Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12

170
Neuropsihologia clinică

description

jbjk

Transcript of Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12

Page 1: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12

Neuropsihologia clinică

Page 2: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12

Neuropsihologia clinică

Neuropsihologia clinică

Page 3: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12

Neuropsihologia clinică

Neuropsihologia clinică

Page 4: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12

Neuropsihologia clinică Prof. Ion V. Moldovanu

• INN • USMF “N.Testemitanu”

Neuropsihologia clinică

Page 5: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12

Neuropsihologie: Întrebări majore

1. Afazia. Definiţie. Deosebirea de disartrie

2. Agnozia. Tipurile de agnozie. Prosopagnozia

3. Definiţia apraxiei şi formele ei clinice

4. Sindromul lobului frontal

5. Sensory Neglect Syndrome. Definiţie

6. Alte manifestări clinice în leziunea lobului parietal

7. Leziunea lobului temporal - manifetări clinice

8. Lobul occipital - semnele de leziune

9. Demenţa. Definiţie.

10. Maladia Alzheimer şi demenţa vasculară

Page 6: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12

Predecesorii Neuropsihologiei:Frenologia

Page 7: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12
Page 8: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12

Disciplină care studiază funcţiile mentale superioare în cadrul raportului lor cu structurile cerebrale*

(Hecaen H. 1973 )

► înţelegerea relaţiilor dintre creier şi comportament► funcţionarea creierului ce produce o varietete de acţiuni proprii fiinţei umane

Neuropsihologia

Page 9: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12

Paul Pierre Broca (1824 - 1880)

Zona Broca

In 1861 Broca descrie cazul unui pacient, care a pierdut capacitatea de vorbire (putea doar să emită zgomote şi sunete neinteligibile) La necropsie s-a constatat o leziune în zona cortexului frontal al emisferei stângi.

Actualmente, această deteriorare este referită zonei Broca ce determină afazia Broca: vorbile lentă, înceată cu o structură gramaticală foarte simplă

Page 10: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12

Celebru prin lucrarea sa despre afazia

sensorială (1874) şi poliomielita hemoragică superioară, ambele îi poartă numele

Carte despre leziunea capsulei interne

Manual de neurologie.

DR. CARL WERNICKE(1848-1904)

Page 11: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12
Page 12: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12

Asimetria funcţională a emisferilor cerebrale

Page 13: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12
Page 14: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12

Asimetria funcţională a emisferilor cerebrale

Două structuri simetrice = aceleaţi funcţii? (ochi, urechi,rinichi, plămâni)

Broca 1861,Wernicke 1874 şi conceptul “emisferei dominante”

• Curentul localizator (creierul un mozaic de centre funcţionale)

• Curentul globalist (creierul o masă omogenă cu excepţia ariilor motorii şi

senzoriale primare)

“A localiza leziunea care duce la pierderea vorbirii şi a localiza vorbirea sunt două lucruri diferite”

(Jackson,1864)

Page 15: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12
Page 16: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12
Page 17: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12
Page 18: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12

Asimetria funcţională a emisferilor cerebrale (II)

Comisurotomia, creier secţionat (split-brain)

Conceptul de asimetrie funcţională

Page 19: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12

Asimetria funcţională a emisferilor cerebrale (II)

Comisurotomia, creier

secţionat (split-brain)

Conceptul de asimetrie funcţională

Conflictul interemisferic

(intermanual)

Page 20: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12

TESTTEST

Dacă poţi vedea balerina mişcându-se

în sensul acelor de ceasornic, îţi utilizezi

emisfera dreaptă a creierului.

Dacă o vezi mişcându-se în sens

invers acelor de ceasornic, atunci îţi

foloseşti emisfera stângă a creierului.

Unii pot sesiza ambele sensuri, alţii doar un singur sens.

Dacă poţi vedea ambele sensuri (pe rând), spun experţii că IQ-ul este peste 160.

În ce sens se învârte balerinaÎn ce sens se învârte balerina??

Page 21: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12

analiza modificărilor capacităţilor ♦ intelectuale ♦ de percepţie ♦ limbaj ♦ memorie ♦ personalitate

apărute în urma unei leziuni cerebrale

Neuropsihologia clinică

Page 22: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12

Paul Pierre Broca (1824 - 1880)

Zona Broca

In 1861 Broca descrie cazul unui pacient, care a pierdut capacitatea de vorbire (putea doar să emită zgomote şi sunete neinteligibile) La necropsie s-a constatat o leziune în zona cortexului frontal al emisferei stângi.

Actualmente, această deteriorare este referită zonei Broca ce determină afazia Broca: vorbire lentă, înceată cu o structură gramaticală foarte simplă

Page 23: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12

Celebru prin lucrarea sa despre afazia

sensorială (1874) şi poliomielita hemoragică superioară, ambele îi poartă numele

Carte despre leziunea capsulei interne

Manual de neurologie.

DR. CARL WERNICKE(1848-1904)

Page 24: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12
Page 25: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12
Page 26: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12

AFAZIA Afazia este o alterare achiziţionată a

limbajului în rezultatul unei leziuni cerebrale

Nu se consideră afazie:

Deficienţele de însuşire ale limbajuluileziuni precoceinsuf. dezvoltării creieruluiautizm surditate

Tulburări psihice

Atingere sensorială

Paralizia organelor efectoriidisfoniedizartrie

Page 27: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12

Afazia motorie (Broca)

Afazia Broca este o varietate a afaziilor non fluente, care se caracterizează prin reducerea discursului. (N =90 c/min)

Vorbirea e: rară, constând esenţial din nume, verbe tranzitive şi adjective

esenţiale; cuvintele scurte sunt omise, dând limbajului un stil telegrafic,

agramat. eforturile bolnavului pentru a vorbi şi mimica sa denotă prezenţa

conştiinţei erorilor cu reacţii de enervare sau angoasă frecvente.

Discursul e: aspontan încetinit monoton silabisit laconic emis cu efort ( disprozodie )

Page 28: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12

Afazia motorie (Broca)

Comprehensiunea orală ( înţelegerea limbajului adresat pacientului ) este relativ păstrată Denumirea la ordin a obiectelor şi imaginilor e corectă şi în absenţa apraxiei pacienţii execută comenzile simple

Cauza: consecinţa unei leziuni ischemice, interesând emisfera stângă şi se asociază cu o hemiplegie dreaptă cu sau fără hemianestezie, apraxie bucco-facială, eventual cu apraxie ideo-motorie.

Page 29: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12

Fluenţa verbală

Fluenţă categorială* : denumiri de animale 2 min

Fluenţa fonematică: Cuvinte comune ce încep cu litera “m”

Scorul < 20 pentru denumiri de animale (16) < 15 pentru cuvinte comune (10)

Variază în funcţie de nivelul socio-cultural

Page 30: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12

Afazia senzorială (Wernicke)

Afazia Wernicke- afazie fluentă

(producţie verbală abundentă şi incoerentă).

Limbajul este : normal articulat spontan logoreic (incontinuu) parafazii, neologisme asemantice test.cuvintelor decupate: /iepurii/ / vânează/ /vânătorul/

Page 31: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12

Afazia senzorială (Wernicke)

Conţinutul discursului este, ca regulă, lipsit de sens neînţeles pentru persoanele înconjurătoare

Anosognozia Comprehensiunea pacientului e perturbată Afazia Wernicke se manifestă în absenţa hemiplegiei. O

hemianopsie laterală omonimă pe dreapta se asociază frecvent

Leziunile responsabile interesează cortexul auditiv asociativ (partea posterioară a primei circumvoluţii temporale) şi lobul

parietal inferior ( gyrus supramarginal şi angular ).

Page 32: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12

AGNOZIA

Agnozia – deficit de recunoaştere a stimulilor externi şi interni

Absenţa tulburărilor ♦ de percepţie ♦ de limbaj ♦ psihice

Page 33: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12

AGNOZIA

Page 34: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12

AGNOZIA

Page 35: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12
Page 36: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12
Page 37: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12
Page 38: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12
Page 39: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12

AGNOZIA Agnozii vizuale

Agnozia vizuală pentru obiecte şi imagini este incapacitatea de a identifica vizual un obiect sau reprezentarea sa grafică

(în absenţa tulburărilor funcţiilor vizuale elementare sau a capacităţilor intelectuale. Obiectul nu este recunoscut vizual, dar e identificat palpator)

Agnozia culorilor - imposibilitatea de a numi culorile atunci, când ele sunt corect aplicate obiectelor.

Agnozia facială (prozopagnozia)- imposibilitatea recunoaşterii feţelor persoanelor chiar apropiate.

(Identificarea poate deveni posibilă la auzirea vocii).

Afectarea lobului occipital e cauza manifestării diferitor forme de agnozii vizuale.

Page 40: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12

Prozopagnozia Agnozii vizuale

Agnozia facială (prozopagnozia)- imposibilitatea recunoaşterii feţelor persoanelor chiar apropiate.

Identificarea poate deveni posibilă la auzirea vocii.

Page 41: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12
Page 42: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12

AGNOZIAAgnozii auditive

Surditatea corticală sau agnozia auditivă (rară). Pacientul e incapabil de a identifica sunetele, fie că e vorba de zgomote familiare, muzică sau mesaj verbal

Leziunile responsabile sunt bilaterale cu afectarea zonei Heschl sau a relaţiilor ei cu corpul geniculat intern

Surditatea verbală constituie un deficit selectiv de identificare a conţinutului mesajului verbal. Ea e, ca regulă, asociată cu afazia Wernicke

Amuzia desemnează incapacitatea de a identifica melodiile, determinată de afectarea lobului temporal drept

Page 43: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12

AGNOZIA Stereognozia: cunoaşterea

tactilă a obiectelor Astereognozia este incapacitatea de a

identifica un obiect pe cale tactilă în absenţa oricărei informaţii vizuale sau auditive.

Astereognozia e frecventă în leziunile cortexului parietal, fiind, ca regulă, asociată cu tulburări importante ale sensibilităţii de localizare, de pozişie şi discriminare ale stimulilor tactili.

Page 44: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12

AGNOZIA Cunoaşterea spaţiului extra- şi

intracorporal

Sensory Neglect (Neglijarea spaţială unilaterală -NSU) deficit lateralizat a cunoaşterii spaţiale,condiţionat

de leziunea lobului parietal, care se caracterizează prin imposibilitatea de a descrie verbal, de a răspunde şi de a se orienta în raport cu stimulările de partea controlaterală leziunii

Page 45: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12

Cunoaşterea spaţiului extra- şi intracorporal

Bolnavii ignoră de obicei hemispaţiul stâng:

un dirijor ignoră muzicanţii din orchestră plasaţi la stânga sa,

pacienţii îşi rad doar hemifaţa dreaptă, etc.

tulburări de citire, căci nu cercetează jumătatea stângă a paginii.

Pentru a cerceta NSU se utilizează

copierea unui desen. Pacientul cu NSU va “uita” jumătatea stângă a figurii.

Sensory Neglect (Neglijarea spaţială unilaterală -NSU)

Page 46: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12

Şlşldfkdşlkdşlkdfşlkdsşgk

,mv.,mv.mv.,mv.m

D,..,fv,.vn dfn dd.MdsSensory Neglect(Neglijarea spaţială unilaterală -NSU)

.msdmsd,.m

Şlsdsldmflsdmfsdm

Sdms.dmd,mds.m

Şsdmsdm.sm.dm

Sd,fmas,.mf.d

fksşlfkş

Page 47: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12

AGNOZIA Anozognoziile hemiplegiei (sindromul Anton- Babinski) dispariţia mai mult sau mai puţin totală a hemicorpului stâng

din câmpul conştiinţei. E o formă majoră de hemiasomatognozie. Pacientul refuză existenţa deficitului său motor. Aparţine preponderent leziunilor vasculare ale lobului parietal în perioada lor iniţială

Autotopagnozia - pierderea capacităţii de a indica la comandă orală părţile propriului corp

Sindromul Gerstmann (tetradă simptomatică): agnozie digitală, agrafie pură, dezorientare dreapta-stânga acalculie.

Page 48: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12

APRAXIA Apraxia – perturbare ale mişcărilor

voluntare achiziţionate

Nu sunt atribuite:

- tulburărilor motorii primare

- deficitului de înţelegere

leziunii frontale sau parietale

Page 49: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12

ACTIVITĂŢI GESTUALE: APRAXIILE

Principalele aspecte ale apraxiei

Apraxia dinamică

incapacitatea de a supune acţiunea unui plan, evidenţiată prin testele de apraxie: incapacitatea de a reproduce un grafism regulat alternant

Ansamblul acestor tulburări indică o perturbare a controlului exercitat de lobul frontal asupra gestului. Apraxia dinamică e severă în cadrul leziunilor frontale bilaterale.

Page 50: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12

ACTIVITĂŢI GESTUALE: APRAXIILE

Apraxia ideo-motrice (gestuală şi de mimare)*

Pacientul e incapabil de a executa la ordin salutul militar sau de a mima gestul utilizării unui ciocan.

Executarea e perfectă atunci, când pacientului i se propune să utilizeze real un obiect (de exemplu, ciocanul) în loc să-i mimeze întrebuinţarea

Ca regulă, apraxia ideo-motrice e bilaterală şi rezultă din leziunea lobului parietal stâng.

Apraxia ideatorie

se manifestă în cadrul utilizării obiectelor în acţiuni simple: utilizarea unui creion, a aprinde un chibrite sau în acţiuni mai complexe: a face un plic, a aprinde o lumânareApraxia ideatorie e bilaterală, ca regulă asociată cu o importantă apraxie ideo-motrice ca consecinţă a unei leziuni vaste a lobului parietal stâng.

Apraxia constructivă

Perturbări de utilizare a relaţiilor spaţiale. Apraxia constructivă rezultă dintr-o leziune parietală stângă sau dreaptă sau a

corpului calos. Ea e facilitată prin asocierea unei leziuni frontale.

Page 51: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12

Examenul apraxiilor

Apraxia reflexivă (imitaţie) : Inel dublu Aripi defluture Mânile încrucişate Mânile încrucişate (invers)

Ideomotorie(reproducerea gesturilor cunoscute) Salut militar Adio A trimite un sărut A curăţi o banană

Constructivitatea grafică Copierea desenelor

Page 52: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12

Stephen Hawking

Page 53: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12
Page 54: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12
Page 55: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12
Page 56: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12
Page 57: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12
Page 58: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12
Page 59: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12
Page 60: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12
Page 61: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12
Page 62: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12
Page 63: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12
Page 64: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12
Page 65: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12
Page 66: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12

Semiologia clinică neuropsihologicăîn cadrul leziunilor diverselor structui cerebrale

Page 67: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12

Lobul frontal

Lobul frontal

Zona prefrontală (“funcţiile cognitive superioare” ) planificare

organizare soluţionarea problemelor atenţie selectivă personalitatea o varietate de " funcţii cognitive superioare " incluzând comportamentul şi

emoţiile.Zona premotorie

modificarea mişcărilor

Page 68: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12

Sindromul lobului frontal (fenomene neuropsihologice)

Apraxia mersului (aria premotorie) Lipsă se iniţiativă Mersul în foarfece Reacţii de magnet (magnet apraxia Denny – Brown) Reflexul de prehensiune şi de tatonare

Personalitate frontală (cortexul prefrontal) Apatie şi inerţie motorie Moria -comportament dezinhibat,pueril -schimbari de dispaziţie -tendinţă spre calambururi -megalomanie -hipersexualitate, bulimie

Perseveraţii motorii

Comportament de utilizare şi imitare

Tulburări de atenţie

Afazia Broca

Sindromul Diogene

Page 69: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12

Sindromul lobului parietal (fenomene neuropsihologice)

Epilepsie somato - senzitivă parţială

Hemianestezie parietală

Amiotrofie parietală

Extincţia (neatenşie senzitivă)

Asteriognozie

Apraxie

Hemiasomatognoziesindromul „Alice în Ţara minunilor”hemi-depersonalizare (parcă n-ar exista jumătate de corp)

Sindrom Anton- Babibnski ( anozognozia hemiplegiei)

Sindromul Gerstmanagnozie digitalăagrafie purădezorientare dreapta – stângaacalculie

Negligenţă (agnozie) spaţială unilaterală

Page 70: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12

Sindromul lobului temporal (fenomene neuropsihologice)

Tulburări de audiţie Sunete nediferenţiate (zgomote simple) Halucinaţii auditive bine organizate (cuvinte ,cîntece,clopot)

Tulburări olfactive (gyrusul hipocampic) Halucinaţii olfactive (benzină, fum, usturoi)

Tulburări gustative Halucinaţii gustative (în cadrul “crizelor uncinate”) ¹

Epilepsie temporală somatosenzorială (crize gustative,olfactive,auditive,vertiginoase, vegetative)

Tulburări de comportament (sndr. Kluver - Bücy ) (tendinţe orle, placiditate, comp.sexual anormal, tend. de a fi distrat )

Leziuni bilaterale Amnezie globală (afectarea hipocampului bilaterală) Agnozie auditivă

Agnozie vizuală sndr. Kluver – Bücy

Page 71: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12

Sindromul lobului occipital (fenomene neuropsihologice)

Iluzii şi halucinaţii vizuale scotom

iIuzii halucinaţii

Cecitate corticală (cecitate psihică) [leziune bilaterală+abs. tulb vederii periferice] refl. foto-pupilar – N motilitate oculară păstrată

reflex de ameninţare absent

Amnezie şi dezorientare în spaţiu (“amnezie occipitală”) pierderea memoriei topogrqafice (analogie cu prozopagnozia)

Prozopagnozia (nu poate fi explicată printr-o deteriorare intelectuală şi mnezică globală şi nici printr-o

tulburare perceptuală )

Sndr Balint¹paralizia psihică a privirii

ataxia opticătulburare atenţională (simultagnozia)

Page 72: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12

MEMORIAMemoria este capacitatea organismelor vii de a obţine, de a reţine şi de a utiliza un ansamblu de cunoştinţe sau de informaţii

Page 73: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12

Procesul mnezic (Memoria)

CODIFICAREA

STOCAREA (procesul de memorizare)

RECUPERAREA

Alzheimer

Îmbătrânire Depresie

DepresieÎmbătrânire

Page 74: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12

SEMIOLOGIA AMNEZIILOR

Amnezia anterogradă imposibilitatea sau diminuarea capacităţii de a reţine informaţii actuale, noi, apărute după instalarea tulburărilor mnezice

Amnezia retrogradă- corespunde imposibilităţii evocării amintirilor dobândite înainte de instalarea acută sau progresivă a tulburărilor de memorie

Amnezia lacunară - desemnează o perioadă de viaţă a subiectului, care n-a lăsat nici o urmă în memoria sa.

Confabulaţiile - răspunsuri verbale eronate referitoare la rememorarea amintirilor recente sau din trecut

Page 75: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12

SEMIOLOGIA AMNEZIILOR Sindromul Korsakoff şi amneziile axiale - tulburare severă a

memoriei cu confabulaţii şi recunoaşteri false asociate cu polineuropatie consecutivă unei carenţe de tiamină la alcoolici denutriţi. Asemenea tulburări mnezice se mai constată la subiecţi cu afecţiuni bilaterale ale structurilor limbice sau ale regiunii diencefalice.

(exemplu clinic) Amneziile lacunare- ca regulă, sunt consecinţa unei pierderi a

conştiinţei sau a unei perioade de confuzie mentală: pe parcursul acestei perioade nici o trasă mnezică n-a fost înregistrată. Există o întrerupere în biografia bolnavului

Ictusul amnezic- se instalează brusc la subiecţii de 50-70 de ani fără cauză declanşatoare precisă, durează 6-8 ore şi nu lasă alte sechele decât o amnezie lacunară

Amneziile globale se înregistrează în cadrul diferitelor forme de demenţă, atunci când tulburările mnezice nu sunt decât un aspect al unei deteriorări mai vaste a funcţiilor intelectuale.

Page 76: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12

Sindromul demenţial : DSM IV

Apariţia diverselor deficite cognitive multiple Altrerea memoriei pe termen scurt Una sau mai multe tulburări cognitive ce urmează:

Afazie, apraxie, agnozie, tulb. funcţiilor executive Alterări importante a funcţionării sociale

Declin în comparaţie cu nivelul de funcţionare anterior Consecinţe patologice organice Necondiţionate de o stare confuziunală

Page 77: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12

Maladia Alzheimer : definiţie Asocieri :

un sindrom demenţial Absenţa altor cauze

diagnosticul de prezumţie, de eliminare

Maladia Alzheimer probabilă sau posibilă

Sunt oare leziuni cerebrale caracteristice: DNF(degenerescenţă neuro-fibrilară), plăci neuritice Caz clinic

Page 78: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12

Les couleurs de l’oubli de François ARNOLD et Jean-Claude AMEISEN

Éditions de l’Atelier en octobre 2008.

Page 79: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12

William Utermohlen (34)

Page 80: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12

(62)

Page 81: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12

(63)

Page 82: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12

(64)

Page 83: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12

(65)

Page 84: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12

(66)

Page 85: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12

(67)

Page 86: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12

Temele ştiinţifice

Page 87: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12

(I) Temele de cercetare ştiinţifică pentru studenţii anului IV şi V

Asimetria cerebrală şi problema creaţiei. Studiu clinico-neuropsihologic.

Tulburările de memorie în durerea cronică. Studiu clinico-neurologic şi neuro-psihologic

Tilpurile aurei migrenosase depind oare de tipurile de personalitate ?.

Semnul Chvostek şi rolul dezechilibrului ionic la pacienţii cu migrenă.

Există oare o “personalitate migrenoasă”?. Studiu clinico-neurologic şi psigologic.

Page 88: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12

Tulburări vegetative şi sexuale la pacienţii cu dureri cronice lombare. Studiu clinic.

Stări modificate de conştienţă: (transa, hipnnoza, extazul, orgasmul, etc). Srudiu teoretic, clinico-neulogic şi psihologic.

Testul cu apnee voluntară în diagnosticul dereglărilor neuro-vegetative

Rezervele neexplorate ale creierului ce pot fi utilizate în tratament: concepţii noi şi abordări moderne

Testul de hiperventilaţie – test clinic neurologic ţi psiho-fiziologic.

Respiraţia holotropă: cercetare teoretică şi clinică (în coloaborare cu catedra de fiziologie a omului)

(II) Temele de cercetare ştiinţifică pentru studenţii anului IV şi V

Page 89: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12
Page 90: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12
Page 91: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12

MMSOrientation : Noter 1 point par réponse exact ; 0 si la réponse est inexacte ou en l’absence de réponse.1) En quelle année sommes-nous ? _____2) En quelle saison ? _____3) En quel mois ? _____4) Quelle est la date ? _____5) Quel jour de la semaine sommes-nous ? _____

6) Dans quel ville nous trouvons-nous ? _____7) Quel est le nom du département ? _____8) Dans quelle région sommes nous ? _____9) Quel est le nom de l’hôpital (ou adresse du médecin) ? _____10) A quel étage sommes-nous ? _____

Mémoire immédiate (apprentissage) : Nommez trois objets, attendez une seconde entre chaque. Demandez au patient de les répéter tous les trois. Compter 1 point par mot correctement répété.11) Cigare Citron _____12) Fleur Clef _____13) Porte Ballon _____Répéter jusqu’à ce que les 3 mots soient appris, noter le nombre d’essai.

Attention et calcul mental : Le patient doit soustraire 7 de 100, arrêter après 5 soustractions. Compter 1 point par soustraction correcte. En cas d’erreur, demander “ êtes-vous sûr ? ” et compter 1 point si la réponse est bonne ; 14) 100-7 _____15) 93-7 _____16) 86-7 _____17) 79-7 _____18) 72-7 _____

Pouvez-vous épeler le mot “ monde ” à l’envers (épreuve obligatoire mais non cotée).

Page 92: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12

MMSMémoire à court terme : Vous souvenez-vous des trois mots que vous avez répétés tout à l’heure ? Compter 1 point par mot répété.19) Cigare Citron _____20) Fleur Clef _____21) Porte Ballon _____

Langage : 22) Dénommer un crayon en présentant l’objet (réponse juste = 1 point) _____23) Dénommer une montre en présentant l’objet (réponse juste = 1 point) _____24) Répétez : “ Il n’y a pas de mais, de si, ni de et. ” _____

Faire exécuter un ordre triple : 25) Prenez ce papier dans la main droite _____26) Pliez-le en 2 _____27) Jetez-le par terre. _____Notez 1 point par item souligné correct.

28) “ Faites ce qui est marqué ” “ fermez les yeux ” (1 point si l’ordre est effectué). _____

29) Copiez ce dessin sur une feuille _____

30) Ecrivez-moi une phrase, ce que vous voulez, mais une phrase entière. _____(compter 1 point pour une phrase comprenant au moins un verbe, un sujet, un complément, sémantiquement correcte, grammaire et orthographe indifférentes).

Score total sur 30 :Toutes les cases doivent être remplies

Page 93: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12

MMS

Probă cognitivă globală Examen de depistare şi supraveghere Facil şi rapid la utilizare De luat în calcul nivelul socio- cultural

30 - 28 normal sau MCI sau MA în debut 26/24>MMS>20 demenţă legeră 19>MMS>10 demenţă moderată <10 demenţă severă

Page 94: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12

Asimetria funcţională a emisferilor cerebraleşi procesul de creaţie

Page 95: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12

În ultimii ani s-a încercat înţelegereaÎn ultimii ani s-a încercat înţelegerea PROCESPROCESULUIULUI CREATIV. CREATIV.

Cercetătorii Cercetătorii au întrebat mai multau întrebat mai mult de 10.000 de 10.000 de de persopersoaneane exact exact această întrebareaceastă întrebare::

CCând îţi vin ţie cele mai ând îţi vin ţie cele mai bune ideibune idei? ?

Page 96: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12

Răspunsurile obţinute au fost surprinzătoareRăspunsurile obţinute au fost surprinzătoare, , ţinând contţinând cont,, în în specialspecial,, de cât timp petrec toate persoanele la muncă de cât timp petrec toate persoanele la muncă. .

97%97% 3%3%••  În baieÎn baie

• • Înainte să adormÎnainte să adorm

• • Când nu fac nimicCând nu fac nimic

• • MergândMergând

• • VorbindVorbind

• • MeditândMeditând

• • AnalizAnalizândând

• • În vacanţăÎn vacanţă

• • Când beau vinCând beau vin

• • În timpul altor activităţiÎn timpul altor activităţi......

••  MuncindMuncind

Când îţi vin cele Când îţi vin cele

mai bune ideimai bune idei??

Page 97: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12

De ce se întâmplă acest lucruDe ce se întâmplă acest lucru??

Pentru că avem Pentru că avem ‘‘mai multmai mult’’ de un creier de un creier……

Page 98: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12

Neuropsihologie: Întrebări majore

1. Afazia. Definiţie. Deosebirea de disartrie

2. Agnozia. Tipurile de agnozie. Prosopagnozia

3. Definiţia apraxiei şi formele ei clinice

4. Sindromul lobului frontal

5. Sensory Neglect Syndrome. Definiţie

6. Alte manifestări clinice în leziunea lobului parietal

7. Leziunea lobului temporal - manifetări clinice

8. Lobul occipital - semnele de leziune

9. Demenţa. Definiţie.

10. Maladia Alzheimer şi demenţa vasculară

Page 99: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12
Page 100: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12

MEMORIA. Memoria (M) este capacitatea organismelor vii de a obţine, de a

reţine şi de a utiliza un ansamblu de cunoştinţe sau de informaţii. Memoria pe termen scurt (memoria imediată sau primară) se referă la

un sistem, ce menţine informaţii temporar (de ordinul unui minut), înainte ca aceasta să fie transformată sub o formă mai durabilă în memoria pe termen lung (memoria secundară). Memoria imediată are o capacitate limitată la 7 cifre sau fenomene prezentate auditiv sau vizual. Fiind efemeră, memoria imediată nu poate fi suportul memoriei de lucru (a reţine temporar numărul unui telefon), decât ccu preţul unui efort de atenţie.

Memoria de lung termen se referă la achiziţii durabile, accesibile la o reamintire conştientă (memoria declarativă sau explicită)sau ce ţin de însuşirea procedurilor tehnice şi cognitive (memoria procedurală sau implicită). Memoria explicită poate fi explorată prin intermediul întrebărilor relativ la cunoştinţe didactice şi evenimente ale trecutului. Printre aceste achiziţii unele se referă la o circumstanţă definită a vieţii subiectului şi evocarea lor se produce în context specific (memoria epizodică). Altele aparţin fondului cultural şi condiţiile însuşirii lor au fost uitate (memoria semantică).

Page 101: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12

DR. CARL WERNICKE(1848-1904)

Wernicke was born in Tarnovitz, Poland but his family moved to Germany where he received all his education.

Interested in psychiatry, traditionally he studied anatomy initially and neuropathology later. He published a small volume on aphasia which vaulted him into international

fame. In it was precise pathoanatomic analysis paralleling the clinical picture. He is best known for his work on

sensory aphasia and poliomyelitis hemorrhagia superior. Both of these descriptions bear his name. Further, his books on the disorders of the internal capsule and his

textbooks on diseases of the nervous system perpetuate him.

Wernicke's drawing of Motor and Sensory Speech areas

Page 102: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12
Page 103: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12
Page 104: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12
Page 105: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12
Page 106: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12
Page 107: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12

Frontal Lobe Damage

Cognitive Impairments Following Frontal Lobe Damage. Milner & Petrides (1984) reviewed the effects of frontal lobe

damage in humans and concluded that the following behaviours were impaired:

Temporal sequencing: i.e the ability to say which of 2 pictures had been presented most recently.

Shifting of attention: there is an increased tendency to persevere with an action when it is obviously incorrect (perseveration).

Conditional associations: the ability to associate a correct response with a particular stimulus.

Working memory: the ability to maintain a response in memory and then act upon it appropriately.

Previous slide Next slide Back to first slide View graphic version

Page 108: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12
Page 109: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12
Page 110: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12

Understanding words When you listen to (or read) words, you are using a part

of your brain known as Wernicke's area. It was named after the German doctor Carl Wernicke, who first realised that speaking and understanding words were controlled by different parts of the brain. He described patients who couldn't understand speech. Although they could speak words clearly, they made no sense. They had damage to the left temporal cortex of their brains.

Wernicke's area (arrowed) is needed to understand language.Keith Johnson, Harvard University

Page 111: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12

DR. CARL WERNICKE(1848-1904)

Wernicke was born in Tarnovitz, Poland but his family moved to Germany where he received all his education. Interested in psychiatry, traditionally he studied anatomy initially and neuropathology later. He published a small volume on aphasia which vaulted him into international fame. In it was precise pathoanatomic analysis paralleling the clinical picture. He is best known for his work on sensory aphasia and poliomyelitis hemorrhagia superior. Both of these descriptions bear his name. Further, his books on the disorders of the internal capsule and his textbooks on diseases of the nervous system perpetuate him. Wernicke's drawing of Motor and Sensory Speech areas

Page 112: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12

Petite Biographie :          Fils d'un chirurgien des armées impériales, il est né à Sainte-Foy-la-Grande le 28 juin 1824. C'est à Paris qu'il fera ses études de médecine. Titulaire du Doctorat en avril 1849, il mènera alors de front deux carrières accomplies au prix d'un travail forcené : Chirurgien, chercheur, il participe à ce grand mouvement scientifique du XIXème Siècle. Reconnu par ses pairs, il cumulera alors les charges, les honneurs. Membre de l'Académie de Médecine en 1866, il est le fondateur de l'Anthropologie moderne, vaste science évolutive. Il créera en 1868, le Musée et le laboratoire d'Anthropologie de l'École des Hautes-Études à Paris. Mettant ses pas dans ceux de Pierre Gratiolet, son aîné (1815-1865) et concitoyen, il prononcera son éloge funèbre très touchant (cf. Archives Municipales de Sainte-Foy) et comme lui ses travaux sur les localisations cérébrales, illustrent le savant (voir croquis).

      Républicain ardent, il est élu sénateur en 1880. Courte vie politique hélas, car il décède le 8 juillet 1880 de façon foudroyante. La science perd alors un Grand Homme.

______________________ Définition : Zone et Aphasie de Broca, Il existe une zone dans le lobe frontal de l'hémisphère gauche, appelée la zone de Broca.

Elle est située à côté de la région qui contrôle le mouvement de certains muscles faciaux: ceux de la langue, des mâchoires et de la gorge. Si cette zone est détruite, des difficultés à émettre des sons spécifiques en résulteront. On est alors dans l'incapacité d'effectuer de façon adéquate, les mouvements de la langue ou des muscles faciaux pour produire des mots. La personne est encore capable de lire et de comprendre les mots mais éprouve de la difficulté à écrire (la formation de lettres ou de mots ne se fait pas sur les lignes). Ce problème est appelé aphasie de Broca.

     

Page 113: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12

Sainte-Foy-la-Grande : La Place Broca et sa statue avant qu'elle ne soit déboulonnée par les allemands durant la guerre. 

La ville bastide de Sainte-Foy-la-Grande, porte du Périgord, est bâtie en bordure de la Dordogne, aux confins de trois départements: la Gironde, la Dordogne et le Lot-et-Garonne.Elle occupe une plaine verdoyante entourée de coteaux, premiers versants où déjà s'étirent les ceps de vigne...

Page 114: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12
Page 115: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12

Paul Pierre Broca (1824 - 1880)

Petite Biographie :  Fils d'un chirurgien des armées impériales, il est né à Sainte-Foy-la-Grande le 28 juin 1824. C'est à Paris qu'il fera ses études de médecine. Titulaire du Doctorat en avril 1849, il mènera alors de front deux carrières accomplies au prix d'un travail forcené : Chirurgien, chercheur, il participe à ce grand mouvement scientifique du XIXème Siècle. Reconnu par ses pairs, il cumulera alors les charges, les honneurs. Membre de l'Académie de Médecine en 1866, il est le fondateur de l'Anthropologie moderne, vaste science évolutive. Il créera en 1868, le Musée et le laboratoire d'Anthropologie de l'École des Hautes-Études à Paris. Mettant ses pas dans ceux de Pierre Gratiolet, son aîné (1815-1865) et concitoyen, il prononcera son éloge funèbre très touchant (cf. Archives Municipales de Sainte-Foy) et comme lui ses travaux sur les localisations cérébrales, illustrent le savant (voir croquis).

      Républicain ardent, il est élu sénateur en 1880. Courte vie politique hélas, car il décède le 8 juillet 1880 de façon foudroyante. La science perd alors un Grand Homme.

Page 116: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12

Hemispheric Specialization The two hemispheres of the cerebral cortex are linked by the corpus callosum, through which they communicate and coordinate. Nevertheless, they appear to have some separate functions. The right hemisphere of the cortex excels at nonverbal and spatial tasks, whereas the left hemisphere is usually more dominant in verbal tasks such as speaking and writing. The right hemisphere controls the left side of the body, and the left hemisphere controls the right side.

When split-brain patients stare at the "X" in the center of the screen, visual information projected on the right side of the screen goes to the patient's left hemisphere, which controls language. When asked what they see, patients can reply correctly. When split-brain patients stare at the "X" in the center of the screen, visual information projected on the left side of the screen goes to the patient's right hemisphere, which does not control language. When asked what they see, patients cannot name the object but can pick it out by touch with the left hand.

Page 117: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12
Page 118: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12

The left frontal lobe (colored regions at left) supports our ability to retrieve the meaning of words and objects. (Courtesy of Prof. Anthony Wagner.)

Highlights of this Course This course features selected lecture notes associated with lecture content

and readings. The assignments give students the opportunitiy to delve into the course's subject matter by writing research proposals and delivering class presentations.

Course Description Surveys the literature on the cognitive and neural organization of human

memory and learning. Includes consideration of working memory and executive control, episodic and semantic memory, and implicit forms of memory. Emphasizes integration of cognitive theory with recent insights from functional neuroimaging (e.g., fMRI and PET). Staff

Instructor:Prof. Anthony Wagner Course Meeting Times

Page 119: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12
Page 120: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12
Page 121: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12
Page 122: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12
Page 123: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12
Page 124: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12
Page 125: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12

The Forebrain. The forebrain consists of the two cerebral hemispheres. Each hemisphere receives sensory information from the opposite

(contralateral) side of the body, and controls the muscles on the contralateral side of the body.

The outer cellular layer of the hemispheres is called 'cortex' and consists of ‘gray matter’, axons descend from the cortex to form 'white matter'.

Hubel & Wiesel (1979): the cortex contains around 50-100 billion neurons, unfolded it would occupy an area of 2000cm²

Neurons in one hemisphere communicate with corresponding areas of the other hemisphere via two fibre pathways: the corpus callosum, and the anterior commissure.

Page 126: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12

Key Features of the Forebrain. White matter Grey matter Corpus callosum Lateral ventricle Anterior commissure Central sulcus Longitudinal fissure

Page 127: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12

Key Features of the Forebrain. White matter Grey matter Corpus callosum Lateral ventricle Anterior commissure Central sulcus Longitudinal fissure

Page 128: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12

Examples of Laminar Differences. Layer IV contains small cells that receive sensory

information and this layer is prominent in cortical regions which process sensory information.

Layer IV is absent in brain regions that control movement. It is thicker in the visual cortex of people with photographic

memories, and in the auditory cortex of musicians (Scheibel, 1984).

Layer V contains large pyramidal cells which are responsible for motor control.

Such cells predominate in areas of motor cortex.

Page 129: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12
Page 130: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12

Mapping the Cortex Maps have been developed of cortical

subregions based upon differences in cell density, cell shape, size, and connectivity.

Divisions based upon structural criteria define functional zones such as specialised areas for touch, perception and even distinct cognitive processes.

Page 131: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12

Columnar Organisation. Cells that perform similar functions are organised into

collumns each around 3mm deep, arranged perpendicular to the laminae.

E.g. if a single cell within a column responds to touch on the palm of the left hand, then other cells within the same column will also respond to that stimulus.

Mountcastle (1979) referred to these columns as 'macrocolumns' and estimated that around a million of them existed in human cerebral cortex.

These can be further subdivided into 'minicolumns' and there are an estimated half a billion of them.

Page 132: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12

1. Frontal Lobes. These extend from the central sulcus to cover the anterior

portion of the brain. They contain: Primary motor cortex (area 4). Premotor cortex (area 6). Broca's area (area 44). Prefrontal cortex. Each receives input from the thalamic nuclei, limbic

system, hypothalamus, and the other lobes, making it a 'control centre'.

Damage to the frontal part of the brain is thus likely to affect behaviour

Page 133: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12

Motor Cortex Damage to the motor areas (4 and 6) produce a range of

impairments to the motor system including: Loss of fine motor control. Reduction in strength. Interruption of open-loop motor programmes (sequences of

fast muscle actions (e.g typing, piano playing, speech). This area also controls fine movements of the facial

muscles, patients with frontal lobe damage show relatively little spontaneous facial expression (Kolb & Whishaw, 1990).

Page 134: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12

Broca's Area. In 1861 Broca reported the case of a man who

had lost the power of speech (though he could could still make speech noises and understand speech).

At autopsy the damage was found to be localised to a specific region on the left hemisphere of frontal cortex.

This impairment is now referred to as Broca's aphasia and is characterised by slow, deliberate speech with a very simple grammatical structure.

Page 135: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12

Role of Prefrontal Cortex. A key role of prefrontal cortex concerns working memory - the

ability to retain pieces of information for short periods of time (Goldman-Rakic, 1984).

Brain imaging studies, case studies of brain-damaged humans, single-cell recordings confirm that this region is extremely active during delayed response tasks.

Prefrontal cortex is also involved in higher-order cognitive behaviours:

Planning. Organisation. Monitoring events, their outcomes, and the emotional value of

such actions (Tucker et al., 1995).

Page 136: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12

Cognitive Impairments Following Frontal Lobe Damage. Milner & Petrides (1984) reviewed the effects of frontal lobe

damage in humans and concluded that the following behaviours were impaired:

Temporal sequencing: i.e the ability to say which of 2 pictures had been presented most recently.

Shifting of attention: there is an increased tendency to persevere with an action when it is obviously incorrect (perseveration).

Conditional associations: the ability to associate a correct response with a particular stimulus.

Working memory: the ability to maintain a response in memory and then act upon it appropriately.

Page 137: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12

Parietal Lobes

Damage to the Parietal Lobes. Damage here produces deficits in tactile

function, disorders of body image, right-left confusion, and disorders of spatial ability (Kolb & Whishaw, 1990).

A common feature is sensory neglect, the tendency to ignore one side of the body or features of the outside world.

target Patient’s response

Page 138: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12

The ‘Binding Problem’. We perceive an integrated world despite the fact

that neural processing is conducted by distinct (but interconnected) modules.

How are separate functions integrated? As yet this remains a mystery but Robertson et al.,

(1997) proposed that regions of parietal cortex may serve to combine different aspects of information to form a coherent whole.

This theory is based upon individuals with brain damage to parietal cortex who can no longer bind together different aspects of perception.

Page 139: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12

Frontal Lobe - Front part of the brain; involved in planning, organizing, problem solving, selective attention, personality and a variety of "higher cognitive functions" including behavior and emotions.

The anterior (front) portion of the frontal lobe is called the prefrontal cortex. It is very important for the "higher cognitive functions" and the determination of the personality.

The posterior (back) of the frontal lobe consists of the premotor and motor areas. Nerve cells that produce movement are located in the motor areas. The premotor areas serve to modify movements.

The frontal lobe is divided from the parietal lobe by the central culcus

Page 140: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12
Page 141: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12
Page 142: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12
Page 143: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12
Page 144: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12
Page 145: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12
Page 146: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12

Parietal Lobes

Damage to the Parietal Lobes. Damage here produces deficits in tactile

function, disorders of body image, right-left confusion, and disorders of spatial ability (Kolb & Whishaw, 1990).

A common feature is sensory neglect, the tendency to ignore one side of the body or features of the outside world.

target Patient’s response

Page 147: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12

The ‘Binding Problem’. We perceive an integrated world despite the fact

that neural processing is conducted by distinct (but interconnected) modules.

How are separate functions integrated? As yet this remains a mystery but Robertson et al.,

(1997) proposed that regions of parietal cortex may serve to combine different aspects of information to form a coherent whole.

This theory is based upon individuals with brain damage to parietal cortex who can no longer bind together different aspects of perception.

Page 148: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12

Neuropsihologia clinică

Prof. Ion V. Moldovanu

Catedra de Neurologie Universitatea de Medicină şi

Farmacie “N.Testemitanu”

Page 149: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12
Page 150: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12
Page 151: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12
Page 152: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12

O minte, douO minte, două creiereă creiere……

© Idea Champions, 2003© Idea Champions, 2003

Page 153: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12

PlatPlatoon n a fost primul din lumea occidentalăa fost primul din lumea occidentală în a în a exprimaexprima ide ideeea a că ar exista două aspecte că ar exista două aspecte

distincte în creierul nostrudistincte în creierul nostru. .

Unul din aceste Unul din aceste aspecte se cheamăaspecte se cheamă “Logistikon”, “Logistikon”, partea raţională a partea raţională a fiinţei umanefiinţei umane..

Celălalt se cheamăCelălalt se cheamă “Nous”“Nous”, , partea partea

intuitivăintuitivă..

Page 154: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12

În OccidentÎn Occident, , majoritatea oamenilor nu au majoritatea oamenilor nu au înţeles ce vroia să spunăînţeles ce vroia să spună Plat Platoon n cu cu teoria sa despre două creiereteoria sa despre două creiere şi au şi au

ignorat-o sute de ani.ignorat-o sute de ani.

Pe de altă partePe de altă parte,, în în Orient, Orient, oamenii au oamenii au înţeles principiile înţeles principiile celor doucelor douăă emisfere emisfere

ale creieruluiale creierului,, în felul lor.în felul lor.

Page 155: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12

După aceea După aceea aau sositu sosit Era raţiunii,, urmată de urmată de Era Ştiinţei,, şi lumea a început să fie curioasăşi lumea a început să fie curioasă de de

tot ceea ce făcea ca lucrurile să funcţionezetot ceea ce făcea ca lucrurile să funcţioneze … … incluzând creierulincluzând creierul..

În secolulÎn secolul XIX, XIX, oamenii de ştiinţă au început să speculeze în jurul acestei idei, până oamenii de ştiinţă au început să speculeze în jurul acestei idei, până când şi-au dat seama căcând şi-au dat seama că:: creierul nostru părea format din două jumătăţi sau creierul nostru părea format din două jumătăţi sau

“hemisferios,” “hemisferios,” care, probabil, controlau diferitele aspecte ale corpului nostrucare, probabil, controlau diferitele aspecte ale corpului nostru. .

Cu trecerea timpuluiCu trecerea timpului, , o serie de teorii s-ao serie de teorii s-auu format format pe seama celorpe seama celor “ “două creieredouă creiere”...”...

......multe dintre elemulte dintre ele înscriindu-se în ceea ceînscriindu-se în ceea ce Plat Platoon n definise cudefinise cu 2.000 2.000 de ani înaintede ani înainte……

Page 156: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12

Partea stângăPartea stângă este asociată cueste asociată cu intelectintelectulul şi este în relaţie cuşi este în relaţie cu gândirea gândirea convergentăconvergentă, abstract, abstractăă, anal, analiticăitică, calcula, calculatătă, lin, liniarăiară, , secvenţială şi obiectivăsecvenţială şi obiectivă – –

se concentrează pe detaliise concentrează pe detalii şi şi ““despică firudespică firul l în patruîn patru””..

Această parte Această parte produce gânduri produce gânduri

directedirecte, verticale, , verticale, realistrealistee, , recireci, ,

pputernice şiuternice şi dominantedominante..

Inginerii sunt faimoşi în Inginerii sunt faimoşi în a utiliza acest tip de a utiliza acest tip de gândiregândire……

Page 157: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12

Partea dreaptăPartea dreaptă estestee asocia asociatătă cucu intuiintuiţiaţia şi este în relaţie cuşi este în relaţie cu gândirea gândirea divergentdivergentăă, imaginativ, imaginativăă, metaf, metaforicăorică, n, neelinliniarăiară, sub, subiectivă - iectivă - se se

concentrconcentrează ează pepe ansamblul lucrurilor ansamblul lucrurilor. .

Această parte produce gânduri Această parte produce gânduri flexibileflexibile, diver, diversese,,

complecomplexexe, vizuale,, vizuale,diagonale, mdiagonale, miisticsticee..

Artiştii, muzicanţii, inventatorii şiArtiştii, muzicanţii, inventatorii şi întreprinzătoriiîntreprinzătorii sunt recunoscuţi în a utiliza sunt recunoscuţi în a utiliza acest tip de gândireacest tip de gândire ((împreună, poate, cu unii împreună, poate, cu unii

dintre colegii tăi de lucru mai rebelidintre colegii tăi de lucru mai rebeli, , dintre care tu poţi fi dintre care tu poţi fi

unulunul…)…)

Page 158: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12

Când o persoană este la muncăCând o persoană este la muncă,, în cea mai mare în cea mai mareparte a timpului foloseşte partea stângă a creieruluiparte a timpului foloseşte partea stângă a creierului. .

Se Se concentrează concentrează pepe detalii detalii,, în a găsi problem în a găsi problemee,,în a încerca să obţină informaţii şi fapteîn a încerca să obţină informaţii şi fapte..

Logica, spiritul practic şi ordineaLogica, spiritul practic şi ordinea sunt de bazăsunt de bază..

În fond nu este chiar rău să fie aşaÎn fond nu este chiar rău să fie aşa, , din moment ce partea din moment ce partea stângă şi-a făcut treabastângă şi-a făcut treaba, , toatătoată “ “munca greamunca grea”; ”; este rândul este rândul părţii drepte să iasă la suprafaţă şi să creezepărţii drepte să iasă la suprafaţă şi să creeze oo ide ideee total total diferdiferităită, , o posibilitate ieşită din comuno posibilitate ieşită din comun..

Dar trebuie să se ţină seamDar trebuie să se ţină seamaa de de “t “timiditateaimiditatea”” părţii drepte a creierului părţii drepte a creierului..……NNuu va sosi şi va sosi şi nu nu va îva începncepe să facă ceea ce ştie atât de bine să facă pur şi simplue să facă ceea ce ştie atât de bine să facă pur şi simplu……

Trebuie să fie invitată!Trebuie să fie invitată!

Page 159: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12

AtunciAtunci, , cum invităm partea dreaptă să funcţionezecum invităm partea dreaptă să funcţioneze??

Făcând activităţi pe care ea le controleazăFăcând activităţi pe care ea le controlează!... !...

Page 160: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12

……spre exempluspre exemplu……

Ieşi să te plimbiIeşi să te plimbi!!

Exact acest lucruExact acest lucru: : mergi la plimbaremergi la plimbare, ,

aleargăaleargă, , ssaariri!!

Când corpul tău se mişcăCând corpul tău se mişcă, se , se activează activează

partea dreaptă a creieruluipartea dreaptă a creierului..

Ştiai că Mozart făcea exerciţii înainte Ştiai că Mozart făcea exerciţii înainte să compunăsă compună??

Page 161: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12

Ascultă muzicăAscultă muzică!!

Sau mai bineSau mai bine, , fă-o tu, cântâfă-o tu, cântândnd la un instrument la un instrument!...!...

În special muzică fără cuvinteÎn special muzică fără cuvinte

sau cântată într-o limbă necunoscută ţiesau cântată într-o limbă necunoscută ţie..

Yokimura Nakamatsa, inventYokimura Nakamatsa, inventatorator japonez, cu mai mult de 2000 de invenţiijaponez, cu mai mult de 2000 de invenţii,,

ascultă simfonia a IX-aascultă simfonia a IX-a de Beethoven de Beethoven

înainte de a începe execuţia unui proiectînainte de a începe execuţia unui proiect..

Page 162: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12

DeseneazăDesenează!!

Sau sculpteazăSau sculptează, , pictează sau pictează sau ffăă orice altă activitate asemănătoareorice altă activitate asemănătoare!!

Fă reprezentăriFă reprezentări vivizzualeuale ale obiectivului tău sau ale obiectivului tău sau ale ale ideiiideii tale! tale!

Page 163: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12

Râzi din toată inimaRâzi din toată inima!!

“ “AhAhaa” ” şişi “ “HHa,ha,ha” a,ha,ha” sunt foarte conectatesunt foarte conectate..

Râsul te eliberează de tirania logicii şi a liniarităţiiRâsul te eliberează de tirania logicii şi a liniarităţii. .

Page 164: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12

Schimbă-ţi înfăţişarea!

Schimbă aspectul locului de muncă,

repectând normele.

Lipeşte-ţi poze sau postere

semnificative. Pune-ţi în ordine

biblioteca. Mişcă orice lucru, ca să

reînnoieşti “ordinea” dintotdeauna.

Page 165: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12

Vizualizează

soluţia pe care te chinui de atâta timp s-o găseşti în mod raţional!

(Vezi-o cu ochii minţii…)

“Rareori gândesc doar cu cuvintele.”

Albert Einstein

Page 166: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12

StaiStai fă fărrăă s săă f facacii nimic nimic!!

ReflecteazăReflectează!!

MeditMediteazăează!!

Ieşi din problemăIeşi din problemă!!

Page 167: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12

De ce trebuie activată partea dreaptă a creieruluiDe ce trebuie activată partea dreaptă a creierului??

1. Pentru a nu aştepta până ieşi de la serviciu ca să-ţi vină o idee bunăă.

2. Pentru a nu fi limitat doar la raţional şi liniar.

Page 168: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12

Avem nevoie deAvem nevoie de ambeleambele: : partea stângăpartea stângă şişi partea dreaptăpartea dreaptă..

Trucul esteTrucul este săsă ştim cum să ne mişcăm cu uşurinţă de la o parte la altaştim cum să ne mişcăm cu uşurinţă de la o parte la alta. .

Adevărul este căAdevărul este că::

Page 169: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12

Funcţiile părţii stângi a creierului

utilizarea logiciiorientarea către detalii

căutarea de faptecuvinte şi limbajeprezent şi trecut

matematică şi ştiinţăpoate înţelege

cunoaştererecunoaştere

ordine/percepţia modelelor

cunoaşte numărul obiectelor

bazat pe realitatestrategic

practic, sigur

Funcţiile părţii drepte a creierului

foloseşte sentimentelevedere de ansambluimaginativsimboluri şi imaginiprezent şi viitorfilozofie şi religiepoate obţinecreeazăapreciazăpercepţie spaţialăştie funcţia obiectelorbazat pe fantezieprezintă posibilităţiimpetuosîsi asumă riscuri

Page 170: Яяяя Neuropsihol Prelegere 05.10.12

© Idea Champions, 2003

SFSFÂRŞITÂRŞIT

pps pps creat şi dezvoltat decreat şi dezvoltat de

Reedición de formato e incorporación del test de la bailarinacortesía de Carlos Rangel

Santiago de Querétaro, Mex. [email protected]