' TACTICA ELECTORALAdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/64799/1/... · tica pe care au...

4
ZIAR INDEPENDENT ; EXPRESIE A OPINIEI PUBLICE DIN JUDEŢUL CLUJ AXUL II. NR. 113 JOI *0 M A I 1990 4 PAGINI 50 BANI / ' ' ' TACTICA ELECTORALA Lupta electorala a ajuns Intr-o fază — nedoriţă şi naspecifică nici unei veri- tabile democraţii — în ca- re de la agresiunea verba- lă (cu lovituri joase, une- ori, insinuări şi jigniri la persoană) se trece la jalnica etapă a agresiunii fizice, paralel cu deja cu- noscutele distrugeri ale materialelor de propagan- dă. Indiferent cărui partid aparţin făptaşii — ori poa- te, se' manifestă în ei doar spiritul primitiv de agre- sivitate,— faptul' trebuie . sa ne îndurereze pe toţi, oricare ne-ar fi opţiunile în faţa urnelor. Nu avem dreptul să permitem de- zordinea şi violenţa la te' melia alegerii untu parla- . ment, a conducerii ţării, pe c:fre le socotim că vor răs- punde de evoluţia demo- craţiei noastre. Situaţia se explică, nu în mică măsură, prin tac- tica pe care au folosit-o'u- nele partide. S-a observat de mulţi comentatori propaganda electorală are ti prea multe cazuri un caracter negativist, de de- nigrare a altor programe politice în locul afirmării cu amănunte definitorii a propriei orientări şi, mai grav, cu atacuri directe la persoană. în fapt, este vor- ba mai cu seamă de orien- tarea aproape a întregii campanii electorale spre cei trei candidaţi la pre- şedenţia ţării — greşeală tactică, deoarece, aşa , cum se poate constata uşor, ră- mîn aproape necunoscuţi electoratului candidaţii ia parlament. Or, parlamen- tul este, de fapt, puterea ţării. Nu poate fi deloc indiferent nici alegătorilor, nici partidelor, cine vor-fi aceia care vor hotărî legi- le; nu ne poate fi (indife- rent cine va fi preşedin- tele parlamentului, primul- ministru, cine va. face par- te din guvern. în mod pa- radoxal, par a fi mai bine cunoscute numele candi- daţilor independenţi pen- tru parlament decît al ce- lor propuşi şi susţinuţi de Aparatele de propagandă ale partidelor. Greşeala de tactică este ilustrată ţi de faptul că'o serie de alegă- tori mai înfierbîntaţi nu-' au altă opţiunedâră de- cît pro sau contra unuia sau altuia dintre candida- ţii la preşedinţia ; ţării. Cum -d-lui Ion Iliescu riu i s-au opus contracandidaţi de calibru asemănător, ; popularitatea domniei sale , a condus automat, la spo- rirea popularităţii F.S.NV — ceea ce, va avea ca efect o slabă opoziţie în parla- ment, adică exact inversul dorinţei justificate a par- tidelor opozante şi a , ori-• cărui alt om care ştie-că într-o democraţie verita- bilă trebuie să existe o opoziţie suficient de puter- nică pentru a tempera tendinţele maximaliste . ale echipei aflate Ia putere'. / Sondajul de. opinie, pre- zentat marţi seara la tele-- viziune — relativ, ea orice sondaj — ilustrează, totuşi, suficient de T. convingător tocmai efectele acestei gre- . şeii tactice; cte.ştsreâ~ade-- renţei ia F.S.N, şi la , can- didatura d-lui Iliescu, pa- ralel' cu scăderea număru- lui adepţilor , d-luiG âm - peanu, cu inevitabilul re- cul al interesului pentru P.M.lj.: M ar mult, nuraă~ ; rul celor care cred în vic- toria F.S.N. la alegeri a ajuns la,aproape 80 la su- tă — şi asta cu două săp- tămîni înainte de alegeri!, ' Rămîne să ne întrebăm : dacă este mai convingătoa- re afirmaţia că s-au strîns trei milioane şi jumătate de semnături în favoarea Proclamaţiei de la . Timi- şoara decît rezultatele son- . daj'ului de opinie; dacă re- fuzul actualei forme a Le- gii electorale şi cererea de amînare ra alegerilor sînt cu adevărat mai populare decît, dorinţa a pesţe două treimi din electorat) , cum rezultă din sondaj, de _ a se prezenta la urne în 20 - mai, dacă fervoarea con- testatarilor nu a avutcum- -,va ca efect deplasarea in- - teresului cetăţenilor spre , F.S.N* cum 'arată sonda- jul; dacă, deci, erorilor de tactică nu au condus la ,;un efect invers decît . cel scontat *— adică la slăbi- rea forţei partidelor opo- zante în viitorul parla- ,;ment ... , ' Măcar acum, cu 10 zile ! înaintea - orei de închidere a urnelor*, ar trebui să se înţeleagă că, dacă preşe- dintele pare a fi deja a- leSj ar fi cazul să se acor- de atenţia cuvenită vii to- ' rilor parlamentari.: Altfel, vom ajunge în situaţia u- nei cvasiunaniihităţi la cele mai înalte nivele de con- ducere a ţării, pe'baza u- nei identice cvasiunanim 1- , tăţi a maselor. ^ Ilie CAIA AN /ELECTORALA : Membrii şi simpatizanţii Partidului de Uniune Na- ţională a Românilor din Transilvania şi ai Alianţei pentrn Unitatea Românilor (A.U.R.) sînt rugaţi să par- ticipe, sîmbătă, 12 mai, ora 16, la întrunirea acestora care va avea loc în sala mare a Casei universitari- lor din Cluj-Napoca. La a- ceastă întrunire sînt aştep- taţi toţi simpatizanţii par- tidului nostru din localită- ţile judeţului Cluj. ANUNŢURI - în cadrul /ciclului de con- ferinţe organizat de „Fami- lia luminii", azi, 10 măi, ora 16,45, la Casa munici- pală de cultură, din Gluj- Napoca,: va fi prezentată expunerea „Sfîntul. Anton de Padova“, susţinută de Adriana Albu.. Vineri, 11 mai, ora 17, ia Casa municipală de. cultu- ră din Cluj-Napbca, va a- vea Ioc adunarea; generală a Grupării Ecologiste Tran- silvania. . ' COMITETUL DIRECTOR Semnăm» pentna ... revoluţie. Foto: ,N. rŞICU x întrucît ău" apărat unele neclarităţi în legătură cu persoana domnului Adrian Moţia, candidat Ia funcţia de senator din partea Ali- anţei pentru Unitatea Ro- mânilor1 (A.U.R.), Partidul de Uniune Naţională a Ro- mânilor < din Transilvania- comunică următoarele: 1. Domnul' Adrian Moţiu este profesor Facultatcâ de biologie-geografie-scoio- gie a Universităţii clujene. Zi Rugăm a nu se con* funda persoana domnului PRECIZĂRI Adrian Moţin cu aceea a domnului Moţu, ccl cate a publicat câteva referinţe critice la adresa domnului academician /Ştefan Pascu în coloanele ziarului .Ade- vărul în libertate". ' 3. Prin urmare, domnul Adrian Moţiu na are ni- mic comun cu acele' însem- nări care aparţin, de fapt, altei persoane.’ * " 4 Domnul Adrian Motiu este ministru- secretar de stat in guvern, fiind unul dintre! intelectualii ardeleni care cunoaşte îndeaproape situaţia actuală existentă în Transilvania. 5. Dorim să mai facem încă o precizare: Partidul de Uniune. Naţională a Ro- mânilor din Transilvania şi Alianţa. Pentru Unitatea Românilor nu ■ an nici o le- gatară ca Partidul Naţio- nal Republican din Cluj ţi conţinutul comunicatului publicat duminică, 8 mai, in paginile* şelarului „Ade- vărul în liberfale". /:; ;, PARTIDUL DE, UNIUNE NAŢIONALA A ROMANILOR DIN TRANSILVANIA ŞI ALIANŢA PENTRU UNITATEA ROMANILOR Era cu totul firesc ca acum, dupâ Revoluţie, manifestările, întotdeauna necesare, de cinstită închinare în faţa celor care s-au jertfit pentru Independenţa Ţării şi pentru liberta- tea românilor să sporească în dem- nitate, evitindu-se, astfel, fastul arti- ficial (practicat pînă nu demult) de natură să umbrească, sâ creeze ne- dorite echivocuri, să păteze memoria 'acestor martiri ai neamului. S-a în- ţeles astăzi bine că eroii noştri sînt şi sfinţii noştri. Şi am constatat re- flexul aceste» fireşti înţelegeri în mo- mentul solemn al comemorării Zilei Independenţei şi Victoriei care s-a desfăşurat ieri la Cimitirul Eroilor : români şi al Eroilor Revoluţiei de la 22 Decembrie Onorurile militare au deschis şi închis ceremonia oficială. Au depus coroane şi jerbe de flori la monumentele ostaşilor români şi la mormintele erojlor Revoluţiei repre- zentanţi ai C.P.U.N. (judeţ şi muni- cipiu), ai primăriilor judeţene şi mu- nicipale, ai Ministerului Apărării Na- ţionale, ai Regionalei C.F.R,, Inspec- toratului şcolar, Direcţiei sanitare, UJCOOP-ului ţi ai întreprinderii po-- ligrafice Cluj, ^ Manifestarea a fost dominată de Verticalitatea . ofiţerilor şi ostaşilor. Armatei române, de liniştea sufle- tească ce stăpinea pe cei prezenţi, de lacrimile şi tristeţea celor ce ve- gheau la mormintele ultimilor eroi, tei căzuţi nu demult in revoluţie. O zi frumoasă de primăvară a încunu- nat întreaga.ceremonie. O primăva-_ ră s-a deschis şi în sufletele noastre.

Transcript of ' TACTICA ELECTORALAdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/64799/1/... · tica pe care au...

Page 1: ' TACTICA ELECTORALAdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/64799/1/... · tica pe care au folosit-o'u- nele partide. S-a observat de mulţi comentatori că propaganda electorală

ZIAR INDEPENDENT ; EXPRESIE A OPINIEI PUBLICE DIN JUDEŢUL

CLUJAXUL II. NR. 113

JOI *0 M AI 1990

4 PAGINI 50 BANI

■ /' ' ' TACTICA ELECTORALA

Lupta electorala a ajuns Intr-o fază — nedoriţă şi naspecifică nici unei veri­tabile democraţii — în ca­re de la agresiunea verba­lă (cu lovituri joase, une­ori, insinuări şi jigniri — la persoană) se trece la jalnica etapă a agresiunii fizice, paralel cu deja cu­noscutele distrugeri ale materialelor de propagan­dă. Indiferent cărui partid aparţin făptaşii — ori p oa ­te, se' manifestă în ei doar spiritul primitiv de agre­sivitate,— faptul' trebuie

. sa ne îndurereze pe toţi, oricare ne-ar fi opţiunile în faţa urnelor. Nu avem dreptul să permitem de­zordinea şi violenţa la te' melia alegerii untu parla-

. ment, a conducerii ţării, pe c:fre le socotim că vor răs­punde de evoluţia dem o­craţiei noastre.

Situaţia se explică, nu în mică măsură, prin tac­tica pe care au fo losit-o 'u - nele partide. S-a observat de mulţi comentatori că propaganda electorală are ti prea multe cazuri un caracter negativist, de de­nigrare a altor programe politice în locul afirmării cu amănunte definitorii a propriei orientări şi, mai grav, cu atacuri directe la persoană. în fapt, este vor­ba mai cu seamă de orien­tarea aproape a întregii campanii electorale spre cei trei candidaţi la pre- şedenţia ţării — greşeală

■ tactică, deoarece, aşa , cum se poate constata uşor, ră­mîn aproape necunoscuţi electoratului candidaţii ia parlament. Or, parlamen­tul este, de fapt, puterea ţării. Nu poate fi deloc indiferent nici alegătorilor, nici partidelor, cine v o r -fi aceia care vor hotărî legi­le; nu ne poate fi (indife­

rent cine va fi preşedin­tele parlamentului, primul- ministru, cine v a . face par­te din guvern. în mod pa­radoxal, par a fi mai bine cunoscute numele candi­daţilor independenţi pen­tru parlament decît al ce­lor propuşi şi susţinuţi de Aparatele de propagandă ale partidelor. Greşeala de tactică este ilustrată ţ i de faptul c ă 'o serie de alegă­tori mai înfierbîntaţi n u - ' au altă o p ţ iu n e d â ră de­cît pro sau contra unuia sau altuia dintre candida­ţii la preşedinţia ; ţării. Cum -d-lui Ion Iliescu riu i s-au opus contracandidaţi de calibru asemănător, ; popularitatea domniei sale

, a condus autom at, la spo­rirea popularităţii F.S.NV

• — ceea ce, va avea ca efect o slabă opoziţie în parla­ment, adică exact inversul dorinţei justificate a par­tidelor opozante şi a , o r i-• ’ cărui alt om care ştie -că într-o democraţie verita­bilă trebuie să existe o opoziţie suficient de puter­nică pentru a tempera tendinţele maximaliste . ale echipei aflate Ia putere'. /

Sondajul de. opinie, pre­zentat marţi seara la te le -- viziune — relativ, ea orice sondaj — ilustrează, totuşi, suficient de T. convingător tocmai efectele acestei gre- . şeii tactice; cte.ştsreâ~ade-- renţei ia F.S.N, şi la , can­didatura d-lui Iliescu, pa­ralel' cu scăderea număru­lui adepţilor , d - lu iG â m - peanu, cu inevitabilul re­cul al interesului pentru P.M.lj.: M ar mult, nuraă~

; rul celor care cred în vic­toria F.S.N. la alegeri a ajuns la ,aproape 80 la su­tă — şi asta cu două săp­tămîni înainte de alegeri!, '

Rămîne să ne întrebăm : dacă este mai convingătoa­re afirmaţia că s-au strîns trei milioane şi jumătate

de semnături în favoarea Proclamaţiei de la . Timi­şoara decît rezultatele son-

. daj'ului de opinie; dacă re­fuzul actualei form e a Le­gii electorale şi cererea de amînare r a alegerilor sînt cu adevărat mai populare

• d ecît, dorinţa a pesţe două treimi din electorat) , cum rezultă din sondaj, de _ a se prezenta la urne în 20

- mai, dacă fervoarea con- testatarilor nu a avutcum -

-,va ca efect deplasarea in-- teresului cetăţenilor spre , F.S.N* cum 'arată sonda­ju l; dacă, deci, erorilor de tactică nu au condus la

,;un efect invers decît . cel scontat *— adică la slăbi­rea forţei partidelor opo­

z a n te în viitorul parla- ,;m ent ... ,

' Măcar acum, cu 10 zile ! înaintea - orei de închidere a urnelor*, ar trebui să se înţeleagă că, dacă preşe­dintele pare a fi deja a- leSj ar fi cazul să se acor­de atenţia cuvenită vii to-

' rilor parlamentari.: Altfel, vom ajunge în situaţia u- nei cvasiunaniihităţi la cele mai înalte nivele de con­ducere a ţării, pe 'ba za u- nei identice cvasiunanim 1-

, tăţi a maselor. ̂

Ilie CAIA AN

/ELECTORALA :

Membrii şi simpatizanţii Partidului de Uniune Na­ţională a Rom ânilor din Transilvania şi ai Alianţei pentrn Unitatea Românilor (A.U.R.) sînt rugaţi să par­ticipe, sîmbătă, 12 mai, ora 16, la întrunirea acestora care va avea loc în sala mare a Casei universitari­lor din Cluj-Napoca. La a- ceastă întrunire sînt aştep­taţi toţi simpatizanţii par­tidului nostru din localită­ţile judeţului Cluj.

ANUNŢURI -

în cadrul /ciclului de con­ferinţe organizat de „Fami­lia luminii", azi, 10 măi, ora 16,45, la Casa m unici- pală de cultură, din G luj- N apoca,: va fi prezentată expunerea „S fîn tu l. Anton de Padova“, susţinută de Adriana Albu..

Vineri, 11 mai, ora 17, ia Casa municipală de. cultu­ră din Cluj-Napbca, va a- vea Ioc adunarea; generală a Grupării Ecologiste Tran­silvania. . '

COMITETUL DIRECTOR Sem năm » pentna . . . revoluţie. Foto: ,N. rŞ IC U

x întrucît ău" apărat unele neclarităţi în legătură cu persoana domnului Adrian M oţia, candidat Ia funcţia de senator din partea A li­anţei pentru Unitatea Ro­m ânilor1 (A.U.R.), Partidul de Uniune Naţională a R o­mânilor < din Transilvania- comunică următoarele:

1. D om n u l' Adrian Moţiu este profesor lâ Facultatcâde biologie-geografie-scoio-gie a Universităţii clujene.

Zi Rugăm a nu se con* funda persoana domnului

P R E C I Z Ă R IAdrian M oţin cu aceea a domnului Moţu, ccl cate a publicat câteva referinţe critice la adresa domnului academician /Ştefan Pascu în coloanele ziarului .A d e ­vărul în libertate". '

3. Prin urmare, dom nul Adrian Moţiu na are ni­mic comun cu acele' însem­nări care aparţin, de fapt, altei persoane.’ * "

4 Domnul Adrian Motiu este ministru- secretar de stat in guvern, fiind unul dintre! intelectualii ardeleni care cunoaşte îndeaproape situaţia actuală existentă în Transilvania.

5. Dorim să mai facem încă o precizare: Partidul de Uniune. Naţională a Ro­mânilor din Transilvania şi A lianţa. Pentru Unitatea

Românilor nu ■ an nici o le­gatară ca Partidul Naţio­nal Republican din Cluj ţi conţinutul comunicatului publicat duminică, 8 mai, in paginile* şelarului „Ade­vărul în liberfale". / : ; ; ,

PARTIDUL DE, UNIUNE NAŢIONALA

A ROMANILOR DIN TRANSILVANIA

ŞI ALIAN ŢA PENTRU UNITATEA ROMANILOR

Era cu totul firesc ca acum, dupâ Revoluţie, manifestările, întotdeauna necesare, de cinstită închinare în faţa celor care s-au jertfit pentru Independenţa Ţării şi pentru liberta­tea românilor să sporească în dem­nitate, evitindu-se, astfel, fastul arti­ficial (practicat pînă nu demult) de

natură să umbrească, sâ creeze ne- dorite echivocuri, să păteze memoria

'acestor martiri ai neamului. S-a în­ţeles astăzi bine că eroii noştri sînt şi sfinţii noştri. Şi am constatat re­flexul aceste» fireşti înţelegeri în mo­mentul solemn al comemorării Zilei Independenţei şi Victoriei care s-a

desfăşurat ieri la Cimitirul Eroilor : români şi al Eroilor Revoluţiei de la 22 Decembrie Onorurile militare au deschis şi închis ceremonia oficială. Au depus coroane şi jerbe de flori la monumentele ostaşilor români şi la mormintele erojlor Revoluţiei repre­zentanţi ai C.P.U.N. (judeţ şi muni­cipiu), ai primăriilor judeţene şi mu­nicipale, ai Ministerului Apărării Na­ţionale, ai Regionalei C.F.R,, Inspec­toratului şcolar, Direcţiei sanitare,

UJCOOP-ului ţi ai întreprinderii po-- ligrafice Cluj, ̂ Manifestarea a fost dominată de

Verticalitatea . ofiţerilor şi ostaşilor. Armatei române, de liniştea sufle­tească ce stăpinea pe cei prezenţi, de lacrimile şi tristeţea celor ce ve­gheau la mormintele ultimilor eroi, tei căzuţi nu demult in revoluţie. O zi frumoasă de primăvară a încunu­nat întreaga.ceremonie. O primăva-_ ră s-a deschis şi în sufletele noastre.

Page 2: ' TACTICA ELECTORALAdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/64799/1/... · tica pe care au folosit-o'u- nele partide. S-a observat de mulţi comentatori că propaganda electorală

PAGINA 2

f B E E A . 'E j a i La TeatrulMarţi seara am asistat la ultimul spec­

tacol prezentat în cadrul amplei m anifes-' ţâri teatrale Primăvara Libertăţii, Callas, cu Elisabeth M acocco, în regia lui Domi- ttique Lardenois.

—- De cc Callas, Elisabeth M acocco?— Pentru că am cunoscut-o bine, pentru

că am avut şi o mare admiraţie pentru ea şi pentru părerile ei artistice, estetice.' E ţm model, dar nu în sensul imitării ei ca voce, eu joc, nu cînt.

— De cît timp jucaţi Callas?— Premiera a avut loc în ianuarie 88,

spectacolul fiind bine primit de public. Era ceva nou, oamenii sînt foarte recep­tivi. Callas are la bază interviuri a le ce-- lebrei artiste. Mi-am dorit să jo c ’ acest rol, mi-am căutat colaboratorii. Am stabi­lit muzica. Spectacolul e construit progre­siv, se bazează pe text. Nu a fost doar o simplă dorinţă de a pune un monolog pe scenă. Ştiam un singur lucru, că trebuie sâ-1 fac. „Muzica, spune Callas, este o viziune a sufletului". Din acest punct de vedere, era interesant pentru mine să fac un spectacol despre un alt artist, e o co­respondenţă.

— Cîteva cuvinte despre această cores­pondenţă, despre această fericită apro­piere.

— Spectacolul are şi spune lucruri în care cred. Trebuie să gîndim, să visăm, să strigăm, să ne transpunem.: — O poveste de operă pc o sccnă de teatru. Putem vorbi de o corespondenţă a genurilor prin prisma acestei poveşti?

— Există legi, ele sint dificile, teatrul.ţi opera au nişte legi ce trebuie respectate, trebuie o disciplină, şi nu în ultimul rînd, un respect pentru public

Callas r'eînvie o lume, recompune" vitra- liul preţios al unei existenţe pe cît de strălucitoare, pe atît de agitate, exprimînd cele mai com plexe stări sufleteşti, cînd se­rioasă, cînd surprinzătoare, dar de fiecare dată, profundă. O poveste de şi despre operă, despre pasiune, dar şi despre tan­dreţe, dragoste, singurătate. Autenticita­tea interpretării Elisabethei M acocco dă sens şi împlineşte personajul. Drama su­fletească este urmărită şi gradată cu cca mai adincă înţelegere psihologică. Gu cea mai desăvîrşită intuiţie artistică.

Demostene ŞOFRON

COMPLEXUL DISIDENŢEI• interviu cu domnul profesor Nicolae S. Dumi­tru, vicepreşedinte al colegiului Director al

F.S.N. •

— Domnule profesor, Frontul Salvării Naţionale a organizat ta Cluj-Napoca prima sa Conferinţă Naţio­nală a Tineretului. De cc a fost nccesară această con­ferinţă? „ -

— Pentru că sîntem ul­timii care o facem. Toate celelalte formaţiuni politi­ce au de mult organizaţii

- de tineret, chiar foarte ac­tive. Am făcut-o şi sub presingul solicitărilor, pen­tru că există un potenţial juvenil in toate categoriile sociale. ; ,. — Cum de tocmai oraşul nostru a fost ales drept gazdă, şi nu altul, de c - 'xcmplii Bucureştiul?

— Aici, în acest oraş, es­te şi'ti tradiţie universitară, există o sinteză a culturi­lor. ' Nicolae Iorga, dacă

-'nu mă înşel, voia să mute .capitala României mari la 'Făgăraş, în centrul ţării. Şi asta nu numai ca să fie în centrul ţării, c i ca Să scăpăm ■ de nişte tradiţii politicianiste levantine, bi­zantine. Ardealul aduce totdeauna o sobrietate, un fair-play. o bază solidă, a - ; cesta este meritul Ardea­lu lu i . Şi poate şi acest lu­cru l-an» avut In vedere, a-

dică să beneficiem de o a- nume gravitate.

— Printre manifestanţii din Piaţa Universităţii sînt mulţi tineri. Cum vă ex-, plicaţi acest lucra? '

— Există o sete a tinere­tului de a-i vedea coborând pe sfinţii Petru şi Pavel pe : pămînt. Nu se poate, a fost o revoluţie extraordinară, dar nici ea nu poate rezol­va deodată totul.

Apoi, atîţia ani a trebuit să stai în banca ta şi să spui numai ce ai voie sau ţi s-a repartizat, cînd deo­dată poţi să spui orice. Pentru că atîta timp rolul de acuzator public n-a fost decît în afara societăţii ta­le, sau prin victima deja cunoscută din oficiu, posi­bilitatea de a fi acum acu­zator public sau d e a te prezenta ca victimă, atrage foarte multă lum e. Deci rolul de victim ă: „ne-aţi furat revoluţia", „ne ma­nipulaţi" şi cel de acuzator: „neoeomunism", . „d ietatu -.

. r ă " . .Mai apare un fenomen al

com plexului vinovăţiei şi aceasta se manifestă prin-

, tr-o explozie a ceea ce a » numit eu „com plexul disi­denţei post festum ". Adi­

că, ceea ce n-ai făcut la timp, faci după aceea. Da­că ai asistat într-o perioa­dă la o suită de ilegalităţi sau acte nedemne şi pen­tru că atunci n-ai spus „nu sînt de acord, protestez", undeva ţe apasă, pentru că acesta este specificul natu­rii morale a omului. Gînd te trezeşti şi vezi că acele acte\ de complicitate gene­rală, tacită, erau atît de gratuite, ţi-e ruşine. Eşti supărat pe tine, mai nle^ cînd zici: „Uite domnule, 3— 4 luni mai trebuia, ve­nea revoluţia şi eram e- rou“. Atunci, în proces’ il acesta de furie pe propria ta laşitate se naşte o vigi­lenţă care poate deveni un factor distructiv.. — în ceea ce aţi «pus în deschiderea conferinţei, aţi amintit de nişte comisii care să cerceteze corupţia, crim ele morale, politice şi chiar fizice.

— Este vorba de un pro­iect pe care 11 va iniţia Frontul, indiferent de re­zultatul alegerilor. Selec­tăm deja cadre de înaltă ţinută morală şi calificare juridică, cu care pregătim acele com isii care vor- an­cheta .pe domenii, fără pri­peală, şi după ultima vir­gulă a legii. Ne-am săturat de jumătate de secol de im ixtiuni ale politicii In drept, ca să mai facem o singură eroare.

Paul MACA VEI

Spicuiri' din presa franceză despre Cluj-Napoca

0 Trebuie stabilite legaturi cu Cluj-Napoca

© Cluj: dorinţa dc a şti

© Solidaritate studenţească

Sînt trei titluri ale arti­colelor apărute în ziarele OUEST-FRANCE (în 4 a- prilie) şi PRESSE-OCEAN (in 3 şi 6 aprilie) — ambe­le din Nantes — în legă -' tură cu vizita la Cluj-Na­poca a unei .delegaţii nan- teze alcătuită din consilie­rul municipal Franşois Pre­neau, medicul dr. Charles Banus şi Elisabeth David, reprezentînd clinicile din Nantes, precum şi ziarista Chantal Boutry (care îna­inte de' plecare a acordat un interviu ziarului nos­tru). Spicuim din cele trei articole cîteva pasaje sem­nificative ale spiritului de prietenie, solidaritate şi u- manitarism. ,

„Franjois Preneau a fost însărcinat să ia legătura cu autorităţile acestui âl trei­lea oraş al tării" . . .D e le ­gaţia „s-a întîlnit cu auto­rităţile oraşului pentru a alcătui o listă foarte exactă a cerin ţe lor ... M edicii pe care noi i-am întîlnit ne-au semnalat mai ales lip sa , publicaţiilor m edica le"... Drept urmare „un 'nou con­voi din Nantes va pleca la sfîrşitul lunii mai, după a- legerile din România, cu destinaţia Cluj". Ajutoa­rele ce vor fi expediate, „materiale medicale, cărţi cumpărate graţie unui cre­dit de 150.000 franci pe ca­re municipalitatea l-a vo­tat în favoarea fratelui geamăn rom ân . . . Dar ac­ţiunile noastre nu se o- presc aici, precizează Fran- ţois Preneau. ■ Noi dorim să revigorăm legăturile cu intelectualii ; prin trimite- rea unor opere franceze de

. j . v -

referinţă. . . ■ Vor trebui create burse pentru ca stu­denţii români să poată veni In Franţa. . . Consi­liul municipal al Clujului a acceptat oficial la 27 martie începutul raportu­rilor strtnse între cele douâ oraşe In toate dom eniile".. .

„încă din primele zile a- le Revoluţiei din decem­brie, locuitorii oraşului Nantes s-au implicat în e- Ianul • de generozitate în favoarea României. 70.000 de franci au fost colectaţi cu titlul de ajutor de ur­genţă, fiind transferaţi di­sociaţiilor umanitare prin intermediul Comitetului 44*... In urma vizitei de­legaţiei nanteze la Gluj „s-a făcut o dublă evaluare: cea a structurilor medicale, existente şi a nevoilor din acest d om en iu ... In afara domeniului medical, aştep­tările sînt de acelaşi or­d in ;... Şcolile, elevii sînt dornici să cunoască cultu­ra franceză, să aibă con­tacte cu colegii din licecle din N a n te s— arată Fran- ţois Preneau. In acest scop se va înfiinţa la Cluj un liceu în care limba de pre­dare va fi franceză". . . In cadrul dialogului purtat de delegaţia nanteză cu primarul Clujului, domnul A. Şerban, răspunzînd la întrebarea referitoare la priorităţile momentului, răspunsul domniei sale a fost „burse pentru a per­mite studenţilor să se pre­

gătească In F ra n ţa ... C lu ­ju l a făcut un gest s im b o lic vis-a-vis de Nantes, în c a ­drul Consiliului m u n icipal din 27 martie fiind a d o p ­tată de către autorităţile locale o moţiune care o f i ­cializează raporturile o r a ­şului cu oraşul ducilor B r e - tan iei",. . .

„Studenţii nantezi şi c - ducatorii lor s-au reunii în cadrul Comitetului U niver­sitar. — ROM ANI A p e n ­tru intensificarea sch im bu­rilor cu Clujul, oraş î n f r ă - . ţit cu N antes. . . R om ânia este departe de a lăsa lu -

. mea universitară in d ife ­rentă. In prezent, o e x p o ­ziţie d e fotografii şi tex te emoţionante este deschisă la Facultatea de filologie, „reliefînd aspecte ale e v e ­nimentelor de la C luj-N a­poca în decembrie 1989“. . .

. O discuţie cu domnul d e ­can Petrescu de la F acu l-

. tatea de filologie din C lu j „a declanşat o colectă d e cărţi de lingvistică, poezie şi semiotică în care s -a u angajat şi librarii nantezi după negocieri cu editorii" i . . In încheierea ultimului articol se subliniază că în sala „SU AV" a fost p ro ­iectat un film realizat la Gluj in februarie de o e - chipa de profesori şi l ic e ­eni francezi sub genericul „România — morţii o b l i ­gă*. vizionarea fiind urm a­tă de o dezbatere.

Consemnări d e Victor M O llE A

Tinerii care au îndeplinit serviciul mili­tar la unităţile M.I., trecuţi în rezervă în cursul anilor 1989 şi 1990 cu gradul de sergent m ajor sau sergent şi care doresc să intre în rîndul cadrelor active ale poli­

ţiei, sînt rugaţi să se prezinte de îndată la sediul inspectoratului judeţean de p oliţie Cluj. -

Inspectoratul judeţean de poliţie C lu j

SĂ SE RESPECTE PREVEDERILE EECII ELECTORALELenea electorală c o n fe r ă drepturi egale

tuturor partidelor, formaţiunilor politice şi candidaţilor independenţi, printre alte­le, de a expune în locurile de afişaj stabi­lite, materiale publicitare referitoare la campania electorală aflată in plină desfă-, ţurare.

Gu toate măsurile de amenajare şi pază,' unii cetăţeni in mod cu totul nejustificat

recurg la acte josnice constlnd în deterio­rarea acestor afişe şi materiale, publicita­re tipărite şi prin aceasta Sncălcind pre­vederile art. 84 l i t „d “ din Decretul-Lcge nr. 92/1990.

Pentru asemenea fapte au fost sancţio­naţi contravenţional: Sagmar Aurel, Oros Valentin şi Nistor Emil din Dej, Bucur Viorel din comuna Mihai Viteazul şi aver­tizaţi numiţii Măhălean Ioan din Gherla, Bakt Otilia din Cluj-Napoca, Czako San- dor şi Marcu Dragoş, domiciliaţi în alte judeţe, dar care In trecere prin Gluj au recurs la asemenea acte reprobabile.

Un alt gen de abateri se referă la Încăl­carea dispoziţiunilor cu privire la locurile d c afişaj, in sensul că asemenea materiale se lipesc pe stîlpi. garduri, ziduri şi nu în locurile stabilite, accstea. uneori şi din lipsa de îndrumare a persoanelor cărorali sc încredinţează această operaţiune.

Printre zvonurile care circulă, uncie s c . referă ta faptul efi anumite persoane sint «au se lasă manevrate In campania elec­torală.

Reamintim efi potrivit art. 89 din acelaşi act normativ, promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze pentru o anumită listă de can­didaţi sau candidat independent, precum şi primirea acestora de către alegători, în acelaşi scop, sau exercitarea dreptului de vot cu încălcarea prevederilor a r t 5 (cetă­ţeanul are dreptul la cite un singur vot pentru alegerea Adunării Deputaţilor, Se­natului şi Preşedintelui României) consti­tuie infracţiuni şi se pedepsesc cu Închi­soare de la 6 luni la 5 ani. .

Desigur că Incriminarea acestor fapte ca infracţiuni are, în primul rînd. un rol preventiv cerîndu-se din partea tuturor de a da dovadă de înaltă responsabilitate ci­vică pentru a nu se ajunge la asemenea situaţii care sint de natură să tulbure bu­nul mers al campaniei electorale şi alege­rilor.

Rugăm opinia publică de a se manifesta pozitiv faţă de cei predispuşi ori care să- vlrşesc asemenea contravenţii sau infrac­ţiuni. dovedind şi prin aceasta spirit de loialitate şi deplină libertate, fn exercita­rea drepturilor electorale de către ..toţi ce­tăţenii români, fără deosebire d e naţiona­litate. rasă, limbă, religie, sex. convingeri politice sau profesie.

Colonel V ictor M ARINCAŞ, şefulInspectoratului judeţean de poliţie

APELPARTIDUL DEMOCRAT CREŞTIN AL ROMILOR

DIN ROMANIA,cu sediul central în Gliij- Napoca, str. Gh. D oja nr.16, telefon 1-73-85, face apel la toţi romii de bună credinţă să întărească rin- durile partidului nostru pentru consolidarea, susţi­nerea şi apărarea interese­lor individuale şi colective ale romilor, pentru prom o­varea tradiţiilor şl obiceiu­rilor specifice romilor, pentru creşterea gradului de cultură şi civilizaţie, sprijinirea acţiunilor de creştere a nivelului de trai, pentru promovarea culturii religioase, pentru dem ocra­ţie. pace şi libertate şi pen­tru afirmarea liberă, neîn­grădită a romilor In toate domeniile şi In deplină e- galitate cu toţi locuitorii României. Dumnezeu să ne ajute!

înscrierea dumneavoas­tră în Partidul Democrat Creştin al Rom ilor din R o­mânia se poate face pe ba ­ză de adeziune, la consiliul de conducere 61 acestui partid din localitatea unde dom iciliaţi sau direct la se diul central din ® l’jj-N a- poca. Emilia KULPINSCIII.

Ausustin PINTEA

SPORT • SPORT 9 SPORTFotbal, Divizia A

RADIOGRAFIA ETAPEI \»27"

Campionatul diviziei A la fotbal a programat m eciu­rile celei de-a 27-a etape, încheiate cu următoarele re­zultate: Jiul Petroşani — Steaua 2—2 (1—1). Au m arcat

Bicu (2). respcctiv Cireaşă ţi Pena; Sport Club Bacău —F.C. Inter Sibiu l —0 (0—0). Unicul gol al partidei a fo s t

înscris de Jercălău; Corvinul Hunedoara — Petrolul P lo ­ieşti 2—0 (2—0). G olurile învingătorilor au fost rtiarca- te de Gabor şi Hanganu; Politehnica Timişoara — F.G. Farul Constanţa 5—0 (3—0). Punctele formaţiei tim işo­rene au fost realizate de Tim ofte (2), O. Popescu, V la icu

ţi Varga (din lovitură de la ,11 m ); F.G.M. Braşov — Dinamo Bucureşti 2—2 <2—0). Pentru braşoveni au m ar­cat Drâgan şi Mandoca, golurile oaspeţilor fiind reali­tate de Klein şi Vaiţcovici; Sportul Studenţesc — Fla­căra Moreni 1—3 (0—2). Au marcat Ţtrlea, respectiv 6 . Pană, Marcu şi Dragnea; Universitatea Craiova — Uni­versitatea C luj 2—1 (0—0). Pentru craioveni au tnscris Badea şi Adrian Popescu, golul oaspeţilor fiind realizat de Dochia.

In clasament, pe prim ul loc se situează Dinamo — .45 puncte, urmată de Steaua — 45 puncte (golaveraj in fe ­rior) şi Universitatea Graiova — 42 puncte.

In finala „Cupei Cupelor** la fotbal SAMPDORIA GENOVA — ANDERLECIIT BRUXELLES

2—0Aseară la ^ 'V b o r g , s-a disputat finala „Cupei Cupe­

lo r" la fotbal re form aţiile SAM PDORIA GENOVA — ANDERLEC1I iK U XF.IXES. După 90 de minute d e Joc scorul a fost alb 0— 0. In prelungiri echipa Sawpdo- ria a Inscrts de 2 ori prin Vialy, clştigînd finala şi in- trlnd In posesia trofeu lui

Page 3: ' TACTICA ELECTORALAdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/64799/1/... · tica pe care au folosit-o'u- nele partide. S-a observat de mulţi comentatori că propaganda electorală

PRIMIM U REDACŢIE URMĂTOAREA SCRISOARE:

DOMNULE MSHâ DAŞ,Preşedinte al Casei de editură „Atlas”

Sîntem grupul de specia­lişti agricoli care în data de 25 aprilie 19SQ, am ve­nit la redacţia ziarului ce cu onoare il conduceţi „A t­las — Clujul liber", pentru a ne exprima protestul ţi indignarea faţă de articolul

- publicat în numărul 17 din <14 aprilie 1990.

La discuţiile de atunci am prezentat şi un răspuns (Dreptul la replică) pe care dumneavoastră ne-aţi promis că-1 veţi publica in numărul de sîmbătă, 28 a- prilie 1990, pentru a aduce unele lămuriri.

Mare ne-a fost mirarea cînd am constatat că In loc de răspunsul nostru — Dreptul la replică şi opi-

= nie — în zianul dumnea­voastră a apărut un nou a- tac la adresa conducerii Di­recţiei agricole. .

Ne întrebăm şi acum, cum este posibil ca un om eu răspunderea dumnea­voastră să nu se ţină de cuvînt? Ce v-a putut de­termina să procedaţi în a- c'est mod, care nu vă face deloc cinste? Să fie vorba oare de manipularea ziaru­lui dumneavoastră de către cei ce s-au mai „ocupat" de Direcţia agricolă şi îna­inte sau, aşa cum spun gu­rile rele, vă susţin ca să poată fi la rîndul lor susţi­nuţi. în ■ această perioadă fierbinte?

A m dorit să lămurim o

problem ă care vedem că a ' început să preocupe şi zia­rul dumneavoastră şl toc­mai de aceea : răspunsul prezentat a fost în termeni “ decenţi şi în spiritul ade-

■ vărului, pe care dorim să . credem că şi ziarul dum­neavoastră îl promovează.

Gă aşa stau lucrurile, p u - , : blicăm acest răspuns în ziarul „Adevărul în : liber- ; tate“ pentru Convingerea ; publicului cititor de bune­le noastre intenţii. . ■

In numărul 17 din 14 a- ; prilie 1990, s-a publicat in , pagina a 2-a articolul „D i­rector cu de la sine put.oea (Scrisoare deschisă dom - ; nului dr. ing. Augustin T o- dea), în care se denigrează în m od flagrant corpul de ; cadre tehnice - din agricul- •

, tura judeţului Gluj care, ' d înd dovadă de înaltă con­ştiinţă profesională şi spi- ; rit democratic, au • hotărît la data de 2 februarie 1990, ; prin alegeri cu vot secret, conducerea Direcţiei gene­rale pentru agricultură şi industrie alimentară a ju ­deţului Cluj, iar ca direc­tor general pe domnul dr. f ing. Augustin Todea, cu V m ajoritate de voturi (833 participanţi la vot din ca­re 753 voturi pentru), h o- - tărîre confirmată prin D e- > cizia nr. 25 din, 6 februarie1990 a Primăriei judeţului Cluj, precum şi prin Adre­sa nr. 74607 din 16 februa- i

rie 1990 a Ministerului A - griculturii şl Industriei A - limentare.

Vă aducem la cunoştinţă că nu Sindicatul Liber al Specialiştilor din agricul­tura judeţului Cluj a ales directorul general, ci per­sonalul din unităţile agri­cole subordonate: C.A.P. (preşedinţi, ingineri şefi, contabili şefi, şefi fermă), I.A.S., S.M.A., unităţi de industrie alimentară şi alte unităţi subordonate Direc­ţiei generale pentru agri­cultură şi industrie alimen­tară a judeţului Cluj.

Alegerile au fost conduse . şi supravegheate de către reprezentanţi ai M.A.I.A., Primăria judeţului Cluj !jiC.F.S.N., care au confirmat legalitatea alegerilor şi au semnat procesul verbal în­cheiat cu această ocazie.

In consecinţă, numirea domnului dr. ing. Augus­tul Todea în funcţia 'de d i­rector general este perfect legală, nu aşa cum afirmaţi dumneavoastră în nota re­dacţiei făcută Ia articolul sus-menţionat şi care este semnat de inginerii recent pensionaţi: Andrei Emil, fost director la I.J.I.E.P. Cluj, . Galoş Alexandru, fost prim secretar al comi­tetului raional p.c.r. Gher­la, secretar al comitetului regional p.c.r. Cluj, , fost preşedinte' al U.J.G.A.P., fost director al I.N.C. Gluj. Crăciun Viorel, fost direc­tor al B.A.T.M.A. nr. 12 Cluj. .

Cei trei semnînd scrisoa­rea nu fac altceva decît să destabilizeze, neavînd altă ocupaţie, agricultura jude­ţului, dezinformlnd opinia publică ;şi denigrînd cadre­le tehnice din agricultură. ~ Referitor la calomniile

aduse de semnatarii scriso­rii privind transportul d« produse destinate domnu­lui dr. ing. Augustin Todea de către şoferii menţionaţi în scrisoare, vă depunem declaraţiile acestora din care rezultă că aceştia nu au dus nici un fe l de pro­duse domnului Augustin Todea, iar unităţile de un­de se pretinde că s-au transportat aceste produse nu au cunoştinţă de aceas­ta, fapt pentru care vor ce­re socoteală semnatarilor scrisorii.

Păstrînd " lim itele. decen­ţei, cerem în numele inte­resului agriculturii judeţu­lui Cluj sâ înceteze odată pentru totdeauna atacul necivilizat lâ demnitatea personală şi colectivă a ca­drelor tehnice din judeţul Gluj, care nu-şi pot per­mite să-şi neglijeze, prin polem ici neprincipiale, o- bligaţiile m ajore pe care le au pentru bunul mers al agriculturii. Principala - o - bligaţie cetăţenească a noastră este de a ne în­drepta întreaga energie pentru rezolvarea proble­melor stringente ale etapei actuale din agricultură.

Semnează, în numele ce­lor 753 delegaţi. ' care au votat pentru actuala' con­ducere a D.G.I.A.: ing. Va­sile Mocanii, ing. Nicolae Popescu, ing. Laurenţiu Tor, ing. Ioan Roman, ing. Adrian Radu, ing. Aurel Onaca, ing. Lorincz Piros- ka, ing. Vasile Biidaru, ing. M axim Onisin, ec. Nastasia Maier.

MEMORIA EROIIOR NOŞTRI NECESITĂ ÎNCĂ IUSPKIIRILuni după-mâsa am asistat la

întîlnirea Consiliului Provizoriu de ®niune Naţională al judeţului Gluj cu membrii fam iliilor celor decedaţi şi răniţi în sîngerosul de­cembrie de anul trecut. ,' -

O privire generală asupra acelor zile tulburi din istoria oraşului nu se poale realiza decît după- citirea şi cercetarea tuturor materialelor existente la dosar (dosar ce în s u ­mează 14 volume), după audierea tuturor .martorilor. Asupra aces­tui dosar s-a pus accent în discu­ţiile purtate de membri G.P.U.N.- ului, reprezentaţi de domnul Octa- ~ vian Buracu. cu participarea dom ­nului colonel. Tit Liviu Domşa, şe­ful Procuraturii Militare Cluj, şi membrii fam iliilor îndoliate. Din partea m em brilor fam iliilor celor decedaţi şi răniţi s-au ridicat nu­meroase; întrebări, unele aşteptîn- du-$i încă răspunsul: care sînt persoanele implicate în genocid?,

.e pus generalul Topiiceanu sub a- cuzare de genocid sau nu?, a dat generalul Topiiceanu ordin să se tragă In popor?, cine se face vino­vat de tergiversarea .avizului de înaintare a dosarului pe rol?, dacă ■ înainte de 22 decem brie Procura Militară a trebuit să aibă legături cu securitatea şi dacă Procuratura - Militară a dispus arestarea dizi­denţilor de opinie din S lu j?, ' aţi prins terorişti la Turda?, dacă Piaţa Libertăţii era o zonă linişti­tă, de ce au mal venit soldaţii?, cum se poate acţiona jurid ic îm ­potriva calom niatorilor revoluţiei de la Cluj?, cine a dat ordin A r­

matei să nu ne lase să ridicăm m orţii?, cine se tace vinovat de lipsa unor ■ autopsii medicale co­recte?, ; cu ce erau înarmaţi cei ce i-au atacat pe soldaţi?, de cine aţi fost chemat dv. domnule Domşa?, dom nule Buracu, de ce tocmai domnul Domşa trebuie să anchete­ze şi, să facă dosarul?, ce au făcut salvările?,: : a, fost cercetată Direc­ţia Sanitară?, ce a făcut Direcţia Sanitară?, unde este generalul To­piiceanu acuma şi ce funcţie înde­plineşte?, ce să mai facem. încă o revoluţie?, aţi făcut tot posibi­lul să .aflaţi adevărul? (sublinierea ne aparţine), la cine unde tre­buie să mergem, să apelăm pentru ca procesul să, înceapă mai repede?

Domnul Buracu a promis celor prezenţi: „V oi face tot ce depinde de mine ca în ce l mai scurt timp, acest proces să apară pe ro lV

Pentru a evita orice confuzie, se cuvine să menţionăm — avînd în vedere separarea puterilor în stat— că Procuratura Militară, rămi- nînd consecventă principiilor care o conduc In stabilirea adevărului, îşi continuă activitatea indepen­dent de orice influenţă sau presiu­ne care ar abate-o de. la această menire a aflării adevărului şi nu­mai a adevărului. Aşa cum subli­nia şi domnul colonel Domşa, Ia începutul întîlnirii.

Adevărata omagiere a eroilor va fi clnd răsponsurile la întrebările de mai sus şi altele, vor ieşi la iveală.

Demostrne ŞOFRON

C A D O U L ♦*

In ziua de 1 Mai, colectivul de la A.fi.H. F.G.P. Tarni- ţa. antrepriză ce se ocupă cu foraje, executind galerii şi puţuri, a primit din partea Trustului care o conduce incă. TA.G.C.H. •— Bucureşti, un foarte frum os „cadou*: un telex care-i anunţa, fără nici o discuţie, decizia de des­fiinţare. Adevărul e că telexul fusese primit cu trei zile înainte, dar data rămine sim bolică. In discuţia avutâ cu liderii sindicali am aflat că desfiinţarea, sau „redistribui­rea* oam enilor şi maşinilor, la alte antreprize din ţarâ este abuzivi. Antrepriza Tam iţa a avut, e drept, greutăţi, dar acum ea se află pe un drun» bun şi cere să i se acor­de şansa de a deveni rentabilă, cu adevărat şi ou cum a fost pe vremea dictaturii.

CLUBUL SPORTIV „UNIVERSITATEA" CLUJorganizează, In ziua de 13 mai 1990, cu începere de Ia ora10, la „Casa Tineretului", un concurs de preselecţie pen­tru titlul de „M ISS CLUJ ’90“ ; candidatele trebuie să în­deplinească următoarele condiţii: vîrstă între 16 şi 25 de ani ş i . . . să fie frumoase!

Alte amănunte la sediul Clubului „U*. str. Pavlov nr. 23, sau la telefoanele 3-44-55; 3-62-72, zilnic între orele 9— 17. _

Decernarea titlului de „MISS CLUJ ’90“ va avea Ioc luni, 14 mai a.c., în cadrul unui spectacol extraordinar, j de la orele 19, la Sala sporturilor, la care îşi dau con- j cursul Vedete ale muzici uşoare şi ale sportuluil Specta­colul fiind televizat, uşile se închid la orele 19! Biletele s-au pus în vînzare la Agenţia Clubului „U “ , de pe stra­da Doja nr. 5 şi la casa de bilete a Sălii sporturilor.

T.A.G.C.M. — S.U.T.cu sediul în Cluj, str. Calea Baciului nr. 47 execută pe bază de comandă fermă pentru unităţi de stat sau per­soane particulare, următoarele categorii de lucrări: re­paraţii'la utilaje; m ijloace de transport, auto macarale, macarale turn specifice lucrărilor în construcţii, precum şi pentru pom pe hidraulice, hidromotoare, distribuitoare, pom pe injecţii, motoare electrice, instalaţii cu comandă hidraulică şi electronică de orice tip. Confecţii metalice de orice tip (după proiect). (576) ^

FILARM ONICA DE STAT CLUJanunţă concurs pentru ocuparea unor posturi de instru­mentişti în orchestra simfonică la următoarele instru­mente: • vioară — violoncel-violă • flaut — clarinet- fagot • trompetă-trombon-tubă • timpan. Se pot pre­zenta . absolvenţi precum şi studenţi ai secţiilor, de spe­cialitate din conservatoare. Concursul va avea loc la sediul Filarmonicii, Casa universitarilor, în data de jo i, 31 mai 1990. Relaţii suplimentare la telefon 951U-20-33 (580) • • -

REGIONALA CF C L U J'— SECŢIA L, 3 C.FJt.• CLUJ-NAPOCA -. '. .

anunţă închiderea circulaţiei rutiere peste trecerea la n i- } vel CF de la KM 1 +210 linia Apahida — D ej, care dă I acces din drumul naţional Gluj .— Dej, spre MociU,în,da- ta de 12 « a i 1990, între orele 9—13. Circulaţia se va fa - ! .ce peste un pasa j. provizoriu executat ’lingă ce l ex istent j

-./■ ’ ,(603)

OFICIUL FARMACEUTIC CLUJ ' ‘ str. Maiakovschi nr.,2 , . ^

angajează, urgent, prin transfer sau re p a rt iza re a forţelor de muncă • muncitori necalificaţi (bărbaţi) pe rampă Ia Depozitul de medicamente. (610)

COM BINATUL M ETALURGIC DIN CÎM PIA TU RZIIangajează, de urgenţă • economişti. Inform aţii supli­mentare la contabilul şef al combinatului, telefon 953'6-80-83. (602) -

TRUSTUL ANTREPRIZA GENERALĂ DE CONSTRUCŢII-MONTAJ CLUJ

cu sediul în Cluj-Napoca, str. Deva nr. 1—7organizează concurs în data de 25 « a i 1990, ora 10, pen­tru ocuparea următoarelor posturi: • economişti — spe­cialitatea contabilitâte-financiar • contabili. încadrarea se va face' conform Legii nr. 12/1971. Cererile se depun la secretariatul unităţii pînă cel tirzia în data de 24 mai 1990. Relaţii suplimentare la resortul personal al unităţii, telefon 1-68J01, interior 166, (601)

SPITALUL CI INIG DE ADULŢI CLUJ-NAPOCAorganizează, în data de 14 mai a.c., ora 10, la sediul uni­tăţii, str. Constanţa nr. 5, un concurs pentru ocuparea posturilor de • bucătari, rămase vacante. Condiţii con­form Legii nr. 12'1971. De asemenea, se angajează, prin transfer sau O ficiul forţei de muncă, un număr de • 3 portari. Inform aţii la telefon 3-05-25. (604)

Sindicaliştii au ; declarat că la Tarniţa există oameni formaţi pentru tehnologia unică pe ţară, ce se aplică nu­mai aici, iar „redistribuirea" celor 900 de oam eni ar pro­duce mult mai mari pagube, decît încercarea de a conti­nua drumul început de accst colectiv bine su dat Pe Un­gă problem ele strict economice, intervin şi problem e so­ciale lesne de înţeles. Antrepriza înfiinţată la 1 mai 1986 a fost tot timpul ameninţată cu desfiinţarea, mulţi oa­meni fiind nevoiţi sa plece, pentru a avea un' Ioc sigur de muncă.

Colectivul de la Tarniţa este hotftrît s3 ajungă cu mo­ţiunea de protest pînă la conducerea statului. Vom re­veni.

Dorin SEIltiUIE

VăT pune la dispoziţie depanări rapide, superior calita­tive, urgente, in dom eniile: • radio-caşelofoane lele- vizoare • video • servicii Hard şi Soft pentru calcula­toare personale, com patibile IBM—PG. Aşteptăn» ofer­tele dvs. în B-dul 22 Decembrie nr. 46*2 Cluj — informa­ţii: telefon 5-24-71, între orele 16—22.

' Angajăm, de urgenţă, specialişti profesionişti în depa­nări T V -color. (10096)

I.C.O. „M U CART" CLUJ-NAPOCA str. G ladiolelor nr. 1 .

încadrează în conformitate cu Legea nr. 12'1971 ţi b & f* nr. 57'1974 următorul personal de specialitate: • tratn- menlist, categ. IV—V • electronist, categ. IV—V lator gaz autorizat, categ. IV—V • forjor, categ. IV— v. Inform aţii suplimentare la telefon 3-24-73. interior io»^

Page 4: ' TACTICA ELECTORALAdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/64799/1/... · tica pe care au folosit-o'u- nele partide. S-a observat de mulţi comentatori că propaganda electorală

ADEVĂRUL = ÎN LIBERTATE : PAGINA î

i v a a

<9 c u ocazia aniversării a 23 de ani îi dorini lui C A lin multă fericiră şi „L a mulţi ani*. Părinţii, Carmen, DM ia. (9983) . . ’

0 Vind CEC pentru ARO 2 » din decembrie 1981. Telefon5-57-09, după ora 18.

• Vlnd, Înscriere ARO S43-D sau - schimb cu apartament 3 camere in . zona Pata. Talefon4-87-75* (10230) ..

0 Vind. radiocagetofon cu boxe detaşabile Grunding şi ' videorecorder JVC. Telefou

■ 3-24-32.; (10219) - - ■ ■• Vînd convenabil Instala*

ţie recepţie satelit. Telofon5-16-21. (10H3) ‘ ' '

• Cumpăr casă , m ici . , cu grădini fn . Grigorescu. Teii- fon 8-06-51. (J9S7)

0 Vînd apartament 2 came­re, Plopilor ÎS. Telefon S-39-S3, ■ (995S) - >

• Vînd apartament cu 4 ca- ■ mere cartier Mănăştur, strada Gurghiti nr. 1. bloc O I, sc. .11. ap. 2G, etaj r. (3332)

■ft Fiat 600 (753 D) vînd stare ireproşabilă: informaţii tele­fon 4-53-11. (S9H)■ .0 Vînd CEC Dacia ISO® dia iulie 1931, transcria pe ARO- «Ueael. Telefon 5-7L-12, dupi ora 17. (10253) '

• Vind garsonieră. MSnâ!?-■ tur. Telefon 7-31-63. (9559), ..

Vlnd casă mare familială,3 camere, bate, garaj, -fricii. nij sau schimb cu apartament proprietate 2' camere, etaj r— HI în apropiere, cartier, Grl- goreseu, str. G, Etiescu nr. 19,

' telefon 6-23-02. (9362) ■ .• Vlnd sau schimb aparta­

ment 2 camere. Vînd Dacia 1300 neridicată.'Telefon 7-17-71, (1O2S0)

• Vindem mobilă . şl video Sharp sau Afcay. Telefon8-65-12, după orele 15. (10278)

• Vind casă compusă 3 ca­mere şi grădină. Str. Gării

.nr. 15. (lOâSO) -• Vind Tâunus-Ford M 17,

maşină de cusut blănărie şi bărbătesc 31. Singer. ' Telefon ’7-95-45. (9991) >

♦.De vîa'zare stirl, morte! Wind-Glider.. Telefon I-2Î-54,(9987)• . '

• Vina anlenî satelit, co- tecţll reviste, „Autoturism* „Tehnium», „ştiinţă şl .tehq.1- Ca*. Telefon 4-52-19. (10238) .

• Vind motor , de MostrvJe!- .- 1500. Telefon 0-31-21. (10297)

• Vlnd boxa RFT 2X50 w , * ohmi. Telefon 2-05-33.

(sm/A)• Vind cameră video Na-

' tional M 7,. sigilată, Telofon3-63-43. (10232)_ * Vînd (sau schimb) casă familial* 2 camere cottforfc, curte, grădină, cu apartament5 camere, e la j, I—II, cartierul Gheorghenl, ' p-ita. Cipariu Telefon 4-00-04. (9875)

• Vind mobilă sufragerie „Aslor“, dulap cu ,1 usi. ca­napea feKtcnsibilS tip 'fotoliu pat, corp dublu, paturi tine­ret, tejghea bucătărie, cana­pea coljar, autoturism Gordini Cumpăr aparat sudură 220 vot((. Telefon 1-3C-62. (9S7l>

• Vind aparat mărit foto. rachete, schimb apartament, bloc vechi ultracentral cu r.ueureşti sau Timişoara, Te -leton. _i-23-<;7.,(îtiîsi) .

• Vind videorecorder Phl- lips sigila). Telefon 6-74-51. -(9921) . ,

® Vind s<*ii încltirif'z apar­tament * camcce. Telefon *?27-7î. (3973,

' • Vind efect ,,Flen,t'>r* tnl- erofon m k 271, covor penan 2X1.5. nou. atr. Mecanicilor 64(10172} , , . , r

• Vind douî m.Mocielete m z 175 crnŢcubi. JViinteuan Cheor- rihe căi.in Vamă nr. 5. (toir..!)

• Vind cariap.-’j extensibil*- şi divan simplu. Cumpăr to­

ne'., i mobilă." Telefon 1-31-23 (ICIM)

9 Vinii motoretă Mobra rroi* n3r ?*, ''Parat foto tip certo. !VW<vo ii-LVi-ji), dimineaţa. ( ’.OICTi . . . . .

O Vi'.'l rno{.rr:ir.!-.:t.A CZ 23'? în .stare bună. Telsfor. a-iii.i.l’ rioi.-ţî) .

• vînd Fre j-.vency range 10, qs-If. 7. GHZ, Noise flgure t-5-dB max; radio stereo dou- ble cassette şl TV Anicech. Sir. Godeanu nr. 12, bloc 21, ap.'13, ora 16. (19195)

• Vind Dacia 1310 _ an 1932, stare excepţională, computer personal covnmodore 64 cu joeuri, aparat mărit foto Kro- ku? 4 color, masă de tîmplă- rie. Teieton 3-63-73. (10211)

0 Vind caroserie Dacia 1309 vizibilă la Dada-servlce stc. "Dorobanţilor, orele IC—39.. (10216; -- ■ .

• Vind convertor nou i,4 liB. Telefon 1-30-34, după ora18. (10309)

• Vînd casă particulară 5 camere, garaj, î pivniţe, Cim- pia Turzii. Cumpăr aparta­ment cu două camere Cluj- Napoca, telefon 6-75-09.'(10311) / \

• Vind instalaţie completă satelit, 0,30 (convertor, antenă, reeeiver marca Bush) nouă. Preţ convenabil. TeiefonS-l9-17. (10299)

• Vind 2 camere, garaj, in cartierul Zorilor. Informaţii ir. fiecare zi de la ora 18—21 la telefon 2-10-31. (10071;

• Vind apartament cu două camere, confort cu îmbunătă­ţiri. Str, calea Floreşti, etaj X, are şi uscâtor deasupra. Telefon 6-79-07, zilnic. (1093)

• Vind urgent apartament 2 camere, ocupatul imediat In Minăşlur, str. Mehedinţi nr.9, bloc N 1, ap. 45, etaj I, sc.III. Telefon 7-12-93, după ora 15. (10302) . .

• Cumpăr bicicletă . semt- cursi (defectă). Vînd Joc e- lectronlc TV'. Telefon 1-43-20.' (10073);

• Cumpăr sau închiriez spa­ţiu zonă ultracentral pentru co­mercializare. Informaţii după ora 17.: Telefon 4-94-09.. (10033)

0 Cumpăr saxofon stare bu­nă. Telefon 4-31-03, orele 1T—19. (10154)

0 Cumpăr păpuşi cu cap da porţelan vechi sau din celu­loid, camere de păpuşi, jucă­rii mecanice vechi, Teiefon2-08-56. (9939)

• Cumpăr ceas antic;, co­modă, vitrină, ceas. de perete, ceas de tablou, dulap cu multe pupitre. Telefon 1-43-34. ( (10236) /

• CurnpSr casă sau vilă spa­ţioasă. prefer ca rtiet mai liniş­tit, Grigorescu sau Andrei Mureşanu. Telefon 7-55-3$,(10274) -

• CurnpSr rulotă. Telefon2-77-81.' (10331). # Vînd locuinţă proprietate

personală, s camere confort, cu preluare. de rate,, Mănăş­tur, ultima >staţie.- Telefon 1-49-91,-‘ între or?!e 16—21. •

. (10220) '

0 Caut în chirie un aparta­ment 2, 3 camere, mobilat în . zona Pata, Gheorghenl. Tele­fon 8-95-59, zilnic intre orele17—19. (l6l32)' # Inchirie* apartament .două camere, ocupabil. in- formaţii telefon 7-15-23, dupi orele 1T. (99G1)

a r i Ţ y - •■3BW

9 Bura Doina, pierdut con­tract închiriere apartament, -11 declar nul. (10752)

# Tătara Nicolae pierdut carnet- artificier eliberat ' <ie l.T.C.S.P.lvi. Cluj cu nr. 133 din 1&51. îl declar nul, (9)5J)

# Cuibus Aîexa pierdut ştampila Şcoala generali Pâ- durenl — Chtnieni. O declar nulă. (9915). 9 Pop Maria pierdut con- . tract de Închiriere nr. J8S71 din S8 martie i93l. II declar nul. (I02«U)

# Pierdut cercel mare argin­tiu cu albastra. Recompensă. Telefon 6-40-&3,

# Pierdut autorizaţie de ti­nichigiu căldărar eliberată de Consiliul popular Cluj. Nr, de autorizaţie H03. O declar nulA. (1«040> , . t

0 Borş Marcela pierdut e i de caîeuX eliberată de ICRAL . Cluj. O declar nulâ. (3540)

0 Roaian Rodica pierdut contract de Sncniriere elibe­rat de ÎCBAL. 11 declar, nul. (5C3))

# Szabo Z3olt pierdut chi­tanţa vamala 5223/19 aprilie 1980, eliberată la Borş. o de­clar nulâ* (9o59)

.. 9 Dreve Ioan pierdut do*! vadă porumb nr, 47S32/1933 —: 177 kg. O declar nulâ, (3SG1)

0 Szabo Francisc • pierdut ştampilă Asociaţia de locataristr. Lunii nr. 4* O declar nulă, (982.9)

# Curtean îosîf din Aluni? pierdut carnet cooperativa de credit iclod. II declar nuL (9963)

,n a a e ,R g E

# Schimb apartament. 3 ca­mere str. Muncitorilor cu. a* parlament 3 camere, zona Pa­ta, Telefon 4-37-76, (10239'A)

# Schimb apartament două camere, fond da stat, strada Fabricii, cu apartament trei camere sau casă ICRAL, ex­clus Mănăştur. Suport cheltu­ieli. Informaţii la telefon7-31-20, intre erele 17—19,(9933) '

• Sehi.nb garsonieră con­fort t, 'ICRAL, etaj n , Mănăş- tur, cu apartament 2—3 came­re ICRAL. Suportăm cheltu­ieli. Telefon, 7-27-56; 6-02-35. (9950)

♦ Schimb ultracentral a- partament 3 camera ICRAL, curte, bun-pentru spaţiu co­mercial. Cer apartament 3 ca­mere central, exclus parter. Teleîon 3-19-53, dupi ora 17. (10379) . :. • Schimb îî^^wnierS con­

fort r. Turda cu similar Cluj., Telefon 2-31-05. (998*)

0 Schimb apartament î ca ­mere ICRAL Gheorghenl cu5 camere ICr.AIj Cheorshenî. Rxelus parter. Snagov 3, ap.

.telefon 4-08-19, (9932); * Ofer urrrer.t două Rsri'o-

niere confort I in Mănăştur; ICRAL. Cer două camere con­fort I. Informa',li telefon î-95-52, familia Nica. (97>»)' • Schimb garsonieră pro­prietate de stat, confort I, Dej cu similar Cluj. informaţii 1-37-33 — >52. (19206)

' • întreprinderea P.R.E.M.S, Braşov, prima firmă particu­lară producătoare de arbori cotiţi din ţară, livrează- -p e bază de programare, prin fi­liala din Turda str. Oltului nr. 125, telefon 1-10- 21, arbori cotiti Dacia 1359 (Renault 12) cotă nominală, fiinia intre o- rele 19—13; 16—19,30, cu ex­cepţie duminica. (10303)

0 Filmări video de calitate , (videocameră Super VHS),

Telefon 4-53-19. Păstraţi a- nunţul. (102SS/Â)

# Xeroxez (mulţiplie) acte, cursuri, cărţi (Sogunul, Ori­zonturi roşii), reclame, Vînd xerox color, videorecorder, videoeasete, caaeţe, calcula­tor Commodore 64, accesorii, programe, cum păr casă, apar­tament vilă sau bloc, deose­bit, 3—8 camere, garaj, gră­dină, curte. închiriez spaţiu central. Telefon 7-31-25. (9957)

0 Intelectual. 61 ani, doresc cunoştinţă intelectuală seri­oasă, pînă îa 69 ani, in ve ­derea căsătoriei. Informaţii la domiciliu, str. 30 Decembrie nr. 26, ap. J,‘ toată ziua. (9339)

0 Tineri şi tinere care do­resc şl sînt interesaţi să în­veţe dans modern se pot adre­sa la telefon 90/41-33-81. (9924/A)

# Tineri de Ia sate! Orga­nizez disco-bal in, orlee loca­litate. Telefon 6-97-67. (.9933)

# Dactilografiez orice lu­crări, inclusiv pentru firma particulare. Telefon 5-19-00. (19243), O Execut rulouri „Eslin- gir* din lemn cu termen de garante î i jaluzele, informa­ţii telefon ,8-19-03. Adresa: Matei Arghir, sat Săliştea Nouă nr. 11, comuna Daciu, Judeţul Cluj. (97531

■ P.R G .ţi!,S ,B -.

■®S2S£

0 t u ailincl durere »- nunţim moartea fulgeti- toare In urma unui tragic uteident a iubitului nostru

soţ şl tată VA ST Li: PRUNEANU Ia numai 4l ani. Inmormlntarea ia a- vra loc în sat Livada So­meş in 10 mai 1590. Dumne­zeu s i-l odihnească! Fa­milia' îndurerată. (10313)

0 Anunţăm cu durere moartea fulgerătoare a scumpei noastre soţii, ma­me, bunici, surori şi cum­nate ESTERA TOMESCU In virstă de 59 ani. Inmor- inintarea va avea loc In data de f l mal ora 13 din capela cimitirului Mănăş­tur. Soţul Dumitru, fiul A lex a n d ru , nora Maria, fi­ica Viorica, ginerele Va­sile,. nepoţii Săndel, Greta, Anca, fratele Kalman, cum­nata Zsuzsi, FeriUc şl Ka- roly. (10315)

0 Cu inimile zdrobite de durere anunţăm incctarca din viaţă după o lungă ş> grea suferinţă in ziua de9 mai a scumpului nostru soţ, tatâ şl bunic IOAN ABRA1I VM dc 51 ani, năs­cut in localitatea Crlstorel. Inmormîntarea vineri, lt mai, ora 12 din capela I a cimitirului Mănăştur. Nu-1 vom uita niciodată. Soţia şl copiii. (10313)

0 Cu adincă, durere a- nunţăm plecarca pentru veşnicie a iubitului frate EUGEN SK AII O fost mais­tru cofetar al Institutului politehnic. înhumarea va avea loc simbătă 13 mal 1990, ora 13 la cimitirul Central dio. capela mare- Fraţii. (10241)

• Cn sufletele Îndoliate şi nemărginită durere a- nunţăm încetarea dia via­ţă a bunei noastre mame şi bunici SIN AI MAMA in vîrstă de 12 ani. Amintirea ei va rămîne veşnic vie în sufletele noastre. Inmor- mintarea va avi*a Ioc v i­neri, II mai 1990, în natoi Corpadea. Sandu, Stela, Cristi şi Crlea. (ItStt)

# Sîntem alături de fa- msliile Sorin Petreanu şi Lucica Nistor în mărea loc durere pricinuită de moar­tea mamei dragi. Prietenii Aurel, Dan, Horea, Jean, Tcoîil şi Vaier. (19097)

0 A trecut un an de la­crimi, durere şi dor nes­tins de clnd scumpul nos­tru soţ, tată, socru şl bu­

nic GHEOIîGHE MOLDOVAN, a plecat din­tre noi. Chipul lui blind îl vom păstra veşnic viu 5a in huile noastre. Familia.(10012)

0 Au trecut S ani dc cînd ne-a părăsit scumpa noas­tră soţie, m«mă şl bunică AURELIA RUSU, pensio­nară C.V.R., a cărei su­flet blind nu-I vom uita niciodată. Familia. (9559)

0 1# mai este cea mai tristă zi cind se împlineşte un an de tind moartea a răpit pe scumpul meu soţ VALEK MOCAN, ,. lăsîn- du-mă pe veci singură şi cu ochii scăldaţi în lacrimii Comemorarea va avea loc în 13 mal la biserica din slr. Ilorea. Soţia Comeliţ (9912)0 Cu nemărginită dure­

re pling trecerea a 7 ani de la despărţirea de mult iubitul meu soţ lONIŢA VA.JDC.-V. Soţia. (9707)

0 La 4 mai s-au impii nit 4 ani dc cind s-a stins măicuţa ANV din Brăila şi 33 de ani de ta moartea tatălui nostru. Dumnezeu să-i odihncască in pace. Fiică av. Mara Peicin, liul dr. Octavian Dănîlă. (9933)

• S-au scurs 2 ani de la dureroasa despărţire de dragul nostru soţ, taiă şl bunic, IOAN BOLIIOACA, din lîcrind. El trăieşte doar In sufletele ?l gindu- rije noastre, iar dragostea şi preţuirea să-i veghere liniştea veşnică. Familia tudurerată. (10158)

• Trista veste a dispa­riţiei domnului director

CAMPEANU ne-a inihiiit profund pc toţi cei c ircI-am cunoscut. Regrete c- terne, lîmilia ' Pintea, Ma­ria Cotu, Hiena Pop, M Cristea, Anastasia Pop — dispensar şc. speciale. (10163)0 Sintem alături de co- Icgul nostru av. Tu-.lor

Oradea în marea durere pricinuită de pierderea ma mei sale dragi. Hiroul de avocaţi Cluj, grupa profe­sională nr. VIII. (101S3J

INVITAŢIE

Vineri, 11 mai 1090, ora17, Uniunea „Vatra Româ­nească” organizează o fes­tivitate prilejuită de apari­ţia, in Editura Academiei, a următoarelor cărţi: •

Flora fosilă a M ioccnului superior dc la Chiuzbaia, de prof. dr. Răzvan G iv o - lescu; • Munţii BodriCi. studiu geobotanic, de dr. Gheorghe Goldea. Festivi­tatea va avea lo c la Libră­ria „Universităţii".

0 Sincere condoleanţe şi adincă compasiune familiei Nagy Andrei, greu încer­cate prin pierderea tatălui drag. Colectivul Secţiei prelucrare, Metalul roşu. (10177)"

• Sintem alături de dom­nul Liviu Meseşan In a- ccste clipe grele pricinuite dc moartea mamei dragi şl-i transmitem sincere condoleanţe. Asociaţia de locatari. (10173)

0 Cadrele Poliţiei T.F. Cluj sint alături de dom­nul ing. Teodor Groza, di­rector general al lteglona- lei C.P. Cluj, la durerea pricinuită de moarte» ta­tălui drag. Transmitem condoleanţe familiei. (10178)

0 împărtăşim cele mal sincere sentimente de com­pasiune şi regrete colegi­

lor noştri Eugenia şi Viorel Rusii ţa marea duro- re pricinuită de trecerea în eternitate a mame), res­pectiv soacrei dragi. C o­legii de la AC 4 — mineri

I.C.P.M.S.N. Cluj-Napo­ca, (1018*)

0 împărtăşim durerea familiei domnului director general al Regionalei de

Căi Ferate Cluj, Ing. Teodor Groza, pricinuită de trecerea în eternitate a părintelui drag TEODOR GROZA, din Gurbediu, Ju­deţul Bihor. Sincere con­doleanţe. Consiliul de ad­ministraţie al Regionalei de căi ferate Cluj. (10t91)

0 Mulţumim tuturor se- colora care au fost alături de noi eu prezenţa, flori, cuvinte de mîngilere şi te­legrame, în marea durere pricinuită de pierderea ful­gerătoare a dragului nos­tru Ing.'IOAN MUREŞAN. Familia îndurerată, (10193)

w Sintem alături de co­le g u l nostru Emil Ş pon er in m area durere pricinu ită d e m oartea m am ei sale dragi. C olectivu l Biroului e r e d in I.M.M.R. „16 Fe- b ru a rie8*. (10198)

0 Regretăm profund dis­pariţia fulgerătoare din via(ă a distinsului nostru

director PAVEL CAMPBăNC. Sincere con­doleanţe familiei îndurera­te. Colectivul Clinicii de chirurgie infantilă. (10189)

0 Sîntem alături de co- le'ga noaslră Gali Maria în aceste momente grele pri­cinuite de moartea mamei sale dragi. Oficiul de cal­cul Tehnofrig. <10200)

0 Sîntem alături - dc dumneavoastră unchiule, mătuşă şi Emilia, in aces­te momente de durere prin dispariţia scumpului nos­tru verişor IONEL MlffAJ ANOUEŞAN la numai 31 de ani. loncte, nu te voni uita niciodată. Verişorii. (10077) .

O Cu dur jre In suflet ne despărţim de scumpa noas­tră fiică IOANA MARIA şî împărtăşim marca durere a familiei l»ir,iol Ioan. Na­şii tihiţă şi Mati:da d n Someşeni. (li)073)__________

• Măriucă şi Ionele, ves­tea morţii Jiului vostru

IOAN ailUAI ANDRKJAN ne-a cutremurat. Ne alătu­răm marii voa^irc dureri. Fraţii Victor, Florea,’ Va- silc. Ana şi Maxim ,cu fa­miliile. Dumnezeu să-l o- dlhncaseă in pace. (1C032)

0 Sincere condoleanţe şi un ultim omagiu tXKNEI MOGOŞAN. din partea eou< ducerii şl colegilor de muncă din Depoul de lo­comotive C.F.l!. Cluj.(10033) 1

0 Sîntem alături de fa­milia Andrrsan în marea durere pricinuită de plfer- derea liulul drag. FamiliaRaţiu. (10310)___________ '

• La şase săptămini dr la trista despărţire, adu­cem un pios omagiu prlo tenului nostru drag, maior AURUL INDREICA, prezent mereu în gimlul şi sufletul nostru. Fam. Victor Mol­dovan. (1029î>)

• S in tem a lătu ri de domnul av. Tudor Gradea In m arca durere p ricinu ită dc p ie rd e re a mamei sale dragi. ■ C olec tiv e le Judecă­torie i şl T rib u n a lu lu i Ju­deţean Cluj. (10084)

• Sintem alături de ing. Aurel Baghtu. In marea durere pricinuită de pier­derea soliei dragi. Familia

.pop. (lDO&i)O Cu profund regret ne

despărţim de colegul nos­tru IOSIF FODOB (IOŞCA) dispărut prematur din rîn- durile noasire. Sincere con­doleanţe familiei îndoliate. Colegii de serviciu din ca­drul Direcţiei- apelor So- meş. (10 )̂7)

0 Ne despărţim cu dure­re. îh suflet de buna noas­

tră colocatară EMILIA POP. sincere condoleanţe familiei îndoliate. Locatarii blocului I « i}a M. Viteazul 9/a. (10063)

■0 Sincere condoleanţe prietenei noastre,

Margareta Pop, la pierde­rea iubitei sale-mâine. Ma­ria, Cruciţa, Mărioara. (10212) ■

0 Din partea Asociaţiei de locatari Mogoşoala ( sincere condoleanţe fami­liei Andreşan. (10074)

4 Sintem alături de ve­cinul nostru Aurel Baghiu în marea, durere prleinuită de moartea soţiei. Asocia­ţia de locatari str. Aurel Vliicu nr. 11. (10075)

0 Regretăm dispariţia prematură a celui care a fost PAVEL CAMPEANU, director economie la Spi­talul clinic de copii Cluj- Napoca şi transmitem sin­cere condoleanţe familiei Colecti vul Sccţiei copii bol­navi psihic. (10305) -

0 Au trecut 8 săptămini de lacrimi de clnd scum­pul nostru cumnat şl unchi Moldovan Teodor a plecat dintre noi. Dumnezeu să-l odihnească. Cumnata Ma­ria şi nepoţii. (30012/A) .

0 cu inimile zdrobite de durere anunţăm încetarea din viaţă după o lungă su­ferinţă la dala de 7 mal 1990 a iubitului nostru soţ, tată, bunic, frate, cumnat, rudă şl bun vcein, a celui

care a .fost KIRALY - MARTON fost pensionarI.P.M. la C.F.R. în etate de 72 ani. Inmormîntarea va avea loc. la 11 mal 1990, °- rele 11, la cimititrul Cen­tral. Familia greu încer­cată. (10310)

0 Cu nemărginită dure­re in suflet anunţăm în­cetarea din viaţă a scum­pului nostru soţi tat® bunic DUMITRU CALIAN. Imnormînlarea va avea loc în capcia Baci din cimiti­rul Cordoş, în ziua de 11 mal 1990, orale 14. Familia îndurerată. (100339)

0 Cu adîntă durere a- nuntăm încetarea dm via­ţă a scumpei noastre mâ­ine, soacre, bunici şi stră­bunici ANA POP în virstă de 81 aiii din Răscruci. In- mormintarea are loc vi­neri, 11 mai 1990, la ora 1J. In Răscruci." Familia îndu­rerată. (10323) - .

• Cu alese sentimente de compasiune sintem alături de colega noastră Gyongyi Cotoi Ia marca durere pri­cinuită dc moartea mamei dragi. Colectivul Cofetăriei din Pia|a Păcii. (10320)^ Ne despirţim cu durere

în suflet de buna noastră naşă ECATERINA FARCAŞ, Dum­nezeu s-o ierte. Familia V.n- da. (10ÎGG)- 0 Mulţumesc tuturor celor care au împărtăşit durerea mea la tlccesul unchiului rneu dm ?,' prrCOLAE NEDELCU.

coUsilor şl vecinilor care m-nu ajutat în aceste clipe grele, lldi cu familia. (10215)

• Un ultim omagiu celei care a fost o bună colegă,?l

un om deosebit MIOARA DAGUtU. Colesil fie la „CE­R C . (10114)

COl.EGIUl DE REDACNE: III# Câlion (redactai *eU. Dan Rebreartu (rectactof ţe f adlunct), J ro ia n Baro (secretar general d e ' redacţie^ Valei Chioreohu,

1 Emfl tuea. Ion Ruj.

Betlac(!a> ClaJ, itr. Napoca or. IL Telefon 1 -ll-lt ) U le fo io i Inleiloirei «scretarlat - lîi> teopt oulturaia - tti $ t i f ; pro&Isma lootala fl eoomjce - l î l . 03. tîJ; administrai!* - n i ) «poaraşe — 151, «J . Ule» publioitata i» prtmejttl tllale, Intre "otel* l»—II. oum*J la kSm1a<«lnt<8. *tr»<3» Mapot» u . tt, parter. |

Tiraj: 41.674

• n.t«9