1

Domnitori despoti reflectati in literatura romn

Alexandru Lapusneanul- tipul domnitorului tiran Si crud

Lapusneanu intruchipeaz tipul domnitorului tiran i crud. El este construit din contraste i are o psihologie complex, caliti i defecte puternice, un damnat" romantic. Imaginea lui Lapusneanu, personaj creat de Negruzzi, nu se poate suprapune datelor oferite de istorie si desigur nici nu se recomanda din punctul de vedere al cerintelor impuse de o opera beletristica. Alexandru Lapusneanu este personajul principal al nuvelei cu acelasi titlu prin calitati de exceptie si efecte extreme, Negruzzi reusind sa intruchipeze un personaj unic prin complexitatea acestuia. Este asezat in centrul nuvelei, toate celelalte personaje, ca si actiunile prezentate, sunt orientate spre reliefarea caracterului acestuia. Asa cum e infatisat, trasatura sa dominata, care le subordoneaza pe toate celelalte, este dorinta de putere, de a o cuceri si de a o pastra cu orice pret.

In capitolul I Lpuneanu este prezentat de ctre autor, n detaliul frapant, amnunit, conducndu-ne astfel n mijlocul strii de spirit a personajului. Negruzzi utilizeaz dialogul ca procedeu de caracterizare astfel personajul relevndu-i propriile sale trsturi prin intermediul gesturilor, al gndurilor. Dac n primul capitol portretul lui Lpuneanu este scos n eviden prin intermediul antitezei dintre boieri i Lpuneanu n al doilea capitol, caracterizarea lui Lpuneanu reiese din antiteza romantica si totodata conflictual dintre domnia Ruxanda i el. Domnia Ruxanda e plin de nelepciune, gingie, parka e ireala pe cnd Lpuneanu e crud, nemilos i farnic.

Este de observat n acest capitol momentul n care Lpuneanu nfuriat de cerina domniei, i anume de a nceta omorurile, pune mna pe jungher. Este o reacie necontrolat a lui, nepotrivit pentru un domnitor. Prin aceast aciune, Lpuneanu dovedete a fi un om cu o fire coleric, impulsiva, obinuit s judece i s fac dreptate singur, dup propriile reguli Ipocrit, ironic i insinuant, profitnd de credulitatea i naivitatea soiei, Lpunenu i promite ncetarea incidentelor i un leac de fric.Ipocrizia sa atinge punctul culminant n timpul cuvntrii de mpacare cu boierii, rostit n biseric.El simuleaz cucernicia, ascult subjba, se nchin la icoane, dar nu are nimic sfant i jur strmb n faa altarului.Violena, omorrea celor 47 de boieri i piramida de capete dezvlue nu numai cruzime ci i sadism.

Alcatuit din contraste tari, din jocuri de lumini si umbre, investit cu trasaturi exceptionale si pus sa actioneze in situatii de exceptie, Lapusneanu este un personaj romantic. El il intruchipeaza pe tiranul a carui trasatura dominanta este cruzimea,iar semnele prevestitoare din opera sunt niste procedee romantice,cu rol de a pune in evidentza romantismul personajului principal.

Despot Voda

Pe numele sau adevarat, Eraclid, eroul este un barbat grec cu mult farmec, fost mercenar in armatele de prin Apus si intrigant pe la curtile domnesti, venit in Moldova cu scopul de a ocupa tronul Moldovei. Bun cunoscator de oameni, exercita asupra tuturor boierilor o atractie speciala, cu exceptia lui Tomsa, care-l priveste cu ostilitate. Portretul moral este definit de puternice trasaturi reiesite indirect din faptele, vorbele si atitudinea protagonistului si in mod direct prin autocaracterizare si din opinia celorlalte personaje. Inteligent si amorez de profesie, el cucereste femeile, oferind, conform slabiciunilor fiecareia, ceea ce o putea face fericita. Faptele protagonistului contureaza, indirect, un personaj romantic, solutiile gasite de Alecsandri pentru supravietuirea lui Despot inscriindu-se in romantismul epocii. Intrevazand in barbatul energic si curajos un mijloc de a-si spori influenta si puterea, Motoc ii promite lui Despot ca, daca accepta sa-i fie ginere, el va unelti pentru inlaturarea lui Lapusneanu si il va inscauna pe tronul Moldovei. Motoc nu izbuteste si Despot este prins si inchis din ordinul lui Lapusneanu. Cu ajutorul unui nebun, Ciubar-Voda, care se credea domnitor si pe care il lasa in inchisoare in locul sau, Despot scapa travestit in hainele acestuia. Se refugiaza la curtea nobilului polon Laski, a carui sotie, Carmina, ii era amanta.

Dupa ce mai inainte fusese otravit la ospatul lui Lapusneanu si scapase cu viata datorita unui antidot pe care il avea asupra lui, Despot se salveaza si dintr-un atac al trimisilor lui Lapusneanu, jucand farsa mortii. In eel mai pur stil romantic, solii domnitorului 1-au gasit in capeia, pe catafalc si, crezand ca e mort, s-au intors la curtea domneasca. In cele din urma, Despot il invinge pe Lapusneanu si ajunge domn cu ajutorul lui Laski, insa pentru scurta vreme, deoarece, lacom de imbogatire, mareste birurile si vrea sa faca din Moldova o tara luterana Despot este osandit la moarte de catre boieri, in frunte cu Tomsa, fiind acuzat de tradarea tarii. Discursul pe care-l rosteste Despot in final contine, fara indoiala, conceptiile patriotice Inflacarate ale lui Alecsandri: "Vreti moartea mea?... Ucideti?... dar eu, trista victima,/ Istoria Moldovei vreu s-o scutesc de-o crima,/ Sa nu poarte stigmatul in ziua re-nvierii/ Ca a platit cu moartea pe Despot, domn al terii. (Scotdndu-si coroanadepe cap si aruncand-o): Mi-arunc din cap coroana!... din mana sceptru-mi scot.../ Mu mai sunt domn!... acuma ucideti pe Despot!".Despot este un erou romantic, "'tipul uzurpatorului aventurier, in care pulseaza patosul romantic, surprins intr-o dramatica zbatere a firii lui contradictorii, intre inaltare si cadere".

2005Piano, track 1Blues243249.31