-Proiect de activitate integrată-

„Hai cu mine la plimbare!”

Prof. înv. preșcolar TOADER NICOLETA-DANIELA

GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT NR. 9 BUZĂU

Grupa: Mare D - (Grupa „STELUȚELOR”)

Unitatea de învățământ: Grădiniţa cu Program Prelungit nr. 9 Buzău

Propunătoare: Prof.Toader Nicoleta-Daniela

Tema anuală de studiu: ”Cine și cum planifică/ organizează o activitate?”

Tema proiectului: ”Drumul succesului”

Subtema: „CU CE ȘI CUM CALATORIM?”

Forma de realizare: Activitate cu continuturi integrate

Tema activității integrate: „Hai cu mine la plimbare!”

Forma de organizare: Frontala, pe grupe si individual

Tipul activității: Predare și consolidare de cunoștințe și deprinderi

SCOPUL ACTIVITĂȚII INTEGRATE:

Fixarea si consolidarea cunoștințelor și deprinderilor despre mijloacele de transport și aplicarea

acestora în diverse contexte de învățare.

Durata: o zi

COMPONENTA ACTIVITATII:

A) Activități de dezvoltare personală:

Întâlnirea de dimineață: Salutul, Împărtășirea cu ceilalţi, Calendarul naturii, Noutatea zilei, Prezentarea musafirilor, Activitatea de grup, Gimnastica de înviorare. Strategii didactice: Metode si procedee: Conversaţia, conversația euristica, observarea, explicaţia, exerciţiul, jocul. Material didactic: ecusoane, calendarul naturii, fotografii pentru prezenta, calculatorul si video proiectorul, personajul surpriză Minnie Mouse, semaforul, diverse jucării (mijloace de transport), recompense (bilete de tren). .

B) Jocuri si activități liber alese:

Activitati pe centre de interes Forme de realizare:frontal, in grup, individual.

Biblioteca : „Multe am învățat și ştim!” (denumire imagini, despărțire in silabe, stabilirea

locului fiecărei silabe si care este sunetul inițial )- fișe de lucru

Obiective operaționale: O1. să denumescă imaginile prezentate; O2. să despartă cuvintele in silabe pe baza metodei analitico-sintetica;

O3. să stabilească locul fiecărei silabe in cuvânt; O4. să identifice sunetul iniţial. Strategii didactice: Metode si procedee:Conversaţia, explicaţia, exerciţiul, problematizarea . Material didactic: jetoane, tabla si creta, fise de lucru, instrumente de scris.

Știință: „Rezolvă corect!”- fișe de lucru

Obiective operaţionale: O5. să formeze o grupa cu tot atâtea elemente cate silabe a avut primul cuvânt dat; O6. să formeze o grupa cu un element mai mult decât numărul de silabe al celui de-al doilea cuvânt; O7. să formeze o grupa cu un element mai puţin decât numărul de silabe al celui de-al treilea cuvânt; O8. să stabilească vecinii numerelor ; O9. să rezolve problema matematica dupa desenul dat Strategii didactice: Metode si procedee: Conversaţia, explicaţia, exerciţiul individual Material didactic: fise de lucru si instrumente de scris. 2. Joc concurs:

Concurs: „Cine răspunde corect! ”

Obiective operaţionale: O10. să recunoască pe baza ghicitorilor mijloacele de transport;

O11. să precizeze regulile de circulaţie ale pietonilor, precum și consecinţele pe care le are încălcarea acestor reguli

O12. să demonstreze că posedă deprinderile de comportare civilizată și atentă pe drumurile publice și în mijloacele de transport. Strategii didactice: Metode si procedee: Conversaţia, explicaţia, exerciţiul, problematizarea, jocul . Material didactic: panouri, strada, semafoare, recompense (permise auto), jetoane, ecusoane,

C) Activități pe domenii experiențiale:

DOMENIUL OM SI SOCIETATE

Educaţie pentru societate - Lectura educatoarei: „Povestea lui Viorel Năzdravanel”

Poveste adaptată după schita “ D-l Goe” de I.L. CARAGIALE

DOMENIUL ESTETIC SI CREATIV

Educaţie artistico-plastica- Desen - „Un tablou minunat” (desen din imaginație)

Obiective operaţionale:

O13. să asculte cu atenţie povestea; O14. să retina ideile principale ale povestirii, pe baza imaginilor prezentate ; O15. să exprime părerile si sentimentele proprii cu privire la evenimentul relatat; O16. să aprecieze ce e bine si ce e rău in comportamentului personajelor din poveste; O17. să deseneze o imagine din poveste, folosind materialele puse la dispoziţia lor; O18. să-și pună in valoare imaginaţia creatoare si reproductiva; O19. să aprecieze creaţia artistico-plastica a sa sau a altora pe baza criteriilor de evaluare stabilite..

Strategii didactice: Metode si procedee: Conversaţia, explicaţia, exerciţiul, lectura, problematizarea, discuţia dirijata, observarea, povestirea. Material didactic: calculator, retro-proiector, imagini din poveste si portretele personajelor, jetoane cu fete vesele si triste, panou, cartea cu povesti, suport de hârtie, culori colorate, carioci. Bibliografie: Curriculum pentru învățământ preprimar (3-6/7 ani) 2008. Cucos C., Pedagogie, Editura Polirom, Iași, 1996 Ciolan, Lucian- Învățarea integrată-fundamente pentru un curriculum transdisciplinar, Editura

Polirom, 2008; Damșă I. si colaboratorii, Dezvoltarea vorbirii in grădinița de copii si clasele I-II Ghid metodic,

Editura PRA, București, 1996. Dulama M., Metode, strategii si tehnici didactice activizate, Editura Clusium, 2002 Iosifescu, Viorel, Note de curs TEORIA ȘI METODOLOGIA EVALUĂRII Gheorghe, Victoria, Note de curs TEORIA ȘI METODOLOGIA CURRICULUM-ULUI Preda V., Dumitrana M., Programa activităților instructive educative in gradinita de copii, Editura

V&I Integral. București, 2000. Preda V., Pletea M., Grama F., Ghid pentru Proiecte tematice, Editura Humanitas Educațional,

București, 2005 Programa activităților instructive-educative în grădința de copii. Ediția a-II-a revizuită. M.E.C./București2005

Rafailă, Elena, Pedagogie preșcolară, Editura Printech, 2007, București Rafailă, Elena, Note de curs EDUCAȚIE TIMPURIE, PSIHOLOGIA PERSONALITĂȚII

SCENARIUL ZILEI

A) ACTIVITATI DE DEZVOLTARE PERSONALA

SALUTUL:

Activitatea debutează cu Întalnirea de dimineața prin

salutul dintre educatoare si preşcolari, aceștia poarta ecusoane vagoane galbene si verzi, iar educatoarea o

locomotiva ( la intrarea in sala de grupa fiecare copil si-a ales un ecuson):

„- Dimineaţa a sosit , Toţi copii au venit, In cerc să ne-adunam, Cu toţii să ne salutam: - Buna dimineaţa, vagonașe! - Buna dimineaţa, locomotiva!”

PREZENTAREA MUSAFIRILOR:

In sala de grupa prescolarii au avut surpriza sa o vada asezata pe scaunel lange ei pe Minnie

Mouse, un personaj foarte drag lor..

PREZENTA COPIILOR:

Un băieţel ii va prezenta lui Minnie Mouse numele fiecărui copil, iar aceştia pe rând o vor saluta.

Fotografiile preșcolarilor au fost așezate pe panou in momentul venirii lor la grădinița.

NOUTATEA ZILEI:

In sala de grupa, copiii si educatoarea descoperă un semafor. Se inițiază o scurta discuţie despre

utilitatea acestuia si semnificaţia celor trei culori: roșu, verde si galben. Pe fiecare culoare vor descoperi

cate un plic cu cerinţele pentru cele trei momente ale zilei. (anunțarea temelor si a obiectivelor urmărite pe

întreaga zi).

CALENDARUL NATURII:

Educatoarea și preşcolarii vor purta un scurt dialog pentru a afla ziua săptămânii, luna și anotimpul, dar și cum este vremea și cum sunt oamenii îmbrăcați. Se va folosi calendarul naturii.

ÎMPARTĂȘIREA CU CEILALȚI:

Pentru a le stârni curiozitatea în ceea ce privește programul pentru întreaga zi se prezentă copiilor că, Minnie Mouse trebuie să facă o călătorie pentru a ajunge la prietenul său Mincky Mouse, dar nu știe cu ce să ajungă și cum să se comporte pe stradă și în mijloacele de transport. Propun copiilor să o ajute să descopere cu ce mijloace de transport poate călatori și cum trebuie să se comporte.

ACTIVITATEA DE GRUP:

Educatoarea împreuna cu preşcolarii vor purta o scurtă discuţie despre mijloacele de transport

folosindu-se de o prezentare Power Point.

GIMNASTICA DE ÎNVIORARE: “Dacă vreau să fiu voinic Fac gimnastică umpic: Merg în pas alergător, Apoi sar într-un picior, Mă opresc, respir ușor

Deschid brațele și zbor, Toată lumea e a mea, Când mă așez pe podea, Ăsta e doar un început Ia priviți cât am crescut!”

MESAJUL ZILEI:

„CĂLĂTORIE PLACUTĂ!” Pentru răspunsurile primite, preșcolarii grupei mari vor primi câte un bilet de tren pentru a putea merge într-o călătorie imaginară. Tranziţia face trecerea către un al moment al zilei: Centrele de interes

”Bat din palme clap, clap, clap Din picioare trap, trap, trap

Ne-nvârtim, ne răsucim Și în călătorie noi pornim”

Copiii poartă ecusoane: vagoane galbene și verzi, iar educatoarea un ecuson locomotivă. Cu toții vor forma un trenuleţ, care va circulă pe „șine”. Imitând trenul vor porni într-o călătorie imaginară. Trenul opreşte în mai multe stații, iar copiii vor descoperi pe rând un aeroport, o parcare cu maşini, vad o apa cu vapoare și o gară cu trenuri. Vor discuta despre acestea și-i pot sugera musafirei cu ce poate călători. Ajung la destinație și vor coborî doar acolo unde le indica simbolul, așteptând să primească indicaţiile pentru a-și desfăşura activitatea . Sarcinile din centre au legătura intre ele.

B) 1. JOCURI SI ACTIVITATI LIBER ALESE:

a) Centru de interes: Biblioteca (denumire imagini, despărțire in silabe, stabilirea locului fiecărei

silabe si care este sunetul inițial)

Tema: „Multe am învățat și ştim !” Desfăşurare: La sectorul biblioteca copiii sunt așezați in semicerc. Împreuna cu educatoarea descoperă pe o masuță coşuleţe cu jetoane reprezentând diferite mijloace de transport. Aceştia trebuie să denumească

imaginea, să despartă in silabe cuvântul descoperit, să stabilească locul fiecărei silabe in cuvântul dat si care este sunetul iniţial.

b) Centru de interes: Științe

Tema: „Rezolvă corect!”- fișe de lucru Desfășurare La sectorul științe vor lucra individual, fiind foarte atenţi la cerinţele si indicaţiile educatoarei. Vor avea de grupat conform sarcinilor pentru copiii de la centrul biblioteca si de rezolvat individuala o fisa de lucru. Evaluarea activitatii copiilor pe centre: Se vor evalua fisele de lucru prezentându-se copiilor fisa model, după care călătoria cu trenul a preșcolarilor poate continua.

C ACTIVITATI PE DOMENII EXPERENTIALE (ADE)

DOMENIUL OM SI SOCIETATE (Educație pentru societate)

- Lectura educatoarei „Povestea lui Viorel Năzdrăvănel”

Poveste adaptată după schita “ D-l Goe” de I.L. CARAGIALE

–DOMENIUL ESTETIC SI CREATIV (Activitate artistico-plastica)

DESEN „Un tablou minunat” (desen din imaginație)

Întorşi cu ternul în sala de grupă vor ajunge într-o gară, iar Minnie Mouse este puţin speriată, deoarece ea a aflat că în acest loc a ajuns și un băieţel cam neastâmpărat. Copiii se vor aşeza pe scaunele în formă de semicerc și printr-o scurtă conversaţie le voi spune că am să le citesc eu povestea despre acest băieţel. Ei sunt de acord îi rog să fie foarte atenți la mine pentru că, împreună vom povesti, vom încerca să aflam cum trebuie să ne comportăm în mijloacele de transport, în cazul de față în tren, dar vom și desena o imagine ce ne-a plăcut mai mult din poveste . Voi citi ”Povestea lui Viorel Năzdrăvănel” cât mai expresiv, folosind mimica și gestica corespunzătore. Conținutul poveștii va fi expus urmărindu-se succesiunea evenimentelor. Pe parcursul citirii se vor explica cuvintele noi prin sinonimie: compartiment, controlor, culuar. La finalul lecturării le voi cere copiilor să precizeze care este titlul si care sunt personajele. La panou voi afişa imagini cu personajele povestii: mama, băieţelul si controlorul. Prezint imagini ce reprezintă aspecte din poveste si împreuna le vom aşeza pe panou in ordinea desfășurării acţiunii. Preşcolarii vor povesti pe scurt conţinutul având ilustraţiile in fata, iar cu ajutorul întrebărilor ii conduc să descoperim împreuna aspectele educative ale povestirii. Fiecare copil primește un jeton cu fata trista si sarcina este să așeze fata in dreptul personajului care cred ei ca a greşit prin comportamentul sau. După ce trec toţi copiii pe la tablă se discută care sunt greşelile, cine le-a făcut, care sunt învățămintele din această poveste și ce pedeapsă merită băieţelul, Viorel și dacă merită el acest alint, Năzdrăvănel .

Propun copiii să le aşeze cele doua fete zambitoare in dreptul acelor personaje care au procedat corect .

Copiii se urca în trenul imaginar pe care îl imită și pornesc către o nou stație-activitatea de educație artistico-plastică, de la centrul artă. Pentru aceasta activitatea sunt pregătite mesele aşezate in forma de careu, se intuiesc materialele necesare activităţii (suport de hârtie, culori colorate, carioci.), se va explica si demonstra modul de lucru, lăsând fiecărui copil libertatea să-si aleagă scena ce i-a plăcut cel mai mult

din poveste, apoi se vor prezenta criterii de evaluare: sa respecte tema data, sa lucreze pe toata suprafața hârtiei, să deseneze îngrijit, sa încadreze imaginea în spațiul plastice. Încălzirea muşchilor mici ai mâinilor conform muscarilor sugerate de cântecel in ritm lent. Educatoarea îndruma indirect copiii, prin sugestii pentru a finaliza lucrarea. In timp ce copiii lucrează vor asculta un cântecel la CD. La finalul activităţii copiii își iau desenele in mana si împreuna cu educatoarea se vor aşeza pe covor formând un cerc, unde vor explica si analiza ce au desenat, dar vor discuta cum ar fi trebuit să se comporte Viorel Năzdrăvănel. Desenele vor fi așezate pe panou unde descoperim o locomotivă, iar fiecare suport este realizat sub forma de vagon, astfel copii au realizat un tren cu imagini din poveste.

B). JOCURI SI ACTIVITATI LIBER ALESE:

2. Joc concurs:

Tema:„Cine știe mai multe!” Tipul de activitate: concurs Grupa de copii este împărțită în doua echipe: echipa vagoanelor albastre si echipa vagoanelor galbene (se folosesc ecusoanele de dimineața). Copiii primesc cartonase cu doua culori –roșu pentru răspuns corect si verde pentru răspuns greșit. Li se explica preșcolarilor ca vor desfășura un concurs, iar educatoarea este cea care le adreseaza pe rând întrebări celor doua echipe. Pe rând, membrii echipei adverse vor jurizat prin ridicarea plăcuței și vor acorda puncte pentru fiecare răspuns corect. Se tine evidenta scorului prin buline zâmbitoare. La finalul concursului fiecare copil din echipa câștigătoare primește permis auto. Acesta le dă posibilitatea să plece alături de Minnie Mouse în călătorie pentru a ajunge la Mincky Mouse. Educatoarea descoperă împreuna cu preșcolarii un plic pe ultima culoare a semaforului. Citește copiilor cerința: „Un concurs cu premii, azi veți organiza/ Cine vrea sa vina, noi îl invitam/ Despre ce e vorba la concurs aici,/ Va voi spune-ndată:/ Cu doua echipe, începem concursul/ Punem întrebarea/ S-așteptam răspunsul./ Deci, răspunsuri bune/ Cine știe a da/ Sa ridice mana/ Pentru-a concura.” Desfasurarea concursului: Pentru a putea să ridice de la agentul de circulație permisele auto trebuie sa răspundă corect la urmatoarele sarcini: 1. „Întrebări glumețe pentru minți istețe”-răspundeți la ghicitori:

a) Merg căruțe, biciclete, camioane si tractoare/ Care aleargă, vin, se duc/ Pe un drum de toți știut/

Poți sa spui gândind mai bine/ Cum ii spunem noi copile? (soseaua) Pe mari întinse si oceane/ In zări îndepărtate,/ Călătorește fără teamă/ Prin ape învolburate.

(vaporul) Pare un bondar ce are/ Aripioare in spinare/ Ele aerul despica,/ Si ușor te ridica.(elicopterul)

b)

Când mergeți la grădinița/ Tu, băiat si tu, fetița,/ Voi pe unde circulați/Viața să vă aparați? (trotuarul)

Mege-ncet pe ogor,/ Duduind cu mare zor. (tractorul)

Are cai si patru roate/ Spune-mi daca știi, ce este? (căruța)

2. Imitați: a) Imitați mersul avionului, barca!

b) Imitati mersul mașinii de pompieri, trenul!

3. Alege varianta coretă: AȘA DA! AȘA NU! Fiecare echipă primește câte un plic cu imagini și au de așezat pe rând varianta corectă la panou: ASA DA! ASA NU! (Scurte discuții )

4. Răspundeți cu adevărat sau fals la următoarele afirmații: a) Strada se traversează alergând?

Culoarea semaforului pentru pietoni este verde? Persoanele care se deplasează cu bicicleta se numesc bicicliști? Avionul este condus de șofer? Trenul circula pe sosea? Strada e loc de joaca? Bicicleta circula cu benzina? Mașina parchează in garaj? b) Trecerea de pietoni se numește si cămila? Cu mingea ne jucam in locuri special amenajate? Autoturismele pot fi conduse de copii. Mașina este condusa de marinar? Traversăm strada când semaforul arata culoarea roșie? Submarinul circula in aer? Autobuzul este un mijloc de transport terestru? Vagoanele trenului sunt trase de avion?

5. Așezați corect semnele de circulație pe strada! a) Trecere de pietoni b) Semafor Copiii au de așezat pe o strada semnele de circulație conform cerințelor. Vor purta o scurta discuție despre cum circula pe strada si pe rând fiecare grupa va traversa strada.

6. Așezați culorile semaforului pe cele doua panouri. (cerințele sunt la fel pentru ambele echipe) 7. Jocuri distractive :

Vagoanele la depou! Copiii formează două echipe în funcție de culoarea vagonului desenat pe medalion. Educatoarea are la dispozitie 2 palete, pe fiecare fiind desenat simbolul unei echipe (vagon albastru,

galben). Copiii merg cu trenul prin spatiul de joc si sunt atenți la educatoare. Când aceasta ridică o paletă, vor gara la depou numai vagoanele care au aceeași culoare cu cea a vagonuluilui de pe paletă. Trenul de marfă

Copiii vor fi împărțiți în două echipe cu numar egal de jucători.: echipa vagoanelor galbene și echipa vagoanelor verzi. Ei vor fi așezați unul după altul și se țin strans (cu palmele pe umeri) alcătuind un lanț, ca un tren. În calea lor se pun câteva obstacole pe care trebuie să le ocolească. Echipa pornește la semnalul dat, ocolind obstacolele. Primește punt doar echipa care nu daramă obstacolele.

La sfarsitul activității se fac aprecieri verbale cu privire la modul de desfășurare al activităților din această zi, se trag concluziile și învățămintele zilei, iar preșcolarii pentru că au răspuns bine și au dat dovada că au multe cunoștințe cu privire la mijloacele de transport primesc un permis auto și vor străbate drumul în călătorie cu o mașină imaginară. La finalul drumului, ei îl găsesc pe Mincky Mouse .

Vor stabili împreună mesajul zilei.

FIŞĂ DE LUCRU

DLC-Bibliotecă

1. Desparte în silabe cuvintele ce denumesc urmatoarele mijloace de transport. Reprezintă grafic silabele.

2. Denumește mijloacele de transport și încercuiește doar pe cele care încep cu sunetul “B”.

3. Denumește imaginea, desparte în silabe cuvintele care denumesc mijloace de transport și unește cu

cifra corespunzatoare numarului de silabe:

3 7 5 4 2

FIŞĂ DE LUCRU

DŞ 1. Formează prin încercuire o grupă cu tot atâtea elemente câte silabe are cuvântul mașina și scrie cifră

corespunzatoare numarului de elemente.

2. Formează prin încercuire o grupă cu un element mai puțin decât numarul de silabe al cuvântului vapor și scrie cifra corespunzatoare numarului de elemente. 3. Formează o grupă cu un element mai mult decât numarul de silabe al cuvântului racheta și scrie cifra corespunzatoare numarului de elemente. 4. Scrie vecinii numerelor: 5. Compune și rezolvă problema:

4 5 7

+

=

SC

EN

AR

IUL

DID

AC

TIC

Eta

pel

e

acti

vită

ții

Con

țin

utu

l act

ivit

ății

Str

ateg

ii d

idac

tice

E

valu

area

Met

ode

si

proc

edee

For

me

de

orga

niza

re

1.M

omen

t

orga

niz

ator

ic

-A

sigu

rare

a co

ndiț

iilo

r op

tim

e ne

cesa

re a

ctiv

ităț

ii;

-Pre

gati

rea

mat

eria

lelo

r și

a m

obil

ieru

lui p

entr

u fi

ecar

e m

omen

t al z

ilei

; -A

sigu

rare

a un

ui c

lim

at e

duca

țion

al f

avor

abil

.

In

trod

uce

rea

în a

ctiv

itat

e:

A)

Act

ivit

ăți d

e d

ezvo

ltar

e p

erso

nal

ă (A

DP

)

A

ctiv

itat

ea

debu

teaz

a cu

In

taln

irea

d

e gr

up

di

ntre

ed

ucat

oare

si

pr

esco

lari

pr

in

inte

rmed

iul

salu

tulu

i de

di

min

eata

: „-

Dim

inea

ta a

sos

it ,

Tot

i cop

iii a

u v

enit

, In

cer

c să

ne-

a d

un

am,

Cu

tot

ii s

ă n

e sa

luta

m:

-Bu

na

dim

inea

ţa,v

agoa

nel

e!

-Bu

na

dim

inea

ţa,d

oam

na

loco

mot

iva!

”

În

cadr

ul

înta

lnir

ii

de

dim

inea

ță

educ

atoa

rea

și

copi

i de

sfas

oară

toa

te a

ctiv

ităț

ile s

peci

fice

ace

stei

eta

pe:

Sal

utu

l, Îm

păr

tăși

rea

cu c

eila

lți,

Cal

end

aru

l n

atu

rii,

Nou

tate

a zi

lei

Pre

zen

tare

a m

usaf

iril

or,

Act

ivit

atea

d

e gr

up

, G

imn

asti

ca d

e în

vior

are.

Obs

erva

rea

Exp

lica

tia

Con

vers

aţia

Jocu

l

Fro

ntal

Obs

erva

rea

com

port

amen

tulu

i

copi

ilor

;

Cor

ecta

rea

tinu

tei;

Pla

sare

a co

rect

a a

elem

ente

lor

la

Cal

enda

rul

natu

rii;

2.

Cap

tare

a

aten

ţiei

C

opii

i su

nt

invi

tați

să

pa

rtic

ipe

la

înta

lnir

ea

de

dim

inea

ță, m

omen

t în

car

e vo

r de

scop

eri

elem

entu

l su

rpri

ză

Min

nie

Mou

se,

pers

onaj

din

des

enel

e an

imat

, ca

re d

oreş

te

să p

lece

înt

r-o

călă

tori

e la

pri

eten

ul s

ău M

inck

y M

ouse

și

nu

ști

e cu

ce

mij

loac

ele

de tr

ansp

ort p

oate

cir

cula

, cum

să

se

com

port

e, d

ar m

ai a

les

nic

i ce

reg

ulil

e de

cir

cula

ţie

să

resp

ecte

.

Con

vers

aţia

F

ront

al

Eva

luar

ea o

rală

3.

An

un

ţare

a

tem

ei

şi

a

obie

ctiv

elor

I

n ca

drul

în

tâln

irii

de

di

min

eaţa

, cu

aj

utor

ul

sem

afor

ului

, c

opii

i vo

r fi

anu

nţaţ

i că

vor

ave

a m

ult

de

lucr

u: v

or d

enum

i im

agin

i și

vor

des

parţ

i în

sil

abe,

vor

fo

rma

grup

e de

ele

men

te d

upă

crit

erii

dat

e, v

or a

scul

ta o

po

vest

e și

vor

des

ena

imag

ini

frum

oase

din

pov

este

.Ast

fel

vor

ajut

a pe

rson

ajul

ven

it î

n vi

zită

cum

să

se c

ompo

rte

civi

liza

t în

mij

loac

ele

de t

rans

port

și

care

sun

t re

guli

le d

e ci

rcul

aţie

, da

r vo

r de

sfas

ura

și u

n co

ncur

s di

star

ctiv

, ia

r de

num

irea

act

ivit

ății

est

e „H

ai c

u m

ine

la p

lim

bare

!” .

Tra

nzi

ţie:

”B

at d

in p

alm

e cl

ap,

clap

, cl

ap/

Din

pic

ioar

e tr

ap,

trap

, tr

ap/N

e-nv

arti

m,

ne r

asuc

im/

Si

la c

entr

e no

i po

rnim

”.

Con

vers

atia

Exp

lica

ţia

Fro

ntal

Obs

erva

rea

com

port

amen

tulu

i co

piil

or

4.

Rea

ctu

aliz

area

cun

osti

nte

lor

O1

O2

O3

O4

O5

B)

Jocu

ri s

i act

ivit

ati l

iber

ale

se -

1

Le

sunt

pr

ezen

tate

co

piil

or

cent

rele

de

ac

tivi

tate

, sa

rcin

ile

spec

ific

e fi

ecar

ei z

one,

mae

rial

ele

folo

site

. C

entr

ul B

ibli

otec

a:„M

ulte

am

in

vata

t si

şt

im!”

-fiș

ă de

lucr

u

La

sect

orul

b

ibli

otec

ă pr

eșco

lari

i su

nt

aşez

aţi

în

sem

icer

c. Î

mpr

eună

cu

educ

atoa

rea

desc

oper

ă pe

o m

ăsuț

ă

coşu

leţe

cu

je

toan

e re

prez

entâ

nd

dife

rite

m

ijlo

ace

de

tran

spor

t. A

ceşt

ia

treb

uie

să

denu

mes

ca

imag

inea

, să

desp

artă

in

sila

be c

uvân

tul

desc

oper

it,

să s

tabi

leas

că l

ocul

fiec

ărei

sil

abe

in c

uvân

tul d

at ș

i car

e es

te s

unet

ul in

iţia

l).

Cen

tru

l Ști

ințe

„R

ezol

vă c

orec

t!”-

fiș

e de

lucr

u

La

sect

orul

şti

inţe

vor

luc

ra i

ndiv

idua

l, f

iind

foa

rte

aten

ţi la

cer

inţe

le ș

i ind

icaț

iile

edu

cato

arei

. V

or a

vea

de in

cerc

uit p

e fi

șa d

e lu

cru

grup

e:

- cu

to

t at

âtea

el

emen

te

câte

si

labe

ar

e pr

imul

cu

vânt

de

scop

erit

la b

ibli

otec

ă;

Exp

lica

ţia

Con

vers

atia

Exe

rcit

iul

Pro

blem

atiz

area

Con

vers

ația

Exe

rciț

iul

Fro

ntal

In

divi

dual

F

ront

al

Indi

vidu

al

Apr

ecie

rea

mod

ului

de

co

oper

are

cu

ceil

alti

cop

ii;

Apr

ecie

ri

pozi

tive

asup

ra

acti

vita

tii c

opii

lor;

E

valu

area

pe

gr

upe;

3.

Pre

zen

tare

a n

oulu

i

con

tin

ut

si

dir

ijar

ea

inva

tari

i

O6

O7

O8

O9

-cu

un e

lem

ent

mai

puț

in d

ecât

num

arul

de

sila

be a

l ce

lui

de-a

l doi

lea

cuv

ânt d

esco

peri

t la

bibl

otec

ă;

-cu

un e

lem

ent

mai

mul

t de

cât

num

arul

de

sila

be a

l ce

lui

de-a

l tr

eile

a cu

vânt

des

cope

rit l

a bi

blio

teca

; -ș

ă sc

rie

veci

nii;

-s

ă re

zolv

e și

să

com

pună

pro

blem

ă.

C

opii

i sun

t așe

zați

unu

l în

spat

ele

celu

ilal

t și a

ștea

ptă

să

urce

în tr

en p

entr

u a

plec

a în

exc

ursi

e. D

aca

fisa

est

e re

zolv

ata

core

ct p

ot u

rca

in tr

en, i

ar c

alat

oari

a im

agin

ara

cont

inuă

.

C)

Act

ivit

ati p

e d

omen

ii e

xper

ien

tial

e (A

DE

)

DO

ME

NIU

L O

M S

I S

OC

IET

AT

E (

Ed

ucat

ie p

entr

u

soci

etat

e )

Lec

tura

ed

ucat

oare

i-

„Pov

este

a lu

i V

iore

l

Năz

dră

văn

el”

– po

vest

e cr

eata

de

educ

atoa

re

DO

ME

NIU

L E

ST

ET

IC S

I C

RE

AT

IV

(ED

UC

AT

IE A

RT

IST

ICO

-PA

ST

ICA

-Des

en)

„Un

tab

lou

min

un

at”

(des

en d

in im

agin

ație

)

Înt

orși

cu

tren

ul î

n sa

la d

e gr

upă

vor

ajun

ge î

ntr-

o ga

ră,

iar

Min

nie

Mou

se e

ste

puți

n sp

eria

tă c

ând

află

de

aces

t lo

c de

oare

ce e

a a

afla

t ca

aic

i a

ajun

s si

un

baie

tel

cam

nea

stâm

păra

t. C

opii

i se

vor

ase

za p

e sc

aune

le

in

form

a de

sem

icer

c si

pri

ntr-

o sc

urta

con

vers

atie

le

voi

spun

e ca

am

să

le c

ites

c eu

pov

este

a de

spre

ace

st b

aiet

el.

Ei

sunt

de

acor

d să

le

spun

pov

este

a si

ii

rog

să f

ie f

oart

e at

enţi

la

min

e pe

ntru

ca,

îm

preu

na v

om i

ncer

ca s

ă af

lam

cu

m tr

ebui

e să

ne

com

port

am in

mij

loac

ele

de tr

ansp

ort.

Voi

da

curs

cit

irii

pov

esti

i ”

Pov

este

a lu

i V

iore

l N

ăzd

răvă

nel

” ca

t mai

exp

resi

v, f

olos

ind

mim

ica

si g

esti

ca

core

spun

zăto

re.

Con

ţinu

tul

pove

stii

va

fi

ex

pus

Con

vers

atia

L

ectu

ra

educ

atoa

rei

Exp

lica

tia

Con

vers

atia

Pov

esti

rea

Fro

ntal

F

ront

al

Indi

vidu

al

Obs

erva

rea

sist

emat

ica

a co

mpo

rtam

entu

lui

copi

ilor

; A

nali

za

rasp

unsu

rilo

r;

O13

O14

O15

urm

ărin

du-s

e su

cces

iune

a ev

enim

ente

lor.

P

e pa

rcur

sul

citi

rii

se v

or e

xpli

ca c

uvin

tele

noi

pri

n si

noni

mie

: com

par

tim

ent,

con

trol

or, c

ulo

ar e

tc.

L

a fi

nalu

l le

ctur

ării

le

voi

cere

cop

iilo

r să

pre

cize

ze

care

est

e ti

tlul

si

care

sun

t pe

rson

ajel

e. P

rezi

nt i

mag

ini

ce

repr

ezin

tă a

spec

te d

in p

oves

te s

i îm

preu

na l

e vo

m a

şeza

pe

pano

u in

ord

inea

des

fasu

rari

i acţ

iuni

i.

P

reşc

olar

ii

vor

pove

sti

pe

scur

t co

nţin

utul

av

ând

ilus

traţ

iile

in

fata

, ia

r cu

aju

toru

l în

treb

ăril

or i

i co

nduc

să

desc

oper

im îm

preu

na a

spec

tele

edu

cati

ve a

le p

oves

tii.

Con

vers

atia

Dem

onst

rati

a

Fro

ntal

In

divi

dual

In

divi

dual

Apr

ecie

ri

verb

ale

fron

tale

si

in

divi

dual

e A

prec

ieri

ve

rbal

e fr

onta

le

si

indi

vidu

ale

Eva

luar

ea

prod

usel

or

acti

vita

tii

O16

O17

L

a pa

nou

voi

afiş

a im

agin

i cu

pe

rson

ajel

e po

veșt

ii:

mam

a, b

ăieţ

elul

și

cont

rolo

rul.

Fie

care

cop

il p

rim

eşte

un

jeto

n cu

faț

ă tr

istă

și

sarc

ina

este

să

aşez

e fa

ța î

n dr

eptu

l pe

rson

ajul

ui c

are

cred

ei

că a

gre

şit

prin

com

port

amen

tul

său.

Dup

a ce

tre

c to

ți c

opii

pe

la t

ablă

se

disc

ută

care

sun

t gr

eșel

ile,

ci

ne

le-a

fă

cut,

care

su

nt

învă

țăm

inte

le

din

aces

ată

pove

ste

și d

acă

baie

țelu

l, V

iore

l ce

l N

ăzdr

ăvăn

el s

i ac

est a

lint

. A

m d

oua

fete

zâm

bito

are

si r

og c

opii

i să

le a

şeze

in d

rept

ul

acel

or p

erso

naje

car

e au

pro

ceda

t cor

ect.

Cop

iii

se u

rca

in t

renu

l im

agin

ar p

e ca

re i

l im

ita

si

porn

esc

catr

e o

nou

stat

ie.

P

entr

u ac

tivi

tate

a ed

ucaţ

ie

arti

stic

o-pl

asti

ca

sunt

pr

egăt

ite

mes

ele

aşez

ate

in f

orm

a de

car

eu,

se i

ntui

esc

mat

eria

lele

ne

cesa

re

acti

vită

ţii

(sup

or

de

hati

e,

culo

ri

colo

rate

, ca

rioc

i.),

se v

a ex

plic

a si

dem

onst

ra m

odul

de

lucr

u, l

ăsân

d fi

ecăr

ui c

opil

lib

erta

tea

să-s

i al

eagă

sce

na c

e i-

a pl

ăcut

cel

mai

mul

t din

pov

este

.

Î

ncăl

zire

a m

uşch

ilor

m

ici

ai

mâi

nilo

r

conf

orm

m

icăr

ilor

sug

erat

e de

cân

tece

l in

ritm

lent

:

„Um

erii

ii v

om m

işca

S

pate

le v

om in

drep

ta

Man

a le

băda

o f

ac

Car

e da

mer

eu d

in c

ap

Pal

mel

e nu

sta

u de

loc

Act

ivit

atea

in

depe

nden

ta

Con

vers

atia

O18

O19

Si s

e pr

egat

esc

de jo

c D

eget

ele

mi s

unt p

etal

e S

e de

schi

d ca

la o

flo

are

Plo

aia

cade

ne-

ncet

at,

Vâr

ful d

eget

elor

bat

Ia

r ap

oi le

răs

firă

m

Și l

a pi

an n

oi c

ântă

m”.

E

duca

toar

ea î

ndru

ma

copi

ii,

prin

sug

esti

i pe

ntru

a

fina

liza

luc

area

. In

tim

p ce

cop

iii

lucr

eaza

vor

asc

ulta

in

surd

ina

un c

ânte

cel d

e pe

CD

.

La

fina

lul

acti

vită

ţii

copi

ii i

si i

au d

esen

ele

in m

ana

si

împr

euna

cu

educ

atoa

rea

se v

or a

seza

pe

covo

r fo

rman

d un

ce

rc,

unde

pr

eciz

eaza

ce

au

de

sena

t, ap

oi

se

en

unta

cr

iter

iile

de

apre

cier

e da

r vo

r di

scut

a cu

m a

r fi

tre

buit

să

se

com

port

e V

iore

l Năz

drăv

ănel

.

D

upa

fina

liza

rea

acti

vită

ţilo

r pe

dom

enii

exp

erie

ntia

le

copi

ii s

e vo

r ur

ca i

n tr

enul

im

agin

ar s

i se

vor

dep

lasa

in

afar

a sa

lii d

e gr

upa.

4.

Ob

tin

erea

per

form

a

nte

i

B)

Jocu

ri s

i act

ivit

ati l

iber

ale

se -

2

Con

curs

Gru

pa d

e co

pii

este

im

part

ita

in d

oua

echi

pe:

echi

pa

vago

anel

or

alba

stre

si

ec

hipa

va

goan

elor

ga

lben

e (s

e fo

lose

sc

ecus

oane

le

de

dim

inea

ta).

C

opii

i pr

imes

c ca

rton

ase

cu d

oua

culo

ri –

ver

de p

entr

u ra

spun

s co

rect

si

rosu

pen

tru

rasp

uns

gres

it.

Li

se e

xpli

ca p

resc

olar

ilor

ca

vor

desf

asur

a un

con

curs

, ia

r ed

ucat

oare

a es

te c

ea c

are

le

adre

seaz

a pe

ran

d in

treb

ari

celo

r do

ua e

chip

e. P

e ra

nd,

mem

brii

ech

ipei

adv

erse

vor

jur

iza

si v

or a

cord

a pu

ncte

pe

ntru

fie

care

ras

puns

cor

ect.

Se

tine

evi

dent

a sc

orul

ui p

rin

buli

ne z

ambi

toar

e. L

a fi

nalu

l co

ncur

sulu

i fi

ecar

e co

pil

din

echi

pa

cast

igat

oare

pr

imes

te

perm

is

auto

. A

cest

a le

da

po

sibi

lita

tea

sa p

lece

ala

turi

de

Min

nie

Mou

se i

n ca

lato

rie

pent

ru a

aju

nge

la M

inck

y M

ouse

.

Edu

cato

area

des

cope

ra i

mpr

euna

cu

pres

cola

rii

un

Con

vers

atia

Exp

lica

tia

Fro

ntal

Apr

ecie

rea

rezo

lvăr

ii c

orec

te

a sa

rcin

ilor

dat

e.

Eva

luar

ea o

rala

a

răsp

unsu

rilo

r;

O10

plic

pe

ul

tim

a cu

loar

e a

sem

afor

ului

. C

ites

te

copi

ilor

ce

rint

a:

„U

n

con

curs

cu

pre

mii

, az

i ve

ti

orga

niz

a/

Cin

e vr

ea

sa

vin

a,

noi

il

in

vita

m/

Des

pre

ce

e

vorb

a la

co

ncu

rs a

ici,/

Va

voi

spu

ne-

nd

ata:

/ C

u d

oua

ech

ipe,

in

cep

em

con

curs

ul/

P

un

em

intr

ebar

ea/

S-as

tep

tam

ra

spu

nsu

l./ D

eci,

rasp

un

suri

bu

ne/

Cin

e st

ie a

da/

Sa

rid

ice

man

a/ P

entr

u-a

con

cura

.”

Des

fasu

rare

a co

ncur

sulu

i:

Pen

tru

a pu

tea

sa r

idic

e de

la

agen

tul

de c

ircu

lati

e pe

rmis

ele

auto

tre

buie

sa

rasp

unda

cor

ect

la u

rmat

oare

le

sarc

ini:

1.

„Î

ntr

ebăr

i gl

um

ețe

pen

tru

min

ți i

steț

e”-

rasp

unde

ți

la g

hici

tori

și c

ăuta

ți im

agin

ea c

ores

punz

ătoa

re:

a) M

erg

caru

țe,

bici

clet

e, c

amio

ane

și t

ract

oare

/ C

are

alea

rgă,

vin

, se

duc/

Pe

un d

rum

de

toți

ști

ut/ P

oți s

ă sp

ui g

ândi

nd m

ai b

ine/

Cum

îi

spun

em n

oi c

opil

e?

(șos

eaua

)

Pe

măr

i in

tins

e și

oc

eane

/ În

ză

ri

înde

part

ate,

/ C

alat

oreș

te

fără

te

amă/

P

rin

ape

învo

lbur

ate.

(v

apor

ul)

P

are

un b

onda

r ce

are

/ A

ripi

oare

în

spin

are/

Ele

ae

rul d

espi

că,/

Și u

Șor

te r

idic

Ă.(

elic

opte

rul)

b

) C

ând

mer

geți

la g

rădi

niță

/ Tu,

băi

at ș

i tu,

fet

ită,

/ Voi

pe

und

e ci

rcul

ați/

Via

ța s

ă vă

apă

rați

? (t

rotu

arul

)

Mer

ge-n

cet

pe

ogor

,/ D

udui

nd

cu

mar

e zo

r.

(tra

ctor

ul)

A

re c

ai ș

i pa

tru

roat

e/ S

pune

-mi

dacă

ști

i, ce

est

e?

(car

uța)

Exe

rcit

ul

Jocu

l

Indi

vidu

al

si

pe

grup

e

Obs

erva

rea

com

port

amen

tulu

i co

piil

or in

tim

pul

conc

ursu

lui;

O11

2.

Im

itaț

i:

a)

Imit

ati m

ersu

l avi

onul

ui, b

arca

!

b

) Im

itat

i mer

sul m

așin

ii d

e po

mpi

eri,

tren

ul,!

3.

Ale

geti

var

ian

ta c

oret

ă: A

ȘA

DA

! A

ȘA

NU

! F

ieca

re e

chip

ă pr

imeș

te c

âte

un p

lic

cu im

agin

i și a

u de

aș

ezat

pe

rând

var

iant

a co

rect

ă la

pan

ou:

AȘ

A D

A!

AȘ

A N

U!

(Ver

bali

zeaz

and

sem

nifi

cați

a im

agin

ilor

)

4.

R

ăsp

un

deț

i cu

ad

evăr

at s

au f

als

la u

rmat

oare

le

afir

maț

ii:

a . S

trad

a se

tave

rsea

ză a

lerg

ând?

C

uloa

rea

sem

afor

ului

pen

tru

piet

oni e

ste

verd

e?

Per

soan

ele

care

se

de

plas

ează

cu

bi

cicl

eta

se

num

esc

bici

cliș

ti?

Avi

onul

est

e co

ndus

de

șofe

r?

Tre

nul c

ircu

lă p

e șo

sea?

S

trad

a e

loc

de jo

acă?

Bic

icle

ta c

ircu

lă c

u be

nzin

ă?

M

asin

a pa

rche

ază

în g

araj

? b.

T

rece

rea

de p

ieto

ni s

e nu

meș

te ș

i cam

ilă?

Cu

min

gea

ne ju

căm

în lo

curi

spe

cial

am

enaj

ate?

Aut

otur

ism

ele

pot f

i con

duse

de

copi

i.

M

așin

a es

te c

ondu

să d

e m

arin

ar.

T

rave

rsăm

st

rada

câ

nd

sem

afor

ul

arat

ă cu

loar

ea

roși

e?

Sub

mar

inul

cir

culă

în a

er?

Aut

obuz

ul e

ste

un m

ijlo

c de

tran

spor

t ter

estr

u?

Vag

oane

le tr

enul

ui s

unt t

rase

de

avio

n?

5.

A

seza

ti c

orec

t se

mn

ele

de

circ

ula

tie

pe

stra

da!

a.

Tre

cere

de

piet

oni

b.S

emaf

or

Con

vers

ația

Exr

ciți

ul

în

echi

pă

5.

Asi

gura

rea

rete

nți

ei

și

a

tran

sfer

ulu

i

O12

Cop

iii

au d

e aș

ezat

pe

o st

radă

se

mne

le d

e ci

rcul

ație

co

nfor

m c

erin

țelo

r. V

or p

urta

o s

curt

a di

scuț

ie d

espr

e cu

m

circ

ulă

pe s

trad

ă si

pe

rând

fie

care

gru

pă v

a tr

aver

sa s

trad

a.

6.

A

seza

ti

culo

rile

cor

ete

ale

sem

afor

ulu

i p

e ce

le d

oua

pan

ouri

. (ce

rint

ele

sunt

la f

el p

entr

u am

bele

ech

ipe)

7.

Jo

curi

dis

trac

tive

:

Vag

oan

ele

la d

epou

! C

opii

su

nt

impa

rtit

i in

do

ua

echi

pe

in

func

tie

de

culo

area

vag

onul

ui d

esen

at p

e m

edal

ion.

E

duca

toar

ea a

re l

a di

spoz

itie

2 p

alet

e, p

e fi

ecar

e fi

ind

dese

nat

sim

bolu

l un

ei

echi

pe

(vag

on

alba

stru

, ga

lben

).

Cop

iii

mer

g ca

tre

nul

prin

spa

tiul

de

joc

si s

unt

aten

ti l

a ed

ucat

oare

. Can

d ac

east

a ri

dica

o p

alet

a, v

or g

ara

la d

epou

nu

mai

vag

oane

le c

are

au a

ceea

si c

uloa

re c

u ce

a a

avio

nulu

i de

pe

pale

ta.

Tre

nu

l de

mar

fa

Cop

ii v

or f

i im

part

iti

in d

oua

echi

pe c

u nu

mar

ega

l de

ju

cato

ri.:

echi

pa

vago

anel

or

galb

ene

si

echi

pa

vago

anel

or v

erzi

. E

i vo

r fi

ase

zati

unu

l du

pa a

ltul

si

se t

in

stra

nsi

(cu

palm

ele

pe u

mer

i) a

lcat

uind

un

lant

, ca

un

tren

. In

cal

ea l

or s

e pu

n ca

teva

obs

taco

le p

e ca

re t

rebu

ie s

a le

oc

olea

sca.

E

chip

a po

rnes

te

la

sem

nalu

l da

t, oc

olin

d ob

stac

olel

e. P

rim

este

pun

ct d

oar

echi

pa c

are

nu d

aram

a ob

stac

olel

e.

Pro

blem

atiz

area

Exp

lica

ția

Jocu

l

6.

Asi

gura

rea

feed

bk

-lu

i

Dis

cuți

i scu

rte

cu p

rivi

re la

: -C

um s

-a n

umit

pov

este

a?

-Car

e au

fos

t per

sona

jele

pov

esti

i?

-Cin

e a

veni

t la

noi i

n vi

zita

? -D

e ce

a v

enit

la n

oi in

gru

pa?

Con

vers

ația

F

ront

al

Cop

iii s

pun

ce a

u re

aliz

at la

ac

tivi

tăți

; A

prec

ieri

in

divi

dual

e si

E

duca

toar

ea f

ace

apre

cier

i ref

erit

oare

la

com

port

amen

tul c

opii

lor

in ti

mpu

l act

ivit

ății

cat

si a

m

odul

ui in

car

e au

rea

liza

t sar

cini

le d

e lu

cru.

fron

tale

asu

pra

mod

ului

de

part

icip

are

7.

Eva

luar

e

acti

vita

tii

inte

grat

e

L

a sf

arsi

tul

acti

vită

ții

se

fac

apre

cier

i ve

rbal

e cu

pr

ivir

e la

mod

ul d

e de

sfăș

urar

e al

act

ivit

ățil

or d

in a

ceas

ta

zi,

se t

rag

conc

luzi

ile

si î

nvăț

ămin

tele

zil

ei,

iar

preș

cola

rii

pent

ru c

a au

răs

puns

bin

e si

au

dat

dova

da c

ă au

mul

te

cuno

știn

țe c

u pr

ivir

e la

mij

loac

ele

de t

rans

port

pri

mes

c un

pe

rmis

aut

o si

vor

str

ăbat

e dr

umul

in

călă

tori

e cu

o m

așin

a im

agin

ară.

Con

vers

ația

F

ront

al

Indi

vidu

al

Apr

ecie

rea

verb

ala,

Rec

ompe

nse;

Apl

auze

.

8.

Înch

eier

ea

acti

vită

ții

L

a fi

nalu

l dru

mul

ui, e

i îl g

ăses

c pe

Min

cky

Mou

se .

V

or s

tabi

li îm

preu

na m

esaj

ul z

ilei

.