Í V , ANUL Vineri 19...

4
Í V , ANUL al LXXXVI-lea n-113 1 Leu Braşov, Vineri 19 Ianuarie 1923 yjr kidacţia şi Admimstraţlir «AŢA UBERTaŢEI BRAŞOV _ Telefon 226 ibonament anual 200 !e! fe n ta strein ătate 500 lei J «iraţîiri„ reclame, după tarif Oficiosul governolni persistă in mizerabila sa campanie de po- negrire pe tema «incidentelor dela frontiera româno-magiiiară", fă - când pe fruntaşii Partidului naţional complici cn — maghiarii şi prin urmare — trădători. Cei-ce validează şi propán spre deco- rare indivizi de alde Mihály Péter, şi an pierdut de mnit drepte! de-a „moraliza0 pe alţii. Cânii latră — caravana trfece înainte! CONVOCARE se Membrii eomitetnlui exeentiv şi parlamentarii Partidului naţional român, convoacă pe ziua de SlMBÂTĂ, 20 IANUARIE, ORA 10 a. m. LA BUCUREŞTI. Membrii, cari dia cauza scurţimsi timpului n’ar fi primit invită- rile personale cari s’au trimis, sunt rugaţi a se considera pe calea aceasta de invitaţi. Biroul Comitetului. Aplicarea tratatelor — Chestiunea Reparaţiilor. — Dacă problema teritorială înscrisă în Tratatele încheiate la sfârşitul războiului mondial a fost mai mult sau mai puţin tranşată, în schimb problema repara- fiuniior continuă a ţinea statele euro pene într’o perpetuă frământare. Statele exinamîce refuză să execute cu lealitate obligamentele, pentru căror înfăptuire şi*au pus semnătura ăedesuptul tratatelor de pace. Curând după semnarea tratatului de Versaiile» Franţa a avui să fccă cu- noştinţă cu reaua credinţă a Germaniei Comîsiunea de Reparaţiuni instituită prin tratat a trebuit să întâmpine cele «ai mari piedeci din partea Nemţilor în îndeplinirea însărcinării sale. Furnizările în natură se făceau cu întârziere şi totdeauna cu reduceri. Asemenea şi plăţile. r Mai mare însă decât reaua credinţă a Germanilor a fost nenorocita lipsă de înţelegere Intre cele două mari ţări aliate : Franţa şi Anglia. Deatâta vreme lumea asistă Ia discuţiile interminabile cari s’au urmat Intre aceste două ţări. Conierinfe după conferinţe s’au suc- cedat, dar rezultatul a fost mereu acelaş: nul Toţi premierii francezi cari s’au parândat la cârma Franţei după retragerea lui Clemenceau au asudat ostenind să stabilească un acord cu reprezentanţii Angliei în chestiunea , reparaţiunilor. Dar au sfârşit o toţi cu acelaş invariabil nesucces. După retragerea lai Lloyd George se credea că înţelegerea va fi mai uşoară. Conferinţa dela Londra a risipit însă degrabă toate iluziile. Bonar Law repre- zentă acelaş punct de vedere rigid şi imposibil de acordat cu cel francez. In ce constă deosebirea între aceste două puncte de vedere aşa de greu de conciliat ? In nimica... San ca să spunem totuş vceva: în maniera de a înţelege şi ex- jtlica tratatul de pace. Atât Franţa cât şi Anglia pretind că înţeleg să rămână în marginile tratatului dela Versailles şi că nu vor să schimbe nimica din ei. Reciproc însă ele se acnză una pe alta şi mai ales Franţa pe Anglia că ar urmări desfiinţarea tratatului. Art. 233 din acest tratat înfiinţează acea comisie Interaliată — comisia de reparaţtuni — care are menirea să sta- bilească pagubele cauzate şl despăgubi- rile datorite de germani. Art. 234 din acelaş tratat spune din cuvânt în cuvânt următoarele: »Comisiunea de reparaţiuni va trebui, după 1 Mai 1921, să studieze dela un interval Ia altul resursele şi capacităţile Germaniei şi după ce va „fi ascultat în mod echitabil pe reprezentanţii acestei ţări, ea va avea deplina facultate de a estinde perioada şi de a modifica mo- dalităţile de plată în conformitate cu art. |233; dar ea nu va putea face nici o re- ducere pentru nici un fel de sumă fără autorizaţia specială a diverselor guverne reprezentate în comisie“. Acesta este articolul care e aşa de mult discutat de cele două puteri sau mai bine de Franţa, Anglia şi Italia“. Intemeindu-se pe dispoziţi îe lut. An- glia crede că trebuie se dea Germa- niei putinţa de a produce cât mai mult, de a-şi întări creditul în măsura cuve- nită şi de a-se acorda acesteia diverse intervale de plată. Franţa este însă de părerea că Ger- mania e călăuzită în chestiunea repara- ţiilor de rea Credinţă, că ea poate plăţi, dar nu vrea, că ar putea face furniturile în natură, dar nu vrea. Şi este convinsă că ţara nemţească urmăreşte refacerea şi întărirea sa economică pentru a pa- raliza apoi refacerea Francezilor. Plauul prezentat de Boaar Lsw îa conferinţa dela Paris este escepţiouat de Francez}, Italieni şi Beigieoi din numă* roase puncte de vedere şi îa deosebi pentru faptul că el ar desfiinţa, prin câteva dispoziţii ale sale, tratatul dela Versailles. Proectul englez prevede înfiinţarea unui tribunal arbitrar, alcătuit dintr’un membru desemnat de comisiunea de Reparaţiuni, un german şi ua al treilea, pe care îl vor numi cei doi sau, în caz de neînţelegere, preşedintele Stateîor- Unite. Acelaş proiect mai prevede şi înfiin- ţarea unui consiliu financiar de control cu sediul în Berlin, in care să între şi neutrii şi care să fie prezidat de minis- trul german de finanţe. Porneai6, premierul francez, marchizul dela Torretîa, reprezentantul Italiei (fost ambasador la Petregrad) şl Theuuis, tri- misul Belgiei văd îa aceste instituţii nişte organisme suprapuse tratatului de pace. Art- 233 din acesta nu cunoaşte de- cât Comisia de Reparaţiuni, care sin- gură e îu drept să procedeze conform art. 234. Iar articolul 240 spune: »Guvernul german recunoaşte Comi- siunea, prevăzută prin art. 233 aşa cum va fi constituită de către guvernele aliate şi asociate conform Anexei II şi îi re- cunoaşte în mod irevocabil posesiunea şi exerciţiul drepturilor şi puterilor, pe cari i-Ie conferă prezentul tratat“. întemeiaţi pe aceste articole adver- sarii proiectului englez susţin că el ar pune în primejdie fiinţa tratatului îusuş. La rândul său reprezentantul Angliei susţine că proiectul englez nu vizează nici decât o atingere a tratatului de Ver- sailles. Anexa II, spune d. Bonar Law, din partea VIII a tratatului prevede într’o dispoziţie specială că Comisia de Repa- raţiuni poate fi modificată printr’o hotă- rîre unanimă a guvernelor reprezentate în sânul ei. De această dispoziţie s’a făcut uz a- tunci când s’a constituit comitetul*de garanţii. Şi ae altcum, guvernul francez, con- tinuă reprezentantul Argilei, în proiectul său înţelege să dea Comitetului de ga- ranţii însărcinări, cari nu sunt prevăzute în tratatul de pace şl cari sunt chiar îu contrazicere cu unele dispoziţii ale aces- toia şi mai ales cu nota adresată Ger- maniei de către aliaţi imediat după sem- narea tratatului de pace. Nu acestea sunt însă motivele esen- ţiale ale neînţelegerii dintre aliaţi. - Protestul englez prevede, în afară de înfiinţarea organismelor menţionate — ca Instrumente de o mâi uşoară exe- cutare a tratatului, — şi alle lucruri, printre cari: 1) Reducerea datoriei Ger- mane îa suma de 43 miliarde mărci aur. 2) Apozijie fejă de orice ocupa- ţiune militară. 3) Control asupra livră- rilor în natură. O ipotecă asupra ex- portaţiunilor. 4) Renunţare la luare de gajuri productive. 5) Un moratoriu de patru sau doi ani. 6) Garanţii finan- ciare asupra impozitelor, drepturilor de vamă, băncii imperiului etc. In partea lor cea mai mare, aceste dispoziţii ale proiectului englez, sunt în contrazicere cu proiectul francez şi cel italian. Francezii în deosebi fin să-şi asi - gure gajuri şi asta n’o pot face fără o ocupaţiune militară şi nici moratoriu nu pot acorda înainte de a avea în mână acele gajuri şi de a*şi asigura livrările în natură. In această privinţă ei refuză să iran- sigeze. Nu se pronunţă nici pentru reduce- rea datoriei germane. Deci nu mai e vorbă numai decât de rigiditatea dispoziţiilor di» tratat, ci de interese cari evident îşi au deplina lor îndreptăţire. Nenorocirea e că ele nu poţ fi acor- date. AngSia nu reuşeşte să convingă Franţa. Iar Franţa nu poate atrage Anglia de partea sa. In schimb Italia, care are nevoie de cărbunii Germaniei, pe cari nu e în stare să-i cumpere din Anglia şi care nu poate consimţi, ca Germania fie scoasă din obligamentul de a fi soli- dară cu fostele sale aliate în achitarea datoriilor (dela acestea are ea de pre- tins mai mult) se ataşează, după ce nu*şi poate impune propriul său proiect (prezentat de Musolini la conferinţa din Londra), la Franţa. Belgia urmează asemenea Franţei. Iar după asta Foch reintră în acţiune. Trupele de sub comanda iui, minus cele britanice şi americane, înaintează în Valea Ruhrnlui. Şi pentru că Germanii suprimă livrările în natură şi plăţile, ele merg mai departe, în Bochum, Dort- mnnd etc. înainte de a pleca dela conferinţă, d-nul Bonar Law i-a citit d*nulai Poincare o declaraţie, prin care îl asi- gură că şi dacă nu s‘au înţeles în ches- tia reparaţiilor... „sentimentele de priete- nie pe cari nu numai guvernul, dar şî poporul brtaci: le nutreşte faţă de gu- verna! şi poporul fraucez, vor rămânea neseh mbate*. D-mi Poincare, delia Torreta ('căruia bolşevicii i*au făcut ocazional un rău egal) şi Theunis an răspuns pe acriaşi coardă. Presa însoţind pe B. L. care pleca în ţara sa a ţinut să spună, că nu ei e de vină pentru eşuarea conferinţei, căci „nu el e stăpânul*, ci acele »forţe mis- terioase şi grele, cari fiind reprezentate prin şeapte sau opt indivizi necunoscuţi* mai puternici decât Cezar şi Napoleon, deţin în mânile lor soartea globului pă- mântesc*. (Le Matln). Prietiniel Răspundere! Cea dintâiu a devenit numai o vorbă. Iar cea de-a doua nu înseamnă o mângâiere. Din tot ce*am spus, — noi consta- tăm un 4apt. Intre aliaţi s’a produs o ruptură. Şi fiindcă ţara noastră, aşa cam e azi, s’a făcut prin noi şî prin concur- sul tuturor aliaţilor, noi nu ne putem permite luxul de a ne da de-opirte sau de altă. Pentru noi nu poate interveni o ruptură. Prietinia noastră rămâne în- treagă cu toţi aliaţii. Căci numai prin noi şi cu prieliaia lor, a tuturora, vom putea păstra intact patrimoniul de azi. Ori care altă atitudine ar însemna o politică de aventuri. Voicn Niţescu. Guvernul Brătianu şi incidentele româno-ungare nunta guvernul Ce-au fost incursiunile maghiare ? — Alarmarea ţârei este un şantaj al liberalilor, afirmă ziarul bucureştean Ziarul „Epoca“ denunţă opiniei publice acţiunea guvernului Bră- tianu pe baza incidentelor dela graniţa Ungariei. Ziarul precizează faptele şi declară că este gata a dovedi afirmaţiile ce face. După cele; ce reproducem mai jos, se poate vedea că incidentele nu sunt de gravitatea pe care le-a dat-o guvernul. Faptul este foarte grav şi compromite cu to- tul guvernul Brătianu prin atitu- dinea sa, deoare-ee el împinge lucrurile până la alarmarea intre- gei ţări în scopuri meschine de partid. Autoritatea unui astfel de guvern nu mai există şi el este o primejdie pentru ţară , fiind*câ cine poate sâ mai creadă comunicatele şi actele tui ofi- ciale?... Am cerut şi noi lămurirea si- tuaţiei creiată de contrazicerile din- tre comunicatele oficiale şi decla- raţiile miniştrilor, în special ale d-luivgen. Moşoiu. Ministrul comunicaţiilor a spus categoric unui redactor al „Uni- versului“ că incidentele n’au nici o importanţă, că nu este primej- die şi că nu poate fi vorba decât de două bande concentrate in apropiere de graniţa noastră în două puncte. Dar atunci, de ce alarmarea ţârei, chemările la concentrare, transporturile de trupe? Ziarul „Epoca“ afirmă că to- tul nu este decât un odios şan- taj. Şi scrie, reproducem textual: „Ca totdeauna suntem cu adevărul, ehiar atunci când el este împotriva ati- tudine! noastre şi a credinţelor noastre

Transcript of Í V , ANUL Vineri 19...

Page 1: Í V , ANUL Vineri 19 Ianuariedspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/70625/1/BCUCLUJ_FP_P2538_1923_086_0013.pdfÍ V, ANUL al LXXXVI-lea n-113 1 Leu Braşov, Vineri 19 Ianuarie 1923

Í V , ANUL al LXXXVI-lea n-113 1 Leu Braşov, Vineri 19 Ianuarie 1923

yjr

kidacţia şi Admimstraţlir«AŢA UBERTaŢEI BRAŞOV _

Telefon 226ibonament anual 200 !e! fe n ta strein ătate 500 lei J «iraţîiri„ reclame, după tarif

Oficiosul governolni persistă in mizerabila sa campanie de po­negrire pe tema «incidentelor dela frontiera româno-magiiiară", fă ­când pe fruntaşii Partidului naţional complici cn — maghiarii şi prin urmare — trădători. Cei-ce validează şi propán spre deco­rare indivizi de alde Mihály Péter, şi an pierdut de mnit drepte! de-a „moraliza0 pe alţii. Cânii latră — caravana trfece în a in te !

CONVOCAREseMembrii eomitetnlui exeentiv şi parlamentarii Partidului naţional român,

convoacă pe ziua de SlMBÂTĂ, 20 IANUARIE, ORA 10 a. m. LA BUCUREŞTI.Membrii, cari dia cauza scurţimsi timpului n’ar fi primit invită­

rile personale cari s’au trimis, sunt rugaţi a se considera pe calea aceasta de invitaţi.

Biroul Comitetului.

Aplicarea tratatelor— Chestiunea Reparaţiilor. —

Dacă problema teritorială înscrisă în Tratatele încheiate la sfârşitul războiului mondial a fost mai mult sau mai puţin tranşată, în schimb problema repara- fiuniior continuă a ţinea statele euro pene într’o perpetuă frământare.

Statele exinamîce refuză să execute cu lealitate obligamentele, pentru căror înfăptuire şi*au pus semnătura ăedesuptul tratatelor de pace.

Curând după semnarea tratatului de Versaiile» Franţa a avui să fccă cu­noştinţă cu reaua credinţă a Germaniei

Comîsiunea de Reparaţiuni instituită prin tratat a trebuit să întâmpine cele «a i mari piedeci din partea Nemţilor în îndeplinirea însărcinării sale.

Furnizările în natură se făceau cu întârziere şi totdeauna cu reduceri. Asemenea şi plăţile.

r Mai mare însă decât reaua credinţă a Germanilor a fost nenorocita lipsă de înţelegere Intre cele două mari ţări aliate : Franţa şi Anglia. Deatâta vreme lumea asistă Ia discuţiile interminabile cari s’au urmat Intre aceste două ţări. Conierinfe după conferinţe s’au suc­cedat, dar rezultatul a fost mereu acelaş: nul Toţi premierii francezi cari s ’au parândat la cârma Franţei după retragerea lui Clemenceau au asudat ostenind să stabilească un acord cu reprezentanţii Angliei în chestiunea

, reparaţiunilor. Dar au sfârşit o toţi cu acelaş invariabil nesucces.

După retragerea lai Lloyd George se credea că înţelegerea va fi mai uşoară. Conferinţa dela Londra a risipit însă degrabă toate iluziile. Bonar Law repre- zentă acelaş punct de vedere rigid şi imposibil de acordat cu cel francez.

In ce constă deosebirea între aceste două puncte de vedere aşa de greu de conciliat ?

In nimica... San ca să spunem totuş vceva: în maniera de a înţelege şi ex-

jtlica tratatul de pace.Atât Franţa cât şi Anglia pretind că

înţeleg să rămână în marginile tratatului dela Versailles şi că nu vor să schimbe nimica din ei.

Reciproc însă ele se acnză una pe alta şi mai ales Franţa pe Anglia că ar urmări desfiinţarea tratatului.

Art. 233 din acest tratat înfiinţează acea comisie Interaliată — comisia de reparaţtuni — care are menirea să sta­bilească pagubele cauzate şl despăgubi­rile datorite de germani.

Art. 234 din acelaş tratat spune din cuvânt în cuvânt următoarele:

»Comisiunea de reparaţiuni va trebui, după 1 Mai 1921, să studieze dela un interval Ia altul resursele şi capacităţile Germaniei şi după ce va „fi ascultat în mod echitabil pe reprezentanţii acestei ţări, ea va avea deplina facultate de a estinde perioada şi de a modifica mo­dalităţile de plată în conformitate cu art.

|233; dar ea nu va putea face nici o re­ducere pentru nici un fel de sumă fără autorizaţia specială a diverselor guverne reprezentate în comisie“.

Acesta este articolul care e aşa de

mult discutat de cele două puteri sau mai bine de Franţa, Anglia şi Italia“.

Intemeindu-se pe dispoziţi îe lut. An­glia crede că trebuie să se dea Germa­niei putinţa de a produce cât mai mult, de a-şi întări creditul în măsura cuve­nită şi de a-se acorda acesteia diverse intervale de plată.

Franţa este însă de părerea că Ger­mania e călăuzită în chestiunea repara­ţiilor de rea Credinţă, că ea poate plăţi, dar nu vrea, că ar putea face furniturile în natură, dar nu vrea. Şi este convinsă că ţara nemţească urmăreşte refacerea şi întărirea sa economică pentru a pa­raliza apoi refacerea Francezilor.

Plauul prezentat de Boaar Lsw îa conferinţa dela Paris este escepţiouat de Francez}, Italieni şi Beigieoi din numă* roase puncte de vedere şi îa deosebi pentru faptul că el ar desfiinţa, prin câteva dispoziţii ale sale, tratatul dela Versailles.

Proectul englez prevede înfiinţarea unui tribunal arbitrar, alcătuit dintr’un membru desemnat de comisiunea de Reparaţiuni, un german şi ua al treilea, pe care îl vor numi cei doi sau, în caz de neînţelegere, preşedintele Stateîor- Unite.

Acelaş proiect mai prevede şi înfiin­ţarea unui consiliu financiar de control cu sediul în Berlin, in care să între şi neutrii şi care să fie prezidat de minis­trul german de finanţe.

Porneai6, premierul francez, marchizul dela Torretîa, reprezentantul Italiei (fost ambasador la Petregrad) şl Theuuis, tri­misul Belgiei văd îa aceste instituţii nişte organisme suprapuse tratatului de pace.

Art- 233 din acesta nu cunoaşte de­cât Comisia de Reparaţiuni, care sin­gură e îu drept să procedeze conform art. 234. Iar articolul 240 spune:

»Guvernul german recunoaşte Comi­siunea, prevăzută prin art. 233 aşa cum va fi constituită de către guvernele aliate şi asociate conform Anexei II şi îi re­cunoaşte în mod irevocabil posesiunea şi exerciţiul drepturilor şi puterilor, pe cari i-Ie conferă prezentul tratat“.

întemeiaţi pe aceste articole adver­sarii proiectului englez susţin că el ar pune în primejdie fiinţa tratatului îusuş.

La rândul său reprezentantul Angliei susţine că proiectul englez nu vizează nici decât o atingere a tratatului de Ver­sailles.

Anexa II, spune d. Bonar Law, din partea VIII a tratatului prevede într’o dispoziţie specială că Comisia de Repa- raţiuni poate fi modificată printr’o hotă- rîre unanimă a guvernelor reprezentate în sânul ei.

De această dispoziţie s’a făcut uz a- tunci când s’a constituit comitetul*de garanţii.

Şi ae altcum, guvernul francez, con­tinuă reprezentantul Argilei, în proiectul său înţelege să dea Comitetului de ga­ranţii însărcinări, cari nu sunt prevăzute în tratatul de pace şl cari sunt chiar îu contrazicere cu unele dispoziţii ale aces-

toia şi mai ales cu nota adresată Ger­maniei de către aliaţi imediat după sem­narea tratatului de pace.

Nu acestea sunt însă motivele esen­ţiale ale neînţelegerii dintre aliaţi.- Protestul englez prevede, în afară de

înfiinţarea organismelor menţionate — ca Instrumente de o mâi uşoară exe­cutare a tratatului, — şi alle lucruri, printre cari: 1) Reducerea datoriei Ger­mane îa suma de 43 miliarde mărci aur. 2) Apozijie fejă de orice ocupa- ţiune militară. 3) Control asupra livră­rilor în natură. O ipotecă asupra ex- portaţiunilor. 4) Renunţare la luare de gajuri productive. 5) Un moratoriu de patru sau doi ani. 6) Garanţii finan­ciare asupra impozitelor, drepturilor de vamă, băncii imperiului etc.

In partea lor cea mai mare, aceste dispoziţii ale proiectului englez, sunt în contrazicere cu proiectul francez şi cel italian.

Francezii în deosebi fin să-şi asi­gure gajuri şi asta n’o pot face fără o ocupaţiune militară şi nici moratoriu nu pot acorda înainte de a avea în mână acele gajuri şi de a*şi asigura livrările în natură.

In această privinţă ei refuză să iran- sigeze.

Nu se pronunţă nici pentru reduce­rea datoriei germane.

Deci nu mai e vorbă numai decât de rigiditatea dispoziţiilor di» tratat, ci de interese cari evident îşi au deplina lor îndreptăţire.

Nenorocirea e că ele nu poţ fi acor­date. AngSia nu reuşeşte să convingă Franţa. Iar Franţa nu poate atrage Anglia de partea sa.

In schimb Italia, care are nevoie de cărbunii Germaniei, pe cari nu e în stare să-i cumpere din Anglia şi care nu poate consimţi, ca Germania să fie scoasă din obligamentul de a fi soli­dară cu fostele sale aliate în achitarea datoriilor (dela acestea are ea de pre­tins mai mult) se ataşează, după ce nu*şi poate impune propriul său proiect

(prezentat de Musolini la conferinţa din Londra), la Franţa.

Belgia urmează asemenea Franţei.Iar după asta Foch reintră în acţiune.

Trupele de sub comanda iui, minus cele britanice şi americane, înaintează în Valea Ruhrnlui. Şi pentru că Germanii suprimă livrările în natură şi plăţile, ele merg mai departe, în Bochum, Dort- mnnd etc.

înainte de a pleca dela conferinţă, d-nul Bonar Law i-a citit d*nulai Poincare o declaraţie, prin care îl asi­gură că şi dacă nu s‘au înţeles în ches­tia reparaţiilor... „sentimentele de priete­nie pe cari nu numai guvernul, dar şî poporul brtaci: le nutreşte faţă de gu­verna! şi poporul fraucez, vor rămânea neseh mbate*.

D-mi Poincare, delia Torreta ('căruia bolşevicii i*au făcut ocazional un rău egal) şi Theunis an răspuns pe acriaşi coardă.

Presa însoţind pe B. L. care pleca în ţara sa a ţinut să spună, că nu ei e de vină pentru eşuarea conferinţei, căci „nu el e stăpânul*, ci acele »forţe mis­terioase şi grele, cari fiind reprezentate prin şeapte sau opt indivizi necunoscuţi* mai puternici decât Cezar şi Napoleon, deţin în mânile lor soartea globului pă­mântesc*. (Le Matln).

Prietiniel Răspundere! Cea dintâiu a devenit numai o vorbă. Iar cea de-a doua nu înseamnă o mângâiere.

Din tot ce*am spus, — noi consta­tăm un 4apt. Intre aliaţi s’a produs o ruptură. Şi fiindcă ţara noastră, aşa cam e azi, s’a făcut prin noi şî prin concur­sul tuturor aliaţilor, noi nu ne putem permite luxul de a ne da de-opirte sau de altă. Pentru noi nu poate interveni o ruptură. Prietinia noastră rămâne în­treagă cu toţi aliaţii. Căci numai prin noi şi cu prieliaia lor, a tuturora, vom putea păstra intact patrimoniul de azi. Ori care altă atitudine ar însemna o politică de aventuri.

Voicn Niţescu.

Guvernul Brătianu şi incidentele româno-ungare

nunta guvernulCe-au fost incursiunile maghiare ? — Alarmarea ţârei este un şantaj al liberalilor, afirmă ziarul bucureştean

Ziarul „Epoca“ denunţă opiniei publice acţiunea guvernului Bră­tianu pe baza incidentelor dela graniţa Ungariei. Ziarul precizează faptele şi declară că este gata a dovedi afirmaţiile ce face.

După cele; ce reproducem mai jos, se poate vedea că incidentele nu sunt de gravitatea pe care le-a dat-o guvernul. Faptul este foarte grav şi compromite cu to­tul guvernul Brătianu prin atitu­dinea sa, deoare-ee el împinge lucrurile până la alarmarea intre- gei ţări în scopuri meschine de partid. Autoritatea unui astfel de guvern nu mai există — şi el este o prim ejdie pentru ţară , fiind*câ cine poate sâ m ai creadă comunicatele şi actele tu i o fi­ciale?...

Am cerut şi noi lămurirea si­tuaţiei creiată de contrazicerile din­tre comunicatele oficiale şi decla­raţiile miniştrilor, în special ale d-luivgen. Moşoiu.

Ministrul comunicaţiilor a spus categoric unui redactor al „Uni­versului“ că incidentele n’au nici o importanţă, că nu este primej­die şi că nu poate fi vorba decât de două bande concentrate in apropiere de graniţa noastră în două puncte.

Dar atunci, de ce alarmarea ţârei, chemările la concentrare, transporturile de trupe?

Z ia ru l „Epoca“ afirm ă că to­tu l nu este decât un odios şan­taj. Şi scrie, reproducem textual:

„Ca totdeauna suntem cu adevărul, ehiar atunci când el este împotriva ati­tudine! noastre şi a credinţelor noastre

Page 2: Í V , ANUL Vineri 19 Ianuariedspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/70625/1/BCUCLUJ_FP_P2538_1923_086_0013.pdfÍ V, ANUL al LXXXVI-lea n-113 1 Leu Braşov, Vineri 19 Ianuarie 1923

Pagfaa 2 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 13 -1953

Na putem prin urmare s& nu relevăm Ia timp înscenarea Imundă făptuită de guvern şt cunoscută sub titlul ■— purtat de toată presa în toată ţara*, atacurile maghiare deia frontiera Aradului.

Ca toate ziarele am înregistrat şi noi. cu tot luxul de amănunte, cele două pretinse atacuri încercate de trupele re­gulate maghiare asupra teritoriului nos­tru. în două nopţi consecutive.

Cine putea crede că faptul emanat dela guvern, care l-a-confirmat prin două comunicate oficiale, era pe deantregul inventat şi la frontiera maghiară nu s’a petrecut nimic anormal care să just fee: deplasarea trupelor noastre, declararea stăret de asediu pe toată frontiera din­spre Ungaria şi mai ales panica neînch i­puită în populaţie, care se întreba înfri­gurată de nu suntem la un pas de un războiu cu ungurii

Abia astazi, după trecere de câteva zile de atunci, suntem în posesia ade­vărului întreg.

Iată*!':Primul atac

Intr'unul din satele româneşti aflat chiar pe frontieră în apropiere de Arad,, întruna din nopţile trecute au pătruns 6 soldaţi maghiari înarmaţi, toţi făcând parte din pichetele ungureşti de fron­tieră.

Intraţi în sat, ei au pătruns în casa unui ţăran ungur, cu scopuri pe care le va stabili ancheta.- Fiind înştiinţat la timp pichetul ţo- mân, doi soldaţi ai noştri au început cercetarea salului, pentru a dovedi unde se găsesc soldaţii unguri.

Din această cauză fiind noapte, sa­tul s’a alarmat şi grănicerii unguri au prins de veste, iuând-o la fugă.

In urmărirea lor, grănicerii români au tras câteva focuri de arma.

Nici-un mori, nici-un rănii.Autorităţile civile din comună s’au

grăbii să aducă cazul la cunoştinţa autorităţilor superioare, exagerând fap­tele, cum se obicinueşte din nenorocire totdeauna la noi.

La aceasta S8 reduce primul atac maghiar la frontiera Ara­dului.

Al doilea ataeA doua seară, într’un alt sat alătu­

rat, situat numai la 5 km. de cel din­tâi şi foarte aproape de frontieră, au Jhtrat de asemenea cinci soldaţi din armata regulată maghiară pentru sco­puri cari nu sunt cunoscute. Bănuiala oamenilor din acest sat este, că vizita soldaţilor unguri era de natură senti­mentală. Aflaţi iar de agerii noştri gră­niceri în număr de patru de astădată, soldaţii unguri au luat-o la fugă, fără a se trage măcar vre un fon. dintr'o parte sau din cealaltă.

Este de menţionat, numai că aseme­nea vizite neobişnuite sunt în uz atunci când nu e vorba de o frontieră naturală, cum ar fi de pildă Dunărea sau Nistrul.

In nenumărate rânduri, de exemplu» grănicerii noştri trec în satele jugo- slave, unde fac târgueli.

Asta bine înţeles, nu se petrece nici­odată noaptea.

Indiferent însă, dacă vizita soldaţilor maghiari a fost' de ordin sentimental sau poliţienesc, fapt este, că numărul lor reidus, nu putea constitui un pericol pentru teritoriul nostru sau pentru popu­laţia dela frontieră.

Iat$, prin urmare, Ia ce se re­duce şi acest al doilea atac dela frontieră,

ţmtăiţd guvernului.Dacă faptele stau astfel — şi putem

face dovada că aşa stau, — ne între0 băm: care a fost interesul guvernului, ca să relateze inexact două lapte di- verse şî cu un lux de amănunte aşa de alarmant?

Ministrul de domenii, â-l Al. Con• stantinescu însoţii de câţiva deputaţi şi senatori a fost a doua z i chiar, în satele în care guvernul a spus că ne-au atacat ungurii.

Ministrul de domenii a făcut perso• nai o anchetă la fata locului.

Nici autorităţile militare, nici cele civile, nici populaţia cu care a stat de vorbă, nau spus d-lui Al. Con- stantinăscu altceva mai mult cu pri­vire la atacurile maghiare, decât ceeace am arătat noi mai sus.

Guvernul incapabil care n'a fost îh stare să îndrepte nimic în viata anor­mală a tarei, simtindu:şi situaţia zdrunm cinată, a găsit mijlocul să şantajeze

cu fapte care nu ş*au petrecut, întreaga opinie publică românească.

»EpocaV*

Iu numărul următor al „Epocei* cetim:

„Deşi informaţi din primat moment âstmra adevărului situaţlunai şt exac- tittp i celor petrecute la frontieră, tre bne să ne mărturisim greşeala de a fi căzut In primate don# zile In cursa întinsă de guvern. Nepctânda ne trece prin minte că guvernul unei ţări ar avea nu îndrăzneala, dar nebania să recurgă la aiemenea mizerabile trucuri, pentru a băga o ţară întreagă tn sperieţr.

m 0„Iată pentru ce s'a făcut toată

larma şi s'a provocat panica în întreagă ţara. Lumea cutremurân- du-se cu drept cuvânt, de pers­pectiva unui nou războiu. Iată pentru ce s'a aruncat frica şi ne­siguranţa în lumea financiară, co­mercială şi industrială, oprindu-se cursul afacerilor şi cauzându-se însemnate daune.

Iată pentru ce în fîae, s’au ri­sipit zecimi de milioane în depla­sări de trupe, provocâudu-se prin aceasta în mod natural concentrări şi din partea Ungariei şi creindu- se astfel numai din vina guver­nului Brătianu o adevărată situa- ţiune anormală la frontiera noas­tră de vest.

Dacă prin asemenea incalifica­bile procedee guvernul Brâtianu crede că-şi întăreşte situaţia şi îşi poate restabili creditul intern, se înşeală amar.

Nu numai că se compromite şi mai mult, dar compromite şi ţara, creând în jurul ei aceiaşi atmosferă de legitimă suspiciune pe care i-a creiat-o şi în anii neutralităţii, tot prin sistemul fal- şurilor ipocriziei şi minciunei“.

Scrisoare deschisăDomnului Ministru al Justiţiei Jean Th. FioresCO, fostul meu contra-candidat

în alegerea

— Sfârşit —Maica Ta, Isuse Ristoase, unde ne*am

cufundat ,nol cu politica asta liberală !!Ceem văzut eu, Domnule Jean, cu

ocazia alegerii Matale din Rupea-Co- halm, să nu mai vază ochi de om!

Am văzut desfăşurarea unei bătălii electorale, vrednică de stima anului 48.

«Două luni de zile aţi frământat cu mâinile şi picioarele această nenorocită circdnscripţîe. Ziua şi noaptea eu sbâr- nâlt telefoanele. încât secretarii comu­nali şi bietele telefoniste dela poştă au căzut în găibenare de atâta nesomn şi neodihnă.

Două luni au alergat cu maşinile pe cele văi şi dealuri prefecţii din trei ju­deţe, şefii şi subşefii, d putafii şi sena­torii, agenţii şi agenţeii — toţi au tre« pădat şi-au asudat p niru Excelenţa Voastră.

Este un păcat de neiertat, că nu s’a luat un film care să ruleze în Capitală în faţa veselilor Dv. partizani, ca să sa­vureze şl ei tragicomica zdrobeală na- fional-liberaiă.

Ar fi văzut modele de vitejie j an dar- merească, deţinând, arestând şi plim­bând din post în post pe duşmanii ré­gion aii şti ai celor 7 liberali de ocazie din Târnava-Mare.

Ar fi văzut alegatori, bărbaţi de în­credere, primari, cetăţeni paclnici ro­mâni şi unguri purtaţi zile întregi pe jos, de-acasă şi până ta Siguranţă, pen­tru a fi luaţi în primire de ospitalele mâni ale şefilor.

.„A, nepreţuiţii „şefii.* i-am văzut în plinul exerciţiu al funcţinei lor şi măr­turisesc fără rezervă, că mi-au stors întreagă admiraţiunea. Aveţi Dv liberalii o organizaţie... parole d’honneur! că v’a putea invidia însuşi Lloyd George cu vechea iui organizaţie din Anglia.

Ce zel, şi cată abnegaţiunea la toată lumeol Am văzut pe simpaticul meu că­pitan de jandarmi Pohrib alergând din sat în sat cu baioneta scoasă, pentru a-şi asigura mutarea la Bucureşti, eli* berându-se definitiv din «exilul delà Si- gţtişoară*.

Am văzut pe zelosul comerciant şi v orator, gentilul Domn loneşca-Jiu, ur- cându-se sus—sus, tocmai în vârful Şapartocului (unde neam de neamul meu n’a călcat) spre-a profesa şi între Izolaţii cetăţeni de restul Europei, mân- tuitqarea idee liberală.

Am văzut în exerciţiul funcţiunei sale, mă ’nfelegi, pe fercheşul şef, d-1 Rado* viei, dela „Siguranţa statului*, avea nişte ochi iuţi şi ageri... adevăraţi ochi de., vultur liberali

Am văzut pe bonomul drăgălaşul meu amic, Ignaie Mircea, urcând, trans­pirat, glpdurosui deal ăl Merchsşei sta cucuiat într'un „car de bere*, graţie că­ruia vrea să înstrăineze dela inima mea pe alegătorii mercheşeni cari mă cunosc şi — cred — mă cinstesc, din tinere­lele mele.

Am văzut pe cel mai blajin şi mai gentil primar din Mittel—Europa, amicul meu Brederich Blagner din Cohqlm, trecând cam ruşinat peste dealul intermi­nabil al Dăişorii. Într’un car scârţMor în

dela Cobatsi.

ducea bietul om foştilor alegători ai parti­dului naţional un butoiu respectabil de gros plin cu dovezi lichide ce serveau ia „capacitarca* şi„ clarificarea* celor „îm­bătaţi cu vorbe*, de către naţionalişti.

Am văzut, insfârşit, Domnule Ministru cea mat urâtă luptă politică din scurta mea viaţă şi m’am văzut arestat pen­tru întâia oară şi purtat între baionete ziua ia ceasurile 12 jum. prin piaţa Co- haimului în care am văzut cea dintâi lumină a zilei şi cea dintâi alegere li­berală din Ardeal, ideâtică cu un scandal de mahala de cea mai stearsâ culoare de galben!

Atâta am în definitiv de spus, !n ce priveşte partea etică, a acestei alegeri, încât se ţine însă de partea executivă a operaţiune!, se schimbă vorba, 'tăci sânteţl Domnule Florescu un strateg ireproşabil, care ar putea fi invidiat de însuşi d*l General Moşoiu Traian, ba cred câ în privinţa aplicării mijloacelor de luptă, întreceţi chiar pe d-i General de corp Văitoianu Arthur. Culmea o atingeţi însă în distribuţia îngrijită a ro­lurilor propagandei şi a rauacii — încât, cinstit Vă spun, se pot ascunde şi Adam Smith şi lohi Stuart Mill, cu anticvateie lor metode de economie politică! Considerând deci complexitatea talentelor D Voastră electorale, blnuesc că în curând o să daţi la lumină cartea epocală scrisă *n genul lai MachiaveHi: „Principele alegătorilor mondiali —■ sau cura te poţi face deputat, îo orcare ţari de supt soare*.

• • • « • • ţ • • • • „ #Da! Acum sânt lămurii! Acuma, ştiu

„de visu*, scumpe Domnule Ministru Tbeodor, ce va să zică „un mare elector*.

Este fără îndoială un om foarte ta­lentat, un fel dc mic Dumnezeu, în trei feţe: pe-o patte-I şef de siguranţă, pe-a doua jandarm rural, iar pe* a treia zapciu de plasă. Norocosul care întră* neşte aceste trei virtuţi politice, ende­mice în Vechinl regat, se numeşte pe scurt „mare elector*.

Pentru a-ţi asigura un mandat în orcare parte a globului, indiferent de limba, legea, culoarea piele?, sau con­vingerile politice ale cetăţenilor din respectiva „regiune“, îţi trebuie în de- fenitiv următoarele:

1) Obraz scorţos, bronzat de razele solare;

2) Darul făgfidueliior frumoase;3) Fondurile liberale;4) Agenţi electorali pe sprânceană

(de preferinţă foşti âvcrescanij;5) Doi-trei, „operatori de urne*, (re­

comandabile sânt persoanele pş cari ziua Ie prinde bine reverenda, iar noaptea uniforma de căpitan de cava­lerie.)

0 Condiţia sine qua non a răuşitei este însă, ca între cele dm ă zile de alegere, să cază o noapte lângă şi întunecoasă.

Aceasta e teoria luptei. In. practică, trebuie să execuţi con?tienţlos această reţetă (luăm de pildă judeţul Târnava- mare.);

1) Saşilor, îu baza convenţiunei Hans

\Roth — VintilH Britlaau încheiată la Sibiu, le. făgădueşte vre’oo... 15 milioana lei pentru jcoii,biserici ş! „castelele* teatone, din V veacul de miijoc. (Plata are timp până la Sf. Aşteaptă).

2) Pe Sâaui îi iei întâi cn binişor«!. Dacă s’a rată tari de ceafă, arestezi pe matadori, şi îi porţi din post In post, până ia Siguranţă. Aci: puţin masaj, ajun şi rugăciuni de 2 zile, pe urmă mutarea radicală a fălcilor, eventual aplicarea §25 la partea inversă şi pe garanţia mea, dacă n’au sâ curgă vo- turile nână se umple urna

Românilor le făgă< ueşti „pe onoa­rea lui de prefect* şi „pe ’ onoarea ta de ministru* pădure, arâtor, şi păşune câtă ’ncape în fiecare hotar. încrederea şi buna dispoziţie a poporului o aran­jează „d-1 plutonier major* cu cantită­ţile necesare cel*se „lichidează* la discre­ţie, după gustul alegătorilor.

4. ţiganilor le strâig; mânacea nea­gră cu alba ta mâaă ministerială făgă* duinda-le paşapoartele necesare pentrtr „Cehoslovacia*...

5. Tuturor alegătorilor îa general, le ■ dovedeşte cu istoria politică a Ungariei,că Partidul naţional e desfiinţat încă de fJieronymi — le arătaţi apoi, că Mania... nu mal poate, fifnj şchiop, iar Voida fi­ind doctor în medicină, na se pricepe ia reforma agrară şi măsurarea pământn- ‘ lui, ca inginerul de comasaţie liberală, d*l Ion Brâtianu-Qenova.

6. Pui la bătaie 500.000 lei din „fon­durile secrete*, aduci pe teren 13 ma­şini îndopate cu agenţi electorali di a Vechiul regat, cari poartă şalvari cafe­nii şi briţne roşii.* 7. Mobilizezi un batalion de talpagii olteni şi*o companie de jandarmi rurali de pe Ialomiţa — şi dacă nu vei bate pe orce „regionalist ardelean«, să au-mi mai zici „mare elector*.

Şi m’ai bătut, fireşte, şi pe mine, Domnule Ministru, o mărturisesc sus şl tare în faţa opiniei publice: cu o ma­joritate de 4000 de voturi. Martor îmi este insa Cel de sus, poporul de joc şl inima venită ta loc, a iui Ian Preseurea, câ V’a costat scump şi c'o sâ Vă doară încă capul, când va ven! cartea do­vezilor zdrobitoare, asupra urîtelor şi ilicitelor apucători graţie cărora V’aţt asigurat respectabila asta majorifate de voturi şi stăpânirea în ţară.

— înţelegeţi dec?, Neînduratu! meu contracandidat, cu câtă dezolare am primit la timpul sau ordinul, că trebue să candidez împotriva D-Voastră ia Co- halm şi cu cât disgust am dus la gură paharul de venin liberal pe care, închi­zând ochii, îl ^ăui pâaâ ’n fnnd» Căci cunoscând din intuiţie mijloacele tarceşti folosite de Ex. Voastră în alegerea din­tâi, bănuiam c’o să le aplicaţi ca mai mult aplomb în alegerea a doua, când nenorocirea a adus cu sine, ca tocmai în sfântul şi marele post ai Paştilor sâ cază asupra capului meu mirtiral de neocoiit. ca legat de mâni si de picioa­re să fiu ţântatt de Crudeliiatea Voas­tră pt „Crtcea* naţional-libeiaiâ, îa zi­lele unchiului lai Pliat dia Florica.

Aţi „învins*,., marilori.. glorioşilor!.. operatorilor de urnei

„.După două luni de alergătură, de chleltuială oarbă, de zbncinm, de teamă desnâdăjduitâ c'o sâ vă compromitaţi „faima*, — a dat Dumnezeul milei să răsară şi ziua mult aşteptată a sinistrei „îaviDger;“, după care a urmat dacor­darea nervilor acestei nenorocite cir- conscripţii, răsufiând însfârşlt aşarat4>: ca şi cum i s’ar fi luat o peatrfi dc moarfl de pe inimă.

...Inc’an banchet opulent de zeci de mii de lei; o grandioasă retragere ca torţe a piaţiţilor călăreţi teutoni dia ca­pitala plasei „Râpăs*; o ultimă sărutare ministerială în forma estetică a celei mai drăguţe bizele trimisă din slava bal­conului primăriei înspre bazele însetate ale alegătorilor de voie şi de nevoie, şi... mult zguduita circonscriplie Rupea re­intra in normalul imperturbabilei sale linişti.

...iar eu, învinsul zdrobit, proşternân- du-mâ în praful şoselei pe care treceaft în goană glorioasă spre Bucureşti ex­clamai cu mizera plebe azistentâ:„Ave, Taehaş... Cohalmeni te salutant I*

Mare şi fericitoare este puterea iluzia* oilor, Exceilenţâ! Grăbiţi-v şi ie savu­raţi compiecţ până ia toamnă sau pri­măvară, când se vor număra potlogăriile, se vor constata hoţiile şi se va face t v marea invalidare a partidului D-Voastrâr v Căci adevăr zic vouă, Excellenţă: „Va fl căderea liberală mal grozavă ca cea dintâi, ce se chiema aoeresaanâ l*

Page 3: Í V , ANUL Vineri 19 Ianuariedspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/70625/1/BCUCLUJ_FP_P2538_1923_086_0013.pdfÍ V, ANUL al LXXXVI-lea n-113 1 Leu Braşov, Vineri 19 Ianuarie 1923

iNr, 43-1923 Pagina 31

Situaţia Ia ţinutul Rahr.î'.. Berlin. — Mai mult! directori ai sindicatelor de cărbuni din Ruhr au fost rechemaţi de autorităţile militare, cari le-au comunicat că dacă vor continua să fie ^nesupuşi la livrarea cărbunilor, livrarea va continua pe cale Judiciară. f Rador.)

Berlin. — Francezii din teritoriile ocupate an proiectat înfiinţarea unei Ifrontieri vamale în fnutul Ruhr şi în regiunea Rinului. Francezii oor rechiziţiona pădurile, căile ferate şi mijoacete de transport de pe Rin, (Rador.)

Agravarea situaţiei ta Lausanne.Lausonne. — Se anun ă din Lausanne plecarea lordului Curzon la Londra.

Situaţia este critică. Curzon este învinuit, că precipită evenimentele, fRador.)

, Situaţia eriticâ în Traeia-ConstantinopoL — Se anunţa ca armatele greceşti din Traeia au un efectiv

de 70 mii soldaţi.Turcii au transportat pe coastele Europei soldaţi. Sânt temeri că va fe ti cepe

conflictul în Traeia* (Rador.)

Lărgirea stării de asediu.BUCUREŞTI. — Ziarele anunţa că în consiliul de miniştri s’a hotă'

fit lărgirea stării de asediu într’a zonă mai largă care cuprinde şi Clujul. Implicarea el uu se va face decât la n em . Comandantul trupelor de vest nfáeut o comunicare în acest sens. (Rador.)

Í Guvernul maghiar despre incidentele dela frontierăP Budapesta. — rComlsiunea afacerilor externe a Parlamentului a ţinut eri dapă amiază o şedinţă sab prezidenţia primatei ministru, Bethlen, care a făcut •an expozeu asopra situaţiei interne.

I Se speră că conflictul cu românii se va aplana deoarece guvernul maghiar în rîăspunsul dat Puterilor şi Micei Antante a subliniat atitudinea ini paşnică.. Deputitul opozîţionist Roszai Károly a declarat îa numele opoziţiei, că aceasta ■ va sprijini, guvernul cât va fi vorba de amestecul străin in afacerile interne ale < Ungariei, Coatele Apponyl şi-a manifestat bncnrla că oratorii sânt de acord/ ca î- atitudinea guvernului.

Budapesta. — Guvernul a dat nn comunicat îa care spâne că îa ce pri­veşte nota Micei Antante consideri conflictul aplanat.

Referitor la răspunsul ce va trebui dat Maréi Antante a declarat că 1 va face în scris.

...O, Doamne!.., Maîte nevo? şi grele 4l«eşttgaf! politice a trebuit să în dare îa cursul vremiîoF, bietul .nostrn Ardeall

'Trapul lui puternic şi sănătos va birui de bună seamă şi efectele desagreabile

âe complicatei gripe liberale şi însănă şadn-se defln, n’o să rămână nici ttţmâ de bac cili brătienisto-auerescani îa

sângele lui tare şi carat...»La toamnă, sau mai încolea, cn o-

cazia nonilor alegeţi din Ardeal, când Partidul naţional nu va mai îngădui nici jandarmii nici soldaţi, nici agenţi secreţi, nici rachiu şi bere, nici făgăduia^ min­cinoase, nici 'hoţi de conştiinţe şi de 4016, — atunci să poftiţi la Cohalm „la frântă dreaptă" Dona oale „Elector*, căci sânt foarte curios să ş ic câte voturi veţi avea peste cifra de 250, y compris voturile „neorustice*.

.Ştecum încheia I Ţ oând seamă de si- tuaţla imposibili în care v'aţi încurcat, «per să nu Vâ supăr, Domnuie contra» candidat, dacă Vă refuz orce condescen- dţnţă, — rugându*Vâ în acelaş timp

^cellenţă,-. să primiţi deferenţi obligato­rie reclamată de slujba înaltă ce-o re­prezentaţi încă, în România asta mare şi îndelung răbdătoare.

Sighişoara, 22 Aprilie i922.1 . P. Bfiinţ.

Lucrările Congresului dela Cluj. ® farţl sa deschis Iar Cluj sub presi* •ISl preşedintelui Asociaţiei centrale a profesorilor secundari, d l /. Clmciu, «on greşul profesorilor în prezenţa a «protxraativ 400 profesori.

j>opl cuvântările de blneventare şt după discursul d-luî ministru Angbelescu, «ele relevi importanţa congresului şî rejjretă că anteproiectul reformei învă- ţământelut încă nu este terminat, dar câ ta întocmirea lui se va ţine cont de toate consideratele congresului — se trece la ordinea zilei, care cuprinde ur­mătoarele chestiuni: 1. liceul unitar sau /marcat că 7 sau 8 clase* 2. Liceele da fete să fie la fel cu ale băeţUor şiS.' Chestiunea recrutării personalului didactic.

înainte de-a se începe discuţia con- giesiştii, la propunerea pro!. O preş cu a i ridică în picioare în semn de doliu pentru marii dispârafl Andrelu Bârseanu şi Urban larnik.

Privitor la punctul i, după o discuţie ţi lungă; care a ocupat şedinţă de

şi o parte a şedinţei de Miercuri, resul a primit propunerea care sta­

bileşte pentru cursul inferior 4 ani, <cursul superior 4 ani, liceul să fie uni•

tar, iar anul al Vili tea să fie un an pregătitor la liceu şi tn nici un caz la universitate. /

Cu privire Ia chestia liceului de fete şi a coeducaţiel se primeşte, după o mai lungă discuţi*, propun rea d-şoarei Pancu ca pregătirea fetelor să fie egală cu a băeţilor, în plus studiile necesare viitoarelor mame, Iar personal mixt di­dactic să fie numai la cursurile infe­rioare. /

In şedinţa de eri (Miercuri) d. a. s’a discutat chestiunea recrutării persona­lului didactic. Prof loneszu-Vâlcea cere simplificarea 1 examenului de capacitate punându-se mai mult pond pe chjestiu- nile de ordin pedagogic. Prof. Clinciu pledează deasemenea pentru simplifi­care, dar e contra desfiinţării examene­lor de capacitate, care ar scade nivelul învăţământului secundar Prof. Răşcanu- Buzău cere ca învăţătorii, cari doresc să între în corpul prof. secundar să*şi facă examenul de diferenţă între liceu şi şcoala normală îna nte de-a urma cursurile unlv. Prof. C. lones:,u ar dă că analfabetismul la noi nu se va putea combate decât prin crearea unei situaţii economice mai favorabilă ţărănime!. Cere sa se dea o libertate cât mai mare la intrarea învăţătorilor în corpul prof. secundar. Prof. Oh&rasim cere ca examenele de capacitate să fie împăr­ţite în examene teoretice şi practice. Examenele să se ţină pe regiuni şi de către profesori universitari.

Profesorii b *sar,5beni ar tă rcatía state a învSlâiaăntaiai secundar în Ba­sarabia. Intre altele prof. Romaniuc» Boloaov cere ca la examenele de capa­citate a profesorilor pentru provinciile unite să se aibă î i vedere In primul rând sentimentele naţionale.

Discuţia se va continua î i şed nţeţe de azi, Joi.

înmormântarea regretatului prof. Dr. I. Urban larnik, a avut loc Luni, din Panfheonul muzeului ţării din Praga, în asistenţa unui public enorm, care a venit să dea ultimul onor pământesc marelui dascăl şi patriot. Rămăşiţele pământeşti au fost transportate în Cremaioriu! cimitirului Olşan, unde, după dorinţa defunctului, au fost arse.

*Delegaţii Direcţiei generale C. F. R.

au plecat în Ardeal pentru a lua inprimire administrata cădor ferate part- culare care a trecut la Stat. (Radar)

* iDin fsoza sf sărbători ale botezător Domnului, ziarul na va apare până Lua saara.

sf

Se impun lămuriri.Oficiosul guvernului anatemizează şi

excomunică din cadrele [patriotismului acele ziare cari au îndrăznit să afirme că proporţia celor petrecute la frontiera ungurească nu a fost atât de mare şi de aşa natură, în cai acele incidente să fi necesitat măsurile luate de guvern

Conflictul cu Ungria se socoteşte astăzi ca terminat. Putem deci discuta

; mai liber asupra motivelor, cari ne fă­ceau să credem că guvernul a cam întins coarda pregătirilor peiitru poto­lirea incidentelor dela frontiera de vest,

Ca să fim cât mal obiectivi admitem pentru moment, că la hotarul unguresc s’a petrecut totul conform comunicate­lor oficiale.

Ne întrebăm totuşi: meritau şi ne­cesitau aceste incidente măsurile răz­boinice în stil mare, luate de guvern? Era oare nevoie ca aceste măsuri să meargă atât de departe, încât ele să stânjenească atât de mult viaţa Ardea­lului în toate ritmurile ei, cauzând pagube enorme ?

Era oare absolut necesar ca să arun­căm, în sărăcia de azi, milioanele, pe cari guvernul Ie-a cheltuit cu acele pregătiri 7 Şi vor recompensa oare acele incidente atât prestigiul ţării scăzut în urma măsurilor liberale In streinatate, cât şi pagubele provocate din cauza scăderii Leului pe urma ştirilor alarmante lansate de al nostru guvern ?!

Am făcut aceste întrebări în urma faptului pe care cu toţi îl ştim, că şl în spre Rusia avem o frontieră. Mai ştim apoi pozitiv că la această frontieră sunt concentrate multe trupe ruseşti, şi că concentrarea aceasta e recunoscută chiar de guvernai sovietic. Tot acest hotar â fost trecut îu atâtea rânduri de bande şi soldaţi ruseşti, înarmaţi cu mitraliere chiar, Au avut ioc aici incur­siuni, cari au îngrozit populaţia ro­mână dela frontieră, în urma faptului că incursioniştii au comis acolo jafuri şi omoruri.

Sunt fapte acestea cari nu pot fi des- minţite.

Ce măsuri a luat guvernul pentru stânjenirea lor?!

Daeă faţă de cele ce s-au pe­trecut şi se petrec la [frontiera ru­sească erau luate măsuri în pro­porţie cu măsurile luate pentru cele întâmplate la graniţa Ardea­lului, în ce stare ar fi azi ţara românească?

P e n tr u ce a tâ ta n e g lig e n fâ deci fa ţă de fr o n tie r a b a sa ra ­beană ş i atâ ta g r ijă de hota rele a r d e le n e şti? !

Să fie oare motivul: deosebita dra­goste ce o poartă guvernul Ardealului ?

Dar chiar aşa să fie. O parte de ţară s«ar bucura de prea multă dragoste p grijă guvernamentală, fapt care ar lăsa

. nemulţumite alte ţinuturi mai neglijate.Iar noi înţelegem ca toate ţinuturile

româneşti să fie tratate cu acelaş inte­res şi bunăvoinţă din partea guvernatul

Şl fiindcă guvernul n-a dat dovada acestei bunăvoinţe, măsurile luate de e | faţă de cele petrecute la frontiera de vest, au stârnit în noi nedumerirea, pe care n-o înţelege oficiosul guvernului

Mai ales că-i vorba de pagube. Şf încă de pagube enorme atât pentru par­ticulari cât şi ţară, pentru care atnncf când de fapt am ştl-o în primejdie, tuf ne»am feri să jertfim totul

Dar avem şi azi credinţa că primejdhr din spre Vest nu era atât de mare, pre­cum fusese ea arătată de guvern.

Ravagiile viscoluluide ninsoare

Ninsoare, care se aşterne neîntrerupt de două zile asupra ţinutului Braşovului, a produs adevărate ravagii. Braşovul precum şi localităţile din împrejnrime suni cu totul introienite. Circulaţia se face nu­mai cn mare anevoie, zăpada ajungând îa unele puncte la o înălţime de L m ^ tru. Mulţi braşoveni nici nu şl-au putut părăsi azi curţile, fiind porţile caselor înfundate cn grămezi mart de zăpadă căzută si adusă de vânt.

D,n Zârneşti ni se comunică prin telefon, că trenurile n’au putut pleca din canza zăpezii enorme care a căzni în sectorul Zârneşti-Tohan-Râşnov.

Când scriem aceste rânduri — ora 12 la amiazi — ninsoarea continuă să cadă. Oamenii bătrâni spun, că de 30 ani nou mai văzut o afara ninsoare.

Conranicatia telefonică ca Bncnreştil întrerupta.

Oficiul poştal Braşov ne informează că nu se poate comunica telefonic cn Bucureştii, firele fiind complect deranjatei

intre^Comarnic şi Ploeşti, viscolul de astânoapte a doborî! mai mulţi stâlpi de elegrar. Firele s’au rapt. Lucrările d* reparaţie se fac cu mare greutate. Ză­pada abundentă ce a căzut astânoapte a acoperit complect local. Este necesară înlocuirea stâlpilor şi legarea firelor.

Nu se ştie pe când se va restabtii circulaţia. Telegraful funcţionează.

fiara comunică:Din cauza troienelor de zăpadă circu­

laţia trenurilor se face cu greu. S’au luat toate măsurile pentru deszăpezirea tt- niilor. Trenuri cu echipe de lucrători an plecat pe linie. Trenurile au snferit în­târzieri.

inîorm aţm ni!Ş e f u l P a r tid u lu i n a ţio n a l ro ­mâni d'l lu liu M a n iu a s o s it

e r i la B u c u r e şti u n d e a lu a t con tact cu fr u n t a ş ii o rg a n iza ­ţ iilo r d in V e c h iu l reg a t. D -s a v a p ré sid a Sâ m b ă tă în tru n ire a com itetu lu i e x e c u tiv ş i a p a r la ­m e n ta rilo r P a r tid u lu i naţional\ convocată la B u cu reşti\ la a că ­r e i ord in e d e z i su n t c h e stiu n ide-o m a re im p o rta n ţă .

*Numărul 8 al ziarului „Patria* a

fost confiscat de cenzura liberală dinArad- Trâioscă libertatea presei!*

Ministerul de interne comunică ivirea mai multor cazuri de tifos exantema- tic în Capitală. Populaţia este pre­venită. (Rador).

Ministrul Duca a făcut eri primuluiministra în prezenţa celorlalţi miniştri, o expunere a situaţiei interne în legătură cu conferinţa dela Laussane şi Parii.

După amiază ministrul Duca a făcut ăC S. Regelui o expunere «snpra rezulta* telor călătoriei sale. (Rador).•

Hoaţă prinsă• Furturile comise dar ţiganii, cari şi-au făcut sălaş In Braşov-* Bartoiomei, se înmulţesc In fiece zfc

Se pare că aceşti ţigani nomazi a mm aşezat înadins lângă Braşov, spre & avea o zonă mai întinsă de activitate». Ţigancele grupurilor de ţigani cutreerft zilnic oraşul, unde înfrând prin c u # sub pretextul cerşitului* fac numeroase furturi.

Astfel, azi, ţiganca László Maria m.- plecat din nou după „cerşit*.

Ajunsă in curtea d-lui Victor Gloncfis,, protopopul sas din Braşov» a văzut afară un covor de mare valoare ce fu­sese scos la scuturat. Fără să mai stea pe gânduri, ţiganca a şi pus mâna pe ei. hTa apucat insă să facă doi paşi, că servitoarea d-lui Glondis a p înfăşcat-o de spate şi a dus-o la po* Iiţie. Ţiganca a fost 'înaintată parche­tului. ,

Uniunea proprietarilor din Cluj a «tr fiinţat o cornisiune de arbitraj, care va* decide asupra conflictelor dintre chiriaş# şl proprietari.

Page 4: Í V , ANUL Vineri 19 Ianuariedspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/70625/1/BCUCLUJ_FP_P2538_1923_086_0013.pdfÍ V, ANUL al LXXXVI-lea n-113 1 Leu Braşov, Vineri 19 Ianuarie 1923

* « • . * G A Z R A TRANSILVANIEI '»». 13- 1013

Cereţi şi gustaţi :

miile, luniprile şiCăpăţină, Bobancu şi Gomanîcu,

recunoscute ca cele m ai bune ş i ieftinei8495 3 -3

C inem a-A pollo(Teatral National)

. Vineri, 19 ţi Sâmbăta» 20 Ianuarie

V am p ir iiPemtire mistică in 6 acte.

In rolurile principalei Lucian, Alber­tini, Lin da Albertini, Ellen Ulri etc. şi Jaek, maimuţa minunată.

Duminecă 21, Luni 22 şi Marţi 23 Ianuarie

Dr. M a b u ssefilmul cel mai interesant.

Partea I.

Târgul de iarnă din Râşnovse va ţine în ziua de 24 Ianuarie pen­tru vite şi, în ziua de 25 Ianuarie pen­tru marfă.

3512 1—i Primăria comunală.

Publicaţiune.Se aduce la cunoştinţa publică, că

Ia miazănoapte de oraşul Braşov, între şoseaua Feldioara şi drumul Stupiniior, Io depărtare de circa 1TOO metri de linia fertilă, se vinde o suprafaţă de 13 jugăre 400 st. pătraţi pământ ara­bil.

Amatorii se 'vor adresa subsemna­tului.

Dr. David Bleahu,, notar public3516 1—7 Braşov gi- Porţii 67

De închiriatB o d e g a şi vastul r e s t a u r a n t al

Bâiloi* Z iz in . 8186 25 ~ 89

Stofe şi intonări de dantele pentru toalete de seara — lânuri şi mătase pentrn jum- peri au sosit la corseteria

B. Geldstein,str. Principele Caro! (fostă str.Vămii) 33.Asortiment bogaţi Preţuri ieftine!3517 1—8 1

„""»xonia“ £(r. 270 Ş389 &—0Primim tot felul de lu­crări de (HnvaeţgU în aur si argintCumpărăm constant aur mărunt, argint, briliante şi mărgele.

H. Osterseîser,. giuvaergiu.

Braşov, Târgul Grâului Nr- 9

G G 0 « - o a c w s c j o a g o e

„Stxonîa“ Nr. SCO.

Depozitul mare

ie fiiiri |i muşicil g ro s f i eii d e l i i i

tot felul de vinuri din Ardeal şi din Regat ca şi must cu preturile cele mai

convenabile.

8345 20-88 Georg Fleischer,Braşov, strada Vămii 23.

Angrosiştii se bucură de an rabat mare.

Tot sa mişcă! .

Mijlocul cel mai luminat pentru

educaţie şi instruc­ţie a tinerimei.

Macarală compusă din „MATADOR-.

Cutii de construcţie in­structivă şi educatoare

a lui inginer KORBULY.

ReprezentanţaŞl

depozitul generalpentru

România mare.

Tnt SB’nvârtastR I

Mijlocul cel mai luminat pentru

educaţie şi instruc­ţie a tinerime?.

Roată uriaşă de învârtit.

„MATADOR" casa cu m ărfuri.Ing. Som a. Szeszler

f t . — B r a ş o v , T â r g u l F lo r i lo r — 1 9 .Inviţi pe toţi comersanfil de mărfuri, de jucării şi obiecte educatoare a-i

2768 i2- o comunica (la timp) negreşit trebuinţa lor.

Bogate îrt calităţi nutritive !

Excelente !a gust!

Veritabile numai dacăfiecare caramea poartă numele „StOllWBFCk*. Luaţi seama ca la cumpărare să existe numele Sloliwerck.

8515 1—2

C ereţi p retu tin d en i EXCELENTA

Ş A M P A N IECăpăţină, Bobancu şi Cotnaniciu.

Prim a fabrică rom ână *de şampanie din Transilvania, 3496 3-3 B r a ş o v , s f r a d a L u n g i 9 2 .

S . A . Cassa de Econo­mie „A G R A R “

din Târgu-Murăş €3ttt&practicanţi san funcţio­nari. Sunt preferiţi ace?, cari posed şi limba ma­ghiară sau germană..

3514 2 - 3

|j Toate solurile de •<O G L I N Z I

| (pătate şi uzate) |m \ se refac din nou îa firma £;4 H A N G B O R G E R , |{f 3415 pictor de firme, 4—8 p 9 Nr 68. Strada Spitalului Nr. 68.

i i„CONTINENTALLAMPA CU PETROL $1 PRESIUNE

pentru iluminatul oraşelor, fabricelor, magazinelor, 3—10 w>. şantierelor etc. 3501

Economică, simplă şi uşor de ma­nipulat de vânzare la Magazinele

J. WappnerCENTRALA: Calea Victoriei 61, SUCURSALA: Lipscani No. 73.

B U C U R E ŞT I. — Telefoane: 3 3 -1 3 ţ i 37—36.

Mare magazin de u n e l t e şi m a ş i n i a g r i c o l e .

S f. Gheorghe ÁRPÁD BSRTHS S f. Gh<»0TgheAdresa telegrafică : BARTH A. Telefon Nr. 25, h

ij-Ţin continuative în depozit:Pluguri de „Saek“, cap de pluguri, grăpi,

maşini de sâmănat.Zdrobitori de furuge, maşini pentru tăiat

nutreţ şi maşini pentrn t (>iat stecle.Fnrci pentrn fân, cnie de sârmă, potcoave. Curele marca „Woifner“, ulei şi tayotte. Cement Turda-Haşini de îmblătit, aranjamente de mori

pe lângă preţurile cele mai convenabile de zi, asigurând calitate superioară şi livrare promptă.

S!i7 M ĂRPÂD BARTHA, — S f G h e o rg h e .

5 i

D R A C U Leste negru, dar nu aşa de negru ea : :

GREIV1A de GHETE„VULTURUL“.

<§>

= m = : ■ -■1 -11

P R O P R IU L S A U D U Ş M A Nesfe acela, care înalnie de-a se provedea cu hainele necesare, nu cerce­

tează, fără obligaţia de-a cumpăra, Magazinul bogat asoriaf

l o s i f K le in ş i f iu lB ra şo v , s tr a d a Vám éi Ho. 2 4 (vis-â-vis cu biserica catolică).3 s x t 7*Ic I"u . s o l i d - Z P re ţ 'u .x i l e f t i x i e -

19—100

A / i â â , M ij J»m. ÛRASISCS * COMP, BRAW»*.