucia'rii de fat. : 24 inlatina (perioada 1368-1791), 16 in siavona (1402-1554), 1 inpolona (1519), 3 in rusii (1656-1711), 1 in greaca (1656), 1 inturca (1792) 1 in germanii (1847), 17 in franceza si 18 in romeinii.

S-ar putea spune ca multe documente s-au publicat in tradu-cere romaneasca, dar este de relinut faptul ca, fiind in diferiteeditii, a trebuit sa le comparam cu textul originalului pentru astabili traducerea cea mai buns. In afara de aceasta, in colectiiletiparite la noi o serie de tratate si conventii au fost reproduse nu-mai in forma originali, fara sa se dea si traducerea textului.Acesta este cazul cu 7 acte in latina §i 11 in franceza, care au fastrraduse de noi. De mentionat si traducerea din germana a hota-ririi date de vistieria Moldovei (c. 1847) prin care se arafi cumse va aplica tratatul de uniune vamala cu Tara Romaneasea dela 1 ianuarie 1848, hota'rire publicata in colectia Martens-Murhard.Fiindc5 ne-am propus ca lucrarea sa poata fi folosita de o massmai larga de cititori (specialisti si nespecialisti), am dat in tra-ducere romaneasca gi actele in limba franceza, chiar daca aceastae folosita pe arie mai intinsa.

Traducerea documentelor din limba latina a fost efectuata deGr. Tanasescu si VI. Georgescu, a celor din limba franceza deSanda Mihaescu-Boroianu, iar a celui din limba germana de IleanaBarbat.

M. Mitilineu I 5i editorii tntinsei colectii care incepe sa aparadin anul 1888 2, considerind valabile capitulatiile` Tarii Roma-nesti si Moldovei cu Poarta otomana, publicate de Tunusli s si

Colectiune de tratatele fi conventiunile Romaniei, Bucuresti,1874.

2 G. Petrescu, D. A. $i D. C. Sturdza. Acte fi documente rela-tive la Astoria renagerii Romaniei, vol. I.

3 Istoria politica fi geografica a Tarii Romanwi (a lui MihaiCantacuzino banul), traducere de G. Sion, Bucuresti, 1863, p. 66-69 (ed. greaca, Viena, 1806).

7

O

www.dacoromanica.ro

Dionisie Fotino 4 in greceste, le-au integrat in editiile for s. Estevorba de capitulatie dintre Mircea cel Batrin si sultanul Maho-med I din 1391 sau 1393 1i aceea dintre Laiota-Vodi 1i Mahomedal II-lea din 1460, acestea reprezentind un statut contractual' al

Romanesti fata de Poarta. Asemenea capitulatii' s-ar fiincheiat 1i de Moldova cu Imperiul otoman in 1511 1i 1529 prindomnitorii Bogdan al III-lea 1i Petru Rares, dupa insemnarilecronicarului N. Costin si dupa alti scriitori indigeni 1i straini"sau dupa o copie scoasa din arhivele Varsoviei de lambelanulBall, care capitulatii" moldovene s-au repro dus in Buie tinuledintelor Adunarii ad-hoc a Moldovei 6. Istoriografia veacului

trecut a admis aceste tractaturi" ca acte autentice, ale carororiginale n-au aparut pins astazi. In 1908 s-au ridicat obiectiiserioase asupra autenticitatii capitulatiilor". E drept, Principa-tele romane n-au fost niciodata provincii turcesti, si-au pastratorganizarea de stat 1i s-au bucurat de autonomie, ceea ce traditiaistorica n-a uitat niciodata, deci capitulatiile, cu toata discutiaprivind autenticitatea lor, erau reale, caci reflectau o stare de

lucruri existents, recunoscuta 1i atestata istoricelte 8. Totusi, faptulca in lucrarea prezenta am adunat numai documente a caror auten-ticitate nu este puss in discutie, ne-a obligat sa le lasam in afara.

Multe din documentele medievale redactate in limba latina sintdatate prin sarbatoare in loc de data lunara. Astfel, de exemplu, inprivilegiul acordat de Vladislav brasovenilor in anul 1368 (doc. 1din colectie), in locul datei de lung gasim formularea : ,,in vigilia

4 Istoria generals a Daciei, trad. de G. Sion, vol. III, Bucuresti,1859, p. 216-219 (capitulatiile din 1393 1i 1460) ; ed. greaca,Viena, 1819.

5 M. Mitilineu, op. cit., p. 6-7, 18-19 ; Acte documente,p. 1-4.

M. Mitilineu, op. cit., p. 35-36, 51-53. Capitulatiile"(tractaturile) au mai fost publicate de A. Ubicini (La question desPrincipautes devant l'Europe, 1858), reproduse apoi in Archivesdiplomatiques" (II, Paris, 1866, p. 293 sqq.) 1i in colectia I. V.Testa (Recueil des traitis de la Porte 0 ttomane avec les puissancecitrangeres, t. V, Paris, 1882, p. 284 sqq.).

7 Const. Giurescu. Capitulatide Moldovei cu Poarta otomana,Bucuresti, 1908, 65 p. Autorul le considers acte faurite in 17721i 1739' (p. 45).

Mircea Malita. La diplomatic roumaine. Apercu historique,Bucarest, 1970, p. 12-13 ; St. Stelinescu. Tara Romaneasca de laBasarab I ntemezetorur piny la Mihai V iteazul, Bucuresti, 1970,p. 114-117, 133.

3

Tirii

Fi

4

8

www.dacoromanica.ro

sancte Agnetis virginis et martyris" (= in ajunul sfintei fecioaresi martire Agneta). N. Densusianu, editorul acestui volum dinmarea colectie Hurmuzaki, cind da rezumatul in romaneste alacestui original latin, mentioneaza in titlu numai anul 136810,fara sa se osteneasca a transforma data de sarbatoare in datalunara, adica ianuarie 20k, cind cade ajunul sarbatorii respective(care este la 21 ianuarie ca sarbatoare fixa) 11. Asa procedeazaconstant editorul amintit : cind rezuma in romaneste actele dinintregul volum, indica in titlu numai anul, nu si data lunara.

M. Mitilineu, care hi publics colectia in 1874, cu 16 ani inaintede volumul citat din Hurmuzaki-Densusianu, foloseste colectia luiG. Fejer (Codex Diplornaticus Hungariae, IX-4, Buda, 1848,p. 148), traduce textul cu data de sarbatoare catolica, dar nu otransforma in data lunara, potrivit sistemului nostru de datare 12.La fel procedeaza $i cu documentul din 1389 13 (tratatul de aliantadintre Mircea $i Vladislav Jagello), emis la feria sexta post diemconceptionis beate Marie Virginis" 14 (= vineri dupa zamislirea fe-cioarei Maria, adica in ziva de 10 decembrie 1389), indicind nu-mai anu115. In anul 1390, manic 17, Mircea incheie la Suceava nnnou tratat de alianta cu regele polon (doc. 3), amplificind clauzelecelui precedent (nr. 2). Este redactat tot in latineste $i datat prinsarbatoare 16 (in festo beate Gertrudis virginis" = in sarbatoarea

9 Hurmuzaki-Densusianu. Documente privitoare la istoria roma-nilor, vol. I, partea 2 (1346-1450), Bucuresti, 1890, p. 144-145, nr. 108.

10 Idem, ibid., p. 144." I. Ionascu-F. Pall. Elemente de cronologie medieval: ro-

maneasca, extras din Documente privind istoria Romaniei. Intro-ducere, vol. I, Bucuresti, 1956, p. 145 (lista sarbatorilor catolice).

12 M. Mitilineu, op. cit., p. 1-2.13 Ibid., p. 2-3. Acest tratat a fost publicat prima oars la

not de A. Treb. Laurian, in Magazin istoric pentru Dacia", vol. I,Bucuresti, 1845, p. 329-331 (text latin si trad. rom.), dupi Mat.Dogiel (Codex Diplonzaticus regni Poloniae, vol. 1-2, Vilnae, 1758,p. 597). Mitilineu traduce dupa textul lui Dogiel, necunoscind edi-tra Laurian.

14 Hurmuzaki-DerlSUSiall1.1. Documente, 1-2, p. 315-316,nr. 258. Sarbatoarea zamislirea fecioarei Maria' este fixa, cade la8 decembrie. Feria sexta" = vineri. Pentru a putea preciza datalunara, trebuie mai intii sa stabilim in ce zi de saptamina la 1389a cazut 8 decembrie ; tabela literelor dominicale ne indica miercuri.Cum feria sexta" (feria a 6-a) este vineri, deci la 10 decem-brie s-a emis actul (cf. I. Ionascu-F. Pall, op. cit., p. 148-24 1).

Nici Laurian nu stabileste data de lung, nici Densusianu.16 Hurmuzaki-Densusianu, op. cit., p. 323-324, nr. 263.

9

www.dacoromanica.ro

sf. Gertruda). Mitilineu admite in rezumatul actului data lunara :15 noiembrie 12. In realitate, sf. Gertruda se sarbatoreste de ca-tolici la 17 martie 15. Apare inexplicabil faptul ca P. P. Pa-naitescu accepta data de 20 martie 139019. Cit priveste pe Lauriansi Mitilineu, faptul ca ei sustin data de 15 noiembrie, in loc de17 martie, este de pus in legatura cu o aka' Gertruda, din sec-colul al XIV-lea, pe cind cea mai raspindita in lumea catolicaeste Gertruda din secolul al VII-lea. In textul tratatului de alianta,pe baza de egalitate deplina, tncheiat de Mircea cu Sigismund Ila Brasov in anul 1395 se precizeaza ca s-a emis in dominicaReminiscere 29. Mitilineu da direct data transformata : 7 martie,anul 1395", faro sa o indice pe cea de sarbatoare 21.

Un document a carui datare a fost controversata in istoriogra-fia noastra este primul privilegiu de comer; pe care Mircea celBatrin 1-a dat negustorilor din Lwow (Liov) 22. Kaluiniacki apropus anul 1390 23, L. Charewiczowa admite 1391 24, iar I. Nistorsubscrie pentru anul 1408 25. Temeinic argumentat, P. P. Panai-

17 M. Mitilineu, op. cit. p. 4. Aceeasi data gresita : 15 noiembrie,apare si in textul si traducerea lui A. Treb. Laurian (Mag. ist.pentru

18 A.Dacia", I, p. 334-337).

Giry. Manuel de diplomatique, nouvelle edition (anastati-que), Paris, 1925, p. 292 ; A. Capelli. Cronologia, cronografia ecalendario perpetuo, seconda edizione interamente rifatta ed am-pliata, Milano, 1930 (Ed. Hoepli). Ristampata anastatica, 1960,p. 135 ; I. /onascu-F. Pall, op. cit., p. 151.

19 Mircea cel Batrit7, Bucuresti, 1944, p. 232.20 Hurmuzaki-Densusianu, op. cit., p. 359-366, nr. 302. La

rezumat se arati numai anul, fora lung si zi.21 Op. cit., p. 10. Metodic ar fi trebuit sa dea datarea din

textul latin si sa puns in paranteze pe aceea transformata, iar inrezumatul actului, de la p. 8, sa indice, in primul rind, data des-ficuta : 1395, martie 7, apoi in paranteze sarbatoarea. Asa cuma procedat editorul, punind la rezumat numai anul, iar din texteliminind sarbatoarea, nimeni nu va sti de unde a dedus data :martie 7.

22 Publicat prima oar's de B. P. Hasdeu (Arhiva istoricil a Ro-maiziei, 1-1, p. 3-4, nr. 1) Para sa incerce a-1 data. Nici Miti-lineu (p. 10-11), urmind pe Hasdeu, nu-1 dateaza.

23 In Dokumenta moldayskie i multanskie z archiwum miastaLwowa (Documente moldovenesti muntene din arhiva orasuluiLwowa), Lwow, 1878, p. 8-9 (apud Panaitescu).

24 In Handel Sredniowiecznego Lwowa, Lwow, 1925, p. 63, 131(apud Panaitescu).

25 In Die auswiirtigen Handelsbeziehungeri der Moldau, Gotha,1911, p. 222.

10

14

www.dacoromanica.ro

tescu sustine data 1403 25, pe care ne-am insusit-o si noi (doc. 7).Acest tratat de comer; este urmat de un altul, in latineste, pe careMircea 11 emite la 1409, in resedinta sa din Arges, act facut cu-noscut la noi abia in anul 1944 de Panaitescu 27, deli fusese pu-blicat de Kaluiniacki in colectia din 1878. In 1411, aflindu-se laGiurgiu, unde probabil verifica cum se executau lucr5rile de int5-rire a cet5tii, avanpost de ap5rare impotriva ameninfirii turcesti,Mircea reinnoiege tratatul de aliant5 defensiv5 cu regele Polo-niei impotriva Ungariei. Actul, in latineste, s-a publicat in colectiaHurmuzaki cu unele transcrieri gresite, ca : Imoiow, in loc deGiorgiow, cum figureaz5 in facsimilul de la sfirsitul volumului 28.Ca de obicei, nu se transform5 sarb5toarea in data lunar5 : diedominica Vocem Iucunditatis" = duminica Glasul Bucuriei (a 5-aduminic5 dup5 Pasti), care in anul 1411 a cazut la 17 mai "- °.Fireste, data de luny lipseste si la Mitilineu 30, ca si la DinuC. Arlon 31.

Dac5 asupra datei cind Tara Romaneasc5 a path primul tributImperiului otoman sint Inca discutii din cauza inexistentei uneim5rturii veridice 32, aceea privind Moldova este sigur5, fiindc5 s-ap5strat scrisoarea-ultimatum trimisa de Mahomed al II-lea, cuce-ritorul Constantinopolului, lui Petru Aron, domnul Moldovei, so-

Mircea cel Batrin, p. 101-102, nota 94.27 Ibid., p. 353, anexa II.29 Hurmuzaki-Densusianu, 1-2, p. 472-473, nr. 391 (si plansa

III la sfirsit).Aceasti duminica schimbindu-se de la an la an, fiind in

functie de data Pastilor, precizarea datei lunare se face ceva maigreu, trebuind mai intii s5 se stabileasc5 la ce dat5 au cazutPantile.

"3 Op. cit., p. 11-12.31 Din hrisoavele leaf Mircea cel Batrin (1386-1418). Studiu de

istorie a dreptului roman, Bucuresti, 1930, p. 29-30, nr. 1433 Capitulatia" de care s-a vorbit mai sus se presupune a fi

incheiata intre Mircea cel Batrin gi sultanul Baiazid in 1391 sau1393, date ce nu concord5 cu realitatea. Hammer-Purgstall (Ge-schichte des Osmanischen Reiches, vol. I, Pesta, 1827, p. 187) vor-beste de un registru in care Tara Romaneasc5 ar fi fost vasalIPortii la 1391, ins5 izvorul este indoielnic si nu e prima si sin-gura informatie discutabil5 din opera istoricului german. Se pareca o prima intelegere intre Mircea si sultanul Mahomed I s-a in-cheiat in 1415, c5reia i-a urmat o 1ncordare a raporturilor si oexpeditie turceasca impotriva Tarii Romanesti in anul 1417, cindMircea accept5 plata haraciului de 3 000 de galbeni (cf. P. P. Pa-naitescu, op. cit., p. 341-344).

11

26

www.dacoromanica.ro

sa-i trimita anual haraciul de 2 000 de galbeni. Aceastamisiva ultimativa, redactata in slavona, are numai data lunara :5 octombrie, lipsindu-i anul 33. In 1456 (prin martie-mai), PetruAron si Marea adunare a tarii, intrunita la Vaslui, au acceptatplata tributului impus de turci, trimitind cu banii pe logolandMihail 34.

In mod firesc, scrisoarea-ultimatum nu putea sa aiba deci o

data posterioara actului omagial din primavara anului 1456, cianterioara, din 5 octombrie 1455, asa Cum s-a argumentat inmod temeinic 35.

Stefanita-Vocla a incheiat cu Sigismund, regele Poloniei, o con-ventie la Cracovia in anul 1519 cu privire la jurisdictia nere-gulilor ce se produc la granita dintre cele doua state. Actul s-aeditat la not pentru intlia oars de B. P. Hasdeu dupe colecliipolone 36. Pentru data de lung are data de sarbatoare : primaduminica inainte de sf. Laurentiu". La rezumatul actului (p. 1),

Hasdeu dateaza : Cracovia, 1519, decembrie" zi). In lumeacatolica sins mai multi sfinti Laurentiu 37, insa cel mai vechimai raspindit este cel care a fost martirizat la Roma in sec. IIIsi se sarbatoreste la 10 august 'B. Dar actul s-a emis in duminicaanterioara sarbatorii ce cade la 10 august. In 1519, data de

10 august a fost intr-o miercuri, si duminica ce a precedat-o afost deci la 7 august, data lunara a actului. Nu stim pe ce bazaa admis Haldeu decembrie. Urmind la tron lui Stefanita, Petru

33 Hurmuzaki-Densusianu-Kaluiniacki. Documente, 11-2, p. 671,nr. 514. Se admite anul 1456 la rezumat. Si M. Costachescu (op.cit., II, p. 801) considers ultimatumul dat in 1456. La fel Pascu$i Hanga (Crestomatia, 11, p. 389-390, nr. 716-717).

34 Documente privind istoria Romaniei. A. Moldova, I (1384-1475), Bucuresti, 1954, p. 286-287, nr. 344.

36 A. C. Gr. (P. P. Panaitescu. Pe marginea folosirii izvoarelorcu privire la supunerea Moldovei la tributul turcesc ( Vaslui 1456),in Studir, V (1952), nr. 3, p. 197, anexa I.

36 Arhiva istoric1 a Romaniei, I-2, p. 1-6, nr. 1, text polonsi trad. rom. Editorul mentioneaza colectiile : Wiszniewski, Pom-niki, IV, Cracovia, 1837, p. 146-152, si Acta Tomiciana, V,p. 90-93.

31 Unul de Cantorbery" (la 2 februarie), altul de Dublin"(la 14 noiembrie), un altul .cle Venetia" (la 5 septembrie), apoiInca until de Brindisi' (la 11 iulie).

38 A. Giry, op. cit., p. 297 ; A. Capelli, op. cit., p. 140 ;Ionascu-Pall, op. cit., p. 153.

12

mindu-I

(Earssi

www.dacoromanica.ro

Rare face un tratat de alianta cu regele polon in anul 1527".Scris in latineste, este datat iarasi prin sarbatoare : ziva sf. Lucia".Mitilineu traduce 5i publica documentul 40 dupa M. Dogiel", faresa transforme sarbatoarea in data lunara, adica decembrie 13".

In textul traducerii documentului datat prin sarbatoare am re-produs dupa an sarbitoarea respective, apoi in paranteze ascutite amtrecut data lunara obtinuta prin transformarea sarbatorii (de ex.0368, in ajunul sf. fecioare si martire Agneta (20 ianuarie)". Larezumat am mentionat datarea desfacuta, punind in parantezerotunde sarbatoarea : .1368 ianuarie 20 (in ajunul sf. Agneta)".Clad documentul este datat in cronologie musulmana am trans-format aceasta datare in sistemul gregorian, datarea obtinutal amplasat-o in paranteze ascutite (de ex. luna lui Giumadi-eil-ahir aveleatului (higiretului 1217 <1802 august 29 s.n.))", iar la rezumatam trecut : 1802 august 17/29 (1217 Giumadi-eil ahir). In notelede la textul documentului turcesc (nr. 51) am explicat termeniidin aceasta limba.

natatele si conventiile din lucrarea noastra ulterioare actuluidin 1527 nu mai sint datate prin sarbatoare, ci au data lunara,astfel ca nu se mai pun probleme de cronologie privind transfor-marea in sistemul actual de datare 42. De retinut insa ca in 1582,papa Grigore XIII a decis imbunatatirea calendarului civil, careajunsese in avans cu 10 zile fate de anul solar, stabilind ca dupajoi 4 octombrie, ziva urmatoare, vineri, sa fie socotita 15 octom-brie. Astfel s-a eliminat decalajul dintre calendar 5i miscareaaparenta a soarelui. Aceasta reforma calendaristica s-a aplicatmulta vreme numai in tarile catolice, sud-estul Europei raminindla calendarul vechi respingind pe cel nou (gregorian). Inconsecinta, trebuie sa se face o concordanta a datelor in stil noucu stilul vechi, pentru a se evita confuziile, avindu-se in vedereca diferenta intre cele doua stiluri este de 10 zile de la 1583 --1700 ; de 11 zile de la 1700 la 1800 $i de 12 zile de la 1800la 1900, ceea ce am si realizat.

" Hurmuzaki-Densusianu, II-3 (1510-1530), p. 606-610,nr. 411.

40 Op. cit., p. 46-51.41 Codex diplomaticus Poloniae, I, p. 613.42 Asupra actului nr. 39 (tratatul de alianta dintre G. Stefan

$i tarul Rusiei din 1656), de observat ca in facsimilul grec aparedata 17 mai, la fel in transcrierea greaca, iar in traducere : 7 mai(R.I.R , 1933, plansa, p. 240 5i p. 246).

13

(iulian),

www.dacoromanica.ro

In alcatuirea acestei lucrari, am introdus si tratate internationaleincheiate intre diferite state, fara participarea domnilor Principa-telor romane, insa tratate in continutul carora se inscriu clatuereferitoare la not (de ex. tratatele de la Passarowitz, 1718 ; Belgrad,1739 ; Kuciuk-Kainargi, 1774 ; Sistov, 1791 ; Iasi, 1791-1792 ;Bucuresti, 1812 ; Akerman, 1826 ; Adrianopol, 1829 ; Balta Liman,1849 ; Paris, 1856 $i conventia din Paris, 1858), pe care M. Miti-lineu le-a omis din colectia sa, in care nu figureaza pentru intreagaepoca fanariota decit privilegiul din 1784 acordat de Al. I. Ma-vrocordat negustorilor supusi austrieci ". Din perioada domniilorpamintene nu s-a retinut nici un document, iar din epoca regula-mentara sint incluse doua conventii : una dintre Moldova si Aus-tria din 1838 " ; alta dintre Tara Romaneasca si Austria din 1842 45,relative la extradarea dezertorilor si altor fugari. Dupa Mitilineu,Principatele danubiene n-au mai avut nici o activitate diplomaticade la 1711 pima la formarea statului national Romania, coca ceeste cu totul contrar realitatii istorice, si aceasta conceptie trebuierespinsa cu hotarire. In prefata lucrarii, Mitilineu face si o perio-dizare a materialelor documentare : I (1368 13 martie 1856data tratatului de la Paris', pe care nu-1 insereaza ca si cind

ar fi cu totul strain de cauza noastra nationala) si II (1856-1874) 46, fara sa explice ratiunea acestei impartiri.

Ffind o opera de selectare, $i selectarea fiind totdeaunacaci risca sa se realizeze uneori $i sub influenta unor factorisubiectivi, s-ar putea ivi obieccii asupra pieselor alese, care s-arfi putut inlocui cu altele. Unele din tratatele mentionate in ali-niatul precedent neferindu-se numai la Tara noastra, cineva arputea spune ca trebuia sa dam numai extrase din aceste izvoarecare ne privesc direct. Consideram ca, smulse din context, acesteextrase ar lipsi pe cercetator de cunoasterea si in;elegerea ansam-blului de fapte din tratatele respective incheiate de statele vecinein legatura cu Sara noastra. Ne-am gindit apoi la faptul ca edi;iileanterioare nu numai ca sint pline de inadvertence $i lacune, dar sint

foarte rare. Pe de alta parte, in acestea se dau unele texte numai

45 M. Mitilineu, op. cit., p. 78-80.44 Ibid., p. 80-86.45 Ibid., p. 87-94.46 Ibid., p. VII. La p. IX, se recunoaste : Lacune pot exista

in colectiunea de fata". Din cele ce am aratat in aceasta prefata,se poate observa ca ele sint si numeroase 1i grave, inducind ineroare pe cercetatori.

14

si

dificilk,

www.dacoromanica.ro

in limba originalului, de pilcla in Latina, si nu sint prea multi ceice o cunosc. Am tradus, fireste, numai acele documente a carortraducere nu s-a publicat pins astazi. In ceea ce priveste docu-mentele publicate in traducere de catre alti editori, am ales dintreacestea pe acelea pe care le-am considerat mai satisfacatoare ; nilne-am propus ca sa traducem dupa originale toate documenteleincluse in colectia de fata, nici nu am

inadverten%eintervenit in traducerile

din alte editii decit in cazul unor evidente sau aleunor pasaje obscure.

Pentru o mai lesnicioasa folosire a culegerii, am dat la sfirsitulei o lista cronologica a documentelor, lista bibliografica si un in-dice alfabetic.

15www.dacoromanica.ro

Studiu introductiv

Diplomatia, ca mijloc eficient pentru obtinerea picii,pentru stingerea unor conflicte, a fost pra.cticata deromani din cele mai vechi timpuri. Rezistind tuturor in-cercarilor istoriei, poporul roman a sttibatut vremurilede restriste pentru ca intotdeauna a fost animat de onestinsi dragoste de patrie, de curaj si spirit de abne-ga%ie ". I Parte integrant a luptei poporului roman pen-tru apararea fiin%ei sale, diploma %ia a fost practicataInca de primele formatiuni statale romanesti din Tran-silvania secolului al X-lea, atit cu ocazia conflicteloravute cu regatul maghiar, cit $i in vederea intretineriiunor relatii politice cu statele vecine : taratul bulgar, sta-tul moray sau cu Imperiul bizantin 2.

Fund unul din principalele mijloace ale statului pen-tru practicarea politicii sale externe, diplomatia are olega'tura directl cu fora interns a statului ce o prac-tica, cu caracterul sau. Asa se face ca dupa formarea,in secolul al XIV-lea, a statelor feudale Tara Roma-neasei si Moldova, $i mai ales dupa consolidarea in-terne a acestora, ea capIll o greutate din ce in ce maimare in lupta romane pentru mentinerea inde-pendentei si a fiintei for de stat. De altfel, se poateafirma fare putinta de ta'gacla ca aceastl luptI a fostuna din constantele diplomatiei romanesti, chiar de lainceputurile sale. Ceea ce a hota'rit, in parte, o aseme-

I Nicolae Ceausescu. Romania pe drumul desavirFirii constructieisocialists, vol. 2, Bucuresti, Editura politics, 1968, p. 465.

2 Vezi Mircea Malta. La diplomatic. roumaine. Apercu histo-rique, Bucarest, Edition Meridiane, 1970, p. 10-11.

lf

tarilor

www.dacoromanica.ro

nea situatie a fost, desigur, si pozitia geografica a fi-rilor romane, care, inconjurate fiind de puternice statefeudale ca regatul maghiar, regatul polon, Imperiul oto-man, erau permanent amenintate in existenca for desine stkkoare.

In aceste imprejurari, forta military nu era intot-deauna suficienta pentru apkarea independentei si afiintei de stat a tkilor romane. Un rol insemnat 1-aavut forta" diplomatiei, a tratativelor, a aliantelorconsemnate in tratate, care si-a adus in buns masuracontributia la Osirea unui drum propriu in istorie pen-tru larile romane. De aceea, diplomatia romaneasdnu poate fi inteleasa Era' urmkirea permanents a jo-cului de interese, a actiunilor intreprinse de puterni-cele state vecine, in functie de .care, nu de putine ori,Si a orientat $t ea actnnule proprii.

Istoria diplomatiei feudale romanesti a cunoscut, da-torita unor imprejurari specifice, doua faze distincte.0 prima" faza este corespunzkoare secolelor XIVXVI, in care neatirnarea tkilor romane a creat posi-bilitatea exercitkii depline a prerogativelor for pe planextern. Dad in aceasta perioada, mai ales in vremeaunor domnitori puternici ca Mircea cel Bkrin $i Stefancel Mare, fora military a jucat un rol esential in ap'l-rarea independentei, diplomatia a fost $i ea folositlcel putin in egala trasura in acest scop.

0 a doua fazsa corespunde statornicirii regimului devasalitate fal5. de Imperiul otoman $i ea dureaza apro-ximativ de la mijlocul secolului al XVI-lea pins lainceputul secolului al XIX-lea 3. In aceasta perioada%prerogativele de suveranitate ale farilor romane au fostlimitate cu forta de PoartI, diplomaTia romaneasd, ex-ceptind unele momente istorice, nemaiputindu-se afirmade sine stkkor. Trebuie precizat insa ca, cu toataaceasta limitare, diplomaTia romaneasca a continuat safiinteze, ea manifestindu-se in cele mai multe cazuriins in secret. Dar ceea ce rarnine esential este faptul

3 Dan Berindei. Din inceputurile diplomatiei rominegi moderne,Bucuresti, Editura politica, 1966, p. 6.

17

www.dacoromanica.ro

c5 %al-He romane §i-au p5strat permanent autonomia 4,care in anumite perioade a fost doar redus5, ins nici-odat5 desfiii-qat5, pozitia for ca subiect de drept inter-national fiind mentinut5 intotdeauna 5, in ciuda aces-tor limit5ri. Desigur, limitarile erau dcstul de aspreele atingeau o serie de prerogative apartinind domni-torilor gi, prin aceasta, prerogativele statului ca atare.Astfel, in aceasta a doua faz5, domnitorii romani nuaveau dreptul de a declara r5zboi, de a incheia pace,de a face vreo aliant5, de a trimite agenti pentru afa-cerile statului la principii stilini etc. 6. Cu toate acestea,diplomatia romaneasca a reusit sa mentin5 statutul con-tractual cu Imperiul otoman prin plata unui tribut inschimbul respect5rii autonomiei interne. In ce privestelegatura cu Poarta, domnii romani o fac prin capucheh5i(agenti diplomatici).

Situatia tarilor romane fat5 de Poarta otoman a os-cilat ins5 in diferite perioade dupa imprejur5ri. Nu sepoate spune c5, odat5 fixat un anumit regim al acestorrelatii, el s-a mentinut neschimbat mai multe secole. Auexistat si momente exceptionale" cind domnitorii ro-mani, cu de la sine putere, isi reluau prerogativele r5-pite. In astfel de situatii, ei actioneaz5 de multe on caadev5rgi domni liberi, triit solii, duc tratative cu torile strline, incheie tratate etc. Exemplul cel mai str5-lucit 11 constituie in acest sens Mihai Viteazul. Dar sialti doinnitori din epoca vasalifatii tarilor romane fat5de Imperiul otoman s-au manifestat astfel, ca, de pild5,Matei Basarab, Vasile Lupu, Mihnea al III-lea, $erbanCantacuzino, Constantin Brincoveanu, Dimitrie Cante-mir etc. Nu este mai putin adev5rat ca un rot deosebitde important 1-a avut in legatura cu aceasta situaTiainternational5, care, in diferite momente, favoriza ac-tiunile antiotomane ale domnitorilor romani pentrusalvgardarea suveranitAii si cucerirea independentei.

B. Boerescu. Rom'dnia dupa tratatul de la Paris din 30 martie1856, Paris, 1857, p. 25.

5 Reprezentamele diplomatice ale Romaniei, vol. I, Bucuresti,Editura politica, 1967, p. 65.

D. Cantemir. Descrierea Moldovei, Bucuresti, Editura tine-retului, 1965, p. 100.

18

si

www.dacoromanica.ro

Chiar in epoca fanariota (1711-1821), cind preroga-tivele de suveranitate ale tarilor romane au suferit li-mitarea for maxima, diplomatia romaneasca a continuatsa se manifeste. Cu toate ca in aceasta perioada nu aexistat o politica externs de sine statatoare a %ardorromane fatal de puterile europene, ea a influentat vaditpolitica turceasca mai ales in ceea ce priveste viataprincipatelor inseyi 7.

Imprejur.ari istorice cunoscute au facut ca fortaotoman sal intre intr-un proces de regres o

data cu sfirsitul secolului at XVII-lea. De acest faptvor urm5ri sal beneficieze celelalte mari puteri, acesteacautind pe toate caile sal cistige pozi%iile pierdute deotomani in mod succesiv. Aceste interese contradictoriiau oferit, in multe imprejurari, Tsdrilor romane posibili-tatea recuceririi treptate a prerogativelor smulse de catrePoarta otomana. In aceasta ordinc de idei, se poatespune ca anul 1774, cind in urma razboiului ruso-turcs-a incheiat tratatul de la Kuciuk-Kainargi, a constituitinceputul unor schimbari calitative in relatiile ta'rilorromane cu Poarta, ducind in acelasi timp la o cresterea rolului for international 8. Aceste schimbari vor fi, dealtfel, consemnate succesiv in diferitele tratate incheiateintre Turcia, pe de o parte, si celelalte mari puteri, pede alts parte.

Evolutia interns a Principatelor romane, aparitia sidezvoltarea treptaea a burgheziei nationale au dat un

indepen-impuls deosebit luptei pe plan extern pentrudenta si suveranitate.

Miscarea revolutionary de la 1821 condus5: de TudorVladimirescu, iar mai apoi, in mod deosebit, revolutiade la 1848 au constituit momente esentiale ale istorieinoastre, care au adus schimbari calitative sistemului di-plomatiei romanesti. Astfel, se creeazsa Ministerul deExterne si se trimit agenti diplomatici in principalelestate europene.

7 V. Mihordea. Politica orientalii francezii Prile romane infecolul al XVIII-lea, Bucureiti, 1937, p. 58.

8 I. Vintu, G. G. Florescu. Unirea Principatelor in lumina ac-telor fundamentale Fi constitutionale, Bucuresti, Editura stiin-Oic'a, 1965, p. 46.

19

Im-periului

www.dacoromanica.ro

Una din sarcinile fundamentale ale revolutiei de la1848 a fost, alaturi de sarcina socials, aceea naTionala,care trebuia sa se infaptuiasca prin inlaturarea suzera-nitaTii otomane habsburgice $i prin unirea tuturorromanilor intr-un singur stat.

Revolutia de la 1848 din cele trei Tari romane a des-chis noi perspective politicii externe, subordonafa, inlinii generale, sarcinii infaptuirii unitaTii naTionale siindependentei poporului roman" 9.

Cei mai luminati fii ai poporului, revolutionarii dela 1848, N. Balcescu, M. Kogalniceanu, V. Alecsandri,Al. I. Cuza, I. Ghica $i multi altii, au actionat chiar$i dupa inabu$irea revolutiei, in emigraTie, ca ni$te ade-varaTi diplomati fara depline puteri pentru a face cu-noscute Europei drepturile t'arilor romane de a se uniintr-un singur stat independent $i suveran.

Dupa realizarea unirii Tarii Romane$ti Moldoveiintr-un stat de sine statator, in ianuarie 1859, luptapentru cucerirea deplinei independence se intensifiea.Unul din aspectele acestei lupte 1-au constituit repeta-tele incereari ale diplomaTiei romanesti de a incheiatratate pe picior de egalitate cu celelalte state, acTiuniprin care se urmarea ci$tigarea de fapt a unor noi atri-bute ale suveranitatii fata de Poarta.

Diplomatia romaneasca a dovedit in aceste impre-jura'ri o deosebita maturitate, inteligenTa $i un remar-cabil simT politic, orientindu-se cu luciditate $i folosindtoate posibilitalile oferite de conjunctura internationals.In aceasta ordine de idei, poate fi amintita incheiereaInc a in anul 1869 10 a unei convenTii consulare cu Rusia,apoi in anul 187511 a unei conventii comerciale cuAustria, conventie al carei rol politic nu poate fi con-testat, in ciuda faptului el ea avea un caracter econo-mic oneros pentru Tara noastra. De asernenea, o con-venTie comerciall a mai fost incheiata in anul 1876cu Rusia.

incheierea acestor conventii prin eludarea unor clauzeale tratatelor ce fixau natura relatiilor dintre tarile ro-

Dan Berindei, op. cit., p. 33.10 Anexa nr. 64, p. 355-367.11 Anexa nr. 66, p. 377-390.

20

Si

9

si

www.dacoromanica.ro

mane si Poarta otomana a fost rodul unor indelungatesi rabdatoare negocieri purtate cu multa abilitate dediplomatia romaneasca si, alaturi de multe.alte actiunicare urmareau largirea si consolidarea relatnlor externeale tarii, a adus un aport substantial in lupta pentruobtinerea independentei de stat a tarn noastre.

Proclamarea independentei Romaniei la 9 mai 1877a oficializat" sistemul de relatii externe realizat si in-tretinut de diplomatia romaneasca inca inainte de acestmoment istoric, a creat cadrul necesar pentru manifesta-rea sa pe plan international ca stat liber $i suveran.Aceasta manifestare a fost deosebit de pregnanta inceea ce priveste incheierea de tratate si conventii pepicior de egalitate cu celelalte state, statuindu-se astfelvechile relatii pe care Romania le intretinuse cu ele peplanuri multiple : politic, economic, cultural etc.

*

*

Inca de la formarea statelor feudale Tara Romaneascasi Moldova, activitatea diplomatica a acestora s-a des-fasurat pe coordonatele mentinerii unui echilibru poli-tic-militar in zona sud-est europeana, unde se mani-festau interesele contradictorii ale unor puternice re-gate ale timpului si, implicit, pentru mentinerea inde-pendentei $i fiintei for de stat, materializata prin in-cheierea a numeroase tratate ce consemnau realizareaunor aliante politice, privilegii comerciale sau de altsnatura etc. Toate aceste acte politice nu pot fi inteleseinsa Fara o cunoastere chiar si sumara a imprejurarilorin care fiecare din ele au fost incheiate, aceste impre-jurari reflectind nu de putine on situatii de moment,repede schimbate, acte care, de aceea, ar aparea con-tradictorii pentru un necunoscator.

Pe de alts parte, trebuie subliniat de la inceput fap-tul ca perioadele cele mai intense ale activitatii diplo-matiei romanesti, si aceasta se manifesta $i pe planulincheierii de tratate, sint concentrate in jurul unor mo-mente esentiale ale istoriei patriei noastre, momente ce

i arau consemnat lupta pentru pastrarea independentei,

21

www.dacoromanica.ro

dupa pierderea acesteia, pentru respectarea autonomieiinterne si pentru recucerirea ei.

Primul tratat incheiat de Tara Romaneasca pare adata din anul 1354, consemnind restabilirea unor bunerelaTii intre Nicolae Alexandru Basarab si regele Un-gariei Ludovic I de Anjou, relatii intrerupte intre celedoua state dupa conflictul din anul 1330 dintreBasarab I si regele maghiar Carol Robert de Anjou 12.Actul nu s-a pastrat, dar este amintit intr-un privilegiudat episcopului de Oradea, Demetrius, tocmai pentrumeritele acestuia ocazionate de incheierea %elegemrespective 13.

Primul tratat romanesc piistrat este un privilegiu denegot pe care Vladislav I Vlaicu, domn

i anuarieal Tarii Ro-

manesti, I-a acordat brasovenilor la 20 1368.In textul privilegiului se aminteste ca a fost dat la ce-rerea aceluiasi rege maghiar Ludovic I pentru stator-nicirea si intarirea pacii vesnice intre noi... si intreto;i orasenii si locuitorii din Brasov" 14.

Aceste prime acte internationale confirma faptul cain politica externa a Tarii Romanesti relatiile cu puter-nicul regat maghiar aveau o deosebita greutate.

0 perioada foarte laborioasa pe tarim diplomaticau constituit-o, fara indoiala, anii doniniei in TaraRomaneasca a lui Mircea cel Batrin. Consolidindu-sipe plan intern Tara, Mircea a reusit sa faca fata cu suc-ces pericolelor pe plan extern create de inaintarea oto-mana, care an de an cup rindea noi teritorii la sud deDunare.

In urma infringerii ostilor crestine la Kossovopoljesi dupa ce Taratul buigar de rasarit cu capitala la Tir-novo a fost ocupat de turci in iulie 1393, pericolulpentru Tara Romaneasca se contura din ce in ce maiclar. In fata otomanilor care ajunsesera pe linia Dunarii,

12 Virgil Cindea, Dinu C. Giurescu, Mircea Malila. Pagini dintrecutul diplomatiei romanwi, Bucuresti, Editura politica', 1966,p. 49.

13 Textul latin al prtvilegiului in colectia E. Hurmuzaki. Docu-mente privitoare la istoria romanilor, vol. 1-2, Bucuresti,1890, p. 37.

14 Anexa nr. I, p. 81-83.


Mircea va apara cu spada, dar $i cu arma diploma0eiindependema Orli timp de trei decenii, reusind sa asi-gure dainuirea consolidarea statului romAnesc dintreCarpmii meridionali gi Dunare" 15:

Imelegind ca in fata pericolului otoman o opozicie nupoate fi rodnica decit cu sprijinul regatelor vecine maiputernice, Mircea a acTionat in vederea apropierii dePo Ionia $i de Ungaria. In acest scop, voievodul munteana iniviat mai intii mapo apropiere de Polonia, urmindca, printr -o folosire juchcioasai a relghlor cu regelepolon, sa-si creeze pentru o viitoare apropierede vecinul sau maghiar. Asa se face ca in decembrie1389 ii gasim pe solii lui Mircea, Manea si RomanHerescu, la Radom, insoOti de Dragoi spatarul, boiermoldovean trimis de Petru I Musat, al carui rol demediere in acIiunea intreprinsa de Mircea era evident.Solii incheie un tratat prin care Mircea se indatora saajute pe regele polon Vladislav Iagello impotriva re-gelui Sigismund al Ungariei, precum st impotriva altordusmam 16.

In legatura cu acest act, la care se adauga $i alteleincheiate ulterior de Mircea $i de Petru I al Moldoveicu regele polon, se poate afirma ca nimic nu aratavreo dependenta feaudala" a celor doi domni rornani 17.

Pozickia egala a lui Mircea fma de regele polon reiesesi din faptul ca angajamentele domnitorului roman erauurinate de angajamente ale regelui polon, care, la rin-dul sau, iii asuma aceleasi obligatii fafa de Mircea.

Cu toate ca tratatul preliminar din 1389 era indrep-tat in primul rind impotriva regelui maghiar, Mircea1-a folosit de fapt pentru realizarea intemiei sale de ase apropia .de acesta, apropiere indispensabila in con-textul evenimentelor ce se desfasurau cu repeziciune insudul Dunarii. Astfel se explica toate cautarile lui invederea obTinerii din partea regelui polon a unei Ii-bertati de acciune" privind relaliile cu Ungaria. In ve-derea realizarii planurilor sale, solii lui Mircea se in-tilnesc cu cei ai regelui polon in Suceava, la 30 mar-

15 V. Candea, D. Giurescu, M. Malita, op. cit., p. 68.16 Anexa nr. 2, p. 83-84.17 N. Iorga. Istoria rornitnitor, vol. III, Bucuresti, 1937. p. 276.

23

si

conditii

www.dacoromanica.ro

tie 1390, §i cad de acord sa adauge la intelegerea dinanul precedent unele articole ,,...care vor intari maitare unirea in conditiunile sale". Prin aceasta nounintelegere se stabilea ca regele polon nu va putea inceperazboi contra regelui maghiar fara a-1 instnnta pe dom-nitorul roman asupra cauzelor razboiului. Pe de altaparte, orice intelegere care ar fi intervenit intre Mircea$i regele maghiar trebuia confirmata $i intarita de re-gele polon.

Referindu-se la acest act, N. Iorga afirma ca nuexista dovada acceptarii sale de catre polonezi, accep-tare care ar fi fost, dupa parerea sa, imposibila 19.

Parerea emisa de N. Iorga este sustinuta $i de faptulca in noul tratat incheiat cu polonii la 6 iulie 1391de catre Mircea sint confirmate toate clauzele alianteiexistente intre cele doua parti, in afara celor cuprinsein actul aditional din 17 martie 1390 2°. Oricum insa,aqiunea ca atare dovede$te preocuparile lui Mircea invederea imbunatatirii relatiilor sale cu vecinul maghiar.

Evenimentele care se succedau cu repeziciune pesteDunare au accentuat amenintarea otomana de-a lungulfluviului. In aceste imprejurari, Mircea trece Dunarea$i infringe trupele otomane din sudul Dobrogei. Luptadin 1394 a fost un adevarat dezastru pentru otomani 21.In toamna aceluia$i an, la 10 octombrie, se cla vestitabatalie dintre romani $i otomani, la Rovine, sfirsita cuvictoria lui Mircea. Dar lupta pentru putere dintrefactiunile boierimii muntene in acest moment, cindprin forta imprejurarilor, in urma luptelor cu turcii,domnitorul nu mai beneficia de intreaga sa capacitatemilitara, 1-a obligat pe Mircea sa-$i caute adapost inTransilvania, tronul muntean fiind ocupat de Vlad cusprijin turcesc.

Imprejurarea oferita de evenimentele petrecute incursul anului 1394 a treat un cadru propice pentru oactiune diplomatica deosebit de importanta pentru dom-

18 Anexa nr. 3, p. 85-87.19 N. Iorga, op. cit., p. 27720 Anexa nr. 4, p. 87-89.21 P. P. Panaitescu. Mircea cel Batrin, Bucuresti, Casa Scoalelor,

1944, p. 240.


nitorul roman, ac%iune materializata prin incheierea tra-tatului de alianta cu regele maghiar Sigismund, la Bra-sov, la 7 martie 1395. Prin acest tratat se crea posibi-litatea cooperarii intre Tara Romaneasca si Ungaria inlupta antiotomana, ceea ce corespundea in intregimeconcepthlor lui Mircea asupra modului in care puteafi stavihta expansiunea otomana. Sigismund, la rindullui, a inteles ca Mircea reprezenta pentru el un ajutordeosebit de pretios in lupta pentru apa'rarea integritatnregatului sau. Aceasta reiese atit din modul in care re-gele maghiar 1-a primit pe Mircea, cit si din clauzeletratatului incheiat de ei, in vederea luptei contra tur-cilor, pe baza unei depline egalitati intre parti 22.

In acest timp, uzurpatorul tronului lui Mircea, Vlad,tatona ca, alaturi de .alianta" sa cu turcii, sa realizezeo alianta si cu Polonia, fata de regele careia la 28 mai1396 dadea un act omagial recunoscindu-1 drept suze-ran 23, regele polon garantindu-i, la rindul sau, incainainte stapinirea asupra Tara Romanesti.

Regele maghiar Sigismund intelegea, pe de alts parte,ca de fapt acest intreg sistem de aliante era indreptatimpotriva sa, intarmdu-i astfel convingerea in necesi-tatea sprijinirii lui Mircea. Nu ne vom opri asupracelor trei campanii intreprinse de °stile lui Sigismundin Tara RomaneascI in sprijinul aliatului sau, dintrecare ultima s-a soldat cu infringerea lui Vlad si resta-bilirea autoritatii lui Mircea asupra unei mari parti a

Voin constata numai ca Mircea va reusi in celedin urma sa-si extinda autoritatea asupra intregii tari,iar in anii urmatori, la 1397 $i la 1400, sa-i invingape turci. Toate aceste evenimente confirmau insa con-ceptiile lui Mircea dupa care fr.sa o alianta cu Unga-ria si cu Polonia nu se puteau crea premisele pentru ocoordonare a eforturilor spre a face faa cu succesexpansiunii otomane. Asa se face ca, dupa urcarea petronul Moldovei a lui Alexandru cel Bun, Mircea vareinnoi aliantele mai vechi cu regatul polon. Astfel,

22 Anexa nr. 5, p. 89-92.23 E. Hurmuzaki-Densusianu. Documente...., vol. 1-2, p. 374-

375, nr. 316.

25

Orli.

www.dacoromanica.ro

in anul 1403 la Giurgiu se incheie un nou tratat dealianta intre Mircea si regele Poloniei Vladislav al II-lea,care confirma tratatele incheiate anterior intre cele douIparti. Trebuie retinut ca stipulatiile sale sint formulatein termeni generali, el nefiind indreptat direct impotrivanimanui 24, ceea ce dovedeste eforturile lui Mircea de aavea relatii bune atit cu Polonia, cit 5i cu Ungaria, casi deosebita sa capacitate pe farimul diplomatiei. Totprin 1403, domnul muntean da un privilegiu de comertliovenilor 25.

Aceasta evolutie in sistemul de aliante creat cu atitatruda de Mircea are leg'atura $i cu evenimentele petre-cute in anul 1400 in Moldova, unde el a intreprins oexpeditie, sprijinindu-1 direct pe Alexandru cel Bun pen-tru a ocupa tronul Moldovei. Actiunea respective trebuieprivita 5i prin prisma apropierii lui Mircea din nou

tratatulde

Polonia 26, apropiere ce se va confirma prindin 1403.

In aceeasi perioaa, tInarul domnitor moldoveanAlexandru incheia, la 12 martie 1402, un tratat de in-chinare 5i credinta cu regele polon Vladislav al II-lea,pe care 11 numea scumpul nostru domnitor, Craiul" 27.Desigur, catre aceasfa actiune 11 indemnase dorinta con-solidarii domniei sale, mai ales ca.' marele cneaz al Li-tuaniei, Vitold, sustinea ca pretendent la tronul Moldoveipe Ivascu, fiul lui Petru I, care depusese la 25 mar-tie 1400 jursamint de omagiu atit regelui polon, cit simarelui cneaz lituan 28.

In aceste circumstante Alexandru cel Bun a depus,la 1 august 1404, juramintul de credintsa regelui polon,la Camenita, iar cu acel prilej s-a incheiat 5i tin noutratat intre cele doua pa'rti 29, inearit ulterior, la 6 oc-tombrie 1407, la Liov, printr-un alt act 30. Domnitorul

21 E. Hurmuzaki-Densusianu, op. cit., vol. 1-2, p. 824, nr. 652,orig. slay 5i trad. latira.

25 Anexa nr. 7, p. 94-95.28 N. Iorga, op. cit., p. 310.27 Anexa or. 6, p. 93.28 P. P. Panaitescu, op. ca., p. 278.29 M. Cost5chescu. Documente moldovenoli 2nainte de Stefan

cel Mare, vol. II, Iasi, 1932, p. 625-626, nr. 173, orig. slavon.28 Op. cit., p. 628-630, nr. 175, orig. slavon.


moldovean va ramine, de altfel, un credincios aliat alpolonilor, aflindu-se permanent araturi de regele polonVladislav in conflictul pe care acesta 11 are cu regelemaghiar Sigismund, lucru confirmat si de noul tratatmoldo-polon incheiat la Roman in anal 1411 31.

Ulterior, la 16 martie 1412, la Lublau s-a incheiatun tratat intre cei doi regi, ale carui clauze au ramasmolt timp necunoscute lui Alexandru eel Bun. In tra-tat se stipula ca Moldova va ramine in legaturile salecu Polonia, dar va trebui sa dea ajutor regelui Unga-riei contra turcilor. In cazul in care Alexandru nu arfi volt. dea ajutor regelui Sigismund, armatele celordoi regi urmau sa intre in tarsal, scoata pe Alexandrudin domnie $i sa Impart Moldova intre ei 32.

In tot acest timp, relatiile lui Mircea cu regatul ma-ghiar, cit $i cu regatul polon au avut o evolutie pozi-tiva. In 1406, Mircea si Sigismund pun la cale o coali-tie antiotomana, iar in 1410 Mircea reinnoi aliantacu Polonia, dupa ce in 1408 incheiase cu ea un tratatde negot 33. Alianta cu polonii este confirmata de Mirceaprintr-un hrisov dat din Giurgiu la 17 mai 141134.Trebuie amintit ca toate acestea faceau parte dintr-unadevarat complex de actiuni diplomatice pe care dom-nitorul roman le desfasura paralel pe plan extern sicare ii adusese o pozitie deosebita in sud-estul Europei,pozitie ce va culmina cu amestecul in lupta de succe-siune la tronul otoman.

Faptele dovedesc ca politica externa promovaea deMircea cel Batrin, alian;ele tncheiate pe baza unei pro-funde cunoasteri a raporturilor intime existente intrestatele centrului si sud-estul Europei it-au dat posibili-tatea sa actioneze cu energie impotriva pericolului celmai gray care ameninta Tara Romaneasca : expansiunea(nomad& izbutind sa pastreze independenta

31 Anexa nr. 10, p. 101-103.32 E. Hurmuzaki-Densuianu, op. cit., p. 493-494, nr. 406,

orig. latin (feria IV post dominicam Laetare" = 16 martie, nu15 cum s-a calculat in Hurmuzaki).

Anexa nr. 8, p. 95-99.34 Anexa nr. 9, p. 99-101.

27

sa-1

sa

www.dacoromanica.ro

O data cu Mircea cel Batrin se incheie un capitol deo-sebit de fructuos al istoriei diplomatiei romanesti. Inpolitica externs a urmasilor sal imediaci se constata douatendin%e. Una de in%elegere cu otomanii, care intre timpdadeau not lovituri Iarii, si intre promotorii careia s-amanifestat mai ales Radu Praznaglavna, si o alta ceurrnarea continuarea politicii practicate de Mircea, deaparare prin toate mijloacele a independenwi Iarii, siin care s-a ilustrat Dan al II-lea. De altfel, acest vi-teaz domnitor roman, sprijinindu-se pe ajutorul regeluimaghiar Sigismund, cu care a si incheiat un tratat dealian%a defensive la 1426 35, a luptat cu multa vitejiepentru a apara independenTa suveranitatea Iarii, ob-tinind mai multe victorii impotriva turcilor si a riva-Iului sau Radu, sprijinit de turci.

Luptele interne din Tara Romaneasca 1-au convinsinsa curind .pe Dan ca rezisten%a armata impotriva tur-cilor devenise Dupe lupta de la GolubaCin Serbia, unde ostile maghiare si romane au fost in-frinte, Dan a incheiat pace cu turcii in 1428. Aceastaactiune politics va avea ca rezultat o incordare in re-Ialiile care Dan le avea cu regele maghiar, dar ea aconstituit o reafirmare a independenTei Tarn Romanesti,independenta confirmata, de altfel, 5i in tratatul in-cheiat de Sigismund cu turcii in anul 1429 36.

In Moldova, in acest timp, Alexandru cel Bun a con-tinuat sa duce o politica externs menita sa apere in-dependerga Iarii. Astfel, in mai 1426 el a incheiatun nou tratat cu regele Poloniei Vladislav al II-lea, invederea trecerii ostilor polone prin Moldova pentru alupta contra turcilor 37.

Dupe moartea lui Dan al II-lea si a lui Alexandrucel Bun, atit in Tara Romaneasca cit $i in Moldova,luptele feudale interne au devenit din ce in ce maiviolente. Pe plan extern, ele s-au dovedit de rau augur,deoarece turcii puteau prada acum nestingheri%i.

35 Hurmuzaki-Densuianu, op, cit., p. 534, nr. 445, men%iunein latira,'.

" lstoria Romaniei, vol. II. Bucure*ti, Editura Academiei, 1962,p. 388.

37 M. Cost:ichescu, op. cit., p. 642-644, nr. 178, orig. latin.

28

si

pe

imposibila.

www.dacoromanica.ro

In expediciile din ce in ce mai dese pe care turciile intreprind $i in Transilvania, chiar unii domnitoriromani sint sili%i sa participe, asa cum s-a intimplatcu Vlad Dracul, domnitorul Tarii Romanesti, in anul1438. Dupa aceasfa expedi%ie, Vlad Dracul va fi silitde altfel sa mearga pentru inchinare la Poarea,va rasa doi fii ca ostatici 38. Cu toate acestea el bene-ficiaza in continuare de majoritatea prerogativelor sale,lucru ce reiese si din faptul ca la 8 septembrie 1439dadea un privilegiu negustorilor din Polonia si Mol-dova 39.

La fel se prezenta situacia si in Moldova, unde, de5iluptele feudale au avut un caracter mai violent, totusiStefan al II-lea incheie in 1445 un tratat de aliantacu Polonia 40, iar Roman al II-lea $i Alexandrel acordsain 1447 41 $i 1449 42 privilegii brawvenilor.

In aceste vremuri deosebit de grele pentru farile ro-mane, i-a fost dat unui alt roman, lancu de Hunedoara,mare conductor de osti in slujba regelui maghiar saridice din nou steagul luptei antiotomane. Sub condu-cerea iscusida a acestuia, ostasi romani, maghiari, sirbisi de alte nacionalitAi au dat lovituri grele otomanilor.Personalitatea lui Iancu de Hunedoara s-a impus re-pede atit in Ungaria, cit $i in cele trei ;516 romane.Din anul 1440 el este numit de regele maghiar voievodal Transilvaniei si comite al Timisoarei, iar dupa moar-tea regelui devine regent (1446-1453). DomnitoriiTarii Romanesti si Moldovei au incheiat tratate cu elca regent al Ungariei. Astfel Bogdan al II-lea, domnulMoldovei, incheia cu acesta un tratat de alianfa la 11februarie 1450 la Roman 43, tratat ce va fi raigit la5 iulie al aceluiasi an la Suceava 44. Vladislav al II-lea,

38 N. Iorga. Istoria romaliilor. Cavalerii, vol. IV, Bucureti,1937, p. 62.

3° B. P. Hagleu. Arhiva istorica a Romaniei. I-1, p. 84-85,nr. 108, orig. latin.

40 Anexa nr. 11, p. 103-105.41 Anexa nr. 12, p. 105-106.42 Anexa tin 13, p. 106-109.43 Anexa nr 14, p. 109-111.44 M. Cost5chesco, op cit., p. 755-758, nr. 222, orig. clavon.

29

unde-$1

www.dacoromanica.ro

domnul Tarii Romanesti, incheie la rindul sat:, la 15noiembrie 1455, cu Iancu de Hunedoara un tratat depace si de negot. Textul acestui tratat nu s-a pastrat,dar el este amintit intr-o scrisoare a lui Iancu catrebrasoveni 45.

Activitatea diplomatica intensa, care a avut ca rezul-tat incheierea unor tratate intre Tara Romaneasca, Mol-dova Transilvania, exprima, desigur, si dezideratulaceluiasi popor de a se apara impotriva dominatiei stra-ine constituia, totodata, un element al apropierii in-tre cele trei entitati statale romanesti.

Victoriilc militare obtinute de Iancu de Hunedoara,ca si activitatea sa diplomatica intensa au contribuitsubstantial la stavilirea expansiunii otomane pentru treisferturi de veac spre Europa centrals. Moartea sa, sur-venita dupe vestita batalie de la Belgrad din 1456,insemna o diminuare a capacttatii de rezistenta anti-otomana. In anul urmator insa, pe tronul Moldovei seva a5eza unul dintre cei mai bravi si mai straluciti lup-tatori impotriva turcilor : Stefan cel Mare, care va con-tinua cu vigoare lupta pentru independenta tarilor ro-mane, mai ales ca predecesorul lui Stefan in Moldova,Petru Aron, speriat de ultimatumul trimis de Mahomedal II-lea in octombrie 1455 46, acceptase, impreuna cumarea boierime, in primavara anului 1456 47, ca Mol-dova sa plateasca turcilor un tribut anual de 2 000 degalbeni. In aceste circumstante grele, Petru face un tra-tat de alianta cu regele Poloniei 48, si reconfirms bra-sovenilor vechile privilegii 49.

Intreaga activitate a lui Stefan a fost indreptatacatre apararea independentei Iarii, catre ridicarea sa dintoate punctele de vedere 50. Este elocvent in acest sensfaptul ca primele acte cu caracter international ema-nate din cancelaria lui Stefan cel Mare au fost docu-

45 F. C. Nano, op. cit., p. 17.46 Anexa nr. 15, p. 111-112.47 Anexa or. 16, p. 112-114.48 Anexa or. 17, p. 114-119.4° Anexa or. 18, p. 120.50 N. Iorga. 'scoria lui Ste /an cel Mare, Bucure5ti, Editura

pentru literature, 1966, p. 64.

30

si

5i

www.dacoromanica.ro

mente cu caracter economic. Astfel, la 10 iulie, 1457sau 1458, el da un privilegiu de negoI tuturor negusto-rilor din regatul maghiar 51, iar spre sfirsitul anului1457 asigura pe brasoveni ca le va reinnoi privilegiulde comerc in Moldova 52, ceea ce si face la 13 martie1458 53.

Coordonatele politicii externe promovate de Stefannu s-au indepartat de liniile generale de care inaintasiisal au Tinut seama pentru mentinerea independentei sisuveranitatii Orli. Marele merit al lui Stefan a fostinsa acela de a fi inteles si de a fi folosit mai bine con-dipile Internationale ale timpului pe baza unui ta-lent militar si politic deosebit, de a fi imbinat actiunilemilitare cu cele politice-diplomatice intr-o marnera ori-ginals ale carei rezultate au avut ecou tirziu, pestesecole.

Stefan a inteles destul de bine faptul ca pentru a-siconsolida domma erau necesare relatii bune cu puter-nicul sau vecin din nord, regatul polon. Asa se explicaincheierea inca in aprilie 1459 a unui tratat de pace$i inchinare cu regele polon 54, urmat de un altul inmartie 1462 55. Pentru dezvoltarea legkurilor economicecu Polonia, Stefan dadu in 1460 liovenilor un intins$i amanunTit privilegiu comercial 56. Cu toate acestea,atunci cind dupa biruin%a obtinuta contra turcilor laVaslui (1475) va fi lasat singur, el si-a dat seama caprea malt nu se poate astepta de la regele polon, deaceea, in acelasi an, chibzui la o reapropiere de Ungarialui Matei Corvin, cu care relkiile se rupsesera in 1467,incheind un tratat de ajutor reciproc impotriva orica-rui dusman in afara de regele polon 57. Acest act po-

51 S. Nicolescu. Documente slavo-romane cu privire la rela(iileTarii Romanetti Moldovei cu Ardealul in sec. XV i XVI,Bucuresti, 1905, p. 122-123 ; nr. 47, orig. slavon.

52 E. Hurmuzaki-N. Iorga. Documente..., vol. XV-1, Bucuresti,1911, p. 48, nr. 83, orig. latin.

53 Anexa nr. 19, p. 121-123.54 1. Bogdan. Documentele lui Stefan cel Mare, vol. II, Bucu-

resti, 1913, p. 266-269, nr. 126, orig. latin.ss Anexa nr. 20, p. 123-126.56 1. Bogdan, op. cit., p. 271-282, nr. 128, orig. slavon.51 Anexele nr. 21 fi 22, p. 127-129 5i 129-132.

31

5i,

o

www.dacoromanica.ro

litic si-a dovedit eficacitatea in. 1476, cind °stile ar-delene au presat asupra lui Manomed al II-lea, dup511.5zboieni.

Aducind la cunostinT5 curtilor europene stillucitavictorie obTinut5 impotriva otomanilor la Vaslui, Stefanspunea : Cind am v5zut not asa oaste mare, ne-amridicat vitejeste cu trupul nostru si armele noastre sile-am st5tut impotriv5, si, cu ajutorul lui Dumnezeu, eelatotputernic, am invins strasnic pe acei dusmani ai nos-tri si ai crestin5t5Tii intregi, si i-am slarimat si i-amcalcat in picioare". Stefan era deci constient c5 de sa-crificial moldovenilor a beneficiat intreaga crestinItatesi el o arat5 r5spicat si in vestita solie a lui Tamblacla Venetia din mai 1478 : Afars de asta se spunein solie fiindc5 turcul s-a impiedicat de mine, mulTicrestini au r5inas in liniste de patru ani" 58.

Ajutorul foarte mult asteptat de Stefan de la cres-tin5tate nu a venit de nic5ieri, cu toate a in sperantaunui atare ajutor, domnitorul moldovean consimti, nuf5r5 stringere de inim5, forTat de grelele imprejurIriin care se afla, s5 se inchine regelui polon Cazimir alIV-lea, in septembrie 1485 la Colomeea, unde o datacu prestarea juilmintului de credinT5 se infarir5 prin-tr-un nou act vechile tratate ale lui Stefan cu polo-nii 59. Prin acest nou act, Cazimir se indatora, intre

sa -1 primeasc5 pe Stefan in Tara sa in caz denevoie ajute relua domnia, sa nu facI ince-Legere cu turcii pins nu-1 va instiinta pe el etc.

La numai patru zile dupa incheierea acestui tratat,turcii pr5clar5 Moldova si incercara chiar sa punI unalt domn, pe Petru Hronoda, pe tronul T5rii. Nu reu-sir5 insa si, intr-o lupt5 ulterioarI care a avut loc la$cheia in martie 1486, acesta a fost ucis de Stefan.

Impins de situaTia din Tara sa si de presiunile ex-terne, Stefan a incheiat in 1487 pace cu turcii in con-diTiile respect5rii autonomiei interne a TIrii in schimbul

59 I. Bogdan, op. cit., p. 346-350, nr. 154, orig. italian yi

trad. rom.59 1. Bogdan, op. cit., p. 370, 375, 377.

32

si s5-1 a-si

www.dacoromanica.ro

plalii unui tribut ", meininindu-se statutul contractualal Moldovei cu Poarta.

Lini§tea obtinutai din partea turcilor ii va permite sase consacre problemelor interne ale farii. Pe plan ex-tern se constata o evolucie pozitiva a relatiilor cu ma-ghiarii, evolutie evidentiata §i prin acordarea de catreMatei Corvin lui Stefan a doua feude in Ardeal : Ci-ceul §i Cetatea de Balta.

Dupa 1490 in politica externs a lui Stefan este mar-cata o orientare antipolona, datorata, intre altele,problemei Pocutiei. Aceasta orientare a gasit sprijin lamarele cneaz al Moscovei, Ivan al III-lea 61, care seafla in conflict cu Iagellonii cu care domnitorul ro-man stabilise legaturi de rudenie prin casatoria fiiceisale Elena cu fiul acestuia Ivan cel Tinar. Conflictulruso-polon s-a stins insa in vara anului 1492, o datacu moartea regelui Cazimir, cind Lituania recapa-tat autonomia pe tronul sau a fost ales ca mare cneazAlexandru, unul din fiii lui Cazimir.

In Limp ce cu Alexandru relatiile lui Stefan eraubune, cu fratele lui, Ioan Albert, care ocupase tronulPoloniei, lucrurile au decurs altfel. Dupa cum consem-neaza istoria, acesta a facut pregatiri in anul 1497 invederea unei puternice campanii al carei scop declaratera eliberarea cetatilor de la mare. In loc sa ajunga petarmul Marii Negre, trupele polone au ajuns in Mol-dova, asediind Suceava. Adevaratul scop al regelui po-bon era scoaterea din scaun a lui Stefan §i inlocuireasa cu Sigismund, fratele mai mic al lui Ioan Albert.Neputinta regelui de a cuceri Suceava 1-a facut pe voie-vodul Transilvaniei, Birtoc, a se oferi sa medieze pacea,ce va fi primita cu greu de $tefan 62. Nefiind respec-tate conditiile pacii, a avut loc vestita batalie de laCodrul Cosminului, unde polonezii au suferit o greainfringere.

Ulterior Polonia a fost invadata in citeva rinduri detatari §i de turci, fara a se putea apara. In aceste im-

60 Istoria Romeiniei, vol. II, Bucurqti, Editura Academiei, 1962,p. 530.

61 Op. cit., p. 542.62 N. Iorga. Istoria ltti $tefan cel Mare, p. 193.

33

si.

i

41-a$i

www.dacoromanica.ro

prejurari, craiul polon a fost nevoit sa inceapa trata-tive de pace cu moldovenii prin rrujlocireafrateltu sauVladislav, regele Ungariei. Medierea acestuia din urmanu putea fi, desigur, dezinteresata. Regele maghiar sesperiase de puternicele lovituri pe care tatarn si turciile dkusera polonilor, fapt pentru care se si adresasedietei germane de la Friburg cerind ajutor, atit de ne-cesar statelor rasa'ritene ...amentricate de o cumplaa

grabnica pieire" 63.Mai multe solii fura trimise de regele maghiar catre

Stefan pentru a mijloci incheierea pacii. In urma aces-tora, domnitorul roman a trimis la Cracovia pe pirca-labul Harman 4i pe Ivanco pisarul, care au semnat, la19 aprilie 1499, pacea cu Ioan Albert, cu marele cneazal Lituaniei, Alexandru, 4i cu fratele acestora,

Tratatul consemna, alaturi de alte clauze, de-plina neatirnare a lui Stefan 64, astfel ca in acest sfirsitde veac Moldova, in afara plalii unui tribut catrePoarta, era o Tara libera independents.

La 12 iuhe 1499 Stefan intareste, in Hirlau, paceatratata de trimisii sai la Cracovia, iar in textul actuluidat de el cu aceasta ocazie sint cuprinse clauze si maifavorabile Orli sale 65. In acelasi an incheie un tratatde alianTa si cu Alexandru al Lituaniei

BatrineTea lui Stefan este aureolata, dupa cum sevede, de un prestigiu deosebit datorat remarcabilelorsale calitAi militare 4i politice. Domnitorul va cautainsa ca acest prestigiu sa fie pus in continuare in slujbaideii pe care n-a abandonat-o niciodata in lunga savials lupta antiotomana. Nenumaratele acTiuni ale luistau marturie in acest sens. Astfel, el incearca sa aprindadin nou focul luptei respingind in anul 1500 plata tri-butului catre turci, dar este lasat iar singur, fiind ne-voit sa incheie pace in septembrie 1501. Pacea con-semna insa larga autonomie a Moldovei, al careivajnic aparator a fost de-a lungul intregii sale domnii

65 Op. cit., p. 199.64 I. Bogdan, op. cit., p. 415.as Anexa nr. 23, p. 132-140.66 Anexa nr. 24, p. 140-143.

34

Sigis-mund.

gi

66.

1i

www.dacoromanica.ro

Stefan, pe care istoria ni 1-a pastrat in analele sale subnumele care i se cuvine pentru tot ce a facut din dra-goste de tars si neam $tefan cel Mare.

Bogdan al III-lea (1504-1517), fiul lui $tefan celMare, va incerca la rtndu -i sa continuie in politica ex-terna linia promovata de marele sau parinte. El vedearealizarea acestui deziderat, in primul rind, prin resta-bilirea unor relatii bune cu Polonia, relatii care in ul-timii ani ai domniei tatalui sau se aflau intr-o situatieprecara. Bogdan va actiona pe calea unei apropieri ma-trimoniale, cerind in casatorie pe Elisabeta, sora re-gelui polon Alexandru. Au loc tratative in acest senssi in anul 1506 s-a incheiat un tratat intre cele douaparti in care se stipula necesitatea trimiterii catre su-veranul pontif a unei declaratii conform careia...aceasta casatorie s-ar face pentru binele crestina-tatii si unirea puterilor contra paginilor" 67, ceea cesubliniaza caracterul politic al casatonei respective.

Moartea regelui Alexandru la citeva luni dupa in-cheierea tratatului a curmat si visul lui Bogdan, in-trucit noul rege al Poloniei, Sigismund, nu va recu-noaste intelegerea dintre fratele sau si Bogdan. Auurmat de aci o seams de conflicte si mai multe actiunidiplomatice initiate de domnitorul roman, dar care s-ausfirsit far, rezultat. Neintelegerilor li se va pune capatabia in anul 1510, cind la Camenita, la 23 iunie, seincheie prin mijlocirea regelui Vladislav al Ungariei untratat intre cele doua parti. Prin acesta Bogdan renuntala casatoria sa cu Elisabeta, iar de ambele parti se acordalibertatea comeriului. In problema Pocutiei se admiteaarbitrajul regelui maghiar Vladislav al II-lea 68.

Bogdan nu va parasi insa ideea luptei antiotomane.El va incerca printr-o vie activitate diplomatic, samobilizeze alaturi de propriile sale forte pe cele polonesi maghiare in vederea acestei lupte. Fara rezultat insa;

" V. Candea, D. Giurescu, M. MaliIa, op. cit., p.68 M. Mitilineu, op. cit., p. 25.

35

:

::.

* g.

10.

www.dacoromanica.ro

deoarece in 1513, cind Moldova a fost atacata, la or-dinul turcilor, de tatari, Bogdan a trebuit sa actionezesingur. A stiut sa apere insa interesele tarii in asa fclca la moartea sa, la 20 aprilie 1517, lasa Tara asa cumo mostenise de la Stefan cel Mare.

Sub urmasul sau la tron, Stefanita (1517-1527),s-au incheiat o seams de tratate indreptate contra tur-cilor. Astfel, in 1517 s-a incheiat un tratat cu poloniiprin care se intareau vechile legaturi moldo-polone, darale carui clauze se refereau si la actiunile comune anti-otomane 69. In mai anul urmator, tinarul domn inoldo:vean incheie cu regele polon Sigismund I un nouamplu tratat de alianta impotriva turcilor, prevazindo colaborare militara si cu oastea lui Ludovic al II-leaal Ungariei, recunoscind totodata vechile privilegii decomer negutatorilor poloni 70. In 1519, Stefanita in-cheie cu Sigismund I si o conventie privind reglemen-tarea litigiilor de frontiers intre cele doua tari 71. Darin august 1526, oastea maghiara va fi zdrobita de turcila Mohaci, iar Viena va fi impresurata, trei ani maitirziu, de o puternica armata turceasca de 250 000 deoameni. In aceste conditii $i situatia tarilor romane seva inrautati considerabil. Cu toate eforturile pe care leva depune Moldova sub Petru Rares (1527-1538 primadomnie), unnasul lui Stefanita, care chiar in primul ande domnie incheie un tratat de alianta cu Polonia 72,spre a impiedica primejdia ce plana din ce in ce maiamenintatoare, aceasta se va transfon-na in certitudineprin instaurarea in rile romane a unui regim de do-minatie otomana.

Dupa transformarea Ungariei in pasalic turcesc, darmai ales dupa campania intreprinsa de Soliman Magni:ficul in Moldova in anul 1538, in raporturile PortiiCu Tarile romane intervine o schimbare. Aceste rapor-turi, cunoscute in istoriografia noastea ca raporturi deaservire a tarilor romane, erau caracterizate, in linii

69 E. Hurrnuzaki-Densuianu. Documente, vol. 11-3, Bucurelti,1892, p. 261-265, nr. 204, orig. latin din 1517, iulie 22.

70 Anexa nr. 25, p. 143-149.71 Anexa nr. 26, p. 149-154.72 Anexa nr. 27, p. 154-160.

36

.51

www.dacoromanica.ro

mari, prin pastrarea autonomiei acestora, dar sub su-zeranitatea Portn, prin respectarea frontierelor celordoua tari de catre turci, alegerea domnilor de catreNara si confirmarea for de catre Poarta, neamesteculturcilor in treburile interne ale celor dou5 tari, care sevor conduce dupe vechile for legi $i obiceiuri, obliga-tivitatea acestora de a da ajutor militar turcilor atuncicind Ii se va cere, interdictia de a incheia tratate cualte state, ele fiind cuprinse, ca vasale, in tratatele pecare Poarta le va incheia cu alte fari. De asemenea,Poarta trebuia sa apere, ca putere suzerana, cele douatari romane on de cite on era necesar 73.

Se constata deci ca functia externs a statelor romaneera subordonata intereselor puterii suzerane, politicaexterns a Tarii Romanesti si a Moldovei fiind implicitsubordonata Portii, iar diplomatia romaneasca, carepins atunci f5.cuse dovada unor stralucite calitati, in:trind, o data cu aceasta, intr-o faze de activitate maislab5.. Situatia respective va fi adinc resimtita pe pla-nul incheierii de tratate, conventii sau alte acte cu ca-racter international de catre tarile romane, asemeneaactiuni intreprinzindu-se din ce in ce mai rar. Se in-multesc in schimb actele incheiate intre Poarta oto-mana, pe de o parte, si alte puteri, pe de alts parte,care cuprindeau referiri $i la tarile romane. Dar au fostmomentc in aceasta perioada grea pentru tarile romanecind ele au incercat sa scape de dominatia otomana,cautind sa se alieze cu alte state ce practicau o

antiotomana, in aceasta situatie aflindu-se mai alesImperiul habsburgic, direct amenintat. In aceasta pri-vinta este de subliniat efortul diplomatic si materialfacut de Petru Rares in a doua domnie (1541-1546)pentru a sustine campania military antiotomana condus5de Ioachim de Brandenburg in vara anului 1542, ilus-trat si prin incheierea unor tratate cu acesta 74. Alexan-dra Lapusneanu (1552-1561), ginerele lui Rares, fiindnevoit s5 duce o politica de intelegere cu Poarta cu

73 Istoria Romaniei, vol. II, Bucurqti, Editura Academiei, 1962,p. 793.

74 Anexele nr. 28, 29, 30 fi 1, p. 160-163 ; 164-167 ; 167-168 ; 168-170.

37

poli-tic5

$i

www.dacoromanica.ro

Polonia, aliata a sultanului 41 ostila Habsburgilor, in-cheie un tratat de buns vecinatate cu Sigismund alII-lea in 1554 75. Petru $chiopul (1574-1591, cu in-treruperi), nefiind capabil de actiuni razboinice, cauta

introducatotusi sa bunurile de comer% din Moldova incircuitul european, incheind primul tratat de comercu Anglia in 1588 76. Insa unii domnitori, ca, de pada,loan Voda cel Viteaz (1572-1574), prin iscusinta formilitara si politics, prin vitejia lor, recucerit cuarmele, uneori pentru foarte scurt timp, prerogativelerapite de turci, dind tarilor romke pretioase ragazuride libertate avertizind totodata prin aceasta Poartaasupra riscurilor la care s-ar expune prin transformareacelor doua tari in pasalicuri. Exemplul cel mai conclu-dent 11 reprezinta actiunea antiotomana initiata si con-dusa de Mihai Viteazul, actiune al caret ecou a straba-tut Europa.

Mihai Viteazul a fost desigur favorizat de conjunc-tura complexa care exista in momentul respectiv insud-estul Europei, unde se gasea punctul de intilnire aintereselor profund divergente ale Portii, pe de o parte,§i ale Imperiului habsburgic, pe de alta. In legatura cuaceste divergente este puss si crearea intre anii 1590si 1592 a Ligii sfinte", din care vor face parte, ala-turi de Imperiul habsburgic, Spania, Venetia, Toscana,curia papall etc. In crearea acestei coalitii, al carci scopprincipal era eliberarea Europei centrale $i sud-estice,precum $i a bazinului central al Mediteranei de oto-mani, un rol important 1-a avut scaunul papal, carea desfasurat o puternica propaganda catolica, sustininclin acelasi time expansiunea Imperiului habsburgic insud-estul Europei. In aceasta perioada, tarile romke,dornice sa se elibereze de sub jugul otoman, au aderatin anul 1594 la coalitia antiotomana. Asa se face ca,cu aceasta ocazie, s-a realizat $i o adevarata aliantaa celor trei tari romke, izvorita si din unitatea de tel :inlaturarea dominatiei turcesti 77.

Anexa nr. 32, p. 171-173.76 Anexa nr. 33, p. 173-174.

Istoria Rontitniei, vol. II, Bucureti, Editura Academiei, 1962,p. 957.

38

is

5i-au

5i

7'

www.dacoromanica.ro

In ostilitatile declansate impotriva otomanilor, ro-lul principal I-a avut Mihai Viteazul, care, prin cura-joasele sale actiuni militare intreprinse in anti 1594 $i1595, a pus Imperiul otoman in fa%a unui pericol gray :iesirea celor trei tari romane din sfera lui de dominatie.

Nu ne vom opri asupra modului in care s-au desfa-surat campaniile lui Mihai, al caror important rezultatpentru istoria noastra a fost eliberarea vremelnica dedominapa otomana unirea pentru prima oars a celortrei ;sari romane sub sceptrul sau. Vom urmari doaracea latura a activitatii diplomatice a lui Mihai in-dreptata catre incheierea unor tratate a caror meniredirects era consolidarea independentei Tarii Romanesti,iar pe un plan mai larg a fortelor antiotomane.

In legatura cu aceasta nu se poate trece peste fapteleintreprinse de boierime, atit pe plan intern cit si peplan extern, prin aciunea antipatriotica a unui numarde 7 din cei 12 membri ai delegaiei de boieri care, tri-misa de Mihai sa negocieze unirea for %elor sale cu celeale lui Sigismund Bathory in vederea luptei antioto-mane, a incheiat umilitorul tratat de la Alba Iulia princare Tara Romaneasca era inchinata lui Sigismund, inciuda strallucitelor victorii pe care Mihai le ob%inuse pecimpul de lupta contra turcilor 78. Conform clauzeloracestui tratat, Mihai devenea locotenentul lui Sigismund,pe care it reprezenta in Tara Romaneasca. De aseme-nea, Iara urma sa fie de fapt guvernata de sfatulcelor doisprezece boieri", fara de care domnul nu puteaintreprinde nimic 79. $i Moldova, unde domnea StefanRazvan, a incheiat un tratat aproape identic cu Bi-thory la 3 iunie 1595 8°.

Mihai Viteazul a fost nevoit, datorita imprejurarilorgrele pentru el turcii deplasasera trupe spre TaraRomaneasca si faceau puternice presiuni asupra aces-teia sa primeasca tratatul tradator 81, fiindu-i ab-

78 I. IonaKu. Mihai Viteazul autorii tratatului de la AlbaJulia (1595), in Anuarul Institutului de istorie din Cluj", tom. V,1965, p. 137.

7' Textul in E. Hurmuzaki. Documente, vol. III-1, p. 472-

B0 Textul in E. Hurmuzaki, op. cit., p. 477.el I. IonaKu, op. cit., p. 140.

39

si

ti

www.dacoromanica.ro

solut necesar in acel moment ajutorul militar at princi-pelui Bathory.

Dupa eliberarea tarii de sub armatele otomane con-duse de Sinan-pa$a, Mihai a cautat sa consolidezeindependenta acesteia. Dar actiunea intreprins.ade dom-nitorul roman in acest scop n-a gasit sprijin din partealui Bithory, care, $ovaielnic .$i incapabil sa faca fatsgrelelor $i complicatelor evenimente politice $i militare,a abdicat de la conducerea Transilvaniei in favoareaHabsburgilor (martie 1598). Aceasta rasturnare politicaa determinat pe Mihai sa se orienteze spre imparatulhabsburg Rudolf at II-lea, care trimisese comisari im-periali in Transilvania spre a o guverna.

Desi tratatul din 1595 n-a putut fi aplicat de Sigis-mund, impresionat de calitatile militare $i diplomaticeale lui Mihai, totusi el va starui pentru declararea nu-litatii lui de jure", ceea ce $i reusi sa faca prin tratatulde alianta incheiat cu Rudolf al II-lea la 9 iunie 1598in Tirgoviste. Prin acest tratat, Mihai obtinea din partealui Rudolf, care aprecia marile calitati ale eroului dela Calugareni, substantiale ajutoare in vederea lupteiantiotomane $i recunoasterea caracterului ereditar $1

independent at domniei 82.In ceea ce prive$te relatiile cu turcii, Mihai a actio-

nat atit prin mijloace militare, cit $i diplomatice, invederea obtinerii unei paci definitive $i favorabile cuPoarta otomang. El a reu$it sa-$i impuna pretentillefats de ea in primavara anului 1598, cind, alaturi dealte conditii, s-a recunoscut statutul contractual inschimbul platii unui tribut.

De pe pozitille de independents obtinute in urmaunor eforturi militare $i diplomatice sustinute, MihaiViteazul a trecut la realizarea unirii celor trei taxiromane intr-una singura, fapt de inalta semnificatienationals realizat in vara anului 1600.

In secolul al XVII-lea, dupa caderea lui Mihai Vitea-zul, dominatia otomana a continuat sa se exercite asupratarilor romane, insa in forme atenuate, haraciul fiind

iizbuc-citeva decenii mult inferior cifrei din momentul

82 Anexa nr. 34, p. 174-179.

40

www.dacoromanica.ro

nirii razboiului antiotoman (1594), aceasta datorita vic-toriilor militare rornanesti, care au impus turcilor mo-dificarea relatirlor in sens favorabil romanilor. Intreconducatorn celor trei tki romane se fac aliante, urma-rindu-se coordonarea fortelor for pentru infruntareapericolelor ce le amenintau din afara. In acest sens seremard, in perioada 1632-1660, activitatea lui MateiBasarab, Vasile Lupu si Gh. RalcOczi I al Transilvanici,apoi aceea a lui Gheorghe Stefan, Mihnea al III-lea siGh. RalcOczi al II-lea.

Evolutia relatiilor tarilor romane cu puterea suzeranain aceasta perioada nu poate fi rupta de evolutia ge-nerals a situatrei internationale $i mai ales de eveni-mentele care se petreceau in sud-estul Europei. Astfel,dad ping la 1683 Turcia a intreprins o serie de cam-panii militare ale caror rezultate i-au fost favorabile, dela asediul Vienei ea a suferit infringeri succesive, ceeace s-a repercutat, bineinteles, $i asupra relaiiilor sale cutarile romane.

Intr-adevar, de-a lungul acestei perioade, diplomatiarornaneasca a continuat sa initieze actiuni majori-tatea in secret al caror scop constant va fi, ca $iping acum, inlaturarea dominatiei otomane.

Domnitorii romani, urmarind cu atentie miscarilecare se produceau in aceasta vrerne in raportul de fortedintrc statele mari si incercind sa se foloseasca de con-tradictiile generate de interesele divergente ale acestora,in scopul de a capata o mai mare libertate de actiunefats de Poarta si in ultima instants de a inlatura do-minatia ei asupra tarilor romane, vor nutia sistemede aliante, negocieri de tratate in scopul de a atingeacest tel.

Intre RalcOczy I $i Matei Basarab existau deja legaturistabilite inca in 1635 printr-o alianta ce prevedea aju-torul reciproc la nevoie si care va $i intra in functrunein 1636, cind turcii au incercat mazileasca pe Ra-kciczi. Cu Vasile Lupu lucrurile s-au desfasurat altfel,deoarece el nutrea speranta inlaturarii din domnie alui Matei Basarab, pe tronul caruia voia puns pefiul sau. De altfel, aceste fapte vor duce la o serie deconflicte intre cei doi domnitori, care n-au avut insa

41

sa'-1

sa'-1

www.dacoromanica.ro

rezultatele scontaite de Vasile Lupu, fiindca Rakciczi I,deli incheiase un tratat de alianta cu Lupu in 1638 b3,nu a sustinut planul acestuia de a inlocui pe Matei latronul muntean, cu care incheie, in octombrie 1638, unnou tratat, prin care se reinnoiau legaturile mai vechidintre ei 84. In felul acesta, Ralcciczi apare ca un factorponderator in politica domnilor romani. Cind VasileLupu a inteles ca visurile sale sint zadarnice, el a pur-ces la o impacare cu Matei Basarab in 1644 chiar pestecapul lui Gh. Rakoczi, care a practicat fatal de cei doidomni romani o politica adeseori cu pretenTii de su-zeran 85.

La actiunea diplomatical initiate de regele PolonieiVladislav al IV-lea, in 1646, in vederea realizarii uneicoalitii antiotomane din care urrna sal face parte impe-rialii, venetienii, moscovitii, au aderat $i domnii romani.S-au incheiat atunci not tratate de alianta intre Tran-silvania, Moldova $i Tara Romaneasca, ca, de pilda,la 4 aprilie 1646, cind se face o conventie privind pefugari intre Gh. Rakciczi I si Vasile Lupu 86.

Urmarile coalitiei antiotomane n-au fost insa celescontate. Impotriva turcilor nu s-a organizat nici un felde expeditie, iar o data cu moartea, in 1648, atit aregelui polon Vladislav al IV-lea, ale carui planurin-au fost adoptate de diets, cit si a lui Gh. Rakciczi I,au sucombat $i sperantele in reusita unei atare actiuni.De altfel, in rasaritul Europei se vor produce acum osears de evenimente, precum razboiul de eliberare alUcrainei, care vor schimba oarecum datele problemei.Moldova va fi prinsa si ea in viltoarea acestor eveni-mente, politica sa external fiind orientate din ce in cemai mult catre Rusia. In aceasta noua conjuncture si inpolitica externs a Tarii Romanesti se constata elementede apropiere fats de Rusia.

Gheorghe $tefan, urmasul lui Vasile Lupu la tronulMoldovei, a incheiat astfel in anul 1656 un tratat po-

Anexa nr. 35, p. 179-181.84 Anexa nr. 36, p. 182-183.85 N. Iorga. Istoria romanilor. Monarhii, vol. VI, Bucurelti,

1938, p. 121.86 Anexa nr. 38, p. 188-189.

142

83

www.dacoromanica.ro

litic 87 si unul comercia188 cu tarul Alexei Mihailovicicu scopul vadit de a actiona in comun contra turcilor.Dar nici de asta data nu s-a intreprins o atare actiune.Ea se va produce insa in timpul domniei in TaraRomaneasca a lui Mihnea al III-lea (1658-1659), con-ditiile situatiei internationale fiind oarecum propicepentru aceasta, caci intre venetieni si turci reizbucniseun violent conflict pentru stapinirea insulei Greta. Inaceste imprejurari, Mihnea a incheiat un tratat dealianta. cu Gheorghe Rakciczi al II-lea si a trimis soliila Venetia si Roma 89. Ulterior, Mihnea a lovit fulge-rator pe turci. Incercarea sa eroica de eliberare a TariiRomanesti a r5mas insa fare rezultate, in cele din urrnauriasele forte otomane covirsindu-l. Cu toate acestea,actiunile lui Mihnea au aratat turcilor inca o datataria poporului roman, dorinta sa de eliberare.

In ultnnele doua decenii ale secolului al XVII-lea,Poarta otomana se gaseste intr-o situatie din ce in cemai precara pe plan extern, ea trebuind s5 fax5 fats maimultor state coalizate impotriva sa. Principalul fermental acestei coalitii va fi, de fapt, puternica rivalitateaustro-turca, manifestata prin starea aproape perma-nents de razboi intre cele doua imperii. Domnitoriiromani din aceasta epoca vor incerca sa foloseascarivalitatea respective in propriul for interes, in vederearealizarii ideii care strabate toate actiunile diplomatieiromanesti de la inceputurile sale : suveranitatea si nea-tirnarea. Aceste actiuni au reusit in bung masur5 sidovada o constituie faptul ca, folosind situatia grea aImperiului otoman, domnii romani au cautat sa tra-teze cu diferite curti in vederea eliberarii de sub turci,ridicind astfel prestigiul Principatelor. Astfel, $erbanCantacuzino va urmari de-a lungul domniei sale o apro-piere fate de Habsburgi, apropiere mascata insa dementinerea unor raporturi bune cu Poarta otomana,spre a nu trezi suspiciuni. Bineinteles, o atare politicaera foarte periculoasa si grea, necesitind o abilitate deo-

87 Anexa nr. 39, p. 189-19388 Anexa nr. 40, p. 193-194.

Istoria Romaniei, vol. III, p. 191.

43

8"

www.dacoromanica.ro

sebita. Diplomatia romaneasca a timpului a facut Insdovada unei capacitAi remarcabile Si, daca pentru oapropiere de Austria se practica chiar furnizarea deinformatii imperialilor, relapile cu Poarta erau si eledestul de bune. Un episod deosebit de ilustrativ in acestsens s-a petrecut in timpul asediului Vienei de dtreturci, in 1683, cind, cu toate ca in rindurile armatelorasediatoare se aflau si romani, $erban Cantacuzino auSurat transmiterea unor informatii celor asedigi. Dealtfel, dupa infringerea turcilor, el va Incepe tra-tative secrete cu austriecii. La sfirsitul anului 1684,domnitorul roman trimitea un sol la Viena, tatonindo eventuala trecere sub protectoratul Austriei. Pe dealta parte, $erban Cantacuzino, urmind exemplul dom-nitorului moldovean $tef an Petriceicu, trimitea in anul

m1688 o solie la Moscova in persoanaIsaia, cerind sprijin rusesc contra tatanlor. Rezultatulacestei solii a fost incheierea in decembrie 1688 a unuitratat intre $erban Cantacuzino ;aril Ioan si Petruai Rusiei 9°.

Revenind la relatiile cu Austria, $erban Cantacuzino,cu toata teama ce 11 retinea de a nu schimba jugul delemn al turcului cu jugul de fier al neampilui" 91, s-ahotarit, dupa. .ocuparea Belgradului de catre imperialidupa presiunile militare directe facute asupra TariiRoinanesti de catre acestia, sa tread de partea lor. Elconditions aceasta trecere insa de recunoasterea sa cadomn ereditar, de garantarea independentei tarii si dealte citeva conditii. Dar dupa negocieri Indelungate,austriecii nu vor recunoaste decit independenta tariff, eiurmarind de fapt Inlocuirea turcilor in Tara Roma-neasca, Si nu crearea unui stat puternic al romanilor.Cu toate acestea, domnitorul roman a trimis la Vienao numeroasa delegaie de boieri, in frunte cu fratelesau, Iordache, imputernicita a incheia o alianta si apresta juramintul de credinta. Inainte lnsa ca delegatiasa ajunga la Viena, $erban Cantacuzino moare, in oc-tombrie 1688, si pe tronul Tarii Romanesti se urca

" Anexa nr. 41, p. 194-198.Al Ioan Lupas. Istoria rornanilor, Sibiu, 1944, p. 303.

44

si

si

si

www.dacoromanica.ro

C. Brincoveanu. El imputerniceste delegatia romana dela Viena sa iscaleasca tratatul de tnchinare in ianuarie1689, care Ins nu s-a aplicat, fiindca turcii nu fuseserainfrinti in asa masura incit sa nu mai constituie o ame-mntare pentru Tara Romaneasca, asa cum conditionaseSerban Cantacuzino. Iar Brincoveanu socotea ca nu so-sise Inc a momentul unei actiuni antiotomane fatise 92,ceea ce va atrage interventia militara a imperialilor.

Dupa cum se stie, aceasta interventie va fi respinsade Brincoveanu cu ajutorul Portii in lupta de la Zar-neti (1690). Pentru politica sa, Poarta tl va recunoastepe Brincoveanu, o data cu semnarea pacii de la Karlo-witz (1699), ca domn pe viata. Dar obiectivul eliberariide sub turci nu va fi inlaturat niciodata dintre corn-ponentele politicii externe promovate de domnitorulroman. El urmarea cu toata atentia realizarea unor con-ditii favorabile unei asemenea actiuni. Asa se face cadupa incheierea pacii de la Karlowitz, Brincoveanu s-aorientat catre Rusia lui Petru I, la care a trimis nu-meroase solii si cu care a incheiat un tratat secret deahanta indreptat impotriva turcilor.

Dar cel mat important eveniment in ceea ce privesteideea eliberarii tarilor romane de sub jugul otoman cuajutor rusesc a fost actiunea initiata de domnitorulmoldovean Dimane Cantemir al carei rezultat s-a ma-terializat in incheierea la Lutic a tratatului de aliantacu Petru I in 1711, tratat ale carui prevederi deosebitde favorabile inaltau Moldova din nou la rangul uneitaxi suverane si independente 93. Declansarea ostilitatilorruso-turcesti care au izbucnit in acelasi an au antrenatin desfasurarea for si pe cei doi domnitori romani : fa-;is pe Dimitrie Cantemir si in ascuns pe C. Brincoveanu.Cum rezultatul acestor ostilitati a fost defavorabil Ru-siei, aceasta s-a rasfrint negativ si asupra tarilorromane. Cu instaurarea fanariotilor, cursul diplomatieiromanesti se va modifica, fara insa ca activitatea sasa Inceteze, aceasta urmarind permanent ca autonotnia

'2 Istoria Tarii Romanesti de la octombrie 1688 pina la martie1717, Bucurqti, Editura $tiinlifica. 1959, p. 21.

es Anexa tin 42, p. 198-202.

45

www.dacoromanica.ro

Tarii Romaneti Moldovei sa nu fie incalcata, ye-chin' statut contractual cu Poarta sa-§i mentina vala-bilitatea.

Cu Dimitrie Cantemir in Moldova (1711) 41 cu StefanCantacuzino in Muntenia (1716) s-a incheiat §irul dom-nilor paminteni. De acum inainte, sultanul numegepentru ocuparea tronului tarilor romane pe cine doreael, Fara a mai .intreba pe boieri, fara sa tma seamyde datinele Tani on de glasul vechilora§ezari..Si inaintede fanario%i Poarta a numit pe unii domni, insa inaceasta perioada sistemul se generalizeaza 94. De la 1716ping in 1821, timp de mai bine de un secol, istoriarilor romane a cunoscut o uzurpare permanents a drep-turilor for suverane.

Din sistemul electiv ereditar de altadata, care con-stituia baza puterii domneti, in secolul al XVIII-lea,cind imixtiunea otomana a atins maximum de intensi-tate, procedura de alegere a domnitorilor a fost scoasadire uz 95.

Sfiqitul secolului al XVII-lea adusese Inaltei Portipacea de la Karlowitz, cu toate stipulatiunile ei nefa-vorabile. In asemenea imprejurari, Poarta, fafa de in-fluen%a crescinda a Rusiei §i Austriei in sud-estul Euro-pei, a accentuat dominatia asupra Principatelor. Drepturmare domnitorii pierdeau din importanta in masurain care cregea necesitatea pentru Poarta de a le pastrain forma in care puteau sa prezinte pentru ea cele mai

" A. D. Xenopol. Istoria romanilor din Dacia Traiana, vol. IX,Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca", p. 5 ; Istoriavol. III, Bucuresti, 1964, p. 342 si urm. Au existat doua exceptii :la 1730, Constantin Mavrocordat a fost ales de catre boieri, iarin 1752 o situatie similara s-a petrecut in Bucuresti prin alegerealui Scarlat, fiul mai mare al fostului domnitor Grigore Ghica.Alegerile insa nu au fost confirmate de Poarta.

95 T. G. Bulat. Une page de l'histoire diplomatique des Princi-pautes roumaines, in ,.Revue historique du S. E. Europeen", III(1926), p. 171-172 ; Virgil Zaborovschi. Diplomati strain la not;i diplomati roman in strainatate, in liniversul", 5 iulie 1933,p. 11-12.

46

gi

Romaniei,

mai

ta-

www.dacoromanica.ro

mari avantaje economice. Insasi domnia atit de stra-lucita a lui Constantin Brincoveanu nu s-a mai pututmen;ine dupa aceastai pace decit prin mari sume debani, pe care demnitarii turci i le storceau cu abilitate 96.

Daca in epoca fanariota domnitorii sint numiti nu-mai de Poarta, fara sa mai in seama de obiceiul dea fi alesi de Tara, explicatia trebuie cautata in desfa-surarea evenimentelor externe, care au schimbat cu totulconditiile de via ale Imperiului otoman, le-au impusnot vecini si obliga%ii interne si externe ce nu existauin secolele precedente. Principatele romane in secolulal XVIII-lea nu sint decit un reflex al decadenteipolitice turcesti... de care in fapt erau acum atit destrins legate" 97. Totusi, la curtea sultanului, domnitoriifanarioti (dintre care unii, ca Racovita si Callimachi,erau romani) reprezentau traditia 99, aveau ca si maiinainte agenti diplomatici (capuchehai) si beneficiau deaceleasi forme de ceremonial ca si domnii paminteni 99.Cu ocazia investiturii 199 ei se bucurau de un tratamentegal cu acela aplicat ambasadorilor statelor europene.In acest sens, titlul de bei, utilizat de turci pentru ceidoi domni, era atribuit deopotriva sj ambasadorilorstatelor europene la Poarta 101. In acceptia diplomatiei

98 II a trouve depuis le moyen de se maintenir par des som-mes considerables d'argent, et les Turcs trouvant les mimes avan-tages que celui qu'ils pouvaient esperer de ceux qui lui auraientsuccede, aiment mieux le laiser..." (E. Hurmuzaki. Documente,supl. I--1, p. 424).

97 V. Mihordea. Politica orientala franceza tar& romeine insecolul al XVIII-lea, 1749-1760, Bucuresti, 1937, p. 50-51.

98 N. Iorga. Sensul traditional al monarhiei, Bucuresti, 1934,p. 10.

99 Les Hospodars de Valachie et de Moldavie sont traites ala Cour (du sultan) de la meme maniere que l'etaient jadis lesprinces hereditaires de ceux pays" (J. M. d'Odsson. Tableau deL'Empire ottoman, vol. VII, Paris, 1824, p. 500).

100 Hurmuzaki. Documente, supl. I-1, p.4.62, nr. 628 : Al'exception que le chaoux-Bachy n'accompagne que ceux derniers"(Ambasadorii).

101 Hurmuzaki. Documente, VII, p. 18-19, nr. 17 ; cf. St. Rai-cevich. Voyage en Valachie et Moldavie, trad. Lejeune, Paris, 1822,p. 95 ; La Porte donne ce meme titre de bey aux ministres stran-gers residans a Constantinople".

47

fi

www.dacoromanica.ro

turcesti, bei avca aceeasi semnificatie precuin voievod,print sau hospodar 102.

Dar aceasta era o chestiune de forma care nu rezolvaesenta lucrurilor. Fara a fi provincii turcesti, Principa-tele aveau in frunte fosti dregatori crestini ai Imperiuluiotoman 103, adica fosti mari dragomani ai Portii sau aiamiralitatii 104. Suveranitatea statului, cit prestigiuldomnitorilor celor doua taxi erau Militate in raportcu secolele anterioare 166. Turcii dispuneau acum de te-ritoriile tarilor romane, pe care le ciunteau in favoareastatelor invingatoare in razboaiele purtate, deli aveauindatorirea, dupa clauzele Capitulatiilor", sa le apereintegritatea in schimbul tributului altor obligatii. Ast-fel ei cedeaza Habsburgilor, prin pacea de la Pas-sarowitz (1718)1°6, Oltenia, care revine dupa 21 de anila teritoriul Tarii Romanesti prin pacea de la Belgrad(1739) 107.

In aceasta perioada de decadere a Imperiului otomanisi face loc influenta destul de accentuate a politiciirusesti asupra farilor romane. Dace imparateasa Eca-terina a II-a voia sa face din Principate un stat liber$i independent atunci cind in luna august 1772, laCongresul de la Focsani, a propus o pace eterna cuconditia ca cele doua Ori sa fie declarate independencesub garantia marilor puteri, ea urmarea prin aceastacresterea in fluentei rusesti in Principatele romanc indauna Portii 108. Prilejul s-a ivit la 1774, cind, prin

102 Hurmuzaki. Documente, supl. I-1, p. 418, 620 ; cf.A. d'Hauterive. Memoriu de starea Moldovei in 1785, Bucuresti,1902, p. 339.

103 N. Iorga. Cultura romaneasca sub fanarioti, p. 80.104 Al. C. Sturdza. L'Europe orientale et le role politique de

Mavrocordato, Paris, 1913, p. 70, 89.109 Virgil Zaborovschi, op. cit., p. 12.100 Anexa nr. 43, p. 202-213.107 Anexa nr. 44, p. 213-227.509 B. Boerescu. Romania dupa tratatul de la Paris din 30 mar-

tie 1856, Paris, 1857, p. 111. Diplomatia tarist5, in scopul intaririipropriilor pozitii in dauna Portii, a urnfirit formarea unui statmai puternic in regiunea Dunarii. In acest stop, cu prilejul preliminariilor de pace de la Focsani, Rusia a ridicat problema consti-tuirii Principatelor intr-un singur stat, proiect reluat si dezvolta tulterior. Urma astfel sa" se formeze statul independent Dacia,

48

si

si

www.dacoromanica.ro

tratatul de la Kuciuk-Kainargi 109, sub influer4a. diplo-matica 4i a boierilor romani, Rusia a prevazut inart. XVI o clauza in care se precizeaza ca Principatelevor avea aceleasi privilegii de care s-au bucurat subsultanul Mehmed al IV-lea (1648-1687), cind s-a fa-cut ultima reconfirmare a Capitulaciilor", facind ast-fel o serioasa bresa in sistemul de relaTii al celor douaTari cu Turcia, relgii al caror caracter de aservire fata.de Poarta se accentuase in aceasta perioada intr-omasura maxima. Clauza menIionata preciza : Poartaingaduie domnitorilor acestor doua state sa aiba pelinga ea un insarcinat cu afaceri, ales dintre crestiniiComunitatii grecesti, care vor veghea asupra treburilorprivind nurnitele principate", fapt ce intarea sistemulde reprezentare prin capuchehai, practicat, cum se stie,'Inca din secolul al XVI-lea. Totodata, in virtutea punc-tului 10 al aceluiasi articol, Poarta consimte, de ase-menea, ca dupa cum o vor cere imprejurarile in acesteprincipate, ministrii Curcii imperiale ai Rusiei, care isiau resedinta pe linga ea, sa poata vorbi in favoareafor si fagaduieste a-i asculta cu toata consideratia ce secuvine unei puteri prietene $i respectate" 110.

Pozitia internaTionala a Principatelor romane in pe-rioada regimului fanariot trebuie analizata in special prin

situat intre Rusia, Austria $i Turcia, in linii generale in vechea saconfiguratie geografica, condus de un domnitor apartinind religieidominante din acele tari, suveran ereditar $i complet independent,Fara dreptul de a se alipi la Austria sau la Rusia, dar demn deincrederea celor doua state. Se propunea, de asemenea, ca, in cazulcind turcii ar fi fost alungati din Europa, sa se formeze in Pe-ninsula Balcanica un stat care sa reconstituie vechiul Imperiubizantin. Acest nou stat grecesc urma sa aiba ca frontiere : MareaNeagra, Dunarea, Marea Adriatica Marea Mediterana, iar ca-pitala lui trebuia sa fie la Constantinopol (vezi C. AndreescuLa France et la politique orientale de Catherine II, d'apres les rap-ports des ambassadeurs francais

roumainea St. Petersbourg (1775-1792),

in Melanges de l'ecole en France", Paris, 1929, p. 161 --169 ; cf. 1. Vintu $i G. G. Florescu. Unirea Principatelor in lu-mina actelor fundamentale constitutionale, Bucure$ti, Editura$tiintifica, 1965, p. 40).

"0 Anexa nr. 45, p. 227-230 ; Mircea Nfalita. La diplomaticroumaine, p. 59-60.

11° I bident.

49

$i

www.dacoromanica.ro

prisma tratatelor incheiate mai ales intre Rusia Poartaotomana, deoarece acestea subliniaza pastrarea in con-tinuare de catre larile romane a autonorniei tor, carein acest timp a fost oarecumredusa, insa niciodata des-furuata. In acest sens, o analiza mai atenta a concinutit-lui articolului 16, punctul 10 din tratat conduce laconcluzia ca prin stipulatiile lui a fost stabilit unansamblu de masuri ce invedereaza innoirea statutuluipolitic-juridic al Orilor romane atit cu privire la naturaraporturilor cu Poarta, cit si in legatura cu pozicia forin relapile internaTionale. In virtutea acestui statut,relaInle dintre Tarile romane si Poarta otomana eraureglementate de normele dreptului international euro:pean, norme cu caracter conventional, cu drepturi siobligatii reciproce .ale partilor contractante in stabilireamasurilor ce trebuiau sa &Ica la inlaturarea domingieieconomice si la restringerea relapilor cu Turcia nurnaila raporturi politice, respectarea acestui statut fund asi-gurata prin recunoasterea dreptului Rusiei, ca parte latratat, de a supraveghea aplicarea stricta a prevede-rilor lui 111.

Prin urmare, in timp ce presiunea economica a puteriisuzerane devenea din ce in ce mai puternica, iar dom-nitorii erau trimisi direct de la Constantinopol, Poartaa continuat se enTina in farile romane acelasi statutde autonomie, atenuat uneori prin incapacitatea saulipsa de interes a anumitor domnitori" 112. In acest sens,statutul juridic acordat de catre Poarta otomana in1792, intitulat Legea noua", prevedea in articolul 25ca Moldova si Tara Rornaneasca fiind din trecut 5i

pins acum slobode in toate privinwle prin separare lacancelarie 5i prin interzicerea calcarii for cu piciorul,toate darile for arenzile se afla pe seama voievo-zilor" 1".

Totodata trebuie observat ca prin tratatul de laKuciuk-Kainargi Rusia putea interveni pe lingo Poarta

"1 I. Vintu 5i G. G. Florescu, op. cit., p. 46-47."2 V. Mihordea. Les lignes du developpement de la diplomatie

roumaine en XVIII-e siecle, in Revue Roumaine d'Histoire" nr. tdin 1970

113 Anexa nr. 50, p. 246-260.

50

si

5i

www.dacoromanica.ro

otomanain toate problemele care faceau obiectul rapor-turilor dintre

i ntereseInalta Poarta si Principate. Aceasta con-

fruntare de care s-a accentuat tot mai Inuitdupe 1774 va fi o cauza continua de neintelegere intrecele doua imperii, deschizind astfel usa la cele mai pri-mejdioase incurcaturi" 114. Ulterior, printr-o succesiunede conventii incheiate de cele doua mari puteri, Turciareinnoia drepturile Rusiei acordate prin tratatul de laKuciuk-Kainargi. Remarcam in acest sens conventiaexplicative de la 10 martie 1779, actul de la 28 de-cembrie 1783, tratatul de la Iasi din 9 ianuarie 1792 115.Prin alcatuirea dibace a tratatului de la Kuciuk-Kai-nargi stria atunci Thugut, agent diplomatic at Aus-triei la Constantinopol Itnperiul otoman este de aziinainte un fel de provincie ruseasca." 116.

La rindul sau, A. D. Xenopol arka ca prin acesttratat, dobindit atit prin izbinzile armatelor moscovite,cit prin coruptia celor insarcinati din partea Turcieipentru incheierea lui, imparatia otomana primea o lo-vitura din care nu se mai putu ridica" 117.

Se observe astfel cal cele mai grave violari ale drep-turilor tgrilor romane incep de la 1716. Din aceastaperioada ping la 1774, nici o stipulatie nu a intervenitintre tarile romane si Poarta otomana. Au survenit apoitratatele incheiate de Rusia cu Poarta in virtutea carorasultanii otomani acordau Rusiei dreptul de mijloctre,iar mai tirziu pe acela de garant.

Dace in aceasta perioada tarile romane nu 4i-au exer-citat dreptul de aparare, cauza trebuie investigate incomplexul de circumstante caracteristic acestei epoci,asociat cu puternice influenle exterioare.

0 situatie similara a existat pentru tarile rotnane s;in ceea ce priveste dreptul for de a negocia si a incheiatratate cu alte state. Explicatia faptului ca incepindde la 1711 tarile romane n-au incheiat tratate cu alte

14 Frederic Dame. Istoria Romaniei contemporane de la rein-tronarea donmilor paminteni pins` in zilele noastre, 1822-1900Bucuresti, 1901, p. 6.

"5 Anexa nr. 49, p. 237-246.116 Cf. A. D. Xenopol, op. cit., p. 140"7 Ibidem.

51

si

,

www.dacoromanica.ro

puteri trebuie cautata in limitarea autonomiei tor .deckre Poarta otomana. In acela§i timp conventuleincheiate intre Rusia si Turcia in aceasta perioada a-testa concluzia ca tarile romane nu au renuntat niciun moment la vechile atribute de suveranitate.

Limitarea suveranitatii tarilor romane s-a rasfrint siasupra dreptului de reprezentare, .mult arnputat dupainstaurarea regimului fanariot. Inainte de perioada f a-nariota, tarile romane, in virtutea suveranitatn lor,exercitau acest drept. Tratatul de la 1774 reglementaprin articolul 16, punctul 9 si institutia reprezentariipentru Principatele romane. Dar aceasta stipulatie im-pusa de Rusia nu convenea Portu otomane, obisnuitacu cele mai flagrante incalcari ale suveranitatii tarilorromane. La rindul ei, Rusia a admis sa existe pe lingaPoarta agenti ai Principatelor, dar fara sa limiteze prinaceasta influenta diplomatiei ruse la Constantinopol cuprivire la ele. Totodata, tarile romane au fost lipsite inaceasta perioada de posibilitatea de a trimite agenti inalte capitale europene, Turcia considerind ca are dreptulde a reprezenta Principatele in relatille lor externe. Larindul lor, celelalte state europene au nesocotit suvera-nitatea celor doua tari, deoarece agentii lor nu remiteauscrisorile de acredirtare domnitorilor tarilor romane, cierau acreditati pe linga Poarta. Dupa pacea de laKuciuk-Kainargi, cu toata opozitia Portii otomane, rindpe rind au fost numiti in Principate consuli si in primulrind reprezentanti ai celor doua mari puteri limitrofe :Rusia $i Austria. Astfel, Lascarev este primul consulrus la Bucuresti (1782) §i Raicevich, primul consul aus-triac (1783) 118.

La zece ani dupa Kuciuk-Kainargi, Alexandru Mavro-cordat al Moldovei acorda un privilegiu de comer ne-gustorilor din Austria 119.

/nfiintarea de consulate ale puterilor europene in tarileromane a determinat schimbari in caracterul domniilorce be ocirmuiau" 120. Trebuie subliniat ca Nicolae Mavro-

19 A. D. Xenopol, op. cit.. p. 178-179.119 Anexa nr. 46, p. 230-232.12° A. D. Xenopol, op. cit., p. 180.

52

Irma,

www.dacoromanica.ro

cordat, urcat in scaunul Moldovei (1711) 5i toti dom-nitorii fanarioli care 1-au urmat la conducerea %arilorromane slujeau de agenTi diplomatici ai Portii, deoarecepins la revoluTia franced Poarta otomana nu avuseseagenti diplomatici stabili in strainatate 121. Turcii, arataXenopol, nu acreditasera nkiodata ministri la diverselecurp europene, poate pentru motivul religios ca unturc nu trebuie sa calce decit cu sabia in mina pe pa-mint de alts religie" 122. In acest sens se poate spune catoate negocierile de pace ale turcilor, care au urmatrazboaielor, incepind cu cele de la Karlowitz si sfirsindcu tratatul de la Bucuresti din 1812, poarta amprentaparticiparii fanariote la reprezentarea diplomatiei tur-cesti 123. In privinTa aceasta, Talleyrand spunea ca po-litica turceasca e regulata de acesti hospodari, care sent

nuin curent cu tot ce se petrece in Europa" 124 Dartoti domnitorii fanarioti au corespuns asteptarilor Portiiotomane. $i acest lucru este dovedit de efemera domntea unora dintre ei, multi pierz-indu-si chiar capul pentruinfidelitatea for fats de Poarta.

In aceasta perioada, succesele Rusiei in confruntarilecu Poarta favorizau obiectiv slabirea dominatiei oto-mane asupra Principatelor romane, a caror emancipareevolua in orbita contradic%iilor de interese Teluri ruso-turce $i a marilor puteri europene in general. Semni-ficativ in acest sens este hatiseriful din 1802, precedatde o fagacluinta sub forma de nota adresata Rusiei dedue Poarta otomana, in virtutea careia influema ru-seasca asupra ;ardor romane facea un pas hotartitor,schimbind dispoziiia abstracts generals de proteguirea farilor romane din partea Rusiei in una specialspractica. Iata punctele esenTiale ale acestei note, care afost comunicata prin hatiserifuri si scaunelor din Mun-tenia si Moldova. Dupa ce enumera corginutul hatise-rifurilor anterioare, sultanul adauga ca intrucit prin

121 D'Ohsson, op. cit., p. 509-511 ; apud V. Mihordea, op.cit., p. 64.

122 A. D. Xenopol, op. cit., p. 180.123 V. Mihordea, op. cit., p. 61.124 Dinu C. Anion. Istoria diplornatica, 1713-1914, Bucuresti,

1930, p. 155.

53

$i

si

gi

www.dacoromanica.ro

trecerea timpului aceste masuri au suferit oarecare stra-mutare si, in puterea tratatului incheiat intre imparatiamea acea a Rusiei, aceasta putere avind dreptul dea interceda, pentru cele doua provincii a Munteniei yiMoldovei, trimisul ei pe linga sublima noastra Poartane-au expus ca guvernul sau ar dori adaogirea artico-lelor urmatoare la acele mai sus aratate" 125. Este vorba,in primul rind, de introducerea in hatiseriful din 1802a unor stipulatii prin care se urmarea sa se construiascaraporturi mai acceptabile intre farile romane $i Poartaotomana, de natura sa creeze conditii favorabile dez-voltarii economiei $i emanciparii politice a Principa-telor. In acest scop, Poarta se obliga sa elimine abu-zurile ce se faceau cu ocazia aprovizionarii cu produsea capitalei otomane, urmind ca acestea sa fie procuratedupa preTurile in fiinta" 126. In virtutea aceluiasi had-serif, domnitorii erau scutiti de a mai plati o anumitasuma de bani cu ocazia confirmarii in posturile for infiecare an. In sfirsit, urma punctul de capetenie al in-tregii convenTii, acela referitor la inlocuirea domnilor,stipulindu-se ca domnia acestora era fixata pe sapte ani.Ei nu pot fi depusi inainte de acest termen decit pen-tru o vina vadita. Indata ce o asemenea vina le va fipuss in seama, Turcia va trebui sa incunostinteze peambasadorul rusesc, care si dinsul trebuie sa se con-vingi ca delictul s-a cornis, fiind dovedita intr-un chipneindoielnic vinovatia domnului $i numai atunci depu-nerea lui va fi permisa 127.

Inarmata cu tratatul care impiedica pe turci de ainlatura pe domni fara consirntamintul Rusiei, aceastava incepe a pune in lucrare un sistem de darapanarea imparatiei turcesti precum nu-1 cunoscuse nici un timpanterior" 128.

125 A. D. Xenopol, op. cit., p. 249-250 ; cf. si Tr. Ionescu.Hat4eriful din 1802 ;i inceputul luptei pentru asigurarea pieteiirterne, in Studii si articole de istorie", I. Bucuresti, 1956.p. 37-78.

126 Anexa nr. 51, p. 260-276.127 Ibidern, p. 271-272128 A. D. Xenopol, op. cit., p. 252.

54

si

www.dacoromanica.ro

Spre sfir§itul regimului turco-fanariot, cind Princi-patele tind sa capete o pozitie neatirnata, ele devin inrepetate rinduri subiect de discucii pe plan internacio-nal $i, in anumite imprejura'ri, nu a fost exclusa niciproblema inglobarii for la diferite imperil. Astfel, intinipul razboiului ruso-turc din 1806-1812, anumedupa armisticiul incheiat de beligeranci la Slobozia, lingaGiurgiu (1807) 129, intre Napoleon I si Alexandru Is-a incheiat o convencie secrets la Erfurt (1808)1" alcarei obiect 1-au constituit unele aranjamente politiceteritoriale dintre cei doi iparaci.

Dar tratatul de la Erfurt ascundea de fapt destra-marea ce trebuia sa aduca prabusirea intreguluiPentru Napoleon, intrevederea de la Erfurt avea sem-nificacia unei incelegeri momentane de natura sa-i per-mita realizarea planurilor occidentale. El urmarea saimobilizeze Austria 4i presiunea lui Napoleon se vaexercita in aceasta direccie. Tarul, la rindul sau, nuavea incredere in Napoleon. Increderea fusese distrusade cel mai apropiat colaborator al imparatului, Talley-rand, care la intilnirea de la Erfurt credea ca, tradindFranca, o va scapa pe ea insa4i, 4i astfel pe Europa" 131.

In asernenea imprejurari, se explica foarte bine inte-resul Rusiei de a incheia pacea cu Turcia. Pe de altsparte, turcii, care prevazusera inc a din 1810 o rupturaintre Franca Rusia, cu toate pierderile lor, refuzau cuhotarire tncheierea pacii cu precul cesiunii Principatelorrornane. La rindul sau, ambasadorul francez la Con-stantinopol, Latour Maubourg, incerca sa dovedeascaturcilor ca Poarta refuzind in timp de cinci ani de-arindul de a ceda un singur palmac de teritoriu, cu toateca pe atunci Rusia avea pe pamintul turcesc o armatade 80 000 de oameni, cita neconsecvenca nu ar fi dea ceda ni§te cetaci care alcatuiesc siguranca Irnparacieiotomane, astazi cind Rusia, in ajunul de a rupe cu

139 Anexa nr. 52, p. 276-277.130 Tratatul in Chenadie Petrescu, Dimitrie A. Sturdza, Dimitrie

C. Sturdza, op. cit., p. 927.131 Dinu C. Anion, op. cit., p. 168.

55

Si

si

edificiu.

$i

www.dacoromanica.ro

Franta, nu mai are pe teritoriul otoman decit o armatade 20 000 de oameni, care nici nu mai poate spori" 132.

Pe cind aceste negocieri se taraganau intre ambelecurti, operatiile militare erau departe de a rasa sa seintrevada in favoarea cui inclina balanta victoriei. $icu toate alternarile de victorii si infringeri ale celordoi beligeranti, razboiul tot s-ar mai fi prelungit dacacei 500 000 de soldati francezi, in frunte cu Napoleon,nu ar fi inceput sa marsaluiasca spre Rusia. In aceastasituatie, tarul Alexandru I a ordonat generalului Kutu-zov sa incheie pacea cu Poarta otomana, totodata si-aretras armatele din Principate, iar diplomatii lui au re-luat tratativele cu Turcia, care s-au sfirsit cu incheiereatratatului de la Bucuresti din 16/28 mai 1812. Clauzeleacestui tratat intareau tratatele si conventiile anteriorincheiate intre Rusia si Poarta otomana prm care sestipulau privilegiile pentru tasile romane. In baza ace-luiasi tratat, Rusia primea Basarabia si recomanda Ser-bia generozitatii si clementei sultanului 133.

Trei ani mai tirziu, dupa semnarea pacii de la Bucu-resti, Viena gazduia Congresul marilor puteri intrunitepentru a discuta soarta Europei dupa razboaiele napo-leoneene. Congresul de la Viena n-a hotarit nimic asuprasoartei popoarelor aflate sub dominatia otomana, Poartanefiind prezenta la dezbaterile congresului, ceea ceechivala cu recunoasterea tacit a integritatii Imperiuluiotoman, cel pu%in in ce priveste frontierele sale de nord-vest" 134. Chiar daca o brosura care circulase in gre-ceste in 1814 in capitala Austriei, intitulatsi Congresulde la Viena", vorbise despre impartirea Imperiului oto-man si alungarea turcilor din Europa, in realitate acestimperiu a ramas intact, confirmindu-se ceea ce spuneasecretarul congresului, Friedrich de Gentz, ca la Viena

132 Latour Maubourg c. Champagny, 2 Dec., 1810, in Hurmu-zaki. Documente, supl. II, p. 579 ; apud A. D. Xenopol, no, cit ,p. 279.

133 Anexa nr. 53, p. 277-278.134 Pierre Renouvin. Le XIX-e siecle, I. De 1815 a 1871, in

Histoire des relations inrernationales", t. V, Paris, 1954, p. 8 ;apud Virgil Candea, Dinu G. Giurescu, Mircea Malita. Pagini dintrecutul diplomatiei romanegi, Bucuresti, Editura politica, 1966,p. 210.

56

www.dacoromanica.ro

n-a fost vorba de nici un schimb... de nici o schim-bare... singura grija a suveranilor este de a coinbatespiritul revolutionar" 135.

La inceputul secolului al XIX-lea, informatii exactedespre starea in care se afla poporul roman strabatuseradeparte de granitele farii si nu era calator strain caresa nu sublinieze situatia grea in care se gaseau rileromane. Una din cauzele acestei stari era oprimareaotomana, si necesitatea incetarii ei se punea cu strin-genta. In timpul Congresului de la Viena, transmiteaagentul Austriei in Principate, declaratiile cercurilorconducatoare din Bucuresti si Iasi exprimau aceleasiaspiratii, in virtutea carora aceste principate nu se vormai bucura multa vreme de Constitutia for prezenta"si lucru hotarit e ca moldovenii doresc mult o schim-bare apropiata a regimului politic si traiesc cu nadejdeca la Congresul de la Viena se va face mentiune side ei" 136.

Citiva ani mai ttrziu, in 1821, intreaga PeninsulaBalcanica era zguduita de dezlantuirea simultana, innord si in sud, a miscarii de eliberare a popoarelorroman si grec. In acest an izbucneste si in Cara Roma:neasca miscarea revolutionary de sub conducerea luiTudor Vladimirescu, avind un profund caracter anti-feudal si national. Figura acestui erou este, fara in:doiala, din cele mai interesante. Iesit din sinul poporuluisau, el a avut de la inceput in vedere mtntuirea taranu-lui din robia boierului. RIscoala lui Tudor a fost in-dreptat51 impotriva asupritorilor. In Proclamatia de laPaden indemna pe tarani : Veni%i, dar, fratilor cutocii, cu rau sa pierdem pe cei rai, ca sa ne fie nounbine !" 137. In acelasi timp, prin unirea miscarii condusede Tudor cu aceea a eter4tilor, eascoala a imbrkatcaracterul unei agiuni impotriva puterii suzerane,Poarta otomana". In concernia lui Tudor, victoria lupteisociale §i naponale a poporului roman depindea in bun5

135 V. Candea, D. Giurescu, M. Malita, op. cit., p. 214-215.136 Istoria Rominiei, vol. III, Bucuresi, Editura Academiei,

1964, p. 860.137 Documente privind istoria Romaniei. Rascoala din 1821,

vol. I, Bucuresi, Editura Academiei R.P.R., 1959, p. 208.

57

www.dacoromanica.ro

masura de conjugarea fortei armelor cu actiuni diplo-matice, care aveau drept scop o justa analiza a tuturordatelor situatiei Internationale. Din ianuarie ping inmai 1821, conducatorul miscarii revolutionare si ma-sele populare au crezut in realizarea obiectivelor ratio-nale si sociale, dobindind o experienta revolutionary cuconsecinte deosebite pentru intreaga dezvoltare ulteri-oara a poporului roman. Dar la 1/13 mai, armataotomana intra in Tara, la 27 mai 1821 Tudor piereaasasinat, in timp ce Principatele aveau sa treaca prininc a un an de ocupatie dura caracterizata prin abu-zuri, jaf anarhie" 138. Dar sentimentul national seafirmase cu tarie, ideile de demnitate, independents,libertate care dominasera in lunile rascoalei nu mai pu-teau fi zagazuite. Regimul fanariot se incheiave, Poartafiind obligata sa revina la domniile pamintene.

Trebuie remarcat ca chiar in timpul ocupatiei tuncqti(1821-1822), partidul national din ambele principate,care lupta pentru restabilirea domniilor pamintene, areusit sa aduca la indeplinire acest deziderat. Astfel,mitropolitul Veniamin Costachi $i o seama de boieri

mmoldoveni calauziti de nationale, anticipindo puternica agitatie politics in favoarea reintronariidomniilor .pamintene, au minis petipi Portii otomanein care, printre atele, cereau.: innoirea drepturilor acor-date prin vechile capitulatii ; alegerea unor domni pa-mintem si regularea darilor ; inlaturarea grecilor dindregatoriile tarn ; scoaterea manastirilor din mimilegrecilor $i redarea for in posesiunea clerului national" 139.Ca raspuns la aceste petitii, Poarta a dispus ca tarileromane sa trimita la Constantinopol deputatiuni", caresa exprime dormta for si sa recomande cite un candidatpentru domnie dintre boierii pa'minteni" 140. Rezultatulacestor demersuri, influentat, fare indoiala, de ecouTrascoalei lui Tudor Vladimirescu, s-a tradus prin nu-mirea in iunie 1822, a lui Grigore Dimitrie Ghica in

138 V. Candea, D. C. Giurescu, M. Ma14a, op. cit., p. 722,226, 228.

139 Dimitrie Onciul. Din istoria Romaniei, Bucureiti, 1914, p. 98.140 A. D. Xenopol. istoria romanilor, vol. X, Bucuresti, Editura

Cartea romaneasca'", ed. a 3-a, p. 83.

58

5i

www.dacoromanica.ro

Tara Rornaneasca si a lui Ion Sandu Sturdza in Mol-dova, cei dintii domni paminteni dupe perioada dom-niilor fanariote 141.

Intre timp, o recrudescenta a relatiilor dintre Rusia si

Poarta otomane amplificata de masurile represive dinpartea Portii asupra populatiei crestine a determinatRusia ss adreseze Portii otomane un ultimatum in carese cerea sa se ridice manastirile darimate de fana-tismul musulman ; sa asigure cultului crestin o garan-tie si o protectie serioasa ; sa se face o deosebire intrecei vinovati si cei nevinovati, intre crestini ; sa se rein-troduce in Principatele dunarene regirnul stabilit printratate". Dar Poarta a refuzat sa primeasca ultimatu-mul, ceea ce a determinat Rusia sa-si recheme ministrulsi sa rupa relatiile diplomatice cu Turcia in august1821. Un eveniment nou a intervenit ulterior in con-ducerea Imperiului rus : moartea tarului Alexandru I(1825) si urcarea pe tron a lui Nicolae I, reprezentan-tul cel mai autentic al absolutismului monarhic. El de-buteaza in politica externs cu ultimatumul adresat Tur-ciei prin care cerea ca Principatele Munteniei si Mol-dovei sa fie restabilite in starea din 1821, atit dinpunct de vedere politic, militar, cit si civil" 142. Uncomplex de imprejurari internationale nefavorabilePortii otomane au determinat-o pe aceasta sa consirntala iscalirea conventiei de la Akerman din 7 octom-brie 1826, confirmative si explicative a tratatului de laBucuresti 143. Aceasta conventie este primul act inter-national ale carui norme au reglementat in mod oficialorganizarea de stat a tarilor romane, creindu-le conditiinecesare pentru stabilirea unor raporturi pe baze notcu Poarta si stabilind masuri pentru ca acestea sa-sipoata fixa normele cele mai adecvate de conducere si

de organizare interns 144. Articolul 3 din conventiestipula obligatia Portii de a pazi privilegiile garantate

"' George Meitani. Actiunea diplomatica a Europei Pala dePrincipatele romane intre anii 1821-1834, Bucuren, 1903, p. 20 - -71.

Dinu C. Anion, op. cit., p. 210, 213.143 Anexa nr. 54, p. 279-283.'44 I. Vintu G. G. Florescu, op. cit., p. 51.

59

:

1 3

5i

www.dacoromanica.ro

Principatelor prin tratatele $i hatiserifurile anterioare.In virtutea aceluiasi articol, Poarta se indatora sa com-pleteze hatiserifurile din anul 1802 printr-un act se-parat" care prevedea ca domnitorii vor fi alesi dintreboiern.paminteni de Adunarea general a divanului" siintarip de Poarta otomana. In acela$i timp se stipulaca daca din pricini grele nutnirea candidatului ales n-arfi fost corespunzatoare cu dorinIa Portii, in aceasta im-prejurare cele doua curli aveau dreptul de a recomandanumiplor boieri sa procedeze la alegerea unei persoaneconvenabile.

Conform actului separat, domnitorii erau alesi, cain trecut, pe $apte ani, fara a putea fi destituiTi inaintede acest termen. De la aceasta regula se facea excemiein ipoteza in care s-ar fi cornis vreun delict, verificat$i dovedit de autoritAile competente ale celor dousaimperii. Toate aceste regletnenfari a raporturilor dintre

romane cele doua imperii conduc la concluziaca Rusia devenea suzerana de fapt a Principatelor, intimp ce Turcia nu pastra decit suzeranitatea nominalaasupra Orilor rornane" 145.

Aceasta stare de lucruri a condus la un nou conflictintre cele dousa imperii. Intr-adeva'r, la 26 aprilie 1828,Rusia declara razboi Turciei trupele rusesti intrau inMoldova $i Muntenia sub comanda generalului Wittgen-stein, iar in iunie cucereau o serie de cetAi turcesti insudul Dunarii. Dupa un an de ostilitaTi, generalulDiebici constringe Adrianopolul sa capituleze, deschi:zind calea tratativelor care au dus la incheierea pactidin 2/14 septembrie 1829 146.

Clauzele tratatului de la Adrianopol, cuprinzind 16articole, aduceau o reglementare favorabila intereselorRusiei ; se men%iona pentru aceasta liberul comer% peDunare $i Marea Neagra $i in tot Imperiul otoman, pre-cum $i dreptul de naviga%ie a flotei de comer% apar%i-nind oricarui stat prin strimtorile Bosfor $i Darda-nele 147. In ceea ce prive$te Principatele, in actul separat

145 Friedrich Dame, op. ch., p. 8.146 Istoria Romiiniei, vol. III, Bucurqti, Editura Academiei,

1964, p. 927.147 op. cit., p. 929.

60

si

tank si

si

www.dacoromanica.ro

anexat tratatului de la Adrianopol se prevedea c5 aces-tea isi cistigau dreptul de a avea domnitori autohtonipe viat5, nu numai pe sapte ani, cum era stabilit princonventia de la Akerman 148. In acest scop se ar5ta cas-a convenit si reglementat definitiv ca durata de gu-vernare a hospodarilor s5 nu mai fie limitat5 la sapteam, ca in trecut, ci ei s5 fie de acuni inainte investiticu aceast5 demnitate pe viat5, in afars de cazurile deabdicare de budavoie sau de destituire din cauza dedelicte, prev5zute de numitul act separat" 149.

Important de remarcat este si faptul c5, prin tratatulde la Adrianopol, Turcia se obliga sa distruga cet5tiledunarene Giurgiu si Braila, posedate ping atunci dePoart5, si sa retrocedeze teritoriul raialelor Turnu,Giurgiu si Braila. Cit priveste dezvoltarea leg5turilorPrincipatelor romane cu lumea exterioar5, in urmastipulatiilor din tratatul de la Adrianopol, t5.rile romanese bucurau de deplina libertate a comertului pentrutoate produsele solului si industriei, vasele for putindsa navigheze nestingherit pe Dun5.'re, cele dou5 tariavind dreptul de a face comer% in alte orase sau porturiturcesti. Tratatul de la Adrianopol impreun5 cu actulseparat constituia cel de-al doilea act international im-portant relativ la situa%ia internationals si la organi-zarea interns a tairilor romane. Tratatul reglementain conditii not raporturile dintre Principatele romane siPoarta otomara, puse sub suzeranitatea Turciei si pro-tectoratul Rusiei" 159 .

In sfirsit, se reinnoiau prevederile conventiei de laAkerman referitoare la dreptul Principatelor de a-siintocmi regulamente de organizare interns, urmtnd cain viitor acestea s5 serveasc5 de baze pentru regimulinterior al celor dou5 t5ri". T5rile romane nu maipIstrau cu Poarta alte legIturi decit plata unui tributanual si investitura ce trebuiau sa primeasc5. domnitorii.

Analizind raporturile dintre t5rile romane si Poartaotoman5, Engels ar5ta c5 Rusia n-a 15sat scape

18 Andrei Popovici. Politica noastrii istoria, Bucurcgi, 1912,p. 12.

148 Anexa nr. 55, p. 284-289.188 I. Vintu gi G. G. Florescu, op. cit., p. 52.

61

fi

www.dacoromanica.ro

nici un prilej de a obtine avantaje in Moldova si Vala-hia. In cele din urma, la incheierea tratatului de laAdrianopol (1829), ea a reusit obvma privilegii atitde largi, incit Principatele romane sint in prezent inmai mare masura supuse Rusiei decit Turciei" 151.

diva ani mai tirziu, intre Rusia si Turcia s-a sem-nat convenlia de la Petersburg din 17/29 ianuarie 1834,prin care Poarta recunostea Regulamentul organic sise aduceau modificari tratatului de la Adrianopol. Inacest sens, articolul II din conventie prevedea ca, inmod exceptional, primii domni nu vor fi alesi de Adu,,-narea obsteasca extraordinara, m de cele douaputeri contractante, procedura alegerii urmind sa intrein vigoare pentru urmatorn domni. In acelasi limp,Rusia se indatora sa-si retraga trupele din faille romanedupa ce domnitorii vor fi nunnp si nuinai la Implini-rea a doua luni de la numirea tor" 152.

Doua luni mai tirziu, cu ocazia schimbului ratificaPoarta publics un finnan insota de un hatisenf

care reinnoia stipulatiile din tratatul de la Sankt-Peters-burg si celelalte tratate anterior Incheiate, consflnindformal autononna tarilor romane si neatirnarea admi-nistratiei for interne. Iar in luna aprilie 1834, Poarta,in intelegere cu Rusia, numea pe Alexandru D. Ghicadomn in Muntenia si pe Mihai Stundza damn in Mol-dova 153.

Revolutionarii de la 1848 s-au ridicat Impotriva pre-vederilor reacIionare din Regulamentul organic. Ei auminis agenti in principalele taxi occidentale in vedereasuspnern cauzei Principatelor. Dupa inabusirea revo-lune' de °stile turco-tariste, diploinatii Turciei si Rusieiyin din nou la masa conferir4ei, Ins de aceasta data nuca invingaton si lnvinsi, ci in cadrul unei coalitii careinfrinsese revolutnle din Tara Rornaneasca si Moldova.In urma negocierilor dintre cele doua imperii s-a in-cheiat convenpa de la Balta Liman (1849), ce aducea

151 K. Marx si F. Engels. Opere, vol. 9, Bucuresti, Editura poli-tics, 1959, p. 34.

152 Anexa nr. 56, p. 290-291.1'3 Istoria Rominiei, vol. III, Bucurelti, Editura Academiei,

1964, p. 988, 996.

62

sa

tiler,

ci

www.dacoromanica.ro

modificari retrograde in sistemul de organizare al tarilorromane. In locul alegerii domnului pe viata, s-a intro-dus iara$i numirea pe $apte ani, iar Obsteasca adunarc,care era un fel de parlament, a fost inlocuita in modprovizoriu cu un divan compus din boierii cei mainotabili si cei mai demni de incredere ca $i din ci%ivamembri ai clerului superior". Articolul II din conven-tie fixa atributiile divanurilor, la asezarea impozi-telor $i examinarea bugetului anual in cele doua pro-v incii". Tratatul mai hotara ca cele doua curtiimperiale au convenit sa prelungeasca prezenta uneianumite parti a trupelor ruse$ti si otomane" in Prin-cipate pentru consolidarea linistii interne" a celor douatari. Pe perioada de ocupatie, cele doua curti conti-nuau sa aiba cite un comisar extraordinar cu resedintain Principate insarcinati sa supravegheze mersul tre-burilor si sa le dea impreunai sfaturi hospodarilor" 154.Indata dupa semnarea conventiei, Mihail Sturdza s-aretras, iar Poarta, in Intelegere cu Rusia, numea pentru$apte ani pe Grigore Ghica domn in Moldova §i peBarbu Stirbei in Tara Rornaneasca. Era ultirna data cindcele doua puteri mai dispuneau de tronurile romane,ocupindu-le dupa bunul for plac, prin inalti functio-nari", cum se stipula in conventie.

Ulterior, Principatele au fost supuse unor ocupatiisuccesive din partea marilor puteri : ocupatia tarista(1853-1854), in timpul careia domnii au fost suspen-dati, $i ocupatia austriaca (1854-1856), pe timpul raz-boiului din Crimeea. Si toate aceste alternari de ocupatiiale Principatelor $i-au gash sorgintea in politica ma-rilor puteri, care, observind regresul Imperiului otomansub aspect economic, politic $i militar, reluau in discutiidiplomatice diverse planuri de destramare a acestuia.In acest scop, Rusia, in februarie 1853, trimitea unultimatum Portii otomane, iar in iulie 1853 ocupa Prin-cipatele romane, trezind iara$i invidia Austriei. Era $iin secolul al XIX-lea tot vechea politica intilnita inveacurile anterioare : rivalitatea dintre Austria $i Rusia

154 Anexa nr. 59, p. 325-329.

63

www.dacoromanica.ro

cu privire la Principatele romane. La rindul lor, Frantasi Anglia n-au privit favorabil ocuparea Principatelor.Dar tarul nu a luat in consideratie protestul celorlalteputeri, mai ales ca flota ruseasca, intr-o confruntare cucea turceasca, a distrus-o pe aceasta la Sinope, la 30noiembrie 1853. In aceste imprejurari, Prusia, Austria,Franca si Anglia s-au intrunit la Viena si impreuna auredactat o nota, pe care au notificat-o tarului la 2 apri-lie 1854, cuprinzind urmatoarele puncte : statele euro-pene au hotarit mentinerea integritacii Imperiului oto-man ; evacuarea Principatelor romane ; libertatea cres-tinilor, dar cu recunoasterea suveranitacii turcesti ; ostare de echilibru european la care sa participe $i

Turcia 155.Aceasta era situacia cind debarcasera trupele celor

doua mari puteri Anglia 5i Franta in Dobrogeacu gindul de a ocupa Principatele, dar, pentru a me-naja Austria, armatele for au ramas in continuare inDobrogea. Este momentul and diplomatii acestor state,Austria, Anglia 5i Franta, s-au intrunit din nou la Viena,in august 1854, $i prin nota din 6 august si-au expri-.mat punctele for de vedere : raporturile dintre Rusia 51Poarta puteau fi stabilite pe baze solemne $i durabilenumai daca ar fi incetat protectoratul asupra Princi-patelor dunarene Serbiei daca privilegiile acordatede sultan Principatelor si Serbiei ar fi fost puse sub ga-rantia puterilor in virtutea unui tratat ce trebuia sa seincheie cu Poarta. In urma acestei note, trupele rusestiau parasit Principatele, care au fost ocupate imediat deAustria, in august 1854, cu sprijinul celorlalte mariputeri. In anul urmator, murind carul Nicolae I, suc-cesorul sau, Alexandru al II-lea, a lasat sz: se intrevadadorinva de a se ajunge la pace in urma insucceselormilitare. Austria a considerat atunci ca a sosit momentulsa intre in razboi si a remis un ultimatum Rusiei incare cerea protectoratul colectiv al marilor puteri asu-pra Principatelor. Pusa in faca coalitiei puterilor eu-ropene, Rusia a trimis plenipotentiari la Congresul de

"5 Ioan Hudifa. Istoria diplomatica, Bucure5ti, 1946, p. 132, 133.

64

5i 5i

www.dacoromanica.ro

la Paris, ale carui lucrari au dus la incheierea tratatu-lui din 30 martie 1856 156.

Referitor la Principatele romane, tratatul mentionaca ele continuau sa se bucure, sub suzeranitatea Portiisi cu garantia puterilor contractante, de privilegiile siavantajele de care beneficiau si nu se admitea nici undrept special de amestec in treburile for 15untrice(art. 22). Turcia se obliga sa pastreze in Princip ate oadministratie independents si nationala, precum si de-plina libertate a cultelor, a legislatiei, a comertului si anavigatiei" (art. 23). Tot prin tratat s -a prevazut con-vocarea in fiecare principat a unui divan ad-hoc, caresa constituie reprezentarea cea mai exacta a intereselortuturor claselor societatii. Aceste divanuri vor fi che-mate sa exprime dorintele populatiilor cu privire la or-ganizarea definitive a Principatelor" (art. 24).

intr-adevar, problema unirii Principatelor romaneridicata de Napoleon al III-lea a suscitat aprige con-troverse in timpul Congresului de la Paris. Propunerealui pleca de la ideea de a face din Principatele romaneun stat-tampon intre Rusia si Imperiul otoman. Rusiaa sustinut pe Napoleon al III-lea pentru unirea Mun-teniei si Moldovei, $i 1-a sustinut pentru ca voia saloveasca Austria. 0 atitudine similara a adoptatAnglia, Austria insa opunindu-se. La fel a procedatImperiul otoman, care vedea in aceasta unire un primpas catre detasarea Principatelor de sub suzeranitateaTurciei 157. Din cauza obstruc %iei Austriei $i Turciei,congresul n-a hotarit pe loc unirea Principatelor romane,deoarece realizarea dezideratului exprimat de cele douatari ar fi insemnat o continua atractie pentru romanedin Imperiul habsburgic. Pe de alts parte, Austria seternea ca unificarea celor doua taxi ar fi avut caurmare stimularea luptei de eliberare a popoarelor dinBalcani" 158.

Ulterior, Conferinta reprezentantilor celor 7 putericare s-a intrunit la Paris in mai 1858 a luat cunostinta

156 Anexa nr. 60, p. 329-331.157 I. HudiO, op. cit., p. 142, 143.158 Istoria Romaniei, vol. IV, Bucureti, Editura Academiei,

1964, p 255.

65

51

www.dacoromanica.ro

de doleantele divanurilor ad-hoc, cu scopul de a rezolvaproblema unirii si a reorganizarii Principatelor. Iartrei luni mai tirziu, participantii la dezbateri au incheiat,la 7/19 august, conventia de la Paris, care stabileaviitorul statut al Principatelor din punct de vedere po-litic, social si administrativ 159. Nesocotindu-se vointadivanului ad-hoc de unire a Principatelor intr-un singurstat national, conventia stipula ca cele doua tari vor fidenumite Principatele Unite ale Moldoveiraminind in continuare sub suzeranitatea Portii ; se asi-gurau, in virtutea capitulatiilor, drepturile de autonomieale Principatelor de care acestea urmau

puterilorsa beneficieze

in viitor sub garantia colectiva a contractante,garantie ce trebuia sa le asigure Si imuni-tatile", precizindu-se ca Principatele se vor administraliber 4i in afara de orice amestec al Portii, in limitelestipulate prin acordul puterilor garante cu curtea suze-rana. Conventia mai prevedea pentru Principate obli-gatia de a plati tribut Portii otomane, dreptul acesteiade a se intelege cu Principatele pentru masurile de apsa-rare a teritoriului for in cazul unei agresiuni externe,precum $i indatorirea Portii de a se consulta cu puterilegarante in vederea restabilirii ordinii in Principate incazul in care ea va fi compromisal". Se preciza si drep-tul de reclamatie al Principatelor in ipoteza incalcariiimunitatii lor, dornnitorii urmind sa adreseze un recursPortii, 4i, in caz de r5.spuns negativ, reclarnatia puteafi trimisa prin agentii for reprezentantilor puterilor ga-rante la Constantinopol. Cu privire la domnitor se dis-punea ca el sa fie ales de adunarea fiecarui principat,insa numai dintre psarninteni, nascut din tata moldo-vean sau valah". Conventia nu prevedea data domnito-rul pe care fiecare principat avea sa si-1 aleaga trebuiasa fie altul in fiecare Tara.

Conventia de la Paris n-a acordat Principatelor so-lutia spre care in mod legitim tindea poporul roman,indeosebi in ceea ce priveste unirea. Totusi, clauzele eiau consolidat pozitia externa a Tarilor romane si autreat not conditii activitatii diplomatice romanesti pen-

159 Anexa nr. 61, p. 331-346.

66

Valahiei,

privilegiile

5i

www.dacoromanica.ro

tru dobindirea in viitor a independentei statului natio-nal ce era pe punctul de a se constitui. Asa se explicaca ea a fostprimita cu juraminte de ascultare si foartemare entuziasm de toti tinerii patrioti. Insa era deprevazut ca nu se vor tine de ele, pentru ca unireapurta intr-insa un avant irezistibil spre infaptuire. Cecurind era sa fie lasate la o parte atari juraminte si,apuctnd taurul norocului de coarne, era s'al ne Ulu imnot amine soarta refuzata de areopagul european" 1613.Aceasta apucare a taurului de coarne de care vor-beste Xenapol are loc prin alegerea lui Cuza ca doinnde catre ambele adunari. In Moldova la 5 ianuarie, iarin Muntenia la 24 ianuarie 1859.

Dornnia lui Cuza a incheiat perioada domniilor dindiferite familii ce s-au succedat la conducerea Principa-telor in decursul istoriei for si in timpul restauratiei subdomnii paminteni dupa fanarioti. Unirea deplina aPrincipatelor s-a infaptuit insa numai dupa invingereamultor obstacole ce au mai urmat. Recunoasterea decatre Europa a indoitei alegeri intimpina greutati ge-nerate de opozitia puterilor adversare unirii (TurciaAustria), care nu admiteau aplicarea conventiei de laParis in atare inteles. Dar cu sprijinul diplomatilor re-prezentanti ai puterilor binevoitoare, Romania, chernatala viata de divanurile ad-hoc si de adunarile elective,a obtinut recunoasterea alesului sau, urmata de unireadeplina, realizata peste trei ani.

Dupe vizita facuta la Constantinopol in toamna anu-lui 1860, Cuza a obtinut consimtamintul Porta pentru odeplina unire administrative prin contopirea celor douaguverne $i a celor doua adunari, act realizat la 11 de-cembrie 1861. Iar la 24 ianuarie 1862, adunarile ambe-lor tari s-au intrunit la Bucuresti ca primul parlamental Romaniei. /nsfatisindu-se deputatilor intruniti acumlaolalta, domnitorul a Tinut sa precizeze ca Poarta pu-terile garante au venit a recunoate unirea adunarilor$i a ministerelor" ca el, credincios" misiunii sale, pro-clamase mai mult decit atit, si anume : Unirea defini-

I" Cf. Dinu C. Anion, op. cit., p. 290.

67

Si

si

si

www.dacoromanica.ro

tiva a principatelor" 161. La 2/14 mai 1864, fiindca Adu-narea deputaIilor, in majoritate reacvionara, refuza salaprobe proiectele de legi cu caracter progresist supusede primul ministru M. Kogalniceanu, domnitorul Cuzaa dizolvat-o s-a adresat poporului printr-o proclama-Oe explicative, anexind si textul Statutului dezvoltatoral convenTiei, chemindu-1 sa-1 aprobe prin plebiscitul din10-14 mai s.v. 1864. Datorita energiei tactului di-plomatic manifestate de Cuza, Conferinta ambasadori-lor de la Constantinopol a aprobat Statutul modifica-tor al convenTiei 162 prin protocolul din 16/28 iunie1864 163.

Lupta pentru unirea deplina a Principatelor fusese cltigata. De acum inainte, diploma%ia romaneasca isi vadesfasura activitatea pe coordonatele apararii gi consoli-darii autonomiei Principatelor, pentru respingerea ori-caror forme de ingerinTa in treburile interne ale acestora.Inlaturarea regimului jurisdic%iei consulare creat pe bazacapitulaOilor incheiate de Imperiul otoman cu diferitestate europene in virtutea carora supusii acestora bene-ficiau de dreptul de exteritorialitate a fost unul din-tre obiectivele politice ale statului national roman. Acestlucru devenise imperios necesar, deoarece capitulatiile seaplicau si Principatelor, unde locuitorii de sub protecciaconsulatelor nu erau supui jurisdicliei romane, ceea ceconstituia o evidenta lezare a autonomiei interne unfactor generator de nesfirsite abuzuri.

Nici opoz4ia marilor puteri nu a determinat Princi-patele sa renunTe la masurile pentru inFaturarea sau in-gra'direa jurisdiqiei consulare. Astfel, cind Austria arefuzat sa IntreTina legaturi cu autorita6le romanesti, unjurnal al guvernului muntean din 15/27 aprilie 1859 astabilit ca diverse opergii judiciare sa se deslAoarerasa intervenIia consulare, nici chemarea sau prezentade delegat consular". Tot pe linia apararii autonomieis-au luat masuri pentru desfiir4area situgiei privilegiate

161 Dan Berindei. Din inceputurile diplomatiei roinineFti tooderne,Bucuresti, Editura politica", 1965, p. 156.

162 Istoria Romaniei, vol. IV, BucureFi, Editura Academiei,1964, p. 370, 372.

163 Anexa or. 63, p. 348-354.

68

$i

si

5i

www.dacoromanica.ro

a supusilor str5ini din punct de vedere fiscal $i s-a cerutca supusii str5ini vinovati de crime sau delicte corectio-nale comise impotriva unor alti str5ini s5 fie judecatide autoritatile judiciare ale Principatelor. Cu toate c5la 24 ianuarie/5 februarie 1862 reprezentantii puterilorla Constantinopol au trimis o nota consulilor dinBucuresti in care se sublinia c5 regimul capitulatiilor erain vigoare in Principate, ca si in Turcia, politica de li-mitare a jurisdictiei consulare dus5. de Principatele Uniteisi ar5tase eficacitatea, prin aceasta evidentiindu-se au-tonomia statului national roman.

In anii urmatori, independenta a continuat s5 r5minIun obiectiv permanent al diplomatiei romanesti. Iar pen-tru obtinerea ei, Romania a desasurat o vasty activi-tate pe linia politicii externe, folosind in acest scop $iincheierea de conventii direct cu statele stiline, 151.5 in-termediul Portii otomane, ceea ce invedera asumarea decatre Principate a unor insemnate atribute de suvera-nitate. Un num5r important de conventii de natura ad-ministrativa, privind comunicatiile telegrafice $i po4tale,extraicarile etc. au fost incheiate de Romania cu unelestate. Este momentul cind diplomatia romaneasc5 folo-sea orice prilej, pentru a duce tratative direct, eludindin acest fel interdictiile impuse de articolul 8 al conven-tiei de la Paris. Exprimind o atitudine de afirmare aunei pozitii neatirnate a t5rii fat5. de Poart5, AlexandruIoan Cuza a anulat aderarea caimacamului Vogoride laconventia telegrafica austro-turc5, repunind in schimbin vigoare conventia austro-moldovean5 din octombrie1855,, 164. Dup5. unirea Principatelor chiar si marile pu-teri au inceput s5 negocieze cu noul stat in vederea in-cheierii de conventii care sa reglementeze diferite laturiale activit5Iii tor. Astfel, in 1860 Principatele Unite aunegociat si incheiat cu Rusia prima conventie telegraficala 3/15 decembrie 1860, completat5 prin negocieri ulte-rioare in 1861 si intrat5 in vigoare la 1 februarie 1862,dup5 schimbul instrumentelor de ratificare 165. In noiem-brie 1869 se incheie o conventie consular5 cu Rusia 166.

164 Dan Berindei, op. cit., p. 164.165 Op. cit., p. 165.166 Anexa nr. 64, p. 355-367.

69

www.dacoromanica.ro

In afara de Rusia, Principatele Unite incheiasera con-ventii $i cu alte state, conventii ale caror clauze regle-mentau si o alts sfera de raporturi fats de celelalte in-cheiate anterior. Amintim in acest sens conventiatelegrafo-postala incheiata cu Austria in 1865 167 si con-ventia pentru extradarea reciproca a criminalilor si de-zertorilor incheiata cu Serbia in 1863 168. Este impor-tant de remarcat pentru aceasta perioada, aderareaPrincipatelor Unite la conventia telegrafica incheiata inprimavara anului 1865 la Paris, deoarece punea in lu-mina calitatea de subiect de drept international a sta-tului roman, alaturi de statele suverane. Fata de aceastaaderare, Poarta a protestat, dezvaluind caracterul dif e-rentiat al actului diplomatic raportat la conventiile in-cheiate anterior de Principatele Unite. Conventia dela Timisoara sustinea Poarta pottivit unui raport allui N. Bordeanu din vara anului 1865 nu era in-cheiata in aceleasi conditii cu cea de la Paris : primadintre conventii intervenise intre diversele administratiitelegrafice, in timp ce cea de-a doua era incheiata intreguverne independente $i ratificate de catre suveran" 166.In octombrie 1871, Romania a incheiat o conventiepostala si cu Serbia 170.

Prin actiunile ei, diplomatia romaneasca urn-Cal-ea sa-siduca propria sa politics in relatiile economice Interna-tionale, procedrind la incheierea de conventii economicecu alte state. Astfel Romania a incheiat la Viena, cuAustro-Ungaria, la 10/22 iunie 1875 o conventie corner-ciala $i de navigatie 171 pe timp de 10 ani, votata deAdunare la 29 iunie/11 iulie, cu stipularea clauzeinatiunii celei mai favorizate. Trebuie retinut caincheierea conventiei a avut loc in perioada cind Roma-nia se mai gasea, in virtutea conventiei de la Paris, subsuzeranitatea Turciei. Conventia acorda insa mari pri-vilegii comertului austro-ungar, care loveau in intere-sele comertului si industriei nationale, fapt ce a provocat

167 Monitorul oficial" nr. 272 din 9/21 decembrie 1865.168 Monitorul oficial" nr. 129 din 15/27 iunie 1864.169 Dan Berindei, op. cit., p. 165.170 Anexa nr. 65, p. 368-377.171 Anexa nr. 66, p. 377-390.


adinci nemultumiri in mase, neputindu-se aplica decitin anul 1876. Tot in acest an Romania a incheiat oconventie comerciala si de navigatie cu Rusia, tot pe10 ani, intemetata pe principiul aplicarit tarifului acor-dat natiunii celei mai favorizate si al egalitkii de tra-tament intre cele doua tari 172. Este o dovada elocventaca Romania, trecind peste interdictiile stipulate de clau-zele conventiei de la Paris si infruntind cu demnitateprotestele Portii otomane, ce rill vedea favorabil mani-festarile care depaseau natura relatiilor dintre cele douatari fixate de puterile garante, isi diversifica si conso-lida relatiile externe in vederea obtinerii independentei,care urma sa fie cistigata pe cimpul de lupta.

Aceasta era situatia cind a intervenit razboiul ruso-turc si apoi ruso-romano-turc. Dar declansarea ostilita-tilor dintre cele doua imperii, la care s-a alaturat ulte-rior, de partea Rusiei, si Romania, a fost precedata deo serie de evenimente a caror evolutie a condus la con-flictul din 1877. Tratatul de la Paris din 1856, nere-zolvind problema popoarelor crestine din Balcani, nu arezolvat nici adversitatea popoarelor crestine subjugatefatsa de Imperiul otoman, care nu asteptau decit mo-mentul favorabil pentru a se manifesta in forme vio-lente. $i astfel, crezind ca acesta ar putea fi usor invins,Serbia i-a declarat razboi la 18/30 iunie 1876, urmataimediat de Muntenegru. In aceste imprejursari, M. Kogal-niceanu redacta la 15/27 iunie un lung memoriu contt-nind revendicarile Romaniei fats de Poarta, anexindu-Ia doua zi notei trimise agentilor diplomatici roman' depe linga puterile garante si Poarta. In schimbul neutra-litatii sale, Romania cerea : 1) recunoasterea

statului roman si a numelui de Romania ; 2) admi-terea ei in corpul diplomatic ; 3) asimilarea supusilorromani din Turcia situattet celorlalti supusi straini sirecunoasterea dreptului de judecata a for de catre agentiidiplomatici romani ; 4) inviolabilitatea teritoriului romansi delimitarea insulelor Dunarii ; 5) incheierea cu Impe-riul otoman a unor conventii comerciale, postale sitelegrafice, precurn si a unei conventii de extradare a

172 Anexa 127, 67, p. 391-399.

71

individuali-tatii

www.dacoromanica.ro

raufacatorilor ; 6) recunoasterea pasaportului roman siabpinerea consulilor Turciei de a se amesteca in afacerileprivind pe romanii din strainatate ; 7) fixarea gran4eiintre Romania si Turcia la gurile Dunarii, pe talvegulbrawlui principal al acestui fluviu. In finalul notei, gu-vernul roman preciza ca, daca revendicarile lui nu vorfi satisfacute, Romania ar fi silica sa adopte o alts ati-tudine decit cea de ping atunci. Dar puterile garante,in majoritatea lor, au primit cu raceala sau ostilitaterevendicarile Romaniei, observind in ele o deghizatacerere de independenta 173.

Stind in expectativa pentru un moment, dar nu de-zinteresate faa de agravarea crizei orientate, cele douamaxi vecine ale Imperiului otoman, Rusia si Austro-Un-garia, au cauta.t o soluTie comuna. La 26 iunie/8 iulie1876, Alexandru al II-lea si Francisc Iosif, inso;iti deGorceakov Si Andrassy, s-au intilnit in castelul de laReichstadt, in Boemia. In baza unui acord verbal s-astabilit ca, in cazul cind Turcia se va prabusi, Rusia sareintre in hotarele dinainte de 1856, Austro-Ungaria sais o parte din Bosnia Si Hellegovina, Serbia 5i Munte-negru sa-$i mareasca teritoriile in dauna Turciei, iar Bul-garia de la nord de Balcani sa devina autonoma.

In cursul lunilor iulie-septembrie, turcii au infrint ar-matele Serbiei. Acest eveniment a creat neliniste in Ro-mania si a intarit curentul razboinic in Rusia. Romania,care prevazuse ca dupa intilnirea de la Reichstadt sedeschidea calea unui razboi al Rusiei contra Turciei, aconcentrat la sfirsitul lunii septembrie 1876 cele patrudivizii cu rezervele lor, sub pretextul manevrelor detoamna. In acest timp, la Livadia, in Crimeea, un con-siliu prezidat de Alexandru al II-lea ajungea la con-cluzia ca razboiul devenise inevitabil. Ulterior, la 26septembrie (8 octombrie) 1876, o deleggie guvernamen-tala romans condusa de I. C. Bratianu, priul ministru,s-a deplasat la Livadia pentru a stabili o inIelegere pri-vind eventuala trecere a arrnatelor Rusiei pe teritoriulRomaniei in drum spre Turcia.

113 Istoria Romaniei, vol. IV, Bucureti, Editura Academiei, 1964,p. 591-592.


La 4/16 aprilie 1877, M. Kogalniceanu, din parteaRomaniei, si baronul Stuart, din partea Rusiei, semnaula Bucuresti conventia romano-rusa privind trecerea tru-pelor rusesti prin Romania. Toate cheltuielile ocazionatede transport si de celelalte trebuinte ale sale reveneauguvernului rus. Acesta se obliga sa mentina facaa se respecta drepturile politice ale statului romanastfel cum rezulta din legile interioare $i tratatele exis-tente, precum si a mentine si apara integritatea actualaa Romaniei" 174. 0 conventie specials cuprinzind detaliirelative la relatiile armatei ruse cu autoritatile localeera anexata la conventia principals 175.

Dupa ce Rusia a declarat razboi Portii otomane la12/24 aprilie 1877, turcii au inceput bombardarea ora-selor si satelor de pe malul romanesc al Dunarii. Roma-nia a raspuns cu tunul la provocarile Turciei, in timp ceparlamentul tarii hotara la 9 mai 1877 ruperea or;carorlegaturi cu Poarta proclamarea independentei statuluiroman.

Schimbarea situatiei Romaniei fata de Poarta, trece-rea de la starea de vasalitate la aceea de suveranitatedeplina prin ruperea oricaror legaturi cu fosta puteresuzerana implica insa aprobarea marilor puteri ale vre-mii, care s-au dovedit a fi in majoritate potrivniceproclamarii independentei Romaniei, reactionind insa inmod diferit. Turcia, tnvinuind -o de rebeliune, a declaratca iii pastreaza drepturile intacte" asupra Romanieisi tai rezerva mijloacele de a le valorifica. Anglia, careo considera parte integranta a Imperiului otoman, aadoptat o pozitie de asemenea ostila, cerind puteriloreuropene sa is masuri energice de pedepsire" 176. Fatade aceasta situatie, ultimul cuvint avut poporul ro-man, care avea sa hotarasca cu arma, pe cimpul delupta, independenta patriei sale.

Cu epopeea Adrianopolului, ocupat de rusi in ianua-rie 1878, puntnd in pericol direct capitala Imperiului

174 Anexa nr. 68, p. 399-401.175 Anexa nr. 69, p. 402-409.176 Istoria Romaniei, vol. IV, Bucureti, Editura Academiei, 1964,

p. 606.

73

si

si

1-a

www.dacoromanica.ro

otoman, a luat sfirsit razboiul ruso-rornano-turc, con-semnat prin tratatul de pace dintre Rusia si Turcia in-cheiat la 19 februarie/3 martie 1878 la San Stefano.El prevedea recunoasterea independenTei Rornaniei 17,Serbiei, Muntenegrului si crearea unui mare principatautonom al Bulgariei cu iesire la Marea Neagra si laMarea Egee 178. In aceste imprejurari, Austro-Ungaria aremis o nota Turciei prin care cerea constituirea unuiprincipat autonom al Bosniei si HerTegovinei, dreptulde amestec in administratia Albaniei si Macedoniei, drep-tul de a incheia trartate cu Serbia si Muntenegru, precumsi unirea vamala cu aceste principate, ce trebuiau sa fieindependente. Anglia, la rindul sau, si-a dezvaluit si eajocul. Disraeli, facut lord Beaconsfield de regina Vic-toria, a luat pe faca o atitudine hotarita in favoareaTurciei. Timp de doua luni s-au dus tratative intre ca-binetele europene si, la indemnul Germaniei, Rusia, carenu mai putea risca un razboi impotrivaAustro-Ungariei, a fost nevoita sa consimta la convoca-rea unui congres la Berlin destinat sa modifice prevede-rile tratatului de la San Stefano. Guvernul roman acerut marilor puteri ca si reprezentanIii sai sa is partela congres 17s Dar puterile europene au refuzat acestdrept legitim al Romaniei, cistigat pe cimpul de lupta, siau permisreprezentantilor Tarii numai de a citi memoriulguvernului roman. La observatia delegmilor Romanieica, faca de jertfele ostasilor romani in razboiul ruso-romano-turc, marile puteri raspund cu ingratitudine, de-legatul

ingratitudinelordul Beaconsfield, a replicat : Vor-

bill de ? Ce voiTi, in politica ingratitudineaeste adesea prewl celui mai bun serviciu" 180.

$i astfel, in iulie 1878, lucrarile Congresului de laBerlin au fost incheiate, semnindu-se un tratat ale caruiclauze cu privire la Romania invederau recunoasterea

177 Andrei Popovici, op. cit, p. 14.178 Anexa nr. 71, p. 420-422179 Andrei Popovici, op. cit., p. 15.180 N. Iorga. Politica externs a regelui Carol I, Bucureti, 1916,

p. 303-304.

74

Angliei si

Angliei,

www.dacoromanica.ro

independentei Romaniei conditionata de indeplinireaclauzelor stipulate in acelasi tratat 18'.

Participarea Romaniei la razboiul din 1877-1878 aadus tarii independenta nationals, ca 4i cresterea pres-tigiului sau pe plan european.

Dupa semnarea tratatului de pace de la Berlin, Ro-mania si-a concentrat toate eforturileeforturile pe linie diploma-tica in vederea recunoaster independentei sale de catremarile puteri, care conditionau acest lucru de aplicareaarticolelor 44 si 45 ale tratatului de la Berlin, ceea ceimplica efectuarea unor modificari in Constitutia Roma-niei din anul 1866 si acceptarea de catre guvernul romana schimbarilor teritoriale cerute de Rusia. Daca Rusia,Austro-Ungaria si Turcia au recunoscut independentaRomaniei imediat dupa Congresul de la Berlin, iar Italiain 1879, celelalte puteri europene au dat curs acestuiact abia in 1880. Dar cu toate ingradirile si conditiilemomentane, confirmarea de catre Congresul de la Berlina independentei Romaniei, proclarnata la 9 mai 1877si inscrisa in tratatul de pace de la San Stefano, a avuto importanta istorica covirsitoare pentru poporul roman.Romania devenind stat suveran si egal din punct de ve-.dere juridic cu toate celelalte state, nici o putere nu maiavea dreptul de a interveni in afacerile sale interne sinici sa-i impuna sau controleze relatnle externe.Nici un fel de tratate incheiate de Poarta .otomana cualte state nu mai atingeau interesele Romaniei. Gel careavea dreptul suveran sa hotarasca politica economics sivamala a aril era guvernul roman.

Cucerirea independentei de stat a creat conditii maifavorabile decit pins atunci dezvoltarii economies inRomania. De la .aceasta data 1m-a noastra avea posibili-tatea de a incheia in mod liber tratate comerciale, con-sulare 4i vamale cu diferite state, adoptind o politicsvamala de natura sa-i favorizeze dezvoltarea industriei.

Trebuie subliniat ca relatiile comerciale ale Romance;cu statele straine au cunoscut trei sisteme de tarife co-merciale carora le-au corespuns trei categorii de tratate :acelea incheiate inainte de expirarea conventiei comer-

181 Anexa nr. 74, p. 433-437.


ciale cu Austro-Ungaria din 1875 ; conventii incheiatecu clauza natiunii celei mai favorizate limitata ; con-ventii incheiate cu clauza natiunii celei mai favorizateobisnuita 182. Baza vechilor relatii comerciale ale Roma-niei cu strainatatea o constituia conventia cu Austro-Ungaria din 31 mai/12 iunie 1875 ; urmau apoi conven-tia cu Germania din 14/26 noiembrie 1877 183,cu Italia din 11/23 martie 1878 184, cu Marea Britaniedin 24 martie/5 aprilie 1880 185, cu Belgia din 2/14august acelasi an 186. Dace inainte de ob%inerea indepen-dentei incheierea conventiei cu Austro-Ungaria situaseRomania in rindul subiectilor de drept international,ridicind prestigiul ;aril, dupe 1877 ea constituia o frinain calea dezvoltarii economiei romanesti 187. Avind o in-dustrie mai dezvoltata si beneficiind de clauzele con-ventiei care o avantajau, Austro-Ungaria infringea cuusurinta industria romaneasca, incit multe dintre fabri-cile si manufacturile existente in Romania au fost in-chise. In sfirsit, situatia era agravata si de conventiclecomerciale cu Germania $i Anglia, care, fiind incheiatepe baza principiului natiunii celei mai favorizate", ofe-reau acestor tari aceleasi avantaje ca si Austro-Ungariei.

In 1886, expirind conventia cu Austro-Ungaria, gu-vernul roman a facut cunoscut guvernului austro-ungarcu ocazia tratativelor pentru incheierea unei alte con-ventii ca, pins la perfectarea acesteia, va aplica produ-selor autro-ungare un tarif vainal similar cu acela apli-cat tarilor ce nu aveau conventii incheiate cu Romania.Rezultatul acestui duel diplomatic s-a concretizat intr-osuprataxa de 300 /o aplicata de Austro-Ungaria pentruprodusele rornanesti, la care Romania a raspuns prinaplicarea regimului comun statelor care nu aveau con-ventii comerciale cu tam noastra. Dar, in tratativele cuElvetia, guvernul roman a reusit sa dea curs vederilor

182 T. G. Djuvara. Tratate, conventiuni ;i invoiri internarionqleale Rornaniei actualmente in vigoare, Bucurelti, 1888, p. VIIIX.

183 Anexa nr. 70, p. 410-420.184 Anexa nr. 72, p. 422-430.185 Anexa nr. 76, p. 443-451.186 Anexa nr. 77, p. 451-459.187 T. G. Djuvara, op. cit., p. X.

76

comerciala

www.dacoromanica.ro

sale. Intr-adeVir, vechiul tratat de comer din 30 martie1878 188, expirind la 4 decembrie 1885, a fost inlocuitcu un altul, semnat la Bucuresti la 26 mai/7 iunic 1886.Articolul I din acest tratat stipula tratamentul natiuniicelei mai favorizate, pe baza de reciprocitate, pentrumsarfurile ambelor pa'rti contractante. Dar in tratatulcu Elvetia s-a introdus o exceptie ce favoriza economiaromaneasc5. : pentru uncle marfuri trebuia sa se pa"-teasca taxele tarifului general roman. 0 pozitie simi-

a adoptat guvernul roman cu ocazia tratative-lor purtate cu Marea Britanie, care au condus, in final,la incheierea conventiei comerciale de la Bucuresti din14/26 noiembrie 1886, prin care se modificau in fa-voarea Romaniei tarifele stipulate in tratatul de comertsemnat la 12/24 martie 1880. In acelasi timp, tratatulde comert din 24 martie 1880, ce trebuia sa expire la30 iunie/12 iulie 1890, a fost prorogat piny la 28iunie/10 iulie 1891, data la care au expirat princi-palele conventii comerciale ale Romaniei. Ulterior, Rusiaa admis si ea noul sistem de tratate, acceptind incheiereaconventiei comerciale din 5/17 decembrie 1886, care ainlocuit tratatul din 15/27 martie 1876, ce expirase la21 octombrie/2 noiembrie 1886 189. In noiembrie 1887s-a incheiat un tratat de comerT cu Turcia 190

Trebuie remarcat ca intre anii 1876 $i 1886 corner-tul exterior al Romaniei s-a desrasurat pe coordonateleconventiei comerciale cu Austro-Ungaria, cu o balanfadeficitaii pentru Romania. Aceasta este dovedit defaptul ca din importul total al Romaniei intre anii1881 $i 1885, Austro-Ungaria detinea 450/0, urmath'de Anglia, Germania, Franca etc. Cit priveste exportul,locul principal pentru cereale intre anii 1881 si 1885it detinea Anglia, urmat5. de Austro-Ungaria apoi deFranca, iar in exportul animalelor si al produselor ani-male, locul intii era detinut de Austro-Ungaria.

188 Anexa nr. 73, p. 430-433.188 T. G. Djuvara, op. ca., p. XII.19° Anexa nr. 81, p. 475-477.

77

larl $i

$i

$i

www.dacoromanica.ro

Abordind problema tratatelor conven%iilor consu-lare incheiate de Romania cu diferite state dupe obti-nerea independentei, se poate afirina 61 in timp ceuncle guverne reclamau aplicarea deplida a capitula-tiilor incheiate intre puterile crestine cu Turcia, Ro-mania s-a opus totdeauna acestor pretentii incompati-bile cu drepturile sale suverane. De altfel, netemeiniciaacestor pretentii a fost demonstrate in practice prinparaisirea for din ce in ce mai accentuate 191. In acestsons, Italia a renuntat cea, dintii si complet la acestedrepturi, semnind cu Romania conventia consulari din5/17 august 1880192 ; celelalte puteri au incercat sa lementina", deli Romania, in virtutea suveranita'tii sale,avea calitatea de subiect de drept international in re-latiile Problema a fost definitiv rezol-vate cu ocazia invoielii dintre Romania $i Austro-Un-garia din 2/14 mai 1887 in virtutea careia Austro-Un-garia se obliga sa inceteze, Incepind cu data de 1 ia-nuarie 1888, de a oferi protectia sa persoanelor ce nuse bucurau in realitate de nationalitate austriaca' sauungara". Franta si Germania au aderat la aceasta in-voiala". Cit priveste Anglia, ea nu ridicase pretentii dea beneficia de uncle privilegii in Romania pe baza

incheiate cu Turcia 193.Principiile fundamentale ale jurisdic%iei consulilor in

Romania erau acelea admise in dreptul internationalprivat. Iar in ceea ce priveste statutul personal, toatecontestatiile supusilor strlini legate de acest statut ti-neau de competenta autoritAilor for consulare. In aceastacategoric intrau acelea referitoare la bunurile mobile.crearytele, valorile alte titluri de acest fel, precum sicele privitoare la interesele situate in afara Romaniei.Cit despre statutul real, numai tribunalele Orli singureaveau dreptul de a se ocupa de contestatille referitoarela imobile situate in Romania, oricare ar fi fost natio-nalitatea 13,srtilor in litigiu. In sfirsit, Chid erau in jocinterese unde se Oseau bunuri mobile si imobile, mo-

'91 T. G. Djuvara, op. cit., p. XXII.192 Vezi T. G. Djuvara, op. cit., p. 253-28.'93 T. G. Djuvara, op. cit., p. XXIV.

78

si

internationale.

ca-pitulatiilor

si

www.dacoromanica.ro

bilele erau reglementate dupa statutul personal, iar into-bilele dupa statutul real 194.

Sei ndependergei

invedereaza astfel ca, in primii ani dupa obTine-rea de stat, diplomacia romaneascadesfasurat activitatea pe coordonatele consolidarii in-dependenlei si a sistemului economic si juridic al Roma-niei. Ulterior, ea s-a apropiat tot mai mult de Germa-nia iimprimatAustro-Ungaria, ceea ce a orientareaei politica pe planul relatiilor externe. 1ntr-adevar, dupaCongresul de la Berlin, Romania, ca urmare a boaciilorei naturale si a pozivei strategice, a ocupat un loc im-portant in sfera de interese a marilor puteri europene.

Daca Rusia tarista dorea sa neutralizeze Romania,Austro-Ungaria si Germania o considerau ca pe unavanpost al politicii for expansioniste in Balcani, aso-ciat cu mari posibilitati de exploatare. Desi guvernantiiRomaniei au observat adversitatea Austro-Ungariei facade dezvoltarea independents a Romaniei, ei au cautatsa mearga impreuna cu aceasta putere, chiar cu pre%ulunor concesii enorme. Problema aderarii Romaniei laTripla Alianta a fost dezbatuta in timpul calatoriei luiCarol I la Berlin $i Viena in august 1883, unnata apoide calatoria lui I. C. Bratianu in Germania si Austro-Ungaria. 0 succesiune de tratative ulterioare purtate dediplomatii celor doua OH au condus la incheierea tra-tatului secret de alianta intre Austro-Ungaria si Roma-nia, sub patronajul abil al cancelarului Bismarck,semnat la Viena la 18/30 octombrie 1883, de conteleKalnoky si D. A. Sturdza 195. In virtutea clauzelor dintratat, cele doua contractante se angajau sa seajute reciproc in cazul unui atac neprovocat (art. 2).In cazul unui conflict armat, guvernele respective urmausa se puna de acord cu privire la cooperarea ar-matelor lor. Chestiunile militare trebuiau sa fie aran-jate printr-o convenve separata (art. 3). Daca ar fidus un razboi comun, se ohligau ca nici o parte sa nuincheie pace separata (art. 4). Tratatul se incheia peo perioada de 5 ani, dar cu rezerva, prevazuta de art. 5,

194 OP. Cit., p. XXVI.195 Anexa M. 75, p. 467-470.

79

parTi

5i-a

5! 5!

www.dacoromanica.ro

potrivit careia valabilitatea tratatului se putea prelungipe inca 3 ani daca nici una din partite contractante nu1-ar fi denuntat sau nu ar fi cerut vreo modificare 196.Incheiat din initiativa lui Carol I I. C. Bratianu,tratatul lega Romania de politica expansionists $i agre-siva a Austro-Ungariei Germaniei, fiind contrar in-tereselor nationale ale poporului roman.

Spre sfirptul secolului al XIX-lea, pe masura ce seconturau tot mai pregnant trasaturile celor doua gru-pa opuse, nu au

tratativelorlipsit nici incerca-

rile de a se aduce la masa statele litigante,in vederea reglementarn pa§nice a conflictelor dintre ele.

Conventia de la Haga din 17/29 iulie 1899, carea reunit adeziunea a 27 de state, printre care Roma-nia, exprima dezideratul inlaturarii recurgerii la fortsin roprturile dintre state, prevazind in articolul 2 cain caz de neintelegere grava sau de conflict, inainte dea ajunge la arme, puterile semnatare au convenit de arecurge pe cit le vor permite circnmstantele la buneleoficii sau la mediatiunea uneia sau a mai multor puteriamice 197.

Dar conventia de la Haga nu a putut sa inlaturecontradictiile ireconciliabile dintre statele imperialiste ;evolutia ulterioara a relatiilor dintre aceste state a con-dus la declan§area primului razboi mondial, cu tot valulde suferinte generat de acesta.

In toata aceasta perioada, Romania independentsdiversificat relatiile cu statele europene, incheind notconventii economice de natura asigure participareala schimbul de bunuri materiale pe plan mondial. Deacum inainte, eforturile diplomatiei romanqti vor ficanalizate spre infaptuirea dezideratului de veacuri alpoporului roman : crearea statului national unitar.

199 Tratatul dintre Romania 5i Tripla Alianta a fost reinnoit in1892 la Sinaia, cu semnatura lui Al. Lahovari, apoi in 1896, totla Sinaia, semnat de D. Sturdza, cu acceptarea Germaniei 5i Italiciin 1899. Alta reinnoire s-a facut la Bucure5ti in 1902, tot cu sem-natura lui D. Sturdza. 0 ultima reinnoire a avut loc la Bucure5tiin 5 februarie 1913, semnata de T. Maiorescu.

197 Anexa or. 82, p. 478-491.

$i

si

4i

si-a

politico-militare

81,

www.dacoromanica.ro

1

1368, ianuarie 20 (in ajunul sf. Agneta)

Pnvilegiul acordat de Vladislav I Vlaicu, domnul TariffRomanesti, negustorilor din Brasov, stabilind ca acestiasa plateasca numai o singura data vama pentru mar-furile ce le vor vinde in Tara Romaneasca, si anumela Cimpulung, scutindu-i de vama de la Slatina. Dacavor duce marfurile in alte tan, sa plateasca douavami, una la trecere, alta la intoarcere (a 30-a partedin valoarea marfii). Daca vor duce marfurile pedrumul Brailei sa plateasca o singura vama la in-

toarcere t.

Ladislau, din mrla lui Dumnezeu si a maiesta'tii regestivoievod al Ta'rii Romanesti $i ban de Severin. Facemcunoscut prin scrisoarea de fata tuturor alrora se cu-vine c51 preainaltatul principe, domnul Ludovic, mIritulrege al Ungariei, milostivul nostru domn firesc, tri-mitind la not pe magistrul Dumitru, zis Lepes, cavaler

' Primul tratat cunoscut incheiat de farile romane este tratatulde pace dintre Nicolae-Alexandru Basarab, domnul Tani Romanesti,si Ludovic 1, rege al Ungariei, in anul 1354, si despre care se amin-teste intr-un privilegiu al regelui dat episcopului Demetrius al Ora-dei drept rasplata pentru meritele sale, intre altele, cu ocasione-pads et concordiae inter nos et eundem (Alexandrum BozarabiWoyuodam nostrum Transalpinum) tractandae, disponendae et fir-mandae..." (vezi rextul documentului in Eudoxiu Hurmuzaki-N. Den-susianu. Documente privitoare la istoria romanilor, vol. 1-2 (1346-1450), Bucuresti, 1890, p. 37-38, nr. 28 ; F. C. Nano. Condicatratatelor ,si a altor legaminte ale Romaniei (1354-1937), vol. I,.Bucuresti, 1938, p. 1.

SI

www.dacoromanica.ro

al curTii sale regesti, pentru statornicirea si int5rireap5cii vesnice intre noi, pe de o parte, st intre toti or5-semi si locuitorii din Brasov, vecinii si prietenii nostrifoarte dragi, ne-au cerut cu st5ruinTa ca p5strind s5infarim pe seama acelor brasoveni toate libert5Tile lor,avute de ei de demult in Tara noastr5, Tara Romaneasc5..

Asadar, noi dorind sa d5m ascultare totdeauna po-runcilor regesti, d5.ruirri pe veci pomenitilor or5seni silocuitori din Brasov aceste libert5T1 toct negustorii dinBrasov si din acel district, trecind pe once drum al T5riinoastre, Tara Romaneasc5, pentru a merge in fin str5-ine, afar de drumul Brii lei, vor fi datori sa ne p15-teasc5 dou5 tricesime, anume una la trecere si alta lainapoiere, in asa fel ca sa ne pl5teasca o tricesima 1 laintrarea in Tara noastr5 la Cimpulung sau pe aproapesi, primind acolo adeverint5 de la .vantesul nostru, vorputea trece prin Tara noastr5 liberi si nev5t5mati. Totastfel la inapoiere ne vor plati tricesima la Dun5re si,primind din nou adeverinT5, vor trece prin Tara noastr5slobozi.

Dar negustorii care vor merge cu m5rfurile lor spreT5ri str5ine pe drumul Brailei vor fi datori sa ne p15-teasc5 nou o singura tricesima, la Cimpulung, dar nula trecere, ci la inapoiere. Dac5 insa acei negustori istvor vinde m5.rfurilelor bune sau vor tirgui in cuprinsulT5rii noastre, atunci nu ne vor pl5ti nou5 vama, nisitricesima dup5 bunurile lor, ci numai vama dreapt5 siveche, si nu tricesima, la Cimpulung sau pe aproape.

In afar de acestea, scutim pe tori negustorii dinBrasov si din acel district de toat5 vama de la Slatina.Poruncim chiar, ca nici un locuitor al nostru s5 nucuteze sau sa indr5zneasc5 a pune la popreal5 sau aimpiedica in vreun fel oarecare pe vreun brasovean saupe vreun locuitor din acest district pentru datoriile pecare le-ar avea in orasul Brasov sau in acel district.

Spre m5rturia celor de mai sus, am incuviintat s5. seatirne la actul de faT5 sigiliul nostru cel mare si au-tentic, poruncind cu asprime, sub cea mai grea pe-deaps5, tuturor credinciosilor nostri : comiTilor, pirc5-

I tricesima = a 30-a parte din valoarea

82

:

www.dacoromanica.ro

labilor, judecilor, vamesilor, curtenilor si tuturor celor-lalti oameni de orice stare in Tara Romaneasca, sa nucuteze a sili pe nici un negustor din Brasov la platavreunei vami sau a tricesimei, in afar de vaimile sitricesima scrise mai sus...

Dat in anul Domnului 1368, in ajunul sfintei fecioaresi martira Agneta (20 ianuarie).

HURMUZAKI-DENSUSTANU. DOCU%1ENTE PRIVITOARE LA !STORMROMANILOR, I-2, P. 144-145, NR. 108, ORIG. LATIN.

2

1389, decembrie 10 (vineri dupa ziva conceptiuniisf. Maria), Radom

Tratat de alianta incheiat de pe pozitii de deplinaegalitate intre Mircea cel Batrin, domn al Tarii Roma-negi, $i Vladislav al II-lea, rege al Poloniei, indreptat

impotriva regelui maghiar.

Noi, Manea si Roman Heraiscu, comi%ii luminatuluiprincipe domnul Mircea, voievodul Tarii Rornanestietc., precum si Drsagoi, sp'atarul ma'ritului principe dom-nul Petru, voievodul Moldovei, recunoastem prin cu-prinsul acestora si m'arturisim pe fata ca, atunci cindam fost trimisi in solie la prealuminatul principedomnul Vladislav, regele Poloniei etc., am facut o astfelde InTelegere cu acel domn Vladislav, regele, in numelesi din partea sus-numitului domn Mircea, domnul nostru,a Carui imputernicire ne-a fost data noua., incheind unlega'mint de prietenie nestiimutata% care sa se lina de

83

www.dacoromanica.ro

amindoua partile in veci nestricat. Sus - numitul domnMircea-Voievod este dator tinut sa ajute pe domnulVladislav, regele, in tot chipul cu toati putereafortele sale cind acela va cere ajutorul lui in contraatacului si a incursiunii vrajmasesti a regelui Ungarieisi a vasalilor lui si a oricaruia dintre supusii lui. Iarimpotriva altor dumani si a oricaror altora ce vor su-para pe sus-pomenitul domn Vladislav, regele, it vaajuta dupa buna placere a liberei sale vointe, precumse cuvine prietenului sa faca, asemenea si domnul Vla-dislav, regele, la cererea sus-numitului domn Mircea-Voievod, este dator tinut sa-1 ajute cu toata putereasi fortele sale in contra pomenitului rege al Ungariei siimpotriva oricaror supusi ai acestuia. Iar impotriva al-tor dusmani si a oricui ar supara pe numitul domnMircea, voievodul, it va ajuta dupa buna placere a li-berei sale vointe, ca prieten.

Pe linga acestea, fagaduim ca pentru aceasta legaturasi rinduiala prieteneasca nevatamata, sus-zisul domnMircea, pins la mijlocul paresimilor care se apropie acumsau, intimplindu-se vreo piedica legitima, opt zile dupaaceasta, spre mai mare chezasie a celor fagaduite, vatrimite in Moldova scrisoarea sa intarita cu pecetea sacea mare prin buni siosebiti trimisi I ; si de asemeneaalt exemplar al acestei scrisori va trebui sa trimita sipomenitul rege Vladislav, sub titlul $i pecetea sa ceamare, 1a timpul si la locul insemnat prin trimisii saiosebiti, in asemenea chip, al acestora de fati sub pe-cetile noastre ca marturie.

Dat Ia Radom, vineri dupa ziva conceptiunii prea-curatei fecioare Maria (10 decembrie>. Anul Domnuluiuna mie trei sute optzeci si noua.

ST. PASCU-VL. HANGA. CRESTOMATIE PENTRU STUDIUL ISTORIEISTATULUI DREPTULUI R.P.R., VOL. 11, BUCURE$T1, 1958, P. 408-409;ORIG. LATIN IN HURMUZARI-DENSU$1ANU. DOCUMENTE, VOL. 1-2,P. 315-316, NR. 258.

Scrisoarea lui Mircea prin care se confirms clauzele tratatului aPost adusa. Ia Lublin la 20 ianuarie 1390 (vezi textul scrisorii inE. Hurmuzaki-N. Densuianu, op. cit., p. 322, nr. 262).

84

5i5i Si

5i

'

www.dacoromanica.ro

3

1390, martie 17 (s5rb5toarea sf. Gertruda),Suceava

Tratat de aliant5 incheiat intre Mircea celdomnul Tarii Romanesti, si Vladislav al II-lea, rege alPoloniei, in care dupal ce se aminteste de ...unirea5i legatura prieteniei nev5t5mate celei ce a fost pin5acum..." intre cei doi suverani se arat5 c5 se aducunele complet5ri la tratatele incheiate pin5 la aceadata. Astfel se stipuleaza ca regele polon nu va inceperazboi contra regelui maghiar rar5 a-I instiinta pedomnitorul roman asupra cauzelor r5zboiului. De ase-menea se

celstipuleaz5 ca. orice Intelegere realizat5 de

Mircea B5trin cu regele maghiar va fi aprobat5,primita si infarita de regele polon. In caz c5 se facunele abateri" de la tratatul de fat5 de eatre unadin cele dou5 parti, atunci cealalta ii va semnala maiIntii aceasta dojenindu-r. 0 ultim5 clauz5 stipuleazica. ...toata compunerea unirii s5 se puie intr-o sin-

gura scrisoare autentic5".

Noi, Roman Hersiscu si Radul Gadki, deputa;ii sinuntii speciali pentru cele mai jos scrise. Tuturor $i fie-aruia la care vor parveni acestea voim sa fie cunoscutca de vreme ce din porunca si mandatul special al prea-luminatului sus-numitului domn Mircea, voievodul TarnRomanesti etc., a preagraciosul nostru domn, am serbatadunarea personals in p5.rTile Moldovei, in orasul Su-ceava, din plina sa autoritate, de o parte, cu vitejiisoldavi, domnul Gervasiu de Dalovit si Benkon de Za-bocruc 1, iarisi din plina porunca si mandatul specialat prealuminatului principe domnul Vladislav, regelePoloniei etc., de cealalfa parte, pentru unirea si legkuraprieteniei nev.a.tamate celei ce a fost ping acum intre

Este vorba de diplomatii polonezi Guervasio de Dalewicz si Ben-kone de Zabokruc.

85

B5trin,

1

www.dacoromanica.ro

prezi5ii domnii.nostri 5i care, cu ajutorul lui Duinnezeu,va 5i in vntor, spre implinirea norocitk a aceleiasiuniri, arktind scrisorile cele autentice 5i pecetluite aleamindurora facute, precum s-au fkgkcluit, pentru astfelde legktura, am hotkrit 5i am facut precum s-a pkrutmai bine $i mai sfint la amindouk pkrtile dintre not$i, dupk: ce am dezbktut cu de-amknuntul, am aflat nistearticole care vor intkri mai tare unirea in conditiunilesale : adick ca prezisul domn regele Poloniei sk nu in-ceapk 5i sa nu porneasck nici o ceartk nici un rkzboiin UngarieiUngarieiUngarieiregelui si a supusilor lui fkrk a in-stiinta mai intii domnului nostru Mircea-Voievod sisfatului lui toate calitktile in parte ale acelor certi sirkzboale 5i fkrk a fi acelea aprobate prin sfatul dem-

lui celei regale.Afark de acestea clack vor fi fost fkcute adick alte

armistitii de pace sau concordii intre prezisul Mircea-Voievod, domnul nostru, 5i intre regele Ungariei, sause vor fi primit pentru un timp, sau se vor fi orinduitpentru totdeauna, sau se vor fi hotkrit in orice modaflindu-se domnul rege al Poloniei legat printr-sele,atunci sus-numitul rege va trebui sk le aprobe, sa leprimeasck si sk le intkreasck, 41 sk le tie de bune, deprimite 5i de intkrite in toate clauzele, deosebirilepunctele for prin intkrirea pecetei sale celei autenticepentru un timp sau pentru totdeauna, precum va cereo astfel de trebuintk. Asemenea, ca aceast unire fen-citk sk ramiie neinfrintk in toate conditiunile sale, amhotkrit ca oricine dintre confederati care s-au primitin aceastk unire legkturk, in once mod se va abatede laconditiunile unirii, atunci celelalte part' ale unirii,

mai intii serbktoresc, trebuie gi pot astfel.aduck ass inch implineasck fkgkduielile prezisei

uniri 5i sk le tie nevktkmate. Si pentru ca intre prezisiiprincipi domnii no5tri de amindouk pkrtile sk se facko dezbatere specialk despre prepu5ii articoli prin apro-barea for la orasul Suceava in skrbktoarea fericituluiloan Botezktorul ce urmeazk acurn, aducindu-se toatescrisorile pecetile fieckruia dintre voim cu pre-zisii deputati ai numitului domn rege, precum am fk-gaduit cu bunk credintk, aprobkm primun sus

86

nitani

si

sa -1 sk

sk

fi

5i

contra

si

dojenindu-I

5i dinsii,

sa p

www.dacoromanica.ro

atin5ii articoli ai domnului nostru voievod si inea-rim spre marturia lor, cu numele noastre $i cu peceteasa, inchizind cu toate acestea scrisorile si clauzele parti-culare care se vor fi dat despre aceasta leg'atura, precums-a fagaduit, ca toata compunerea unirii sa se puie intr-osingura scrisoare autentica, scrierile pecetluite deamindoua par><ile sa le dea o parte celeilalte $i cele demai inainte sa le dea inapoi fara vreun viclesug sau vrecpinselatorie.

Iar spre mai mare cunostina a acestora am facutacestea, intarindu-le cu punerea peceTilor noastre. Datin Suceava in sarbatoarea sfintei fecioare Gertruda<17 martie). Anul Domnului o mie trei sute nouazeci.

M. MITILINEU. COLECTIUNE DE TRATATELE .1 CONVENTIUNILEROMANIEI CU PUTERILE STRAINE DE LA ANUL 1368 PINA IN ZILELENOASTRE, BUCURESTI, 1874, P. 4 6; ORIG. LATIN iN HURMUZANI-DEN-SUSIANU. DOCU.1IENTE, I-2, P. 323-324, NR. 263. In re7umat (p. 4), Mitilineuadmite data gresita: 15 noiembrie. Si P. P. Panaitescu (Mircea cel Bklrioi, Bucuresti,1944, p. 232) propune data: 20 martie, de asemenea

41391, iulie 6 (octava sf. apostoli

Petru si Pavel), Liov

Tratat de alianca incheiat intre Mircea cel B5trin,domnul T5rii Romanesti, si Vladislav al II-lea, regeal Poloniei. Se confirms clauzele existente in-tre cele dou5 p5rti, f5r5 a se face referiri la acraugiriledin 17 martie 1390. Tratatul reconfirm5 clauza aju-torului reciproc nu numai impotriva regelui Ungariei,

87

aliantei

si

www.dacoromanica.ro

ci si ...in contra altor rivali". Se mentioneaza: ca, im-potriva acestora, fiecare va ajuta buna placere

a vointei sale ca prieten' 1.

Mircea, din graia lui Dumnezeu voievodul Tarii Ro-manesti, duce al Fagarasului si al Amlasulut, coiniteal Severinului, domn al Dirstorulm si despotul Dobro-gei etc. Facem cunoscut tuturor celor ce se cuvine ca,dorind s facem legarnite de prietenie nevat'amata cuprealuminatul domn Vladislav, regele Poloniei etc., amfacut cu sfatul unanim al boierilor nostri o astfel deorinduire, deosebit de cea facuta mai inainte, carese ;ie de amindoua pa'rTile si sa se pkeasca neinfrintapentru totdeauna, ca voim a ajuta pe pomenitul domnVladislav regele cu toat puterea si cu putinta noastra,si pe el si pe oamenii supusi lui, cind va cere ajutorulnostru in contra atacului si incursului vraljrnasesc alregelui Ungariei si al vasalilor lui si al orickor oamenisupusi lui. Iara in contra altor rivali sau orice supa-ratori ai prezisului domn Vladislav, regelui, fa'Oduimca-1 vom ajuta dupa buna plkere a voir4ei noastre,precum se cuvine unui prieten. Asemenea si domnulVladislav regele, la cererea noastra, in contra regeluiUngariei si a supusilor lui, trebuie sal ne ajute cu toatsiputerea si putinTa lui, iara in contra altor rivali ainostri ne va ajuta dupa: buna plkere a vointei sale caprieten. $i scrisorile si indatoririle noastre de mai ina-inte, socotindu-le de bune si de primite, le aprob.am sile intarim prin acestea ca si cum cuprinsul for ar fipus Intr- acestea din vorba in vorba si acFaugam ca,dacsa cineva dintre ai nostri va indrazni a se scula sia ni se impotrivi sau va incerca ceva in contra domnu-lui Vladislav, voim prapadim cum se cade. Spre

1 Acest tratat, ca si cele de mai inainte vor fi confirmate printratatul incheiat la 23 septembrie 1403 la Giurgiu, care insa va fiformulat in termeni generali, nefiind indreptat direct impotriva ni-manui. Faptul se datorege, desigur, evolutiei not a relatiilor luiMircea cu regele Sigismund al Ungariei (vezi textul in E. Hurmu-zaki, op. cit., p. 824, nr. 652).

88

sa

....dept

www.dacoromanica.ro

a ca'ror lucruri, cunostin0. si inta'rire vesnid, am ag'5.-tat pecetea noastei cea mare prin Manea si Voicul,banii nostri.

Dat in Lemberg, in octava sfintilor apostoli Petrusi Pavel iulie>. Anul Domnului o mie trei sute noua"-zeci si unu.

M. MITILINEU, OP. CIT., P. 7-8; ORIG. LATIN IN HURMUZAKI-DENSU-IANU, OP. CIT., P. 334-335, NR. 275. In traducerea lui Mitilineu lipsepte din

datare In octava sfintilor apostoli Petru pi Pavel", care se aila in textul latin dinHurmuzaki (p. 3351.

51395, martie 7 (duminica Reminiscere), Brasov

Tratat de alianta incheiat intre Mircea cel Batrin,domnul Tariff Romanesti, si Sigismund, regele Ungariei,pe bath' de deplina egalitate Si indreptat impotrivaturcilor. El cuprinde clauze referitoare la modul incare se va actiona in comun in cazul unui conflict cudusmanul otoman. Astfel, in cazul ca la lupta ar par-ticipa regele maghiar in persoana, atunci va participa5i domnitorul roman. Se prevede de asemenea ca dom-nitorul roman va permite trecerea trupelor maghiareprin Tara sa $i ca le va asigura cele trebuincioase in

schimbul

Noi, Mircea, voievodul Romanesti, duce al F5.0.-rasului si ban al Severinului, facem cunoscut tuturorcelor ce vor vedea scrisoarea de fga sau vor avea

89

(6

Tarii

www.dacoromanica.ro

stiinta de ea in alt chip ca, deoarece prealuminatul prin-cipe domn, domnul Sigismund, din mila lui Dumne-zeu slavnul rege al Ungariei, Dalmatiei, Croatiei etc.,margraf de Brandenburg etc., a aratat fats de noi ose-bita bunavointa a maiestatii sale de cind ne-a cunoscut<odata) cu prielnicul si cu prietenescul sau sprijin sine-a dat noua, de la sine si cu toata milostivirea, dra-gostea sa si ne-a ajutat mai ales impotriva acelor cum-

si vicleni fii ai minciunii, vrajmasi ai numelui luiHristos si neimpacati dusmani ai nostri, turcii, purtin-du-se cu noi totdeauna si in (toate) imprejurarile cubunavointa si cu bunatate, de aceea noi, din indemnulnumai al nostru, fara a fi si nici strimtorati <denimeni>, sub juramintul nostru de credinta si al boie-rilor nostri, facut de noi mai inainte asa cum se cuvine,

jjuratam si juruim zisului domn, regele, prin rindurilede fat'a, a pazi si a tine cu sfintenie cele mai jos scrise.

Si anume, mai intii ca noi, (atunci) dud si de citeon de acum inainte domnul (nostru), regele, va mergecu ostirea sa, el insusi impotriva turcilor pomeni %i sauimpotriva oricaror altora ce tin cu ei, atunci sa fimTinup si datori a merge cu dinsul, de asemenea noiinsine impotriva acelora, cu toata ostirea, cu oameniisi cu toata puterea noastra. Si dad domnul, regele nuar merge el insusi, ci ar trimite numai ostirea sa, atuncisi noi sa fim Tinup si datori de asemenea sa trimitemnunai ostirea si pe oamenii nostri impotriva acelora,climpreuna cu ostirea domnului rege. Totodata <sa fundatori) a da pomenitului don-m, rege si ostirii lui sioamenilor pe care ii va aduce cu sine (la razboi>, dacava merge el insusi acolo, iar daca nu va merge, atunciostirii si oamenilor pe care-i va trimite, cum se spunemai sus, impotriva acelora, in partite Dobrogei, sau peorice alte paminturi, cetati, tinuturi, trecatori, lima:nuri si in mice alte locuri supuse stapinirii si ascultariinoastre, sloboda, pasnica si sigura trecere si hrana tot-deauna potrivita pentru banii lor, attt cind vor mergeintr-acolo, si cit vor sta acolo, si se vor retrage deacolo, cit si la intoarcerea for acasa.

De asemenea, cind si de cite on se va intimpla cadomnul rege sa mearga, cum se spune mai sus, in po-

90

plifi

5i

www.dacoromanica.ro

menitele cu zisa lui ostire si cu oamenii lui, si cuajutorul nostru, sa ia, sa puna stapinire, sa redobin-deasca sau sa aiba intr-un fel oarecare orase, paminturi,cetki, intarituri, trecatori, limanuri, Iinuturi sau oricealte locuri si, din pricina aceasta, sa ramina si sa in-tirzie acolo el insusi, atunci si noi ru ostirea, oameniisi cu toata puterea noastra sa fim Iinuli si datori aramine si a intirzia acolo insine, cu zisul domn rege:asa cum va face el si cit timp va ramine el (acolo>.Iar daca domnul rege ar trimite acolo numai ostirea sa,atunci si noi s i fim Tintrci si datori a trimite cu ostireazisului domn rege numai ostirea si pe oamenii nostri,dar destul si in stare sa se impotriveasca dusmanului siputerii parlii potrivnice si sa pastreze si sa apere im-potriva acelora <acele locuri> pe care el, cu ajutorullui Dumnezeu, se va intimpla sa le ia, sa puna stapi-nire, sa le dobindeasca sau sa le aiba, cum se spunemai sus, in paile acelea, in orice chip <ar fi>. $i, insfirsit, cind va fi de trebuinIa, de pilda cind putereadusmanului si a palii potrivnice ar fi asa (de mare),noi atunci, chiar si in lipsa domnului rege, sa fim %inucisi datori, acolo, cum se spune mai sus, a ajuta noi in-sine, cu ostirea, pe oamenii zisului domn rege si a leda sprijin si ajutor, spre a pastra si apara impotrivaoricui in locul zisului rege <locurile> pe care el le valua, pe care va pune stapinire, le va dobindi si avea,cum se spune mai sus.

De asemenea sa fim datori a da si a trimite,tot din stapinirea noastra, pomenitului domn rege, ostiriilui si oamenilor pe care el ii va aduce cusine sau ii va trimite, cum se spune mai sus, in acele

parti, hrana potrivital pentru banii for si totdeaunaindeajuns cind, de cite on si in orice fel va fi nevoiespre a sprijini, pastra si a apara, a lua, a pune stapinire,a dobindi cele de mai sus.

De asemenea, cind si de cite on se va intimpla capomenitul domn rege sa mearga el insusi sau sa trimitanumai ostirea si pe oamenii lui in acele parIi prin alta

91

parti

linuli si

sus-amintiTi,

www.dacoromanica.ro

parte decit prin linuturile supuse stapinirii noastre, pre-cum ar fi dincolo (de Dunare) si pe linga Dunare, prinlocuri invecinate Cu Iara noastra $i cu Dunarea, atuncinoi, cind si de cite on se va intimpla, cum se spunemai sus, ca ei sa treaca pe linga Dunare, sa fim vinuti$i datori a trimite si a pune sa li se dea peste Dunarehrana potrivita, cum se spune mai sus, Cu banii lor,on in ce fel se va putea ajunge la dinsii cu aceastahrana.

De asemenea, daca, cu voia lui Dumnezeu, care fin-duieste toate, s-ar intimpla ca cineva din ostirea si

dintrc oamenii zisului domn rege sa se imbolaveasca,sa fie ranit sau impiedicat in vreun fel oarecare infiinta lui, asa incit sa fie numaidecit nevoie ca, dinpricina aceasta, acela sa ramina 4i s i intirzie acolo,atunci acela sa poata ramine, intirzia si sta acolo inchip liber, pasnic si sigur, ping cind ii va placea, faravatamare, paguba, impiedicare si suparare de nici unfel, fiinp, lucrurile si bunurile acestuia raminind tot-deauna neatinse, iar scrisorile, oricare ar fi si in oricechip flcute si date, intre zisul domn rege noi, pia.acum sau altadata, despre si cu privire la aceasta ra-minind in toata taria si trainicia for prin marturia aces-tei scrisori a noastre. Spre mai mare invederare si ne-indoiala ca cele de mai sus se vor pazi cu sfincenie denoi, asa cum se arata mai sus, am dat pomenituluidomn rege aceasta <scrisoare> pecetluita: cu peceteanoastra cea mica, in lipsa celei mari, fagaduind a-i daalta tot asemenea si in acelasi cuprins (intarita) cu pe-cetea cea mare atirnata..

Data in Brasov, in duminica Reminiscere (7 mar-tie), anul 1395.

ST. PASCU-VL. HANGA, CRESTOMA TIE, II, P. 409-411, NR. 729; ORIG.LATIN IN FR. ZIMMERMANN, C. WERNER, FR. MOLLER. URKUNDENBUCH ZUR GESCHICHTE DER DEUTSGHEN IN SIEBENBURGEN, VOL.IT, SIBIU, 1897, P. 135-137.

92

si

www.dacoromanica.ro

61402, martie 12, Suceava

Tratat de inchinare si credinta incheiat de Alexandrucel Bun, domnul Moldovei, cu Vladislav al 11-lea, re-gele Poloniei, prin care domnitorul moldovean se

obliga a servi credincios pe regele polon, asa cum aufacut-o inaintasii sai Petru-Voievod si Roman-Voievod.De partea polona nu se prevad nici un fel de obligatii.

Cu mila lui Dumnezeu, noi, Alexandru, voievod al Mol-dovei, facem $tiut cu aceasta carte a noastra tuturorcare vor cauta la dinsa sau o vor auzi citindu-se $i fa-gaduim, de a .noastra bunavoie $i cu intreg sfatul, denimeni $z nici asuprip, arnintindu-ne de inamtasizno$tri $i de cei mai batrini, Petru-Voievod $i meal nos-tru, Roman-Voievod, sa slujim sa dam ajutor $i sasfatuim .cu bun sfat pe iubitul nostru domnitor Vladis-lav, craiul Poloniei, $i copiilor sai $i coroanei Poloniei,vazind mila scumpuluz nostru domnitor, craiul, catre noi.

.S1 fagaiduim pe onoare, fara in$elaciune $i flea vicle-nie sa slujim credincios $i sal dam ajutor sfatuimcu bun sfat, cit vom trai, contra oricarui dusman alsau, neexcepttnd niciodata pe nimeni $i de asemeneaniciodata sa nu ne cautam alt domnitor afara de craiulPoloniei $i coroana Poloniei.

Vol- line -o cu credinta $i vemic $i nestricat niciodata,dupa datina noastra cregmeasca $i cinstea noastra.

Spre intaritura acesteia $i spre mare $i vemica im-puternicire, am poruncit sa se atirne pecetea noastra ceamare catre aceasta carte.

S-a scris cartea in Suceava in saptamina a cinceaa mluiluilui

celui mare, in anii de la na$tereaHristos una mie patru sute $i doi, luna martie in

12 zile.

MIHAI COSTACHESCU DOCUMENTE MOLDOVENE5TI INAINTE DE$TEFAN CEL MARE, VOL. II, IASI 1932, P. 621 - 622, NR. 171, ORIG.SLAVON $I TRAD. ROM.

93

sili/i

si

si sa

postului

www.dacoromanica.ro

7(1403)

Privilegiul de comers acordat de Mircea, domnulTarii Romanesti, negustorilor din Liov 5i din toataCara regelui Vladislav al Poloniei si din marele prin-cipat al lui Vito ld, prin care li se dau insemnate in-lesniri si scutiri de vama. Vama va fi platita o singuradata la Tirgoviste, iar domnitorul va beneficia, bine-inteles, de dreptul de a alege si a cumpara primul

tot ceea ce ii este necesar.

Eu, loan Mircea, mare voievod domn a toata TaraRomaneasca si al parTilor de peste munTi.

Dat-a domnia mea credinTa 5i sufletul domnieimele tuturor negutatorilor $i pirgarilor din Tara Orin-telui $i fratelui domniei mele Vladislav, regele de laLeopole <Liov>, si a pirgarilor din Tara fratelui dom-niei mele marele principe Vito ld cum ca sa aiba voicde a veni in Tara domniei mele cu marfurile lor, fiin-du-le venirea sloboda, pe credinta 5i sufletul domnieimele, cu o avere cit de multa, fie macar cu nenum'a-ratele nenumaratelor milk miilor de intunerice ; Si

numai intr-un loc unde le va fi dezlegarea marfurilor,la Tirgoviste, acolo sa plateasca vama si apoi sa-si cum-pere ce vor pofti ; iar din marfa lor, domnia mea isiva cumpara ce-si va alege, si dupa aceea ei sa fie slo-bozi de a umbla in toata Tara si provincia domniei mele,vinzind cumparind prin mate orasele, prin toate sche-lele de pe Dunare, incepind de la PorTile de Fier si chiarpins la Braila, prin toate caile din rnunti si nicaierisa nu plateasca vama, nici intr-un tirg 5i nici intr-oschela ; si unde vama va fi arendata de catre domnia

acolo vamesul sa nu cuteze a-i vamui, ci sa punype socoteala domniei mele, iar unde nu va fi arendata,acolo nici sa caute marfurile lor. Oricine ar necinstiacest hrisov al domniei mele va suferi multa minie de

94

si

si

5i

5i

men,

www.dacoromanica.ro

la domnia mea, ca neascult5tor acestui hrisov al dom-niei mele.

B. P. HA$DEU. ARHIVA ISTORICA A ROMANIEI, VOL. II, P. 3-4, NR. 1,ORIG. SLAV. $1 TRAD. ROM. Documentul este nedatat, unii istorici au propus(Werke date: 1390, 1391, 1403 si 1408. Mai probabila pare data 1403, propusA deP. P. Panait,scu. La 23 septembrie 1403 Mircea a reinnoit tratatul de alianta cuPolonia. Exista un alt privilegiu, in latina, dat din Arges, de Mircea, liovenilor inanul 1409, fixind vama una din 30 <tricesima>.

8

1408 (6916), octombrie 6, Suceava

Privilegiu de negot acordat de Alexandru cel Bun,domnul Moldovei, negustorilor din Liov, cu tot po-porul lor, prin care se stabileste ca liovenii erau liberisa vina cu m5rfurile in Moldova, sa be desfac5 sau sabe tranziteze. De asemenea, ei puteau cump5ra m5rfurispecifice din Moldova. Tratatul fixea75 localifatile incare ei vor pl5ti vama, stabilindu-se totodat5 si

pentru diferitele feluri de vami sau de negot.Li se incuviinteaz5 s5 aib5 o cash scutita de cl5ri in

Suceava.

Cu mila lui Dumnezeu, noi, Alexandru-Voievod, dom-nul Tariff Moldovei, facern cunoscut §i cu aceasta cartea noastra tuturor

mcare vor eauta la dinsa sau o vor

auzi ca am incheiat cu cu ora'wnii din fir-gul Liovului cu tot poporul lor am 1Scut awzmintdespre ifami in Tara noastra am incheiat cu casa umble in Tara noastrsa cu ma'rfurile lor. $i le-am rin-

95

mele

gi

tat-

gi

si sidingii

www.dacoromanica.ro

duit vami si le-am usurat sa dea vama in Zara noastr5astfel : niai intii vama principal5 de la Suceava, pre-cum nikas5, piper, camh5 1, tebenci 2, t5miie, yin gre-cesc, de grivn5., in Suceava, cite trei gro5i. Iar cind vorcumpara mara tkkasc5 in alte tirguri ale noastre,vor da acolo unde cumpara de grivna doi grosi, iar lavama principal5, in Suceava, de grivna trei gro5i siapoi vor putea sa o vind5 cui le va pacea.

Iar cine merge la Liov, la vama principals, in Su-ceava, de vita cornut5 un gro5, pentru zece porci ungro5, pentru zece oi un gro5, iar de iap5 cite case grosi5i de fiecare cal cite case grosi, pentru o suta de veve-rite un gro5, pentru o suta de vulpi zece gro5i, pentruo sut5 de piei crude de oaie patru gro5i, pentru o sut5de piei de miel doi grosi, pentru o sufa de piei de vitacornut5 cinsprezece gro5i. Aceasta este vama de la Su-ceava.

Iar cine merge ckre tinutul tk5r5sc, pentru 12 cin-tare in Suceava, o rubl5 de argint, in Iasi treizeci degrosi si in Cetatea Alba o jumkate de rub1a de argint.

Iar cine nu merge la Cetatea Albs va da la Tighinaca 5i la Cetatea Alba afar de plata treckoarei, iar lastraja de fiecare car cite doisprezece grosi. Si cine vaduce vite cornute la Tataru, la vama principal5, inSuceava, de vita cornut5, patru gro5i, iar in Iasi doigrosi, iar la Tighina doi gro5i. Iar pentru o sut5 de oi,in Suceava, 5asezeci de gro5i, iar in Iasi treizeci de gro5i,iar in Tighina treizeci de gro5i. Aceasta este vamaacestora ce se duc la Tkari.

Buckile de postav le vor vinde la desc5rcare in Su-ceava, iar in alte tirguri nu au voie s5 le vind5, 5i cuacesti grosi liber le este s5 mearg5 5i s5-si tirguiasc5prin toate tirgurile noastre ce vor g5si.

Iar in Ungaria si Tara Romaneasc5 slobod le estesa duc postay. Cine va duce postav in Tara Roma-neascal va da la vama principal5, in Suceava, de grivn5cite trei grosi, iar la margine, in Bac5u, de grivna doi

1 In limba poloda, kamcha = un fel de m'a"tase turceasca.2 In limba polona, tebinki, tebienki = un fel de podoaba de ma.tasela seaua calului.

96

www.dacoromanica.ro

grosi. Iar ce aduc din Tara Romaneascg, fie piper, fieling' sau orice, pentru 12 cintare, in Bacau, o jumlatatede rublg de argint. Iar la vama principalg, in Suceava,pentru 12 cintare o rublg de argint.

Iar cine va duce postav la Bistri%a, in Ungaria, degrivng cite trei grosi in Suceava, iar in Baia de grivngun gros si jumgtate si in Moldovita de grivng un grossi jumgtate, iar cind se intorc din Ungaria, de fiecarepovarg in Moldovita cite doi grosi, iar in Baia de fie-care povarg cite doi grosi.

Iar cine va duce postav la Brasov, la vama princi-palg, in Suceava, de grivng trei grosi, iar in Bacgu degrivng un gros si jumgtate, iar in Totrus de grivna ungros si jumgtate. Iar cind se vor inturna, de fiecare po-varg la Totrus cite doi grosi, iar in Bacgu de fiecarepovarg cite doi grosi.

Iar caii din tam noastrg, ce-s de cite trei grivne, .slo-bozi le sint si caii unguresti slobozi le sint, nutnat incare tirg ii vor cumpgra acolo vor da de fiecare calcite patru grosi, iar la descgrcare, in Suceava, de fie-care cal cite doi grosi si in Cernguti cite doi grosi.

Iar cine va duce cai sau iepe la Cameni%a, ce i-ar fisg dea in Sireti, tot aceia va da in Dorohoi, si ce i-arfi sg dea in Cernguti, tot aceia va da in Hotin. Aceeasieste vama si pentru iepe ca si pentru cai.

Tar cine va cumpgra vite cornute sau berbeci in Ba-cgu, sau in Roman, in tirg, sau in Baia, sau in Neamvsau in alte tirguri ale noastre nu va avea sg dea vamain alt loc decit acolo unde a cumpgrat si sl is pecetede la vame§ §i in care tirg va cumpgra acolo va da devita mare un gros, de zece of un gros, de zece porciun gros, de o sutg de piei de bou zece grosi, de o sutade piei de miel un gros, de o stag de piei crude doigrosi si apoi vor merge la vama principalg de la Su-ceava.

Iar in Siret, de lucruri mgruntele, de sa'pci, panta-loni, sgbii unguresti, de palose, de grivng cite trei grosi,iar ce iese din Tars prin Suceava, la Siret, din tot sipentru piei si pentru ling si pentru piei de oaie. Aceas-ta-i vama Siretului.

97

www.dacoromanica.ro

Iar in Cernkti, vama pentru un car nemtesc patrugrosi, pentru carul domnesc Base grosi, pentru o vitacornuta un gros, pentru zece porci un gros, pentruzece of un gros, iar pentru cal sau 120 cite doi grosi.Iar la trec5ton si pentru carele nerntesti inc5rcate 4i

pentru cele armenesti cite patru grosi. Aceasta-i vamaCernktului. In Cernkti, carele sa nu se scuture, cinegutatorul s5-5i dea cuvintul sau ca nu are marf5oprit5 in carul sau, jderi, argint, cear5 si cai buni detar5.

$i se va socoti pretul postavului in Suceava ca si inLiov. Iar liovenii ce vor merge la Br5i la dup5 peste, lavama de margine, fie la Back sau la Birlad, acolo vorda pentru o grivn5 cite un gros si jum5tate, iar carul5i pestele s5 nu li se ia. $i acolo s5-si scoat5 pecete sisa mearg5 slobod la Suceava, 51 vor da la vama prin-cipa15, in Suceava, de grivn5 cite trei grosi. Iar carul5i pestele s5 nu li se ia. Iar la Sireti, vor da de grivn5cite un gros 51 jum5tate, iar pestele si carul s5 nu li seia. $1 in Cernkti vama pen tru car.

Iar liovenii ce vor aduce ei insisi din Ungaria argintars, din acest argint sa cump5r5m noi pentru noi citene va trebui, iar alt argint ce le va raminea, acesta leeste slobod.

Ceara din Muntenia 5i cea din Brasov le este slobodasi vor da vama pentru o pieatr5 de cear5. in Backun gros, iar la desearcare, in Suceava, de pieatr5 ungros, iar in Sireti de pieatra un gros.

Jderii unguresti le sint slolaozi. $i vor da vama inBaia un gros si jum5tate de grivn5 si la desc5rcare, inSuceava, de grivn5 trei grosi si in Sireti un gros si ju-m5tate de grivn5. $i din acesti jderi cit ne vor trebuinou5 vom cumpara pentru noi, iar ceilalli le sint slo-bozi.

$i Inca le-am dat voie tie in Suceava o cas5,dar in aceast5 cas5 sa nu tie circium5, nici sa nu fac5bere, nici mied, nici m5ce15.rie sa nu tie, mci pline sanu vind5. Iar5si dac5 acesta ce va tral in aceasta cas5ar vrea sa tie ceva din acestea, atunci sa sufere (s5prateasc5) eu tirgul.

98

s5-4i

www.dacoromanica.ro

Si am facut aceasta negutatorilor domnitorului nos-tru, craiul Poloniei, din toata Tara Rusiei si a Podoliei.Si cele ce am scris mai sus le fagacluim sa le Tinem ves-nic, fara inselaciune si fara viclenie, in vecii vecilor,noi urmasii nostri, nestramutat niciodata, pe cinsteanoastra si pe credinTa noastra, dupa datina crestineasca.

$i martori la aceasta, pan Giurgiu staroste, pan Mi-hail de la Dorohoi, pan Vlad de la Siret, pan Oanavornic de Suceava, pan Ia Tco ,pan Ceasnk. Siinc a la aceasta au fost soli din Liov care au incheiatcu noi acest lucru : Micico Culicovschi, Zamirstam Ha-nsa§ Hanas Verzest Rus pisarul din Liov,Hangs.

Si spre intaritura tuturor acestora, am poruncit cre-dinciosului nostru Brateiu logoratul sa scrie $i sa atirnepecetea noastra cea mare catre aceasta carte a noastra.

In Suceava, in anul sase mii noua sute si sasesprezece,(1408) octombrie 6.

M. COSTACHESCIJ. DOCUMENTE MOLDOVENE$T1 INAINTE DE .$TE-FAN CEL MARE, VOL. II, P. 630- 637, NR. 176, ORIG. SLAVON SI TRAD.ROM.

91411, mai 17 (duminica Vocea bucuriei), Giurgiu

Tratat de alianta defensive incheiat de Mircea, dom-nul Tarii Romanesti, cu Vladislav al II-lea Iagello,rege al Poloniei 1, reconfirmindu-se cu farie si in spirit

Pozitia adoptata in acest tratat fate de regele Ungariei se explicaprin conflictul izbucnit intre regii Poloniei 5i Ungariei. Zece luniinsa dupa incheierea tratatului, cei doi regi se

curtivor impaca la Lublau,

asista lasi Mircea va trimite delegatii la ambele pentru afestivitatile prilejuite de acest eveniment.

99

$i

si Ilie§

§i §i siNklius

www.dacoromanica.ro

piietenesc alian;a impotriva regelui Ungariei incazul cind acesta ar indra'zni sa atace hotarele

Romanqti sau ale Poloniei.

In numele lui Dumnezeu, amin. Noi, Mircea, voievodularii Rominesti etc. Prin cuprinsul celor de fat5. facem

cunoscut tuturor celor ce se cuvine acum si in viitorca donnd sa facem leg5minte de prietenie nev5t5mat5cu prealuminatul principe domnul Vladislav, regelePoloniei etc., cu sfatul unanim al boierilor no$tri amfa'cut astfel de orinduire, in afar dp cele mai dinainte,ca s5 se tie de amindoua p5rtile si sa se p5zeasca nein-frint5 pentru totdeauna. Ca fag5duim c5 voin ajutape pomenitul domn Vladislav, regele, cu toata putereasi punnta noastra $i pe el si pe oamenii cei supusi luide cite on va cere ajutorul nostru in contra ataculuisi a atacului vra'jm5sesc al regelui Ungariei $i al va-salilor lui si al orica'rora oameni supusii lui, iar in con-tra altor rivali sau once sup5r5.tori Il vom ajuta dup5buna ,plIcere a voin %ei noastre, precum se cuvine unuiprieten, ba inc I mai mult, fiindcal iubirea rudeaiei neinvita pe noi, prietenii, sa facem aceasta.

Asemenea si domnul Vladislav, regele, la cerereanoastr5, in contra regelui Ungariei si a supusilor lui,va trebui sa ne ajute cu toat5 puterea si putin;a lui.Iar la Intimplarea ca acel rege al Ungariei s-ar sculavra'$m5se$te in contra numitului domn Vladislav, re-gele etc., atunci noi f5g5duim ca ne vom scula cu po-porul nostru si vom lovi viteje$te $i tare frontiereleUngariei cu foc si cu orice r5u. Dar cind prezisul regeal Ungariei ar incerca sa intre vr5.sm5$e$te in tamnoastra, atunci prezisul domn Vladislav, regele, trebuiesa fac5 toate cele mai sus zise si sa ne ajute cu toatai

iarputerea si putinta sa ; in contra altor rivali ai nos-tri ne va ajuta dup5 buna plkerea vointei sale, precumtotdeauna au ob;inut sa fac5 prietenul si fratele fatade frate. Precum $i scrisorile noastre cele indatontoarede mai inainte, socotindu-le de bune si .de primite, leint5rim din vorb5 in vorb5 prin cuprinsul acestora,ad5tigind Inca, c5., daca cineva dintr-ai nomi ar in-

100

fivisK

Tnrii

www.dacoromanica.ro

dlizni a face vreo mi?care sau a ni se impotrivi, sauar incerca ceva in contra aceluia§i domn Vladislav, re-gele, pe acela vrem impreunsi cu zisul domn Vladislav,regele, cind va cere timpul, s'51-1 infrin'am §i s'A-I nimi-cim din fund, pins la cea mai de pe urma rarn'4ifl,

iiubireaprecum ne constringe rudenia §i cea nevaYamatIi prietenia ne invita ssa facem.

Dat in cetatea noastrl Giurgiow l in duminica Voceabucuriei <17 mai>. Anul Domnului una mie patru suteunsprezece.

Spre ineirirea lega'intritului de unire vemica intruprietenie si bun5.tate am socotit sa facem aceasel carteinta'rita cu pecetea noastra cea mare.

M. MITILINEU, OP. CIT., P. 11-12; ORIG. LATIN IN HURMUZAKI-DEN-SUSIANU. DOCUMENTE, 1-2, P. 472-473, NR. 391.

101411 (6919), mai 25 (luni dup5 In'altarea Domnului),

Tirgul de Jos (Roman)

Tratat de alianta incheiat de Alexandru cel Bun, domnal Moldovei, cu Vladislav al II-lea, rege al Poloniei 2,indreptat impotriva regelui ungar. El prevedea ajuto-

I In textul latin publicat este transcris Imoiow", insa in plansafotografica nr. III de la sfirsitul volumului citat se citeste Giur-giow" (Giurgiu). Originalul confine sigiliul cel mare al lui Nlircea,atirnat linga acesta sigiliul mic inelar si 11 sigilii atirnate ale ma-rilor boieri.I Alexandru cel Bun nu va afla decit foarte tirziu ca la zece lunidupa incheierea acestui tratat, prin impacarea survenita la 15 martie1412, la Lublau, mire regele polon si cel maghiar, se proiecta, inanumite imprejurari, chiar impartirea Moldovei.


rul reciproc in cazul unui atac din partea acestuiaimpotriva uneia din cele dou'a parli. Totodata slutreinnoite legaMintele incheiate anterior de domnitorul

moldovean cu regele Poloniei.

Cu mila lui Dumnezeu, noi, Alexandru-Voievod, dom-nul tarii Moldovei, impreuna cu panii no5tri, facem cu-noscut cu aceasta carte a noastra celor de fats si vii-tori, cui ii va fi de trebuinta sa stie, tuturor impreuna,ca dorim cu credinca si cu dreptatea noastra sa ara-tam supunerea noastra 5i juramintele noastre marewlui

stralucitului 5i preaputernicului Vladislav, mareluicrai al Poloniei, domnitorului nostru, pe care ifacut 5i am sarutat crucea 5i carOe noastre si ale pa-nilor no$tri, cu care impreuna ne-am legat in scris, 5i

cu panii nostri, coroanei sale 5i craiei sale, ca nu vomfi niciodata impotriva sa $i nici impotriva coroanei luipolone. Ci vom sta in ajutor lui si coroanei sale, cindva fi nevoie, fara inselaciune fara viclenie, impotrivacraiului unguresc 5i impotriva fiecaruia din dusmaniisai. Si cine fi vrajmas, acesta este vrasmas Si nouasi stam pe linga dinsul In nevoile lui, ca $i in nevoilenoastre.

Dad cumva craiul unguresc ar porni contra domni-torului nostru, contra craiului Poloniei, Dumnezeupazeasca de aceasta, atunci si noi vom pleca contratarii sale, contra ;aril craiului unguresc, cu ajutorullui Dumnezeu, $i sa facem ce vom putea mai bine casa lucram pentru interesul domnitorului nostru, craiulPoloniei. Iar dad ar pleca craiul unguresc asupra mea,a lui Alexandru-Voievod, asupra Orli mele moldo-venesti, atunci domnitorul nostru, craiul Poloniei, neva apara si va pleca contra .tarii Unguresti 5i va facece va putea mai mutt, ca $i domnitorul nostru.

$i cu aceasta carte a noastra intarim $i imputernicim5i innoirn, fagaduind pe cinstea 5i pe onoarea noastra,fad inselaciune $i fara viclenie, $i tinem cu putere sitarie si fara sminteala aceasta supunere a noastra 5i

juraminte aratate mai inainte si car%i ce le-am dat

102

$i

le-am

$i

t -ar

sa -1

$i

$i

www.dacoromanica.ro

le-am scris cu panii nogri $i sa le implinim in aceste,catre toTi, in aceasta hotarire $1 in toate cuvintele $i nuvom strica niciodata aceasta $i sa nu fim impotrivaacestuia in vecii vecilor dad' domnitorul nostru, craiul,nu ne va face vreo nedreptate in Tara noastra $i inocina mea $i in toate hotarele mele.

Si la aceasta am atirnat peceTile noastre catre aceastacarte a noastra spre mai buns deplina incredinTarea acestor fagaduieli ale noastre.

S-a scris in Tirgul de Jos (Roman), in anul $ase miinoua sute $i nouasprezece (1411), mai 25, luni, dupsalInalTarea Domnului.

MIHAI COSTACHESCU. DOCUM ENTE, II, P. 637-639, NR. 177, ORIG. SLA-VON SI TRAD. ROM.

11

1445 (6953), iunie 25, Iag

Tratat de alianfa incheiat intre Stefan al II-lea, domnal Moldovei, si Cazimir, mare cneaz al Lituaniei, pebaz5 de deplina egalitate, prevsazindu-se obligatii simi-lare de ambele p'arti in privinta ajutorului acordat de

o parte celeilalte parti impotriva dusmanilor.

Cu mila lui Dumnezeu, noi, Stefan-Voievod, dornn TariiMoldovei, facem cunoscut si cu aceasta carte a noastratuturor care vor cauta la dinsa sau o vor auzi..citin-du-se, cui va fi de trebuinTa noi cu panii no$-tri cu sfatul nostru $i cu intreaga Tara noastra am pri-

103

$i

www.dacoromanica.ro

mit prietenia 5i unirea cu mai marele 5i iubitul nostruprieten, marele cneaz Cazimir, craiu al Litvaniei, Je-moitului, Rusiei 5i al altor Tari, 5i cu panii lui 5i cutot sfatul lui 5i cu toate Tarile lui 5i cu toata Litvania,5i am fagaduit 5i am sarutat crucea noi in5ine 5i paniisfatului nostru 5i toata Tara noastra sa fim cu el inprietenie 5i in unire cu panii mariei sale 5i cu tot sfatul51 cu toate Tarile sale. Noi vom folosi mai mareluinostru prieten, cneaz, marelui Cazimir, 5i vom cataspre binele sau. Iar el asemenea va folosi noua 5i vacauta la binele nostru. Iar cine va fi noua prieten,acesta va fi prieten 5i cneazului, marelui Cazimir, iarcine va fi noua du5man, acesta va fi du5man 5i ma-relui cneaz. Iar cine va fi du5man cneazului, mareluiCazimir, acesta va fi 5i noua du5man, iar cine ii va fiprieten, acesta va fi prieten 5i noua. Iar pe du5manulnostru in Tara marelui cneaz impotriva noastra sa nuse Tie, iar noi, asemenea, pe du5manul cneazului, ma-relui Cazimir, in Tara noastra impotriva lui sa nu-1Tinem.

Iar cine va gindi contra vietii prietenului nostru 5iva fugi in Tara noastra, noi it vom da pe acest tra-dator din Tara noastra marelui cneaz. Iar one va gindicontra noastra 5i va fugi in Tara marelui cneaz, cneazul,marele Cazimir, ni-1 va da pe acest tradator al nostrunoua.

Iar cind vom cere vreun ajutor de la marele cneazcontra du5manilor no5tri, marele cneaz ne va da astfelde ajutor, fail in5elaciune 5i viclenie, exceptind pe ma-ria sa, fratele nostru domnitorul, craiul Poloniei 5i alUngariei, 5i pe Tarul Tatariei, impotriva acestora aju-tor nu ne va da, ci la Tar ne va ajuta cu cerere 5i soli,fara viclenie, 5i va sta pentru tot binele nostru, ca sinoi in5ine pentru al sau, afara daca, Doamne, sa nudai, va avea vreo navalire din vreo parte, asupra Tarnmariei sale, sau vreo neputinTa de la Dumnezeu asuprasa, atunci nu va putea sa ne dea noua ajutor.

Iar scrisorile 5i juramintele sale, in acest caz, nu vorfi impotriva noua 5i tradare 5i pacea nu se va strica.Iar cind marele cneaz, prietenul nostru, va cere de lanoi vreun ajutor contra du5manilor sai, noi ii vom da

104

www.dacoromanica.ro

marelui cneaz ajutor, fara viclenie, decit atunci, ceeace, Doamne sa nu dai, cind vom avea vreo navala dinvreunele parti asupra Tariff noastre, sau neputinTa dela Dumnezeu asupra noastra, in acest caz nu vom puteasa darn marelui cneaz ajutor. Iar scrisorile si juramin-tele noastre nu vor fi cu aceasta socotite ca tradare 4ipacea intre noi nu se va strica, decit doar dad, Doam-ne, sa nu dai, s-ar intimpla ceva mai presus de noi insinesau decit panii nostri, iar Tari le sa pastreze pace dreaptast vesnica, nestricata.

Iar asupra acesteia, asupra tuturor, noi, Stefan-Voie-vod, domnul Tarii Moldovei, $i panii sfatului nostrusarutam crucea ca vom Tinea aceasta invoiala si o vomImplini, de amindoua partile vesnic nestricat, not

$i cu toti panii nostri cu Tara noastra.Iar spre mai mare tarie a tuturor celor mai sus scrise

am poruncit slugii noastre, credinciosului pan Mihaillogoatul, sa scrie si sa atirne pecetea noastra catreaceasta carte a noastra cu panii nostri.

Scrisa in Iasi, in anul 6953 (1445>, luna iunie 25.

MIHAI COSTACHESCU, OP. CIT., P. 725-728, NR. 212, ORIG. SLAVONTRAD. ROM.

121447 (6995), august 4, Baca.0

Privilegiu de negot acordat brawvenilor de catreRoman al II-lea, domn al Moldovei, prin care li se

asigur'a aceleai drepturi pe care le-au avut in vremealui Alexandru cel Bun.

105

siinsine si

$I

www.dacoromanica.ro

Roman-Voievod, cu mila lui Dumnezeu domnul TariiMoldovei, scriem prietenilor nostri iubiTi, juzilor $i solt-zului pirgarilor tuturor neguTatorilor mari si mici.Cunoscut sa va fie ca ne-a ajutat Dumnezeu si am do-bindit ocina noastra adevarata. Pentru aceasta, va'zindaceasta carte, voi venici la noi 4i in Tara noastra cutoate marfurile si poverile voastre, netemindu-va denici o paguba, caci Tara noastra va este deschisa si nuveTi avea de la noi nici o strimbatate, ci va vom Tineain acelasi drept obiceiuri, cum le-a-Ti avut pe vremeasfint raposatului parintelui nostru, Alexandru-Voievod.

Si iarasi avem pace in toate$i la aceasta este credinTa domniei mele mai sus

scrise, noi, Roman-Voievod, si credinTa tuturor boie-rilor nostri mari si mici.

Scrisa in Bacau, in anul 6955 <1447>, august 4.

<Verso :> Roman-Voievod spunind ca oricine din TaraBirsei poate sa vie sigur in Tara Moldovei.

MIHAI COSTACHESCU, OP. CIT., P. 731-733, NR. 214, ORIG. SLAVON 51TRAD. ROM.

13

1449 (6957), august 3, Vaslui

Privilegiul de comer% acordat de Alexandru al II-lea(Alexandrel), domnul Moldovei, negufatorilor din Bra-sov si tam Birsei prin care se confirms acestora pri-vilegiul ce-I aveau de la Alexandru cel Bun. Sintfixate locurile ca si sumele ce vor fi platite drept

106

si gi

si

tarile.

www.dacoromanica.ro

vama pentru diferite marfuri. Pentru unele marfuri sestabilesc reguli precise de desfacere. In final este in-serata clauza prin care numai domnitorul poate judecadiferitele pricini ivite intre negustori si paminteni j.

Cu mila lui Dumnezeu, noi, Alexandru-Voievod, dom-nul Tariff Moldovei, cunoscut facem cu aceasta cartea noastra tuturor care vor cata la dinsa sau o vor auzicitindu-se ca ne-am sfatuit si cu boierii nostri si amfacut cu tot sfatul nostru si am dat aceasta carte anoastra prietenilor nostri, tuturor brasovenilor, tuturorneguTatorilor si intregei Tari a Birsei, tuturor oamenilor$i tuturor neguTatorilor, spre aceasta ca sa aiba de lanoi aceeasi lege si acelasi drept ce I-au avut de la bu-nul nostru, de la Alexandru-Voievod. Cind vor veni inTara noastra, sa le fie cu bung voie sa vie in Tara noas-tra cu marfa Tor, once vor avea. Iar vama vor da depovara cite 4 grosi, cum le-a fost dreptul cel vechi datfor de inaintasii nostri. $i sa le fie for de buns voie sislobod a umbla prin toata Tara domniei mele, si princetati $i prin tirguri, sa -$i vinda marfa Tor, postav

pinza si bobou si orice vor avea. Insa pinza $i bo-boul sa be vincla cu cotul, iar postavul sa-1 vincla cubucata, cu cine va neguTa. Iar vama vor plati de fie-care postav de Colonia cite 12 grosi, iar de Leubia 2cite 18 grosi, iar de Bitvar 3 cite 8, de Cehia cite4 grosi.

Iar vama de la Suceava, in Tara noastra, nicaieri san-o plateasca, decit in Suceava, chiar de ar merge pestemare. $i iarasi cind ar trece in Ungaria cu marfa Tor,inca sa plateasca in Suceava vama de la Suceava siaiurea nicaieri, in Tara noastra. $i ei sa fie slobozi sa-sicumpere boi si vaci si iarasi ce au cumparat, marfa sau

Acest privilegiu a fost confirmat de Alexandru-Voda dupa a douaurcare a sa pe tron, la 12 august 1452 (vezi F. C. Nano. Condicatratatelor a ahoy leenninte ale Romaniei, 1354-1937, vol. II,Bucuresti, 1938, p. 16).2 Leubia = Louvain.3 Bitvar = probabil orasul Buda.

107

si

$i

1i

$i

www.dacoromanica.ro

orice, in zilele bunului nostru Alexandru-Voievod, ase-menea si noi le dam acelasi drept si aceeasi voie. Iarcind ar dori sa dud boii din Sara noastra in Ungaria,atunci vor plati de fiecare bou cite 4 grosi si mai multnimic sa nu plateasca. Iar dad hi va cunoaste cinevala dinsii caii sau boii, oriunde in Iara noastra, si vadovedi omul nostru pe brasoveni, cu oatneni buni, siacei brasoveni nu vor putea sa puie chezas, pentru acestcal sau pentru acest bou, atunci brasovenii sa piardaacest cal sau fie bou si mai mult nici o gloab'a sa nuaiba asupra lor, nici un gros, ci numai atit cit le -ar fipaguba si mai mult nimic. $i nimeni din boierii saudregkorii nostri sa nu cuteze mai mult supere sinici un fir de ga" sa nu ia de la dinsii. $i asemeneacind ar dori brasovenii sa stea la judecati inainteadomniei mele, cind ar avea cineva sa se plinga in con-tra lor, ei sa fie slobozi sa vie la noi ca sa-i judecamsi nimeni sa cuteze judece, nici in %ara noastra,flea voia lor, nici un boier al nostru. Iar cind ar vreavreun boier al nostru, fie vornic sau vames sau soltuzsau pirgari sau orice dregatori sa ia de la dinsii decum am scris mai sus si ar dori sa le strice aceasta legesi acest drept, ce le-am scris mai sus, tnkar intru ceva,fie intr-un fir de afa, acesta va vedea mare pedeapsasi urgie de la domnia mea.

Toati aceasta este credin ;a domniei mele si credin %aboierilor nostri, credinta panului. Petru Hudici, cre-dinTa panului Duma Braevici, credinta panului Stanciul,credir-ga panului Costea vornic si a fratelui sau, panPetru pircalab, credin %a panului Sirbul vistiarnic 4i cre-din/a tuturor boierilor nostri mari si mici.

Iar spre mai mare tkie a acestei toate mai sus scriseam poruncit credinciosului nostru pan Mihail logofatsal scrie si pecetea noastra sa o atirne catre aceastacarte a noastra.

A scris Oanca in Vaslui, in anul 6957 (1449), au-gust 3.

108

www.dacoromanica.ro

(Verso 1 :) In 1459, a fost al 17 an al lui Alocandru-Voievod.

MIHAI COSTACHESCLI, OP. CIT., P. 742-745, NR. 218, ORIG. SLAVONTRAD. ROM.

141450 (6958), februarie 11, Roman

Tratat de alianta intre Bogdan al II-lea, domn al Mol-dovei, si Iancu de Hunedoara, guvernatorul Ungarici.Bogdan se obliga sa ajute cu °stile sale pe Iancu lanevoie, iar acesta sa apere Moldova. In caz de pri-mejdie, tam unuia sa fie loc de azil pentru

Cu mila lui Durnnezeu, noi, Bogdan-Voievod, domn atcarii Moldovei, facem cunoscut si cu aceasta carte anoastra tuturor can vor cata la dinsa sau o vor auzacitindu-se, cind ii va fi cuiva de trebuinla, ca figa-duim $i am fagkluit iubitului nostru parante, lui Ianosde Hunidia, guvernator al intregei Ori a craiei si altor,ca fim lui in chip de fiu cit viaa noastra, si elsa domnia sa asemenea sa ne fie noun parinte $i onceii va fi de trebuinca din partea noastra, noi sa stainpe linga domnia sa cu capiteniile noastre si cu toateostile $i cu tot sfatul cel bun at nostru, pentru bunuldomniei sale $i sa fim tuturor prietenilor domniei saleprieteni, iar dusmanilor domniei sale dusmani ; ase-

1 Notip de pe verso este reprodusa de M. Costkhescu dupa I. Bog-dan. Documente moldovene,sti in arhivele BraFovului, Bucuresti,1905, p. 25 -29.

109

$I

ceralalt.

gi

s1-i

$i

www.dacoromanica.ro

menea Tara domniei mele si cu Tara dornniei sale sa fiein una, si solilor si neguTatorilor $i tuturor oamenilorbuni sa." fie Tara domniei mele deschisa si sloboda si debuns voie cu tot dreptul, iar iubitul nostru parinte sane ocroteasca sub mina sa si sa ne apere de orice dus-mani ai nostri. Iar not sa nu avem a ne cauta pe altparinte mai bun nicaieri, decit pe iubitul nostru parinteHuniade Ianas, marele guvernator, nici intr-o alta parteaiurea, decit sa avem nadejde in Dumnezeu cel de sussi in iubitul nostru parinte. $i asemenea, ceea ce Dum-nezeu sa nu dea, daca s-ar intimpla parintelui nostruvreo nevoie, Tara noastra sa fie deschisa domniei sale$i averilor domniei sale si cu boierii sai si cu toate °stiledomniei sale, de bunavoie si Fara zabava sa intre $i debunavoie sa iasa si cu toti boierii sai $i cu averile. $iasemenea, ceea ce Dumnezeu sa nu dea, daca s-ar in-timpla vreo nenorocire, sa ne fie noua deschisa si debunavoie a intra in Tara parintelui nostru, HuniadIanas, si cu toate averile noastre si cu toci boierii siiarasi slobod $i de bunavoie sa iesim si cu toate slugilenoastre.

Toate cele de mai sus le fagaduiin iubitului nostruparinte sa le Tinem $i sa le inplinim dupa zapisulnostru $i cit viaTa noastra, pe cinstea noastra si pe cre-dinTa crestineasca.

$i la aceasta este credinTa mai sus scrisului, domnieimele, Bogdan-Voievod, $i credinTa iubitului meu fiuStefan-Voievod, si credit-4a boierilor nostri, credinTa luipan Duma Braevici, credinTa lui pan Oana Julici,credinTa panului Bratul, credinTa panului Costea Orin,credinTa panului Ivan Balcean, credinTa panului Dra-gomir vornk, credinTa panului Itie, fost logofat, cre-dinTa panului OTel vornic, credinTa panului Danciulpircalab, credinTa panului Lazea, credinTa panului Cos-tea Danovici, credinTa panului Tador Vascan, credinTapanului Tador Moicescul, credinTa panului Sirbul, cre-dinTa panului Stanciul comis si credinTa tuturor boie-rilor nostri moldoveni mari 4i mici.

110

www.dacoromanica.ro

Iar spre mare earie a acestor toate mai sus scrise,am atirnat pecetea noastra catre aceasta carte a noas-tra.

A scris Mihail pisar in Roman, in anul 6958 <1450),februarie 11.

M. COSTACHESCU, OP. CIT., P. 749 -752, NR. 220, ORIG. SLAVON SI TRAD.ROM.

15

<1455), octombrie 5, Sahran Beglie

Scrisoarea-ultimatum trimisa de Mahomed al II-lea liiPetru Aron, domnul Moldovei, ca raspuns lasolia lui Mihul logolat, cerindu-i ca in termen de treiluni trimita haraciul anual de 2 000 de galbeni,

in caz contrar, stiu moldovenii ce ii asteapta.

De la marele dormitor marele emir, sultanul Mehmed-beg, nobilului inteleptului celui demn de once cinstesi lauds Loan Petru, voievod si domn al Morovlahiei,iubitoare salutare sa primeasca nobletea ta. Ai trimis pesolul acesta boier al eau, Mihul logoratul, si prin elcuvintele domniei tale pe care le-a spus. Deci, daca veitrimite haraciu doua mii de ducati de our domniei melein fiecare an, atunci va fi incheiata pacea facuel. Sipentru aceasta punem soroc peste trei luni. Daca vasosi la implinirea acestora, atunci pacea sa fie incheiata

111

$i

rU-i

5i

1i 5i

www.dacoromanica.ro

cu domnia mea. Dar daca nu va veni, aceasta o stiti voi.$i Dumnezeu sa to veseleasca.

Luna octombrie 5, la Sahran Beg lie.

A.C.G. <P. P. PANAITESCU>. PE MARGINEA FOLOSIRII IZVOARELORCU PRIVIRE LA SUPUNEREA MOLDOVEI LA TRIBUTUL TURCESC(VASLUI, 1456), IN STUDII", V (1952), NR. 3, P. 197, ANEXA I; ORIG.SLAVON TRAD. LATINA PUBLICATE DE E. KALUiNIACKI IN HURMU-ZAKI-DENSUSIANU. DOCUMENTE, VOL. 11-2, BUCURESTI, 1891, P. 671,NR. 514; ORIG. SLAVON SI TRAD. ROM. LA M. COSTACHESCU. DOCU-MENTE MOLDOVENESTI, II, P. 801.

Costachescu considers, gresit, ca scrisoarea sultanului este ulterioaraactului inchinarii de la Vaslui, admitind data 1456 ; in realitate,scrisoarea este un ultimatum dat lui Petru prin care, daca in ter-men de trei luni nu va trimite haraciul de 2 000 de galbeni, vasuporta toate consecinlele. Aceasta eroare se datoreste interpretariiinexacte a textului slavon alit de Kaluiniacki cit si de Costachescu.Scrisorii amenintatoare a sultanului urmat accentarea de la Vaslui.

161456 (6964) <martie-mai>, Vaslui

Actul prin care Petru Aron si adunarea ;aril hotarascsa rascumpere pacea de la turci in schimbul a 2 000de galbeni unguresti, pe care ii trimit prin Mihul logo-fatul, ca raspuns la somatia lui Mahomed al II-lea

din 5 octombrie 1455.

Noi, Petru-Voievod, din mila lui Dumnezeu domnuljarii Moldovii, cu panii sfatului nostru moldovenesc $icu mitropolitul nostru, chir Teoctist, si cu toti panii,de la mare pitis la mic, ne-am sfatuit mult si am soco-tit intre not despre cotropirea si pieirea tarii noastre,

112

$1

i-4

www.dacoromanica.ro

care este din toate partile, si mai ales de la turci, careau pradat si prada de atitea on cer de la noi daredoual mii de galbeni unguresti. Noi insa nu am fost da-tori sa le am. Dar, sa ne aparam, nu este cu putintanrcidecum, pentru ca nu avem sprijin si nici un ajutordin nici o parte, asa cum au avut inaintasii nostri. Iarnedindu-le, iii vor lua ei singuri, precum 4i pina acuinau luat si copiii fratilor nostri.

Pentru aceea am hotarit cu toti impreuna caratufam nevoia cum vom putea si sa ne plecim capulin fata acelei paginatati, sa gasim sa le cram cu cevom putea imblinzim, pina cind milostivul Dum-nezeu se va indura, ca sa putem avea iarasi ajutor dela Dumnezeu si sa gasim alialii nostri, asa cum au avutinaintasii nostri. De aceea, sfatuindu-ne cu toti im-preuna, am rugat pe boierul nostru pan Mihail logo-fatul ca sa mearga la turci sa inlature greutatea noastra,luind pe Dumnezeu intr-ajutor, si sa ne fad noua pacecum ar fi, ca Cara noastra sa nu piara. Daca va puteacu ceva mai putin, e bine, si iar, de nu va putea sa-iroage izbuteasca tntru aceasta, atunci sa dea siacei doual mii de galbeni unguresti, ca sa avem notpace, iar Tara noastra sa nu se mai piara.

$i am jurat si juram cu aceasta carte a noastra pa-nului Mihail logofat ca sa nu spunem niciodata niciun cuvint impotriva lui 4i, de asemenea, ca nimeni sanu poata spune impotriva lui ca el a facut acea dare,pentru ca noi tori impreuna 1-am trimis sa dea aceadare pentru nevoia noastra. $i pentru aceasta am datcartea noastra panului Mihail logofat, impreuna cutori panii nostn si sfatul moldovenesc, sub pecetea noas-tra sub pecetile tuturor boierilor nostri, ca el sa urn-ble din toata inima pentru incheierea pacii noastre.

Iar panii nostri, anume mai frail mitropolitul nostru,chit. Teoctist, $i panul Bratul, pan Duma Braevici, panLazor, pan Stanciul, pan Manoil, pan Ivan Balcean,pan Oana Pintece, pan Cosma Sandrovici, pan HodcoStibor, vornic, pan Petru, pircalab, pan Petru, logofat,pan Hodco Cretevici, pan Moica $i fratele sat', panToader, pan Goean, pan Coste Otis, pan Coste Dano-vici, pan Sendrica Tolocico, pan Lazea Pitic, pan An-

113

sopile

si

s5."

5i

si

s5 in-

sa

si

www.dacoromanica.ro

drusco, pan Ion Bucium, pan Mic Crai, vornic, panToader Dulcevici, pan Mihul Starostici, pan Sin de laHotin, pan Bolbosea, postelnic, pan Roman Hudici, panIatco Hudici, pan Ivasco Hrincovici, pan Ilea, vistiar-nic, pan Vasco Levici, pan Hrimco Levici, pan DanciulCneajmici, pan Negru Cimpeanu, pan Ivaco 'Ustecla,pan Dragoslav, pan Negoi si fratele sau, pan Bratul,pan Eremia, pan Porcu, pan Ezerean, comis, pan Mi-hul, stolnic, pan Gangur, spatar, pan Negri la, vornic,pan Dragose, ceasnic, pan Zeaico, pan Duma Micaci,an Dunia Galbinu, pan Coste Tolici, pan Petru Sir-

bescul, pan Micul, spatar, si pan Giurgiul Leantea, sipisarii nostri : pan Toader Prodan, si pan Dobrul, sipan Cristea, si pan Vulpas, $i pan Solomon si aliii toti.

Iar Ste%co a scris in Vaslui in anul 6964 1 (1456).

171456, iunie 29 (marti, feria tertia, in ziva sf. apostoli

Petru si Pavel), Suceava

Tratat de inchinare si credinfa incheiat de PettuAron, domn al Moldovei, cu Cazimir, regele Poloniei,prin care Petru-Vocla f5gduieste regelui ajutor impo-triva dusmanilor, respectarea tratatelor anterioare 4i

omagiul de credint'a In Colomeia sau Camen4a 2.

1 Documente privind istoria Romaniei, veac. XIV, XV ; A. Mol-dova, vol. 1 (1384-1475), Bucurelti, Editura Academiei R.P.R.,1954, p. 286-287, nr. 344 ; trad. rom. dup'5 o fotografie a actuluislavon.2 Un alt tratat de inchinare a fost incheiat de domnitorul moldo-vean la Hotin, la 1 octombrie 1455. Intre altele, prin acest tratat.Petru Aron daruia doamnei Maria", matusa craiului polon, TirgulSiret Olhova'tul in schimbul Hotinului (vezi M. Cosfachescu,op. cit., p. 773-777).

114

5i

www.dacoromanica.ro

In numele Domnului, amin. Spre vesnica amintire alucrului. Pentru ca se pare c5 once conclitie a naturiieste s5 imite pe disc5torii sai. Noi, care, de altfel, nedeosebim prim laptur5, 5i 5tiin-(a, intelegere, nu trebuiesa ne ratalcirn de obiceiurile, virtu%ile meritele p5.rin-tilor. De aceea, noi, Petru, voievod si domn al Moldo-vei, facem cunoscut prin acesta tuturor cui se cuvine sifiec5ruia, celor de fatI viitori, care vor avea cunos-tint5 de aceasta c5, vrind a ne lua dupa urmele amin-tirii fericite ale m5ritilor domni, inaintasii nostri, voie-vozi ai Moldovei si mai cu seams a lui Alexandru,rmtele nostru, si al lui Ilie Stefan, fraIn nostri, voie-vozi ai Moldovei, si meritele sirguincioase de credinta:ale for fat5 de preastralucitii principi, de dunnezeiasclamintire, domni, regi ai Poloniei si mai ales fat5 depream5ritul principe, domn, Vladislav tat5.1, celaltdomn, Vladislav, fiul s5u, regi ai Poloniei, si coroaneifor pentru o continua $i vesnitc5 implinire de credina

toate celelalte fig5duite 5i datorite.Asemenea si noi, care ne bucur5m de succesiunea

datorit5 celui mai vestit principe dintre dinsii,Tinem sa urmsam totdeauna dorintei lor, prin supunereacredincioasa, cind prealuminatul principe si domn, dom-nul Cazimir, din mila lui Dumnezeu rege al Poloniei,domnul nostru prey pl5cut, ne-a cerut de curind sa -islujim sie si coroanei Poloniei credinvi curata $i des5-virsit5 $i ne-a satuit sa ne Tinem de urmele p5rinteluisi ale fratilor nostri inainte numiti. Din aceasta pricira,noi dorim sa asigursam senin5tatea sa si coroana inaintenumit5 de zelul creclintei noastre, fIgIduim prin aceastascrisoare ca vom pastra in chip sincer seninleatii sale

coroanei sale a Poloniei, numite inainte, intregimeacredintei $i am araltat ca sintem indatorati si legatipentru ajutor continuu cu slujbe sprijin prin juraMint,atingind, in chip material, lemnul crucii d5.t5toare deviat5 si s5rutind-o, sub condiiiunile, capitolele si arti-colele care urmeaz5.

Intii ca trebuie sa avem pe nimeni altul ca domn alnostru decit pe inainte numitul domn Cazimir, rege alPoloniei, si coroana sa f5g5duim s5-i slujim ei.

115

sisi

si

si

si

si

leginm5,

si

si

si

www.dacoromanica.ro

Asemenea, de acum 4i inainte fagaduim aceluia$idomn, regelui Cazimir, 51 coroanei Poloniei slujimcredinta curata si sincera, sa ingrijim de bunastarea $ionoarea lor, sa rinduim lucrurile bune si foloasele fororiunde si sa nu fim niciodata prin noi insine sau prinaltul sau aliii in sfatul sau tm lucrul unde s-ar pune lacale vreun rau, paguba sau furt pentru numitul domn,rege sau coroana sa ci noi insme instiintamcontmuu st sa luam masuri contra tuturor nenorocirilorcare..ar ajunge .la cunostinta noastra stam lingdinsncontra oncarui vrajmas sau dustman sau dusmanist sa-i dam ajutoare in persoana noastra proprie, cutoata puterea noastra, on de cite on si oriunde ar finevoie.

Asemenea, noi nu trebuie nici nu voim sa instrainam,in vreun chip oarecare, vreunele paminturi sau mosiidin tinuturile Moldovei fara o intelegere anumita $1

vointa a numitului domn, rege si a coroanei sale si,daca vreuna sau vreunele a fost sau au fost instrai-nate, trebuie sa voim sa le dobindim din nou.

Asemenea, toate si fiecare marturie, indatoriri si in-tarituri ale inainte numitilor domni, predecesori ai nos-tri, voievozi ai Moldovei, $i mai cu seamy a lui Alexan-dru si a lui Ilie, ha6i nostri 1, prin care au dat inscris si s-au indatorit fara viclenie si inselaciune amin-titului domn, regelui Vladislav, si celuilalt domn, Vla-dislav fiul sau, be vom respecta si Linea in seamy.

Asemenea, fagaduim si chezasuim ca, daca se va fiintimplat sa facem oarecare martuni sau indatoriri cuonce persoane care, 1n once fel, ar fi contra numituluidomn, rege sau a coroanei sale a Poloniei sau ar puteasa fie, in vreun chip oarecare, in viitor, vrem sa fiestricate si desfiintate si distruse si, prin aceasta scri-soare, le hotarim stricate si desfiintate si le distrugem,socotindu-le de aici inainte fara de nici o putere st

tarie.Asemenea, fagaduim si trebuie ca in ziva si locul, fie

in Colomeia sau Camenita, unde, din acestea, ne vahotari numitul nostru damn regele Poloniei si coroana

Sic !

116

sa-i

polona, sa-1

sa

www.dacoromanica.ro

sa aducem omagiu de credinta lui si coroanei saleinainte .numite a Poloniei, impreuna cu panii sfetnicisi boierii nostri, dupa obiceiul inaintasilor nostri, voie-vozi ai Moldovei, unde insusi domnul nostru, regele,este ;mut si va trebui sa ne confirme prin scrisorilemaiestliii sale.

Daca atunci, in acea zi astfel hotarita, ni s-ar in-timpla noua si tarii Moldovei vreo nevoie mare, depilda razboi cu tatarii sau alai dusmani sau vreo oare-care boala grea persoanei noastre, si aceasta s-ar facecunoscut stralucitului domn, rege si coroanei sale, prinvestitorii nostri proprii, cerind de atunci alt timp, se-nmatatea sa va trebui sa ne amine ziva, scrisorile noas-tre de fata si juramintul facut raminind in toata pu-terea lor, cu acest lucru atunci hotarit ca numituldomn regele si coroana sa vor fi tinuti sa ne instiin-teze cu zece saptamini inainte de numita zi.

Asemenea, fagaduim si chezasuim insusi domnului,regelui Cazimir, si coroanei lui polone, Baca ar intre-prinde vreo expeditie razboinica contra prusilor sau inalte parti in anul acesta, dam intru ajutor sitrimitem patru sute de sulite sau patru sute de calareticu sulite inarmati cum se cuvine si.ca de razboi, cucuirase. Tar dad o expeditie razbomica n-ar fi tre-buincioasa, adica daca numitul, preastralucitul domn,rege s-ar lupta cu cruciatii si ar vrea sa sfirseasca elsingur neintelegeriie iscate, atunci, pentru ducerea lasfirsit a numitelor neintelegeri in Prusia, trebuie safagaduim sa dam ca ajutor maiestatii sale patru sutede boi.

Asemenea, daca vreodata sau on de cite on ar in-treprinde razboi contra unui popor necredincios si dom-nul ammtit, regele nostru Cazimir, sau coroana sa arpleca cu °stile sale contra numitului popor tartaric

ar trimite propnul sau popor, atunci chiar not fa-gaduim si ne indatorarn sa mergem in persoana cu in-susi regele nostru, Cazimir, sau cu capitanii sai sau cunatia sa si sa calatorim cu toata puterea noastra.

Asemenea, fagaduim si dam chezasie ca pe fiii luiSKlachmet, odinioara hanul tatarilor, pe care avem sauam putea avem, sa-i dam si extradIrn insusi

117

sa-t

sau

sa-i

www.dacoromanica.ro

domnului, regelui Cazimir, sau coroanei sale, de indatace cind am fi instiintati printr-un vestitor sau vesti-tori $i scrisorile sale de trimitere, $i pe acesti fii ainumitului Sidachmet, hanul, vom trebui sa-i insoTimping in Camenita.

Asemenea, domnul, regele nu trebuie sa trimita petatal acestor fii, adica pe hanul Sidachmet, fara sfatul$i voin %a noastra $i a panilor sfetnici ai nostri dinMoldova. Asemenea, fagaduim $i ne indatoram $i che-zasuim ca de acum $i in oriciti ani vor urma sa trimi-tern, in chip de pre de omagiu, solii nostri anume lainsusi prealuminatul domn, regele nostru Cazimir, cudaruri sau bunuri vrednice de amintire pentru maies-tatea sa regeasca.

Asemenea, fagaduim $i ne indatoram sa renuntam $isa dam in chip real $i cu urmare preastralucitei princi-pese doamnei Maria, ramasa pe urma lui Ilie, domnulde odinioara al Moldovei, in chip de dar $i zestre ()raw!Siret, cu suburbia $i satele ce apartin lui, $i satul Olho-VA, cu celelalte sate ce apartin lui din vechime, cu toate$i fiecare indeosebi, cu veniturile de la mori, circiume,ogoare, judecati, finete, cimpii, paduri, lunci, riuri, he-le$teie, cu averile, produsele, foloasele $i cele ce aparTin,pe care, pentru scurtime, nu le mai aratam aici, cu oricenume, sint socotite ca apartin din vechime catre insusi°raw' Siret $i satul Olhovai, neexceptind pentru notnici un privilegiu sau drept, in minele numitei doamne,principesei Maria, sau trimisului ei sau in minele aceluipe care-1 va face sau arata marecu1 domn Predbor deConewole, castelan de Sandomiria.$i capitan de Premi$1,ca trebuie sa vie in miercurea cea mai apropiata dupadata acestei scrisori.

Intrucit priveste pentru Hotin $i Tetina $i celelaltebunuri asupra carora insasi doamna Maria are scrisori$1 privilegii $i intarituri pentru a le folosi ca zestre,acelea le aminam pins la intilnirea cu domnul nostru,regele Cazimir, cind vom trebui sa depunem otnagiustralucirei sale, $i atunci ceea ce stralucirea sa cu paniisai sfetnici va gasi ca not trebuie sa facem cu cele maiinainte puse vroim $i fagaduim sa tinem aceasta.

118

si

www.dacoromanica.ro

Asemenea, fagaduim chezawim preastralucitei prin-cipese.domnita Anastasia, fiica amintitei doamne Maria,sora $1 ruda noastra scumpa, cind numitul domn, regelenostru Cazimir, atunci cind vom depune omagiulva gasi cu cale cu sfetnicii sai $i ai nostri.

Asemenea, fagaduim $i cheza$uim sa trimitem pe doidin panii nostri, din partea noastra, la hotare sau gra-nite, iar nobilul domn Andrei Fridrovici, conducato-rul (?) Sneatinului, la fel, din partea sa, doi pani, $i cear gasi ace$ti patru astfel trimi$i ar hotari in pricinaacelor bunuri ale maiestatii regale $i ale domnuluiAndrei Fridrovici $i ale pustiirilor $i pagubelor jafu-rilor noastre, aceea a$a cum este hotarit vrem faga-duim sa o tinem cu placere cu tarie.

Intrucit e vorba de alte solii, anume de cetateaora$ul Cetatea Alba, $i asemenea despre pinza, matasa,boi, miei...' $i cai, malmazie vin altele pe care pla-cutul domnul nostru regele Cazimir le cere prin maretuldomn predbor de Conetpole, castelan de Sandomiria,capitan de Premi$1, solul sau ambasadorul maiestatii sale,acestea le aminam pins la intilnirea cu seninatatea sa,cind vom depune omagiul, $i ceea ce ar raminea stator-nicit prin hotarirea seninatatii sale $i a panilor sai sfet-nici, aceea fagaduim sa o socotim drept lucru statornicit,pe cinstea $i credinta noastra crestineasca.

Data in Suceava, mar%i, chiar in ziva de sfintiiapostoli Petru $i Pavel, anul Domnului una mie patrusute cincizeci $i $ese.

Tot ca marturie acestui lucru sint atirnate pecetea $ipecetile panilor nogri sfetnici la aceasta, ca toate celede mai inainte au mare putere.

Dupa dictarea nobilului generosului pan Petru, lo-goat al clrii Moldovei.

M. COSTACHESCU, OP. CIT., P. 779-788, NR. 2i0, ORIG. LATIN 5I TRAD.ROM.

I loc lasat liber in traducere, in text fiind cuvintul ambulatoribus".

119

$i

sau,

4i

$i

$i

$i

sisi

si si

www.dacoromanica.ro

181456, august 12 (joi, dup5 feria quinta,dup5 s5rb5toarea sf. Laurentiu), Suceava

Privilegiu de negot acordat brawvenilor de PetruAron, domn al Moldovei, prin care ii asigura ca-sipot face negotul liber in Moldova, dupa cum a fost

totdeauna obiceiul din vechile timpuri".

Cu mila lui Dumnezeu, Petru-Voievod, domn t5riiMoldovei. Iscusitilor b5rbati, judelui si juratilor dincetatea Brasov, prietenilor nostri pralcuti, cu multumire,salutare $i spor in tot ce e bun. Prietenilor nostri ince-lepti $i placuti, facem cunoscut prin acestea, prieteneite,aceleiasi iscusinte a voastre, pe cinstea credintei noastrecatolice, c51 noi fIaduim vou5 si oricui din negut5toriivostri, indep5rtind orisice inselsaciune, c5, clacl unii dinei ar vrea sa cumpere sau sa faca negutatorie in tamnoastr5, negut5torii de acest fel sa vie in chip slobod $ifair5 nici o piedicl din partea noastr5 si s5-si faca negotullor, in pace si liniste, dup5 cum vroiesc, ficindu-sinegotul sH se intoarc5 la casele lor, din nou, in pace sisigurant5 din partea noastri, dupi cum a fost totdea-una obiceiul din vechile timpuri intre Cara noastr5 4i avoastr5.

Afar5 de aceasta, sa dati crezare in toate slugii Rafael,numit Las lau, aduckorul acestora, orisice v-ar spunedin partea noastr5, ca si cum noi insine am vorbi inpersoan'a.

Data in Suceava, in joia cea mai apropiat5 dup5 s5r-b5toarea sfintului Laurentiu, martirul glorios al luiHristos (august 12), in anul Domnului una mie patrusute cincizeci si sase.

MIHAI COSTACHESCU, OP. CIT., P. 796 -797, NR. 232, ORIG. LATIN *I TRAD.ROM.

120

si

www.dacoromanica.ro

191458 (6966), martie 13, Suceava

Privilegiu de negot dat brasovenilor de catre Stefancel mare, domnul Moldovei, asigurindu-i ca se vorbucura de aceleasi drepturi pe care ei le-au avut dela Alexandru cel Bun, domnul Moldovei. Se fixeazalocul in care se va plati vama si sumele ce vor fi

platite pentru marfurile aduse spre vinzare sau pen-tru cele ce vor fi scoase din /ara. Urmeaza clauzelecare stabilesc modul de judecare a eventualelor pricini

intervenite intre negustori si paminteni I.

Din mila lui Dumnezeu, noi, Stefan- Voievod, domnultarii Moldovei, facem cunoscut prin aceasta carte a noas-tra tuturor ciIi o vor vedea sau o vor auzi cetindu-se ane-am sfatuit cu boierii si cu toti sfetnicii nostri si amdat aceasta carte a noastra prietenilor nostri, tuturorbrasovenilor si tuturor negucatorilor si intregii Tali aBirsei, tuturor oamenilor si tuturor neguIatorilor, spreaceea ca sa aiba de la noi acelasi asezamint si acelasidrept pe care 1-au avut de la mogul nostru, voievodulAlexandru : cind vor veni cu marfa la Cara noastra, savie in bunavoie la Tara noastra cu marfa lor, ctt voravea, iar vama vor avea sa plateasca cite 4 grosi depovara, cum a fost dreptul cel vechi dat for de stramo$iinostri. $i sa fie volnici si slobozi Al umble prin toata Caradomniei mele, si prin cetaTi si prin tirguri, ca sa-si vindamarfa for : si postavuri, si pinza, si bobou, si orice aravea ; dar pinza si boboul sa le vinda cu cotul, iar pos-tavurile sa le vinda cu bucata celor cu care se vor tocmi.Iar vama au sa plateasca : de la o bucata de Colonia cite

I Stefan cel Mare scrie prin octombrie-noiembrie 1457 brasovenilorca le va trimite o invitare dupa 25 noiembrie sa vie Fara frica cumarfuri in Moldova. Daca nici asa nu se vor increde, le va trimiteun privilegiu, garantindu-le libertatea de negot (I. Bogdan. Docu-rnentele lui ,Stefan cel Mare, vol. II, Bucuresti, 1913, p. 259-260.nr. 124).

121

www.dacoromanica.ro

12 grosi, de la una de Leubia cite 18 grosi, de la unade Buda cite 8, iar de Cehia cite 4 grosi. Iar vama Su-cevei sa n-o plateasca nicaieri afara de Suceava, macarde ar merge ping dincolo de mare. De asemenea, intor-cindu-se cu marfa for la Tara ungureasca, vor plati vamaSucevei la Suceava, iar in alt loc nitaieri in Tara noastra.Si sal fie volnici a-$i cumpara $i boi $i vaci $i tot ce aumai cumparat pe vremea mosului nostru, Alexandru-Voievod, fie vite, fie altreva ; acelasi drept $i aceeasivoie le-am dat $i noi. Iar cind vor urea sa scoata boi dinTara noastra la Tara ungureasca, atunci vor plati pefiecare cap de bou cite 2 grosi, mai mult nimic nu vor

De asemenea, daca cineva va cunoaste la ei boiisau can sai, oriunde in Tara noastra, $i daca omul nostruva dovedi pe brasoveni cu oameni buni, iar brasoveniinutru

vor putea sa puna chezasi (sodi$i) pentru cai sau pen-boi, vor pierde acei cai sau boi, dar nu vor avea

sa plateasca $i gloaba, nici macar un gro$ ; ei vor rami-nea numai cu pagube, 41 mai mult nimic. $i nimeni dintre-boieri sau dregatorii nostri sa nu cuteze a lua de la eimacar un gros. De asemenea, daca brasovenii ar voi sastea $i sa: se judece inaintea noastra, cind cineva s-arjelui impotriva lor, ei sa fie volnici a veni inamteanoastra ca judecam. Nimeni altcineva in Tara noas-tra, boier, nici vornic, nici $oltuz, sa nu indraz-neasca a-i judeca sau a le lua macar un gros peste celece scriem mai sus, altfel va pki mare pedeapsa urgiede la domnia mea. Scriem toate aceste de mai sus casa le fie neclintite toata viaTa noastra.

Iar spre aceasta este credinTa domniei mele mai susscrisului, noi, Stefan-Voievod, $i credinTa mitropolituluinostru, chir Teoctist, $i credinTa boierilor nostri : cre-dinTa panului Manoil, cr. p. Vlaicu, pircalab, cr. p. IliacModruz, cr. p. Petru Ponici, cr. p. Albul, spatar, cr. p.Toma Cinde, cr. p. Micu Craiu, cr. p. Stew() al lui Du-muncu$, cr. p. CozmiTa, cr. ,p. Isaia, postelnicul, cr. p.Stanimir, visternicul, cr. p. Sac% spatarul, cr. p. Toader,ceamicul, cr. p. Zbiara, stolnicul, cr. p. Ion comisul, sicredinTa tuturor boierilor nogri, $i marl $i mici. Iarspre mai mare tarie a tuturor acestora mai sus scrise, am,

122

prati.isi

ei

nici

si

i

www.dacoromanica.ro

poruncit credinciosului nostru, boierului Vulpa, subcaniilerull, sa scrie gi pecetea noastra s-o atirne laaceasta carte a noastra. Scris-a Iliad in Suceava laanul 6966, manic 13.

I. BOGDAN. DOCUMENTELE LUI $TEFAN CEL MARE, VOL. II, BUCU-RESTI, 1913, P. 261 - 265, NR. 125, ORIG. SLAVON SI TRAD. ROM.

201462 (6970), martie 2, Suceava

Tratat de inchinare si credinta incheiat de Stefan celMare cu Cazimir, rege al Poloniei, pirn care se inscriuindatoririle reciproce si se intaresc legamintele maivechi, considerindu-se nule eventualele tratate incheiare

de domnii moldoveni impotriva Poloniei 2.

In numele Iui Dumnezeu, amin. Spre vepica amin-tire a acestui lucru. Precum fapturile fuel intregi cautasa urmeze in lucrurile ce se intimpla pe cei ce au fost

Logofatul al doilea.2 Un alt tratat de inchinare si credinta fusese incheiat de Stefan curegele polon la 4 aprilie 1459. Prin acesta, domnitorul moldoveanfagaduia polonezilor cedarea Hotinului si libertatea negotului (veziI. Bogdan, op. cit., p. 266-269, nr. 126) ; in privinta libertatii co-mertului. fagaduita in acest tratat, Stefan a intarit la 3 iulie 1460,in Suceava, vechiul privilegiu de nego; al negustorilor lioveni (veziI. Bogdan, op. cit., p. 271-282, nr. 128). Tratatul de fafa a fostulterior intarit la Suceava, in 28 iulie 1468, printr-un alt tratat incare se arata amanuntit indatorirea regelui polon de a-1 ajuta peStefan impotriva tuturor dusmanilor, turci, tatari, unguri, sau rivalila domnie (I. Bogdan, op. cit., p. 299-304, nr. 134) si apoi dinnou la 22 ianuarie 1479, la Roman, printr-un alt act (I. Bogdan,op. cit., p. 351-353, nr. 155). La 15 si 16 septembrie 1485, la

123

www.dacoromanica.ro

inaintea lor, tot asa noi, care intrecem pe celelaltevictintoare prin judecata $i prin pricepere, nu ne vomabate de la obiceiurile laudate $i de bune insusiri intova"-rasite ale parintilor nostri. De aceea, $i noi, Stefan, voie-vod $1 domn al Tkii Moldovei, facem cunoscut prinaceasta carte tuturor deopotriva citi vor avea ne-vole, tuturor $i fiecarui tndeosebi, atit celor de acum cit$i celor ce vor fi dupa aceasta 5i vor lua cuno5tinfa deaceasta carte, ca, dorind sa ne tinem de obiceiul sal

calcam pc urma preaputernicilor $i de fericitI pomeniredomnilor steamosi ai nostri, a voievozilor moldoveni,anume a lui Alexandru, Ilia $i Stefan $i a tafalui nos-tru, Bogdan, voievodul Moldovei, dorind sa arkam $isa intarim aceeasi credinta $i statornica slujba ca eifats de prealummatii cneji $i domni crai lesesti de prea-luminata $i dumnezeiasca pomenire, anume fats de prea-luminatul preatnaltul domn Vladislav taell 5i fata dealt domn Vladislav, fiul acestuia, vrind sa ne facemplacuti $i cu fapta $i cu vorba, cu dreptate $i cu credint'aurmincl ca, precum acei mai sus numiti inaintasi au ail-tat mai sus pomenitilor crai lesesti $i sfintei coroane sta-tornica $1 vesnica credinta $i statornicie in toate lucru-rile, nu numai in cele jurate $i numite, prin aceastaau legat in chip indestulkor pe urmasii lor, tot asa $inoi, care, cu voia lui Dumnezeu, ne bucuram de moste-nirea ramasa de la dinsii, sintem datori sa urmam intot-deauna, prin credincioasI supunere, vointei lor.

Cind, asadar, prealuminatul cneaz 5i domn, craiul le-$esc Cazimir $i in aceeasi vreme stapinul nostru prea-milostiv ne-a adus nu de mult aminte de chipul cumam pa'strat $i am tinut credinta curatal, Vadita $i nestra-.mutata luminkiei sale $i sfintei sale coroane lesesti $4

ne-a indemnat zicindu-ne ca trebuie sa calcsam pe urmacelor ce au fort tnainte de noi de aceea, noi, dorind

Colomeea, cu ocazia presta'rii de c'altre Stefan a jur'amlntului decredint5, s-a redactat in slavon Si Latina un nou tratat intre celedou'a" parti, prin care sint intarite in mod solemn tratatele maivechi, Stefan subliniind ca ,,noi sintem domn al Moldovei prin voialui Dumnezeu", torusi, pa'streaza credinta" regelui polon (I. Bogdan,op. cit., p. 370-378 ; text slavon din 16 septembrie $i text latindin 15 septembrie).

124

$i

$i

$i

$i

Si

www.dacoromanica.ro

sa-1 incredintam pe deplin pe luminatia sa si pe sfintacoroana de credinta noastra statornica mai sus pomenita,martunsim prin aceasta carte a noastra luminatiei salesi sfintei sale coroane mai sus zise si ne legam ca vomface Jul-an-lint, atingind si sarutinci sfinta cruce, si von,fi datori si legati prin toata cinstea si credinta noastrasa raminem in slujba lui statornici si sa-i dam ajutorulcuvenit, $i anume dupa obiceiul hotarit si scris mai jos.

Intii de toate, nu vom avea si nu vom sluji nici unuialt stapin, fara numai sus-numitului domn si crai alnostru Cazimir si sfintei coroane lesesti. Fagaduim, deasemenea, ca de aci inainte si pe viitor vom pastra cre-dinca curata si dreapta domnului Cazimir, craiului, 5isfintei sale coroane lesesti, ca vom face tot binele pen-tru domnia si pentru cinstea lor, ca vom lucra in toatelocurile spre folosul for si nu vom fi niciodata partasi, fieprin noi insine, fie prin altcineva, la vreun sfat sau layreo intelegere in care s-ar vorbi sau s-ar face ceva va-tamator on clevetitor pentru pomenitul crai Cazimirsi pentru coroana sa, dimpotriva, avem ferim custatornicie de toate primejdhle care ar ajunge la cunos-tinta noastra si avem ajutam impotriva oricarui ne-prieten, noi insine, cu capul nostru, de cite on va finevoie

Dede aceasta.

asemenea, nu vom instraina nici o tara, nici untinut, nici un oras si un feud fara voinca $i fara in-voirea anume a pomenitului domn si crai al nostru 51 acoroanei, prin nici un mijloc ; dimpotriva, daca ceva dinacestea s-ar fi instrainat, pe acelea vrem sa le cistigaminapoi $i le vom cistiga. Mai departe, fagaduim ca, inziva si la locul pe care domnia sa craiul ni le va hotarisi ni le va aduce la cunostinO, noi ne vom inchina sivom face juramint de credinTa noastra fata de luminatiasa $i de coroana mai sus numita dupa obiceiul celor ceau fost inaintea noastra, iar domnia sa craiul are sa neintareasca atunci printr-un hrisov cu pecetea sa. Iar dacala ziva astfel hotarita ni se va intimpla noua 5i Tariinoastre, Moldovei, vreo nevoie vadita, precum o luptasau un razboi cu tatarii on cu alli vrasmasi ai nostri,sau dad insasi persoanei noastre s-ar intimpla vreo ne-

125

nici

sa-1

www.dacoromanica.ro

putinta sau vreo alts nevoie, de care vom fi instintatmai dinainte pe domnia sa prealuminatul crai si pe sfintacoroana prin solii nostri, domnia sa va avea sa aminepentru aka' vreme si pentru alt loc potrivit, raminind inputere si necalcindu-se tratatul de fatal, ca si juramintulnostru pomenit la inceput ; trebuie sal amintim insa in-deosebi ca domnia sa craiul si sfinta coroana au sa neinstiinteze cu doua sau cu trei luni mai inainte despreziva si locul hotarit. Mai departe, lagacluim ca matetratatele si zapisele si legamintele si intariturile mai suszisilor voievozi moldoveni dinaintea noastra, adica alelui Alexandru si Ilias si Stefan si Bogdan si ale altora,prin care acestia s-au legat in scris fata de mai suspomenitul crai lesesc Vladislav si fatal de celalalt Vla-dislav, fiul lui, pe toate impreuna si pe fiecare indeosebile vom pastra si ne vom Linea de ele in totul, pe cinsreasi credinta noastra, Fara inselaciune si fara viclenie. Deasemenea, intarim si fagacluim mai departe ca, daca nis-ar fi intimplat sa facem mai de mutt niste zapise saulega'minte sau daca s-ar fi facut mai incoace altele caresa fie protivnice domnului nostru craiului si sfintei salecoroane lesesti, zapisele acelea be desfiinta.m prin acesttratat, le stricam si be nimitcim, spunind lamurit ca deaci inainte ele nu au nici o putere si,nrci un pret.

Spre int5.rirea acestor lueruri, am poruncit sal se atirnela acest tratat si pecetea noastra. Scrisu-s-a in Suceava,la anul 6970 (1462), luna lui martie in 2 1.

I. BOGDAN, OP. CIT., P. 282-288, NR. 129, ORIG. SLAVON $1 TRAD. ROM.

I In aceeasi zi, la SuLeava s-a mai incheiat un tratat intre Stefancel Mare 5i regele Cazimir referitor la fiii lui Sad-Ahmet. Domni-torul moldovean se lega prin acesta ea nu va extticla nimanui altulpe fiii lui Sad-Ahmet decit regelui polon. In schimb, regele Cazimirtrebuia sal respecte tratatul incheiat in aceeasi zi si publicat mai sus(I. Bogdan, op. cit. p. 291-294, nr. 131).


211475, iulie 12 (in ajunul fericitei

fecioare Margareta), Iasi

Tratat de inchinare si credinta tncheiat de Stefan celMare, domn al Moldovei, cu Matei Corvin, rege alUngariei, in care se recunoaste ca au fost in trecutrelalii proaste intre Moldova si Ungaria, insa, fiindcaregele ungar si-a schimbat atitudinea, aratlndu-se bine-voitor, domnul moldovean fag'aduieste credinta si ajutorlui Matei impotriva oricarui dusman, in afara de re-gele Poloniei. Fugarii vor fi extradati, negustorii vor

fi nestingheriti.

Noi, Stefan, voievod 5i domn al Tarii Moldovei, incredin-Tam sere amintire, prin cuprinsul actului de fata, adu-cind la cunostinTa tuturor celor interesaTi ca se cuvine sarecunoastem ca inaintasii nostri voievozi impreuna cuTara Moldovei au fost TinuTi la o vesnica credinta si pecare au respectat-o fats de fericitii regi al Ungariei si desfinta coroana si am fi prestat-o si noi faTa de fericitulprincipe si sealpin al nostru, preafavorabilul domn Matei,regele actual at Ungariei, si de sfinta lui coroanatotusi, deoarece, ivindu-se tntrucitva dusrnanulau aparut uncle neintelegeri intre noi si majestatea sasisupusii nostri, din care inski majestatea regeasca iesiserasturnata din dragostea noastra, dar acum, schimbin-du-se, ne-a primit pe noi si Tara noastra in grape sibunavoinfa, de aceea drept intarire, dupa ce mai inaintene-am dat credinta, ne-am inTeles cu privire la articolelemai jos, scrise prin buna noastra voie si sfatul si consim-famintul boierilor nostri si a intregii noastre Tari.

In primul rind, noi, Stefan, voievod al Moldovei, maiinainte aratat, fleaduim credinta vesnica impreuna cuintreaga noastra Tara majestkii regale insasi si sfinteicoroane, asa cum ne legam si cum si predecesorn nostrivoievozi au facut si erau indatoraTi.


De asemenea, in caz ca majestatea regard' va mergecontra turcilor prin Tara Romaneasca, noi, $tefan-Voie-vod, vom merge, in acelasi timp, in persoana si cu toataputerea impreuna cu majestatea regeasca.

De asemenea, in caz ca majestatea regard' ar trimitecontra acelorasi turd pe un capitan al sau prin aceeasiValahie, noi, $tefan-Voievod, vom merge, de asemenea,in persoana $i cu toata puterea cu zisul capitan. DacaIns vom fi impiedicati de vreo slabiciune sau, la fel,vom fi retinuti de catre dusmani puternici, incit in pro-pria noastra persoana nu vom putea merge, atunci tre-buie sa trimitem pe acesta (pe capitan) cu toata putereanoastra.

De asemenea, ca noi vom indeplini fats de majestatearegala $i de sfinta coroana toate slujbele pe care inain-tasii nostri au obisnuit sa le faca.

Tot astfel, ca noi, dupa obiceiul voievozilor anteriorinoua, contra tuturor dusmanilor majestatii regale, cindvom fi chemati, .ne obligam si va trebui trimitemoamenii nostn, fimd exceptat regele Poloniei $i coroanaacestuia, cu care inaintasii nostri au avut pace.

La fel, ca de acum inainte nu vom adaposti pe nimeniin Tara noastra, nobili sau magnati on oameni de oncecondine, care ar fi actionat contra majestatii regale ; cicei care ar fugi la noi, pe acesna, dimpotriva, ii vomscoate din statul nostru si nu-i vom pastra impotrivavointei majestatii regesti, nici nu le vom fi favorabilisau ii vom ajuta in ceva, direct sau indirect, pe fata sauin ascuns.

De asemenea, ca de acum inainte nu vom tine in niciun caz in tars raufacatori care obisnuiesc navaleascain regatul Ungariei si sa comity .jafuri, ci cei de acestfel, care vor fi gasiti ca au corms pagube $i jafuri, peacestia ii vom pedepsi $i vom da despagubire pentru ei.

De asemenea, ca de acum incolo, in toate pricinilecare ar putea sa se iveasca, in nici un caz sa nu se pa-seasca la mijloace de fapt (violenta), ci, daca.cumva vorfi aparut neintelegeri intre supusii majestatii regale si

noi, atunci din amindoua partile sa se adune oameni caresa vina la hotare la un roc potrivit si, dupa ce se va ficercetat dreptatea si nepartinirea partilor, sa dea satis-

128

sa

sa

www.dacoromanica.ro

factie partii va'ta'mate, fare alts paguba a cuiva dupeaceea.

Tot asa, ca de aici inainte negustorii nu vor mai firetmuti in vreo parte, ci, dace se va isca ceva, fiecaresa cerceteze pe temeiul dreptului in fata judecatorilorordinari, $i acestia sa se indatoreasca a face dreptate fare_a tine seama de conditia persoanelor ; si ca insisi negus-torii sa fie liberi Si in siguranta.

Pe aceste articole, noi, Stefan, sus-zisul voievod, deoa --rece intelegem ca ele tintesc la propasirea situatiei noas-tre, la folosul linistea si la apararea familiei noastresi a tarii, le primim aprobam de bunavoie si primaceasta in toate punctele si tot continutul ne obligampromitem sa le pa.strarn si ca le vom pastra de-a pururisin curate credinta cresting si cinste, fare nici o incalcare

fare vreun gind ascuns sau viclenie, pentru care a fostatirnat sigiliul secret al documentelor noastre, servind'drept intarire si martor.

Dat in orasul Iasi, miercuri, in ajunul fericitei fecioareMargareta, in anul 1475, luna iulie, 12.

I. BOGDAN, OP. CIT., P. 330-333, NR. 146, ORIG. LATIN.

221475, august 15 (in ziva Adormirii

fecioarei Maria), Buda

Tratat prin care Matei Corvin, rege al Ungariei, se-

impaca cu Stefan cel Mare, domn al Moldovei la

cererea acestuia, declarind uitate toate nealunsurile pe.care Stefan 5i Sara sa le-au provocat regelui yi sta-

129

iisi

si

si

www.dacoromanica.ro

tului sau 5i obligindu-se sa p5streze pace cu Moldova5i sa se conformeze stipulaviilor din tratatul dat de

Stefan la 12 iulie.

Noi, Matei, prin gra %ia lui Dumnezeu rege al Ungariei,Boemiei etc. Facem cunoscut prin prezenta ca, deoarececredinciosul nostru, distinsul maretul Stefan, voievodal Tarii Moldovei, a revenit asupra indepartarii sale sine-a recunoscut pe noi ca pe stapinul sau firesc si afagaduit majestapi noastre coroanei noastre sfinte cre-dirga datorata, noi, ca urmare, I-am recunoscut ingraTie cu intreaga provincie a Moldovei si cu torilocuitorii acesteia $i cu acestia am facut pace puternica

durabila, impreuna cu intreaga sfinta coroana.Drept care, acelasi Stefan- Voievod a promis sa faca

faca de noi si de sfinta noastra coroana toate cele pecare voievozii predecesori lui erau indatorgi sa le facidupa drept sau dupa obicei ; noi fagaduim sa pastramsi sa respectam pe acesta, pe fiii si boierii si intreaga saTara in drepturile, privilegiile si libertaOle sale, dupacum (sfin;ii) fericicii regi ai Ungariei erau indatorgisa o faca. Pe deasupra, pe insusi Stefan -Voievod, pe fiii$i boierii si toata Tara si toTi locuitorii acesteia, cu mari-nimie scutindu-i de toate neregulele de orice fel savirsitepins acum. fie contra majestaTii noastre sau a regatuluisi locuitorilor regatului, le-am acordat acestora iertareimpreuna cu intregul regat. Ca urmare, nu vom pricinuiacestora nici o paguba sau rau, nici nu vom permite sali se faca de catre alrcineva, nici in regatul majestatiinoastre, nici in regatul (acestuia) sau, nici in vreun altregat sau loc. Nu vom pastra in domeniile noastre penici unul care va avea nume voievodal, fie el nobil saumagnat, dusman al aceluiasi $tefan-Voievod, spre pri-mejdia sau dezonoarea lui insusi sau a patriei sale, cipe toti de acest fel li vom trimite in afara regatului nos-tru $i nu le vom acorda acestora nici un fel de inlesnire.Fagaduim, de asemenea, ca, pentru once fapte sau in-timplari savirsite pins acum aici din aceasta cauza, nicisupusii, nici negustorii aceluiasi Stefan- Voievod nu vorintilni nici un rau nimeni nu le va face vreo vata-

130

si

si

si

si

si

www.dacoromanica.ro

mare si atit supusii nostri cit si ai lui $tefan-Voievod,prin intermediul dreptului, sa-si reglementeze toate ne-intelegerile sr sl le duc5 la cap5t in mod prietenesc.

De asemenea, deoarece insusi voievodul $tefan ne-apromis sa fie.prezent personal si cu intreaga sa provinciecontra p5gintlor si a (altor) celorlalti dusinani ai nostrisi ai regatului nostru, dupS cum e arStat mai clar in scri-sorile sale, iar noi promitem apSrIm pe acelasi $te-fan-Voievod in mod personal dad va fi necesar, dacSnu vom fi ocupati cu chestiuni mai de seams ale rega-tului nostru, si atunci promitem s5.-i acordSm ajutor sifavoare din regatul nostru dupS cum se va putea.

In ceea ce priveste hotarele Orli Moldovei cu TaraRomaneascS, dupS vechi hotare si obiceiuri stSpinite siavute prin voievozii inaintasi de catre ambii voievozi,adicS atit de $tefan al Moldovei cit si de Vlad al T5riiRomanesti, intSrim pentru a doua oars privilegiile luiAlexandru cel Bun si Mircea (cel BStrin) pentruambilor voievozi. Iar dac5. se va intimpla, care faptDuinnezeu fereasca, ca insusi $tefan-Voievod sa fiefortat prin forta dusmanilor sal de a-si pSrSsi tam si aintra in regatul nostru, promitem ca poate veni in sigu-rant5 in fortificatiile, cetStile si orasele noastre, unde iiva pacea in regatul nostru, cu fiii, familia, boierii sioricare locuitori ai ISrii sale, multi sau pu %ini, sau cutoate bunurile, averile si tezaurele lui si ale Tor, ca poatesta si z5bovi cit timp lui ii va plIcea si ca va fi tratatomeneste si f5ra nici o jignire. Iar atunci cind lui ii vaconveni sa se intoarcS in patria sa, atunci, de asemenea,va putea sa se intoarcS in mod fiber cu fiii, boierii, slu-jitorii, averile, bunurile, tezaurele si toate ce apartin deel, Cali nici o nepacere sau oprealS ; iar de va fi cazul,noi 11 vom ajuta dupa cit vom putea ca s5.-si recapeteintreaga sa tarS.

Pe acestea toate mai sus scrise, noi, Matei, sus-zisulrege, promitem, pe cuvintul nostru regal, pe sfinta co-roan5 a Ungariei si pe credin;a noastr5 cresting, sa lepSzim cu steasnicie, flea nici o viclenie si inseacrune,pentru care a fost atirnat sigiliul nostru secret al acestoracte ale noastre, de care ne servim ca rege al Ungariei.

131

pIrtile

slag

s5-1

www.dacoromanica.ro

Dat la Buda, la srba'toarea Adormirii preafericiteifecioare Maria (15 august), in anul Domnului 1475, al18-lea al domniei noastre in Ungaria, iar in Boemia al7 -lea.

Urmeaz5. martorii : Gabriel, cpiscopul din Alba Iulia,alti prela%i nobili din Transilvania §i Ungaria, afitatinominal.

I. BOGDAN, OP. CIT., P. 334-336, ORIG. LATIN.

231499 (7007), iulie 12, Hirl5u

Tratat de pace perpetua incheiat de Stefan cel Marc,damn al Moldovei, cu Ioan Albert, rege al Poloniei,si cu fratii sai, Alexandru, marele principe al Li-tuaniei, si Sigismund, prin mijlocirea fratelui for Vla-dislav, rege al Ungariei si al Boemiei, prin care se

dau uitarii luptele din trecut. Partile isi fagacluiesc,in mod amanuntit, pace perpetua gi ajutor in luptacontra turcilor. Se precizeaza chipul in care fiecarcparte va actiona in aceasta lupta. Se garanteaza liber-tatea negotului pentru negustorii din ambele fari si

se prevad clauze referitoare la modul in care se vorrezolva pricinile si nedreptatile de la granita j.

In numele lui Dumnezeu, amin. Noi, loan Stefan-Voievod, cu mila lui Dumnezeu domn al ta'rii Moldovei,

Un tratat preliminar, cuprinzind conditii mai putin favorabile decitcel de fats pentru Stefan, a fost incheiat de Harman pircalab, siIvanco pitar, la 16 aprilie 1499 la Cracovia (vezi textul Latin inI. Bogdan, op. cit., p. 415-417, nr. 177).

132

5i

www.dacoromanica.ro

facem cunoscut si aratam pe fatal prin aceasta carte anoastra tuturor indeobste care se vor uita la dinsa sau ovor auzi citindu-se si fiecarui om bun care va avea ne-voie de dinsa ca, dupa ce intr-o vreme de mult trecutaintre noi si intre prealuminatul print domnul Ian 01-braht, din mila lui Dumnezeu crai al Poloniei, marecneaz al Litviei, al Rusiei, Prusiei si al altor %sari domnsi mostenitor, au fost oarecare vrasmasie si cunoscutacearta si lupta, acum, domnia sa, susnumitul crai, dupivointa si prin mijlocirea prealuminatului print a dom-nului domn Vladislav, din aceeasi mila dumnezeiascacraiu al Ungariei si al Cehiei, frate preaiubit al domnieisale, ne-a iertat de toate batjocurile $i pagubele $i strin-batatile pe care i le-am racut domniei sale in trecutsi ne-a dat pace vesnica noua si fiilor nostri si boierilornostri si fiilor fiilor for si tariff noastre, Moldovei, sisupusilor nostri, pentru toate acele mai sus potnenite sialte pagube, batjocuri si strimbaeati facute in trecut sipins in ziva de asfazi de noi sau de supusii nostri dom-niei sale sau supusilor domniei sale.

Astfel ca intre noi si intre prealuminatia sa pomenituldomn Ian Olbraht, craiu al Poloniei, si intre luminatiasa printul si domnul Alexandru, marele cneaz al Litviei,si printul Jigmont, fratii prea iubiti ai domniei sale, $1intre urmasii nostri, de amindoua pa'rtile, are sa fie liniste$i pace venica, asa ea, de aci inainte $i pe viitor, atitnoi cit si urmasii nostri care vor fi dupa aceasta in Taranoastra, a Moldovei, vom trai si vom stapini in vremileviitoare slobozi si fara grija si nici o piedica din parteasus-numitilor, a domniei sale craiului si a printuluiAlexandru, cneaz al Litviei, si a printului Jigmont si acopiilor domniilor for si a urmasilor for si a supusilortor. Noi, sus-numitul Ioan Stefan-Voievod, impreunacu fiul nostru, Bogdan-Voievod, si cu toti arhiepiscopiisi episcopii nostri si cu toti boierii sfetnici si cu supu$iinostri jura'm si faga.duim prealuminatiei sale printului $idomnului Ian Olbraht, craiului lesesc, si sus-numitilorprinti Alexandru si Jigmont, fratilor domniei sale, sisupusilor tor, pe viul Dumnezeu si pe maica Domnuluisi pe credinta noastra crestineasd si a fiului nostru,Bogdan-Voievod, si a tuturor arhiepiscopilor si episco-

133

www.dacoromanica.ro

pilor nostri si a tuturor boierilor nostri sfetnici, ca deaci inainte vom pastra cu prealuminaTia sa, susnumituldomn Ian Olbraht, craiul lesesc, si cu fraTii domniei sale,Alexandra si Jigmont, si cu toti boierii lor sfetnici si cutoTt supusii lor st. cu Tanle lor, in ce priveste sus -pome-mtele batjocuri pagube si once alte pagube strim-batatt,,,in once vreme facute .pina in ziva de astazi,om pastra si vom avea pace st.liniste vesnica si nestra-

mutata si nestncata, tar pe ei pe urmasii lor ii vomajuta totdeauna cu sfatul si cu fapta, cit va sta inpump noastra, impotriva tuturor vrasmasilor, cu toataputerea st cu toate stile noastre si cu Tara noastra aMoldovei. Tot asa, prealuminaTia sa, pomenitul Ian 01-braht, craiul lesesc, st fraTii domniei sale, Alexandru,marele cneaz al Litviei, st Jigmont, st cu copiii st ur-rnasti lor au sa ne apere pe not, $tefan-Voievod, si pecopm nostn si pe copiii copiilor nostri st pe supu$nnostri si Tara noastra, a Moldovei, de toTi vrasmasnnostri, din once parte, cu sabia 6 cu sfatul si cu oamenisi cu toata puterea domniilor sale, totdeauna, dup:i"putinTa domniilor sale, pe noi si pe urmasn nostn.

De aseinenea, fagaduim noi, Stefan-Votevod, st copiiinostri si supusii nostri prealurninaTtei sale, pomenitulutcraiu, domniei sale si pomeniTilor frati ai dommet sale$i supusilor lor ca vom fi, totdeauna prieteni prietenilorsi neprieteni neprietenilor lor. Tot asa, domma sa, sus-numitul craiu, si mai sus numitti fraTt at domniet sale,cu toTi sfetnicii si supusii lor, (ne figaduiesc) .noua., Ste-.fan-Voievod, copiilor nostri si copiilor copiilor nostnsi boierilor nostri si supusilor nostri si T5.rn noastre,

vor fi totdeauna prietenilor nostri prieteni,tar neprietenilor nostri neprieteni.

De asemenea, pe nici un neprieten al nostru, care ne-.prieten al nostru ar vrea sa se numeasei domn al Tariffnoastre, Moldovei, si ar cadea peste capul domniei salecraiului sau sus-zisilor frati ai domniei sale sau al su-pusilor domniei lor sau al oricui care se Tine de.coroanapolona, sus-numitul craiu si fraiii domniei sale si urmastilor pe un astfel de om n-au sal primeasca si n-audea nicaieri in Ta.rile lor nici un loc de trai, nici o brana"si nici o mila, nici cineva dintre supusii lor ; ci pe un

134

$1

$1

$i

sa-i

5i

Mol-dovei, ca

www.dacoromanica.ro

astfel de om, oriunde 1-ar simGi si 1-ar afla in tarile lorsau la cineva dintre supusii lor, domniile lor au sa-1alunge si sa-1 indeparteze din tarile domniilor lor, ca sanu ramina citusi de puling vreme sub stapinirea lor, nicipe fata si nici intr-ascuns.

Tot asa, nu vom primi nici noi, sus-pomenitul Stefan-Voievod, pe nici un nepneten al domniei sale craiului,care neprieten al domniei sale ar vrea sa se numeascadomn al tarilor coroanei sale lesesti si ar veni la noi saula supusii nostri sau la supusii supusilor nostri sau la alt-cineva care se tine de domnia noastra, pe un astfel deom, noi nu-1 vom primi si nu-i vom da nicaieri in Taranoastra nici loc, nici hrana, nici la careva dintre su-pusii nostri, ci pe un astfel de om, data it vom simli siit vom afla undeva in Tara noastra sau la cineva din-tre supusii nostri, 11 vom alunga si -1 vom departa dinTara noastra, ca sa nu locuiasca citusi de putin sub sta-pinirea noastra, nici pe fata nici intr-ascuns.

$i iarasi, daca s-ar intimpla sa fuga vreun boier sauvreo slugs a domniei sale craiului la noi sau undeva inCara noastra sau la supusii nostri, acela are sa fie trimisindarat la stapinul sau, la domnia sa craiul, dupa ce-siva fi cerut pace, singur de sine sau prin mijloctrea noas-tra. Daca domnia sa craiul it va ierta, el va fi slobod sivolnic sa se intoarca la stapinul sau, la domnia sadaca insa nu va capata iertare, noi nu avem sa-1 %inemla noi, nici vreundeva in Tara noastra n-are sa locuiasca,nici pe fata, nici intr-ascuns. Tot asa, daca s-ar intimplasa fuga vreun boier al nostru sau vreo slugs a noastrala domnia sa craiul sau la sus-numitii frail ai domnieisale sau oriunde in t'arile domniilor lor sau la supusiilor, acela are sa fie trimis indarat la noi, la stapinul sau,dupa ce-si va fi cerut intii pace de la noi, sau singurde sine sau prin mijlocirea domniei sale craiului. Si dadit vom ierta, el sa fie slobod sa se intoarca in bunavoiela noi, iar daca nu va avea iertare de la noi, domniasa craiul sa nu-1 tie nici la sine, nici undeva in 0:riledomniei sale, unde el n-are sa locuiasca nici pe fata, niciintr-ascuns.

$i ne-a mai fagaduit prealuminatia sa Ian Olbraht,craiul lesesc, si sus-numitii frati ai domniei sale si ur-

135

craiul,

www.dacoromanica.ro

masii for ca, daca s-ar intimpla, prin vreo IngaduinTadumnezeiasca Doamne fereste-ne de aceasta canoi, din pricina vreunui puternic vrasmas, caruia nuvom putea sa ne impotrivim, sa iesim din Tara noastra,he la unguri, fie la craiia domniei sale leseasca, atunci

domniei sale sa ne fie deschise noua, $tefan-Voievod, si domniei noastre si copiilor nostri si boierilornostri si doamnelor for ; si impreuna cu supusii nostrisi cu slugile noastre si cu visteria noastra st cu tot ceeste al nostru sa putem veni la domnia sa si in Tarile siorasele sau cetaTile domniei sale si sa sedem oriunde amdori in sus-zisa craie a domniei sale. Atunci, domnia sasus-numitul craiu si sus-numiTii fraTi ai domniei sale penoi, $tefan-Voievod, si pe doamna noastra si pe copiiinostri si pe boierii nostri impreuna cu jupinesele for sipe toate slugile noastre si pe supusii nostri au sa nemiluiasca si sal ne Tie in mils si in cinste. $i sa fim slo-bozi a ne intoarce in bunavoie din farile domniei salespre a ne dobindi mosia noastra, Tara Moldovei. Siatunci, sus-scrisul craiu impreuna cu fraTii domniei salesi cu urmasii for au sa ne ajute, cu toata taria for sidin toate puterile for cele mari, ca sa dobindim dinnou mosia noastra, Tara Moldovei. $i daca Dumnezeune va ajuta si vom cistiga iarasi mosia noastra, TaraMoldovei, noua, $tefan-Voievod, sa ne fie slobod sideschis sa ne intoarcem in bunavoie, fara primejdie sifara nici o paguba, din Tari le domniilor for impreunacu doamna noastra si cU copiii nostri sl cu toci boieriinostri si cu jupinesele for si cu toate slugile noastre sicu toata visteria noastra si cu toate ale noastre citevom avea, indarat la mosia noastra, la Tara Moldovei.

De asemenea, noi, $tefan-Voievod, am lagaduit sifagaduirm sus-zisului craiu, domniei sale, si sus-zisilorfraTi ai domniei sale si urmasilor for si Tarilor domniilorfor ca niciodata nu be vom face nici o paguba si nici ostricaciune, nici cu fapta, nici cu sfatul, nici pe faTa,nici intr-ascuns ; ci, daca vom auzi despre vreun rau dinpartea unor neprieteni ai domniilor lor, noi be vom da.de stire. Tot asa, sus-zisul craiu, domnia sa, imp reunacu fraTi ai domniei sale ne-au fagaduit noua,

tefan-Voievod, si copiilor nostri si copiilor copiilor

136

Carile

www.dacoromanica.ro

nostri si Iarii noastre, Moldovei, ca nicaieri si niciodatan-au sa ne faca nici o paguba sau stricaciune sau rautate,nici cu fapta, nici cu sfatul, nici pe faTa, nici intr-as-cuns ; ci, dimpotriva, Baca ar afla ca ni se pregateste dinvreo parte oarecare de niscaiva neprieteni ai nostri vreuneau, vreo paguba sau stricaciune, domnia lor au sa ni learate atunci si sa ni le spuna pe toate noua si copiilornostri si Tsarii noastre, Moldovei.

$i apoi, cind vor avea prealuminaTia sa Vladislav,craiul unguresc si cehesc, domnul nostru milostiv si prea-luminaTia sa sus-numitul Ian Olbraht, craiul lesesc,4i sus-numicii fraTi ai domniei sale sa faca razboi si, cuajutorul lui Dumnezeu, vor merge ei insisi in pensoana cutoate puterile si cu Tarile si cu ostile lor impotriva im-paratului turcesc si a Tari lor lui, atunci prealuminaTia saVladislav, craiul unguresc si cehesc, domnul nostru milos-tiv, are sa mearga prin Tara Basarabilor si are sa treacade acolo peste Dunare in farile itnparatului turcesc. IarprealuminaTia sa Ian Olbraht, craiul lesesc, cu sus-numi-Tii fraTi ai domniei sale au sa treaca impotriva Tariloritnparatului turcesc tot peste Dunare, si anume la vadulce se cheama ObluciTa, sau, dupa ce se vor fi inteles intresine amindoi sus-numiTi crai cu sus-numiTii fraTi ai dom-niilor lor si cu noi, sus-numitul $tefan-Voievod, pe undeli se va parea lor si noua ca ar fi mai bine si mai folosi-tor, pe acolo sa treaca. Atunci, noi, $tefan-Voievod, noiinsisi in persoana si cu toata puterea noastra si cu toataTara noastra a Moldovei vom merge cu domniile lor im-potriva imparatului turcesc, afara doar Doamne fe-reste-ne de asta daca vom fi atunci in vreo neputintasi nu vom putea sa mergem noi insisi impreuna cu ei,atunci are sa mearga impreuna cu dinsii fiul nostru,Bogdan-Voievod, in persoana, cu toata puterea lui si anoastra, sau un altul pe care it vom trimite noi cu dom-niile lor.

Dar 'Dina la vremea aceea si Ia ceasul acela, prealumi-naTiile lor, sus-numiTii crai Vladislav, craiul unguresc sicehesc, si Ian Olbraht, craiul lesesc, si Alexandru, marelecneaz al Litvei, si cneazul Jigmont ne-au faga'duit noua,$tefan-Voievod, sa ne apere intotdeauna, pe noi si Taranoastra, Tara Moldovei, de impa'ratul turcesc si de °stile

137

www.dacoromanica.ro

lui $i s5 fie intotdeauna pe ling noi impreuna cu noi$i sa ne dea ajutor impotriva imp5ratului turcesc irn-potriva ostilor lui. Tot ma, $i noi, $tefan-Voievod, pingatunci, dac5 vom auzi despre o pornire a turcilor im-potriva farilor domniilor prealuminatilor, sus-nunn-tilor domni, a craiului unguresc $i a celui lesesc, $1 asus-numitilor frati ai domniilor sale, noi le vom da detire $i le vom ar5ta aceasta amindurora crailor $i fra-tilor for cit vom putea mai iute ; $i nu vom da nici unsfat $i nici un ajutor turcilor, afara doar daca ar venivreo putere a imp5ratului turcesc s.0 a sangiacului saua supusilor lui care sa ne sileasc5 s5. le &In ajutor $1le-am da ajutor Fara voia noastr5, printr-aceastains5, credinta noastr5 credinta fiului nostru, Bogdan-Voievod, $i credinta boierilor nostri $i pacea incheiat5s5 nu fie alcate cu nici un chip $i noi s5 nu Nu vino-vat' de nimic ; caci turcilor, pe cit vom putea, le vomfi neprieteni.

Si apoi, negut5torii din t5rile domniei sale, sus-numi-tului cram lesesc, $i ale marelui cneaz litvan s5 fieslobozi sa umble peste tot locul in tara noastr5, a Mol-dovei, $1 sa fac5 negot in bun5.voie pe fat5, pritindu-$ivama for dreapt5, dup5 vechiul obicei $i dup5 vechileschele. Tot a$a, domnia sa craiul $i marele cneaz litvanau s5 lase pe negut5torii nostri, peste tot locul in t5rile$1 in %inuturile lor, sa umble $i sa fac5 negot slobozi $iin bun5voie, pl5tindu-$i vama for dreapt5, dupa vechiulobicei $i dup51 vechile schele.

In ce prive$te treburile nedreptItile de la granit5din amindou5 par%ile, noi vom 15sa pe seama starostilorde Hotin $i de Cern5uti pe seama celor ce vor fi inviitor starogi de Hotin $i de Cerdauti c5, dac5 s-ar facevreunui supus sau oricui din Orile domniei sale craiuluisau ale sus-numitilor frati ai domniei sale vreo strim-b5tate sau vreo pagub5 din partea supusilor nogri saudin partea oricui altuia din tam noastr5, cel ce va suferistrimbItatea s5 ceara dreptate de la staro$tii din Hotin

Cern5uti, iar staro$tii din Hotin Cern5uti sa aib5putere asupra oricui dintre supusii nogri ca, avind eiinaintea ochilor pe Dumnezeu, sa fac5 dreptate tuturoroamenilor din t5rile domniei sale craiului $i ale sus-nu-

138

sisi

si

si

si

si

si

si si

www.dacoromanica.ro

rnililor .fraTi ai domniei sale. Tot asa, supusii nostricarora 11 s-ar face vreo strimbkate de ckre supusii dom-niei sale craiului si din rile domniei sale, aceia au saceara', la rindul lor, dreptate de la starostele din Came-ni%a, iar starostele din Camenita sa aiba de la domnulsau, de la domnia sa craiul, putere sa faca dreptate oa-menilor si supusilor nostri, avind si el pe Dumnezeuinaintea ochilor. Iar cind s-ar intimpla vreo marestrimbatate si neirnelegere intre starosti, atunci noi avemsa claim de sure domniei sale craiului, iar domnia sacraiul are sa ne dea noua de sure despre aceasta. Siatunci avem sa trimitem, de amindoua pa'rtile, boieriinostri ca sa cerceteze un astfel de lucru $1 s5, fad drep-tate. Dar, din pricina neimelegerilor sau pagubelor ce

ivistar intre boierii sau supusii nostri de amindoua parrile, mai sus scrisele invoieli si prietenii ale noastre n-ausa sufere nici o ruptura sau calcare.

Toate acestea mai sus scrise, adiea aceste fagaduielisi juekninte ce scriem mai sus cu privire la toate lu-crurile si treburile si zapisele, noi, sus-scrisul Ioan Ste-fan-Voievod, din mila lui Dumnezeu domn al fa'rii Mol-dovei, impreuna: cu fiul nostru, Bogdan-Voievod, $1 cutoti arhiepiscopii si episcopii .si cu toti boierii nostrisfetnici cu toti supusii nowt si cu top ciii asculta denoi faga.duiln pe legea anoastr si pe credinTa noastracrestineasca prealuminkiei sale, lui Ian Olbraht, craiuluilesesc, si frkilor domniei sale, cnezilor Alexandru siTigmont, si tuturor urmasilor si supusilor for ea le vomLinea si le vom implini cu fairie,.nestramutate, necalcatesi nestricate, atit noi cit supusn nostri tot', ca le vomLinea si be vom implini a

nicinici o necredin0. Iar spre maimare putere ta'rie a credintei noastre statormce, amporuncit sa atirne la aceasta carte a noistra peceteanoastra cea mare si pecetea fiului nostru, Bogdan-Voie-vod, si pecetile arhiepiscopilor si episcopilor si pecetileboierilor nostri sfetnici. Scrisu-s-a in Hirla'u la anul7007 <1499>, iar al domniei noastre al patruzeci si

treilea an curgkor, luna lui iulie, in 12.Noi, Gheorghe, arhiepiscopul Sucevei si al fa'rii Mol-

dovei, Vasile, episcop al episcopiei de jos din tirgul Ro-

139

nici o prefacatorie, faranici o viclenie si fara

si

si

5i

www.dacoromanica.ro

manului, Ioanichie, episcop al episcopiei de Raclauci,Ion Tautul, logofat, Duma al Vlaicului, pircalab, Bol-dor, vornic, Hirman, pircalab, $teful, pircalab, DumaBrudur, pircalab, Toader 5i Negri la, starosti de Hotin,Eremia si Dragose, pircalabi de Neamc, $andru, pircalabde Cetatea Noua, Luca Arbore, de Suceava, loan Gru-maz, staroste de CernaLqi, Ivanco si Alexa, pircalabi deOrheiu, Coste, pircalab de Soroca, CI1nau, spatar, Isac,vistiernic, Dumsa, postelnic, Moghila, cea5nic, Ion Frun-tes, stolnic, Petrica, comis, boierii sfetnici ai %aril Mol-dovei, impreuna cu sus-numitul, maritul Joan Stefan-Voievod, din mila lui Dumnezeu domn al Orli Moldo-vei, domnul nostru milostiv, petrecator pe vremeaaceasta aci, la Hirlau, am fagaduit 5i fagkuim, pe cre-dinta noastra crestineasca, impreuna cu sus-numitulnostru domn ca vom vinea si vom pastra cu tarie sineschimbate toate lucrurile mai sus scrise, din cuvintin cuvint, fata de prealuminatia sa, sus-scrisul domnIan Olbraht, din mila lui Dumnezeu craiu al Poloniei5i al altor %ad, si fga de sus-numicii fra.ci ai dotnnieisale, prinTii Alexandru 5i Jigmont, 5i fava de boierii sisupu5ii lor, fara nici o inselaciune 5i necredin0. Iar spreincredin;area mai sus scriselor lucruri, am poruncit sase atirne la aceasta carte si pececile noastre impreunacu pecetea sus-numitului, maritului domn al nostru, Ioan$tefan-Voievod, domnul Orli Moldovei.

I. BOGDAN, OP. CIT., P. 417-435, NR. 178, ORld. SLAVON 51 TRAD. ROM.

241499 (7007), septembrie 14, Suceava

Tratat de alianfa incheiat de Stefan cel Mare, domnal Moldovei, cu Alexandru, marele cneaz al Lituaniei,prin care pa'rlile iii fagaduiesc reciproc pace veglica,

ajutor militar la nevoie libertatea negotului.

140

5i

www.dacoromanica.ro

Din. mila lui .Dumnezeu, noi, Stefan-Voievod, domnulTarn Moldovet, facem cunoscut cu aceasta carte a noas-tra tuturor ciTi se vor uita la dinsa sau o vor auzicitindu-se, fiecarui om care ar avea trebuinTi de dinsaca ne-am unit $1 ne-am imp5cat $i am f5cut pace ve$-nica intre noi $i intre copiii nostri cu bunul nostruprieten maritul Alexandru, din mila lui Dumnezeu marecneaz al Litvei, al Rusiei, Prusiei, Jotnoitiei, Mazoviei$1 al altor T5r1, spre aceea ca de azi inainte fiu bunsi adevarat prieten din toata inima $1 cu toata drep-tatea $1 credinTa, cit voi trai eu $i cit vor tr5i copiiimiei.

Si nici un neprieten sau r5uvoitor al prietenuluinostru, al marelui cneaz Alexandru, nu va gasi la noisau undeva in Tara noastra, la vreunul dintre supusiinostri loc de .petrecere sau hran5 ; ci tuturor prieteni-lor prietenului nostru, ai marelui cneaz, si ai coptilorlui si ai supusilor lui si ai Tarilor lui, .a farii Litvei siRusiei $i Jomoitiei $i altor T5ri,.not $1 copiii nostri $1supusii nostri le vom fi bunt si adev5raTi prieteni $1

intru toate ii vom fi hinevoitori lui $1 Orilor lui. Totasa de binevoitor ne va fi $i el nou5 si T5rii noastre.

Iar dacl p5.g-in5.tatea ar vrea sa str5bat5 prin Taranoastr5 $i s5 fac5 pagub5 in farile prietenului nostruAlexandru, marele cneaz al Litvei, atunci avem sa d5mde stire prietenului nostru, marelui cneaz Alexandru,si avem fim de folos lui si T5rilor lui.

Iar dac5 cineva care s-ar fi atins de viaTa prietenuluinostru, a marelui cneaz Alexandru al Litvei, $i va fiprihegit in Tara noastr5, pe un vinz5tor ca acela avern

din din Tara noastr5 pe miinile prietenului nostruAlexandru, marele cneaz al Litvei. Si iar5$i, dac5 s-arintimpla sa pribegeasc5 vreun boier sau vreo slug5 de-aprietenului nostru Alexandru, marele cneaz al Litvei,la noi sau oriunde in Tara noastr5, acela are s5 fie tri-mis ind5r5.t la domnul sau, la prietenul nostru, marelecneaz Alexandru, dup5 ce-si va fi cerut pace 5i-I va ftiertat marele cneaz Alexandru si va avea voie s5 seintoarca la domnul sau, la marele cneaz Alexandru.Iar dac5 nu va fi c5patat iertare de la marele cneaz,

141

s5-i

s5-i

s5-I

www.dacoromanica.ro

n-avem sa-1 tinem la noi, nici n-are sa locuiasca alt-undeva in Nara noastra.

Iar daca s-ar intimpla la granite vreo strimbatateoamenilor supusilor prietenului nostru, ai mareluicneaz, sau oamenilor supusilor prietenului nostruAlexandru, marelui cneaz, sau notia sau supusilor nostrisau oamenilor nostri sau oamenilor supusilor nostri,vreun furt, vreo tilharie, vreo prada sau altceva, atunciavem sa trimitem, de amindoua partile, la starostiila diregatorii nostri de la granite, ca sa se intruneascast sa faca dreptate tuturor celor nedreptatiti, de o parte41 de alta, fara intirziere.

De asemenea, negmatorii din tarile prietenului nostru,ale marelui cneaz Alexandru,anume din Tara Litvei, dinNara ruseasca, din Tara Jomoitiei si din alte Nari, sa fieslobozi volnici si vie in Nara noastra, care le sea des-chisa in tot locul, numai sa-si plateasca vama ceadreapta.

Toate aceste mai, sus scrise, noi, sus-scrisul Joan $tefan-Voievod, din mila lui Dumnezeu doinn al tarii Moldovei,fagaduim si am fagaduit si am jurat sa le tinem $i sa leimplimm, fara fara nici un viclesug si faranici o calcare de juramint, pe cinstea noastra si pe su-fletul nostru pe credinta noastra crestineasca.

Iar spre aceasta este credinta $i sufletul nostru cre-dinta si sufletul copiilor nostri si credinNa si sufletultuturor boierilor nostri moldovenesti, $i mari 41 mici.Iar spre mai mare tarie temeinicie a tuturor acestoramai sus scrise, am poruncit sa se atirne la aceasta cartea noastra pecetea noastra cea mare si pecetea fiului nos-tru, Bogdan-Voievod, $i pecetile boierilor nostri sfetnici.

Noi, boierii ;aril Moldovei, sfatul domnului nostruStefan-Voievod : Ion Tautul, logofat, Duma al Vlaicu-lui, pircalab, Boldor, vornic, Hirman, pircalab,. Steful,pircalab, Duma Brudur, pircalab, Toader $i Negnla, sta-rosti de Hotin, Eremia $i Dragose, pircalabi de NeamN,$endrica, pircalab de Cetatea Notia, Luca Arbore, por-tar de Suceava, Ion Grurnaz, staroste de Cernauti,Ivanco si Alexa, pircalabi de Orheiu, Coste, staroste deSoroca, Cilnau, spatar, Isac, visternic, Dumsa, postelnic,

142

5i

inselaciune,

si

51

si5i

5a

www.dacoromanica.ro

Moghila, ceasnic, Fruntes, stolnic, Petrica, comis, si alviboieri ce au fost de fafa la aceasta.

Scrisu-s-a in Suceava la anul 7007 (1499), in zivaa 14-a a lunei septembrie, in ziva inallarii sfintei cruci,in anul al patruzeci si doilea spre al treilea curOtor aldomniei noastre.

L. BOGDAN, OP. CfT., P. 442-446, NR. 179, ORIG. SLAVON $1 TRAD. ROM.

251518 (7026), mai 4, Hirl

Stefanita-Voda, domnul Moldovei, incheie tratat de

alianta si pace cu Sigismund I, regele Poloniei, 14'a-duindu-si reciproc sprijin militar impotriva tatarilorsi altor dusmani. Se prevede si colaborarea militarycu ostile regelui Ludovic al II-lea al Ungariei dacava porni impotriva turcilor. Se asigura dreptul ne-gufatorilor poloni de a-si vinde marfurile in Moldovanestingheriti, vama dupa vechile tratate.Se precizeaza modul de stingere a neIntelegerilor de

la granitele dintre cele doua state.

In numele tatalui si al fiului si al sfintului duh, troitasfintsa, cea de o fiinla si nedespa'nlita, iatsa eu, robul

Dumnezeului meu, Iisus Hristos, cu mila luiDumnezeu, noi, Than $tefan-Voievod, domnul Iarii Mol-dovei, cunoscut facem si cu aceasta carte a noastra tu-turor care vor cauta la dinsa sau o vor auzi cetindu-se,orisicui ii va fi de trebuin0 s'a stie ca prea stralucitul

143

platindu-si

stI-pinului

www.dacoromanica.ro

prieten al nostru Sigismund, craiul Poloniei si marelecneaz al Litvaniei, Rusiei, Prusiei, al cnezatului Jimoitsi al altora, a dorit de la noi, prin trimisul s'au, panIurie Crupschi, pan al Liovului, staroste de Belzc, ca sainnoim si sa infarim pacea si linistea vesnica si scri-sorile pe care le-a avut domnia sa de la pa'rintele nostru,de la Bogdan-Voievod.

$i noi, $tefan-Voievod, stiind ca fieca'rui principat,celui mai puternic, ii este de mare folos sa incheie pacesi liniste si cu alte principate binevoitoare si vecine si cuputerile farilor noastre, a Orli Moldovei si ale Tarilormariei sale craiului, si pentru n'avalirea pe care totdea-una o au din partea puterilor p'aginesti, si ni s-a datnoua sa auzirn cal se invoieste si intareste aceasta pacesi liniste vesnica, precum o innoim si o intarim si cuaceasta scrisoare a noastra, asemenea si noi, $tefan-Vo-ievod, si cu fratele nostru, cu Petru, dorim sa Tinern sisa legam pace si liniste avesnic si cu preastralucitul Si-gismund, craiul Poloniei, si cu regatul polon si cu Tarilemariei sale si fagaidulin cu scrisul nostru, pentru noi sipentru cei ce vor fi dupa noi si pentru domnii sfetniciai nostri si pentru tog supusii nostri din Tara Moldovei,ca vom Tinea si vom lega pace si liniste vesnid., inchip puternic si neclintit, cu mai inainte numitul mariasa regele Sigismund, cu prietenul nostru si cu copiii luisi cu copiii copiilor mariei sale si cu sfaturile mariei salesi cu top supusii si Tarile mariei sale si cu cei ce vorveni dupa dinsii.

5i, de asemenea, Tara noastra, a Moldovei, si sfetniciinostri si toTi supusii nostri vor Tinea si vor stringeaceasta pace si liniste vesnica in vecii vecilor, fara nicio pagubi a noastra si Para de pagube copiilor nostri siFara de paguba tuturor supusilor nostri din Tara Mol-dovei si a celor ce vor veni dupa noi, ca din aceastazi inainte astfel fagIcluim mariei sale regelui Sigismundsi copiilor lui si copiilor copiilor mariei sale si a celorce vor veni dupa el si farilor mariei sale ca vom fi con.tra ta'tarilor si a altor dusmani ai lor, totdeauna, cusfatul si puterea si be vom ajuta cu sabia si cu oameni,dupa puterile noastre.

144

www.dacoromanica.ro

Tot astfel, si maria sa craiul si cei ce vor ti dupamaria sa, dupa puteri, vor fi totdeauna sfatuitori 4iajutatori noua, lui Stefan-Voievod, si fratelui nostru,Petru, si Tarii noastre, Moldovei, si celor ce vor fi dupanoi, in contra tatarilor si in contra tuturor altor dusmaniai nostri si ne vor ajuta cu sabia si cu oarneni, pe citva putea maria sa.

Si, de asemenea, fagaduim noi si cu sfatul nostru sicu tori supusii nostri lui Sigismund, regele Poloniei, sicopiilor lui si copiilor copiilor mariei sale si dietei sisupusilor si Tarilor mariei sale sa fim prietenilor for prie-tera, iar dusmanilor domniilor for dusmani totdeauna_

$i tot astfel, maria sa regele Sigismund si copiii mariei sale si copiii copiilor lui si supusii lui si cu Taramariei sale vor fi prieteni prietenilor nostri, iar dus-manilor nostri dusmani totdeauna.

$i asemenea, pe once dusman al mariei sale craiuluiSigismund care si-ar da nume ca este domn al Tari lorrusilor sau Podoliei, de-ar veni la noi sau la fratelenostru, la Petru, sau la supusii nostri sau in Tara noastra,a Moldovei, noi si cei ce vor fi dupa noi, pe un ase-menea om nu-I vom priori si nici nu-i vom da adapost,nici hrana nicairi in Tara noastra si nici la vreunul dinsupusii nostri, ci despre un astfel de om, cind se va auzica a intrat undeva in Tara noastra sau la vreunul dinsupusii nostri, noi it vom izgoni si scoate afara din Taranoastra, ca sal nu intirzie nici un ceas in principatulnostru, si nu-1 vom Tinea, spre paguba prietenului nostru,maria sa regele Sigismund, si a celor ce vor fi dupidinsul 4i a supusilor lui si a Tarilor mariei sale, nici pefata, nici in ascuns.

Si asemenea, pe once dusman al nostru care ar vreasa-si dea nume de domn al Orli Moldovei, cind ar venila prietenul nostru, maria sa regele Sigismund, sau laoricare din supusii mariei sale si Tarile mariei sale, it vaalunga si da afara din Tarile sale, ca sa nu intirzie niciun ceas in principatul sau si nici sa nu-1 pastrati, sprepaguba noastra si a celor ce vor veni dupa noi si a su-pusilor Tarii noastre, Moldovei, nici pe faTa, nici inascuns.

145

www.dacoromanica.ro

$i asemenea, data s-ar intimpla ca sa pribegiascavreun boier sau slug a prietenului nostru, a marieisale regelui Sigismund, la noi sau oriunde in Tara noastrasau la supusii nostri, acesta trimita la domnul sau,la maria sa regele Sigismund, sa-si ceara pace si indu-rare singur prin sine sau prin nujlocirea noastra, si ier-tindu-1 pe el prietenul nostru, maria sa regele Sigismund,sa-i fie liber si de bunavoie a se intoarce la domnul sau,la maria sa regele Sigismund. $i iarasi, daca n-ar aveaiertare, noi sa nu-1 Tinem nici la noi si nici nicairi in

rile noastre, sa nu intirzie, nici pe faTa si nici in taina.Si iarasi, daca s-ar intimpla ca sa fuga boier sau

sluga tau supusii nostri la maria sa regele Sigismund sauin Tarile lui sau la oricare din supusii mariei sale, acestaisi va cere pace si indurare de la noi singur prin sinesau prin mijlocirea mariei sale regelui Sigismund, prie-tenul nostru, si daca-si va dobindi pace si indurare dela noi, sa-i fie slobod si de bunavoie a se intoarce la noi,la domnul sau si in Tara noastra, a Moldovei. Iar dacanu ar avea iertare de la noi, atunci maria sa regele Si.gismund nu-1 va Tinea la sine si nici la supusii sai sinici sa nu intirzie in Tarile mariei sale, nici pe faTa, niciin ascuns.

$i, de asemenea, fagaduim prietenului nostru, marieicopiilorsale regelui Sigismund, si copiilor lui si copiilor

mariei sale si Tarilor mariei sale ca nu-i vom face nici opaguba si nici o dusanie si nici stricaciuni, si nici cufapta, nici cu sfatul, nici pe faTa st nici in ascuns.

Iar daca cumva am intelege din vreo parte, din parteavreunor dusmani ai lui, de vreun rau sau paguba sauintrigi, atunci noi prietenului nostru, mariei sale regeluiSigismund, 4i copiilor lui si Tarilor mariei sale sa averna-i instiinTa si spune despre toate.

$i tot astfel, si maria sa regele Sigismund si copiii sisupusii mariei sale nu ne vor face noua, lui $tefan-Vo-ievod, si fratelui domniei mele, Petru, si copiilor nostrisi Tarilor noastre nici o pagubi, nici intrigi si nici ne-placeri, nici cu fapta, nici cu sfatul, nici pe fafa, niciin ascuns.

146

sa.-1

www.dacoromanica.ro

Iar daca ar in ;elege de vreun rau din partea unordusmani ai nostri, atunci maria sa regele Sigismund neva da de stire si ne va spune.

$i, de asemenea, cind ar vrea preastralucitul Ludovic,regele Ungariei si Cehiei, si cu prietenul nostru Sigis-mund, maria sa regele Poloniei, sa faca oaste impreunacu noi si sa mearga ei singuri cu persoanele for st cumate puterile for 4i Tari le for in contra imparatuluiturcesc si a Tarii lui, atunci si noi, Stefan-Voievod, sin-gur cu persoana noastra si cu toata Tara noastra, aMoldovei, si cu toate puterile noastre vom pleca im-preuna contra imparatului turcesc, Dumnezeule, sa nepazesti de aceasta.

Iar daca s-ar intimpla atunci asupra noastra vreo ne-putinta ca sa nu putem pleca impreuna cu ma:ride sale,atunci noi von, trimite pe fratele nostru, pe Petru, si cutoata Tara noastra, a Moldovei, si asemenea, pins laaceasta vreme si pina la acest ceas, maria sa regele Si-gismund al Poloniei impreuna cu preaslavitul nepot alsau Ludovic, regele Ungariei si al Cehiei, ne vor stain ajutor noua, lui Stefan -Voievod, si fratelui nostru,Petru, si Tarii noastre, Moldovei, si vor sta linga noiimpotriva imparatului turcesc.

$i tot astfel, noi, Stefan -Voievod, si cu fratele nostru,cu Petru, in ce ceas si in care vreme vom auzi desprevestile turcilor, noi vom da de stire despre once regilor,on de cite on \ om putea. $i iarasi, noi, Stefan-Voievod,si fratele nostru, Petru, nici cu sfatul, nici cu puterilenu vom fi contra lor, nici nu vom da, ci pe cit vomputea sa le fim for clusmani.

Iar daca ar fi ca imparatul turcesc sa vie, cu per-soana sa si cu arinatele sale cele mari, in contra marieisale regelui Sigismund si a Tarii sale si ne-ar sili pe noisi le-am da ajutor, din cauza marei mulTimi si puterisi n-am putea sa facem altfel, Doamne, sa nu ne daiaceasta, si va fi puterea noastra cu turcii in contra ma-riei sale craiului Sigismund si-i va fi acestuia stiut sidovedit ca am dat de mare strinsoare si de putere siconstringere, atunci pentru aceasta pacea dintre noi sanu se strice si sa nu se inrautateasca.

147

www.dacoromanica.ro

$i, de asemenea, negtqatorilor din tam mariei sale re-gelui Sigismund sa le fie slobod si de bunavoie si deschissa umble prin tam noastra si sa tirguiasca, platind vamafor dreapta, dupa legea veche si dupa intelegerea ceaveche.

$i asemenea, in ceea ce priveste strimbatatile de gra-nita din arnindoua partile, am lasat starostilor de Hotinsi de Cernauti, vor avea putere asupra oricarora dintresupusii nostri, avind pe Dumnezeu inaintea ochilor, casa le faca fiecaruia dreptate oamenilor mariei sale re-gelui Sigismund si din tarile lui.

Si tot astfel, supusilor nostri carora s-ar intimplastrimbatate din partea supusilor si din partea Orilormariei sale regelui Sigismund, acesta asemenea va ceredreptate de la starostii din Camenita si din Galicia siei, de asemenea, sa aiba putere de la domnitorul forasupra oricarora sa faca dreptate, avind pe Dumnezeuinaintea ochilor.

$i cind s-ar intimpla vreo strimbatate cunoscuta sineintelegere intre starosti, atunci vom da de stire prie-tenului nostru Sigismund, regele Poloniei, 4i maria saregele Poloniei, Sigismund, de asemenea ne va da nouade stire, si atunci vom trimite de amindoua *tile bo-ierii nostri cunoscuti, pentru ca sa priveasca un ase-menea lucru si sa faca dreptate, si aceste strimbatati sipagube care s-ar intimpla intre supusii din arnindouapartile, acestia de mai sus scrisi toate sa le impace.

$i unirea si prieteniile nu vor fi inrautatite, ci cu eavor fi de amindoua partile viceregatelor cele de demult,care au fost inainte de acestea.

Toate aceste mai sus scrise, noi, mai sus scrisul Stefan-Voievod, domnul farii Moldovei, si fratele dotnniei mele,Petru, fagaduim cu scrisul nostru domnesc si cu totisfetnicii nostri, mari si mici, si cu toti supusii tariinoastre, Moldovei, prietenului nostru, preaslavitului Si-gismund, regele Poloniei si marelui cneaz al Litvaniei sialtor tari, si copiilor mariei sale si copiilor copiilor mariei sale si tuturor proprietarilor mariei sale si supusilormariei sale ca le vom Linea puternic si neclintit si ne-stricat si be vom implini fara de nici o viclenie si farade nici o schimbare si fara de nici o inselaciune.

148

www.dacoromanica.ro

Tara pentru mai mare putere si intaritura si credinIa,am poruncit ca sa atirne pecetea noastra la aceasta cartea noastra.

Scrisa. in Hirlau, in anul 7026 (1518), luna mai 4.

M. COSTACHESCU. DOCUMENTE MOLDOVENE$T1 DE LA 5TEFANITA-VOIEVOD (1517.1527), IA$I, 1943, P. 491-501, ORIG. SLAVON $1 TRAD. ROM.

261519, august 7 (duminic5 inainte

de sf. Lauren 0u), Cracovia

Conven%ie intre Stelanit5, domn al Moldovei, Si-gismund I, rege al Poloniei, privind rezolvarea unor

nereguli cc s-ar putea petrece la frontier5.

Sigismund, cu mila lui Dumnezeu regele Poloniei, mareduce al Litvaniei, domn mostenitor at Galitiei, Pru-siei etc., declaram prin aceasta scrisoare tuturor celor defata 41 viitorii cum ca, voind a face $i a stabi]i liniste$i dreptate intre supusii regatului nostru, mai cu seamsacei din GaliTia si Podolia, de o parte, si intre magni-ficul domn Stefan-Vod'a Si supusii sal din .tara Moldo-vei, de aka' parte, pentru a zisului lucru a5ezare ordi-naciune, trimiseram din ambe partile, la cea dintii zide vineri dupa sarba'toarea vizitaliunii fecioarei Maria(iulie 8), in anul mai jos scris, pe magnificul Otton Cho-deki, palatinul Galiliei $i starostele Haliciului, Colomeisi al Sneatinului, impreuna cu nobilul Nicolae Iskrzicki,stolnicul Podoliei, de o parte, fiind trimisi, de alts parte,

149

5i

p

si

www.dacoromanica.ro

prea nobilii consilieri si dreg5tori ai domnului moldo-venesc Stefan-Vod5, Grincovici si Talab5, starostii deHotin, Ivanes, setar, C5rje, jitnicer, si Petric5, starostede Cern 5uTi, care toTi impreun5 au tocmit si au stabilit,din insarcinarea noastr5 regal 4i din aceea a domnuluimoldovenesc Stefan-Vod5, dreptul de margine (hotar),care urmeaz5 a fi p5zit de acum inainte intre ambelep5rTi.

Art. 1. Dintii, in tori anii se va Tine o diet5 la zivasfintei Treimi, pe malul fluviului Nistru, in fa %a cet5TiiHotinului.

Art. 2. 0 aka diet5 se va Tine pe locul numit Cola-tinu, peste dou5 s5pt5mini dupa dieta cea de ling5Nistru.

Art. 3. Dietele se vor Tine alternativ, intr-un an peteritoriul si din partea Ta'rilor noastre Podolia si Galiciasi in alt an pe T5rmul si din partea domnului vod5moldovenesc, dintii la Hotin si apoi Colatin.

Art. 4. Scopul principal al acelor diete fiind admi-nistrarea justiTiei pentru tori oamenii si supusii nostri,trecerea fluviului va fi liber5 si de tot gratuity.

Art. 5. In acele diete, la procedura acuzatiunii vaurma jur5mintul de trei, si anume, acuzatul, pentru ase ap5ra, va prezenta patru martori, din care acuzato-rul sau pirisul va alege doi si apoi acesti doi, alesi deacuzator, vor jura impreun5 cu cel acuzat, dupI for-mula ordinary de jur5mint.

Art. 6. Pentru cazuri de furt s-a stabilit ca cel acuzatsa aib5 facultatea de a se cur5Ta prin jur5mint in patrurinduri ; iar dup5 patru jur5.minte nu se va mai admitela juramint, ci va fi spinzurat ca fur dovedit, lulndu-siplata pentru fapt5.

Art. 7. Dac5 cineva din T5rile noastre va avea tre-buinT5 de a trece in Tara domnului moldovenesc Stefan-Vodi, urm5rind pe furul si proprietatea furatI, atuncisi f5.ra r5vase din partea starostilor m5rgineni, acela vaputea merge Fara fric5, in libertate 4i f5r5

Art. 8. Ins5, in caz de va fi suferit acela o marestrimb5tate 4i nedreptate, isi va cere tivas de la sta-rostii margineni si pe temeiul acelui r5vas i se va facedreptate.

150

inwiedicki.

www.dacoromanica.ro

Art: 9. Daca cineva va urmari pe furul sau hotul sauin pripa cu iuteala $i -st va gasi fats lucrul furat,atunci furul va fi spinzurat $i lucrul furat se va inapoiaproprietarului, depunindu-se si dindu-se (cui ?) din acellucru al zecelea ban, iar pentru policinoc (plata juridicapentru dovedirea furtului) nu se va plati in asemeneacazuri nici din o parte.

Art. 10. Daca din pamintul nostru regal ar fugi 4is-ar adaposti in pamintul domnului voda moldovenescniste furi vestiti, atunci acei furi vor fi spinzurati acolo,de asemenea, vor fi spinzurati aici furii cei vestiti caredin pamintul domnului voda moldovenesc vor fugi inpamintul nostru regal ; insa urmarirea unor asa furi se-va face dupa prezentarea ravaselor de la starostii mar-gmeni, in care ravase starostesti marginene fiind scrisaspecificarea furului, i se va aplica pedeapsa prescrisapentru furt.

Art. 11. Daca un boier, un agricultor, un administra-tor sau un vataman ar zice cum ca furul autat nu seafla la el, atunci acel boier, Oran, administrator sauvataman iii va da cuvintul, pe credinta $i pe suflet, cafurul nu se afla la el, nici in proprietatea lui. Aceastase va intelege insa dupa urmatorul obicei : numai atunciva avea valoare o asemenea declaratiune verbala dacaboierul in persoana va fi si va locui pe mosia sa ; iarintimplindu-se a fi acolo numai un simplu faran, nu .seva putea curata decit depunind juramint, iar admuns-tratorii, paznicii $i vatamanii acelor mosti in care bo-ierul nu locuieste in persoana vor jura in urmatoruIchip : cum ca cautatul fur nu se afla in mosia incredin-tata administratiunii sau privegherii lor.

Art. 12. Acela care n-ar voi sa jure in modul aratatva raspunde cu averea sa de toata paguba, cit o vapretui insusi pagubasul ; sau altfel sa-i indice sidea fats pe furul ; iar daca va jura, atunci pagubasule liber cauta si a-si gasi (aiurea) pe furul sau, iarstarostii au facultatea pe oricare fur a prinde prin au-toritatea boierului teritoriului $i a-I spinzura.

Art. 13. Daca se va descoperi ca cineva a jurat steimbsi in urma juramintului howl s-a aflat pe teritoriul ju-ratorului, atunci acesta din ambele parti (fie polon sau

151

si

sa -i

a-5i

www.dacoromanica.ro

moldovean) 5i la ambe parTile (paguba5ului 5i autori-taTii ?) va avea sau a plati toata paguba on a extr'Odafurul.

Art. 14. Ace la care, urmarindu-$i paguba sau proprie-tatea, va trece Nistrul, sa fie dator de a face trei pa5ide la Tarn, on al cui ar fi Tarmul, si, lasindacolo mar-tori unul sau mai multi, sa mearga la proprietarul te-toriului Tarmurean, care proprietar, in faTa unei a5aurmari, sa alba a-si curaTa teritoriul (prin declaraTiuneverbala ?), iar daca teritoriul se va intimpla a fi pustiu,atunci pagubasul, fara nici o zabava, se va adresa catreproprietarul cel mai invecinat cu localitatea unde seoprise urma furului ; astfel se va proceda din ambeparole (in Moldova $i in Polonia). Proprietarul care nuva putea respinge urmarirea sa aiba a satisface 5i aplati toata paguba ; iar daca va afirma cum ca teri-toriul cel Tarmurean nu e al lui si el nu 5tie mink des-pre furt, atunci el singur sa jure 5i sa mai jure vata-manul cu alti doi, 5i astfel sa-si curaTeasca teritoriulpropriu.

Art. 15. Pagubasul care va voi a-si capata rava5 dela staro5tii margineni va plati pentru acel rava5 doiaspri, iar pentru trecerea fluviului nu se va plati nimic,nici dintr-o parte.

Art. 16. NeguTatorii din ambe parTile sa nu fie Impie-dicaTi sau zabovili pentru fapte tilhare5ti, nici marfurilesau caii for sa nu le fie laboviTi sau poprili ; iar dacacineva iii va recunoa5te marfuri, lucruri sau cai ai saifuraTi, atunci neguTatorul banuit sa dea un chezas care11 va infaTi5a la locul unde se va Tine o dieta din celesupr-ascrise.

Art. 17. Daca cineva din vreo parte ar recunoa5tecalul sau lucrul sau la un altul in Tara noastra, atunciamindoi sa: se judece sub chezasi inaintea starosteluinostru, in al carui resort va occurge cazul in CameniTaon in Haliciu ; iar intimplindu-se una ca aceasta inprivinTa oamenilor 5i supusilor din Tara Moldovei, aidomnului moldovenesc Stefan -Voda, atunci judecata des-pre lucrul furat sa se traga inaintea starostilor domnului$tefan-Voda, acel de Hotin, on acel de CernauTi.

152

www.dacoromanica.ro

Art. 18. Urmarirea trecerii lucrului furat din mina inmina se va opera pins la a patra persoana (de la caretreptat trecuse la a treia, la a doua si, in fine, la aceala care lucrul s-a recunoscut de catre proprietar) ; aceaa patra persoana sa aiba a plati prelul lucrului, iar dacanu va avea bani, se

Strajeriiva pedepsi cu moartea.

Art. 19. din arnbe parti, dupa ce vor prindeun om sau un fur, sa fie datori a-I duce inaintea sta-rostilor si apoi, aflindu-se vinovat, va raspunde cugrumazul pentru fapta.

Art. 20. Ace la care, urmarind furul, ii va dovediculpa, i se va inapoia in mina de la starosti toata pro-prietatea furata, oprindu-si starostii al zecelea ban.

Art. 21. Aceluia care (piritul ?) isi va proba drep-tatea inaintea starostilor i se vor intoarce toate ale luiinapoi, luindu-se de la el numai doisprezece aspri pen-tru veznoe (osteneala de a constringe infAisarea la ju-decata).

Art. 22. Daca strajerii, apucind un orn sau un fur sidezbracindu-1 de toate ale lui, 11 vor aduce inaintea sta-rostelui, iar despre cele luate sau prinse la acel fur nuvor spune starostelui nimic, atunci, dovedindu-se vinalor, se vor pedepsi cu moartea, fara nici o

Art. 23. Acei strajeri sa nu fie liberi de a prinde, dea necaji, de a popri sau de a goli pe oamenii cei

Art. 24. Daca cineva din vreo parte va viola sau varapi o fats, o muere sau o vaduva, atunci acel violatorva plati (cui ?) optsprezece cope" in cursul Poloniei,adita, dupa cursul moldovenesc, in aspri, sasezeci zlotimoldovenesti.

Art. 25. Daca un asemenea violator se va ucide inexecuTiunea faptei, atunci nu va putea urma pentrumoartea lui nici o reclamatiune.

Art. 26. Dacal luarea fetei va fi de bunavoia ei siFara violenfa, atunci ra'pitorul va plati (autoritatii ?) unasi jumatate cops ", adica, dupa cursul moldovenesc,cinci zloli in aspri.

Art. 27. Nirneni, nici din o parte, sa nu navaleascacu violenfa asupra mosiei altuia, caci, navalind din vreoparte si raminind semne, starostii din acea parte vor fi

153

ne-vinovati.

www.dacoromanica.ro

datori de a cerceta si de a proba cumsecade acea vio-ler4a si, daca o vor afla adevarata, apoi violatorul celdovedit, fie din oricare parte, va avea a satisface toatapaguba, on va cu grumazul.

Art. 28. Din ambe par;ile va fi liber de a funda sate,fiecare pe Ormul sau respectiv.

Art. 29. Plalile decise asupra cuiva in diete se vorexecuta toate de laoamenii nostri in doua saptarniniapoi de la oamenii domnului voda in o saptamina.

Acest intreg suprascris asezamint recunoscindu-se fo-lositor, deci pentru a lui intarire si pazire dupa condi-%iunile si invoiala de mai sus, poruncim a anina sigiliulnostru catre prezentul act scris si dat in Cracovia, induminica proxima inainte de sf. Lauren%iu <august 7>,anul mintuirii 1519, iar al regirii noastre anul trei-sp rezecelea.

B. P. HA$DEU. ARHIVA ISTORICA A ROMANIEI, VOL. 1-2, P.in

1-6,ORIG. POLON. $1 TRAD. ROM. Aici s-a admis gresit luna decembrie" loc deaugust 7", fiincica sArbatoarea sf. Laurentiu este la 10 august. in 1519, sf. La-urenliu a fost miercuri 10 august.

271527, decembrie 13 (ziva sf. Lucia), Cracovia

Tratat de pace si de alianfi incheiat intre Petru Rares,domn al Moldovei, si Sigismund I, rege al Poloniei.Sint confirmate si reinnoite vechile tratate, cu carecel de fat'a se aseam'a'na in multe privinte. El cuprindeclauze referitoare la ajutorul reciproc impotriva fita-rilor, dar este indreptat, in primul rind, impotriva

turcilor.

Noi, Sigismund, din graiia lui Dumnezeu rege al Po-loniei, mare duce al Lituaniei, precum si al Tarilor Cra-

154

pati-o

si

www.dacoromanica.ro

coviei, Sandomiriei etc., facem cunoscut tuturor $i fie-druia in parte care vor citi sau vor auzi acest tratat.Magnificul domn Ion Petru, voievod al Moldovei, sin-cerul nostru amic, urmind pe tronul tatalui sau, Stefan-Voievod, si al fratelui sau, Ion Bogdan, si al nepotuluisau, Ion Stefan-Voievod, decedat mai deun'azi, a cerutde la noi prin nobilii Vlad, capitanul de Hotin, siThoina Bernovski, dpitan din Czarnovia, precum alts

asa 5i acum, in aceasfa diets generals a regatuluinostru, sa reinnoim si sa confirmam cu el alianta vechesi inscrisurile pe care le-am facut odinioara cu tats -sau,Stefan, $i cu frate-sau, Bogdan, si cu nepotul sau, Stefan-Voievod.

Noi, cunoscind ca este de mare folos fiedruia, chiar$i celui mai puternic domn, concordia si alianta reci-prod cu celelalte state vecine, si mai cu seams cu aces-tea ale fiedniia dintre noi, in contra puterii crescindemereu a inamicilor crestinilor, am socotit ea este binea reinnoi si a confirma acea alianTa 51 acele inscrisun,$i le reinnoim si le confirmam prin acest tratat voimnoi, Sigismund, regele, a Tine si a avea alianTa $i paceperpetifa cu magnificul Ioan Petru-Voievod $i cu Taralui, Moldova. Si promitem pe cuvintul nostru regescpentru noi si succesorii nostri si consilierii eclesiastici sipentru toti supusii regatului si posesiunilor noastre aTine acea pace perpetu'a cu magnificul Ion Petru -Voie-vod si cu copiii lui cu copiii copiilor lui $i cu succe-sorii i lui cu boierii si cu toTi supusii lui cu Tara lui,Moldova, 5i a observa totdeauna fara violare, asemenea$i regatul statele noastre si consilierii 5i toTi supusiinostri o vor Tine si o vor observa $i Ion Petru-Voievodva trebui sa fie sigur si va domni in Tara sa, Moldavia,Fara nici o piedica din partea noastil, a copiilor si asuccesorilor si a supusilor regatului si statelor noastre,acum si pururea.

Mai promitem ca vom fi gata a da lui Ion Petru-Voievod, copiilor, copiilor copiilor lui, supusilor $i fariilui, Moldavia, consiliul $i ajutorul nostru in contra tl-tarilor si a tuturor celorlalti inamici ai lui si ii vom daconsiliile ajutoarele noastre posibile cu armele gi cu°stile noastre, precum $i asemenea $i succesorii nostri.

155

data,

5i

$i

$i

si

ci

ci

www.dacoromanica.ro

Asemenea, $i. Ion Petru-Voievod $i succesorii sal vorlupta Cu not

rraci$1

succesorii no$tri in contra tatarilor$1 a tuturor inamicilorinamicilor no$tri $i ne vor da consiliile $iajutoarele for posibile cu armele cu °stile sale.

Mai promtem, impreuna cu consiliul $i supu$ii no$tri,lui Ion Petru-Voievod $i copiilor lui $i copiilor copiilorlui, boierilor, supu$ii for $i lui, Moldova, ca vomfi inamici inamicilor lui vom fi $i voim a fi totdeaunaamicii amicilor lui.

Asemenea, Ion .Petru-Voievod cu copiii lui, copiiicopiilor lui $1 supu$11 %artt lui, Moldova, vor fi vortrebui sa fie amid cu amicii no$tri totdeauna inamicicu inamicii no$tri.

Asemenea, promitem ca nu von primi pe nici uninamic al lui Ion Petru-Voievod care s-ar declara domnal Moldovei $i ar veni la not sau la supu$ii regatului $iposesiunilor noastre $i nu-i vom da nici undeva lac $1nutriment in Tarile noastre $i la supu$ii no$tri, ci indatace s-ar dovedi un atare om in Tarile noastre, la vreunuldintre supu$n no$tri, vom da ordin a-I departa $1 a-Ialunga din Orile noastre, ca nici un moment sa raminain %inuturile noastre, $i nu-1 vom favoriza, nici nu-1vom Tine, spre paguba lui Ion Petru-Voievod, a succe-sorilor supusilor lui $i a Tarii Moldovei, nici pe ascuns,nici pe faTa.

Asemenea, $i Ion Petru-Voievod nu va primi pe niciun inamic al nostru care s-ar declara de domn al Rusieisau al Poloniei, venind la el sau la vreunul dintre su-pu$ii Tarii sale, Moldavia, $i nu-i

pisupuva da nici undeva loc

sau hrana in Tara sa, Moldova, $1 la sai, ci ori-unde un atare om ar fi.descoperit in Tara sa, Moldova,la vreunul dintre supu$n sat, va da ordin a-1 goni $1 a-1departa din Tara $i tinutul sau, ca nici. un moment sanu eamina in cuprinsul sau, $1 nu-1 va dine, nici it vaproteja, spre paguba noastea, a succesorilor, a regatului$i a %inuturilor noastre, nici pe ascuns, nici pe

$i daca s-ar intimpla ca vreun boier sau slugs a luiIon Petru-Voievod sa dezerteze la not $1 in Tanle saula supu$ii no$tri, acela va putea sa-$i ceara iertare de

i n-.la domnul sau, Ion Petru-Voievod, direct sau printervenTia noastra, 4i daca. o va obTine, va fi liber $1

156

t5sii$i

Si

fats.

si

si

sisi

st

www.dacoromanica.ro

sigur a se intoarce la domnul sau, Ion Petru-Voievod,iar dad n-ar putea ob%ine gratie si iertare, noi nu-1 vomTine la noi si la supusii nostri, in Tarile si Tinuturilenoastre, pe ascuns sau pe faTa.

Tot astfel, dad s-ar intimpla ca vreun nobil slujitorsau supus al nostru sa dezerteze la Ion Petru-Voievodsau la vreun supus in Tara lui, acela va cere iertare dela noi direct sau prin interventia lui Ion Petru-Voievodsi, dad va fi obtmut-o, va fi liber a se intoarce in si-guranTa la noi, la regatul si Tinuturile noastre.

Iar dad n-ar putea dobindi iertarea noastra., IonPetru-Voievod nu-1 va Tine la sine si la supusii sai, inTara sa, Moldova, nici pe ascuns, nici pe faTa.

Promitem, asemenea, lui Ion Petru-Voievod si copiilorlui si copiilor copiilor lui si Moldovei ca nu-i vom facenici o dauna si impiedicare si nu vom avea cu el nicio dusmanie sau neprietenie prin fapte sau prin cuvint.Si dad am intelege de undeva sau de la niscareva ina-mici ca-1 ameninta vreun rau sau vreun pericol dinpartea acelora, noi va trebui sa facem cunoscut aceastalui Ion Petru-Voievod si copiilor lui si Tarii Moldovei.

Asemenea, si Ion Petru-Voievod si copiii si supusiisai nu trebuie sa ne cauzeze nod si Tarilor noastre niciun rau sau (laud si sa exercite nici o dusrnanie fa0. denoi prin fapt sau prin cuvint, pe ascuns sau pe faTa.Si dad ar intelege ca ne ameninfa vreun eau din parteainamicilor nostri, atunci Ion Petru-Voievod este datora ne arata si a ne face cunoscut aceasta.

Pe linga aceasta, dad vreodata am voi sa facem oexpediTie generala impreuna cu serenisimul principedomn rege al Ungariei contra imparatului turcilor si

Tarii lui si sa plecam chiar noi insine in persoad cutoate puterile Tinuturilor noastre in acea expeditie, atunciIon Petru-Voievod chiar in persoana va trebui sa meargaimpreuna cu noi, cu toate puterile sale si cu toata Tarasa, Moldova, in contra acelui imparat al turcilor, afaradad, Doamne fereste, ar fi impiedicat de vreo infir-mitate grad, din cauza careia sa nu poata merge chiarel in persoana, caci atunci va trebui sa trimita si saexpedieze cu noi pe prefectul sau cu toate puterile sale.

157

www.dacoromanica.ro

Insa mai inainte de a face o astfel de expeditie incontra imparatului turcilor, noi, regele Sigismund, im-preuna cu

Petru-Voievodserenisimul domn regele Ungariei vom veni

la Ion $i in Tara lui, Moldavia, $i-i vomda ajutor in contra acelui imparat al turcilor.

Asemenea, $i Ion Petru-Voievod, oricite va auzi intimpul acesta despre turci, va trebui, pe cit va putea,sa ni le faca cunoscut noua zisului serenisim domnulregele Ungariei, $i Ion Petru-Voievod nu va da turcilornici slat, nici ajutor in contra noastra, ci cit va puteamai mult le va fi inamic.

Iar daca imparatul turcilor, venind in persoana cuo armata puternica, ar constringe prin forTa pe IonPetru-Voievod ca sa-i dea ajutor in contra Tarilor noas-tre $i el, neputind rezista puterii lui celei mari, ar daajutor turcilor in contra Tarii noastre, pentru aceea tra-tatul pacea vecinica dintre noi nu trebuie a se viola$i a se rupe, intrucit se va dovedi ca Ion Petru-Voievodar fi fost constrins prin forfa la aceasta.

Asemenea, promitem lui Ion Petru-Voievod ca, dacas-ar intimpla din voinTa diving, fereasca Dumnezeu, cael, din cauza puterii vreunui inaniic caruia nu i-ar putearezista, sa iasa. din Tara sa la regatul Poloniei sau laalte Tinuturi ale noastre, atunci $i in acel caz Tarilenoastre ii vor fi deschise lui, soTiei, copiilor intregrifamilii sau neamului sari $i boicrilor cu soTiile, cu copiii

supu$ii acestora, cu tezaurele cu toate lucrurile cele apartin, liberi fi ind a veni la noi, in Tari le, castelele$i cetatile noastre, $i a ramine intr-un mod liber $i insiguranTa oriunde le va conveni, $i noi in acel caz vomprimi cu graTia $i bunavoinTa noastra pe IonPetru-Vo-ievocl, pe soTia sa pe copiii sai $i pe boieri cu sotrile

cu fiii for $i-i vom trata cu gratie $i onoare, $1 IonPetru-Voievod, stind in Tari le noastre, va avea liberta-tea de a redobindi Tara sa, Moldova, $i cind va voi safaca aceasta, noi, Sigismund regele, it vom arjuta cu for-Tele $i puterile noastre ca sa poata relua Tara sa, Mol-dova. Si cind Domnul Dumnezeu it va fi ajutat sa re-dobindeasca Tara sa, va fi liber 4i in siguranTa $i i seva ingadui amicului nostru Ion Petru-Voievod sa iesedin Tari le noastre fara nici o suparare, cu soTia, cu co-

I 5S

$i

$i

$i

4i

$i

5i

5i

www.dacoromanica.ro

piii si cu tot neamul si cu to;i boierii sai si culor, cu copin si slugile, cu tezaurele si cu toate ce vorfi avut, si sa mearga in Iara sa, Moldova.

Asemenea, negustorilor lui Ion Petru din sa.ra Mol-dovei be va fi ingkluit sa mearga in siguran0 prin

noastre, sa fad comers si sa'-si exercite negoiurilelor, plk ind sitaxele darile obisnuite si pa'zind dreptultirgurilor sau depozitelor vechi.

Asemenea, si negustorilor si supusilor nostri trebuiesa be fie liber si ingkluit sa mearga in siguranfa prinCara Moldovei, sa: fad comer; si a exercita negoturi,plkind vamile si taxele vechi si psazind dreptul tirgu-rilor si depozitelor vechi.

Dacl ins s-ar ivi oarecaTi injurii si pagube intre su-pusii fiearui stat din preajma hotarelor, noi vom reco-tnanda cunoasterea lor dpitanilor existergi la Camen4asi Halici, astfel ca, atunci indatal ce se va fi facut vreoinjurie sau vreo pagube vreunui supus din Moldova dedtre vreun supus al nostru, acela drum i se va fi fkutinjurie trebuie sa ceara: dreptate de la zisii dpitani si

dpitaniacesti vor avea autoritatea asupra oridruia din -tre supusii nostri, ca sa poata sa"-i judece pe ei si safad dreptate oamenilor si Ion Petru-Voievod din IaraMoldovei, avind pe Dumnezeu inaintea ochilor.

Asemenea, dad vreunuia dintre supusii nostri i se vafi fkut nedreptate sou paguba din partea supusilor saua vreunui om al lui Ion Petru-Voievod si al Ta'rii Mol-dovei, acela trebuie sal ceara dreptate de la pirdlabiide la Hotin si Cerna'uti, ins acestia trebuie sa aiba au-roritate si putere de la domnul Ion Petru-Voievod dea administra dreptatea asupra tuturor, avind pe Dum-nezeu inaintea ochilor.

Iar dad s-ar intimpla vreo nedreptate mare si gravesi vreo neinTelegere intre dpitanii nostri si ai lui IonPetru-Voievod, noi o vom aduce la cunostinta lui IonPetru-Voievod, precum asemenea si el noua, 5i fiecaredin noi va trebui sa trimia ambasadori si consilien ose-bi%i, care, adunindu-se impreun'S, sa is cunostinta des-pre astfel de nedreptati 5i neintelegeri si sa face drep-tate. Ins pentru aceste nedreptlIi si neirgelegeri cares-ar ivi intre supu5ii din ambele pa'rTi nu trebuie sa se

159

sotiile

ta-rile

www.dacoromanica.ro

rupa si sa se incalce aceasta alianca si pace perpetuaidintre noi, adunarea pentru impacarea 4i cunoasterea

acestor nedreptaci si neincelegeri, de o parte si de alta,trebuie sa se faca in locurile obisnuite, unde s-a facut sis-a cinut si pins acum.

Toate cele sus-zise, noi, Sigismund, regele Poloniei,marele duce al Lituaniei etc., incredincam prin cuvintulnostru regesc, cu toci arhiepiscopii, episcopii, consilierii,eclestasticii si supusii regatului si cinuturilor noastre, ami-cului nostru, magnificul Ion Petru-Voievod al Moldovei,si copiilor lui si copiilor copiilor lui si tuturor mosteni-torilor si supusilor lui, a le Tine cu fermitate, a le im-plini si a le observa intr-un mod inviolabil, fara fraudssi fara viclenie, precum 4i succesorii si supusii nostri.$i spre incredin%area tuturor acestora si a fiecarui .inparte si spre o mai evident atestare, s-au atirnat sigihulnostru si sigiliile consilierilor nostri de faca.

Facut si dat in dieta generals in ziva sfintei Lucia,(13 decembrie>, in anul Domnului 1527 si in anul 21 aldomniei noastre.

M. NIITILINEU, OP. CIT., P. 46-51; ORIG. LATIN IN HURMUZAKI-DLNSU-IANU. DOCUMENTE, II-3 (1510 1530), P. 606-610, NR. 411.

281542, martie 1, Suceava

Tratat secret de alianta incheiat intre Petru Rares,domn al Moldovei, si Ioachim, electorul de Branden-burg, prin care Petru se obliga sa comunice electo-rului, care este conducator suprem al ostilor imperialeimpotriva turcilor, orice stire va afla prin spionii sai


despre misca'rile dusmanului ; va interveni in razboicu toat'a oastea sa ca aliat 5i va da electorului 30 000de boi cu prewl stabilit, numai sa libereze Moldova

de turci.

Noi, Petru-Voievod, din graTia lui Dumnezeu domn atMoldovei, marturisim $i recunoa$tem prin aceasta defaTa. a.noastra.carte, pentru noi urma$ii no$tri $i pen-tru oricine alp], cum ca noi am incheiat impreuna in-Telegere cu prealuminatul principe $i domn Ioachim,.margraf de Brandenburg, arhicamerar $i principe elec-tor at sacrului Imperiu roman, duce at stetinesilor, po-meranilor, casubilor slavilor $i al crosnesilor in Si-lezia, burgrav al nuribergesilor $i principe at Rugiei,precum $i capitan suprem al sacrului Imperiu roman,.graTiosul nostru principe, oarecare inTelegeri secrete $1pacte, a$a precum urmeaza. Considerind cum tiranulturcesc imparatul Soliman a navalit ca un inamic in antitrecuTi in Tartle noastre cu putere cu oaste mare $ipre noi, legindu -ne, ne lua cu sine la Constantinopole$i ne puse la inchisoare $i ne despoie ne lipsi de oare-care bunuri, castre posesiuni ale noastre. $i, aceea ce$i mai mult ne doare, pre noi supusii no$tri ne supusesectei sale mahomedane, lucru care nu fara durere deinitna. 11 spunem $i pentru care ne simTim prea vatamaTiin con$tiinTa noastra ; pe de alts parte, vazind cum caprealuminatul principe Ioachim, electorul, s-a ales $i s-anurnit de catre maiestatea sa imparateasca a rotnanilor

regeasca $i de catre celelalte staturi capitan supremconducatorul o$tilor a tot Imperiul roman, care a $1

plecat deja $i se afla in drum cu mare oaste de cregini,pede$tri $i calari, $i cu tot aparatul de razboi spre arecistiga Tara ungureasca $i a se opune tiranului turcesc ;

in fine, pentru ca noi urmasii no$tri sa putetn.scapadin aceasta robie turceasca, $i sa nu fim constrin$1 a nelupta contra singelui crestinesc, pentru ca sa .putemcapata indarat cetaTile posesiunile noastre, $1 a nepastra credinTa catolica, $i ca sa putem fi legaTi uniciintrupaTi de-a pururea cu sacrul Imperiu roman, not,

161

$i

$i

$1, $i

$i

st

si

si

$i

si

5i

si

www.dacoromanica.ro

promitem si ne obligam, in numele nostru si at urma-sdor nostri, in bung credinta si sub juramintul nostrusi in constnnta si speranta mintuirii noastre, cum ca noi,in tot cursul acestui razboi, vom pune si vom tinea de-apururea si in anumite locuri spioni buni si credinciosicare vor pindi si vor observa plecarea turcului din Constantinopol, gatirea lui de razboi, ordinea, oastea si toataputerea lui ; si orice am putea descoperi vom scrie sivom trimite de-a pururea in miinile proprii ale mai susnumitului prealuminat principe si margraf, ca un ca-pitan suprem, pentru ca astfel gratia sa prea luminatasa poata afla si intelege puterile si oastea inamicului sitot planul razboiului, fiindca lovirile prevazute sint maiputin stricacioase, si pentru ca sa-si poata apoi ordonaoastea astfel, inch sa intreaca pre inamic si sa cistigetriumf si invingere.

$i daca im.paratul turcilor ar veni el singur in per-soana si noi cu supusii nostri si cu alti citiva pre care-ivom atrage in partea noastra se va intimpla sa fim cuturcii si timpul ni se va parea oportun, atunci noi im-preuna cu supusii nostri, precum si cu ceilalti ce vor ficu noi, vom intoarce toate puterile si oastea noastra sivom trece in partea oastei crestine si-i vom da ajutor,si de va fi numai prin putinta, pre insusi imparatul tur-cilor in persoana, sau viu on mort, it vom da in miinileprealuminatului, domniei sale, ca un capitan suprem alrazboiului. $i dupa ce toate acestea se vor face astfelsi se vor pune in lucrare, atunci gra %ia sa prealuminatas-a obligat in scris, cu juramint si in credinta sa deprincipe, in numele sau si at urmasilor sai, ca in recom-pensa acestei federatiuni si uniri ne va raspunde, dupaterminarea acestei cauze, intr-un timp determinat si lazi si loc anumit o suma insemnata de galbeni ungurestiin our de greutate buns si justa on in grosi talensi siva face a ni se numara suma intreaga in miinile noastresau ale celor ce vor avea mandat la aceasta, asa precummai pre larg se coprinde in cartea prealuminata a dom-niei sale ce se afla in pastrarea noastra si este insemnatacu mina sa proprie si sigilata cu inelul sau secret. Afara

162

www.dacoromanica.ro

de aceasta, va lucra prealurninata sa domnie 5i va facela maiestatea sa imparkeasca a romanilorsi la celelaltestaturi ale sacrului imperiu ca noi 5i tarile noastre safie unite, legate 5i intrupate pentru totdeauna cu sacrulImperiu roman 5i conservate 5i aparate in credinta ca-tolica, dupa ce noi urma5ii nostri vom purta sar-cinile imperiului sacru alaturea cu celelalte staturi, vomci5tiga vor ci5tiga stat scaun in Imperiul romandemn de conditiunea noastra.

Vrem mai incolo promitem ca se vor aduce pentruintretinerea oastei crestine treizeci de mii de boi dintarile noastre prin Polonia la locul unde se va afla oas-tea, cu pret drept $i cuviincios. Si fiindca intre regatulPoloniei si intre noi gi farile noastre mai sint oarecarediferende $i neinielegeri nedecise Inca 4i neimpacate, maisus numitul prealuminat principe elector a promis case va interpune ca arbitru 5i impaciuitor prietenesc Si vaimpaca neintelegerile 5i va a5eza va stabili o pace per-petda. Promitem deci, in bung credinIa juramint, innumele nostru 5i al urma5ilor nostri, ca vom observade-a pururea toate cite astfel se vor decide, a5eza, im-paca 5i invoi prin mai sus numitul principe elector. A5ainsa ca noi si tarile noastre vor ramine unite 5i intrupatecu sacrul Imperiu roman. In a caror toata credinta 5imarturie, am inseinnat aceasta de faca carte cu miinilenoastre proprii 5i o am intarit cu sigiliul nostru secret.Data in Suceava, prima zi de martie, anul 1542.

Petru-Voievodmina proprie

Aceasta se cuvine principelui elector, preagratiosuluimeu domn 1.

AL. PAPIU-ILARIAN. TESAUR DE MO.VUMENTE ISTORICE, VOL. III,BUCURE5TI, 1964, P. 13-15, ORIG. LATIN 51 TRAD. ROM. Pe p. 16 este repro-dus sfirsitul actului, cu iscalitura in latina a lui Petru Rares.

1 Aceasta propozi%ie e scrisa in limba germana, in timp ce actuleste redactat integral in latina.

163

$i,

5i

5i

$i

5i

5i

5i

www.dacoromanica.ro

291542, iunie 24, Viena

Adeverinta data de loachim, electorul de Brandenburg,lui Petru Rares, domnul Moldovei, recunoscind ca aprimit de la acesta 100 000 de florini unguresti banigata, iar 100 000 de florini i-a primit in boi, pe catei-a vindut. Va restitui banii in clouil soroace : la pastele

anului 1548 si la 1554.

loachim, din gratia lui Dumnezeu margraf de Branden-burg, arhicamerar si principe elector al sacrului Imperiuroman, duce al stetinesilor, pomeranilor, casubilor, sla-vilor $i al crosnesilor, burgravul nurinbergesilor 5i prin-cipe al Rugiei, recunoastem 5i atestam, marturisim 5ifacem cunoscut prin aceasta de fats tuturor si fiecaruiace o va citi, o va auzi, o va vedea sau o va privi casintem datori si obligati luminatului principe 5i domnPetru-Voievod, adevaratului domn Si mostenitor iIMoldovei, cu suma de doua sute de mii florini ungu-resti, datorie certa, neindoielnica si limpede, care sumanumitul principe, plecat la rugaciunea noastra din deo-sebha bunavointa catre not si din frateasca Si cresti:neasca caritate, ne-a raspuns-o, si anume una suta miiflorini unguresti ne-a numarat-o in bani gata, iar pen-tru restul de una suti mii florini unguresti nea datboi, pe care, vinzindu-i in Iaroslavia prin servitorulnostru, am primit banii. Asiguram deci prin aceasta pebinenumitul principe si domn Petru-Voievod gi pe mo5-tenitorii si succesorii sai si pre oricine altii i-ar interesasau ar putea sa-i intereseze in erice mod si marturisimsi zicem ca sint liberati de mai sus atinsa suma pe careo primiram. De alts parte, ne indatoram in numelenostru si al mostenitorilor sau urmatorilor nostri $i

promitem cu sfintenie, cu religiozitate $i cu tarie cumca vom intoarce de buns seama si vom raspunde aceastadatorie cu credinta $i integritatea ce se cere si care maivirtos si cu drept cuvint ni se cuvine dupa starea si con-

164

www.dacoromanica.ro

ditiunea genului nostru, 5i anume una suta mii florini laviitoarele serbari ale pastilor anului una mie cinci sutepatruzeci de.la. na5terea lui Hristos, iara ceilaltiuna .suta mii florini ii vom raspunde in anul una miecinci .sute

5i 51

patru,.ce va urma, binenumituluiprincipe domn Petru-Voievod mostenitorilor sai,or dupa consimtarnintul 5i vointa lor, oricui va infa-tisa aceasta carte, Fara de nici o exceptiune, opozitiepiedica fara vreo cheltuiala, pedeapsa sau suparare alor, in faimoasa cetate a Cracoviei sau Lublinului,oriunde le va placea lor mai bine, astfel incit in acestedoua soroace sa li se intoarca toata suma fara scadere.

Iara intimplindu-se ca raspunderea mai sus zisei sumesa nu se faca in zisele locuri si termene anume determi-nate pentru aceasta sau orice intirziere urmindu-se,aceea ce, dealtminteri, cu voia 5i ajutorul lui Dumnezeu,nicidecum nu trebuie sa fie, atunci, inlaturind once pre-lungire 5i fara de a astepta vreo cerere, vom fi datori aintoarce 5i a raspunde indata 5i deodata intreaga surna,cele doua sute mii de florini unguresti, intocmai ca $tcind ni s-ar fi facut de mai inainte insnintare cuviin-cioasa. Iar in cazul cind binenumitului principe $i domn

succesorilor lui nu li s-ar raspunde sus-zisa datorie,atunci, in virtutea acestei de fga hirtii, ne legam sine obligam prin toate modurile, caile 5i formele cele maieficace prin care a trebuit sau am putut a ne obligadupa legi datini : ca sa aiba voie binenumitul prin-cipe 5i domn Petru-Voievod 5i urmasii sai oricine prinvointa lor va avea sau va poseda aceasta de fafa cartea sechestra, reline, lua, a vinde, ocupa si intrebuintadupa bun placul lor nu numai lucrurile, facultatile siaverile $i toate bunurile noastre $i alor nostri, atit mo-bile cit si imobile, fie oriunde asezate, $i chiar si

trupurile alor nostri, oriunde i-ar apuca, In orice loc, inorice parte a pamintului, ori inlauntrul sau a fara demarginile Imperiului roman, fie pre uscat, fie pre mare,ca 5i cum ar fi bunurile lor proprii sau ca 5i cum le-arfi cistigat dupa drept. In sfirsit, daca binenumitul prin-cipe $i domn Petru-Voievod sau urmasii sai nici cuchipul acesta n-ar crede ca pot fi multumiti, ei vor aveavoie din partea noastra, cu ajutorul 5i sprijinul maiesta-

165

st..opt

.cmcizectsi

sisi

si

sisi

5i

www.dacoromanica.ro

tii sale imperiale romane, a ocupa, a define, a poseda51 a intra .de fapt 51 f5r5 vreo cercetare de mai inaintea.cauzei 51 fr5 decret special in toate castrele, munici-pule, fort5retele 51 orice alte bunuri ale noastre, im-preuna cu toate cele ce tin de ele, oricite .ar 51 oncenumire ar purta, f5r5 de a excepta 51 aceasta pingcind, in fine, vor fi satisf5cuti pentru des mentionataswim total de dou5 sute mil florini unguregi, impreun5gi cu tot interesul. Si in contra tuturor acestora nu tre-buie sa ne apere sau sa ne scuteasc5 nici un drept 5i niciun privilegiu 5i nu ne vom folosi de nici o exceptiune,precum sint : c5 banii nu s-ar fi num5rat sau invoialade a nu raspunde datoria altele asemeni, pentru ca noirenunt5m de bunsavoie 5i vrem ca sa se socoteasca caam renuntat acestor 51 tuturor celorlalte privilegii, fa-voruri 51 beneficii ale dreptului pontifical 5i imp5r5tesc,

norice norice fide numire 51 de ar sanctionate sau iscodite,51 care noua ar puteas5 ne aduca vreun ajutor sau fa-voare, iar binenumitului, preastr5lucitului principePetru-Voievod 5i mo5tenitorilor lui oricit de mica jignire, astfel incit nimic cu desavir5ire nu vom face, nicivon incerca sub pretextul unora ca acestea, iar dac5s-ar face ceva, din contra, s5 fie fari de nici un elect.

In fine, dacal noi 5i mo5tenitorii sau succesorii nostri,fiindc5 ne afl5m in mare departare de loc, nu am mul-tumi pre bine pe numitul principe Petru-Voievod gi pemo5tenitorii sau succesorii sal la timpul 5i locul deter-minat, in virtutea acestei c5rti vor avea voie din parteanoastr5. 5i a mo5tenitorilor sau succesorilor nostri a vindeaceasta carte data de noi vreunui principe, duce sau ori-cui de orice stare sau conditiune ar fi, fie dinl5untrulfie din afar de marginile imperiului. Contra acestoranu trebuie sa ne apere 5i sa ne scuteasc5 pe noi nici olege ce ar fi putut iscodi mintea omeneasea. M5rturisindinca 4i promitind cu sinceritate ca vom observa pingla un punct, far5 de nici o frauds 5i cu credinta cons-tants gi frAeasc5, toate 5i fiecare din clauzele de maisus, cuprinse in aceasta de fal'a carte. Intru a c5ror cre-dint5 5i marturie, noi binenumitul principe elector ampus sigiliul nostru 5i am subscris cu mina noastri pro-

166

finimic,

si

www.dacoromanica.ro

prie, pentru noi si pentru urmasii nostri. Data la Vienala douazeci $i patru iunie, ziva lui Ioan Botezatorul,anul de la nasterea lui Hristos una mie cinci sute patru-zeci si doi.

Ioachim, electorcu mina proprie

AL. PAPIU-ILARIAN. TSAUA, III, P. 16-19, ORIG. LATIN .51 TRAD. ROM.

301542, iunie 29, Viena

Ioachim, electorul de Brandenburg, adeverqte ea a

imprumutat de la Petru Rare ;, domnul Moldovei,300 000 de florini unguregi.

Ioachim, din gra6a.lui Dumnezeu margraf de Branden-burg, arhicamerar $t principe elector al sacrului Imperiuroman, duce al stetinesilor, casubilor, slavilor si crosnesi-lor, burgrav al normbergesilor si principe al Rugiei, re-cunoastem si marturisim prim aceasta de fata a noastracarte, pentru noi si pentru urmasii nostri, cum ca noisintem datori prealuminatului principe Petru-Voievod,mostennorul si adevaratul donor al Moldovei, trei sutemii galbeni unguresti de greutate justa $i buna, in urma-rea unei invoieli si pact incheiat, atingator de oarecaretrebi secrete, intre noi si numitul principe al Moldovei.Si dupa ce cauzele pentru care am promis prealummateidomniei sale aceasta sutra vor avea efectul dorit si sevor executa, asa precum sung cartea domniei sale sigi-lata care o pastram in miinile noastre, precum si numitul

167

www.dacoromanica.ro

principe are si pastreaza pe a noastra, atunci, dupa ter-minarea acelor trebi, la trei luni de zile, noi sau urmasiinostri vom raspunde in miinile prealuminatei domnieisale sau ale urmasilor sai acea sums de trei sute mii gal-beni unguresti, cu buna credinTa, demna de un principeSi de un crestin, $i inlaturind once masinaIiune saufrauda. Dupa care raspundere, va fi dator a inapoianoua sau urmasilor nostri aceasta, precum alte alenoastre carti ce suna despre aceasta carte cu sigiliul nos-tru si o subscriserarn cu insasi mina noastra. Data inViena, in ziva apostolilor Petru si Pavel, care era ladouazeci si noua ale lunii iunie in anul mintuirii noastreuna mie cinci sute patruzeci si doi.

Ioachim, electorcu mina proprie

AL. PAPIU-ILARIAN. TESAUR, III P. 19-20, ORIG. LATIN $1 TRAD. ROM.

311542, iulie 6, tabira de la Dunare, ling5 Viena

Tratat de alianta antiotomana incheiat de Ioachim,electorul de Brandenburg, cu Petru Rares, domnul

Moldovei. Se arat5 clauzele aliantei.

Noi, Ioachim, din gratia lui Dumnezeu margraful deBrandenburg, arhicatnerar $i principe elector al sacruluiImperiu roman, duce al stetinesilor, pomeranilor, casu-bilor slavilor, precum $i al crosnesilor, in Silezia, bur-gravul nurenbergesilor principe al Rugiei. RecunoastemSi marturisim prin aceasta de fats, pentru noi si pentruurma5ii nostri pentru fiecare, cum ca noi, ca

168

4i

toil si

5i

.

5i

si

www.dacoromanica.ro

conducator suprem si capitan al sacrului Imperiu roman,ales si destinat cu vot unanim de catre maiestatea saimparateasca si regeasca a romanilor si de catre celelaltestaturi ale imperiului, am tncheiat si am asezat cu prea-luminatul principe Petru-Voievod, din gratia lui Dum-nezeu domn al Moldaviei, o confederatiune si oarecarepacte atingatoare de trebi secrete, ce are sa puna in lu-crare numitul principe. Le incheiem prin aceasta, ne in-voim si ne confederam, asa precum mai pre larg si mailuminat se coprinde in cartea ce ne-a dat despre aceastasi o a insemnat cu mina sa proprie numitul principe.Care lucruri, daca vor fi scoase la capat bun si se vorexecuta, nu putina fericire, si securitate, si pace de-apururea ar fi de a se spera pentru Imperiul roman, pen-tru naTiunea germana si pentru toata crestinatatea. Deci,daca mai sus numitul principe al Moldovei va executaaceasta treaba, despre care pastram cartea sa insemnatcu miinile sale proprii si si o va aduce la bunfinit, atunci not vom fi obligaTi, sub credinta noastra deprincipe si sub jurarnintul ce am facut cesarului, a ras-punde, a numara sau a face sa se numere, in miinilemai sus numitului principe si ale urmasilor sai si a celorce se Tin de el si sint favorabili acestei cauze, indata laanul st..ziva ce va urma dupa aceasta, suma de cincisute mit galbeni unguresti de greutate buna si justa, incetatea Liovului rusesc, fara de nici o fraud si inse-laciune si fara vreo alta uneltire ce s-ar putea inventadin legi sau afara din legi. Promitemn inc a ca vom sta'ruisi vom lucra la maiestatea sa irnparateasca si regeascaa romanilor, precum si la celelalte staturi ale sacruluiImperiu roman ca numitul principe al Moldovei impre-una cu Tarile si supusii sai si cei ce se in de dinsul sase uneasca, sa se lege si sa se intrupeze pentru a purureacu sacrul Imperiu roman si sa se conserve si sa se aperein credinta catolica. Si dupa ce vor purta sarcinile sa-crului Imperiu roman alaturea cu celelalte staturi, nu-mitul principe si urmasii lui si al%i principi ce se in deel vor trebui sa aiba din partea Imperiului roman cuspesele acestuia, in contra oricui ar ataca Tarile lor. Maiincolo, numiTii principi vor fi si shit datori acum si cittimp se va intimpla sa fim cu oastea crestinilor in Tara

169

sigilatta,

www.dacoromanica.ro

ungureasca sa tina in oarecare locuri spioni buni gi cre:dinciosi care sa cerceteze si sa afle cu grija deosebitadeplinatate toate secretele inamicului, plecarea lui dinConstantinopole, expeclitille si puterile lui $i planul ba-

orKe vor descoperi sa se grabeasca a ne scrienoua insine ca capitan suprem, incunostiintindu-ne Cucredinta si fara intirziere, pentru ca astfel noi cu oasteacrestimlor, fiind avizati, sa putem prevedea si nimiciatacul adversarilor si ordinea bataii lui si pentru ca sicauza acestui tratat si invoieli cu atit mai curind sa sepoata realiza. Afars de aceasta, numitii principi ai Mol-dovei ne-au promis noua si oastei noastre, pentru intre-tmerea tuturor alor nostri, a ne trimite din tarile lor,prin Polonia, treizeci de mil de boi, pentru care vorprimi un pre% drept Si cuviincios in our bun sau in pos-tav drept plata vitelor. Dealtminteri, fimdca oarecareplingeri neintelegeri intro regatul Poloniei §i intre nu-mitii principi ai Moldovei inca nu sint impacate,mai sus numitul Ioachim, margraf, promitem cu bungcredinta ca, indata ce va lua sfirsit acest razboi, cu aju-torul preabunului preamarelui Dumnezeu, ne vom in-terpune ca arbitru si ca impaciuitor amicabil intre amin:doua.partile si vom impaca si aseza pentru totdeauna sicu.nujloace drepte toate neintelegerile. Si once vom sta:bill, vom impaca 4i vom decide in acest chip, numittiprincipi s-au legat ca vor observa, vor implinidata nu vor lucra irnpotriva. Toate acestea si fiecare inparte, noi, Ioachim, electorul, promitem, sub credintanoastra de principe si sub juramintul facut cesarului, cale vom observa fail de nici o contrazicere, fara fraudssi fara inselaciune, cu tan e fara vreo vatamare. $ipentru credinta am dat aceasta a noastra carte subscrisa:cu mina proprie si am intarit-o cu sigiliul sau inelulnostru secret. Data din tabara de la Dunare, asezatalinga Viena panonilor, 6 iulie, anul intruparii Domnu-lui 1542.

Ioachim, principe elector al sacrului Imperiu romansi capitan suprem al oastei crestme, cu mina proprie

AL. PAPIU-ILARIAN. TESAUR, III, P. 20-23, ORIG. LATIN SI TRAD. ROM.

170

si

tali. Si

si

51 nicio-

si

not,

1i

www.dacoromanica.ro

321554, decembrie 16, Vilno

Tratat de aliants incheiat intre Alexandru Lapusneanu,domn al Moldovei, $i Sigismund al II-lea August, regeal Poloniei mare duce al Lituaniei, prin care ce

confirma; vechile relatii de prietenie, stabilindu-se opace perpetua intre pa'rti. Se stabileste modalitatea re-zolvarii eventualelor litigii de granita si se acordanegustorilor moldoveni libertatea de a face negot in

Polonia si Lituania.

Din grgia lui Dumnezeu, noi, Sigismund August, regelePoloniei marele duce al Litvaniei, Rusiei, Prusiei, Sa-mog4iei etc., facem cunoscut cu acest act al nostru tu-turor cui se cuvine, prezenTi $i viitori, cine i1 va vedeqsau it va auzi, cum ca bunul nostru amic, magnificulIon Alexandru-Voievod, din graIia lui Dumnezeu dom-nul Moldovei, a trimis la noi ambasadori mari ai

pe d. Iosif Pctrovici, pircalab de Roman $i starostede Cetatea Noua, pe d. Nicolae, pircalab de Soroca, sipe d. Abram Danilovski, secretar domnesc, dorind dela noi ca, dupa obiceiul predecesorilor no$tri, mari duciai Litvaniei, sa incheiem $i sa confirmam cu el $i cuTara sa, a Moldovei, tratat de buns amicie $i deeterna pace.

Deci, noi, aduclndu-ne aminte vechia amic4ie catrestand nostru, marele ducat al Litvaniei, din partea pre-decesorilor zisului domn $i toata Sara Moldovei $i voind,cu voia lui Dumnezeu, a o confirma $i pe viitor, amincheiat pace eterna cu magnificul Ion Alexandru-Vo-ievod, din grgia lui Dumnezeu domn al Orli Moldovei,cu copiii $i cu urma$ii sai, astfel ca noi urma$ii no$tri$i toTi dd. consilieri $i intregul mare ducat al Litvanieide acum inainte avem sa-i fim buni $i dremi amici dintoata inima $i cu toata dragostea credin.ca pins litmoartea noastra $i pe viga urma$ilor no$tri. Nici uninamic sau rauvoitor al amicului nostru Ion Alexandru-

171

si

5i

Tariff

5i

Si

sae

www.dacoromanica.ro

Voievod si al copiilor lui nu-5i va ga'si loc sau refugiula noi, in sara noastra sau la vreun supus al nostru 5inu vom fi noi amici pentru vreun inamic al amiculuinostru Ion Alexandru-Voievod si al copiilor ssai si alsupu5ilor 5i Anintenilor s5.i din sara Moldovei, ci noi5i urma5ii nostri si supu5ii marelui ducat al Litvaniei iivom fi buni 5i drepsi amid 5i in toate noi si urma5ii 5isupu5ii no5tri vom fi cu bunsavoina pentru el 5i parnin-tenii sai, precum si el pentru noi 5i statele noastre.

Dad palginii, trecind prin posesiunile noastre, ar aveainten%iunea de a face vreo dauna idmintenilor amiculuinostru, domnul moldovenesc Ion Alexandru-Voievod,atunci noi vom preveni despre aceasta pe amicul nostruIon Alexandru-Voievod sau pe pircalabii sal. Daca vaatenta cineva asupra viecii amicului nostru Ion Alexan-dru-Voievod 5i se va refugia apoi in statele noastre, peun asemenea trka:tor noi ii vom extrka. Dad va fugila noi din Moldova vreun boier sau sery al amiculuinostru Ion Alexandru-Voievod, un atare fugar va tre-bui intii sa trimita la domnul sau, amicul nostru, sa seroage de iertare 5i, dad' va fi iertat, se va intoarce debunavoie 5i in libertate la domnul du, amicul nostruAlexandru-Voievod, tar de nu va fi iertat, atunci nicinoi nu ii vom permite a locui nicaleri in statele noastre.

Intimplindu-se la hotar ofense internationale,hotie, pra'zi sau altele intre supu5ii no5tri si supu5ii ami-cului Ion Alexandru-Voievod, atunci noi din ambelepairsi vom trimite pe pircalabii 5i demnitarii no5tri de lahotar ca sa confere acolo pe malul Nistrului si f5.ra nicio zabava sa fad dreptate. Negutaltorii din tam amiculuinostru, domnul moldovenesc, pot umbla in bunvoie 5iliberi pretutindeni in statele noastre, sa fad comers sisa piece, pratind legitimele va'mi. Daca cumva, fereasdDumnezeu, s-ar intimpla amicului nostru Ion Alexandruvreo nenorocire de la inamicii sal si ar fi alungat dinsara sa, atunci statele noastre ii sint deschise lui sidoamnei 5i copiilor for 5i boierilor cu nevestele fortuturor supu5ilor 5i slugilor, cu toate averile cite voravea, 5i vor putea sa tdiasd la noi oriunde le vapricea si sa treaca oriunde vor voi, 5i in tot timpul se-derii for aci noi ii vom sinea in grasie 5i in onoare 5i

172

5i

tilhlrie,

www.dacoromanica.ro

le vom da subzistentI $i le vom permite de aci in liber-tate sai-si revendice patria lor, Tara Moldovei, .iar noi,din parte-ne, Sigismund August, regele Poloniei si ma-rele duce al Litvaniei, vom ajuta amicului nostru Alexan-dru-Voievod din toate puterile noastre ca ssa-si redobin-deasca tronul, si daa h va da Dumnezeu ssa reuseasc:1,atunci 11 vom laisa liber $i in sigurantsi s'a se intoarcsa inMoldova cu toti ai cu toate ale sale. Toate acesteade mai sus, noi, Sigismund August, din gracia lui DI1111-nezeu regele Poloniei etc., am promis promitem 5i amjurat amicului nostru, magnificului Ion Alexandru-Vo-ievod, domnul Tariff Moldovei, lui si copiilor sai $i Tariffsale ca ssi tinem si sa indeplinim rira nisi o viclenie sailipocrizie, dupa onoarea si sufletul nostru si dupa legeanoastra cresting, fiind intr-aceasea credintl si sufletulnostru, credinta si sufletul urmasilor nostri, credinta sisufletul domnilor consilieri ai no5tri, eclesiastici 5i civili,iar spre tarie am poruncit a se atirna catre acest actmarele sigiliu al marelui ducat al Litvaniei. Prezenti aufost si au pus sigiliile for dd. consilieri ai no5tri din ma-rele ducat at Litvaniei (urmeaza nutnele acestora).

S-a facut si s-a dat in Wilno in dicta generala. anulde la Hristos 1554, luna decembrie, in 16 zile.

M. MITILINEU, OP. CIT., P. 58-61; ORIG. SLAVON S-A PUI3LICAT DEM. OBOLENSKI $1 DANILOWICZ, 11,1 KNIGA POSOLSCAIA illETRIKIVELICOGO KNEJESTVA LITOVSKAGO, MASCVA, 1843, P. 105-108.

331588, august 27 <Iasi>

Tratat de comer] incheiat intre Petru $chiopul, domeal Moldovei, gi Elisabeta, regina Angliei, prin carePetru da drept negustorilor englezi de a se stabili in

173

sai si

si

www.dacoromanica.ro

tars si a face comer; in mod liber, obligati insa saplateasca vama 3°/o din valoarea marfurilor.

Noi, Petru, din gratia lui Dumnezeu domn at Tarii Ro-manesti si al Moldovei, facem cunoscut tuturora celorprezenti viitori, care sint si vor fi interesati, ca am in-cheiat cu ma.ritul Vilhelm Harbone, ambasadorul prea-luminatet st preaputernicei doamne, doamna Elisabeta,din graTia lui Dumnezeu regina Angliei, Frantei si Ir lan-dei, pe linga prealuminatul preaputernicul imparat alturcilor, conventiunea urmatoare.: ca negresit de act ina-inte sa fie cu totul liberi supusn prealummaTiei sale sitop negustorii de a sedea in Tara noastra, de a se stator-nici, de a face negot, a vinde, a cumpara, ba chiar dea face toate cele ce societatea omeneasca si obiceiul cautapentru negoT sz pentru trebuintele vietil, fara nici o pie-dica sau greutate, pazindu-se insa intreg si nevatamatdreptul vatmlor noastre, adica pentru fiecare lucru invaloare de o suta de ducaTi sa ne plateasca trei ducati.Cerem ca ceea ce precede sa fie bine stabilit si asiguratpain .conventumea noastra. Si spre mai bung tarie s-apus 41 sigiliul nostru.

Facut in cetatea noastra (Ia4i> in ziva de 27 ale luneiaugust, in anul Domnului 1588.

ST. PASCU $1 VL. HANGA, OP. CIT., P. 408; ORIG. LATIN IN HURMUZAKI,DOCUMENTE, III-1, SUCURESTI, 1880, P, 108, NR. 114.

341598, mai 30/iunie 9, Tirgov4te

Tratat incheiat de Mihai Viteazul, domn al Tarii Ro-manesti, cu Rudolf al II-lea, imparat al Germaniei sirege al Ungariei, in vederea continuarii razboiului cu

174

si

si

www.dacoromanica.ro

turcii. Mihai asigura prezentarea anuala la imparatpentru omagiu, iar acesta se obliga a-i da anual baniinecesari pentru plata a 5 000 de mercenari, pe careMihai foloseasca in lupta pentru alungarea turci-lor din Transilvania, Tara Romaneasca si Ungaria.Imparatul garanteaza domnia ereditara a lui Mihai sia urmasilor sai asupra Tarii Romanesti, iar daca n-aravea urmasi, jara sa aleaga un domn autohton ortodox.Se garanteaza exercitarea cultului crestin ortodox, iarnegustorilor munteni libertatea de a face negot inTransilvania si Ungaria, cum si celor din aceste taxide a umbla liberi cu ma'rfurile for in Tara Romaneasca.

Noi, Mihail, voievodul pa'rTilor Tdrii Romanesti ale.re-gatului Ungariei, si sfetnic al sfintei majestd.Ti imperialesi regale, Eftimie, arhiepiscopul Tirgovistei, Dimitrie,vornic, banul Mihalcea, clucerul Radul, Teodosie, logo-f'dt, Andronic, vistier si postelnic, Negre, spdtar,

(Miroslav), logofdt, banul Calotd, sfetnicii si dregd-torii nostri, reprezentind intreaga Tara Romaneascd,ddrn de stire si facem cunoscut prin scrisoarea de faTdla tori edrora se cuvine ca, deoarece aceastal provincie,Tara Romaneascd, zace de mai mult de o sutd de anisub jugul turcesc si este supusd unei grele robii, noi,sdtui de aceastd lung robie si irnpinsi de evlavie si dra-goste crestineascd, am hotdrit .sd aducem aceastd pro-vincie in starea et de mai inamte si la ascultare sio unim din nou coroanei regatului Ungariei si sa recu-noastem pe sfinta sa maiestate impardteased regeascaca domnul $i regele nostru legiuit $i firesc, asa cum aufost recunoscuTi de drept odinioara sfinTii regi ai Un-gariei, si sal trecem $i sa ne supunem $i noi si provincianoastrd sub ocrotirea vesnicd si sub suzeranitatea sa sisa cerem ajutorul si ocrotirea maiesta'Tii sale imperiale.Fiinded am hotdrit sa nu mai ridicdm spada pentru dus-manii nelegiuiTi ai crucii lui Hristos, ci pentru statulreligia cresting, .maiestatea sa imperiald $i regard nu arefuzat ne pm-leased' pe noi Tara noastrd in slujbasub suzeranitatea sa, ba, dirnpotrivd, a fost foarte bucu-

175

sa

gi

sa 5i

Miris-

si

si

www.dacoromanica.ro

roasa sa ne ajute pe noi cu generozitate si grabnic sia dat porunca vrednicului de cinste si luminatului domeStefan Shuhay, episcopul de Vat, prefect al Camereiungare din Pojon (Bratislava), si lui Nicolae Istvanffide Kissaszonfalva, loctiitorul palatinului regatului Unga-riei si apitan al orasului Sopron, sfetnicii sai si legatisi comisari cu depline puteri in Transilvania si Tara Ro-maneasca, sa se intilneasca cu noi si, data s-ar ivi unprilej potrivit, s5." trateze si sa se inteleaga cu noi despremodul si rinduiala in care noi trebuie sa trecem inslujba maiestatii sale imperiale. Acestia, dupa ce au ter-minat pe cit s-a putut afacerile Transilvaniei si dupa ceau ocupat-o, ne-am intilnit si am incheiat si s-au invoitcu noi si cu boierii nostri de frunte, cu sfetnicii si dre-gatorii nostri, reprezentind intreaga tara ; am pus si amfacut juramint solemn si adevarat, mai intii noi, apoivrednicul de cinste Eftimie, arhiepiscopul Tirgovistei, siboierii nostri, in biserica sfintului arhiepiscop Nicolae,situata pe dealul orasului Tirgoviste, capitala noastra, si,dupa ce ne-am inteles asupra formei juramintului de asluji cu credintl maiestatii sale imperiale si regale, amincheiat si ne-am inteles dupa cum urmeaza.

Intii, Maiestatea sa imperiala, cita vreme va tine raz-boiul acesta cu turcii, care e de acum in al saselea an,ne va da si se va ingriji sa m se numere decatre °amen::si vistiernicii sai, pentru a ne apara tam si, daca soartane va fi favorabila, pentru a ataca pe dusman, plata a5 000 de ostast in bani gata ; pomempi domni comisarine-au fagadun sa se straduiasca si sa rmjloceasca pelinga maiestatea sa sa ne dea si sa ne plateasca pentru

i -amalti 5 000 de ostasi, pe care noi cerut in timp, sausa ne dea oameni in fiinta, calareti sau pedestrasi, anume:vara numarul comolet, iar iarna numai jumatate. S-amai convenit aceasta, ca platitorul maiestatii sale sa leplateasca si sa-i cerceteze in fiecare lung si daca, prinvointa lui Dumnezeu, starea si situatia lucrurilor ar fiastfel incit sa nu fie de trebuinta atita oaste, atunci sanu fie tinuta atita oaste in zadar, nici sa o plateasca,ci o va intrebuinta dupa imprejurari si dupa cum vacere maiestatea sa imperiala si regard' sau dupa cum vaporunci prealuminatul arhiduce Maximilian. Iar cu

176

www.dacoromanica.ro

aceasta oaste noi ne vorn sili din toate puterile ca inorice prilej sa indepartam pe turci pe alvi dusmanidin Transilvania, Tara Romaneasca 5i din parvile Un-gariei, in aceste cazuri si prilejuri de victorie noi nevom potrivi in totul poruncii gi voinTei maiestacii saleimperiale $i regale 5i prealuminatului Maximilian. Dacess-ar intimpla sa avem nevoie de mai multa oaste, cerutade imprejurari grele, maiestatea sa imperiala sau, in nu-mele sau, prealuminatul arhiduce Maximilian, preaiubitutsau frate, care de acum inainte va cirmui Transilvaniain numele maiestavii sale, va veni in ajutorul nostru cuoaste mai mare din Transilvania si din alte locuri. Ase-menea, daces dusmanul ar izbi Transilvania sau parTilevecine ale Ungariei, noi vom da, daces ni se va cere demaiestatea sa sau de Maximilian, cit mai mare ajutor,atit cu oastea pentru care primim plata cit $i cu oasteanoastra munteneasca, acolo unde va fi de trebuinca si,data va fi lipsa, vom merge 5i in persoana. Tunurile,praful si alte instrumente de razboi ni le va da maies-tatea sa imperiala sau, in numele sau, prealuminatul ar-hiduce Maximilian.

Al doilea. Pentru ca sa putem da acest ajutor cu citmai multa rivna dragoste 5i pentru a putea sluji cre5-tinataIii cu toata credin%a, maiestatea sa ne-a dat noua

preascumpului nostru fiu, Petru, Tara Rornaneasca,cu toate veniturile sale, drepturile 5i hotarele sale, ca sao 5i sa o stapinim in vecie, 5i ne-o daruieste caunor slujitori supu5i credinciosi ai sai, precum descen-denIilor nostri in linie dreapta 5i barbateasca, fares ca safim datori a plati vreun tribut sau vreo dare, cu toateacele libertAi si privilegii cu care am stapinit-o gi ara;inut -o 5i pines acum, totu5i astfel, ca atit noi cit suc-cesorii nostri vom da in fiecare an maiestavii sale, dupesvechiul obicei faces de regii unguri, ca stapinului si re-gelui nostru, un dar de cinste, dupes caderea cuviirgamaiestaTii sale 5i a noastra. Bunurile noastre proprii saucele ale fiului nostru, mo5tenite sau dobindite cu baniinostri, le vom lasa mostenire, dupes voin %a noastra, mos-tenitorilor pe care ii vom alege si vom putea hotari inchip liber de dinsele, dupes voinTa noastra.

177

si

si

si

si

linenssi

si

si

www.dacoromanica.ro

Al treilea. Iar daca s-ar tnttrnpla ca eu si fiul meu samurim lara urmasi in linie b5rb5.teasc5, fereasca: Dam-nezeu !, maiestatea sa imperia1a succesorii sal vor in-g5.dui ca Tara Romaneasc5 sal aib5 voievod sau prin-cipe Ipastinas $i de aceeasi lege ca si pin acum, astfel,totusi, ca dreptul numirii s5. fie 15sat maiest5.tii sale im-periale si urmasilor rnostenitorilor s5i, iar maiestateasa urmasii sal cu acest prilej vor alege vor int5ri cavoievod pe acela care va fi ales si propus de boieri, destarile si staturile cu invoiala tuturor. Ceea cezisii seniori comisari ne-au garantat.

Al patrulea. Zisii domni comisari imperiali ne-au in-credintat, in numele imp5ratului, c5 maiestatea sa ne vada nou5 urmasilor nostri o cetate in Transilvania sauUngaria cu veniturile ei, indesturatoare pentru a puteatral cinstit.

Al cincilea. Pomenitii domni comisari au hoeirit cafugarii care vor fi comis o teadare sau orice alts lar5.-delege in Tara Romaneasc5 caut5 azil in Transilva-nia sau Ungaria s5 nu rnai fie prigniti in orasele $i ceta-tile Transilvaniei si ale p5rtilor invecinate, ci ne va fichiar permis de a-i unn5ri 5i a-i prinde oriunde se vorg5si ; de asemenea, ne vor fi inapoiati °stash, calairetii$i pedestrasii care, dup5 ce-si vor fi primit leafa, arcuteza sa fug5 pe ascuns.

Al faselea. In ceea ce priveste comertul negustorilordin Tara Romaneasc5, s-a stabilit ca in viitor sa aib5slobod5 voie sa fac5 negot in Transilvania, intrucit nuar fi cu v5dital pagub5 pentru orasele din Transilvaniasi nu ar lovi in privilegiile lor, fiind datori a prati Insvamile legale. Negustorii transilv5neni, unguri sau ger-mani, au voie slobod5 de a aduce in Tara Romaneascasau de a exporta de acolo once marfa vor voi, de ase-menea platind vama dreapt5.

Al faptelea. Cit priveste religia, maiestatea sa impe-rial5 rega1a ne garanteaz5 exercitarea pasnica a legiinoastre promite nici slujbele bisericesti ale episcopilor$i preotilor nostri a le opri, nici a ne sili pe noi, statu-rile $i starile t5rii noastre sa treac5 la alts lege.

Al optulea. Boierii ostasii acestei OH care au s5-virsit fapte vrednice pentru crestin5tate si maiestatea sa

178

yi yi

tariff,

yi

si

$i

si

si

sasi

www.dacoromanica.ro

imperials regala vom recomandanoi, vor fi tra:tati cu cinste. De asemenea, solii trimi5ii pe care iivom trimite la maiestatea sa imperials 51 regala 51 prea-luminatului arhiduce Maximilian vor fi primiti fail in-tirziere in audien0. si le va da un raspuns vrednic decinste si de misiunea for $i vor fi tratati in mod cu-viincios.

Aceasta am intarit prin aceste scrisori, investite cupropria noastra semna'tura si cu sigiliul nostru autentic.

Facut si dat in biserica preafericitului arhiepiscopNicolae, asezata pe dealul orasului nostru Tirgoviste, la9 iunie, anul Domnului 1598 si al 23 al domniei maies-tatii sale ca imparat al Germaniei, al 26 ca rege al Un-gariei $i al 23 ca rege al Boemiei.

ST. PASCU - VL. HANGA, OP. CIT., P. 411 -414, NR. 731; ORIG. LATIN ING. PRAY. DISSERTATIONES HISTORICO-CRITICAE, VIENA, 1774, P. 155 -158.SI HURMUZARI.DOCUMENTE, III - I,BUCURESTI, 1880, P. 287 -288, CUPRIN-ZIND PRIMA PARTE A TRATATULUI, PINA LA ARTICOLUL 2.

351638, septembrie 19/29, Alba Iulia

Tratat de alianta intre Vasile Lupu, domnul Moldovei,si Gheorghe Raciczy I, principe al Transilvaniei, princare cei doi principi i i declati reciproc ciedinase angajeaia sa r'amlna credinciosi Portii otomane. Inacelasi timp, Ortile se obligau sa cultive si

treze cu toti vecinii for relatii de prietenie si bunsintelegere, s'a nu intre in coalitii indreptate impotrivauneia din Ortile contractante, iar cind una din pa'rtiar fi atacata" din exterior, sa i se acorde ajutoare co-respunzatoare, dupa cerinTele situatier. Se stipuleali

179

si

ri

1i si-i

41 pis-

www.dacoromanica.ro

interdigia pentru domnul moldovean de a porni oac%iune militara impotriva lui Matei Basarab fara stirea

si consimfamintul prealabil A lui Ralcbczy.

No;, Gheorghe RakOczy, din mila lui Dumnezeu prin-cipe al Transilvaniei, sapin al teritoriilor regatului Un-gariei si comite al secuilor etc., facem cunoscut in per-soana, noi insine, ca sa fie amintire marturie pentrutoti cei ce au interes, ca intre no; 5i preailustrul voievodVasile, din mila lui Dumnezeu principe al statului Mol-dovei si stapin ereditar, Inca de la Inceputul domniei luiintervenisera relatii de vecinatate pasnica binevoitoaresi legaturi de prietenie, deli acestea, in timpul scurs maiinainte, incepeau sa fie impiedicate si sa se schimbe dinpricina anumitor fapte $i cauze. Domnia sa prealumi-natul Vasile-Voievod cerindu -ne printr-un trimis al saucu depline puteri si preaonorat sa refacem si sa intarimintre noi vechile relatii de vecinatate $i de buna intele-gere, iar noi, avind in vedere ca si noi ca sidomnia sa prealuminatul Vasile-Voievod, sintem credin-ciosi unuia aceluiasi prea puternic imparat si ca astep-fam deopotriva sprijin si aparare de la puterea sau auto-ritatea sa si ca ne Indreptam deopotriva spre ea, fiindtot mereu.gata cu cugetul cultivam $i a cutoti vecirm nostri reign de buns intelegere si prietc-neasca buravointa, indemnati de aceste motive, Paga-duim noi insine ne obligam in fata mariei sale prea-luminate si asiguram pe domnia sa Vasile-Voievod,pe cuvintul nostru de principe $i cu crestineasa buna:credinfa, a din nici o pricina si in nici vreun chip noinu-i vom fi dusmani sau vrasmasi domniei sale prealu-minate. Paguba, atingeri nici lui nici sta'piniriisale nu-i voin face sau ii vom aduce, ci vom cultivavom intretine cu maria sa prealuminata relatii de ceamai buna' vecinatate. Din nici un loc, fie impotriva per-soanei sale, fie impotriva seapinini sale, nu vom stringedusrnani sau veasmasi, nici nu-i vom atita sau trimiteimpotriva. Ba, daca vreunii ar dori sa vina sau sa plece,vom incerca ne vom sili sa-i intoarcem, unul singur,imparatul preaputernic, facind excep %ie dintre acestia.

180

5i

5i

insine,

si

sa sa'

51

51

insu5i,$i

$i

www.dacoromanica.ro

Mai Inuit, daca in vreun chip 1-am sti pe domnia sain nenorocire sau vatamat, vom cauta, intervenind cublindete si cu prietenie, sa-1 linistim si sa-1 multumim:Daca vreodata, impotriva domniei sale prealuminate siin contra vointei imparatului, rauvoitori si invidiosi saudusmani ar conspira, chemati de el la timp cu aju-toare corespunzatoare, dupa cerintele situatiei vom fialaturi vom ajuta pe domnia sa. Daca din vreunloc vom vedea fapte sau inten%ii vatainatoare urzite im-potriva preainaltatului domn Vasile-Voievod, it vom in-cunostinta la timp despre acestea si, pe cit va fi cuputinta noastra, ne vom opune la ele.

In toate acestea insa it scoatem din cauza pe preapu-ternicul imparat.

$i impotriva voievozilor straini, pe cit ne sta in pu-tinta, vrem fim alaturi cu bunavointa si ajutorul cei se cuvine in caz de aparare. Aclaugarn si faptul cadomnia sa prealuminatul Vasile-Voievod sa nu paseascasi sa nu porneasca fara stirea si consimtamintul nostru,sub nici un motiv si in nici un chip cu arrne si razboi

ca dusman impotriva lui Matei-Voievod sau atarii acestuia. Noi vom respecta intocmai aceste garantiiale noastre vrem ca ele sa se mentina asa daca sidomnia sa prealuminatul Vasile-Voievod va fi indeplinitsi savirsit in totul si pina la capat fagaduielile acutenoua si obligatiile ce si le-a luat.

Ca sa intarim acest lucru, noi, la rindul nostru, damsi incredintam aceluiasi domn Vasile-Voievod documen-tu1 de fata, subscris de mina noastra si intarit cu pe-cetea noastra.

Dat in orasul nostru Alba Iulia in ziva a douazeci sinoua din luna lui septembrie, in anul Domnului una miecase sute treizeci 4i opt.

Gheorghe Itakticzy

N. IORGA. STUDII DOCUMENTE CU PRIVIRE LA ISTORIA ROMA-VIZOR, VOL. IV, BUCURE$T1, 1902, P. 209-210, NR. 54, ORIG. LATIN.

181

si-1

sa-i

si

$1

www.dacoromanica.ro

361638, octombrie 13/23, Bucure4ti

Tratat incheiat intre Matei Basarab, domn al TariiRomanesti, si Gheorghe RaltOczy I, principe al Trait-silvaniei, prin care sint amintite neintelegerile din tre-cut 5i se restabileste prietenia intre parti, urmind caMatei sal dea anual lui Ralt6czy 5 000 de florini

doi cai 1.

Noi, sfetnicii boierii Tarii Romanesti si tot poporulmirean $i ecleziastic al tariff, supu$i ai preastralucituluidomn al nostru, preainduratului voievod de acum MateiBasarab, facem cunoscut pentru memorie $i marturie tu-turor fiecaruia cine va citi sau va auzi actul de fatalcum ca noi, $tiind pe preastralucitul $i preainaltul prin-cipe Gheorghe RalcOczy, din gratia lui Duinnezeu prin-cipele Transilvaniei, domnul partilor regatului ungar $icomitele secuilor, ca ar fi avut oarecare neintelegeri decurind cu preastralucitul principe domnul nostru 4i cunoi in$ine, deci pentru a nu se mai invenina $i crestesupararea, ci prin tratatul de fatal sal se mentina legaturabunei vecinatati, deoarece am resimtit buna protectiune$i binefacerile preastralucitei sale inaltimi catre noi decite on a fost trebuinta, a$adar, supunindu-se in toatevointei preastralucitului principe domn al nostru a serestabili pe deplin prietenia intre mariile lor, am conces

promitem in buna credinta, pe sfinta treime 4i pemintuirea sufletelor noastre, dimpreuna cu preamaritulprincipe Matei Basarab, domnul nostru, a da fara nisi odauna zabava, incepind de la anul de fats in toti aniila ziva de paresimi, adica la ziva de 6 martie stil nousau la 24 februarie stil vechi, suma de 5 000 florini deargint bani buni din zeciuiala oilor transilva'nene ce pasc

Este reinnoit prin tratatul incheiat la 14 mai 1640 la Alba Iulia(vezi F. C. Nano, op. cit., p. 43, si N. Iorga, Studii documente cuprivire la istoria romanilor, vol IV, p. 217) si prin alt tratat din22 aprilie 1647 (N. Iorga, op. cit., p. 26).

182

si

si

si

si

of

www.dacoromanica.ro

in Tara noastra, care dare sa ramina nestramutata in totcursul vieTii preastralucitului nostru domn Mate' Basa-rab, Dumnezeu lungeasca zilele fericite !

Deasemenea, vom respecta cu sfinTenie in toate punc-tele $i clauzele convenciunea de mai inainte a preastra-lucitului nostru domn actual cu preastralucitul $i prea-inaltul principe al Transilvaniei, Gheorghe RikOczy. Maipromitem ca tot la ziva de 6 martie stil nou, dimpreunacu banii de mai sus, vom trimite preastralucitului prin-cipe cite un bun cal turcesc de rasa cu scari de argint,cu preTios pieptar de sirma de aur, cu toate ornamenteledemne de un principe, precum si un bun cal castrat.Daca nu vom indeplini acestea in tot sau intr-o partecit de mica, atunci preastralucitul principe al Transilva-

Rakoczy, va fi si el liber de once obli-gapuni catre Tara Romaneasca. Pentru pazirea tuturoracestora, asa sa ne ajute Dumnezeu $i sa mintuiasca su-fletele noastre.

Spre marturie kpreastraluc5i intarire am dat zisuluiprincipe al Transilvaniei actul de faTa, intarit cu subscri-surile si sigiliile noastre.

Dat in Bucuresti, 23 octombrie stil nou, anul Domnu-lui 1638.

NIITILINEU, OP. CIT., P. 65-66; ORIG. LATIN TN ARHIVA CAPITLULU1DIN ALBA IULIA.

371645, aprilie 12/22

Tratatul dintre Ludovic al XIV-lea, regele FranTei, ;iGheorghe ItakOczy I, principele Transilvaniei, princare FranTa si Suedia se angajau sa obiina pentru

183

M.

s3-i

niei, Gheorghe

www.dacoromanica.ro

principele Transilvaniei consimtamintul Porjii otomanein scopul atacarii Austriei. Aliatii se obligau sa in-tretina in armata principelui, pe cheltuiala for si petot timpul cit va dura razboiul, trei mii de oamenipusi sub comanda lui. Totodata", in virtutea acelora5iclauze, cele doua coroane fagaduiau principelui sprijinpentru pastrarea tronului Transilvaniei, atit pentru elcit si pentru mostenitorii lui, in cazul in care ar fi

fost amenintati de Casa de Austria.

Alte %a sa principele Transilvaniei marturisind de maimulti ani maiestatii sale preacrestine, prin ambasadoriisai si prin scrisori, planul pe care -1 are, pentru statorni-cirea libertatii obstesti si pentru dragostea fata de palmsa, de a intra in alian;a facuta intre maiestatea sa prea-crestina, regina si coroana Suediei si alte confedera ;ii cuprilejul primejdiei ce ameninta. Germania si alte regatecrestine... maiestatea sa preacrestma nevrind sa para-seasca pe alteta sa intr-un asernenea plan laudabil si nicide a pierde prilejul de a aduce crestinatatii o pace uni-versals... m-a trimis pe mine, Anton de Croissi si deMarsilli, consilier in parlament... pentru a marturisi dra-gostea deosebita a regelui fats de pomenitul principe,a -i oferi lui si starilor din Ungaria si Transilvania ocro-tirea maiestatii sale si de a trata in acelasi timp anurnitepuncte sau condi ;ii care au fost propuse pentru a in-cheia o ...Dupa mai multe consultari si sfatuiriserioase, not ne-am inteles asupra articolelor urmatoare :

I. Maiestatea sa preacrestina va lua sub ocrotirea sape alteta sa principele Transilvaniei si pe sotia sa... peurmasii toate si fiecare din starile si ordinele dinUngaria si Transilvania supuse lui sit care asculta de el,fagaduindu-le a folosi grija pentru a fi repusi in liber-tatile lor vechi in cazul ca ei au suferit vreo stirbire, sidaca se va intimpla ca austriecii si partasii acestora saualai dusmani ai lor, on care ar fi, ce ar apare cu prilejulacestui razboi, atacindu-i sau turburindu-i in privilegiile,

bunurile si domeniile lor, maiestatea sa prea-crestina ii va apara si be va acorda la timpul sau unajutor indestulator.

184

sai...

www.dacoromanica.ro

II. Regele, cu prilejul acestei aliante si a protectieipe care si-o is si pe care trebuie sa o dea, nu va aveaniciodata, sub vreun pretext oarecare, nici o pretentie cuprivire la regatele Ungariei si Transilvaniei.

III. Daca principele sau, dupa moartea lui, vaduvasa, urmasii si copiii sai ar fi... cit timp tine aceasta ali-anta, lipsiti de cei pomeniti de mai sus de paminturilesi bunurile for aflatoare alit in Ungaria cit si in Tran-silvania, regele fagaduieste ca le va darui din partea sain top anii, pentru o intretinere cinstita, 20 000 riche-dali... si aceasta pins cind vor fi repusi in palminturile

bunurile lor, fie pe calea gzboiului, fie a pacii, sau,daca plata acestei sume nu va fi sustinug de rege, le vadarui, impreuna cu regina si coroana Suediei, de indaea...o intretinere cinstiea si cuvenitsa unui principe.

IV. Pentru ca principele sa poata mai usor suportagreutatile si cheltuielile razboiului, regele ii va numsarade la inceput 100 000 richedali la Constantinopole pen-tru cheltuielile primului an, socotiti de la 1 februarie1644 ping la 1 februarie 1645, si el va avea grija dea-i plati in toti anii urmatori... pomenitului principe sauurmasilor sai care vor continua gzboiul potrivit acesteialiante, din partea sa, daca nu se va hogri altfel intrerege si regina Suediei, 75 000 richedali, anume juma:tatela 1 august si restul la 1 februarie din anul viitor.

V. Deo-arece va fi greu regelui sa dea jumatate dinnuma'rul de 3 000 de oameni fagaduiti de coroana Sue-diei, el va darui in fiecare an principelui sau urmasilorsal, care vor continua fazboiul potrivit conditillor acesteialiante, 48 000 richedali pentru a ridica in Germania,a echipa si a inarma si a intretine 1 500 oameni pedes-trasi, si, deoarece principele a ridicat deja de citeva lunisi ridica inc a in fiecare zi <ostasi), aceasta suma: in-treae ii va fi platita la 1 august viitor si in anii urmsa-tori, jum'atate la 1 februarie si cealalta jumsatate la1 august...

VI. Regele nu va face nici o pace sau armistitiu cucasa de Austria, nici cu vreun aliat sau pa'rtas al ei inacest ra'zboi gra stirea 4i incunostintarea si spre pagubaaltetei sale principelui sau, dupal moartea sa, in a urma-silor sal, care vor continua rizboiul potrivit acestei all-

185

$i

www.dacoromanica.ro

ante ; maiestatea sa va face, dimpotriva, sa fie cuprinsiin pacea generals, intr-o forma cinstiaa cu totul si-gura, alteta sa sotia sa, care sint parti inacest tratat, urmasn, copm 41 toti mosterntoni lor, pre-cum $i starile din Ungaria 4i Transilvania care sint aliatesau partase principelui si el fagaduieste ca va avea grijade a le 'Astra libertatile, avantajele toate bunurile pecare le stapinesc sau pe care le vor stapini in viitor...

VII. Scopul regelui fiind de a statornici, prin armesau printr-un tratat, o pace generals $i sigura pentrucrestinatate, de frica ca, dupa ce in chip fericit a ob-tinut-o, tratatul sa fie calcat, casa de Austria, aliatii sipartasii sai in acest razboi rupind in chip nedrept si inpaguba conditiilor care vor aduce pacea cu principeleTransilvaniei, regele fagaduieste ca va depune staruintesi va lucra pe linga aliati pentru a reveni la conditii re-7onabile sigure, care vor avea loc dupa pacea gene-rals, in care principele, sotia sa, care intra in aceastaalianta, urmasii 4i copiii sai, starile din Ungaria Tran-silvania cuprinse in aceasta alianta sa poata fi in liniste

VIII. Regele fagaduieste de a depune straduinte pentrua statornici $i pastra pacea, pe care principele Transil-vaniei $i inaintasii sai au pazit-o si o pazesc, cu tarile

popoarele ce le sint vecine, precum, de asemenea,libertatea principelui 4i a starilor din Ungaria 4i Tran-silvania nu numai cit va dainui acest razboi, dar si dupapacea generals.

IX. Alteta sa principele fagaduieste, de asemenea,maiestatii sale preacrestine ca el, urmasii sai pomeni-tele stari ale Ungariei Transilvaniei vor continua raz-boiul cu toate puterile pins la tncheierea pacii generaleimpotriva lui Ferdinand al III-lea, imparatul romanilor.

impotriva aliatilor 4i partasilor sai in acest razboi,ca ei vor intreprinde in fiecare an cite o expeditie CLIputernice pregatiri de razboi $i ca ei vor face astfel catrupele sa atace cit mai mull posibil Ungaria de jos siTa" rile ereditare ale imparatului, Austria $i provinciile ve-cine gi ca de vor ierna, dad. starea de razboi le va in-gadui, in teritoriile casei de Austria.

186

siprincipele si

si

si

si

si

si

si

si

www.dacoromanica.ro

X. El fagaduieste, de asemenea, ca nici el, nici urmasiinici pomenitele stari nu vor incheia nici pace, nici

armistiTiu cu cei din casa de Austria §i cu aliatii si par-tash ei in acest razboi ca el nu vor face nimiic asupraacelorafara ingadumta regelui preacrestin ;totusi vor fi liberi, dad. razboiul binele de obste ocer, de a intrerupe razboiul cel mult pentru trei sapta-mini. Daca totusi se va intimpla, impotriva nadejdilorlor, sa fie atacap sau vor fi (atacati) in chip sigur decatre turci... in asa fel incitei vor fi, astfel, impiedicatisa poarte razboiul fara o priinejdie vadita.pentru starilelor... $i dupa ce vor incunostinIat si instimtat din bunsvreme pe maiestatea sa, nu vor fi ajutati la timp si in-destulator de catre ea (maiestatea sa) sau de catre aliatii

in cazul unei nevoi atit de mari, el va fi liber(neputind rezista altfel razboiului) de a face pace cu im-paratul romanilor.

XI. Deoarece el fagaduieste ca el si urmasii sal $i

pomenitele stari vor face aceasta pace in cazul precizatmai sus cu imparatul romanilor si cu aliatii si partasiisai in acest razboi, in asa fel ca maiestatea sa preacres-tina aliatii sal in acest razboi nu vor avea de a seteme de nici o dusmanie din partea sa si a supusilornici din a starilor $i a aliatilor sai, prietenia va raminenestirbita intre cele doua parti, $i el si draga lui sotie,cuprinsa in aceasta urrnasn, copni $i mostern:tornsi starile si ordinele Ungariei $i Transilvaniei vor ficuprinsi in condrcn drepte in pacea generals ce seva face.

XII. Cum maiestatea sa preacretina.:. is sub ocroti-rea specials pe toti prelapisi pe ceilalti, atit cit

laici, din Ungaria, de religie romano-catohca... altetasa principele figacluieste ca va pastra libertatea reli-gioasa a religiei romano-catohce, libertatile, drepturile,privilegiile, bisericile $i toate bunurile si veniturile lorin toate teritornle pe care le-a ocupat sau be va ocupaprin puterea armelor sau care-i vor reveni lui ; el de-clara, de asemenea, ca aceasta va trebui extinsa in asafel inch starile, ordinele si locuitorii Ungariei de religieelvetica sau reformats $i luterana se vor bucura de toatedrepturile, libertatile, privilegiile, lacasurile, casele paro-

187

simvotast

si

fi

sal...

si

alianta,

clericisi

ei

www.dacoromanica.ro

hiale si de venituri, potrivit libertAilor si legilor funda-mentale ale regatului Ungariei.

XIII. Asa cum s-a convenit prin art. 5, maiestatea sapreacrestida va da principelui o anumita suma de banipentru jumatate din cei 3 000 de oatneni pedestri ; dom-nul Torstensohn, maresal de cimp, a cagaduit in nurnelemaiestaIii sale si al reginei si al coroanei Suediei : reginasi coroana Suediei nu-i va da decit 1 500 oameni pe-destri ; coroana Suediei nadajduieste ca vor fi ridicaviacesti 1 500 soldaTi de acum si pina in 2-3 luni si fa-gaduieste va prevedea cu ofi%eri buni si

ST. PASCU SI VL. HANGA, OP. CIT., VOL. III, BUCURESTI, 1963, p. 411-414; ORIG. FRANCEZ IN DUMONT. RECUEIL DES TRAITES, VI/1, p.310-311.

381646, martie 25/4 aprilie, Alba iulia

Tratatul de bung vecinatate si extradare intre VasileLupu, domnul Moldovei, si Gheorghe Rakoczy I, prin-cipe al Transilvaniei, prin care parlile se obligi saextradeze pe fugarii si raufacatorii trecuci dintr-o tars

in alta.

Noi, Gheorghe Rakciczy... dam pentru amintire si mar-turie prezentul act ca, deoarece am promovat in aseme-nea rn5sufa problema pastrarii pacii si bunei vecidataTicu solul plenipotenpar trimis la not al preailustrului vo-ievod Vasile, prin gratia lui Dumnezeu principe al Ta'riiMoldovei si domn ereditar, oricine ar fi trecut si s-arfi refugiat din unul in celalalt din cele doua state, adicaal Transilvaniei si al Moldovei, in vremea actualului,

188

indestu-atori...

www.dacoromanica.ro

preailustrului domn Vasile-Voievod, oricare ar fi dreptulsi puterea la aceia, nici sa nu-si stabileasca locuinle inregatul nostru, supuna pentru totdeauna vre-unii din credinciosii nostri, ci intoarcerea la locurile forvechi de resedinta din Moldova sa be fie libera si acor-data. Si chiar de unii raufacatori, fie lugi in seamspentru vreo crima, ar fi fugit in chip reciproc din unulin celalalt stat, la dovezi si marturii suficiente ale rau-tatii sau crimei acestora (totusi sub legile si constitutiileintregi si libere ale regatului nostru al Transilvaniei), safie predati in miinile partii lezate si trimisi la casele lor:Pe linga aceasta, voim ca prin prezentul act acela5tdomn, voievod Vasile, sa fie instiintat si asigurat caacordul aici mai sus scris, incheiat cu solul plenipoten-tiar al preastralucitei sale stapiniri privind restituirea fu-garilor si extradarea r5ufkatorilor in modul mai inaintearatat, atit not insine it vom pastra in siguranO. si in tottimpul domniei sale, cit si cu ceilalli credinciosi si su-pusi ai nostri vom face sa fie pastrat. Dupa cum intarimsi asiguram prin vigoarea si marturia acestui act alnostru.

Dat in cetatea noastra Alba lulia, in ziva a 4-a aaprilie, anul Dornnului 1646.

Georgius Raluiczy

N. IORGA, STUDII I OCUMENTE, VOL. IV, BUCURESTI, 1902, P. 233234, NR. 70, ORIG. LATIN; MSS. IN BIBLIOTECA BATTHYANVI.

391656, mai 17/27, Moscova

Tratatul incheiat de Gheorghe Stefan, domnul Mol-dovei, cu ;arul Rusiei Alexei Mihailovici, prin inter-mediul solilor moldoveni chir Ghedeon, mitropolitul

189

nici sa nu-i

lu-nii

$I

www.dacoromanica.ro

Moldovei, si Grigorie Neaniul, logofat al doilea. Actulcuprinde, la inceput, o introducere protocolata princare cei doi soli moldoveni prezinta situatia In carese afla Moldova si pericolele externe care o pindescdin partea turcilor. Sint expuse apoi in zece articole

cerinTele domnitorului moldovean.

Punctele domnului nostru si ale tariff .intregi pe care lecer de la credinciosul singur stapinnorul tar cei careau nevoie, rugindu-se.

I. Rinduielile noastre $i ale tarii noastre sa nu sestrice, ci, precum am trait $i s-au condus in aceasti lumeceilalti.domni.

ivechi

ai tarii noastre, acei care nu erauin inchinarea $1 sub cirmuirea imparatiel turcilor, in felulacela.$1 in aceea$1 rinduiala sa vietuim ne conducem$i not impreuna cu toata Tara noastra.

Ca, deft domnii de mai firm au fost sub cirmuirea$i in .inchinarea impara.tiei turcilor, precum stntemnoi, $1 cu toate ca turcii au luat chiar tribut de la aceiadinaintea noastra side la noi $i din Tara, cinstea domnieiinsa $1 tariff cu nimic n-au stricat.

II. Domnia sa nu se schimbe, ci on de cite on se in-timpla $i are loc plecarea din aceasta lume a domnuluinostru catre Dumnezeu, precum este datoria intregiifiri omene$ti, urma$ul sa fie din Tara, cum a fost de lainceput rinduiala obiceiul tariff, $isa nu se puns domnstrein dintr-un alt neam de oameni.

III. Cinstea $i rinduiala domniei sa nu se strice, pre-cum n-au fost stricate nici de pagint, ci cu mai mult5mils $1 bunavointa de la maria ta, domnia sa fie confir-mata in cinstea $i rinduiala de mai fnainte $1 de ma-ria ta.

IV. Domnul Dumnezeu sa daruiasca putere marii $iputernicei tale .imparatii peste pagini si peste toate po-poarele necredmcioase. Noi, impreuna cu toti citi lo-cuiesc in acea Tara, mai rugarn.pe maria ta pentru citevamatt care sint la hotarul tarn noastre $i pe care le tinacum pagimi subt cirmuirea lor. Cetatile acelea sa nemihne$ti, maria ta, ca sa fie iara$i in hotarul tarii

190

vechi

si sa

si

rinduiala

sff

si

si

www.dacoromanica.ro

noastre $i in stapinirea noastra, precum au fost dintruinceput la domnii vechi, inainte de a le fi luat turcii, $isa fie cu porunca mariei tale sa punen oameni din Caranoastra in acele cetaii precum au fost $1 mai inaintesa avem ordin $i porunca de

dindinmaria ta, putere

avem, luam cetatile acelea mimile turcilor $i ta-tarilor.

V. [ProtecTia] Mariei tale sa fim indatorgi a o ras-plati precum se cuvine, cu daruri mari, o data pe an,in toTi anii pins in veci ; d'ar tribut din Cara noastrade la noi sa nu ei cum ne-au luat paginn, .pentru ca petine te-a invrednicit Domnul Dumnezeu $1 e$ti imparatmare, crednicios $i pravoslavnic, ca sa avem $i noi, sa-racii supu$ii tai, lini$te $i odihna in marea ta i-paraTie.

VI. Cu plecaciune $i metanie Oda la pamInt, cu inimacurata, supusa $i smerita, cu mare dorinta evlaviecre$tineasca ne rugam $1 cu lacrami in ochi cadem lapreastralucitele $1 sfintele trepte ale sfintei tale

ca sa fie milostiva. $i induratoare pentru noi $i

pentru top supusn tali care locuiesc in aceasta pea, c4ine .gasirn acolo $1 locuim intre pagini turci $i ta-tan carora, deli stau tot timpul asupra noastra, nule sintem credincio$i. Dar sa $tii, imparate indelung in-zilit, ca, dupa cum ne sosesc vesti din acele parti, hanular vroi sa se ridice cu toata puterea tatarilor ca sa vinacu ajutorul polonilor ! imparate indelung inzilit, aceia auputere mare sa ne is $i pe noi in mijlocul lor $1 sa neduca in razboi Impotriva mariei tale, $1 noi neputind sarezistain in contra lor, de nevoie se va intimpla dupaordinul $1 porunca lor. Ca, dad. noi am voi sa le re-zistam ne impotrivim lor, ei au putere sa ne zdro-beasca $i sa ne duca in sclavie, cit sa nu mai raminanimic aci decit numai pamintul ; pentru aceasta ne ru-gam $i cadem la sfinta $i marea ta imparape ca sa avemcrezamint la maria ta ca inima .noastra este curata, su-pusa $i plecata sub puternica $1 sfinta dreapta a ma-riei tale.

VII. Domnul Durnnezeu sa daruiasca sanatate marieitale, prosperitate $i biruinfa impotriva du$manilor tai $isa vedem $i noi ziva aceea precum s-a intimplat polo-

191

yi

la casa

si

si

si

impa-raTii

si sa

www.dacoromanica.ro

nilor si in celelalte par%i la fel ; si, cind armatele marieitale vor porni impotriva paginilor, not sa fim pregatiIiyi obligati sa iesim cu toti locuitorii farii impreuna cuarmatele mariei tale in contra pag-inilor.

VIII. Pentru aceste puncte pe care le cerem de lamaria ta, cadem si cu lacrimi in ochi ne rugam ; iardaca maria ta primeste rugarea si poftirea noastra, a su-pusilor sai, sa ne claruiasca: pentru nevoile noastre sipunctele acestea un hrisov pe care sa -1 avem mingiierein multele noastre nevoi si apasari si drept incredintarepentru punctele acestea.

IX. Mai cerem de la maria ta o scrisoare binevoitoarepentru oamenii nostri ca putem trimite intotdeaunala maria ta cu vesti si scrisori din paailile acestea ; sit

oameni de-ai nostri sa nu lipseasca niciodata de lamaria ta.

X. Domnul nostru mai cere de la maria ta sa zu-graviin aici citeva icoane sfinte pentru o min'astire pecare o zideste acum domnia sa, Ghedeon, arhiepiscop simitropolit al Sucevei si al intregii Moldovei. In loadmariei sale domnului nostru, Io Gheorghe $tefan-Voie-vod, si in locul arhiereilor 5i a boiarilor si a toata: TaraMoldovei singur am scris si cum sintem plecat supt tal-pele imparatiei sale in veci.

Az Grigorie Neaniul, Vtorii logoat, am scris precumau fost invatatura mariei sale domnului nostru, Gheorghe$tefan-Voievod, cu mina mea am scris.

In anul mintuirii 1656, indictionul 9, luna mai, in 7.

Ghedeon, Arhiepiscop Mitropolit Suceayskii iZemlea Moldayskoi.

In locul Mariei Sale Domnului nostru Io Gheorghe$tefan-Voievod si in locul arhiereilor si a boiarilor sia toata Tara Moldovei singur am scris cum sintem plecatsuptu talpele Impsariciei Sale in veaci.

Az Grigorie Neaniul, Vtorii logotat, am scris precumau fost invatatura Mariei Sale Domnu nostrului Gheor-ghe Stefan Voievod, cu mina mea am scris.

192

ski i

si va-sni

www.dacoromanica.ro

Macarios, din mila lui Dumnezeu, Patriarh al Antic,-hiei si al intregului rasarit (in 1. araba).

Precum scrie si adevereste fratele si coliturghisitorul meu, prea-fericitul patriarh al Ierusalimului, chir Paisie, asemenea adeverescsi eu ca Stefan-Vod5 nu va iesi cu toata Tara lui din supunereatarului si pentru aceasta dau scrisoarea de fats cu iscalitura mea ;iar daca va iesi, vom socoti pe el si toata tam lui afurisit si deneiertat'.

REVISTA ISTORICA ROMANA", ANUL III, 1933, p. 241-246, ORIG. GREC*1 TRAD. ROM.

401656 (7164), iunie 19129, Moscova

Tratat de comert incheiat intre tarul Alexei Mihailo-vici al Rusiei si Gheorghe Stefan, domn al Moldovei,prin care se acord5 negustorilor moldoveni libertatea

s5 fac5 negot in toata Rusia.

Cu mila lui Dumnezeu, de la marele imparat, Tar si ma-rele cneaz Alexei Mihailovici, al cei mari si cei mici sialbei Rusii de sine stapinitori, al Moscovei, al Kievului,al Vladimirului, al Novgorodului Tar etc. Catre Stefan-Voievod stapinitorul Tarii Moldovei milostiva cuvin-tare. inaintea imparatestii noastre mariri s-au infaTisatcu plecata rugaminte catre imparateasca noastramarire, mitropolitul Sucevei Ghedeon si boierul al 2-lealogoat Grigorie, ca noi, imparateasca noastra marire, sane milostivim a da slobozenie norodului negoTaresc dinTara Moldovei de a neguTa in rusieneasca noastra im-paraTie cu once fel de marfuri $i a negotari cu slobodnegoT. Deci noi, marele imparat, imparateasca noastra

193

5i

trimi5i

www.dacoromanica.ro

marire, ne-am milostivit si am slobozirt ca norodul negu-atoresc din stapinirea tarii tale, Moldovei, sa vie inmoscaciasca noastra imparatie cu tot felul de marfuri$i sa fad negot cu slobocla comertie. $i dupa a noastraimparateasca milostiivine, norodul negutatoresc din TaraMoldovei este slobod rusieneasca noastra imparatie dea intra si a iesi 4i a negotari cu slobod negot, pururea,fara oprire sau pagubire oriunde ar fi. S-au scris incurtea imparatiei noastre in imparateasca cetate a Mos-covei, la anul de la zidirea lumii 7164 (1656>, iunie29 zile.

Cu mila lui Dumnezeu, marele imparat etc.

NICOLAE MAGA. STUDH DOCUMENTE, VOL. IV, p. 244-245; TEXTROM. DUPA ORIG. RUS.

411688, decembrie 28/7 ianuarie 1689

Tratat intre $erban Cantacuzino, domn al Tarii Ro-manesti, si Joan si Petru, ;aril Rusiei, prin care carii,easpunzlnd propunerii lui $erban ca ei sa intervinipentru eliberarea Tarii Romanesti de sub jugul turcesc,asigur5: ca vor porni ra'zboi in prima'varg, Insa domnulmuntean sa nu se supun'a altei fa'ri si sa is parte cu

oastea sa la lupte araturi de cea rusa.

Cu mila lui Dumnezeu, in sfinta treiane laudat, de laprealuminatii si autocratii, mari domni, tari mariprinti loan Alexieviri, Petru Alexievici si marea doamnabinecredincioasa tarevna si marea principesa, Sofia Ale-xievna, autocratii tuturor Rusiilor, mare si mica si alba,

194

si

in

$1

www.dacoromanica.ro

$i a multor domenii $i paminturi de rasarit $i apus sinord, succesari stramosesti 4i domni suveran. Cuvin-tul gratios al maiesatilor noastre imperiale clue Ioan$erban Cantacuzino, voievod si suveran al pamintuluimuntenesc.

Prin arhimandritul Isaia din minastirea Sf. Pavel, dinsfintul Munte Athos, tu ne-ai scris noun, marilor domni,matestatilor noastre imperiale, complimentindu-nefelicitindu -ne impreuna cu tot poporul binecredincios,stcereti de la maiestatile noastre imperiale ajutormisericordie ne comurncatt cum poporul crestin dinpartile voastre .sufera jugul paginesc, munci si distru-gere, asupriri $t alte rantatt, pentru aceea darn rugati

mariinoi, domni, matestatile noastre imperiale, casa ne aducem aminte si sa ne induram de asupririle Sisuferintele popoarelor binecredincioase din tarile voastresi ca sfinta biserica a Rasaritului se clatina 5i, in astfel desuferinte fiind, asteptati scaparea voastra ca noi, maxidomni, maiestatile noastre imperiale pentru numele luiDumnezeu Si pentru ridicarea si intarirea sfintei bise-rici a Rasaritului, sa binevoim a vi scapa. ordonatsusmen %ionatului arhimandrit si ne supuie cerereavoastra rugati ca gratioasa credincioasanoastra ascultare.

$i noi, mari domni, maiestatile noastre imperiale, amordonat aproapelui nostru boiarinului print Vasile Vasi-lievici, pastratorul marei pece %i imperiale insarcinat cuafacerile straine, 5i voievodului de curte locotenent alNovgorodului si boiarului print marelui Perm AlexeiVasilievici Go litin, cu tovarasii lor, ca sa asculte comu-nicarea verbala a trimisului vostru arhimandrit, carelea aratat ca noi, man domni, maiestatile noastre impe-riale, sa binevoim sa liberam pe voi to %i binecredinciosicrestini de sub jugul tiraniei si sa va primim in vesnicasupunere a maiestatii noastre imperiale si sa trimitem°stile noastre in Bugeac, iara altele cu barci pe Dunare,iara tu, voievod si suveran al patnimului muntenesc, cutoate °stile tale vei veni in ajutorul ostilor noastre, sipentru ocuparea Crimului sa lasarn o parte din °stilenoastre in Zaporojia.

195

$i

Si

pe

Ali

ri

ri

ri dim ri

riri

www.dacoromanica.ro

Si noi, mad domni, maiestatea noastr5 imperiaI5, petine, voievod 5i suveran al p5mintului muntenesc, 5i petoti binecredincio5ii cregini traitcrri in p5.rtile voastre,pentru dorinta voastra ckre noi si pentru ca c utati gra-tia noastr5 sub cuvintul uneia aceleia5i religiunitine, dorind sa fip cu pIninturile voastre sub autocratamina noastr5 imperia15, cu milostivire aucrim 5i nu vomlipsi de a ingnji despre voi Si despre top binecredIncio5ncre5tini ce se g5.sesc sub jugul p5ginesc, ca milostivulDomnul Dumnezeu sa va scape de ni5te asemenea sufe-rime 5i intristari. 5i am al-kat noi, maiestatea noastr5imperia15, in numele lui Dumnezeu, grape pentru voi Sipentru tot poporul binecredincios ce este sub jugul p5-ginesc Si pentru intreaga cre5tin5tate, 51 mai cu osebireauzind despre ruinarea voastra, in strimtorare, fimdc5avem nestrImutatul.nostru scop ca trimitem pe.apro-pratn no5tri bola= 5i voievozi, Cu insemnate o5tiri c5-15.rete 51 pedestre, chiar asupra Crimulur, ca, cu ajutorullui Dumnezeu, sa imprastiem loca5urile for necredin-cioase. 5i

msa distrugem cuibul for p5ginesc, fiindc5 sint

p5ginA .51 fac provinciilor 5i mai cu seamsmintunlor voastre devastki 51 multe rele. Cunoa5teti 5ivoi ca Poarta otoman5, in afacerile r5zboinice, are .ceamai sigura sperant5 de aparare in hanul Crimeii 51 inordra.Belogorod, 5i de aceea se vor duce apropiatn no5tri

5i voievozi cu putenle noastre imperiale in c5-lkona sus-men/Janata' chiar la inceputul prim5vern, pela jumatatea lui aprilie, ca sa ajung5 la locuintele p5-gine5tr.

$i tu, suveran si voievod al pImintului muntenesc, 5itop.pravoslavnicii locuitori din p5rtile noastre, atit ceispintuali cit Si cei mireni, yeti 5ti ca despre libertateavoastra de sub jugul p5ginesc vom avea grija pentruvoi, exprimindu-v5 gratia noastr5 imperial5 ; asemeneaveti fi auzit de numeroasele o5tile noastre imperiale caremai inainte de aceasta vor fi trimise pentru distrugereainamicului 5i fiti siguri in gratia noastrI imperiaI5, inccmsideratiunea aceleia5i religiuni ortodoxe cre5tine 5i $.1

va tineti tari 5i nestrImutati, 5i la alte staturi sI nu v5anexati, nici sa v5 supuneti ; 5i ante afirmative de su-punere s5 nu faceti 5i sl nu ssavir5iti f5.glduieli 5i jur5.-

196

cre5-

sa

boiarini

5i

p5.-

www.dacoromanica.ro

minte de supunere ; ci, gItindu-te tu, voievod, atit cuai tai, cit si cu alte ostiri crestine, sa mergi insu%i sausa trimiti pe altcineva cu stile tale si se intruneasacu stile boiarinilor $t voievonlornostri, care in prima-vara se vor trimite asupra Crimeii, prin acele locuri peunde va fi mai inlesnicoasa intilnirea, st anume citreorasele turcesti aflate pe Dnipru, ca, cu ajutorul luiDumnezeu, as stnerunpe mindrii pagini. Iara pe voi tottpravoslavnicii crestini sa v1 liberlm de sub jugul lor.Daca insa% cu ajutorul lui Dumnezeu, °stile noastre im-periale vor zdrobi pe acelea ale inamicului a toatei cres-tinat5:ti, atunci noi, maru domni, vom ordona ostilornoastre ca, cu tine sau cu stile tale ce le -ai trimis, samearga asupra ordiei din Belogorml 4i altor locuripIginesti de acolo. Si pe voi, cu toate oraseleturtle voastre, vom binevoi a va primi sub autocratamaiestsatu noastre imperiale mina, si stile noastre sava apere de inamicii sfintei cruci a Domnului, si v1 vomavea in gratioasa noastra milostivire.

Iar tu, voievod si suveran al tuturor ortodoxilor cres-tint, vei avea nestramutata ingrijire ca sa vii la stileboiarmilor unde vei socoti mai bine, dar Fara intirziere$i cu paza despre inamici ; asemenea vei avea cea mai de-savirsitl speranta, fra cea mai mica banutalal, ca maies-talile imperiale, in consideratiunea uneia 41 ace:leiasi religiuni ortodoxe, nu vom lipsi, cu ajutorul luiDumnezeu, de a apara tot neamul crestinesc, cu ajutorulpreasfintei daseatoare de Dumnezeu pururea fecioareiMaria si cu ruga'ciunile tuturor sfintilor din MoscvaKievopecerska, ficatori de minuni,si va vom apa'ra deinamici gratia noastra imperials niciodata nu va incetade a va" apara si intru toate as ave ;i speranta. Iar tu,voievod, cind vei porni cu stile tale spre a to itnpreunacu ale noastre sau vei trirnite pe altcineva cu acele ostt,ne vei scri despre aceasta, precum despre alte scopurisi vointe ce vei avea prin trimisul nostru ; carele pentruacest sfirsit ti s-a trimis cu sus-mentionatul arhimandrit,ca sa avem grabnia cunostint5...

Inaintea acesteia noi ti-am trimis diplomul asiguratorprin grecul Dementie, care nici ping acum nu s-a ina-poiat la noi, si noi nimic nu stim despre scopul vostru.

197

sisi parnin-

si

si

si

noastre

www.dacoromanica.ro

Pe sus-numitul arhimandrit 1-am salariat prin gratiozi-tatea noastra imperials Si am ordonat sa vi-1 libereze;iar ceasonnicele cu ornamente de our ce ne-ai trimis, noi,marii domni, am binevoit a le primi cu gra;iontate.

GHENADIE PETRESCU, DIMITRIE A. STURDZA, DIMITRIE C. STURDZA.ACTE $1 DOCUMENTE RELATIVE LA ISTORIA RENA$TER11 ROMA-NIEI, VOL. I, BUCURESTL 1888, P. 12-14; TEXT ROM. DUPA ORIG. RUS.

421711, aprilie 13/24, Luck

Tratat intre Dirnitrie Cantemir, domnul Moldovei, siPetru I, tarul Rusiei, prin care se preva.'d integritateahotarelor Moldovei si obligatia tarului de a nu puneun domn strain si de a sustine pe D. Cantemir sifamilia sa la tronul Moldovei. In caz ca turcii arocupa Moldova, se asigura domnului moldovean si

familiei sale dreptul de azil in Rusia.

Cu mila lui Dumnezeu, noi, Petru 1, Tarul 5i autocratultuturor Rusiilor etc. etc.

Printr-acestea facem cunoscut cui se cuvine a sti casultanul turcesc, incheind pace pe 30 de ani intarindstipularile acestei paci prin juramint, a reinnoit-o inanul 1710 cu noi, $i tot prin juramint, acum a uitat fa-gaduiala sa, calcind-o fara sa aiba cel mai mic motivdin partea noastra, $i intr-un mod barbar a maltratat 5ijefuit 5i la inchisoare grea a pus pe ambasadorul nostrilsi, prin ridicarea hanului Crimeii cu ordele de Crim, deNogai 5i Bugeac, in pamintul nostru a intrat $i razboiin contra noastra a inceput.

198

5i

www.dacoromanica.ro

Pentru aceea dar, noi, marele domn, maiestatea noas-tra imperials, chemind in ajutor pe preainaltul, nadaj-duim in dreptatea armelor sale, noi asemenea i-am decla-rat razboi $i am ordonat ostilor noastre ca, sub comandanoastra personals, sa intre in parninturile turcesti, sisperam ca vom birui pe acest perfid.inamic nu numai alnostru, ci $i al toatei cre$tinatati, $t de reaua precuge-tarea lui, funesta pentru noi, vom scapa $i ca cu armelenoastre crestine alte popoare crestine aflate sub ju-gul sau barbar se vor emancipa, despre care noi, camonarh binecredincios al cres-tinilor, sintem gata sa nesilim, spre marirea numelui Domnului, fara crutareasanatatii noastre.

Asadar, luminatul domn $i plint al pamintului Mol-dovei, Dimitrie Cantemir, ca binecredincios cretin lup-tator intru Iisus Hristos, vazind apropierea ostilornoastre, a chibz'uit de folositor sa se trudeasca impre-una cu noi pentru emanciparea $i a excelentului popormoldav aflat sub stapinirea sa, impreuna cu alte po-poare cre$tine ce se gasesc in suferintele barbare, ne-crutind nici viata, nici fericirea sa, $i ne-a supus prinepistolele sale ca solicits cu tot parnintul poporulmoldav sa se supuie maiestatii noastre imperiale. Noi,vazind aceasta crestineasca rivna din parte-i, 11 primimsub gratioasa noastra aparare $i consimtim la articolelece ne-au propus in chipul urrrator :

Art. I. Luminatul print al Moldovei cu toti boierii,boiernasii $i cu oamenii de toate clasele poporului Mol-dovei cu toate ora$ele $i locurile acelui pamint, casupus credincios, de astazi se va socoti sub aparareamaiestatii noastre imperiale $i, dupa primirea acestuial nostru act, ne va face noua, marelui damn, mai in-tii secret, vesnicul juramint $i, spre itncredintare, 11 vascrie $i subscrie cu mina sa cu punerea sigiliului prin-ciar, pe care apoi 11 va trimite maiestatii noastre im-periale cu un om sigur $i credincios, cit mai in grabs,cel mult pe la finele lunii lui mai s.v., pins la intra-rea osttlor noastre in pamintul Moldoviei se va pastracel mai mare secret. Totodata, el ne va arata noua,marelui domn, maiestatii noastre imperiale, tot putin-

199

$i

$i

si

si

www.dacoromanica.ro

ciosul si credinciosul serviciu prin corespondents $i al-tele, tot in secret.

Art. II. Cind ind vor tintra °stile noastre in prin:cipatul Moldovei, atunci se va comunica luminatuluiprint, ca supusului nostru, sal se ataseze cu toatal oasteasa pe linga" °stile noastre si impreuid sa coopereze incontra inanucului si aliatilor si partizanilor ce sint incontra crucii Domnului, iar noi ne falgaiduim ca peacea vreme s-o intretinem cu bani din visteria noastd,asemenea ne va ajuta cu pretioasele sale sfaturi despreurmarilede acolo d fie sub protectiunea si supunereamaiestkii noastre imperiale si ai mostenitorilor nostriatit el, cit si urmasii lui.

Art. III. Drept aceea, noi, marele domn, maiestateanoastd imperials, 11 asigudin $i pentru mostenitoriitronului rusesc cal noi nu vom avea dreptul sa: punemdomn in Moldova nici din Anintul muntenesc, nicidin orice familie strains, mai cu seams ca luminatulprint Dirnitrie Cantemir ne-a adtat credinta sa ; 5i

toad fainilia sa, partea ldrbkeasd, o vom sustine petronul Moldovei cu titlul de suveran, afar nurnai daca'vreunul din acea familie si-ar schimba religiunea sfin-tei biserici a Rasa'ritului sau si-ar calca credinta catremaiestatea noastra imperiale.

Art. IV. Dad vreun nedemn ar cauza impiedicareadecretelor noastre pentru care s-ar osindi on dupelegea bisericeasd, on cea civa, atunci va mosteni fiulsau de se va constata credinta sa ; iar dacI credintaacestuia va fi ba'nuid, atunci va fi altul, capabil, cre-dincios $i nepa'tat din aceeasi familie a Cantemire5tilordin acest principat care va mosteni demnitatea prin-ciara ping la cel din urma' succesor, chiar fiind prunculin pintece ; guvernarea se va incredinta epitropilor din-tre moldoveni alesi prin adeziunea maiestkii noastreimperiale pina la nasterea mostenitorului.

Art. V. Dad domnia Moldovei ar fi promid laalti domni, atunci acea promisitine se anulead prinaceasta.

Art. VI. Du pI vechile obiceiuri ale Moldovei, toadputerea statului va fi in mina domnului.

200

si

www.dacoromanica.ro

Art. VII. Printul si boierii Moldovei vor avea drep-turi dupa vechile obiceiuri, fail modificarea legiuirilortor.

Art. VIII. Printul, dupa vechile obiceiuri, va stapinitoate orasele Moldovei ca proprietatea sa si nu va pu-tea face nici adaos, nici scazainint la veniturile acestuiprincipat.

Art. IX. Nobilii si toti supusii principatului Mol-dovei vor fi supusi ordinelor printului, Fara vreo opu-nere sau pretexte, cu exceptiunea celor cuprinse inart. III, in care caz nu-i vor da nici o ascultare.

Art. X. Orice justitie depinde de domn si, flea hri-sovul domnului, nimic nu va avea tarie. Maiestateanoastra imperiala nu va avea nici un amestec tritr-aceasta.

Art. XI. Hotarele principatului Moldovei, dupadrepturile sale antice, sint acelea ce se descriu cu riulNistru, Camenetu, Bender cu tot teritoriul Bugeacului,Dunarea, Muntenia, marele ducat at Transilvaniei si cuteritoriul Poloniei dupa delimitarea facuta.

Art. XII. Cetatile principatului Moldovei, orasele sialte locuri Intarite cu garnizoana princiara pot fi menlinute si blocate, dupa trebuinta maiestatii noastre im-periale.

Art. XIII. De se va incheia pace intre maiestateanoastra imperials si sultanul turcesc, atunci principatulMoldovei niciodata nu va fi lipsit de apararea si ocro-tirea maiestatii noastre imperiale si ne vom sili ca pro-tectiunea maiestatii noastre imperiale sa fie asigurataMoldovei.

Art. XIV. Daca inamicul s-ar intari in domnia Mol-dovei si ar stabili acolo pagineasca sa administrare,atunci in acel caz luminatul print al Moldovei, cu perinisiunea noastra, are ospitalitatea in imperiul nostru,unde va primi din visteria maiestatii noastre imperialeintretinerea anuala, atit cit va fi de ajuns unui domn,precum si urmasii sai vor fi ajutati de maiestatea noas-tra imperiala.

Art. XV. Proprietatile si palaturile ce le are in Ta-rigrad si le lass maiestatii noastre imperiale, not inschimb i le dam in Moscova.


Art. XVI. Ne obligam noi ca mostenitorii maiest5tiinoastre imperiale vesnic vor p5zi aceste pacte le vorp5stra cu sfintenie si neatinse si le vor

Art. XVII. Actul si articolele de fat5 vor avea ur-mare si putere numai.atunci cind, dup5 cuprinderea lor,luminatul print Dirmtrie Cantemir ne va s5virsi jura-mint de credint5 inaintea sfintei treimi, dupI cum maisus s-a zis, totdeauna va fi supus decretelor noastre

ne va servi cu credinfl ; acel jutimint si punctele va subsemna cu mina sa si le va trimite maiest5tnnoastre irnperiale si se va sili in indeplinirea tor, sidup5 intrarea osmilor noastre va aduce la jur5mint decredint5 atre noi pe toti nobibi si boiernasii, osItireasi tot poporul Moldovei ; pentru care noi, marele domn,maiestatea noastrI imperiala, reciproc fi primitn f5-gIcluim ca totdeauna yam ap5ra de toti inarnicii petot poporul Moldovei.

GHENADIE PETRESCU, D. A. STURDZA, D. C. STURDZA, OP. CIT., p.15-18; TEXT ROM. DUPA ORIG. RUS.

431718, iunie 10/21, Passarowitz

Tratat de pace tntre Austria si Turcia prin care Olte-nia, nordul Serbiei cu orasul Belgrad si banatul Timi-

soarei trec sub st:ipinirea Austriei.Se prevede libertatea cultului catolic, cum si libertatea

comertului. Muladitorii vor fi extra'dati.

in numele sacrosanctei Fi indivizibilei trinitatiDup5 ce in urm5 cu doi ani s-a int1mplat, din nefe-

ricire, ca pacea si lin4tea intre augustul preaputer-nicul imp5rat al romanilor, Carol al VI-lea (titlul de-

202

intIri.

Si si

si

si

Si

Si

www.dacoromanica.ro

p1M), si serenisimul si preaputernicul mare sultan Ah-med-han, st5pinitorul otomanilor, al Asiei si al Greciei

acea pace care fusese incheiatl si stability la Carlowitzin provincia Srem, de c5tre predecesorii preagloriosi aicelor doi principi si st5pinuton s5 se rup5 inainte descurgerea termenului, datorit5 unor not neiznelegeri,spre cea mai mare pagub5 pentru supusii acelorasi, per-turbarea si prejudiciul negutkorilor si de aici sa se isceun razboi singeros si ucig5tor care a adus mart pustiiriprovinciilor si regatelor si pr5caciuni

Totusi, cu ajutorul milei ceresti, ambele imperil auluat hotsirtri atit de salutare, ca s-au gindit iar la im-pIcarea spiritelor agitate, crulind v5rsarea de singeomenesc si ingrijindu-se de salvarea si binele supusilor.Pentru aceasta, intervenind serviciile serenisimului sipreaputernicului rege al Marii Britanii si ale preaputer-nicilor staPini at Ordinelor generale din provinciileunite ale Belgiei, lucrnrile s-au adus in situatia ca solicu depline puteri s5 fie trimisi pentru a trata si a in-cheia pace si pentru a reinnoi vechea prietenie intr-unanumit lac, uncle s5 se inTeleag5 asupra unor conditiisigure. Astfel, din partea serenisimului, preaputerni-cului si neinvinsului imp5rat al romanilor, preailustrulsi preadistinsul senior Hugo Damian de Virmont, sfet-nic imp5rItesc to treburile de rIzboi, comandant su-prem al pedestrimii si insc5unat mai marele ostirii, sipreadistinsul senior Michael de Dalmann, sfetnic im-Par5tesc in treburile de r5zboi, iar din partea serenisi-mului si preaputernicului, marelui sultan al Impenuluiotoman Ahmed-han, preavestiltul si preain51Iatul domnIbrahim-aga, mai marele peste cel de-al doilea desp5r-fimint al visteriei turcesti, si preainntatul domn Ah-med-aga, mai marele celui de-al treilea desp5rt5mint alvisteriei ; in numele serenisimului si preaputerniculuirege al Marii Britanii, domnul Robert de Sutton, ca-valer distins, si preairalTatul comite de Coliers, maimarele peste Ordinele generale din provinciile unite aleBelgiei. Ei s-au adunat chiar la inceputul lunii la Pas-sarowitz si in adunare, cum se cuvine unor asemeneafete, schimbind ei uncle p5reri sub cort dupI cume obiceiul si folosindu-se unul fat5 de altul de de-

203

populaTalor...

www.dacoromanica.ro

plinele puteri ce le aveau, au incheiat aceasea pace cuizbincla deplina, asa cum au convenit sa scrie, in de-plina intelegere in cele douazeci de puncte ce unneaza.

Art. I. Hotarele tarilor Moldovei si Valahiei, aflin-du-se la mijloc si fiindu-le vecine de o parte hotarelePoloniei si de alta ale Transilvaniei, asa cum au fortdin vechime, sa se deosebeasca si sa fie despartite demunti, astfel ca in tot locul sa se vada semnele dehotar cele din vechime si sa nu se faca vreo schimbareacestor hotare, nici dincolo nici dincoace de ele. $ifiindca partile Valahiei asezate dincoace de riul Olt,impreuna cu locurile si intariturile Severinului sint inputerea si stapinirea serenisimei maiestatii sale impe-riale, asa cum glasuieste tratatul de pace incheiat, saramina in stapinirea i puterea acestuia, asa cum seafla si sint stapinite, si tot astfel malul de rasarit alriului zis mai sus sa tina de Imperiul otoman, iar celdinspre apus sa tina de stapinirea Austriei. Riul Olt,luindu-si apele din Transilvania pins in locul unde sile varsa in Dunare, iar de acolo pe linga malurileDunarii spre Orsova pins la locul din partile unde riulTimoc se varsa in Dunare acolo sa se traga hotarasa precurn inainte se tineau hotarele prin partile riuluiMures. Oltul, cit timp e bun pentru adaparea turmelorsi prinderea pestilor si pentru alte nevoi mari de acestfel, sa fie folosit deopotriva de eitre supusii din celedoua. parti. Corabiile care duc marfuri din Transilvaniacatre Dunare, cele ale gennanilor si supusilor acestora,sa li se ingaduie sa vina de o parte si de cealalta 5isa fie ingaduita folosirea Cara piedica si a altor vasemai mici, iar corabinle incarcate cu gr'ine sa traga inlocuri potrivite dinainte, cu voia a toti cirmuitorii dela hotare, acolo unde sa nu fie piedica venirii neguta-torilor. $i cum unii boieri, precum si alti oameni dinpaturile mai de jos s-au refugiat din Valahia in partitecezaro-craiesti in timpul razboiului cu turcii, acestia,ca urmare a pacii acum incheiate, vor putea sa se in-toarca la casele si farniliile for $i, raininind acolo, vorputea intocmai ca si ceilalti sa se bucure in liniste decaminele, averile si paminturile tor.


Art. VII. Pacea aceasta, deli s-a incheiat cu buna inte-legere si dupa conditiile stabilite, pentru ca toate ces-au promis si au fost primite cu privire la hotare safie intarite din toate partile, sa se adune cit mai de-graba oameni priceputi de ambele parli, imputerniciti debuna credinta si cu dorinta de pace, si acestia la unloc potrivit, unde au gash de cuviinta, adunindu-se in-sotiti de-ai lor, in rastimp de doua luni sau si mai de-vreme, daca e cu putinfa, sa traga si sa statorniceascahotarele aratate in articolele de mai sus prin semne vi-zibile, iar cele statornicite sa fie incredintate spre execu-tare cu grija cea mai mare si cit mai curind de am-bele parti.

Art. VIII. Delimitate asadar prin aceste tratate si al-tele ce vor urma, de va fi nevoie, stabilite prin lucrulla fata locului al trimisilor imputerniciti sau urmind afi stabilite din nou la timpul potrivirt, prin stradaniaimputernicitilor de ambele parli, hotarele sa fie respec-tate cu sfintenie, dupa legamint, 5i de unii si de altn.$i sa nu i se ingaduie nici uneia dintre partile contrac-tante sa pretinda sau sa exercite vreun drept sau vreoproprietate pe teritoriul celeilalte parti, dincolo de ho-tarele si de liniile odata stabilite, sau pe supusii celei-lalte parti subjuge sau sa be impuna vreun tribut dintrecut sau pe viitor si sa-i supuna on impovarezecu vreun fel de bir sau alte necazuri din cele iscodite demintea omeneasca, ci orice schimbare si incalcare sa nufie ingaduita, asa cum cere rinduiala.

Art. IX. Pentru a inatura cu totul oncedeosebiri sau neintelegeri ce se vor isca in ce privestehotarele asupra vreunuia din articolele acestui armisti-tiu sau asupra oricarui lucru, atunci cind va fi nevoiede o indreptare grabnica si la timp, sa se statorniceascala hotare de ambele parti, chiar dintr-un inceput, impu-terniciti alesi in numar egal : oameni citusi de putinlacomi, seriosi, cinstili, cu judecata, priceputi si animatide dorinta de pace. Si acestia adunindu-se tntr -un locpotrivirt fara caste, avind doar un nurnar egal de inso-titori dintre persoanele cu ginduri pasnice si scotind laiveala toate si fiecare din neintelegerile de acest fel, sale asculte, sa is cunostinta de ele, sa chibzuiasca si sa be

205

sa-isa-i

discutii,

www.dacoromanica.ro

stings cu duhul prieteniei ; apoi sa hotarasca in ce ordinesi in ce mod amincloua partite ii vor sili pe oamenii forsi pe supusi ca fara aminari 4i pretexte sa respecte o pacesincera si temeinica, sub amenintarea de pedepse dincele mai aspre. Daca s-ar ivi chestiuni grabnice si insern-nate care nu pot fi rezolvate si lamurite de 'imputernicitiide ambele parti, atunci acelea sa fie indreptate catre ceidoi preaputernici imparati, ca acestia doi sa poata gasicalea ca sa le lamureasca, sa le rezolve si sa le stings, asacum asemenea neintelegeri, pe dt e cu putinta, sa fielamurite intr-un timp foarte scurt, si rezolvarea for sanu fie in nici un chip nesocotita sau aminata. Apoifiindca in tratatele sanctionate mai inainte, duelurile siprovocarile la disputa de ambele parti au fost oprite, sipe viitor sa fie impiedicate iar daca vreunii au In-draznit sa ajunga la lupta, ei sa, fie pedepsiti cu pe-deapsa cea mai aspra, ca unii care incalca poruncile.

Art. X. Incursmnile dusmane si ocupatiile si toateatacurile acute pe ascuns sau pe neasteptate, praclaciu-nile si pustiirile de teritorii din ambele imparatii sa fiecu totul si prin cele mai strasnice porunci oprite si so-cotirte fara temei. Cei ce incaka acest punct, oriunde arfi prinsi, sa fie intemnitati 'indata si, clupa legile loculuiunde-au fost tnchisi, sa fie pedepsiti dupa fapta, faranici o aminare ; toate lucrurile ce le-au pradat, cercetatefiind cu de-amanuntul si inscrise in registre, sa fie dateinapai sapinilor, asa cum cere numai dreptatea. Cape-teruile, ele insele, comandan %ii si prefectit de ambeleparti sa fie tinuti si obligati sa imparts dreptatea faranici o delasare si pins la capit, sub pedeapsa pierderiinu numai a slujbei, ci chiar a vietii si onoarei tor.

Art. XI. Pentru credinciosi si pentru practicarea re-ligiei dupa ritul bisericii romano-catolice, celece le-au 'ingaduit cu bunavointa preagloriosii impIratiotornani de mai inainte in imparapa tor, fie prin tratateprivitoare la cult incheiate mai de mutt, fie prin actepornite de la ei, fie prin edicte si porunci anume, petoate acestea preainaltatul si preaiputernicul stIpin alturcilor va confirma ca le va respecta si in viitor, astfelca bisericile sa-si exercite cultul si indatoririle din ve-chime si nimanui sa nu-i fie ingaduit sa faca ceva tin-

206

cre5tineeti

www.dacoromanica.ro

potriva conventiilor incheiate mai inainte si a legilorsau sa se atinga in vreun fel, prin vItImare sau chiarcerere de bani, de credinciosi, de once confesie sau con-ditie ar fi ei ; acestia sa se bucure si sa se foloseasca depiosenia imparatului asa cum au apucat. Pe ling acestea,trimisului de fiece an al preainMtatului imparat al Aus-triei la Poarta otomana: sa-i fie ingaduit a aduce ofran-dele de trebuinta cerute de religie si inchinkiunile si saviziteze locurile sfinte ale crestinkatii in sfinta cetatea Ierusalimului si in alte locuri unde au fost biserici.

Art. XII. Prizonierii din razboiul trecut si cel deacum, dusi de ambele parti in captivitate si tinuti pinsacum in temnite, sa aiba speranta ca vor fi eliberati petemeiul acestei apaciizbavitoare si snu mai poata ra-mine in aceeasi captivitate jalmca nenorocita, si inacest fel sa fie lezata indurarea, blindetea si generozita-tea maiestatii sale imparatul. Ci, dupl obiceiul din ve-chime, toti prizonierii, de amindoua partile, de la dataacestui tratat de pace in termen de 60 de zile sa dobin-deascl libertatea, mai ales ca in partile Transilvaniei senttinuti prizonieri Nicolaus Scarlati 1- Voievod si fiii aces-tuia si rudele in schimbul nobililor liberi Stein si Pe-trasch. In mina for la Chnistianopol au fort straimutatiin 7 turnuri inaltate oameni, care si ei, in termen de31 de zile de la data acestui tratat de pace, sa fie schim-bati intre ei la hotarele Valahiei si sa fie eliberati.

ins5., care sent tinuti prizonieri de catre parti-culari sau se afla in mtinile atarilor tnsisi, sa li seingkluie eliberarea in chip onorabil si pe cit se poate cuun prey mic de rascumparare ; (laza nu se poate in-cheia o intelegere onorabila cu stapinul celui prins,atunci judecatorii din partea locului sa stinga neintele-gerea prin impacare. hr Baca nici prin mijloacele ara-tate mai sus nu se poate ajunge la aceasta,.cei prinsi safie eliberati Cu pretul platit de ei sau prin juraminte,cu probe sau farl de probe, si stalpinii sa nu poata,din dorinfa de cistig mai mare, sa se opuna rascumpa-rarii acelora. Si fiindca din partea 'imparatului tuncilornu pot fi oameni care sa is parte la acest fel de

1 Este vorba de Nicolae voila Mavrocordat.

207

pact

trimisi

si

Ce-lorlafit

www.dacoromanica.ro

eliberare a prizonierilor, se vor ingriji prefectii cezaro:cralesti, cu cinste, ca prewl cu care stint rIscumparal)prinsii turci, pe acesta intreg, curat si in bani pesin sa-1plIteasel stIpinilor, 4i astfel datoria aceasta sfintI sa. seindeplineasca de amindouI parTile cu aceeasi dreptatesi indurare.

Art. XIII. NegutItorii celor douI pIrTi sa exercite ne-gopil liber, in sigurantI si in pace, dupI tratatele depace de mai inainte, fiind supusi celor douISupusilor de acum ai impIrastului Austriei, precum sineguOtorilor si supusilor din provinciile ce le va do-bindi in viitor maiestatea sa de la statele crestine deorice neam, pe uscat si pe mare, cum au statornicit

cu treburile acestea, avind ei semne si docu-mente in scris de la autoritItile cezaro-crIiesti, sa li selase cale liber incolo si incoace in tarile si provinciilesupuse otomanilor. VinzIrile si cumpIrIrile sa fie libere,cu .nici un chip sa nu fie impovIrate de biruritorn, ci, dimpotnvI, sa fie apIrate ; sa fie orinduiTi re-prezentanli si tilmaci, supusi turcilor, care se vor ingrijide interesele negustorilor (unde au stabilit im-puterniciti) si ingaduinTa arItatI altor neamuri crestinescutite de tribut sa li se dea si sa li se intIreascI si

negustorilor din pIrTile cezaro-crIlesti, pentru ca si eisa se bucure si sa profite de foloase in sigurana Alge-rienilor, celor din Tunis si Tripolis, precum si altora carettebuie sa fie infringi sa li se cearI cu tIrie ca pe viitorsa nu se opunI de loc prevederilor tratatelor de pacesi sa nu sIvirseascI mai apoi nisi o faptI impotriva

SI fie silili si locuitorii cetalii Dulcea, asezatI pemalul marii, sa nu se mai ocupe cu pirateria, nici saatace corabiile negustorilor si sa be prIdeze ; fiindu-leluate fregatele si celelalte echipaje si barci, sa fie impie-dicate facI altele. Iar acei prIdItori care, impotrivatratatelor de pace dintre cele douI tmparalii, s-au incu-metat sa aducI pagube corIbiilor negustorilor si sa leatace, dupI ce au dat inapoi lucrurile si mIrfurile sidupI ce au despIgubit pe stIpini de vItIrnIrile aduse forsi au pus in libertate pe cei pnnsi, sa fie certati si pe-depsiTi dupI lege, asa cum cere dreptatea, ca sa fie spre

208

obliga-

pIcii.

sa'-si

im-puternicitii

sus-aisii

www.dacoromanica.ro

pilda si altora. lar, ca si se faca comert fara insela-ciune vatamare, once au hotarit si au statornicit im-puternicilii de amincloua parlile, care au discutat despreacestea, sa fie socotit valabil, sa fie inscris sa se adaugein conventii si tratate.

Art. XIV. Pe de alts pane, sa ramina pe viitoroprit ca sa se dea adapost raufacatorilor, rebelilor,

sau fiorosi ; oamenilor de acest fel, precum $i pra-datorilor, hotilor desi supu5i ai celeilalte parti, dar aflatiin miinile uneia, aceast parte sa fie obligata sa leaplice pedepse grele, dupa merit. $i daca acestia nu potfi prini, comandantilor prefectilor sa li se arate in-data unde se gasesc ascunsi ; acestia sa aiba imputerni-cirea de pedepsi. Iar daca nici ei nu-si vor indepliniindatorirea de a-i pedepsi pe asemenea nelegiuiti, vorajunge sa cunoasca minia imparatului : fie ca se vorindeparta din functie, fie ca vor fi pedepsiti ei in loculvinovatilor. Si mai virtos inca sa se is masuri de pazafats de atacurile nelegiuitilor de acest fel, si nici uneiparti sa nu-i fie ingaduit sa intretina sau sa hraneascape haidoni 1, ca*rora oamenii le zic liberi, numiti hoti deserbi la Pribeck, acest soi de oameni nelegiuiti, carenu sint platiti de vreunul din principi, ci traiesc dinrapt, precum aceia care-i hranesc sa fie pedepsitidupa merit, si asemenea criminali, deli pretind vorindrepta felul de viata, sa nu aiba crezamint, sa nu fielasati linga hotare, ci sa fie du5i in alte locuri inde-partate.

Art. XV. Sal nu fie in vreun chip tulburate linisteatraiul pa5nic al supusilor in locurile unde Rogozius, Be-rezenius, Antonius Esterhasi, Forgatsch, Adamus Vay $iMichael Zacky alti unguri, care in timpul razboiului

Referitor la termenul haydones (hajdones) gasim o indicatie pre-tioasa la Hasdeu din care citam : Dictionarul mss. de la Lugoj,circa 1670 (Mss. in Bibl. Univers din Budapesta) ne da : Heidu-kame. Hajdones". Vezi B. P. Hasdeu. Etymologicurn Magnum Ro-maniae, tomul I, Bucuresti, 1886, col. 1 043/44. Este evident dincontextul de mai sus ca haydones nu sint altceva decit haiducii. Dementionat prezenta termenului, asa cum rezulta de mai sus, inca din1670 in dictionarul manuscris de la Lugoj.

209

si

si

sipo-

tohti

si

si

sic5-si

si

si

1

as

www.dacoromanica.ro

au refuzat sa se supuna preainaltatului impa.rat al Aus-triei Si au cautat refugiu, supunindu-se turcilor ; acestiasa se aseze s1 sa se chiverniseasca dtipa placul for inImperiul otoman ; locurile acestea sa fie retrase, nu inpartile de la granite 5i hotare, iar nevestele for sa nu

stabileascafie impiedicate sa-si urmeze barbatii 5i sa seimpreuna cu ei in districtul dat tor.

Art. XVI. tmputernici ;ilor maiestatii sale imparatulAustriei care au propus ca regele Poloniei gi Tara sa sase cuprinda in acest tratat li s-a raspuns : cu regele Po-loniei $i cu statul lui e pace dintotdeauna, trainica, 5i nuau neintelegeri de nisi un fel cu Imperiul otoman. Daciinsa polonezii, despre Choczin sau despre alte chestiuniar avea ceva de spus, pot sa le faca cunoscute $i sa bearate prin soli sau prin scrisori la Poarta otomana, iaraceste chestiuni vor fi hotaitte cu echitate $i cu dreptate.

Art. XVII. Si pentru ca mai mutt sa se intareasca $isa aiba putere acest arrnistitiu si buna prietenie intre ceidoi imparati preaputernici, sa fie trimisi soli anume deambele parti in conditii egale, cu ceremonialul obisnuit,care de la intrarea in hotare pina la intoarcerea la loculde raminere pentru a doua noapte sa fie primiti, onorati,tratati cum se cuvine si insotiti. Acestia, cu gind prie-tenesc, sa convina ce au de ficut, cu buna intelegere, dar$i in respectul demnitatii celuilalt imparat 5i, la echinoc-tiul lunii martie pornind la drum, sa aduca $i sa schimbela hotare, dupa obiceiul cel vechi, cele ce au de schimbatintre ei de la imparatiile tor, unii cu altii in acelasitimp ; apoi solilor sositi la curtile imparatesti cu ono-ruri sa le fie ingaduit sa ceara $i sa intrebe ceea cedoresc ei.

Art. XVIII. SI fie respectate regulile si normele pen-tru trimisi atunci cind sint cind pleaca ; safie deopotriva onorati, tratati cum se cuvine slujitorncei maxi de o parte 5i de alta cind se aduna $i cind staulaolalta ; iar dupa felul cum s-a facut aceasta in alte

sa se respecte 4i acum de ambele parti, cu onoruriegale, drepturile aparate ce le au dupa rang per-soanele celor trimisi. Solilor cezaro-craiesti 5i reziden-tilor, la oricare din acesti oameni, sa li se ingaduie sa

210

primiti Si

ati,

www.dacoromanica.ro

poarte orrice vesminte vor, dupa dorinta lor, si sa nu-iopreasca nimeni de la aceasta. Mai departe, ei sa inde-plineasel functia de inalt slujitor al imparatului sau depurt'ator de cuvint, de trimis, de rezident sau de agent,bucurindu-se deplin de imunitate si de privilegii, tot asaca si tnmisii si agentii celorlalti principi, prieteni cuPoarta otomana. Ba, sa se bucure de aceeasi libertatepentru ca onorurile si drepturile aparte ce le are im-paratul sa: fie respeotate cu precMere, iar ei sa aiba pu-tere deplina asupra tilmacilor. Curierii si alti oameni ailor, cei ce fac drumul de la Viena la Poarta si inapoi,de la o imparatie la alta, sa caTatoreasei in sigurantasi teferi, iar ca sa strThatsa cu inlesnire drumul ce-1 aude lacut, sa fie ajutati in toate chipurile.

Art. XIX. Tritnisii cu depline puteri din amindoulimpa'rsatiile se angajeaza si se obliga intre ei cal vor ac-tiona ara grey pentru ca conditiile articolele acestuitratat sa: se indeplineasca in forma dorita aprobata demaiestItile lor si ca instrumentele cuvenite de ratificaresi fie schimbate intre pIrti, in bung regula:, in rastimpde 30 de ziile de la semnare sau si mai curind, prin tri-misi imputernk4i de rang mare si prin mijlocitori.

Art. XX. Armistitiul de fats sa dureze si sal se pre-lungeasca., cu voia ajutorul lui Dumnezeu, pins la24 de ani, iar dupa scurgerea acestui nunar de ani sausi mar curind inainte de scurgerea lor, si o parte si alta,dad' vrea si gIseste de cuvinta.", asa sa: fie libera saprelungeasca aceasta, pace pentru mai multi ani.

Asadar, orice pacte au fort stabilite, prin intelegerereciproca", intre maiestatea sa preainaltatul si

preaputernicul impIrat al Austriei si maiestatea sa prea-inntatul si preaputernicul impa'rat al turcilor si moste-nitorii acestora, provinciile si regatele, regiunile cele depe uscat staipinirile de pe mare, cetaltile, orasele, su:pusii si vasalii lor sa be respecte cu ilk !sfinteme.si Fara'.o stirbire ; sa se ceari cu tane ca guvernatorii din amin-doua imparatiile, prefectii, comandantii de osti si decete inarmate, precum si toti cei in slujba acestora si su-pusii lor, ei toti, acindu-li-se cunoscute conditiile, clau-zele, pactele articolele sa se conformeze lor, asa cumse cuvine, ferindu-se in toate chipurile ca sa se vatame

211

libera

5i

5i

1i

si

si

si

www.dacoromanica.ro

intre ei, lucrind contra paJcii si a prieteniei aratate aici,sub un nume sau pretext oarecare, ci, opunindu-se pefata oricarui act neprietenesc, sa cultive buna vecinatate,fund incredincati ca, daca astfel sfatuqi, nu se vorcomporta cum trebuie, li se vor aplica pedepse din celemai aspre. Insusi hanul Crimeii, si el,si toate neamuriletatare, once nume ar purta ele, sa fie obligate sa res-pecte, asa cum se.cuvine, prevederile acestei paci, bunavecinatate si condrcule de impacare si sa nu intreprinclanici un act du$manos, contrar acestora, tndreptat im-potriva provinciilor cezaro-craiesti, a supusilor acestorasi a vasalilor. Tar daca cineva, fie din alte neamuri carealcatuiesc °stile, fie din neamurile de tatari, ar indraznisa faca ceva impotriva acestui tratat de pace consfintitde impargi ei tnsisi si impotriva pactelor si articoleloracestora, sa fie pedepsrvi cu cele mai aspre pedepse.

Sa inceapa, asadar, cum s-a zis, timpurile de pace,liniste si sigurana pentru supusii din amindouarapile din ziva iscalirii tratatului, zi numita mai sus, stde aici .incolo inceteze si sa se sting orice acte dedusmame, iar supusii celor doua parti sa se bucure deun trai sigur si linigtit. In acest scop si pentru ca

poata fi oprite cu cea mai mare grija si graba,sa se trimita cit mai repede dispozitii si porunci scrisecatre top prefectii de la hotare de a vesti.pacea. Si sase .gaseasca un rastimp in care cei.imputernicm sa poatapriori stirea, mai ales in Imuturile indepartate, desprepacea acum incheiata, se stabileste un termen de 20 dezile, dupa care, daca cineva apailinind uneia din Orliar face vreun act dusmanos, sa fie supus fara tntirzierela pedepsele aratate mai sus. In sfirsit, pentru ca con-diode pach incheiate, inscrise in aceste 20 de articole,acceptate fiind de ambele parti, sa fie respectate cu ceamai mare grija ce li se datoreaza si sa nu fie incalcate,daca dommi imputerniciti, turci, dindu-li-se for deplineputeri, ne prezinta tratatul de pace scris in limba tur-ceasca si iscalit in regula, atunci si noi, in puterea man-datului ce avem si al deplinei puteri, vom preda con%i-nutul acestui tratat scris in limba Latina, iscalit cu minanoastra si purtind pecetile noastre, el fiind socotit incea mai bung regula si cu depline puteri.

212

sa

Mina-

www.dacoromanica.ro

Acest tratat s-a incheiat la intilnirea ce-a avut loc intabara de la Passarowitz, in Serbia, in ziva de 21 iuniein anul Domnului 1718.D. H. Comite de Virmont Michael de llaimann

GHENADIE PETRESCU, D. A. STURDZA, D. C. STURDZA, OP. CIT., P. 32-40ORIG. LATIN.

441739, septembrie 7/18, Belgrad

Tratat de pace incheiat intre Austria si Poarta oto-mana la Belgrad, prin care Oltenia este retrocedataMidi Romanesti. Se stipuleaz'a libertatea comertului inImperiul otoman pentru supusii din Imperiul habs-burgic, asa cum ea este acordaia francezilor, englezi-lor, olandezilor. La fel supusii Portii se bucurau de

libertatea de negot in Imperiul habsburgic.

In numele sacrosanctei i indivizibilei trinit4i.Deoarece marea prietenie de mai inainte dintre prea-

inaltata si preaputernica stapina, imparateasa Ana, au-tocrata Rusiei, $i preainaltata Poarta, prietenie indrep-tata spre potolirea neintelegerilor si pregatirilor derazboi, s-a dovedit fara temei ; fiindca apoi s-a intim-plat ca pacea ce fusese incheiata cu bine la 21 iulie 1718la Passarowitz intre cele doua imperii, dupa pagubeaduse popoarelor supuse $i trecerea prin foc $i sabie apnuturilor, sa fie intrerupta inainte de termenul stabilit,si s-a iscat dupa aceea un razboi singeros si distrugkor,pe de o parte, intre augustul $i preaputernicul principesi domn Carol al VI-lea, imparatul ales al Italiei, pu-ruri preamarit rege al Germaniei, al Spaniei, Indiei si alUngariei, Boemiei, Dalmatiei, Croatiei, Sloveniei, al celor

213

www.dacoromanica.ro

doua Sicilii etc., arhiduce al Austriei, duce al Burgun-diei, Brabantului, Milanului, Styriei, Carinthiei, Carnio-lei, Limburgiei, Luxemburgului, Wiirttembergului, Sileziei$i Suabiei inferioare $i superioare, preainaltatul marchizal Burgoniei, Moraviei, Lusgiei superioare inferioare,comite de Habsburg, al Flandrei, Feretului, Chi-burgului etc., $i, pe de alta parte, in preainaltatul $i

preaputernicul principe $i stapin, sultanul Mustaffa-han,imparat al turcilor, Asiei $i Greciei ; nu numai ca $i inlimp ce se ducea razboiul s-au dat sfaturi foarte folosi--ware, multe $i bune, pentru domolirea spiritelor $i evi-tarea in continuare a varsarii de singe, dar $i dupaintreruperea tratativelor de la Nemirov, cu indurarea $iajutorul lui Dumnezeu $i intervenind preainaltatul $i

preaputernicul principe Ludovic al XV-lea, regele prea-credincios al Frantei, s-a inceput opera de conciliere,inainte ca stradania de pace sa fie dusa la bun sfirsit.

Numai fiindca preastralucitul $i preinaltatul dom-nitor Ludovic Salvatorul, marchiz de Villeneuve, regelepreacredincios, era pentru conciliere $i apoi fiindca tri-misul sau extraordinar 4i plenipotentiar la Poarta oto-mana, avind nu numai insarcinarea de impkare, dar$1 depline puteri din partea sacrei sale maiestati regale$i imperiale isi indeplinise misiunea in aceasta ches-tiune s-a ajuns in cele din urma ca maiestatea sa,din donnta de a instaura niai repede pacea, sa.-1 impu-terniceasca pe preailustrul $i preainaltatul comite deNeiperg, comandantul suprem al annatelor maiestatiisale de sacra credinta catolica, pe comandantul regi-mentului pedestru $i sambelan in funcTiune, precum $iguvernator provizoriu numit al ducatului Luxemburgu-lui, comitatului Chigni $i Banatului timisorean, cu de-pline puteri ca sa tncheie pacea cu imparatul turcilor.

Astfel pregatit, sus- numitul preailustru $i preainaltatcomite de Neiperg a ajuns la taberele turcesti de lingaBelgrad $i a poposit in locul uncle era trimisul francez ;el are unele convorbiri, invoindu-se la aceasta marelevizir al Irnperiului otornan, preainaltatul domn Meh-med-pasa, cu preaonoratii domni : gusvernatorulBosniei, fost mare vizir, acum comandant suprem alarmatelor turcesti, cu Ali-pasa, guvernatorul Rumeliei.

214

siGoritiei,

Ali-pap,

www.dacoromanica.ro

Erau de fafa $i luau parte la disculii : mai marele ieni-cerilor, Hassan-aga, comandant al cavaleriei si at pe-destrimii turcesti, impreuna cu onoratul guvernator mi-litar al Anatoliei, Essad-effendi, cu preaonoratii guver-natori numiti effendi : Mustafa-effendi, Neghib Meh-med-effendi si Tefterdar Atiff Mustafa-effendi si cuceilalti marl demnitari ai Imperiului otoman. S-au datgaranTii si de unii 4i de altii, asa cum se obisnuieste (ga-rantiile fiind cerute de amindoua parcile) asupra unorconditii de pace, care au fost semnate in prima zi dinluna septembrie a acestui an intre preailustrul si prea-inaltatul comite de Neiperg, de o parte, si marele viziral imparatiei otomane de alta, intervenind si osirdia deimpacare si chez'alsia regelui Ludovic al XV-lea, cel prea-supus credintei crestine. lar uncle din aceste articole aletratatului de pace au fost date spre executare, asa cumse intelesesera ; rarninea ca si pins la ultimul articol sase inteleaga in termen de zece zile incheind un tratat depace solemn si definitiv.

.$i, .in acest scop, avind loc jar convorbiri intre dem-nitarii amintiti mai sus, in cele din urma intre sus -nu-mitul, preainaltatul preailustrul comite de Neiperg,trimisul cu puteri depline al maiestaTii sale imparatul,de o parte, si preainaltatul Mehmed-pasa, marele viziral Imperiului otoman, folosindu-se acesta cu stralucirede functia ce-o avea, de alta parte, intervenind, cums-a mai spus, preailustrul si preainalcatul marchiz deVilleneuve cu stradania lui de ismpIcare si nu mai putinchezasiile sau garantiile regelui Ludovic al XV-lea, celpreasupus credinTei crestine, s-a ajuns la inielegere asupraurmatoarelor articole ale acestui tratat de pace solemn$1 definitiv :

Art. I. Fortarega Belgradului sau Alba Graeca nu-mita, ocupata in anul 1717 de armatele imparatesti, safie evacuata si impreuna cu vechiul zid care o inconjurasa fie reparata de indata cu intariturile legate de vechiulzid si sa fie data inapoi imparaTiei turcesti. Pe deasupralocurile in care se pIstreaza praful pentru projectile siarsenalul pentru flota, cazarmile si celelalte care existsin numita cetate, edificiile publice si private, vor apar-Tine Imperiului otoman. Iar celelalte intarituri mai not

215

5i

www.dacoromanica.ro

sa fie darirnate, pins canalele acoperite (numite che-min ouvert) ca st povirmsul care porneste de acolo(numit derdelus) sa fie darimate, precum si micile inta-mull din Imutul Belgradului aflate pe malurile Dunanisi ale Savei, in asa fel ca cele ce s-au dat Portii oto-mane sa nu sufere de aici incolo vreo vatamare.

Art. II. Tot asa fortareaca Sabatz (numita in limbaturceasca Bujurdulen) sa fie data inapm stapimrii tur-cesti in aceeasi stare in care se gasea mai inainte si inaceleasi conditii care s-au stabilit mai sus pentru ce-tatea Belgradului ; armele, masmde de razboi, depozi-tele de grine, in fine tot aparatul de razboi cu care sintinzestrate numitele fortareve Belgrad Sabatz, precum

toate cele ce pot fi transportate, ca si corabule derazboi si toate celelalte ambarcapum care se gasesc pecele doua fluvii si apar%in preainaltatului imparat alAustriei vor ramine in stapimrea si puterea tot a lui ;in schimb, in zisele fortareve Belgrad si Sabatz, cele ces-au hotarit mai sus vor ramine in stapinire turceasca.

Art. III. Maiestatea sa imparatul cedeaza provinciaSerbia in care se afla cetatea Belgradului Portii otomane.Hotarele marginile celor doua imparapi sa fie alca-tuite din fluviile Dunarea si Sava. Iar hotarele pro-vinciei Serbiei sa fie dinspre partea Bosniei aceleasi careerau prin tratatul de la Carlowitz.

Art. IV. Maiestatea sa imparatul Austriei cedeazaPortii otomane toata Valahia austriaca, cu mun0 cutot, precum $i fortareava numita Perichan 1 care sese afla in Valahia construita de maiestatea sa impa-ratul Austriei, o cedeaza tot numitei Porti, dar cu con-dicia ca intartturile ei sa fie darimate ele sa nu poatafi recladite pe viitor de catre Poarta otomana.

Art. V. Insula si cetatea Orsova fortareala numitasfinta Elisabeta vor apartine, asa cum sint acum, impa-ratiei otomane. Banatul Timisoarei va ramine sub sta-pinirea preaina4atului imparat al Austriei in intregime,pins la hotarele Valahiei, cu exceptia totusi a acestui micses care e asezat in partea opusa insulei Orsovei si edesparpt de o parte prin riul Cerna, care coboara de la

Este vorba de localitatea Perisani din Lovistea.

216

§i

$1

§i

si

si

si

'

www.dacoromanica.ro

Meadea (Mehadia), de alta, de Dunare ; de aici e des-partit de un riu care alcatuieste hotarul Valahiei aus-triece, apoi de colinele din fatal ale muntilor Banatului,care strajuiesc insula Orsovei, de-a lungul unei linii carear lega cele doua riuri. Peste tot sal se pastreze distantacare e intre zisul riu si dealurile care se intind din re-giunea Orsovei. Acest cimp va raminea .sub stapinireaturceasca, dar in asa fel ca, daca turcii sal poata salabata tot cursul riului Cerna asa ca el sal se scurga pelinga cetatea numita din vechime Orsova, acea vechecetate a Orsovei care se invecineaza cu acea cimpie,fara teritoriul ei, va tine de Poarta otomana, dar cuconditia ca sal nu-i fie ingaduit in nici un chip sal inta-reasca acest loc. Portii otornane insa i se dal un rastimpde numai un an in care sal poata abate cursul nurnituluiriu Cerna ; trecind acest termen, Poarta pierde oricedrept fatal de vechea Orsova zisa mai sus, care va ra-mine sub stapinirea maiestatii sale irnparatul Austriei.intariturile de la Meadea, care, dupa hotarele stabilite,este a maiestatii sale imparatul Austriei, sal fie distruseFara intirziere de catre otomani si sal nu fie ridicate inviitor de catre oamenii imparatului. De asemenea, in-tariturile asezate linga Dunare si Sava, a caror darimares-a hotarit si care ramine in stapinirea maiestatii saleimparatul, sal nu fie refacute.

Art. VI. Dar-imarea intariturilor, asa cum s-a convenitin articolul de mai sus, sal fie continuata fara nici o za-bava, ca sal fie tenminata cit se poate de curind. In acesttimp, conform ingaduintei date in mod special, preaono-ratul pa$a, seraschierul Rumeliei, sal stea impreuna cu500 de oameni in locul aratat din cetatea Belgradului $i,in virtutea articolului preliminar limpede exprimat, inafara de insusi pasa si slujbasu pe care-i are linga el,nimanui altuia nu-i va fi de loc ingaduit sal treaca ho-tarele trasate in jur de corturile ce be au si sal patrundain restul cetatii decit dupa totala darimare a intaritu-rilor acesteia. Aceeasi regula va fi respectata si la dari-marea fortaretei Belgradului, pe care ostasii turci nu ovor ocupa decit dupa deplina naruire si inlaturare afortificatiilor ce trebuie distruse. Si cum s-a stabilit deambele parti, de la ziva iscalirii preliminariilor de pace,

217

www.dacoromanica.ro

sa tnceteze, $i de-o parte $i de alta, cu totul orice osti-litate $i orice plata a contributiilor datorata uneia dinparti, s'a, fie ceruta cu tarie, afara daca n-a fort cerutmai dinainte, astfel ca incepind din ziva iscalirii, preli-minariilor pomenita mai sus, chiar dad fara $tirea am-belor parti proprietatile au fost sechestrate, ele sa fiedate inapoi reciproc, fara nici o rascumparaxe. 0$tileotomane care se mai gasesc inca in Banatul timisorean,in afara de cele destinate sa darime Meadea, sa se re-traga fara zabava ; insa cei care au tndeplinit lucrareace le-a fost incredintata sa se intoarca imediat sa sepoarte astfel ca nici unul din cei care se afla in Banatsa nu vatame cu nimic sa nu $tirbeasca in drepturi pesupusii imparatului.

Art. VII. Malurile Dunarii $i Savei, indreptate de oparte spre stapinirea preainaltatului imparat al Austriei,iar de cealalta spre imparatia otomana, sa serveasca latoti, atit pentru pescuitul de tot felul, pentru aclapatulturmelor, ca la alte nevoi, in folosul supu$ilor ambelorparti, cu conditia insa ca, mergind la pescuit, supusiiuneia din parti sa nu depaseasca jumatate din latuneafluviului. Coabiile de transportat grin sa fie trase inlocuri potrivite unde sa nu-i impiedice pe negustorinavigheze, cu consirntamintul guvernatorilor de la ho-tarele existente. In interesul comun al supu$ilor ambelorparti, sa fie ingaduit ca ace$tia, fara opreli$ti $i pagube,sa impinga $i sa traga corabiile $i barcile for in contracursului apei spre celalalt ;arm daca aceasta nu se poateface la tarmul lor. Daca se formeaza in Dunare $i Savainsule sau cele deja existente, ele sa revina aceleia dintreparti contractante ale carei maluri sent mai invecinate,fapt care va fi masurat de comisarii insarcinati cu deli-mitarea hotaxelor, potrivit articolului ce urmeaza, intermenul aratat tot acolo. Iar pentru a asigura oameni-lor locuinte comode, sa fie ingaduit ambelor parti saconstruiasca pretutindeni a$ezari omenesti, fara de pie-dici $i exceptii.

Art. VIII. Oricare din boieri $i din alti locuitori mainetnsemna ;i dintre valahi sau moldoveni, chiar $i din

locuitori ai teritoriilor supuse Imperiului otoman, deorice conditie $i rang ar fi, s-a refugiat in timpul raz-

218

si

si

si

sa

alti

www.dacoromanica.ro

boiului in pantile stapinite de prealuminatul imparat,aceia, prin puterea acestui tratat de pace si a deplineiiertari a celor faptuite, iertare consfirrtita prin aceastapace, oricine, sa poata, data vrea, sa se intoarca lalocurile de mai inainte, sa ramina acolo si, ca si altilocuitori, sa poata sa se bucure de bunurile si de pamin-tul lui in liniste si-n pace. De asemenea, ceilalli supusiicare din partea cealalta in timpul razboiului s-au dezisde la supunere catre stapinii lor legali si s-au refugiatla cealalta parte sa fie iertati cu totul de ambele partisi sa li se ingaduie sa se intoarca la caminele lor. Darmai cu seams supusii din Serbia si din Banat care intimpul razboiului s-au dat in stapinirea imparatului saua Portii, acestia, atit in ce priveste bunurile cit si viatalor, sa ramina cu totul nevata'mati.

Art. IX. Pentru clerici si pentru exercitarea religieicrestine dupa ritul bisericii romano-catolice, toate celepe care preacredinciosii imparati de mai inainte ai tur-cilor, in timpul domniei lor, le-au incuviintat cu buna-vointa, fie prin conventiile anterioare privind celesfinte, fie prin alte ordine imparatesti, fie prin edictesi porunci anume atit inainte de pacea de la Pas:sarowitz, cit si dupa incheierea ei toate acestea simai ales cele ce au foss ingaduite spre cercetarea augus-tului imparat prin mijlocirea slujitorilor Ordinului prea-sfintei treimi pentru salvarea prizonierilor, preainaltatulimparat al otomanilor va confirma ca le va respecta siin viitor. In felul acesta, numitii clerici sa poata, cuingaduinta legii, sa repare si sa refaca bisericile lor sisa-si poata indeplini indatoririle stabilite din vechime,iar nimanui sa nu-i fie ingaduit ca, impotriva conven-tiilor de mai inainte si a legilor, prin vreun fel deneplacere sau cerere de bani atinga pe acesti clericisau pe altii din °nice ordin si de once conditie ar fi,ci ei sa se bucure si sa se foloseasca de prietenia recu-noscuta a imparatului. Pe linga acestea, trimisului extra-ordinar al augustului imparat al Austriei la Poartaotomana sa-i fie ingIcluit sa-si indeplineasca sarcinilereligioase ce i s-au incredintat, sa viziteze locurile cres-tinatatii in sfinta cetate a Ierusalimului si alte locuri

219

sl-i

www.dacoromanica.ro

uncle nuinilii credinciosi au avut biserici si sa-si poataface rugaciunile.

Art. X. Prizonierii dusi in captivitate in timpul raz-boiului precedent sau cel de acum si care Inca sint ;i-nuTi in Inchisorile publice spera ca vor fi eliberali petemeiul incheierii pacii salvatoare si nici nu pot sa mairamina Inuit timp in mizeria si nenorocirile captivi

fara a fi lezata clemen;a si generozitatea recunos-cuta si laudata a imparatului. Ei toti aveau sa fie pusiin libertate, potrivit vechii hotariri, de ambele par;i,in termen de 60 de zile de la tncheierea acestui tratatde pace. Celorlahi prizonieri care inc a se afla in mii-nile persoanelor particulare sau chiar in miinile tatari-lor, daca sint de religie cresting, sa li se dea putinca sa-siredobindeasca libertatea in chip onorabil si, pe cit po-sibil, cu un pre; mic de rascumparare. Iar de nu s-aputut ajunge la o in;elegere onorabila cu stapinul celuiprins, judecatorii din partea locului sa stings orice li-tigiu printr-o impacare ; daca insa nici pe caile ara-tate mai sus nu se poate ajunge la nici un rezultat, pri-zonierii sa fie eliberati platind ei sau obligindu-se cudovezi sau prin juraminte ca vor plati, iar stapinii sanu poata, din dorinTa de cistig mai mare, sa se opunarascumpararii acestora. Marele guvernator al Porcii oto-mane si cel ce va lua in stapinire ;inuturile din parteamaiesta;ii sale imparatul, straduindu-se elibereze inacele locuri pe captivii otomani cirmuitorii cei maimari si autoritacile se vor ingriji ca aceia sa raminain credin;a. mahotnedana. $i fiindca nu erau trimisioameni din partea imparaTiei otomane, fie inainte, fiedupa misiunea de pace, ca sa se ingrijeasca in acest felde eliberarea prizonierilor turci, va depinde de cinsteasi vrednicia prefec;ilor imparatului ca stapinii for sastringa sumele inctiviinote cu care sa fie plathi pentrua fi eliberali. Apoi duca la hotare cu condhia capre;u1 rascumpararii sa le fie trimis si astfel aceastaIndatorire consfirrcita sa fie indeplinita de ambele particu aceeasi pietate. Eliberindu-se prizonierii si de o parte$i de alta in felul aratat mai sus, sa indeplineasca siunii si ahii obligaliile ce be au, astfel ca in acest timpnenorochii prizonieri sa fie tratgi cu blinde;e.

220

taw,

sa-i

s5-i

www.dacoromanica.ro

Art:, XI. Negustorii din ambele parti supu$i uneia dinimparain sa.-$1 exercite negotul in libertate, in sigu-ranta $1 in mod pa$nic, precum negustorilor din provinciile supuse imparatului Austriei, de orice neam arfi ei, sa 11 se ingkuie intrarea $i ie$irea panic in $idin regatele $1 provinciile otornane avind ei acte inregula pe uscat $i pe mare cu propriile lor corabii,marea hind folosita in acest scop; cumpararea $i vin-zarea sa fie libere. Platind impozitele in moneda obi$-nuita, negustorii sa nu fie de loc impiedicati, ba, dim -potriva, sa fie protejati, asa ca favoarea care le-a fostdata celorlalti din alte neamuri cre$tine aflate sub sta-pinirea otomana, scutiti fiind de tribut, chiar tratatifoarte prietenege, mai ales francezilor, englezilorolandezilor, aceeasi favoare sa li se acorde $i sa li segaranteze deopotriva $i negustorilor din Imperiul aus-triac ca sa poata $1 ei sa se bucure $1 sa se foloseascade acelea$i avantaje garantii.. La rindul lor, supu$n

n otoman $i negustorn, intrind in tarile $1 interitoriile stapinite de preainaltatul imparat, sa fie tra-taxi tot la fel $i, exercitindu-$i comertul acolo, sa fieprotejati $i aparati in toate afacerile lor. Algerienilor,tunisienilor, tripolitanilor $i altora carora e nevoie sali se porunceasca aceasta sa li se impuna Cu tarie ca peviitor sa nu incalce conditille de pace $1 pactele in-telegerile incheiate aparte. Sa fie siliti $1 locuitorn ce-tatii Dulcine, a$ezata pe tarmul marii, $i altii caretraiesc prin acele parti, supu$i fiind Imperiului otoman,sa nu inceapa iar pirateria sau sa atace corabiile negus-torilor $i sa be aduca pagube, ci, luindu -li -se lor barcilesau vasele $i celelalte ambarcatiuni, sa fie impiedicatisa -$i construiasca altele. Astfel, asemenea pradaton, decite on ar .indrazni calce conditiile $i conventule depace in once chip, sa fie pedepsiti cu toata asprimea,dupa rigorile legii, fiind date inapoi lucrurile pradate,reparate daunele prizonierii repu$i in libertate.

Art. XII. Despre comertul cu Persia s-a convenit casupusilor augustului imparat al Austriei sa li se inga-duie sa exercite negotul in Persia in schimbul platiiimpozitelor amintite in articolul precedent. Nu mai pu-tin persani, atit cei ce yin in Turcia din

221

si

si

si

si

negustorii

5i

www.dacoromanica.ro

provinciile supuse imparatului, cit si cei ce trec dinPersia prin Turcia in tinuturile aflate sub sapinireaimpa'ratului, de vreme ce au plitit atit taxa de 50/0cit si impozitul numit indeobste ref tic, sa nu mai poatifi, sub nici un motiv, grevati de alte obl?gatii sau

Art. XIII. Pacea aceasta, deli s-a incheiat cu bunsintelegere, potrivit conditiilor mai sus arltate, totusiIpentru ca tot ce s-a fagaduit 5i acceptat privitor lahotare s5-si arate efectul in totul, se constituie eNpertiin termen de o lung de ambele par%i, imputerniciti,oameni de incredere 5i pasnici, acestia, intilnindu-seintr-un loc convenabil cit mai curind posibil, vor de-limita 5i despa'rti Para zThava hotarele prin semneanume, hotare arItate in articolele de mai sus. Cele cese vor hotsari vor fi date sere executare intocmai 5ifara nici o intirziere.

Art. XIV. Marginile hotarelor delimitate, in sfirsit,prin aceste tratate si dupi aceea stabilite si reperatein fiece loc unde va fi nevoie de titre delegati impu-terniciti sau apoi, la timpul potrivit, fixate prin str5.-dania imputernicitilor si cu bunl intelegere sa fie res-pectate solemn si cu sfintenie de ambele parli, astfel cain nici un chip si sub nici un pretext sl nu poaltI fiextinse, depasite sau schimbate. $i nici sa nu-i fie in-

uneia din pa'rtile care inchcie pacea sa pretinclIsau sa exercite vreun drept sau vreo putere asupra teri-toriului celeilalte p5.rti dincolo de hotarele °data sta-bilite sau aducI si sa forteze pe supusii celeilalteOrti la ascultare sau la plata vreunui tribut din tre-cut sau in viitor, sau alunge si chinuiascl invreunul din felurile iscodite de mintea omeneasel, cionce schimbare sa fie inraturata cu totul.

Art. XV. Pentru a inratura neintelegerile, deosebirileon discordiile privitoare la vreunul din articolele ace-tui tratat de armistitiu sau cele ce se pot naste pe viitorin aceasta chestiune, unde va fi nevoie, repede si ne-aOrat, sI se orinduiasca de ambele p'arti la hotare, dinprimul moment, imputerniciti in numir egal, oameninicidecum apuckori, ci seriosi, cinstili, intelepti, price-puti si pasnici. Acestia, adunindu-se intr-un loc potrivit

222

gg.duit

ssa-i

plan

www.dacoromanica.ro

fara armata, doar cu un grup egal de persoane pa$-nice , ascultind $i luind cunostinta de toate neinte-lagerile iscate $i de fiecare din ele in parte, sa hota-rasca. $i sa se inteleaga prieteneste. Si stabileasca apoiordinea $i felul in care ambele parti sa-i determine peoamenii $1 supusii for sa respecte o pace sincera $i si-gura, Ursa' taragineli sau pretexte, sub amenintarea cupedepse foarte grele. Iar daca se ivesc chestiuni atit dedificile a nu pot fi tratate lamurite de imputerni-cioi ambelor parti, atunci acestea sa fie trimise sprecercetare celor doi preaputernici imparati, ca eisa poata gasi modul de-a inlatura, a potoli $i a stingeneintelegerile, astfel ca asemenea neirrtelegeri sa fie in-dreptate intr-un timp cit ,mai scurt stingerea for sanu fie in nici un chip neglijati sau aminata. Si frindcain tratatele consfintite inainte, duelurile provocarilereciproce la disputa au fost oprite, acestea sa fie inter-zise $i pe viitor, iar daca unii au indraznit sa ajungala disputa intre ei, sa fie pedepsiti in felul cel maiaspru ca niste nelegiuiti.

Art. XVI. Incursiunile durnanoase $i ocupatiile, pre-cum $i orice atacuri savirsite pe ascuns sau fara veste,clevastarile $i pustiirile teritoriului vreuneia din celedoua stapiniri sa fie oprite interzise cu totul, princele mai aspre porunci. Iar cei ce incalca prevederileacestui articol, oriunde ar fi prinsi, sa fie incarceraliindata sa fie pedepsiti dupa fapta, fara nici o za-bava, dupa legile locului unde au fost prinsi. Cele pra-date toate, fiind cercetate $i inregistrate cu cea maimare grija, sa fie inapoiate stapinilor lor, dupa cumcere dreptatea .nestirbrta. Capitanti ei in$i$1, coman-dantii $i prefectu de ambele Pirti sint %inuli $1 obligatiSa faca dreptate pins la capat, neingaduita fiind nicio nepasare sub amentritarea ca vor pierde nu numaifunctia ce o au, dar $1 viata $i onoarea lor.

Art. XVII. Daca aceasta pace binecuvintata $i aceastaprietenie incheiata intre cei doi preamariti $i preaputer-nici irnparati s-ar schimba, Dumnezeu sa fereasca, indu$manie, toti supusii celor doua stapiniri aflatori periuri, pe uscat $i pe mare sa fie incuno$tintati din vreme,ca ei, platind $i primind cele datorate, sa poata sa iasa

223

Si

insisi

$i

Si

Si

si

www.dacoromanica.ro

spre hotare teferi nevatamati impreuna cu bunurilelor.

Art. XVIII. Sa se arate apoi ca e interzis pe viitorsa se dea adapost sau sprijin raufacatorilor, supusilorrebeli sau nemultumiti, ci pe oamenii de acest fel, pre-cum $i pe toti pracatorii, toti jefuitorii, chiar de sentsupusii celeilalte parti, daca i-a prins pe teritoriul ei,cealalta parte sa fie obligata sa-i pedepseasca cu chinuri,dupa merit. Daca acestia nu pot fi prinsi, atunci capi-tanilor si prefectilor din tinuturile unde au fost gasitica se ascund sa li se arate unde se afla si acestia sa aibainsarcinarea de a-i pedepsi. Iar daca nici acestiafac datoria, ei vor stirni minia stapinilor for impa-ratii si sau vor fi scosi din functii, sau ei vor fipedepsiti in locul vinovatilor. $i mai mult, dintre nele-giuitii de acest fel sa se is masuri fata de desfrinati canici una din parti sa nu-i intretina sau hraneasca pehaidoni 1, caror oamenii le zic liberi", numiti $i hotide serbi Pribeck, si acest nearn de raufacatori care nutraiesc din chtigul dat de vreunul din principi, ci dinpradaciuni, ca $i cei care i-au intretinut si hranit pe eisa fie pedepsiti asa cum se cuvine. Asemeneachiar daca spun si promit ca-si vor indrepta felul forde viata, sa nu gaseasca nici un fel de crezamint, nicisa fie tolerali linga hotare, ci sa fie dusi in alte locurimai indepartate.

Art. XIX. Pentru ca totusi linistea hotarelor si pa-cea supusilor sa nu fie tulburate, locurile unde MichaelCzacky si alti unguri care au refuzat sa se supuna prea-inaltului imparat si in timpul razboiului au cautat re-fugiu in tinuturile turcesti unde doresc sa se aseze,in zisele Tinuturi, aceste locuri sa fie indepartate de lapartile de margini de hotare si soliile for sa nu fieimpiedicate sa -$i urmeze sotii si sa ramina cu ei in dis-trictul anume stabilit.

Art. XX. Si pentru ca acest armistitiu buna prie-tenie intre cei doi preaputernici imparati sa se inta-reasca sa fie in vigoare, vor fi trimisi delegati impu-

1 Vezi nota de la art. XIV al tratatului de la Passarowitz, Anexanr. 43, p. 209.

224

si

si

nu-yi

insisi

sa-i

nelegiuiti,

si

si

si

www.dacoromanica.ro

terniciti de ambele parti care sa fie primiti deopotriva,sa fie onorap, bine tratati si insotiti cu ceremoniile cese obisnmesc de la intrarea in tara pins la intoarcereala locul urmatorului popas. Acestia, sub semnul priete-niei indeplinindu-si aceasta sarcina, cu placere si ti-nind seama de autoritatea ambilor imparati, sa por-neasca in luna mai la drum, in acelasi timp, si sa schimbescrisorile ce le au intre ei la hotarele Belgradului, dupauzantele ce se respects intre cele doua imparatii ; apoitrunisilor imputerniciti sa li se ingaduie sa ceara ce vorei la curtea imparateasca.

Art. XXI. Sa fie respectate normele si regulile pen-tru curteni dupa care trebuie sa fie primiti, onorati sirratati de o parte si de alta atunci clnd yin si ctndramin tntr -un loc. Dupa obiceiul folosit mai inainte,tot asa sa fie primiti si-acum de ambele psalm, cu ace-lasi ceremonial si dupa prerogativele deosebite ale func-tiei celor insarcinati cu o misiune. Trimisilor impara-tului si altor oameni de-ai lor sa li se ingaduie sa poarteve.mintele ce le doresc ei, dupa placul lor, si sa nu-iimpiedice nimeni de la aceasta. Apoi minitstrii impa-ratului sau cei ce indeplinesc funciiile de crainic, desol, de rezident sau de agent sa se bucure de imunitatesi de privilegiile de care se bucura si ceilalti trimist §iagenti ai altor printi, prieteni cu Poarta otomana,avtnd aceeasi libertate, ba, mai mult, sa se bucure demai bune conditii, pentru a se deosebi prerogativele siautoritatea imparatului, si ei sa aiba putinta si liber-.tatea de a-si aduce talmaci. Chiar curierii si altn de-ailor, merg-ind de la curtea imparateasca la Poarta oto-mana si tntorctndu -se si iar venind st ductndu -se, saumble in siguranta si fara primejdii, iar pentru ca dru-mul sa-1 faca usor, ei sa fie ajutatt cu toata buna-vointa.

Art. XXII. Aceste conditii si articole se vor ratificain forma dorita de maiestatile lor iruparatii si se vorschimba de ambele Orli documentele solemne de ra-tificare in termen de 30 de zile de la semnare, sau maidegraba, de catre trimisul preaonorat al imparatului laPoarta si mediatorul imputernicit care se afla acum intabara turceasca, iar cele fagaduite de ambele parti &a

225

www.dacoromanica.ro

ramina neclintite si sa nu se faptuiasca nimica care econtra lor.

Art. XXIII. Armististiul de fata sa dureze si sa seprelungeasca, cu ajutorul lui Dumnezeu, 27 de ani siurmatorii din ziva cind a fost iscalit ; trecind acestiani sau chiar intre timp, inainte ca ei sa se scurga,fiecare parte sa fie libera, daca gaseste de cuviinta., saprelungeasca pacea pentru Inc a multi ani. In acest fel,cele statornicite prin consimtamintul liber si deopotrivaal maiestatii sale Imparatului 4i preaputernicului impa-rat al Austriei si al maiestatii sale preamaritul si prea-puternicul tmparat al turcilor, unnasii lor,

regatele, stapinirile de pe uscat 4i de pe mare, ceta-tile, orasele, supusii si vasalii lor sa le respecte cu sfin-tenie si neatinse. $i sa se ceara cu tarie de ambeleparti tuturor guvernatorilor, prefectilor, comandantilorde armate ostilor, tuturor vasalilor ascultare si su-punere fats de rinduielile existente. Acestia, conformin-du-se asa cum trebuie conditiilor aratate, clauzelor, con-ventiilor si articolelor, sa se fereasca in toate chipurileca sa nu savirseasca ceva in contra pacii si prietenieisub nici un cuvint sau pretext sau sa se vatame, ci, ab-tinindu-se cu totul de la once fel de act dusmanos, sacultive buna vecinatate, incredintati fiind ca,daca, ast:fel sfatuiti, nu se poarta cum trebuie, vor fi pedepsiticu toata asprimea. De asemenea, Insusi hanul Crimeiisi toate neamurile de tatari, once nume ar purta ele,sa fie obligate sa respecte intocmai conditiile acesteipaci, ale bunei vecinatati si ale impacarii. Nici sa li seingacluie ca ei, incalcind regulile, sa fie dusmanosi invreun fel fats de provinciile imparatesti, de supusii sauvasalii lor ; si mai departe, daca cineva fie din ostirilede alt neam, fie din semintiile tatarilor a indraznit safaca ceva impotriva acestor tratate consfintite de im-parati, impotriva pactelor si articolelor ce ele cuprind,acela sa fie pedepsit cu cele mai aspre pedepse.

Sa se inceapa dar,.cum s-a zis, pacea, linistea si si-guranta pentru supusii celor doua imparatii din zivasemnarii acesteia qi a preliminariilor ; sa inceteze apoisi sa se stings de ambele parti dusmaniile, iar supusiilor sa se bucure de siguranta si de liniste. In acest stop

226

tmparatiilest

si

www.dacoromanica.ro

$i pentru ca ostilitaTile sa poata fi oprite cu cea maimare grija osirdie, sa se transmits cit mai repede or-dine si porunci catre toci prefecTii provinciilor de aface cunoscuta pacea. Fiuidca e nevoie de un timp oa-recare pins cind autoritaTile, mai ales cele din cinuturileindepartate, sa poata lua cunostinca de tncheierea pacii,se stabilest 30 de zile ca termen, dupa care, daca ci-neva din o parte sau alta savireste vreun act dusma-nos, acela sa sufere fara intirziere pedepsele aratatemai sus.

Pentru ca, in sfirsit, condi;iile de pace, incheiata asacum se arata in aceste articole, sa fie respectate intoc-mai de ambele parci, asa cum se cuvine, daca preainaltulMehmed-pasa, marele vizir al imperiului otoman, inputerea lui deplina si absoluta, ne prezinta tratatul va-labil si legal scris din insarcinarea lui in limba tur-ceased' de oameni pricepuci $i iscalit, atunci noi, la rin-dul nostru, in virtutea mandatului si a deplinei puteri,transmitem conTinutul acestui pact iscalit cu mina noas-tra $i intarit cu pecelile noastre, scris in limba latina,ca tratat tot legal 4i valabil.

Acest tratat s-a incheiat la intilrurea ce a avut locin tabara de linga Belgrad, in Serbia, in ziva de 18septembrie 1739.

GHENADIE PETRESCU, D. A. STURDZA, D. C. STURDZA, OP. CIT., P. 48-58,ORIG. LATIN.

451774, iulie 10/21, Kuciuk-Kainargi

Tratatul de la Kuciuk-Kainargi incheiat intre Rusiasi Poarta oroman5, in care se preva'd si clauze pri-vind Principatele rom'ane (art. XVI) : amnistie deplidi

227

si

www.dacoromanica.ro

si drept de emigrare celor ce au aderat la Rusia ;garantarea exercitarii cultului crestin ; confirmarea ve-chilor privilegii si asigurarea reprezentantelor for laConstantinopol, un statut de drept international ; scu-tirea for de dari pe doi ani ; obligatie pentru Poartade a One seama de intervenciile Rusiei, prin miniltriiei la Constantinopol, in favoarea Principatelor

romine '

Art. XVI. Imperiul Rusiei restituie Sublimei Poriintreaga Basarabie cu Akerman, Chilia, Ismail si cutirgurile si satele si tot ceea ce cuprinde aceasta pro-vincie, dupa cum ii restituie si fortarega Bender. Totastfel, imperiul Rusiei restituie Sublimei PorIi cele douaprincipate ale Valahiei si Moldovei cu toate fortarecele,orasele, tirgurile, satele si cu tot ce cuprind ele siSublima Poarta le primeste in concliOile urmatoare, cupromisiunea solemna de a le respecta cu sfincenie :

1. Sa respecte fata de to%i locuitorii acestor prin-cipate, de orice demnitate, rang, stare, inclina%ie sauprovenien0 ar fi ei, fara cea mai mica excepTie, amnis-tia absoluta 5i vesnica uitare, stipulate in primul arti-col al tratatului, in favoarea tuturor acelora care, efec-tiv, ar fi comis vreo sau ar fi fost banuici de-afi avut intenIia sa dauneze intereselor Sublimeirepunindu-i in demnitaple, rangurile si posesiunile forini%iale si redindu-le bunurile de care s-au bucuratinaintea razboiului actual.

2. S5.' nu impiedice citusi de putin exercitarea li-bera a religiei crestine si sa nu puns nici un obstacolin construirea de not biserici si in repararea celorvechi, dupa cum s-a stabilit mai inainte.

Acest tratat a fost intregit printr-o invoiala lamuritoare intreRusia si Turcia semnata la Ainali-Cavak (Constantinopol) la10 martie 1779, prin care se intareau stipulatiile din tratatul dela Kuciuk-Kainargi in favoarea Principatelor romane, iar dreptulde a vorbi in favoarea tor` devenea un drept de intercesiune".

228

crimaPorti,

1

www.dacoromanica.ro

3. Sa" restituie minastirilor si altor particulari pa-minturile $i posesiunile mai sus rnentionate care le-auapartinut si care le-au fost luate in afara oricarei drep-tati, situate in imprejurimile Brailei, Hotinului, Bende-rului etc., numite azi raia.

4. Sa aiba fats de clerici stirna deosebita pe caresituatia for o iinpune.

5. Sa acorde familiilor care ar dori sa-si para-seasca patria pentru a se stabili aiurea un permis delibera trecere cu toate bunurile for ; si pentru ca acestefamilii sa"-si poata aranja convenabil treburile, sa lefixeze un termen de un an pentru aceasta ernigratie li-berI din patria lor, incepind din ziva in care instru-mentele de ratificare ale prezentului tratat vor fi schim-bate.

6. Sa nu ceara si sa nu impuna nici o plats avechilor socoteli, de orke naturI ar fi ele.

7. SI nu impuna acestor popoare nici o contri-butie sau plata pentru toata durata razboiului ; $i chiardin cauza devastarilor la care au fost expuse, sa lesocoteasca achitate de orice impozite pentru doi ani,incepind din ziva schirnbarii instrutnentelor de ratifi-care ale prezentului tratat.

8. La expirarea terrnenului stabilit, Poarta pro-mite sa uzeze de aceasta cu toata omenia si sI le pri-measca prin intermediul trimisilor care vor veni dindoi in doi ani ; la sfirsitul platii acestor impozite, nicipasalele, nici guvernatorii, nici vreo altI persoana nuva trebui sa be inglodeze in datorii, nici ssa be impunI.alte plati sau impozite, indiferent sub ce pretext saudenumire ; dimpotriva, ele vor trebui sa se bucure deabsolut toate avantajele de care s-au bucurat in tim-pul domniei rIposatului sultan.

9. Poarta ingaduie domnitorilor acestor dotta statesa aibI pe lingI ea un insarcinat cu afaceri, ales din-tre crestinii comunitatii grecesti, care vor veghea asu-pr'a treburilor privind numitele principate $t vor fitratati cu bunatate de catre Poarta $i, in ciuda neinsem-natei for importante, vor fi considera %i ca persoanecare se bucura de dreptul international, adica vor fila adapost de once violenta.

229

www.dacoromanica.ro

10. Poarta consimte de asemenea ca, dupa cumo vor cere imprejurarile in aceste principate, ministriicurpi imperiale ai Rusiei care isi au resedinta pe lingaea sa poata vorbi in favoarea for si fagaduieste a-iasculta cu toata considerapa ce se cuvine unor puteriprietene si respectate.

GHENADIE PETRESCU, DIMITRIE A. STURDZA, DIMITRIE C. STURDZAOP. CIT., VOL. I, P. 131, ORIG. FRANCEZ.

461784, februarie 27/9 martie, Ia0

Privilegiul comercial acordat de Alexandru Mavro-cordat (Deli-bei), domnul Moldovei, negustorilor supusiaustrieci, fixind obligatiile acestora si taxele ce au a

pl5ti pentru negotul for in Moldova.

Este datoria stapinitorilor intelepti de a proteja pe aceioameni care lucreaza in folosul supusilor for si maresccomertul si agricultura. Asadar, fiindca in acest prin-cipat se afla o multime de negutatori, oameni supusiaustrieci din Galltia, cu vite, boi si cai ; ca este cu-noscut ca aduc locuitorilor un mare folos pentru spo-rirea preIuluivitelor si al unor alte obiecte si ca aufost favorizaTi deja de predecesorii nostri, ceea ce re-zulta din actele for de scutiri, mai cu seama din actulvarului nostru Nicolae-Voevod (?), care le-a acordgtdrepturi exclusive, care inscris se afla in miinile lor, amrecunoscut ca este drept a le confirma vechile for drep-turi si a le acorda cele urmatoare.

In privinTa terenului de care neguOtorii au tre-buinta si pentru care platesc o chirie anuala, am aflat


ca unii din proprietarii acestor terenuri, pentru a sporipretul lor, intrebuinteaza citeva mijloace inselatoare,adica : ca se prefac ca-1 'au cu chine pentru un pretmai mare decit acela pe care il platisera negutatorii maiinainte, astfel Ca dinsii se vad silici de a se duce la unalt teren sau de a plati pretul mai mare oferit si de asuferi, prin urmare, o paguba.

Aceasta procedare fiind contra dreptatii si a ordinei,ordonam ca, onsicind se va descoperi un asemenea fapt,sa nu se pedepseasca numai vecinul inselator, dar cachiar proprietarul terenului sa fie judecat de divanulnostru. Sa nu indrazneasca nici un vecin sa supere penegutatorii care de mai multi ani se afla cu vitele lorpe o proprietate cu consimtamintul proprietarului, saude a-i goni sub pretext de un drept de vecinatate sau depreferinta:

In privinta acelor mosii ce se vor vinde in viitor, ve-cinul va avea preferinta la cea dinth v-inzare ; inurtna,dupa ce vreun supus austriac va fi luat in posesiune omosie pentru un an si construieste pe dinsa once lucrufi este necesar, vecinul nu -1 poate supara in nisi un modsub pretext de un drept de vecinatate.

Nu este iertat nici unuia din vecini de a lucra, a se-imana sau a cosi iarba prin forta pe o cimpie ce s-aarendat de negutatori straini pentru uzul lor.

Cind au a face fin pentru trebuintele lor sau pentruintretinerea virtelor, vor fi liberi de a se invoi cu oa-rnenii care se gasesc pe locul respectiv fie straini sautarani indigeni, dupa placul lor.

Pentru fiecare bou vor plan, dupa obi,cei, un leu, iarun potronic pentru fiecare vita de cornarit, vor maiplati pentru turma intreaga la trecerea granitei un leu si60 parale ca taxa vamala pentru trecere ; pentru bon cese pierd vor plati acelor care-i vor gasi 2 lei pentru fie -tare cap ; insa cind se vor pierde in urrna din turrnaunul sau doi boi singuri, vor plati numai 1 leu.

Asemenea vor plati pentru toate vitele ce vor aveain aceasta tara, cu exceptiunea boilor destinati pen-tru comert, adica pentru vaci, cai si vite de transport,conita obisnuita de 40 aspri, insa nu vor plati nimicpentru vitei si minji. Chiar cind cumpara vite in tir-

231

www.dacoromanica.ro

guri si le vor vinde dupa un termen de doua luni sile vor trece peste granita, nu platesc conga pentru celedoua luni trecute in pa:suni ; iar pentru un termen mailung vor

Pentru caii crescuti de dinsii cind ii tree in Polonianu se va cere nici o taxa' vainala. Iar pentru cai, vitesau once lte lucruri ce cumpka in aceasta Tara si leaduc peste granita si pentru once alt obiect adus din-tr-o alts Tara, vor plati taxa vamara conform artico-lelor elaborate si hotarite in cancelaria noastra in acest

dupa care fiecare supus austriac trebuie ssa plateasca o taxa van-lard' de 3°/0.

Pentru albine si rimatori vor plati aici, in Moldova,deseatina de 10 parale vechi pentru cite vor avea.

Nimeni nu poate lua caii for din locuinta sau din'hergheliile Tor, nici ,pe straa, pentru olac sau poste.

La caz ca s-ar ivi intre un negutkor strain 4i unuldin supusii nostri vreo cearta sau lupta, negutkorul,dace nu este multumilt de hotarirea ispravniculu.i, poateapela la divanul nostru, in un asemenea caz ambelepark vor fi aduse inaintea noastra de ispravnici pentrua decide definitiv.

La caz de se va intimpla ca unul din sus-mentionatiisupusi austrieci ssa comity o crime, ispravnicii n-audreptul de inchide sau a-i pedepsi in alt mod, citrebuie aduca cit s-ar putea mai curind, pentrua proceda conform vechilor tratate ce sint in vigoarela Constantinopole, si pe care, pentru aceleasi cuvinte,trebuie sa le observIm.

Rugam pe toti ceilal%i printi, pe fratele si succesorulnostru in acest principat de a nu schimba sus-mentio-natafavoare si scutire, ci a le confirma pentru onoareafor si in eterna memorie.

Dat in resedinta noastrsi la Iasi, 9 martie 1784, inal doilea an al domniei noastre.

Alexandru-Voievod.

M. MITILINEU, OP. CIT., P. 78-80; ORIG. FRANCEZ. PUBLICAT IN CO-LECTIA G. F. MARTENS. RECUEIL DES PRINCIPAUX TRAITES..., ED. 2,VOL. III, GOTTINGEN, P. 738.

232

plati.

an,

asa'-i

www.dacoromanica.ro

471791, iulie 24/4 august, Sistov

Tratat de pace incheiat lucre Austria si Turcia, rati-ficat de imparatul Leopold al II-lea la 13 august.Acest tratat declara pacea vesnica si universals" intrecele doua imperii si acorda amnistie generals locuitori-lor Muntenegrului, Bosniei, Serbiei, Tarii Romanesti siMoldovei. Articolul II stipula recunoa.sterea de catrecele doua parti a statu quo-ului anterior razboiuluideclarat la 9 februarie 1788. Poarta se obliga sa rein-noiasca libertatile de comer% si navigatie acordate su-pusilor imperiali si regali, pe uscat si pe mare in cu-prinsul Imperiului otoman. Prin articolul IV, curtcaimperials se angaja sa evacueze principatul Valahieisi districtele Moldovei ocupate de trupele imperiale,restabilindu-se hotarele anterioare declansarii ostili-tatilor. S-a incheiat si un tratat special destinat sadezvolte clauzele cu privire la reglementarile teritoriale

pentru fixarea noilor granite.

Art. IV. Curtea iinperiala si rega1a din partea sa,pentru a aduce de asemenea lucrurile pe baza convenit5.a statu quo"-ului strict al epocii din 9 februarie 1788$i pentru a corespunde pe deplin procedeelor amicaleyi echitabile ale Sublmiei Porti otomane, se oblig5. saevacueze, cedeze si redea zisei Porti otomane, in intre-gul for si fairsa vreo imOrtire, toate posesiunile,

orasele, forta'retele $i palancele, sub orice denu-mire acestea ar putea sa fie, cucerite de atre trupelemaiestAii sale imperiale in cursul acestui eazboi, prinaceasta intelegind intregul pri'ncipat al Valahiei si dis-trictele Moldovei ocupate de ca'tre trupele imperiale,si de a restabili asa cum sint aceleasi foste hotare careseparau in zisa perioadal de la 9 februarie 1788 celedousa sfapiniri. In ceca ce priveste forta'retele, castelele,palancele cucerite de la Sublima Poarta otomana% curtea

233

terito-ride,

www.dacoromanica.ro

imperials si regal se angajeaza de a le reda in stareain care ele erau si cu artileria otomana care se gaseaacolo in momentul ocuparii lor.

GHENADIE PETRESCU, D. A. STURDZA, D. C. STURDZA, OP. CIT., P. 72,ORIG. LATIN.

481791, iulie 24/4 august (1205 Zilhidje)

Tratatul special de la Sistov

Art. I. Deoarece inainte de razboi existase o nego-ciere deschisa asupra cererilor guvernului imperial alAustriei de teritorii ale Provinciei (Banat) de Timiloarapredate de Imperiul otoman districtele situate la.stinga riului Unna, cele doua inalte parti contractante,considerind, pe de o parte, situatia imperfecta si de-fectele vechii frontiere in aceste parti si voind, pe dealta, sa remedieze in acest punct intr-un mod care nicisa nu poata schimba, nici sa fie modificat in viitor,spre satisfactia comuna, au stabilit aranjamentul defi-nitiv specilficat in art. II $i III ale prezentei conventii,prin care aranjament ele consimt sa termine absolut$i defintiv toate motivele de reclamatii facind obiectularanjamentului sus-mentionat si al precedentei nego-cieri.

Art. II. Urmare a carui fapt, guvernul imperial oto-man consimte ca burgul si terenurile de la OrsovaVeche pina la Cerna sa fie si sa ramina in posesia si

234

si

www.dacoromanica.ro

suveranitatea guvernului imperial al Austriei, alstfel caCerna in aceasta parte, de arum inainte 5i pentru tot-deauna, sa fie frontiera guvernului austriac ; dar cuconditie expresa ca zisul guvern sa nu poata niciodataridica fortarete nici' in vechiul burg al Orsovei, nici innici o alts parte a teritoriilor cedate de catre guvernulimperial otoman in virtutea prezentului articol. In ceeace prrveste mica cimpie situata in fata lui Ada-Calessi(insula Orsovei), marginita de hotarele specificate inart. V al tratatului de la Belgrad, ea va ramine pentrutotdeauna, in sensul cel mai strict, neutra intre celedoua state ; adica posesiunea si suveranitatea acestei

cimpii nu va aparcine nici uneia din cele clouaguverne si parple contractante, in acest caz se anga-jeaza sa lase zisa cimpie absolut libera, fara a permitenkiodata nimanui sa ridice aid zidiri, sa ramina aid,nici sa execute aid lucrari agricole.

Art. III. In ceea ce priveste distridele de la stingalui Unna, cele doua inalte parci contractante au stabilitca limitele celor doua imperii vor fi, de acum inaintesi pentru totdeauna, reglate in modul urmator : noualinie de separare, dupa desenul trasat in culoare roiein harta anexata prezentului articol, va incepe in acesteregiuni, la malul drept al riului Glina, prin punctulmarcat pe zisa harta, va fi continuata de-a lungul untilmic riusor care se gaseste acolo, pentru a lasa C7ettincu districtul sau sub dominatia guvernului imperial alAustriei ; se va indrepta de-a lungul suburbiei fortuluiotoman Sturlie sau Sturliz, marcat pe hared' in galben,astfel ca acest fort, precum 5i suburbia sa, determi-nate prin bataia unei lovituri de tun, sa ramina in po-sesia Imperiului otoman ; de unde aceasta linie va mergein drum drept pe Corano pentru a urma, urcind, cursulacestui riu pins la si incluzind Dresnick, care va ra-milne cu districtul sau sub dominatia imperials a Aus-triei. Dupe care zisa linie se va prelungi prin muntelede la Smolianatz si regiunea de la Tischieno, va mergede-a lungul muntelui inalt care este in aceste regiuni sila picioarele caruia se gasete regiunea Lapatz, mar-cata pe harta cu un semn galben, si va fi continuatapins la riul limn, la o or de mers mai sus de Vacup,

235

mini

www.dacoromanica.ro

marcat in galben ; de unde aceasta linie va cuprinde,urcind, malul sting al lui Unna pins la izvoarele saleoccidentale, urmind linia marcata in rosu, pentru a setermina prin el mai drept acum, pe care 11 direc%iamuntilor inalti, la triplul hotar actual, 'Lind astfelSterniza musulman sub dominatia otomana. Guvernulimperial austriac se angajeaza a nu repara niciodata,nici construi vreo fortificatie, sub once titlu si oricescuza ar putea fi aceasta, in toata intinderea, faraexcep%ie, districtului ce Sub lima Poarta it cedeaza invirtutea prezentului articol.

Art. IV. Guvernul imperial al Austriei, pentru ailspunde de asemenea din partea sa dispozi%iilor ami-cale ce guvernul imperial otoman le-a aratat in regle-mentarea defintiva a granitelor, at'1t din partea bur-gului si a terenurilor vechii Orsove, cut si din cea aUnnei superioare, asa cum se hotaraste prin articoleleII si III ale prezentului tratat special, si pentru a in-fari si pecetlui o data mai mult pacea ce a fost inche-iat intre cele doua: imperii, declare in modul cel maisolemn si public ca.' recunoaste si considers prezenta re-glementare a granitelor ca definitive si se oblige a nuformula in viitor nici o pretentie dincolo de hotarelefixate aici mai sus.

Art. V. Guvernul imperial al Austriei, pentrumanifesta consimtamintul si satisfactia reglemenfarn}iotarelor fixate ca aici mai sus, se oblige a inapoiaSublimei Porti toate fortaretele, castelele si palancelecucerite in Imperiul otoman in starea in care ele segasesc acum si Fara a distruge nici o reparatie, nici lu-crarile not care s-au flcut aici, renuntind in consecintala clauza demorarii stilpulata la sfirsitul art. VI altratatului definitiv.

Art. VI. Guvernul austriac, secondind in mod egaldorinta manifestata de Sublima Poarta de a reintraprompt in posesia tuturor teritoriilor cucerite, de buna-vole se intrece in a apropia termenele fixate evacua-rilor in art. VI al zisului tratat si stabilite cu SublimaPoarea ca aceste termene se vor socoti din ziva sem-darii tratatului, iar nu din cea a schimbului ratifica-rilor : adica 30 de zile socotite din aceasta zi pentru

236

da''

a-$i

www.dacoromanica.ro

evacuarea, cedarea si predarea intregii Valahii 4i acelor 5 districte ale Moldovei si de 60 de zile socotitedin acelasi moment pentru toate celelalte teritorii cu-cerite. Cele doua parti se obliga in plus sa efectuezeschimbul ratificarilor tratatului de pace in 15 zile celmai tlrziu, in loc de 40 zile fixate prin art. XIV altratatului definitiv.

Art. VII. Ratificarile acestui tratat special vor fifacute separat, dar schimbate in aceeasi zi cu ratifi-carile tratatului de pace.

Drept urmare a acestui fapt siin virtutea deplinelorputeri cu care noi am fost investili de catre maiestateasa imperiala sultanul, acest prezent sened (act), expu-nind conditiile tratatului special sus-mentionat, compusdin 7 articole, de la predarea si schimbul sau la timpulconvenit, a fost redactat, scris, pecetluit de catre noisi remis plenipotentiarilor (austrieci) pentru ca, cu gra-Tia lui Dumnezeu atotputernic, sa fie bine respectat decatre cele doua parti si considerat ca un semn reciprocde pilda $i prietenie.

A 3-a zi a lunii Zilhidje a anului 1205 al Hegirei(anul de gratie 1791) <august 4 s.n.).

GHENADIE PETRESCU, D. A. STURDZA, D. C. STURDZA, OP. CIT., P. 79-9DORIG. LATIN.

491791, decembrie 29/9 ianuarie 1792, Ia0

Tratatul de pace de la Iasi incheiat intre Turcia siRusia prin care se confirm5 tratatele precedente si segaranteaza libertatea comertului rus in apele Impe-riului otoman. Prin art. III si IV se delimiteaii

237

www.dacoromanica.ro

frontierele dintre cele doua imperii si se reafirm'a respec-tarea stipulaciilor in favoarea Principatelor cuprinse intratatul din 1774, invoiala din 1779 $i actul din 1783.Poarta se angaja : sa respecte privilegiile Moldovei $iTArii Romane$ti ; sa nu reclame de la Principate nicio contributie pentru perioada desawra'rii ostilitalilor ;d egrevarea de once impozite pe o perioada: de doiani ; libertatea pentru locuitori de a emigra ortunde

doreau in timp de 14 luni.

In numele atotputernicului Dumnezeu,Maiestatea sa preaputernica imparateasa autocrats

aintregit Rusii si maiestatea sa sublimul preaputer-nicul imp'arat al Turcilor, in dorinta sincera, existents51 de o parte si de alta, de a restabili pacea, care a fostintrerupta de unele evenimente, ca §i de a pune capatrazbonilui care a durat pins acum intre i,mperiile for

de a aseza din nou pe baze solide pacea, prieteniasi buna intelegere, au considerat, in consecinfa, conve-nabil sa incredinceze aceasta per utila $i salutary ze-lului §i orientarii inaltilor for plenipotenliari, gi anu-me : pentru maiestatea sa imparatul turicilor, preailus-trului excelentului domn Iussuf-pasa, mare vizir alSublimei Porti otomane, iar pentru maiestatea sa im-periala a Rusiei, preailustrului excelentului domnAlexandru, conte Bezborodko, in prezent consilier in-tim cavaler al ordinelor suveranei sale.

$i, pentru ca aceste negocieri de pace sa poata fi dusein chip fericit la capat de persoane de incredere, res-pectiv numite inzestrate cu deplinele puteri necesarepentru hota'rirea, incheierea semnarea prezentuluitratat de pace, au fost nurniti inzestrati cu maisus-mentionatele depline puteri :

pentru Poarta otomana excelentii §i preaonorabiliidomni : Abdallah Birri, reis effendi sau ministru alafacerilor externe, Ibrahim Ismet-bei, ordan kadisi saumare judeca'tor al armatelor otomane, investit effendide Stambul, si Mahomet Durri, effendi rusnamadzii sau.controlor general al financelor ; gi pentru Imperiul Ru-

258

si4i

si

$i

si

si

alesi, si

5i

5i

www.dacoromanica.ro

siei excelentii si preaonorabilii domni Alexandru Sa-moilov, locotenent-general al armatelor maiestatii saletarinei, actualul sau sambelan, director al cancelarieisenatului, conducator si cavaler a diferite ordine, IosifDeribas, general-maior al armatelor, amiral al floteicare stationeaza la Racues, cavaler a diferite ordine,si Serghei Laskarov, consilier de stat si cavaler, care,intrunindu-se in orasul Iasi pentru a negocia o pacetrainica intre cele doui imperii, au acceptat si au in-cheiat reciproc urmatoarele articole :

Art. I. Intre maiestatea sa sultanul si mai(estateasa imparateasa tntregii Rusii, mostenitorii si succesoriifor la tron si chiar intre impeniile si supusii for vorinceta, inca din acest moment si pentru totdeauna,once ostilitati si dusmanie ; ele vor ramine invaluikepentru totdeauna in uitare, si in viitor o pace solidssi permanenta va domni pe pamint si pe mare. 0 prie-tenie constants si o armonie trainica vor fi stabilitesi intretinute prin respectarea cu sinceritate, loialitatesi constiinciozitate a articolelor incheiate in prezentultratat, in asa fel inch nici una din cele doul parti,nici in secret, nici pe fata, sa nu intreprinda sau sa nuincerce impotriva celeilalte vreo actiune sau vreoexpeditie, oritcare ar fi ea.

Ca urmare a reinnoirii unei prietenii atit de sincere,cele doua parti contractante acorda fiecare amnistie 4iiertare generals acelor supusi ai lor, Fara nici o ex-ceptie, care s-au facut vinova;i fata de una din celedoua parti, punindu-i din nou in libertate pe cei carese afla la galere sau in inchisori, autorizindu-i pe toticei proscrisi sau surghiuni%i sa se reintoarca la cami-nele for cu promisiunea de a-i rasa, diva incheiereapacii, sa se bucure din plin de toate onorurile si bu-nuri,le pe care le posedau inainte, fara a avea de suferitnici cele mai neinsemnate insulte, daune sau injurii, ci,dimpotriva, in asa fel inch fiecare din ei, la fel caoricare din compatriotii sai, sa poata sa traiasca aparatsi pazirt de leg& si de datinele tarii sale.

Art. II. Tratatul de pace semnat la 10 iulie 1774sau la 14 ale lunii Zemazi-el Evel din anul Hegirei

239

www.dacoromanica.ro

1188, convencia explicative din a 20-a zi a lunii Ze-mazi-el Akir 1193 sau din 10 martie 1779, tratatul decomerc din ziva de 20 a lunii Ridzel 1197 sau din 10iunie 1783 $i actul referitor la alipirea Criineii si ainsulei Taman la Imperiul rus, care fixeaza ca fron-tiers fluviul Cuban si care a fost incheiat la 15 alelunii Safer 1193 sau la 28 decembrie 1783, sint recon-firmate prin prezentul tratat de pace nou incheiat intoate articolele sale, cu excemia acelor care vor fi mo-dificate prin tratatul actual sau care vor fi fost mod)-ficate prin precedentele, si cele doua parti contractantese angajeaza sa le respecte cu sfintenie, sa nu le incalcesi sa le puni in aplicare cu toata bunacredinca si exac-titudine.

Art. III. Ca unnare a articolului 2 al prelimina-riilor in care este specificat ca Nistrul va trebui sa slu-jeasca intotdeauna drept delimitare intre cele doua im-peril, ca frontierele Imperiului rus se vor intinde peviitor pins la sus-numitul fluviu, cele doua parIi con-tractante au cazut amindoul de acord si stipuleaza prinprezentul tratat ca Nistrul va forma linia de demar-catie intre Sub lima Poarta si Imperiul Rusiei, astfel in-cit intregul teritoriu care se afla pe malul drept alNistrului va fi restirtuit Sublimei Pori si va ramine peveci sub stapinirea sa absolute si incontestabila ; dim-potriva, tot teritoriul care se afla pe malul sting alaceluiasi fluviu va famine sub stapinirea absolute siincontestabila a Imperiului rus.

Art. IV. Ca urmare a sus-numitei dispozi ;ii spe-ciale, referitoare la linia de &eparatie a celor douaimperil si ca urmare a articolului 4 al prelriminariilorIn care s-a convenit ca toate celelalte frontiere vorramine asa cum erau la inceputul actualului razboi sica %inuturile pe care le-au luat in staptnire trupeleImperiului rus vor fi restiruite Sublimei Porti cu toatefortaretele existente si in aceeasi stare in care sint inmomentul de fata, madestatea sa imperials restituieSublimei Porti Basarabia cucerita de armatele rusest]cu orasele fortificate Bender, Akerman, Chilia si Is-mail, ca si tirgurile si satele cuprinse in aceasta pro-

240

www.dacoromanica.ro

vincie. In afar de aceasta, maiestatea sa imperialarestitute provancia Moldova cu orasele, satele si totceea.,ce cuprinde ea, si Sub lima Poarta o primeste inurmatoarele condipi cu promisiunea de a le executapunct cu punct

1) De a respecta si de a indeplini cu sfintenie, spreprofitul cel mai mare al celor doua provincii a Vala-hiei si Moldovei, clauzele stipulate in tratatul de paceincheiat in anul Hegirei 1188, in ziva a 14-a a luniiZemazi-el Evel sau 10 iulie 1774 si apoi in convenTiaexplicative incheiata in a 20-a zi a lunii Zeinazi -elAkir 1193 sau 10 martie 1779 si in actul din 15 aleaceleiasi luni Safer sau 28 decembrie 1783 pe care le-anegociat marele vizir in numele Sublimei

2) De a nu cere si de a nu itnpune populaiiilor dinpnuturiaceste nici o platy pentru datoriile restante

de orice nature ar fi ele.3) De a nu reclama de la aceste principate nici o

contribuOe si nici o platy pentru tot timpul razbotu-lut, ci, dimpotriva, luind in considerape marele pier-deri indurate si jafurile la care aceste popoare au fostexpuse in timpul ostilita%ilor, de a le degreva de onceimpozite si sarcini pe o perioada de doi ani incepinddin ziva schimbarii instrumentelor de ratificare aleprezentului tratat.

4) De a ingadui familiilor care vor urea sa-si pa-raseasca patria si sa se stabileasca in alta parte sa iasanestingherite cu toate bunurile for si, pentru ca acestefamilii sa aiba indeajuns timp de a-si preveni rudele

singe si rudele prin alianTa, supust ai Itnpenulutotoman, de a le ingadui sa-si vinda bunurile mobile stimobile supusilor numitului imperiu, in conformitatecu legile .carii, in sfirsit de a-si pune ordine in treburilelor. Li se acorda pentru aceasta expatriere de buna-voie un termen de paisprezece luni incepind din zivaschimbarii instrumentelor de ratificare ale prezentuluitratat.

Art. V. Ca dovada a sinceritaTii cu care celedoua inalte parci contractante incearca nu numai sarestabileasca in prezent, ci si sa consolideze in modtrainic pe viitor pacea si armonia, inlaturind tot ceea

241

Por

de

www.dacoromanica.ro

ce ar fi de natura: sa constituie un pretext oricit deneinsemnat pentru diferende sau disensiuni, SublimaPoarea se angajeaza, reinnoind firmanul expediat dejamai inainte, sa trimita comandantului-sef al frontie-relor, pasa Ahaltzik sau Achiska, ordine prin care sa1 se interzia, in termenii cei mai seven, sa hartuiascasau sa maltrateze, fatis sau in taina si indifferent subce pretext, teritoriile si locuitorn supusi tarului de laTiflis sau din Kartalinia, cu porunca formal adresatllui de a nu tulbura buna intelegere si raporturile debuna vecinatate.

Art. VI. Al doilea articol al prezentului tratatconfirmind prin conventille precedente actul din 28 de-cembrie 1783 referitor la alipirea la Imperiul rus aCrimeiti si a insulei Taman, ca si la fixarea ca liniede frontiers in aceste ntinutu si intre cele doua im-peril a fluviului Cuban, Sublima Poarea se obliga inconsecinta in mod solemn, ca dovada a loialitatii cucare este dispusa sa inlkure Inca din acest momentonce ar putea aduce prejudicii linistii si armo-niei intre cele dou'a imperii, sal foloseasca Intreaga saautoritate si toate mijloacele proprii pentru mentinereain ordine si infrinarea populatnlor aflate pe malulsting al Cubanului, in asa fel .incit ele sa. se abtina dela once incursiune pe teritoriul Impenului rus si sanu se poafa deda fatal de supusn rusi si de casele.paminturile si locuitorii lor, nici pe fala, nici in secret5i sub nici un pretext, la devastari, jafuri si strica,ciumde once fel ar fi ele. $i pentru ca aceste neamuri sanu mai is oameni in sclavie, Sublima Poarta le va

interziiadresa in acest scop ordinele cele mai formale,cindu-le cu severitate sa s'avirseasca asemenea acteamenintindu-le pentru aceasta cu pedepsele cele maiaspre ; in afar de aceasta, dupa cchimbarea instru-mentelor de ratificare ale prezentului tratat, ea va dapublicitsatii numita interdictie in diferitele tirgusoare.

Dar presupunind ca dupa acordurile stipulate inprezentul tratat si dupa interdictia ordonata acestorneamuri se vor ga'si in rindurile for indivizi care vorindraizni totusi sa intreprinda incursiuni pe teritoriulrus, sa pricinuiasca acolo devastki, sa fure vite sau

242

pacii,

$1

www.dacoromanica.ro

orice altceva sau sa dud in robie supusi rusi, in acestcaz, de indata ce se va inainta vreo plingere, autori-tatile judiciare vor fi anuntate de aceasta fara cea maimica intirziere $i obiectele jefuite sau furate vor tre-bui restituite. Mai ales nu se va pune nisi un fel depiedica slobozirii $i repunerii in dreptuni a supusilorrusi care vor fi fost rapiti, ca cercetarilor facutein acest scop ; in afara de aceasta, eventualele cheltu-ieli prilejuite vor fi restituite autorii acestor indraz-new incurtsiuni vor fi aspru pedepsiti in prezenta co-misarului rus, care va fi numit in acest scop de catrecomandantul frontierelor. Dad, in ciuda oridrei as-teptari, nu se va da pltngerii satisfactie in termen desase luni de la data la care va fi fost facuta, Sub limaPoarta tsi is angajamentul ca, in rastirnp de o lungde la reclamatia ministrului Rusiei, sa plateasca inte-gral toate cheltuielile facute in zadar, cheltuieli pri-cinuite de autorii acestor incursiuni, fara ca aceastasa insemne, bineinteles, ca penalitatile de mai sus nuvor fi aplicabile dupes aceea fara nici un fel de in-tirziere.

Art. VII. Comertul constituind legatura reala sitrainica a unei armonii reciproce, Sub lima Poarta, cuprilejul reinnoirii pacii prieteniei cu Imperiul rus,

oind sa dea o chezasie dorintei sale sincere de a stabilipe cit cu putinta relatii comerciale sigurc profitabileintre supusii celor doua imperii, convine in acest scopsa mentina si sa execute pe deplin si in intregimeart. VI al tratatului de comert cu Rusia referitor lacorsarii din Alger, din Tunis si din Tripoli, unde sestipuleaza in mod special ca, dad un supus rus cadein mina corsarilor din Alger, din Tunis sl din Tripolisi este facut captiv de ei sau dad piratii pun minape o nava sau pe marfuri, oricum s-ar nutni ele, apar-tinind unor negustori rusi, Poarta se angajeaza in acestcaz sa fad uz de autoritatea sa pe linga sus-numitelestate pentru a dobtndi punerea in libertate a supusilorrusi care vor fi cazut astfel in robie, sa determine res-tituirea navei, marfurilor bunurilor care le vor fiPost luate sau rapite $i sa fad sa li se acorde despa-gubiri celor in cauza pentru toate pierderile pe care le

243

si

si

si

si

si

www.dacoromanica.ro

vor fi suferit din partea acestei capetenii. In cazul incare se va afla cu certitudine, pe baza unor rapoarte,ea aceste firmane n-au fost executate de catre sus-numitele regeme din Alger, Tunis $i Tripoli, Sub limaPoarta fagaduiegte ca., la reclamaIia rninistrului impe-rial al Rusiei sau a insarcinatului cu afaceri,poieze din tezaurul imperial pierderile in termen dedoua luni, sau mai degraba, dad' e cu putinta, ince-pind din ziva semnarii reclamaTiei.

Art. VIII. To 1i prizonierii de razboi alti gclavidin cele doua imperii, barbaTi $i femei, indiferent derasa $i condiTie, cu excepTia celor din Imperiul oto-man, care vor fi parasit de bunavoie cre$tinismul $i

vor fi imbracisat religia mahomedana vor fi repu$iin libertate $i de o parte $i de alta, de indata ce sevor schimba instrumentele de ratificare ale acestui tra-tat, fara nici un fel de scuza $i Fara nici un fel dedespagubire sau de rascumparare.

Tot astfel, to0 cre$tini cazu0 robi, ca polo-nezi, moldoveni, valahi, locuitori ai Peloponezului $i

ai insulelor, georgieni tcgi ceilalli, Fara excepTie,vor fi repu$i in libertate fara nici un fel de despagu-hire sau de rascumparare. De asemenea, supu$iiru$i care, dupa incheierea acestei fericite pad, vor fiadusi in stare de sclavie prin tine $tie ce intimplare$i se vor afla in Imperiul otoman vor trebui repu$i inlibertate in acelasi chip, $i Rusia fagaduieste ca vaface tot asa, in deplina egalitate reciprocitate faIade Poarta otomana $i de supusii

Art. IX. In scopul ca, dupa armistiIiu $i in urrnavreunor neimelegeri, sa nu fie savir$ite acte de osti-litate in timpul negocierilor care s-au terminat acumin chip atit de fericit, indata dupa semnarea prezen-tului tratat de pace, marele vizir al Portii otomane vanotifica $i va face cunoscut armatelor $i flotelor oto-mane, iar primul plenipotenOar $i membru actual alconsiliului privat al maiesta%ii sale imparateasa Rusiei,de asemenea, comandantul-$ef al armatelor $i floteiruse$ti, ca. pacea $i incelegerea au fost complet resta-bilite.

244

si

ceilalti

si

toti

4i

s5 Ina-

www.dacoromanica.ro

Art. X. Pentru a consolida in chip $i mai trainicaceasta fericita pace $t sincera prietenie intre cele douaimperii, vor fi trimist si de o parte $i de cealalta cuacest prilej, in mod solemn, ambasadori cu misiuneextraordinara, ambasadori pe care cele doua curti iivor desemna de comun acord. Ambasadorii respectivivor fi primiti $i intimpinati la granita cu

ceremonialaceeasi eti-

cheta, cu aceleasi onoruri cu acelasi careeste in uzanta in respeotivele ambasade ale puterilorcarora cele doua imperii, datorita unor legaturi deprietenie, le dau onoruri. Prin mijlocirea sus-numitilorambasadori vor fi trimise daruri in raport cu rangulcelor doua imperii.

Art. XI. Dupa incheierea tratatului de pace intrecele doua imperii 4i dupa schimbarea instrumentelorde ratificare intre suverani, trupele imperiale rusesti$i flota care stationeaza la Racues vor proceda la eva-cuarea teritoriului otoman. Dar cum, din pricina pie-dicilor create de anotimp, este necesar sa se amineaceasta evacuare, cele doua inalte parti contractanteau cazut de acord $i au stabilit in acest scop ca ulti-mul termen sa fie ziva de 15 mai, dupa stilul vechi,a anului 1792, care este momentul in care va incepe'aceasta evacuare. La aceasta data, toate trupele maies-tatii sale tarinei se vor retrage de-a lungul maluluisting al Nistrului $i flota intreaga stationata la Racuesva parasi defintiv gurile Dunarii. Atita timp cit tru-pele imperiale rusesti vor ramine in fortaretele ti-nuturile cucerite, care, in termemi tratatului de pace,vor trebui restituite Portii otomane, administratia sistarea de lucruri vor amine asa cum erau in timpulcuceririi 'rusesti, iar Poarta otomana nu va putea samtervina in nici un fel mai inainte de completa eva-cuare a trupelor. Pina in ultima zi a plecarii for dinaceste ;inuturi, trupele rusesti vor trebui aprovizionatecu alimente cu toate lucrurile necesare nevoilor forin acelasi mod in care li s-au furnizat ping in prezent.

Art. XII. Dupa semnarea prezentelor articole depace de catre plenipotentiarii respectivi intruniti la Iasi,marele vizir, in numele Sublimei Porti, $i consilierulprivat actual si primul plenipotentiar al maiestatii sale

245

st

si

www.dacoromanica.ro

autocrate a intregii Rusii vor schimba, in rastimp decincisprezece zile §i mai degraba daca va fi cu putinta,tot prin mijlocirea plempotentiarilor mai sus numiti,exemplarele actelor in virtutea carora aceasta actiunefericita si salutara de pacificare isi va dobindi intreagaputere si deplina sa valoare.

Art. XIII. Prezentul tratatfi

de pace perpetua, in-cheiat in chip atit de fericit, va confirmat din parteamaiestapi sale sultanului §i din partea maiestatii saleimparatesei intregii Rusii prin mijlocirea unor instru-mente de ratificare solemne prevazute cu propria forsemnatura, iar aceste instrumente de ratificare, intr-unrastimp de cinci saptamini sau mai .degraba daca estequ putina, incepind din ziva incheiern numitului tratat,vor fi schimbate prin plenipotentiani care au incheiatacest tratat. Exemplarele semnate §i prevazute cu sigiliul armelor for au fost schimbate intre plempotentiarnrespectivi.

Intocmit la Iasi, la 29 decembrie 1791 s.v. (9 ianuarie1792 s.n.) sau in a 15-a zi a lunii Zemazi-el Evel a anu-lui Hegirei 1206.

(L.S.) Alexandr SamoilovIosif DeribasSerghei Laskarov

GHENADIE PETRESCU, DIMITRIE A. STURDZA $I DIMITRIE C. STURDZA,OP. CIT., P. 219-225, ORIG. FRANCEZ.

501792

..Carte de lege" (Kanunname) sau Legea nou'a"(Kanun-i Cedid), cuprinzind 28 de articole comune

pentru Tara Romaneasc5 si Moldova.

246

www.dacoromanica.ro

Prin aceasta reglementare se stabilesc toate obligatiilemateriale ale Tarii Romanesti si Moldovei fats dePoarta, indicindu-se natura, cuantumul, termenele deplata etc. Se stabileste, de asemenea, modul de nu-mire a domnitorilor si de mentinere a for in domnie,confirmindu-se, totodata, normele de intrare a supu-silor otomani in tarile romane. Din document rezultaautonomia de care se bucurau Tara Romaneasca si

Moldova in ceea ce priveste relatiile for cu Imperiulotoman.

Suretul hatt-i humaiumului 1 cel purta'tor de glorie carea fost pus cu onste deasupra acestui Kanunname 2.

Aceasta fiind legea mea, cu voia celui preainalt, cu-prinsul ei sa' se Tina in vigoare. Originalul sigilat s'al sepastreze la divanul impafatesc, iar suretul sa fie inre-gistrat la Tarapanaua imperials 3. Articolele de trebuin0.s'al fie scoase separat si, dups ce vor fi inregistrate incelelalte locuri trebuincioase, sl se faca si sa se proce-deze potrivit cerinIelor cuvenite si to%i sa' se fereascade fapte potrivnice, neingaduindu-se niciodatsa contra-riul.

1) Veniturile si cheltuielile voievozilor Tarii Roma-nesti (Eflak) §i ai Moldovei (Bogdan) fiind puse intr-orinduial5 bine stabilita% este nevoie ca de azi incolo sase faca si sa se procedeze potrivit cerir4elor si trebuin-ielor cuvenite. De aceea, reflectindu-se de asta data asu.pra numeroaselor condiTii, ele au fost inregistrate asacum urmeaza mai jos ; aleatuindu-se astfel o lege moua,fiecare articol al ei sa fie respectat de drega'torii Inalteiimpa'ra%ii, fara a se aduce vreodata schimbari sau mo-dificsari si ei sl se fereasca si sa' se in departe de aface contrariul.

1 Hatt-i-hiimayun = autograful sau insemnul personal al sultanului.Suret = copie.2 Kanunname = carte de lege, cod de lege, legislatie.3 Darbhane-i amire = monetarie imperials, casa de bani.

247

www.dacoromanica.ro

2) Rikiabie -lele 1 §i iidie-lele 2 pe care le dau dintrecut $i Ipina acuma, afara de giziaua fixa 3, domniicatre lnalta imparavie fiind su'me neinsemnate fata deveniturile Tarn Romanesti si ale Moldovei si, de ase-menea, havalelele4 importante, care apar din cind inand, la nevoie, fiind ele cantitaTi diferite, se orin-duieste, de azi incolo, sa se dea in fiecare an pentrumine 6, sub forma de venit nou (irad-i cedid), 1 000 depungi (kise) 6 din Tara Romaneasca si 500 de pungi 7 dinMoldova, pentru ca voievozii sa nu fie apasati cu hava-lele mai multe decit gizielele for stabilite.

Potrivit cerintelor devotamentului si dreptatii lor,voievozii sa plateasca mereu acest venit nou, in fiecarean, in rate.

3) Rikiabie-lele Tarii Romanesti si Moldovei nefiindfixe, se lua, la nevoie, cind mai mult, cind mai puTin.De aceea s-a stabilit ca de azi incolo sa se is in fiecarean din Tara Rornaneasca 500, iar din Moldova 300 depungi de aspri drept rikiabie 8. Astfel, asprii de rikiabie,amintiti mai sus, sa fie predati la vistieria curtii inte-rioare imperiale (Enderun-i Humayun hazinesi).

4) In ceea ce ipriveste iidie, nefacindu-se deosebire in-tre Tara Romaneasca si Moldova, ele dadeau din trecut

pins acuma sume egale, una la lyd-i-fitr9, iar altala lyd-i-edha 10.

Anulindu-se de asta data defteruin dupa care se &i-dea iidie, potrivit catastifului de ceremonii (defter-i ref-rifat), fie celor din curtea imperials interioara, fie sluj-basilor Inaitei imparavii, s-a stabilit de azi incolo cite

1 Rikabiye = dare pentru cei din suita sultanului.2 Iydiye = s'arbatoarea sacrificiilor.3 Cizye-i makaa = gizia, haraciul sau tributul fixat, stabilit.4 Hawillat (pl. de la havale) = in sens de sarcina", obligatie.5 In text : Sa'yen li-l-miri.

Pungi de aspri, deci 500 000 de gurusi (1 kise = 500 de gurusi).7 Fac 250 000 de gurusi.8 500 de pungi = 250 000 de gurusi, iar 300 de pungi = 150 000de gurusi.9 Zis si Ramazan-Bayrami" Kurban-Bayrami.11 Defter = registru, catastif, condic.a.

248

si

si

www.dacoromanica.ro

60 000 de gurusi iidie pe an, cu plata intr-o singuradata, pentru Tara Romaneasca si Moldova.

Din mai sus amintita iidie, 30 000 de gurusi sa fiepreda%i la vistieria imperiala interioara, iar ceilalli30 000 de gurusi sa fie dati slujitorilor inaltei imparatii,asa cum s-a orinduit.

5) Dupa cum s-a aratat mai inainte, Tara Romaneascacia 625 de pungi de aspri gizia fixa, 500 de pungi deaspri rikiabie 120 de pungi de aspri iidie. Impreunacu cele 1 000 de pungi de aspri orinduite de asta dataca venit you (irad-i cedid), darile ei se ridica pe an la2 245 de pungi de aspri.

De asemenea, si Moldova da 1391/2 de pungi de asprisi 41/2 de gurusi gizia fixa, 300 de pungi de aspri rikia-bie 120 de pungi de aspri iidie 1. impreuna cu cele500 de pungi de aspri orinduite de asta data ca venitnon, darile ei se ridica pe an la 1 0501/2 de pungi deaspri si 41/2 de gurusi.

Toate aceste dari urmind sa fie platite dupa incheie-rea perioadei de scutire, inceputul for de an sa fie soco-tit sfirsitul perioadei for de scutire 2.

6) Termenul de scutire pentru Tara Romaneasca sfir-sindu-se in a 3-a zi a lunii zilhidjge din anul acesta1207 3, urmeaza ca inceputul ei de an sa fie socotit dela data mai sus aratata. Astfel, de azi incolo, jumatatedin cele 500 de pungi de aspri pe care le va da in fie-care an drept rikiabie sa fie platita la sfirsitul prirnelorcase luni, iar cealalta jumatate la incheierea anului.

Dat fiind insa ca cele 250 de pungi de aspri carereprezinta prima rata din rikiabiaua anului viitor vorfi achitate, de asta data, in cursul perioadei de scutire,a doua rata sa fie predata la sfirsitul prirnelor Base lunide dupa termenul de scutire.

7) Termenul de scutire pentru Moldova incheindu-secam In a 22-a zi a lunii djemaziyel-ahir din anul 1208 4,urmeaza ca inceputul ei de an sa fie socotit de la data

1 In firmanele amintite mai sus apkeau cite 90 000 de gurusi.2 Vezi notele urmkoare.3 3 zilhidjge 1207 = 3 august 1791.4 22 djemaziyel-ahir 1208 = 16 februarie 1792.

249

si

5i

www.dacoromanica.ro

mai sus aratata. Astfel, de azi incolo, jumatate din cele300 de pungi de aspri pe care le va da in fiecare andrept rikiable sa fie platita la sfirsitul primelor caseluni, iar cealalta jumatate la incheierea anului. Dat fiindinsa. ea cele 150 de pungi de aspri care reprezinta primarata din rikiabiaua anului urmator vor fi achitate pinsla sfirsitul perioadei de scutire, a doua rata sa fie pre-data la sfirsitul primelor case luni de dupa termenul descutire.

8) Cele 1 000 de pungi de aspri orinduite ca venitnou din Tara Romaneasea sa fie platite dupa incheiereaperioadei de scutire in patru rate, astfel ca, din lunazilhidjge incolo, socotita inceput de an, sa se predea lafiecare trei luni o data cite 250 de pungi de aspri. Daease va arata neglijenta in plata la timp a ratelor, atuncibeii 1 sa fie dojeniTi.

Intrucit este nevoie ca suma aratata mai sus sa fieplatita in taina 2, de aceea, cu scopul de a avea multagrija fa.ca de regula tainei si a secretului, sa se dea infiecare an dovada (temessiik) la Tarapanaua imperialspentru venitul nou, trecindu-se in dosul dovezii ratelede predat la fiecare .trei luni o data, iar la sfirsituI anu-lui, cind ratele vor fi completate, dovada sa fie rein-noita.

9) Cele 500 de pungi de aspri orinduite ca venit notedin Moldova sa fie platite, dupa incheierea perioadei descutire, in cinci rate, astfel ea din luna djemaziyel-ahira anului 1208, socotita inceput de an 3, sa se predea lafiecare doua luni o data cite 100 de pungi de aspri siin zece luni sa" se tern-line ratele.

Daca se va arata nepasare in plata la timp a ratelor,atunci beii sa fie dojeniTi.

Intrucit este nevoie ca suma amintita mai sus sa fieplatita in taina, de aceea, cu scopul de a avea multa

1 Bei = in sens de domn, voievod. Mentionam ca, alaturi de bei,in documentele si cronicile turcesti se foloseste si termenul devoievod (voyvoda). Acesti termeni exprima sensul de reprezentantiai Portii otomane in farile romane, spre deosebire de calificativeIede hakim (stapin, domn), tekiir (rege) s.a., date Iui Stefan celMare sau altor domni.2 Fata de puterile straine.3 Djemaziyel-ahar 1208 = 16 februarie 1792.

250

www.dacoromanica.ro

grija fatl de regula tainei secretului, sa se dea in fie-care an dovada (temessiik) la Tarapanaua imperiala.pentru venitul nou, trecindu-se in dosul dovezii ratelede predat la fiecare doua luni o data, iar la sfirsitulanului, cind ratele vor fi completate, dovada sa fie re-innoita.

10) Cind, la nevoie, se schimbau marele vizir 1 sauceilalti slujbasi ai imparatiei voievozii Tarii Romanestisi ai Moldovei dadeau mereu, din trecut pica acuma,cite o suma oarecare pentru cudumie3. Dar, de la avreme tncoace, banii pe care ii dau ei sub nume de fe-licitare pentru posturi" (tebrik-i manasib), in schirnbulcudumie-lei, sint sume variate si se dau cind ca pret debalot 4, cind ca pret de boccea 5.

Spre a nu priori, de azi incolo, nici mai mult si nicimai Rutin la astfel de schimbari, cudumie-lele ortnduitede asta data sa fie asa dulaa cum sint ele pomenite maijos si sa nu se ceara niciodata mai mult :

Cudumie pentru marele vizir 6 : 10 000 de gurusi.Cudumie pentru chehaiaua marelui vizir 7 : 50 000

de gurusi.Cudumie pentru reis-efendi 8 : 30 000 de gurusi.Cudumie pentru defterdar-efendi 9 : 2 000 de

gurusiCudumie pentru ceausbasi-aga 10 : 1 000 de gurusi.Cudumie pentru primul tescheregiu 1' : 500 de

1 In text : Sadaret.2 Hademe-i devlet.3 Kudiimiya = dare platita de domnii romani la schimbarea anu-mitor dregatori otomani la Poarta. Mai departe se da si lista lor.4 Ferde = balot cu obiecte de dar.5 In text : bogca (t. moderns : bonca sau boka) = obiecte puseintr-o tnvelitoare.

Sadr-i-ali.7 Kethieda-i sadr-i-ali = intendentul marelui vizir.8 Reis-il-huttab = useful scribilor", mai tirziu secretar de stat satrministru al afacerilor externe in Imperiul otoman.° Defterdar-efendi = dregator insarcinat cu probleme financiare,ministru de finance.1° Cavufbafi-aga = aga al ceausilor, seful corpului de usieri, va-taful portarilor." Tezkere-i-evvel

; era= se

secretaruli spunea si Biiyiik-Tezkereci, adica marele.

tescheregiu divanului si al marelui vizir.

251

si

si

gurusi.

2,

www.dacoromanica.ro

Cudumie pentru al doilea tescheregiu 1 : 500 degurusi.

Cudumie pentru mektupciul marelui vizir 2 : 500de gurusi.

Cudumie pentru beilicci-efendi 3 : 500 de gurusi.Cudumie pentru tesrifati-efendi 4 : 500 de gurusi.Cudumie pentru chiatib-efendi 5 : 500 de gurusi.Cudumie pentru amedi-efendi 6 : 250 de gurusi.

11) La mazilirea si la numirea voivozilor Tarii Ro-manegi §i Moldovei luindu-se giaizele si avaieturi 7 foartemari, la inceputul domnillor for voievozii se inglodescin datorii multe, ceea ce duce la neputinva si la neajirealor. De aceea, la mazilirea si la numirea, la nevoie, avoievozilor s'a nu se mai ceara", de azi incolo, nici unaspru si nici un obol (habbe) mai mult decit ce s-a orin-duit de asta data, mai jos, ca giaize ca'tre Poartl (Kapu)sau ca'tre slujitorii tnaltei impsarAii. Daea, contrar legii,se va intimpla s'a se is mai mult, s'i fie pedepsiti atitcei care iau cit si cei care dau :

giaize pentru marele vizir :55 000 gurusi din Tara Romaneascl.30 000 gurusi din Moldova.giaize pentru chehaiaua marelui vizir :20 000 (gurusi) din Tara Romaneasca".7 500 (gurusi) din Moldova.

giaize pentru reis-efendi :15 000 gurusi din Tara Rornaneasc5..7 500 gurusi din Moldova.

giaize pentru ceausbasi-aga : cite 1 500 gurusi.

' Tehkere-i Fani, zis si Kiikiik-Tezkereci (micul tescheregiu) = slujeaal'aturi de marele tescheregiu.2 Mektubi sau mehtupci = secretarul pentru corespondente al ma-relui vizir.3 Beylikci-efendi = seful cancelariei divanului imperial. Avea 4isarcina de a tine evidenta anumitor d5ri.4 Tepifati-efendi = Osteatorul condicilor de ceremonii, marele ma-estru de ceremonii.5 Kiitib-efendi = secretarul chehaiei marelui vizir.6 Amedi-efendi = 5eful biroului de corespondente al Sublimei Porti.7 Avaid sau aidat (pl. de la aide) = taxa pentru o slujb51 oarecare,

pentru numire intr-o functie etc.

252

www.dacoromanica.ro

(giaize) pentru primul tescheregi-efendi : cite 500gurusi.<giaize> pentru al doilea tescheregi-efendi : cite500 gurusi.(giaize) pentru mektupci-efendi al marelui vizir :cite 500 gurusi.<giaize> pentru beilicci-efendi : cite 500 gurusi.<giaize> pentru tesrifati-efendi : cite 500 gurusi.<giaize> pentru secretarul chehaiei marelui vizir(kethada katibi efendi) : cite 500 gurusi.<giaize> pentru amedi-efendi : cite 250 gurusi 1.

12) In clipa mazilirii voievozilor Tariff Romane5ti siMoldovei, pe linga faptul ca erau invinuiti cu fel defel de pretexte, se mai lua de la ei 5i foarte multi bani(akce) ca rusfet si ca semn de supunere, pentru a li seinga'dui 5i a li se da voie s'a vina la casele tor. Baniicare au fost orinduiti acum anual din Tara Romaneascasi Moldova ca venit nou, cerindu-se numai din cistigu-rile personale ale voievozilor, sa nu se mai is bani dela acestia in clipa rnazilirii for 5i, in felul acesta, sa searate cea mai mare grija ca ei sa nu fie persecutati siinvinuiti 51 top sa se fereasca de contrariul.

13) Peste gizielele fixe pe care le dau in fiecare an,atit Moldova cit 5i aTaraRomaneasca sint din

interventii,cind in cind, prin cu foarte multe havalelepe seama banilor pentru anul urmator. De aceea, de aziincolo, defterdarii vremii ssa nu mai dea celor dou5. fad 2havalele peste gizielele for fixe. Daca la sfirsitul anuluivor ra'mine bani din gizie, atunci ssai fie luat in nurnerar(nakden) ceea ce va fi peste, iar daca nu va ra'rnine ni-rnic sau daca" havalele vor intrece banii de gizie, atuncisumele depasite sa fie ',ratite din vistieria impsarkeascsa(Hazine-i amire).

In scopul Ostrarii cu cea mai mare grija si aten%ie aacestui regulament (nizam), on de cite on va fi nevoieca sa se faca havalea din banii de gizie, sa nu se mai

1 E omis doar defterdar-efendi, care figureaia" pe lista de cudumiecu 2 000 de gurusi.2 Memleketeyn dualul de la memleket tara" ; are

Insensul de

Moldova si Tara Romaneasca. Expresie des Intilnita documenteturcesti.

253

Tara

www.dacoromanica.ro

scrie porunca de havalea pins ce nu vor fi scoase sicercetate insemnarile (kayd)tuturor havalelor de maiinainte, pentru a se sti in scris ce suma anume a ramasdin banii de gizie a acelui an si daca a mai ramas locpentru havalea.

De asemenea, predindu-se la locurile cuvenite toatehavalelele din barn' de gizie, cind vor fi prezentatesenedurile de luare in primire, sa se faca socotelile cu-venite, potrivit respectarii dreptatn, 5t ele sa nu fierupte sau scazute.

14) Predind la locurile cuvenite toate cererile impor-tante care se faceau in fiecare an havalea pe seamaacelor doua tari, cind voievozii Tarii Romanesti si aiMoldovei cereau,.dupa aceea, sa se puns in ordine so-cotelile lor, potrivit regulamentului in vigoare, atuncicei din cancelarii 1 luau de la ei foarte multi bani, zicinda sint cheltuieli de socoteli" (harc-i muhasebe). Deaceea, de azi incolo, in vederea aranjarii socotelilor forcu dreptate Cu cinste, sa fie numit anume pentru so-cotirea gizielelor Tarii Romanesti si ale Moldovei unuldintre pastratorii pungilor 2 cancelariilor financiare (Del-terdar aklami), care va fi mai indicat.

Capuchehaielele for sa nu fie obligati sa-si aduca lakalem hirtiile si senedurile for de socoteli, ci sa be pre-dea, spre a fi socotite, la locul cuvenit prin mijlocireacelui care va fi desemnat, iar acesta, la rindul sau,aranjindu-le dupa cum e nevoie, sa fie obligat sa predeacapuchehaielelor for rezumatul pregatit al socotelilor.

De asemenea, cheltuielile de cancelarie (harc-i kalem)fiind de aproape opt gurusi pentru fiecare punga (kise),un gurus din cei opt gurus' pomeniti sa fie dat celuicare va fi desemnat, iar restul de sapte gurusi sa seimparta la cancelarii. Acesti bani sa fie predati in in-tregime de catre capuchehaielele for celui care va fiinsarcinat, iar acesta, la rindul sau, dea $i im-parts la locurile trebuincioase.

Akliim (cit., akleam) pluralul de la kalem cu sens de can-celarie, birou.2 Kisedar (kise = punga ; dar = cel care tine, are, paarta) = celcare are in pastrare pungile cu bani ; intendent, casier.

254

si

1

sal-i

www.dacoromanica.ro

De asemenea, Baca (kiitah) §i slujbasii (me'mu-rin) din cancelarii, neputind sa is daruri, vor reline hir-tiile Tarii Romanesti $i ale Moldovei si vor incerca saamine de azi pe miine sau sa intirzie sau sa arate ne-putinta, atunci ei sa fie pedepsiti, devenind clar ca acestelucruri se datoresc dorintei lor de a obtine profituri.

15) Oricare ar fi havalelele privitoare la voievoziiTarii Romanesti si ai Moldovei, firmanele trebuincioasesa fie predate capuchehaielelor de aici si sa nu fie tri-mise prin comisari (mubafir) aparte, iar capuchehaielelelor sa raspunda de indeplinirea acelei chestiuni.

16) Pentru diferitele feluri de cherestele pentrulucratorii ce se orinduiesc din cele doua tari, cu inaltaporunca, in vederea construirii si repararii cetatilor im-paratesti, precum si ale celorlalte feluri de constructiiaflate in jurul celor doua lari, $i indeosebi pentru za-herelele alte articole, multe sau putine, ce se procurade acolo spre a fi transportate fie la Poarta fericirii,fie in alte locuri, nemaifiind valabile de azi incolo pre-turile de mirie (f iyat -i miriye), sa se fixeze preturi mo-derate (i'tidal) si se dea sfaturi cu tarie, asa cum secuvine, celor insarcinati din partea lnaltei imparatii cuprocurarea lor din cele doua tari si sa se arate claramenintarile drastice in ilustrele porunci ce vor fi datein miinile lor.

17) De asemenea, si oile ce se procura in anumitnumar in fiecare an din cele doual fari, prin mijlocireacasapbasiilor 1, pentru tainurile miriei 2, sa fie cum-Orate la pretul curent (si'r rayici) cu ajutorul sai-giilor 3, care vor fi pregatiti desemnati de casapbasiprin mijlocirea capuchehaielelor Tarii Romanesti $i aiMoldovei, si sa nu se ofere nici un aspru gi nici un obolmai putin.

18) Trecatorile pe unde urmeaza sa treaca, de azi in-colo, peste Dun'itre (Tuna) vizirii si mirimiranii 4, pre-

Kasapbafi = v5taful m'acelarilor din Constantinopol.2 Miri ta'yinati = provizii pentru intre/inerea ostilor etc.2 Sayici = cel care num'ara oile" ; om desemnat pentru cumpa.-rare de of si pentru transportul lor.4 Mir-i-miran, adiei beilerbei = guvernator de provincie.

255

scri,bii

si

si

si

sisi

www.dacoromanica.ro

cum $i ceilalti slujbasi (me'murin) care sint newoiti satreaca prin Tara Roinaneasca $i Moldova sa fie men-tronate in inaltele porunci ce vor fi date in rniinile .lor.Ei sa nu se mai abata de loc de pe calea dreapta $r sacumpere cu banii lor $r la pretul zilei nutretul celede-ale mincarii.

De fiecare data sa se scrie cu tarie, in poruncile ilus-trate ce vor fi date in legatura cu misiunea lor, precumca ei vor fi pedepsiti daca se va dovedi ca ii necajesc pevoievozi cu t ereri de daruri sau cu alte lucruri de tre-buinta.

19) Fiind porunca ferma ca cei care circula spreBender sa treaca prin trecatoarea Ismail, care este dru-mul drept, iar cei care se duc prin partile Hotinului $ise intorc de acolo sa treaca prin trecatoarea Isaccea $i,de asemenea, cei in misiune prin partile Brailei(Ibrail) sa treaca pe la trecatorile de la Hirsova (Hir-ava) Macin, acest lucru sa fie $i el cuprins aratatcu tarie clar in inaltele porunci date celor trirmsi cumisiune.

20) Imparateasca dorinta hotarita fiind .aceea ca vi-zirii .mirimiranii $i cadiii 1 $i naibii 2 $1 agalele 3 $1

locurtorri sau musafirii, oricare ar fi ei, aflati la Vidin,Ada-Kaleh 4, Cladova (Feth -iil- Islam), Nicopole (Nig-bolu), Rusciuc, Turnu (Kule), Giurgiu (Yerkokii), Braila(Ibrail), Rahova, Hirsova (Hil7ava), Silistra, Sistov (Zi,s-tovi) $i la Turtucaia (Tutrakan), din jurul $i vecinatateaTarii Romanesti, sau cei aflati la Chilia (Kili), Akker-man, Bender, Hotin, Ismail, Isaccea $i la Tulcea, dinjurul $i vecinatatea Moldovei, sa nu mai is nimic deazi incolo, nici bani nici lucruri, sub nume de cudumiesau ca dar (hediye) sau sub alte pretexte de opreliste,acest lucru sa fie cercetat mereu in mare taina $i sa seemits $i sa se trimita ilustre porunci la locurile cuvenite$i sa se dea sfaturi cu strasnicie ca sa se aduca la cunos-tinta tuturor precum ca, daca, fereasca Allah, se vor

1 Kuzzat (pl. de la kadi) = judeeator musulman.2 Niivvab (pl. de la naib) = ajutor de cadiu.3 Agavat (pl. de la aga) = aici in sens de Capetenii de osti.4 In text : Ada-i Kebir = Insula cea Mare".

256

tritni5i

$i si

$i

$i

$i

www.dacoromanica.ro

ivi fapte purtari contrare, nu se va trece cu vedereaaplicarea pedepselor ce se cuvin atit celor care iau cit

celor care dau.21) Voievozii Tarii Romanesti ai Moldovei fiind

cu desavirsire opriti sa dea mereu celor din jur bani saublanuri 1 sau valoarea unor boccele, ca $i cum ar fivinovati, daca voievozii vor da de azi incolo vreunuiaceva peste lege, fie bani, fie lucruri, sub nume de darsau ca pret de blana sau sub alt nume, sau daca ei in-

vor face risipa peste cheltuielile lor trebuincioase,sa se tie categoric cal, on de cite on se va cerceta si seva dovedi acest lucru, nu va fi de ajuns ca vor fimaziliti din domnie, ci vor fi, totodata, pedepsiti.

22) Pentru a 4ti toata lumea sigur ca voievozii nu vorfi maziliti fara vina $i ca nu se va face treaba cu bani,dornniile (beylik) Tark Rcymanesti 4i Moldovei sa numai fie date, de azi incolo, nimanui din afara, ci sal fieacordate numai acelora dintre cei folositi in slujba dedragoman (terciiman) la divanul imparkesc si care sentdevotati merg pe calea dreapta sint incercati $i deincredere.

/mparateasca dorinta fiind aceea ca voievozii sa sementina sisa stea pe locurile lor, de aceea, de vreme ce

iivinu se va din partea lor tradare, care sa faca tre-buincioasa pedepsirea lor, sa nu se ingaduie mazilirealor fara pricing.

SI nu se acorde domnie (voyvodalik) celor care nu auslujit la dragomanlicul divanului imparatesc.

23) Respectarea regulamentului (Nizam) celor douaTa'ri 4i propasirea reinsufletirea lor, precum si linistea4i bunastarea locuitorilor atirnind numai numai dementinerea 4i de sederea pe loc a voievozilor, sa nu sepermits mazilirea din domnie fara motiv, de vreme cese va dovedi ca un voievod face dupa ingaduinta $i caeste drept si moderat, iar dregatorii Inaltei imparatiisa respecte sederea lui vreme indelungata.

24) Cerindu-se de la voievozi propasirea treptata aTarii Romanesti Moldovei, care sent ca un chelar 2

1 In text :2 Kiler kilar = magazie, depozit de alimente.

257

$i

si

si

;i;i

;i

;i

ktirk.

www.dacoromanica.ro

al Inaltei precum $i indeplinirea multor simultor servicii imparatesti, prin infiinTarea unor cher-hanele 1 de postavuri (cuka) §i de alte stofe (akrnix)sau altele de acest fel, care vor aduce cu timpul foloasemari imparaIiei 2, de asemenea, tot de la ei cerindu-sesi belsugul de diferite feluri de zaherele trebuincioasepentru bunastarea supusilor lui Allah, prin perfecTio-narea agriculturii $i prin inmu4irea animalelor, de aceea,neglijen %a si nepasarea in aceste privinTe sa fie socotitevinovaTii mari $i ei sa depuna sforOri cu cea mai maregrija pentru ca cele aratate mai sus sa dea roade citmai curtnd.

25) Tara Romaneasca si Moldova fiind, din trecutpiny acum, slobode in toate privinIele 2, prin separare

la cancelarie 4 §i prin interzicerea calcarii for cu pi-ciorul 5, toate &rile for si arenzile 6 se afla pe seamavoievozilor. De aceea, in ilustrele berate' ce vor fi datein miinile celor trimisi cu misiune sau arendasnor (mill-tezimin) sa se precizeze ca ele, avind in vedere sepa-rarea celor doua ;sari la kalem, fac excepTie sa nu sestringy din cele doua fari amintite &rile si arenzileexistente in clipa de faTa in cuprinsul imparAiei si nicidarile (resiimat) §i inpozitele (tekali f) sau arenzile carepot fi not tnfiin;ate, de azi incolo.

Daca cei trimisi cu misiune vor capata pe o cale oare-care firmane contrare, atunci ele sa fie anulate, ca fiindpotrivnice textului crtii de lege.

26) Existen%a unor legaturi in Tara a celor care so-domnia, prilejuind informarea for raspindirea

a fel de fel de stiri neintemeiate, prin aviTarea celormesteri in tulburari, cei care obcin titlul de voievod sanu mai stapineasca de azi incolo proprietati (ema/ak)in cele doua fari.

Karhane (cit., kiarhane) = intreprindere meve$uga'reasea.2 Mealik-i Mahruse = Tarile bine pa'zite", adica Imperiul otoman.3 Alin

Mefruz5 Maktu el-kadem.6 Mukataat.7 Berevat (pl. de la berat) = diploma imperials.

258

$i

$i

imparatii,

ai

lid-Ca 5i

Kidlii-Imntah.el-Kalem.

www.dacoromanica.ro

Daca de azi incolo oricare dintre cei de acest felstapinesc proprietati, multe sau putine, in Tara Roma-neasca si Moldova, atunci ei sa-si rupa in once caz le-gatunle, vinzindu-si definiti.v, intr-un an de zile, pro-prietatile for celor cu adevarat din Tara Romaneascasi Moldova, prin mijlocirea voievozilor.

27) Desi veniturile anuale ale Tarii Romanesti yiMoldovei erau indestulatoare ajungeau pentru chel-tuiehle personale ale voievozilor, totusi, ei s-au obisnuitsa stringa adune foarte multa avutie. De aceea,in afara de obisnuitele rikiabie, iidie §i gizie fixe, eisi-au luat asupra for nban.ca care au fost orinduiti deasta data pentru mine, sub forma de venit you (irad-icedid), sa i plateasca din economii micsorind cheltu-ielile for personale, fara sa mearga pe caleaoprimarn si persecutani raialelor, prin incarcarea forcu sarcini separate. Astfel, toate darile impozitele miciSA 11 man, precum si toate celelalte obligatii, oricare arfi ele, care se percepeau din cele doua fari inainte derazboi ramie si de azi incolo, ca in trecut, la dis-pozitia in vole a voievozilor. Daca se va cloyed' ca eiau indraznit sa persecute si sa oprime raialele prin in-carcarea for cu dari peste cele obisnuite, atunci sa seaiba grija ca ei sa fie pedepsiti fara zabava. Numai ca,asa cum s-a aratat mai sus, plata acestui venit nou de-pinzind de perceperea din Tara, ca i in trecut, a clan-lor impozitelor strinse de voievozi in anii trecuti, sepresupune, de aceea, ca cei care pretind domnia, ne-tiind de venitul nou, se vor gindi la mazilirea voievo-

zilor prin raspindirea de stiri false, precum.ca voie-vozii au strins din Tara mai multe lucruri decit intrecut".

De aceea, la ra'spindirea unor astfel de zvonuri, ne-acordlndu -li -se crezare numaidecit, sa se cerceteze intaina si sa se caute pe ascuns sa nu se dea ascultareparerilor de acest fel $i ele sa nu fie luate in seams pingce nu se va adeveri, asa cum trebuie, ca voievozii austrins clari mai multe fats de anii trecuti.

28) Conditiile enumerate mai sus fiind socotite si con-siderate de azi incolo drept lege noua (Kanun-i cedid),pentru a se face si a se proceda potrivit cerintelor for

259

si sa

sirisipele

si

si

si

si

si

si

www.dacoromanica.ro

pentru a se feri toata lumea §i a se Tine departe decontrariul, ele sa fie inregistrate intocmai la Tarapa-naua imperials, iar pentru cele care trebuie sal fie ras-pindite facute cunoscut sa se emits inalte porunciseparate, prevazute cu hatt-i-humaiun, aratindu-se caeste textul cirtii de lege (nass-i Kanunname), sa setrimita vizirilor Si capeteniilor (zabitan) din jurul celordoua. 0'6 spre a fi trecute in sigiliile judecatoregi.

De asemenea, pastrindu-se cite un suret §i la divanulimperial §i la contabilitatea generals (Bapnuhasebe),precum §i la cancelaria de ceremonial (Te,serifat Kalemi),sa se depuna in once imprejurare sforIari pentru inde-plinirea for fara contenire.

MUSTAFA A. MEHMET. 0 NOUN REGLEMENTARE A RAPORTURILORMOLDOVEI TARII ROMANE$TI FATA DE POARTA LA 1792, IN,STUDII" NR. 4/1967, P. 691-707, ORIG. TURC.

511802, august 17/29 (Giumadi-el-ahir)

Hatiseriful Portii otomane ca'tre Tara Romaneasca 1prin care se stipuleaza drepturile si libertatile acesteitari, precum obligatiile ei fats de Poarta, preci-zindu-se cuantumul haraciului la 619 pungi de bani.Se mai precizeaza ca nici un dregator turc nu poatelua din Tara nimic peste obligatiile cuprinse in hati-serif ; de asemenca, nici un turc nu avea dreptul dea se stabili in Tara Romaneasca pi a cumpaira pa'mint,iar negustorii turci nu puteau practica comertul fara

1 Hatiseriful pentru Moldova are un continut aproape identic (veziGhenadie Petrescu, D. A Sturdza, D. C. Sturdza, op. cu., vol. 1,p. 264-277).

260

§i

4i

si

si

$1

www.dacoromanica.ro

aprobarea domnitorului sau a dregatorilor lui. Se insti-tuia domnia pe 7 ani, ca urmare a interventiei Rusiei

prin ambasadorul acesteia la Constantinopol.

In vreme clnd cu nenorocire s-a savirsit pacea $i im-paciuirea tntre preainalta vesnica impa'rkia mea siIntre impa'rkia nemtilor, atunci, milostivindu-se impa-ratia mea la starea cea din vremea ra'smeritei ce a su-ferit raiaua Tarii Romanesti, a miluit-o cu sfinta po-runca de iertarea dajdiilor, de haraciu, de bairamlic 1,de rechiabie 2 si giaize 3.

Asemenea, pe la injumatkirea lui muharem a leatului1207 s-a mai daruit iarki sfinta mea porunca cuprin-zkoare de a nu se supara dapsastuindu-se s'araca raia.Iar in urrn5., viind grecesc turcesc arzmahzar din par-tea celor din Tara Romaneasea, mitropolit, episcopi, egu-meni toti preotii dupa la ma'nastiri biserici, boieri,capitani $i ceilalti zabiti cu cuprindere ca mai inainte deeitiva ani s-au silit, din pricina celor ce au pit asu-preli necazuri in vremea rasmeritei, de a psarasi ceimai multi patria for $i a se departa de la ea, $i a seprapadi memlechetul Tarii Romanesti, si a veni locui-torii la tiealoasa stare, si ca avind mare supunereascultare la preaputernica imparasia mea, Si razimin-du-se la ceea catre ei mila si milostivire a impkkieimete, cer a se innoi preainalta porunca ce s-a dat maiinainte, cuprinza'toare de nizamul Tarii Romanesti $i amultor siarturi, care s-a cercetat atunci la caidul cese pazeste la imparkescu meu divan, de firmanurile cese dau dupa vremi, fiindca s-a ga'sit acolo cuprins laleatul 1188, la jumatatea lui Sieval, s-a daruit la amin-doua farile sfintele pregnaltele porunci impodobite cusfintul hatihumaium 4, aeatIndu-se acestea ce se zit:din urrna.

1 Rechiabie rikabiye = dare pentru cei din suita sultanului.2 Bairamlic = impozit suplimentar in bani si in natura.3 Giaize gizia = haraciul sau tributul fixat, stabilit.4 Hatihumaiun Hatt-i-humayn = autograful sau insemnul per-sonal al sultanului.

261

si

Si

si

Si

Si

Si

www.dacoromanica.ro

Ca raelele a cite doua tari, ale Tarii Romanesti si aleMoldovei, care cuprind loc de cheler a preaputerniceiimparatiei mele, pratind dupa starea for dajdea anuluisau haraciul, sa nu se supere pentru multe fitesice so-coteli, nisi. chiar barn, nici cu alte orice chip.

Si, cind se va intimpla pira si pricina sau intre turci$t intre doua raele, acest fel de pricina domnul TarnRomanesti, dupa vreme cercetind cu dreptate pe jeluitor

pe pirit, sa iinplineasca dreptatea ce se va dovedi.Iar la hotarirea pricinelor ce se vor intimpla intre turcisi intre raele sa fie in mijloc si cel dupa vremi divan-efendisi al domnului $i alti zabiti 1. Iar de se va in-timpla ca aceste pricini intre turci raele de a nu luasfirsit prin mijlocirea celor ce s-au zis mai sus, a luidivan-efendi $i altor zabiti de la cei dupa vremi domniiTarii Romanesti, si se va dovedi ca gindul acelor je-luitori sau turci este de a vatama si a pagubi sa-.raca raiaua, sa nu se sufere a se supra si a se pagubisaraca raia pentru acest fel de mincinoase si impotrivadreptath davale si pira. Iar hotarireade acest fel cuindoiala pricini sa se fac inaintea cadiului de Giurgiu,cautindu-se judecata dupa dreptate, care cadii ai Giur-giului stilt datori, cind se va rindui la ei vreo pira caaceacta despre partea domnului dupa vremi, sa fie culuare aminte a nu face nicidecum lucru fara din drep-tate si din pravila $i nevoindu-se a avea dreptate locul

a nu se n'apusti saraca raja ; inc sa a nu se supararaia, ducindu-i cu sila a se judeca la alt loc, de vremece s-a scris fetfa cuprinzatoare ca marturia a unuia raiaasupra unui turc este primita $i bunk la pricini de cliro-nomie 2, la care sa se urmeze dupa fetfa. $i ca, citi dinascherlii sau altii vor face vreo grescala inlauntru inTara Romaneasca, acestia sa se trimita la serhaturile 3dinprejur $i acolo sa se pedepseasca prin marafetul za-

lor.$i macar ca sint multe inalte impa'satesti porunci, sa

nu cuteze, impotriva nizamului 4 ce s-a dat mai inainte,

1 Zabit zabet = guvernator, autoritate, st4inire.I Clironomie = mo$tenire.3 Serhat = margine, grani45.4 Nizam = regulament.

262

si

si

phisi

el si sj

bitilor

www.dacoromanica.ro

de a intra in tara serhatlii si altii din locuitorii cazalilordupa Dunare, si inalte porunci sint ca sa surpe caslalilecare se faceau la Tara Romaneasca mai inainte si sa seizgoneasca cei ce umbla Para treaba, netrebnici si oamenirai ; dar nu este departe de a se intimpla ca unii caacestia a se cere de a intra in Tara si, dupa ce intra 5ise vor gilcevi si vor

singelui si,()mod unul pe altul, dupa aceea

sa ceara pretul apucindu-se de pin minci-noase si cerind lucruri si bani, a supara si a pagubi pesaraca .raia. Pentru aceasta, de acum inainte, afar dinrinduitu si cu numar negutatori de la serhaturi,nimeni altul sa nu cuteze a intra in tara. acestia

cind au a merge la Tara Romaneasca pentru ne-gutatoria lor, sa-si is tescherele de voie de la zabitii for

ajungind in Tara, sa arate acest fel de tescherea saula insusi domnul tarii sau la vechilul lui luind iarasitescherea de voie sau de la domnul Tarii Romanesti saude la vechilul lui, asa sa se negutatoreasca, fara de acere la jude %ele in care merg pentru negutatoria for nicicu salasluire a se aseza acolo, nici a ara, nici a semana,nici a supara in altfel raelele, nici a da selemaheceascasau arvuna, care acestea toate se cuprind intocmai lainaltele porunci ce s-au dat mai inainte pentru nizamsi se cade a se urma.

$i ca, pentru acest fel de mincinoase davale, sa nu sesufere a serindui in Tara Romaneasca mumbasiri desprepartea cadiilor si zabitilor, spre suparareasaracilor raele.

$i a cite locuri si mosii, sau manastiresti sau alealtor obraze, care cu sila si cu napastuire s-au stapinitde acest fel de oameni netrebnici si se numesc ping inziva de astazi cu nume de raele, facindu-se pentru aces-tia desavirsita cercetare si dovedindu -se ca se stapinesccu napastuire, sa se intoarca la stapinn for cei adevarati.

$i ca, de va fi trebuinta de a se innoi si a se lucracum si mai inainte schela cea veche a Tarn Romanesti,orasul de Floci, spre mai de folossi mai lesne ducereaa celor ce ies din tarsi la alte sari sau din alte tari laTara Romaneasca, sa aiba voie locuitorii %aril a innoisi a umbla cu zisa sahela,insa cu chip de a nu pagubipe preainalta mea imparatie.

263

Sinumirii

si,Si,

vizirilor 5i

www.dacoromanica.ro

$i cum sa: nu se dea voie la negutatorii turci a tineinauntru in Tara mosii si cetfelicuri, nici a paste vite.$i cum ca, de vreme ce este oprit de a intra in TaraRomaneasca cei ce merg la dregatoriile lor, preainaltativizirii mei $i preacinsti %i mirimiranii mei, abatindu-sedin cal: dreapta la dusul si la intoarcerea lor si a luade la raele fara de pre% cele trebuincioase ale lor, oame-nilor vitelor lor, si a lua cai de olac, $i acind altecereri ca acestea, a bintuit saraca raia ; pentru aceastanici intr-un chip nu este vointa imparatiei mele a se psi-gubi de acum inainte raelele Tarii Romanesti desprepartea vizirilor mirimiranilor si a oamenilor lor, aba-tindu-se din drumul cel drept si intrind in Tara Ro-maneasa.

Asemenea si cei cu pricini trebuincioase ce trec, sautatari sau altii, la multe lucruri de prinprejurul acestei

sa nu se abata din drumul lor $i sa rnearga in TaraRomaneasca, nici sa ceara cai de olac mai multi decitse cuprinde la menzil-firman ce au la minele lor. Asij-derea si cei ce se duc cu porunci la numita Tara dupavremi, sa nu supere acestia cerind mai multi cai decitcele ce sint scrise in menzil-firman ce au in mina lor ;$i la implinirea acestora ce s-au zis mai sus (care acesteatoate se cuprind la poruncile ce s-au dat mai inainte),pins acum de s-a intimplat vreo lenevire, dar de acuminainte la toate cele ce s-au zis siarturi fara: de gresea1ade a se pa'zi se va face mare osirdie. Iar cine se va cu-teza a face miscare impotriva inaltelor porunci, la pe-deapsa acestor fel de oameni se va face toata silin %a,lara de cea mai mica prelungire.

$i cum ca, de vreme ce sint date multe inalte porunciporuncitoare cum ca'., cind se duc raelele Tarii Roma-nesti la casabale, sate de tirguri de pe Duna ire sau pen-tru vreo treaba a lor de alisveris, sa nu se supere decatre haracii zabitii acestor parti, nici cu cerere deharaciu spenge, nici cu alte pricinuiri, nici oameniiharaceiilor colegii cu pricinuiri ca cer raele stra'ine saintre in Tara Romaneasca sa umble incoace incolo.Pentru aceasta se porunceste cu inalte porunci celorcui se cade si se opresc acestia de acest fel de lucru.

264

si

si

Ori,

si

sisi

sisi si

si

www.dacoromanica.ro

$i cum ca raelele si locuitorii arii Romanesti sa nuse supere de nimeni dupa erfaciunea si slobozenia a TariiRomanesti la da'jciii caiafet si portul lor.

$i cum ca, cite raele in Tara Romaneasca ar fi primitlegea turceasa, nu pot a cere parte de mostenire de laparinFii $i rudele for ; cercetindu-se fetfaoa pravilei,fiindca aceasta pricing razimI la pravia, s-au dat patrusfinte fetf ale, cuprinzind cel dintii ca nazarineanul(crestinul) cutare, dupa ce va primi legea turceascava muri tat5.1 lui cutare, nu poate a-i fi fiu-sa'u moste-nitor. Cel de-al doilea, nazarineanul cutare, Urbatulcuta'rei nazarinence, de va veni la legea turceascg, ne-vasta acestuia timinind la legea ei $i murind ea, nu seface mosterritorul ei cel de a primi legea turceasca, ba'r-batul ei. Al treilea fetfa, cutare nazarinean, feciorul al-tui cutare nazarinean, de va primi legea turceasca Si vamuri tats -s'Au, fiind crestin, feciorul lui nu se face mos-tenitorul lui. Al patrulea fetfa, cutare turc, de va iertarobul lui pe cutare nazarinean, liar acest rob dup5. ierta-ciune va muri faYal a primi legea turceasca, cutare turc,seapinul sa'u, nu se face clironom acelui iertat, cutarenazarinean. Deci, aceste fetfale du0 cuprinderea for secade a se urma cum se cuvine.

$i cum 6., ma'car ca s-a lIsat s-a iertat mumbaiaoasi de a se cumpa'ra pe fieste care an oi, cu inalte porunciprin marafetul casap-basii dupa vremi, dar este de maretrebuinfa de se aduce oi din ;inutul impsa.ratiei metepentru tainaturele miriei $i pentru hrana locuitonlor Ta-rigradului, pentru aceasta raelele Ta'rii Romanesti sa nuascunda oile for de vinzare, ci cu pretul ce se politif-seste sa le vinza la negustori si gelepi. Si asa cu pri-vigherea celui dupa vremi damn at TArii Romanesti, sanu faea cusur de a trimite la Tarigrad cit de multe oi,si aceste oi a be vinza locuitorii Tariff Romanesti numaila acei negustori gelepi care le vor aduce la Tarigrad,iar nu In alte pgrti.

Si cum ca, Tara Romaneascg fiind in loc de chelerimOrrttesc cererea ducerea inmultimei dezaherele este cel mai de trebuinO, aceste doua sari, Ro-maneasc5. $i Moldoviei, in loc de muncaesea ce se damai inainte din toate felurile zaherelei, care ail 51 sea-

265

Sff

a

si

si fiindca $i

si

si

www.dacoromanica.ro

rit'ana raelele jarii, sa le coboare necontenit zaherele dindestul la schelele Dunarii sa le vinza dupa pretul cese politifseste la reizii corabiilor ai capanului, vinzindzaherele la acei reizi care vor merge la Tarigrad, iar nula alte parti, dar farai de a se parasi taranii de araturasi semanaturi lenevindu-se, ca mucaeseiaoa zaherelii s-aridicat, nici sa se ascunda zahereauaa ce au cu endde lacomie si cu acest chip raelele tarii asafoloseascsesi sa cistige, iar locuitorii Tarigradului sa patimeascalstenahorie de hrana. La aceasta pricina sa pue necon-tenit mare silinta atit cei dupal vreme domm, cit siboierii.

$i cum Ca, orice greseala s-a intimplat a se face denevoie boierii si raelele Tarii Romanesti ai Moldoveila ra'smerita trecuta, aceste toate pin acum fapte siiscarile for s-au iertat cu desavirsita ertare de catreimparatia mea $i nu va pomeni imparatia mea nici odi-nioara, nici cu mustrare, nici cu izbinda la nici unuldintre ei pentru cele trecute faptele for ; si de acuminainte, pe cit vor fi statornici la steajarul supunerii siascultarii catre preaputernica mea imparatie si vor urmadatoriile supusilor, neabatindu-se din supunerea ce secade, n-au a vedea altceva din partea imparatiei melefara numai de cita mila, milostivire milosirdie.

$i cum ca la pricina intre domnul Tarii Romanesti siintre nazirul Silistrei pentru hotarul de matca Dunariisa se urnieze cu luare aminte cea mai de pe mina aldoilea rind data porunca la leatul 77 cuprinzatoare si decele ce s-au dat mai inainte inalte porunci.

$1 cum ca boieriile Tarii Romanesti si ai Moldovei, devreme ce se cade a se da intre greci si intre paminteniicei alesi, care pot a le chivernisi bine $t cu credintal,pentru aceasta pricina boieriilor se lass la cei dupavremi domni Tarii Romanesti Moldovei ca sa meta-cheriseascal la slujba for dupa trebuinta pe cei credin-ciosi si vrednici, atit din greci cit si din pamintern, pro-timisind insa pe cei mai de treaba din psaminteni boierila boieriile ce sint inadins pa."mintenilor.

$i cum c5., cind va fi trebuinta de cherestele pentruintemeierea cetatilor de la Rumele, sa se taie acestea dinmuntii Tarii Romanesti si ai Moldovei $i s'a se care la

266

si

.sa

si

$i

$i

www.dacoromanica.ro

locurile ce vor face trebuinca: si luind senet pecetluit dela binaemeni sa se plateascal fara de lips precul ta'ieriisi at caratului acestei cherestele, din banii haraciuluiTarii Romanesti si ai Moldovei cara de a se sca'deanici un ban.

$i cum ca vitele ce sint in seama ustalei de la Mangalia si care sint la ciftilicul Mangaliei sa se opreascade acum inainte a nu le paste in Tara, atit vara cit siiarna, si tntr -acest chip sal se apere sairaca raiaoa de pa:guba aceasta. Inca s-a ga'sit trecut in caidul divanuluica la suruturile ce se vor nice mai jos s-a adaos si celspre ajutor si apararea for siart ; dupa mila si rnilosti-virea tmpara iei mele ckre ei, ca sa aiba luare amintede acum inainte si ca sa lucreze cele ca'zute la indatoritafor supunere, far de a se abate rucidecurn ping la unfir .de par din calea drepta'cit si a supunerit dupa' da-toria for si aducind mare supunere la domnii for dupavremi, facind si luare aminte la implinirea im-para'.testei slujbe si depa'rtindu-se cu mare luare amintede cel mai pupil cusur. Acele siarturi sint acestea :

Cum ca de acum inainte sa nu se ceara de la TaraRomaneasca mai mult decit case sute noua'sprezece pungide bani, d'sueiar din Cara Moldovei mai mult decit otreizect cinci pungi si patru sute patruzeci si cinci tl:cu nume de haraciul anului, care dajdie fiecareia sarisa se dca aici, la Tarigrad, la sfirsitul fieca'rui an si sanu se rinduiasca in havalele.

$i cum ca sa se dea din partea Tarii Romanesti nouf-zeci de mii tl. hani gata lucruri la poclonul bairamu-lui si patruzeci de mii rechiabie. Tar din partea farnMoldovei, pentru poclonul bairamului in bani gata siin lucruri nouazect de mii, tl. si rechiabie doua'zeci sicinci mii tl., tar mai mult sa nu se ceara.

$i cunt ca pentru domni sa nu se ceara pe fiecare anbanii mucarelului si, pre eit nu se va tntimpla vreo gre-seari lui si sa dovedeasca bine, sa nu se mazileasca side la domnii ce se orinduiesc dupa vremi sa nu se cearagiaizele avaeturi mai mult decit este obisnutt dinvechime, care aceste obisnuite giaizele si avaeturi sa nuse is de la raele, ci sa se plateasca din veniturile chiarale domnilor, ocne, si din rusumaturi.

267

st

vami,

eilinla

si

www.dacoromanica.ro

Si cum ca cei dupa imprejur acestor doua Iari, pasi,,cachi aki zabiti, sa nu faca cereri ceara hasuri

avaeturi a caror paguba sa razuna la saraca raia 51sa nu trimita despre partea for mumbasiri, numai si nu-mai de a lua bani, care acestea nu se sufera de catreimparatia mea.

Si cum ca, cind se va intimpla a se face mazili si ase rindui cei din dregatoriile preaputernicei mele

n-au sa dea nici un fel de giaize si avaeturi lor.Si cum ca, din numitele doua fari, din toate felurile

zaherelelor sa se ceara suma pe cit nu se aduce suparareraelei, si cind miria va cumpara zaherea din numitele

sa se plateasca precul acelei zaherele cu bani gatachiria sa nu se incarce la raele. Iar cind vor cum-

para negmatorii zaherele, sa se plateasca cu bani gata,cu preN1 ce se politifseste.

$i cum ca, fiindca se cuprinde la acele date mai ina-inte sfinte porunci, dupa cum s-a zis mai sus, ca, cum-parindu-se oi din amindoua zisele cari prin marafetul

Sisaigiilor ai oamenilor lui Casap-basa, este pricinuitorde paguba asuprire la raele, cum s-a zis mai inainte,s-a iertat sa nu se faca acea cumparatoare de oi ; dar,de vremeca este trebuima de a se aduce of din tinutulimparatiei mele pentru tainaturile miriei 51 pentru hranalocuitorilor Tarigradului, pentru aceasta, raelele TariiRomanesti sa nu ascunda ogle for de vinzare, ci cu pre-lul politifseste sa le vinza la negustori si la ge-lepi $i asa, cu privegherea celor dupa vremi domni ai

sa nu faca cusur de a porni la Tarigrad cit de-multe oi, $i sa le vinza locuitorii farii aceste oi numalla acei negustori si gelepi care vor sa be aduca la Ta-rigrad, iar nu la alte parti. Pentru care si de acurn ina-inte se va face stlima $i lucrare cite sint de trebuinTala acestea.

$i cum a cind se vor 'cere de la doul Iari cherestelesau alte trebuincioase de zidiri, sa se dea stire de sumaceruta la domnii dupa vremi, $i asa sa se care cele cese cer la hotarele acestor doua taxi, sa se plateasca pre--0.11 taierii $i caratul la raele de la cei ce sint meernurila acest fel de.binale, cu mijloc care sa dea mina rae-lelor si cu bani gata ; dar sa nu se sileasca raelele a be

268

si si sa

impa-

si

si

-Orb

ce se

www.dacoromanica.ro

cara acestea ce se cer, sau cherestea, sau altele, afar dehotarele tarii lor.

Asijderea, cind se va cere de la aceste doua memle-cheturi salahori si cara, sa se plateasca fara de a sescade din obisnuita plata lor nici un ban, nici s i seprelungeasca vremea platirii lor.

Si cum ca sa nu se sufere a intra tntr- aceste douamemlecheturi, afara din negutatorh firmanlii, nimenidinprejurul Dunarii, locuitori si iamaci, cu scoposul pagubei si vatamarii raelei si sa umble intorcindu-se prinTara, nici sa are, nici sa semene locuri ce se cuvin rae-lelor a doua memlecheturi, nici sa bage vitele lor pentrupasune si hrana lor ; iar nine va cuteza a face irupo-triva acestui ruzam, sa se prapadeasca strasnic.

Si cum s-au stapinit dupa pace locurile raelelor, sa seintoarca la stapinii lor.

Si cum ca, cind nu .va fi mare trebuinfa grabnicapricing, sa nu se trauma cu mumbasiri la aceste douamemlecheturi despre partea imparatirii mele, si cind seva trirnite, sa nu se ceara plata mumbasieretului lor dela raele, nici sa se zaboveasca in tail cu isvodirea afel de fel de pricini. Acestea siarturi adaogindu-se lacele de mai inainte, sa se unneze totdeauna si pazin-du-se la miinile aor, in vreme de trebuinta sa se cautecaidurele fiecarei pricini dintr-acestea si sa se lucrezeacestea cite se cer ; lax cine va cuteza impotriva aces-tora a face ceva, oricine va fi, ca sa se pedepseasca, sase arate la preaputernica mea Poarta si sa-si is pedeapsa.

Si, de vreme ce s-a dat mai inainte porunca ca boieriicare au slujit cu credinta..la preaputernica imparatie amea si se supun la domnii lor sa li se dea chiar trep-tele si dregatoriile care s-au invrednkit mai inainte derasmerita si sa li se lase in sta pinirea lor mosiile lor,incit fiindca se face silinta si nevointa de a se pazitotdeauna siarturile ce s-au zis si ca sa se dreaga sa sase sporeasca mosiile si cuprinsurile boieriilor la care ra-zuna traiul lor si ca sa alba, dupa vechiul obicei, fo-loasele ce se cuvin si treptele dregaitoriilor lor celor demai inainte, cu siart, ca sa nu se leneveasca c'it un firde par de a pune in fapta la acea indatorita mare su-punere 51 la porunca si vointa domniilor lor, si, cind

269

$i

www.dacoromanica.ro

se vor purta asa, sa li se faca silinla spre ocrotirea lor,metacherisindu-i la dregatorii si pazindu-se privilegiilelor, acest fel de silinTa fiind pricina la sporirea Tani ;se porunceste boierilor numitei Tari sa se lase de cererilefara cuvint si fara cuviinta $i mai virtos de acele ce-reri care nu pot suferi raelele din pricina prapadenieiin care a cazut Tara in vremea razboiului. Iar de nu seva supune vreunul dintre acestia la porunca aceasta si,impotriva imparaTiei mele voinTe, va pagubi va su-para pe saraca raia, Si se va amesteca la lucrurile carenu i se cad, si va cuteza a se apuca de lucruri Si cererifara orinduiala $i afara din hotarele lui, care pricinuiescturburare nizamului si razvratiri, si de va sta impotrivala urmarea acestor bune orinduieli cu care umbla dom-nul lor spre indreptarea obladuirii larii $i spre odihnasi mingiierea raelei, si de va cuteza la vreo fapta farade vointa domnului sau, de vreme ca cei despre parteaIn-10ra Tiei mele alesi si asupra lor rinduiTi domni autoata volinicia a pedepsi pe acest fel de nesupu5i cupedeapsa ce li se cuvine ; pentru care sa se faca toatasilinTa de a pedepsi, dupa izs,cum s-a acest fel de ne-supu5i, ca aiba ropaos odihna saracele raele 5i pazanizamului

Si cum ca dajdea de peste an care se analoghiseste latoata raiaoa sa se adune de la toTi dupa cum cu drep-tate va cadea in partea fiecaruia, iar nu cu uncle mij-loace si picinuiri fara cale, unii din raele sa se apere dedajde si partea lor sa. se incarce la cealalta raia ; laacestea toate sa se faca totdeauna luare aminte, ca sase pazeasca dreptatea, si de acest fel de aparare faracale sa se faca departare, ca sa se urmeze dreptatea tot-deauna. Si, de vreme ce pentru aceste toate siarturi s-audat pe larg sfinta porunca plina de milostivire la leatul1098, la Luna lui rebiul-evel, la vremea imparaTiei a po-menitului intru fericirea cpreaslavitulun unchiului meusultan Hamid (caruia fie mila si ertare), care poruncas -a gasit trecuta in caid cu toate aceste mai sus zisesiarturi, ce sint pricinuitoare de dres sporirea a ziseiTart Romanesti si a nizamului ei $i pricina de apararea mult napastuiri a locuitorilor ; pentru care, dupa milaimparaTiei mele asupra tuturor ticalosilor Si nevoiasi,

270

si

si

sa silac

www.dacoromanica.ro

care se nasc din bunatatea si iubirea de dreptate a im-paratiei mele, si dupa imparateasca milostivire de catreraiaoa ce-mi este data amanet de la Domnul Dumnezeus-a font dat imparateasca mea porunca la leatul 1206,impodobita cu sfint hatihumaium, cuprinzatoare de celedoua porunci date mai inainte, una cu sftntul hatihu-maium la leatul 1188, cum s-au zis mai sus, iar una totcu acest cuprins la leatul 1198, vrind imparatia measi la cele pline de dreptate zilele imparatiei mele a seurma asemenea aceste siarturi, care se cuprind la po-runca cea data mai inainte, si ca sa se savirseasca re-paosul saracilor si mai virtos ca sa se ispraveasca celespre indreptarea si sporirea tariff, urmindu-se laudatanoima, care sa cuprinda la cealalta imparateasca po-runca de iertaire de doi ani dupa pace, dupa mila similostivenia imparatiei mele asupra tuturor locuitorilor

iar dupa implinirea iertarii de doi ani sa se in-drepteze cele ce au a raspunde dajde, poclonul bairamu-lui si rechiabie, giaize si alte avaeturi 1, dupa siarturilece s-au zis mai sus. Acestea Ins cuprind poruncile ces-au dat mai inainte. Dar, fiindca cu trecerea vremiis-au pricinuit la unele dintre siarturile 2 ce s-au aratatmai sus turburare si catachrisis, iar dupa cele de intrepreaputerruca imparatia mea si tntre linparatia ruseascaurmatoarea siarturi, ahtinamele, are dreptate imparatiaruseasca a face mijlocire pentru memlechetul Tarii Ro-manesti si al Moldovei.

Pentru aceasta, spre intarirea implinirii de acum ina-inte a ziselor siarturi, solul ei ce se afla la Tarigrad aaratat la preainaltata mea Poarta prin tacrir s, avindporunel despre pantea imparaciei lui ca sa ceara adaosla siarturile de man tnainte acestor madele ce se vnrzice inainte.

Cum ca de scum tnainte vremea domnilor sa fie rill-duilta Oda in sapte ani deplin, socotindu-se din ziva cese vor rtndui domni si, pe cit nu se va arata gresealadovedita, domnii sa nu se faca mazili mai inainte vre-

Avaet = impozit care se pla'tea pe diferite beneficii sau drepturi.2 Sian- = obicei.3 Tacrir = raport, declaratie.

271

I

Mrii,

www.dacoromanica.ro

mii de sapte ani, ian intr-aceasta diastim'a de sapte ani,arkindu-se vina, de se va da stire despre partea

mele catre solul Rusiei $i de se va dovedi si seva incredinta ca cu adevkat este vinovat la greseala,numai la acea vreme sa fie slobod a-1 mazih.

Dajdiele, avaeturi cereri ce s-au isvodit din nou inurma sinetului ce s-a flcut la leatul 1198 sa lipseasca$i dupa acest temei ssa rincluiasca sa aseze domnii Fariiimpreuna cu boierii dkile de peste an si sa le cisluiascadupa dreptate $i sa aiba luare aiminte cei dupa vremidomnii Tarii Romanesti a avea ipolipsis la anaforalelesi aratkile ce va face dupa vremi solul Rusiei, atitdupa aceasta made a dajdiilor cit si de privilegiile ta'rii,si mai virtos pentru paza siarturi1or ce se cuprind laaceasta preainalta imparateasca poruna.

Pentru ca sa se ridice sa se hpseasea catachrisis ces-a intimplat, adica la madeaoa raelelor ce nu dau bir,la scutelnicii boierilor, Si asa ca s'a se usureze greutateaacestei dari fara de orinduiara, sa nu rarnin5: slobod debir nici unul din raele, afara din suma scutelnicilor cesint wrist din vechime la visterie, ci toti deopotriva saridice greutatea ssa se zkicneasca cu totulcare supkare si neodihna catre raele despre partea tac-sildarilor dajdielor.

Si, de vreme ce spre plata lefilor ostasilor din taxaeste trebuincios a se face o suma de ajutor si desprepartea Moldovei, aruncindu-se dajdiile deosebit pentruacesti, sa se otarmuiasca acestea cu dreptate, dupapreainalta poruna ce se va da pentru aceasta. $i Incasa se porunceasca domnului cu boierii Tarii Romanestipentru scoaterea cit degrab a ostasilor din tarsa si pen-tru indreptarea lefilor dupa luni ce s-au zis mai sus.

$i, de vreme ce plata. nurrutelor lefi cauta spre a seface tacsil banii ce sint trebuinciosi la aceasta, impli-nind domnul aceasta inssarcinata datoria lui, in urmaacesteia sa se dalruiasca cu milostivire catre raelele TariiRomanesti o ertare de daijde un an deplin.

Cite orinduieli se vor face despre partea impa'eatieimele de felurime zaherea, de unt, de of in scurt, decele ce se fac in Tara Romaneasca, sa se arate aieveasuma acestora la poruncile ce se vor da pentru acesta,

272

impa-ratiei

4i

§i

si

sari; si fiesi-

si,

www.dacoromanica.ro

gi intr-acest fel de inalte porunci s'a se numeasca po-runca si ca'tre boieri si sa se citeascI de fata, intru auzultuturor, in divanul Tarii Romanesti.

Si, de vreme ce este a se face vorba cu boierii, acestfel de cerere, orice fel va fi, de este putinta tacsil toatgsau in parte, de la Iara sau ba ; pentru aceasta, ruga-nuntea cererea ce vor face boierii prin marifetuldomnului for sa se asculte, iar 'precut ziselor rinduieli sase plsateasca despre partea mirii, fara de prelungire devreme, dup'a pretul ce se politifseste, dar cu alt fel sanu se faca mubaia.

Iar pentru zaherea ce se cumpsara pe fiesicare an des-pre partea miriei sa se prateasca pretul dupa fiatul cese va rupe pe fiecare an la schela Brailei si, pentru casa nu se incarce greutatea la raele, csaratul zaherelei,carindu-se angaria, cel dupa vremi domn sa se sileasclcu credinta ca sa se rupa fiatul zaherelei la numitaschela, socotindu-se si chiria.

Cele dupa vremi inalte porunci ce se dau si cautaspre memlechetul Tarii Romanesti sa se citeasd, intruauzul tuturor, la divanul Tarii Romanesti si dupa ci-tania for sa se puie spre paza la condicele

Dregatoriile Iarii s'a se dea la Ominteni, dar sa fiein puterea domnului dupsa vremi sa aleagl si sa rin-duiasea la acelea si din grecii cei cinstiti Si cu si

vrednici acestor drega"torii $i, cind se va intimpla vreosupa'rare despre partea grecilor la dregsatoriile ce vor firinduiti, cel dupa vremi domn mazileascsa pe-depseasea si pe acestia, dupa cum si pe pamintenii boieri,si sileasca intoarce inapoi cele ce au luat cun'apaste.

Cite cheltuieli vor trebui pentru chiverniseala men-zilurilor de peste an sa le rinduiasel sa be hota'rasc5pe fiecare an cel dupa vremi domn impreuna cu boieriidivanului, si mai mult decit suma cea rinduita sa nu semai ia, cu nici un fel de pricinuire.

Chiverniseala spitalelor si scoalelor podurilor si al-tor aisemenea pricini, care se cuvin si shit chiar ale tarii,sa se fad havalea porunca domnului dupa vremi catreboierii tarii.

273

st

stiinta

a,

r5rii.

sa i si sa i

li

si

www.dacoromanica.ro

Si din calug5ri ce nu sint legati la m5n5stiri mitro-politul, murind cineva, cele ce r5.min avutia for sI nu secear5 de nimeni, ci s5 se fac5 tacsil prin marifetul dom-nilor dup5 vremi, ca un venit casei ce se cuvine la s5-raci $i la s5rmarn si la alte fapte bune ; tar din c5-lug5rii ce sint legati in m5n5stiri, de va muri cineva,averea for sa se is ea un venit m5nIstini la care afost inchinat.

Pentru neferii ce sint in slujba c5rii din inceput pen-tru paza et, 1 rinduiasc5 domnul dup5 vremi, ficindvorbl pentru aceasta' cu boierin p5minteni.

Cite mosii ale T5rii Romanesti si ale Moldovei caresint pe nurnele raelelor, hr5pindu-se stlpinindu-se cunedreptate in Tara Romaneasc5, in p5rtile Giurgiovuluisi Cule, peste Olt ; iar la Moldova, la ti-nutul Hotinului, acest fel de locuri hr5pite ale T5riiRomanesti $i ale Moldovei s5 se intoarc5 si, la inal-tele porunci ce se dau de aceste pricini c5tre cei ce secade, s5 se hot5rasc5 vretnea.

Si, fiindcl este dinadins vointa imp5r5tiei mele ca,dup5 cum se arart5 mai sus, s5 se faca luare aminte cade acum inainte, afara de negustorii fermanlii, citi dinlocuitorii p5rtilor Dun5rii si din iamacii si al ;ii, trnpo-triva siarturilor, vor vrea sa intre aceste dou5 mernle-cheturi si s5 se s5.15sluiasc5 p5gubeasc5 pe raele,sI se Aticneasc5 s5 se izgoneasc5 acest fel de oameni.

De acum inainte, cite preainalte porunci se vor tri-mite 1a aceste

ntuou5.T5ri s5. fie.potrivite Cu aceste siar-

si Cu cu privilegiuri obiceiurileS5 se s5virseasc5 toate mijloacele si chipurile care pri-

cinuiesc incireptare, sporire si bun5stare des5virsitrepaosul locuitorilor t5rii ce sint sub acoper5mintul im-p5r5tiei mele si sa nu se sufere vreo fapt5 impotrivaprivilegiuirilor ce s-au miluit larilor printr-aceasta prea-inalt5 porunc5. Pentru aceasta s-au dat preainalt5 po-runc5 cuprinz5toare ca, dup5 fireasca credinta ta sidup5 dreptatea, osircha rivna ta, spre multumirea im-p5r5tiei mele, atit tu, nurnitule domn, cit boierii $ilocuitorii larii, fkind indatorit5 multumirea pentruacestea care v-ati invrednicit acum si silin-du-va la implinirea rinduielilor care se vor cere prin

274

si

si

Brailei, si si

si sasi

si

si

privilegiuiri

si tarilor.

5i

www.dacoromanica.ro

inaltele imparatestile mele porunci, potrivite cu cele maisus scrise siarturi, sa puneti tot felul de silincl si ne-vointa totdeauna ca sa impliniTi cele ce se cuvin, la su-punere 4i ascultare, si sa isp.caviti cele ce urmeaz5, lasupunere si credinta voastra, st sa faca luare amintesi paza de a nu suferi a se intimpla vreun lucru cit unfir de par impotrirva acestei inalte porunci si impotrivaimparatestei mele vointe ce s-a trimis aici.

Deci, poruncesc ca tu, mai sus numitule domn, sacitesti aceasta inalta a mea porunca inaintea mitropo-litului, episcopilor, archimandritilor si calugarilor siegumenilor si tuturor boierilor, boiernasilor si locuito-rilor raele si sa pubhcati noima acestei aratatoare iu-bire de dreptate a imparatiei mele si sa incredintezi peto%i Ca atit boierii cit si cealalta raia a tarii, pe cit nuse vor abate din calea cea dreapta, urmind cuviincioaseisupuneri si ascultari si dind cea indatorita urrnare lapreatnaltele imparatestile mele porunci, vor fi in zileleimparatirii mele cci iubitori de dreptate in tot felulmiluiti toata raiaoa, si cei slabi si neputinciosi, cu im-paratestile mele mil,i si vor cistiga necontenit si puru-rea odihna si repaos nem'arginit.

Iar tu, mai sus numitule domn, si cei dupa tinedomni, pe cit faced cele cuviincioase la supunerea voas-tra si la multumirea imparatestilor mele, catre voi fa-ceti de bine, si savirsiti cite se cer de la mai sus Ira-tate imparatestile mele porunci, sa fiti incredintati ca,de nu se va arata vreo greseala a ta, dovedita si aieveacerind mazihe si schimbarea !Da, nu vei cerca grija ma-ziliei si, pre cit to afli la cea cunoscuta si obicinuitacredinta st dreptatea.ta, vei ramine la domnia sinu nut-nal se vor pan a pururea toate siarturile ce s-auzis mai sus, ci se va face si ca sa se urmeze,atit despre partea imparatiei mele cit si despre parteavizirilor mei cei mari si slavitilor vechilii imparatieimele, cite s-au invreclnicit raelele farii milii si repaosla fericite zilele a preaslavitului mosul meu, sultanulMuhamet, asupra caruta sa ploua. Domnul nemarginitaploaie de iertare ; si ca este adevarat si negresit ca, citidin locuitorii Dunarii, serhaturilor si altor parti marisau mici vor cuteza fapte impotriva nizamului ce s-au

275

hard

silinta

www.dacoromanica.ro

dat, acest fel de oameni, in ceasul ce se va lua vestede relele urmarile lor, se vor pedepsi cu cuviincioasepedepse ; aratind $i incredintind tu, numitule domnal Tarii Romanesti, tuturor boierilor celorlalte raele$i locuitorilar tarii noima acestei preainalte porunci,vei porunci $i vei orindui sa fie napristan rueatori ca-tre Domnul Dumnezeu pentru indelungarea vietii $i im-paraliei mele pentru intemeierea slavei rnarirei mele,pazindu-te de tot lucrul Impotriva acestei inalte po-runcii mele, ce s-a dat la luna lui gemaze-ul-ahir a ve-leatului 1217 <1802, august 29 s.n. 1 >.

GHENAD1E PETRESCU, D. A. STURDZA, D. C. STURDZA,' OP. CIT., P27-289, ORIG. TURC.

521807, august 12/24, Slobozia, ling5 Giurgiu

Tratat de armistitiu intre Rusia si Turcia, incheiat laSlobozia 4, prin care Rusia se obliga a si retrage ostiledin Principatele romane in 35 de zile ; ambii belige-ranti nu se vor amesteca in administratia Principatelorping la venirea plenipotentiarilor insarcinati cu in-

cheierea

Art. III. Indata dupa semnarea prezentului armisti-tiu, trupele ruse$ti vor incepe sa. evacueze Valahia 4iMoldova, ca $i toate provinciile, fortaretele $i celelaltetinuturi pe care le-au ocupat in timpul acestui razboi

1 Aceasta data lunara s-a calculat avindu-se in vedere prima zi alunii musulmane giumadi-iil-ahir.2 Nefiind ratificat de Rusia, tratatul nu a lost executat.

276

§i

si

i si

plea.

www.dacoromanica.ro

sa se retraga in vechile for frontiere, in asa fel inchevacuarea se fie in intregime terminate in rastimp detreizeci si cinci de zile incepind de la data prezentuluiarmisthiu.

Tupele rusesti vor la'sa in tinuturile si forta'retele pecare trebuie sa le evacueze toate efectele, tunurile si mu-niliile se gsaseau acolo inaintea ocupaitei. Sub limaPoarta va nurni comisari care vor lua in primire nu-mitele fortarete de la ofiterii rust desemnaTi in acestscup.

Trupele otomane vor iesi, de asemenea, din Moldovasi Valahia in raistimpul celor treizeci si cinci de zilepentru a trece inapoi Dunarea. Ele nu vor lasa in for-faretele Ismail, Braila si Giurgiu decit garnizoane sufi-ciente ca sa le pazeasca'. Trupele rusesti vor corespondacu trupele otomane, astfel ca cele doua armate sa se re-traga in acelasi timp din Moldova $t Valahia.

Cele douIa prtt contractante nu se vor amestecacitusi de pt4in in administratia celor doua principateale Moldovei $i Valahiei pins la sosirea plenipotentiari-lor ins'arcinati cu pacea.

Pine la incheierea pa'cii, trupele otomane nu vorputea ocupa nici una din foreareTe, care vor fi, ca ur-mare a prezentului armistitiu, evacuate de trupele ru-sesti. Numai locuitorii vor putea intra in ele.

GHENADIE PETRESCU, DIMITRIE A. STURDZA, DIMITRIE C. STURDZA,OP. CIT., VOL. I, P. 294, ORIG. FRANCEZ.

531812, mai 16/28, Bucurwi

Tratat de pace intre Rusia si Turcia prin care s-aureglementat unele probleme teritoriale dintre cele dotaimperii. Art. V din tratat confirma privilegiile acor-

277

§i

care

. .

www.dacoromanica.ro

date Moldovei In virtutea art. V din preliminarii. Deasemenea, conventiile speciale si acclea stipulate prinart. IV din tratatul de la Iasi ilmineau in vigoare 1.

Art. V. Maiestatea sa imp'a'ratul intregii Rusii ce-deaA si restituie Sublimei Pori otomane acea parte aMoldovei care este situat'a pe malul drept al Prutului,ca si marea si mica Valahie, cu toate fortretele instarea for actuala, ora§ele, tirgusoarele, satele, diferiteleawza'minte si tot ceea ce cuprind aceste provincii inve-cinate cu insulele Duna'rii, cu exceptia ins.' a ceea ceeste mentionat in articolul 4 al prezentului tratat.

Actele si conventiile care sint enumerate printre pri-vilegiile Moldovei vor fi confirmate pe baza articolu-lui 5 al preliminariilor. Vor rsmine, de asemenea, invigoare conclitiik speciale si dispozitiile consemnate inarticolul 4 al tratatului de la Iasi, care stipuleaA canici o desOgubire nu va trebui reclamat'a pentru veni-turile nepercepute si nici o contribu %ie cerutsa pentrutoafa durata ilzboiului, ca locuitorii celor doua pro-vincii vor fi scutiti de orice impozit timp de doi ani,incepind din ziva schimlArii instrumenrtelor de ratifi-care ale prezentului tratat, si ca" cei care vor urea saernigreze in alte state vor obtine un eagaz convenabil ;in acest scop le va fi acordat un termen de patru lunisi Poarta va consimti sa nu impunI Moldova decit inraport cu actuala sa intindere.

GHENADIE PETRESCU, DIMITRIE A. STURDZA, DIMITRIE C. STURDZA,OP. CIT., P. 298, ORIG. FRANCEZ.

1 Tratatul a fost ratificat de Rusia la 11/23 iunie 1812.

278

.

www.dacoromanica.ro

541826, septembrie 25/7 octombrie, Akerman

Conventie incheiata. intre Rusia $i Turcia prin careTurcia promitea sa completeze hatiseriful din 1802 Insensul ea se d:a' dreptul marilor boieri, constituiti indivanele tarilor, sa aleagva domnii celor dou'a fari din-tre boierii ba'stinasi de frunte pe 7 ani, cu aprobareaPortii si a Rusiei. Poarta renunt5, la tributul tarilorpe doi ani 5i garanteaz'a boierilor refugiati la 1821

ca se pot reintoarce in Tara', bucurindu-se de toatedrepturile si bunurile. Totodata, se prevede ca diva-nurile sa is ma'suri pentru reorganizarea administra-

tiei Principatelor prin regulamente generale.

1) Conventia explicativ5 a tratatului de pacede la Bucurwi din 16/28 mai 1812

Art. III. Tratatele $i actele referitoare la privile-giile de care se bucura Moldova si Valahia fiind con-firmate printr-o clauza precise a articolului 5 al tra-tatului de la Bucuresti, Sublima Poarta se angajeaza himod solemn sa respecte numitele privilegia, tratate aiacte cu orice prilej, cu cea mai scrupuloasa fidelitate5i fagaduieste sa reinnoiasca intr-un rastimp de 5aseluni de la ratificarea prezentei conventii hatisenifuriledin 1802, care au specificat garantat Insesi acesteprivilegii. /n afara de aceasta, date fiind nenorocirileindurate de aceste provincii in urnia ultimelor eveni-mente, data fiind alegerea facuta de boierii valahi simoldoveni de a fi hospodari ai arnbelor principatedat fiind ca curtea imperials a Rusiei 'i -a dat asenti-mentul la aceasta masttra, a fost recunoscut atit deeatre Sublima Poarta cit si de catre curtea Rusiei cahatiserifurile mai sus mentionate din anul 1802 trebuiein mod obligatoriu sa fie completate cu ajutorul unor

279

si

si

www.dacoromanica.ro

clauze consemnate in actul separat anexat, care a fostconvenit intre plempotenpariti respectivi si care este siva fi considerat ca fkind parte integranta din prezentaconventie.

2) Act separat relativ la principatele Moldovasi Tara Roma'neasc5

In numele atotputernicului Dumnezeu,Hospodarii Moldovei $i Valahiei fiind alesi dintre

boierii bastinasi, alegerea for va fi de acum inaintef5.cuta in fiecare din aceste provincii, dupa consimIa-mintul si vointa Sublimei Porti, de catre Adunarea ge-nerala a divanului, potrivit vechiului obicei al tariff

Boierii divanului din fiecare provincie, in calitate decorp al tarii, si cu asentimentul general al locuitorilor,vor alege pentru demnitatea de hospodar pe unul dintreboierii cei mai vechi si cei mai capabili de a o inde-plini bine si vor prezenta Sublimei Porti printr-o ce-rere (Arzmahzar) candidatul ales, care, data este apro-bat de Sub lima Poarta, va fi numit hospodar si vaprimi investitura. Daca, din motive serioase, numireacandidatului ales nu va fi citusi de putin pe placulSublimei Porti, in acest caz, dupa ce motivele serioasevor fi fost confirrnate de cele doua curli, va fi inga-duit sa li se recomande numitilor boieri sa procedezela alegerea unei persoane convenabile.

Durata administrarii hospodarilor va famine fixata,ca si in trecut, la sapte ani compleri si Intregi incepinddin ziva numirii for si ei nu vor putea fi destituiiiinainte de acest termen. Daca, in timpul administrariitor, en savirsesc vreun delict, Sub lima Poarta it va in-forma pe ministrul Rusiei si cind, dupa ce se va faceverificarea de o parte si de alta, se va constata ca hos-podarul s-a facut intr-adevar vinovat de vreun delict,destituirea sa va fi permisa numai in acest caz.

280

www.dacoromanica.ro

Hospodarii care vor fi ajuns la capa'tul celor sapteani Fara sa fi dat, fie celor doua curti, fie Orii, su-biect de plingere legitima i serioasa: vor fi numiti dinnou pentru alti sapte ani daca se va face aceasta ce:rere Sublimei Porti de atre divanurile provinciilordaca locuitorii isi vor manifesta consimtaintratul ge-neral in privinta lor.

Daca se intimpla ca unul din hospodari sa abdiceinainte de indeplinirea termenului de sapte ani, dincauzsa de baltrinete, tie boala sau din once alts cauza,Sub lima Foarta va aduce acest lucru la cunostinta curtiiRusiei $i abdicarea va putea sai aiba loc dupa un acordprealabil al celor doua curti.

Orice hospodar care va fi fost destituit dupa ce vafi ajuns la termen sau care va fi abdicat va risca sa-sipiarda titlul va putea sa reintre in clasa boierilor cuconclitia sa ralmina panic $i linistit, dar fara a puteanici sal redevina membru at divanului, nici sa ocupevreo functie publica si Fara a putea fi reales hospodar.

Fiii hospodarilor care au fost destituiti sau care auabdicat iii vor paistra calitatea de boieri, vor putea saocupe functii publice in tail sa fie alesi hospodari.

In cazul destituirii, abdica'rii sau a-nortii unui hospo-dar si ?Ina cind va fi dat un succesor, administrareaprincipatului va fi incredintatai unor caimacami nu-miti de divanul numitului principat.

Hatiseriful din 1802 dispunind abolirea impozitelor,redevenlelor rechizitiilor introduse din anul 1198(1783), hospodarii impreuna cu boierii din divanurilerespective vor stabili gi vor fixa impozitele si plalileanuale ale Moldovei Valahiei luind ca baza regula-mentele care au fast stabilite in urma hatiserifului din1802. Hospodarii nu vor putea in nici un caz s sedea la o parte de la stricta indeplinire..a acestei dis-pozitii. Ei vor line seama de observaliile ministruluimaieseatii sale imperiale $i de cele pe care consuliiRusiei le vor adresa, dup'a ordinele sale, atit in aceastaprivinta cit $i in privinta mentinerii privilegiilor larii

in special, in privinta respectarii clauzelor artico-lelor inserate in prezentul act.

281

si

si

si

$i

si

si

www.dacoromanica.ro

Hospodarii, in intelegere cu divanurile respective,vor fixa in fiecare provincie numarul beslillor dupacel existent inaintea tulburarilor din 1821. Odata fixat,acest numa'r nu va mai putea fi math sub nici un mo-tiv, in afara de cazul in care acest lucru este cerut devreo necesitate urgenta de o parte si de alta, si estede la sine inteles ca beslii vor continua sa fie formatisi organiza%i asa cum erau Si inaintea tulburarilor din1821 ; ca agiii vor continua s5, fie alesi si numiti inacelasi mod in care s-aprocedat inaintea numitei epocisi, in sfirsit, ca beshii agiii lor nu vor indeplini nici-odata decit func%iile pentru care au fost instituitidintru inceput, fara sa se poata amesteca in treburilevarii si Fara sa-si ingadure nici o alta actiune.

Tot ceea ce a fost uzurpat pe teritoriul Valahieiinspre partea Brailei, Giurgiului si Cu lei (Turnului) sidincolo de Olt va fi restituit proprietarilor si se vafixa pentru numita restituire un termen in firmanelereferitoare la aceasta, care vor fi adresate cui i secade.

Aceia dintre boierii moldoveni care numai in urmaultimelor tulburan s-au vazut silili sa-si paraseascapatria vor putea sa se reintoarca nestingheri ;i, fara afi hartuiti de vreo persoana, on cine ar fi ea, si se vorbucura in intregime si deplin de drepturile lor, de pre-rogativele, bunurile si proprietatile lor, ca in trecut.

Sub lima Poarta, luind in consideratie nenorocirilecare au apasat asupra Moldovei si Valahiei in urma ul-timelor tulburari, le va scuti timp de doi ani de tri-buturile si redeven%ele pe care trebuie sa i le plateasca ;dupa expirarea timpului de scutire mai sus mentionat,numitele tributuri 4i reclevente vor fi achitate la con-tributia fixata prin hatiseriful din 1802 si nu vor pu-tea fi marite in nici un caz. Sub lima Poarta va acorda,de asemenea, locuitorilor celor cloua principate liber-tatea comertului pentru toate produsele solului si in-dustriei lor, de care ei vor putea dispune cum vorcrede de cuviinta, in afara restrictiilor impuse, pe deo parte, de proviziile datorate anual Sublimeipentru care aceste provincii sint ca niste grinare, pe

282

si

Port',

www.dacoromanica.ro

de alta, de aprovi7ionarea tariff. Toate dispozitiile ha-tiserifului din 1802 referitoare la aceste provizii, laachitarea for regulata la ipreturile curente, dupa careele trebuie patite $i care vor fi fixate, in caz de li-tigiu, de divanurile respective, vor fi repuse in vigoare

respectate pe viitor cu o scrupuloasa exactitudine.Boierii vor trebui sa execute ordinele hospodarilor

ramina in limitele unei perfecte supuneri fata deei. /n ceea ce-i privege, hospodarii nu vor putea sa'-ipedepseasca in mod arbitrar pe boieni, nici suputilla pedepse nemeritate $i fara ca ei sa fi comis vreogreseala dovedita, $i ace$tia din unma nu vor ispasivreo pedeapsa clecit dupa ce vor fi judecati conformlegilor $i uzanTelor

Tulburarile survenite in ultimii ani in Moldova $i inValahia aducind cel mai gray prejudiciu ordinii in di-feritele ramuri ale administraviei interne, divanurilerespective vor lua masurile necesare pentru a imbuna-tati situatia Principatelor date for in grija, $1 acestemasuri vor constitui obiectul unui regulament generalpentru fiecare provincie, regulament care va fi pusimediat in functiune.

Toate celelalte drepturi $i privilegii ale principatelorMoldovei Valahiei $i toate hatiserifurile care le pri-vesc vor fi menTinute $i respectate in masura in carenu vor fi modificate prin prezentul act.

Drept care, noi, subsemnaTii, plenipotentiari ai ma-iestatii sale imparatul $i padi$ahul tntregii Rusii, avinddepline puteri, in intelegere cu plenipotentiarii Sub li-mei Porti otomane, am hotlrit $i reglementat in pri-vinta Moldovei $i Valahiei punctele de mai sus, caresint consecinta articolului III al conventiei care ex-plica confirm tratatul de la Bucure$ti, incheiata inopt articole, in conferintele de la Akerman, intre noi$i plenipotentiarii otomani.

In consecinta, etc.

GHENADIE PETRESCU, DIMITRIE A. STURDZA, DIMITRIE C. STURDZAOP. CIT., VOL. I, P. 311-314, ORIG. FRANCEZ.

283

$i

tariff.

si

www.dacoromanica.ro

551829, septembrie 2/14, Adrianopole

Tratat general de pace incheiat la Adrianopole intreRusia si Turcia, in care se prevedea (prin art. V) caPrincipatele romane isi pastrau toate

incheiateprivilegiile si

imunitatile acordate de tratatele intre cele

doua imperii sau prin hatiserifurile date de Imperiulotoman. Prin actul separat privind Tara Romaneascasi Moldova se confirms stipulatiile conventiei de laAkerman, cu deosebirea ca in viitor domnii vor fialesi pe viata, nu pe 7 ani. Hotarul dintre Imperiulotoman si Principate va fi thalweg-ul Dunarii, resti-tuindu-se Tarii Romanesti teritoriul raialelor Giurgiu,Turnu si Braila. Se vor institui in Principate cordoanesanitare si carantine la hotare, cum si o militie pentruordinea interns. Se desfiinteaza obligatiile Principate-lor de a furniza Portii la pret de monopol cereale,vite, lemne etc. Se stipuleaza libertatea cornertului peDunare, Marea Neagra si in Imperiul otoman ; scu-tirea pe doi ani de impozite fatal de Poarta. Imperiulotoman se obliga sal confirme regulamentele adminis-trative (organice) ce se vor alcatui pentru reorgani-

zarea social - politics 4i administrativa a farilor.

Art. V. Principatele Moldovei si Valahiei punin-du-se, in urma unei capitulatii, sub suzeranitatea Su-blimei Porti si Rusia garantindu-le prosperitatea, estede la sine inteles ca ele i'si vor pastra toate privilegiilesi imunitatile care le-au fost acordate, fie prin capitu-latiile lor, fie prin rtratatele incheiate intre cele douaimperil, sau prin hatiserifurile date in diverse momente.In consecunta, ele se vor bucura de libera exercitare acultului lor, de o siguranta perfecta, de o administratienationals independents $i de o deplina libertate a co-mertului ; clauzele aditionale stipulatiilor de mai Ina-inte, considerate necesare pentru a asigura acestor doua


provincii posibilitatea de a se bucura de drepturile !or,lint consemnate in actul separat anexat, care este si vafi socotit ca facind parte integranta din prezentultratat.

Act separat relativ la principatele MoldovaSi Tara Romineasc5

Cele doua tnalte puteri contractante, confirmind totceea ce a fost stipulat prin actul separat al conventieide la Akerman referitor la modul de alegere a hospo-darilor Moldovei $i Valahiei, au recunoscut necesita-tea de a da administratiei acestor provincii o baza maistabila si mai conforms cu adeva.ratele interese ale cc-lor doua fari. In acest scop s-a convenit si reglementatdefinitiv ca durata de guvernare a hospodarilor sa numai fie limitatl la sapte ani, ca in trecut, ci ca ei safie de acum inainte investiti cu aceasea demnitate peviat:a, in afar de cazurile de abdicare de bun'avoie saude destituire din cauza de delicte, preva.zute in numi-tul act separat.

Hospodarii vor reglementa nestingherit toate trebu-rile interne ale provinciilor lor, consultind divanurilerespective, fara a putea, totusi, sa aduca vreun preju-diciu drepturilor garantate celor doua tari de hatise-rifuri, si nu vor fi tulburati in administrarea for in-terns de nici un ordin contrar acestor drepturi.

Sub lima Poarta fagaduieste si se angajeaza sa ve-gheze in mod scrupulos ca privilegiile acordate Moldo-vei Valahiei sa nu fie incalcate in nici un chip decaitre comandantii sal de la frontiere ; sa nu inga'duienici un amestec din partea for in treburile celor douIprovincii impiedice once incursiune a persoanelorriverane de pe malul drept al Dunarii pe teritoriulvalah $i moldovenesc. Vor fi considerate ca facind parteintegranta din acest teritoriu toate insulele alaituratemalului sting al Dudarii, iar sanalul (Thaleg) acestui

285

$i

1i sk

www.dacoromanica.ro

fluviu va alcatui limita celor doua principate de la in-trarea sa in statele otomane ping la confluenTa sa cuPrutul.

Pentru a asigura mai birie inviolabilitatea teritoriu-lui moldovenesc $i valah, Sublinia Poarta se angajeazasa nu pastreze nici un punct fortificat, sa nu ingaduienici o asezare a nici unuia dintre supusii sai musulmanipe malul sting al Dunarii. In consecinta, s-a hotarit inmod invariabil ca pe tot acest mal, in marea si micaValahie, ca si in Moldova, nici un mahomedan sa nupoata sa -$i aiba si ca sa fie admisi numainegustorii intariti cu firmane, care vor veni sa cum-pere pe socoteala for in Principate marfurile necesarepentru consum la Constantinopole sau alte obiecte.

Orasele turcesti asezate pe malul sting al Dunarii,ca teritoriile for (raiale) vor fi inapoiate Valahiei,pentru a se uni de acum inainte cu acest principat,fortificatiile existente mai inainte pe acest mal nu vormai putea fi niciodata refacute. Musuhnanii care de-tin bunuri imobile dobindite nu prin uzurparea drep-turilor unor particulari, fie chiar in aceste orase, fie inorice alt punct al malului sting al Dunarii, vor fi obli-gati sa le vinda indigenilor intr-un rastimp de optspre-zece luni.

Guvernul celor doua principate, bucurindu-se detoate privilegiile unei administratii interne indepen-dente, va putea sa stabileasca nestingherit cordoane sa-nitare $i carantine de-a lungul Dunarii si in aka partein tara unde va fi nevoie de ele, Fara ca strainii careajung acolo, attt musulmani cit crestini, sa se poatadispensa de exacta respectare a regulamentelor sanitare.Pentru serviciul carantinelor, ca pentru a suprave-ghea siguranta frontierelor, men ;inerea bunei ordini inorase $t la sate si executarea legilor regulamentelor,guvernul fiecarui principat va putea sa intretina unnumar de garzi armate, strict necesare pentru acestediverse functiuni. Numarul $i intretinerea acestei mi-litii vor fi reglernentate de hospodari in intelegere cudivanurile respective, pe baza vechilor exemple.

286

domiciliul

sisi

si

si

si

www.dacoromanica.ro

Sub lima Poarta, insufletita de dorin;a sincera de ale procura celor doua principate toata bunastarea ..decare se pot bucura ele si informatl de abuzurile si jig -nirile care se savirsesc acolo cu prilejul stringeni dife-ritelor provizii impuse de consum la Constantinopole,de aprovizionarea fortaretelor situate pe Dunare si denevoile arsenalului, renurrta in intregime 5i complet ladreptul sau in aceasta privinta. In consecinta, Valahiasi Moldova vor fi dispensate pentru totdeauna de afurniza grinele si alte marfuri de consum, oile si lem-nul de constructie pe care erau obligate sa le livrezemai inainte.

De asemenea, nu li se va cere acestor provincii, innici un caz, muncitori pentru lucrarile de fortificatiisi nici o alts corvoada, de orice fel ar fi ea. Dar, inscopul de a despagubi tezaurul imperial de pierderileoe care aceasta renuntare totals la drepturile sale ile-ar putea aduce, independent de tributul anual pecare cele doua principarte trebuie sa-1 plateasca Subli-mei Porti sub denumirea de haraci, de idie si de re-chiabie (dupe continutul hatiserifurilor din 1802), Mol-dova si Valahia vor plati fiecare anual Sublimei Porti,sub forma de compensatie, o sums de bani a carei ma-rime va fi determinate ulterior de comun acord. Inafara de aceasta, la fiecare reinnoire a hospodarilorprin decesul, abdicarea sau destituirea legala a titula-rilor, principatul in care s-ar intimpla un asemeneacaz va fi obligat sa plateasca Sublimei Pori suingechivalenta cu tributul anual al provinciei, stabilit prinhatiserifuri. Cu exceptia acestor sume, nu i se va maicere niciodata tarii 5i nici hospodarilor nici un fel dealt tribut, redeventa sau dar, indiferent sub ce pre-text.

Data fiind desfiintarea proviziilor mai sus specifi-cate, locuitorii Principatelor se vor bucura de deplinalibertate a comertului pentru toate produsele solului siindustriei for (stipulata in actul separat al conventieide la Akerman), fara nici un fel de restrictii, in afaraacelora pe care hospodarii, in intelegere cu divanurilefor respective, le vor socoti indispensabile a fi stabilitein scopul de a asigura aprovizionarea jarii. Ei vor

287

o

www.dacoromanica.ro

putea sa navigheze nestingherit pe Durare cu propriilefor bastimente, prevazute cu un pasaport din parteaguvernului lor, si sa meara sa faca comer in alteorase sau porturi ale Sublimei Porli, Far sa fie mal-tratgi de perceptorii haraciului sau expusi la vreojignire.

In plus, Sublima Poarea, tinind seams de toatepe care le-au avut de indurat Moldova si Va-

lahia $i animata de un sentiment de omenie cu totuldeosebit, consimte scuteasca pe locuitorii acestorprovincii pe o perioada de doi ani, incepind din zivain care Principatele vor fi in intregime evacuate detrupele rusesti, de plata impozitelor anuale Varsate intezaurul sau.

In sfirsit, Sublima PoartI, dorind ssi asigure in toatechipurile viitoarea buna'stare a celor dousa principate,se angajeaz5 in mod solemn sa confirme regulamenteleadministrative care, in timpul ocuparii acestor douaiprovincii de c'atre armatele culla imperiale, au fostacute potrivit dorintei exprimate de adunarile for-mate din cei mai notabili locuitori ai si care vortrebui pe visitor ssa' serveasea drept baze pentru orin-duirea interns a celor dousi provincii, bineinteles, inma'sura in care numitele regulamente nu vor aduce niciun prejudiciu drepturilor de suveranitate ale SublimeiPorli.

Drept care, noi, subsemngii plenipotenciari ai maies-ta'tii sale impa'ratul $i padisahul intregii Rusii, in inie-legere cu plenipotentiarii Sublimei Porli otomane, amhoarit reglementat in privinta Moldovei $i Valahieipunctele de mai sus, care sint consecinta articolului Val tratatului de pace incheiat la Adrianopole intre noi$i plenipotentiarii otomani. In consecint5., prezentul actseparat a fost redactat, preVazut cu sigiliile si semna-turile noastre predat in miinile plenipotentiarilorSublimei Porli.

Intocmit la Adrianopole la 2/14 septembrie 1829

Sadie effendi Conte Alexei OrlovAbdul Kadir-bei Conte F. de Pahlen

288

cala-mitatile

tarii

s5-i

ti

www.dacoromanica.ro

Act separat privitor la indemnizatiilede comert si r5zboi

si la evacuarea principatelor Moldovasi Tara Romineasca

Pentru ca pacea care se incheie in chip fericit intrecurtea iperia15. a Rusiei si Sub lima Poarea otomana:sa fie p:istrat'A vqnic intre cele doui inalte imperii $iin scopul de a preintimpina, inca de pe acum, oricesubiect de discutie posibil pe viitor, s-a considerat ne-'cesar sa se regleenteze printr-un act separat tot ceeace are lega'tural cu indemnizatiile de comers, cu celelegate de cheltuielile de ra'zboi si de evacuare, cu aju-torul articolelor urmatoare :

Art. I. Intr-unul din paragrafele actului separatprivitor la principatele Moldovei Valahiei si anexatla articolul V al tratatului de pace se stipuleaz5. ca"orasele turcesti asezate pe malul sting al Dunarii, ca$i teritoriile lor (raiale) vor fi inapoiate Valahiei, pen-tru a se uni de acum inainte cu acest Principat, forti-

existente mai inainte pe acest mal nu vor maiputea fi niciodata refa'cute etc."

Ca urmare a acestei stipula %ii, forareata Giurgiu,care mai este incsa ocupatI de trupele Sublimei Porti,va trebui sa fie evacuata redatI trupelor rusesti, iarfortificatiile vor fi distruse. Aceasta evacuare va fiefectuata intr-un eastimp de cincisprezece zile de lasemnarea tratatului de pace. Trupele turcesti se vor re-trage din Bucuresti, luind cu ale toatsi artileria, muni-tiile, bunurile efectele lor. La fel se va intimpla culocuitorii musulmani, care vor avea, de asemenea, drep-tul sa is Cu ei bunurile efectele lor.

GHENADIE PETRESCU, DIMITRIE A. STURDZA, DIMITRIE C. STURDZA.OP. CIT., P. 321-329, ORIG. FRANCEZ.

289

ficatiile

Si

5i

si

si

si

www.dacoromanica.ro

561834, ianuarie 17/29, St. Petersburg

Tratat intre Rusia si Turcia, incheiat la Sankt-Pe-tersburg, relativ la granitele asiatice, la principateleMoldova si Tara Romaneascal si la indemnizatii. Poartase obliga sa recunoasea regulamentele organice, iarRusia se angaja sa pa'ra'seasei Principatele romanela doua luni de la numirea domnilor. Se prevede ca,in mod exceptional, de aceasta data domnii vor finumiti, iar nu alesi de Adunarea obsteasea extract-dinara, cum era stabilit prin regulamentele organice 1.

romane vor pad. anual un tribut de 3 000 000de piastri turcesti, incepind cu 1 ianuarie 1835.

-

Art. II. Prin instrumentul intocmit separat laAdrianopole relativ la principatele Valahiei si Moldo-vei, Sublima Poarta luat angajamentul de a re-cunoaste in mod formal regulamentele intocmite, intimpul cit trupele ruseti au ocupat aceste provi ;c.i,n

de catre principalii for locuitori in legatura cu adminis-tratia for interns. Sublima Poarta, negasind nimic inarticolele acestei Constitutii care sa afecteze drepturilesale de suveranitate, consimte inca de pe acum sa re-cunoasca in mod formal numita Constitutie.

Ea se angajeaza sa publice in aceastl privirm'a unfirman insotit de un hatiserif la doua luni de la schim-barea instrumentelor de ratificare sa dea o copie aacestuia misiunii ruse de la Constantinopole.

1 Tratatul a fost precedat de protocolul incheiat in octombrie 1830,pentru delimitarea Principatelor romane, in executarea actulut se-parat al tratatului de la Adrianopole, 5i semnat de Turcia, Rusiasi de vornicul Mihai Ghica pentru Moldova si Tara Romaneasca.De asemenea, la 8 iulie 1833 s-a semnat, la Unkiar Iskellessi, intreRusia si Poarta otomara un tratat in care, printre altele, se con-firmau clauzele tratatului de la Adrianopole.

290

gi

TSrile

www.dacoromanica.ro

Dupa recunoasterea formals a Constitu ;iei, hospo-darii Valahiei Moldovei vor fi numili, dar numaide aceasta data ca un caz particular, in modul incare s-a convenit acum citva timp intre cele doua putericontractante, si vor incepe sa cirrnuiasca cele doual pro-vincii conform Constitutiei, care este o urmare a stipu-latillor despre care s-a vorbit mai sus.

Majestatea sa imparatul Rusiei, vrind sa dea o nouadovada a atentiei consideratiei pe care le are pentruinalizimea sa si pentru a grabi clipa in care Sub limaPoarta va uza de drepturile pe care tratatele i le asi-gura in cele doua provincii, va porunci trupelor ei,dupa ce domnitorii vor fi numiti, sa se retraga dincele doua provincii. Acest punt va fi adus la indeplinirela doua luni de la numirea domnitorilor.

Si, intrucit este cit se poate de drept sa existe ocompensatie pentru avantajele pe care Sub lima Poartale acorda din bunavointa valahilor moldovenilor, s-aconvenit si s-a hotarit ca tributul anual pe care celedoua provincii trebuie sa i-1 plateasca, potrivit trata-telor, sa fie fixat de acum inainte la 6 000 de pungi(adica la 3 000 000 de piastri turcesti) si ca domnitoriisa aiba grija ca aceasta sums sa-i fie platita anual,tacepind de la 1 iarivarie 1835.

S-a convenit intre cele doua curti ca numarul tru-pelor care vor fi folosite ca garnizoane in interiorulcelor dada provincii sa fie fixat in mod invariabil gidupa voia Sublimei Porti ca aceasta sa dea drapelegarnizoanelor si pavilion navelor de comert valaho-moldovenesti care navigheaza pe Dunare.

GHENADIE PETRESCU, DIMITRIE A. STURDZA, DIMITRIE C. STURDZ A,OP. CIT., P. 338, ORIG. FRANCEZ.

291

Si

si

si

si

it

www.dacoromanica.ro

571835, iunie 26/8 iulie, Iasi

Mihai Voda Sturdza confirm Conventia din 8 si

15 iulie intre Moldova 4i Tara Romaneasea prin carese stabilesc normele comune ce urmau sa se aplice deeatre fiecare din Orli, In raporrurile reciproce, insituatia cind cetatenii uneia se ga'seau pe teritoriul ce-leilalte. Locuitorii T5rii Romanesti si Moldovei aveaudreptul de a face negot in ambele tri, de a dobindiproprieiati, de a se deplasa dintr-un teritoriu in altulpentru pa'sunatul vitelor, pentru moiarit, de a fi scu-titi de taxe vamale pentru cum0r5turi care nu eraudestinate comertului etc. Urmeaz51 un act 15muritor

din 20 septembrie/2 octombrie.

Prea inaltatul domn si obladuitor al principatului lariiMoldaviei $i prealnahatul domn obladuitor al princi-patului Tarii Romanesti, fiind amindoua indemnate deo r'ivna reciproce sa statorniceasca stringa legatu-rile bunei armonii, care si acum se afla din norocireintre aceste doua obladuiri, au judecat de cuviin;a, spreacest sfirsit, sa hotarasca printr-o convencie feluri dearticole ale interesurilor reciproce amindurora Princi-paturilor, pe temeiul organicestilor regulamente, pre-cum $i a unor neaparate trebuin;e spre indeletnicirealocuitorilor marginii si a uneia si a alteia paqi. Spreacest slirsit, la anul 1 8 3 2, s-au fost rinduit de catreobladuirile respective de atunci o comisie alcatuita laFocsani, care s-a indeletnicit de a incheiat optsprezecejurnale in feluri de obiecte ; insa dintre aceste jurnale,vreo citeva punturi contestarisindu-se intre aceste douaobladuiri, din care a urmat o indelungata corespon-denfa si nu s-a putut din aceasta pricing a se alcatuiping acum actul convenpei, preainaltatii domni au ju-decat de cuviinta, ca sa poata da sfirsitul acestei con-ven%ii, de au orinduit arum preainalTatul domn al fariiMoldovei pe luminatia sa beizade Nicolae Sulu, secre-tar al statului Moldaviei cavaler al sfintei Anii al

292

sa

5i

$i

$i

www.dacoromanica.ro

2-lea clas si al ordinului otomanicesc Nisani Eftihar,preainaltatul domn al Tard Romanesti pe cinstit dom-

nul presidentul divanului de comerl, biv vel postelnic $icavaler al sfintului Vladimir al 4-lea clas si al sf. Andal 3 -lea clas Constantin Sucu, de au tratarisit intre

puncturile contestarisite, incheind doua jurnaluri,unul cu nr. 19 si altul cu nr. 20, dupa care, cerindtrebuinta a se alcatui $i a se iscali actul conventiei, sprea se putea intan de catre preainaltaii dorm' si a aveataria formals, preainaltatul domn gi obladuitor al prin-cipatului Ord Moldoviei au orinduit pentru Moldaviape cinstit d-1 marele logofat dinlauntru cavaler alsfintului Stanislav al 2-lea clas si al sfintei Anii al 2-leaclas si al ordinului otomanicesc Nisani Eftihar, Alexan-dru Ghica, pe cinstit d-1 marele vistiernic si ca-valer Nicolae Canta, pe cinstit luminatia sa beizadeNicolae Sulu, secretarul statului cavaler al sfinteiAnii al 2-lea clas si al ordinului otomanicescEftihar, preainaltatul domn obladuitor al principa-tului Tarii Romanesti pe cinstit d-1 presidentul divanu-lui de camel, biv vel postelnic cavaler al sfintuluiVladimir al 4-lea clas si al sfintei And al 3 -lea clasConstatin Sulu, care au intocmit si au iscalit, dupaunirea ce au urmat intre d-lor, acest act al convergiei,dupa arricolele ce se insenmeaza mai jos :

Art. 1. Locuitorii satelor ai oraselor dajnici ce sevor dosi dintr-un principat in acel-lalt tiganii, atttai statului cit si manastiresti boieresti ai altorparticularnice fete, ce asemenea vor fugi, nu numai sa sedea inapoi, ci si cei care vor pritni se supun a platispre osinda indoita capitatie pentru fiecare dajnic lo-cuitor sau tigan ce-1 va sprijini, $i indata sa-1 dea

fiind staturile respective indatorite ca prinocirmuirile locului sa prinda pe asemenea oameni cuconvoiul cuviincios trimita la granita, ca tes:limariseasca la oclrmuirea marginii, sau de vor veniclupa gonaci, sa li se dea lor ajutorul cuviincios,asemanat cu cuprinderea mai sus spre prinderea lor.

Iar flacaii dajnicilor locuitori ce se vor insura din-tr-un principat in cel-lalt sa se intoarca la urma lor,fara a se prescrie la vro dajdie in principatul de unde-si

293

$i

Si

Nisanisi

$i

$i

sisi

sa-i

dinsii

dinsii

;i

;i

;i

si

;i

si

;itnapoi,

www.dacoromanica.ro

va lua citi se vor afla dintr-un princi-pat in cel-lalt fugiti, ping in ziva ratificatiei actuluiconventia, acestia, sub oriclrui staPinire se vor afla, sa"nu poata din acea zi inainte a-i reclamarisi sealpinul lorce i-au fost mai inainte sau staturile respective, ci saraimina" in desa'virsita stIpinire a acelor intr-aa cruias-au aflat fn ziva ratificatiei actului conventia, ur-mindu-se asupra acestora de mai sus scrise intocmaidupa jurnalul incheiat la 8 decembrie 1832, cu nr. 2.

Art. 2. Citi locuitori dintr-un principat vor trece incel-lalt vremelnicesc pentru niscaiva indeletniciri infolosul lor s'int datori a avea pasaportul st5pinirii lor$i cu caracterul intru care it va rrirturisi acel pasaport,adica boier cu rang, mobil, negut5.tor sau dajnic, sa'-1cunoasca" obladuirea invecinatului principat. Unii caacestia nu se pot indatori la nici una din cele titrestatul invecinat indatoriri, dobindind in partea obladuirii acelui principat toatI ocrotirea pravilelor, su-puindu-se $i el pe vremea sederii sale acolo la toate pra-vilele acelui principat. Asemenea locuitori, dobindindproprietAi nemisea:toare in invecinatul principat, vor do-bindi si toate drepturile foloasele proprietatii, deopo-triva" cu acei adev'arati Plminteni, raspunzind din par-te-le toate indatoririle puse asupra proprietAilor le-giuite de eatre stapinirea locului $i asupra proprietatii ainsusi p'amintenilor ; nu poate ins avea dreptul votuluiasemenea locuitor la alegerile ce se vor face la tinutulunde va avea proprietatea sa, adicsa nici poate fi ales,nici poate sa aleaga, ca unul ce, nefiind statornic inprincipatul acela, fireste nu poate dobtndi dreptul po-liticesc, urmindu-se aceasea legiuire intocmai dupa cu-prinderea jurnalului incheiat la 8 decembrie anul 1832,nr. 3.

Art. 3. FkAtorii de rele, criminalii statului, dezer-torii §i datornicii, fiindea: asemenea oameni urmeaz51 atrece dintr-un principat in cel-lalt fara pasaporturilestapinirii lor, sa se porunceasca ocirrnuirile locale dinamindou'a principaturile ca, unde vor gg.si asemenea oa-meni fara de pasaporturi, sa-i trimitsa la obladuirea lor,si acea obladuire, dovedindu-i dositi din invecinatul

294

soda, si tiganii

si

si

www.dacoromanica.ro

principat, cu un destoinic convoi trimit5. Cu toateale lor ce se vor ga'si la dinsii sau la altii ascunse de eila obraduirea principatului de unde au dosit. Aceasfaurmare sa se faca nu numai de se va face reclamarisirepentru asemenea oameni, ci §i de sinesi ssa aiLa tn-grijire fiestecare obla'cluire a-i prinde prin ocirmuirilelocale si a-i da inapoi, precuin si daeci, din intimplare,unii ca acestia vor gasi mijloace de a se strecura yi cupasaporturi sau pe numele altora, sau, fiind suditi curti-lor straine, cu pasaporturile consulaturilor, la asemeneaimprejwiri, on dovedindu-se prin cercetarealocale, sau reclamarisindu-se anume de invecinatul pram-cipat, sa se prina §i ssa se trimit'a la obaduirea deunde sent dositi, fara a li se respectui pasaporturile,decit intimplindu-se unii dintr-insii a avea pasaporturide suditi curtilor stralne, atunci obla'duirea locului sase inteleaga in lucrarik sale cu consulatul tntru a csaruiaprotectie va fi vinovatul dupa pasaportul ce va avea,iar la goana ce se va face spre prinderea fIca'torilor derele, politia ce se va afla gonindu-i, ca sa nu-i piardadin vedere sau urma lor cu corespondentie, are voie atrece la invecinatul judet, peste hotar, spre prinderealor, dind indata si de stire politiei locale adea, sauocirmuirii locului de va fi cu apropiere, on subtocir-muitorului pasii pazrtorului granilii $i sau impreunacu dinsii sau area polalie ce s-au aflat gonindu-i, pan. -zindu-i, este datoare a-i teslimarisi cu toate ale lor laocirmuirea principatului unde s-au prins apoi sa seurmeze corespondentie pentru reclamarisirea lor, dupcuprinderea jurnalului incheiat la 8 decembrie anul1832, cu nr. 4.

Art. 4. Sa'tenii de pe hotarul de la principat la altul,pentru ale lor cimpenesti indeletniciri, vor avea slobocKitrecere, avind totdeauna cu dinsii la once trecere a lorrlvasele juratilor satelor locuin%ii lor, nefiind indato-riti unii ca acestia a lua pasaporturi, dupa cuprindereaarticolului al 2-lea, cu asemenea bileturi pri-measea fara prepus proprietarii invecinatului principatla intocmirea muncii ce vor face cu dinsii. Asemenealocuitori, aflindu-se cu ale for indeletniciri pe Omintultnvecinat, nu se vor supra nisi de tmplinitorii dajdiilor,

295

politiilor

41

si sa'-i

sl-i

5i

www.dacoromanica.ro

nici de skenii satelor in care s-ar sprijini vremelniceste,cu mci.un fel de cerere, nici pe seama venitului statu-lui, nici pe searna cutiilor satelor ; asemenea Si oltenii,carora la trecerea for mai inainte vrerne au obicinuitunii din dregatorii margum ai principatului Moldavieide lua cite o dare de bani impotriva armoniei vecina-tAii Si a bunei ortnduieli, pe temeiul jurnalului ce s-auincheiat mai inainte sub nr. 3, interneiat pe articolulOrganicescului regularnent al Moldaviei 427, iar dupaOrganicescul regularnent al Valachiei 372, nu pot fisuparaTi asemenea oameni supu5i unui principat la tre-cerea for in cel-lalt cu plata birului sau a o alte daripentru vremelniceasca for locuinfa in invecinatul prin-cipat, precum oltenii se supara in Moldova, Si cind vorvoi dintr-acestia sa treaca roduri de-ale ]or peste ho-tar, pot sa be tread numai pe la schelile cele hataritede exportgie Si importaIie Si becheturi, dupa ased-mintul ce s-a facut prin jurnalul incheiat la 28 iunieanul 1835, cu nr. 19, pe temeiul articolului 164 alOrganicescului regulament al Moldaviei, cap. V, Si 159al Organicescului regulament al Valachiei.

Art. 5. Locuitorii ce vor voi sa intre dintr-un prin-cipat in cel-lalt pentru pasune, cu cirduri de vite,boi, vaci, cai, of si capre, stnt datori a avea biletu: inchip de regn sub iscalitura Si pecetea ocirmuitoruluijudecului, cuprinzator de numarul, felul Si soiul vitclorce vor aduce la pasune ; cu aceste bileturi infatisindu-sela strejuitorul Si vamesul graniTei Si la cinovnicul sta.-pinirii §i, aflindu-se intocmai dupa bilet, sa le inscrie incandid', sa visariseasca biletul in dos, puind numa-rul Si pecetea sehelii, sa-1 dea in miinile stapinilor vi-telor, ca cu acela sa aibsa vole a trece peste granifa faranici o plata, nici vreo alts dare catre stapinire saucatre altcinevasi, afara din tocmeala ce va face cu pro -prietarul pentru sohat, indatorindu-se ca la intoarceresa se intoarca tot pe la acea schela pe unde au intrat, Si

facindu-se numaratoare, de vor fi intocmai, nuse vor supara .intru nimica, iar lipsa sau prisosul sesupune la legituta plata de vama, lipsa la vama expor-tgiei, sub cuvint ca 1-au vindut din locurile pasunii, $iprisosul la vama exportgiei, cu cuvint ca le-au cumpa-

296

ai

www.dacoromanica.ro

rat de la locuitorii acelui principat pe vremea pasunii ;insa pe temeiul articolelor reglementurilor amindoruraprincipatelor, 164 al Reglementului Moldaviei si 159 alReglementului Valachiei, fiind poprita cu totul yin-zarea vitelor dintr-un principat in cel-lalt in sumemari, cind lipsa acestor vite de pe sohat va da prepus,din pricina marimii numarului hpsei, ca a urmat sta-pmul acelor vite viclenie, atunci stapinirea acelui prin-cipat in care s-au urmat fapta aceasta impotriva arti-colilor de mai sus este in drept a reclamarisi suma ace-lor drept controbont, aparindu-se de legiuita plata 5i

lipsa vitelor moarte dupa asezarea for la sohaturi srprisosul ce se va dovedi din prasila vitelor pe vremeapasunatului, indatorindu-se stapinul acestor vite sa in-fAiseze la cinovnicul peile soiului felurimeavitelor celor moarte, iar pentru prasila numai marturiein scris iscalita de proprietari sau ai for vechili siadeverita de subtocirmuitorul supuindu-se laaceasta legiuire intocrnai si tot felul de vite ce se vaintimpla a trece dintr-un principat in cel-lalt la ernatic,care, toamna mergind primavara intorcindu-se inapoi,sa aiba tot aceeasi slobozenie ; daca vreunii dinstapini vor

undevoi sa-$i tae vitele la zalhanalele principa-

tului le-au pasunat, atunci tot seul ramine tot inacel principat, supuindu-se la trebuinIele dupa in-tocmirea ce se va face de catre stapinire, iar cervisul,pastrarna peile sint slobozi a le scoate, cu plata devama exportaiiei, subt cuvint ca, dupa ce vitele le-autaiat la zalhana, s-au prefacut in marfa ; daca, dinintimplare, se va prapadi biletul cu care au intrat,luindu-se drept temei condica schelii grani %ei pe undeau trecut cu vitele, sa aiba tot acel drept a le in-toarce la urrna-le, precum ar fi biletul de fa0. ; pre-cum si vitele de tamazlic, indata ce se vor statornici,socotindu-se ca p'amintene, sint supuse la legiuirile cevor fi puse pentru exportaTia vitelor in principatul acela,precum si orindatorii ce vor Tinea mosii in orincia din-tr-un principat in celalalt vor aduce cu dinsii vitepentru plugarie alte slujbe ale mosiei, dupa trecereade un an a aducerii lor, se supun la legiuirile paminte-nestilor regule de exportgie ; gi locuitorii vor urrna

297

schelii si

plash,

sisi,

Orli,

si

si

si

sisi

ce

www.dacoromanica.ro

impotriva acestor regule si vor cerca a trece vitele forprin alte puncturi afara de acele patru hotarite a ex-portatiei unportatiei, st nu in fimta cinovnicului stra-juitor si vamesului, prinzindu-se sa li se is vitele, su-puindu-se la orinduiala de controbont, iar apucind satreaca si dovedindu-se, sa se reclamariseasca la a forstapinire si indata supuie a plan pretul vitelortrecute prin viclenie la orinduiala controbontului, dupaprelarga glasuire jurnalului incheiat la 12 decembrieanul 1832, cu nr. 5.

Art. 6. Macelarii oraselor Focsani, Braila, Galati, Odo-besti, Vartiscoiul si Namaloasa skit slobozi .a cumparain principatul invecinat, prin stirea octrinuirilor judete-lor invecinate si sfatunlor orasenesti, pe fiestecare an,pentru casaphle acelor orase, opt sute cincizeci vitemart, saisprezece mii nnici, cu plata exportatiei ce vafi legiuita din partea obladuirii principatului aceluia deunde s-au cumparat, atit pentru cele mart cit si pentrucele mici, trecindu-le numai prin schelile cele hotaritea exportatiei si importatiei, cu orinduiala cuprinsa pen-tru aceasta in jumalul incheiat la 29 decembrie 1832,cu nr. 8. Iar of mart sau capre nu se pot cumpara cunume pentru casapii.

Art. 7. Fasari si vinaturi, carne de la casapit, lu-minan, pine coapta, unt proaspat, oua si lapte 5i totfelul de zarzavatun verzi si uscate, caruti de maldarisau fin, lemne de foc ce yin la tirguri, asemenea sicherestelele ce se aduc pentru vinzare de once fel sisoi de catre locuitori, in care intra si scindurile debrad man si mid ce se vor cumpara de catre tnveci-na%ii locuitori, iar nu pentru negot, cum si part 5i nuele,haraci, cercuri lucrate si nelucrate, mlaja, buti, polo-boace si doage pentru acesta, ciobari sau hirdaie, putinipentru poame si altele, curatori, cofe si ptlnii sins .slo-bode a trece fara nici o plata de vama ; iar epuri cupeile, vulpe, lupi si ursi nu pot trece fara plata devama exportatiei ; asemenea, legume de mincare, fasole,mazare, linte, bob, nohut, poame cproaspete si uscate cese vor cumpara de catre locuitorii de orice treaptapentru hrana lor, de la una ping la cincizeci oca, sa nuplateasca mimic drept vama sau alt havaet, iar ctnd unul

298

si

www.dacoromanica.ro

va cumpara mai sus decit suma aceasta, sa aiba aplati vama exportatiei ; precum si peste proaspat, saratin citacimi midi, cunoscute ca s-au cumparat pentruhrana caselor, iarasi va fi slobod fara nici o plata devama.

Art. 8. Faina de griu, papusoiu 5i tmalaiu ce va venide vinzare in zilele de tirg sint slobozi a cumpara lo-cuitorii until principat in cel-lalt, in citatimi mici, faraplata de vama, adica pins la saizeci oca mans, de oricetreapta va fi, iar isnaful pitarilor, to%i ai uneia partidin oras, la o zi de tirg pot cumpara cinci sute ocafaina de griu si sa-1 treaca fara plata de vama, cuurmare dupa jurnalul incheiat la 29 decembrie anul1832, cu nr. 8.

Art. 9. Din orzul ce va veni in tirg de vinzare lao zi de tirg poate sa cumpere, fara plata de vaina saualta dare, boierul o chili, negutatorul o jumatate silocuitorii ceilalti o demerlie, care se socoteste de doua-zeci 5i patru oca.

Art. 10. Locuitorii marginii ce vor cumpara unii de.la altii pentru casnica for trebuinta cite unul sau doiboi de jug, iar nu de ,negot sau de surec, sau cite unulsau doi cai de inhamat, on o vacs cu lapte cu altemai marunte, precum minzat, gonitori si vitel, stilt slo-bozi a cumpara asemenea vite unii de la altti, platindinsa dreptul.exportatiei, ce va fi legiuit de catre obla-duirea principatului de unde s-au cumparat, facindu-seurmare la articolele de mai sus 6, 7, 8, 9 si 10, intocmaidupa jurnalul incheiat la 29 decembrie anul 1832,cu nr. 8.

Art. 11:. Marfurile de tranzit sint slobode a trecedintr-un principat in cel-lalt, fara a putea mortasipiivatmlor sau unuia sau altuia principat sa apuce carelecu marfa pe drum 5i sa ceara vama din pricina coti-turilor ce se fac pe la uncle locuri ale hotariului 5i secalca pamintul a unuia si a altuia principat cu drumul,pentru ca starea drumului urmator pe marginea amin-duror principatelor nu iarta a nu se calca acest fel decotituri, iar zahirelele principatelor .respective, vite,seuri de vite $i sare, sint cu totul oprite $t nici cu nu-mire de tranzit nu poate ultra dintr-un principat in

299

www.dacoromanica.ro

cel-lalt, dupa jurnalul incheiat la 29 decembrie anul1832, cu nr. 2.

Art. 12. Toata plutirea pe apa Siretului va Li slo-boda de acum si pentru totdeauna de once dare, subtnici un fel de cuvint, coborind iii suind fie4tecare prin-cipat

inplutire marfurile si producturile sale cu mer-

gere Dunare intoarcere pe cursul apei Siretului cuacelea4i marfuri sau producturi ce s-ar putea cara prinplutiri ; insa cu prilegiul plutirilor sa nu se poata aducevatamare comertelor principaturilor respective cu pro-ducturile cele ce prin jurnalul incheiat la 29 decembriea anului 1832 cu nr. 9 anume se araeal ca stilt opriteintrarea for dintr-un principat In cel-lalt, imacar subtnumire de tranzit, fadndu-se intocmai urmare dupajurnalul incheiat la 29 decembrie anul 1832, cu nr. 10.

Art. 13. Locuitorii ce vor merge la macinis in in-vecinatul principat sent datori la plecarea for sa isbilet de la jurati gi p1rcalabul satului de unde vor pleca,aratator de dta suma de pline felurirnea ce va aveain carul sau, cu care bilet se va arata la cinovnicul,strejuitorul Si vamqul schelii pe unde va trece, care sintindatoriti a visarisi acel bilet in dos pentru sumaptnei, $i la intoarcere de la moara se indatoreaza lo-cuitorii sa se Intoarci tot pe la acele pe unde auintrat, unde din suma ce au trecut nernacinata, Tiindu-sein seama scazamint la zece doua, care se va socotirisipa, hrana lui §i uimul ce a dat pentru macinis, cucealalta suma este slobod a trece fara platy de vamasau vreo alta dare ; iar la intimplare de mai multscazamint sau prisos, dtndu -se intelegere ca ar fi yin-dut peste hotar din suma ce au trecut, sau, dimpotriva,ca au cumparat peste hotar, la asemenea intimplare,cind exportacia producturilor va fi sloboda, pentruprisosul ce vor cerca sa-1 tainuiasca sa se supue la in-doita platy a exportatiei, iar dnd va fi poprifai, sase supue pravilelor controbontului. La intimplare insa,cind va plati uiurnul cu bani dupa adeverinta ce vaavea de la moara, i se va Tine in seama nuznai la zeceuna, iar nu doua, facindu-se urmare intocmai dupa cu-prinderea jurnalului incheiat la 30 decembrie anul 1832,cu nr. 11.

300

si

scheli

prin

si

si

www.dacoromanica.ro

Art. 14. Locuitorii ce lucreaza lineturi, adeca posta-vuri, abale, zeghii si dimii, pisle, sa'nici si altele ase-menea, care se bat la pive si dreste, sa aiba voie atrece de la un principat in cel-lalt si inapoi fara nici osupa'rare sau plata' de vaml, cu indatorire insa si in-tocmire sa treaca numai pe la .schelile hotMte pe undeslut cinovnici spre paza si vamesi, unde, numa'rindu-sebuca'tile si inscnindu-se in condica cu ziva trecerii sinurna'rul, va trece slobod a le lucra la pivi si dreste, sila intoarece sa treaca tot prin acea schela pe unde auintrat, unde, cerrindu-se numa'rul Si ffind intocmai cucel ce a trecut, sa treaca slobod si nesup'arat ; iar lipsindcau prisosind din numa'rul, se va supune pentru lipsala plata exportatiei si pentru prisos la plata importa-tiei, flcindu-se intocmai urmare dupa jurnalul incheiatla 30 decembrie anul 1832, cu nr. 12.

Art. 15. Locuitorii invecinati ce vor cumrara iiitirgul uneia sau alteia parli cele trebuincioase oentruinsa'si a for imbraca'minte sau alte ma'runte casnice tre-buin %i vor fi nesupa'rati de plata va'mii pentru asemenealucruri, dupa cum se cuprinde in jurnalul incheiat la30 decembrie anul 1832, cu nr.

Art. 16. Sate le ce sint insemnate anume in jurnalulincheiaft la 14 Ghenarie anul 1833 cu nr. 13 amindurorprincipaturilor, care din vechirne au apucat a fi ase-zate pe hotar, slut slobode a trece vitele for la pa'sunedin toate zilele si a le intoarce inapoi, si, spre a nu seurma vreun catachrisis in trecerea for cu amestecare devite din cele ce sint supuse va'mii exportatiei, pentruvitele acelor sate sint datori juratii .sau paznicii acelorsate, subt a for strasnici faspundere, sa privegheze ca,pe linga vitele satului, s'a nu se amestece de acest felde vite, ca cu mijlocul acestora sa treaca peste granitafara a plati dreptul exportatiei, ci indatal sa -1 ma'nu-riseascI la cinovnicul soheleii invecinatului principatde unde s-au luat vitele acelea ; precum si indata ce seva cumpara vreo vita de locuitorii acelui sat din prin-cipatul invecinat, sa dea de stire cinovnicului marginiisi vamesului, ca'ci, impotriva urmind, se va supune latoata osinda a indoitei p15.ti a controbontului chiar ju-ratii acelui sat, ca unii ce impotriva legiuirilor au

301

1,2.

www.dacoromanica.ro

atrmat, si acele vite ce s-au caceardesit sa se reclamari-seasca de due ocirmuirea principatului aceluia in folo-sul iar dad. din intimplare s-ar amesteca cuvitele unui sat niscaiva vite a altor sate invecinate.saumai departate vor trece la pasune si se va ()loved' caaceasta a urmat fara precugetare de controbont, ne-fiind din vitele de negot, asemenea vite, reclamarisin-du-se de catre proprietarul for ping in doua zile, sa sesloboada fara plata sau alts osinda, ca o intimplare,iar nu cu precugetare ; iar cind va fi prepus intemeiatde controbont, atunci vitele acelea sa se secestruiasca si,facindu-se cercetare mixta cu cinovnicii orinduiti dela amindoua partile, de se va dovedi uneltire contro-bontului, pentru acele vite sa se urmeze atunci Intocmai,dupa masurile si regulele cuprinse in jurnalul cu nr. 13,de la Ghenarie 4, anul 1833.

Art. 17. Fiind datoare Moldova prin chrisovul rapo-satulut intru fericire domn Alexandru voda Moruz,pentru izvorul apei ce a luat din Tara Romaneascast au facut cesmelele in partea Moldovei, sa dea easemasuri de apa din haznaua Focsanilor pentru cesmeleleFocsanilor parvi Tarii Rominesti, acum, din pricing cadrumul apei de la Odobesti pins la Focsani aflindu-selnvechit si stricat, nu poate sa cuprinda toata apa casa vie in haznaua Focsanilor, s-a hotarit ca deodata, dinease masuri de apa ce este datoare Moldavia, sa dea

patru masuri, iar la vara viitoare, ispravindu-se dru-mul apei, ce si d-lor, vietuitorii in partea Moldovei, cucheltuiala dornniilor sale au a-1 face de la Odobesti pingla haznaua Focsanilor Moldaviei, ca sa poata cuprindetoatai apa de la izvorul ei, atunci, pe linga patru ma-suri ce se dau acum, este datoare Moldova a da TarnRomanesti din haznaua Focsanilor Inca doua masuride apa, spre implinire de ease masuri, dupa cuprinde-sea ohrisovului.

Aceasta apa pentru totdeauna se va da de catrepartea Moldovei pe deplin si iarna si vara din haznauaFocsanilor, care orkenii partii Valachiei, cu cheltu'ala

sint datori a o lua din hazna si a o duce la ces-melele Focsanilor Valachiei, si numai cind din in-timplare s-ar strica de tot drumul acestor ape st va

302

statului,

for

si

www.dacoromanica.ro

lipsi din haznaua Focsanilor, atunci numai va lipsi sidarea acestor ease masuri de apa, iar in city vreme vafi apa aceasta luata din pamintul Valachiei, datoare esteMoldova sa dea aceste cease masuri de apa, pazindu-seintocmai urmindu-se dupa jurnalul incheiat la 8

Ghenarie anul 1833, cu nr. 15.Art. 18. Schell pentru exportatie si importatie s-au

hotarit a fi patru, uncle vor fi orinduiti cinovnici stre-juitori si vamesi $i pe unde numai se va putea exporta-risi Si irnportarisi orice marfa, adica : Vartescoiul, indreptul Odobestilor, drept Caramidarie, la drumul cese cheama al Odobestilor ; Focsanii, linga hotar, undeau fost si din invechime ; Namoloasa, in marginea hota-rului, in dreptul caseriei Nicolescu ; Badenii, la podulde acolo. Iar puncturi mici pentru cele din toate zileletreceri ale locuitorilor, unde vor fi asezate numai bi-cheturi pe unde marfuri sau cite alte sint supusela plata exportatiei si importatiei, cirduri de vite nupot sa treaca, afara numai de acele ce s-au hotarit afi slobode Fara plata de vama, s-au hotarit puncturicinci, adica : Slobozia, Pantticesti, in dreptul Calimanesti-lor Moldovii, Rasipitii, in dreptul Rastoacii, Tuguetii,Intre Hulturi $i Malurile, Corbul, in dreptul Blehani,Maxineni, in dreptul Maxinenilor ; iar afara dintr-acestedoua puncturi ce s-au zis mai sus, cel care va cerca satreaca sau cu marfuri sau cu orice alt lucru din celepoprite supuse la cercetare fara stirea pazitorilor mar-ginii, Impotriva celor legiuite, se va supune la pravilelecontrobontului, urmindu-se legiuirea aceasta intocmaidupa jurnalul incheiat la 20 Ghenarie anul 1833, cunr. 16.

Art. 19. Masura chilei s-au hotarit a fi la fiestecareprincipat deosebita masura a sa, adica : principatulMoldaviei chila ce a statornicit-o de doua sutepatruzeci oca, iar principatul Valachiei chila depatru sute oca ; insa aceasta masura nu se va aplicarisiis cele ce s-au slobozit prin alte jurnaluri s-au hota-rit a se socoti chila de patru sute oca in amindouaprincipatele, urmindu-se intocmai dupa jurnalul in-cheiat la 20 Ghenarie anul 1833, cu nr. 17.

303

Si

1i

5i

5i

5i

www.dacoromanica.ro

Art. 20. Dupa publicatia ce prin exeinpiaruri tipa'ritese va face in coprinsul arnindorura principatelor acesteiconventii de catre oblkuirile respective, din ziva pu-blicatiei, la fiestecare trei luni se va ortndui de fieste-care oblkuire un revizor, care, amindoi intilnindu-se laFocsani gi unindu-se intre ei, vor merge impreuna: intot cursul marginii acestor doua principaturi ca sacerceteze, pe la schele bicheturi, pe cinovnicii, samesii

paznicii de pa'zesc legiuirile conventiei fa'ra" abaterein vreun catachrisis, si aceasta sa se urmeze in cursulde doi ani, urmindu-se intocmai dupa: jurnalul incheiatla 20 Ghenarie anul 1833, cu nr. 18.

Art. 21. Locuitorii ai unui sau ai altui principat cevor face semanaturi sau vor cosi fin pe pamintut ce-luilalt, dupa plata dijmii sau alte tocmeli ce vor aveacu proprietarii, vor voi ridice rodul semanaturi-lor si a finurilor, toate sau parte dintr-insele, in grauntesau in snopi, sau pa'pusoi curatit sau in foi, 5i ssa be duelpeste hotar, la psamint-ul locuintei kr, pentru asemenearoduri de pine $i legume si fin sent slobozi de oriceplata' de vama sau alt havaet, indotrindu-se Ins satreaca peste granita numai pe la locurile strejuite, adicasohele $i becheturi ce s-au intocmit pentru acest sfirsit ;si spre a nu se zdruncina cu msasuratoarea la granita%luindu-se drept temei ca intr-un car cu boi nu poate saridice mai mult decit cinci sute oca greutate in graunte,si la car cu patru sau case boi greutate pina la unamie doua sute oca, asemenea si intr-un car cu doi boi

o clae si jumkate in snop, carul cu patru saucase boi de la doua si jumkate ping la treiprecum sr porumbul in stuleti curkiti de foi intr-un carcu doi boi opt sau zece baniti de cite zece la chila ceamare, si in carul cu patru sau .base boi de la doua-zeci piny la doua'zeci cinci baniti, iar in foi nu maimult de doua'zeci, sa se faca publicatie in tot cuprinsulaminduror tarilor ca proprietarii mosiilor sau vechillilor, orindatorii, sai fie datori ca, scriind dijma locuito-rilor straini ce vor face sema.nkuri pe mosia for si vorcere sal be tread' peste granita, pe temeiul proportiei demai sus, intocmind in cite care poate sa le ridice, saaiba indata a da acelui locuitor bilet cu aceasta deslu-

304

sisi

si sa-si

si inclai,

si

www.dacoromanica.ro

sire, adica cutare din satul cutare al Moldaviei sau alValachiei, semanind sau cosind pe mosia mea cutare,si-a platit dijma pe atita suma de chile on clai de pineon papusoi necuratit de foi sau curatit si pe atita sumade fin, din care, vrind ridice agonisita sa, sa o ducala locul locuin %ei sale, le-a ridicat intr-atitea care cucite atria tragatori si cite care de fin are sa treacapeste granita, si cu acel bilet locuitorul aratindu-se laschele sau la bichet, pe unde are sa treaca, gasindu-sebiletul intocmai dupa care, si tragkorii sa treaca slo-bod fara alta masuratoare, poprind biletul strejuitorii,dupa instructiile ce li se vor da de catre stapinirile res-pective ; si fiindca unii din locuitori poate nu vor aveamijloc sa ridice deodata acele masuratori si finuri alelor, neavind decit un car sau doua, pe temeiul biletuluiproprietarului sau al vechilului sau, on a orinduitoru-lui, ca are sa ridice atitea care de fin si atitea care depiine, de cite on va trece i se va Linea in seama, pingla implinirea sumei biletului, si la implinirea sumei sa ise is biletul din mina, spre a nu putea unelti in urmacu acel bilet vreun viclesug. Cinovnicii strejuitori sivamesn, gasind nepotrivirea la suma carelor sau a tea-gatorilor dupa cuprinderea biletului, din care se va cu-noaste viclenia urmata din partea locuitorului, atunci,indata poprind povara cu carele cu tot, sa dea destire ocirmuirii, spre a face mixta cercetarea indata,si sa supue pe cinovnicul (sic) la indatorirea controbon-tului, iar negasind nici o schimbare din cuprindereabiletului, sa lase sa treaca slobod, ca sa nu se impiedicelocuitorii la munca lor. Asemenea, cinovnicul strejuitorsi vamesul fiind in drept sa cerceteze de nu se va fiurmat vreo viclenie cu slobozirea unor asemenea biletun,adica vinzind vreunii din proprietari din bucatele lorla locuitorii invecinatului principat s-apoi sa slobozabiletul ca sint din cele semanate si cosite de dinsii cudijma, la asemenea intimplare, dovedind in adevar oasemenea urmare si raportuind la ocirmuitorul judetu-lui numele proprietarului si al trecatorilor, sa se facacercetare din partea stapinirii si, dovedindu-se biletul slo-bozit cu viclenie, sa se asindeasca proprietarul pentrutoata suma slobozita la orinduiala controbontului, f e-

305

sa

www.dacoromanica.ro

rindu-se si cinovnicii si strejuitorii si vamesii a nuraportui lucruri neadev5rate si f5r5 temei, c5ci, dup5cercetarea ce se va face, dovedindu-se neadev5ratI ar5-tarea lor, pornit5 din vreo patim5 sau interes, atunci sevor osindi la osinda ce ar fi cazut piritul.

C5,tre aceasta, obicinuind unii din locuitorii unuiasau altui principat de se tocmesc jitari pe la Tarinelecu pine, sau cu caii lor treeratori pe la arii, din care isiagonisesc drept plata lor cite o sum de feluri de ro-duri, unii ca aceia, cu asemenea orinduial5 de bileturiprecum mai ,sus se cuprinde, sint slobozi a trece rodurileacele, de un treeritor ping la dou5 chile, iar de jitarisau pindari ping la trei chile de orice fel de roduri,fara platy de vanci sau alt havaet ; iar prisosul ce vavoi sa treac5 peste aceasta suma se va supune la plataexportatiei sau .a altei d5ri ce va fi pus5 asupra.,unorasemenea roduri, facindu-se intocmai urmare dupa jur-nalul incheiat la 28 iunie anul 1835, cu nr. 19.

Art. 22. Proprietarii ce vor avea mosii in principa-tul invecinat si locuinTa si-o au in cel-lalt principat auvoe sa treaca peste hotar in locul 11515duirii sale, f5r5plat5 de vreo dare sau varn5, dou5sprezece chile dep5pusoi sau malai si sase chile gnu sau in fin dou5-sprezece chile orz, socout5 chile de patru sute oca, sizece care de m5sur5 de fin, cite nou5 stinjeni carul,ins toate aceste agonisite din proprietatea sa, iar nudin cump5r5tur5, c5ci, dovedindu-se cump5rat5, iar nuagonisita din mosie, se va osindi la osinda controbon-tului ; asemenea, poate sa treac5 f5r5 plata' de vam5p5sIri, legume, lapte, unt proasp5t si peste proasp'aitpentru trebuin%a casei sale, numai tot din a sa proprie-tate, dupa cuprinderea jurnalului incheiat la 28 iunieanul 1835, nr. 19.

Art. 23. Fiindc5 unii din locuitorii unuia sau altuiprincipat, pentru negotul lor, ohicinuesc de eau mosthi arena' la invecinatul principat si locuinTa si-o au incel-lalt, unii ca

mosiileacestia, mice vor voi sa aduci peste

hotar din ce vor ;Inca in arena sint supusetoate Ia plata exportatiei, afar din p5s5n, ou5, lapte,unt proasp5t, peste proaspat, legume si poame proaspetesi uscate in cIt5tirm mici. cei ce sint cuprinsi in

306

si

$i

www.dacoromanica.ro

articolele al 6-lea, al 7-lea si al 8-lea, urmtnd impotrivaacestor regule $i vor cerca a trece vreun locuitor decele poprite prin alte puncturi tainice, $i nu in fiintacinovnicului strejuitor st a vamesului pe la schelile ho-tarite, prinzindu-se cu acele lucruri, li se vor lua,supuindu-se la orinduiala controbontului, iar apucind satreaca, sa se reclamariseasca la a for stapinire, careindata supue a plati pretul lucrurilor trecute prinviclenie la orinduiala controbontului, intocmai facin-du-se urmare dupa jurnalul incheiat la 28 iunie anul1835, cu nr. 19.

Art. 24. Rachiul facut in Principaturi nu va fislobod a trece dintr-un principat in cel-lalt nici pen-tru consumatia dinlauntru, nici cu tranzit, iar vinulslobod este cu tranzit a trece, fara a plati vama laprincipatul in care ar intra, sa treaca cu numire detranzit ; decit la intimplare de nerodire, de va aveatrebuinta o teara sa is din cealalta asemenea producturi,se va urma mai intli corespondentie intre aminclouilobladuirile respective si, dupa alcatuirea ce vor face,cu voe slobozita pe vreo catatime masurata si asema-nata trebuintei, se va slobozi intrare dintr-un principatin cel-lalt, cu plata Insa a vamii sau altei dari ce vafi pusa de catre acea obladuire asupra asemine obiecturi,facindu-se urmare intocmai dupa jurnalul incheiat la6 iulie anul 1835, supt nr. 20.

Art. 25. Sorocul in care va avea tarie acest act deconventie s-a hotarit a fi de sapte ani, socotindu-sedin ziva ratificatiei, daca intr-acest curs de vremeaplicatia va ara'ta vreun articol ca ar avea intrebuin-pre de indreptare, urmindu-se mai intli corespondentieintre amindoua obladuirile respective, de se vor uni, vorface schimbare. iar intr-alt chip nu. Asemenea, incurgerea acestei vremi, luminindu-se prin experientaamindoua obladuirile respective de cele ce skit folosi-toare pentru aceste doua taxi, vor alcatui o alts con-ventie mai indelungata.

Art. 26. Ratificatiile acestii conventii se vor schimbain Iasi in curgere de douasprezece zile sau mai curind,de se va putea face. Spre incredintare carora, noi, maijos iscalitii, pe temeiul puterilor ce ne-au fost date, am

307

sa-i

$i

www.dacoromanica.ro

iscalit aceasa conventie si am pus la ea si pecetilenoastre.

Eacut la Iasi la iulie 8, anul 1835.(Pecetea) Alexandru Calimache, vel logofat(Pecetea) Vel vistier(Pecetea) N. Sutul(Pecetea) Constandin Sutul.Nr. 1 554. Anul 1835, iulie 8 zile.Secrearul lucrarilor sfatului, ca'rninar Procopie Flo-.

rescu.

Act lamuritor al articolului al 11-lea al conventiei ur-mate intre principatul Moldaviei principatul Vala-chiei, la 15 iulie a anului 1835

Spre a se lua ma'suri, ca nu cu vreme sa nasca vreopricing de indoiala sau rea talmacire asupra textuluiarticolului al 11-lea, prealnaltatul domn si stapinitoral principatului Moldaviei si preainaltatul domn si sta-pinitor al principatului Valachiei s-au alcatuit si faccunoscut ca acest al 11-lea articol al conventiei esteintemeiat pe articolul 164 al Organicescului regulamental Moldaviei si pe articolul 159 al Organicescului re-gulament al Valachiei, neputindu-se talrnaci intr-alt fel,nici a avea alta talmacire decit aceea ce se cuprindein mai sus pomenitele articole 164 si 159 ale regula-menturilor Principaturilor respective, si anume :

Art. 164 al Regulamentului organic al Moldaviei :Tar producturile acele ce pot fi valtamatoare nego-tului aminduror principaturilor, precum treceri in cir-duri a vitelor de negot spre vinzare la iarrnaroaceletarii sau peste hotarele vecine si coborire zahirelilor dinTeara Romaneasca la schela Galalii, sint intru totoprite".

Art. 159 din Organicescul regulament al Valachiei :Lucrurile ce vor fi vatImatoare comertului a unuia dinamindoul principatele, precum trecerea turmelor de vitepentru negot si vinzarea for in bilciurile tarii si pestehotarele vecinatkii, asemenea si caratul grinelor si asarii si a saului din Moldova in portul Brgilei sau sialte schele ale Valachiei, sint cu totul oprite".

308

www.dacoromanica.ro

Drept aceea, spre a avea acest act ramuritor Intocmaiearia, ca cum ar fi din cuvint In cuvint pus in chiartextul conventiei inta'rit de prealdaltatii domni Princi:paturilor respective, noi, orInduitii din partea Itimillor, am iscallit aceasta §i am pus pecetile noastre.

La Iasi, anul mintuirii 1835, septembrie 20, nr. 1 555.(Pecetea) Alexandru Calimache, vel logofat(Pecetea) Vel vistier(Pecetea) N. Sulu(Pecetea) Constandin $utu.

GliENADIE PETRESCU, DIMITRIE A. STURZA, DIMITRIE C. STURZAC. COLESCU VARTIC, OP. CIT., VOL. VI, P. 2-A, BUCURESTI, 1896, P. 165179; In nota I de la p. 165, se precizeaza: textul original, In roman este In Ar-hivele Statului".

58(1847)

Tratat intre Tara Romaneasca si Moldova cu privirela o uniune vamala 1. In virtutea acestui tratat urmasa fie desfiintata granita vamala existents pins atunciintre Valahia si Moldova, sa fie instaurat un traficliber intre ele si sa fie adoptate o constitutie vamalacomuna, precum si, in masura in care situatia diferita

permitea, un tarif vamal comun. Arendarea taxelorvamale trebuia sa fie infaptuita in comun $i benefi-ciul sa fie impartit intr-o proportie de 3/s catre Va-lahia si catre Moldova. Pe baza acestui tratat, in-trat in vigoare la 1/13 ianuarie 1848, s-a intocmit decatre Ministerul Finantelor din Moldova (vistierie) o

Continutul integral al acestui tratat nu a fost adus la cunostintapublicului.

309

2/5

o

www.dacoromanica.ro

incunostinfare in care se publics condifiile arencnriitaxelor vamale, care confine, totodat5, si bazele consti-

tufiei vamale.

Incunostiintare a vistieriei de la Iasiin preajma anului 184R

Ca urmare a tnaltei misiuni incredintate vistieriei, seface cunoscut ca, dupa ce, o data cu sfirsitul anuluicurent, expiry contractul de arendare asupra veniturilorvamale ale acestui principat, veniturile vamale ale am-belor principate unneaza sa fie de-acum arendate incomun, pe baza conventiet incheiate intre acestea doua,§ 8, si anume pe o durati de case ani, incepind de la1 ianuarie 1848. Licitatia va avea loc la Iasi, totodatavor fi aduse is cunostinfa, prin aceste publicatii, con-.ditiile stabilite atit pentru Moldova cit si pentru Vala-hia, iar licitatia se va tine pe data de 10, 15 si 20 no-iembrie a.c. in fata Adunarii generale a acestui princi-pat, pentru ca apoi sa se Tina si obisnuita superlicita-tie de 24 de ore.

Veniturile vamale ale celor doua principate, Moldovasi Valahia, vor fi arendate in comun pe un termende case ani, incepind de la 1 ianuarie 1848, in urma-toarele conditii pentru fiecare principat in parte.

Conditiile pentru principatul Moldova stnt urma-toarele :

Partea ITaxa vamala diversitatea taxelor vamale

§ 1. Diaca se vorbeste de vreo granita sau de vreunpunct de frontiers, atunci prin aceasta denumire seintelege linia de granita .care inconjoafa ambele acesteprincipate, ce pnveste gramta dintre ele insele,conform § 8 al conventiei mai sus amintite, s-a desfiin-tat once taxa vam'ala, oricare ar fi ea, la import sauexport !

310

;i

eaci, in

www.dacoromanica.ro

§ 2. Vamuirea marfurilor produselor importate sauexportate de supusi paminteni sau strain se face lapunctul de frontiers al acelui principat peste teritoriulcaruia este importata sau exportata marfa, dupa cumse mentioneaza mai jos.

§ 3. Toti indigenii $i strainii, de orice stare, inclife-rent Baca locuiesc in tail sau in strainatate, au obliga-ia sa fara excep %ie, pentru marfa sau pro-dusele aduse in Tara sau pentru animale de once felvama de...1 la sued', dupa pre%ul local la care se vindemarfa.

§ 4. La fel, cei care scot din principat produsestrain sau indigene vor plati fara exceptie trei lasuta, $i anume pentru produsele indigene conform ta-rifelor anexate mai jos, privind toate articolele enu-merate in acest tarif. Din aceasta lists, vistieria va punela dispozitia fiecarui serviciu vamal cite un exemplartipant, spre a fi respectat intocmai $i neabatut indecursul celor vase ani. Pentru marfuri straine sau pro-duse indigene mentionate in tarif se vor plan, deasemenea, trei la suta, in functie de pretul de cum-parare local. Si vinul pe care it obtine din propria savie $i it aduce apoi peste granita este supus taxelorvamale.

§ 5. In cazul in care intre principatul Moldova si oputere strains ar lua fiinta un tarif vamal permanent,atunci supusii acelei puteri, care locuiesc in strainatate,vor plati vama pentru marfurile si produsele aduse intaxa dupa acest tarif, Tar pentru acele marfuri care nusins mentionate in acesta vor plati o vama de... la suta.

§ 6. Sint scutite de vama :a) Cereale exportate din principat, ca : griu, secara,

ovaz, porumb, mei, pentru ca taxa vamala pentruacestea este arendata separat.

b) Vite, ca si porcine, seu $i cervix (macluva fiarta),care, de asemenea, s-int arendate separat, cu mentiuneaca prin cervix nu se intelege si untura de porc.

c) Carti de citire.d) Pomi si flori.

loc Tiber in text.

311

plateasca,

si

www.dacoromanica.ro

e) Carbuni, care se exports din principat pentru afi folositi la vapoare.

f) Obiecte aduse, in virtutea tratatelor, de consiliulputerilor stiline pc numele for si spre a fi folosite dec'atre ei.

g) Mijloacele de locomotie pentru cala'tori, in cazulin care nu se face dovada ca acestea n-au fost incafolosite.

h) Tot felul de obiecte importate anual din stilina-tate in folosul militiei, pins la valoarea de 200 000piastri.

i) Hirtia produs'a in fabrica privilegiata a postel-nicului George Asachi.

j) Tevi de fier pentru conducte de apa si pa'curIpentru pavaj.

k) Medicamente pentru necesieatile tuturor farmacii-lor din tail. In schimb insa, fiecare farmacist de aici,din Iasi, este obligat ssa livreze anual armatei, la ce-rerea medicilor, medicamente gratuite in valoare de600 piastri, valabili, in limita posibilita'tilor, si pentrufarmaciile din districte.

1) Lumidarile Milli", produse ale fabricilor din Iasisi Focsani ale vornicului Teodor Ghica, atit la impor-tul cit si la exportul for peste granitsa, in conformitatecu privilegiul acordat lui.

§ 7. In ma'sura in care vamesii au vreo ba'nuiara cafactura prezentatsa for ar fi neautentia ei pot cere,pentru a evita orice cearea, ca negustorul sa be plsa-teasca taxa vamara prin m'arfuri in natuil in valoarede...1 la sued'. In acest caz, intregul transport de m'ar-furi este evaluat conform aceleiasi facturi si in contulvimii se iau buclti intregi de articole-marfa de un fel,atit cit ar insuma taxa vamara legala, fars ca negusto-rii sa poata protesta in vreun fel, pretextind cheltuielileetc., impotriva acestui procedeu, cu atit mai mult cucit sint liberi pateasca taxa vamara, dupa pre-ferintsa, in bani sau in natuil, vamesii fiind obligati saaccepte si una si alta.

§ 8. Pentru marfuri expediate peste granit'a princurieri sau prin transport postal, posesorul respective-1 loc liber in text.

312

sk-si

www.dacoromanica.ro

for marfuri are obligatia sa achite taxa la vamaridice documentul de vama. Aceste documente urmeazasa fie inminate curierilor sau insotitorilor transportuluipostal pentru a le prezenta vamesilor acolo unde treegranita. Curierii si insotitorii transporturilor postale au,de asemenea, obligatia sa declare la granite vamesuluitoate marfurile pe care le aduc cu ei din strainatate 4isa plateasca pentru ele tona vamala, altminteri marfu-rile sint considerate de contrabands.

§ 9. Cel ce a importat marfuri produse de oricefel din strainatate si a platit taxa vamala legala deimport este autorizat sa vinda marfurile in Tara ; daceinsa a despachetat marfurile si le-a depus in pravalii§i apoi cloreste sa le treaca pe acestea sau nurnai oparte din ele peste granite, atunci este obligat sa pla-teasca taxa vamala de export de trei la suta, fare a seputea scuza prin faptul ca la importarea marfurilor amai platit o data o taxa vamala.

§ 10. Fiindca la Galati exists un abator functionindin conditii in care intreprinzatorul plateste o vama de1/2 piastru de fiecare cap de vita, se mentioneaza aicica, in conformitate cu privilegiul acordat intreprinza-torului in anul 1844, arendasul vamal nu are dreptulsa-i mai pretincla acestuia vreo taxa vamala sau vreoalts taxa pentru carnea sau pielea sau seul pe carerespectiva intreprindere industrials le exports, sauchiar si pentru lazile in care se ambaleaza. carnea. Intre-prinderea fiind supusa impozitului in cadrul granitelorvamale, marfa trebuie dusa la Galati si ambalarea inlazi facuta acolo pentru a inlatura orice banuiala camarfa ar fi putut fi introdusa neprelucrata peste liniaportului liber.

Partea a 11-aInterdictii de import fi plata vamii sau consignarea

m'cirfurilor

§ 11. Importarea rachiului din strainatate este inter-zisa cu desavirsire, si functionarii vamali trebuie savegheze cu strasnicte sa nu se introduce in principat

313

si

si sa

www.dacoromanica.ro

prin contrabands rachiu din strainatate, iar in ase-menea cazuri, rachiul trebuie confiscat in folosul gu-vernului.

§ 12. Exportul sau tranzitul de lipitori este, de ase-menea, interzis si contravenientul va trebui ,sa" se supunadispozi%iei pe care a dat-o sau o va mai da in aceastaprivinTa guvernul.

§ 1(3. CondiTiile stabilite prin conver4ia incheiata la30 ianuarie 1846 intre cele doua principate trebuiescrespectate cu punctualitate.

§ 14. Toate m'arfurile si produsele sosite din Turciala Galgi vor ,fi transportate neinttrziat la carantina,unde, in prezenta vamesului, a directorului si a ofi%e-rului de graniceri, vor fi despachetate si coHsignate,fara a se pretinde vaina. Aceasta va fi perceputa, con-form § 29, atunci cind marfurile trec linia de fron-tiera in principat.

Marfurile sosite din Europa peste celelalte granitevor ti transportate direct la serviciile vamale de fron-tiers, acolo vor fi despachetate si revizuite de varnesi.Tot acolo se plateste si taxa vamala, in afar de cazulca s-a ajuns in alts parte la vreo alts inTelegere.

§ 15. Pentru chitan;ele eliberate negustorilor la ser-viciul vamal se percepe o taxa de 1/4 Zwanziger' siplata aceasta se consemneaza in chitanTa.

Partea a 111 -aTaxa vamalii de tranzit

§ 16. In cazul tranzitului de bauturi si vite trebuierespectate, conform tratatelor, regulile prescrise cu pri-vire la tranzit, si anuine : negustorii care trec marfuriprin Tara sint obligati ca, de indata ce ajung la gra-

transporte aceste marfuri direct la serviciulvamal, sI le anunTe si sa le depuna in magazie.

Coletele trebuie sa fie legate si sigilate de serviciulvamal.

1 Zwanziger = moned5 de 20 de creitari.

314

nita, sa

www.dacoromanica.ro

La ridicarea marfurilor, negustorii trebuie sa deagarantie sigura ca vor expedia de la vamesul punc-tului de frontiers prin care vor scoate marfurile dintarsi o confirmare referitoare la parasirea /aril.

In toate orasele in care se gasesc vamesi sau func-tionari vamali, marfurile nu pot fi depozitate in maga-zii particulare, ci numai in cele ale serviciului vamal,in caz ra exists ; daca nu exista asemenea magazii,atunci negustorii trebuie anunte pe vainer de loculunde vor sa-si depoziteze marfa, caci, de indata ce$i -au depus marfa intr-un depozit particular fara in-cunostintarea in prealabil a vamesului, ist pierd drepturde tranzit si sint opri%i pe loc ; de regula, se platestepentru toate marfurile pe care le contin coletele o taxavamala de...1 la suta.

a) In garantia data serviciului vamal trebuie indicatSi termenul de scoatere a marfurilor din Tara, termencare insa nu poate depasi trei, cel mult patru luni.

Termenul trebuie mentionat si in documentele devama ; pina atunci, coletele, 'legate cu sfori si sigilate deserviciul vamal, pot famine in magaziile negustoresti.

b) Daca negustorii vor dori, in virtutea intereselorfor comerciale, sa scoata marfurile din tara printr-un altpunct de frontiers decit cel indicat in documentul va-mal, atunci va trebui sa'-1 anunte din timp pe vamesde aceasta schimbare pentru ca documentele vamale safie schimbate ; termenul ramine insa tot acelasi $i ei potsa-si transporte de indata marfurile prin punctul defrontiers dorit.

c) Daca marfurile de tranzit sint depozitate in ma-gaziile oficiului vamal, unde sint ferite de once peri-col, atunci negustorii trebuie sa plateasca o taxa' deinmagazinare de 2 X r. K.M. la 100 funzi greutatepentru 24 de ore, pe line. care cite 14 zwanziger defiecare sigiliu cu plumb ; trebuie avut insa grija sa nuse aplice mai mult plumb decit este nevoie.

d) Lemnul de constructie de once fel transportat dinAustria spre Turcia Rusia, pe uscat sau pe riurile

1 loc fiber in text.

315

a

si

www.dacoromanica.ro

Moldova, Bistrita, Siret Prut, este scutit de vama ;totodata, se mentioneaza ca transportul pe riul Prutspre Rusia este liber.

Partea a IV-a

§ 17. Daca negustorii supusi straini sau raiale austrecurat in Tara o marfa ce trebuia vamuita fara aplati vama cuvenita la serviciul de frontiers facapoi comert cu marfa respectiva, sau dace rup sigiliileaplicate unei math de catre se! viciul vamal de fron-tiers spre a fi rupte de catre serviciul vamal central saurovers, apoi, dace se descopera o marfa tainuita, adicanementionata in facture, atunci ,marfa va fi confiscata;jumatate revine arendasului vamal, jar cealalta jurna-tate celui care a facut descoperirea si pichetului care aeasit-o. Apoi pedepsele pentru contrabands se aplica 4iin cazul tuturor marfurilor gasite la trecerea graniteiatunci cind aceasta trecere se face ocolindu-se serviciulvamal sau prin alt punct de frontiers dectt cel indicat.Daca insa o astfel de marfa a fost introdusa prin con-trabands peste granite $i in Tara fara a fi surprins ne-gustorul chiar la trecerea granitei, atunci ea este eli-berata de pedeapsa pentru contrabands si de taxa va-mala, jar impotriva posesorilor marfii sau a contra-bandistilor nu se mai poate intreprinde nimic si nu maisent obligati sa plateasca vreo taxa.

Partea a V-a

§ 18. Serviciile vamale au dreptul sa se foloseascide propriile for ctntare, de maistri cantaragii $i de cotiiproprii, acesti coti cintare trebuie insa stampilate decatre municipalitate spre a se dovedi ca sent exacte.

316

$i

si

si

www.dacoromanica.ro

Partea a V.1-aPastori austrieci negustori de porcine care adui

animalele aici la palune

§ 19. Pastorii strain trebuie s'a se supuda urm'atoa-relor dispoziTii :

A. Vastoni sent obligati ssa-si tuna oile la granita" ;in can't acelora care vor sa tuna oile la sttnile undoierneaza: si sa duck lira peste grani0, trebuie %inutcont de documentele de vamsa eliberate pe numele forpentru taxa de gostina platita eatre serviciile vamalede la punctul de frontiers prin care au intrat in Tara,evaluindu-se, linind cont de numkul oilor pentru cares-a plkit taxa de gostina, cite o oca de ling Tigaiecite doua: oca de lina birsana de cap de animal. Dupacinfanrea intregu cantifki de lira, pa.storii trebuie saplateascsa pentru cantitatea care depaseste kilogramelestabilite prin calculul menIionat, in funcTie de numaruloilor, taxa vamal de... 1 la sufa.

B. Pentru brinza pe care pastoni o trec peste granitIin folosul propriu nu trebuie platita nici vama si nicivreo alts taxa.

C. Pentru pieile oilor moarte din nurdarul oilor men.-Tionate in docurnentul vamal nu se pretinde, de ase-menea, nici o taxa la scoaterea for din taea.

D. Acest gen de pastori nu vor fi supusi la nici trtax' pentru obiectele de imbfackninte necesare

lor.

Partea a VIZ-aReguli generale ref eritoare la veniturile vamale

§ 20. Magaziile pentru m5.rfuri dadirile servicii-lor vamale vor fi construite sau inchiriate pe cheltuialaarendasului vamal.

§ 21. Masfurile pot eamine in magaziile serviciuluivamal tim,p de 15 zile, iar de pagube nu rispunde gu-

1 loc liber in text.

317

imbra-carii

si

si

www.dacoromanica.ro

vernul, ci doar arendasul. Arendasul nu este dator saprirneaca in magazii obiecte inflamabile, iar negusto-rul comisionerul este obligat sa patea.sca pe loctaxa vamala si s'a is cu el o asemenea marfa ; asta incazul in care arendasul nu este dispus sa accepte debuns voie primirea in magazie a unei asemenea math,

atunci el famine raspunzator de orice strkaciune,de orice paguba sau de distrugerea prin foc a marfu-rilor aflate in magazie.

§ 22. Achitarea arenzii se face de catre arenda vis-tieriei de fiecare data pe jumatate in ducati de aur,iar restul in zwanziger de argint, evaluati la 14 bu--cati de un ducat.

§ 23. Arenda trebuie achitata vistieriei lunar, celtirziu pins la data de 5 ale lunii.

Taxa vamala trebuie sa fie achitata in moneda incare se fac, de regula, plati la vistierie ; in ce privestecursul la care se socoteste dupa regula existents taxavamala de... 1 la sufa si care trebuie perceputa in func-tie de pretul de curnpairare a marfii, taxa aceasta tre-buie perceputa fara exceptie la acel curs conform ca-ruia se calculeaza pretul de vinzare a marfii.

§ 24. Toate diferendele dintre negustori $i vamesi,in masura in care se refers la prevederile contraictului,se vor aduce spre aplanare in fata tribunalului corner-cial din Galati, destinat prin dispozi %ie pnnciara so-lutiona'rii unor asemenea diferende.

§ 25. Arendasii veniturilor vamale nu au nici undrept sa ceara de la guvern vreo despagubire, in afarde cazul in care, din cauza unor imprejurari nepreva-zute, granita ar fi complet inchisa de catre acest guvern.

§ 26. Sub nici un motiv ei nu au dreptul sa nuachite in termenul stabilit arenda, iar eventualele forpretentii vor fi analizate si solutionate de consiliul ad-ministrativ.

§ 27. La arendarea vamii pot participa Si supusistraini ; ei trebuie sa se supuna in timpul arenda'riituturor dispozi ;iilor autoritAilor locale si toate plinge-

protestele for referitoare la probleme legate de

loc liber in text.

318

sau

si

rile si

www.dacoromanica.ro

acest subiect nu le pot adresa decit guvernului local,farce a putea face apel la ajutorul autoritAilor for pro-tectoare.

§ 28. Fiindc5. orasul Galati a devenit un port fiber,fapt in legkurl cu care exist un regulament special,trebuie sa" se procedeze in totul conform acestui regu-lament, far dac5: vor intervene ulterior unele modifica'riin acest regulament, atunci trebuie respectate $i aces-tea, in urm'atoarele limite :

Produse indigene si cereale, ca alte obiecte de totfelul, prelucrate sau neprelucrate, aduse de la Galatispre interiorul tarii, in cantitate mica sau mare, sentscutite de vam5., exceptindu-se pieile neprelucrate devite (mare sau mici), butoaie doage de butoaie, pestessarat sau untura de peste, pentru care trebuie pla'titavainsa.

Locuitorii indigeni pot aduce din Galati in interiorulTa'rii, in afarsal de produsele numite, $i materiale pen-tru 2 rinduri de haine pentru ei si sotiile lor, tot MIa pla'ti vam51. De asemenea, sint scutite de vain. Si

toate felurile de alimente pentru echipajele vapoarelorin timpul sederii acestora acolo, la fel alimentelepentru vapoarele in tranzit, si anume : pentru 1 va-por : doi boi taiati, 100 ocale de fasole, 100 ocale delinte, 50 ocale de brinA, 30 ocale brinz5. cascaval,15 ocale de luminri, 400 ocale de pesmeti, 20 ocalede unt, 50 ocale de seu, 50 ocale tie catran, 50 ocalede smoara.

§.29. Marfurile introduse peste granitele principa-tultn in interiorul tariff pins la expirarea contractului,dar ra'mase inca nevamuite pins la acel moment, seva'muiesc de ckre vechiul arendas ; la granita de laGalati ins5., toate drepturile vechiului arendas de apercepe varn'l pentru ana'rfuri care se ga'sesc in afaragranitei vamale inceteaza din momentul expiririi con-tractului, ele trecind asupra noului arendas. In cazulcind negustorii au pla'tit taxa de import vechiului aren-das, dar n-au apucat ssi scoatsa Inc sa m'a:rfurile din Tara,negustorii trebuie prezinte noului arendas chitantapentru taxa pla'tit5, far acesta se va adresa vechiuluiarendas pentru decontarea sumei deja

319

si

sa'-i

pratite.

5i

www.dacoromanica.ro

§ 30. Serviciul vamal central de la Iasi este abligatca, pe baza registrelor sale si a celor ale serviciilorvamale de frontiera, sa: prezinte vistieriei la trei lunio data o situatie asupra marfurilor $i lucrurilor impor-tate si exportate impreuna cu precurile tor.

§ 31. Un evreu nu poate ocupa sub nici un motivpostul de vames, el poate fi folosit cel mult ca evalua-tor pe linga vamesul crestin.

Partea a VIII-aAsistentsa din plartea guvornului

§ 32. Din partea guvernului se acorda asistenta sub-stanTiala : la executarea serviciului, la expedierea ba-nilor, a coresponden%ei oficiale in respectivele zile deposts, in sfirsit, la stringerea datoriilor, respectiv prinautoritaple poliPenesti. Daca un negustor da faliment,taxa vamala se percepe, cu dreptul pe care-1 mcumbao datorie de stat, confiscindu-i-se din averea sa.

§ 33. Guvernul are datoria sa asigure personalul ne-cesar unui serviciu vamal, si name :

a) pentru serviciul vamal central din Iasi, sase mais-tri de cintare si sase ajutoare scuti%i de dari si de alteimp ovarari ;

b) pentru toate celelalte servicii vamale, 45 de slu-jitori, imbracati in uniforme si inarmati, si anume :

12 pentru Galati, 32 pentru 11 servicii vamale defrontiera la graniTa cu Austria si Rusia, si anume :

3 la Grozqti din Bacau3 la Comanegi3 la Prisacani din NearnI3 la Nimericeni din Suceava3 la Cornuluncii3 la Mihaileni3 la Mamornira din Dorohoi3 la Radauti3 la Burdujeni din Botopni3 la Leova din Falticeni3 la Sculeni din Jai

320

www.dacoromanica.ro

45, din care doua treimi pedestrime o treimeArendasul vamal ii poate, de altfel, repartiza dupa

cum considers de cuviinla.

Observatii cu privire la uniunea vamala incheiat'dintre Valahia Fi Moldova Fi lamuriri istorice

,si statistice cu privire la aceasta

Moldova si Valahia au impus de la caderea for subsuzeranitatea Porcii incontinuu un sistem financiar sivamal independent, separat de cel turcesc. In capitula-/ia din anul 1529 a Moldovei s-a convenit in mod ca-tegoric asupra faptului ca veniturile de stat ale Orli nuvor fi atinse ; acelasi principiu a fost recunoscut lasubjugarea Valahiei, care a avut loc imediat dupaaceea. Starea de fapt existents acum s-a dezvoltat con-form acestor clauze ; administrgia financiara internsa Principatelor i-a revenit intotdeauna domnitorului,avind concursul divanului sau, oricit de mult s-auschimbat de-a lungul timpului pretenciile PorIii cu pri-vire la marimea tributului pe care trebuia sa-1 plateascadomnii, ea s-a aWnut de la orice amestec in felul incare este procurat acest tribut sau in celelalte nece;itali de stat ale Principatelor. Si acest lucru este valabilanume pentru veniturile obTinute de pe urma per-ceperii de taxe de import $i export. Ce-i drept, de peurma relaTiilor destul de apropiate dintre Principatesuzeranul lor, constimia vamala a Principatelor s-adezvoltat intr-un chip foarte apropiat de cel al cons-titu%iei turcesti, dar niciodata n-a existat o suprapuneredeplina nici intre constituTiile vamale ale celor douaprincipate intre ele si nici cu constimia vamal a Tur-ciei $i inca de pe atunci a existat o granifa vamalaatit intre ele cit cu Imperiul otonan, intr-asa fel In-cit in Turcia marfurile provenind din Principate, $i inPrincipate marfurile provenind din Turcia erau supuseacelorasi taxe de intrare ca marfurile importate dincelelalte Tari.

321

si ca-lari.

si,

si

si

si

si

www.dacoromanica.ro

De un sir insemnat de ani, in ambele principate taxelede intrare iesire au reprezentat trei procente din va-loarea ma'rfurilor ; de regula, calcularea se rA.cea pebaza valorii facturii sau pe baza precului pietii ; numaipentru produsele indigene apartinind categoriei de mar-fun supuse dreptului de dezvoltare, destinate exportului,se emiteau din timp in timp tarife de taxe de exportdiferite de la un principat la celnalt. Acestor taxe deimport li se adauga, fie pur si simplu din obisnuintsa,fie pe baza unor reguli speciale, anumite taxe inter-mediare sau suplimentare atit la anumite obiecte deimport cit si, in general, pentru perceperea impozitelorcare a diferit in timp si dupsA irnprejura'ri. De asemenea,domnitorii au conferit mai de curind unor orase caIasi marfurilesi Galati dreptul de a percepe pentrustraine intrate in incinta orasului respectiv o anumesuprataxa la taxa vamala destul de insemnata la unelearticole, taxa destinata scopurilor comunale si percepu-ta o data cu taxa vamala de ca'tre serviciile vamale.Vamile fiscale din fiecare principat au fost pins acumarendate in totalitatea for de catre vistieriile (ministerede finance) din Iasi si Bucuresti, din trei in trei ani,celui care oferea mai mult.

In aceste relatii a intervenit acum, cu anul 1848,o sohimbare prin uniunea vama15. care a luat funintre principatele Valahia si Moldova ; in anul prece-dent, ce-i drept, procentul pentru taxele vamale deimport nu este indicat Sn conditiile de arendare vamalafAcute cunoscute de c5tre ministrul de finance al princi:patului Moldova ; la licitatia care a avut loc la Iasis-a licitat alternativ pentru o taxa vamala de importde trei procente si una de 5 procente, fapt din care sepoate deduce intentia de a aplica ,si in cazul Principate-lor durrene taxa vamala de import de 50/0 existentsin Turcia in conventiile comerciale dintre Poart5'. simai multe alte puteri europene.

In Valahia, Bucuresti este principala piata corner-ma'rfurile sosite din Germania sint transportate

vara pe Dunare In jos, prin Giurgiu, iar iarna, peuscat, prin Sibiu ; ma'rfurile venite de dincolo de mare,pe Dunsare in sus, prin Braila incoace. Din Bucuresti sint

322

cia15,

si

www.dacoromanica.ro

aprovizionate cu marfuri orasele de provincie din Va-lahia ; cele mai insemnate dintre acestea sint : Braila(care primeste marfuri germane prin Bucuresti), Craiova,Pitesti, Focsani (partea valaha a orasului), Ploiesti,Cimpulung, Rusavita (Orsova), Buzau, Calarasi ; mar-furile de peste mare sint transportate si direct de laBraila spre orasul Focsani valah. Braila este principalulport valah pentru comertul de export maritim, Giurgiueste important pentru produsele valahe si turcesti ex-pediate in susul Dunarii, prin Giurgiu se expediaza insamarfuri $i pe Dunare in jos.

In Moldova, orasul Iasi este principala piata corner-ciala pentru marfuri manufacturiere straine, folosite inpartea notclica a Moldovei $i pina la Focsani BirladIn jos. Botosani ocupa in aceasta parte a farii locul aldoilea. Produse fabricate in Germania si Elvetia sinttransportate in ambele aceste localitati, in special prinGalitia ; produsele engleze.sti sint transportate pe marepins la Galati, iar de aici prin transport rutier pingh Iasi.

Partea de mijloc a Moldovei este aprovizionata inspecial de catre orasul Focsani moldovenesc, care isiprocura marfurile fie prin Braila, fie, si chiar in maimare masura, prin Galati. Marii negustori din Focsanidispun ca marfurile sosite pentru ei in aceste porturisa fie sortate, pentru ca o parte sa ramina acolo, inmina agentilor tor, spre a fi vinduta in detail, iar cea-lalta parte sa fie transportata la Focsani. De indata ceo data cu intii ianuarie 1848 tratatul vamal moldo-va-lah va fi intrat in vigoare, partea valaha a Focsani-lor, in care nu sint mari negustori, va fi aprovizionatacu marfuri din partea moldoveneasca a orasului, ceea ceacuin nu se Intimpla declt in parte.

Galatii aprovizioneaza in special partea de sud aMoldovei cu marfuri $i este, dupa cum se stie, unfoarte important port de export pentru produsele Mol-dovei, ca si ale celorlalte tari situate pe Dunare saupe afluentii acesteia. De curind a luat fiinta, creata decatre nisi, o legatura navala intre Galati si Odesa.

323

si

si

www.dacoromanica.ro

Circulatia populatiei a fost pins acum destul de intensa,folosindu-se aceeasi cale ; expedierea de marfuri de laGalati la Odesa este intensa, transportindu-se marfurimanufacturiere germane de tot felul, vinuri moldo-venesti etc. spre acest din urma loc ; dar de la Odesayin foarte putine marfuri spre Galati, Odesa neavind deexportat decit aproape numai materii care nu le sintnecesare Principatelor dunarene. Comertul maritim intreGalati si Con stantinopol este considerabil mai impor-tant decit comertul Galati lor cu Odesa sau cu oricarealt port al Marii Negre sau al Marii de Azov.

In general, orasul Galati intretine un foarte animatschimb comercial cu porturile din sudul vestul Eu-ropei, cel cu porturile din rasarit fiind mai slab, fiindelnumai in cele dintli poate avea loc un importantschimb de produse ale tarilor dunarene cu produsestraine.

Din Moldova se expediaza o destul de insemnatacantitate de produse manufacturiere in Rusia.

Drumuri bune nu s-au asigurat pins acurn aproapede loc in Valahia 4i doar partial in Moldova. Acurase porneste la construirea unei sosele care sa duel de laBucuresti la Sibiu si este prevazuta si construirea uneisosele care sa. lege Bucurestii de Iasi ; in aceasta directiea intreprins pins acum doar ceva, si anuine s-auconstruit deja aproximativ 9 mile de sosea de la Iasiincoace, intreaga distanta dintre Iasi si Bucuresti fiindevaluata la 65 de mile. Cind aceasta sosea va fi gatasi va fi desfiintata granita varnala dintre cele douaprincipate, atunci multe marfuri care nu gasesc intr-unadin cele doua capitale o piata de desfacere favorabillvor putea fi expediate, cu o foarte mica taxa de trans-port, in cealalta. In rest, caile comerciale catre intrecele doua principate vor cunoaste, probabil, putineschimbari in viitorul apropiat. 0 schimbare importantava putea interveni atunci cind va fi construita caleaferata de la Lipsca la Lvov $i Cernauti si va fi con-tinuata fara intrerupere prin valea Siretului ping laDunare. Dar Moldova nu este Inca nici pe departe su-

324

si

Iasii

si

www.dacoromanica.ro

ficient populata, iar marea masa a locuitorilor ei Incasuficient de avtgi pentru ca construirea unei asemenealinii ferate sa poata fi rentabila.

G. F. MARTENS-FR.MURHARD. NOUVEAU RECUEIL GENERAL DE TRA-ITES, TOME XI, POUR (1847-18413), GOTTINGEN, 1853, P. 259-274 (A LALIBRAIRIE DE DIETRICH), TEXT GERMAN.

591849, aprilie 19/1 mai, Balta Liman

Convenria de la Balta Liman intre Rusia si Poartaotomanai privitoare la Principatele romane, prin carese stipulau urmatoarele : domnitorii nu mai erau alesipe viaja, ci numiti de sultan, de data aceasta pe ter-men de sapte ani ; aduna'rile obstesti ordinare si extra-ordinare se suspendau, funcriile for deliberative fiindincredintate unor sfaturi sau divan ad-hoc, formatedin boierii cei mai notabili si cei mai demni de in-credere" ; se prevedea aleatuirea a doua comitete derevizie la Iasi si Bucuresti ins.ircinate cu revi-zuirea Regulamentului organic ; se prelungea stariona-rea in Principate a 25 000-35 000 de soldari pentrufiecare din cele doua pa'rti ; in timpul ocupatiei, inPrincipate continua sa functioneze cite un comisarextraordinar, rus si turc, ins5rcinari sa supraveghezemersul treburilor $i sa dea impreun'a sfaturi hospoda-rilor" ; durata valabilita4ii convenriei era fixata petermen de sapte ani, fara a anula tried' celelalte clauzeexistente intre cele doua curri privind Principatele.

Maiestatea sa imperials preainaltul si preaputerniculimparat si autocrat al intregii Rusii si padisahul oto-manilor, insufleviIi de aceeasi grija pentru bunastarea

325

www.dacoromanica.ro

principatelor Moldovei si Valahiei si credinciosi an-gajamentelor anterioare, care a.asigur numitelor Prin-cipate privilegiul unei administratii distincte si alteimunita'ti locale, au recunoscut ca, in urma tulbwirilorcare au avut loc in aceste provincii, si cu deosebire inValahia, se impune sa se ia, de comun acord, ma'suriextraordinare si eficace care sa apere aceste imunita'tisi privilegii, fie impotriva .,unor rasturnIri revolutio-flare anarhice, fie impotnva unor abuzuri de puterecare paralizau executarea legilor st ti lipseau pe locuito-rii pasnici de binefacerile regimului, binefaceri de carecele doua principate trebuie sa se bucure in virtuteatratatelor solemne tncheiate intre Rusia si SublimaPoart5.

In acest stop, noi, subsemna %ii, din ordinul si Cu au-torizatia maiest;ii sale imparatului intregii Rusti sialtetea sa Resid-pasa, mare vizir, si excelenta sa Aali-pasa, ministru al afacerilor externe al Sublimei Portiotomane, din ordinul si cu autoriza %ia express a maies-ea.tti sale sultanului, dupa ce ne-am explicat si intelescum se cuvine, am hot'arit si incheiat urmtoarele ar-ticole :

Art. I. Date fiind circumstan%ele exceptionale pro-vocate de ultimele evenimente, cele dousa curti imperialeau convenit ca, In loc sa urmezelmodul stabilit prin re-gulamentul din 1831 de alegere a hospodarilor MoI-dovei si Valahiei, acesti inalti functionari vor fi nu-miti de maiestatea sa sultanul, de data aceasta dupaun mod special, asupra ca'ruia cele dada curti au cazutde acord, cu scopul de a incredinta administrarea aces-tor provincii celor mai demni candidati care se bucurlde cel mai bun renume in fata compatriotilor lor. Totnumai de data aceasta, cei hospodari vor fi nu-mitt decit pentru sapte ani, cele doua curti rezervin:du-si dreptul, cu un an inainte de expirarea termenuluifixat prin prezenta tranzactie, sa ia in consideratie sta-rea interns a Principatelor si serviciile pe care le vorfi adus cei doi hospodari pentru a se pronunta decomun acord asupra hotaririlor ulterioare.

Art. II. Regulamentul organic acordat Principa-telor in 1831 va timine in vigoare, in afara schhnUa-

326

si

'del

www.dacoromanica.ro

rilor modificarilor pe care experienta le-a doveditnecesare, indeosebi in ceea ce priveste adunarile ordi-nare extraordinare ale boierilor, in modul de alegere$i alcatuire urmat ping acum ; intrucit aceste adunariau dat nastere, 4i !nu o data, la conflicte jalnicechiar la acte de nesupunere vadifa, convocarea for vafamine In suspensie ; iar cele doua curti rezervadreptul sa se inteleaga asupra restabilirii for pe bazecombinate cu toata maturitatea ceruta in momentul incarenici

ele vor socoti ca aceasta poate fi accentuat tarsun inconvenient pentru menTinerea publice

in Principate. Functiile for deliberative vor fi lucre-dintate, in mod provizoriu, unor sfaturi sau divane ad-hoc, formate din boierii cei mai notabili cei maidemni de fncredere, ca $i din citiva membri ai cleruluisuperior. Principalele atributii ale acestor sfaturi vor fiasezarea impozitelor examinarea bugetului anual incele doua provincii.

Art. III. In scopul de a proceda cu toata ma-turitatea necesara la imbtmatAirde organice pe care bereclama situatia actuala a Principatelor abuzuriloradministrative care s-au creat, se vor stabili doua co-mitete de revizie, unul la Iasi $i celalalt la Bucuresti,alcatuite din boierii care se disting cel mai mult princaracterul capacitatile lor, carora li se va incredintasarcina de a revizui regulamentele existente $i de asemnala modificanle cele mai nimerite pentru a daadministratiei tariff regularitatea unitatea care i-aulipsit adeseori.

Munca acestor comitete va fi supusa spre examinarc,in cel mai scurt nip posibil, guvernului otoman, care,dupa ce s-a inteles cu curtea Rusiei $1 a constatat astfelca exista aprobare reciproca, va acorda respecnvelormodificari sanciunea sa definitiva, care va fi publicatacu ajutorul formei uzitate a unui hatiserif al maiestatiisale sultanului.

Art. IV. intrucit framintarile care au tulburatacum atit de profund Principatele au demonstrat ne-cesitatea de a li se da guvernelor for sprijinul uneiforte militare in stare sa reprime cu promptitudineonce miscare insurectionala impunasa respectarea

327

si

si

si

isi

linistii

si

si

si

si

si

www.dacoromanica.ro

autoritatilor existente, cele doua cut-0 imperiale au con-venit sa prelungeasca prezen%a unei anumite parti a tru-pelor rusesti si ototnane tare ocupa azi Tara in spe-cial pentru a apara frontiera Valahiei $i a Moldovei deaccidente din afara, s-a hotarit sa fie lasatepentru moment, de la 25 la 35 000 de oameni pentrufiecare din cele doua parti. Dupa rectabilirea linisteifrontierelor mentionate, in cele doua fari vor famine10 000 de oameni de fiecare parte ping la terminarealucrarilor de ameliorare organica 4i consolidare ainterne a celor doua provincii. Apoi trupele celor doulputeri vor evacua complet Principatele, dar vor fa-mine in apropiere pentru a reintra imediat in cazul incare imprejurari grave, survenite In Principate, vor im-pune din nou adoptarea acestei masuri. Independentde aceasta, se va avea grija sa se termine completneintirziat reorganizarea indigene in asa felincit, prin disciplina efectivul ei, sa ofere o garan%iesuficienta pentru men;inerea ordinii legale.

Art. V. at timp va dura ocupatia, cele doua curtivor continua sa aiba un comisar extraordinar rus siun comisar extraordinar turc cu resedinTa in Princi-pate. Acesti agen;i speciali vor fi insarcinati sa supra-vegheze mersul treburilor sa le dea impreuna sfaturihospodarilor on de cite on vor constata vreun abuzgray sau vreo masura: care dauneaza farii. Nu-miTii extraordinari vor avea instructiuni iden-tice, stabilite de comun acord cu cele doua curti si carele vor indica indatoririle Si gradul de autoritate pecare-I vor avea de exercitat In treburile Principatelor.De asemenea, cei doi comisari vor trebui sa se inteleagaasupra alegerii membrilor comitetelor de revizie, caretrebuie sa fie stabilite In Principate, asa cum s-a spusIn articolul III. Ei vor da seama de munca acestorcomitete in fata curtilor respective ri vor ad'auga laaceasta propriile for observatii.

Art. VI. Durata prezentului act este fixata lasapte ani, la expirarea caruia cele doua curti iii re-zerva dreptul de a lua in considera;ie situa;ia in care segIsesc Principatele atunci si de a hot'ari asupra masuri-lor ulterioare pe care le-a socotit cele mai convenabile

328

ac)lo,

Si

si,

linistii

simililiei

si

www.dacoromanica.ro

i cele mai potrivite pentru a asigura pentru o aperioadindelungata bunktarea si limstea acestor provincii.

Art. VII. Este de la sine inteles ca prezentul act,rnotivat de circumstante excep%ionale si incheiat pe untermen limitat, nu constituie nici o derogare de la sti-pulatiile existente intre cele doua curti in privinta prin-cipatelor Valahiei si Moldovei si ca toate tratatele an-terioare, intarite prin actul separat al tratatulut de laAdrianopole, tsi psistreaz'a intreaga putere $i valoare.

Cele sapte articole precedente flind hotkite st in-cheiate, ne-am pus semnkura si sigiliul armelor noastrepe prezentul act, care a fost inminat Sublimei Portiin schimbul celui care ne-a fost inminat de alteta sarnarele vizir si de excelenta sa ministrul afacerilorexterne mai sus citati.

lntocmit la Balta Alba la 19 aprilie (1 mai) 1849.Reid -pasa Vladimir TitovAali-pasa Trimis extraordinar $i ministru

plenipotentiar al maiestkii saleimpkatul Rustei pe l'ing5. Poartaotomara

GHENADIE PETRESCU, D.A. STURDZA, D. C. STURDZA, OP.:CIT., VOL.I.P. 357-360, ORIG. FRANCEZ.

601856, martie 18/30, Paris

Tratatul incheiat de cele sapte mari puteri europene(la Paris) in urma r5zboiului Crimeii, care se refer si

2a Principatele =lane (art. 22, 23, 24, 25, 26 si 27).

329

,,

www.dacoromanica.ro

Acestea ramin sub suzeranitatea Portii, Insa sint pucesub ocrotirea marilor puteri garante. Nici o putere nuse va putea amesteca in treburile interne ale celordoua tari. Vor fi convocate adunari ad-hoc pentru ahotarl viitoarea organizare a firilor. Tara Romaneascasi Moldova vor putea avea ostire nationals pentrusiguranta interns si apararea granitelor. In cazul unortulburari interne, nici o putere nu va putea patrundecu armata In una din cele dota fad Inainte de a se

Incclege cu celelalte puteri garante.

Art. 22. Tari le romane (!) Si Moldova se vorbucura $i pe viitor, sub suzeranitatea Inaltei Portisub chezasia puterilor tocmitoare, de drepturile st scu-telile ce au. Nici una din puterile chezase nu va puteasa aiba in parte ocrotire asupra acestor far' ; asemeneanu se poate ingadui ca ssa se amestece cineva in trebu-rile for dinnauntru.

Art. 23. Inalta Poarta se indatoreaza a pastraziselor 0'6 o obladuire neatirnata nationals, precurn

deplina slobozenie de religie, legi, negoc si plutire.Legile intocnurile de astazi se vor schimba. Spre ase intocmi o deplina irgelegere asupra acestei schimbari,se va intocmi o comisie care se va aduna la Bucurcstlcu un comisar al Inaltei Porti si despre a carei alcatuireputerile tocmitoare se vor intelege intre dinsele.

insarcinarea acestei comisii va fi de a cerceta si aafla starea de astazi a tarilor numite si de a aratatemeiurile viitoarei for intocmiri.

Art. 24. Sultanul fagaduieste ca va cherna indata,in fiecare din aceste doua tari, o adunare intr-adinspentru aceasta (ad-hoc) alcatuita din infaisatorii tu-turor intereselor tuturor starilor de oameni ale nea-mului. Aceste adunari vor fi chemate pentru sfirsituIde a da pe faTa dorintele poporului asupra chipului deintocmire hotaritoare a ;arilor lor.

Congresul va regula cum trebuie sa se inteleaga co-misia cu aceste adunari.

330

$isi

ii

si

si

www.dacoromanica.ro

Art. 25. Comisia, luind in bagare de searnI pare -rea celor doul adunari, va trimite Para intirziere lascaunul de astazi al Congresului lucrarile sale.

Invelegerea he taritoare despre aceasta cu puterea su-zerana se va asterne in scris, intr-o invoiala incheiata laParis intre partile tocmitoare ; gi un hatiserif, potrivitacestei invoieli, va Ihotari desavirsit noua stare a aces-tor Teri, care pe viitor vor fi puse sub chezasia tuturorputerilor iscalite in tratat.

Art. 26. S-a primit de toti ca tarile romaneaiba .ostire nationals pentru siguranta dinauntru .;;i agramtelor. Nici o piedica nu se va putea pune masu-rilor neobisnuite de aparare pe care, in unire cu InaltxPoarta, aceste tari vor fi dhemate a lua spre a respingconce navalire strains.

Art. 27. Daca lini5tea dinauntrul tarilor acesteava fi amenintata, Inalta Poarta se va intelege cu cele-lalte puteri tocmitoare asupra masurilor ce ar trebuica sa se is spre a restatornici sau a pastra linistea. Niciuna din puteri nu poate, mai inainte de a se intelegecu celelalte, sa intre cu arme fn aceste tari.

Conferintele din Paris, Bucuresti, 1856, p. 3, orig.francez.

611858, august 7/19, Paris

Conventia Incheiatli intre Austria, Franta, Marea Bri-tanie, Prusia, Rusia, Sardinia si Turcia pentru orga-nizarea definitiv5, a Principatelor romlne Moldova siTara Romaneasa. Principatele r'rnineau sub suzera-nitatea sultanului si sub garantia colectiva a statelor

331

sa

www.dacoromanica.ro

semnatare ale conventiei. Puterile publice erau incre-dintate in fiecare principat unui domn $i unei adu-nari ; se infiinta o comisie centrals comuna celor douatari pentru legile de interes comun ; se stipula inamo-vibilitatea magistraturii $i infiintarea unei curti de ca-satie comune la Foc$ani ; obligatiile banesti ale Prin-cipatelor fats de Poarta erau fixate la 1 500 000 depiastri pentru Moldova $i 2 500 000 pentru Tara Ro-maneasca ; se reglementa modalitatea de alegere adomnului, desemnat pe viata de adunare ; eligibil erain fiecare tars oricine nascut din rata moldovean sauvalah, care implinise virsta de 35 de ani, putea jus-tifica un venit de 3 000 galbeni $i indeplinise zece anifunctii publice. Se stabilea responsabilitatea ministeriala$i durata legislaturii adunarii pe timp de $apte ani ;se hotara ca cele doua armate sa fie comandate deun $ef suprem, desemnat pe rind de catre cei doidomni. Se stabilea egalitatea in fata legilor $i a im-pozitelor $i dreptul tuturor cetatenilor de a fi ad-mi$i in functiile publice. Conventia era insotita destipulatii electorale bazate pe un sistem cenzitar res-

trictiv t.

Maiestatile for imparatul francezilor, imparatul Aus-triei, regina Regatului Unit al Marii Britanii Irlan-dei, regele Prusiei, imparatul intregii Rusii, regele Sar-diniei imparatul turcilor, voind, conform stipulatiilortratatului incheiat la Paris la 30 martie 1856, sa con-sacre printr-o conventie intelegerea for finals asupraorganizarn definitive a principatelor Moldovei $i Vala-hiei, i-au desemnat ca plenipotentiari ai lor, pentru anegocia $i a semna numita conventie, pe urmatorii

Maiestatea sa imparatul francezilor pe d-1 Alexandreconte Colonna Walewski, senator al imperiului, marea

La 11 februarie 1856 s-a semnat la Constantinopol un protocol al$edintei de inchidere a conferintei plenipotentiarilor Austriei, Frantei,Marii Britanii $i Portii otomane oemtinind dispozitii cu referire laPrincipatele romane. Prin art. 1 se aproba tratatele intervenite intreTurcia $i Rusia privitor la Principate, cit regulamentele organice ;de asemenea se confirmau privilegiile $i imunitatile acordate dePoarta tarilor romane.

332

gi

5i

si

www.dacoromanica.ro

cruce a ordinului imperial al Legiunii de onoare etc.,etc., ministrul sau si secretar de stat la Ministerul Afa-cerilor Externe ;

Maiestatea sa imparatul Austriei pe d-1 Joseph-Alexander baron von Hiibner, marea cruce a ordinelorimperiale Leopold $i Coroanei de fier etc., etc., actualulsau consilier intim $i ambasador extraordinar plenipo-tenIiar pe linga maiestatea sa imparatul francezilor ;

Maiestatea sa regina Regatului Unit al Marii Br;ta-nii Irlandei pe preaonorabilul Henri-Richard-Charlesconte Cowley, viconte Daugan, baron Cowley, pair alRegatului Unit, membru al consiliului privat al maiesta-.cii sale britanice, cavaler, marea cruce a preaonorabilu-lui ordin al Baii, ambasador extraordinar plenipoten-liar al numitei sale maiestaci pe linga imparatul fran-cezilor ;

Maiestatea sa regele Prusiei pe d-1 Maximilian-Fried-rich-Karl-Franz conte von Hatzfeldt-Wildenburg-Schoen-stein, cavaler al ordinului regal al Vuiturului rosu,clasa I, cu frunze de stejar etc., etc., actualul sau con-silier privat trimisul sau extraordinar si ministrulplenipoten/iar pe linga maiestatea sa imparatul fran-cezilor ;

Maiestatea sa imparatul intregii Rusii pe d-1 contePavel Kisselef, cavaler al ordinelor Rusiei, decorat cudublul portret in briliante al imparaTilor Nicolaic si

Alexandru al II-lea etc., etc., aghiotantul sau general,general de infanterie, membru al consiliului imperiului,ambasadorul sau extraordinar plenipotenIiar pe lingamaiestatea sa imparatul francezilor ;

Maiestatea sa regele Sardiniei pe d-1 Salvator, mar-chiz de Villamarina, marea cruce a ordinului regal alsfintului Mauriciu si Lazar etc., etc., trimisul sau extra-ordinar ministru plenipotenIiar pe linga maiestatcasa imparatul francezilor ;

Maiestatea sa imparatul turcilor pe Mahomed Faud-pasa, muchir si vizir al imparatului, decorat cu ordi-nele imperiale Medjidie $i al Meritului personal clasaintii, cu ordinul militar etc., etc., actualul sau ministrual afacerilor externe.

333

si

5i

5i

5i

5i

5i

www.dacoromanica.ro

Care, avtnd depline puteri, recunoscute a fi in forma,cuvemta, s-au intrunit in conferinIa la Paris si au ho--tarit urmatoarele :

Art. 1. Principatele Moldovei si Valahiei, consti-tuite de acum inainte sub denumirea de PrincipateleUnite ale Moldovei Valahiei", ramin sub suzerani-tatea m.s. sultanul.

Art. 2. In virtutea capitulatiilor date de sultaniiBaiazid I, Mahomed al II-lea, Selim I si Soliman alII-lea, care constituie autonomia lor, reglementind ra-porturile for cu Sub lima Poarta si pe care mai multehatiserifuri, in special cel din 1834, le-au consacrat ;conform, de asernenea, articolelor 22, 23 din tratatulincheiat la Paris la 30 martie 1856, Principatele vorcontinua sa se bucure, sub garantia colectiva a puteri-lor contractante, de privilegiile $i imunitalile pe carele au.

In consecinTa, Principatele se vor administra liber si-in afara de orice amestec al Sublimei Porti, in limitelestipulate prin acordul puterilor garante cu curtea suzerana.

Art. 3. Puterile publice vor fi incredintate in fie-care principat unui hospodar si unei adunari elective.actionind, in cazurile prevazute de prezenta conventie,cu concursul unei comisii centrale comune celor douaprincipate.

Art. 4. Puterea executive va fi exercitata de catrehospodar.

Art. 5. Puterea legislative va fi exercitata in mod.colectiv de catre hospodar, adunare $i comisia centrala.

Art. 6. Legile prezentind un interes special pea-ru fiecare principat vor fi pregatite de catre hospodar

votate de catre adunare.Legile prezentind tin interes comun pentru ambele

principate vor fi pregatite de catre comisia centrala sisupuse votarii adunarilor de catre hospodari.

Art. 7. Puterea judecatoreasca, exercitata in numelehospodarului, va fi incredintata magistratilor numiTi de-el, Era' ca cineva sa se poata sustrage judecatorilor saltnaturali.

334

si

si

www.dacoromanica.ro

O lege va deterrnina condiTiile de admitere si definaintare in magistrature, luind ca baza aplicarea inmod progresiv a principiului

Art. 8. Principatele vor plati curTu suzerane untribut anual al carui total ramine fixat la suma de1 500 000 de piastri pentru Moldova si 2 500 000 depiastri pentru Valahia.

Investitura hospodarilor va fi facufa, ca in trecut,de catre m.s. sultanul.

Curtea suzerana va aranja impreuna cu Principatelemasurile de aparare a teritoriului lor in caz de agresiuneexterns ei ii revine datoria de a produce, printr-ointelegere cu cur%ile garante, masurile necesare restabili-rii ordinei in cazul In care ea va fi compromise.

Ca si in trecut, tratatele internaTionale care vor fifncheiate de curtea suzerana cu puterile straine vor ftaplicabile in tot ceea ce nu va duce la prejudicierea imu-nitaTti lor.

Art. 9. In caz de incalcare a imunitatii Principa-telor, hospodarii vor adresa un recurs puterii suzerane ;

dace nu It se cla dreptate, reclarnaTia va putea fitrimisa, prin agenTii lor, reprezentanTilor puterilor ga-rante la Constantinopole.

Hospodarii vor fi reprezentaTi pe linga curtea suze-rana prin agenTi (capuchehaie), moldoveni sau valaliidin nastere, nefiind supusi nici unei jurisdic%ii straineagreaTi de Poarta".

Art. 10. Hospodarul va fi ales de catre adunare peviata.

Art. 11. In caz de ,vacanTa si pine la instalareaunui nou hospodar, administraTia va trece in atribu %iaConsiliului de Ministri, care va intra de drept in exer-ciliu.

Atributiile lui pur administrative vor fi limitate laconducerea treburilor, fare a putea revoca funcTionaritdecit in cazuri de delicte constatate pe cale judiciara.In acest caz, ei nu vor dispune inlocuirea lor decit inmod provizoriu.

Art. 12. Atunci cind s-a produs vacan%a, daceadunarea este inlocuitl, va trebui sa procedeze in optzile la alegerea hospodarului.

335

inamovibilitatii.

si

si

si

si

www.dacoromanica.ro

Daca ea nu este intrunita, va fi imediat convocatlintrunita in termen de zece zile. In cazul cind ea estedizolvata, se va proceda la not alegeri in termen decincispreceze zile, iar noua adunare va trebui sa se in-truneasd de asemenea in termen de zece zile.

In cele opt zile care urmeaza intrunirii sale, ea vatrebui sa procedeze la alegerea hospodarului.

Ca sa se poata proceda la alegere, va fi necesarIprezenta a trei sferturi din numarul membrilor inscrisi_

In cazul cind In timpul celor opt zile alegerea nu vaavea loc, in ziva a noua la amiaza adunarea va procedala alegere, oricare ar fi numarul membrilor prezenv_

Investitura va fi ceruta, ,ca in trecut, si va fi datIcel mai tirziu intr-o lung.

Art. 13. Este eligibil in functia de hospodar ori-cine are virsta de 35 ani, e nascut din tats moldovearnsau valah, poate justifica un venit funciar de 3 000 degalbeni, cu condi %ia sa fi indeplinit functii publice timede zece ani sau face parte din adunari.

Art. 14. Hospodarul guverneaza cu ajutorulnuiniti de el.

El are dreptul de a gratia Si pe cel de a comutapedepselc in materie criminals, fara a putea insa inter-veni altfel in administrarea justitiei.

El pregateste legile prezentind tin interes special pen-tru Principate $i mai ales bugetele pc care le supunespre dezbatere adunarii.

El face numirile in toate slujbele administratiei pu-blice si intocmeste regulamentele necesare pentru exe-cutarea legilor.

Lista civila a fiecarui hospodar va fi votata de catreadunare, o data pentru totdeauna, in momentul alegernlui.

Art. 15. Orice act intocmit de hospodar trebuie safie contrasemnat de catre ministrii de resort.

Ministrii vor fi raspunzatori de incalcarea legilorin particular de once risipire a veniturilor publice.

Ei vor fi justi%iabili de Inalta curte de justitie decasatie.

Urmarile pot fi provocate de catre hospodar sal"adunare.

336

41

mi-nistrilor

4i

ti

www.dacoromanica.ro

Punerea sub acuzare a ministrilor nu poate fi pro-nuntata decit cu o majoritate de doua treimi din meni-brii prezenti.

Art. 16. Adunarea elective va fi aleasa in fiecareprincipat pe o durata de 7 ani, conform dispozitiilorelectorale anexate la prezenta conven%ie.

Art. 17. Adunarea va fi convocata de hospodarva trebui sa fie reunite in fiecare an in prima duminicaa lunii decembrie. Durata fiecarei sesiuni ordinare vafi de 3 luni.

Hospodarul va putea, dace este cazul, sa prelungeascasesiunea. El poate sa convoace o sesiune extraordinarysau sa dizolve adunarea. In acest din urma caz, el esteobligat sa convoace o noua adunare, care va trebui sase intruneasca intr-un tastimp de 3 luni.

Art. 18. Mitropolitul si episcopii fac parte dedrept din adunare.

Presedintia adunarii apar%ine mitropolitului, viceprc-sedintii si secretarii vor fi alesi de catre adunare.

Art. 19. Pre5edintele fixeaza condi%iile in care pu-blicul va fi admis la sedinte, in afara cazurilor excep-Tionale, care vor fi prevazute in regulamentul in-terior.

Prin grija presedintelui, dupa fiecare sedinTa se vaincheia un proces-verbal sumar, care va fi publicat inGazeta oficiala".

Art. 20. Adunarea va discuta si vota proiectelede lege care-i vor fi prezentate de hospodar. Ea vaputea sa le amendeze sub rezerva stipulate in art. 36in ceea ce priveste legile prezentind un interes comun.

Art. 21. Daca ministrii nu sint membri ai adunarii,ei vor avea totusi acces si vor putea sa is parte ladiscutarea legilor Para a participa Ins is vot.

Art. 22. Bugetul veniturilor si chetluielilor, pre-gatit anual pentru fiecare principat prin grija hospo-darului respectiv supus adunarii, care it poate amen-da, nu va fi definitiv decit dupa ce va fi votat de ea.

Daca bugetul nu va fi votat in timpul .oportun,puterea executive va satisface nevoile serviculor pu-blice in conformitate cu bugetul din anul precedent.

337

si

si

www.dacoromanica.ro

Art. 23. Diferitele fonduri provenind pina acunidin case speciale $1 de care guvernul dispune sub dife-rite titluri vor trebui incluse in bugetul general al ve-niturilor.

Art. 24. Reglementarea definitive a conturilor vatrebui sa fie prezentata adunarii cel mai ttrziu in ter-men de 2 ani incepind de la tncheierea fiecarui exer-cipu.

Art. 25. Nici un impozit nu va putea fi stabilitsau perceput fare consimTamintul adunarii.

Art. 26. Cu toate legile prezentind un intere3comun sau special $i regulamentele de administratiepublica, legile financiare vor fi inserate in Gazetaoficialr

Art. 27. Comisia centrals va avea sediul laFoc$ani.

Ea va fi compusa din 16 membri, 8 moldoveni $i 8valahi ; 4 vor fi alesi de catre fiecare hospodar dintremembrii adunarii on dintre persoanele care au indepli-nit functii inalte in stat $i 4 de catre fiecare adunaredin sinul ei.

Art. 28. Membrii comisiei centrale pastreazadreptul de a lua parte la alegerea hospodarilor dinadunarea din care fac parte.

Art. 29. Comisia centrals este permanents ; ea vaputea, cu toate acestea, cind lucrarile sale ii vor per:mite, sa $i le amine pentru un timp, care nu va trebuisa depaseasca In nici un caz 4 luni.

Durata funciiilor membrilor sai, pentru fiecare prin-cipat, fie ca au fost numiti de hospodar, fie ca au fostalesi de adunari, va fi ilimitata la durata legislaturn.

Cu toate acestea, func %ia membrilori nstalarea

ale caror man-date expira nu va inceta decit la noilormembri. In cazul cind mandatul celor doua adunariva expira simultan, comisia centrall va fi reinnoita intotalitatea ei pentru amindoua principatele la deschidc-rea noilor adunari.

In cazul dizolvarii uneia din adunari, reinnoirea nuva avea loc decit pentru acei membri ai comisiei cen-trale apaqinind principatului a carui adunare va firealeasa.

338

1$i

tsi

www.dacoromanica.ro

Mernbrii ale caror mandate expiry vor putea firealesi.

Art. 30. - Func%iile membrilor comisiei centrale vorfi retribuite.

Art. 31. - Comisia centrala isi va numi presedintele.In cazul cind voturile se vor imparti deopotriva intre

doi candidati, se va hotart prin tragere la sorti.Functiile de presedinte vor inceta o data cu mandatul

sau de meinbru al comisiei centrale ; ele vor putea fireinnoite.

In caz de impartire egala a voturilor in dezbateri, vo-tul presedintelui va fi preponderent.

Comisia centrala va avea grija sa -$i alcatuiasca re-gulamentul interior. Cheltuielile ei, de orice natura,vor fi puse, pe jumatate, in sarcina ambelor principate.

Art. 32. Dispozitiile constitutive ale noii orga-nizari a Principatelor sent puse sub paza comisiei cen-trale.

Ea va putea semnala hospodarilor abuzurile care,dupa parerea ei, ar trebui urgent reformate $i sugeraimbunatatirile care ar trebui introduse in osebitele ra-muri ale administratiei.

Art. 33. - Hospodarii vor putea trimite comisiei cen-trale toate propunerile ce li se vor parea util a fi pre-facute in proiecte de legi comune ambelor principate.

Comisia centrala va pregati legile prezentind un in-teres general comune ambelor principate $i va supuneaceste legi, prin mijlocirea hospodarilor, spre dezbatereadunarilor.

Art. 34. Sint ,considerate legi prezentind un in-teres general toate acelea care au ca obiect unitatealegislatiei, infiintarea, mentinerea sau imbunatatireaunirii ivamilor, a postelor, a telegrafului, fixarea valoriimonetare 4i deosebitele materii de folos public comuneambelor principate.

Art. 35. - Odata constituita, comisia centrala vatrebui sa se ocupe in special de codificarea legilor exis-tente, punindu-le in armonie cu actul constitutiv alnoii organizari.

339

www.dacoromanica.ro

Ea va revizui regulamentele organice, precum 4i co-dunle civil, criminal, de comers $i de procedure, astfclincit, in afara de legile prezentind un interes pur local,sa nu mai fie in viitor decit unul acelasi corp delegislatie, care va fi executoriu in ambele principate,dupe ce va votat decatre respectivele adunari, sanc-%ionat promulgat de fiecare hospodar.

Art. 36. Daca adunarile introduc aendamente inproiectele de legi prezentind un interes comun, proiectulamendat va fi trimis comisiei centrale care va apreciasi va hotari un proiect definitiv, pe care adunarile nuvor mai putea decit adopte sau sa-1 respinga inintregime.

Comisia centrala va trebui sa adopte amendamentelecare vor fi votate deodata de ambele adunari.

Art. 37. Legile prezentind un interes special pen-tru fiecare principat nu vor fi sanctionate de hospo-dar decit dupe ce vor fi comunicate de el comisiei cen-trale, care va trebui sa aprecieze dace ele sint compa-tibile cu dispozitule constitutive ale noii organizari.

Art. 38. Se va infiinta o inalfa curte de justitiede casatie comuna ambelor principate.

Ea iii poate avea sediul la Focsani. Constituirea ei seva reglementa printr-o lege.

Membrii sal vor fi inamovibili.Art. 39. Deciziile date de curti hotaririle pro-

nuncate de tribunale intr-unul sau intr-altul din princi-pate vor fi aduse exclusiv in faia acestei cull' decasatie.

Art. 40. Ea va exercita un drept de cenzura si dediscipline asupra cur%ilor de apel tribunalelor.

Ea va avea dreptul de jurisdictie exclusive asuprapropriilor ei membri in materie penala.

Art. 41. Ca inalta curte de justitie, ea va avea inatributie urmarile ini%iate de hospodar sau de adunareimpotriva ministrilor si va judeca fare drept de apel.

Art. 42. Militiile regulate, existind acum in am-bele principate, vor priori o organizare identica, spre aputea, la nevoie, sa se uneasca si sa formeze o singuraarmata.

Pentru aceasta se va face o lege comuna.

340

si

si

si

si

si

sa-1

www.dacoromanica.ro

Afars de aceasta, se va face anual inspectareaambelor principate de catre inspectorii generali,

nun-14i in fiecare an, alternativ, de fiecare hospodar.Acesti inspectori vor avea oblig4a sal supravegheze de-plina executare a dispoz4iilor menite sal pastreze

toate caracterele a doua corpuri ale aceleiasiarm ate.

Cifra regulate, fixate de regulamentele or-ganice, nu va putea fi marital cu mai mat de o treime,fare o prealabila intelegere cu curtea suzerana.

Art. 43. Miliciile trebuie sal se reuneasca on decite on siguranta internal sau cea a hotarelor va fiarneninTata. Reunirea for va putea fi provocata de untilsau celalalt hospodar, dar nu va putea avea loc decitin u,rma unei inTelegeri comune intre ei, facindu-se cu-noscuta curtii suzerane.

La propunerea inspectorilor, hospodarii vor putea deasemenea sal reuneasca, in intregime sau in parte, miliciilein tabard de manevre sau spre a le trece in revista.

Art. 44. Comandantukef va fi desemnat alterna-tiv de fiecare ihospodar rind va fi cazul sal se reuneasLa

El va trebui sal fie din nastere moldovean sauvalah. Va putea fi revocat de hospodarul care I-a nu-mit. In acest caz, noul comandant-§ef va fi numit decelalalt hospodar.

Art. 45. Cele doua isi vor pastra steagurilefor actuale ; dar, vor purta, pe viitor, o banderole deculoare albastra conform modelului alaturat la prezentaconvencie.

Art. 46. Moldovenii si valahii vor fi cu totii egaliIn fa;a impozitului vor fi in aceeai masurain slujbele publice intr-unul sau intr-altul din princi-pate.

Libertatea for individuals be va fi garantata. Nimeninu va puteta fi re %inut, arestat sau urmarit decit con-form legii.

Nimeni nu va putea fi expropriat decit legal, din mo-tive de interes public $i contra unei despagubiri.

Moldovenii si valahii de orice rit cretin se vor bucuradeopotriva de drepturile politice.

341

mili-tiilor

milittile.

5i

mili--cider

militiilor

5i

miliSii

adrni5i

www.dacoromanica.ro

Exercitarea acestor drepturi se va putea intinde sila celelalte culte prin dispozitii legislative.

Toate privilegiile, scutirile sau monopolurile de carese mai bucura unele clase se vor desfiinta si se va pro-ceda fara intirziere la .revizuirea legii care reglemen-teaza raporturile proprietarilor de pamint cu cultiva-torn, in vederea imbunatkirii starii taranilor.

Institutiile municipale, atit cele urbane cit celerurale, vor dobindi toata dezvoltarea pe care o corn-porta stipulatiile prezentei conventii.

Art, 47. Pina a se proceda la revizuirea prevazuade art. 37, legislatia acum Sn vigoare 'in Principate estementinuta in dispozitiile care nu sint contrarii stipu-latiilor prezentei conventii.

Art. 48. In scopul de a satisface art. 25 din tra-tatul de la 30 martie 1856, un hatiserif, conform tex-tual cu stipulatiile prezentei conventii, va promulgadispozitiile ce preced intr-un termen de cincisprezece zilecel mai tirziu, incepind de la schimbarea instrumentelorde ratificare.

Art. 49. In momentul publicarii numitului hati-serif, administratia va fi incredintata de catre actualiicaimacaini, in fiecare principat, unei comisii interimare(caimacamat) constituie conform dispozitiilor Regula-mentului organic.

Prin urmare, aceste comisii vor fi compuse din pre-sedintele divanului domnesc, din marele logofat $i dinministrul de interne, care erau in functiune sub ceidin urma hospodari, inaintea instalarii in 1856 a admi-nistratiilor provizorii.

Numitele comisii se vor ocupa de alcatuirea listelorelectorate care vor trebui intocmite si of irate in termende cinci saptamini. Alegerile vor avea loc la trei ssap-tamini de la publicarea listelor.

In a zecea zi care va urma, deputatii vor trebui sase intruneasca in fiecare principat, cu scopul de a pro-ceda, in termenele stabilite mai sus, la alegerea hospo-darilor.

Art. 50. Prezenta convencie va fi ratificatainstrumentele de ratificare vor fi schimbate la Paris

342

si

8i

www.dacoromanica.ro

in termen de cinci saptamini sau, daca se va putea,mai curind.

Pentru care plenipotentiarii respectivi au semnat-oSi -au pus sigiliul armelor tor.

Intocmit la Paris la 19 august s.n. 1858.A. Walewski, Hubner, Cowley, Hatzfeldt, Kisselef,Villamarina, Faud.

GHENADIE PETRESCU, DIMITRIE A. STURDZA $I DIMITRIE C. STURDZA,OP. CIT., VOL. VII, BUCURESTI, 1892, P. 306-314, ORIG. FRANCEZ.

Anexa

Situatiile electorate anexate la conventia incheiatala Paris la 19 august 1858

Art. 1. Adunarea electiva se compune in fiecareprincipat din membrii alesi de catre judete orase.Mitropolitul episcopii fac parte de drept din adunare.

Art. 2. Alegatorii voteaza sau prin vot indirect,sau prin vot direct.

Art. 3. Este alegator cu vot indirect In judeteoricine dispune de un venit funciar de 100 de galbenicel putin.

Art. 4. Este alegator direct : in judete oricine facedovada unui venit funciar de 1 000 de galbeni cel putin,in orase oricine face dovada unui capital funciar, in-dustrial sau comercial de 6 000 de galbeni cel putin,proprietate personals sau bun dotal.

Art. 5. Nimeni nu va putea fi alegkor daca nuare virsta de 25 de ani impliniti si nu este nascut saunaturalizat moldovean sau valah.

Art. 6. Nu pot fi alegatori :1. Cei ce depind de o jurisdictie strains.2. Interzisii.3. Falitii nereabilitati.

343

5i

5i

si

www.dacoromanica.ro

4. Cei ce au suferit condamnari la pedepse priva-tive de libertate si infamante, sau numai infamante.

Art. 7. - Listele electorale vor fi intocmite anual infiecare judet prin grija administraTiei.

Ele vor fi publicate $i afisate in prima duminica alunii ianuarie, oriunde va fi nevoie.

Reclamapile vor fi aduse inaintea administratiei intrei saptamini de la publicarea listelor.

Reclamargii pot face recurs la tribunalul din judeT,care va hotari de urgenTa in ultima instanO.

Art. 8. Orice alegator va putea cere inscrierea saustergerea oricarui individ omis sau nereglementar inscrispe lista din care face parte el insusi.

Art. 9. Este eligibil, fare deosebire, in toate cole-giile orice cetacean nascut sau naturalizat moldoveansau valah care va avea virsta de 30 de ani impliniti siva dovedi ca poseda un venit de 400 de galbeni celputin.

Art. 10. Alegkorii cu vot indirect din judete nu-mesc in fiecare din plasele respective (sub administra-tie) trei alegkori, care, intruniti in capitala judetului,vor alege un deputat de judet.

Art. 11. Alegatorii directi din judete vor alege deideputati de judet.

Art. 12. In orase, alegatorii drecci vor alege :La Bucuresti si Iasi cite trei deputati ; la Craiova,

Ploiesti, Braila, Galati si Ismail cite doi deputati ; incelalalte orase capitale de judet cite un deputat.

Art. 13. Alegkorii din fiecare categorie se voraduna separat in colegii speciale pentru a proceda laoperatiile respective.

Art. 14. Colegiile electorale vor fi convocate deputerea executive cu cel putin trei saptamini inainteazilei fixate pentru alegere.

Art. 15. Scrutinul pentru alegerea deputatilor estesecret.

Art. 16. Alegerea are loc cu majoritatea voturilorexprimate. Dace nici unul din candidati nu a obTinutmajoritatea, se va recurge la un al doilea tur de scrutinsi va fi ales candidatul care va obpne cel mai marenumar de voturi.

344

www.dacoromanica.ro

Art. 17. Operatiile electorale sint verificatc deadunare, care este singura in m'aisur'a a le valida.

Art. 18. Deputatul ales in mai multe circumscrip-tii electorale trebuie sa fad' cunoscuta optiunea sa pre-sedintelui adunarii in 10 zile de la declararea

acestei alegeri.Daca nu a optat in acest termen, se va dispune prin

tragere la sorti.Art. 19. In caz de vacanta in urma optiunii, de-

cesului, demisiei sau altele, colegiul electoral care tre-buie sa dispuna asupra vacan%ei va fi intrunit in ter-men de 3 luni.

Art. 20. -- Nici un membru al adunarii nu poate, intimpul sesiunii, sa fie arestat, urmarit in materie de re-presiune decit cu autorizarea adunarii, afara de cazulde flagrant delict.

Art. 21. Orice persoana care a fost inscrisa pelistele electorale prin declaratii frauduloase, sau ascun-zind vreuna din incapacitkile prevazute, sau care vafi cerut si obtinut inscrierea sa pe mai multe liste, saucare va fi luat parte la vot fara sa fi fost inscrisa saufiind decazuta din drepturile electorale va fi pedepsitacu cel putin 100 de galbeni si cel mult 1 000 amendssau cu inchisoare de la cel putin 8 zile la cel mult3 luni.

Art. 22. In lipsa initiativei Ministerului Public,zece alegatori intruniti vor avea dreptul de a intenta unproces penal : 1° oricarui individ care, in timpul opera-tiilor electorale, va fi sustras, adaugat sau alterat ;2° tuturor acelor care vor fi tulburat operatiile electo-rale si vor fi atentat la libertatea votului prin manevrefrauduloase, violente sau amenintari.

Art. 23. Stipulatiile electorale care alcatuiesc celedouazeci si doua de articole mai sus trebuind sa fieanexate la conventia din ziva de 19 august conformart. 16 al numitei conventii, plenipotentiarii respectivi

345

validifa-tii

-

www.dacoromanica.ro

au semnat §i sigilat cu sigiliul for prezentul act care leconfine.

Paris, 19 august 1858.Semnat : A. Walewski, Hilbner, Cowley, Hatzfeldt,Kisselef, Villamarina, Faud.

GHENADIE PETRESCU, D. A. STURDZA, D. C STURDZA. OP. CIT., P. 314-316, ORIG. FRANCEZ.

621862, iunie 4/16, Tirn4oara

Conventie telegrafica internationals incheiati intreAustria, Turcia, Serbia si Romania care reglemen-teaza operatiile de transmitere si taxare a depeselor

intre cele patru state.

Recelele liniilor telegrafice ale fkilor reprezentatede plenipotemiarii sus-zii constituind teritorii telegrafice cu totul independente i guvernele, dorind a re-glementa serviciul international intre Tarile for §i cele-lalte fari ale Europei, au convenit despre ceea ce ur-meaz'a :

Art. 1. Guvernele sus-zise i§i rezerva facultatea dea inoheia convenTii telegrafice intre ele cu alte state ;cu toate astea, ele se indatoreazsa de a adopta in acesteconvenTii, ca baz51 pentru manipularea depeselor, mo-dul for de taxare i de transmitere, regulile cominute inconvemia de la Bruxelles din 30 iunie 1858 sau modi-ficaIiile ce se vor introduce in viitor de ckre semnata-rii nisei convenTii.

346

$i

www.dacoromanica.ro

Art. 2. Scaderile pentru depesele schimbate intreAustria si Turcia sau trecind prin aceasta tara $i par-curgind teritoriul roman sau sirb se vor face In felulurmkor :

Pentru depesele destinate Turciei sau mai departe deaceasta Tara, administratia austriaca va beneficia (platin.a.) aceleia a Principatelor prin care depesa va trecetaxa perceputa pentru tranzit.

Taxa perceputa pentru parcursul teritoriului turc saumai departe de Turcia se va bonifica de administratiaaustriaca celei otomane.

Pentru depesele pornite din Turcia sau mai departede acest stat si care vor trece prin Principate in Aus-tria, admimstratia turca va bonifica aceleia a Principa-telor prin care depesa va trece, taxa perceputa pentrutranzit, si admirnstratiei austriece taxa pentru parcursulteritoriului austriac mai departe de Austria.

Art. 3. Taxele pentru depesele care vor parcurgemai mult de doua din cele patru teritorii sus-zise sevor percepe in franci sau in valoare austriaca, fiorinulvalorind 2 fr. 50 centime.

Art. 4. Prezenta conventie nu va aduce nici unprejudiciu conventillor speciale ce partile contractantevor socoti de cuviinta a incheia intre ele.

Art. 5. Prezenta convenvie va intra in vigoareindata ce va fi ratificata ; ratificarile se vor comunicaguvernului austriac, care se oblige a face cunoscutaceasta partilor contractante pentru punerea in acti-vitate.

Ea va ramine In vigoare doi ani socotind din zivapunerii sale in executie. Partile contractante vor puteainsa, tntr -un comun acord, sa o prelungeascapeste acesttermen si ea va fi considerate ca hind In vigoare pen-tru un tiinp nedeterminat pine la expirarea a caseluni din ziva chid denuntarea se va face de o partesau de cealalta.

Facut la Timisoara la 16 iunie una mie opt sute sai-zeci si doi.

(L.S.) Delegatul I. $i R. austriac,Semnat : Bruner m.p.

347

si

www.dacoromanica.ro

(L.S.) Delegatul I. otoman,Semnat : Dimitraki, m.p.

(L.S.) Delegatul roman,Semnat : ,Librecht, m.p.

(L.S.) Delegatul sirb,Semnat : Vladimir Yarksic , m.p.

MITILINEU, OP. CIT., P. 110 - Ill.

631864, iunie 16/28, Constantinopol

Protocol al conferintei ambasadorilor de la Constanti-nopol pentru a sancviona schimbarile aduse conven%ieidin 7/19 august 1858. Se acorda Principatelor Unitelargi prerogative in ceea ce priveste autonomia internaa jarii. Astfel Principatele Unite i i pot modifica sauschimba legile care privesc administravia interna a

Puterile publice sint incredirqate domnitorului,senatului si adunarii elective. Prin actul ad4ional sestabileste cine exercita puterea legislativa, ca si corn-ponenca si competenta senatului si a adunarii elective.In anexa la actul aditional sint cuprinse o serie de

norme necesare elaborarii noii legi electorale.

Altqa sa Aali-pasa, ministrul afacerilor strine, ex:pune reprezentanTilor puterilor subscriitoare tratatuluide Paris ea Inalta Poart51 s-a 1r4eles cu principele Cuzaasupra unor modifica-ciuni ce se cuvine a se introducein convenTiunea din 7/19 august 1858.

In urmarea acestora, alteca sa da cetire conferinTeide un act adiTional la zisa convergiune si de o anexa

348

31.

;aril.

www.dacoromanica.ro

la act, act cuprinzind toate dispozitiunile .sau principiileelectorale asupra carora guvernul maiestatu sale sultanu-lui s-a invoit cu inaltimea sa principele Cuza.

Reprezentan%ii au aflat cu satisfac%iune despre in-cheierea acestei bune intelegeri si s-au declarat indestul deautorizati de catre respectivele for guverne spre a aderala acest aranjament, cu exceptiunea reprezentantuluimaiestatii sale imparatului Rusiei, care a zis ca nu este.inzestrat cu instrucTiuni indestulatoare ca se afla incazul de a refera curcii sale.

Actul aditional sus- men%ionat anexa sa ramirbalaturate la protocolul prezent.

(Subscrisi)AaliHenri L. BulwerMarchizul de MoustierProkesch-OstenBrassier Saint SimonNovikowGreppi

MONITORUL OFICIAL" NR. 150 DIN 8/20 IULIE 1864. IN CONTINUARESE VA CITA PRESCURTAT: MON. OF".

Act aditional la conventiunea din 7/19 august 1858

Conventiunea incheiata la Paris in 7/19 august 1858'intre curtea suzerana si intre puterile garante este siramine legea fundamentals a Principatelor Unite.

Desi Principatele Unite pot in viitor a modifica sauschirnba legile care privesc administratiunea for dinlaun-tru, cu concursul legal al tuturor puterilor stabilite $ifara nici o intervergiune, se inTelege insa bine ca aceastafacultate nu se poate intinde la legaturile care unescPrincipatele cu Imperiul otoman, nici la tratatele intreInalta Poarta celelalte puteri, care sint si ramin obli-gatorii pentru aceste principate.

349

i

§i

§i

www.dacoromanica.ro

Insa evenimentele care s-au succedat de la concesiuneaconven/iunei din Paris, facind neaparat modifica %iuneaa unora din dispoziviunile acestei convenciuni, /naltaPoarta s-a invoit de curtnd cu inahimea sa domnulPrincipatelor Unite si s-a inTeles aseinenea cu exce-lentele for d. d-nii reprezentanTi ai puterilor subscriitoaretratatului de Paris asupra prezentului act adiTional lazisa conven%iune, statornicit invoit precuin urmeaza :

Art. I. Puterile publice sint incredintate domnului,iinui senat unei adunari elective.

Art. II. Puterea legiuitoare se exercita colectiv dedomn, de senat $i de adunarea electiva.

Art. III. Domnul are ini%iativa legilor ; el lepregateste cu concursul consiliului de stat le supuneadunarii elective si senatului spre a fi discutate, 4i nicio lege nu poate fi supusa sanctiunei inainte de a fidiscutate votata de adunarea electiva si de senat.

Domnul acorda sau refuza sancTiunea sa. Orice legecere invoirea a tustrelelor puteri.

In cazul ctnd guvernul ar fi nevoit a lua masuri deurgenta care cer concursul adunarei elective si a senatu-lui, in timpul ctnd aceste adunari nu stnt deschise, mi-nisterul va fi dator a le supune, la cea dintfi convoca-liune, motivele rezultatul acestor asuri.

Art. IV. DeputaTii la adunarea electiva se alegconform 'principiilor puse in piesa aci anexata §i care aua servi de baze pentru noua lege electorala.

Presedintele adunarii se numeste In fiecare an dedomn din sinul ei ; iar vicepresedin%ii, secretarii $i dies-torii se aleg de adunare.

Art. V. Adunarea electiva cliscuta voteaza pro-iectele de legi. Proiectele prezentate de domn se vor sus-sine in adunare de ministri sau de membrii consiliuluide stat, ce se vor delega de domn spre acest sfirsit ; eivor fi ascultaci oricind vor cere cuvintul.

Art. VI. Bugetul cheltuielilor si al recetelor, pre-gatit in tot anul prin tngrijirea puterii executive si su-pus adunarii elective, care-1 va putea amenda, nu va fidefinitiv decit dupe ce va fi votat de dinsa votulaprobat de senat. Dace bugetul nu s-ar vota to timpul

350

si

$i

5i

5i

5i

5i

5i

www.dacoromanica.ro

oportun, puterea executive va indestula serviciile publiceconform ultimului buget votat.

Art. VII. Senatul se compune : de mitropolitiide episcopii eparhielor, de intliul presedinte al

Curtii de casatiune, de cel mai vechi dintre generaliiarmatei in activitate, osebit Ina'. de 64 membri carese vor numi de domn : jumatate dintre persoane care auexercitat cele mai tnalte functiuni in taxi sau care potjustifica un venit anual de opt sute galbeni.

Cit pentru ceilalti 32 membri, ei vor fi alesi dintremembrii consiliilor generale ale judetelor numiti dedomn pe o listsi de prezentatiune de trei candidatipentru fiecare district.

Membrii senatului se bucuil de aceeasi neviolabilitategarantatsa deputatilor.

Art. VIII. Acei 64 de membri ai senatului, alesiconform dispozitiunilor articolului precedent, se rein-noiesc din trei In trei ani cite o jumatate.

Membrii iesiti se vor putea numi din nou ; functiunilefor nu vor inceta declt cu instalarea membrilor celornoi.

Art. IX. Durata sesiunilor senatului, prelungirealor convocarea acestui corp sint supuse regulilor pre -scrise prin art. 17 din conventiunea de la 1858 pentruadunarea elective.

Art. X. Membrii senatului vor primi o indemni-zare in tot timpul sesiunei.

Art. XI. Mitropolitul primat este de drept pre-sedintele Senatului ; unul din vicepresedinti se numestede domn din sinul acestui corp. Celsalalt vicepresedinte

membri ai biroului se aleg de adunare.In caz de impairtire egaa a voturilor, votul prese-

dintelui este precumpnitor.Sedintele senatului sint publice, afar rind contrariul

s-ar cere de o a treia parte a membrilor prezenti.chiar nefiind membri ai senatului, au drep-

tul de a asista si a lua parte la toate deliberatiunile ;ei vor fi ascultati oricind vor cere cuvintul.

Art. XII. Dispozitiunile constitutive ale noii or-ganizatiuni a Romaniei sint puse sub ocrotirea senatu-lui.

351

ta-riff,

si

si

$i

si ceilalti

Ministrii,

www.dacoromanica.ro

La finitul fiecarei sesiuni, senatul si adunarea electivavor numi fiecare un comitet ai carui membri vor fi alesidin sinul lor. Ambele comitete se vor intruni in comi-siune mixta, spre a face un raport la domn asupra lu-crarilor ultimei sesiuni a-i supune chestiunile de im-bunatatire ce ar crede trebuitoare in deosebitele ramuriale administratiunei. Aceste propuneri vor putea fi re-comandate de domn consiliului de stat spre a fi pre-facute in proiecte de legi.

Art. XIII. Orice proiect votat de adunarea elec-tiva, afara de bugetul veniturilor si cheltuielilor, se su-pune senatului spre a fi discutat votat de el.

Art. XIV. Senatul sau adopta proiectul asa cums-a votat de adunare, sau it amendeaza, sau 11 respingecu totul.

Daca proiectul de lege este adoptat fara modifica-tiune de senat, el este supus sanctiunei domnului.

Daca proiectul este amendat de senat, el se intoarceadunarii elective.

Daca adunarea incuviinteaza amendamentele senatului,proiectul amendat se supune sanctiunei domnului.

Dad', din contra, adunarea electiva respinge aceleamendamente, proiectul se trimite consiliului de statspre a se studia din nou. Guvernul plate apoi prezentacainerei, in sesiunea curenta sau viitoare, proiectul re-vazut de consiliul de stat.

Daca senatul respinge cu totul proiectul votat deadunare, acest proiect se trimite consiliului de stat sprea se studia din nou. Un asemenea proiect nu se poateprezenta adunarii elective decit in alta sesiune.

Art. XV. Senatul are dreptul de a primi petitiuni.Aceste petitiuni vor fi examinate de o comisiune ad-hoc. Asupra raportului acesteia senatul va putea, de vafi trebuinta, a le trimite guvernului.

Art. XVI. Reglementele interioare ale adunariielective si ale corpului ponderatoriu se pregatesc priningrijirea guvernului.

Art. XVII. Toti functionarii publici, Fara excep-tiune, la intrarea for in functiune, sint datori a jura

352

si

1i

www.dacoromanica.ro

supunere constitutiunei si legilor Orli si credintsa dom-nitorului.

Art. XVIII. Acest act si legea electorala pregkitaconform principiilor anexei sus- numite vor avea pu-tere de lege din ziva sanctiunet for din partea curtiisuzerane.

Noua adunare elect:Val si senatul vor fi constituite siintrunite in termenul prevazut de art. 17 al conven-tiunei din 1858.

Art. XIX. Domnul va forma un consiliu de statcompus din persoanele cele mai competente prin meritsi experienta lor. Acest consiliu nu va avea nici o pu-tere prin el Insusi ; dar el va avea de misiune de astudia si de a prega'ti proiectele de lege ce domnul iiva recomanda. Membrii consiliului de stat vor fi ad-misi ca delegati ai domnului in sinul ambelor adunkispre a ramuri si a apa:ra proiectele de lege prezen-tate de el.

Art. XX. Toate dispozitiunile conventiunei dinParis care nu s'int modificate prin prezentul act sintconfirmate din nou si vor iimine in pliria si intreagaputere.

An e

Principii menite a servi de baze la redactiuneanoii legi electorale.

1. Alegkorii comunelor si ai municipalitkilor voralege pe alegkorii directi ; pentru un numar de alegal-tori primari va fi un alegkor direct. Acest numk seva hotki provizoriu de puterea executive.

2. In orasele unde nu vor fi una suta de acestialegkori se vor ad'augi alegkori din comunele vecine,care se vor afla asa distrasi din numkul celorlalti ale-gatori din district.

353

www.dacoromanica.ro

3. Fiecare alegator direct va trebui a justifica unvenit de una suta galbeni ; el va putea face justifica-Iiunea acestui venit fie prin producerea dovezii de plataimpozitelor sale, fie prin once alt chip indesturator.Simbriile private si salariile afectate la functiunile pu-blice nu vor fi cuprinse in evaluarea venitului.

Pot fi alegkori Para a justifica un venit de una sutagalbeni persoanele categoriilor urm5.toare

Preotii parohiilor, profesorii academiilor $i ai cole-giilor, doctorii deosebitelor faculta.ti, avo-cavil, inginerii, arhitectii, institutorii primari ai scolilorpublice functionarii civili si militari retrasi din ser-viciu, care vor justifica o pensiune de retragere anuarade cel putin trei mii 16.

4. Deputatii vor fi numiti de orase judete intr-oproportiune ra'spunzatoare la importanta acestor orate

districte. Aceasta proportiune se va hotari in viitoa-rea sesiune.

Provizoriu, fiecare judet va alege doi deputati, orasulBucuresti va alege case, orasul Iasi patru, orasele de-aldoilea ordin doi, $i celelalte orase din judete cite unul.

5. Spre a fi deputat, trebuie a fi alegkor si aavea, afara de aceasta, un oarecare cens de eligibilitate,care va fi deocamdatl de doua sute galbeni, care sevor putea justifica prin infkisarea dovezilor de contri-butiune. Acest cens va fi hotarit definitiv in viitoareasesiune.

Pentru acum vor putea fi alesi deputati fara a jus-tifica nisi un cens acei care au exercitat funcTiuni inaltein serviciul statului, ofiterii superiori ai armatei si pro-fesoratul.

Alegkorii vor trebui a avea dou'azeci si cinci de ani$i eligibilii treizeci.

Domnul va decreta o lege pe aceste haze.

,,MON. OF." NR. 150 DIN 8 20 JULIE 1864.

354

Si licentiatii

Si

:

si

si

www.dacoromanica.ro

641869, noiembrie 22/4 decembrie, Bucuresti

Conventia consulara incheiata intre Romania si Rusia,prin care se reglementeaza atributiile consulilor gene-rali, consulilor si viceconsulilor imperiali in Romania,precum si drepturile si obligatiile supusilor unei partiatunci cind se gaseau pe teritoriul celeilalteConsulii rusi puteau sa se adreseze organelor compe-tente romanesti pentru rezolvarea oricaror reclama ;iiale nationalilor lor. Ei se ocupau de asemenea de tra-ducerea si legalizarea actelor necesare supusilor ru5i,cum si de rezolvarea unor situa;ii concrete precum :casatorii, decese, mosteniri, probleme de comer;, fali-

mcnte sau diferite litigii I.

Guvernele majestatii sale imparatului tuturor Rusiilor sialtetei sale printului Romanies, miscate de motive deconvenienta de interese mutuale, au hotarit sa re-glementeze pozitiunea legala a nationalilor care, apar-tinind la unul din zisele dou'S state, se afla petrecindsau domiciliati in.celalalt printr-o conventiune specialabazata pe principnle in genere admise de dreptul gintelor in tarile crestine.

Prin urmare, majestatca sa imparatul a delegat peconsulul sau general si agent diplomatic, baronul d'Of-fenberg, consilier de stat actual, cavaler al ordinelorimperiale st. Stanislas cl. I, st. Vladimir cl. III sist. Anna cl. II, precum si al ordinului sf. Ionn din Ie-rusalim etc., etc., iar alteta sa printul Romania' a de-legat pe agentul sau, d. L. Steege, care dupa ce si-acomunicat deplinele for puteri respective, aflate in bung$i ceruta forma, au convenit despre ceea ce urmeaza

I Conventia de fafa a fost prima incheiata de Romania pe piciorde egalitate cu un alt stat inc a inainte de obtinerea independencesale. Importan ;a politica a acestei conven ;ii a fost foarte mare,deoarece ea s-a incheiat peste capul Portii otomane, puterea suzerana,constituind un precedent, care a contribuit Inca inainte de ob ;i-nerea suveranitatii prin lupta armata a poporului roman, la afir-marea independen ;ei /aril noastre in politica externs.

355

si

pard.

www.dacoromanica.ro

Art.. Consulii generali, consulii viceconsuliiimperiali vor urma de a se bucura in Romania de toatedrepturile, privilegiile si imunitatile atribuite obisnuitfungulor consulare si caracterului diplomatic cu caretitularii lor ar mai fi Inca investiTi.

Art. 2. Consulii generali, consulii sau viceconsuli;imperiali vor putea, in exercitiul puterilor care le sintatribuite, sa se adreseze la autoritAile arondismentuluilor $i la guvernul central pentru a reclama in contraorid.rui alt abuz de care nationalii lor ar avea sa se

spre a le procura buns si prompt justiTie.Autorita'tile locale vor lua act de reclarnatiunile con-

sulilor daca acestea sint fa'cute in termenele prevazutevor statua asupra considerentelor lor, conform legii.Art. 3. Consulii imperiali, precum $i cancelarii lor

vor avea dreptul de a primi in cancelaria lor sau la do-miciliul Ortilor pe bordul bastimentelor lordeclaratiumle Si alte acte ce ar putea avea de a facecapitanii, oamerni echipajului, pasagerii si neguOtorii saua4t cetateni ai Orli lor.

Art. 4. Consulii innperiali vor putea traduce si le-galiza once document ernanat de la autoritAile saufunccionarii naiunei lor, aceste traductiuni vor aveain Romania aceeasi putere 4i valoare ca cum ar fi fort1,,icute de ca'tre interpretii jurati ai

Art. 5. Actele care cuprind datele necesare pentrua statua asupra capacitAii legale a supusilor rusi pe-t,tecind in Romania vor emana de la autoritatile impe-

autenticitatea lor va fi constatata la trebuintI,de ca'tre autoritatile consulare, tot aceleasi acte privi-toare la supusii rusi domiciliati in Romania vor emanade la autoritAile lor consulare.

Actele de care supusii rusi petrecind in Romania aravea trebuinta pentru celebrarea unui maritagm sau pen-vat botezul unui copil vor putea fi liberate de ca.treconsulii imperiali ; aceste documente vor avea aceeaslvaloare ca actele care in asemenea caz se hbereafa pl-mintenilor de csaltre autoritAile locale coinpetente st levor inlocui.

356

st

si na %iunii

si

si

1. si

iarii.

.

ii.dui

www.dacoromanica.ro

Totusi, consulii imperiali vor comunica fara intirziereextractele legalizate din aceste acte autoritatilor locale,care le vor inscrie in registrele for respective.

In privirea actelor de aceasta natura, romanii inRusia se vor bucura de acelasi tratament care este sauva fi acordat altor steaini petrecind in imperiu si apar-tinind la naciunile cele mai favorizate.

In privinta inmormint5.rilor si actelor de deces, se vaproceda dupa legile fiecarei ta.ri si regulamentelor locale.

Art. 6. Cererile de divort de consor%i rusi nu vorputea fi examinate si rezolvate dectt prin autorita'tilefor eclesiastice competente.

Art. 7. Nationalii rusi care rezida in Romania nuse vor bucura de privilegii, nici exceptiuni de sarcini,afara, binein%eles, de impozitul personal, de prestatiu-nile in natura si de orice serviciu militar, la care nu vorputea fi supusi.

Prin urmare, ei vor fi datori a raspunde tntocmai capamintenii :

a. Drepturile de vama fixate prin legile si tratatelein vigoare ;

b. Drepturile de accise si de peagiu, stabilite in oraseasupra articolelor de consumatiune interioara, care drep-turi pentru articolele importate din steaina'tate si (pen-tru> care vor fi achitate deja dreptul de intrare, nuvor putea intrece drepturile de accise prelevate asupraarticolelor indigene similare ;

c. Drepturile patentelor, dupai comertul sau industriace zisii nationali rusi vor exersa in tali, flea ca comer-ciantii cu ridicata ssi poata pretinde o exceptiune ;

d. Impozitele si sarcinile asupra proprietatii atit 1110-cit si imobiliara ;

e. Contributiunile si sarcinile comunale care au descop o utilitate generals, dupai ce vor fi petrecut un anin comun.

Totusi, sarcinile la care rusii vor fi supusi nu vorputea avea caracterul unui serviciu personal sau a unorprestatiuni in natura.

Art. 8. Dupa un an de resedirga si asupra doveziidespre regulata achitare a impozitelor si contributiuni-for, comerciantii rusi stabiliti in Romania vor fi admisi,

357

biliara,

www.dacoromanica.ro

dupa cererea lor, intre alegatori si eligibili pentru ca-merele romane de comert, intrucit functiunile de ale-gator si de ales nu ar fi incompatibile cu datorii'le desupusi rusi. Legile generale ale tarii vor reglementa pen-tru celelalte in ceea ce-i privesc obtentiunea ca si retro-catiunea calitatilor de alegator sau de eligibil.

Art. 9. Rusii in Romania si romami in Rusia vorfi supusi la toate legile si la toate reglementele localede politic si de siguranta generals.

Toate actele judiciare, ,precum si toate actele admi-nistrative sau fiscale se vor preda direct interesatilorrusi domiciliati sau petrecind in Romania, dupa modulsi formele prescrise de legea

Art. 10. Autoritatea consulara rusa va putea cere,in limitele competentei sale, ajutorul autoritatii localecontra acelor dependenti de dtnsa care nu s-ar fi con-format acestor chemari. Se va da urmare acestor ce-reri care vor fi totdeauna motivate.

Art. 11. Nu se va putea proceda la perchezitiuni,popriri si arestari in contra supusilor rusi domiciliatisau petrecind in Romania decit in virtutea unui man-dat in regula liberal de autoritatea locals competenta,care autoritate, avind in privire interesele absentilor,minorilor sau interzisilor care ar putea fi implicati, vainstiinta in Limp util pe autoritatea consulara cea maiapropiath.' de care atirna, pentru ca aceasta din urm'asa poata desemna un delegat spre a lua dispozitiile ce-rute de imprejurare.

Art. 12. Consulii imperiali, precum si delegatiifor vor avea in toate cazurile dreptul sa viziteze na-tionalii for si sa vorbeasca cu dinsii dupa ce vor fiprevestit pe procurorul sau judecatorul de instructiunerespectivi, care vor putea asista la aceste intrevederioriclnd vor gasi de cuviinta.

Art. 13. Orice persoana care va invoca nationali-tatea rusa in Romania este datoare, dupa cererea auto-ritatilor locale, de a dovedi calitatea sa prin exhibi-tiunea sau unei patente sau unui pasaport, pe cit acestact nu va fi invalidat prin alte dovezi legale. Patentaconsulara numai atunci se va considera de bung cind

358

locals.

www.dacoromanica.ro

va fi fost liberata in urma depunerii la consulat a unuidocument autentic.

In privinta pasapoartelor lor, romaniiin Rusia vor fiiimperiuluitratati conform legilor st regulamentului atin-

gatoare de straini deopotriva cu natiunile cele maifavorizate.

Art. 14. Daca s-ar intimpla ca un supus rus savoiasca a renunta la protectiunea sa naturals pentru aobtme protectiunea romans, el nu va putea fi inscrisintre pamintem decit dupa ce va fi prezentat un permisde emigra%iune din partea autoritatii sale naturale.

Art. 15. Daca un rus in instants inaintea autori-tatii naturale ar renunta in cursul procesului sau la na-tionalitatea sa, spre a obtine indigenatul in Romania,procesul pendinte totusi se va savirsi inaintea auton-tatii sale naturale ; judecata care va fi intervenit se vaexecuta de autoritatea locals, dupa ce va fi investitacu formula executorie, conform regulilor fixate mai. jos.

Tot astfel se va urma cu procesele pendinte inainteatribunalelor romane si privitoare la pamintenia care arrenunta inaintea terminarii procesului la nationalitatealor, pentru a obtine indigenatul rus.

Art. 16. Orice expulziune a unui supus rus din te-ritoriul roman se va anunta totodata autoritatn sale con-sulare, care va fi asemenea informata despre punctulfrontierei prin care expulziunea urmeaza a se face.

Art. 17. Proprietarii imobilelor traversate de fron-tiera intre ambele state contractante se vor bucura faravreo restrictiune, nici piedica de avantajele si apararilecare le sint acordate prin dispozitiunile internaponalestipulate in favoarea lor.

Art. 18. Orice criana, delict sau contraventiune co-misa de catre un supus rus pe teritoriul roman, afarade cazurile prevazute mai jos prin art. 19, se vor ur-man judeca de justitia locals si dupa legea tarii ;pedeapsa se va primi asemenea in tara pe teritoriul ca-rem mfractiunea se va fi comic.

Art. 19. Consulii generali, consulii si viceconsuliiimperials vor exersa o deplina jurisdictie inauntrul lo-cumtelor lor $t pe bordul bastimentelor ruse de rezbelsau de cormert $i toate crimele, deliote sau contraven-

359

si

1i

www.dacoromanica.ro

tiuni care ar putea fi comise de catre nationalii foracolo, vor cadea sub aplicatiunea legilor imperiului.

Art. 20. Aceia care, pe teritoriul roman, ar fi con-trafacut sau raspinda cu cunostinta contrafacerii for :

1. Biletele de credit sau bonurile de tezaur ruse ;2. Titlurile fondurilor publice ;3. Biletele bancii statului ;4. Actiunile, obligatiunile, actele ipotecare, biletele de

banca a caror emisiune a fost autorizata de guvern ;5. Taloanele cupoanele hirtiilor sus-mentionate sau6. Aloe efecte publice ale imperiului ;

Sau care ar fi alterat valoarea titlurilor sus aratate ;Sau care, prin alteratiune, ar fi dat acelorasi tit-

luri nemaiavind curs aparenta unei valori reale, vor fiurmariti de catre autoritatile locale, aplicindu-li-se pe-depsele prevazute de catre legea penala romans pentruaceia care au contrafacut sau au alterat efectele tezau-rului sau biletele de banal ale Romaniei.

Asernenea, pedepsele prescrise de legea penala a im-periului se vor aplica de autoriatile ruse acelora carepe teritoriul imperial ar fi contrafacut, alterat sau ar fidat o valoare falsa biletelor de banca romane, hirtiilormoneta sau orice alte efecte publice, actelor ipotecarea societatilor, precuin $i a bancilor private, actnlor, cu-poanelor de dobinzi sau titlurilor de obligatiune emisesau garantate de guvernul Romaniei.

Art. 21. - Sentintele definitive date in materie ci-sau comerciala de un tribunal rus in privinta ru-

silor sau romanilor petrecind in Rusia vor fi execu-tate in Romania, si sentintele de aceeasi natura pronuntate de un tribunal roman in privinta romanilorrusilor petrecind in Romania vor fi executate in Rusia,dupa ce atit unele, cit si celelalte vor fi investite cuformula executorie de catre tribunalul competent alteritoriului unde urrneaza a se aplica sentinta strains.Aceste deciziuni vor fi executate conform dispozipuni-lor generale care reglementeaz1 punerea in executare asentintelor date de tribunalele

Tribunalele inaintea carora s-au facut cereri relativela executarea sentintelor date de catre tribunalele strainese vor conforma legislatiunei farii for si regulilor pro-

360

si

si

vill

www.dacoromanica.ro

cedurei somariff. Ele nu vor intra in examinarea fondu-lui litigiului $t se vor ma'rgini a examina daca sentintacare le este supusa nu confine dispozitiuni contrare or-dinei publice sau neadmisibile dupes legile

Nu vor fi executorii sentintele care statueaza asuprachestiunilor de drept relative la bunuri imobile situatein Tara.

Art. 22. Comisiunile rogatorii pe care tribunaleleruse s-ar asi in cazul de a adresa tribunalelor romanesau pe care tribunalele romane ar adresa tribunalelorruse se vor asiamla, in ceea priveste executarea lor,sentintelor definitive, afara daca ele ar fi in prejudi-cial legislatiunei teritoriale.

Aceste comisiuni pot avea de obiect de a face a seproceda prin judedtorul domiciliulua sau resedinteiOrtii intimate la o predare de piese sau la vreun act deinstructiune, anchet5., interogatoriu de martori, depu-nere de jura'mint sau altele de asemenea.

Un stat de cheltuieli, vizat de presedintele tribuna-lului invitat, va fi anexat la actul constatind execu-tarea comisiunei rogatorie.

Art. 23. Toate afacerile, litigiile, contestatiunile sisuccesiunile privitoare la imobile vor fi supuse legilorsi judecate de tribunalele Tariff unde se afla imobilul ;acelasi regim se va aplica la once proprietate care, dupeslegile tarii, este asimilata proprietAn imobiliare.

Art. 24. Orice contestatiune civil sau comercia1aintre rusi si romani in Romania va fi judecata de auto-ritsatile locale competente.

Art. 25. Se vor judeca de autorifAile consulare sidupes legile Tariff de origine contesta%iunile intre supusiirusi si rezidind in Romania relative :

a. La bunuri mobile, valori, crean%e si alte de ase-menea

b. La interese aflate afar din Romania sic. La drepturi la care participa o a treia persoana

in Rusia sau care it privesc.De cite on insa va fi constatat intr-un mod legal ca

un interes pImintean se afla direct angajat in acestecontestatiuni, ele vor fi judecate dupes legile si de dtreautoritAile Romaniei.

361

Tarii.

;

www.dacoromanica.ro

Orice sentinfal pronuntatI de un consul, in limitelecompetentei sale, va fi considerate ca cum ar fi fostpronunTat'a in Rusia.

Art. 26. Tribunalele romane vor fi competente dea judeca contestatiunile ivite intre rusii resezind inRomania in caz cind psatIile in litigiu ar declara prea-labil ca voiesc a se supune justitiei locale.

Totu$i, indata ce inaintea uneia din acele doua auto-rieati competente, consulul sau tribunalul local, se va fifacut o asemenea contestatiune, ',agile in litigiu nu vormai putea face aceea$i contestatiune inaintea celeilalteau toritati.

Art. 27. Falimentele comercianOor rusi ce rezidain Romania $i a comercianTilor romani resezind inRusia vor fi declarate $i regulate de catre autoriavile

conform legilor %aril unde s-a deschis falimentul.Insa in toate cazurile unde se ating interese de ab-

senti, de minori $i de neca,pabili, autoritatea consularasau agenTia de la care atirna vor avea dreptul de aasista prin un delegat la inventarul $i la licitatiuneaaverii falitului.

Art. 28. Na0onalii uneia din ambele fari vor aveadeplinal libertate pe teritoriul celeilalte de a dobindi,de a poseda $i de a aliena orice fel de proprietate celegile arii permit strainilor de a dobindi $1 de a po-seda. Ei vor putea sa le dobindeasca $i sa dispunI dedinsele sau prin cumparare, vinzare, dongiune, schimb,maritagiu, testament, succesiune ab intestat, sau cu oricealt mod sub acelea$i cond4iuni ce legile carii stabilescpentru straini. Herezii $i cei interesaii vor putea mosteni

lua posesiunea unei asemenea pro,prietati sau in per-soana, sau prin agenTi lucrind in numele lor, in acelasimod $i cu aceleasi forme Iegale ca $i pamintenii.

In absenfa de herezi $i de alai interesaii, se va pro-ceda in privin ;a proprieta'tii in acelasi mod ca $i in pri-vir4a unei asemenea proprietAi apartinind unui supusal varii $i aflator in acelea$i conditiuni.

In nisi unul din cazurile precitate nu se va plati, incit prive$te valoarea alte mai marl impo-zite, drepturi sau arti decit acelea platite $i de pasnin-teni. In toate cazurile va fi permis na%ionalilor am-

362

si

Si

proprietItii,

www.dacoromanica.ro

belor i5ri de a exporta liber bunurile for sau productulclacI ele s-au vindut, fl.rI a fi supusi, din

cauza exportului, a. pl5ti un drept oarecare ca strain,nici in genere alte man mari drepturi decit acelea care

p5mintenii sint supusi in asemenea imprejur5ri.Art. 29. In caz de moarte a unui supus rus in

Romania, autoritatea local5 competent5 va trebui saavizeze imediat pe autoritatea consular5 cea mai apro-piat5. Aceast5 autoritate va fi datoare de a prevesti deasemenea pe autoritatea local5 daca aceasta ar fi fostinformat5 cea dint'ii.

Consulii imperiali de la care a atirnat defunctul voravea dreptul de a proceda la urm5toarele operatiuni :

a. A pune sigiliile, de oficiu sau dup5 rechisitiuneap5rtilor interesate, asupra efectelor mobiliare $i hirtiilordefunctului, prevestind de aceasta operatiune pe autori-tatea locala competent5, care, in toate cazurile undevreun interes p5mintean se va afla angajat in succe-siune, va putea asista si chiar va putea, de va g5si ne-cesar, incrucisa sigiliile sale cu acele care vor fi fostpuse de consulaturi. °data efectuata aceasta operatiune,indoitele sigilii nu se vor putea ridica decit prin oimpreuna intelegere ;

b. A face iarasi in prezenta autorit5tilor competentea t5rii, dac5 aceasta s-ar crede datoare de a asista, in-ventarul tuturor bunurilor efectelor posedate dedefunct ;

c. A priori si de a lua in depozit actul de ultim5voint5, de va exista un asemenea ;

d. A lua toate m5surile necesare pentru conservareasuccesiunii ; a face a se proceda la vinzarea efectelormobiliare ce formeaz5 succesiunea ; a organiza, de estetrebuint5, tutela sau curatela, conform legilor imperiu-lui, si a incleplini toate formalitItile necesare in inte-resul herezilor ;

e. A lua, in numele celor in drept, gestiunea suoce-siunii atit in privina bunurilor mobile si imobile, citsi in aceea a tuturor valorilor ce au apartinut defunc-tului si care s-ar putea g5si depuse in case publice sauaiurea ; in fine, a administra si intregul succe-siunii sau in persoanI prin delega %i numiti de dinsii ;

363

vinz5rii,

si

si

lichida

www.dacoromanica.ro

f. A reglementa si a libera succesiunea in primireaherezilor sau a mandatarilor lor, dupa ce :

1. Vor fi facut a se anunta decesuil defunctului in-tr-unul din ziarele cele mai raspindite ale arondismen-tului for consular,

2. Dupa ce vor fi achitat toate datoriile, legal consta-tate si recunoscute, ce defunctul ar fi putut contractain Tara $i

3. Dupa ce va fi expirat un an de la publicare farasa se fi prezentat vreo reclamatie contra succesiunii.

Autoritatea locals n-ar avea a interveni decit atuncicind unul sau mai multi supusi ai tarii ar avea drepturilegalmente constatate tot in aceeasi succesiune sau dacas-ar ivi o contestatiune, relativ:a la niste imobile situatein Romania. In aceste cazuri, litigiul va fi judecat detribunalele locale, consulul lucrind ca reprezentant alsuccesiunii, care, pentru partea necontestata, va raminesub regimul sau.

Actele consulilor imperiali relative la reglementareasi la liberarea succesiunii se vor asimila decesiunilorpronuntate de cItre consuli in limitele competentei for(art. 25) si se vor executa in Romania cu acelasi titlusi in aceleasi conditiuni ca si sentintele tribunalelorruse (art. 21).

Reglementarea $i liberarea unei succesiuni imobiliareruse in Romania de calre autoritatea consulara vor tre:bui sa fie totdeauna conform legislatiunn teritoritalenu se vor putea efectua decit atunci cind imobilul vafi fiber de orice contestatiune

Daca s-ar ivi niste contestatiuni de asemenea natura,ele vor fi rezolvate prealabil de catre autoritatilelocale.

Cind un supus rus se va fi savirsit din via in Ro-mania intr-un loc unde nu s-ar afla nici un agent con-sular al na %iunii sale, autoritatea teritoriala competentava proceda, conform cu legile tarii, la punerea sigiliilor

la once alts masura conservatorie, avind insa a pre-vesti despre aceasta pe autoritatea consulara cea maiapropiata de locul unde s-a deschis succesiunea.

Dar de indata ce se va fi prezentat agentul consularcel mai apropiat in persoana sau va fi trimis un delegat

364

$i

si

legala.

www.dacoromanica.ro

la fata locului, autoritatea locals care va fi intervenitse va conforma celor prescrise in acest articol.

Art. 30. Succesiunile romane in Rusia vor fi re-glementate conform legilor instituite in imperil' pentrusuccesiunile straine si pe piciorul natiunilor celor niaifavorizate.

Art. 31. In tot ce se atinge de asezarea bastimen-telor, inearcarea descarcarea for in porturile, radele,adaposturde, bazinele, fluviile, riurile sau canalele si,in genere, pentru toate formalitatile $i dispozitiunile lacare pot fi supuse navele de content, echipajele si sarci-nile lor, bastimentele ruse, in apele Romaniei, vor fi su-puse legilor reglementelor %aril, cu conditiunea ex-press ca nu se va acorda bastimentelor romane sau stra-ine nice un privilegiu sau favoare care nu s-ar acordade asemenea si bastimentelor ruse.

Cu toate acestea, consulii imperiali vor fi exclusiv in-sarcinati cu ordinea interioara pe bordul vaselor decotnert ale naliunii for $t vor judeca singuri toate dife-rendele care s-ar ivi intre oameni, capitanul ofiternechipajului ; dar autoritatile locale vor putea intervenecind neorinduielile ivite vor fi de nature a turbura li-nistea publics pe uscat sau in port.

In toate celelalte cazuri, zisele autoritati se vor in5x-gini de a da mina de ajutor consulilor imperiali, cindacestia o vor cere, spre a aresta si a conduce la inchi-soare acei din indivizii echipajului pe care ar judeca cucale de a-i trimite acolo in urma acestor diferende.

Art. 32. Consulii imperiali vor primi de la auto-ritatile locale tot ajutorul asisten %a pentru dovedirea,poprirea si arestarea marinarilor si altor indivizi facindparte din echipajul bastimentelor ruse de razboi saude coment, fie sau nu inculpati de crime, delicte saucontraventii comise pe bordul ziselor bastimente.

Spre acest sfirsit, consulii se vor adresa in scris la au-toritatea locals competenta vor justifica prin exhibi-tiunea registrelor bastimentului rolurile de echipaj saualtor documente oficiale sau, dace bastimentul ar fiplecat, prin copia ziselor piese regulat certificate dedinsii ca oamenii ce reclarra au racut in adevar parte

365

si

si

si

si

si

www.dacoromanica.ro

din zisul echipaj ; asupra acestei cereri astfel justificata,predarea dezertorilor nu li se va putea refuza.

Zisit dezertori, dupa ce vor fi fost arestati, vor ra-minea la dispozrpunea consulilor imperiali si vor puteafi .poprutt in inchisorile romane, dupa cererea $i cu chel-tutala consulilor precitati, ping in momentul reintegrariifor pe bordul bastirmentelor la care apar %in sau Odacind se va prezenta ocaziunea de a-i intoarce la urma'or in Rusia pe un bastiment rus sau prin orice alta cale.

Daca dezertorul ar fi comis vreo orima sau delict peuscat, extradarea sa se va putea mina de catre auto-ritatile locale romane pida cind tribunalul competentva fi legalmente statuat asupra acestui fapt pina cindjudecata ce a intervenit va fi avut deplina sa executiune.

Este de asemenea inteles ca marinarilor sau celorlaltiindivizi facind parte din echipaj si care ar fi supusi atRomaniei nu li se aplica stipurlatiunile articolului defata.

Art. 33. De cite on nu vor exista stipula ;iuni con-trarii intre armatori, incarcatori si asiguratori, avariilece vasele ruse vor fi suferit cind intra in porturile ro-mane, fie de buns voie sau for%ate a sta pe loc, se vorreglementa de catre consulii imperiali.

Art. 34. Cind un bastiment rus ar fi esuat sau arfi facut o fringere pe coastele sau intr-un port al Ro-maniei, autoritatile locale vor trebui sa aduca faptul lacunostirga consulului' cel mai apropiat de locul

Toate operatiunile relative la scaparea acestor vasefrinte, parasite sau in%epenite vor fi dirijate de consuliiimperiali.

Interventiunea autoritatilor locale nu va avea locdecit pentru a asista autoritatea consulara, pentru amentine ordinea, a garanta interesele scapatorilor, dataar fi straini echipajului, si pentru a asigura executiuneadispozitiunilor ce urrneaza a se observa pentru intrarea$i iesirea marfurilor scapate.

In absen%a Si pina la sosirea consulului competent saua delegatului sau, autoritatile locale vor trebui a luatoate masuaile necesare pentru scaparea, protec %iuneaandivizilor si conservarea efectelor naufragiate.

366

$i

in-timplarii.

www.dacoromanica.ro

Obiectele scapate nu vor fi supuse la plata nici unuidrept, afara numai daca ele ar fi destinate pentru con-suma4iune in tara.

Art. 35. De alts parte, in cazurile prevazute maisus, cu incepere de la art. 31, bastimentele romane sevor bucura in apele $i in porturile Rusiei de acelasi tra-tament ce legislaciunea imperiului acorda celorlalte pa-vilioane straine.

Art. 36. Supu$ii a.gentii ru$i se vor bucura inRomania, rara alts stipulaTiune decit aceasta de fata,de toate drepturile, privilegiile, exernmiunile $i imuni-tatile, care, mai pe urma, s-ar putea acorda unui altstat pentru sumii $i pentru agentii sai de acelasi rang,

vor intra in deplin drept in posesiunea tuturor avan-tajelor natiunii celei mai favorizate.

De asemenea, romanii se vor bucura in Rusia de toateavantajele acordate streinilor in imperiu, pe piciorul na-tiunilor celor mai favorizate.

Art. 37. 0 reviziune a convenciunei de fats vaputea avea loc in urma unei irgelegeri in aceasta pri-vinta intre ambele parli contractante.

Conventiunea va fi ratificata in ceea ce prive$te Ro-mania cu aprobarea puterii legislative, si ratificatiunilese vor schimba la Bucure$ti in termenul de case luni sau$i mai inainte, de se va putea.

In credinia carora plenipoterniarii respectivi au sub-scris conventiunea de fags revestind-o cu sigiliul arrne-lor lor.

Facut in dubla expecliciune in Bucuresti in 22 noiem-brie anul graciei una mie opt sute $ase zeci noua.

(Semnat). D'Offenberg, agent $i consul general alRusiei

(Semnat). L. Steege, agentul Romaniei

H. MITILINEU, OP. CIT., P. 240-251 (DIN ARHIVA MINISTERULUI AFA-CERILOR STRAINE, DOSARUL NR. 53, 1868).

367

si

si

si

www.dacoromanica.ro

651871, octombrie 27/8 noiembrie, Bucureti

Conventia postala intre Romania $i Serbia prin carese reglementeaza schimbul periodic $i regulat de co-respondente si obiecte de mesagerii Intre adminis-tratiilc postelor celor dou'a Sari, stabilindu-se ca chel-tuielile de transport pentru schimburile ce se efectuaudirect prin frontierele statelor contractante sau intranzit erau suportate in mod paritar de cele dou'astate. Fixarea num'arului de curse, precum $i preci-zarea orelor de plecare si sosire a curierilor Tineau decompetenta administratiilor postale, care le puteau mo-difica atunci rind necesitatile imperioase solicitau acestemodificiiri. Se sublinia necesitatea elabor'arii unui rc-gulament de executie de eatre administratiile postaleale celor dota fari si se preciza ca limba franceiava fi intrebuintat5 In raporturile dintre cele dou5

administratii j.

Guvernul mariei sale principelui domnitor al Romaniei,pe de o parte, $1 guvernul regentei princiare a Serbiei,pe de alta parte, deopotriva animate de dorinta de aorganiza un schimb sigur, repede $i regulat de cores-pondente $i obiecte de mesagerii intre ambele state, audecis de a incheia o conventiune po$tala $i au numitpentru acest efect plenipotentiari ai for :

Guvernul altetei sale principelui domnitor al Roma:niei, pe d. A. T. Zisu, director general al telegrafelor $1postelor ;

Guvernul regentei princiare a Serbiei, pe d. K. Zukici,agentul sau politic in Romania, care, sub rezerva ratifi-Cam guvernelor for respective, au convenit asupra celorce urmeaza" :

Legea pentru ratificare a fost promulgate prin I.D.R. nr. 393din 20 februarie 1874, Mon. of." nr. 46 din 26 februarie10 martie 1874. Ratificarile s-au schimbat la 7/19 martie 1874.

368

www.dacoromanica.ro

Art. 1. Intre administra %iunea postelor Romanieisi intre adrninistra %iunea postelor Serbiei va fi unschimb periodic 5i regulat de corespondente $i obiectede mesagerii.

Art. 2. Aceste schimburi se vor efectua direct prinfrontierele statelor contractante sau in transito in pa-chete inchise, prin intermediul altor state.

Art. 3. La inceput, toate schimburile se vor efec-tua prin calea Cladova-Severin si reciprocamente.

Art. 4. Mijloacele de transport direct intre ambelestate vor fi vapoarele sau b'arcile, dupa imprejuziri, $idaca va fi mai avantajos a se servi cu unele decit cucelelalte.

Grija de a trata cu transportatorii incumba Serbiei,dupa o intelegere cu Romania.

Art. 5. Cheltuielile de transport pe Dun5.re, pre-cum Si acele de tranzit in pachete inchise prin alte statevor fi suportate jumatate de Romania $i juma'tate deSerbia.

Fiecare din ambele state va ingriji, cu cheltuiala sa,de transportul coresponden %elor si obiectelor de mesa-gerii pe teritoriul sau.

Art. 6. Numairul curselor ce se vor efectua pe-riodic, fixarea orelor de plecare $i de sosire a curierilor,precum 5i schimburile de depese se vor reglementa priningrijirile administratiunilor postale, care vor putea sale modifice oricind ele vor recunoa5te avantajul modi-fidrii $i dupa ce s-ar fi inteles asupra acestui subiect.

Art. 7. Administratiunile postale vor ingriji de adesemna, in comuna intelegere, pe acele din birourilefor respective ce vor ga'si de cuviinta" a pune in rela-tiuni directe pentru schimbul de corespondente si obiectede mevagerii.

Art. 8. - Serviciul corespondentelor cuprinde :Scricorile, imprimatele de orice natura $i esantioanele

de msarfuri a dror greutate nu tre-z. peste 250 grame.Serviciul mesageriilor cuprinde :Coletele de orice natura, finantele si valori ping la

o greutate de 25 kilograme. Daca experiema ar araltacuviinta, aceasta greutate ar putea, prin o deciziune ad-ministrativ5., sa" fie urcata la 40 kilograme.

369

www.dacoromanica.ro

Art. 9. Sistemul metric decimal fiind acela carepare a satisface mai bine exigenTele serviciului.potelor,s-a convenit ca toate greutaple constatate sa fie expri-mate in kilograme si grame.

Taxele aplicate, acele de bonificat, precum $i facerilede compturi inscrise se vor exprima in franci si centime.

Cu toate acestea, fiindca sistemul metric decimal nueste inca generalmente intrebuintat in Serbia $i fiindcabirourile de posta din acea Tara exprima greutaple inocale si dramuri $i percep taxele in lei de comer, s-aconvenit ca ambele admunstrapuni sal se inteleaga pen-tru facerea unor tablouri comparative de kilograme cuocalele si de lei de comer cu francul (sau leul).

Valoarea francului (leul) este fixata de cinci lei decomer $i aceea a centimei (banul) la dona parale.

Art. 10. Taxa corespondentelor de orice natura seva calcula prin port simplu, un port simplu echivalind :

a) Pentru scrisori, la 15 grame sau fracTiune de15 grame ;

b) Pentru imprimatele de orice natura mostrele dema'rfuri, la 40 grame sau fraqiune de 40 grame.

Art. 11. Taxa unei scrisori ordinare expediate dinRomania in Serbia $i reciprocamente, din Serbia in Ro-mania, este fixata :

La 15 centime (bani) = 30 parale pentru port simpludaca scrisoarea este francat5 ;

La 30 centime (bani) = 60 parale daca portul trebuiea se percepe de la destinatar.

Scrisorile neindestul francate vor fi tratate ca acelenefra.ncate si taxate ca astfel, Tinind cont de prewl tim-brelor postale aplicate.

Art. 12. Imprimatele Si mostrele de ma'rfuri deorice natura expediate dintr-o Tara intr-alta vor fi fran-cate in mod obligator cu pretud de 5 centime saubani = 10 parale pentru portul simplu.

Denumirea de imprimate cuprinde : toate reproduc-/iunile obTinute prin litografie, tipografie, metalografie,fotografie si alte procedeuri mecanice.

Scrisorile reproduse prin mijlocul masinilor de copiatsau de descaircat nu sint cuprinse sub aceasta denumire.

370

Si

www.dacoromanica.ro

Imprimatele trebuie sa fie facute astfel ca verificareasa se poata face totdeauna lesne. Ele nu vor purta altsindicatiune manuscrisa decit adresa destinatarului, sem-natura expeditorului, locul si data expeditiunii. Trasuripuse in margine avind de scop de a atrage atentiuneacititorului asupra cutaruia sau cutaruia pasagiu al int-primatului sint autorizate.

Exceptionalmente, corecciunile sau adnot5rile, neavindcaracterul unei corespondente sau neputind tine loc deaceasta, relative la compozitiune sau imprimare facutecorecturilor sint admise si manuscrisul se poate alatura.

Imprimatele purtind alte scrisc, indicatiuni sau marcidecit acele autorizate, acele nefrancate sau francate nuindestul in genere, acele care nu indeplinesc condi-tiunile vor fi tratate si expediate ca scrisori ne-francate sau francate nu indestul.

Art. 13. Mostrele de marfuri, a caror admitere laexpeditiune de posta de scrisori este subordonata pres-criptiunilor legale, in privinta vamilor Orilor respective,pentru a putea fi admise la beneficial taxei mentionatemai sus, nu trebuie sa aiba nici o valoare comerciala,trebuie sa fie puse sub banda sau inchise in anvelope(plicuri, cutii, sacuri etc.) si sa fie lesne de verificatcuprinderea lor.

Indicatiunile manuscrise autorizate pentru mostresint : adresa destinatarului, numele sau desemnarea ex-peditorului, marca fabricei sau de comert, o indica-tiune detaliat'a a marfii, numerele si preturile acesteia.

Mostrele purtind alte scrise, indicatiuni sau marcidecit acele autorizate, acele nefrancate sau nu indestulfrancate, in genere acele care nu indeplinesc conditiunilecerute vor fi tratate si expediate ca scrisori nefrancatesau nu indestul francate.

Art. 14. Orice object al ,postei expediat din Ro-mania in Serbia si reciprocamente, din Serbia in Ro-mania, este admis la recomandatiune si trimitatorulpoate, afara de aceasta, sa ceara a i se da un recipisal destinatarului.

Recomandatiunea implies pentru trimitator obliga-tiunea de a prati, afara de taxa aplicabila trimiterilorordinare francate de aceeasi natura si de aceeasi greu-

371

si,cerute

www.dacoromanica.ro

tate, un drept fix de 25 centime sau bani = 50 parale.Daca trimiterea recomandata este insotita de un recipisde inapoiere, se va percepe, afara de taxele mai susdescrise, un drept fix de 25 centime (bani) = 50 parale.

Art. 15. Francarea oricarui obiect incredintat pos-tei de scrisori pentru a fi expediat, precum si aceea adrepturilor fixe prevazute la art. 11, 12 si 14 de maisus trebuie sa se constate prin aplicarea timbrelor deposts vmndute de administrmiunea postelor tarii de

Art. 16. In ceea ce priveste repartitiunea intre ad-ministrattunile contractante a produsului taxelor pentruobiectele incredintate postei de scrisori, aceste taxe sidrepturi de orice specie se vor cuveni aceleia din ad-ministratiuni care le va fi perceput.

Art. 17. Guvernul mariei sale principelui domni-tor al Romaniei si acela al regentei princiare a Serbie;se angajeaza reciprocamente, unul catre altul, a-siacorda tranzitul in depesa inchisa al corespondentelororicare ar fi provenienta si destinatiunea, cu pretul de10 centime sau bani = 20 parale pentru greutatea de30 grame, si 50 centime sau bani = 100 parale de fie-care kilogram de imprimat si de mostre de marfuri.Aceste preturi se vor calcula dupa greutatea nets, de-ductiune facindu-se de acele corespondente oficiale,piese de contabilitate, corespondente rau dirijate sirebut.

Art. 18. Corespondentele rau dirijate vor fi Ina:intate fara intirziere destinatiunii for prin calea cea mairepede si predate destinatarilor contra taxei ce s-ar ficuvenit daca ar fi fost regulat indreptate.

Art. 19. Corespondentele originare adresate dinRomania in Serbia si reciprocamente, din Serbia in Ro-mania, reexpediate la o noua destinatiune din cauzaschimbarii de resedinta a destinatarilor nu trebuie, inconsideratiunea acestui fapt, sa fie supuse la nici o taxasuplimentara.

Art. 20. Corespondentele cazute la rebut se vorinapoia si dintr -o parte si din cealalta ; un regulamentspecial de executiune va fixa conditiunile in care aceasfainapoiere trebuie sa se faca.

372

origins.

www.dacoromanica.ro

Art. 21. Nu se poate accepta pentru a se expediaprin posta ctr scrisori nici o trimitere care ar contineour sau argint monetat, scule sau obiecte pre ;ioase.

Art. 22. In caz de pierdere, nu se acorda indem-nitate decit pentru obiecte recomandate.

Pierderea constatata in regula a unei trimiteri reco-mandate impune administra%iunii postelor tarii undetrimiterea a fost consemnata obligatiunea de a platitrimifitorului o indemnitate de 50 franci sau lei = 250lei de comers, sub rezerva de recurs contra administra-.ciunii postale pe teritoriul careia a avut loc pierderea.

Reclamaiunile de indemnitate pentru obiecte pierdutetrebuie, sub pedeapsa de neprimire, sa fie formulate in-tr-un termen de 6 luni socotit din ziva cind s-a facutconsemnarea.

Nu se acorda insa nici o indemnitate pentru pierde-rile ocazionate prin razboi.

Art. 23. Trimiterile in mesagerie, asa cuin sintdescrise la art. 8, se vor priori in bitourile postei am-belor lari, cu condi %iunile stipulate in regulamentul deexecupune, prevazut prim prezenta convenciune.

Art. 24. Trimiterile pasibile de drepturi vamaletrebuie sa fie insotite de declaratiunile necesare la in-deplinirea formalitatilor la care ele dau loc.

Administratiunile postelor nu asuma nici o raspun-dere in caz cind declaratiunik prezentate ar fi neexactesau necompletate, consecintele unor asemenea neregula-ritati trebuind sa cada pe autorii lor.

Art. 25. Trimiterile prin mesagerii schimbate intrestatele contractante vor putea fi expediate nefrancatesau de tot francate.

Taxele ce se vor aplica vor fi acele interne ale am-belor state, calculate de la punctul frontierei, fie de in-trare, fie de iesire, fiecare administratiune avind dreptla totalitatea taxelor si drepturilor percepute pentrutransportul pe teritoriul sau.

Daca trimitatorul cere ca obiectul de expediat sa fieinsotit de un recipis care se restituie, el va plati pentrufrancarea acestui din urma un drept fix de 25 bani =:50 parale.

373

www.dacoromanica.ro

Taxa obiectelor de mesagerie expediate in tranzit seva calcula in raport cu calea postala cea mai scurtaposibila si se va aplica dupa tariful intern al Orii careefectueaza tranzitul.

Art. 26. Administraciunile contractante isi vor co-munica reciproc tarifele lor, precum si toate celelaltedocumente necesare la aplicarea lor.

Art. 27. Scrisorile de voiaj, adica acele care ser-vesc de adres'a deosebitsa la coletele ce insoesc, trebuiesa fie niste simple foi volante.

0 scrisoare oarecare, sigilatsa sau desdhisa, nu esteadmisa ca scrisoare de voiaj.

Art. 28. Trimiatorul unui obiect de mesagerie,consemnat in mod regulat, are drept la o indemnitatein caz de pierdere sau stricaciune, precum si in caz deintirziere daca se constata in forma ca aceasta a cauzattrimifatorului un prejudiciu real.

Indatorirea de indemnitate inceteaza :1) Cind natura chiar a coletului a cauzat intirzierea,

pierderea sau strickiunea, neingrijirea trimifatorului sauralzboiul in timp ce publicul a fost prevenit in regulaca posta declina orice responsabilitate ;

2) Cind pierderile, stricaciunile etc. se intimpla afaraidin teritoriul postal al administrgiunilor contractante.Ele insa se inskcineaza de a face gratuit toate demer-surile utile in interesul reclamantului ;

3) Cind trimiterea intirziata este de natura a intralesne in putrefacOe sau descompunere ;

4) and destinatarul a primit fka observatiuni, nicirezerve o trimitere care i s-a liberat in mod regulat.

In genere, valoarea declaratai serveste de baza pentrua aprecia importatica indemnitAii de pratit : dar dacaeste constatat ca valoarea declarata era superioara va-loarei reale, aceasta din urma va servi a stabili sumadatorata celui in drept. Pentru obiectele care nu poartanici o indicaiune de valoare, administraiiunile, care audreptul de a refuza plata unei indemnitAi, nu vorputea nici intr-un caz acorda o indemnitate mai marede doi franci (lei) = 10 lei de comer% pentru fiecarekilogram de greutate constatata.

374

www.dacoromanica.ro

Alte indemnitati decit acele prevazute mai sus nu sevor putea cere de la admintstratiunile contractante careresping formalmente once despagubire pentru pierdereade cistig presupus sau daune-interese.

1n principiu, recursurile trebuie sa fie exersate de tri-mitator ; dar daca acesta nu se poate descoperi sau dacainsarcineaza pe destmatar de a lucra in numele sau,acesta din urma va avea calitate a sustine pretentiu-nile sale.

Administratiunile contractante nu pot refuza de aplati intr-un termen maxim de 3 luni, socotit din zivacind pierderea sau paguba ar fi constatata in regula, in-demnitatea datorata celui In drept.

Ele au dreptul de a respinge once cerere de indem-nitate care ..11 s-ar face dupa case luni trecute de la zivaconsemnarn.

Pe cit timp nu se va constata s-a produs o intir-ziere sau stricaciune inainte ca ea sa fi primit obiectul,administratiunea care a primit fara observati uni, nicirezerve o trimitere oarecare este responsabila de dinsa,precum este asemenea de once colet a carui . predareregulata cane destinatar sau transmisiune ultenoara nuo poate proba.

Art. 29. Cind trimiatorul semnaleaza ca nu aparvenit la destina ;iune un obiect de posta inscrisoarecare si cere sa i se probeze ca predarea lui s-a facutin regula celui in drept, biroul postal care a primit con-semnarea va expedia, fara tntirziere, o reclamatiunein deplina forma pentru francarea careia trimitatorulva plarti in prealabil un drept fix de 25 barn = 50 pa-rale, care i se va restittui daca se va constata ca recla-matiunea sa era fondata.

Art. 30. Corespondentele relative exclusiv la ser-viciul public adresate de o autoritate sau de un agentdiplomatic unei automat' sau unui agent diplomaticexpediate din Romania in Serbia si reciproc, din Serbiain Romania, nu vor fi lovite de nici o tax daca ca-racterul for oficial este constatat in regula.

Nici un alt obiect de mesagerie afara de cele ofkialeschimbate intre administratamile postelor nu este admisla scutirea taxei de port.

375

Ica

www.dacoromanica.ro

Art: 31. Administratiunile postelor RomanieiSerbiei vor incheia in fiecare lung conturile rezultinddin transnustunea depesilor inchise si obiectelor de me-sagerie ce vor schunba reciproc, conform dispozitiunilorprezentei conventiuni.

Aceste conturi stabilite in franci (lei) vor avea debaza st justificatiune facturile de scrisori si de me-sagerie.

Aceste conturi saptaminale vor fi rezumate pe tri-mestru intr-un cont general prin ingrijirea administra:punt,' postelor cea mai chliginte, $t soldul for se va planin cele trei luni care vor urma dupa trimestrul la carese raporta.

Art. 32. Administratiunile postelor statelor con-tractante se vor intelege indata ce va fi posibil asupraintroducerii serviciului de abonamente la jurnale demandate de posts si de rambursari, precum asupradeterminarii conditiunilor for prin regulamente speciale.

Art. 33. Un regulament de executiune elaborat deadministratiunile postale ale statelor contractante va cu-prinde toate indicatiunile si prescriptiunile necesare laaplicarea prezentei conventiuni in ceea ce priveste esen-tialmente schimburile de depesi, directiunea de dat co-respondentelor obiectelor de mesagerie, restituirea re-buturilor, dispozitiunile speciale si conditiunile de expe-ditiune relative la trimiterile postale de once natura,formolifitile de transmisiune si de contabilitate etc.

Art. 34. Este convenit ca limba franceza va fisingura. intrebuintata pentru toate raporturile rela-tiunile la care aplicatiunea prezentei conventiuni va daloc intre administratiunile si birourile ambelor state.

Adresele corespondentelor $i obiectelor de mesagerie,scnse in limbile sirba sou romans, vor trebui, in parteaesentiala a textului lor, sa fie reproduse in limbafranceza.

Art. 35. Prezenta conventiune, dupa ce se varegua, va intra in vigoare dupa doua luni de

la primirea semnarea regulamentului de executiunede atm administratiunile contractante.

Ea va ramine obligatorie din an in an pe cit timpunul din statele contractante nu va denunta rezilierea

376

si

si

si

si

si

ra-rift,. in

www.dacoromanica.ro

ei, care va trebui sa preceada cu un an momentul cindzisa conventiune via inceta de a produce efectele sale.

Spre incredintare, plenipotentiarii respectivi au sem-nat prezenta conventiune punfndu -i sigilurile lor.

Facuta dublu, la Bucuresti la 27 octombrie /8 noiem-brie 1871.

Sernnati : A. T. Zissu, K. Zukici.

TR. G. DJUVARA. TRATATE, CONVENTIUNI $1 INVOIRI INTERNA-TIONALE ALE ROMANIEI, BUCURE$TI, 1888, P. 17-31, ORIG. FRAN-CE Z

661875, iunie 10/22, Viena

Conventie de comer; incheiata de Romania cu AustroUngaria prin care se statueaza libertatea de comer; sinavigatie pentru supusii celor doua tari pe teritoriilestatelor contractante, fara a fi impusi la impozite sitaxe mai ridicate decit acelea percepute de la nationalPartite contractante nu vor introduce prohibitii in co-mer;ul reciproc al supusilor, exceptindu-se de la aceastatutunul, sarea, armele, praful de pusca si munitiile derazboi. Marfurile de orice natura provenind din unuldin cele dota teritorii sau cu destinatie spre una dinpartite contractante erau reciproc scutite de once dreptde tranzit. Cele doua state se angajau sa concentrezein aceeasi localitate birourile de vama stabilite pefrontiers, cu scopul ca opera ;iunile vamale prilejuitede trecerea marfurilor dintr-un tearitoriu in altul sa

se poata efectua simultan. Pins in momentul redac-tarii regulamentului de naviga %ie sau de politie flu-

377

www.dacoromanica.ro

vial* pe Duna're, legile promulgate de fiecare din celedoti* state urmau s'a fie combinate pe baza unei Inte-legeri in interesul dezvolfarii navigatiei pe Duna're 1.

Guvernul maiestacii sale imparatul Austriei, rege al Bo-en-nei etc., 41 rege apostolic al Ungariei, si

Guvernul altecei sale principele Romaniei, deopotrivaanimigi de dorin ;a de a intinde 5i dezvolta rela,ciunilecomerciale intre statele for respective, au hotarit a in-ch= in acest oconven

ppoten ;iari,scop o ;iune §i au numit ca pleni-

adica :M.s. imparatul-rege pe domnul Jules Comite Andrissy

de .Csik-Szent-Kiraly $i Krasfna-Horka, consilierul saltministru al casei sale 5i al afacerilor straine, ma-

rea cruce a ordinului sf. Stefan etc., etc., 5iA.s. principele Romamei pe domnul George Costa,-

Foru, agentul sau diplomatic, mare cruce a ordinuluiFran; -Iosif etc., etc.

Care, dupa ce si-au comunicat puterile for gasite inbung regula, s-au invoit asupra urmatoarelor articole :

Art.p.Va fi plina Si intreaga libertate de comer;

si de .navigaune intre supusii monarhiei Austro -Unga-riei aceia ai principatului Romamei, care vor puteasa se stabileasca fiecare pe teritoriul celuilalt stat. Su-pusii m.s. imparatul-rege in Romania 5i supusii a.s. prin-cipele Romaniei in Austro-Ungaria, sau de s-ar stabiliin porturile, orasele on orice alte locuri din ambele te-ritorii, sau de ar rezida acolo in mod provizoriu, nuvor fi supu5i, in exerci ;iul comerwlui sau al industrieilor, la nici un drept, impozit, taxa sau patents, suborice denumire ar fi, altele sau mai ridicate .decit celece vor fi percepute de la naTionali ; privilegiile, scuti-rile, imunitaTile favorurile de orice natura de cares-ar bucura, in materie de corner; si de industrie, su-

Legea pentru ratificare a fost publicat5 prin I.D.R. nr. 915 din25 mai 1876, Mon. of." nr. 113 din 26 mai 1876: instrumentelede ratificare s-au schimbat la Bucuresti la 1 iunie 1876. La 9/21 de-cembrie 1893 s-a semnat la Bucuresti o nova convenvie de comer]cu Austro-Ungaria, care a intrat in vigoare la 2/14 iunie 1894.

378

intim,

I.

Si

$i

si

www.dacoromanica.ro

pusii uneia din inaltele parti contractante vor fi co-mune .supusilor celeilalte. Se intelege ca prin aceastadisportoune nu se deroga la legile si ordonan%ele in vi-goare in statele celor doua inalte parti contractante siaplicabile tuturor strainilor in general :

1. In Austro-Ungaria la legile relative la comertul decolportagiu si la exercioul farmaciei si

2. In Romania la legile $i prescrip%iunile relative laprohibitiunea de a dobindi poseda imobile rurale(vezi art. IV).

Art. II. Negutatorii, fabricantii industrialii, ingenere, oare vor putea probaca au achitat in Zara incare rezida drepturile si impozitele necesare pentru exer-citiul comertului $i al industriei lor nu vor fi supu§i pen-tur aceasta la nici un drept sau impozit ulterior in cea-lalta tara cind vor calatori sau vor face sa calatoreascacomisii sau agentii lor, sau cu, sau fara esantilioane, ininteresul exclusiv al comertului sau al industriei ce exer-seazasi in scopul de a face cumparaturi sau de a primicomisioane.

Supusii statelor contractante vor fi reciproc tratatioa si nationalii cind vor merge .din o Tar5. in cealaltapentru a vizita bilciurile si tirgurile in scopul de a exer-cita acolo comertul lor si de a debita produttele lor.

Supusii uneia din inaltele paro contractante care exer-oita meseria de carutasi intre diiversele puncte ale celordoua teritorii sau care se dau la navigaunea mantrmaon fluviala nu vor fi supusi, pentru exercitml acestormeserii $i industrii, la nici o taxa mdustnala sau spe-cials pe teritoriul celeilalte.

Nici o piedica nu se va aduce la libera circula%iunea pasagerilor si formalitatile administrative relative ladocumentele de voiaj vor fi restrinse la strictele exi-genTe ale serviciului public la trecerea fruntariilor.

Art. III. Supusii fiecareia din cele doua inalteparti contractante vor fi seutiti, pe teritoriul celeilalte,de orice serviciu militar, pe uscat $i pe mare, atit intrupa regulata cit si garda nationala. Ei vor fi ase-menea dispensa;i de orrice tune-Orme oficiala obligatorie,judiciara, administrative sau municipals, de locuintamilitara, de orice contribuoune de rezbel, de once re-

379

si

si

111

www.dacoromanica.ro

chiziviune sau prestatiune militara, de orice natura arfi, afar totu5i de serviciile care sint atasate posesiuneisau locaciunei de imobile, precum 5i de presta ;iunile saurechiziliunile militare la care sint supui tecti nationaliiin calitatea for de proprietari sau de locatari deimobile.

Ei nu vor putea fi supu5i nici personal, nici pentrumobilele sau mobilele for la alte datorii, restricIiuni,taxe sau irnpozite decit acelea la care vor fi supusi 5imaponalii.

Art. IV. Romanii in Austro-Ungaria 5i austrieciiungurii in Romania vor avea reciproc dreptul de a

dobindi 5i poseda bunuri de orice natura 5i de orice fel,mobiliare sau imobiliare, 5i vor putea dispune liber dedinsele prin cumparare, vinzare, donaOune, permuta:yune, contract de ca'ssatorie, testament, succestune .siprin orice alt act, in aceleasi conchpurn ca na/ionaln,firai a priti drepturi, contribuTiuni $i taxe altele saumai urcate decit acelea la care sint supu5i nationalii invirtutea legilor (v. art. I).

Art. V. Cele cloua inalte pa'rti contractante iau in-datorirea de a nu impiedica comerwl reciproc al supu-silor for prin nici o prohibitiune de importepune, deexporta0une sau de tranzit.

Cu toate acestea, nu sint supuse acestor dispoziTiuniarticolele urmsatoare : tutunul sub toate formele sale,sarea, armele, pudra (praful de pusca) 5ide rezbel.

Nu sint cuprinse in aceasta restricTiune : pustile, pis-toalele si armele de corner; cu obiectele 5i cartusele in-dispensabile pentru a for intrebuin ;are.

Se vor putea, asemenea, lua maisuri prohibitive :1. In ce priveste sanitary $i mai cu seams in

interesul s5rat1Tii publice si conform principiilor inter -na;ionale adoptate pentru aceasta si

2. In circumstan ;ele excepcionale pentru ce privesteproviziunile de rezbel.

Nici una din cele dou'l inalte pa'sci contractante nuva supune pe cealalta la o prohibi ;iune de importa ;iunesau exporta ;iune care nu va fi fost aplicabila in aceleasicircumstanIe la toate celelalte

380

munitiunile

politia

natiuni.

ti

www.dacoromanica.ro

Art. VI. Cit despre cuantumul, garantia gi per-ceptiunea drepturilor de importatiune exportatiune,precum gi in ce privqte tranzitul, fiecare din cele doulinalte parli contractante se oblige a face pe cealalta sase foloseasca de orice favoare, privilegiu sau scaderein tarifele drepturilor, la importaTiunea sau exporta-tiunea articolelor mentionate sau nu in convenpuneade fata, ce una dintre ele ar putea acorda unei a treiaputeri. Orice favoare sau imunitate concedata mai tir-ziu unui al treilea stat se va intinde imediat, fare con-ditiune §i, prin aceasta chiar, la cealalta parte con-tractanta.

Dispozitiunile care preced nu se aplica de loc :1. La favorurile acordate acum sau care s-ar putea

acorda ulterior altor state limitrofe spre facilitarea cir-cularii pe fruntare gi

2. La obligatiunile impuse uneia din cele doua inalteparti contractante prin angajamentele unei uniuni va-male deja contractata sau care ar putea sa se contrac-teze pe viitor.

Art. VII. Productele solului §i industriei Romanieicare vor fi importate in monarhia austro-ungara caresint destinate sau pentru consumatiune, sau pentru in-trepozit, sau pentru reexportatiune, sau pentru tranzitvor fi supuse acolo tratament nu vor fi pa-sibile de drepturi nici mai ridicate, nici altele decitproductele natiunei celei mai favorizate.

Art. VIII. Obiectele de provenienta sau de manu-facture austriaca sau ungara vor fi exportate spre Ro-mania libere de drepturi de vama, afara de articoleleafectate de un drept de iesire fate de natiunile cele maif avorizate.

Art. IX. Obiectele de provenirna sau de manu-facture austriaca sau ungara enumerate in tariful A,alaturat pe linga conventiunea de fata, importate peuscat sau pe mare in Romania vor fi admise acolo liberede orice drept de intrare.

Obiectele de aceeai proveninta sau manufacture enu-merate in tariful B, anexat pe linga aceasta conven-6une, importate pe uscat sau pe mare in Romaniavor fi admise in schimbul achitarii drepturilor de in-

381

si

si

aceluiasi si

si

si

www.dacoromanica.ro

trare indicate in zisul tarif, cuprinztndu -se si toatedrepturile aditionale.

Obiectele si productele de provenienta sau de manu-facture austriaca sau ungara care nu sint enumerate intarifele A sau B vor fi supuse, la intrarea for in Roma-nia, La plata unui drept mic de importatiune de 70/0din valoarea for la locul de original si fixat conformart. XII 4i XVII din conventiunea de fata.

In plata acestui drept de 70/a vor fi cuprinse toatedrepturile aditionale.

Se intelege ca drepturile ad-valorem vor fi inlocuitoprin o comuna intelegere, indata si pe atit pe cit se vaputea, prin drepturi specifice achitabile pe greutate sicalculabile iarasi pe baza de 70/a.

Pine ce se va efectua aceasta reducciune, importatoriiaustrieci si unguri vor avea facultatea de a alege intredrepturile ad-valorem prevazute de aceasta conventiunesi drepturile specifice achitabile pe greutate sau numarsi determinate sau de catre un tarif roman general saude catre o conventiune special incheiata cu 0 tertaputcre.

Art. X. Se va prevala in Romania asupra marfu-rilor de orice natural exportate pe uscat sau pe maredin principatul roman in monarhia austro-ungara, laiesirea for si drept tnregistrare, drepturile specificate intariful roman al dreptunlor de iesire promulgate dea.s. principele Romaniei cu data din Sinaia de 6 august1872. Se intelege ca drepturile de iesire in chestiune nuvor trece mciodata peste 10/0 din valoarea marfurilorexportate.

Aceasta dispozititine nu este aplicabila in cazurileprevazute de art. XVIII din aceasta conventiune.

Vor fi asemenea scutite de acest drept de iesire, afarade articolele deja indicate in sus-numitul tarif, artico-lele enumerate in tariful C, alaturat pe linga prezentaconventiune.

Guvernul roman tsi rezerva pe linga aceasta de a izbizdrentele si 4ifoanele, zdrentele de hirtic si maculaturaexportate din Romania, cu aceleasi drepturi de iesirela care aceste obiecte ar fi supuse la exportarea dinAustro-Ungaria.


Art. XI. MIrfurile de once natural, venind dinuntil din cele doua teritorii sau mergind la unul din ele,vor fi reciproc scutite in celalalt de once drept de tran-zit sau cind ar tranzita direct sau cind, in timpul

trebuitrebuitrebuitrebuizitului, ar sal fie descarcate, depuse si reincarcate.Art. XII. Drepturile ad-valorem, in cazurile in

care le prevede conventiunea de fata, vor fi calculatedupal valoarea la locul de provenienta a obiectului im-portat, adaugindu-se cheltuielile de transport, de asi-gurare $i de comision necesare pentru importatiune inuntil din cele doua teritorii pins la fruntarie.

Importatorul va trebui sal adauge pe linga declara-tiunea sal scrisa, constatind valoarea marfii importata,

indicindo factura pretul real si emanind de la fabricantsau de la vinzaltor.

Art. XIII. Certificate de original vor fi cerute decele dousainalte parti contractante pentru a stabili ori-plea nationala a oarecaror marfuri importate sau ex-portate si designate prin o comuna intelegere. Pentruaceasta, importatorul va trebui sal prezinte la vamaceleilalte t'ari sau o declaratiune oficiala facuta inainteaunui magistrat functionind la locul de expedioune, sauun certificat liberat de seful serviciului vamilor de labiroul de exportatiune, sau un certificat liberat deagentii consulari ai Orli in care importaounea trebuiefacuta §i care rezida in locurile de expedioune sau inporturile de imbarcare. Factura marfurilor in chestiune,prezentata biroului de vama respectiv, va putea, prinexcepoune, one loc de certificat de original.

Art. XIV. Daca vama, in cele 24 ore dup'a cei se va fi prezentat declaratiunea, crede insuficienta va-loarea declarafa, va avea dreptul de a reline marfurile,platind importatorului pretul declarat de dinsul maritcu 100/o. Aceasta plata va trebui sal fie efectuata incele 15 zile care vor succeda declaratiunea, drepturile,daca vor fi foct percepute, se vor restitui in acelasi

Art. XV. Importatorul contra ca'ruia vama unei dincele doua ta:ri va voi sal exercite dreptul de preemtiune,stipulat de articolul precedent, va putea, in cele 8 zile.clupa ce i se va fi comunicat deciziunea vamii in aceasta

383

limp.

tran-

www.dacoromanica.ro

privint5, dac5 prefer5, sa cearl estimatiunea mIrfii decatre experti. Aceeasi facultate va avea si vama clndnu va g5si de cuvnnt5 a recurge imediat la preemtiune ;ea va trebui ins sa comunice importatorului deciziu-nea sa in privinta acestei expertize in cele 24 ore dup5ce acesta ii va fi prezentat declaratiunea sa.

Art. XVI. DacI expertiza constat5 ca valoaream5rfii nu trece cu 50 /o peste cea declarat5 de impor-tator, dreptul se va percepe dup5: suma din declara-liune.

Dac5 valoarea trece cu 50/0 peste cea declarat5., vamava putea, dup5 cum va voi, sa exercite preerntiuneasau sa perceapa dreptul pe valoarea determinata deexperti. Acest drept va fi merit cu 500/0 drept amend5dac5 evaluatiunea expertilor este cu 100/0 superioar5valorii declarate.

Cheltuielile de expertiz5 vor fi in sarcina declaran-tului dac5 valoarea determinat5 prin deciziunea arbi-tra1a excedeaz5 cu 50/0 valoarea declarat5 ; in cazulcontrar ele vor fi in sarcina vamei.

Art. XVII. In cazul prev5zut de art. XV, cei doiarbitri experti vor fi nutniti unul de catre declarantsi ce151alt de catre seful local al serviciului v5milor ;in caz de partagiu sau chiar in momentul constituiriiarbitrajului, daca declarantul o cere, expertii vor alegcun al treilea arbitru ; daca nu se pot invoi, acesta vafi numit de catre presedintele tribunalului de comer% allocului. Dacl biroul de declaratiune se af15 la o dep5r-tare de mai molt de un miriametru t de resedinta tri-bunalului de convert, cel de-al treilea arbitru va puteas5 fie numit de catre presedintele tribunalului celui maiapropiat. Deciziunea arbitral5 va trebui sa fie pronun-Tata in 8 zile dup5 numirea arbitrilor.

Art. XVIII. Pentru a favoriza schimbul reciprocal productelor pe fruntaria celor dou5 t5ri, obiecteleurm5toare vor fi admise 4i exportate in amindou5 p5r-tile, cu obligatiunea de a le intoarce, scutite temporalde drepturile de intrare si de iesire si conform ordo-

miriametru = 10 000 m sau 10 km.


nantelor vamale reglementelor emanate prin un co-mun acord de la cele doua inalte parti contractante.

a) Toate marfurile, afara de alimente, care, iesinddin liberul trafic pe teritoriul uneia din cele doua inaltepart' contractante, vor fi expediate in bilciuri tirguripe teritoriul celeilalte sau care, fara aceasta destina %iune,vor fi transportate pe teritoriul celeilalte parti contrac-tante pentru a fi depuse in intrepozitele sau magazi-nele de vama,.precum esantilioanele .importate reci-proc de comisn voiajori ai caselor austriace, ungare saltromane, cu conditiunea ca toate aceste marfuri si esan-tilioane sa fie intoarse in Sara de unde provin intr-untermen stabilit de mai inainte.

b) Vitele conduse din un teritoriu in celalalt la tir-guri sau la paseut. In acest ultim caz scutirea de drep-turi de intrare si de iesire va fi intinsa si asupra pro-ductelor respective, precum : laptele, untul brinzaproduse in timpul sedern pe celalalt teritoriu vitelenascute in acelasi timp, precum asupra efectelormobilierului aranilor sau pastorilor care insotesc vitelc:

c) Obiectele destinate a fi reparate fara ca natura 41denominatrunea for comerciala sa sufere o schimbareesentiala.

d) Sacurile pentru ambalaj si butoaiele goale purtinclsemne de intrebuintare.

Art. XIX. Marfurile supuse tratamentului de in-trare pe cautiune si trecind .imediat din teritoriul uneiadin cele doua inalte part' contractante pe acela alceleilalte nu vor fi de loc desfacute (deballees), si pe-cetile nu vor fi ridicate inlocuite, sub rezerva de ase fi indeplinit cerin %ele serviciului combinat pentruaceasta.

In general, formalitatile serviciului vamal vor fisimplificate expeditiunile se vor efectua in acelasi loc,prin organul unei singure autoritati vor fi acceleratecit se va putea mai ult.

Art. XX. Cele doua inalte parti contractante voringriji a aduna in aceeasi localitate, pe cit va fi cuputinta, birourile for de vama stabilite pe fruntarie,pentru ca operatiunile vamale, la trecerea marfurilor dela un teritoriu la altul, sa se poata efectua simultan.

385

si

Si

si

sisi

si yi

si

sisi

www.dacoromanica.ro

Art. XXI. Daca una din cele doua inalte parcicontractante crede necesar a stabili sau a face sa sestabileasca de clue autoritatile municipale 5i altele undrept nou sau un supliment al dreptului de acsiza saude consumaciune asupra unui articol de productiune saude fabricatiune nationala preva'zut prin conventiuneade fata, articolul similar strain va putea fi imediat gre-vat la importatiunea de un drept egal.

Prin urmare, marfurile din teritoriul uneia din celedou'a inalte parti contractante nu vor fi pasibile, laintrarea lor in teritoriul celeilalte, de nici un drept deacsiza sau de consumatiune, sub orice numire ar fi, dacsamarfurile de aceea5i natufa nu sint nici produse, nicifabricate in aceasta ultima cara.

Art. XXII. Marfurile de orice natural originaredin Austro-Ungaria 5i importate in Romania si marfu-rile de orice natura originare din Romania si importateIn Austro-Ungaria nu vor putea fi supuse nici de auto-ritacile statului, nici de administraciunile municipale saualtele la drepturi oarecare de aosiza sau de consuma-ciune superioara acelora care greveaza sau ar greva mar-furile similare de productiune nationala.

Art. XXIII. Cele doua inalte parti contractantese angajeaza a coopera, prin mijloace convenabile, pen-tru a impiedica pedepsi contrabanda dirijata contrateritoriilor lor, a acorda in aceasta privinca orice asis-tenta legal amploiacilor celuilalt stat insa'rcinati cusupravegherea, a-i ajuta si a le comunica, prin impie-gatii de finance $i de policie, precum 5i prin autorita-tile locale in genere, toate informatiunile de care voravea trebuinca pentru exerciciul funcciunilor lor.

In acest scop reglemente speciale se vor face prin co-muna: incelegere.

Art. XXIV. Supusii uneia din cele doua inalteparci contractante se vor bucura pe teritoriul celeilaltede aceeasi protecciune ca si nacionalii pentru tot ce pri-veste marcile de fabrics si de comert, precum si dese-nurile si modelurile de orice fel.

386

si

www.dacoromanica.ro

Guvernul altetei sale printul Romaniei va prezentacamerelor romane $i va cata sa fad a se sanctiona intermenul de un an o lege asupra m5rcilor, desenurilor$i modelurilor de fabrid 4i de camel, conform dispo-zitiunilor generalmente admise in aceast5 materie.

Dreptul exclusiv de a exploata un desen sau un mo-del industrial sau de fabrid nu poate avea, in folosulaustriecilor $1 ungurdor in Romania $i a romanilor inAustro-Ungaria, o durata mai lung cleat cea fixat5prin legea t5rii in privinta nationalilor: Dad desenulsau modelul industrial apar%ine domeniului public inSara de origins, el nu poate fi obiectul unei bucur5ri(jouissance) exclusive in cealalt5 tare.

Dispozi %iunile precedente sint aplicabile m5rcilor defabrics $i de comer %.

Art. XXV. Supu$ii m.s. imp5ratul $i rege nu vorputea reclama in Romania proprietatea exclusiv5 a uneim5rci, a unui model sau a .unui desen data nu au depusdou5 exemplare sau la camera de comers din Viena saula cea din Budapesta.

Art. XXVI. Nici un drept special, oricare ar fi,nu se va percepe nici pe n5vile pe Dun 5re, nici pe m5r-furile care se af15 pe aceste nevi, afar de drepturile detrecere (pCage), patile de nevi de la gurile Dun 5rii $i

la Por %ile de Fier. Tot asemenca va fi $i pentru m5.rfu-rile importate sau exportate reciproc pe Dun 5re care,dup5 ce au achitat drepturile de intrare sau ie$ire sta-bilite prin prezenta conventiune, nu ar fi supuse la niciun drept aditional. Cu toate acestea, taxele actualmentein vigoare in porturileDun5rii stabilite in singurulscop de a ameliora stationarea vaselor $i de a favorizaexecutiunea unor lucr5ri publice destinate a facilita in-drcarea sau desdrcarea m5rfurilor se vor putea pre-vala $i pe viitor cu titlu de un drept adi %ional special,atit de la vase cit $i de la m5rfuri in conditiunile re-glementelor speciale publicate in aceast5 privinta.

Prin urmare, m5.rfurile importate in Romania sauexportate din acest stat spre Dun Ire $i supuse la platadrepturilor de intrare $i de ie$ire specifice $i achitabile

387

$i

www.dacoromanica.ro

pe greutate vor fi supuse in orasele situate pe malurileacestei riu pentru efectele sus-indicate la un dreptaditional de 50/o din suma drepturilor de intrare res-pective care sint de pratit in virtutea conventiunei defats.

Marfurile importate sau exportate tot pe a.:easfa talesupuse la plata drepturilor ad-valorem vor fi pasi-

bile, tot cu acelasi titlu, de un drept aditional specialde 1/20/o din valoarea for constatata in conformitatecu prezenta conventiune.

De asemenea, bastimentele si corabiile de orice felcare se vor opri in porturile orasele dupa malul ro-man al Dun'arii vor avea, cind vor uza de cheiurile_statului sau ale comunelor, sa plateasca, tot cu acelasititlu pentru aceleasi efecte, o tax de cheagiu de20 centime pe ton si dui:a gradatiunea urin'atoarepe a treia parte a tonajului data cantitatea marfurilorimbarcate sau deharcate nu trece peste a treia partepe doual treimi Baca ea trece peste a treia parte si nuajunge la doua treimi ; pe tot data trece peste douatreimi din cuprinderea (partee) utilizabila a corabiei.

Nici o corabie care atinge in timpul unuia 5i aceluia5ivoiaj, sau in susul sau in josul riului, mai multe scheledupa malul roman nu va putea fi supusa la plata taxe-lor de cheagiu care in totalitatea for ar exceda sum aacestor drepturi calculate pe 20 centime pe toata cu-prinderea vasului.

Tonajul vasului va fi stabilit dupa sistemul $i regulileadoptate de comisiunea european5. a Dunairii. Bastimen-tele de stat, de post'a sau de pasageri care uzeaza.' decheiuri vor fi scutite de plata acestei taxe si vor fi menlinute, pe linga acestea, toate celelalte scutiri acordatevaselor pin'a acum sub orice titlu ar fi.

Art. XXVII. Pina in momentul in care se vorface regulamentele de navigatiune sau de politie flu-viala pentru Duna're, prev'azute de art. 17 al tratatuluidin Paris de la 1856, legile 4i prescriptiunile promul-gate in aceasta privintg. de fiecare din cele doua inaltepart' contractante vor fi combinate, pe cit se poate,

388

Si

5i

si

si:

www.dacoromanica.ro

prin o comun5 intelegere si in interesul dezvolt5rii na-vigattunet pe Dun 5re §1 adoptate principiilor in vigoarepe tot parcursul riului si mai cu seams pe partea sain jos de Isakcea.

Art. XXVIII. Toate facilitatile acordate pinsacorn de ambele p5rIi navigaTiunei fluviale pe Dun5.re

fivor mencinute in vntor st intinse pe cit se va putea.Vapoarele care fac un serviciu regulat de transport

vor putea apare pe Dun5re, chiar in timpul noptii, cuincarcarile descardrile f5r5." nici o intirziere. C5.pi-tann acestor vapoare sau reprezentanpi lor vor depune,la sosirea lor la birourile sau organele de vam5, o de-clarapune specificind marfurile desdrcate. Functionariide vam5 vor putea opera, in caz de trebuinO, vizitedut5r1 pe vase cu asistenTa organelor consulare ale Oriicareia apartin aceste vase $t care rezida in acelasi loc.Citapunea ce va fi adresat5 pentru aceasta consulilor,viceconsuhlor $i altor organe consulare respective vaar5ta o orI precis ; st dad aceste organe consulare arneglija de a merge in persoan5 sau de a se reprezentaprin un delegat, se va proceda in absema lor. Nici openalitate nu se va aplica dpitanului unui vapor dac5numarul coleturilor desdrcate este inferior aceluia pusin declargiunea prezentata cind dpitanul sau cel in

idrept nu \ a fi neglijat de a pe biroul de vam5imediat dup5 desdrcarea total efectuat5 in staItune,inainte insa ca vama sa fi constatat diferenTa.

C5pitanii acestor vapoare nu vor fi primiTi a se pre-zenta inaintea autorit5plor locale pentru a forma cus-.toditul sau alte documente analoage st care nu ar fiindispensabile.

Art. XXIX. Companiile de navigaTiune $i proprie-tarii vapoarelor care fac un serviciu regulat de trans-port pe Dun5re vor putea dobindi, la debarcarea sta--tiunilor vapoarelor lor, terenurile necesare pentru insta-larea birourilor, atelierurilor magazinelor lor st le vafi permis de a stabili in acele locuri magazine specialecare vor fi considerate ca intrepozite de indat5 ce vorraspunde la toate cerinTele legilor Orii in vigoare asu-pra acestui punct.

389

$i

5i

www.dacoromanica.ro

Art. XXX. Avind in vedere circumstantele excep-tionale create relgiunilor comerciale dintre monarhiaaustro-ungara si principatul Romaniei pe acea parte ateritoriilor for uncle fruntariile for se ating imediat, casi pe calea Dunarii $i considerind caracterul special atcomertului care, prin conditiunile solului $i al naturiiproductelor celor doua Tad, este un compliment indis-pensabil pentru existenTa locuitorilor reciproci, s-a con-venit cu aceasea ocaziune, in privinva acestui comer%,un aranjament special ale carui stipula %iuni se easescconsemnate in un act adiTional care face parte inte-granta din aceasta conventiune.

Art. XXXI. Convergiunea de fa%5.' va raminevigoare timp de 10 ani din ziva schimbarii ratificarilor.In cazul cind nici una din inaltele parti contractantenu ar fi notificat cu 12 luni Inainte de finele acesteiperioade interliunea sa de a face sa-i inceteze efectele,ea va ramine obligatorie pina la expiratiunea unui andin ziva in care una sau alta din cele doua inalte particontractante o va fi clenunIat.

Dispoziiiunile care preced vor fi executorii in am-bele state o lung dupe schimbarea ratificarilor.

Cele doua inalte contractante isi rezerva drep-tul de a introduce mai tirziu st prin o comuna alegere,in aceasta conventiune, modificatiuni care s-ar credeconforme spiritului si principiilor sale si a caror opor-tunitate ar fi demonstrate de experienta.

Art. XXXII. Conventiunea de fma va fi ratifi-cata $i ratificarile vor fi sohimbate in Bucuresti cit seva putea mai iute.

Drept care plenipotenciarii respectivi au scmnat-o 4iau pus pe dinsa sigiliul armelor lor.

Facuta in indoit exemplar in Viena la 22 iunie 1875.(Sem.) : G. Costa-Foru. (sem.) : Andrassy

(L.S.) (L.S.)

MON. OF." NR. 113 DIN 10/22 IUNIE 1870.

390

parti

www.dacoromanica.ro

671876, martie 15/27, Bucuroti

Conventie de comer; $i de navigatie incheiata intreRomania si Rusia prin care se stabileau conditiile incare urma sa se desfasoare comertul navigatia intreRomania Rusia. Supusii celor doua tad puteau calatori $i stationa liber in Romania $i Rusia, bucu-rindu-se de aceeasi protectiune ca nationalii lor.Ceta'tenii celor doui pa'rti contractante aveau dreptulde aindustria

exercita, in toata intinderea ambelor teritorii,$i comertul flra a fi supusi la taxe gene-

rale sau locale $i nici la impozite sau obligatii caresa se deosebeasca de acelea fixate pentru nationalCetatenii celor doua state uimau sa fie reciproc scutitide orice serviciu in armata de uscat $i de mare sau

in garda militia nationals 1.

Guvernul mariei sale domnului Romaniei si guvernulmaiestatii sale imperatorul tuturor Rusiilor, animati dedorinta de a inlesni si dezvolta relatiunile comeroialeintre ambele state, au hotarit de a se incheia pentruacest sal* o conventiune de comer; si de navigatiunesi au numit pe plenipotentiari ai for :

Maria sa domnul Romaniei, pe ministrul sau secretarde stat al afacerilor straine, Ion Balaceanu etc., etc.,

SiMaiestatea sa imperatorul tuturor Rusiilor, pe agen-

tele sau diplomatic 4i consul general in Bucuresti, consi-lirrul de stat actual Ioan Zinoview, cavaler al ordinelorruse : sfintul Wladimir a 3-a class, sfinta Ana a 2-aclass cu coroana imperials si sfintul Stanislas a 2-aclass cu coroana imperials etc., etc.

1 Conventia a fost ratificata. la 21 octombrie 1876, iar legea deratificare a fost publicata in Mon. of." din 28 oct./9 noiembrie1876. Instrumentele de ratificare au fost schimbate la 21 oct./2 no-iembrie 1878, data la care a intrat in vigoare conventia.

391

$i

$i

$i

www.dacoromanica.ro

Cari, dupa ce si-au comunicat depline puteri respec-tive, game in buns $i regulata forma, au convenit asu-pra urmatoarelor articole :

Art. 1. Va fi reciproc deplina si intreaga liber-tate de comer si de navigattune pentru bastimentele sinationalu inaltelor part' contractante in orasele, portu-rile, riurile sau alte locuri din ambele state a carorintrare este actualmente permisa .sau va putea fi peviitor supusilor si .navelor oricaret alte natiuni straine.

Romani]. in Rusia $i rusii in Romania .vor putea re:ciproc, conformindu -se legilor %ark, a intra, calatorisi sedea in toata libertatea in oricare parte ar fi dinteritoriile si posesiunile respective pentru a-si cauta deafacerile lor $i se vor bucura pentru persoanele lor si bu-nurilor lor de aceeasi protectiune si siguranta ca st na-tionalii :

Vor putea exersa in toata intinderea ambelor teritoriiindustria, a face comertul atit cu ridicata oit si cu ma:runtul, a inchiria sau a poseda case, magazii, pravaliisau paminturile de care vor avea trebuinta fara a fi su-pusi, fie pentru persoanele lor sau bunurile lor, fie pen-tru a exersa comer%ul lor sau industria lor, la taxe gene-rale sau locale, nici la impozite sau obligatiuni, de oncenatura ar fi, altele sau mai oneroase decit acelea caresent sau vor putea fi stabilite asupra nationalilor.

Se intelege, cu toate acestea, ca stipula %iunile ce pre-ced nu deroga intru nimic la legile, ordonantele si re-gulamentele speciale in materie de comert, de industrie,de politie si de siguranta generals, in vigoare in fiecaredin ambele tari $i aplicabile la toti strainii in general, st,in ceea ce priveste Romania, legilor st prescriptiunilorrelative la prohibitiunea de a cumpara $t de a posedabunuri imobile rurale.

Art. 2. Romanii in Rusia si rusii in Romania voravea deplina libertate de a cumpara, de a poseda si dea instraina, pe toata intinderea teritoriilor 4i posegiunilorrespective, once fel de proprietate ce legile permit sauvor permite supusilor oricarei natiuni straine de a cum-para sau de a poseda.

Vor putea a le dobtndi $i dispune de dinsele prin vin-zare, donatiune, schimb, casatorie, testament sau in ori-


care alt mod ar fi, in aceleasi condiTiuni care sint sause vor stabili in privinTa supusilor oricarei alte naTiunistraine, fara a fi supusi la taxe, impozite sau sarcini,sub once denumire ar fi, altele sau mai ridicate decitacelea care sint sau vor fi stabilite asupra naTionalilor.

Vor putea asemenea exporta liber produsul din yin-zareaproprietAii lor si bunurile lor in general ara a fisupusi a pan, ca stfaini, pentru exportaTiune alte drep-turi sau mai ridicate decit acelea ce nationalii ar ras-punde in asemenea circumstance.

Art. 3. Romani in Rusia si rusii in Romania vorfi reciproc scutiti de once serviciu personal sau inarmata de uscat st de mare, sau in garda" 4i miliTia na-Tionala de once contributiune sau in bani, sau in natufg.,pentru a inlocui serviciul personal, de once imprumutforTat si de once prestanune sau rechizi%iune military.

Sint, cu toate acestea, exceptate sarcinile care sintatasate la posesiune sub oricare titlu al unei propriet4i,precum prestatiunile si rechizitiunile militare la care tot'na%ionalii pot fi chemaTi a se supune ca proprietari fun-ciani sau ca arendasi.

Vor fi asemenea dispensati de once sardna si func-Tiune judiciary si municipals.

Art. 4. Corabiile roman si incarcamintul lor in-tr-un port al Rusiei si, reciproc, corabiile ruse 4i incar-asnintul lor in Romania, la sosirea lor sau direct dinTara de origine sau din alts Tarsi si oricare ar fi loculprovenien%ei sau destinaTiunea incarcamintului lor, sevor bucura in toate privinTele de acelasi tratament casi corabiile naTionale si incarcamintul lor.

Nici un drept, tax sau sarcina, de oricare puss, suboricare denumire ar fi, pe corpul corabiei, pe pavilionulsau sau pe inca'rd.mintul sau, si perceput in numele sauin profitul guvernului, al functionarilor publici, al par-ticularilor, al corporatiunilor sau al oriaror stabilimentenu se va impune bastimentelor unuia din ambele state inportul celuilalt, la sosirea lor, pe timpul sederii lorla iesirea lor, la care nu ar fi asemenea si in aceleasicondiTiuni impus corabiilor naTionale.

Art. 5. NaTionalitatea bastimentelor va fi adrnisg.,si de o parte 4i de cealalei, dupa legile si regulamentele

393

yi

www.dacoromanica.ro

particulars ale fiecarei sari, dupa si patentele li-berate capnanilor sau patronilor de autoritasile corn-petente.

Art. 6. In tot ceea ce priveste asezarea corabiilor,incarcarea si descarcarea for in porturi, rade, havre, ba-zine, f luvii, riuri sau canaluri §i, in general, pentrutoate formalitasile si dispozisiunile oricare la care potfi supuse corabiile de corners, echipajul si incarcamintullor, nu se va acorda corabillor nasionale in unul dinambele state nici un privilegiu si nici o favoare care nuva fi asernenea $i pentru corabiile celuilalt ; voinsa inal-telor parsi fiind ca, sub acest raport, bastimentele ro-mane si bastimentele ruse sa fie tratate pe piciorul uneiperfecte egalitasi sa se bucure reciproc de avanrajeleacordate nasiunei celei mai favorizate.

Art. 7. Capitanii 5i patronii bastimentelor romanesi ruse vor fi reciproc scutisfi de orice obligasiune de arecurge in porturile respective ale ambelor state la expe-chsionari oficiali si vor putea, prin urmare, a se servi li-ber sau de agensit for consulani respecnivi, sau de expedi-sionarii ce vor desernna ei singuri, nu numai sa se con-forme, in cazurile prevazute de codul de comers si re-gulamentele vamale romane $i de codul de comers $iregulamentele vamale ruse, dispozisiunilor carora pre-zenta clauza nu acorda nici o derogastune.

Art. 8. Dispozisiunile din prezenta convensiune nusint de loc aplicabile la navigasiunea pe lined mal saucabotagiu, care ramin exclusiv rezervata, in fiecare dinambele sari, pavilionului national.

Este bineinseles ca dispozisiunile acestui articol nu de-roga intru nimic la principiile admise de congresul .dinViena si consacrate prin tratatul din Paris in privmsafluviilor care despart sau traverseaza mai multe state.

Art. 9. Nici corabiile ruse, nici marfurile care seafla pe bordul acestor corabin nu vor plati in porturilesarmului roman al Dunarii nici un drept special decitnumai taxele actualmente in vigoare in aceste porturi sistabilite pentru singurul sfirsit de a se ameliora sta-siunea cotabillor si de a favoniza executarea unor lucraripublice destinate a inlesni incarcarea si descarcarea mar-furilor.

394

5i

www.dacoromanica.ro

Sub raportul acestor taxe ale dreptului de cheagiu,precum si sub .toate celelalte, corabiile ma'rfurile rusevor fi asimilate in porturile romane cu corabiile 4i mar-furile na %ionale, precum si cu acelea ale natiunii celeimai favorizate.

Art. 10. Companiile de naviga %iune ruse, precum siproprietariri vapoarelor care fac un serviciu regulat detransport pe Dunare vor putea cumpara in schelele ro-mane, la debarcaderele statiunilor vapoarelor lor, terenulnecesar pentru instalarea birourilor lor, care vor fi con-siderate intrepozite indata ce vor raspunde la cerintelelegilor romane in vigoare asupra acestui punct.

Art. 11. Se intelege ca stipulatiunile din prezentaconven%iune vor fi aplicabile la toate bastimentele carenaviga sub pavilion rus, faral nici o distinctiune intremarina comercia1a rusa propriu-zisa si aceea care apar-tine mai cu deosebire marelui ducat al Finlandei.

Art. 12. Se face exceptiune la stipulatiunile pre-zentei conventiuni in ceea ce priveste avantajele alcaror object Ant sau vor putea fi produsele pesearieinacionale.

Art. 13. Marfurile de orice natura produse ale in-dustriei sau solului unuia din ambele state care pot sauvor putea fi legal importate in cealalt sau a fi expor-tate sau pe uscat sau pe apa nu vor fi supuse la nici undrept de intrare sau de iesire altul dealt acelea ce voravea a prati produsele similare oricareia alte natiunistraine cea mai favorizaea.

Art. 14. In tot ceea ce priveste drepturile de vamala intrare si la iesire prin fruntariele de uscat si de mare,drepturi de importa%iune, de exportatiune si altele, celedoua inalte parti contractante igi promit reoproc de a nuacorda nici o sc5.dere de taxa, privilegiu, favoare sauimunitate oarecare supusilor si produselor unui alt statcare ssa nu fie asemenea si indatsa intins, fara conditiune,nationalilor produselor respective din ambele tari :vointa celor clonal inalte parci contractante fiind ca,pentru tot ceea ce priveste importatiunea, exportatiu-nea, tranzitul, intrepozitul, reexportatiunea, drepturilelocale, curtagiu, tarifele si formalitatile de vama, pre-cum si tot ceea ce priveste exercitiul comer%ului si in-

395

si

si

www.dacoromanica.ro

dustriei, romanii in Rusia rusii in Romania sa sebucure de tratamentul natiunei celei mai favorizate.

Art. 15. Nici o prohibi%iune la lmporta%iune sauexportayiune nu se va putea stabili de una din inalteleparyi contractante in privinta celeilalte care nu va fi inacelasi tiny aplicabila la toate celelalte natiuni straine,exceptindu-se, cu toate acestea, prohibiyiunile sau res-tricylunile timpurarii ce unul sau celalalt guvern arcrede necesar de a stabili in ceea ce prive5te contra-banda de rezbel sau pentru motive sanitare.

Art. 16. Pentru a se inlesni tranzitul produselorruse prin teritoriul roman, s-a convenit:

a) Ca.' toate produsele care, in virtutea prezentei con-ventiuni, ar putea fi introduse fara plata de drepturi devama in Romania vor fi asemenea scutite de taxele deexportatiune si de intoarcere, precut si de taxele deplombagiu, cu conditiunea de a se verifica la intrarela iesire 5i sprijinite, in acest din urma caz, de un titlude origine de la vama de plecare ;

b) Ca cautiunea in numerar ce expeditorii in tranzitde produse nefabricate vor avea a depune la vama deintrare romans nu va trece in nici un caz suma dreptu-rilor de irnporta %iune ce aceste produse ar fi avut a su-porta in virtutea prezentei conventiuni daca ar fi fostdestinate pentru Romania, cu excep %iunea pentru zisiiexpeditori a tine cont la vama, afara de cautiunea maisus specificata, de taxele de plombagiu recunoscute exi-gibile 5i a se supune verificarilor de intrare $i de iesirearatate mai sus si

c) Ca produsele nefabricate vor putea fi pastrate deexpeditor 5i in deplina sa dispozi%iune pe un termen decase luni in antrepozitele romane, conform legilor si re-gulamentelor speciale stabilite in aceasta privinta.

Art. 17. Once reproductiune in unul din ambelestate a marcilor de fabrics sau de comer% puse in celalaltpe uricare marfuri pentru a constata originea $i calita-tea lor, precum si orice punere in vinzare sau in cir-culatiune de produse investite cu marci de fabrics saude colliery romane sau ruse contrafacute in orice Tarastrains vor fi cu severitate interzise pe teritoriul ambe-

396

$i

gi

www.dacoromanica.ro

for ;ari $i pasibile de pedepsele prevazute de legilethrii :

peratiunile ilicite mentionate in prezentul articol vorputea da loc, inaintea tribunalelor si duph legile tariiundo au fost constatate, la o actiune in daune-interesevalabil exersata de partea lezata contra celora ce s-aufhcut culpabili.

Na;ionalii unuia din ambele state care vor voi sh-siasigure in celhlalt proprietatea marcilor for de fabricssau de coiner; vor fi datori a be expune exdlusiv, adica :marcile de origine romans la St. 'Petersburg la depar-tamentul comertului si manufacturelor, si marcile deorigine rush: la Bucuresti la grefa tribunalului de comer;.

In caz de indoiala sau de contesta;iune, se intelege camarcile de fabrics sau de comer; carora se aplica pre-zentul articol sint acelea care, in fiecare din ambele tari,sint legal dobindite, conform legisla;iunei /aril lor, deindustriali si comercian;i care se servesc cu dinsele.

Guvernul mariei sale domnului Romaniei propunin-du-si a prezenta in curind camerelor romane o lege asu-pra marcilor de fabrics si de comer;, prezentul articolnu va deveni aplicabil decit dupa ce legea in chestiune,conform dispozipunilor generalmente adinise in aceastamaterie, va fi push in vigoare.

Art. 18. Relatiunile comerciale ale Rusiei cu re-gatele Suediei $i Norvegiei si statele Si tarile limitrofeale Asiei, fiind regulate prin stipula;iuni speciale in pri-vinta comertului de fruntarii si independente de regle-mentele ce se aplica comertului strain in general, celedoua inalte parti contractante convin ca dispozitiunilespeciale cuprinse in tratatul incheiat intre Rusia si Sue-dia si Norvegia la 26 aprilie/8 mai 1838, precum $iacelea ce sint relative la comer; cu celelalte state sitari mai sus mentionate nu vor putea, in nici un caz,fi invocate pentru a modifica rela;iunile de corner; si denaviga;iune stabilite intre cele doua inalte parti con-tractante prin conven;iunea de fata.

Art. 19. Conven;iunea de fata va ramine in vi-goare in timp de 10 ani cu incepere din ziva schimbariiravificatiunilor. In caz cind nici una din inaltele particontractante nu ar fi notificat cu 12 luni inainte de fi-

397

www.dacoromanica.ro

nele acestei perioade intentiunea sa de a face sa-i in-ceteze efectele, ea va ramine obligatorie pins la expi-rarea unui an din ziva in care una sau alta din celedella inalte parti contractante va fi denun%at.

Dispozitiunile care preced vor fi executorii in ambelestate o lung dupa schimbarea ratificarilor. Cele douainalte parti contractante tai rezerva dreptul de a intro-duce mai tirziu, prin o comuna intelegere, in aceastaconventiune modificatiunile care s-ar crede conformespiritului $i principiilor sale si a carora oportunitate arfi demonstrata de experienta.

Art. 20. Conven%iunea de fats va fi ratificata siratificanile vor fi schimbate in Bucuresti cIt se va pu-tea mai lute.

Drept care plenipotentiarii respectivi au semnat-o siau pus pe dinsa sigiliul armelor lor.

Facuta in Bucure$ti la 15/27 martie anul mintuirei1876.

Semnati : Ion Balaceanu. I. Zinoview.

Articol separat

In momentul de a proceda la semnatura conventiuneide comer% $i de navigatie incheiata astazi intre Romania

Rusia, plenipotentiarii subsemna%i, al mariei sale dom-nului Romaniei si al maiestavii salle imparatului tuturorRusiilor, au facut urmatoarea declaratiune :

Favorile care sint sau vor fi acordate in Romania,prin stipulatiuni speciale sau aditionale, unui stat limi-trof oarecare $i reductiunile sau scutirile de drepturi acaror aplizatiune este sau va fi restrinsa la oarecarefruntarii sau locultornlor oricarora districte vor fi intinsesub acelasi titlu nationalilor $i produselor ruse 1.

I La 4/16 noiembrie 1886 Romania a incheiat un alt tratat de co-inert cu Rusia, care a fost inlocuit prin invoiala din 1893.

398

1i

www.dacoromanica.ro

Prezintele articole separat va avea aceeasi putere $iaceeasi durata ca convenciunea de comer% si de navi-gaIiune incheiat'a cu data de astzi.

Drept care plenipoten%iarii respectivi 1-au semnat $iinvestit cu sigiliul armelor lor.

Facut In Bucuresti la 15/27 martie anul minturirei1876.

Semna%i : Ion BMceanu. I. Zinoview.

,MON. OF." NR. 240 DIN 28 OCT./9 NOIEMBRIE 1876.

681877, aprilie 4/16, Bucurqti

Conventia privitoare la trecerea trupelor ruse prinRomania prin care guvernul roman asigura armateiruse libera trecere prin teritoriul tarii, cu obligatiaexpress din partea guvernului Rusiei de a respectadrepturile politice ale statului roman, in conformitatecu legile interioare $i tratatele existente 5i de a men-tine $i apara integritatea teritoriala a Romaniei. Toatecheltuielile ocazionate de transportul $i necesitatile ar-matei ruse erau suportate de catre guvernul imperial.Detaliile relative la trecerea trupelor ruse $i raportu-rile for cu oficialitatile locale au facut obiectul uneiconventii speciale incheiate de imputernicitii ambe-

lor guverne I.

Lucrind de acord cu celelalte mari puteri pentru a ame-liora conditiunille de exisiten0. ale crestinilor supusi do-minaciei sultanului, guvernul imperial al Rusiei a atras

I Legea care a incuviintat ratificarea a fost promulgate prin I.D.R.nr. 899 din 21 aprilie 1877 (Mon. of." nr. 91 din 22.IV.1877).

399

www.dacoromanica.ro

atentiunea cabinetelor garante asupra necesifatii de aasigura intr-un mod eficace executarea reformelor cerutede la Poarta.

Pen tru c5 excitarea musulmanilor si slThiciunea inve-de-ata a guvernului otoman nu lass a se spera m5suriserioase de executare din partea autorit5tilor turce, o in-terventiune military din afara poate deveni necesar5.In cazul clad dezvoltarea ulterioar5 a afacerilor politicein Orient ar sili pe Rusia a asuma aceasta sarcina si adirija armata sa in partea Turciei din Europa, guvernulimperial, dorind a respecta inviolabilitatea teritorial5 astatului roman, a convenit de a Incheia cu guvernul al-telei sale Carol I o conven%iune special relativ5 la tre-cerea trupelor ruse prin Romania.

Prin urmare au fort desemnati ca plenipotentiari :Din partea maiestAii sale impsaratul tuturor Rusiilor,

baronul Dimitrie Stuart, consilier de stat, agent di-plomatic $i consul general al Rusiei in Romania, cava-ler al ordinului st. Vladimir clasa a III-a, al st. Anaclasa a II-a, al st. Stanislas clasa a II-a si al ordinelorstr5ine : Leul soarele clasa a II-a cu plac5, Medgidieclasa a III-a, Muntenegru clasa a II-a cu plac5 si alcrucei de °fiver al Mintuitorului ;

Din partea altetei sale domnul Romaniei, d-l. M. Ko-aniceanu, ministrul s5u al afacerilor stralne, marecruce a ordinului st. Ana clasa I, al Coroanei de fierclasa I, al Vulturului rosu clasa I, al Medgidie clasaI, etc.,

Care, dup5 ce 4i-au preschimbat deplinele for puteri,gasite in bun5 si regulat5 forma, s-au invoit asupra arti-colelor urrditoare

Art. I. Guvernul altetei sale domnului Romaniei Ca-rol I asigura armatei ruse care va fi chemat5 a mergein Turcia libera trecere prin teritoriul Romaniei si trata-mentul rezervat armatelor amice.

Toate cheltuielile care ar putea fi ocazionate de tre-buintele armatei ruse, de transportul s5u, precum $i pen-tru satisfacerea tuturor trebuintelor sale cad natural-mente in sarcina guvernului imperial.

400

si

www.dacoromanica.ro

Art. II. Pentru ca nici un inconvenient sau pericols5 nu rezulte pentru Romania din faptul trecerii trupe-lor ruse pe teritoriul sau, guvernul maiest5tii sale imp5-ratul tuturor Rusiilor se obligs a mentine $i a face a serespecta drepturile politice ale statului roman cum re-zuilt5 din legile interioare si tratatele existente, precumsi a mentine si a ap5ra integritatea actual a Rounaniei.

Art. III. Toate detaliurile relative la trecerea trupelorruse, la relatiunile for cu autorit5tile locale, precum sitoate invoielile care ar trebui s5 fie luate pentru acestsfirsit vor fi consemnate tntr -o conventie specia1s careva fi incheiat5 de delegatii ainbelor guverne, $i rad-ficat5 in acelasi timp ca cea de fall, si va intra in lu-crare o dat5.

Art. IV. Guvernul altetei sale domnului Romaniei seoblig5 a obtine pentru conventiunea de fat5, precum $ipentru cea mentionatI la art. precedent, ratificareacerut5. de legile romane si a face imediat executorii stipu-latiunile cuprinse intr-insa.

Drept aceea, plenipotentiarii respectivi au pus la con-ventiunea de fat5 semn5turile for si sigiliul annelor lor.

Filcut la Bucuresti 4/16 aprilie anul gratiei una mieopt sute saptezeci si sapte.

(Semnat) Baron Dmitri Stuart

Agent diplomatic si consul generalal Rusiei in Romania

(L.S.)

MON. OF." NR. 9/ 1877.

(Semnat) M. KogalniceanuMinistrul afacerilor str5ine

al Romaniei

(L.S.)

401

li

www.dacoromanica.ro

691877, aprilie 4/16, Bucuresti

Conven;iune specials pentru executarea art. III alconventiei relative la trecerea trupelor ruse prin

Romania I.

Pentru executarea articolului III al conventiunei, in-cheiata astazi, subsemna%ii plenipotentiari au convenitde a regula prin conventiunea specials de fata lnvoielilerelative la trecerea trupelor imperiale ruse, precum $iraporturile for cu autoritatile locale.

Art. I. Guvernul roman acorda armatei ruse uzulcailor ferate, comunicatiilor fluviale, drumurilor, pos-telor si telegrafelor Romaniei si pune la clispozitiunea sarezervele materiale ale %aril pentru necesitaple de apro-vizionare, de furaje si de transport, dupa modul si con-cliviile stipulate in articolele ce urmeaza.

Art. II. Relatiunile autoritacilor militare ruse cuautoritatile locale se vor face prin mijlocirea comisarilorspeciali romani numiti spre acest sfirsit. Un comisargeneral roman va fi delegat pe linga comandantul-capal trupelor ruse pentru toata durata trecerii for prinRomania.

Art. III. Comisarii romani vor fi capuiti de toatedatele relative la resursele materiale (precum furaje,aprovizionamente, carIusie, paie, incalzit etc.) ce poateprocura Tara in parcursul trupelor ruse, atit in lungulliniilor cailor ferate, cit si pe farmurile Prutului siDunarii, cu indica;iunea pre%urilor aproximative a aces-

1 La 3 ianuarie 1878, la Bucuresti s-a semnat un proces-verbalintre Romania §i Rusia pentru reglementarea cererilor de desra-gubiri prilejuite de trecerea §i Kderea trupelor ruseti in Romania(textul in .Mon. of." nr. 5 din 6/18 ianuarie 1878) ; de asemenea,la 21 aprilie 1882, la St. Petersburg s-a incheiat un aranjamentintre Romania i Rusia privitor la lichidarea socotelilor izvorlte dinr5zboiul din 1877-1878 (textul in Mon. of.' nr. 228 din 11/23 ia-nuarie 1883).


tor obiecte la puncturile unde vor trebui a fi predate, acantifatilor ce ar putea fi date $i a epooilor la care pre-darea lor ar putea fi cu putinta.

Art. IV. Autoritatile militare ruse, dupa ce vorlua cunostinfa de datele mentionate in articolul prece-dent si vor decide cantitsitik de producte ce le vor finecesare si puncturile uncle vor trebui a fi predate, sevor intelege cu comisarii romani asupra modullui de pre-dare. Prin urmare, aprovizionamentele se vor face pen-tru contul armatei ruse sau de eatre autoritatile romanecu preturi convenite sau cu concursul lor, prin sumi-sionamente, comisiune, cumpa'rare directs etc.

Art. V. Se va proceda tot astfel pentru toate achi-zitiunile care ar fi necesare pentru campament, bivuac,transportul trupelor, bagajele lor, materialului muni-tiunilor de razboi, precum 4i pentru furnirurile spitale-lor, ambulantelor 4i farmaoiilor. Autorieatile romanevor inlesna satisfacerea acestor trebuinte.

Art. VI. Guvernul roman pune la dispozitiunea ar-matei ruse toate liniile ferate ale tsarii pentru transpor-tul sau, acel at materialului, al bagajelor aprovizio-namentelor ce o insotesc, precum 4i acelora al carortransport ar putea fi necesar mai tirziu. Pentru acestetran9porturi, armata imperials va fi pe depiin asimilataarmatei princiare 4i se va bucura de aceleasi drepturisi prerogative ca acesta din urma, in tot ce privesteobligatiunile companiilor drurnurilor de fier in privintatrupelor Si altor conclitiuni si detaliuri stipulate, pentrutransporturile militare, prin caieturile de inslroinari alecompaniilor si legile si regulamentele in vigoare inRomania. Cit pentru tarifele de transport, guvernulroman se obliga a priori la o reducere de patruzeci lasuta asupra tarifelor ordinare si se rezerva de a reguladetaliurile acestei chestiuni prin o intelegere ulterioarlcu companiile.

In ceea ce privete insal cheltuielile $i plalile aditio-nale, precum inregistrari, manipula%iuni altele, se vaproceda dupa cum se practica pentru transporturtle mi-litare romane.

403

si

si

si

www.dacoromanica.ro

Art. VII. Ministerul Lucrarilor Publice al Roma-mei va da asupra cererii sefului comunicatiunilor mili-tare ruse ordinile si instrucpurnle necesarep umlor

administra-callor ferate romane, pentru a asigura cu cel

mai.maresucces si celebritate posibila transportul arma-tei imperiale cu materialul, bagajele, aprovizionamenteetc., dupe un plan ce va trebui a fi hotarit mai dinainte,precum se va stipula mai la vale. Trenurile militare voravea prioritate asupra tuturor celorlalte trenuri, excep-tindu-se trenul-posts, si Para' prejudiciu pentru trans-portul trupelor romane. La trebuira, numarul trenuri-lor ordinare de caTatori va putea fi provizoriu redus sicirculaciunea trenurilor de marfuri chiar pe deplin opritain caz de necesitate.

Art. VIII. Pentru transportul trupelor imperialesi al materialului for pe linia Iasi-Ungheni, care areaceeasi rargime ca drumurile de fier ruse, ..o unitate sicontinuitate a condipilor tehnice a miscarn se vor sta-bili in urma unei incelegeri intre ambele admmistra-Puni, pentru a se evita orice tntirziere sau transbor-dament la frontiers.

Art. IX. Pentru a se obcine unitatea necesarai inserviciul liniiilor romane spre asigurarea transportuluicelui mai grabnic si celui mai regulat al armatei ruse cubagajele ei, muniTiuni, material de razboi si aprovizio-namente de orice fel, se va in,stitui, sub directiunea Mi-nisterului Lucrarilor Publice, un consiliu central compusdin delegaTii diferitelor companii care poseda parti dinre%eaua romans. Un comisar numit de seful comunica-Punilor militare a armatei imperiale, va fi delegat pe14110 Ministerul Lucrarilor Publice pentru a facilita ra-porturile ou autoritaPle militare ruse.

Miscarea si serviciul pe toate liniile rewlei romanese vor face provizoriu sub directiunea imediata a consi-liului central, ale ca'rui dispozitiuni ministrul lucra'rilorpublice le va face a concorda cu exigemele si tre-buinTele ce-i vor fi exprimate de seful comunicaPunilormilitare in privinva transportului in chestiune.

Art. X. Directiunea superioara privigherea trans-porturilor armatei imperiale vor aparcine sefului co-

404

si

www.dacoromanica.ro

municatiunilor militare al acestei armate. Pentru a asi-gura regularitatea si continuitatea serviciului acestortransporturi, el va lucra prin mijlocirea comisarului ro-man delegat ad-hoc pe linga dinsul si va provoca prinorganul sau toate mIsurile necesare pentru acest sfirsit.

Art. XI. Seful comunicatiunilor militare va aveafacultatea de a cere, prin mijlocirea comisarului romandelegat pe linga dinsul sau prin propriul sau delegatpe linga consiliul central, executarea tuturor lucrarilornecesare pentru sporirea si securitatea miscarii atit pelinii, cit si in gOrt si materialul rulant precum platfor-me, rarnpe, cIi de garaj, imbrasamente auxiliare, gariprovizorii, apropriatiuni de vagoane de mOrfuri sitrucuri pentru transportul oamenilor, cailor si materia-lului etc. Toate cheltuielile ocazionate prin aceste lucrarivor fi in sarcina armatei ruse : modul executarii for vafi regulat intre ministrul lucrarilor publice si seful co-inunica%iunilor militare al armatei ruse.

Art. XII. In caz de urgentO, seful comunicaTiuni-lor militare va avea faoultatea, in urma unei inTelegeriprealabile cu comisarul roman, a inlesni prin mijloace decare dispune tot ceea ce ar lipsi 4i ar amenirrta sa int-piedice miscarea armatei ruse. Va putea face de a sesuspenda imediat de cOtre comisarul roman $i a cere dela ministrul lucrarilor publice departarea impiegaTilor

i agentilor subalterni a caror rea-vointa ar putea datemeri de primejdie.

Art. XIII. Daca trebuintele de comunicaciune alearmatei ruse ar face necesare construirea pe teritoriulroman a unui nou tronson sau imbransament de cale fe-rata, lucrOtile vor fi executate prin ingrijirea autoritati-lor militare ruse, cu cheltuiala guvernului imperial. Gu-vernul roman va inlesni aceste lucrari si se va insar-cina cu ingrijirile necesare pentru a asigura armateiruse dreptul de a se bucura temporar de terenurile in-dispensabile pentru instalarea acestor tronsoane sau im-bransamente pe bazele adoptate in Romania pentru lu-crarile de utilitate publics. Gincl aceste linii vor deveniinutile, materialurile mobile intrebuinTate la construirea

405

www.dacoromanica.ro

for vor fi la dispozitia guvernului rus, iar luairileexecutate vor deveni proprietatea guvernului roman fa'rlnici o remunera%iune.

Art. XIV. Exploatarea re%elei romane se va facede dtre companiile $i administraTiunile existente, subdirectiunea consiliului mentionat de art. IX al conven-tiunii de fats. Companiile vor fi indemnizate pentrutome transporturile efectuate dupa tariful care se vastabili conform art. VI. Aceste companii vor fi de ase-menea desp.agubite pentru toate stridciunile care arputea fi comise in materialul for prin greseala trupelorruse.

Art. XV. Planul transportului trupelor, livretelede mersul trenurilor militare, formele 5i detaliurile re-chizitiunilor de transport, documentele de contabilitatesi control, termenele si modul pracii, precum si rapor-turile de stabilit in timpul transportului, intre trupeleruse $i agemii locali ai dilor ferate romane vor fi regu-late imediat dupa incheierea convemiunii de fats de ti-tre comisarii ad-hoc. Companiile si administratiuniledilor ferate vor fi datoare de a le procura toate docu-mentele si materialele necesare pentru cornpunerea aces-tui plan, a livretelor de mers si detaliurilor de serviciusi de a le da cel mai mare concurs. Toate cheltuielilede detaliu regulate de dtre acesti comisari $i consem-nate tntr -o instrucviune specials care va fi aprobat5 deseful comunicatiunilor militare al armatei imperiale 5ide comisarul roman delegat pe ling dfnsul vor fi obli-gatorii attt pentru trupele ruse, aft $i pentru intpiega;iidilor ferate.

Art. XVI. In timpul pasagiului armatei imperiale,toate crimele 5i delictele care ar fi comise de unpiega-vii dilor ferate cu intentia de a impiedica sau de a opritransportul trupelor sau de a pune in pericol securita-tea trenurilor militare vor fi pedepsite dupa legile ro-mane existente si cu aceeasi rigoare ca cum ar fidirijate contra armatei romane.

Art. XVII. Guvernul roman acora armatei ruseuzul postelor si telegrafelor statului si companiilor di-lor ferate cu acelasi titlu cu care se bucursa autoritsitile


romane ale caror cheltuieli nu sint trecute in bugetulstatului. Prin urmare, depewle oficiale ruse vor aveaprioritate asupra corespondentei private. Pentru a nuimpiedica serviciul ordinar al telegrafelor, arniata rusava avea facultatea, oriunde trebuinta se va simti, dea lega cu chehuiala sa de stilpii telegrafici ai statuluisi ai companiilor un fir telegrafic al ei $i de a a$ezaaparaturi pentru uzul sau particular. Aceste fire vorfi pazite $i conservate dupa cum sint firele romane $ialts dheltuiala particulars pentru armata rusa, in sar-cina careia insa vor raine reparatiunile.

Art. XVIII. Se va stabili la spatele armatei ruse olinie si puncturi de etape (etapes) exceptindu-se orasulBucuresti, unde nu vor fi trupe ruse. Este bineintelesca trupele nu se vor opri decit acolo unde vor fi silitede trebuintele odihnei sau de obstacole independentede vointa for $i numai pentru timpul strict necesarspre acest sfirsit. In lungul liniei $i puncturilor deetape, precum $i pe linia miscarii trupelor se vor puteaaseza magazii $i depozite de hrana, furaje, aprovizio-naente de orice natura, cuptoare pentru piine,catarii pentru preparatiunea hranei trupelor etc. Locu-rile necesare pentru acest sfirsit vor fi angajate decomisarii armatei ruse cu concursul comisarilor romanicu aceleasi conditiuni ca $i pentru trebuin ;ele statului.Se va proceda tot astfel In ceea ce priveste achizitiuneamaterialului necesar pentru construirea si instalarea zi-selor stabilimente.

Art. XIX. Bolnavii $i armatei ruse vor fitratati si 'ingrijiti In stabilimente sanitare organizatepentru acest sfirsit pe linia de comunicatiune si de etapeon unde comandantul-cap rus va gasi indispensabil,afara de orasul Bucure$ti, si pe cit se va putea afarade centrurile mari de populatiune, exceptindu-se spi-talurile pentru raniti. Autoritatile romane vor da con-cursul for $i vor acorda toate inlesnirile pentru insta-larea stabilimentelor sanitare, precum si pentru inchi-rierea edificiilor necesare pentru asemenea intrebuin %are.In localitalile unde s-ar gasi spitale ruse, bolnavii vor

407

bu-

ranilii

www.dacoromanica.ro

putea fi admi5i provizoriu, in marginile posibilului instabilimente sanitare romane, platindu-se cheltuielile deintretinere de tratament.

Art. XX. In localitaFile unde o oprire s-ar re-cunoate necesara in timpul trecerii trupelor ruse, inconditiunile stipulate prin art. XVIII, aceste trupe sevor bucura de inlesnirile de locuinta gi campament celi se vor procura prin ingrijirile autoritatilor locale.Daca prin acest fapt ar deveni necesare retributiuni, elevor fi regulate prin o intelegere intre comisarii respectivi.

Art. XXI. Pe linia de comunicatiune a armateiimperiale, in localitatile unde necesitatile militare arreclama numirea de comandanti de etape ruse, aceticomandanti vor comunica cu autoritatile locale prinmijlocirea comisarilor romani, prevazute la articolul II.

Art. XXII. Armata rusa va avea facultatea dea stabili poduri gi comunicatiuni fluviale la puncturileunde se va recunoage necesar si de a face lucrarileindispensabile pentru a asigura si proteja aceste treceri.Guvernul roman va pune, pentru acest sfirsit, la dis-pozitiunea armatei ruse barcile, batelurile etc. ce -si vaputea procura gi pe cit trebuintele armatei sale ii vorpermite, precuin $i cantitatea necesara de lemne deconstructiune si alte materiale cu retributiune

Art. XXIII. Toate platile de efectuat cu ocaziu-nea trecerii trupelor ruse prin Romania, atit guvernuluiprinciar, cit 4i companiilor cailor ferate si particularilor,vor fi calculate pe baza unitatii monetare romane saufranceze. Se vor putea face sau in numerar, sau prinbonuri in regula emanind de la comandantul armateiimperiale platibile de castle acestei armate, in ter-men de doua luni cel mult.

Forma bonurilor, termenii, modul locurile deplata si de control vor fi regulate aduse la cunotintapublicului in urma unei intelegeri intre comandantul-capal armatei ruse comisarul general roman.

Art. XXIV. Guvernul roman acorda guvernuluirus pentru durata sederii trupelor imperiale in Romania

408

echita-

1i

Ii

si

si

si

www.dacoromanica.ro

$i dincolo de Dunare libera importatiune pe teritoriulsau, Fara plata de drepturi, liberul tranzit al tuturorarticolelor §i obiectelor de aprovizionament, de furni-tura, de material de munitiuni de razboi destinateuzului armatei imperiale, chiar acelora a caror intrarein Romania s-ar gasi prohibits prin regulamentele ro-mane.

Art. XXV. Daca s-ar intimpla desertiuni din tru-pele ruse in timpul trecerii for prin Romania, autori-tatile princiare vor da concursul for pentru dovedireasit arestarea culpabililor asupra indicatiunilor ce li se vorda de autoritatile militare ruse. Dezertorii arestati vorfi predati in miinile comandantilor militari rugi cei maiapropiati de locul unde arestarea a fost efectuata.

Art. XXVI. Toate cazurile si diferendele cares-ar putea ivi cu ocaziunea trecerii trupelor ruse prinRomania §i care n-ar fi prevazute prin conventiunea defats vor fi regulate intr-un comun acord prin comisariinumiti ad-hoc de comandantul-cap al trupelor ruse §icomisarul general roman.

Drept aceea, plenipotentiarii respeczivi au pus peconventiunea suplimentara de fats semnaturile forsigiliurile armelor lor.

Facuta in indoit exemplar, in Bucure§ti la 4 aprilieanul gratiei una mie opt sute aptezeci sapte.

(Semnat) Baron D. Stuart

Agent diplomatic 5i consul generalal Rusiei in Romania

MON. OF." NR. 91/1877.

(Semnat) M. Kogalniceanu

Ministrul afacerilor strainein Romania

409

si

sisi

si

si

www.dacoromanica.ro

701877, noiembrie 14/26, Berlin

Convenlie de comer; intre Romania si Germania princare se reglementeaza raporturile comerciale dintresupusii celor doua tari, precum si aspectele juridiceaferente. Libertatea de comer;, de naviga %ie, precumsi exercitarea industriei cu respectarea legilor %aril eraureciproc acceptate de catre partile contractante. Supusiicelor doua state nu puteau fi impusi la taxe gene-rale sau locale, nici la impozite sau obligatii care sase deosebeasca de acelea fixate pentru nationalii for ;privilegiile si imunitatile in materie de comer; si in-dustrie acordate supusilor uneia din partile contractanteerau comune si supusilor celeilalte Clauza na-tiunii celei mai favorizate se acorda pe baza de reci-procitate cu privire la posedarea, instrainarea, vinza-rea, donatiunea etc. a proprietatii mobiliare sau imo-biliare. Se mai reglementa problema serviciului militarpentru supusii celor doua tad, inlaturarea prohibi-tiunilor la import sau export, cu exceptia unor pro-duse, reciprocitatea scazamintelor la tarifele de importsi export, similitudinea de tratament pentru corabiilecelor doua tari ajunse in porturile uneia din partilecontractante etc. Dispozitiile conventiei se aplicau si

marelui ducat Luxemburg pe perioada cit el era in-tegrat in sistemul vamal sau de import german '.

Guvernul m.s. impa'ratul Germaniei etc. si guvernula.s. principelui Romaniei, animaci de dorin %a de a in-lesni si dezvolta relaTiunile comerciale stabilite intrecele dou5. .ta'ri, au hotsarit de a incheia, pentru acest

Legea incuviin;ind ratificarea a fost promulgate in Mon. of."din 7/19 iulie 1881 ; ratificarile s-au schimbat la 10 iulie 1881 laBerlin. Conventia din 1877 a fost modificata prin conventia semnatala Bucuresti la 17 februarie/1 martie 1887 (Mon. of.' din 27 mai1887), care, la rindul ei, a fost inlocuita cu conventia din 21 oc-tombrie 1893 (Mon. of." nr. 26 din 23 decembrie/4 ianuarie 1894).

410

parr'.

'

www.dacoromanica.ro

scop, o conventiune. Pentru acest sfirsit au fost nurnitiplenipotenciari, din partea m.s. impa'ratul Germaniei,d. Otto Hubner, consilierul sau intim superior de re-genta, $i d. Paul Reichardt, consilierul sau intim de le-gatiune, si din partea a.s. principelui Romaniei, d. Ale-xandru Degre, agentul sau diplomatic la Berlin, care,dupa: ce $i -au comunicat deplinele lor puteri respective,ga'site in buns regula: forma, au convenit asupraarticolelor urma'toare :

Art. 1. Va fi, de o parte $i de alta, o deplinsiintreaga libertate de comers $i navigatiune intre supusiicelor doua inalte pa'rti contractante, care vor putea,$i unii $i sal se stabileasa in libertate pe teri-toriul celeilalte fari.

Germanii in Romania $i romanii in Germania vorputea, reciproc, conformindu-se legilor sal intre,sal calatoreasca sau sal se aseze in toata libertatea inoricare parte a teritoriilor respective, pentru a-$i cautade afacerile lor ; pentru acest sfirsit ei se vor bucura,in cit priveste persoanele $i averile lor, de aceeasi pro-tectiune sigurantai ca $i nationalii.

Ei vor putea, In toat'a" intinderea celor doua terito-rii, sal exercite industria, sal faca comert cu ridicata$i in detaliu, fail a fi supusi, nici pentru persoanelelor, nici pentru a exercita comertul sau industria lor,la taxele generale sau locale, nici la impozite sau obli-ga%iuni, de orice natural ar fi ele, altele sau mai apa"-satoare decit acele care

privilegiile,sint sau vor ,putea fi stabilite

nationalilor lor ; scutirile, imunitsatile $i oricealte favoruri de care s-ar bucura in rnaterie de co-mert $i industrie supusii uneia din inaltele parti contrac-tante vor fi cornune supusilor celeilalte.

Art. 2. In cit priveste dreptul de a cistiga, de aposeda sau insteaina orice soi de proprietategermanii in Romania $i romanii in Germania se vorbucura de drepturile supusilor statului celui mai fa-vorizat.

Ei vor putea, in aceste limite $i sub aceleasi conditi-uni ca $i supu$ii statului celui mai favorizat, a obtine

411

$i

altii,

$i

tar

Si

mobilg,

www.dacoromanica.ro

$i a dispune prin cumparare, vinzare, dona %iune, schimb,contracte de casatorie, testamente, mostenire sau prinorice alt chip, fara a fi supusi la taxe, impozite sausarcini, sub orice denumire ar fi, altele sau mai ri-dicate decit acele care sint sau vor fi stabilite asupranationalilor.

Ei vor putea de asemenea sa cxporteze in libertateprodusul vinzarii proprietatii for si a averilor for ingeneral, fara a fi plateasca drepturi altele saumai ridicate decit acele pe care na%ionalii vor avea ino asemenea circumstanta.

Art. 3. Negociantii, fabricantii industrialii, ingeneral, care vor putea proba, dupa chipul uzitat inraporturile interna ;ionale, ca sint patentaIi in regulaSn una din aceste calitati in tam unde rezideaza nu vorfi supusi, sub acest titlu, la nici un drept sau impozitulterior in cealalta tara, cind vor calatori sau vortrimite in calatorie comisionarii sau agentii for (cu saufara probe, insa fara a colporta marfuri) in interesulexclusiv al comertului sau al industriei care o exercita

cu scop de a face cumparari sau de a priori comi-sioane.

Este inteles, cu toate acestea, ca stipulatiunile prece-dente nu se abat in nimic de la legile si regulamentelecare sint in vigoare in fiecare din cele doua tari apli-cabile 1a toti strainii, in ceea ce priveste negotul $i

colportagiul.Supusii partilor contractante vor fi reciproc tratati

ca $i nationalii cind se vor duce dintr-o Tara in alta,pentru a vizita bilciurile si tirgurile, cu scop de aexercita comertul for si de a vinde productele lor.

Nici o piedica nu se va aduce liberei circula %iuni apasagerilor, formalitatile administrative relative la do-cumentele de calatorie vor fi restrinse la strictele exis-tente a serviciului public la trecerea fruntariilor.

Art. 4. Germanii in Romania si romanii in Ger-mania vor fi reciproc scutiti de orice serviciu personalsau, in gardele nationale, de cartiruirea mi-litara, de orice contributiune sau in bani sau in na-tura destinata a inlocui serviciul personal, de orice

412

noun sa

$i

Si

si

si

www.dacoromanica.ro

imprumut si de orice portatiune sau rechizitiune mili-tara. Sint exceptate, cu toate acestea, sarcinile care sintlegate de profesiune, sub un titlu oarecare de ;mobil,precum prestatiunile militare la care pot fi chematia se supune toTi nationaln, ea proprietari funciari saua rend a$i.

Vor fi de asemenea dispensati de orice functiuneoficiala sau obligatorie, judecatoreasca, administrativesau municipals.

Art. 5. Inaltele parti contractante se angajeaza anu impiedica

iimport,comertul reciproc intre cele doua tari prin

nici o prohibitiune de de export sau de tranzit.Exceptium nu vor avea loc decit :a) Pentru tutun sau toate formele sale, sare, pul-

bere ;b) Cind este vorba a preveni bolile periculoase, con-

tagioase sau pentru alte motive privitoare la salubri-tatea $i sigurana publics ;

c) Privitor la proviziumle de razboi in circumstanceexceNionale.

Nu sint cuprinse in aceasta exceNiune pustile, pis-toalele si armele de comert cu obiectele si cartuseleindispensabile pentru intrebuintarea lor.

Nici una din cele doua inalte parti contractante nuva supune pc ccalalta la o prohibitiune de import saude export (a.c.) care sal nu fi fost aplicabila in aceleasiimprejurari tuturor celorlalte natiuni.

Art. 6. In cit se atinge de suma, garantia si per:ceptiunea drepturilor de import, de export, precumcele privitoare la tranzit, la reexport, la antrepozit, ladrepturile locale 5i la formalitatile vamale, fiecare dincele doua inalte parti contractante se angajeaza a facesa profite cealalta de mice favoare, de orice privilegiusau scazamint in tarife la importul sau exportul arti-colelor mergionate sau nu in conventiunea de fate pecare una din ele ar fi putut sa acorde unei a treia pu-tere. Asemenea orice favoare sau imunitate acordata maitirziu unei a treia puteri va fi imediat intinsa faraconditiune Si prin chiar acest fapt asupra celeilalteparti contractante.

413

si

si

www.dacoromanica.ro

Dispozitiunile precedente nu se aplica :I. Favorilor actualmente acordate sau care vor pu-

tea fi acordate mai in urma altor state limitrofe pentrua inlesni circulatiunea In judetele margina$e.

II. Obliggiunile impuse uneia din cele doua inalteparti contractante, prin angajamentele unei uniuni va-male deja contractate sau care vor putea fi pe viitor.

Art. 7. Productele pamintului sau a industrieiRomaniei care vor fi importate in Germania $i caresint destinate sau la consumatiune, sau la antrepozit,sau la reexport, sau la tranzit $i nu vor fi pasibile dedrepturi nici altele nici mai ridicate decit productelenatiunii celei mai favorizate.

Art. 8. Obiectele de provenienta sau de manufac-tura germana enumerate in tariful A, alipit la con-ventiunea de fata, $i importate pe mare sau pe uscatin Romania vor fi admise libere de orice drept de in-trare. Obiectele de aceea$i provenienta sau manufac-tura enumerate in tariful B, anexat la conventiunea defafa, $i importate pe mare sau pe uscat in Romaniavor fi admise achitind drepturile de intrare, indicatein zisul tarif, impreuna cu toate drepturile aditionale.

Vor fi scutiti de drepturile de ie$ire la exportul dinRomania in Germania, pe uscat sau pe mare, afara dearticolele enumerate in tariful C, alipit la conventiuneade fata.

Drepturile de ie$ire, existind actualmente in Roma-nia, nu vor fi adaugate la conventiunea de fata.

Nu vor fi de asemenea supuse drepturilor de ie$ire laexportul for din Romania alte obiecte decit acele caresint actualmente atinse.

Germania se va bucura de altminterea, in privintaobiectelor mentionate in anexe $i chiar in privintaaltor obiecte fara restrictiune, de drepturile natiunii celeimai favorizate.

Art. 9. Marfurile de mice natura venind din unuldin cele doua teritorii sau mergind acolo vor fi reciprocscutite in cealalta de orice drept de tranzit, sau ca eletrec direct in tranzit, sau ca in timpul tranzitului vortrebui sa fie descarcate, depozitate $i reincarcate.


Art. 10. In ceea ce priveste expeditiunei vamalla marfurilor supuse la un drept ad-valorem, =porta-torii si productele uneia din cele doua taxi vor fi, subtoate raporturile, tratatein cealalta ca importatoriproductele Tani celei mai favorizate. In cazurile undevama, cu toate ca ea are, dupa legislatiunea in vigoare,dreptul de a opri pe seama sa, in caz cind valoareadeclarata n-ar fi suficienta, ar renunta la exerciliulacestui drept, marfurile vor fi imediat inapoiate im-portatorului, cu conditiunea ca acesta sa ia angaja-mentul, sub cautiune indestulatoare, de a plati drepturilei amenzile care ar putea rezulta din expertiza. Vama

va putea sa ia probele trebuincioase pentru expertiza.Art. 11. Marfurile pentru care ar trebui indicat

de a se cere certificate de °rigida vor fi, la trebuinta,hotarite in comun acord.

In regula, importatorul va trebui sa prezinte la vamaceleilalte 0'6 sau o declaratiune oficiala facuta inain-tea unui magistrat cu resedinta la locul expediliunei,sau un certificat eliberat de seful serviciului vamiloral biroului competent, sau un certificat eliberat deagentii consulari ai tarii in care trebuie sa fie facutimportul $i care resedi in locurile expechtiunei sau inporturile de imbarcare. Factura marfurilor in chestiuneprezentata la biroul respectiv al vamii va putea, inmod exceptional, sa tie loc de certificat de origina.

Art. 12. Obiectele mentionate mai jos vor fi, cucondiliunea de a fi reexportate, admise si exportate deamindoua partile fara nici o plata :

a) Toate marfurile (afara de alimente) care, nefa-cind parte din liberul trafic pe teritoriul uneia din celedoua inalte parti contractante, vor fi expediate labilciurile Si tirgurile pe teritoriul celeilalte sau care,fara aceasta destinaliune, vor fi transportate pe terito-riul celeilalte parti contractante, pentru a fi depuse inantrepozitele sau magaziile vamii, apoi probele impor-tate reciproc, de agenlii comerciali, ai caselor germanesau romane, cu conditiunea ca toate aceste marfuri siaceste probe sa fie aduse in tam de unde provin ele,intr-un timp hotarit mai inainte ;

415

st

www.dacoromanica.ro

b) Obiectele destinate la reparaTiune, fare insa canatura si denominaTiunea for comerciala sal sufere vreoschimbare esenTiala :

c) Sacii de ambalaj, butoaiele goale etc. avtnd semneca au fost intrebuinTate.

Art. 13. Daca una din cele doua tnalte putericontractante va judeca necesar de a stabili sau a facesal se stabileasca, de catre autoritaTile municipale sau dealtele, un nou drept de accisa sat: consumaTiune, suborice denumire ar fi, dace marfurile de aceeasi naturalnu sint produse nici fabricate in aceasta din urma Tara.

Art. 14. Marfurile de orice natura originare dinGermania si importate in Romania si marfurile deorice natura originare din Romania si importate inGermania nu vor putea fi supuse nici de autoritaTilestatului, nici de administraTiunile municipale sau altelela oarecare drepturi de accisa sau de consumaTiune su-perioare celor care apasa sau vor apasa marfurile si-milare ale producTiunei naTionale.

Art. 15. DispoziTiunile articolelor 13 si 14 nu vorafecta in nimic dreptul legal at comunelor de a supusela taxe vamale sau accise bauturile si lichidele, comes-tibile, combustibile, furajurile si materialele la intrareafor in comuna, chiar and aceste articole n-ar avea si-milare in Tara respective. Cu toate acestea, in Roma-nia aceste drepturi nu pot fi superioare taxelor res-pective cele mai ridicate, prevazute prin legile romaneactualmente in vigoare.

Art. 16. Indata ce protecTiunea modelulilor, de-semnurilor si j marcilor de fabrics sau de comerT, pre-cum si aceea a marcilor sau etichetelor marfurilor sauambalajelor for va fi regulate in Romania prin o lege,conform principiilor generalmente admise in aceastamaterie, inalte parTi contractante vor face un aranja-ment prin care se va garanta supusilar fiecarei dincele doua parTi in teritoriul celeilalte aceeasi protecTiuneca si naTionalilor in tot ce priveste modelele, desemnu-rile sau marcile de fabrics sau de comerT, sau marcilesau etichetele marfurilor sau a ambalajelor lor.

416

-

www.dacoromanica.ro

Art. 17. Corabiile germane $i incarcarile lor vorfi tratate in Romania $i corabiile romane $i incarcarilelor vor fi tratate in Germania cu totul pe acelasi pi-cior ca $i corabiile nationalilor $i a incarcarilor lor,oricare fie punctul de plecare al corabiilor sau desti-natiunea lor $i oricare fie originea incarcarilor $i des-tingiunea lor.

Orice privilegiu $i orice scutire acordata in aceastaprivinta unei a treia puteri de catre una din inalteleparti contractante va fi acordata imediat $i fara con-ditiune $i celeilalte.

Se face, cu toate acestea, exceptiunea de la dispozi-tiunile precedente in ceea ce privege avantajele par-ticulare care se vor raporta, in una sau in alta dintari, la productele pescuirii nationale.

Art. 18. Nationalitatea bastimentelor va fi ad-misa, de o parte $i de alta, dupa legile $i regulamen-tele particulare a fiecarei tari prin mijlocul titlurilora patentelor liberate capitanilor, patronilor sau cora-bierilor de catre autoritatile competente.

Art. 19. Corabiile germane intrind in un port alRomaniei $i, reciproc, corabiile romane intrind in unport al Germaniei care nu vor veni decit pentru acompleta incarcatura lor sau a descarca o parte dinincarcatura lor vor putea, conformindu-se cu toateacestea legilor $i regulamentelor statelor respective, saconserve pe bordul lor partea incarcarii care va fi des-tinata pentru alt port, sau din tam aceea sau din alta,$i s-o exporteze fara a fi constrinsa sa plateasca, pentruaceasta din urma parte a incarcarei, vreun drept afarade acele de supraveghere, care nu vor putea fi per-cepute de altminterea decit dupa suma fixate pentrunavigatiunea nationala.

Art. 20. Vor fi cu totul scutite de drepturile detonaj $i de expeditiune in porturile fiecareia din celedoua taxi :

1) Corabiile care, intrate cu lest de orice parte ar fi,vor pleca iar cu lest.

2) Corabiile care, trecind din un port al uneia dincele doua tari in unul sau in mai multe porturi din

417

si

www.dacoromanica.ro

aceea$i Iara, vor justifica ca au platit deja aceste drep-turi.

3) Corabiile care, intrate incarcate in un port, saucu val, sau din aminare silita, vor ie$i fara sa fi facutvreo operaOune de comerc.

In caz de aminare silita, nu vor fi considerate caoperaOuni de comer% descarcatul $i reincarcatul marfu-rilor pentru reparaTia corabiei, transbordamentul pe oalta corabie in caz de nenavigabilitate a celui dintii $i

cheltuielile necesare sau aprovizionarea echipajelor $ivinderea marfurilor stricate clod administraOunea va-milor va fi eliberat autorizaiunea.

Art. 21. In caz de sfarimare sau naufragiu a uneicorabii din una din cele doua inalte parci contractantepe coastele celeilalte, aceasta corabie se va bucura, atitpentru bastiment cit $i pentru imbarcare, de favorurile4i imunitaTile pe care legislaciunea fiecarei din rilerespective o acorda propriilor sale corabii in asemeneaimprejurare. Se va da tot ajutorul $i asistenca capitanului4i echipajului atit pentru persoane, cit pentru cora-bie $i incarcarea ei. OperaTiunile relative la scaparevor avea loc conform legilor %arii. Cu toate acestea,consulii sau agencii consulari respectivi vor fi admi$i asupraveghea opera%iunile relative la repararea sau apro-vizionarea, sau vinzarea, daca va avea loc, a corabiilorsfarimate sau naufragiate pe coasts. Tot ce se va fiscapat din corabie sau incarcare, sau produsul acestorobiecte, daca au fost vindute, se va inapoia proprieta-rilor sau reprezentanTilor, $i nu se va plati cheltuielide scapare mai mari decit acelea la care ar fi supu$inaTionalii in asemenea cazuri.

Inaltele contractante convin, pe linga aceasta,ca marfurile scapate nu vor fi supuse la plata nici unuidrept de vama, afara numai clnd vor fi destinate pen-tru consuma%iune interioara.

Art. 22. Nici corabiile germane, nici marfurilece se vor afla pe bordul for nu vor avea sa plateascape Dlunare $i in porturile malului roman al Dunariinici un drept special, afara numai de dreptul de vamace platesc actualmente corabiile la gurile Dunarii $i laPorTile de Fier $i taxele actualmente in vigoare in por-

418

parti

si

www.dacoromanica.ro

turile malului roman al Dunarii si stabilite cu singurulscop de a ameliora stationarea corabiilor si favorizaexecutia unor lucrari publice destinate a inlesni incarca-rea si descarcarea marfurilor.

Sub raportul acestor taxe, a dreptului de cheaj, cumsi a tuturor celorlalte, corabiile 4i marfurile germanevor fi asimilate, in porturile romane, corabillor si mar-furilor na %ionalilor, precum si a celor a natiunii celcimai favorizate.

Art. 23. Companiile de navigarc si proprietarii devase, facind un serviciu regulat de transport pe Dunare,vor putea lua la debarcaderele statiunelor vaselor forterenurile necesare pentru instalarea de birouri, ateliere

depozite $i le va fi permis de a stabili magazine spe-ciale care vor fi considerate ca antrepozite de indatace ele vor faspunde la toate existentele legilor in vi-goare in tali in aceasta. privinfa.

Art. 24. - Dispozitiunile conven ;iunei de fata s'intaplicabile fare nici o exceptiune marelui ducat deLuxemburg, incit el va fi cuprins in sistemul vamal saude impozit german.

Art. 25. Conventiunea de fat'a va aminea in vi-goare in timp de 10 aril incepind din ziva cind se vorschimba ratificatiunile. In cazurile cind inaltele particontractante sau nici una din ele nu vor fi notificatcu 12 luni inainte de sfirsirea zisei perioade intentiuneade a face sa-i inceteze efectele, conven ;iunea va famineobligatorie pins la expirarea unui an incepind in zivacind una sau alta din cele doua inalte parti contrac-tante o va fi denuntat.

Dispozi%iunile care preced you fi executorii in celedousa o lung dupe schimbul ratificatiunilor.

Cele doua inalte parti contractante isi rezerva dreptulde a introduce, mai tirziu si in comun acord, modifi-catiuni care se vor socoti conform spiritului si princi-piului acestei conventiuni si a drui oportunitate va fidemonstrate prin experienta.

Art. 26. Conventiunea de fate va fi ratificata siratificatiunile vor fi schimbate la Berlin cit se poate111 ai cu find.

419

yi

Taxi

www.dacoromanica.ro

Drept care plenipotentiarii respectivi au semnat-o siau pus pe ea sigihul armelor lor.

Facut la Berlin, in dublu exemplar, la 14 noiem-brie 1877.

(Semnat), A. Degre(L.S.)

,,MON. OF". NR. 77 DIN 7/19 IULIE 1881.

(Semnat), Hubner(L.S.)

(Semnat), Reichardt(L.S.)

71

1878, februarie 19/3 martie, San-Stefano

Preliminarile pacii de la San Stefano incheiate 'nitre

Rusia si Turcia prin care Poarta recunostea indepen-denta Romaniei si drepturile sale la despagubiri de raz-boi. Se stipula ca, pins la incheierea unui tratat ImreRomania si Turcia, supusii romani beneficiau in Turciade toate drepturile acordate supusilor celorlalte puterieuropene. Conventia consfintea acordul Rusiei 5i al

Turciei in virtutea caruia Poarta ceda unele teritoriiin contul despagubirilor de razboi.

M.S. impsaratul Rusiei i m.s. impa'ratul otomanilor, in-sufletiti de dorinta de a reda si de a asigurarilor forsi popoarelor for binefacerile pacii, precum si de a pre-intimpina orisice noun greutate ce ar putea-o ameninta.,

420

www.dacoromanica.ro

si-au numit, cu scopul de a intocrni, de a tncheia si dea semna prelimmanle pe plenipoten%iarii for :

M.S. imparatul Rusiei, pe de o parte, pe contele Ni-colae Ignatiev, general adjunct al m.s. imperiale, gene-ral-locotenent etc. etc., $i pe domnul Alexandru Neli-dov, sambelan al curtii imperiale etc. etc.

Iar pe de alta, m.s. imparatul otomanilor, pe Savfet-pasa, ministru al afacerilor straine etc., $i pe Sadulah-bei, ambasador as maiestatii sale pe linga curtea impe-riale a Germaniei etc.

Acestia dupe ce au schimbat deplinele puteri, gasiteIn forma buns si cuvenita, au convenit asupra artico-lelor urmatoare :

Art. 5. Sublima Poarta recunoaste independenta Ro-maniei ; aceasta va valorifica drepturile sale la o des-pagubire ce va urma sa fie dezbatuta. Intre ambele part':

Pina la incheierea unui tratat direct tntre Turcia szRomania, supusii roman' se vor bucura in Turcia detoate drepturile asigurate supusilor celorlalte puterieu rop en e.

Art. 19. Urmeaza citeva paragrafe asupra indemnita-tilor de razboi ce se cuvin Rusiei.

Pentru Romania :Luind in considerare greutatile financiare ale Turciei

si in acord cu dorinta m.s. sultanului, imparatul Rusieiconsimte sa inlocuiasca plata a mare parte din sumeleenumerate in paragraful precedent prin cesiunile terito-riale urmatoare :

a) Sandgeacul Tulcea, adica districtele (cazalele) Chi-lia, Sulina, Mahmudia, Isaccea, Macin, Babadag, Hir-soya, Kiustenge 4i Medgidie impreuna cu insulele dinDelta si Insula Serpilor.

Nedorind sa-si anexeze acest teritoriu nici insuleledin Delta., Rusia rezerva facultatea de a le schimbacu partea Basarabiei detasata la 1856 si marginita lasud cu talvegul bratului Chilia cu gura Stari-Stambul.

421

pacii,

siis;

si

www.dacoromanica.ro

Chestiunea ilnparlirii apelor si a pescariilor va fi re-glementata de catre o comisiune ruso-romana intr-uninterval de un an de la ratificarea tratatului de pace.Cele ce urmeaza nu mai privesc Romania.

San-Stefano, 19 februarie/3 martie 1878.

Conte N. IgnatievNelidov SavfetSadulah

DOCUMENTE PRIVIND ISTORIA ROMANIEL RAZBOIUL PENTRU INDE-PENDENTA, VOL. IV, EDITURA ACADEMIEI, 1955, P. 360.

721878, martie 11/23, Roma

Conventie de comert si de navigatie incheiatil intreRomania si Italia prin care se mentiona deplina li-bertate pentru supusii si navele celor dotia fari de aintra in orasele-porturile, riurile sau in alte locuridin ambele state in scopul exercitarii operatillor co-merciale. Pentru activifati de incarcare si desearcarea navelor in porturi, rade, bazine etc., cit si pentrutoate formalitAile la care erau supuse navele si echi-pajele celor doui state, se stipula reciprocitate de pri-vilegii. Capitanii patronii bastimentelor romane yiitaliene aveau libertatea de a recurge, in porturilecelor dou:i fari, la serviciile consulilor si viceconsulilor

conationali.Orice nava apartinind uneia din pa'rtile contractanteavea dreptul, in cazul unui accident, de a se refugiain portal celuilalt stat, pentru a primi reparatiile ne-

cesare.

422

Si

www.dacoromanica.ro

Art. 18 insera dreptul partilor contractante de astabili consuli generali, consuli, viceconsuli si agenticonsulari in porturile, orasele si localitatile apartinindceluilalt stat data normele legale ale fiecarei tari in-

drituiau functionarea acestora I.

M.S. principele Romaniei si m.s. regele Italiei, animatide dorinta de a inlesni si dezvolta relatiunile comercialesi maritime stabilite intre ambele state, au hotarit de aincheia, pentru acest sfirsit, o convenpune de comert$i de navigapune 4i au numit de plempotentiari ai for :

M.S. domnul Romaniei pe d. Michail Georgiade-Obe-denaru, fost profesor la Universitatea din Bucuresti,membru al Societatii academice romarie, ofiter al ordi-nului Steaua Romaniei, decorat cu ordinul Bene- inerential Romaniei, secretar gerant al Agen%iei romane diplo-matice la Roma.

M.S. regele Italiei pe excelenta sa Augustin Depretis,cavaler al ordinuh'i suprem al Anonciadei, marele cor-don al s.s. Maurice fi Lazar i al Cooraanei Italiei, de-putat la Parlament, presedintele sau la consiliu si mi-nistru al afacerilor straine etc. etc.

Care dupa ce si-au comunicat deplinele for puterirespective, gasite in buns 4i rogulata forma, au convenitasupra articolelor urmatoare :

Art. 1. Va fi reciproc deplina si intreaga libertate decomer $i de navigatie intre Romania si Italia. Supusiisi navele respective vor avea libera intrare in orasele,porturile, riurile sau in alte locuri din ambele state acaror.intrare este actualmente permisa sau va putea fipe viitor supusilor si navelor oricarei alte natiunistraine.

Art. 2. Romanii in Italia si italienii in Romania voravea reciproc o liberal primire la tribunale de justitie,

' Legea pentru ratificare a fost publicata prin I.D.R. nr. 392 din19 februarie 1881, aparut in Mon. of." nr. 42 din 22 februa-rie/6 martie 1881. Conventia a intrat in vigoare la 1/13 aprilie 1881,data la care a avut loc schimbul instrumentelor de ratificare. A fostinlocuita prin conventia de la Bucuresti, semnata la 11/23 decem-brie 1892 Martens N.R.G.T. (s. II), vol. VIII, p. 837.


conformindu-se legilor Tarii, atit pentru a reclama, citpentru a apa'ra drepturile lor in toate ramurile de

jurisdicTiune stabilite de legi. Ei vor putea intrebuinTain toate instanTele advocati, reprezentanTi judiciari siagenTi de once clase autorizaTi de legile fOrii $i se vorbucura, sub acest raport, de aceleasi drepturi si avan-taje care sent vor fm acordate naTionalilor.

Art. 3. Romanii in Italia si italienii in Romania vorfi reciproc scutiTi de once serviciu personal, sau in ar-mata de uscat si de mare sau in garde si milicie natio-nail, de once contribuTiuni sau in bani sau in natursidestinata a inlocui serviciul personal, de once imprumutfortat si de once prestaTiune sau rechiziTiune militara.

Sint, cu toate acestea, exceptate sarcinile care sentatasate la posesiunea sub oarecare titlu a unei proprie-eaTi, precum prestaTiurrile rechiziTiumle rnilitare lacare toTi naTionalii pot fi chemaTi a se supune, ca pro -prietari funcian sau arendasi.

Vor fi asemenea dispensati de orice sarcina si func-Tiune judiciary sau municipals.

Art. 4. Navele romane incarcamintul lor in Italiasi, reciproc, navele italiene inca'rca'rnintul lor in Ro-mania la sosirea lor, sau direct din Tara de origine saudin alt5. Tara Si oricare ar fi locul provenienTei sau des-tinaTiei inearelmintului lor, se vor bucura in toate pri:vinTele de acelasi tratament ca navele naTionale siinca'rca'intritul lor.

Nici un drept, tax sau .sarcina oarecare puss suboricare denumire ar fi pe corpul navei, pe pavi'lionulsau sau pe inca'reamintul sau sit perceput in numele sauin profitul guvernului, al funcTionarilor public', al par-ticularilor, al corporaTiunilor sau al orica'ror stabili-mente nu se va irnpune bastimentelor unuia din ambelestate in porturile celuilalt, la sosirea lor, pe timpul se-derii lor laiesirea lor, care nu ar fi asemenea si inaceleasi concliTiuni impus navelor naTionale.

Art. 5. NaTionalitatea bastimentelor va fi admis'ade o pane si de cealaH dupa legile regulamenteleparticulare ale fieca'rei fari, dupsa titlurile 4i patenteleliberate dpitanilor sau patronilor de autorit5.Tile corn-petente.

424

si

si

si

sisi

si

si

sisi

www.dacoromanica.ro

Art. 6. In tot ceea ce priveste asezarea navelor, in-carcarea si descarcarea lor in porturi, rade, havre, ba-zine, fluvii, riuri sau canaluri si, in general, pentrutoate formalitatile si dispozitiuni oarecare la care potfi supuse si navele de comer;, echipajul si incarcamintullor, nu se va acorda navelor na;ionale in unul din am-bele state nici un privilegiu si nici o favoare care nuva fi asemenea si pentru navele celuilalt ; voin;a inal-telor parti contractante fiind ca, sub acest raport, basti-mentele romane si bastimentele italiene sa fie tratate pepiciorul unei perfecte egalitati si sa se bucure reciprocde avantajele acordate na;iunii cele mai favorizate.

Art. 7. Navele romane intrind intr-un port al Italieisi, reciproc, navele Italiei intrind Intr -un port al Ro-maniei care nu ar veni sa descarce declt o parte dinincarcamintul lor vor putea, conformindu-se insa legilorsi reglementelor statelor respective, sa conserve pe bor-durile lor partea incarcarnintului ce ar fi destinata pen-tru un alt port, sau din aceeasi Tara sau din alta, sia o reoworta, fara a fi constrinse a plati, pentruaceasta din urma parte a incarcamintului lor, nici undrept de vama.

Art. 8. Capitanii si patronii bastimentelor romane siitaliene vor fi reciproc scuti;i de orice obliga;iune de arecurge, in porturile respective ale ambelor state, la ex-pedi;ionarii oficiali si vor putea, prin urmare, a ceservi liberi sau de consulii si viceconsulii lor, sau deexpedi;ionarii ce vor descmna ci singuri, numai s i scconforme, in cazurile prevazute de codul de comer;roman si in codul de comer; italian, dispozitiunilor ca-rora clauza de fata nu acorda nici o deroga;iune.

Art. 9. Dispozi;iunile acestui tratat nu sent nicicumaplicabile la navigatiunea pe linga mal sau cabotaj, careramine exclusiv rezervata, in fiecare din ambele tari,pavilionului national.

Cu toate acestea, navele romane si italiene vor puteatrece dintr-un port al unuia din ambele state in unulsau mai multe porturi ale aceluiasi stat sau pentru adepune, in totul sau in pane, incarcamintul lor adusdin strainatate, sau pentru a compune sau completa in-carcamintul lor.


Este binetn;eles ca dispozi;iunile acestui articol nuderoga intru nimic de la principiile admise de Congresuldin Viena 5i consacrate prin tratatul din Paris in pri-vin;a fluviilor care despart sau traverseaza mai multestate.

Art. 10. Vor fi cu totul aparate de drepturile de tonal5i de expedi;iune in porturile fiecaruia din ambele state :

1. Nave le care intrate neincarcate, din orice loc arfi, vor pleca neincarcate ;

2. Nave le care trecind dintr-un pont al unuia dinambele state in unul sau in mai multe porturi ale ace-lump stat, in condi%iunile determinate prin al doilea

jjustificaparagraf al anticolului precedent, vor ca auachitat deja acele drepturi ;

3. Navele care intrate cu incarcamint intr-un port,sau de bunavoie sau de oprire fortata, vor ieyi fara safi facut nici o operatiune de comer;.

In caz de oprire fortata, nu vor fi considerate caoperatiuni de corner; debarcarea reincarcarea marfu-rilor pentru reparatiunea navei, opera;iunea de a letransborda pentru cauza de nenavigabilitate a bastimen-tului pe o alts nava, cheltuielile necesare pentru reapro-vizionarea echipajelor 5i vtnzarea marfurilor stricatectnd administra;iunea vamilor va fi dat pentru aceastaautorizatiune.

Ramine binetn;eles ca stipula;iunile acestui articol nunu privesc drepturile sanitare, a caror percepere va con-tinua de a fi exclusiv regulata dupa legisla;iunile res-pective.

Art. 11. Orice nava a uneia din ambele puteri careva fi silita de timp rau sau de un accident de mare dea se refugia in un port al celeilalte puteri va avea li-bertatea de a se repara, de a-5i procura toate obiectelece-i vor fi necesare $i de a reintra in mare, fara sa aibaa plati alte drepturi dectt acelea ce ar fi achitate, inasemenea circumstante, de un bastiment sub pavilionnational.

In caz de naufragiu sau de sfarimare, nava sau. sfa--rimaturile sale, hirtiile de bord 5i toate averile 51 mar-furile ce au fost scapate sau produsul vtnzarii, daca a

426

si

www.dacoromanica.ro

avut loc, vor fi remise proprietarilor sau agentilor fordupa reclamatiunea lor.

Interventiunea autoritatilor locale in scapare nu vada loc la perceperea de cheltuieli de orice natura, afarade acelea ce ar necesita operatiunile de scapare si con-servarea obiectelor scapate, precum si acelea la care arfi supuse, in asemenea caz, navele nationale.

Inaltele parti contractante convin, afara de aceasta,ca marfurile efectele scapate sa nu fie supuse la platanici unui drept de vama dad insa nu sint destinateconsumatiunii interioare.

Art. 12. Se face exceptiune la stipulatiunile tratatuluide fafa in ceea ce priveste avantajele a caror obiect sintsau vor fi produsele pescuirii nationale.

Art. 13. Marfurile de &rice natura, produsele indus-triei sau a solului unuia din ambele state care pot sauvor putea fi asemenea legalmente importate in celalaltsau ar fi exportate, fie pe uscat fie pe apa, nu vor fisupuse la nici un drept de intrare sau de iesire altuldecit acela ce vor avea a plati produsele similare a ori-carei alte natiuni straine cea mai favorizata.

Guvernul roman se angajeaza a micsora drepturile deintrare care, dupa tariful hotarit la Viena de catre co-misiunea mixta, conform art. 9 din conventiunea in-cheiata intre Romania si Austro-Ungaria la 22 iunie1875, sint impuse actualmente produselor urmatoare, sianume :

I. Nr. 62, orez de la franci 3,15 suta de chilo lafranci 2,50.

II. Obiectele de sticla colorate, in forma de marga-ritare false, de margeanuri false si jeuri false, articolenumite in rornaneste (margele colorate margele negre).Aceste obiecte, adaugate in tarif sub nr. 506 bis, vorplati de 38 franci suta chilo.

Art. 14. In tot ceea ce priveste drepturile de varnala intrare $i la iesire prin frontierele de uscat $i de mare,drepturi de importatiune, de exportatiune si altele, am-bele inaltele parti contractante iii promit reciproc dea nu acorda nici o scadere de taxa, privilegiu, favoaresau imunitate oricare supusilor si produselor celuilaltstat care nu va fi asemenea 4i indata intinsa, fara con-

427

si

si

www.dacoromanica.ro

ditiune, nationalitatilor produselor respective a am-belor tari ; voinla amindoror inaltelor parti contrac-tante fiind ca, pentru tot ceea ce priveste importatiu-nea, tranzitul, antrepozitul, reexportatiunea, drepturilelocale, curtagiul, tarifele forrnalitatile de vam5.', pre-cum $i pentru tot ceea ce are raport la exercitiul co-mer%ului 5i a industriei, romanii in Italia 5i italienii inRomania se bucura de tratamentul natiunii celei maifavorizate.

Art. 15. Nici o prohibitiune sau la exportatiune nuva putea fi stability de catre una din inaltele parti con-tractante in privinta celeilalte care nu va fi in acelasitimp aplicabila la toate celelalte natiuni straine, afarainsa de prohibitiunile temporare ce unul sau celalaltguvern ar gasi necesar de a stabili pentru acest finit inceea ce priveste munitiunile de razboi sau pentru motivesanitare.

Art. 16. Nici navele italiene, nici marfurile care segasec pe bordul acelor nave nu vor avea a achita inporturile tarmului roman al Dunarii nici un drept spe-cial decit taxele actualmente in vigoare in acele porturisi stabilite cu singurul stop de a se ameliora stationareanavelor si de a se favoriza executarea unor lucrari pu-blke destinate a inlesni tneircarea descarcarea mar-furilor.

Sub raportul acestor taxe a dreptului de cheagiu cumsi a tuturor celorlalte, navele 5i marfurile italiene vor fiasimilate in porturile romane navelor marfurilor na-tiunii celei mai favorizate.

Art. 17. Orice reproduc%iune in until din ambele statea marcilor de fabrics Si de comer% puse in celalalt peoarecare marfuri, pentru a constata originea $i calitatealor, precum 5i orice punere in vinzare sau in circula-tiune a produselor investite cu marci de fabrics sau decodnert romane sau italiene falsificate in orice alts tarastrains vor fi sever interzise pe teritoriul amindororstatelor 5i pasibile de pedepsele prevazute de legile

Operatiunile licite, mentionate in acest articol, vorputea da loc, inaintea tribunalelor 5i dupa legile tariiuncle au fost constatate, la o ac%iune in daune-interese

428

si

ti

si

ti

www.dacoromanica.ro

valabil exersata de partea lezata contra celora ce s-aufacut culpabili.

Nationalii unuia din ambele state care vor voi sa'-siasigure in celalalt proprietatea marcilor for de fabricsau de convert vor fi datori a le depune exclusiv, adica :marcile de origine rornada la una din prefecturile rega-tului si marcile de origine italiara la Bucuresti, la grefatribunalului de convert.

In caz de tndoial'a sau de contestatiune, se intelege camarcile de fabrica sau de comer; carora se aplica ar-ticolul de fafa slut acelea care in fiecare din ambelestate sint legal dobindite, conform legislatiunii ;aril lor,de industrialii si comerciantii care se servesc de dinsele.

Guvernul mariei sale domnului Romaniei, propunin-du-si de a prezenta in curind carnerelor romane o legeasupra marcilor de fabric si de comer ;, articolul defata nu va deveni aplicabil decit dupa ce legea in ches-tiune, conform dispozitiunilor generalmente adrnise, vafi pus in vigoare.

Art. 18. Fiecare din inaltele pa'rti contractante vaavea facultatea de a stabili consuli generali, consuli,vice-consuli si agen ;i consulari in porturile, orasele si

teritoriului celeilalte psarti, unde o alts pu-tere oarecare va avea permisiunea de a stabili asemeneafunc ;ionari.

Acesti func ;ionari vor fi reciproc admisi 4i recunos-cu;i, prezentind previziunile for dupa regulile si for-malitatile stabilite in tarile respective, si se vor bucurade toate puterile, prerogativele, imunitatile si privile-giile care sint sau vor fi acordate agen ;ilor de aceeasiclasa a na ;iunii celei mai favorizate.

Art. 19. Conven ;ivaea de fat'a va ramine in vigoarein timp de zece ani incepind din ziva in care se vorschimba ratifica ;iunile. In cazul cind nici una din Mal-tele pall contractante nu va fi notificat cu dousaspre-zece luni inainte de sfirsirea zisei perioade inten ;iuneade a-i face sa inceteze efectele, conven ;iunea va ramineobligatorie piny la expirarea unui an socotit din ziva

429

localittfile

www.dacoromanica.ro

in care una sau alta din ambele inalte parti contractanteo va fi denunTat.

DispoziTiunile care preced vor fi executorii in ambelestate o lung dupa schimbul ratificatiunilor.

Cele doua inalte parti contractante isi rezerva dreptulde a introduce, mai tirziu si in comun acord in aceastaconvenpune, modificaTiunile care se vor socoti conformespiritului si principiilor sale si a caror oportunitate vafi demonstrata prin experienfa.

Art. 20. Conventiunea de fata va fi ratificata si ra-tificatiunile vor fi schimbate la Roma cit se poate maicurind.

Drept care plenipotenTiarii respectivi au semnat-o siau pus pe ea sigiliul armelor lor.

Facut la Roma, in dublu exemplar, la 23 martie 1878.

(Semnat), Obedenaru (Semnat), Depretis(L.S.). (L.S.).

WON. OF". NR. 42. DIN 22 FEBR./6 MARTIE 1881.

731878, martie 30/11 aprilie, Viena

Conventie de comert intre Romania si Elvetia princare se garanteaza reciprocitatea tratamentului na-tiunii celei mai favorizate pentru toate operatiunile deimport, export si tranzit. Cele doua tari acordau fa-bricantilor si negustorilor lor, precum si agentilorvoiajori dreptul de a face cumparaturi si vinzari im-puse de necesit'Aile industriei. Fiecare stat se angaja

430

www.dacoromanica.ro

sa acorde celuilalt orice favoare, privilegiu sau sca-dere de drepturi la import, export sau la tranzit con-

forme cu acelea atribuite unei a treia puteri I.

Guvernul ma'riei sale domnul Rominiei consiliul fe-deral al Confedermiunei Elve;iene, dorind a regula ra-porturile de corner; ce exist intre ambele Ori, au decisintr-un comun acord de a incheia, pentru acest sfirsit,o conven;iune de corner; si ant numit pe plenipoten;iariai lor, anume :

Guvernul ma'riei sale domnitorului Romaniei :Pe d. Ioan Baraceanu, agentul sau diplomatic laViena ;Consiliul federal al Confederatiunei Elvetiei :Pe d. I. I. de Tschudi, trimisul sau extraordinar siministru plenipoten;iar pe 14nga maiestatea sa

regala apostolica la Viena,Care, dupa ce si-au comunicat deplinele for puteri,

glsite in buns cuvenitsa forma, au convenit asupra ar-ticolelor urma'toare :

Art. 1. Ambele inalte contractante iii garanteazarecitproc tratamentul na;iunei celei mai favorizate in totceea ce priveste importatiunea, exportatiunea 51 tran-zitul. Fiecare din ele se angajeaz1 a face sa profite ce-Walt de orice favoare, privilegiu sau scMere de drep-turi la importatiune, la exporta;iune sau la tranzit cear putea acordta unei a treia puteri.

Dispozi;iunile ce preva'd nu se aplica la favorele ac-tualmente acordate sau care vor putea fi acordate inurni51 de carom inaltele contractante statelor

Conventia a fost votata de Adunarea Deputatilor la 15 mai 1878,si de Senat la 2 iunie 1878. A intrat in vigoare la 4 decembrie1878, in aceeasi zi cu schimbarea instrumentelor de ratificare. Le-gea incuviintind ratificarea a fost promulgate prin I.D.R. din13 decembrie 1878, Mon. of.' nr. 280 din 17/29 decembrie 1878.Conventia a fost inlocuita prin tratatul de comer; incheiat la Bucu-resti la 26 mai/7 iunie 1886 (Mon. of." nr. 63/1886), inlocuit, deasemenea, prin conventia din 19 februarie/3 martie 1893 (Mon. of.'nr. 26 din 30 aprilie/12 mai 1893).

431

§i

impe-rials §i

par%i

par%i

1

5i

limi-

www.dacoromanica.ro

trofe, pentru inlesnirea circulatiunei sau schimbul pro-duselor din districtele de frontiers.

Ar. 2. Afarfurile de orice natura originare din unuldin ambele tari si importate in celalalt nu vor puteafi supuse la drepturi de axis sau comunale superioareacelor care impovareaza sau vor impovara similare aleproduc%iunei natiunei celei mai favorizate.

Art. 3. Obiectele pasibile unui drept de intrare, carevor servi de mostra si care vor fi importate in Elvetiade catre voiajorii unor case romane sau in Romania decatre voiajorii unor case elvetiene, vor avea drept dino parte si din alta (prin indeplinirea formalitatilor va-male necesare pentru a opera reexportatiunea sau rein-tegratiunea in intrepozit) la restituirea drepturilor cevor fi fost la intrare.

Art. 4. Fabrican ;ii yi negustorii romani, precum siagentii voiajori mergind in Elvetia vor putea face acolocumparaturi 5i vinzari pentru trebuintele industriei for$i a procura comandele for cu sau fara mostra, insa'fara a colporta din marfuri. Va fi reciprocitate inRomania pentru fabricantii si negutatorii elvetieni sipentru agentii for voiajori.

Art. 5. Certificate de origins vor fi reclamate, decatre inaltele parti contractante pentru stabilirea na-tionalitatei unor oarecare marfuri importate, dupa de-semnarea prealabila intr-un comun acord a acelormarfuri.

In caz de contrariu, importatorul va trebui sa pre.zinte la vama sau o declaratiune facuta inaintea unuimagistrat cu resedinta in locul de expeditiune, sau uncertificat liberat de seful de serviciu al biroului vamalde exportatiune, sau un certificat liberat de un agentconsular al farii in care importatiunea va trebui sa fiefacuta $i rezidind in locul de expeditiune.

Intr-un mod exceptional, factura marfurilor va puteatine loc de certificat de origins.

Art. 6. Conventiunea de fats este incheiata pentrusapte ani incepatori din ziva schirnbarii ratificatiunilor.In cazul rind nici una din inaltele parti contractanten-ar fi notificat cu douasprezece luni inainte de sfirsitulzisului period intentiunea sa de a face sa' inceteze efec-

432

si

www.dacoromanica.ro

tele acestei convenTiuni, ea va ramine obligatorie pinsla expirarea unui an socotind din ziva in care sau unasaununca.

alta din ambele inalte Orli contractante o va de-

Art. 7. Aceasta convenOune va fi ratificata si ratifi-c'arile ei vor fi schimbate la Viena in termen de caseluni sau mai curind daca se poate.

Drept care plenipotenTiarii au semnat conven%iuneade fga si au pus pe ea sigiliul armelor lor.

Facut la Viena, in dublu original, la treizeci martieanal una mie opt sute saptezeci $i opt (30 martie 1878).

I. Balaceanu Tschudi(L.S.) (L.S.)

,,MON. OF." NR. 280 DIN 17/29 DECEMBRIE 1878.

741878, iulie 1/13, Berlin

Tratatul de pace de la Berlin incheiat intre marileputeri prin care se recunoaste independenta de stata Romaniei (art. 43) conditionata de indeplinirea decatre Romania a stipulatiilor art. 44, potrivit caruiadeosebirea credintelor religioase si a confesiunilor nuputea fi opusa nimanui ca un motiv de excludere saude incapacitate de la exercitarea drepturilor civile si

politice. Totodata, se mentiona ca nationalii tuturorputerilor, comerciantii sau al;ii, urmau sa fie tratati inRomania pe baza unei desavirsite egalitati. Prin art. 45se confirmau prevederile conventiei de la San-Stefano,care a statuat unele reglementari teritoriale. Pina la

433

www.dacoromanica.ro

incheierea unui tratat destinat s5 reglementeze privi-legiile si drepturile consulilor intre Turcia si Romania,supusii celor dou5 f5ri care c515toreau sau srationauin Romania si Turcia se bucurau de drepturile garan-tate supusilor celorlalte puteri europene. Prin tratatulde la Berlin, Romania a fost admisa in Comisia eu-ropeana a Dun5rii, care-si exercita atributiunile in-dependent de autoritatea teritoriala pins la Galati.

In numele atotputernicului Dumnezeu !M.s. imparatul Germaniei, regele Prusiei ; m.s. impa-

ratul Austriei, rege al Bohenuei etc. si rege apostolic alUngariei ; presedintele Republicii Franceze, m.s. reginaRegatului Unit al Marii Britanii si Irlandei, imparateasaa Indiilor ; m.s. regele Italiei ; m.s. imparatul tuturorRusiilor si m.s. imparatul otomanilor, doritori de a re-glementa intr-un cuget de ordine europeana, conform custipula %iunile tratatului de la Paris din 30 manic 1856,chestiunile ridicate in Orient de evenimentele anilor dinurma si de razboiul care lua sfirsit prin tratatul preli-minar de la San-Stefano, au fost in unanimitate de pa-rere ca intrunirea unui congres ar fi cel niai bun mijlocde a inlesni stabilirea intelegeni lor.

Maiestaple lor si presedintele Republicii Franceze aunumit pentru aceasta plempotenPari ai lor.

Acordul stabilindu-se cu fericire intre dinsii, au con-venit asupra stipulapunilor urmatoare :

Art. 43. Inaltele parti contractante recunosc indepen-denta Romaniei legind-o de conditiunile expuse in ur-matoarele doua articole.

Art. 44. In Romania, deosebirea credincelor religioase§i a confesiunilor nu va putea fi opusa nimanui ca unmotiv de excludere sau de incapacitate in ceea ce pri-veste bucurarea de drepturi civile si politice, admitereain sarcini publice, funcPuni $i onoruri sau exercitarea

434

www.dacoromanica.ro

diferitelor profesiuni 41 industrii in orice localitate ar fi.Libertatea 41 practica exterioara a oricarui cult vor fiasigurate supu4ilor paminteni at statului roman, precum41 stramilor 41 nu se va pune nici tin fel de piedica atitorganizatiel ierarhice a diferitelor comunit'ati religioase,cit 41 raporturalor acestora cu capii for spirituali.

Nationalii tuturor puterilor, comercianti sau altii, vorfi tratati in Romania fara deosebire de religiune, pepiciorul unei desavir§ite egalieati.

Art. 45. Principatul Romaniei retrocedeaza m.s. im-Oratului Rusiei portiunea teritoriului Basarabiei des-partit'a de Rusia in urma tratatului de la Paris din 18564i care la apus se mIrgine4te cu talvegul Prutului, iar lamiaza-zi cu talvegul bratului Chiliei 4i cu gura Stari-Starnbulului.

Art. 46. Insulele formind Delta Dudarii, precum 4iInsula Serpilor, sandgeacul Tulcei, cuprinzind distric-tele (Cazas) China, Sulina, Mahmudia, Isaccea, Tulcea,Macin, Babadag, Hir4ova, Kiustenge, Constanta, Med-gidia sint intrupate cu Romania.

Principatul mai prime4te afara de aceasta Tinutul si-mat la sudul Dobrogei pins la o linie care plecind dela rasarit de Silistra raspunde in Marea Neagea, laimaza-zi de Mangalia.

Linia granitelor sem siunea

va fixa la fata locului de comi-europeada instituita pentru delianitarea Bulgariei.

Art. 47. Chestiunea impartirii apelor 4i a pescariilorse va supune la arbitrajul Comisiunei europene a Du-darn.

Art. 48. Nu se va lua in Romania nici.un drept detranzit pentru marfurile ce vor trece prin principat.

Art. 49. Romania va putea incheia convenriuni pen-tru reglcmentarea privilegiilor 4i atributiunilor consuli-lor in materie de protectiune in principat.

Drepturile ci4tigate vor ramine in vigoare atita timpcit ele nu vor fi modificate printr-o intelegere comunaintre principat 41 pantile interesate.

Art. 50. Pina .1a incheierea unui tratat care sa regle-menteze privilegiile 4i drepturile censulilor intre Turcia41 Romania, supusii romani ce vor calatori sau vor stain Imperiul otoman 4i supu4n otomani ce vor calatori

435

www.dacoromanica.ro

sau vor sta in Romania se vor bucura de drepturile ga-rantate supusilor celorlalte puteri europene.

Art. 51. In ceea ce priveste intreprinderile de lucra'ripublice sau altele de asernenea natura, Romania va fisubstituita in drepturile si indatoririle inaltei Porti pen-tru tot teritoriul cedat.

Art. 52. Pentru a mari garantiile asigurate libertatiide navigatiune pe Dunare, recunoscuta ca fiind un in-teres european, inaltele parti contractante hotairasc catoate intaririle si fortificatiile ce se gsasesc pe tot cursulriului de la Portile de Fier ping la gurile lui ssa fie rasesi s'a nu se mai poata ridica altele noi.

Nici un vas de razboi nu va putea sa pluteasc'a peDunare in josul Porti lor de Fier, afar de vasele usoaredestinate pentru politia fluviului si pentru serviciulvamal.

Vase le stationate ale puterilor la gurile Dunairii vorputea totusi sa: se suie pina la Galati.

Art. 53. Comisiunea europeana a Dudarii, in sinuleareia va fi reprezentatsa Romania, este mentinuta infunctiile ei, pe care le va exercita de acum inainte cuo des'avirsitI independents de autoritatea teritoriarapinsi la Galati. Toate tratatele, aranjamentele, actele sihofaririle care privesc drepturile, privilegiile, preroga-tivele si indatoririle sale sint confirrnate.

Art. 54. Cu un an inainte de incetarea termcnului in-semnat duratei acestei comisiuni europene, puterile sevor pune in intelegere comura asupra prelungirei pute-rilor sale sau asupra modific5.rilor ce vor gasi de cu-viinta de a se introduce intr-insele.

Art. 55. Reglementele de navigatiune, de politie flu-.viara -v.Galasupraveghere de la Portile de Fier pins lase vor intocmi de Comisia europeana cu asistenla dele-gatilor statelor farmurene si se vor pune in annonie cuacele care au fost facute sau care vor fi edificate pentruparcursul din jos de Galati.

Art. 56. Comisiunea european dunsareansl .se va in-celege cu cei in drept pentru a asigura intretmerea fa-rului din Insula $erpilor.

436

si

www.dacoromanica.ro

Art. 57. Executarea lucrarilor destinate a inlaturapiedicile pe care Porti le de Fier si cataractele le opunnavigatiunei s-a incredin%at Austro-Ungariei.

State le invecinate cu aceste parti ale fluviului voracorda toate inlesnirile ce s-ar putea cere in interesulacestor lucrari. Dispozi%iunile art. 6 din tratatul de laLondra din 13 martie 1871 relative la dreptul perce-perii unei taxe provizorii pentru acoperirea acestor chel-tuieli sent mentinute in favoarea Austro-Ungariei.

Art. 64. Tratatul de fata se va ratifica si ratificarilese vor schimba la Berlin intr-un termen de 3 saptaminisau, daca este posibil, si mai curind.

Spre incredintarea cairora plenipotentiarii respectivi1-au subsemnat si au pus pe dinsul sigiliile armelor lor.

Facut la Berlin in a 13-a zi a lunei lui iulie 1878.

von Bismark, B. Billow, Hohenlohe, Andrassy, Ka-rolyi, Haymerle, Waddington, Saint Vallier, H. Des-prez, Beaconsfield, Salisbury, Odo Russell, L. Corti,Launay, Gorceacov, Suva lov, P. d'Oubril, Al. Ca-ratheodory, Mehmed-Ali, Sadulah.

DOCUMENTE PRIVIND ISTORIA ROMANIEI. RAZBOIUL PENTRU INDE-PENDE.VTA, VOL. IX, 1955, P. 370.

751880, februarie 2/14, Viena

Tratat consular incheiat intre Romania si Elvetia princare se stabilesc modalitatile necesare pentru infiintaTea de consulate generale, consulate si vice consulatein orasele, porturile si localitatile apartinind celeilalte

437

www.dacoromanica.ro

parti. Pe baza de reciprocitate, consulii beneficiau deimunitati, onoruri si privilegii corespun7litoare func-Odor lor. Consulii aveau dreptul de a arbora pavi-lionul tariff lor pe casa consulara in zilele de solem-nifati publice, precum si in alte circumstance speciale.Functionarii consulari ai celor doua tari erau indrituitisa traduce si sa legalizeze once fel de documenteemanate de la autoritatile sau functionarii tariff, avindputere valoare asemanatoare cu acele f5cute de in-

terpretii jurati 1.

Alteta sa regard. domnul Romaniei Si consiliul federal alConfederatiunei Elvqiene, dorind a inlesni si dezvoltamai mult rela %iunile deja existente intre ambele state,au hotarit de a incheia pentru acest sfirsit un tratatconsular si au numit ca plenipotentiarii lor, anume :

Alteta sa regard domnul Romaniei, pe d. Ion Bala-ceanu, trimisul sau extraordinar si ministru plenipoten-tiar pe hinge maiestatea sa inweriala si regard apostolica;

$i consiliul federal al Confedera %iunei Elvetiene, ped. I. I. de Tschudi, trimisul sau extraordinar si ministruplenipotentiar pe linga maiestatea sa imperiala si re-gard apostolica ;

Care, dupa ce si-au comunicat deplinele lor puteri,aflate in buns delplina forma, au convenit asupra ar-ticolelor urmatoare :

Art. 1. Fiecare din inaltele parti contractante va aveafacultatea de a stabili un consul general, consuli si viceconsuli in orasele, porturile si teritoriului ce-leilalte parti.

Numitii agenti vor fi reciproc admisi si recunoscutidupd prezentarea proviziunilor lor, dupa regulile si for-malitatile stabilite intre statele respective. Execuaturulnecesar pentru liberul exercitiu al func %iunilor lor vafi liberat fare plata si, dupa prezentarea zisului exe-

1 Legea ratificarii a fost promulgate prin I.D.R. nr. 20 din 8 ia-nuarie 1881, Mon. of." nr. 7 din 11/23 ianuarie 1881. Instru-mentele de ratificare s-au schimbat la 31 ianuarie 1881, data lacare a si intrat in vigoare conventia.

438

si

5i

localitatile

www.dacoromanica.ro

cuatur, autoritatea superioara de la locul de resedintava lua imediat masurile necesare ca sa-si poata implinidatoriile functiunei lor $i ca sa fie admisi sa se bucurede scutirile, prerogatoriile, imunitaFile, onorurile pri-vilegiile legate de aceasta funcpune.

Cu toate acestea, ambele inalte parti contractante iyirezerva dreptul de a determina resedinTele unde nu levor conveni de a admite funcTionari consulari ; dar estebine inTeles ca, in aceasta privinta, ambele guverne nu-s:vor opune respectiv nici o restric%iune, care nu va ficomuna, in Tara lor, la toate celelalte naTiuni.

Guvernul care a acordat execuaturul va avea facul-tatea de a-1 retrage, indicind motivele pentru care ela crezut de cuviinta de a lua aceasta masura.

Art. 2. In caz cind un funcTionar.consular ar exercitaun comers sau o industrie, el va fi Tmut sa se supuna,in ceea ce priveste comerTuI sau industria saS la aceleasilegi si uzuri la care sint supusi, in acelasi loc, in ceeace priveste comertul industria lor, naTionalii $i even-tual comercian ;i ai naTiunii celei mai favorizate.

Mara de acestea, este inteles ca, atunci cind una dininaltele parTi contractante va alege consul general alsau, consul sau viceconsul intn-un oral, port sau loca-litate a celeilalte parti pe un supus al acesteia, zisulfuncTionar consular va urma de a fi considerat ca supusal statului caruia apartine, si ca, prim urmare, va fi su-pus legilor si regulamentelor care cirmuiesc naTionaliiin locul resedinTei lor, fara ca aceasta obliga %iune sapoata jigni, in once ar fi, exercitiul funqiunilor sale,nici a atinge inviolabilitatea arhivelor consulare.

Art. 3. Consului general, consulii viceconsuliiRomaniei in Elve %ia $i, reciproc, consulul general,consulii gi viceconsulii ConfederaTiunei Elveciene inRomania vor putea pune deasupra porTii exterioare aconsulatului general, consulatului sau viceconsulatuluiarmele Tarii lor, cu inscripTiunea : Consulatul general,consulatul sau viceconsulatul...

Ei vor putea asemenea arbora pavilionul Tarii lor pecasa consulara in zilele de solemnitaTi publice, precumsi in alte circumstanTe obisnuite.

439

st

si

si

www.dacoromanica.ro

Este bineinteles ca aceste semne exterioare nu vorputea fi niciodata interpretate ca constituind un dreptde azil, dar vor servi mai ales a .rata nationalilor re-sedinTa consularl.

Art. 4. Functionarii consulari care nu sint.supusi Oriiunde is' au res,edinta nu vor putea fi sornatt a se infa-tisa ca martori Inaintea tribunalelor.

Cind justitia locals va aveajuridic,

trebuinfa de a lua de ladinsn vreo declaraviune ea va fi datoare de ase transporta la domiciliul for pentru a o primi pringrai sau a delega, pentru acest stop, un functionar com-petent sau a o cere prin scris.

Art. 5. Arhivele consulare vor fi inviolabile, si auto-ritAile locale nu vor putea sub nici un pretext si niciintr-un caz vizita sau sechestra hirtiile care vor faceparte din aceste arhive.

Aceste hirtii trebuiesc sa fie totdeauna cu totul se-parate de registrele si hirtiile relative la cornerwl sauindustria ce ar putea exercita consulul general, consuliisau viceconsulii respec'tivi.

Art. 6. Cind un functionar consular va inceta dinvia ca'ii a rasa pe floc un Inlocuitor desemnat, auto-ritatea locals va proceda imediat la punerea sigilelorpe arhive in prezenta unui agent consular al unei na-punt amice si a doi supusi ai tariff consulului incetatdin viac.a. sau, in lipsa acestora din urma', a doi nota-bili locali.

Procesul-verbal al acestei operatiuni va fi incheiatin dousi expeditiuni, 4i unul din ambele exemplare vafi trimis consulului general al ngiunii defunctului sau,in lipsa consulului general, functionarului consular maiIn apropiere.

Ruperea sigiliilor va avea loc, pentru remiterea ar-hivelor noului functionar consular, in prezenta auto-ritatilor locale si a persoanelor care, asistind la pune-rea ziselor sigilii, ar locui Inc a in acea localitate.

Art. 7. Functionarii consulari ai ambelor state voravea dreptul de a primi in cancelariile for si la domi-ciliul partilor interesate toate declaratiunile si alte actede resortul jurisdictiunii voluntare ce vor putea ssa albade ficut negustorii st supusli din statul lor.

440:-

www.dacoromanica.ro

Vor fi asemenea autorizati a primi, in calitate de no-tan, dispozitiunile testamentare ale nalionalilor lor.

Vor avea Inca dreptul de a incheia, in aceeasi cali-tate, in cancelariile for toate actele conventionale intrena %ionalii for si alte persoane din %ara in care iii auresedinta si, asemenea, toate actele conventionale rela-tive la supusii acestei din urma sari, numai cu condi-ounea, bineinteles, ca aceste acte s'a se refere la bu-nuri situate sau la afaceri ce sint a se trata pe terito-riul napunii reprezentate de functionarul consular,inaintea caruia ele vor fi incheiate.

Copiile extractele acestor acte, formal legalizatede zisii functionari si sigiliul consular, vor face proba,atit inaintea justitiei cit si inn afara, fie in Romania fiein Elvetia, cu acelasi titlu ca si originalele si vor aveaaceeasi putere si valoare ca $i cum ar fi fost incheiateinaintea unui notar sau inaintea unui ofi %er public dinambele sari, numai ca aceste acte sa fi fost redactate informele cerute de legile statului ca'rui aparpn functio-narii consulari si ea sa fi fost im urma supuse timbrului$i inregistrarii, precum celorlalte formaliatiasupramateriei in Nara unde actul va trebui primeasc5.execuliunea.

Funcionarii consulari respectivi vor putea traducelegaliza once fel de documente emanate de la auto-

rieatile sau func %ionarii Orli, si aceste traductiuni voravea in Tara resedinTei for aceeasi putere si valoare casi cum ar fi fost falcute de interpreti jurap.

Art. 8. and un roman arnici

muri in Elve ;ia fara salase mostenitori .cunoscuti, exccutori testamentari,

n elvepene vor aviza despre aceasta pe func-ponarul consular roman in arondismentul caruia de-cesul a avut loc, pentru ca sa transmits interesatilorinforma ;iunile necesare.

Aceeasi incunostintare se va face de cstre autori-atile competente romane functionarilor consulari el-vepeni cind un elvetian ar muri in Romania ail salase mostenitori cunoscuti, nici executori testamentari.

Autoriatile competente ale localiaNilor unde s-a in-rimplat decesul sint datoare a lua, in privinta bunu-rilor mobiliare si imobiliare ale defunctului, toate ma-

441

si

sa-si

si

$i

www.dacoromanica.ro

surile conservatoare prescrise de legislatiunea tarii pen-tru succesiunile nattonalilor.

Art. 9. Func%ionarii consulari romani in Elvetia sifunctionarii consulari elvetieni in Romania se vor bu-cura in mod reciproc de toate puterile, atributiuntle,prerogativele, scutirile imunitatile de care se bucura,sau se vor bucura pe viitor, functionarii consulari deacelasi grad ai natiunii celei mai favorizate.

Art. 10. In caz de impiedicare, de absenta sau demoarte a consulului general, consulilor sau viceconsu-lilor, cancelarii sau secretarii, care vor fi fost prezen-tati de mai inainte, in zisa for calitate, autoritatile res-pective vor fi admise de drept a exercita ad-interimfunctiunile consulare $i se vor bucura in timpul acelade scutirile si privilegiile care sint prevazute de pre-zentul tratat.

Art. 11. Consulul general, consulii sau viceconsuliiambelor lari vor putea, in exercitiul puterilor ce lesint atribuite, a se adresa la autoritatile circumscrip-%iilor for pontru a reclama in contra oricarei infrac-tiuni la tratatele sau conventiunile existente intre am-bele tari si in contra oricarui abuz de care nationaliifor vor avea a se plinge.

In lipsa unui agent diplomatic al tarii lor, ei vorputea chiar recurge la guvernul statului in care isi auresedinta.

Art. 12. Prezentul tratat va fi ratificat, si ratificarilese vor preschimba la Viena In termen de opt luni saumai curind de se va putea.

El va ramine in vigoare pe timp de zece ani cu in-cepere din ziva schimbarii ratificarilor. In cazul cindnici una, nici alta din inaltele parti contractante nuar fi notificat cu douasprezece luni inainte de sfirsitulzisului termen de zece ani intentiunea sa de a face sa-iinceteze efectele sale, prezentul tratat va ramine obli-gatoriu pins la expirarea unui an socotit din ziva incare una sau cealalta din ambele inalte parti contrac-tante ii va denunIa.

442

si

www.dacoromanica.ro

Spre credinca crora, plenipotenOarii respectivi ausubscris tratatul de fa0 au pus pe el armelorlor.

FIcut la Viena, in dublu exemplar, la 14 februarie1880.

(s) I. Balkeanu (s) I. I. de Tschudi

)ION. OF." NR. 7 DIN 11/23 IANUARIE 1881.

761880, martie 24/5 aprilie, Bucuroti

Tratat de comer% si de naviga %ie incheiat intre Roma-nia si Anglia prin care se acorda supusilor celor doualfari libertatea de a face comert, putind intra, calatorisi stationa, cu respectarea legilor tarilor respective.Supusii romani si englezi beneficiau de privilegii, scu-tiri si imunitati asemanatoare cu acelea atribuite su-pusilor unei a treia puteri. Cetatenii celor dou5 farierau reciproc scutiti pe teritoriul celeilalte parti deserviciul militar si de orice contributie in bani sau innatura destinata sa suplineasca serviciul militar. Par-

tile contractante vor numi consuli etc.'.

Conventia a fost votata de Adunarea Deputatilor la 1 aprilie1880 si de Senat la 4 aprilie 1880. Legea de ratificare a fost pro-mulgate prin I.D.R. publicat in Mon. of." din 29 iunie/11 iulie1880. Ratificarile s-au schimbat la 30 iunie/12 iulie 1880, datala care conventia a intrat in vigoare. Acest tratat a fost modificatpartial prin tratatul aditional incheiat la 14/26 noiembrie 1886(..Mon. of." nr. 211 din 20 decembrie 1886) si inlocuit prin con-ventia comerciala din 1/13 august 1892 (Mon. of." din 20 ia-nuarie/11 februarie 1893).

443

$i sigiliul

www.dacoromanica.ro

Alteta sa regala domnul Romaniei maiestatea saregina Regatului Marii Britanii si Irlandei, anima%i dedorinta de a regula intr-un mod satisfacator relatiunilecomerciale si maritime intre cele doua state, au hotaritsa incheie in acest scop un tratat de comer; si de navi-gape si au numit plenipoten%iari ai lor, adica :

Alteta sa regard' domnul Romaniei pe domnul VasileBoierescu, ministrul sau secretar de stat la Departa-mentul Afacerilor Straine, mare cruce a ordinelorSteaua Romaniei, Coroana de fier, Coroana Italiei etc.,etc. Maiestatea sa regina Regatului Unit al Marii Bri-tanii si Irlandei, pe domnul William Arthur White, Es-quire, membru al preaonorabilului ordin al Baiei, tri-mis extraordinar ministru plenipoten%iar al maies-tatii sale pe linga altetea sa regala domnul Romaniei.

Care, dupa ce $i -au comunicat deplinele lor puteri,gasite in buns cuvenita forma, s-au invoit 5i au for-mulat articolele urmatoare :

Art. 1. Va fi deplina si intreaga libertatea de comer;§1 navigatiune, intr-un mod reciproc, intre supusii ce-lor doua inalte contractante, care vor putea, $iunii altii, sa se stabileasca liber pe teritoriul celei-lalte tari.

Supusii romani In teritoriile (cuprinzindu-se colo:niile si posesiunile straine) maiestatii sale britanicesupusii Britaniei in Romania vor putea reciproc, con-formidu-se legilor intre, sa calatoreasca, sapetreaca in toata libertatea in orice parte ar fi a teri-toriilor respective pentru a ingriji de afacerile lor ; eise vor bucura in acest scop, pentru persoanele.si bunu-rile lor, de aceeasi protectiune ca si nationaln sau casupusii oricarei alte a treia ;sari cea mai favorizata inaceasta privinta.

Ei vor putea sa-si exercite industria, sa fad comer;,atit cu ridicata cit si in detaliu, in toata intindereacelor doua teritorii fara a fi supusi, fie in ceea ce pri-veste persoanele sau bunurile lor, fie in ceea ce pri-veste exercitarea comertului sau industriei, la taxe ge-nerale sau locale, la impozite sau obliga;iuni de oricenatura ar fi altele sau mai oneroase decit cele care sintsau vor putea fi stabilite asupra nationahlor sau supu-

444

parti5i

5i

5i

Iarii, sa

;i

;i

www.dacoromanica.ro

silor. orialrei a treia afavorizatcea mai in aceastil

Drepturile, privilegiile, scutirile, imunitAile si oricefavoruri de care s-ar bucura in materie de comers sauindustrie supusii inaltelor contractante sau caresint vor fi acordate supusilor unei a treia puteri vorfi intinse supusilor celeilalte.

Supusii romani in teritoriile (cuprinzindu-se coloniilesi posesiunile stiiine) maiesea'tii sale britanice si supusiibritanici in Romania vor avea deplina libertate de adobindi, de a poseda, de a alinia, in toata intindereateritoriile respective, once fel de proprietate pe carelegile ta'rii permit sau vor permite supusilor orica'reialte natiuni stiline de a dobindi sau de a poseda.

Ei vor putea sa dobindeascI aceasa proprietate sisa dispuna de dinsa prin vindere, donatie, contract deca'satorie, testament si prin oricare alt mod in aceleasiconditii care sint sau vor fi staibilite in privinta supu-silor orica'rei alte natiuni a fara a fi supusi lataxe, impozite sau sarcini sub orice denumire ar fialtele si mai ridicate declt acele care sint sau vor fistabilite asupra supusilor stralni sau asupra nationa-lilor. Ei vor putea asemenea sa exporteze liber produ-sul vinza'rii propneatii si, in genere, bunurile lor, faraca sa fie supusi de a pl5ti ca stralni, din cauza exporta-tiunii, drepturi altele sau mai ridicate decit acele pecare nationalii .sau supusi oric5sesi alte a treia puteri,cea mai favonzata in aceasa pnvinfa, ar trebui saachite in asemenea imprejura'ri.

Ei vor fi scutiti de orice functitme oficiaa obligato-rie judiciar5, administratiVa sau municipals. Ei se vorbucura asemenea de tratamentul natiunii cele maifavorizate in ceea ce priveste dreptul de a sta inainteatribunalelor, urma'rirea si ap'airarea drepturilor for siin ceea ce priveste vizitele domiciliare, la domiciliurile,fabricile, magazinurile sau pravaliile lor.

Supusii romani in teritoriile (cuprinzindu-se coloniilesi posesiunile stra'ine) maiesta'.tii sale britanice si supusiibritanki in Romania vor fi reciproc scutiti de oriceserviciu personal, fie in armatele de uscat sau de mare,fie in gardele sau militiile nationale, de cuartir mili-

445

taxiprivinta.

partisi

www.dacoromanica.ro

tar, de orice contributiune, fie in bani, fie in nature,destinata sa Tina loc de serviciu personal, de orice im-prumut fortat, de once prestatiune sau rechizititme

Sint insa exceptate sarcinile care sintm

alipite posesi-unii, sub orice titlu, a unui bun precum siprestatiunile si rechizitiunile militare la care toti natio-nalii pot fi chemati a se supune in calitate de proprie-tari funciari.

Art. 2. Productele pamintului si manufacturilor, pre-cum si marfurile venind din Romania si importate intarile (cuprinzindu-se coloniile posesiunile straine)maiestatii sale britanice productele pamintului si ma-nufacturilor, precum si marfurile venind din Orile (cu:prinzindu-se coloniile $i posesiunile straine) maiestatiisale britanice care vor fi importate in Romania nuvor fi supuse pentru consumatiune, antrepozit, neex-portatiune sau tranzit la drepturi sau taxe alte sau mairidicate, fie generale, fie locale, fie municipale, vorfi tratate in toate privintele ca productele pamintuluisau manufacturilor ale natiunn celei mai favorizate.Nu se va percepe in Romania la exportatiunea oricareimarfi pentru teritoriile (cuprinzindu-se coloniile $i po-sesiunile straine) maiestatii sale britanice, nici in ten-toriile (cuprinzindu-se coloniile posesiunile straine)maiestatii sale britanice la exportatiunea oricarei marfipentru Romania drepturi altele sau mai ridicate deckcele la care sint supuse produsele stmilare la exporta-tiunea for pentru o a treia tare, cea mai favorizate inaceasta privinta.

Nici una din inaltele parti contractante nu va puteastabili in privinta celeilalte nici o prohibitiune la im-portatitine, la exportatiune sau tranzit care sa nu fieaplicabila in circumstance identice unei a treia tari, ceamai favorizate in aceasta privinta.

Asemenea supusii romani in tarile (cuprinzindu-secolonnle.si posesiunile straine) maiestatii sale britanice

supusn britamci in Romania se vor bucura de tra-tamentul natiunii cele mai favorizate in tot ce privestetaxele locale $i comunale, formalitatile de vami, curta-giul rnaritim tratamentul probelor sau modelurilor

446

Si

si

si

si

yi

yi

www.dacoromanica.ro

introduse de calatorii de comert si in tot ce se raportala comerf.

Art. 31. Guvernul roman se indatorete a introducein tariful stabilit la Viena de comisiunea mixta, con-form articolului IX al conventiunei incheiate intreRomania gi Austro-Ungaria la 22 iunie 1875, modifi-catlimilesi reductiunile urmatoare purtind asupra artico-lelor mai jos enumerate 2.

Art. 4. Drepturile ad-valorem", in cazurile uncleprezentul tratat le prevede, vor fi calculate dupa va-loarea la locul de provenienta obiectului importat,marite cu cheltuielile de transport, de asigurare si decommon necesar pentru importatrune intr-unul din am-bele teritorii pins la portul de descarcare sau loculde intrare.

Importatorul trebuie a alatura pe linga declaratiuneasa scrisa constatind valoare specificarea marfii im-portate o factura indicind pretul real si emanind dela fabricant sau vinzator.

Daca vama, in cele 24 ore dupa care declaratiuneaii va fi prezentata, considers valoarea declarata estenesufmenta, dinsa va avea dreptul de a retine marfu-rile, platind importatorului pretul declarat de el, ma-rit cu 10%.

Aceasta plata trebuie efectuata in cele cincisprezecezile care au urmat declaratiunei, si drepturile, dacaacestea au fost percepute, vor fi restituite in acelasitamp.

Art. 5. Supusii rornani in teritoriile (cuprinzindu-secoloniile si posesiunile straine) maiestatii sale britanicesi supusii britanici in Romania se vor bucura de ace-leasi drepturi ca si nationalii sau care sint acordateaction, sau vor putea fi acordate in viitor, supusilorunei a treia tari, cea mai favorizata in aceasta privinta, in tot ceea ce priveste marcile, desemnurile si

Dispozitiile tarifare ale acestui articol au fost inlocuite prin acelecuprinse in articolul I al tratatului din 14/26 noiembrie 1886.2 Articolele din conventia mai sus-citata se refers la o serie deproduse, precum culori, pisla, talpi, sosoni, fire de bumbac, le-saturi de iota, petrol brut 5i rafinat etc., care au facut obiectulmodificarilor si reducerilor din prevederile art. III.

447

si

ca

'

www.dacoromanica.ro

etichetele de fabrics sau de comert, precum si modelu-rile si probele pentru fabricanti.

Fie bineinteles ca acei care vor voi a profita de zisaprotectiune vor trebui sa indeplinea.sca formalitatilecerute de legile tarilor respective.

Art. 6. Orice reductiune in tarifele drepturilor laimportatiune sau la exportatiune, rnprecu orice fa-voare sau imunitate pe care una inaltele part' con-tractante ar putea-o acorda supusilor sau comertuluisau navigatiei unei a treia puteri va fi intinsa imediat

Para conditii celeilalte.Art. 7. Navile romane $i incarcamintele lor in teri-

toriile (cuprinzindu-se coloniile si posesiunile straine)maiestatii sale britanice navile britanice si incarca-mintele lor in Romania, Ia sosirea lor dintr-un portoarecare i oricare ar fi locul originei sau a destina-tiunei incarcamintului lor, se vor bucura, sub toateraporturile, de acelasi tratament ca $i navile nationale

incarcamintele lor.Stipulatia precedents se va aplica la tot ce concerts

modul de a trata, drepturile $i sarcinile locale in por-turi, bazinurt, docuri, rade, riuri $i canaluri a ambe-for tan, Ia pilotaj si, in general, la tot ce concernsnavigatitinea.

Orice favoare sau scutire sub acest raport sau oriceprivilegiu in materie de navigatiune acordat de unadin inaltele parti contractante unei a treia puteri vafi intinsa in acelasi timp $i Fara conditiune celeilalteparti.

Toate navile care conform legilor romane trebuie afi considerate ca navi romane si toate navile care &JO'legile Marii Britanii trebuie a fi considerate ca navibritanice vor fi considerate respectiv, pentru aplicati-unea prezentului tratat, ca navi romane sau britanice.

Cu toate acestea, se face exceptiunea dispozitiunilorcare preced in ceea ce priveste cabotajul, al carui re-gim ramine supus legilor respective ale ambelor ;sari.

Art. 8. Fiecare din cele doua inalte parti contrac-tante va putea numi consult generali, consult, vice-consul', proconsul' si agenti consulari pentru a rezidain porturile Si orasele teritoriilor celeilalte puteri. Insa

448

Si

din

hi

5i

hi

www.dacoromanica.ro

nurnitii ofiteri consulari nu vor putea intra in func-tiune decit dupa ce vor fi agreati si admisi, in formeleobisnuite, de guvernul pe linga care sint acreditati.Ei vor exercita aceleasi functiuni si se vor bucura deaceleasi privilegii, scutiri imunitati care sint sau vorfi acordate ofiterilor consulari ai natiunii celei maifavorizate.

Art. 9. Orice vas de razboi sau corabie de negot auneia din inaltele parti contractante care va fi silicade furtuna sau de orice alt accident s'ai se refugiezeintr-un port al celeilalte va avea libertatea de a secaptusi cu scinduri si de a se indestula cu toate obiec-tele ce vor fi trebuincioase $i de a pleca pe mare, faraa plati alte drepturi decit acelea care vor fi achitate inasemenea imprejurari de catre un vas national.

Daca insa patronul vreunei coral:Ai de nego; ar aveanecesitatea de a se desface de o parte din marfurile salepentru a subveni la cheltuielile sale, el nu va intilninici o impiedicare din partea autoritatilor locale ; pa-tronul insa va fi tinut sa se conformeze ordonan %elorsi tarifelor din locul unde a abordat.

Daca s-ar intimpla ca un vas de razboi sau o cora-bie de nego% a uneia din inaltele contractante safie aruncat sau sa faca naufragiu pe coastele celeilalte,acest vas sau corabie, precum $i ramasitele sale, pro:viziunile si grementul (pinze, catarge, fringhii etc.) sitoate efectele si marfurile care vor fi scapate,gindu-se chiar cele ce se vor fi aruncat in mare sauprodusul vinzarii lor, de vor fi fost vindute, precumsi toate hirtiile gasite pe bordul unui asemenea vas saucorabie, naufragiata sau azvirlita pe coasts, vor fipredate proprietarilor sau agentilor acestora, in urmareclamatiunei din partea lor, de catre ofiterii sau func-tionarii romani sau britanici care ar fi, dupa legile

ordonan ;ele guvernelor lor respective, insarcinati cuprotectiunea, pconservaunea si privegherea proprieta-tilor naufragiate. In lipsa proprietarilor sau a agen ;ilorla fa %a locului, zisul vas, precum obiectele $i gree-mentele sus-mentionate vor fi predate de ofiterii sifunc %ionarii sus - men ;iona %i, consulului general, consu-lului, viceconsulului sau agentului consular roman sau

449

5i

imele-

5i

5i

pg.rti

www.dacoromanica.ro

britanic in districtul druia naufragiul sau innamolirease va fi intimplat, in urma reclamatiunei sale prezen-tafa in tennenul pe care 1-au fixat legile tarii. Zisiifunctionari consulari, proprietari sau agenti nu vorputea plati nimic alt dedit cheltuielile ce vor fi nece-sitat operapunile de sca'pare si conservatiunea obiecte-lor.scapate, precuni acele la care ar fi supuse vasele

pCu toate acestea, s-a convenit ca, dad proprietarul

efectelor ma'rfurilor sau agentul sau nu se va ga'sila fata locului, dar se va intimpla s'a fie un indigenal tarii in care naufragiul sau nImolirea s-a intimplat,efectele sau m'arfurile care-i apartin sau, dupa intim-plare, produsul vinz'arii nu vor famine in miinile func-tional-dor consulari, ci vor fi depuse duPa legile zisei

pentru ca s fie predate celui in drept.Marfurile si efectele scapate din naufragiu vor fi scu-

tite de orice drept de vama., afara numai de cazul cindvor fi date consumapunei, si, in acest caz, vor plsatiaceleasi drepturi ca cum ar fi fost importate de co-rabiile nationale.

In cazul fie de odihna fortata, fie de innamolire saude naufragiu, consulii generali, consulii, viceconsuliiagentli consulari respectivi vor fi autorizati, daca pro-prietarul sau patronul sau vreun agent al proprieta-rului nu e prezent sau, dad e prezent, in urma ce-rerii sale, sa intervina pentru a da concursul compa-triotilor lor..

n autorifatilor locale, cind proprietarii,agentii lor, dpitanul sau functionarii consulari se ga-sesc la fata locului, se va margini intru a mentine or-dinea 4i a da concursul lor actiunii acestor persoanepentru ca sa ingrijeascl sa se observe regulamentele invigoare pentru intrarea $i iesirea efectelor si marfurilorscapate si pentru ca drepturile de care ar fi pasibile safie achitate.

In cazul ins de absents nu numai a proprietarului,capitanului sau altor agenp, ci s] a consulilor general],consuli, viceconsuli sau agenti consulari 51 pinal la so-sirea lor, autoritatile locale vor avea grija de a lua

450

tari,

$i

yi

5i

5i

www.dacoromanica.ro

masurile necesare pentru protectiunea indivizilor si con-servaounea efectelor naufragiate.

Art. 10. Ofiterii consulari romani in teritoriile (cu-prinzindu-se coloniile .si posesiunile straine) maiestatiisale britanice si oficern consulari britanici in Romaniavor priori de la autoritaole locale inlesnirile acordatede lege sau conform dispoz4iunilor tratatelor incheiatecu o a treia putere pentru restitupunea marinarilor de-zertori ai Orilor respective.

Art. 11. Ratificarile prezentului tratat se vor schimbala Bucuresti in cel mai scurt termen posihil. El se va

opune in imediat si va ramine in vigoare intimp de zece ani socotni din ziva schimbsarii ratifica-rilor. In cazul cind nici una din cele doua paro con-tractante nu va

ofi

facut sa se notifice douasprezeceluni inaintea expiraunei a zisei perioade de zece aniintenounea sa de a face sa inceteze efectele prezentuluitratat, el va onramine in vigoare piny launui an socotit din ziva cind una sau cealalta din celedoua parO contractante .va face denur4area sa.

Drept care plernpotenoarii au semnat prezentul tra-tat si au pus pe dinsul sigiliile lor.

Facute in dublu original la Bucuresti in ziva de24 martie (5 aprilie) anal 1880.

(s) B. Boerescu (s) W. A. White(L.S.) (L.S.)

MON. OF." NR. 144 DIN 29 IUNIED1 IULIE 1880.

771880, august 2/14, Bruxelles

Conven;ie de comert incheiate intre Romania si Bel-gia prin care se acorda supusilor celor doua saridreptul de a exercita comertul, stabilindu-se liber pe

451

fi

www.dacoromanica.ro

teritoriul celeilalte parti contractante Si de a beneficiapentru persoanele si bunurile for de aceeasi protectieca Romanii in Belgia si belgienii inRomania aveau dreptul de a dobindi, a poseda saua instraina orice fel de proprietate mobiliara sau

si a dispune de ea prin cump'arare, vinzare,donatie, schimb etc., platind aceleasi taxe, impoziteon sarcini ca si nationalii. Se acorda clauza natiunii

celei mai favorizate

Alteta sa regard' domnul Romaniei $i maiestatea sa re-gele belgilor, animati de dorinta de a inlesni si a dez-volta relatiunile comerciale stabilite intre cele douasari, au hotarit sa se incheie pentru acest scop un tra-tat st au numit plempotentiari ai for respectivi.

Alteta sa regard' domnul Romaniei, pe d. M. Mitili-neu, comandor al ordinului sau Steaua Rominiei etc.,etc., etc., ministrul sau resedinte pe linga maiestatea saregele belgilor.

Maiestatea sa regele belgilor, pe d. Friere-Orban,mare cruce al ordinului sau Leopold etc., etc., etc., mi-nistru de stat, ministrul sau al afacerilor straine ;

Care, dupe .ce si-au comunicat deplinele for puterirespective, game in buns gff cuvenita forma, au conve-nit asupra urmatoarelor articole :

Art. 1. Va fi reciproc deplina intreaga* libertatede comert si de navigatiune intre supusii celor a"douinalte parti contractante, care vor putea, $i unit st altu,sa se stabileasca liber pe teritoriul celeilalte tari.

Romanii in Belgia si belgii in Romania vor putea,reciproc, conformindu-se cu legile tariff, sa intre, sa

1 A fost precedata de o declaratie (1877) pentru reglementarea pro-vizorie a relatiilor comerciale dintre cele doua fari. Conventia afost votata de Adunarea deputa%ilor la 3 februarie 1881 Si de Senatla 11 februarie 1881. Legea pentru incuviin;area ratificarii a fostpromulgate prin I.D.R. nr. 389 din 19 febr. 1881, Mon. of."nr. 42 din 22 febr./6 martie 1881. Instrumentele de ratificare s-auschimbat la 13 martie 1881 si au intrat in vigoare la aceeasiA fost inlocuita prin conventia din 10/22 ianuarie 1894 (Mon, of."nr. 3 din 3/15 .aprilie 1894).

452

si nationalii.

imo-biliara

'.

51

data.

www.dacoromanica.ro

calatoreasca. sau petreaca in toata libertatea in oriceparte a tentornlor respective, spre cauta de afa-cerile lor ; ei se vor bucura, spre acest finit, pentrupersoanele hunurile lor de aceeasi protectiune canationaln.

Ei vor putea, in toata intinderea celor doua ten-torn, sa exercite industria, sa faca comer%, atit cu ri-dicata cit in detaliu, Fara a fi supusi nici pentrupersoanele bunurile lor, nici pentru exercitiul corner-lulu; sau al industriei lor la taxe generale sau locale,nici la impozite sau obligatiuna de orice natura ar fi,altele sau mai oneroase, decit acelea care sint sau vorputea fi stabilite asupra naponahlor ; privilegiile, exemp-tiunile, ununitatile si once favoruri de care s-ar bu-cura in inaterie de comer% industrie supusii uneiadin inaltele parti contractante vor fi comune si pentrusupusii celeilalte.

Art. 2. In ceea ce privqte dreptul de a dobindi, aposeda sau a instraina orice fel de proprietate mobi-liara sau imobiliara, romanii in Belgia 51 help inRomania se vor bucura de drepturile supusilor statuluicelui mai favorizat.

Ei vor putea, in aceste margini si in aceleasi con-ditiuni ca supusii statului celui favorizat,favo zat, sa do-bindeasca asemenea proprietaIi sa dispuna de din-sele prin cumparare, vinzare, dongiuni, schimb, con-tract de casatorie, testament, mostenire, sau in oricealt mod ar fi, fara a fi supusi la taxe, impozite onsarcini, sub once denumire ar fi, altele sau mai ur-cate decit acelea care sint stabilite pentru nationali.

Ei vor putea, asemenea, sa exporte liber produsulvinzani proprietatii lor si in general al bununlor lor,Fara a fi %limp a plati dreptun altele sau mai urcatedecit acelea ce na ;ionalii ar fi avind a plati in ase-menea imprejuran.

Art. 3. Negutatorii, fabricantii 4i industriasii in ge-nere ai uneia din cele doua sari contractante, calatorindin cealalta tara sau facind sa calatoreasca printr-insacomisii §i agentii lor, fie cu sau Fara mostre in in-teresul exclusiv al comertului sau al industriei ce exer-cita cu scop de a face cumparari sau a priori co-

453

si si

si

si

si

saa-si

maisi

--

www.dacoromanica.ro

misiuni vor fi tratati, in ceea ce priveste .patenta,ca si negufatorn, fabricantii industriasii naflunii ce-lei mai favorizate.

Este insa bineinteles ca stipulatiunile de mai sus nuderoga intru nimic de la legile 41 regulamentele caresint in vigoare in fiecare din .cele doua tari si aplicabilela toti strainii in ceea ce pnveste comerful de colpor-tagiu.

Supusn partilor contractante vor fi reciproc tratatica si nationalii cind vor merge dintr-o Tara intr-altapentru a vizita bilciunle si tirgurtle, cu scopul de aexercita acolo comerful for si a debita productele lor.

Nicci o impiedicare nu se va pune la libera circulati-une a calatordor si formalitafile administrative re-lative la documentele de voiaj vor fi restrinse lacerintele stricte ale ,serviciului public pentru trecereafruntariilor.

Art. 4. Romanii in Belgia si belgii in Romania vorfi reciproc scutiti. de (mice serviciu personal fie in ar-matele de uscat si de mare, fie in garzile sau militiilerationale, de quartirul militar, de once contributiune,fie in bani, fie in natural, destinat a tine loc de serviciupersonal, de once imprumut forfat 4i de ()rice presta-tiune sau rechizitiune railitara. Sint, cu toate acestea,exceptate sarcinile legale ce sint legate de posesiune,cu un oarecare, a unui bun imobiliar, precum siprestatiuntle 41 rechizifiunile militare la care toti natio-nalii pot fi chemafi a se supune ca proprietari fun-clan sau arendasi.

Ei vor fi, de asemenea, dispensati de orice functiuneofictala obligatorie, judiciara, administrative sau

on care ar fi.Ramine inteles ca orice favoare sau scutire ce s-ar

taxiacorda in urrna, in aceasta materie, supusilor uneistralne de catre una din cele doua parti contractantese va intinde tndata si de drept si asupra supusilor ce

parti.Art. 5. Nici una din partite contractante nu va su-

pune pe cealalta la o prohibifiune de importare, expor:tare sau tranzit care nu s-ar aplica in acelasi timp sila toate celelalte natiuni, afara de masurile speciale

454

title

ledalte

5i

muni-cipala,

www.dacoromanica.ro

pe care cele doul tali isi rezerva a le stabili intr-unscop sanitar sau in vederea unor evenimente de ra'zboi.

Art. 6. Cit despre suma, garamia $i perceperea drep-turilor de importatiune 5i exportatiune, ca 5i in ceeace priveste tranzitul, reexportatiunea, antrepozitul,drepturile locale si formalita'tile vamale, fiecare dincele doua inalte pa'rTi contractante se oblige a face saprofite cealalta parte de orice favoare, de orice pri-vilegiu sau sca'.dere la tarife la importul sau la expor-tul articolelor mentionate sau nu in aceasta" conventiunepe care una din ele ar fi putut sa le acorde unei atreia puteri. De asemenea, orice favoare sau imunitatece s-ar acorda mai tirziu uneia a treia puteri se va in-tinde imediat, fare condntiune 5i prin acest fapt insusisi asupra celeilalte psarli contractante.

Art. 7. Productele solului $i ale industriei din Roma-nia, $i in special grinele, care vor fi importate in Bel-gia $i care sint destinate fie pentru consumatiune, fiepentru antrepozit, fie pentru reexportatiune, fie pentrutranzit vor fi, supuse la acelasi tratament $i nu vor fipasibile de drepturi altele nici mai urcate decit pro-ductele natiunii celei mai favorizate.

Art. 8. Obiectele de provenienta", de productiune saude manufacture belgiana' care se vor importa inRomania $i productele similare care se vor exporta cudestinatiunea pentru Belgia, in orice mod 5i pe oricecale, nu vor fi supuse la nici un regim vamal, altul saumai oneros decit acela care este sau va fi acordat na-tiunii celei mai favorizate.

Este bineinceles ca dreptul de intrare in Romania asu-pra sticlei de origins belgiana, cuprins la finele art. 504al tarifulun roman sub insemnarea de stic15. de geamurisau stica in foi, de culoarea sa natural5. (verde, jum:-i-tate albs 4i albs de tot), va fi fixat la 5 franci pentru100 de kile si ca drept de intrare asupra pinzei de inneinallbitI de toate calita'tile, cuprins la art. 398 alzisului tarif, si alta dec'it ptnzeturile mentionate laart. 395 4i 396 din acelasi tarif, este fixat la 45 defranci pentru 100 de chilo.

Art. 9. MIrfurile de orice nature venind din unadin cele doul tairi sau merg-ind in vreuna din ele vor

455

www.dacoromanica.ro

fi reciproc scutite in cealalta de orice drept de tranzit,fie ca ele sa treaca direct, fie ca in timpul tranzituluisa trebuiasca a fi descarcate, depose $i reincarcate, faraprejudiciul regimului special, care, in conformitate cuart. 5, s-ar putea stabili in privinta prafului de pu$ca$1 a armelor de razboi.

Art. 10. In ceea ce priveste expeditiunea vamala amarfunlor supuse la un drept ad valorem, productele

importatorii din una din cele doua tari vor fi tra-tati.in cealalta, sub toate raporturile, ca $1 importa-torn $1 productele din taxa cea mai favorizata.

Art. 11. Nave le romane caricurile lor vor fi tra-tate in Belgia navele belgiene caricurile lor vor fitratate in Romania cu totul pe piciorul navelor natio-nale $1 al caricurilor lor, oricare ar fi punctul de pie-care

caricurilorcaricurilorcaricurilorcaricurilorcaricurilorlornavelor sau destina%iunea lor $1 oricare ar fi

origina destina%iunea lor.Once pnvilegiu $i orice scutire acordata in aceasta

privinta unei a treia puteri de catre una din inaltelepart' contractante se vor acorda indata fara nici oconditiune celeilalte parti.

Cu toate acestea, se face exceptiune la dispozitiuneaprecedents in ceea ce prirveste avantajele particularece exists sau vor putea sa existe pentru productele pes-cariei nationale intr-o Tara sau in cealalta.

Art. 12. Nationalitatea bastimentelor va fi admisa,de o parte $i de cealalta, dupa legile regulamenteleparticulare fiecarei tari, prin titluri $i patente liberatecapitanilor, patronilor sau corabierilor de catre auto-ritatile competente.

Art. 13. Nave le roman intrind intr-un port al Bel-giei 4i reciproc navele belgiene intrind intr-un port alRomaniei $i care n-ar veni decit pentru a completacaricurile sau a descarca o parte din ele vor putea,conformindu-se cu legile $i regulamentele statelor res-pective, sa conserve pe bordul lor partea din cariccare ar fi destinata pentru un alt port, fie din aceeasiTara, fie dintr-o alts Tara, o reexporteze, fara afi %mute a plati pentru aceasta din urma parte a cari-culm lor nisi un drept, afara de acelea pentru supra-

456

gi

gi

gi gi

al

41

gi

4i

gi sa

si

www.dacoromanica.ro

veghere, care insa nu se vor putea percepe decit dupataxa fixata pentru naviga;iunea nationala.

Art. 14. Vor fi cu totul scutite de drepturile de to-naj $i de expeditiune in porturile fiecareia din celedoua Fari :

1) Nave le care intrate cu lest, din orice loc ar fi,vor pleca tot cu lest.

2) Nave le care, trecind de la un port al uneia dincele doua 0'4 in unul sau mai multe porturi ale ace-leiasi Fari, vor justifica ca au achitat deja aceste drep-turi.

3) Nave le care intrate cu un cric intr-un port, fiecu voie, sau prin oprire (relax) fortata, vor iesi Paraa fi facut nici o operatiune de comer%.

In caz de oprire fortata nu se vor privi ca opera-tiuni de comert debarcarea si reincarcarea marfurilorpentru repara%iunea navei, transbordarea pe o altsnavy in caz de inavigabilitate a celei dintii, cheltuielilenecesare pentru reaprovizionarea echipajelor $i pentruvinzarea marfurilor avariate, cind administra%iunea va-milor va fi dat autorizatia pentru aceasta.

Art. 15. In caz cind o navy a uneia din cele douainalte parti contractante ar fi aruncata sau ar naufra-gia la tarmurile celeilalte, aceasta navy se va bucuraacolo, atit pentru bastiment cit si pentru caric, de fa-vorurile si imunitatile ce legisla%iunea fiecareia din Fa-rile respective acorda navelor sale proprii in asemeneaimprejurari.

Se va da tot ajutorul Si toata asistenta capitanuluiechipajului atit pentru persoanele for cit pentru

nava si pentru caric. Opera%iunile relative la scaparese vor face in conformitate cu legile %aril. Vor fi insaadmisi consulii sau agen%ii consulari respectivi a supra-veghea operatiunile relative la reparatiunea sau la re-aprovizionarea sau la vinzarea, de va fi loc, a naveloraruncate sau naufragiate la farm. Tot ce se va fi sca-pat din nava si din caric sau produsul acestor obiecte,data se vor fi vindut, se va restitui proprietarilor saucelor care-i vor reprezenta si nu se vor plati speze de

457

1i si

www.dacoromanica.ro

scapare .mai mari decit acelea la care vor fi supusinationalti in asemenea cazuri.

Inaltele parli contractante mai convin ca marfurilescapate sa nu fie supuse la plata nici unui drept devama, afara numai daca se vor destina la consuma-tiunea interioara.

Art. 16. Nu vormarfurile

avea sa plateasca nici navele bel-giene, nici dupa bordul acestor nave pe Du-nare 41 porturile de pe larmul roman al Dunarii niciL111 drept special, afara de drepturile de peagiu ce sinta se plati astazi de catre nave la gurile Dunarii 4i laPortile de Fier si afara de taxele astazi in vigoare inporturile de pe tarmul roman al Dunarii 4i stabilite cusingurul stop de a imbunatati stationarea vaselor sifavoriza executarea unor lucrari publice oricare, desti-nate a facilita incarcarea $i descarcarea marfurilor.

Sub raportul acestor taxe, al dreptului de cheaj,precum $i sub toate celelalte raporturi, navele Si mar-furile belgiene vor fi asimilate in porturile romane cunavele si marfurile nationale, precum 4i cu acelea alenatiunii celei mai favorizate.

Societatile de navigatiune $i proprietarii bastimen-telor, facind un serviciu regulat de transport pe Dunarevor putea sa dobindeasca la debarcare statiuni pentruvasele lor, terenurile necesare pentru instalarea birou-rilor, atelierelor 4i depozitelor for 4i be va fi permisa stabili pe dinsele magazine speciale, care se vor privica antrepozite indata ce vor rorespunde la toate ce-rintele legilor tarii in vigoare in aceasta privinta.

Art. 17. Acest tratat va raminea in vigoare in timede zece ani cu incepere din ziva sohimbarii ratifica-rilor. In caz cind nici una din inaltele parti contrac-tante nu va fi notificat ou douasprezece luni inaintede finele zisului period intentiunea sa de a face sa in-ceteze efectele lui, acest tratat va ramine obligatoriupins la expirarea unui an cu incepere din ziva cinduna sau cealalta din cele doua inalte parti contrac-tante it va fi denun%at.

Dispozitiunile ce preced vor fi executorii, in celedoua tan, o luna dupa 9chimbarea ratificarilor.

458

a

www.dacoromanica.ro

Cele data inalte parti contractante i i rezerva drep-tul de a introduce mai tirziu in comma intelegerein acest tratat modificatiuni care se vor judeca conformcu spiritul sau cu principiile sale a caror oportu-nitate se va proba prin experienta.

Art. 18. Acest tratat se va ratifica ratificarile sevor schimba la Bruxelles cit se va putea mai curind.

Drept care plenipoten%iarii respectivi 1-au semnatau pus pe dinsul sigiliurile lor.

Facut la Bruxelles, in dublu exemplar, in ziva apatrusprezecea a lunii august, o mie opt sute optzeci.

(s) M. Mitilineu(L.S.)

(s) Frere-Orban(L.S.)

MON. OF." NR. 42 DIN 23 FEBRUARIE/6 MARTIE 1881.

781881, iunie 5/17, Bucurqd

Conventie consulara incheiata de Romania cu State leUnite ale Americii prin care se reglementeaza infiin-carea de consulate generale, consulate si viceconsulatein porturile, orasele $i localitacile din cele doua tari,stipulindu-se ca agenTii consulari nu puteau fi ares-tati preventiv decit in caz de crima calificati si pe-depsita ca atare de legislatia locals ; acelasi tratamentera aplicat consulilor Statelor Unite in Romania in

similare ; in caz de deces sau absents a

consulilor, secretarii for girau interimar afacerile ;consulatele supravegheau men %inerea ordinii interioare

459

$1

4i

situa %ii

si

si

si

www.dacoromanica.ro

pe bordul navelor de come/ ale natiunii for $i re-zolvau diferendele ce se iveau intre capitanii, ofi-

terii si oamenii din echipaj 1.

Majestatea sa regele Romaniei si State le Unite aleAmericii, insufletiti deopotriva de a determina in toataintinderea claritatea putmcioasa drepturile, privile-gulest imunitatile reciproce ale agentidor consulari res-pectivi, precum $i functiumle for si obligatiile la careei vor fi supusi in cele doua ;sari, au hotarit sa incheieo conventiune consulari si au numit de plenipotentiariai lor, insa :

Majestatea sa regele Romaniei pe d. D. Bratianu,presedintele Consiliului sau de Ministri, ministru alafacerilor straine etc.

State le Unite ale Americii pe d. Eugeniu Schuyler,insarcmat de afaceri $t consul general ;

Care, dupe ce si-au preschimbat deplinele for pu-teri, gasite in buns cuvenita forma, au convenit asn-pra urmatoarelor articole :

Art. 1. Fiecare din inaltele parti contractante con-simte a admite consuli generali, consuli, viceconsuliagen %i consulari ai celeilalte in toate porturile, oraselesi localitatile sale, afara de localitatile unde ar uninconvenient de a admitte asemenea agent'.

Aceasta rezerva insa nu se va aplica tmeia din inal-tele parti contractante fare a se aplica, de asemenea,oricaret alte puteri.

Art. 2. Consulii generali, consulii, viceconsulii siagentu consulari ai fiecarei din cele doua inalte part'contractante se vor bucura reciproc in statele celei-lalte de toate privilegiile, soutirile si imunitattle de carese bucura agentii de acelasi rang si de aceeast calitateai natiunii celei mai favorizate. Numith agenti, inamte

1 A fost votat5. de Adunarea deputatilor la 23 februarie 1881 side Senat la 26 februarie 1881. Legea pentru inctiviintarea ratificariia fost promulgate prin I.D.R. nr. 688 din 4 martie 1883, Mon. of."nr. 49 din 4/16 iunie 1883. Ratificarile s-au schimbat la 1/13 iunie1883, iar conventia a intrat in vigoare la aceeasi chid%

460

$i

i

si

fi

www.dacoromanica.ro

de a fi la exercitiul func;iunii for §i a se bu-cura de imunitatile ce se leaga de dinsele, vor trebuisa produca o comisiune in forma stability de legiletarilor for respective. Guvernul fiecarei din cele douainalte parti contractante le vor libera, fara nici o chel-tuiala, execuatorul necesar pentru exercitiul functiu-nilor for si, producind acest act, se vor bucura dedrepturile, prerogativele imunitatile acordate de pre-zenta conventiune.

Art. 3. Consulii generali, consulii, viceconsulii 4i

agen;ii consulari, cetateni ai statului care i-au numit,nu vor putea sa fie aresta ;i preventiv diecit in caz decrima calificata $i pedepsita ca atare de legisla;ia

ei vor fi scuti;i de quartir militar, de orice ser-viciu, fie in armata regulata de uscat $i de mare, tiein garda nationala sau civila, on in militii ; ei vor fi,de asemenea, scuti;i de toate contributiile directe inprofitul statului, al provinciilor sau comunelor impusepe persoane fie cu titlul de capitatiune, fie pentru pro-prietatile Tor, afara numai dad. vor fi impuse asupraposesiunii de bunuri imobile sau asupra intereselor unuicapital intrebuintat in statul unde agenti iii exer-cita func ;iunile. Aceasta scutire insa nu se va puteaaplica consulilor generali, consulilor, viceconsuliloragentilor consulari care ar exercita o profesiune, oindustrie sau un comer; oarecare, numitii agen ;i tre-buind, in acest caz, sa fie supusi la plata taxelor da-torite de orice alt strain in aceleasi condi ;iuni.

Ramine cu totul inteles ca consulii respectivi, dacasint negocian ;i, vor fi supusi, in ceea ce privqte ares-tul preventiv pentru fapte de comer ;, la legisla ;iuneatarii in care iii exercita functiunile lor.

Art. 4. Cind justi ;ia uneia din cele doua ;sari va aveasa primeasca vreo declara ;iune juridica sau depozi ;iunede la un consul general, consul, viceconsul sau agentconsular cetacean al statului care I-a numit neexer-citind nici un comer ;, ea-1 va invita in scris a se pre-zenta inainte-i gi, in caz de impiedicare, va trebuiceara marturia prin scris sau sa Ge transporte la lo-cuin;a sau cancelaria sa spre a o ob ;ine din viu grai.

461

admisi

$i

lo-cara,

zisii

5i

5i

www.dacoromanica.ro

Zisul agent va trebui sa satisfaca aceasta cerere intermenul cel mai scurt posibil.

In toate cazurile de crime prevazute de articolul 6din amendamentele la Constitutiunea Statelor Unite,prin care dreptul de a chema martori in favoarea loreste asigurat persoanelor acuzate de crime, infatisareazisilor agenti va fi ceruta cu toata deferenta ce se cu-vine demnitatii consulare 4i datoriilor sarcinii lor. Ace-lasi tratament va fi acordat consulilor Statelor Unitein Romania in cazurile similare.

Art. 5. Consulii generali, consulii, viceconsulii 5iagentii consulari vor putea sa aseze deasupra usei ex:terioare a cancelariei lor un scut al armelor natiumilor cu o inscrip %iune purtind aceste cuvinte : consula-tul general, consulatul, viceconsulatul sau agentia con-sulara a Romaniei sau a Statelor Unite. Ei vor putea,de asemenea, sa arboreze drapelul natiunii lor, afarde capitala daca acolo se va gasi o legatie. Eivor putea, de asemenea, sa arboreze pavilionul natio-nal pe batelul pe care se vor sui pentru a-si exercitafunciiunile.

Art. 6. Cancelariile consulare vor fi inviolabile intoate timpurile. Autoritatile locale nu vor putea sa lecalce sub nici un pretext. Ele nu vor putea in nici uncaz sa viziteze, nici sa popreasca hirtiile ce vor fi in:chise acolo. Cancelariile consulare nu vor putea servi,in nici un caz, ca locuri de azil si, ctnd un agent alserviciului consular va fi angajat in alte afaceri, hir-tiile relative la consulat se vor tine separate.

Art. 7. In caz de deces, de impiedicare sau de absentaa consulilor generali, consulilor, viceconsulilor si agen-plor consulari, cancelarii sau secretarii lor, dupa cecaracterul lor oficial se va fi notificat Ministerului Afa-cerilor Straine in Romania, sau Departamentului deStat din Washington, vor fi admisi de drept a gira inmod interimar afacerile posturilor respective si se vorbucura, pe cit va dura aceasta gestiune temporara, detoate drepturile, prerogativele si imunitatile acordatetitularilor.

Art. 8. Consulii generali si consulii vor putea, pecit legile %aril lor le permit, sa numeasca, cu aprobarea

462

tariff,

www.dacoromanica.ro

guvernelor lor respective, viceconsuli si agenti consu-lari in orasele, porturile 4i localitatile cuprinse in aron-dismentul lor. Acesti agenti vor putea sa fie alesi faradeosebire printre romani, cetatenii Statelor Unite saucetatenii altor sari. Ei vor fi investiti de o comisiuneregulata $i se vor bucura de privilegiile stipulate inaceasta conventie in favoarea agentilor serviciuluiconsular, supunindu-se la exceptiile stipulate in art. 3si 4.

Art. 9. Consulii generali, consulii, viceconsulii siagentii consulari vor avea dreptul de a se adresa auto-ritatilor administrative sau judiciare, fie in Romania,ale statului, districtului sau comunei, fie in State le Uni-unei, ale statelor sau ale municipalitatii lor, in toata in-tinderea arondismentului lor consular, pentru a reclamain contra oricarei infractiuni a tratatelor sau conven-tiunilor existente intre Romania si State le Unite 4i pen-tru a proteja drepturile si interesele nationalilor lor.Daca nu se va da satisfacere reclaatiei lor, zisiiagenti vor putea, in lipsa unui agent diplomatic altarii lor, sa recurga direct la guvernul tarii in care-siexercita functiunile lor.

Art. 10. Consulii generali, consulii, viceconsuliiagentii consulari vor avea dreptul de a primi in can-celariile lor sau in locuinta lor privatal, in cea a Or-Oor sau pe bordul bastimentelor declaratiunile capi-tanilor echipajurilor vaselor din %ara lor, ale pasa-gerilor ce se afla pe bord si ale oricarui alt cetatean alnatiunii lor. Zisii agenti vor avea, osebit de acesta,dreptul de a primi, conform cu legile cu regulamen-tele Orli lor, in cancelariile sau birourile lor toate ac-tele conventionale facute intre cetateni ai tarii lor sicetatenii sau alti locuitori ai tarii unde ei rezida, gi

chiar toate actele acestor din urma, cu conditiunea insaca aceste acte sa aiba raport la ,niste bunuri situate saula afaceri ce sint a se trata pe teritoriul natiunii decare va tine consulul sau agentul inaintea caruia se vorfi Nutt.

Expeditiile ziselor acte $i documente oficiale de oricefel, fie in original, in copie sau traducere, autentifi-cate si legalizate C11411 se cuvine de atre consulii ge-

463

$i

si

www.dacoromanica.ro

nerali, consulii, viceconsulii sau agentii consulari $i in-vestite cu sigiliul for oficial, vor fi crezute in justitiela toate tribunalele din Romania 4i State le Unite.

Art. 11. Consulii generali, consulii, viceconsulii siagentli consulari respectivi vor fi insarcinati exclusivcu mentinerea ordinei interioare pe bordul navelor decomert ale natiunii for Se vor hofari singuri asupra tu-turor diferendelor ce se vor fi ridicat pe mare sau sevor ridica in porturi intre capitanii, ofiterii gi oameniide echipaj, cu .orice titlu ar fi, si in special pentruregularea salarillor $i executarea angajamentelor con-sinitite reciproc. Autorieatile locale nu vor putea saintervina decit atunci cind dezordinele ivite ar fi denatura a tulbura linistea si ordinea publics pe uscatsau in port sau cind o persoana a Orli sau nefacindparte din echipaj s-ar gasi amestecata.

In toate celelalte cazuri, autoritatile mai sus citatese vor m'argini a da tot sprijinul consulilor $i vicecon-sulilor sau agentilor consulari, data vor fi chemate de

pentru a face sa se aresteze si sa se duca la inchi-soare orice individ inscris in rolul echipajului on decite ore, pentru un motiv oricare, numitii agenti vorcrede de cuviinta.

Art. 12. Consulii generali, consulii, viceconsulii siagentii consulari vor putea face sa, se aresteze ofiteri,matelotii $i toate celelalte persoane ce fac parte, cuonce titlu ar fi, din echipajurile bastimentelor de raz-boi sau comert ale natiunii for si care ar fi prevenitisau acuzati de a fi dezertat de pe zisele bastimente,spre a-i retrimite pe bord sau a-i transporta in taralor. Pentru aceasta ei se vor adresa in scris catre auto-ritatile locale competence ale tarilor respective si levor cere in scris pe acesti dezertori, justificind, prinproducerea registrelor bastimentului sau a rolului echi-pajului sau prin alte documente oficiale, ca oameniipe care-i reclama fac parte din zisul echipaj.

Asupra acestei cereri, astfel justificata, remiterea de-zertorilor nu li se va putea refuza, afar numai datase va proba cum se cuvine ca ei erau cetateni ai fariiunde se cere ext/idarea in momentul inscrierii for in

464

el,

www.dacoromanica.ro

rol. Li se va da tot ajutorul toata protectia pentrudutare, prinderea $i arestarea acestor dezertori, carevor fi chiar detinuti pa'ziti in inchisorile tariff, dup'acererea $i cu spesele 'consulilor, pins cind ace$ti agentivor fi 0:sit o ocazie de a-i porni. Daca insa aceastsaocazie nu s-ar prezenta intr-un termen de trei luni cutncepere din ziva aresta'rii, dezertorii vor fi pusi inlibertate $i nu vor mai putea ssa fie arestati pentruaceea$1 cauza.

Cind dezertorul va fi comis vreun delict $i cindtribunalul, care este in drept a se pronunta asupra-i,reclanna $i exercia acest drept, remiterea se va amtnapins cind judecata tribunalului se va fi pronuntat $iexecutat.

Art. 13. Cind nu vor exista stipulatii contrarii intrearmatorii, ineardtorii $i asigura'torii, toate avariileincercate pe mare de dtre navele celor dou'al t'ari, fieca ar trage de buns -voie in port, fie ca' s-ar ga'si inoprire (relache) fortata, se vor regula de consulii ge-nerali, consulii, viceconsulii sau agentii consulari ait5.rilor respective.

Dad insl locuitori de-ai tarii sau ceeateni ai uneia treia natiuni s-ar gasi interesati in citatele avarii $ip'Artile n-ar putea sa inteleaga de bun'avoie, recursulla autoritatea locals competena se va face de drept.

Art. 14. Toate operatiunile relative la sdparea na-velor romane naufragiate la fa" rmurile Statelor Unitesi ale navelor din State le Unite naufragiate la ta'rmu-rile Romaniei se vor dirija de consulii generali, con-sulii si viceconsulii celor dou'l ta'ri respective, $i pinsla sosirea for de dtre agentii consulari respectivi acolounde va exista o agentie ; in locurile $i porturile unclen-ar exista o agentie, autorita'tile locale vor avea sa ia,pins la sosirea consulului in al drui arondisment s-arfi intimplat naufragiul $i care va trebui sa fie pre-venit imediat, toate masurile necesare pentru proteja-rea indivizilor $i pentru conservarea efectelor naufra-giate.

Autorita'tile locale, de altminteri, nu vor avea s'a in-tervina decit pentru a mentine ordinea, a garanta in-

465

si

si

www.dacoromanica.ro

teresele scapatorilor data sint straini echipajurilor nau-fragiate st a asigura executarea dispozitiunilor ce sinta se observa pentru intrarea iqirea marfurilor sca-pate.

Este bineinteles ca aceste marfuri nu vor fi supusela nici un drept de varna, (afara) numai dad' vor fidestinate a fi date consumatiunei in Tara uncle s-a in-timplat naufragiul.

Interventiunea autoritatilor locale in aceste diferitecazuri nu va ocaziona nici un fel de spese, afara deacelea la care vor da loc operatiunile de scapareconservare a obiectelor scapate, precum acelea lacare ar fi supuse in asemenea caz navele nationale.

Art. 15. In caz de deces al unui roman in State leUnite sau al unui cetacean al Statelor Unite in Roma-nia, Baca nu se va gasi nici un mostenitor cunoscutsau nici un executor testamentar instituit de catre de-funct, autoritatile locale competente vor informa des-pre aceasta imprejurare pe consulii sau pe agentii con-sulari ai natiunii de care Linea defunctul, pentru ca sase poata da cunostinta imediat partilor interesate.

Consulii generali, consulii, viceconisulii sau agentuconsulari vor avea dreptul de a interpune in persoanasau prin delegat orice act in locul mostenitorilor sau alcreditorilor absen%i sau minori, pins cind acestia vorLi reprezentati cum se cuvine.

Art. 16. Conventiunea prezenta va ramine in vi-goare in timp de zece ani cu incepere de la schimba-rea ratificarilor, care se vor da conform constitutiuni-lor respective ale celor doua tari si se vor schimba inBucureti cit se va putea mai curind.

In caz cind nici una din parti nu ar fi notificat, cudouasprezece luni inainte de expirarea zisului period dezece ani, intentiunea sa de a nu reinnoi aceasta conven-tiune, ea va continua sa ramina in vigoare Inca un an,si asa inainte din an in an, pins la expirarea unui an cuincepere din ziva cind o parte sau cealalta o va fi de-nuntat.

466

ii

tiii

www.dacoromanica.ro

Drept care plenipotentiarii respectivi au sernnat-o sisigilat-o in dubla expedi%iune.

ralcuta la Bucuresti la 5/17 iunie 1881.

(s) D. Biltianu(L.S.)

MON. OF". NR. 49 DIN 4/16 IUNIE 1883.

(s) Eugene Schuyler(L.S.)

791883, octombrie 18/30, Viena

Tratat secret incheiat intre Romania si Austro-Ungariaprin care se angajau sa nu participe la aliante careprin natura for ar fi fost indreptate impotriva celordoua state, stipulindu-se reciprocitate de asistenta insituatia cind Romania sau Austro-Ungaria ar fi fostobiectul unei agresiuni ; totodata, se preciza inter-dictia partilor contractante de a negocia sau incheiapace separata in eventualitatea unui razboi comun dusde cele doua Sari, partite asumindu-si obligatia de a

pastra secret coniinutul tratatului 1.

Majestatea sa impSfatul Austriei, rege al Boemiei etc.si rege apostolic .al Ungariei majestatea sa regeleRomaniei, insuflemi de o aceeasi dorin0: de a mentine

Acest tratat, dupa cum se exprima C. Cane in lucrarea P. P. Carpload sau in istoria politica a tariff, vol. I, 1936, ....ramase inchis

in casa de fier a regelui Carol, care nu-1 arata decit numai pri-milor ministri'.

467

;I

si

www.dacoromanica.ro

pacea generals, potrivit scopului urmarit de aliantaaustro-ungara germana, de a asigura ordinea politicayi de a garanta, pentru once eventualitati, desavirsitaprietenie care le leaga, au hotarit sa incheie in acestscop un tratat care prin natura sa, in esenta de conser-vare si de aparare, nu urmareste altceva decit sa prex ina"once primejdii care ar putea ameninta pacea statelorlor.. In vederea acestui lucru, majeseatile lor mai susamintite au numit ca plempotentiari ai lor :

Majestatea sa impasatul Austriei, rege al Boerniei etc.si rege apostolic al Ungariei :

pe domnul Gustav conte Kalnoky de K6r5s-Patak,§ambelan in prezent consilier intim, ministru alcasei imperiale al afacerilor externe, general al ar-matelor sale.

Majestatea sa regele Romaniei :pe domnul Dimitrie Sturdza, ministru al afacerilor

externe, care, dupa ce si-au comunicat deplinele puten.recunoscute a fi in forma cuvenita, au convenit asupraurmatoarelor articole :

Art. 1. /naltele pasti contractante isi fagaduiesc pace§i prietenie $i ca nu vor intra in Ind un fel de aliantasau lupta indreptata impotriva vreuneia din statele lor.Ele se angajeaza sa duca o politica de prietenie siacorde sprijin reciproc in limita intereselor lor.

Art. 2. Daca Romania va fi atacata fara ca dinpartea ei sa fi existat vreo provocare, Austro-Ungariava trebui acorde in Limp util ajutor $1 asistenfaimpotriva agresorului. Daca Austro-Ungaria ar fi ata-cam in aceleasi imprejurari in vreuna din zonele sta-telor sale limitrofe Romaniei, va fi de indat'a castsfoederis pentru Romania.

Art. 3. Daca una din inaltele parti contractante ar fiamenintata de o .agresiune in conditiile sus-mentionate,guvernele respective se vor pune de acord asupra ma-surilor care vor trebui luate in vederea unei cooperaria armatelor lor. Aceste probleme militare, indeosebicea a iunitatii operatiunilor a trecerii prin teritoriilerespective, vor fi reglementate printr-o convenfie mili-

468

si

si

si

si

-i

tara.

www.dacoromanica.ro

Art. 4. Daca, contrar dorintei $i sperantei lor, inal-tele parti contractante vor fi nevoite sa duca un razboicomun in imprejurarile prevazute de articolele pre-cedente, ele se angajeaza sa nu negocieze sau sa in-chew pace in mod separat.

Art. 5. Prezentul tratat va ramine in vigoare timp decinci ani incepind din ziva schimbarii instrumentelorde ratificare. Daca prezentul tratat nu va fi denun %atcu un an inainte de expirarea lui sau data nici una dininaltele parti contractante nu va cere revizuirea lui, elva fi considerat ca prelungit pentru Inca trei ani.

Art. 6. Inaltele parti contractante Iii lagacluiesc unaalteia sa pastreze secret continutul prezentului tratat.

Art. 7. Prezentul tratat va fi ratificat si instrumen-tele de ratificare vor fi schimbate Intr -un rastimp detrei saptamini sau mai degraba data este cu putinta.

Drept care, plenipotentiarii respectivi 1-au semnat gisigilat cu sigilul lor.

Intocmit la Viena in a treizecea zi a lunii octombriea anului de gratie o mie opt sute optzeci 4i trei.

Kalnoky m.p. (L.S.)D. Sturdza m.p. (L.S.)

Proces-verbal

Subsernnatii intrunindu-se la ministrul afacerilor ex-terne de la Viena pentru a proceda la schimbarea in-strumentelor de ratificare ale tratatului secret semnatla Viena la 30 octombrie 1883 de catre plenipoten %iariimajestatii sale regele Romaniei majest5.tii sale impa-ratul Austriei, rege al Boemiei etc. $i rege apostolic alUngariei, instrumentele de ratificare au fost produse $ifiind gasite, dupa examinarea lor, in forma cuvenita,schimbarea lor a fost operata.

469

$i

www.dacoromanica.ro

Drept care, subsemnatii tau intocmit prezentul pro-ces-verbal, pe care v.-au pus semnItura si 1-au sigilatcu sigiliul lor.

Intocmit la Viena la 15 noiembrie 1883.

L.S. P. P. CarpL.S. Kalnoky

A. SLI VAT, M. TUDORICA. TRATATUL ROMANO-AUSTRO-UNGAR DINANUL 1883, IN REVISTA ARHIVELOR" NR. 2/1967, P. 337-342, ORIG.FRANCEZ CU FACSIMILE.

801885, martie 2/13, Bucuresti

Conventia postala' incheiata. intre Romania 1i Bulgariastabilea intre cele doua administra/ii postale un schimbperiodic si regulat de corespondenve si mesagerii si

InfiinTarea birourilor prin care s'a se efectueze schim-bul pachetelor, depeselor Inchise si mesageriilor. Seprecizeaza ca se vor expedia prin posti orice cores-ponderne prevazute in conven/ia postala universals

de la Paris '.

Guvernul maiestaIii sale regelui Rominiei siGuvernul altetei sale princepelui Bulgariei, dorind a

regula prin o conventie postala serviciul corespon-

' Conventia a fost votata" de Adunarea deputatilor la 21 februarie1886 si de Senat la 5 martie 1886. Legea pentru ratificare a fostpromulgate prin I.D.R. nr. 850 din 13 martie 1886 ("Mon. of.'nr. 276 din 18/30 martie 1886). A fost modificat5 prin conventiadin 3/15 mai 1896 (Mon. of.' din 22 martie 1897).

470

www.dacoromanica.ro

den ;ei dintre statele respective, au numit spre acestsfirsit ca plenipotentiari ai lor, adica :

Guvernul maieseatii sale regelui Romaniei pe dom-nul colonel Mihai Pastia, directorul general al postelorsi telegrafelor regatului, si

Guvernul altetei sale principelui Bulgariei pe dom-nul G. D. Natchovits, agent diplomatic al Bulgariei inRomania,

care, sub rezerva ratifidrii guvernelor for respective,au convenit asupra articolelor urma'toare :

Art. 1. Intre administratia postara a Romaniei, de oparte, si administra ;ia postala. a Bulgariei, de alta, vaavea loc un schimb periodic 5i regulat de corespon-dente mesagerii originare din farile .respective sauprovenind din ta.rile earora administratille contractanteservesc sau ar putea servi ca intermediare.

Art. 2. Acest schimb se va efectua prin mijlocireaserviciilor srabilite sau care se vor mai stabili 'Intreteritornle farilor contractante pe caile urmatoare, sianume

1) intre Calafat si Vidin,2) intre Giurgiu si Rusciuc,3) intre Silistra Noua" si Silistra (bulgar5).

Art. 3. Num'arul $i organizarea serviciilor postei pecaile indicate, cum si orele de plecare si sosire a cu-rierilor vor fi regulate dup'al cerintele servictiului, princomuna intelegere intre administratiile respective.

Art. 4. Cheltuielile de transport dintr-o tara in altavor fi suportate pe jumsatate de ca:tre fiecare din celedoua administra ;ii contractante.

Art. 5. Administratiunile contractante vor hotari,prin comuna intelegere, birourile prin care se va facesohimbul pachetelor, depeselor inchise 5i mesageriilor.

Ele se indatoreaza a-si remite mutual orice expedi-tiuni (envois) postale internationale, cum 5i expeditiilein tranzit 5i a be transporta prin mijloacele cele maiaccelerate de care dispuin.

Ele vor intocmi Si -5i vor comunica una alteia..ta-blouri care vor indica direc%ia ce se va da expeditnlor(envois) postale.

471

si

:

www.dacoromanica.ro

Art. 6. Vor fi expediate prin pot de scrisori oricecorespondente care sint prevazute in conventiunea pos-tala universals din Paris.

Vor fi expediate prin posta de mesagerii :Scrisorile cu declargiune de valoare,gropurile sipachetele cu sau fara declaratiune de valoare.Art. 7. Taxele percepute pentru corespondentele

scrisorile cu declaratie de valoare vor fi cele prescrisein convenTiunea uniunii postale universale ; taxa de me-sagerii va fi aceea prescrisa de legile fiecarei Teri.

Art. 8. Prin exceptie, taxa scrisorilor din localitaTileroman limitrofe destinate localitatilor limitrofe bul-gare, si viceversa, va fi fixate pentru fiecare portsimplu de 15 grame la 15 centime pentru scrisorilefrancate la 30 centime pentru scrisorile nefrancate.

Sint considerate ca limitrofe staTiunile care sint si-tuate aproape de frontierele comune, in fats una dealta.

Art. 9. Francarea grupurilor pachetelor cu declara-Tii de valoare este facultative ; aceea a pachetelor faradeclaraTii de valoare si a scrisorilor cu declaratii de va-loare este obligatorie.

Art. 10. Taxele se vor percepe dupe tarifele in vi-goare in Tarile de origins si in Tara de destingie, adica :

Pcntru parcursul pe teritoriul roman, dupe tarifulroman, pentru parcursul pe teritoriul bulgar, dupetariful bulgar.

Art. 11. Expeditorul unui artical oarecare de mesa-gerii va putea sa ceara, in momentul depunerii obiec-tului, ca sa i se procure din partea destinatarului orecipisa de primire (retour-recipisse), pentru care el vaplati o taxa de 25 centime.

Aceasta taxa se va opri intreaga de oficiul expeditor.Art. 12. Fiecare expeditie (envoi) va fi insotita de o

scrisoare de trasura (lettre de voiture) ; dace insa eacuprinde obiecte supuse drepturilor de vama, va fi in-sotita si de declaratiile vamale respective.

Art. 13. Totusi, and mai multe colete vor fi insocitede o singura scrisoare de trasura, taxele vor fi perceputepentru fiecare colet in parte.

472

$i

si

si

si

www.dacoromanica.ro

Art. 14. Mesageriile inapoiate la locul de originspentru vreun motiv oarecare si articolele reexpediatedin cauza schimbarii resedinTei destinatarilor vor fisupuse la o noua taxa, ca $i cum ele ar fi fost pusedin nou la posts.

Art. 15. Numai rnesageriile administratiilor postalevor fi expediate cu scutire de taxe.

Art. 16. Expeditorul unui articol de mesagerii vaavea facultatea de a declara valoarea conTinutului,pentru care el va garanta in caz de pierdere sau stri-caciune (avarie) a obiectului.

In caz de pierdere sau de stricaciune (avarie) a obiec-tului, indemnitatea se va plati dupa valoarea declarata,afara numai data administratia va proba ca valoareadeclarata este superioara valorii reale.

In acest caz, administraIia postelor nu este Tinuta arestitui decit valoarea reala.

Cind expeditorul nu va fi facut declaracia valoarei,el nu va avea drept decit la indemnitatea fixata princonventiunea din Paris de la 1880 pentru coletele pos-tale fara valoarea declarata.

In regula generals, indemnitatea se plkeste expedito-rului obiectului.

Cu toate acestea, ea va putea fi platita: destinataru-lui, dupa cererea express a expeditorului.

Art. 17. Administratiile nu vor fi responsabile, nicitinute de a restitui pierderile sau stricaciunile (ava-ries) ce vor rezulta dintr-un caz de razboi, cu conditiaca publicul sa fie prevenit dinainte ca posta Ince-teaza de a fi responsabila.

Cu atit mai mult ele nu sint responsabile de dauneleindirecte $i de beneficiile nerealizate.

Administratiile nu sint supuse la nici o raspunderein cazurile urmatoare

1) Daca stricaciunile (avaries) n-au fost constatatela sosirea obiectelor si mai inainte de primirea for decatre destinatar ;

2) Daca ambalajul nu are nici un sem.n exterior despargere (bris) sau de udatura ;

3) Daca dnd e vorba de un pachet cu valoareadeclarata sau de o scrisoare cu declargie de valoare

473

:

www.dacoromanica.ro

greutatea obiectului la sosirea so la locul de destinaties-a gash conforms cu cea constatata de catre biroulexpeditor.

Art. 18. In caz de intirziere, fie in transport, fie inremiterea obiectelor, administratiile contractante nu sintresponsabile decit atunci cind intirzierea va fi avutdrept urmare deteriorarea completa sau partiala pentrutotdeauna a continutului pachetului.

In nici un caz, administrapile nu vor avea in vederevariaTiile cursului si ale piecei.

Art. 19. Un termen de un an cu incepere din zivadepunerii obiectului se acorda expeditorului spre a facesa valoreze drepturile le iindemnitate.sale la o

Art. 20. Administratiile contractante vor fi respon-sabile reciproc de pierderi si stricaciuni, dupa princi-piile stabilite la art. 18, 19 si 20.

Cind o pierdere sau stricaciune (avarie) se va intim-pla pe un teritoriu altul decit acela al partilor con-tractante, administratia in cauza va sustine pe lingaadministraTia straina reclamatia expeditorului la o in-demnitate cu acelasi interes ca si cum ar fi vorba depropriile sale expediTii si conform dispozitiilor conven-tionale existente intre administrapile contractante si ad-ministraTia straina.

Art. 21. Mesageriile schimbate intre Bulgaria si arilestraine expediate prin Romania sint supuse, pentruparcursul for pe teritoriul roman, la taxele si regula-mentele prescrise in Romania intrucit priveste legeavamala si postala.

Acelasi drept e rezervat Bulgariei pentru parcursulpe teritoriul sau a obiectelor de mesagerii originare dinRomania si destinate Tarilor straine.

Art. 22. Administratiile contractante vor intocmi infiecare lung conturi de esageriile schimbate in virtu-tea dispoziTiundor convenpunn de faTa.

La aceste conturi vor fi alaturate, ca piese justifica-tive, facturile mesageriilor.

Soldul va fi platit la finele fiecarui trimestru, pebaza unui cont general stabilit prin ingrijinle admi-nistraciei. Plata va fi facuta in numerar in our si vafi efectuata de catre administrgia ce va famine datoare

474

www.dacoromanica.ro

celeilalte in termen de cincisprezece zile cu incepere dela data aprobarn conturilor general mmestriale.

Plata se va face chiar la resedinta administratiei cre-ditoare.

Art. 23. Administra %iile contractante vor determinaprintr-un regularnent forma conturilorlor orice alts Inasura de detain si de ordine necesare spre a se asiguraexacta executare a prezentei conven %iuni.

Art. 24. Prezenta conventie va avea putere si va-loare la zece zile dupa scsfumbarea ratificarilor, ce vaavea loc la Bucuresti,

madmistrapilesi va ramine obligatorie din an

in an, ping cind una din contractante vainstiinta pe cealalta, -insa cu case luni mai inainte, deintentia sa de a face sa inceteze efectele ei.

Spre incredin %are, plenipotentiarii au semnat conven-tia de fats si au pus pe dinsa sigiliile lor.

Facuta in doua originale, la Bucuresti, in a patru-sprezecea zi a lunii lui martie, anul mtntuirii una trueopt sate optzeci si cinci.

(s) Colonel M. Pastia (s) G. D. Natchovits(L.S.) (L.S.)

TR. G. DJUVARA, OP. CIT., P. 528-536, ORIG. FRANCEZ.

811887, noiembrie 10/22

Tratat de comert si de naviga%iune incheiat de Ro-mania cu Turcia prin care se stabilesc conditiile rela-iiilor comerciale dintre cele dota Fari, aplicindu-se tra-

475

yi

www.dacoromanica.ro

tamentul natiunii celei mai favorizate. Se prevad for-malitatile vamale de indeplinit pentru ambele parti 1.

Maiestatea sa regele Romaniei si maiestatea sa impara-tul otomanilor, dorind a regula printr-un anume actrelatiunile comerciale si de navigatiune intre statele forrespective, au numit ca plenipotentiari ai lor, adica :

Maiestatea sa regele Romaniei pe d. Mihail Phere-kyde, mare cruce al ordinului sau regal Coroana Ro-maniei etc., etc., ministrul sau secretar de stat la De-partamentul Afacerilor Straine,

Maiestatea sa imparatul otomanilor pe MohammedSaid-pasa, ministrul sau al afacerilor straine, decoratcu marele cordon al ordinului Medjidie etc., etc.

Care, dupe ce au schimbat deplinele for puteri, ga-site in bung si cuvenita forma, s-au invoit asupra arti-colelor urmatoare :

Art. 1. Guvernul imperial otoman declara ca vaaplica marfurilor de origins sau de manufacture ro-mans drepturile de importatiune cele mai reduse caresint sau vor fi inscrise in conventiunile sau in tarifeleconventionale ale Imperiului otoman cu orisicare altstat sau putere.

Art. 2. Guvernul regal al Romaniei declara ca vaaplica marfurilor de original sau de manufacture oto-mana enumerate in tabelul aci anexat 2 drepturile deimportatiune inscrise intr-insul si va face, de asemenea,sal beneficieze aceste articole de drepturile mai redusecare s-ar aplica productelor similare ale unui alt stat.

Art. 3. Marfurile de origins sau de manufactureotomana inscrise in tabelul aci anexat vor fi supuse inRomania la taxele cele mai reduse, actuale sau viitoare.

A intrat in vigoare provizoriu la 20 noiembrie 1887 (Mon. of."nr. 178 din 13/25 noiembrie 1887). Legea incuviintind ratificareaa fost promulgate in Mon. of." din 2/14 februarie 1888. Batifi-carile s-au semnat la 31 decembrie 1887, iar conventia a intratdefinitiv in vigoare la 31 decembrie 1887. A fost inlocuita printratatul din 1897.

Tabelul tontine o enumerare a marfurilor care au facut obiectulconventiei si nu a fost reprodus in lucrare.

476

I

2

5i

www.dacoromanica.ro

Art. 4. Produsele de origins sau de manufacture ro-mana care vor fi iinportate in Turcia si produsele deorigins sau de manufacture otomana car vor fi impor-tate in Romania vor fi supuse de o parte st de alta, inceea ce priveste drepturile de exportactune, de tranzit,in ceea ce atinge reexportapunea, intrepozitul, dreptu-rile locale st formalltacile vamale, la aceleast trata-mente ca produsele nalaunei celei mai favorizate.

Se excepteaza de la aceasta dispozittune tutunul pro-dus in Imperiul otoman, care, la exportatia lui. in Ro-mania, ramine supus until drept de exportattune de4 piawi pe oca, adica plasm 312 si jumatate pe sutade kilograme.

Art. 5.1\ravile romane si caricul for in statele maies-tatii sale imperiale sultanul st navile otomane $i cariculfor in Romania se vor bucura, in toate privintele, detratamentul nattunii celei mai favorizate.

Art. 6. Spre a se dovedi ca produsele sint de originssau de manufacture otomana sau romans, importatorulva.putea sa fie supus indatortrei de a prezenta la vamatarn de importgiune sau o declarattune oficiala facutainaintea unui magistrat care-si are resedinta in loculexpeditiunei, sau un certificat liberat de catre capulserviciului vamal al biroului de exportaTtune, sau uncertificat liberat de catre consulii sau agenpi consulariat Orel in care

locurtlese va face importatiunea st care rezi-

deaza in de expeclipe sau in porturile de im-barcare.

Art. 7. Tratatul de fata se va pune in aplicare dinziva preschimbarti ratificarilor $i va ramine in vigoareping la 28 iunie (10 iulie) 1891.

Ratificarile vor fi presohimbate la Constantinopolinainte de intii ianuarie 1888 (st. vechi).

Facut si semnat in douazeci doua ale lunei noiem-brie (st. n.), anul una mie opt sute optzeci si septe.

Sentnat : M. Pherekyde Semnat : M. Said(L.S.) (L.S.)

MON. OF." NR. 241 DIN 2/14 FEBRUARIE 1888.

477

§i

www.dacoromanica.ro

821899, 17/29 iulie, Haga

Conventie pentru reglementarea panic a conflic-telor internationale. Intre m5surile preconi7ate pentrurezolvarea unor astfel de conflicte figureaz5, in pri-mul rind, mediatiunea si bunele oficii. Conventia pre-vede, de asemcnea, folosirca comisiilor internationalede anchea, arbitrajul etc. Sint specificate imprejur5rilein care unul sau altul din aceste mijloace sint folo-

site pentru stingerca conflictelor respective'.

Insuflec4i de ferma voin j5. de a concura la menIinereapa'cn generale ;

Hotriti de a favoriza din toate puterile for regle-mentarea cu deinda inwlegere a conflictelor interna-ponale ;

Recunoscind solidaritatea care uneste pe membrii so-cietajii civiltzate ;

Vrind 1sa intanda domnia dreptului int5.reascastmOmintul justgiei.internaponale ;

.Convinsi .c`a institt4mnea permanents a unei juris-chmunt arbitrare, accesibilI tuturor, in sinul puterilorindependente poate contribui cu folos la acest rezul-tat ;

Prin legea publicata in Monitorul oficial" din 25 iunie/8 iulie1900, guvernul roman a ratificat conventia de la Haga, precum sideclaratiile conferintei internationale semnate la aceeasi data,si anume :I. Conventia pentru reglementarea pasnic5 a conflictelor inter-nationale ;II. Conventia cu privire la legile r5zboiului terestru ;III. Conventia pentru adaptarea la r5zboitd maritim a principiilorconsacrate in conventia de la Geneva din 22 august 1864 ;IV. Declaratia cu privire la interdictia pe timp de 5 ani de aarunca proiectile si explozive de la inaltimea baloanelor sau prinalte moduri analoge ;V. Declaratia relativa la interdictia folosirii proiectilelor ce au descop unic r5spindirea de gaze asfixiante sau deleteri ;VI. Declaratia relativ5 la interdictia intrebuint5rii gloantelor carese latesc sau se turtesc usor in corpul omului.

478

Si s'a

www.dacoromanica.ro

Considerind avantagiile unei organizatiuni generalesi regulate ale procedurii arbitrale ;

Fiind de parere, impreudi cu augustul initiator alconferintei internationale pentru pace, ca este necesarsa se consfinteasca intr-un acord international principiilede echitate si de drept pe care se sprijina sigurantastatelor si bunastare a popoarelor ;

Dorind in acest scop sa incheie o conventie, au nu-mit ca plenipotentiari ai tor, adic5. 1 :

Care dupa ce si-au comunicat deplinele for puteri,g'asite in bung si cuvenit'a forma, au convenit asupradispozitiilor urm'atoare :

Titlul I. Despre mentinerea p7icii generale

Art. 1. In scop de a inratura pe cit cu putinfa re-curgerea la forts in raporturile dintre state, puterilesemnatare au convenit de a pune toate sfortsarile forpentru g asigura reglementarea pasnica a diferendelorinternationale.

Titlul II. Despre bunele oficii i mediatiune

Art. 2. In caz de neintelegere gravy sau de conflict,inainte de a ajunge la arme, puterile semnatare auconvenit de a recurge, pe cit le vor permite circumstan-tele, la bunele oficii sau la mediatiunea uneia sau a maimultor puteri amice.

Art. 3. In afar de acest recurs, puterile semnatarecred folositor ca una sau mai multe puteri steaine de

i Din partea Romaniei : Alexandru Beldiman, trimis extraordinar siministru plenipoten;iar la Berlin, si Ioan N. Papiniu, trimis extra-ordinar si ministru plenipotentiar la Haga.

479

www.dacoromanica.ro

conflict s5 ofere, din propria for initiative, pe citcircumstan%ele ar ing5clui aceasta, bunele for oficii saumediatiunea for statelor in conflict.

Dreptul de a oferi bunele oficii sau mediatiuneaaparline puterilor str5ine de conflict chiar in timpul

Exercitiul acestui drept nu poate fi nicio-data considerat de catre una sau cealalt5 parte in liti-giu ca un act pucin amical.

Art. 4. Rolul mediatorului consta in a concilia pre-tentiunile ajunse si a imp5ca sup5r5rile care s-ar fiputut ivi intre statele in conflict.

Art. 5. Functiunile de mediator inceteaza de indatace s-a constatat, fie de una din p5rtile in litigiu, fiede insusi mediatorul, ca mijloacele de condliatiune pro-puse de el nu au fost primite.

Art. 6. Bunele oficii si mediatiunea, oferite fie inurma cererii Ortilor in conflict, fie in urma initiativeiputerilor straine de conflict, au in mod exclusiv ca-racterul unui consiliu si nu au niciodat5 putere obli-gatorie.

Art. 7. Primirea mediatiunei nu poate sa aibe caefect, afar5 de cazul unei conventii contrarii, de aIntrerupe, de a tnttrzia sau de a impiedica mobilizareasi alte m5suri preparatoare de razboi. Dac5 ea intervinedup5 deschiderea ostilitAilor, ea nu intrerupe, afar5 decazul unei conventii contrarii, opera %iunile rnilitare incurs.

Art. 8. Puterile semnatare sent de acord in a re-comanda aplicatiunea, in circumstantele care o vorpermite, a unei mediatiuni speciale sub forma urmatoare.In caz de diferend gray, care ar compromite pacea,statele in conflict aleg respectiv o putere careia it in-credinteaz5 misiunea de a se pune in raport direct cuputerea aleasa de alts parte, pentru a preveni ruperearelaculor pasnice.

In timpul duratei acestui Tnandat, al carui termen,afar5 de stipula/ie contrarie, nu poate trece peste trei-zeci de zile, statele in litigiu inceteaza once raport di-rect in atingere cu conflictul, care este considerat cadeferit numai puterilor mediatoare. Acestea isi vor punetoate sfort5rile pentru a reglementa diferendul. In caz

480

ostilhatilor.

www.dacoromanica.ro

de ruptura efectiva a relatiilor pa§nice, aceste puteriins'arcinate cu misiunea comuna de a profita de

orice ocaziune pentru a restabili pacea.

Titlul III. Despre comisiile internationale de ancheta

Art. 9. In litigiile de ordin international care nu an-gajeaza nici onoarea, nici interese esentiale §i care pro-vin din o divergent'a de apreciatiune asupra unor punctede fapt, puterile semnatare cred folositor ca partitecare nu au putut sa se puns de acord pe caile diploma-tice sal instituie, intrucit le vor permite circumstantele, ocomisie internationals de ancheta cu misiunea de ainlesni solutia litigiilor, la'murind, prin un examen im-partial gi congiincios, chestiunile de fapt.

Art. 10. Comisiile internationale de ancheta sintconstituite prin aoconventie intre inlitigiu. Conventia de ancheta precizeaza faptele deexaminat gi intinderea puterilor comisarilor. Ea regle-menteaza procedura. Ancheta se face contradictoriu.Forma termenele de observat, intrucit ea nu sintfixate prin conventia de ancheta, sint determinate de

comisiunea.Art. 11. Comisiile internationale de anchet1 sint

compuse, afara de stipulatie contrarie, in modul de-terminat de articolul 32 al prezentei conventii.

Art. 12. Puterile in litigiu se angajeaza a da Co-misiei internationale de ancheta, in modul cel mai largpe care-1 vor crede posibil, toate mijloacele toatefnlesnirile necesare pentru completa cuno§tinfal §i apre-cierea exacta: a faptelor in chestiune.

Art. 13. Comisia internationals de ancheta prezintaputerilor in litigiu raportul ssau semnat de toti membriicomisiei.

Art. 14. Raportul Comisiei internationale de ancheta,care se ma'rginqte la constatarea faptelor, n-are intrunimic caracterul unei sentinte arbitrale. El lass puteri-lor in litigiu o intreaga libertate pentru urmarea dedat acestei constatatiuni.

481

ra'min

o specials

si

Insgsi

ti

www.dacoromanica.ro

Titlul IY. Despre arbitrajul international

Capitolul I. Despre justitia arbitrate

Art. 15. Arbitrajul international are de obiect regle-mentarea litigiilor intre state prin judecsatori alesi deele si pe baza respectului dreptului.

Art. 16. in chestiunile de ordin juridic, si in primulrind, in ohestiunile de interpretare sau de aplicare aconvenviilor internaTionale, arbitrajul este recunoscut deatre puterile semnatare ca mijlocul cel mai eficace siin acelasi timp cel mai echitabil pentru a reglementalitigiile care n-au fost rezolvate pe ca'ile diplomatice.

Art. V. Conven%ia de arbitraj este incheiatsa in ve-derea contestaciilor deja nascute sau fn vederea con-testatiilor eventuale. Ea poate privi orice 1itigiu saunumai de o categoric determinate.

Art. i8. Conven%ia de arbitraj cuprinde angajamen-tul de a se supune cu buns credinca la sentinTa ar-

Art. 19. Afars de tratatele generale sau particulare,care actualmente stipuleaza: obliggia recurgerii la ar-bitraj pentru puterile semnatare, aceste puteri isi re-zerva dreptul de a incheia, fie inaintea ratificalrii pre-zentului act, fie dupe, irlelegeri noi, generale. sau par-ticulare, In scop de a intinde arbitrajul obligatoriu latoate cazurile ce vor crede cu putin0 a fi supune aces-tuia.

Capitolul II. Despre Curtea permanentsde arbitraj

Art. 20. In scop de a inlesni recurgerea imediaa laarbitraj pentru diferendele internationale care n-auputut fi reglementate pe cale diplomatica., puterile sem-natare se angajeaz1 a organiza o curte permanents dearbitraj, accesibili in orice timp si func;ionind, afarde stipulatie contrarie intre psarTi, conform regulelorde procedure inserate in prezenta convergie.

482

litigiile

bitrala.

www.dacoromanica.ro

Art. 21. Curtea permanents va fi competenta pentrutoate cazurile de arbitraj, afara de o intelegere intreparti pentru a stabili o jurisdic %ie specials.

Art. 22. Un birou international stabilirt la Haga ser-veste de grefa curtii. Acest birou este mijlocitorul co-municatulor relative la intrunirile curtii. El are pazaarhivelor si gestiunea tuturor afacerilor administrative.Puterile semnatare se angajeaza a comunica Birouluiinternational de 1a Haga o copie certificate conformsdupe once stipula %ie de arbitraj intervenita intre din-sele si dupe once sentinta arbitrala ce le priveste idata de jurisdictiuni speciale. Ele se angajeaza a co-munica, de asemenea, biroului legile, regulamentele sidocumentele constatlnd eventual executarea sentin %elordate de curte.

Art. 23. Fiecare putere semnatare va desemna, incele trei luni care vor urma ratificarea de catre dtnsa aprezentului act, patru persoane cel mult, avind o corn-petenta recunoscutsi In chestiunile de drept interna-ional, bucurindu-se de cea mai inalt'a consideraIiune

morars si dispuse a primi funcIiile de arbitri.Persoanele astfel desemnate vor fi inscrise cu titlul

de membri ai curvii pe o lists care se ,va notifica tu-turor puterilor semnatare prin mijlocirea biroului. Oncemodificare adussa listei de arbitri se va face cunoscutaputerilor semnatare prin mijlocirea biroului. Doua saumai multe puteri pot ss se inteleaga pentru a desemnain comun unul sau mai multi membri. Aceeasi per-soana poate fi desemnata de diferite puteri.

Membrii curtii sent numiti pe termen de case ani.Mandatul for poate fi relnnoit. In caz de deces sau deretragere a unui membru al curtii se va proceda lainlocuirea lui dupe modul fixat pentru numire.

Art. 24. Cind puterile semnatare voiesc sa se adre-seze Curtii permanente pentru reglementarea unui di-ferend supravenit intre ele, alegerea arbitrilor chematia forma tribunalul competent pentru a statua asupraacelui diferend trebuie sa se face dupe lista generalsa membrilor curvii. In lipss de constituire a tribunalu-lui arbitral prin intelegere imediata intre parti, se vaproceda in modul urmator : fiecare parte numeste doi


arbitri.i ace§tia aleg impreuna un supraarbitru. In cazde pal-hate de voturi, alegerea supraarbitrului se incre-dinTeaza unei a treia puteri, desemnata in comun acordde catre parTi. Daca acordul nu se stabile§te in aceastapnvina, fiecare parte desemneaza o putere diferita ialegerea supraarbitrului se face rimpreuna de catre pu-terile astfel desemnate. Tribunalul fiind astfel compus,parTile notifica biroului deciziunea for de a se adresacurcii, precum i numele arbitrilor. Tribunalul arbi-tral se intrunqte la data hotarita de parTi. MembriicurTii, in exercitiul funcTiunei for i in afara de Tarator, se bucura de privilegiile i imunitaTile diplomatice.

Art. 25. Tribunalul arbitral hi are sediul ordinar laHaga. Sediul nu poate fi, afara de un caz de forfamajors, schimbat de catre tribunal decit cu asentimentulparTilor.

Art. 26. Biroul international de la Haga este autori-zat a pune localurile sale §i organizaTiunea sa la dis-pozicia puterilor semnatare pentru funcTionarea ori-carei jurisdicTii speciale de arbitraj. JurisdicTia CurTiipermanente poate fi intinsa, in condiTiile prescrise deregulamente, la litigiile existente intre puteri semnatare§i puteri nesemnatare daca parTile au convenit de arecurge la ,aceasta jurisdicTie.

Art. 27. Puterile semnatare considers ca o dato-rie, fin cazul ctnd un conflict serios ar ameninta de aizbucni intre doua sau mai multe dintre ele, de a amintiacestora ca Curtea permanents le este deschisa. In con-secinTa, ele declara ca faptul de a aminti parTilor inconflict dispoziciile prezentei convenTii i consiliul dat,in interesul superior al pacii, de a se adresa la Curteapermanents nu pot fi considerate decit ca acte de buneoficii.

Art. 28. Un consiliu administrativ permanent, corn-pus din reprezentanTii diplomatici ai puterilor semnatareacreditati la Haga §i din ministrul afacerilor straine alTarilor de Jos, care va indeplini funcTiile de prqedinte,se va constitui in acest ora4, cit mai neintirziat po-sibil, dupa ratificarea prezentului act de cel puTin nouaputeri. Acest consiliu va fi insarcinat sa stabileasca §i


sa organizeze Biroul international, care va fi pus subdirecTiunea sa Si sub controlul sau.

El va notifica puterilor constituirea cunii va in-griji de instalarea ei. El va hotari regulamentul sau deordine, precum orice regulamente necesare. El va de-cide toate chestiunile administrative care ar putea sase iveasca cu privire la functionarea curvii. Va aveadepline puteri in ceea ce priveste numirea, suspenda-rea sau revocarea func%ionarilor impiegavilor birou-lui. El va fixa tratamentele salariile si va controlacheltuielile generale. Prezenta a cinci membri in adu-narile regulat convocate va fi de ajuns pentru a per-mite consiliului de a delibera in mod valabil. Hotari-rile sint luate cu majoritate de voturi. Consiliul co-munica fara intirziere puterilor semnatare regularnen-tele adoptate de el. Se adreseaza in fiecare an un ra-port asupra lucrarilor curvii, asupra funqionarii ser-viciilor administrative si asupra cheltuielilor.

Art. 29. Cheltuielile biroului vor fi in sarcina pu-terilor semnatare, in proportia stabilita pentru Biroulinternational al Uniunii postale universale.

Art. 30. In scop de a favoriza dezvoltarea arbitra-jului, puterile semnatare au hotarit regulile urmatoare,care vor fi aplicabile procedurii arbitrale, pe cit par-rile nu au convenit alte reguli.

Art. 31. Puterile care recurg la arbitraj semneazaun act special (compromis) in care slat pe deplin de-terminate obiectul litigiului, precum gi intinderea puteri-lor arbitrilor. Acest act implica angajamentul parp.-lor de a se supune cu buns credinfa sentintei arbitrate.

Art. 32. Functiunile arbitrale pot fi conferite unuiarbitru unic sau la mai multi arbitri desemnati de part'dupa voir4a tor, sau alesi de dinsele printre membriicurtu permanente de arbitraj, stabilita prin prezentulact. In lipsa de constituire a tribunalului prin inTelegereimediata a parvilor, se va proceda in felul urm'ator :fiecare pane numeste doi arbitn si acestia aleg impreunaun supraarbitru. In caz de paritate de voturi, alegereasupraarbitrului este incredincata unei a treia puteri,desemnata in comuna intelegere de parci. Daca inte-legerea nu se stabileste in aceasta privinta, fiecare parte

485

1i

si

siti

www.dacoromanica.ro

desemneaza' o putere diferit5 $i alegerea supraarbitruluise face impreuna de puterile astfel ,desemnate.

Art. 33. and un suveran sau un sef de stat este alesde arbitru, procedura arbitralI este reglementatsa dedinsul.

Art. 34. Supraarbitrul ,este de drept presedinte altribunalului. and tribunalul nu cuprinde un supra-arbitru, numeste el insusi pe presedintele sau.

Art. 35. Yn caz de deces, de demisie sau de impie-dicarea, pentru orice ,cauzsa ar fi, a unuia din arbitri, seva proceda la inlocuirea lui dupa xnodul fixat pentrunumirea lui.

Art. 36. Sediul tribunalului este desemnat de pa'rti. Inlipsa unei atari desemn'Ari, tribunalul va avea sediulsau la Haga. Sediul astfel hot5.eit nu poate, afar decaz de for majosi, sa fie schimbat de tribunal decitcu invoirea p5stilor.

Art. 37. Fartile au dreptul de a numi pe lined' tri-bunal delegati sau agenti speciali cu insa'rcinarea de aservi drept mijlocitori intre dinsele si tribunal. Ele sint,de asemenea, autorizate ss inssarcineze cu aparareadrepturilor for $i a intereselor for dinaintea tribunaluluiconsilieri sau avocati numici de dinsele in acest scop.

Art. 38. Tribunalul decide alegerea limbilor de careva face uz si a ca'ror intrebuintare va fi autorizatadinaintea lui.

Art. 39. Procedura arbitrag. cuprinde, in regua ge-nerals, dousa faze distincte : instructiunea si dezbaterile.Instructiunea consists In comunicarea facuta de agentiirespectivi membrilor tribunalului Ortii adverse atuturor actelor imprimate sau scrise $i a tuturor docu-mentelor continind mijloacele invocate in cauza.. Acea-sta comunicare se va face in forma $i in termenele de-terminate de tribunal in virtutea articolului 49. Dez-baterile consists in dezvoltarea orals a mijloacelor pa'r-tilor dinaintea tribunalului.

Art. 40. Once document produs de una din pa'rti tre-buie ,sa. fie comunicat celeilalte

Art. 41. Dezbaterile sint conduse de presedinti, nusint publice decit In virtutea unei hota'riri a tribuna-lului luatI cu invoirea Ortilor. Ele sint consemnate in

486

si

p5rti.

www.dacoromanica.ro

procese-verbale redactate de secretari numiti de pre-§edinte. Numai aceste procese-verbale au caracterul au-tentic.

Art. 42. Instructiunile fiind inchise, tribunalul aredreptul de a inratura din dezbateri orice act sau do-cument nou ce una din Orti ar voi supuna fareconsimOrnintul celeilalte.

Art. 43. Tribunalul ramtne liber de a lua in consi:derare actele sau documentele not asupra ca'rora agen ;iisau consilierii pa'rcilor ar atrage atentiunea lui. In acestcaz, tribunalul are dreptul de a cere producerea acestoracte sau documente, cu obligatia de a le aduce la cu-no§tinta pa'rtii adverse.

Art. 44. Tribunalul poate, in afar de aceasta, sal

cearai agencilor p5.rtilor producerea a orice acte, pre-cum §i sa ceara orice explicatii trebuincioase. In caz derefuz, tribunalul is act despre aceasta.

Art. 45. Agentii consilierii pa'rtilor sent autorizatia prezenta verbal tribunalului toate mijloacele ce credfolositoare pentru apa'rarea cauzei lor.

Art. 46. Ei au dreptul de a ridica exceptiuni §i inci-dente. HotMrile tribunalului asupra acestor puncte sentdefinitive §i nu pot da loc la nici o discu%ie ulterioar5..

Art. 47. Membrii tribunalului au dreptul de a puneintreba'ri ageniilor consilierilor p5stilor §i de a le cere15.muriri asupra punctelor indoielnice. Nici intrebsarilepuse, nici observatiile fa'cute de membrii tribunalului incursul dezbaterilor nu pot fi privite ca expresie a opi-niei tribunalului in genere sau ale membrilor sal inparticular.

Art. 48. Tribunalul este autorizat a determina corn-petenta sa, interpretind compromisul, precum celelaltetratate ce se pot invoca in materie §i aplicind principiiledreptului international.

Art. 49. Tribunalul are dreptul de a da ordonantede procedure pentru conducerea procesului, de a de-termina formele §i termenele in care fiecare parte vatrebui sa is concluziile sale si de a proceda la toate for-

ce comports administrarea probelor.

487

$i

sa i

5i

5i

www.dacoromanica.ro

Art. 50. Dupe ce agentii si consilierii Ortilor vor fiprezentat toate ramunrile gi probele in sprijinul cauzeilor, presedintele pronunt'a inchiderea dezbaterilor.

Art. 51. Delibera'rile tribunalului au loc in sedintasecrets. Orice hotairire este luata cu majoritatea mem-brilor tribunalului. Refuzul unui membru de a luaparte la vot trebuie sa se constate in procesul-verbal.

Art. 52. Sentinta arbitrara votatsi cu majoritatea vo-turilor este motivata. Ea este redactata in scris si sem-nat de fiecare din membri i tribunalului. Aceia dinmembri care au ra'mas in minoritate pot sI constate,semnind opinia for separate.

Art. 53. Sentinta arbitrala este citita in sedinfa pu-blica a tribunalului, agentii $i consilierii pairtilor fiindfate sau fiind chemati in regula.

Art. 54. Sentinta arbitrara, regulat pronuntatanotificaa agentilor p'artilor in litigiu, decide in moddefinitiv si fare apel asupra contestatiei.

Art. 55. Partile pot sa'-si rezerve in compromis de acere revizuirea sentintei arbitrale. In acest caz afarade vreo conven ;ie contrarie, cererea trebuie s'a fie adre-satsa tribunalului care a dat sentinta. Ea nu poate fimotivat'a decit de descoperirea unui faOt nou care ar fifoss de nature a exercita o inriurire decisive asuprasentin %ei si care in momentul tnchiderii dezbaterilor eranecunoscut de insusi tribunal, precum $i de partea carea cerut revizuirea. Procedura revizuirii nu poate fideschisa decit prin o hotarire a tribunalului, constatindin mod expres existenta faptului nou, recunoscindu-icaracterele prevazute de paragraful precedent si decla-rInd sub acest titlu cererea ca acceptabira. Compromi-sul determine termenul in care cererea de revizuire tre-buie sa fie facufa.

Art. 56. Sentinta arbitrara nu este obligatorie decitpentru A-tile care au Incheiat compromisul. Cind estevorba de interpretarea unei conventii la care au par-ticipat alte puteri decit partile in litigiu, acestea no-tifica celor dintii compromisul ce au tncheiat. Fiecaredin aceste puteri are dreptul de a interveni in proces.Dace una sau mai multe dintre ele s-au folosit de

488

si

si

www.dacoromanica.ro

aceasta facultate, interpretarea continua in sentintaeste, de asemenea, obligatorie fata de ele.

Art. 57. Fiecare parte suporta; propriile sale chel-tuieli, precum o pane egalal din cheltuielile tribu-nalului.

Dispozirii generale

Art. 58. Prezenta conventie va fi ratificatI in celmai scurt termen posibil. Ratifiealrile vor fi depusela Haga. Se va dresa despre depunerea fiec5sei ratifica'riun proces-verbal, de pe care copie certificate conformse va remite pe cale diplomatic tuturor puterilor careau fost reprezentate la conferinta internationala' a p'aciide la Haga.

Art. 59. Puterile nesemnatare care au fost reprezen-tate la conferinta internationa1a a pacii vor putea seadere la prezenta conventie. In acest scop, ele vor tre-bui se face cunoscute aderarea for puterilor contrac-tante prin o notificare in scris adresata guvernuluirilor de Jos comunicatsa de acesta tuturor celorlalteputeri contractante.

Art. 60. Condi %iile sub care puterile care n-au fostreprezentate la conferinta internationals a pa'cii vorputea sa adere la prezenta conventie vor forma obiec-tul unei intelegeri ulterioare intre puterile contractante.

Art. 61. Dace se va intimpla ca una din inaltele p5.rticontractante sa denunte prezenta conventie, aceasta de-nuntare nu ar produce efectele sale decit un an dupenotificarea facute in scris guvernului Ta'rilor de Jos sicomunicata imediat de acesta tuturor celorlalte putericontractante.

Aceasta denun ;are nu-si va produce efectele decitfate de puterea care a notificat-o.

Drept care, plenipoten %iarii au semnat prezenta con-ventie si au tnvestit -o cu sigiliile lor.

489

si

11-si

www.dacoromanica.ro

FIcut la Haga la dou'azeci noua iulie una mie optsute noukeci si nou'a, intr-un singur exemplar, care vaiimine depus in arhivele guvernului Dri lor de Jos$i de pe care copii certificate conforme vor fi remise petale diplomatica puterilor contractante.Pentru Germania (l.s.)

PP Austro-UngariaMinster DerneburgWelsersheimbOkolicsanyi

,, Belgia A. Beernaertde Grelle RogierDescamps

" China Yangyii" Danemarca F. Bille" Spania El Duque de Tetuan

W. R. de Villa UrrutiaArturo de Baguer

" S.U.A. Andrew D. WhiteSet LowStanford NewelA. T. MahanWilliam Carozier

" Mexic A. de MierI. Zenil

" Franta Leon BourgeaisG. BihourdD'Estournelles de Constant

77 Marea Britanie PaunceforteHenry Howard

PP Grecia N. Delyanni17 Italia Nigra

A. ZanniniG. Pomily

P7 Japonia I. Motono77 Luxemburg EyschenPP Muntenegru Staal71 Tarile de Jos V. Karnebeek

Den Beer PoortugaelT. M. C. AsserE. N. Rahusen

" Persia

" Portugalia

" Romania

Mirza Riza Khan, Arfa-ud-Dov-leh

Conde de MacedoAgostinho D'Ornellas de Vascon-

cellosConde de Se lirA. Beldiman, J. N. Papiniu

(Sub rezervele formulate la ar-ticolele 16, 17, 18 si 19 aleprezentei conventii (15, 16 si 18ale proiectului prezentat de co-

490

a

www.dacoromanica.ro

" Rusia

SerbiaSiam

Regatele unite aleSuediei si NorvegieiElvetiaTurcia

Bulgaria

mitetul de examinare) Si con-semnate in procesul-verbal alsedintei comisiei a treia din 20iulie 1899)

StaalMartensA. BasilyChedo MiyatovitchPhya Surya NuvatrVisuddha

BildtRothTurkhanMehmed NouryD. StancioffMaior Hessaptchieff

www.dacoromanica.ro

ANEXE

www.dacoromanica.ro

Bibliografie

I. CLASICII MARXISM-LENINISMULUI

K. Marx si F. Engels. Opere, vol. 9, Bucuresti, Editura1959.

II. IZVOARE.

Arhiva istorica a Romaniei, I, 1-2, Bucuresti, 1865.Bogdan, I. Documente moldovenegi in arhivele Bratovului, Bucu-

resti, 1905.Bogdan, I. Documentele lui Stefan cel Mare, II, Bucuresti, 1913.Cantemir, D. Descrierea Moldovei, Bucuresti, Editura tincrctului,

1965.Conferintele de la Paris, Bucuresti, 1856.

Costachescu, M. Documente moldovenegi inainte de $tefan cel Mare,vol. II, Iasi, 1932.

Costachescu, M. Documente moldovenegi de la $tefanita-Voievod(1517-1527), Iasi, 1943.

Documente privind istoria Romaniei, veac. XIVXV, A. Mol-dova, vol. I (1384-1475), Bucuresti, Editura AcademieiR.P.R., 1954.

Documente privind istoria Romaniei. Rascoala din 1821,I, Bucuresti, Editura Academiei, 1959.

Documente privind istoria Romaniei Reizboiul pentruR.P.R.,independentei, vol. IV, Bucuresti, Editura Academiei

1955.Djuvara, Trandafir, G. Tractate, conventiuni invoiri internationale

ale Romaniei, Bucuresti, 1888.Dumont, J. Corps... Diplomatique contenant un reccueil de traith,

vol. VI, 1, Haga, 1728.Hasdeu, B. P. Arhiva istorica a Romaniei, vol. I-1, Bucuresti, 1865.d'Hauterive, A. Memoriu de starea Moldovei in 1785, Bucuresti,

1902.

495

politics,

si

www.dacoromanica.ro

Flu rmuzakiDensusianu. Documente privitoare la istoria romanilor,1-2, Bucuresti, 1890 ; 11-2, Buc., 1891 ; II-3, Buc., 1892 ;III-1, Buc., 1880.H. 11-2, Bucurelti, 1891.H. 11-3, Buc. (1511-1530), 1892.H. III-1, Buc., 1880.

HurmuzakiIorga. Documente, XV-1, Bucuresti, 1911.Ionescu, D. G. Tratatul incheiat de Gheorghe Stefan cu rusii in

1656, in Rev. ist. rom.", III (1933), p. 241-246.Iorga, N. Studii gi documente cu privire la istoria romanilor, IV,

Bucuresti, 1902.istoria Tarii Romanesti de la octombrie 1688 ping la

martie 1717, ed. C. Grecescu, Bucuresti, Editura stiintifia 1959.Kaluiniacki, E. Documente, in Hurmuzaki Densulianu, 11-2, Bucu-

relti, 1891.Martens, G. F.Fr. Murhard. Nouveau recueil geng.ral de traites, XI,

pour 1847-1848, GOttingen, 1853 (A la librairie de Dietrich).Martens, G. F. Recueil des principaux traites..., ed. 2, III, Gottin-

gen...Mehmet, A. Mustafa. Raporturile Moldovei Tarii Romanesti cu

Poarta la 1792, in Studii", an. XX (1967), nr. 4, p. 691-707.Mitilineu, M. Colecfiune de tratatele convenfiunile Romaniei cu

puterile strain de la anul 1368 ping in zilele noastre, Bucu-resti, 1874.Monitorul oficial" nr. 150 din 8/20 iulie 1864 ; nr. 113din 10/22 iunie si nr. 240 din 28 oct./9 nov. 1876 ; nr. 91din 1877 ; nr. 280 din 17/29 dec. 1878 ; nr. 144 din 29 iu-nie/11 iulie 1880 ; nr. 7 din 11/23 ian., nr. 42 din 22 febr./6martie, din 1/13 apr., nr. 77 din 7/19 iulie 1881 ; nr. 49 din4/16 iunie 1883 ; nr. 241 din 2/14 febr. 1888 ; nr. 68 din 25iunie/8 iulie 1900.

Nano, F. C. Condica tratatelor i a altor legaminte ale Romaniei(1354-1937), I, II, Bucuresti, 1937 ; III, Bucurelti, 1942.

Nicolaescu, St. Documente slavo-romiine cu privire la relaiiile TariiRorniinesti Moldovei cu Ardealul in sec. XV si XVI, Bucu-resti, 1905.

Obolenski, M. $i Danilovicz. Kniga podsolskaia metriki velikogoknejesva Litovskogo, Moscova, 1843.

d'Ohsson, J. Muradja. Tableau de !'Empire Ottoman, vol. VII,Paris, 1824.

Panaitescu, P. P. (A.C.G.) Pe marginea folosirii izvoarelor cu pri-vire la supunerea Moldovei la tributul turcesc (V aslui, 1456),in Studii", V (1952), nr. 3, p. 197.

Papiu-Ilarian, Al. Tesaur de monumente istorice, III, Bucuresti, 1964.Pascu, St.V1. Hanga. Crestomatie pentru studiul istoriei statului si

dreptului R.P.R.Petrescu, G., D. A. Sturdza, D. C. Sturdza. Acte fi documente

relative la istoria renasterii Romaniei, I, Bucuresti, 1888.Pray, G. Disertationes historico-criticae, Viena, 1774.

496

i

gi

of

www.dacoromanica.ro

Raicevich, St. Voyage en Valachie et Moldavie, trad. F. Lejeune,Paris, 1922.

Slivat, A., M. Tudorica% Tratatul romano-austro-ungar din anul1883, in Rev. arhivelor", an. X, nr. 2, Bucuresti, 1967,p. 337-342.

Sturdza, D. A., C. Colescu Vartic. Ante fi documente relative laistoria renasterii Romaniei, VI -2, Bucuresti, 1896.

Tesaur de monumente istorice, III, Bucuresti, 1864.Zimmerman, Fr., C. Werner, Fr. Muller, Urkundenbuch zur Ge-

schichte der Deutschen in Siebenbiirgen, vol. III, Sibiu, 1897.

III. LUCRARI GENERALE $1 SPECIALE

Andreescu, C. I. La France ease politique orient ale de Catherine II,d'apres les rap ports des ambassadeurs francais a St. Peters-bourg (1775-1792), in Melanges de l'Ecole roumaine enFrance', premiLT partie, Paris, 1929.

Anion, C. Dinu. Istorie diplomatica (1713-1914), Bucuresti, 1930.Berindei, Dan. Din inceputurile diplomatiei romanesti ,noderne,

Bucuresti, 1965.Boierescu, B. Romania duprz tratatul de la Paris din 30 martie

1856, Paris, 1857.Bulat, T. G. Une page de l'histoire diplomatique des Principautes

roumaines, in Revue hist. du S. E. Europeen", III, Bucuresti,1926.

Cindea, V., D. Giurescu, M. Manta. Pagini din trecutul diplomatieiromanesti, Bucuresti, Editura politics, 1966.

Dame, Fredcric. Istoria Romaniei contemporane de la reintronareadomnilor parninteni pins in zilele noastre. 1822-1900, Bucu-resti, 1901.

Hudic'i, Than. Istoria diplomatica, Bucuresti, 1946.Ionascu, I. Mihai Viteazul si autorii tratatului de la Alba Julia, in

Anuarul Instit. de istorie din Cluj", V, 1962.Ionescu, Tr. Hatiseriful din 1802 si inceputul luptei pentru asigu-

rarea pietii interne, in ,,Studii si art. de istorie, I, Bucuresti,1956.

Iorga, N. Cultura romaneasca sub fanarioti, Bucuresti, 1898.Iorga, N. Politica externs a regelui Carol I, Bucuresti, 1916.Iorga, N. Sensul traditional al monarhiei, Bucuresti, 1934.Iorga, N. Istoria romanilor, III, IV, Bucuresti, 1937 ; VIII, 1938.Iorga, N. Istoria lui Stefan cel Mare, Bucuresti, 1966 (E.P.L.).

Istoria Romaniei, II, Bucuresti. 1962 ; III, IV, 1964 (Edi-tura Academiei).

Lupas, Ioan. Istoria romanilor, Sibiu, 1944.Meitani, George. Actiunea diplomatica a Europei fats de Princi-

patele roman intre anii 1821-1834, Bucuresti, 1903.Mihordea, V. Politica orientala francezd in trade romane in secolul

al XVIII-lea, Bucuresti, 1937.

497

www.dacoromanica.ro

Mihordea, V. Les lignes du di'veloppement de la diplomatie rou-maine au XVIII-e siecle, in Revue roumaine d'histoire", IX,1970, nr. 1.

Panaitescu, P. P. Mircea cel Batrin, Bucuresti, 1944.Popovici, Andrei. Politica noastrci ti istoria, Bucuresti, 1912.Renouvin, P. Le XIX-e siecle. I. De 1815 a 1871, in Histoire des

relations internationales", V, Paris, 1954.Reprezentantele diplomatice ale Romaniei, Bucuresti, Edi-tura politica, 1967.

Sturdza, Al. C. L'Europe orientate et le role politique de Mavro-cordato, Paris, 1913.

Vintu, I., G. G. Florescu. Unirea Principatelor in lumina actelorfundamentale ti constitutionale, Bucuresti, Editura stiintifial,1965.

Zaborovschi, Virgil. Diplomati straini la not ti diplomati roman instrainatate, in Universal" din 5 iulie 1933.

Xenopol, A. D. Istoria romanilor din Dacia Traiana, vol. IX, X,Bucuresti, Editura Cartea RomaneasCa, 1929-1930.

498

www.dacoromanica.ro

Indice

A

Abdul Kadir-bei - 288.Ada-Kaleh - 235, 236.Adrianopol, tratatul de la -

14, 60, 61, 62, 73, 284, 288.Agostinho D'Ornellas de Vas-

concellos - 490.Ahaltzik (Achiska), pasa

242.Ahmed-han - 203.Akerman, tratatul de la 14,

59, 61, 228, 240, 256, 279,283, 287.

Alba Iulia - 39, 132, 181,189.

Albania - 74.Albul, spatar - 122.Alexa, pircalab - 140, 142.Alexandru, mare cneaz al Li-

tuaniei - 33, 34, 35, 132,134, 137, 140, 141, 142.

Alexandru I, tarul Rusiei -55, 56, 59, 95.

Alexandru al II-lea, tarul Ru-siei - 64, 72.

Alexandru cel Bun - 25, 26,27, 28, 93, 95, 101, 102,105, 106, 107, 108, 109, 114,124, 126, 131.

Alexandru, Bezborodko - 238.Alexandru, Calimache, logo-

fat - 308, 309.Alexandru, Lapusneanu 37,

171, 172.

Alexandru, Mavrocordat -230.

Alexandru, Moruz - 302Alexei, Mihailovici, tarul Rusiei

- 43, 189, 193.Alexei Vasilievici, Golitin

195.Alger - 243, 244.

-- 214, 329, 348, 349.Ana, imparateasa - 213.Anastasia, principesa - 119.Anatolia - 215.Andrassy - 378, 390, 437.Andrew, D. White - 490.Andronic, vistier si postelnic -

175.Andrulco - 114.Anglia - 38, 64, 74, 76, 77,

173, 174, 203, 331, 333, 434,443, 444, 448, 490.

Ardeal (vezi Transilvania).Arfa-ud Dovleh - 490.Arges - 11.Anion, C. Dinu - 11.Arturo de Baguer - 490.Asachi, George - 312.Asia - 203, 214.Asser, C.M.T. - 490.Austria - 14, 20, 44, 46, 51,

52, 55, 57, 63, 64, 65, 68,184, 185, 186, 187, 202, 204,207, 208, 210, 211, 213, 214,216, 219, 221, 226, 233, 235,236, 315, 320, 331, 333, 347,378, 434, 467, 468, 469.

499

Ali-pasa--

-

-

www.dacoromanica.ro

Austro-Ungaria - 70, 72, 75,76, 77, 78, 79, 80, 377, 378,379, 380, 381, 382, 386, 387,427, 437, 447, 467, 468, 490.

B

Babadag - 421, 435.Bacau - 96, 97.Baia - 97, 98.Baiazid I, sultan otoman -

334.Balcean, Ivan - 110, 113.Bals - 8.Balta Liman, tratatul de la -

14, 62, 325.Banat - 214, 217, 218, 234.Basarabia - 56, 228, 435.Basily, A. - 491.Badeni - 303.Balaceanu, Ion - 391, 398, 431,

433, 434, 443.Balcescu, Nicolae - 20.Beaconsfield - 437.Beernaert, A. - 490.Beldiman, A. - 490.Belgia - 203, 451, 452, 454,

455, 456, 490.Belgorod - 196, 197.Be !grad - 202.Belgrad, tratatul de la - 14,

30, 48, 213, 214, 215, 216,217, 225, 227, 235.

Bender - 201, 228, 229, 240,256.

Benkon de Zabocruc - 85.Berezenius - 210.Bernovschi Thomas - 155.Berlin, Congres de la - 74, 75,

79.Berlin - 410, 411, 419, 420,

433, 434, 437.Bihourd, G. - 490.Bildt - 491.Bille, F. - 490.Birri, Abdallah - 238.Bismarck - 79, 437.Bistri;a - 97, 316.Birtoc - 33.Birlad - 98.Birsei, Tara - 107.Blehani - 303.

500

Boemia - 130, 132, 178, 213,378, 467, 468, 469.

Boerescu, Vasile - 444, 451.Bogdan al II-lea, domn al Mol-

dovei - 29, 109, 110.Bogdan al III-lea, domn al

Moldovei - 8, 35, 36.Bogdan, Ion - 6, 126, 137,

138, 139, 142, 155.Bolbosea, postelnic - 114.Boldor, vornic - 140, 142.Bordeanu, N. - 70.Boroianu, Mihaescu Sanda - 7.Bosnia - 72, 74, 214, 216, 233.Bosfor - 60.Botosani - 320, 323.Bourgeois, Leon - 490.Brabant - 214.Braevici, Duma - 110, 113,

114.Brandenburg - 90.Brassier, Saint, Simon - 349.Brasov - 10, 25, 82, 83, 90,

97, 106, 120.Brateiu - 99.Bratislava - 176.Bratul - 110, 113, 114.Brudur, Duma, pircalab -

140, 142.Braila - 61, 82, 94, 98, 229,

256, 273, 274, 277, 282, 298,308, 322, 323.

Bratianu, C. I. - 72, 79, 80.Bratianu, D. - 460, 467.Bruxelles - 451, 459.Bucium, Ion - 104.Bucuresti - 52, 57, 183, 277,

279, 289, 323, 324, 325, 326,330, 344, 354, 355, 367, 368,377, 390, 391, 397, 398, 399,401, 402, 407. 409, 423, 429,443, 451, 467, 470, 475.

Bucuresti, tratatul de la - 14,53, 56.

Buda - 132.Bulgaria - 72, 74, 470, 471,

474, 491.Burdujeni - 320.Burgundia - 214.Billow, B. - 437.Buzau - 328.

www.dacoromanica.ro

CCalafat 471.Callimachi, familia 47.Ca iota% banul 175.Camenita 26, 35, 97, 114,

116, 118, 139, 148, 152, 159.Canta, Nicolae 293.Cantacuzino, Iordache 44.Cantacuzino, Serban 195.Cantemir, Dimitrie 18, 45,

46, 198, 199, 200, 202.Caratheodoru, Al. 437.Carinthia 214.Carlowitz, pacea de la 203,

216.Carniolia 214.Carol I de Hohenzollern 79,

80, 400.Carol al VI-lea, impkat 202,

213.Carol Robert de Anjou, rege

22.Carpatii meridionali 23.Carozier, William 490.Cazimir, rege al Poloniei

32, 33, 103, 104, 114, 115,116, 117, 118, 119, 123, 124,125.

Calkasi 323.Calimanesti 303.Calugareni 40.Cade, Luca 150.Cehia 133, 147.Cerna 216, 217.Chilia 228, 240, 256, 421,

435.China 490.Chodeki, Otton 149.Ciceul 33.

Spkar 140.Clmpulung 81, 82, 323.Cimpeanu, Negru 114.Cinde, Toma 122.Cladova 256, 369.Cneajnici, Danciul 114.Codrul Cosminului 33.Colatinu 150.Colomeea 32, 149.Comisia Europeana a

434, 435, 436.Dunarii

501

Comisia Internationala de Ar-bitraj 482, 483, 484.

Comanesti 320.Costachi, Veniamin 58.Constantin, Brincoveanu 18,

45, 47.Constantinopol 11, 50, 51,

52, 55, 58, 66, 67, 69, 162,170, 185, 228, 232, 260, 287,290, 324, 334, 349, 377.

Constantinopol, conferinta amba-sadorilor de ]a 66.

Corano 235.Corbul, localitatea 303.Cornuluncii 320.Corti, L. 437.Costachescu, M. 6.Costa, Foru, George 378,

390.Costin, N. 8.Coste, pircalab 140, 142.Cozmita 122.Cowley 333, 343, 346.Cracovia 12, 34, 154, 165.Craiu, Micu 122.Craiova 323, 344.Creta 43.Crimeea 63, 72, 196, 197,

198, 212, 226, 240, 242.Cristea 114.Croatia 90, 213.Crupschi, Iurie 144.Cuban 240, 242.Cu le 274, 282.Cuza, I. Alexandru 20, 67,

69, 348, 349.Czacky, Michael 224.Czarnovia 155.Czettin 235.

D

Dalmatia 90, 213.Dan al II-lea 28.Danciul, pircalab 110.Dangan 333.Danemarca 490.Danilovitz 5.Danilovski, Abram 171.Danovici, Costea 110, 111.Dardanele 60.Degre, Alexandru 411, 420.

Mau,

www.dacoromanica.ro

Delta Dunarii 435.Delyanni, N. 490.Demetrius, episcop 22.Den Beer Poortugael 490.Densusianu, N. 9.Depretis, Augustin 430.Deribas, Iosif 239, 246.Derneburg, Miinster 490.Descamps 490.Desprez, H. 437.D'Estournelles de Constant

490.Dimitrie, vornic 175.Dirstor 88.Djuvara, T. G. 6.Dobrogea 24, 64, 90, 435.Dobrul 114.D'Offenberg 355, 367.Dorohoi 97, 320.D'Oubril 437.Dragomir, vornic 110.Dragoslav 114.Dragose 114, 142.Dragoi, spatar 23, 83.Dresnick 235.Dulcevici, Toader 144.Duma al Vlaicului 139, 142.Dumitru, magistrul 81.Dumont, J. 5.Dumsa, postelnic 140.Dunarea 22, 23, 24, 60, 71,

73, 92, 94, 137, 204, 216,217, 218, 245, 255, 263, 264,266, 269, 274, 275, 277, 278,284, 286, 288, 289, 291, 322,323, 369, 378, 387, 388, 389,390, 394, 395, 402, 409, 418,419, 428, 434, 436, 458.

E

Ecaterina a II-a, imparateasa48.

Eftimie, arhiepiscop 175, 176.Eftihar, Nisani 293.El Dugue de Teutan 490.Elena, fiica lui Stefan cel Mare

33.Elisabeta, regina 35, 173,

174.

Elvetia 76, 77, 323, 430, 431,432, 437, 438, 439, 441, 442,491.

Engels 61.Eremia, pircalab 114, 142.Erfurt, conventia de la 55.Esad efendi 215.Esterhasi, Antonius 210.Europa 13, 20, 27, 30, 38,

41, 42, 46, 53, 55, 56, 314,400.

Ezerean, Cornis 114.Eyschen 490.

F

Falticeni 320.Fejer, G. 9.Ferdinand al III-lea, Imparat

186.Finlanda 395.Flandra 214.Focsani 292, 298, 302, 303,

312, 323, 339.Focsani, Congresul de la 48.Forgatsch 210.Fotino, Dionisie 7.Francisc, Iosif, imparat 72.Franta 55, 56, 64, 77, 78,

174, 183, 214, 331, 434, 490.Friburg 34.Fridovici, Andrei 119.Friedrich de Gentz 56.Fruntes, Stolnic 140, 143.

GGabriel, episcop 132.Gadki, Radu 85.Galati 298, 308, 313, 318,

319, 320, 322, 323, 324, 344,436.

Galbinu, Duma 114.Galitia 148, 149, 150, 230,

323.Gangur, spatar 114.Georgescu, VI. 7.Germania 74, 76, 77, 78,

79, 80, 174, 178, 184, 185,213, 322, 323, 410, 411, 412,414, 416, 417, 421, 434, 490.

Gervasiu de Dalovit 85.

502

-- - -- -- --- --

--- --- --- -- ---- --

- -- -- -

-- - -- - --

---- ----

-- - --- ---

--------

-www.dacoromanica.ro

Ghedeon - 189, 192, 193.Gheorghe, episcopul Sucevei -

139.Gheorghe, Stefan - 41, 42, 189,

192, 193.Gheorghe RakOczi I - 41.Gheorghe RakOczi al II-lea -

43, 179, 180, 181, 182, 183,188, 189.

Ghica, D. Alexandru - 62, 293.Ghica, D. Grigore - 59, 63.Ghica, Ion - 20.Ghica, Teodor - 312.Giurgiu - 26, 27, 55, 61, 100,

256, 266, 276, 277, 282, 284,289, 322, 471.

Glina, riul 235.Golan - 113.GolubaC - 28.Gorceacov 437.Goricia - 214.Grecia - 203, 214, 490.Greppi - 349.Grigore al XIII-lea, papa - 13.Grigorie, logofat - 193.Grincovici - 150.Grozesti - 320.Grumaz, Ioan - 140, 142.

HHaga, Convencia de la - 80,

478, 480, 483, 484, 486, 489.Hangs, Verzcst - 99.Hanga, VI. - 6.Haliciul - 149, 152, 159.Hamid, sultan - 270.Harbone, Vilhelm 174.Hassan-aga - 215.Hasdeu, P. B. - 6, 12.Hatzfeld - 343, 346.Haymerle 437.Henri, Richard, Charles - 333.Henri, L. Bulner - 349.Herescu, Manca - 23, 83, 89.Herescu, Roman - 23, 83, 85.Hercegovina - 72, 74.Hessaptchief f 491.Hirlau - 34, 139, 140, 143,

149.Hirman, pircalab - 34, 140,

142.

Hirsova 256, 421, 435.Hohenlohe - 437.Horka, Krasfna - 378.Hotin - 97, 118, 138, 140,

142, 148, 150, 152, 159, 229,256.

Howard, Henry - 490.Hrincovici, Ivasco - 114.Hiibner, Otto - 346, 411, 420.Hudici, Petru - 108.Hudici, Iacco - 99, 114.Hudici, Roman - 114.Hugo Damian de Virmont

203.

I

Iancu de Hunedoara - 29, 30,109, 110.

Iaroslavia 164.Iasi - 57, 96, 129, 174, 232,

237, 245, 246, 278, 308, 309,310, 312, 320, 322, 324, 325,326, 334, 354, 404.

Ibrahim-aga - 203.Ibrahim, Ismet-bei - 238.ignatiev, Nicolae - 421, 422.Ilarian, Papiu, A. - 6.Ilea, vistiernic - 114.Iliac, diac - 123, 124, 126.Ilie, fost logofat - 110.Ilies, ceasnic - 99.Imperiul bizantin - 16.Imperiul habsburgic - 37, 38,

40, 48, 213.Imperiul otoman - 8, 17, 18, 19,

20, 29, 36, 37, 38, 39, 41, 43,44, 45, 46, 47, 49, 50, 51, 52,53, 54, 55, 56, 57, 58, 59, 60,61, 62, 63, 65, 67, 68, 71, 72,73, 74, 75, 78, 179, 184, 202,203, 204, 207, 210, 211, 213,214, 216, 219, 220, 221, 222,225, 228, 229, 233, 234, 236,237, 238, 240, 241, 242, 243,244, 245, 247, 252, 260, 269,271, 277, 278, 280, 281, 282,284, 285, 286, 287, 289, 290,291, 314, 315, 321, 322, 326,329, 330, 331, 347, 348, 349,350, 400, 420, 421, 434, 435,436, 475, 491.

503

-

-

-

-

www.dacoromanica.ro

Imperiul roman de naciune ger-mana. 161, 163, 164, 165,167, 168, 169, 170.

India 213.Insula $erpilor 421, 435, 436.Ioachim de Brandenburg 37,

160, 161, 164, 167, 168, 170.Than, Alexeievici, carul 194.Ioan-Albert, rege al Poloniei

33, 34, 132, 133, 134, 135,140.

Ioanichie 139.Ion, Comis 122.Iorga, Nicolae 6, 24.Irlanda 174, 434, 444.Isac, visticrnic 140.Isaccea 256, 421, 435.Isaia, postelnic 122.Iskrzicki, Nicolae 149.Ismail 228, 240, 256, 277,

344.Istvanffi, Nicolae 176.Italia 75, 78, 213, 423, 425,

428, 444, 490.Ivan al III-lea, carul 33.Ivanco, pircalab 34, 140,

142.Ivanes, setar 150.Ivascu, pretendent domnesc

26.

JJaponia 490.Jimoit 144.Joseph, Alexander 333.Julici, (Dana 99, 110.

K

Kiustenge 421, 435.Kalnoky 79, 468, 469, 470.Kaluiniacki 10.Karlowicz, pacea de la 45,

46, 53.Karnebaek, V. 490.Karoly 437.Kartalinia 242.Kiev 193.Kiseleff, Pavel 333, 343, 346.Kogainiceanu, Mihail 20, 68,

71, 73, 400, 401, 409.

504

Kuciuk-Kainargi, tratatul dela 14, 19, 49, 50, 51,52, 227.

Kutuzov 56.

L

Laiot'a", Basarab 8Lapatz 235.Lascarev, Serghei.

246.Launay 437.Laurian, A. T. 10.Lazea, Pitic 110.Lazor 113.Leancea, Giurgiul 99, 114.Leopold al II-lea, imparatul

233.Leova 320.Lepes 81.Levici, Hrinco.Levici, Vasco.Limburgia. 21 4.Liov (Lwow)

98, 144, 169.Lipsca 324.Lituania 26,

132, 141, 142,171, 172.

Livadia 72.Low, Set 490.Lublau 27.Lublin 165.Luca, Arbore 140, 142.Ludovic I de Anjou 22.Ludovic al II-lea 36, 81,

143, 183.Ludovic al XIV-lea 183.Ludovic al XV-Iea 214, 215.Lusatia 214.Luck 45.Luxemburg 214, 410, 419,

490.

52, 239,

114.114.

26, 94, 95, 96,

33, 34, 103,144, 148, 154,

M

Macedo Conde de 490.Macarie, patriarh 193.Mahan, T. A. 490.Mahomed I, sultan 8, 10,

214, 215.Mahomed al II-lea, sultan

8, 10, 30, 32, 111, 112, 334.

www.dacoromanica.ro

Mahomed al IV-lea - 49.Mahomed, Durri - 238.Mahomed, Faud - 333, 343,

346.Mahmudia - 421, 435.Mamornita - 320.Mangalia - 267.Marea de Azov - 324.Marea Britanie (vezi Anglia).Marea Egee - 74.Marea Mediterana - 38.Marea Neagra - 33, 60, 74,

284, 324, 435.Maria, principesa - 118, 119,

197.Martens, Fr. - 5, 490.Matei, Basarab - 17, 44, 181,

182, 183.Matei, Corvin - 31, 33, 127,

129, 130.Marbourg, Latour - 55.Mavrocordat, Alexandru - 14,

52, 207.Mavrocordat, Nicolae - 52,

207.Maximilian, arhiducele - 177,

178, 333.Niacin - 256, 421, 435.Maxineni - 303.Medgidia - 421, 435.Mehmed, All - 437.Mexic - 490.Mehmed, Noury - 491.Micaci, Duma - 114.Mic, Crai, vornic - 114.Michael de Dallmann - 203,

213.Micul, spatar - 114.Mier, A. - 490.Mihai Viteazul - 18, 38, 39,

40, 174, 175.Mihail, logofat - 12, 108.Mihalcea, banul - 175.Mihnea al III-lea - 18, 41, 43.Mihul, stolnic - 111, 112, 113,

114.Mihaileni - 320.Milano - 214.Miras lau - 175.Mircea cel Batrin - 8, 9, 10,

11, 17, 22, 23, 24, 25, 26,

505

27, 28, 83, 84, 85, 86, 87,88, 89, 94, 99, 100, 131.

Mirza, Riza Khan - 490.Mitilineu, M. - 5, 7, 9, 10,

13, 14, 452, 459.Miyatovitch, Chedo - 491.Micico, Culicovschi - 99.Modruz, Ilias - 122.Mohaci - 36.Mahomed, Said - 476, 477.Moghila, ceasnic - 143.Moica - 113.Moicescu, Tador - 110.Moldova - 7, 8, 11, 14, 16,

20, 21, 25, 26, 27, 29, 30,31, 32, 33, 34, 36, 37, 38,39, 42, 45, 46, 50, 52, 53,54, 59, 60, 62, 63, 65, 67,84, 85, 93, 95, 102, 103, 104,109, 111, 115, 116, 118, 119,120, 121, 124, 125, 128, 129,130, 131, 132, 133, 134, 136,137, 138, 140, 141, 142, 143,144, 145, 146, 149, 152, 154,155, 156, 157, 158, 159, 160,161, 164, 167, 168, 169, 170,171, 172, 173, 174, 179, 180,188, 189, 190, 192, 193, 194,198, 199, 200, 201, 202, 204,228, 230, 232, 233, 238, 241,246, 247, 248, 249, 250, 251,252, 253, 254, 255, 256, 257,258, 259, 262, 265, 266, 267,271, 272, 274, 276, 277, 278,279, 280, 281, 282, 283, 284,285, 287, 288, 290, 291, 292,293, 296, 302, 303, 305, 308,309, 310, 311, 316, 321, 322,324, 326, 328, 329, 330, 331,334.

Moldovi%a - 97.Moravia - 214.Moscova - 33, 44, 193, 197,

201.Motono, I. - 490.Muntenia (vezi Tara Roma-

neasca).Murhard - 6, 7.Mures - 204.Muntenegru - 71, 74, 233, 490.Mustaffa - 214.

www.dacoromanica.ro

NNano, F. C. 6.Napoleon I 55, 56.Napoleon al III-lea 65.Natchovitz, D. G. 471, 475.N5moloasa 298, 303.Neamt 97.Neaniul, Grigorie 190.Neghib, Mehmed 215.Negoi 114.Negre, sp5tar 175.Negria, vornic 114, 140,

142.Nelidov, Alexandru 421.Nemirov 214.Newel, Stanford 490.Nicolae, Alexandru, Basarab

5, 22.Nicolae I, %arul 59, 64.Nicolescu, Casaria 303.Nicopole 256.Nigra 490.Nimericeni 320.Nipru 197.Nistor I. 10.Nistru 150, 172, 201, 240,

245.Norvegia 397, 491.Novgorod 193, 195.Novikow 349.

0Obedenaru, Georgiade 423,

430.Oblucita 137.Obolenski, M. 5.Odesa 323, 324.Odobesti 298, 302, 303.Olhovat 118.Olt 204, 274, 282.Oltenia 48, 202, 213.Okolicsanyi 490.Oradea 22.Orban, Friere 452, 459.Oris, Costea 108, 110, 113.Orban, Alexei 288.Orsova 204, 216, 217, 234,

235, 236, 323.Otel, vornic 110.

P

Pades 57.Pah len, F. 288.Panaitescu, P. P. 10, 11.Papiniu, N. I. 490.Paris, Congresul de la 55.Paris, Tratatul de la 14, 65,

66, 69, 70, 71, 331, 334, 343,348, 349, 388, 394, 426, 434,435.

Pascu, St. 6.Passarowitz, Tratatul de la

14, 48, 213, 219.Pastia, Mihai 471, 475.Paunceforte 490.Panticesti 303.Peloponez 244.Peninsula Balcanica 57.Petersburg, Conventia de la

62.Petersburg (Sankt Petersburg)

290, 397.Persia 221, 222, 490.Petrasch 207.Petrescu, G. 6.Petrica, Comis 140.Petrovici, Iosif, plrcalab 171.Petru, Aron 111, 112, 114,

120.Petru, Hronoda 32.Petru, logof5t 108, 113, 119.Pctru I, Musat 23, 26, 30,

93.Petru Rates 8, 13, 36, 37,

147, 148, 154, 155, 156, 157,158, 159, 160, 161, 164, 165,166, 167, 168, 169, 350.

Petru Schiopul 38, 173, 174.Petru I, tarul 45, 93, 198.Pherechyde, Mihail 476,

477.Phya, Surya Nuvatar 491.Pitesti 323.Pitic, Lazea 113.Pintece, Oan5 113.Ploiesti 323, 344.Poarta otoman (vezi Imperiul

otoman).Pocutia 33.Podolia 99, 145, 149, 150.Polonia 11, 12, 23, 25, 26,

27, 29, 30, 31, 33, 35, 37,

506

--

www.dacoromanica.ro

42, 83, 85, 86, 93, 99, 101, 402, 403, 404, 405, 408, 409,102, 104, 114, 116, 123, 127, 410, 411, 412, 414, 416, 417,132, 133, 143, 144, 147, 148, 420, 421, 422, 423, 424, 425,152, 154, 156, 160, 163, 170, 427, 429, 430, 431, 432, 433,172, 173, 210, 232. 434, 435, 436, 437, 439, 441,

Pomily, G. - 490. 442, 443, 444, 445, 446, 447,Ponici, Petru - 122. 448, 451, 452, 454, 455, 456,Porcu 114. 459, 460, 462, 463, 464, 465,Porti le de Fier - 94, 387, 466, 467, 468, 469, 470, 471,

418, 436, 437, 458. 474, 475, 476, 477, 490.Portugalia - 490.Pray, G. - 5.Predbor - 118.Principatele Romane (vezi Ta-

rile Romane).Priskani - 320.Prodan, Toader - 113, 114.Prokesch, Osten - 349.Prusia 64, 133, 141, 143,

149, 171, 331, 333, 434.Prut - 278, 316, 402, 435.

R

Racovita, familia - 47.Racues - 239, 245.Radom 23, 84.Radu, clucerul - 175.Radu, Praznaglavna 28.Rafael (Las lau) - 120.Rahova - 256.Rahusen, N. E. - 490.Raicevich - 52.Radauti - 139, 303.Rasipiti - 303.Razboieni - 32.Reid, pasa - 329.Reichardt, Paul - 411, 420.Robert de Sutton - 203.Rogier, Greif - 490.Rogozius - 209.Roma - 43, 423, 430.Roman - 27, 29, 93, 105.Romania - 6, 14, 20, 67, 69,

70, 71, 72, 73, 74, 75, 76, 77,78, 79, 80, 351, 355, 356,357, 358, 359, 360, 361, 362,363, 364, 365, 366, 367, 368,369, 370, 371, 372, 375, 376,377, 378, 379, 380, 381, 382,386, 387, 390, 391, 392, 393,396, 397, 398, 399, 400, 401,

Roth 491.Rovine - 24.Rudolf al II-lea, imparatul -

40, 174.Rumelia - 215.Rugia - 167, 168.Rus, Niclius - 99.Rusciuc 256, 471.Rusia - 20, 42, 45, 46, 49, 50,

51, 52, 53, 54, 55, 56, 59,60, 62, 63, 65, 69, 70, 71,72, 74, 75, 77, 79, 99, 104,133, 141, 143, 171, 189, 193,213, 227, 228, 229, 237, 238,239, 242, 243, 244, 246, 260,272, 276, 277, 278, 279, 281,284, 288, 289, 290, 291, 315,320, 326, 331, 333, 349, 355,357, 358, 359, 362, 365, 366,367, 391, 392, 393, 396, 397,398, 399, 400, 401, 420, 421,435, 491.

Russell, Odo - 437.

S

Sabatz - 216.Sad's, spatar - 122.Sadie - 288.Sadulah 421, 422, 437.Salisbury - 137.Samogitia - 171.Samoilov, Alexandra 239,

246.San Stefano, Conven;ia de la

74, 420, 433, 434.Sandomiria - 154.Sandrovici, Cosma - 113.Sardinia - 331, 337.Sava, riul - 216, 217, 218.Schulyler, Eugeniu - 460, 467.Sculeni - 320.

507

--

-

-

--

-

www.dacoromanica.ro

Se lir, Conde de - 490.Serbia - 28, 56, 64, 70, 71,

74, 202, 213, 216, 219, 227,233, 368, 369, 370, 371, 372,

Siam - 491.Severin - 369.Shuhay, Stefan - 176.Siam - 491.

Sibiu - 322, 324.Sicilia - 214.Sidachmet - 116, 118.Sigismund I, rege al Ungariei -

10, 12, 24, 27, 28, 35, 36,89, 90.

Sigismund I, rege al Poloniei -132, 143, 144, 145, 146, 147,148, 149, 154, 158, 160.

Sigismund al II-lea August -171, 172.

Sigismund Bathory - 39, 40.Silezia - 168, 214.Silistra - 256, 435.Sin de la Hotin - 114.Sinan-pasa - 40.Sinaia - 382.Sinope - 64.Siret - 97, 118, 300, 316, 324.Sirbescul, Petru - 114.Sirbu - 108, 110.Slatina - 81, 82.Slobozia - 55, 276, 303.Slovenia - 213.Sofia, Alexievna - 194.Solomon - 114.Smolianatz - 235.Sneatin - 149.Spania - 38, 213, 490.Staal - 490, 491.Stancioff, D. - 491.Stanciu, comis - 108, 110, 113.Stari-Stambul - 421.Stanimir, vistiernic - 122.Starostici, Mihu - 114.Steege, L. 355, 367.Stein - 207.Ste/co al lui Dumucus - 122,

144,Stibor, Hodco - 113.Stuart - 73.

508

Stuart, Dimitrie, baron - 400,401, 409.

Sturdza, A. D. - 6, 79, 468.Sturdza, C. D. - 6.Sturdza, Mihail - 62, 63, 292.Sturdza, Sandu, Ion - 59.Styria - 214.Statele Unite ale Americii -

459, 460, 462, 463, 464, 465,466, 490.

Suabia - 214.Suceava - 9, 23, 29, 33, 85,

86, 87, 93, 96, 97, 98, 99,107, 119, 120, 121, 123, 140,142, 143, 144, 163, 193.

Sulina - 421, 435.Suedia - 183, 184, 185, 188,

397, 491.

$andru, pirealab - 140.Serban, Cantacuzino - 18, 43,

44, 45, 194.Sistov, tratatul de la - 14,

233, 234, 256.Stefan cel Mare - 17, 30, 31,

32, 33, 34, 35, 36, 121, 122,123, 127, 128, 129, 130, 131,132, 134, 135, 136, 138, 139,140, 141, 142, 145.

Stefan al II-lea - 29, 103.Stefan, Cantacuzino - 46.Stefan, Petriceicu - 44.Stefanifi-Vod'a - 12, 36, 143,

144, 145, 146, 147, 149, 150,152, 155.

$teful, pircalab - 139, 142.$tirbei, Barbu - 63.Sulu, Constantin - 293, 308,

309.$u/u, Nicolae - 292, 308, 309.$uvalov - 437.

T

Talleyrand - 53.Taman - 240, 242.Talab5, Staroste - 150.Tinisescu, Grigore - 7.Tautu, Ion, logofat - 139, 142.

-

www.dacoromanica.ro

Teoctist, mitropolit - 112, 113,122.

Tefterdar, Atiff, Mustafa215.

Teodosie, logofat - 175.Thugut - 51.Tiflis - 242.Tighina - 96.Timisoara - 29, 202, 234, 347.Timoc - 204.Tischieno - 235.Titov, Vladimir - 329.Tirgoviste - 40, 94, 175, 176,

178.Tirgul de Jos - 103.Tirnovo - 22.Toader, ceasnic - 122, 140,

142.Toscana - 38.Transilvania - 16, 24, 29, 30,

33, 40, 41, 132, 174, 176,177, 178, 179, 180, 182, 183,184, 185, 186, 187, 188, 189,201, 204, 207.

Trip la Alianfa - 79.Tugueti - 303.Tulcea - 256, 421, 435.Tunis - 208, 243, 244.Tschudi, I. I. - 431, 433, 438,

443.Tunusli - 7.Turcia (vezi Imperiul otoman).Turkhan - 491.Turnu Severin - 61, 204, 256,

284.Turtucaia - 256.

Tamblac - 32.Tara Romaneaseg - 5, 8, 11,

14, 16, 20, 21, 22, 25, 27, 28,29, 30, 37, 39, 42, 43, 44,45, 46, 48, 49, 50, 54, 57,59, 60, 62, 63, 65, 67, 81,82, 85, 87, 88, 89, 94, 96,97, 98, 99, 100, 127, 131,174, 175, 176, 177, 178, 182,194, 204, 207, 216, 217, 228,233, 237, 238, 246, 247, 248,249, 250, 252, 253, 254, 255,

256, 257, 258, 259, 260, 261,262, 263, 264, 265, 266, 267,268, 270, 271, 272, 273, 274,276, 279, 280, 281, 282, 283,284, 285, 287, 288, 290, 291,292, 293, 296, 302, 303, 305,308, 309, 310, 321, 322, 323,324, 326, 328, 330, 331, 334.

Tarigrad - 201, 265, 266, 267.268, 271.

Tali le Rom Atte - 6, 7, 14, 19,38, 43, 46, 48, 49, 51, 53, 54,55, 57, 58, 59, 60, 61, 63, 64,65, 68, 70, 228, 229, 292, 307,321, 325, 327, 328, 334, 335,347, 348, 350.

Tarile de Jos - 484, 489, 490.Tetina - 118.Tolici Coste - 114.

U

Ucraina - 42.Ungaria - 11, 23, 25, 26, 27,

29, 31, 33, 34, 36, 81, 84,85, 87, 88, 89, 90, 96, 97,100, 102, 104, 107, 108, 109,127, 130, 132, 143, 158, 174,175, 176, 177, 178, 180, 184,185, 186, 187, 188, 213, 378,467, 468, 469.

Unna - 234, 235, 236.Ustecra, Ivaco - 114.

V

Vacup - 235.Val lier, Saint - 437.Varsovia - 8.Vartic, Colescu, C. - 6.Vascan, Tador - 110.Vasile, episcop - 139.Vasile, Alexandri - 20.Vasile, Lupu - 18, 41, 42, 179,

180, 181, 188, 189.Vasilievici, Vasile - 195.Vaslui - 14, 31, 32, 114.Vay, Adamus - 210.Vartiscoiu - 298.Venetia - 32, 38, 42.Vidin - 256, 471.

509

-

www.dacoromanica.ro

Viena 36, 44, 56, 64, 70,79, 165, 167, 211, 377, 427,430, 431, 437, 442, 443, 446,467, 468, 469.

Viena, Congresul de la 56,57, 173, 394, 426.

Villamarina 343, 346.Villa, Urutia, W. R. de 490.Visuddha 491.Vito ld, mare principe 26, 94.Vlad Dracul 24, 25, 29.Vlad de la Siret 99, 115.Vladimirescu, Tudor 19, 57,

59.Vladislav al II-lea 26, 27,

28, 29, 33, 35, 83, 84, 85,87, 88, 93, 99, 100, 101.

Vladislav al IV-lea 42.Vladislav I, Vlaicu 5, 8, 22,

81, 122.Vladislav Jagello 9, 23, 124.Vlaicu, pircalab 122.Vogoride 69.Voicu, ban 89.Vulpas 114, 123.

W

Waddington 437.Walewski, Al. 333, 343, 346.Washington 462.Welsersheimb 490.William, Arthur White 444,

451.Wittgenstein 60.Wiirttember 214.

Z

Zacky, Michael 210.Zamirstan, Han 99.Zannini, A. 490.Zarnesti 45.Zbiara, Stolnic 122.Zeaico 114.Zenil, I. 490.Zinoviev, Joan 391, 398,

399.Zisu, T. A. 368, 377.Zukici, K. 368, 377.

Y

Yangyii 490.

www.dacoromanica.ro

Cuprins

Prefata . . 5

Studiu introductiv 16

Lista cronologici a documentelor

1. 1368, ianuarie 20 (in ajunul sf. Agneta). VladislavI Vlaicu, domnul Tarii Romanesti, acorda pri-vilegiu de comer% negustorilor din Brasov . . 81

2. 1389, decembrie 10 (vineri dupa ziva conceptiuniisf. Maria), Radom. Mircea cel Wain, domnulTarii Romanesti, incheie un tratat de alianfa cuVladislav al II-lea, regele Poloniei . . 83

3. 1390, manic 17 (scirbiztoarea sf. Gertruda), Suceava.Mircea eel Batrin incheie un tratat de aliantamai dezvoltat cu Vladislav al II-lea al Poloniei 85

4. 1391, iulie 6 (octava sf. apostoli Petru si Pavel),Liov. Mircea cel Batrin reinnoieste tratatul dealianta cu Vladislav al II-lea . . . . . 87

5. 1395, martie 7 (duminica Reminiscere), Brasov.Mircea cel Batrin incheie un tratat de alianta cuSigismund de Luxemburg, regele Ungariei . . 89

6. 1402, manic 12, Suceava. Alexandru eel Bun,domnul Moldovei, incheie tin tratat de vasalitatecu Vladislav al II-lea al Poloniei . . 93

7. (1403) . Mircea cel Batrin, domnul Tarii Ro-manesti, acorda privilegiu de comert negustorilorlioveni 94

511

. .

. .

. . . .

www.dacoromanica.ro

8. 1408 (6916), octombrie 6, Suceava. Alexandru celBun, domnul Moldovei, da privilegiu de comer;negustorilor din Liov 95

9. 1411, mai 17 (duminica Vocea bucuriei), GiurgiuMircea cel Batrin reinnoieste tratatul de aliantacu Vladislav al II-lea al Poloniei . . . . 99

10. 1411 (6919), mai 25 (luni dupa lnaltarea Dom-nului), Tirgul de Jos (Roman). Alexandru cel Bun,domnul Moldovei, incheie un nou tratat de aliantacu Vladislav al II-lea al Poloniei . . . . 101

11. 1445 (6953), iunie 25, Iasi. $tefan al II-lea,domnul Moldovei, incheie un tratat de aliantacu Cazimir, mare cneaz al Lituaniei . . . . 103

12. 1447 (6995), august 4, Bacau. Roman al II-lea,domnul Moldovei, cla privilegiu de comer; ne-gustorilor din Brasov 105

13. 1449 (6957), august 3, Vaslui. Alexandru al II-lea(Alexandrel), domnul Moldovei, reinnoieste bra-sovenilor privilegiul de comer; ce-1 aveau de laAlexandru cel Bun 106

14. 1450 (6958), februarie 11, Roman. Bogdan alII-lea, domnul Moldovei, incheie un tratat dealianta cu Iancu de Hunedoara, guvernatorulUngariei 109

15. (1455) , octombrie 5, Sabran Beglie. Mahomed alII-lea, sultanul turc, someaza pe Petru al II-leaAron, domnul Moldovei, ca in trei luni tri-mita haraciul anual de 2 000 de galbeni . . 111

16. 1456 (6964) <martie -mai), Vaslui. Petru al II-leaAron si marea adunare a Moldovei hotarasc saplateasca turcilor un haraciu anual de 2 000de galbeni 112

17. 1456, iunie 29 (marti, feria tertia, in ziva sf.apostoli Petru fi Pavel), Suceava. Petru Aron,domnul Moldovei, incheie tratat de vasalitate catreCazimir al IV-lea, regele Poloniei . . . . 114

18. 1456, august 12 (joi, dupa feria quinta, dupii sarbei-roarea sf. Laurenriu), Suceava. Petru Aron al Mol-dovei innoieste negustorilor din Brasov privilegiulcomercial . 120

19. 1458 (6966), martie 13, Suceava. Stefan cel Mare,domnul Moldovei, innoieste brasovenilor privile-giul de comer; pe care 1-au avut de la Alexandrucel Bun 121

512

. . . . . . . .

. . . . . . .

. . . . . . .

www.dacoromanica.ro

20. 1462 (6970), martie 2, Suceava. Stefan cel Mareal Moldovei incheie tratat de vasalitate fatal deregele polon Cazimir al IV-lea . . . . . 123

21. 1475, iulie 12 (in ajunul fericitei fecioare Marga-reta), leqi. Stefan cel Mare, domnul Moldovei,incheie tratat de inchinare si alianta cu MateiCorvin, regele Ungariei . . . . . . . 127

22. 1475, august 15 (in ziva Adormirii fecioarei Maria),Buda. Matei Corvin, regele Ungariei, confirms tra-tatul de impacare si alianta dat de Stefan celMare la 12 iulie . . . . . . 129

23. 1499 (7007) iulie 12, Hirlau. Stefan cel Mare,domnul Moldovei, incheie un tratat de pace sialianta cu Joan Albert, regele Poloniei . . . 132

24. 1499 (7007), septembrie 14, Suceava. $tefan celMare incheie un tratat de alianta cu Alexandru,mare cneaz al Lituaniei . . 140

25. 1518 (7026), mai 4, Hirlau. Stefanita-Voda, dom-nul Moldovei, incheie un tratat de alianta cuSigismund I, regele Poloniei . . . . . . 143

26. 1519, august 7 (dwminica inainre de sf. Laurencia),Cracovia. Sigismund I, regele Poloniei, si Stefanita-Vocla, domn al Moldovei, incheie o conventieasupra eventualelor nereguli de granita . . . 149

27. 1527, decembrie 13 (ziva sf. Lucia), Cracovia.Sigismund I, regele Poloniei, incheie un tratat dealianta cu Petru Rares, domnul Moldovei . . 15 I

28. 1542, martie 1, Suceava. Petru Rares, domnulMoldovei, incheie un tratat de alianta antioto-mana cu Ioachim, elector de Brandenburg . . 160

29. 1542, iunie 24, Viena. Ioachim, elector de Bran-denburg, dal adeverinta lui Petru Rares, domnal Moldovei, de primirea in bani si boi a sumeide 200 000 de florini 164

30. 1542, iunie 29, Viena. Ioachim, elector de Bran-denburg, adevereste ca a imprumutat de la PetruRares, domn al Moldovei, :100 000 de floriniunguresti . 167

31. 1542, iulie 6, tabara de la Thnare, lingo Viena.Ioachim, elector de Brandenbu -g, si Petru Rares,domnul Moldovei, incheie un tratat de aliantaantiotomana 168

32. 1554, decembrie 16, Vilno. Alexandru Lapusneanu,domnul Moldovei, incheie un tratat de aliantacu Sigismund al II-lea August, regele Poloniei 171

513

. .

. . . . .

. . . . . . .

www.dacoromanica.ro

33. 1588, august 27 <lafi>. Petre $chiopul, domnulMoldovei, incheie un tratat de comert cu Eli-sabeta I, regina Angliei 173

34. 1598, mai 30fiunie 9, Tirgovige. Mihai Viteazul,domnul Tarii Romanesti, incheie un tratat de ali-anfai cu Rudolf al II-lea, imp5ratul Germanici 174

35. 1638, septembrie 19/29, Alba Julia. GheorgheRaltoczy I, principele Transilvaniei, incheie untratat de aliant'a cu Vasile Lupu, domnul Mol-dovei 179

36. 1638, octombrie 13/23, Bucuregi. Matei Basarab,domnul Romanesti, incheie un tratat de prie-tenie cu Gheorghe RtikOczy I, principele Transil-vaniei 182

37. 1645, aprilie 12/22. Ludovic al XIV-lea, regcleFrantei, si Gheorghe Raltoczy I, principele Tran-silvaniei, incheie un tratat de alianta impotrivaImperiului habsburgic 183

38. 1646, martie 25/4 aprilie, Alba Julia. GheorgheRaltoczy I, principele Transilvaniei, incheie cttVasile Lupu, domnul Moldovei, un tratat debung vecina'tate gi extra'dare . . . . . . 188

39. 1656, mai 17/27, Moscova. Gheorghe Stefan,domnul Moldovei, incheie un tratat de aliantiiantiotomana cu tarul Rusiei, Alexei Mihailovici 189

40. 1656 (7164), iunie 19/29, Moscova. Alexei Miha-ilovici, turul Rusiei, incheie un tratat de cornettcu Gheorghe Stefan, domnul Moldovei . . . 193

41. 1688, decembrie 28/7 ianuarie 1689. Tarii loan $iPetru Alexeevici ai Rusiei asigura in scris pe$erban-Vocla Cantacuzino ca vor incepe lupta im-potriva Imperiului otoman, pentru eliberarea tariiRomanesti . . . . . . . . . . 194

42. 1711, aprilie 13/24, Luck. Petru I, tarul Rusiei, in-cheie un tratat de alianta cu Dimitrie Cantemir,domnul Moldovei 198

43. 1718, iunie 10/21, Passarowitx. Austria incheie untratat de pace cu Imperiul otoman prin care eaanexeaza. Banatul, Oltenia 5i Serbia de nord . . 202

44. 1739, septembrie 7/18, Be lgrad. Austria incheie untratat de pace cu Imperiul otoman, retrocedindT5rii Romanesti Oltenia 213

45. 1774, iulie 10121, Kuciuk-Kainargi. Rusia incheieun tratat de pace cu Poarta otomana", in care secuprind clauze favorabile Principatelor Romano 227

514

Tarii

. . . . . . .

. . . . . .

. . . . . . . .

.......

www.dacoromanica.ro

46. 1784, februarie 27/9 martie, Alexandra Ma-vrocordat, domnul Moldovei, acorda privilegiucomercial negustorilor din Moldova supui austrieci 230

47. 1791, iulie 24/4 august, $igov. Imperial habsburgicincheie un tratat de pace cu Poarta otomana inconditii de smut quo anterior razboiului . . 233

48. 1791, iulie 24/4 august (1205 Zilhidje),Turcia incheie cu Austria un tratat privind re-glementarea granitci dintre cele doua state . . 234

49. 1791, decembrie 29/9 ianuarie 1792, lafi. Rusiaincheie un tratat de pace cu Imperial otoman . . 237

50. 1792. Poarta otomana stabilete care sint relajiileci cu Tara Rornaneasca Moldova din punct devcdere economic politic, afirmindu-se autonomiafor interna . . . . . . . 246

51. 1802, august 17/29 (Giumadi-el-ahir). SultanulSelim al III-lea da un hati§erif catre Tara Ro-maneasca, stipulind drepturile §i obligatiile ci fatade Poarta 260

52. 1807, august 12/24, Slobozia, lingo Giurgiu. Rusiaincheie un tratat de armistitiu cu Imperial otoman,obligindu-se sa-§i retraga (4tile din Principate in35 de zile 276

53. 1812, mai 16128, Bucure,Fti. Rusia incheie un tratatde pace cu Turcia, prin care se fixeaza granitaintre cele doua imperii 277

54. 1826, septembrie 25/7 octombrie, Akerman. Rusiaincheie o conventie cu Turcia prin care se pre-vede reorganizarea administratiei PrincipatelorRomane 279

55. 1829, septembrie 2/14, Adrianopol. Rusia incheieun tratat de pace cu Imperiul otoman in care seprevad mai multe clauze favorabile PrincipatelorRomane 284

56. 1834, ianuarie 17/29, St. Petersburg. Rusia 4iTurcia incheie un tratat in care se prevad clauzefavorabile relative la Principate . . . . . 290

57. 1835, iunie 2618 iulie, lafi. Moldova §i Tara Ro-maneasca incheie o conventie privind pozitia lo-cuitorilor dintr-o tara ce sint in legkuri cu cea-lalta taro . . . . . . 292

58. <1847. Vistieria Moldovei anunta cum se vorarenda pe viitor vamile, §tiut fiind ca de la1 ianuarie 1848 se va aplica tratatul de uniunevamala dintre Tara Romaneasca 4i Moldova . . 309

515

lafi.

$istov.

sisi

.

.

. . . . . . . . . .

. . . . . . .

www.dacoromanica.ro

59. 1849, aprilie 19/1 mai, Balla Liman. Rusia siTurcia incheie o

privindconventie prin care se modifica

uncle clauze organizarea PrincipatelorRomane 325

60. 1856, martie 18/30, Paris. Cele sapte mari puteriincheie tin tratat, iu urma razboiului Crimeii,in care se prevad si clauze favorabile dezvoltariitarilor romane 329

61. 1858, august 7/19, Paris. Mari le puteri incheie oconventie privind organizarea Principatelor Romane 331

62. 1862, iunie 4/16, Timisoara. Austria, Turcia, Ser-bia $i Romania incheie o conventie telegraficaintre ele . . . . . . . 346

63. 1864, iunie 16/28, Constantinopol. Conferin;a am-basadorilor celor apt mari puteri incheie unprotocol prin care se sanctioneaza schimbarile aduseconven;iei din 7/19 august 1858 privind Princi-patele Unite . 348"

64. 1869, noiembrie 22/4 decembrie, Bucuregi. Roma-nia si Rusia incheie o conventie consulala" . . 355

65. 1871, octombrie 27/8 noiembrie, Bucuregi. Romaniaincheie o conventie postala cu Serbia . 368

66. 1875, iunie 10/22, Viena. Romania incheieconventie de comer; cu Austro-Ungaria. . . 377

67. 1876, martie 15/27, Bucureiti. Romania incheie oconventie de comer; gi naviga;ie cu Rusia . 391

68. 1877, aprilie 4/16, Bucuregi. Romania incheie oconventie cu Rusia privitoare la trecerea trupclorruse prin Tara noastra . . ..... 399

69. 1877, aprilie 4/16, Bucurefti. Romania incheie oconventie speciala cu Rusia pentru executarea art. IIIal conventiei relative la trecerea ostilor ruse prin

. . . . . ...... 40270. 1877, noiembrie 14/26, Berlin. Romania incheie o

conventie de comer; cu Germania . . . . 410

71. 1878, februarie 19/3 martie, San-$telano. Rusiaincheie un tratat de pace cu Turcia prin care serecunoaste independen;a de stat a Romaniei . 420

72. 1878, martie 11/23, Roma. Romania incheie oconventie de comer; 1i naviga;ie cu Italia . . 422

73. 1878, martie 30/11 aprilie, Viena. Romania incheieo conventie comerciaIa cu Elve;ia . . . . 430

516

. . . . .

Tara

. . . . . . .

.

o.

.

www.dacoromanica.ro

74. 1878, iulie 1/13, Berlin. Mande puteri incheie untratat prin care recunosc independenta de stat aRomaniei si uncle modificari teritoriale . . . 433

75. 1880, februarie 2/14, Viena. Romania incheie cuElvetia un tratat consular 437

76. 1880, martie 24/5 aprilie, Bucuresti. Romania in-cheie un tratat de comer $i navigatie cu Anglia 443

77. 1880, august 2/14, Bruxelles. Romania incheie cuBelgia o conventie de come 451

78. 1881, iunie 5/17, Bucuresti. Romania incheie o con-ventie consulara cu State le Unite ale Americii 459

79. 1883, octombrie 18/30, Viena. Romania incheiecu Austro-Ungaria un tratat secret de alianta . . 467

80. 1885, martie 2/13, Bucuresti. Romania incheie cuBulgaria o conventie postala . . . . . 470

81. 1887, noiembrie 10/22. Romania incheie un tratatde comert si navigatie cu Turcia . . . . 475

82. 1899, 17/29 iulie, Haga. Un mare numar de statedin Europa, America si Asia semneaza o conventiepentru reglementarea pasnica a conflictelor inter-nationale . . . 478

Anexe

Bibliografie . .

Indite .

. 495

. 499

. . . . .

. . . .

. . . .

www.dacoromanica.ro

Redactor : F. JOIL, VAS= FORNEACoperta : GHEORGHE MOTORA

Tehnoredactor : MARIANA RADULESCUApArut Octombrie 1971

Coll de editura 28,16. Coli de tipar 16,25. Format 32/80X100.

`/DECE 510\

Intreprinderea poligrafica 13 Decembrie 1918". Bucurestistr. Grigore Alexandrescu nr. 89-97.

Republica Socialista Romania.cda. 6803/1564.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

- statuldacia.files.wordpress.com · vorba de capitulatie dintre Mircea cel Batrin si sultanul...

Documents

Transcript of - statuldacia.files.wordpress.com · vorba de capitulatie dintre Mircea cel Batrin si sultanul...